Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
o${}'NT
DESPRE
imigii;Ai n;i
sus.
mgnst.yoasd (caracatila npostaziei), care are nu doar I brale acoperile cu ucigdtoarele ventuze ale
rdtlciri! spir-itu-ale' c.i multiple brole (medicina holisticd, cristalotirapie, tantriyoga, meditatii de tip
oriental , psihologie budistd, ghicitorie, reiki, hipnozd,
feng shui, wicca, feminxmi, incratm riigios..'
oLhtto,
Dumnezeu l-a creat pe om biped, dar acestA verticalitate trebuie s-o pdstreze qi la nivel spiritual.
Trebuie sE deosebim wemea . Vremea de acum este aceea a cemerii:
,,Petre, Petre, iaii satana y-a cerut
str
ateismului,,,
New-Age-ul a lovit mai ales cu minciunile acestui veac trecltor, ctrci a inceput ceasul lor qi
,,stipinia
intunericului" (Ltca22:53).,,$i^dactr s-a dat ei (fiarei) sttrpanire, peste toatr semintia si poporul si
limba gi neamul" (Apocalipsa 13:7), cine va sta impotriva voii lui Dumnezeu? Acum va tiebui sa se
=--
si ce nu' De aceea s5 nu
limureascd credin{a noastrd; acum se va vedea in sfirsit ce va fi fost Biseric[
pentru,,infricoqata weme" c6nd
b[g6m capul in nisip ca struful, ci si ne pregAtim pentru cele ce urmeazd,
ing[duitd, aceast[ incercare inseamnl
cre"dinla noastr[ va ii probata foarte sever, ins6 fiind de Dumnezeu
intr-o Bisericl
ci este mantuitoare. Povestea un preot c6 spre sfargitul celui de-al doilea rdzboi mondial,
rdmanl ling6 preot,
o1odoxl au intrat doi soldali ru;i cu pistoalele in m6nl qi au zis: ,,cine are curaj s5
au rimas lingd preot, iar cei mai
cine nu, sd ias[ afara". Credinciogii s-au imp64it in dou[, unii curajogi
in toc
,"*ii, a. r.i* rr"4ii, au fugit afard. Soklalii au inchis ugile Bisericii pe dinluntru, au bdgat pistoalele
vn-rt
doar
am
de ldngd Leningrad,
gi au zis: ,,P[rinte , noi nu impuqcdm pe nimeni, srrntan creqtini ortodocqi
aEa cum a murit qi el pentru noi. cei care au
sd vedem dace mai existl cregtini gata sa moar[ pentru Hristos,
cei care au rlmas l1ngd preot sunt
iegit din Biserici sunt <coziie de topon>, adicd falgii crestini, iar
qi
ddm slavd lui Dumnezeu
<topoarele>, adicS adeviratii cregtini. Pdrinte, sdne aqezlm in genunchi sd
Pavel: ,'$ti{i in ce
cI mai existd oameni gata s[ moard in credinla ortodox6". Cuvintele Slhntului Apostol
acum mflntuirea este
timp ne gisim, cici este chiar ceasul str vi trezifi din somn (cel spiritual); ctrci
,(Romani I 3 : I 1 igi au ecou in int6mplarea cu cei doi
),
d" ,roin decflt atunci cind am crezrf
mui
"p.Jup"
lmpirStia cerurilor (Matei 3:2),
se
apropiase
doar
soldatj ruEi. Dacd in zilele Sfintului Ioan Botezdtorql
,(Marcu
fragedi 9i infrunzeEte, vestind vara
1 3:29) cdci mlidi{a smochinului se face
acum este,,lingtr usi
inainte' Cine
gi
acea weme qi ,,Cine este nedrept str nedreptateasctr
1cf. ruarcu i::Zl;. acum a incepui
sfint si se
este
departe. cine
e spurcat si se spurce irrce. cine este drept str factr dreptate mai
de promiscuitate-Ei libertinaj qi
sfiriteascii inc['o(Apocalipsa 22: 1 1). S-a umpiut intreg globul pdm6ntesc
j0 de ani, acum sunt ,Jnonedd curentf,"' Este in acelaqi timp
ca dtvad[, cele de negindit in urmi cu weo
plata Lui este in mana Lui ca sl
wemea cind,,celce e si vini, va veni ginu va intarzia"(Ewei 10:37) 9i
dea ,,fiectrruia dupi cum este fapta lui" (Apocalipsa22:12)'
+o
=
=Fenomen
postmodernisti;5.+Oincercaredeneomitologie,neomagie,neopiigAnism'neoocultism;6'+
7. + o
o incercare de reinviere a cultelor pigane europene precrestine de tip Wicca, druism;
de droguri qi cu
migcare ce rispunde cerintelor spiiltuate ale generatiei hippy consumatoa-re
de mare
fenomenele paranormale, pentru nafurism"' 8' + O miscare
mare interes
ientru
popularitateinVest;9.=Uncurentmoderngiumanistcesgsfineoviziulr:.1To"1auneinoi
vedere religios New Age poate fi
ere a iluminirii, a cunoasterii gi a armoniei; 10. + Din punct de
o pseudoreligie (o
definit ca fiind o atitudine, o r;[giozitate difuzl (neclartr), o religie mondiall,
falstr religie), sau cel mai bine zis ,,UN GHMCI SPIRITUAL"'
Sern't islroric
c6nd s-a produs o anumit[
Data apariliei este incert5: 1904, 1910, 1917, 5 februarie i962 atunci
la era Vlrsltorului) Pihologul
grupare a planeteior (este asociatd trecerii de la eraPegtilor, care se incheie,
l99i sau 2154 (!)' Dupd New Age Enciclopedia' First
C. G. Jung susline ce era Virsdtorului incep e
de c[tre Helena Petrovna
Edition, miqcarea incepe cu formarea societl{ii Teosofice de [a New York,
New Age-apare in America in
Blavatsky, ienry Steel Scott ;i William Quu, iudgt se poate spune cd
qiin Anglia. Mjscarea este legati in
t 825, iar perioada propriu-zisa incepe in anii '60 in su,t lcalifomia)
cu amorul liber, cu muzicl rock
special de America de nord qi apare odata c, miscarea hippy- cu drogurile,
din Califomia, infrin{at in 1962 Ace^st
eic. Unul dintre leaganele miqcarii este InstitutuiEsalen din Big Sur
alternativ[ de origine asiatic5 ln
institut s-a orientat spre experimentarea de noi terapii si spre spiritualitatea
it
fiecare an intre 5000 qi 7000 de cursanli participi la o gamd largd de oferte new-age: psihologie
a intdmpi4at de multe ori dificultllile inerente sistemului totalitar: cenzura vigilent[ a sistemului
mass-media aflat sub controlul statului- partid. Cdile de pltrundere a noii migcdri sunt cele cunoscute,
mijoacele modeme de comunicare. Odatd cu ele p[trund ideile de tip New Age (medicina alternativa,
friI
dc r6sptudire
apadtici Psw
llw
simbol ocultsatanist ). 2. Un val de misticism in care sunt implicali sociologi, psihologi, antropologi...
3. Spiritualizarea societiitii prin cir[i, reviste, filme, benzi maghetice (dar in ce fel, in ce direclie , ce
mesaj e cuprind toate acestea?). 4. Suprasolicitarta ateisdl. 5. Hiperinduskializarea care a dus la pierderea
valorilor morale.6. Aparifia unui mozaic de religii, fenomene noi religioase cum ar fi: biserica
mormonilor, biserica luiHristos scientistd, martorii lui Iehova... Ei cultele neoprotestante ,adventig[i,
baptiqti,penticostali, evangheligti liberi...(sunt astdzi in lume aproximativ 3000 de secte).
,
..-
in ultirnele;-dicenii s-au fdcut diferite incerclri pentru a stabili originile qi istoricul migcirii New
Age. Ac'ste incerodd au ve*it in primul rAnd din partea new age-i'ilor, ce au cdutat sd dep o legitimitate
istoricE acestbi miqcdri. Interesant este faptul ctr, degi se numeqte ,,noui", igi caut6 rlddcinile in antichitate
si subliniaz[ continuitatea. Pentru un inceput c6t de cat-documentat se iau ca puncte'de plecare secolele
-onfucius, in India Buddha Mahavira,,Xn Persia Zarathustra,
Vtt-V i.a.ft. i* ehina au activat Ldotse qi
9i
3
in Palestina erau proorocii vechiului Testament iarin Grecia, filosofii. New Age-rii
se
vor continuatorii
Einimrmr:doshiEer
intemeiazl pe patru stilpi:
in bund parte
1. O SUBSTRUCTURA $TIINTIFICA, adic[ succesul New Age se datoreazi
qtiinla
cu retigia'
impace
si
pretenlieisale de a se spdj ini pe ba'ze gtiirilifice. Omul modem viseazd demult
qi particule, iar ideologul
Einstein a stabilit de mult cI materia nu este alcdtuitd din particule ci din unde
Agc-ul susfine cd
N"\v Agoril"i .rte considerat specialistul in fizicI atomic6, ffiof capra. Astfel New
ca o bucatd
in Uniiers toate fiinlele sunt i^nrudite, omul fic6nd in mod intim parte din acest lesut ,
faptele sale' Totul este
Jintr-un tot. Prin urmare, omul nu mai este cu adevtrrat liber, nici rdspunzltor de
nici Vorb6 de
,"<."rir*1, lh;;iD"-r*.u'este un elemerit al'cdsmosului (panteism).'Agadar,
.i"u!i". nunii, ca toate sunt una, toate distinctiile segterg: intre suflet 9i trup, intre Dumnezeu
ji igi,".i"tr" intetigen!6 gi sentiment, Intre interior 9i exterior, intre cer 9i pimAnt,
2.RELIGIILE ORIfuNTALE, tocmai acestea intruchipeazl cel mai bine acest vis al unit{ii
realitate nu este
primare ;i al contopirii. Astfel pentru vechea in{elepciune chinezl (taoism), intreaga
menlin reciprocin echilibru'
altceva decat un organism viu, irnic' ale cirui forle opuse, yin 9i yang, se
schisme, inchizilie qi razboaie
New Age reproEeaz-a creqtinismulu i cd dezbind, c6 aprodus numai coflicte,
ci omul
ai prea multd importanp eului, iibertilii qi responsabilit6lii. New Age sustine
,"1giou-r",
"a
realmente' E fara
coincide cu Dumnezeu. ln icest caz, omul nu poate nici s6 p6cituiasca
in
c[
se
pa"ut,OuchiarincapabilOeapicitui'Oricenoliunedepersoane-atatdescumpi
crestinismului - disPare aqadar'
l. Noul psIHOLOGIE
succes la
aduce argumente luate dintr-un registru psihologic care are
horoscopul unei zile puiem constata ci este diferit de la un cotidian la altul' Sunlem
in stele qi
ingelali irez6nd in hoioscop, fiindci intinlplSrile vielii noastre nu s-unt scrise
n,
pe
visatorii
voltri,
de aceea ne spune Dumnezeu: lar voi sinu ascuftlli pe ghicitorii
PREzlc
vA
AGESTIA
voqtri, pe vraiitorii vogtri jipe ai vogtri GHlclToRl iN 3ieuL, cA
i,,GiliNft;6r"n.i"27,s-iOi.Astrotogianuestenimicattcevadecatocredinli contrari
gtiinlei: ea pieaci de la cevaadeverat pentru a trage concluzii nejustificate"' E evident
vielii
c5 soarele are o influen!5 asupra vielii pe pimlnt, insS nu neaperat,,asupra
incapabili de a
amoroase a fiinlelor umane; luna joacfun roiin ciclul mareetor' inse e
4
da un sfat util in alegerea unei cai in via!6; planeta Marte e rogiatici 9i poart6 numele
unui zeu al rizboiului, nume care i-a fost dat de oameni, inse aceasta nu inseamnd ci
planeta are virtuli rizboinice, nici c5 pricinuiegte conflicte..." (A. R, Van de walle). lar
btantrl Maxim Grecul se adreseazi unui cunoscut astrolog din vremea sa cu
urmatoarele cuvinte: (sfargitul lumii te-ai gribit siJ prevestegti, supunindu-te stelelor'
dar sfirgitul neagteptat at vielii tale nu poli nici si-l prezici, nici se il afli dinainte' Ce
poate fi'mai nebun'decdt nebunia ta? De aceea, voi cu adeverat sunteli invilitorii
inlelepciunii degarte, voi care credeli ci totul este cirmuit de stele, iar nenorocirea
voastia nu putelii sa o aflali dinainte, aga cum spune Leonid: ,,Vrijitori care urmirili
cursul steleior! pierili, invilitori ai minciunii 9i aiinlelepciunii degarte! Pe voi v-a niscut
necuviinla gi v.a educat ne6unia, insi nu puteli si aflali dinainte nenorocirea voastre")'
'
.
grecescul
Cel mai rispdndit qi tipic concept New Age. Holismul ( englez.whole sau
oarecum un
holos = tot) este de inspira{ie hinduistii qi inseamntr o energie care uneste, o energie ce este
dumnezeu imanent deosebit de Dumnezeul creqtinilor. [ohism = iolul cslg ura.
2. Depersonalizarea lui Dr.unnezcu. Dumnezeu nu este o persoand qi nu este nici entitate
in care spiritul
distinctS din lume; El se confundtr cu lumea, cu tot ce existd, este aqa numitul holos, tot,
despre
monisti
qi materia nu sunt esenlial deosebit e.Deci,labaza,,spiritualitdlii" New Age std conceplia
o opozi{ie intre
lume, contrar[ creqtinismului. Tot ce exist[ formeaza acel tot (holos), in care nu este nici
subiect (persoan[) gi obiect (cosmos)'
S.'pivinizarra panleisti a omului. Fiind totul doar o unicd realitate, omul nu este altceva
perfect[ integtare in ea,
decAt o micd pdrticicd din aceastd unic[ realitate, iar deslvnrgirea lui consti intr-o
Aceastd iluminare
iluminare'
in acest holo{ printr-o cunoaqtere tot mai profundf, a sa, care duce la starea de
ascezf,, practici yoghine,
se cd;tige prin-diferite tehnici gi ritualuriesoterice meditalie transcendentald,
,"p..r"itird un oou gnosticism cu denumiri ca: teosofie, antroposofie, scientologice. Prin acestea, potrivit
tot (cosmos) . Astfel
concepliei lor, omul se desivirs, egte gi se dezindividualizeazf, contopindu-se cu acel
1.
Hotiuul
@ctican!iaimagieialbe,seinchtn6unu1personaJS1nonlmcu
Francisco qi urmlre,ste distrugerea
irt"-"iuta
de
cregtinismului.
iu-irrisnt
13. Unitatea
Lucrfi
concepte
Dintru inceput trebuie s[ precizlm cd aceste lucrdri, din care vom aminti doar citeva, conlin
fiindcd inqal[ Ei amdgesc
oculte deghizate intr-o terminologie creEtind qi ca atare ele sunt atacuri anticreEtine,
Age, insd din anumite
pe crediriciogii cregtini. Existd Jori sau savan{i care propagi idei vidit de tip New
ba rnai mult , o criticd vehement. Aici se pot incadra
pricini se leapada dechis de apartenenla la miEcare,
'Bivolaru,
vasile Andru, Mario vasilescu, Ion Jugui,
nume autohtone cunoscute ca: Gre$orian
lucrlri care sintetizeaz1
Constantin Negreanu, Pavel Coru!, Marian Ziclaru. Iatd doar cdteva exemple de
5
ideile New Age: Marlyn Ferguson (teoreticianul principal), The Aquarian Conspiracy(Conspiralia
virsdtorului- reuneste ideile-fo(d ale New Age-ului) ; Mark Satin, New Age, Politics, 1979 ; James
Redfild, The Celestine Profecy, The Tenth Insight ; Alvin Toffler, Socul viitorului; Cartea miracolelor.
Amintim cdteva nume celebre de care se leagd apostazia New Age: Peter Caddy ; Eileen caddy ; David
Spangler ; Jaqueline Demamex ; Richard Price ; Alice Bailey ; Aldons Huxley(favoritul lui John Lenon) ;
Zsuzsana Budapest, autointitulate w[jitoare, suslindtoarea feminismului...
Superstitii; 18.O.Z.N.
Cu toate acestea
19.
antidogmaticd, fluidd
s,i
&
Ideile de tip New Age le intdlnim in:f Medicina holistictr; i( Medicina alternativtr; *Yoga;
*,a.strotogie; *tehnici si filosofii orientale; f, Arte maltiale;f Masaje; {Gnehxeri s,i meditafii;*
Diete naturiste; {Bioritmuri; iF Literaturii %otericji; *fcologie; *Vreiitorie; *fvolutionismul
lui Darwin inlocuit cu varianta scientisti a cosmologiei si antropologiei.
Simtol -
Curcubeul este simbolul cheie al miqcdriiNew Age, darnu cu semnificalia din Biblie: <<Acesta
este semnul legimAntului, pe care Eu (Dumnezeu) I-am incheiat intre Mine si tot trupul care este
t1],
rltf{oretare ezotericd b azatd pe tradilti orientale pdg6ne'
*'iTi,li11
3,
"liS
sPecilics
Inskumentele specifi ce sunt: Cristalele; LumAnlrile aromatel
se
global".
se
mi;c[ri contestatare de tineret care promoveze rena;terea ocultismului, astrologiei, parapsihologiei. '. )
qi prin mlsuri sociale (evidenla populaliei prin insemnarea cu codul numeric - 666). Aprigd luptl a dus
Biserica ortodoxd Greac[ impotriva insemnirii cu cifra,,fiarei"- 666 (vezi c64ile: ,,Apocalipsa 13",
,,Sfhrgitut libertdlii umane", Mircea Vlad).
rock,
nu eate deosebire intre bine si riu este totalmente grefit, deoarece chiar pomul din
mijlocul Edenului era ,,pomul cunostlntei binelui 9i riului"; Dreptul lov: ,,se ferea de
ce este rdu"; ,,Se cuvine a face bine sau a face riu, a mdntui un suflet sau a-l pierde?"
(Marcu 3:4).; "Vai de cei ce numesc binele riu gi rilul bine" (Isaia 5:20). o Conceplia
ecologicd. Capacrtatea de a inlelege natura. O Conceptia feministi - superioritatea femeii, protestul
impokiva instituliilor sociale, impotriva ordinei, hadiliei (reprezentantl - Clarisa Pincola Estes din Suedia).
o Legea morald a satanismului ,,Singura lege este sd faci tot ceea ce ai chef ' (Aliester Crowley). De
fapt aceasta este o lege a imoralltitii, fiindci Dumnezeu, pe muntele Sinai, prin
profetul Moise a dat intregului neam omenesc cele 10 porunci. A doua reguli: ,,Fd-le
celorlalli ceea ce-1i fac ei !ie" (Anton Szander la Vey, intemeietorul bisericii sataniste din San Francisco,
in,,The Satanic Bible", 1966). Si aceasti reguli este veniti tot din iad, fiindcd Dumnezeu
nea poruncit ata: ,,Nu risplititi niminui riul cu riu. Nu vi rizbunati singuri, iubitilor,
ci ldsali loc m6niel Lui (Dumnezeu), c5ci scris este: r,A mea este rSzbunarea; Eu voi'
rispliti, zice Domnull. Decl, daci vrljmasul ttiu este flimind, d5.i de m6ncare; daci
ii este sete d5-i sd bea.(Romani 12: l7-19-20r. o Codificare indivizilor - codul bar (EAN).
o Colaborare, cooperare, ideea ci irnpreuni putem face mai mult decdt rizboindu-ne, exploatAndu-ne,
muscindu-ne reciproc, si de aici ideea ci prin unirea energiilor imposibilul devine unjoc de copii.
,ii N PLANqL PSIHOLOGICputem afimracipsibologiarmranisAqitranspersonalaeste oparte amiscdrii
NewAge. Sebazeazipetrdiri interse, maxirnaleincaremivers lsteperceputcaunintreg. Estetdire intelectualA
plus experien{i, viziune, trdire directi a realit[qii, care duce la autorealizare prin ascultarea vocii interioare.
Pieocuparea de bazh a acestei psihologii este creqterea spiritualS a individului si autorealizarea.
Aceste preocupdri sunt ,,niste forme profane ale mdntuirii" @aul C. Vitz).Psihologia contemporand are
tangenle cu magia si alchimia. Toate metodele de tip yoga, in care se anuleazd controlul sunt insotite de
riscuri fizice si duhovniceqti, putdnd duce in cele din urmd la pierderea mintuirii.
Iat[ cAteva exemple de nume ale unor psihologi care au influen{at ideile New Age: Abraham
'
intregurilor organice la pdrlile lor componente, atribuind caracterul de integrabilitate, de sistem, unui
factor imaterial. Terapiile medicinei holiste includ: Homeopatia; Naturopatia; Acupunctura;
Presopunctura; Hipnotism; Meditatie; Masajuysomatoterapia; Macrobiotical Medicina elb*a]tr,
naturistii; Terapia relaxlrii; Aromoterapia; Vizualizare; Muzictr; Dans; Incantatii-,Terapiile se
bazeazd pe filosofia taoistl in care energia miscdrii continue intre cei doi poli opuEi yin Ei yang, este forla
universal activd gi constantd a tufuror fenomenelor biologice. Terapiile urm[resc reglarea armonioasd a
curgerii energiei prin organele corpului impd(ite in yin (splind, intestin sublire) si yang (inim5, ficat,
nnichi). Muzica este folositl ca suport pentru diverse terapii, pentru meditalii, pentru ,,visdri cu ochii
deschisi". Ambianla m:uzicald este modem[ cultiv6nd muzica meditativI, de atmosfer[ misticd,
magnetizarid, dictatd de ,,entitdti divine" din lumea spiritelor, nescrisl de mind omeneasce. in Rai
fiind, protopirinlii nogtri Adam gi Eva au fost ingelali de diavol efre luand chip de
garpe i-a indemnat se calce porunca lui Dumnezeu, spunandu-le; ,,ln ziua in care veli
manca din el (pomul vielii) vi sevordeschide ochii gi veli fi ca Dumnezeu, cunoscand
binele gi raul" (Facerea 2:5), in zilele noastre viclenia (ingeliciunea) este aceeagi, dar
mult mai subtilS, avind o alti mascd gi se numegte holism, adici omuliqi este propriul
lui Dumnezeu. lar daci este bolnav are la dispozilie medicina holisti, omul fiind
Dumnezeu, se poate vindeca prin propriile lui puteri. New Age-rii sau uite sau n-au
cunoscut cuvintele Mintuitorului Hristos: ,,Firi Mine nimic nu puteli face"(loan 15:5).
Sfinte sunt aceste cuvinte fiindci numai El este cel care a vindecat pe: slibinog (Luca
5:24); femeia garbova (Luca'|.2:121; bolnavul de idropici (Luca 14:4); cei zece leprogi
(Luca 17:14); orbul din lerihon (Luca 18:42); femeia bolnavi de 12 ani (Luca 8;48). Numai
El a vindecat demonizali: copilul demonizat (Luca 9:42); demonizatul din linutul
Gherghesenilor (Luca 8:38). $i doar El este acela care a invial moti: fiica lui lair (Luca
8:55); fiul veduvei din Nain (Luca 7:15); Lazir din Betania (loan 11:44).
'' D MEDICINA ANTROPOSOFICA.. Antroposofie (din francezul anthroposophie) este
doctrina mistic6, religioasd ,accesibilE numai inilia{ilor care inlocuieEte.pe Dumnezeu cu omul conceput
ca esen![ divinS. Dup[ cum se observl, medicina holisticd gi cea antoposofica sunt de aceeaEi esen{d,
invd!f, acelasi lucru, inlocuiesc pe Dumnezeu cu fiinta uman6.
vielii
stabilit,
prin urmare viitorul se poate ghici, de aici rezultind o multitudine de mijloace de divinalie.
6. CRISTALOTERAPIA- metodh de terapie neconvenfionald, folositl de adeplii curentului New
Age, dar nu numai (de exemplu, Reiki), pentru vindecarea diferitelor boli cu ajutorul cristalelor.
risfalolerapia
Mulli oameni in aceste vremuri tulburi isi cautd vindecarea trupului in locuri in care n-o pot gdsi ;i
prin metode care nu sunt altceva decAt niste amdgiri. intr-o zi am rdsfoit, din intAmplare, o carte cu
numele ,,Cristaloterapia", autor Dan Seracu, edifura Aldo Press, Bu
i. IatE ce am putut constata:
O astfel de lucrare cu preten{ii stiinlifice ne aduce drept ,,argumente" o suitl de locuri comune
ale literaturii stiin{ifico-fantastice: continentele Lemuria, Mu, Atlantida, contacte intergalactice.
Crestinii nu cunosc alt[ Lumind si alti Energie decAt Harul Domnului nostru Iisus Hristos si
Energiile necreate ale Dumnezeirii cea in Treime.Nu ne intereseaze asa-zisul ,.corp de luminf," sau
,,redeschiderea canalelor", ci indumnezeirea noastre prin impirtdsirea cu Sfhntul Trup qi SAnge al
Mdntuitorului. Nu suntem ,,terrieni", ci oameni creaJi dupl chipul si asemdnarea lui Dumnezeu.
Deqi s-au fEcut expedilii de anvergurd interna{ional5 pentru localizarea Atlantidei, nu s-au
formulat decAt ipoteze. Cu atAt mai mult nu poate fi vorba de baghete qi diademe ca cele amintite de
autorul acestei cdrti.
iffiW.t&ciri
88 xlnainte
ae
diavolul de cristale?
;eaii$t6:ii*:*sii-i$ffip
[ellexoferapia
Cartea cu titlul ,,Tratamentul reflex"scrisl de Gabriela-Bucur Floreta ss vrea a fi o carte de
terapie si daci lucrurile stau asa ar fi trebuit sA fie scrsd de un medic, sau cel pu,tin si fi avut girul unui
medic sau a[ unui colectiv de medici. Nu existd nici un medic sau doctor in qtiinle medicale trecut in
aceastA cafte. Reflexoterapia este o ,,tehnice de sorginte oriental6" care nu are ce ciuta in casa, in
viala gi in sufletul unui crestin, c[ci cel ce o primeqte in sufletul lui va primi gi pe cel ce a inspirat-o: pe
diavol. Reflexoterapia sau zonoterapia , dupd cum a numit-o Dr. W. Fitzgerald, este o metodtr cu
rldlcini in lumi orientale din profunzimea vremuril or.Ea arelabazd o rela{ie reflexd dintre un punct
de pe talpd si un anumit organ. ( in aceastA situalie talpa devine un dispozitiv de telecomandl au
aiuiorul caruia, ap[sAnd pe o anumitE zond, oblinem accesul la corespondentul ei corporal ). in
introducerea cdrlii intitulatA sugestiv,Nlluciri'o afl6m despre citeva dintre credinlele autoarei, care
cu
dlmicie ni le
ca sr atunct ne
pe Eva,
c[
sIJ refuzdm.
I
nostru este
t5u ca
tine
i" 0evitic
19:1
cu referire
la
cu
nu la
sl cu
care ne-a creat,
suntem una cu
ni se cuvlne
cuvin...Nu
ce
ni
se
creatura. Si continud cu mAndrie, indemnindu-ne sd primim bunurile
nimic dupl cum ne spune Dumnezeu prin Slintul Apostol Pavel: ,,Cdci in har sunte{i m6ntuili, prin
i2:8
i aceasta nu este de la voi: ESTE DARUL LUI DUMNEZEU*
minciund ce se wea a
10
rugdciuni, devine evident[ esenla faptului de a fl cre$tin, modul in care credinciosul se raporteazd la
Dumnezeu qi [a semenii sdi. Ucenicii M6ntuitorului au in]eles prioritatea rugdciunii si de aceea L-au
rugat : ,,Doamne, invati-ne si ne ruglm!".(Luca 1 1:1). Iar Iisus le-a predat rug[ciunea ,,Tatil
nostru". In epistola cf,tre Roma:ri (12:12), suntem indemnali si stdruim in rug[ciune si tot Sfdntul
Apostol Pavel ne indeamnd: ,,Rugati-vtr neincetat" (lTesaloniceni 5:17). ,,SI vtr indetetniciti cu
postul si cu rugiciunea'. (lCorinteniT:5)... Cit despre credin{I sd ne amintim cd atunci cAnd s-a
apropiat Iisus de Ierihon, un orb care cergea a strigat, zicAnd: ,,Iisuse Fiul lui David, Iie-fi miln de
mine!" Iar Iisus l-a intrebat : ,Ce voiesti sii-(i fac? Iar el a zis: Doamne, sI viid! Si Iisus i-a zis:
Vezi! Credin(a ta te-a mentuit" (Luca 18:38,41-42). Altd datd, pe cdnd intra Iisus in Capemaum,
s-a apropiat de E[ un sutas care l-a rugat: ,,Doamne, sluga mea zace in castr, sllbtrnog, chinuindu-se
cumplit. $i a zis Iisus sutasului: Du-te, fie tie duptr cum ai crezut, Si s-a instrntrtosit sluga lui in
ceasul acela" (Matei8:6. I 3)...
in epistola Sfbntului Apostol Iacov este instituiti Taina Slintului Maslu: ,,Este vreunul dintre
voi in suferinttr? SI se roage. Este cineva bolnav intre voi? Str cheme preotii Bisericii si sii se roage
pentru el, ungAndu-l cu untdelemn, in numele Domnului. $i rugdciunea credintei va mAntui pe
cel bolnav si Domnul il va ridica, Ei de va fi fiicut plcate se vor ierta lui" (Iacov 5: 13- 14- l5). Boala
tuturor bolilor si ridicina lor este una singurS: pecatul.
I Punerea m6inilor.
Cei 12 Sfrnli Apostoli chemind mullimea ucenicilor i-au indemnat sA caute 7 blrba{i dintre ei
pentru a-i rAndui in slujba diaconiei. $i dupl ce au fost alesi: $tefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon,
Parmena gi Nicolae, ,,i-au pus inaintea apostolilor, gi ei, rugandu-se si-au pus mfiinile peste ei"
(Faptele Apostolilor 6:6).
I Sfintele moaste.
Noi, crestinii ortodocsi, cinstim si ne inchindm sfintelor moa;te ale sfinlilorpe temeiul urmf,toarelor
mArturii ale Sfintei Scripturi: 1 . Si in Vechiul Testament trupurilor celor drepli li se dddea deosebitd
cinste (Facerea 50: I - 14; IeEire 13: 19; IV Regi 23: 1 8 E.a.). 2. Trupurile sfinlilor sunt biserici si ldcaguri
ale Duhului Sflnt (I Corinteni 3;16- l7). 3. Dumnezeu se proslEveqte qi in trupui qi in sufletul celor sfin{i,
care sunt ale lui Dumnezeu (I Corinteni 6:16-19).4. Trupurile unor sfinli, dupl moarte, sunt inzestrate
de Dumnezeu cu puteri minunate, precum: fac minuni, vindeci boli, nu putrezesc, r[spAndesc bund
mireasmd.g.a. (Matei 27:52-53). 5. $i ingerii cinstesc trupurile oamenilor sfin{i (Iuda 5:9). 6. Trupul
Sflntului Prooroc Elisei, la un an dup[ moartea sa, a inviat un mort ([V Regi 13:20-21; Sirah 48: 14- 15).
11
Sfintete icoane
12
ti implicit stiinta". Se afirmd cd stiinla gi religia sunt responsabile de ciza ecologicdpe care trebuie s-o
rezolve. Episcopul Londrei, Richard J. C. Chartres, spune cI inainte de secolul XVII se credea ci
natura era sacri si purta sernndtura divinitilii. Reprezentanlii hinduismului, autorul Arabinda Basu, sus{ine
ci omul este de aceeasi esenld cu Dumnezeu. Un alt autor al gdndirii ecologice hinduiste atrage aten,tia
asupra marii diferenle dintre tradiliile biblice si cele hinduiste: in Biblie cauza rtrului (pdcatului) este
liberul arbitru al omului opus voii lui Dumnezeu, revelatd in cele 10 porunci. in hinduism, riul ( dar nu
gi picatul) este cauzat de ignoranla, ce duce la suferin![
Ei la iluzie. Hinduismul ar pune accentpe unitate,
in weme ce Biblia ar accentua unicitatea. Aceste observafli trddeazd o necunoastere a faptului cd pentru
teologia crestind omenirea este o fiintd tr ,,n ' persoane, cuprinzand in acest fel deopotrivi unitatea omenini
(fiinla ), cit qi unicitatea si irepetabilitatea fiecdrei persoane.
IN PI-ANUL TEOLOGIC. Pentru a vedea cum se manifestd in plan teologic trebuie sd stim mai intii
cE fentru a acoperi integral aceastd nofiune, o religie trebuie sd conlin6 urmdtoarele elemente: {D relalia
omului cu o fiinli divind infnit superioari, adorarea ei gi cdutarea m6ntuirii; O credinla in divinitate gi in viala
vegnici; Q rm cult bine organizat ce cuprinde rugdciuni,j ertfe, clasf, sacerdotald (preo!i) care slslujeascdla
Sfintul Aitm; O existenla mui locas sacru (Biserica);O revelafii naturale sau supranaturale fbcute de prooroci,
o doctrinf, a acelei religii, o carte sfinti (in cazul cregtinilor Evanghelia) si o Sf:int5 Tradife.
in raport cu criteriile mai sus menlionate, New Age nu poate fi consideratd o religie fiindci nu gi-a
rezolvat elementele esenliale: jertfa (sacrificiul), preolia, rug6ciunea, cultul. Sfintele Taine din
crestinism sunt inlocuite in cadrul acestei miscdri cu imagina{ia, inspirafia, intuilia. Harul S{hntului Duh
este si el inlocuit cu un,,impuls cristic" iar in ceea ce prive$te aspectul comunitar (institulia), au o asa zisd
biseric[ alternativ[ antroposoficl ?nfiinlat[ de Fr. Rittelmayer si E. Block sub numele Christen Gemeinshaft
unde se practicl un soi de ,,sacramente", dar sunt departe de Sfbntele Taine ale Sfintei Biserici Ortodoxe.
Deci, NEW AGE, DESI SE VREA A FI RELIGIA SECOLULUI XXI, NU ESTE O
RELIGIE, CI O PSEUDORELIGIE (O FALSA RELIGIE). Este doar un interes spiritual in care
intuiiia constituie modul de iluminare. New Age este legat de conceptele metafizicii:
- energia descatusatii (free energy);
- ieqirea din corp;
- fenomenul psihic OZN;
- timiduirea prin magie.
Doctrina teologic[ este eclecticf, (tr[setura fipice pentru doctrinele de tip New Age). Promoveaza
sincretismul religios, adicd combinl elemente doctrinare din Biblie cu Cartea Mormonilor, Cartea motilor
tibetanl, cu pigdnism qi ocultism.
EfiflTUNEN
in
ce are de la inceputul ei instalat semnul de circulalie ,,SENS LINIC" iar la cap[tul acestui drum este
scris loafte clar: ,,MANTUIRE". Adep{ii New Age sus{in cf, ob{in automdntuirea prin trezirea unor
puteri supraomene;ti ce se gdsesc latent in om, hezire ce se realizeazd prin tehnici de meditalie de tip
oriental, terapii altemative de sorginte psihologicS, transpersonali ce modifici funcliile creierului (lucru
ce se obline uneori gi prin folosirea droguritor de tip LSD sau ecstasy). Potrivit adeptilor New Age,
mAntuirea creqtind din era Pe;tilor Ei-a ratat rezultatele qi menirea, drept care este de aqteptat o mult
mai mare eficien!f, de la zodia VIrsAtorului, aceasta fiind varianta astrologicl a utopiilor mileniste. De
la sine inleles este cd in acest sistem optimist, Judecata de apoi, raiul Ei iadul nu au nici-un loc
(deoarece nu este acceptat[ nici doctrina plcatului originar). S-au dezvoltat o serie de religii neoplg6ne:
cultele neoceltice, druizii qi Wicca ( termen paleoenglez ce inseamnd vrdjitor), in care putem intdlni
zeit[li ale naturii, politeisrn chiar; se adora zeile ca Gaia, Demeter, Shing-Moo, Cybele, Astarte, Isis,
Diana, Frigga etc. Observlm prin urmare legiturile neop6ginismului cu magia rituald gi cu vrdj itoria
modema.
Dtutnezeu
in neclara doctrini New Age, nu existl o distinclie intre om
imanent qi transcedent. Pentru ei Dumnezeu este identic cu crealia, este fie impersonal, fie o for![ (o
energie). Crezul nostru, al creqtinilor il $tim bine cu tolii:
Cred intru Unul Dumnezeu, Tatil, Atotliitorul, Fdcitorul cerului 9i al pimintului, al
tuturor celor v{zute gi nevezute. $i intru Unul Domn lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
Unul-Niscut, Care din Tatil S-a n5scut mai inainte de toli vecii; Lumini din LuminS,
Dumnezeu adeverat din Dumnezeu adeverat, nascut, nu fecut; Cel de o fiinli cu Tatil
prin Care toate s-au ficut. Care pentru noi oamenii 9i pentru a noastre mantuire, S-a
pogorSt din ceruri gi S-a intrupat de la Duhul Sfint 9i din Maria Fecioara 9i S'a facut om.
a inviat
Qi S-a ristignit pentru noi in zilele lui Ponliu Pilat gi a pitimit 9i S-a ingropat. $i
atreiazi dupi Scripturi; $i S-a suit la ceruri 9i gadede-adreaptaTatalui; $i iarigivasi
vina cu slave, se judece vii gi mo(ii, a Cirui impirilie nu va avea sfifgit' $i intru Duhul
Sfant, Domnul de viali Ficitorul, Care din Tatal purcede, Cel ce, impreuni cu Tatel 9i
cu Fiul este inchinat 9i sl5vit , Gare a griit prin prooroci. intru una, sfanta, soborniceasce
gi apostoleasci Biserici. Marturisesc un botez intru iertarea pacatelor. Agtept invierea
mo4ilor. $i viala veacului ce va se fie. Amin.
Spre compara{ie, reproducem ,,mdrturisirea de credin16" panteistd (crezul panteist sau cu alte cuvinte
gtiin{ifici): 1. Adorim gi ne
acces direct prin perceptie si emotie la realitatea ultimd care este Universul si Natura'
8. Respectim libertatea generali a religiei si llbertatea tuturor pantelstilor de a
fSTf
SINGUDA
SNGUAUL AAI
Aceqti savanli fac mari eforturi pentru a transforma panteismul in religie, lucru sortit
egecului din start deoarece panteimul a fost, este fi rdm6ne o simpld conceplie filosofici. De mirare este
faptul cd niqte oameni de inaltd instruire nu observA nonsensul termenului. Cuvintul religfe.vine de la
religo-religare care inseamnd a reface legdtura dintre Dumnezeu gi om qi dacl .,totul estd dumnezeu "
ADEVAAAT"
14
atunci de cine vor sd se relege panteigtii? Toli cei ce se las[ amigili prin acest crez panteist,
sd ia aminte
la cuvintele sfantului Ap_ostol pavel: ,, NU
.nrrrAc_rgr:ouuNEzEi, NU sE LAsa
va
SECERA..
e:?).
ntualuri
Miscarea New Age nu are cult specific. Ritualurile variazl destul de mult de la un grup la alhrl, dar
urmltoarele caracteristici apar ca fiind tipice. Se merge la locul cu pricina in pa;i de dans, cu ramuri in
miini gi cu fEclii aprinse, iar Marea preoteas[ poartd o coadd de mdturd in mdn[. Dansatorii formeaza
cercul magic. Marele preot vine pu(6nd in mAna dreapt6 sabia magicl. Preotul si preoteasa i;i dau
sdrutul pentagramei, dupd care preoteasa invocd zeul din preot cu cuvintele:
,,infricogatule domn al
morlii gi al renasterii, domnul vielii, ddtitorule de via{6, tu al c6rui nume este taina taineior, d[-ne nou6
curaj in inimile noastre ! Fie ca lumina ta sa se cristalizeze in sdngele nostru si sa ne ducd la inviere.
e6ci
nu eEf nici-o parfe din noi care si nu li de la zel,,. Apoi urmeazi ceremonialul p6inii gi
vinului care incepe cu un act sexual intre preot si preoteasi. Atdt vinul cAt si piinea se binecuvanteazi de
cdtre Marea preoteasd. P6inea este ftcuti in formd de semilunf, in cinstea zeilei lunii. Aceasti p6ine
se
foloseste de asemenea intr-o ceremonie magicl ce imbind fel de fel de blasfemii legate de zeila lunii
cu
o orgie sexuali in cinstea ei. Acest ceremonial al pdinii si al vinului are o
'.
(parodie
qi
,,asemdnare
batjocur[) cu Sfinta euharistie crestind.
trugiciuea
in timp ce in creEtinism, dupl cum spun Sfin{ii P5rinli ,pe aripile rugdciunii Dumnezeu coboard la
om si omul urcd la Dumnezeu", miscarea New Age are in locul rugdciunii, medita{ia de tip oriental sub
diferite forme: meditatie transcedentaltr, meditatii de tip yoga, zen, rozicruciene, antroposofice
s.a.m.d. Meditalia se deosebeste de rugdciune prin faptul ci in weme ce aceasta din urm6 est dialogul
omului cu Fiinla zupremd, meditafia rimAne in ultimd instanln un dialog al omului cu sinele sdu. !n nici]gn
loc din S{lnta scripturr nu existiiindemn lameditafie, ci la rugdciune: ,,la rugiciune stiruili,,(Romani
12:12); ,,sd ve indeletnicili cu postul ga cu rugeciunea,,(l Corinteni 7:5);
,lugali_vi
neincetat"(lresaloniceni5:17);,,ajutdndu-negivoicurugiciunea'pentrunoi,,(2corinreni
1:1 1); ,,au adus cu strigit gi cu lacrimi, cereri gi rugiciuni,.
@wei 5:7). ,,vi rugali indelung,,
(Marei23:14).
EiseEica
- in timp ce in crestinism SfAnta Biserica a fost cd;tigatil de Mdntuitorul nostru Iisus Hristos prin
jertfadepecruce(FapteleApostolilor2:4l;4:4)siesteoinstituliedivino-uman6,,,NewAgecomunity
Church" se consideri a fi prima bisericd New Age. Unul din scopurile acestei asa-zise biserici a fost
acela de a promova armonie religioasd si toleranp in noua erd. in 1987 biserica New Age si-a inceput
programul s5u de pregdtire a preolilor new age, ce vor propovddui toleranld si inlelegeie pentru toate
credinlele qi filosofiile. CAt de frumos si de clar ne spune Sfbntul Fotie cel Mare, patriarhul
constantinopolului (sec.XX): ,,Existirdoar o singurtr Biserictr a lui Hristos, apostoleascr gi
soborniceasci. Nu mai multe, nici mi'car doutr. Iar celelalte sunt sinagogi ale celoice viclenesc ji
sinod al rrzvrtrtitilor".Sd nu uitdm cd Dumnezeu ne-a spus prin SfhntufApostol pavel:
,,ESTE U 1ll
DOMN,OCREDINTA$l UNBOIEZ"(Efeseni 4:5) sideaceea:,,Nuviinluga1i lajugstriin
gy__gellJcfdinciogi, caci ce insolire are dreptatea cu firidelegei? SAU CE
IMPARTA$IRE ARE LUMINA CU INTUNERICUL?" (2 COiiNtENi O:14), SfiNtUI GrigOriE
Palama (1340) spune asa: ,,cei,6e sunt in Biserica lui Hristos apailin adevirului, iar c6!i
nu
apa4in adeverului, nu sunt nici in Biserica lui Hristos,,.
/
l5
Practic este imposibil s[ menlii o conexiune energetice cu ceva prin folosirea miinilor. Cu
mdinile lucrlm, mincim, ne facem semnul Sfintei Cruci, deschidem ceaslovul sd ne spunem ruglciunile,
dar nu putem face conexiune cu nici-o energie ( cu o singurd exceplie, daci atingem un cablu electric
aflat sub tensiune).
Cum adicd imagine vibratorie ? Ideea de imagine presupune ceva static. Ce vibreazl atunci?
Aceast[ tehnicd este foarte asemdn[toare cu cele practicate de vrdjitoare. $tiin{ific (inclusiv medical) nu
a fost demonstratd existenla energiei universale Ei cu atAt mai pulin direclionatf,.
Formula,,Spre binele ei superior..." este ilogicd. Exist[ oare un bine inferior pe care snl dorim?
in grldina Raiului exista pomul cunoqtinlei binelui Ei rdului dar nu scrie niciieri in Biblie despre existenla
unui ,,bine superiol'.
Tehnica executdrii cu 22 de modele ne dovedeqte ci cei care practicd sau accepte aqa ceva sunt
in inEelare. Despre ce coroan5 este vorba? Noi nu am vezut-o niciodatl. Iar dacl unii aqa zigi ,,cregtini"
aduc argumentul c[ sfin1ii pictali in Sfhnta Bisericf, Ortodoxi au auri injurul capului aceasta-i cu totul
altceva : este nimbul sfinleniei sau altfel spus este reprezentarea simbolici a slavei cu care Dumnezeu
i-a r[spl5tit pentru nevoin{ele lor duhovnicegti.
Timpul - demonstrat fizic - are o curgere lineard, dinspre trecut spre viitor. Nu te poli intoarce in
trcut pentru a indrepta ceea ce ai gregit. insl adeplii New Age revintd0 cdhceplie pdgdnd qi anrime:
TirS* piscular, o6re ar permite intoarcerea in tiecut.
16
i':
Gtubrd .ffiELrX@n
nff
Exploatind interesul contemporanilor pentru tot ce este tainic (misterios, inaccesibil), diavolii ne
ispitesc in multe feluri. Cei slabi in creding ( din neqtiinfd, uitare sau ignoranp), sunt victime usoare. O
astfel de capcan[ a iadului este si clubul ,,Melfior Ra". Numele acestui club arati apartenenla membrilor
s[i la un cult pdgAn, chiar dacd ei se consideri sau le spun adeplilor cf, este vorba de o stiin![ spirituali.
Ra este numele zeului soare, zeitate antic[ egiptean[, iar Melfior probabil numele unui diavol. intr-o zi
o crestini brtodoxd m-a intrebat ce pdrere am despre fan clubul ,,Melfior Ra" qi mi-a adus spre citire o
cerere in care am gf,sit urm[toarele condiliile de inscriere:
Acesti oameni, conhar invdldturilor crestinesti ;i dovezilor ;tiin{ifice, sus{in existenla vie{ii
extraterestre. Ce formd ar putea sd aibi? De duhuri necurate? De ce este atAt de important sd credem in
fiinle extraterestre? Nu inseamni aceasta, implicit, o lepldare db credin{a creqtind?
Cele mai multe dintre aceste ,,scrieri" constituie o maculaturi pseudostiinfificd, tocmai buni
pentru intoxicarea minlilor. Porunca a 7-a bisericeascii interzice delinerea qi citirea cIr{ilor cu iivlldturi
heterodoxe: ,,Str nu citim si str nu tinem in casi cilti neortodoxe (pentru a nu cidea din nestiintii in
necredinttr)".
Obliga{ia fiecdrui crestin este sd lind legltura cu Dumnezeu, s[-L cinsteascl qi sI-L slujeasci
Adeviratul cre,stin nu va line legdtura cu diavolul indiferent ce nume ar
avea acesta, pentru cd aga promitem noi la Botez: ,,Mtr leptrd de satana si de toti slujitorii lui si mi
unesc cu Hristos. Si cred lui ca unui impiirat si Dumnezeu".
pe singurul Dumnezeu adevdrat.
tn primul rAnd c[ nu exist5 extrateregtri qi in al doilea rdnd la ce ne-ar folosi prietenia lor. Sfin{ii
Apostoli au avut bucuria sfinta se audl pe Dumnezeul nostru Iisus Hristos spundndu-le: ,,Voi sunteti
prietenii Mei, dactr faceti ceea ce vtr poruncesc" (Ioan 15: l4). Iar despre Lazdr a spus Hristos: ,,LazIr
prietenul nostru, a adormit; Mtr duc str-l trezesc" (Ioan I 1: I 1). Aceast[ prietenie sflnti si-o doresc
toli creqtinii Ei nicidecum pe aceea cu extraterestri a cdror existenld nici nu este dovediti.
Cdnd sI fie curajosi, cind pdrlsesc Sffinta Bisericl qi fac cerere de inscriere in acest ,,club"?
Credincioqi cui si fie? Sinceri cu cine ? Cu cei ce ne amdgesc? Toleranli cu cine? Oare noi trebuie sl
tolerim p6catul si lepldarea de Iisus Hristos? Categoric nu!
Numele M6ntuitorului este scris nu cu ,,H" ci cu ,,CH". Aici a fost strecuratE cea mai multd
otrav6, amintind de Iisus Hristos, de poruncile si invd![turile Lui pentru a adormi vigilenla crestinilor
fEcdndu-i sd cread[ c[ acest ,,club" este crestin in toati regula.
Un cregtin igi doreste mai presus de toate mantuirea. Ideea de ,,evolulie spiritual6" este o
minciurtr care a pitruns la noi din religia hindus[. Pacea ;i armonia dintre toate fiinlele din Univers?
Adic[ chiar intre noi gi diavoli? $i despre ce pace mai poate fi vorba in acest ,,club", c8nd impdratul pdcii
Iisus Hristos este dat la o parte?
t7
Paraleli
imlre,
e*le
si
Vinerile de peste
an).
Paraleli
Lui!
pe
pimint!
6.
Si nu ucizi!
7.
SI nu fi desfrAnat!
8.
Si nu furi!
9.
aproapelui
10.
tIu.
Si nu doresti
@rr/rrb
.b
mare$ lertlaceadnntn
atuncL tf tot atalt stmt
bat
ocorlte$ln,fldG
nodepdntoare
rffefulfecptolhale
acfficmmQeaea
NewAge.
fiindca Xislls QriElos ne-a spuE: Ju sunl alea, Edevarul gi Viaf,a. Atonni nu vine la
Tatil Eeu dee6t prin ffiine' (troan 14:6) iar prin Sldnful trposlol Pavel nc-a averlizal: ,Un
Domn (Iisus [rislos). o credinf,i (@riodoxa) pi un Botez'@Iaseni 4:5). Epadar fnebuie
sE dcvenim coryfinf.i de prim{diile li cuEel spirifuale ale aezs,lei lurni cizule, pi sa
avem eirdinf,6, dragosfe pi nndqide in qiutorul lui Drrrmezeu ala qum se poale desprinde
din rumiioarea isforioari : Jericitul Isidor luindu-l pe ewiosul mois EraPul, l-a suif
in virilul ctriliei sal@ Di i-a spus: caula spne Epus. Si cirtrind moiE a v6atr o multime de
diavoli gilcavind pi preg6findu-sc 6pre rAzboi (sPiritual). trpoi, iarngi a griif fiwa
Xsidon artr6 spre Kis6rif pi privegfe. Ei o5ufand a vizttr o mu[ime de stinli ingeri
prrfilrori de lurnin6, apijderza gi ei g6findu-se de {azboi. Eftrnci nwa Isidor a zirE cafre
Eoise: ei dinsprc apus ridic6 rSzboi impotriva stinlilor lui Durtnezeu, iar czi dinsplt
risiril se frimil de la Domnul sprr qiulorul nevoiiorilor celor btmi.Ins6 vezi ci sml mai
mu!!i cei c ne qiuti noui decil cei c 6e ridicA asupra noariha. u o vedenie cia aceaita
Si cu acste cuvinlle ale staretului lnfSrindu-se, 6oise firapul s-a lnltorE in pace pi eu
la chilia sa'. 55 avem
ln minle indannul slin!:
ortodoxS, Editura Christiana, Bucurefti, 2001; S6ntul Maxim Grerl'sl, Adevdr s,i minciund, Editura Bunavestire,
Galali, 2003; Arhimandrit Ilie Cleopa, Cdlduzd in credinla ortodoxdTipografra centrali, Chiqindu; llllW,bru.roYiala Cregtind, septembrie 2001; Preot &. Sinica Palade, file:/,4 INDOWS/Desktop/New Age/Origini.htrn; file:/
/:WINDOWS/DeslaopA.lew Age/Origini.htm;file://WINDOWS/DesktopA,lew
20