Sunteți pe pagina 1din 2

PATOLOGIA INFORMATIONALA

lucrare de Dr. Adrian Restian,


Medic Primar Instructor de Medicin General/Medicina Familiei
Editura Academiei Romne, 1997
RECENZIE

Dr.Afilon Jompan
Medic Primar Instructor MF/MG
Doctor in stiinte

Dup ce a artat c, desi este absolut necesar pentru desfsurarea proceselor de reglare de
care depinde sntatea organismului, informatia poate deveni n anumite situatii, ea nssi , un
factor patogen, Adrian Restian a subliniat rolul deosebit de important pe care informatia l are n
patologia uman. Acesta este att de important nct pe lng patologia genetic, patologia
imunitar, patologia infectioas sau patologia metabolic, se poate descrie o adevrat patologie
informational.
Patologia informational este determinat pe de o parte de faptul c n anumite situatii,
informatia poate deveni ea nssi un factor patogen, iar pe de alt parte de faptul c pentru a
putea desfsura numeroasele procese de reglare, organismul a devenit un extraordinar de
complex sistem de comunicatii si c toti factorii patogeni care actioneaz asupra organismului
vor actiona n acelasi timp si asupra sistemului su de comunicatii sau a semnalelor care circul
prin acest sistem.
Desigur c descoperirea patologiei informationale presupune privirea organismului si dintr-
un alt punct de vedere, mai ascuns si mai subtil. De aceea cartea ncepe cu un capitol foarte
dezvoltat n care se arat c sntatea este rezultatul unor procese de reglare. Adic ea nu este o
stare, ci un proces, care trebuie s se desfsoare necontenit si care are nevoie nu numai de
substant si de energie, ci de informatie.
Capitolul urmtor se ocup de particularittile informatiei, artndu-se c deoarece
reprezint un alt aspect al realittii, informatia are alte legi de conservare si de transformare, pe
care Adrian Restian, le-a descris nc din 1980. De aceea informatia nu trebuie confundat cu
substanta sau cu energia, asa cum se ntmpl de obicei.
Se discut apoi despre nevoia de informatie, despre organismul uman ca sistem de
comunicatii si de profilarea organelor, din care unele, asa cum este cazul sistemului nervos, au
devenit niste organe informationale. In legtur cu sistemul de comunicatii al organismului
uman, autorul arat c nu numai acizii nucleici, sau mesagerii sinaptici, ci absolut toate
moleculele particip, ntr-un fel sau altul, fie la structura sistemului, fie la transmiterea
informatiilor prin acest sistem.
In partea a doua a crtii, autorul descrie rolul patogen al informatiei si n primul rnd
stresul informational pe care el l-a descris n revista " "Agressologie" nc din 1969. Se continu
apoi cu aspectul informational al oboselii, cu natura informational a anxiettii si a depresiei, cu
etiopatogenia informational a bolilor psihice si psihosomatice. Cu aceast ocazie autorul arat
c multe tulburri pe care le ntlnim n patologia uman au, de fapt, o etiologie informational.
Si acest lucru este foarte important n zilele noastre, n care anul contemporan este din ce n ce
mai solicitat din punct de vedere informational.
Pentru a ntelege mai bine rolul informatiei n patologia uman trebuie s avem ns mereu
n vedere faptul c majoritatea informatiilor, necesare mecanismelor de reglare, nu se transmite
prin intermediul semnalelor nervoase, ci prin intermediul informatiei moleculare si c, de fapt,
toate semnalele nervoase ajung n cele din urm pe niste molecule, care duc informatia primit
dinuntrul sau din afara organismului, pn la nivelul celor mai impotante celule. Autorul arat
c informatia molecular a reprezentat tocmai pasul pe care sistemele biologice l-au fcut
pentru a trece de la chimie la biochimie. Cu ajutorul informatiei moleculare putem ntelege mai
bine nu numai etiopatogenia bolilor psihosomatice, ci a tuturor bolilor.
Pentru c fiecare molecul transport odat cu substanta si cu energia, din care este
format, si o anumit informatie molecular reprezentat de configuratia spatial a moleculei
respective, capabil de a fi recunoscut de o molecul cu conformatie spatial complementar.
In felul acesta enzima poate recunoaste molecula de substrat asupra cruia trebuie s actioneze,
anticorpul poate recunoaste antigenul pe care trebuie s-l neutralizeze, iar hormonul poate
recunoaste receptorul de care trebuie s se lege. In felul acesta toate moleculele poart cu ele
odat cu substanta si cu energia din care sunt formate si programul lor de prelucrare. Si
modificrile informationale nu vor fi identice cu modificrile substantiale. Ar fi suficient s
artm c o mic modificare a conformatiei spatiale poate duce la modificarea informatiei
antigenice, determinnd eliminarea unor molecule care ar putea functiona normal, asa cum se
ntmpl n bolile autoimune.
Cartea continu cu un capitol privind prevenirea si tratamentul tulburrilor de natur
informational si cu o bibliografie care cuprinde 536 de titluri, din care 110 sunt lucrri ale
autorului, din care foarte multe au fost publicate n revistele de specialitate din strintate.
Adrian Restian arat c informatia este un parametru ascuns al patologiei umane , pentru c
n spatele modificrilor moleculare se afl , de fapt, niste modificri informationale.Si desigur
c descoperind esenta ascuns a fenomenelor patologice, cartea lui Adrian Restian poate
deschide noi posibilitti de prevenire si tratament. De aceea ea trebuie citit si asimilat, pentru
c multe din tulburrile cu care ne confruntm n mod curent n practica medical, au de fapt , o
etiopatogenie informational. Iar Adrian Restian a fost primul care a artat si a dezvoltat acest
lucru, cartea lui fiind prima carte de patologie informational din lume.