Sunteți pe pagina 1din 79

MODELUL INFORMATIONAL AL CREIERULUI UMAN

RESTIAN ADRIAN 2009

IMPORTANA INFORMAIEI N SISTEMELE BIOLOGICE


DEI MEDICINA STUDIAZ ORGANISMUL UMAN MAI ALES DIN PUNCT DE VEDERE SUBSTANIAL I ENERGETIC INFORMAIA ESTE CEA CARE JOAC ROLUL CEL MAI IMPORTANT N SISTEMELE BIOLOGICE INDIFRENT CUM A APRUT VIAA PE PMNT, EA A DEVENIT POSIBIL DOAR ATUNCI CND SS-A FCUT TRECEREA DE LA ASPECTUL SUBSTANIAL I ENERGETIC, LA ASPECTUL INFORMAIONAL AL FENOMENELOR INFORMAIA A FCUT POSIBIL RECUNOATEREA MOLECULELOR NTRE ELE A FCUT POSIBIL SELECTIVITATEA REACIILOR BIOCHIMICE, SUCCESIUNEA LOR, APARIIA UNOR LINII METABOLICE, APARIIA UNOR PROCESE DE REGLARE, STOCAREA I TRANSMITEREA CARACTERELOR EREDIRATE ETC.

IMPORTANA INFORMAIEI MOLECULARE


ESTE UNANIM RECUNOSCUT IMPORTANA MOLECULELOR N DESFURAREA REACIILOR BIOLOGICE DAR NU SUBSTANA I ENERGIA PE CARE O CONIN MOLECULELE, CI INFORMAIA PE CARE O CONIN I O TRANSPORT MOLECULELE ARE ROLUL CEL MAI IMPORTANT N FUNCIE DE CONFORMAIA LOR SPAIAL, TOATE MOLECULELE ORGANISMULUI CONIN O ANUMIT INFORMAIE MOELCULAR INFORMAIA MOLECULAR ESTE CEA CARE A FCUT TRECEREA DE LA CHIMIE LA BIOCHIMIE INFORMAIA MOLECULAR FACE POSIBIL RECUNOATEREA MOELCULEI DE SUBSTART DE CTRE ENZIM, A MESAGERILOR CHIMICI DE CTRE RECEPTORII CELULARI INFORMAI INTRODUCE ORDINE N DEZORDINEA BROWNIAN

PRIMELE MOLECULE INFORMAIONALE


PROBABIL C PRIMELE MOLECULE INFORMAIONALE AU FOST PROTEINELE PROTEINELE AU CAPACITATEA MAI MARE DE A POLIMERIZA PROTEINELE AU UN ROL ENZIMATIC PROTEINELE AU DUS LA APARAIA PEIMELOR SISTEME BIOLOGICE APOI AU APRUT ACIZII NUCLEICI CARE SS-AU CUPLAT CU PROTEINELE AU TRANSMIS MAI DEPARTE INFORMAIA GENETIC LA URMAI

SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PE SEAMA INFORMAIEI


VIAA REPREZINT UN FLUX DE INFORMAII INFORMAIA GENETIC VINE DE LA ADAM I EVA SAU DE LA PRIMELE SISTEME BIOLOGICE UNICELULARE DE ACEEA CODUL GENETIC ESTE UNIVERSAL SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT MAI ALES PRIN PERFECIONAREA ASPECTULUI INFORMAIONAL O CANTITATE EXTREM DE MIC DE SUBSTAN POATE TRANSMITE O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAIE GENETIC IAR CREIERUL SS-A SPECIALIZAT N PRELUCRAREA INFORMAIILOR CU AJUTORUL INFORMAIEI SISTEMELE BIOLOGICE EXPLUATEAZ LA MAXIMUM POSIBILITILE OFERITE DE MEDIU

ORGANISMELE VII SUNT NITE SISTEME INFORMAIONALE


ORGANISMELE VII NU SUNT NUMAI NITE SISTEME FIZICE ELE NU SUNT NUMAI NITE SISTEME MECANICE NU SUNT NUMAI NITE SISTEME CHIMICE ELE NU SUNT NITE RETORTE N CARE SE DESFOAR NITE REACII CHIMICE ELE NU SUNT NUMAI NITE SISTEME TERMODINAMICE ORGANISMELE VII SUNT NITE SISTEME INFORMAIONALE ORGANISMUL UMAN NU ESTE NUMAI UN ISTEM ANATOMIC, CI I UN SISTEM DE COMUNICAII

ORGANISMUL UMAN ESTE UN SISTEM DE COMUNICAII


ORGANISMUL UMAN ESTE UN FOARTE COMPLEX SISTEM DE COMUNICAII FIECARE CELUL I FIECARE MOLECUL CONTRIBUIE FIE LA CONSTRUIREA SISTEMULUI DE COMUNICAII, FIE LA TRASMITREA INFORMAIILOR PRIN ACEST SITEM DEI ESTE EXTREM DE COMPLICAT, SISTEMUL DE COMUNICAII AL ORGANISMULUI UMAN ARE DOU MAGISTRALE O MAGISTRAL LONGITUDINAL DEDE-A LUNGUL CREIA SE TRANSMITE INFORMAIA GENETIC O MAGISTRAL TRANSVERSAL DEDE-A LUNGUL CREIA SE TRANSMITE INFORMAIE RECEPIONAT DIN MEDIUL EXTERN I INTERN

COMPLEXIFICAREA SISTEMELOR BIOLOGICE A CRESCUT IMPORTANA INFORMAIEI


APARIIA SISTEMELOR PLURICELUALARE I NECESITATEA ADAPTRII LA UN MEDIU FOARTE VARIABIL A CRESCUT IMPORTANA INFORMAIEI LA ORGANISMELE PLURICELULARE, DIFERITELE CELULE TREBUIE S COMUNICE NTRE ELE ORGANISMUL TREBUIE S SESIZEZE MODIFICRILE DIN MEDIUL INTERN I DIN MEDIUL ESTERN PENTRU AA-I PUTEA PSTRA STABILITATEA, EL TREBUIE S REACIONEZE N MOD ADECVAT LE ELE PENTRU ACEASTA SUNT NECESARE ANUMITE PROCESE DE REGLARE IAR REGLAREA NECESIT INFORMAIE INFOFORMAIA ESTE CEA CARE ASIGUR EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLARE

PERFECIONAREA PROCESELOR INFORTMAIONALE A DUS LA APARIIA SISTEMULUI NERVOS


DEI ESTE FOARTE UTIL, INFORMAIA MOLECULAR NU OFER O LIBERTATE PREA MARE, NICI O SELECTIVITATEA, NICI O VITEZ PREA MARE, NICI O TRANSMITERE DIRECT A INFORMAIEI LA DESTINATAR INFORMAIA MOLECULAR ESTE PREA LEGAT DE SUBSTAN DE ACEEA SISTEMELE BIOLOGICE AU TRECUT DE LA INFORMAIA MOLECULAR LA INFORMAIA NERVOAS INFORMAIA NERVOAS A CRESCUT POSIBILITILE DE REGLARE A ORGANELOR INTERNE I A COMPORTAMENTULUI LA MODIFICRILE EXTREM DE VARIABILE ALE MEDIULUI NCONJURTOR

PARTICULARITILE INFORMAIEI NERVOASE


INFORMAIA MOLECULAR ESTE INDISOLUBILE LEGAT DE STRUCTUR INFORMAIA NERVOAS ESTE MAI PUIN LEGAT DE STRUCTUR INFORMAIA NERVOAS TRECE DE LA SEMNALELE CHIMICE LA SEMNALELE ELECTRICE INFORMAIA NERVOAS POATE FI TRANSMIS MAI SIGUR, MAI RAPID I MAI DIREC LA DESTINATAR INFORMAIA POATE FI PRELUCRAT MULT MAI BINE DECT INFORMAIA MOLECULAR DAR N CREIER INFORMAIA NERVOAS SE COMPLETEAZ CU INFORMAIA MOLECULAR, DE EXEMPLU SINAPSELE, HIPOTALAMUSUL I INFLUENA HORMONILOR ASUPRA CREIERULUI

DE CE ARE NEVOIE ORGANISMUL DE INFORMAIE


ORGANISMELE VII AU NEVOIE DE INFORMAIE PENTRU A PUTEA REALIZA REGLAREA , COORDONAREA I INTEGRAREA ORGANELOR INTERNE REGLAREA NECESIT NU NUMAI SUBSTAN I ENERGIE, CI I INFORMAIE N ACEST SENS ORGANSIMUL APELEAZ LA INFORMAIA MOELCULAR SI FIECARE MOLECUL ADUCE PE LNG SUBSTAN I ENERGIE I O ANUMIT INFORMAIE MOLECULAR DAR PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNE, ORGANISMUL APELEAZ I LA INFORMAIE NERVOAS PRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI NERVOS AUTONOM

DE CE ARE NEVOIE CREIERUL DE INFORMAIE


CREIERUL TREBUIE S DESFOARE O SERIE DE PROCESE DE REGLARE CREIERUL TREBUIE S REGLEZE I S INTEGREZE ORGANELE INTERNE EL TREBUIE S REGLEZE COMPORTAMNETUL UNUI SISTEM FOARTE COMPLEX NTRNTR-UN MEDIU FOARTE COMPLEX I CHIAR OSTIL PENTRU ACESATA CREIERUL ARE NEVOIE NU NUMAI DE SUBSTAN I DE ENERGIE, CI I DE INFORMAII INFORMAIA ESTE CEA CARE ASIGUR EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLARE IAR ENERGIA I SUBSTANA ESTE UTILIZAT TOCMAI PENTRU PRELUCRAREA INFORMAIILOR DE CARE ARE NEVOIE DE ACEEA NU SUBSTANA I ENERGIA, CI INFORMAIA ESTE MATERIA PRIM A CREIERULUI

ORGANISMUL UMAN TREBUIE S SUSIN UN JOC CU MEDIUL N CARE SE AFL


DEI CONFORM PRINCIPIULUI ANTROPIC, MEDIUL NCONJURTOR OFER NITE CONDIII POSIBILE DE VIA, EL NU IMPUNE ACEST LUCRU ADIC SISTEMELE BIOLOGICE TREBUIE S SE LUPTE S FAC FA DIFERITELOR PROVOCRI ALE MEDIULUI N ACEST SENS, ORGANISMELE VII TREBUIE S DUC UN JOC CU MEDIUL N CARE SE AFL LA FICARE MODIFICARE A MEDIULUI, ELE TREBUIE S REACIONEZE N MOD ADECVAT ACEST JOC POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI MATEMATICE A JOCURILOR CREIERUL CAUT S DUC UN JOC INTELIGENT DE ACEEA ARE NEVOIE DE CT MAI MULT INFORMAIE

NECESITATEA DE A CUNOATE STAREA MEDIULUI


PENTRU A DUCE UN JOC CT MAI FAORABIL, PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA MEDIU, CREIERUL TREBUIE S RECUNOASC STAREA MEDIULUI RESPECTIV ACEASTA A COMPLICAT FOARTE MULT SARCINA SISTEMULUI NERVOS DE ACEEA EL ARE NEVOIE DE CT MAI MULTE INFORMAII ARE NEVOIE DE UN MODEL INTERN AL LUMII NCONJURTOARE ACEST MODEL NU L MOTENETE, CI TREBUIE S II-L CONSTRUIASC SINGUR APOI TREBUIE S SUPUN INFORMAIILE DESCOPERITE LA O PRELUCRAREA FOARTE COMPLICAT PENTRU A PUTEA LUA DE FIACRE DAT DECIZIILE CELE MAI ADCEVATE

CREIERUL RECEPIONEAZ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAIE


PENTRU A PUTEA NDEPLINI FUNCIILE SALE DE REGLARE A ORGANELOR INTERNE I A COMPORTAMENTULUI CREIERUL RECEPIONEAZ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAIE ORGANISMUL DISPUNE DE O MULIME DE RECEPTORI INTRENI I EXTERNI CU AJUTORUL CRORA RECEPIONEAZ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAIE SE APRECIAZ C MEDIUL EXTERN OFER 10 MILIARDE DE BII/SEC ORGANELE DE SIM REUESC S RECEPIONEZE 10 MILIOANE DE BII/SEC CILE AFERENTE REUESC S TRIMIT SPRE CREIER 1 MILION DE BII/SEC CONTIINA PRELUCREAZ 14 BII/SEC

INFORMAIA ESTE MATERIA PRIM A CREIERULUI


DEI NU REPREZINT DECT 2% DIN GREUTATEA ORGANSIMULUI, CREIERUL CONSUM 20% DIN ENERGIA PRODUS DE ORGANISM DAR DEI CONSUM FOARTE MULT SUBSTAN I ENERGIE, INFORMAIA ESTE MATERIA PRIM A CREIERULUI DEI SUNT ABSOLUT NECESARE, NU SUBSTANA I NU ENERGIA REPREZINT MATERIA PRIM A CREIERULUI NU SUBSTANA I NU ENERGIA , CI INFORMAIA ASIGUR EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLARE INFORMAIA ESTE CEA CARE INDIC MODUL N CARE TREBUIE FOLOSIT SUBSTANA I ENERGIA DE CARE DISPUNE INFORMAIA ASIGUR DESFURAREA UNUI JOC INTELIGENT I EFICACE CU MEDIUL NCONJURTOR

CREIERUL A DEVENIT UN ORGAN INFORMAIONAL


SPRE DEOSEBIRE DE TOATE CELELALTE ORGANE, CARE SS-AU SPECIALIZAT N PRELUCRAREA SUBSTANIE I ENETGIEI, CREIERUL SS- A SPECIALIZAT N PRELUCRAREA INFORMAIILOR SPRE DEOSEBIRE DE FICAT CARE SS-A SPECIALIZAT N PRELUCRAREA SUBSTANELOR I DE MUCHI CARE SS-AU SPECIALIZAT N PRELUCRAREA ENERGIEI, CREIRUL SS-A SPECIALIZAT N PRELUCRAREA INFORMAIILOR TOATE PROCESLE SUNSTANIALE I ENERGETICE CARE AU LOC N CREIER, AU ROLUL DE A SUSINE PROCESELE INFORMAIONALE CARE SE DESFOAR N SPATELE LOR

CE FACE CREIERUL CU INFORMAIA PE CARE O PRIMETE


PENTRU A PUTEA ASIGURA REGLAREA ORGANELOR INTERNE I A COMPORTAMENTULUI UMAN PENTRU A PUTEA DESFURA UN JOC CT MAI INTELIGENT CU MEDIUL N CARE TRIETE CREIERUL TREBUIE S SUPUN INFORMAIA PE CARE O PRIMETE UNOR PRELUCRRI FOARTE COMPLICATE N ACEST SENS CREIERUL TREBUIE S CUNOASC SCOPURILE I DORINELE ORGANISMULUI, STAREA MEDIULUI I STAREA ORGANISMULUI PENTRU A PUTEA ASIGURA NDEPLINIREA SCOPURILOR PROPUSE, CREIERUL TREBUIE S SUPUN SEMNALELE PRIMITE UNOR PRELUCRRI FOARTE COMPLICATE

INFORMAIA REPREZINT UN ALT ASPCET AL REALITII


DEI SUNT INDISOLUBIL LEGATE NTRE ELE, SUBSTANA, ENERGIA I INFORMAIA REPREZINT ASPECTE DIFERITE ALE REALITII N TIMP CE SUBSTANA REPREZINT MASA SAU VOLUMUL, IAR ENERGIA REPREZINT CMPUL SAU FORA CARE INTERVIN N DESFURAREA FENOMENELOR, INFORMAI REPREZINT MODUL N CARE SUBSTANA I ENERGIA SUNT DISTRIBUITE N SPAIU I TIMP INFORMAIA REPRTEZINT MODUL N CARE SUNT ORGANIZATE MAI PRECIS, INFORMAIA REPREZINT NOUTATEA SAU INCERTITUDINEA PE CARE O ORGANIZARE SAU O REORGANIZARE O POATE ADUCE

N UNELE SISTEME POATE S PREDOMINE INFORMAIA


DEI ESLE SUNT NTOTDEAUNA PREZENTE N ORICE SISTEM CELE TREI ASPCTE NU SUNT DISTRIBUIE EGAL N UNELE SISTEME POATE S PREDOMINE SUNSTANA, AA CUM AR FI NTRNTR-O CRMID N ALTELE POT S PREDOMNE ENERGIA, AA CUM SE NTMPL N PETROL N ALTELE POT S PREDOMINE INFORMAIA, AA CUM SE NTMPL N SISTEMELE BIOLOGICE 2 PG DE ADN POATE TRANSMITE INFORMAIA GENETIC A UNUI ELEFANT I CU DEOSEBIRE N CREIER N CARE INFORMAIA DEPETE CU MULT SUBSTNAA I ENERGIA

INFORMAIA SE MSOAR N ALTE UNITI DE MSUR


N TIMP CE INFORMAIA SE MSOAR N GRAME I ENERGIA SE MSOAR N WAI INFORMAIA SE MSOAR N BII BITUL REPREZINT CANTITATEA DE INFORMAIE PE CARE O ADUCE O EXPERIEN CU DOU REZLUTATE ECHIPROBABILE N GENERAL INFORMAIA ESTE EGAL CU I = LOG N UNDE N = CU NUM NUMRUL DE EVENIMENTE POSIBILE SAU DAC DAC EVENIOMENTELE NU SUNT ECHIPROBABILE ATUNCI I = LOG 1/PS UNDE P ESTE PROBABILITATEA DE APARIIE A EVENIMENTULUI S

INFORMAIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAIE


PENTRU A PUTEA AJUNGE LA DESTINATAR, INFORMAIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAII SISTEMUL DE COMUNICAIE ESTE FORMAT DINTRDINTR-O SURS, UN CANAL I UN DESTINATAR DE REMARCAT C INFORMAIA POATE SUPUS LA ANUMITE DISTORSIUNI DE ACEEA INFORMAIA PE CARE O PRIMETE DESTINATARUL NU ESTE IDENTIC CU INFORMAIA EMIS DE SURS

INFORMAIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE I DE TRANSFORMARE


N 1980 AM ARTAT C REPREZENTND UN ALT ASPECT AL REALITII, INFORMAIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE I DE TRANSFORMARE DE ACEEA DEI ESTE LEGAT DE SUBSTAN I DE ENERGIE, INFORMAIA NU TREBUIE CONFUNDAT CU ELE REPREZENTND PARTEA CEA MAI COMUNICABIL A REALITII, INFORMAIA POATE TRECE FOARTE UOR DE PE UN SEMNAL PE ALTUL, CEEA CE FACE POSIBIL TRANSMITEREA INFORMAIEI PRIN DIFERITE SISTEME DE ACEEA INFORMAIA NU TREBUIE CONFUNDAT CU SEMNALUL MODIFICRILE INFORMAIEI NU SUNT PROPORIONALE CU MODIFICRILE SUBSTANEI I ENERGIEI

PARTICULARITILE INFORMAIEI
DEOARECE INFORMAIA ARE ALTE LEGI DE CONSERVARE I DE TRANSFORMARE, APAR O SERIE DE CONSEC INE SPECIFICE INFORMAIEI SPRE EXEMPLU, O SURS POATE EMITE O INFORMAIE FR S O PIARD DIMPOTRIV, INFORMAIA SE POATE MULTIPLICA PROPORIONAL CU NUMRUL DE DESTINATARI MRIMEA INFORMAIEI NU ESTE PROPORIONAL CU MRIMEA SEMNALULUI INFORMAIA SE POATE AFLA N ACELAI TIMP N MAI MULTE LOCURI INFORMAIA SE POATE AFLA LA SURS, LA DESTINATAR, N MEMORIA DE LUCRU N MEMORIA PERMANENT, ETC.

CAUZALITATEA INFORMAIONAL
N SISTEMELE INFORMAIONALE APARE O CAUZALITATE INFORMAIONAL SPRE DEOSEBIRE DE SUBSTAN I ENERGIE, INFORMAIA NU DETERMIN UN EFECT, CI DECLANAEZ UN EFECT N SISTEMELE INFORMAIONALE EFECTUL DEPINDE DE DESTINATAR EFECTUL VA DEPINDE NU NUMAI DE NATURA INFORMAIEI, CI I DE PROGRAMUL DESTINATARULUI I DE ENERGIA DE CARE DISPUNE DESTINATARUL DE ACEEA UN FOTON POATE MICA UN ELEFANT ELEFANTUL SE MIC NU CU ENERGIA FOTONULUI, CI CU PROPRIA LUI ENERGIE

CREIERUL NU PRIMETE INFORMAII, CI SEMNALE


DEI PENTRU DESFURA PROCESELE DE REGLARE, CREIERUL ARE NEVOIE DE INFORMAII, EL NU PRIMETE N MOD DIRECT DIN AFAR DECT NITE SEMNALE FRAGMENTARE SEMNALELE NU POT FI CONFUNDATE CU INFORMAIA SEMNALELE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU A PUTEA REALIZA REGLAREA COMPORTAMENTULUI DE ACEEA CREIERUL VA TREBUI S PRELUCREZE N AA FEL SEMNALELE OPTICE, ACUSTICE, TACTILE, NCT S DESCOPERE INFORMAIA PE CARE ELE O ADUC I S DESCOPERE STAREA MEDIULUI NCONJURTOR

SEMNALELE SUNT SUFICIENTE PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNE


RECEPTORII INTERNI RECEPIONEAZ SEMNALELE EMISE DE DIFERITELE ORGANE ACESTEA SUNT TRANSMISE LA FORMAIUNILE MAI VECHI ALE SISTEMULUI NERVOS, AA CUM ESTE TRUNCHIUL CEREBRAL, CARE LE VOR PRELUCRA DUP UN PROGRAM MOTENIT I NSCRIS N STRUCTUR DECIZIILE LUATE SUNT TRIMISE PRIN INTERMEDIUL CILOR EFERENTE ALE SISTEMULUI NERVOS AUTONOM PN LA ORGANELE DE EXECUIE PENTRU REFACE MODIFICRILE INTERVENITE FORMAIUNILE MAI VECHI ALE CREIERULUI LUCREAZ CONFORM UNOR MECANISME DE FEEDBACK

SEMNALELE NU MAI SUNT SUFICIENTE PENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI


ORGANISMUL UMAN I MEDIUL NCONJURTOR SUNT DOU SISTEME MULT PREA COMPLEXE PENTRU CA RELAIA DINTRE ELE S POAT FI REGLAT DOAR CU AJUTORUL UNOR SEMNALE FRAGMENTARE PENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI ESTE NECESAR DESCOPERIREA INFORMAIILOR, A NOUTII PE CARE O ADUC SEMNALELE RESPECTIVE ESTE NECESAR RECUNOATEREA SURSELOR, A STRII MEDIULUI ESTE NECESAR ALEGEREA DECIZIEI CELE MAI ADECAVTE DIN NUMEROASELE DECIZII POSIBILE

DESCOPERIREA INFORMAIEI PE CARE O ADUC SEMNALELE PRIMITE


N 1985 NOI AM ARTAT C DESCOPERIREA INFORMAIEI PE CARE O ADUC SEMNALELE PRIMITE SE FACE PRIN INTERMEDIUL UNUI PROCES DE SUPERIZARE SUPERIZAREA REPREZINT TRECEREA DE LA O MULIME DE SEMNALE INFERIOARE LA UN SEMNAL SUPERIOR AA CUM AR FI TRECEREA DE LA O MULIME DE LITERE LA O SILAB TRECEREA DE LA O MULIME DE SILABE LA UN CUVNT DE LA O MULIME DE CUVINTE LA O PROPOZIIUNE DE LA O MULIME DE PUNCTE LA O LINIE DE LA O MULIME DE LINII LA O FIGUR, ETC.

SUPERIZAREA NCEPE LA NIVELUL NEURONULUI


NEURONUL ARE MAI MULTE INTRRI I O IEIRE NEURONUL EFECTUEAZ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARE UN NEURON CARE PRIMETE MAI MULTE SEMNALE DE INTRARE I EMITE UN SEMNAL DE IEIRE REALIZEAZ DE FAPT UN PROCES DE SUPERIZARE SEMNALUL DE IEIRE AL NEURONULUI REPREZINT REZULTATUL UNUI PROCES DE PRELUCRARE DE SUPERIZARE A SEMNALELOR DE INTRARE

NEURONII SUNT NITE ORPERATORI LOGICI


N FUNCIE DE NUMRUL DE INTRRI I DE PRAGUL DE EXCITABILITATE, NEURONII POT FUNCIONA CA NITE ORPERATORI LOGICI UN NEURON CARE ARE DOU INTRRI I PRAGUL DOI POATE FUNCIONA CA UN OPERATOR LOGIC CONJUNCTIV UN NEURON CARE ARE DOU INTRRI I PRAGUL DE EXCITABILITATE UNU POATE FUNCIONA CA UN OPERATOR LOGIC DISJUNCTIV UN NEURON CARE ARE O INTRARE INHIBITORIE POATE FUNCIONA CA UN OPERATOR LOGIC DE NEGAIE, ETC.

NEURONUL ESTE UN MICROPROCESOR


DAR NEURONII AU DE OBICEI MII DE INTRRI DE ACEEA EI VOR PUTEA EFECTUA N ACELAI TIMP MAI MULTE ORPRAII LOGICE N FUNCIE DE COMBINAIA SEMNALELOR DE INTRARE I DE VARIAIA PRAGURILOR, NEURONII VOR PUTEA FUNCINA N ACELAI TIMP ATT CA OPERATORI LOGICI CONJUNCTIVI, CT I DISJUNCTIVI I DE NEGAIE NEURONII POT EFECTUA SUMAREA SEMNALELOR, INTEGRAREA LOR, DIFERENIEREA, MEMORAREA ETC NEURONII SUNT DE FAPT NITE MICROPROCESORI

CONTINUAREA SUPERIZRII SEMNALELOR N CIRCUITELE LOGICE ALE CREIERULUI


SUPERIZAREA NU SE TERMIN LA NIVELUL NEURONILOR EA SE CONTINU LA NIVELUL CIRCUITELOR NEURONALE ALE CREIERULUI CONECTAREA UNOR NEURONI CARE SUNT NITE OPERATORI LOGICI VOR DA NATERE LA NITE CIRCUITE LOGICE DAC UN NEURON VA SUPERIZA MAI MULTE PUNCTE VA REZULTA O LINIE DAC ACEST NEURON SE LEAG CU UN ALT NEURON CARE VA SUPERIZA MAI MULTE LINII VA REZULTA O FIGUR I AA MAI DEPARTE IAR NEURONII CARE SE LEAG NTRE EI REALIZEAZ O ASTFEL DE SUPERIZARE DIN CE N CE MAI NALT

COLOANELE DIN SCOARA CEREBRAL REPREZINT BAZA LOGISTIC A PROCESULUI DE SUPERIZARE


N SCOARA CREBRAL SS-AU DESCRIS O SERIE DE COLOANE CARE CUPRIND TOATE STRATURILE SCOAEI CERBRALE ELE INTR N FUNCIUNE LA PRIMIREA MAI MULTOR SEMNALE DE LA ACEEAI SURS DE EMISIE LA PRIMIREA UNOR SEMNALE DE LA ACEEAI SURS, NEURONII DIN COLOANELE SCOAREI CEREBRALE AU CAPACITATEA DE A SE AUROSTIMULA NEURONII DIN ACESTE COLANE AU CAPACITEA DE A TRIMITE UNUL LA ALTUL SEMNALE DE IEIRE EI REALIZEZ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARE

APARIIA UNOR MODELE INTERNE

CIRCUITELE NEURONALE CAPABILE S RECUNOASC PRIN SUPOERIZARE SURSA CARE A EMIS SEMNALELE PRIMITE, REPREZINT MODELUL INTERN AL SURSEI RESPECTIVE MODELELE INTERNE SE CONSTRUIESC TREPTAT SUB INFLUENA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFAR DEOARECE CREIERUL ARE CAPACITATEA DE A SE STRUCTURA I RESTRUCTURA SUB INFLUENA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFAR ASTFEL N CREIERUL NOSTRU VA APARE UN MODEL INTERN AL LUMII NCONJURTOARE

MODELELE INTERNE SUNT NITE MULIMI VAGI


DEOARECE DIFERITELE OBIECTE I FENOMENE AU O MULIME DE ASPECTE COMUNE, MODELELE LOR INTERNE SUNT NITE MULIMI VAGI MULIMILE VAGI SUNT ACELEA ALE CROR ELEMENTE APARIN I ALTOR MULIMI ELEMENTELE UNOR MULIMI VAGI POT APARINE FOARTE MULTOR MULIMI AA SPRE EXEMPLU TOATE FRUCTELE AU ANUMITE ELEMNTE COMUNE DE ACEEA MODELELE LOR VOR FI NITE MULIMI VAGI

RECUNOATEREA STRII MEDIULUI NU REPREZINT REZOLVAREA PROBLEMELOR


DEI RECUNOATEREA STRII MEDIULUI REPREZINT UN MARE PROGRES, EA NU REPREZINT REZOLVAREA PROBLELOR RECUNOATEREA STRII MEDIULUI NU REPREZINT DECT SESIZAREA PROBLEMELOR PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR, INFORMAIILE DESCOPERITE PRIN INTERMEDIUL PROPCESULUI DE SUPERIZARE VOR TREBUI SUPUSE UNOR PRELUCRRI FOARTE COMPLICATE

STABILIREA RELAIILOR POSIBILE


PENTRU A PUTEA REZOLVA EVENTUALELE PROBLEME, CREIERUL AR TREBUI S CUNOASC MAI NTI STAREA I NEVOILE ORGANISMULUI RELAIILE CARE EXIST NTRE DIFERITELE OBIECTE I FENOMENE RELAIILE CARE EXIST NTRE ORGANISM I OBIECTELE RESPECTIVE CARE SUNT SCOPURILE ORGANISMULUI CARE SUNT POSIBILITILE DE CARE DISPUNE, ETC

MODELELE INTERNE ALE RELAIILOR POSIBILE


PENTRU A PUTEA REZOLVA PROBLEMELE CU CARE ESTE CONFRUNTAT, PESTE MODELUL OBIECTELOR I FENOMENELOR, CREIERUL TREBUIE S DISPUN I DE NITE MODELE INTERNE ALE RELAIILOR POSIBILE IAR PESTE MODELUL INTERN AL RELAIILOR POSIBILE MAI APARE I UN MODEL INTERN AL RELAIILOR DINTRE RELAII APOI APAR MODELE TOT MAI ABSTRACTE UN MODEL LOGIC UN MODEL LOGICOLOGICO-MATEMATIC UN MODEL AL IDEILOR I AL CONCEPTELOR I AA MAI DEPARTE

MODELUL SINELUI
CREIERUL A APRUT PENTRU A SERVI ORGANISMUL PENTRU A REALIZA REGLAREA ORGANELOR INTERNE I COMPORTAMENTUL OMULUI NTRNTR-UN MEDIU FOARTE VARIABIL DE ACEEA EL ARE NEVOIE NU NUMAI DE UN MODEL AL MEDIULUI, CI I DE UN MODEL AL PROPRIEI SALE IDENTITI ACEST MODEL ESTE MAI DIFUZ DECT CELALALTE MODELE INTERNE DEOARECE EL TREBUIE S REGLEZE TOATE CELELALTE MODELE N FUNCIE DE NEVOILE I DORINELE SALE EL SE STRUCTUREAZ PROBABIL N JURUL ARIILOR SOMATOSOMATOSENZORIALE DIN LOBUL PARIETAL, AA NUMITUL HOMUNCUL SENZITIV DAR CUPRINDE I FOARMAIUNI DIN SISTEMUL LIMBIC I AA MAI DEPARTE

PRELUCRAREA INFORMAIILOR DESCOPERITE


PROCESUL DE GNDIRE SE DESFOAR LA NIVELUL ACESTOR MODELE INTERNE DUP CE SS-A RECUNOSCUT STAREA MEDIULUI NCONJURTOR, INFORMAIILE SUNT PRELUCRATE MAI DEPARTE DE ACESTE MODELE INTERNE PRIVIND RELAIILE DINTRE DIFERITELE OBIECTE I FENOMENE, RELAIILE DINTRE REALII, RELAIILE CU ORGANISMUL UMAN, CU NEVOIELE I DORINELE SALE PRELUCRAREA INFORMAIILOR SE FACE AUTOMAT I INCONTIENT

SHORTCUTSHORTCUT -URILE CREIERULUI


PRELUCRAREA INFORMAIILOR DESCOPERITE PENTRU REZOLVAREA PROBLELOR PE CARE LE PUNE MEDIUL NCONJURTOR, ESTE UN PROCES FOARTE ANEVOIOS PENTRU AA-I UURA ACEAST ACTIVITATE, CREIERUL I I-A CONSTRUIT NITE MODELE INTERNE CAPABILE S SCURTEZE DRUMUL INFORMAIILOR SPRE DECIZIA CORESPUNZTOARE N ACEST SENS CREIERUL II-A CREAT UN MODEL AL CONCEPTELOR I AL IDEILOR UN MODEL SEMANTIC, ETC ACESTE MODELE FAC POSIBIL INTERPRETAREA SEMNALELOR PRIMITE N FUNCIE DE SEMNIFICAIA LOR UN SEMNAL CARE ARE O ANUMIT SEMNIFICAIE VA FI TRIMIS CU PRIORITATE PE O ANUMIT CALE

MODELUL LINGVISTIC
PENTRU AA-I UURA I MAI MULT ACTIVITATEA, CREIERUL A APELAT LA UN MODEL LINGVISTIC SEMNALELE DE IEIRE DINTRDINTR-UN MODEL INTERN REPREZINT OBIOECTUL RESPECTIV DEOARECE ESTE FOARTE GREU DE LUCRAT CU EL, CREIERUL A APELAT LA UN NLOCUITOR ASTFEL EL LIPETE O ETICHET LINGVISTIC FIECRUI OBIECT I FENOMEN ASTFEL CREIERUL POATE LUCRA CU DENUMIREA OBIECTULUI CHAIR I N ABSENA OBIECTULUI RESPECTIV EL POATE COMUNICA MAI UOR EL A INVENTAT CUVINTE I PENTRU LUCRURI CARE NU EXIST N REALITATE

MAJORITATEA PROCESELOR INFORMAIONALINFORMAIONALDECIZIONALE SE DESFOAR AUTOMAT I INCONTIENT


MAREA MAJORITATE A PROCESELOR INFORMAIONALE SE DESFOAR AUTOMAT I INCONTIENT PRELUCRAREA UATOMAT I INCONTIENT ESTE REGULA PRELUCRAREA CONTIENT REPREZIMNT EXCEPIA SUPERIZAREA SE DESFOAR AUTOMAT I INCONTIENT RECUNOATEREA STRII MEDIULUI SE DESFOAR AUTOMAT I INCONTIENT PRELUCRAREA ULTERIOAR A INFORMAIILOR SE DESFOAR AUTOAMT I INCONTIENT INFORMAIILE CURG N CREIER ELE SINGURE I GSESC O CALE DE IEIRE SPRE O ANUMIT DECIZIE POSIBIL

MAREA PROBLEM A CREIERULUI


MAREA CALITATE A CREIERULUI CONST N FAPTUL C EL POATE CONDUCE SEMNALELE DE INTRARE SPRE ORICE CALE DE IEIRE POSIBIL INDIFERENT PE CE CALE AU INTRAT DAR DE AICI DERIV I MAREA PROBLEM A CREIERULUI DE A GSI DE FIECARE DAT CALEA DE IEIRE CEA MAI ADECVAT DE OBICEI ACEAST PROBLEM SE REZOLV SINGUR INFORMAIILE I GSESC SINGURE CALEA DE IEIRE PRIN DESCHIDERE I NCHIDEREA UNOR CIRCUITE LOGICE IAR ATUNCI CND NU REUESC S FAC ACEST LUCRU, INTR N FUNCIUNE GNDIREA CONTIENT I CHIAR CONTIINA

APARIIA GNDIRII CONTIENTE


ATUNCI CND DIN DIFERITE MOTIVE, INFORMAIILE NU I GSESC SINGURE DRUMUL DE IEIRE, APARE UN BLOCAJ PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE BOTTOMBOTTOM-UP, BLOCAJUL DETERMIN INTRAREA N FUNCIUNE A GNDIRII CONTIENTE ACEASTA MOBILIZEAZ O ZON MULT MAI MARE DE CREIER GNDIREA OFER N PRIMUL RND MULT MAI MULTE CI DE IEIRE APOI CAUT ALTE INFORMAII DIN MEMORIE SAU DIN EXTERIOR CAUT NOI RELAII POSIBILE, SEMNIFICAII ASCUNSE, ETC PE CARE LE TRIMITE PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE TOPTOP -DOWN LA LOCUL BLOCAJULUI

ELABORAREA DECIZIILOR POSIBILE


PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR CU CARE ESTE CONFRUNTAT, CREIERUL DISPUNE DE MAI MULTE POSIBILITI EL ELABOREAZ DE OBICEI MAI MULTE IPOTEZE DE LUCRU CONSTRUIETE SCEANARII EVALUEAZ REZULTATELE POSIBILE ALEGE DECIZIA CEA MAI BUN SAU SOLICIT INTRAREA N FUNCIUNE A CONTIINEI

NECESITATEA ANTICIPRII
PENTRU A PUTEA ALEGE DECIZIA CEA MAI BUN, CREIERUL TREBUIE S ANTICIPEZE EVOLUIA FENOMENELOR FOARTE MULI AUTORI AU ARTAT C MAREA MAJORITATE A ACTIVITII CEREBRALE SE DESFOAR N VIITOR CREIERUL CAUT S REGLEZE FENOMENLE N TIMP UTIL EL CAUT S ITERVIN ASUPRA DESFURRII FENOMENELOR NAITE CA ELE S PAOT PRODUCE TULBURRI DE ACEEA FORMAIUNILE MAI NOI ALE CREIERULUI LUCREAZ PE BAZA PRINCIPIULUI DE FEEDBEFORE

IMPORTANA MECANISMULUI DE FEEDBEFORE


N 1975, NOI AM DESCRIS MECANISMUL DE FEEDBEFORE MECANISMELE DE FEEDBACK CARE LUCREAZ PRIN CORECTAREA ERORILOR NU POT PSTRA STABILITATEA ORGANISMULUI NTRNTR-UM MEDIU, AA CUM ESTE MEDIUL DE VIA AL OMULUI, CARE AR PUTEA PRODUCE I TULBURRI CARE NU MAI POT FI CORECTATE PENTRU ACEASTA ESTE NECESAR UN MECANISM DE ANTICIPARE, DEPREVENIRE A ERORILOR NOI AM DENUMIT ACEST MECANISM DE REGLARE NAINTE FEEDBEFORE MECANISMUL DE FEEDBEFORE POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI JOCURILOR

INTRAREA N ACIUNE A CONTIINEI


DAC NICI GNDIREA NU POATE REZOLVA PROBLEMELE APRTUTE, INTR N ACIUNE CONTIINA CONTIINA MOBILIZEAZ O ZON I MAI MARE DIN CREIER CONTIINA POATE ANALIZA MULT MAI PROFUND PROBLEMA APRUT EA POATE NU NUMAI S CAUTE NOI INFORMAII, SAU S GSEASC NOI SOLUII, CI POATE CHIAR S MODIFICE, SAU S ABANDONEZE PROBLEMA CONTIINA POATE MODIFICA STRATEGIA I SCOPURILE ORGANISMULUI

IMPORTANA CONTIINEI
N MOEMNTUL N CARE CREIERUL DISPUNE DE UN MODEL INTERN AL LUMII NCONJURTOARE, DE UN MODEL INTERN AL PROPRIEI SALE PERSONALITI, CREIERUL POATE IMAGINA LUMEA NCONJURTOARE CHIAR I N ABSENA EI IAR CND ARE CAPACITATEA REFLEXIV APARE CONTIINA APARIIA CONTIINA A REPREZENTAT CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT DE LA PARIIA VIEII PE PMNT NOI TRIM MAI MULT N CONTIIN DECT N REALITATE AICI SUNTEM I ACTORI I REGIZORI I SCENOGRAVI I SPECTATORI DIN PCATE NU SUNTEM I SCENARITI SCENARIUL A FOST SCRIS DE ALTICINEVA

NAJORITATEA VIEII NOASTRE SE DESFOAR LA NIVELUL CONTIINEI


DEI AVEM IMPRESIA C TRIM N REALITATEA, NOI TRIM DE FAPT LA NIVELUL CONTIINEI NOI NE BUCURM SAU NE NTRISTM LA NIVELUL CONTIINEI NE CONSTRUIM IMAGINI, PROIECTM, INVENTM, VISM, IUBIM I INVIDIEM, LA NIVELUL CONTIINEI IUBIREA NOASTR ESTE LA NIVELUL CONTIINEI TOATE OBIECTELE INVENTATE DE OM AU FOST MAI NTI LA NIVELUL CONTIINEI ELE NU AU FOST O REALITATE S-AR PUTEA CA REALITATEA S FIE O ILUZIE COLECTIV CONTIINA ESTE REALITATEA NOSTR N CARE SUFERIM SAU NE BUCURM

SEDIUL CONTIINEI
N POFIDA TUTUROR CUTRILOR CONTIINA NU A PUTUT FI LOCALIZAT SE CUNATE ROLUL SUBSTANEI RETICULATE N MECANISMUL DE TREZIRE I DE ACTIVARE A SCOAREI CEREBRALE N PROCESUL DE ATENIE I DE ORIENTARE DAR NU SS-A PUTUT DESCOPERI SEDIUL CONTIINEI PENTRU C EL NICI NU EXIST CONTIINA ESTE MAI MULT DECT DIFUZ, EA ESTE VIRTUAL

NATURA VIRTUAL A CONTIINEI UMANE


CONTIINA ESTE REZULTATUL PROCESULUI DE MODULARE I DE SUPERIZARE A CREIERULUI CONTIINA ARE UN CARCTER VIRTUAL EA ESTE UN PRODUS ABSTRACT AL TUTUROR INFORMAIILOR CARE EXIST N CREIER EA ESTE REZULTATUL CONDENSRII, AL INTEGRRII I AL CODIIFICRII TUTUROR INFORMAIILOR CARE EXIST N CREIER EA EXIST ATTA TIMP CT EXIST UN FLUX DE INFORMAII EA ARE ROLUL DE A COORDONA LA NEVOIE ACEST FLUX DAR CONTIINA NU ARE O PUTERE PREA MARE

CONTIINA S-AR PUTEA S REPREZINTE INFORMAIE PUR


AM VZUT C SUBSTANA, ENERGIA I INFORMAIA SUNT INDISOLUBIL LEGATE NTRE ELE DEI UNEORI POATE S PREDOMINE UNA DINTRE ELE, COEXIST NTOTDEAUNA SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PRIN ATAAREA UNEI CONTITI TOT MAI MARI DE INFORMAIE DE CANTITI TOT MAI MICI DE SUBSTAN I DE ENERGIE CANTITI FOARTE MICI DE SUBSTAN POT TRANSMITE CANTITI FOARTE MARI DE INFORMAIE GENETIC CANTITI FOARTE MICI DE HORMONI POT TRANSMITE CANTITI FOARTE MARI DE INFORMAI CONTIINA SS-AR PUTEA S CONIN CANTITI ATT DE MICI DE INFORMAIE, NCT NU POT FI DETECTATE SAU SS-AR PUTEA S FIE INFORMAIE PUR

CONTIINA NU ARE O PUTERE PREA MARE


DEI SE APELEAZ FOARTE DES LA RESPONSABILITATEA CONTIINEI EA NU ARE O PUTERE PREA MARE B. LIBERT A ARTAT CA DECIZIILE SUNT LUATE CU 100 DE MILISEC NAINTE CA NOI S FIM CONTIENI DE ELE DECI ELE NU SUNT LUATE CONTIENT CONTIINA MAI ARE CTEVA MILISECUNDE PENTRU A APROBA SAU A SE OPUNE DECIZIILOR LUATE DE INCONTIENT DAR ACEASTA ART C CONTIINA NU ARE UN ROL CHIAR ATT DE MARE DUP CUM SE CREDE N ELABORAREA DECIZIILOR

IMPORTANA MODELULUI INFORMAIONAL


S-AU ELABORAT FOARTE MULTE MODELE, ANATOMICE, BIOCHIMICE, COMPUTAIONALE, SEMANTICE, CUANTICE ETC, CARE NU REUESC S EXPLICE SUFICIENT DE CALR MODUL N CARE FUNCIONEAZ CREIERUL DEOARECE ELE IGNOR INFORMAIA IAR ATUNCI CND VORBESC DESPRE INFORMAIE ELE O CONFUNC CU SUBSTANA I CU ENERGIA CARE O GENEREAZ I O TREANSPORT DAR CREIERUL ESTE UN ORGAN INFORMAIONAL INFORMAIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE I TRANSFORMARE DE ACEEA CREIERUL NU POATE FI EXPLICAT DECT CU AJUTORUL INFORMAIEI