SENZATII vs.

PERCEPTII
ANALIZA COMPARATIVA SI
RELATII

DEFINIREA SENZATIEI PRIN OPOZITIE CU

PERCEPTIA
SENZATIA
CARACTER PRIMITIV
SIMPLA EXPERIENTA
CONSTIENTA ASOCIATA
STIMULILOR

PERCEPTIA
CARACTER COMPLEX, STRUCTURAT
EXPERIENTA CONSTIENTA ASUPRA
OBIECTELOR SI RELATIILOR DINTRE
ELE

PROCESUL CU AJUTORUL CARUIA PROCESUL MINTAL AL ORGANIZARII

STIMULII SUNT DETECTATI SI
SI INTERPRETARII SENZATIILOR
CODATI
UN PRIM CONTACT AL
ORGANISMULUI CU STIMULII
SE REFERA LA TRATAREA
SENZORIALA A INFORMATIEI
FIZICE INDEPENDENT DE
SEMNIFICATIA EI

PROCESUL PRIN CARE STIMULII SUNT

COMPARATI CU ALTE INFORMATII
SENZORIALE
(FELDMANN 1993)

SENZATIA
PRIMA FORMA DE
PSIHIC

SENZATIA

REPRODUCE IN CREIERUL UMAN

INSUSIRILE SIMPLE ALE OBIECTELOR,
FENOMENELOR,STIMULILOR
CE ACTIONEAZA DIRECT
ASUPRA ORGANISMULUI

MECANISM DE CAPTARE SI
INREGISTRARE A INFORMATIILOR
DIN REALITATEA INCONJURATOARE
SI REALITATEA INTERNA
A ORGANISMULUI

CRITERIUL INSUSIRILOR DETECTATE

SENZORIAL
A.A.UHTOMSKI A LUAT CA REPER NATURA STIMULILOR
RECEPTATI STABILIND 4 CATEGORII DE SENZATII:

CHIMICI

SENZATII
GUSTATIVE SI
OLFACTIVE

FIZIOLOGICI

SENZATII
PROPRIOCEPTIVESI
CUTANATE

STIMULI
SENZATII
CUTANATE

SENZATII
VIZUALE SI
AUDITIVE

MECANICI,

FIZICI,

PERCEPTIA-DEFINIRE SI SPECIFIC PSIHOLOGIC

PERCEPTIA- PROCESUL PSIHIC DE PRELUCRARE SI
INTERPRETARE A INFORMATIEI SENZORIALE SUB FORMA
UNEI IMAGINI CU SENS PENTRU SUBIECT.
IN ANALIZA SPECIFICULUI PSIHOLOGIC AL PERCEPTIEI TREBUIE
SA SE TINA SEAMA DE IMBINAREA CELOR DOUA ORIENTARI
DE PROCESARE A INFORMATIEI: ASCENDENTA
DESCENDENTA

PERCEPTII COMPLEXE
(SUPLIMENTAR FATA DE SENZATII)
1. PERCEPTIA SPATIULUI
PERCEPTIA SPATIULUI VIZUAL
PERCEPTIA SPATIULUI AUDITIV
PERCEPTIA SPATIULUI PROPRIOCEPTIV
2. PERCEPTIA TIMPULUI

3. PERCEPTIA MISCARII

PERCEPTIA SPATIULUI VIZUAL

PERCEPTIA SPATIULUI ESTE UN PRODUS NOU REZULTAT
IN URMA INTERACTIUNII SI INTERDEPENDENTEI
DINTRE INSUSIRILE SPATIALE ALE OBIECTELOR;
ANALIZATORUL VIZUAL INDEPLINESTE O FUNCTIE
INTEGRATOARE, DAR ALATURI DE EL INTRA IN
FUNCTIUNE SI ANALIZATORII TACTIL SI KINESTEZIC;
ASTFEL PERCEPTIA FORMEI SI MARIMII CAPATA O MAI
MARE RELEVANTA SI CONSTANTA CAND INTERVINE SI
EXPLORAREA TCTILO-KINESTEZICA A SPATIULUI;

PERCEPTIA SPATIULUI TACTILO-KINESTEZIC

INDICII PERCEPTIEI
SPATIULUI TACTILOKINESTEZIC SUNT:
1. SCHEMA CORPORALA;
2. PERCEPTIA DEPLASARII
PROPRIULUI CORP;
3.PERCEPTIA AMPLITUDINII
UNEI MISCARI DATE;
4.ESTIMAREA DISTANTELOR
PE BAZA DATELOR
PROPRIOCEPTIVE;
5.PERCEPTIA VERTICALEI SI
ORIZONTALEI IN ABSENTA
ORICAROR REFERINTE
VIZUALE;

PERCEPTIA TIMPULUI
ALATURI DE TIMPUL REAL (OBIECTIV, CRONOLOGIC) EXISTA
SI TIMPUL SUBIECTIV (PSIHOLOGIC, TRAIT);
TIMPUL ESTE O MASURA A SCHIMBARII SI REFLECTA
DURATA EXISTENTIALA A OBIECTELOR, FENOMENELOR;

ASPECTE ALE PERCEPTIEI TIMPULUI:

1. PERCEPTIA SUCCESIUNII;
FACTORI: FIZICI, BIOLOGICI, PSIHOLOGICI;

2. PERCEPTIA DURATEI;
SE REFERA LA INTERVALUL DURATEI DINTRE DOI
STIMULI SI POATE FI: SCURTA, LUNGA, INTERMEDIARA;

3. ORIENTAREA TEMPORALA;
CONSTA IN SITUAREA UNEI FAZE A SCHIMBARII IN RAPORT
CU UN INTREG CICLU DE SCHIMBARI;

PERCEPTIA MISCARII
LATTO SENSO:
MISCAREA DESEMNEAZA SCHIMBAREA, TRANSFORMAREA OBIECTELOR LUMII
MATERIALE SAU IDEALE;
STRICTO SENO:
MISCAREA SE REFERA LA DEPLASAREA OBIECTELOR IN SPATIU;

TIPURI DE MISCARE:
1. REALA- UN OBIECT SE DEPLASEAZA DINTR-UN PUNCT IN ALTUL;
2. APARENTA- UN OBIECT ESTE NEMISCAT SI TOTUSI PARE CA SE MISCA;
3. INDUSA-UN OBIECT INCLUS IN ALTUL CARE SE MISCA, CEL INCLUS NU SE MISCA
(CALATORII CARE STAU INTR-UN TREN CE SE MISCA);
4. AUTOCINETICA-PRIVIND UN PUNCT LUMINOS INTR-O CAMERA OBSCURA
ACESTA PARE CA SE MISCA;

5. CONSECUTIVA-PRIVIND O SUPRAFATA IN MISCARE SI APOI UITANDU-NE LA

UN OBIECT STATIC, ACESTA NI SE PARE CA SE MISCA;