CAUZE SCOLARE ALE VIOLENTEI

I.
PENTRU VIOLENTA DIN PARTEA ELEVILOR
Am vazut care sunt cele mai frecvente forme de violenta n scoala si caresunt actorii ei, care sunt sursele de violenta si factorii de risc
care pot determina acestemanifestari. Si totusi, de ce sunt violenti elevii n scoala? Care sunt acele cauze de natura scolara care determina,
alimenteaza si ntretin violenta elevilor? Rezultatele investigatiei privind cauzele violentei elevilor au evidentiat o serie de perceptii privind
cauzele de natura scolara pe care le vom prezenta n continuare.
1. DEFICIENTELE DE COMUNICARE fundamentul cauzelor scolare ale violentei elevilor
Cei mai multi elevi argumenteaza comportamentul violent prin faptul ca unii profesori nu sunt deschisi la comunicare. Cel putin n
aceasta privinta, toti actorii semnaleaza comunicarea ca fiind cea mai tangibila si acuta problema a scolii. Este evident ca elevii au asteptari
mult mai ridicate privind relatia lor cu profesorii, doresc ca acestia sa fie mai deschisi, mai directi, mai apropiati de problemele lor. Si n
opinia directorilor, deficientele de comunicare si relationare n grup si conflictele ntre elevi sunt pe primul loc n ierarhia cauzelor
comportamentelor violente, confirmnd astfel tensiunea resimtita reciproc de catre elevi si profesori n relatiile dintre ei. Consilierii
confirma, situarea problemelor de comunicare n topul cauzelor comportamentelor violente ale elevilor.
2. Evaluarea rezultatelor elevilor si CLIMATUL DE COMPETITIE CAUZE ALE FRUSTRARILOR elevilor
n ciuda eforturilor de reforma a sistemului de evaluare a rezultatelor scolare din ultimii ani (introducerea calificativelor, luarea n
considerare a mediei de absolvire la examenele nationale si la cele de admitere n nvatamntul superior, ncercarile de introducere a unui
portofoliu de educatie permanenta), investigatia de fata arata ca evaluarea continua sa fie o sursa de stres si frustrare pentru elevi. Astfel,
peste jumatate dintre elevii investigati apreciaza ca unii profesori nu evalueaza corect rezultatele elevilor. Consilierii si directorii
semnaleaza ca subiectivitatea n evaluare poate fi cauza posibila a violentei elevilor, dar, n opinia acestora, incidenta acestei cauze nu este la
fel de importanta.
3. AUTORITATEA PROFESORULUI ntre contestare si nevoia de legitimare
O alta cauza a violentei, n opinia elevilor, este impunerea cu orice pret a autoritatii profesorului. Elevii investigati resimt
impunerea autoritatii profesorului ca o sursa importanta a reactiilor de tip violent. Aceasta, cu att mai mult, cu ct opinia lor n legatura cu
profesionalismul si pregatirea cadrelor didactice (componenta importanta a autoritatii profesorului) este de multe ori destul de critica. Astfel,
elevii considera ca profesorii nu sunt suficient de bine pregatiti, n timp ce altii sunt rezervati n a exprima o opinie n aceasta privinta.
Totusi, multi elevi au ncredere n autoritatea stiintifica a profesorilor, sitund cauzele comportamentelor violente n alta parte. Ca si elevii,
mai mult de
4. PREJUDECATILE PROFESORILOR n raport cu apartenenta etnica a elevilor
Elevii semnaleaza ca prejudecatile manifeste ale unor profesori n raport cu apartenenta etnica a unor elevi (n special romi)
reprezinta cauze ale reactiilor violente ale elevilor..
5. STILUL DIDACTIC al profesorului autoritate sau libertate?
Discutiile de grup cu profesorii au evidentiat faptul ca, n general, profesorii nu percep o relatie cauzala directa ntre stilul didactic
adoptat si manifestarea comportamentelor violente ale elevilor si nu par a fi constienti ca, uneori, modul n care se comporta profesorul poate
1

conduce la un anumit tip de comportament al elevilor. Rasturnnd relatia de determinare, multi dintre profesori sustin ca stilul didactic este o
caracteristica a activitatii profesorului, care variaza n functie de specificul clasei de elevi sau chiar al individualitatii fiecarui elev. Ca
urmare, discutiile de grup au dezvoltat, n esenta, perspectiva de analiza a activitatii didactice ca o strategie de prevenire si ameliorare a
comportamentelor violente.
Atunci cnd se confrunta cu situatii de comportament violent, strategiile cadrelor didactice sunt diferite. Cei mai multi profesori
intervievati prefera sa initieze o mai buna comunicare, sa faca eforturi n a ntelege mai bine nevoile si interesele elevilor; altii cred ca doar
ironia, sanctiunile, notarea si stilul autoritar sunt cele mai bune solutii n prevenirea si atenuarea manifestarilor violente.
II.

PENTRU VIOLENTA DIN PARTEA PROFESORILOR

importanta cauza a violentei profesorilor se refera la DEFICIENTELE DE COMUNICARE A CADRELOR

DIDACTICE cu elevii.
Comunicarea didactica este apreciata n literatura de specialitate ca unaspect de importanta majora n asigurarea eficientei
activitatii educationale si presupune din partea educatorului att aptitudini verbale, precum si constientizarea si controlul mesajelor
non-verbale. Unele teorii explica prezenta deficientelor de comunicare n scoala prin faptul ca, prin sine, comunicarea educationala
are caracteristici specifice, care pot conduce la probleme si bariere: accentul excesiv pus pe comunicarea verbala, n defavoarea
comunicarii non-verbale (fapt care favorizeaza numai o anume categorie de elevi si care nu valorifica potentialul fiecaruia);
diferentele mari dintre codurile lingvistice ale profesorului si ale elevilor, care vin la scoala din medii socio-culturale foarte diferite;
timpul ncarcat al programului scolar, care nu ofera posibilitatea comunicarii profesor-elev si n alte contexte dect cel formal si care
conduce la valorizarea cu preponderenta a momentului transmiterii de informatie (de catre profesor) n defavoarea ascultarii si
receptarii acesteia (de catre elev). Frecventa ridicata cu care este mentionata aceasta cauza poate avea drept cauza faptul ca tema
comunicarii educationale nu a reprezentat o prioritate a programelor de formare initiala si continua a cadrelor didactice din Romnia,
desi este considerata o competenta importantan standardul profesional al acestei ocupatii. De altfel, importanta acestei competente
este subliniata chiar de profesori si de parinti n cadrul interviurilor de grup: Comunicarea e foarte necesara, profesorul trebuie sa fie
ca un al doilea parinte sau poate chiar mai mult pentru ceicare nu au acasa parinti ideali(parinte, mediul rural, judetul Timisoara);
Comunicarea trebuie sa fie pe primul plan; ca sa iei niste masuri, trebuie ca prima data sa comunici cu copilul, sa-i ntelegi toate
problemele si demersurile. Comunicarea n scoal e foarte important. Macar ntrebat ceva copilul, acolo... Sa vada ca-ti pasa de el.
Dam vina pe gastile astea de cartier. Pai, de ce ajunge acolo? Pentru ca n clasa nu-l baga nimeni n seama si trebuie sa se impuna si
el undeva, sa faca si el ceva ; si, pentru ca acasa nu-l asculta nimeni .
n cadrul interviurilor de grup, deficientele de comunicare au fost prezentate n dublu sens:fie lipsa unei comunicari reale profesorelev (profesorul fiind ntotdeauna cel care transmite mesajul, iar rolul elevului fiind redus la simplu receptor), fie o comunicare care nu
respecta regulile necesare unui mediu educational: O comunicare prea neorganizata l determina pe elev sa si ia nasul la purtare si are
impresia ca deja se trage de sireturi cu profesorii.. Ca urmare a barierelor comunicarii didactice, apar diferite comportamente neadecvate ale
profesorilor, precum: etichetari ale elevilor, neluarea n considerare a elevului ca partener de discutie, agresiune verbala etc. De altfel, multi

dintre profesorii recunosc faptul ca practica asemenea comportamente n relatia cu elevii, dar fara a le considera manifestari neadecvate, ci
simple solutii de raspuns la agresivitatea verbala a elevilor.
O alta cauza a comportamentelor neadecvate ale profesorilor fata de elevi a fost LIPSA COMPETENTELOR DE
MANAGEMENT al clasei. Trebuie mentionat ca lipsa acestor tipuri de competente, sustinuta de catre toti actorii directori,
consilieri scolari, profesori, parinti este nteleasa n dublu sens:
- lipsa abilitatii generale de a coordona activitatea clasei de elevi
evidentiind o atitudine traditional-autoritarista a
profesorilor:conceperea relatiei pedagogice exclusiv ca relatie de putere, convingerea ca autoritatea se obtine prin amenintari si admonestari
fizice
. Aceasta exagerare a autoritatii este considerata a fi determinant al unor comportamente agresive ale cadrelor didactice fata de elevi.
- Pe de alta parte, unii dintre profesori si majoritatea parintilor considera ca lipsa competentelor de management al clasei consta n
manifestarea unor stiluri prea democratice. Asemenea stiluri de coordonare a activitatii didactice permit elevilor pera mult... si atunci,
neputnd sa dirijeze colectivul de elevi n directia n care si doreste,profesorul relationeaza cu copiii altfel. Deci, face liniste n clasa cu
pumnul. Aceste carente n dezvoltarea competentelor de management al clasei au un impact direct asupra relatiei profesor-elevi, determinnd
comportamente neadecvate ale cadrelor didactice:impunerea fortata a autoritatii, dificultati n relationarea cu elevii, utilizarea unor stiluri
didactice magistrocentriste sau de tip laissez-faire, ineficiente din punct de vedereeducational etc.Ca si n situatia altor cauze mentionate
anterior, insuficienta dezvoltare a competentelor de coordonare a activitatii didactice este mentionata mai ales la nivelul unitatilor de
nvatamntpost-gimnazial , comparativ scolile cu clase . n primul caz, caracteristicilede vrsta ale elevilor, aflati n plina perioada a
adolescentei, constituie premise pentru manifestarea unor comportamente specifice si solicita din partea profesorilor competente pemasura
pentru a stapni clasa (cresterea autonomiei n relatia profesor-elev, considerarea elevului ca un real partener de dialog, utilizarea unor
strategii didactice mai democratice etc.).
n aceeasi categorie a competentelor cadrelor didactice a fost mentionata drept cauza a comportamentelor neadecvate
INSUFICIENTA PREGATIRE PSIHOPEDAGOGICA a acestora. n specialcadrele didactice cu experienta acuza formarea initiala a
profesorilor (mai ales a celor tineri),care este considerata deficitara sub acest aspect. Lipsa competentelor psihopedagogice determina o
insuficienta cunoastere a personalitatii elevului si are consecinte directe asupra calitatii activitatii didactice prin: incapacitatea adaptarii
demersului educativ la particularitatile de vrsta ale elevilor, alegerea de strategii de predare si evaluare ineficiente,relatii profesor-elev
deficitare etc. Toate acestea conduc n multe cazuri si la comportamente neadecvate ale profesorilor fata de elevi, care tin de aria violentei
scolare. n cadrul interviurilor de grup, profesorii au recunoscut aceste carente n propria formare si au sustinut necesitatea unui consilier sau
a unui psiholog scolar: Parintii nu au timp, noi nu stim sau nu avem att de mult timp la dispozitie ca sa vorbim cu elevii. Dar trebuie sa
existe cineva, care sa poata sa vorbeasca cu copiii, care sa se priceapa sa arate ce este mai bun n ei si care sa-i nvete ce trebuie sa faca
pentru a-si rezolva problemele lor [legate de violenta]. Si acestatrebuie sa fie cineva pregatit, un psiholog, un consilier. ; Pregatirea la nivel
universitar n domeniul psihopedagogiei si selectia cadrelor didactice din acest punct de vedere este o problema. Nu sunt pregatiti profesorii
pentru a face fata tuturor situatiilor.
4. O a patra categorie de cauze ale comportamentului violent al profesorilor se refera la NIVELUL SCAZUT DE MOTIVATIE A
CADRELOR DIDACTICE PENTRU PROFESIA LOR . Motivatia are functia de mobil sau factor declansator al unei actiuni,
asigurnd energia necesara pentru realizarea scopului propus. Studiile de specialitate evidentiaza faptul ca nivelul de motivare a cadrului
3

didactic si tipul de motivatie intrinsec sau extrinsec influenteaza n mod direct eficienta activitatii educationale. Astfel, se considera ca un
profesor motivat pentru activitatea sa (n special motivat intrinsec) va fi mai eficient n organizarea si desfasurarea activitatii de predarenvatare si va determina, indirect, un nivel crescut al motivatiei elevilor.Si au mentionat n special aspecte care influenteaza
motivatiaextrinseca a profesorilor, precum: nivelul scazut de salarizare, deteriorarea statutului social de cadru didactic, recunoasterea sociala
scazuta, conditiile de saracie n care se desfasoara activitatea didactica n scolile romnesti (spatii de nvatare improprii, material didactic
nvechit si insuficient, program scolar ncarcat etc.). Aceleasi cauze sunt mentionate si de catre profesori si parinti, n cadrul interviurilor de
grup.
EXPERIENTA DIDACTICA INSUFICIENTA. Experienta n profesie este, cel putin teoretic, un factor care l ajuta pe cadrul
didactic sa si cunoasca mai bine elevii, sa si adapteze activitatea la specificul clasei si sa rezolve eventualele situatii problematice. Prin
urmare, au apreciat ca lipsa experientei didactice a unor profesori (n special a celor tineri, care nu fac destula practica pedagogica n
formarea initiala) determina cunoasterea insuficienta a specificului activitatii si relationarii cu elevii si, implicit, conduce la manifestarea
unor comportamente agresive fata de elevi: Mai sunt si proaspat absolvente care nu stiu cum sa procedeze cu ei [cu elevii] si care prima
jumatate din ora stau sa faca ordine, ca sunt indisciplinati copiii. Si apoi, n jumatatea cealalta de ora, ce sa faci mai repede cu ei? Nu stiu
cum sa procedeze, asta e.
LIPSA VOCATIEI PENTRU PROFESIA de cadru didactic. Vocatia presupune existenta unor aptitudini speciale pentru un
anume domeniu, a unei originalitati specifice, la care sereferea n scrierile sale pedagogul romn Constantin Narly. Modelul profesiei ca
vocatie, sustinut n pedagogia romneasca interbelica, pare a nu mai fi unul viabil n societatea contemporana, care pune accent pe formarea
de competente si mai putin pe dezvoltarea aptitudinilor. Cu toate acestea, profesia didactica continua sa fie considerata, cel putin la nivel
general, o profesie care presupune vocatie (remarcam, n acest sens, faptul ca liceele pedagogice/scolile normale au fost incluse n filiera
liceelor vocationale, alaturi de alte profiluri de formare care presupun existenta unor aptitudini speciale). n contextul investigatiei de fata,
absenta unor asemenea aptitudini specifice profesiei didactice este considerata a fi cauza a rezultatelor nesatisfacatoare ale activitatii
profesorului, cu rezultate negative si n ceea ce priveste comportamentul si atitudinile sale fata de elevi. Att profesorii, ct si parintii sustin
aceasta idee.
LIPSA CONTINUITATII N ACTIVITATEA unor cadre didactice la aceeasi clasa. n primul rnd, fluctuatia cadrelor
didactice determina dificultati pentru elevi (conform declaratiilor profesorilor si parintilor ): probleme de adaptare la stilurile variate ale
diferitilor profesori, dificultati de stabilire a unor relatii educationale de durata: Cnd li se schimba mereu dirigintele, elevii se simt asa, o
clasa a nimanui, n-are cine sa-i apere, n-au cui sa seplng. n al doilea rnd, lipsa continuitatii conduce la situatii problematice si pentru
profesori: imposibilitatea unei cunoasteri reale a elevilor,probleme de adaptare la specificul diferitelor clase, integrare deficitara n
comunitatea cadrelor didactice dintr-o scoala etc. Aceste situatii pot genera manifestari neadecvate, agresive ale profesorilor.
Factorii mentionati anterior ca fiind cauze directe ale comportamentelor neadecvate ale profesorilor fata de elevi fac referire la
aspecte diverse, care tin de statutul, rolul si personalitatea profesorului: tipuri de competente, grad de motivatie pentru profesie, experienta
didactica, raportarea la conditiile de activitate, vocatia pentru profesia didactica etc. Varietatea cauzelor este determinata de complexitatea
rolului de profesor, toate variabilele care tin de spatiul scolar(obiective, continuturi, strategii didactice si de evaluare, mijloace didactice,
spatiul de nvatareetc.) fiind filtrate prin activitatea acestuia. Ca urmare, comportamentul cadrului didactic are oimportanta majora, putnd
deveni model de urmat sau stimul de ntarire a comportamentelor deviante ale elevilor.Pe lnga cauzele directe ale comportamentelor
4

neadecvate ale profesorilor fata de elevi, spatiulscolar presupune existenta unei multitudini de alti factori de risc (inclusiv si alte aspecte
dect cele mentionate anterior, referitoare la competentele si comportamentul profesorilor), care constituie potentiale cauze ale
manifestarilor violente ale profesorilor sau/si ale elevilor n scoala.

Totusi, discutiile de grup au aratat ca o clasa ideala pentru profesori ramne aceea unde elevii sunt cuminti, disciplinati si nu creeaza
probleme. Unele voci, ce-i drept fara prea mare ecou n rndul altor cadre didactice, sustin chiar ca utilizarea metodelor active si, totodata,
asigurarea disciplinei n clasa sunt aproape imposibil de conciliat. Pe scurt, situaia se prezinta astfel: