Sunteți pe pagina 1din 4

Compatibilitatea familiilor ISO 9000 şi ISO 14000

În literatura de specialitate se subliniază că nu există nici un plan oficial al International


Organization for Standardization (ISO) de fuziune între familiile ISO 9000 şi ISO 14000, chiar
dacă ISO este sensibilă la cererile utilizatorilor care doresc să implementeze în acelaşi timp
sistemele de managementul calităţii şi de managementul mediului.

Comitetele tehnice din cadrul ISO colaborează în prezent în vederea realizării unui grad
ridicat de compatibilitate între cele două familii de norme pentru a facilita aplicarea lor sub
forma unor sisteme integrate de management. Această colaborare permite tratarea unor chestiuni
comune, cum ar fi terminologia şi structura. Cea mai importantă realizare este elaborarea unei
norme de audit comună pentru sistemele de managementul calităţii şi managementul mediului.

Familiile de norme internaţionale ISO 9000 şi ISO 14000 subliniază importanţa auditului
ca instrument de management pentru a supraveghea şi verifica punerea eficientă în practică a
politicii unei organizaţii în ceea ce priveşte managementul calităţii şi/sau mediului.

Auditul constituie, de asemenea, o parte esenţială a unor activităţi ca: certificarea externă,
evaluarea şi supravegherea lanţului de aprovizionare etc.

Asemănări de bază între standardele ISO 14001 şi ISO 9001


Ambele standarde conţin cerinţe pentru construirea unor sisteme de management şi sunt
referinţe pentru certificarea acestora.

La nivel de principii, un element comun este îmbunătăţirea continuă. În standardul ISO


14001, conceptul de îmbunătăţire continuă este prezentat printr-o definiţie adaptată problematicii
de mediu, ca un proces de dezvoltare a unui SMM în vederea îmbunătăţirii performanţei globale
în domeniul mediului, în acord cu politica de mediu a organizaţiei. Acest concept a fost anterior
utilizat în domeniul asigurării calităţii, pentru a defini o strategie integratoare a organizaţiei
denumit "strategia îmbunătăţirii continue".

Conceptul de îmbunătăţire continuă este fundamentat pe relaţia cauză-efect, plecând de la


următoarele elemente:

 Trebuie să se facă monitorizarea sistemelor şi să se analizeze gradul de realizare a unor


obiective şi ţinte, respectând termenele prestabilite;
 Dacă rezultatele sunt inferioare celor propuse, trebuie să se facă identificarea şi analiza
cauzelor care au condus la nerealizarea obiectivelor stabilite;
 Se propun acţiuni corective, care au scopul de a elimina cauzele identificate şi de a
împiedica reapariţia lor;
 Se analizează cauzele care au condus la problemele identificate şi se stabilesc acţiunile
preventive.

Această ultimă etapă prezintă elementul care închide un ciclu de îmbunătăţire şi asigură
trecerea la un alt ciclu, situat la un nivel de performanţă superior celui precedent, conform unei
spirale a îmbunătăţirii continue, care are la bază principiul "Roţii lui Deming".

Într-o organizaţie, procesul realizării îmbunătăţirii continue implică succesiunea celor


patru elemente de bază ale sistemului de management: Planificare, Implementare, Verificare,
Acţiune.

Diferenţa de bază între standardele ISO 14001 şi ISO 9001 se concentrează în jurul
termenilor client şi respectiv produs.

În cazul sistemelor de management al calităţii, clientul este cel care cumpără produsul
realizat de către organizaţie. În cazul sistemelor de management de mediu, clientul este oricare
parte care este afectată sau interesată de aspectele de mediu ale organizaţiei.

În cazul sistemelor de management al calităţii, produsul este rezultatul aşteptat în urma


unor procese de fabricaţie. În cazul sistemelor de management de mediu, „produsul” poate fi
considerat un element de ieşire nedorit din procesul de fabricaţie (deşeuri, poluare atmosferică,
zgomot, radiaţii etc.).

Prezentarea în paralel a cerinţelor standardelor ISO 14001 şi ISO 9001


Se poate considera ca reper structura standardului ISO 14001 deoarece capitolele acestuia
urmăresc etapele ciclului de îmbunătăţire continuă (Planificare, Implementare, Verificare,
Acţiune).

Politica de mediu / politica de calitate este elaborată pentru a contura o direcţie pe care o
urmăreşte organizaţia şi asigură un cadru pentru stabilirea obiectivelor de mediu / calitate. Cele
două standarde stabilesc obligaţia conducerii de a defini o politică şi stabilesc cerinţe de conţinut
de bază.

Conform ISO 14001, politica de mediu a unei organizaţii trebuie să corespundă


specificului activităţii desfăşurate şi trebuie să conţină: angajamentul organizaţiei pentru
îmbunătăţire continuă, pentru prevenirea poluării, respectiv angajamentul de conformare cu
legislaţia şi cu reglementările de mediu în vigoare.

Politica de calitate trebuie să conţină angajamentul organizaţiei pentru respectarea


cerinţelor şi pentru îmbunătăţirea continuă a parametrilor sistemului de management al calităţii.
Diferenţele, în etapa de planificare a sistemelor, au la bază scopul diferit pe care le au
cele două standarde.

Scopul principal al sistemului de management al calităţii este creşterea gradului de


respectare a cerinţelor clienţilor - ISO 9001 cere determinarea exactă a cerinţelor privind
produsul / serviciul solicitat.

În cazul sistemului de management de mediu planificarea se bazează pe identificarea


aspectelor de mediu luând în considerare cerinţele legale.

ISO 9001 impune comunicarea în cadrul organizaţiei a importanţei respectării cerinţelor


legale, conform angajamentului managementului pentru îmbunătăţirea SMC (SMQ). Standardul
ISO 14001 cere stabilirea şi menţinerea unei proceduri pentru identificarea şi asigurarea
accesului la prevederile legale, care sunt aplicabile aspectelor de mediu ale activităţilor,
produselor şi serviciilor.

Stabilirea obiectivelor este o cerinţă comună, cu scop diferit:

- în cazul ISO 14001 pentru îmbunătăţirea performanţelor de mediu,


- în cazul ISO 9001 pentru îmbunătăţirea continuă a SMC.

Pentru implementarea măsurilor propuse, pentru atingerea obiectivelor stabilite, respectiv


pentru desfăşurarea în condiţii controlate a proceselor din sistemele de management, trebuie
asigurat un cadru adecvat.

Fiecare sistem de management trebuie să aibă o documentaţie cu descrierea elementelor


esenţiale.

Documentaţia sistemelor de management este structurată pemai multe paliere.


În relaţia cu clientul, trebuie determinate cerinţele de mediu pentru produsul solicitat şi
trebuie introduse aceste cerinţe în procesele de realizare. În timpul etapei de proiectare trebuie
luate în considerare aspectele de mediu asociate atât produsului cât şi proceselor tehnologice.
Trebuie să existe, de asemenea, o comunicare cu furnizorii, privind aspectele semnificative de
mediu, care sunt asociate produselor şi serviciilor furnizate de ei..

Standardul ISO 14001 cere stabilirea şi menţinerea unor proceduri pentru a monitoriza
caracteristicile principale ale operaţiilor şi activităţilor care pot avea impact semnificativ asupra
mediului.

Standardul ISO 9001 cere monitorizarea proceselor şi produselor, a gradului de satisfacţie


a cerinţelor clienţilor. Spre deosebire de standardul ISO 9001, standardul de mediu cere
evaluarea periodică a conformării cu reglementările şi legislaţia de mediu în vigoare.

Indiferent de tipul neconformităţii (calitate sau mediu), trebuie stabilite acţiuni corective
pentru eliminarea cauzei neconformităţii, prevenind astfel o eventuală reapariţie a acesteia.

Ambele standarde cer stabilirea şi menţinerea de înregistrări pentru a furniza dovezi ale
conformităţii cu cerinţele sistemului de management.

Instrumentul pentru monitorizarea funcţionării unui sistem de management este auditul


intern, care este un proces de verificare sistematică şi documentată.

Echipa de management analizează toate etapele implementării unui SM pentru a se


asigura că sistemul este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficient. Pentru această analiză
trebuie asigurate informaţiile necesare, astfel încât conducerea să realizeze evaluarea şi să
stabilească seturi de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea performanţei sistemului.

S-ar putea să vă placă și