ISTORIA PSIHOLOGIEI

CURS 6
PROF.UNIV.DR.
MIHAI ANITEI
PSIHOFIZICA SI APARITIA PSIHOLOGIEI
EXPERIMENTALE
PSIHOFIZICA

E.H.WEBER

G.T.FECHNER

HERMANN VON HELMHOLTZ

WUNDT SI PRIMUL LABORATOR DE
CERCETARE EXPERIMENTALA
E.B. TITCHENER

PSIHOFIZICA
TERMENUL DE PSIHOFIZICA SE REFERA LA STUDIUL RELATIEI CE
SE STABILESTE INTRE PROPRIETATILE FIZICE ALE STIMULILOR SI
EFECTUL PSIHOLOGIC AL ACESTORA IN PLAN SUBIECTIV INTERN;

DE EXEMPLU, O PERSOANA POATE RECEPTA INTRE 20 SI 20.000HZ
SE POATE OBSERVA CA LIMITELE EXTREME NU POT FI RECEPTATE
DE O PERSOANA ,DECI ACEASTA NU POATE AVEA O EXPERIENTA
SUBIECTIVA IN AFARA INTERVALULUI DE RECEPTIE;
ASTFEL S-A AJUNS LA CONCLUZIA CA EXISTA PRAGURI MINIMALE
SI MAXIMALE DAR SI PRAGURI DIFERENTIALE;
PSIHOFIZICA A DEMONSTRAT EXISTENTA UNOR VALORI
MASURABILE ALE STIMULILOR CARE SE AFLAU LA NIVELUL
PRAGULUI INFERIOR SAU SUPERIOR AL CONSTIINTEI;
STUDIILE EFECTUATE AU DUS LA DESCOPERIREA UNOR RELATII
LEGICE INTRE PROPRIETATILE FIZICE ALE STIMULILOR SI
EFECTUL ACESTORA IN PLAN SUBIECTIV INTERN;
INTERVALUL DINTRE CELE DOUA PRAGURI
ESTE PERCEPTIBIL PENTRU OAMENI
ERNST HEINRICH WEBER(1795-1878)
A LUCRAT IN DOMENIUL
ANATOMIEI, PSIHOLOGIEI, FIZICII SI
BIOLOGIEI;
A DESCOPRIT POSIBILITATEA DE
INHIBARE A INIMII CA URMARE A
STIMULARII ZONEI PERIFERICE A
NERVULUI;
DECI A AJUNS LA CONCLUZIA CA
IN SISTEMUL NERVOS CENTRAL
ESTE INDISPENSABIL ECHILIBRUL
INTRE EXCITATIE SI INHIBITIE
PENTRU BUNA FUNCTIONARE A
ACESTUIA;

ILUZIA LUI WEBER SI PRAGURILE
MAXIMAL SI MINIMAL
WEBER A UTILIZAT TEHNICA CELOR
DOUA PRAGURI PENTRU A MARCA
SISTEMATIC SENSIBILITATEA
CUTANATA A CORPULUI UMAN;
SENSIBILITATEA VARIAZA IN FUNCTIE
DE PARTEA CORPULUI CARE ESTE
SUPUSA STIMULARII;
PRIMA LEGE STABILITA DE WEBER A
FOST:
R/R=K
R- MARIMEA STIMUL DEJA EXISTENT
R- CRESTERA STIMULULUI PENTRU
A PROVOCA O DIFERENTA ABIA
SESIZABILA;
K- CONSTANTA;
EXPERIMENTELE EFECTUATE
DE WEBER PENTRU A STABILI
PRAGURILE SENSIBILITATII
TACTILE
GUSTAV THEODOR FECHNER
(1801-1878)
IN CERCETARILE SALE FECHNER A
PORNIT DE LA PREMISA CA TOATE
CORPURILE ORGANICE AU O
COMPONENTA PSIHICA;
A PORNIT DE LA RELATIA LUI WEBER
SI DE LA FAPTUL CA NU EXISTA O
RELATIE UNU LA UNU INTRE
CRESTEREA PERCEPUTA IN
INTENSITATE SI CRESTEREA IN
VALOARE A PROPRIETATILOR FIZICE
ALE STIMULULUI;
ASTFEL LEGEA DESCOPERITA DE
WEBER A FOST INTEGRATA IN
CERCETARILE SALE GENERAND O
NOUA FORMULA;
LEGEA LUI FECHNER
IN LEGEA LUI FECHNER
S= INTENSITATEA SENZATIEI;
I= INTENSITATEA STIMULULUI;
ACEASTA FORMULA SPECIFICA
FAPTUL CA SENZATIA ESTE
FUNCTIE LOGARITMICA DE
INTENSITATEA STIMULULUI;
LEGEA PRAGULUI
DIFERENTIAL: PENTRU A
OBTINE O CRESTERE A
INTENSITATII SENZATIEI IN
PROGRESIE ARITMETICA
ESTE NECESARA O
CRESTERE A INTENSITATII
STIMULULUI IN PROGRESIE
GEOMETRICA

S = k log I + c
METODELE LUI FECHNER
1. METODA LIMITELOR
ACEASTA A REPREZENTAT PENTRU FECHNER METODA
DIFERENTEI ABIA SESIZABILE;
METODA CONSTA IN PREZENTAREA UNUI STIMUL STANDARD
ALATURI DE UN STIMUL COMPARAT DE VALOARE MAI MICA
SAU MAI MARE FATA DE CEL STANDARD (EXPERIMENTUL
CU GREUTATILE SI UNDELE SONORER PREEZENTATE IN
SERII ASCENDENTE);
2. METODA CONSTANTEI
FECHNER A CONSIDERAT ACEASTA METODA CA METODA
CAZURILOR CORECTE SAU INCORECTE (STIMULII SUNT
IMPERECHEATI CU UN STIMUL STANDARD IN MOD ALEATOR
IAR SARCINA SUBIECTULUI ESTE SA RAPORTEZE DACA
STIMULUL DE COMPARATIE ESTE MAI PUTERNIC);
3. METODA ERORII MEDII SAU METODA AJUSTARII

RUDOLPH HERMANN LOTZE (1817-1881)
A ARGUMENTAT FAPTUL
CA PERCEPTIA SPATIALA
SE DEZVOLTA SI IN
FUNCTIE DE EXPERIENTA
SUBIECTIVA;
A SUBLINIAT FAPTUL CA
MUSCULATURA ARE UN
ROL FOARTE IMPORTANT IN
PERCEPTIA ADANCIMII
(ANALIZATORUL
KINESTEZIC SI
PROPRIOCEPTIV);

HERMAN VON HELMHOLTZ
(1821-1894)
A AVUT CONTRIBUTII REMARCABILE
IN PSIHOLOGIE, FILOZOFIE SI
FIZIOLOGIE;
A DEMONSTRAT CA SIMPLA
CONTRACTIE A MISCHILOR POATE
GENERA O CRESTERE SUBTILA A
TEMPERATURII;
A SUSTINUT IDEEA CA NU EXISTA
ASA ZISELE ENERGII
NECUNOSCUTE CARE SA ACTIVEZE
ORGANISMUL;
IN VIZIUNEA SA PSIHOLOGIA ERA
PUTERNIC FUNDAMENTATA IN
FIZIOLOGIE SI ACEASTA IN FIZICA SI
CHIMIE;

OFTALMOSCOP INVENTAT DE HELMHOLTZ
CU AJUTORUL CARUIA SE POATE VEDEA
FUNDUL OCHIULUI
HELMHOLTZ-PERCEPTIA VIZUALA
CARTEA SA GHID DE OPTICA FIZIOLOGICA ESTE UN BOGAT
COMPEDIU DE FIZICA, FIZIOLOGIE SI PSIHOLOGIE;
ABORDEAZA ASTFEL METODE DE OPTICA SI FIZIOLOGIE
FUNDAMENTATE STIINTIFIC CE SUNT VALABILE SI IN PREZENT;
A FOST INTERESAT IN STUDIULPERCEPTIEI ADANCIMII, SI
EXPLICA NECESITATEA STUDIULUI INDICILOR MONOCULARI SI
BINOCULARI IN PERCEPTIA VIZUALA A SPATIULUI;
VEDEREA COLORATA-
IN CERCETARILE SALE A PORNIT DE LA STUDIILE STIINTIFICE ALE
LUI NEWTON, YOUNG SI MAXWELL, DEZVOLTAND CEEA CE
ASTAZI ESTE CUNOSCUT SUB DENUMIREA DE TEORIA
TRICROMATICA A LUMINII
ISAAC NEWTON (1642-1727)
NEWTON A DEMONSTRAT FAPTUL CA UN FASCICOL DE LUMINA CE
TRECE PRINTR-O PRISMA ESTE DISPERSAT INTR-UN SPECTRU DE CULORI SI
CA LUMUNA ALBA SE OBTINE DIN NOU CAND CULORILE DISPERSATE SE
RECOMBINA PRIN LENTILA CONVERGENTA;
THOMAS YOUNG(1773-1829)
A SUSTINUT CA TREBUIE SA EXISTE TREI TIPURI DE CELULE
RETINIENE, FIECARE DIN ELE FIIND SENSIBILE DOAR LA UNA DINTRE
CULORILE PRIMARE;
CULORILE PRIMARE CARE INTRA IN COMPOZITIA SURSELOR DE
LUMINA SUNT DIFERITE DE CELE CARE INTRA IN COMPOZITIA
PIGMENTULUI; ASTFEL PENTRU PIGMENT SE ALEG CULORI
PRIMARE ROSU, VERDE SI ALBASTRU;
TOATE CULORILE SE PRODUC PRIN VARIATE COMBINATII
DE ROSU, VERDE SI ALBASTRU(NEWTON)
JAMES CLARK MAXWELL(1831-1879)
A EFECTUAT CERCETARI
EXPERIMENTALE CE AU
FAVORIZAT TEORIA CELOR
TREI CULORI DESCOPERITA
DE YOUNG;
TEORIA TRICROMATICA YOUNG-MAXWELL-
HELMHOLTZ
HELMHOLTZ A LEGAT TEORIA TRICROMATICA A LUI YOUNG DE
MECANISMELE FIZIOLOGICE SI A EXTINS-O IN CAZURILE PARTICULA
RE IN CARE NU SE POT DISTINGE ACESTE CULORI;
A- VEDERE NORMALA, B,C,D: PROTANOPIE,DEUTERANOPIE,
TRITANOPIE
WILHELM WUNDT(1832-1920)
INCEPUTURILE PSIHOLOGIEI EXPERIMENTALE
A FOST 8 ANI ASISTENTUL LUI
HELMHOLTZ;
IN ANUL 1879 A PUS BAZELE
PRIMULUI LABORATOR DE
PSIHOLOGIE IN LEIPZIG;
IN ACEST LABORATOR AVEAU
LOC CERCETARI
EXPERIMENTALE CE ERAU
SCRISE INTR-UN JURNAL
ACADEMIC;
IN ULTIMII ANI DIN VIATA S-A
DEDICAT PSIHOLOGIEI
SOCIOCULTURALE;
WUNDTPRINCIPII DE PSIHOLOGIE
FIZIOLOGICA
IMAGINI
DESENATE
MANUAL DIN
CARTEA LUI
WUNDT
PERCEPTIA VIZUALA SI
CENTRII VORBIRII SI
SCRISULUI
CREIER NORMAL SI CREIER DE MATEMATICIAN
WUNDT-PRIMUL LABORATOR
PSIHOLOGIC
APARAT CE DEMONSTREAZA
SI MASOARA MISCARILE
OCULARE
PERIMETRU- FOLOSIT PENTRU
MASURAREA DEFICIENTELOR
VIZUALE PERCEPTIVE
TAHISTOSCOP
STROBOSCOP-PREZINTA STIMULI
VIZUALI CE SUNT SITUATI PE CELE
8 BRATE
INVESTIGAREA PROCESELOR SENZORIALE
TAHISTOSCOP-
LABORATORUL LUI WUNDT
APARAT CE PREZINTA
STIMULI VERBALI CU DIFERITE
VITEZE SI ESTE FOLOSIT PENTRU
INVESTIGAREA INTELEGERII,
ASOCIATIEI SI MEMORIEI

TITCHENER (1867-1927)-
STRUCTURALISMUL
TITCHENER SUSTINEA CA TOATE
STIINTELE INCEP CU EXPERIENTA
SI CA FARA EXPERIENTA NU
EXISTA CUNOASTERE;
METODA SA INCEPE CU
OBSERVATIA SAU CU
INTROSPECTIA CUM ERA FOLOSITA
DE ALTI PSIHOLOGI;
EL CONSIDERA CA O OBSERVATIE
TREBUIE SA FIE IZOLATA,
REPETATA SI VARIATA PENTRU A FI
STIINTIFICA;
S-A OCUPAT IN MOD SPECIAL CU
INVESTIGAREA PROCESELOR
MENTALE PRIMARE, GANDIREA,
EMOTIILE, ATENTIA,IMAGINATIA SI
A TRAIRILOR AFECTIVE;

SET DE DIAPAZOANE PENTRU MASURAREA PRAGURILOR
SENSIBILITATII AUDITIVE
CRONOSCOP HIPP
MASURA TIMPII DE
REACTIE
KIMOGRAF ORIZONTAL-
INREGISTRA VARIATIILE
TEMPORARE ALE
PROCESELOR MUSCULARE
INSTRUMENTE DE CONTROL SI CRONOMETRU
GRAVITATIONAL
SCHITA DE LABORATOR-TITCHENER
DISPOZITIV CE PREZINTA STIMULI
VIZUALI (SILABE SI CUVINTE) PE
DISCUL ALB SPRE A FI MEMORATI
HELIOSTAT
ALTE APARATE DIN
LABORATORUL LUI TITCHENER
CONTRIBUTIA LUI TITCHENER LA
DEZVOLTAREA PSIHOLOGIEI
1. LUCRARI DE LABORATOR- DEMONSTRATIILE DIN
SALILE DE CURS DAR SI METODELE DE INVESTIGARE
PRECUM SI PROBLEMELE INVESTIGATE SE REGASESC IN
CARTEA SA PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA;
2. CREIERUL SI PSIHICUL- TITCHENER A CONSIDERAT
CA PSIHICUL SI CORPUL SUNT DOUA ASPECTE SIMPLE ALE
ACELEIASI EXPERIENTE;
EL A DENUMIT ACEASTA ABORDARE PARALELISM
PSIHOFIZIC;
3. ATENTIA- EL A DELIMITAT ATENTIA VOLUNTARA DE
CEA INVOLUNTARA DENUMINDU-LE PRIMARA SI
SECUNDARA;

4. STUDIUL EXPERIMENTAL ASUPRA ASOCIERILOR
A COMPLETAT STUDIUL LUI EBBINGHAUS IN LEGATURA CU
SILABELE FARA SENS ADOUGAND CA ASOCIERILE TREBUIE
INTELESE IN CONTEXTUL FAPTULUI CA ANUMITI STIMULI AU O
CAPACITATE UNICA DE A-SI LASA AMPRENTA LA NIVEL
CORTICAL;
5.TEORIA EMOTIILOR-LA ACEA VREME ERA CEA A LUI JAMES-
LANGE;
TITCHENER A ADAUGAT FAPTIL CA PRODUCEREA EMOTIEI POATE
AVEA MAI MULTE CAUZE SI A SUBLINIAT CA SENTIMENTUL
REPREZINTA ULTIMUL NIVEL AL DEZVOLTARII MINTALE DIN PUNCT
DE VEDERE AFECTIV, LA FEL CUM GANDIREA REPREZINTA NIVELUL
CEL MAI INALT DE DEZVOLTARE ALE SENZATIILOR SI IMAGINATIEI;
EL CONSIDERA SENTIMENTUL MULT MAI PUTERNIC DECAT EMOTIA;
CRONOSCOP
SFARSIT