Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Şef lucrări
dr. Irena
GRIEROSU
Asigurati-va ca aveti
la Dvs., la
lp-uri, un calculator
de buzunar
Scurt istoric
Fizica pentru, in si impotriva
organismului
Definitia Biofizicii
Clasificarea domeniilor Biofizicii
Rolul Biofizicii medicale
GALILEO GALILEI
(1564-1642)
Ştiinţa modernă se defineşte
prin metodologia sa, care
a fost formulată prin 3
postulate valabile încă şi
azi.
Existenta unor legi
universale, cu caracter
matematic.
Descoperirea acestor legi
prin experimentul ştiinţific.
Reproductibilitatea perfectă
a datelor experimentale.
Una din primele descrieri ale mecanicii clasice bazele astronomiei fizice
prin observaţii cu telescopul.
Revoluţie: consacrarea modelului heliocentric al sistemului solar (Sider
menicus - Mesagerul stelar)
"Cartea naturii este scrisa in limbajul matematicii"
ISAAC NEWTON
(1642-1727)
Cea mai influentă personalitate
din istoria ştiinţei occidentale.
Până la el lumea fizică era prost
înţeleasă. El a demonstrat că
aceasta este guvernată de legi
matematice de o mare precizie
A oferit fizicii moderne
instrumentele intelectuale
esenţiale:
- cele 3 legi fundamentale ale
dinamicii,
- legea gravitaţiei.
1865 - L'Introduction à
l'étude de la médecine
expérimentale.
Ideea fundamentală a
fixităţii mediului intern,
ulterior corespunzând
homeostaziei.
Scurt istoric
Fizica pentru, in si impotriva
organismului
Definitia Biofizicii
Clasificarea domeniilor Biofizicii
Rolul Biofizicii medicale
BIOFIZICA
MEDICALĂ
reprezintă
BIOFIZICA
referitoare la
organismul uman,
în condiţii normale
şi patologice şi se
află în strânsă
relaţie cu
FIZIOLOGIA si
BIOCHIMIA
MEDICALĂ.
FIZICA pentru ORGANISM
1. Mecanica Biomecanica
2. Fizica moleculara si termodinamica
Termodinamica biologica, bioenergetica
3. Fizica starii lichide Bioreologie, hemoreologie,
hemodinamica
4. Optica Optica fiziologica, bioluminescenta
5. Electricitate, magnetism Bioelectricitate
6. Fizica atomica si nucleara Radiobiologie,
medicina nucleara
CLASIFICAREA DOMENIILOR BIOFIZICII
in functie de nivelurile de organizare
ale biosistemelor:
2. In aparitia si evolutia
IMAGISTICII MEDICALE
3. In cunoasterea consecintelor
CATASTROFEI de la CERNOBAL si
FUKUSHIMA
DREPANOCITOZǍ (anemie falciformă, siclemie)
După 1950:
Cromatografie ............................... studiul Hb
Difracţie cu raze X ........................ studiul Hb
Microscopie electronică de baleiaj .... forma
eritrocitelor
3. In cunoasterea consecintelor
CATASTROFEI de la CERNOBAL si
FUKUSHIMA
BAZELE FIZICE ALE IMAGISTICII
MEDICALE
3. In cunoasterea consecintelor
CATASTROFEI DE LA CERNOBAL si
FUKUSHIMA
DEZASTRUL de la CERNOBÂL
La 26 aprilie 1986, la ora locală 1h 22m 44s, reactorul nr. 4 al centralei
electronucleare de la Cernobâl - Ucraina a explodat. O cantitate de
radioactivitate de ordinul a 12 exabecquereli (1018) sau ~ 300 MCi a fost
eliberată în atmosferă timp de circa 10 zile, contaminând intens o zonă de
150 000 km2, locuită de circa 6 milioane de persoane.
Cele mai abundente au fost iodul (I-131), cesiul
(Cs-137) şi stronţiul (îndeosebi Sr-90).
După accident, cesiul-137 a fost cel mai persistent
radioizotop, din cauza timpului de înjumătăţire mare.
- 31 de persoane decedate: 2 operatori (în timpul exploziei
reactorului), 28 de persoane din cele 134 care au suferit iradieri
acute, o persoană din lot a decedat după o tromboză coronariană.
Prima concluzie -
abia după 4-5 ani de la
accident
DEZASTRUL de la FUKUSHIMA
Bibliografie selectivă