PERCEPTII 1

PROF.UNIV.DR.
MIHAI ANITEI
PERCEPTIA- PROCES PSIHIC DE
PRELUCRARE SI INTERPRETARE A
INFORMATIILOR
1. DEFINIRE SI
SPECIFIC PSIHOLOGIC

2.TEORII ALE
PERCEPTIEI

3. FAZELE
PROCESULUI
PERCEPTIV
4. FACTORII
DETERMINANTI AI
PERCEPTIEI
5.LEGILE PERCEPTIEI

6. FORMELE
COMPLEXE ALE
PERCEPTIEI

7. ILUZIILE
PERCEPTIVE
2. TEORIILE PERCEPTIEI
A. SENZUALISMUL ASOCIATIONIST
-PERCEPTIA ESTE REZULTATUL UNEI
SUME DE IMPRESII SENZORIALE;
B. GESTALTISMUL
OBIECTELE SUNT PERCEPUTE IN
INTREGUL LOR PRIN FORMA
STRUCTURA, CONFIGURATIA
SPECIFICA;
C. STRUCTURALISMUL
GENETIC
PERCEPTIA E LEGATA DE EVOLUTIA
STRUCTURILOR INTELIGENTEI;
D. TEORIA
TRANZACTIONALISTA
PERCEPTIA CA REZULTAT AL UNUI
PROCES DE SCHIMB INTRE
ORGANISM SI MEDIU;
E. TEORIA SENZORIO-
TONICA
PERCEPTIA NU ESTE NUMAI DE
ORIGINE SENZORIALA;
F. TEORIA STARILOR
CENTRALE
DIRECTOARE
PERCEPTIA ESTE INFLUENTATA
DE PERSONALITATEA
SUBIECTULUI;
G. TEORIA PSIHOFIZICA
PERCEPTIA ESTE O PRIZA DE
CONTACT CU MEDIUL;
H. MODELUL
COGNITIVIST
SE ACORDA UN ROL
IMPORTANT ANTICIPARII SAU
EXPECTANTEI;
1. PERCEPTIA-DEFINIRE SI SPECIFIC
PSIHOLOGIC
PERCEPTIA- PROCESUL PSIHIC DE PRELUCRARE
SI INTERPRETARE A INFORMATIEI SENZORIALE
SUB FORMA UNEI IMAGINI CU SENS PENTRU
SUBIECT.
IN ANALIZA SPECIFICULUI PSIHOLOGIC AL
PERCEPTIEI TREBUIE SA SE TINA SEAMA DE
IMBINAREA CELOR DOUA ORIENTARI DE
PROCESARE A INFORMATIEI: ASCENDENTA
DESCENDENTA
PERCEPTIA
CA PROCES PSIHIC DE
PRELUCRARE SI
INTERPRETARE A
INFORMATIEI
SENZORIALE
CA PROCES
SENZORIAL
CA PROCES
SENZORIAL
COMPLEX
CA PROCES DE
INTEGRARE A
INFORMATIEI
SENZORIALE
3.FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV
PERCEPTIA ARE O DESFASURARE FAZICA PROCESUALA SI
PLURINIVELARA;
PRAGURI ALE
PROCESULUI
PERCEPTIV
PRAG DE MINIMUM
VIZIBILE
PRAG DE MINIMUM
SEPARABILE
PRAG DE MINIMUM
COGNOSCIBILE
FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV DUPA
J. PIAGET
1. FAZA DE ACTIVARE PERCEPTIVA


2. FAZA DE CENTRARE PERCEPTIVA


3. FAZA DECENTRARII PERCEPTIVE
FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV CONFORM
TEORIEI DETECTARII SEMNALELOR
1. ORIENTAREA
2. EXPLORAREA
3. DETECTIA
4. DISCRIMINAREA
5. IDENTIFICAREA
6. INTERPRETAREA
FACTORII DETERMINANTI AI
PERCEPTIEI
1 CALITATEA SAU MODALITATEA SENZORIALA

2 INTENSITATEA STIMULULUI CARE DECLANSAND O
PROCESARE SENZORIALA INFLUENTEAZA SI PERCEPTIA
SPECIALIZATA
3. DURATA STIMULULUI EXPRIMA RELATIA DINTRE
DURATA DE ACTIUNE A SITUATIILOR STIMUL SI DURATA
DESFASURARII PROCESULUI PERCEPTIV;
DURATA EXPUNERII SI DURATA PERCEPTIEI SE SUPRAPUN SI
ABATERILE SEMNIFICA PERTURBAREA PROCESULUI
PERCEPTIV;
DURATA OPTIMA SE INTEGREAZA DE LA O DURATA MINIMA
PANA LA UNA MAXIMA;
DACA EXPUNEREA LA STIMUL ESTE PREA LUNGA, SE PRODUCE
SATURATIE;
FACTORII DETERMINANTI AI
PERCEPTIEI
4. FRECVENTA MANIFESTARII SITUATIEI

5. VARSTA INFLUENTEAZA DINAMICA PERCEPTIEI PE AXA
TEMPORALA, ONTOGENETICA A INDIVIDULUI;

6. SEXUL NU ESTE RELEVANT IN INFLUENTAREA
PERCEPTIEI;
7. FACTORII COMPORTAMENTALI
F.H. ALLPORT A SISTEMATIZAT CERCETARILE DIN DOMENIUL
PERCEPTIEI SI A CONSTATAT CA OAMENII PERCEP
DIFERENTIAT IN FUNCTIE DE VALORILE LOR, TENSIUNI,
REACTII DEFENSIVE, TREBUINTE SI PERSONALITATE;

NOI PERCEPEM DIFERIT ACELEASI
IMAGINI?
PUTEM PERCEPE TOATE CELE
13 FEE DE BARBATI?
PERCEPTII
ASCUNSE.
LE PUTEM
OBSERVA?
TEORIA FACTORILOR COMPORTAMENTALI
(ALLPORT) SE REZUMA LA 6 IPOTEZE
SPECIFICE:
1. TREBUINTELE, NEVOILE BIOLOGICE ALE
SUBIECTILOR TIND SA DETERMINE CEEA CE ESTE
PERCEPUT;
2. RECOMPENSA SI PEDEAPSA ASOCIATE
PERCEPTIEI OBIECTULUI TIND SA DETERMINE
CEEA CE ESTE PERCEPUT;

3. VALORILE CARACTERISTICE INDIVIDULUI TIND
SA DETERMINE O SCADERE A DURATEI DE
RECUNOASTERE A STIMULILOR ASOCIATI
ACESTOR VALORI;
4. VALOAREA PE CARE O REPREZINTA UN OBIECT
PENTRU INDIVID TINDE SA DETERMINE APARENTA
DE MARIME A ACELUI OBIECT;

5. PERCEPTIA ESTE FUNCTIE DE
PERSONALITATEA INDIVIDULUI;

EXEMPLU TESTELE PROIECTIVE DE PERSONALITATE

6. STIMULII VERBALI PERTURBATORI, AFECTOGENI
TIND SA PRELUNGEASCA TIMPUL DE
RECUNOASTERE FATA DE STIMULII NEUTRII IAR
FORMA SI SEMNIFICATIA CELOR NEUTRI TINDE SA
FIE PERCEPUTA ALTERAT;

PERCEPEM
TOTI LA
FEL SAU
DIFERIT?
5. LEGILE PERCEPTIEI
LEGILE GESTALTISTE
ALE PERCEPTIEI
LEGILE GENERALE
ALE
PERCEPTIEI
LEGILE GESTALTISTE ALE PERCEPTIEI
1. LEGEA CELEI MAI BUNE FORME- NU EXISTA
MATERIE FARA FORMA, NEORGANIZATA;

LA BAZA EI STA PRINCIPIUL PREGNANTEI
CARE FACE CA ORGANIZAREA PSIHICULUI SA
FIE BUNA, FORMA SA FIE STABILA;
2. LEGEA BUNEI CONTINUITATI-SUSTINE CA
FORMELE CU UN CONTUR CAT MAI CONTINUU SUNT
MAI PREGNANTE DECAT CELE CU UN CONTUR MAI
INTRERUPT
2. LEGEA INTEGRALITATII- OBIECTUL CU PARTI
LIPSA E PERCEPUT CA UN TOT UNITAR
3. LEGEA UNIFICARII SUSTINE CA PERCEPTIA FORMELOR
ESTE SUPUSA PRINCIPIULUI INCLUZIUNII. INCLUSIVITATEA
PERMITE CA DOUA ELEMENTE COMPONENTE SA
ALCATUIASCA O FIGURA UNITARA ASTFEL INCAT PARTILE
COMPONENTE ISI PIERD INDIVIDUALITATEA
4. LEGEA PROXIMITATII-ELEMENTELE AFLATE IN
VECINATATE IN CADRUL CAMPULUI PERCEPTIV TIND
SA FIE PERCEPUTE UNITAR
5. LEGEA SIMILITUDINII- ELEMENTELE SIMILARE
TIND SA FIE PERCEPUTE UNITAR ATUNCI CAND
ACTIONEAZA IMPREUNA IN CAMPUL PERCEPTIV
LEGILE GENERALE ALE PERCEPTIEI
1. LEGEA SELECTIVITATII PERCEPTIVE

2. LEGEA INTEGRALITATII PERCEPTIVE

3.LEGEA STRUCTURALITATII PERCEPTIVE

4. LEGEA CONSTANTEI PERCEPTIVE

5. LEGEA PROIECTIVITATII PERCEPTIVE
1. LEGEA SELECTIVITATII PERCEPTIVE PUNE IN
EVIDENTA RAPORTURILE DINTRE OBIECT SI FOND.
PERCEPTIA SE REALIZEAZA PRIN DECUPAREA
OBIECTULUI DIN FONDUL PERCEPTIV SI RELIEFAREA
CARACTERISTICILOR PERCEPTIVE ALE ACESTUIA
MOEBIUS CU PASARI/
C. ESCHER
2. LEGEA INTEGRALITATII PERCEPTIVE-
CAPACITATEA PERCEPTIEI DE A INTREGI O FIGURA
LACUNARA
LEGEA 2 A
PERCEPTIEI:
NTREGIREA
UNEI
FIGURI
LACUNARE
3. LEGEA STRUCTURALITATII PERCEPTIVE-
CONSTA IN DISPUNEREA INFORMATIILOR
RELEVANTE IN PUNCTELE DE CONCENTRARE
INFORMATIONALA MAXIMA AFLATE PE
STRUCTURA OBIECTULUI STIMUL;


4. LEGEA PROIECTIVITATII PERCEPTIVE
EXPRIMA PROPRIETATEA SPECIFICA PERCEPTIEI
DE A ELABORA IMAGINEA IN PLAN MENTAL SI
APOI DE A O PROIECTA ASUPRA ACESTUIA.

NU VAD CAND VAD CI VAD DUPA CE VAD
5. LEGEA CONSTANTEI
PERCEPTIVE-
CAPACITATEA
PERCEPTIEI DE A-SI
MENTINE PARAMETRII
FUNCTIONALI DE
RECEPTARE OBIECTIVA
A INFORMATIEI IN
CONDITIILE IN CARE SE
PRODUC MODIFICARI
DATORATE
VARIATIILOR DE
DISTANTA, MARIME,
FORMA ETC
DE EXEMPLU DACA E APUS DE
SOARE NU INSEAMNA CA
APA SI COPACII SI-AU
MODIFICAT CULOAREA
APLICATII PRACTICE LA LEGILE PERCEPTIEI
SUNT ACESTE LINII PARALELE?
CERCUL CONFERA ATAT ILUZIA MISCARII CAT SI DE
ADANCIME A CERCULUI CU CAT PRIVIM MAI MULT IN
CENTRU
ILUZIA CREATA DE SPIRALA FRAZER IN STANGA SI
ILUZIA ABSENTA DATORITA PREZENTEI
CERCURILORCONCENTRICE IN LOC DE SPIRALA
FIGURI IMPOSIBILE
CERCURILE CONCENTRICE DIN FUNDAL NE FAC SA
VEDEM LATURILE PTRATELOR CURBE
PATRATE CE PAR A AVEA LATURILE CURBE
SCAUNE IMPOSIBILE
ACELEASI CERCURI DAR ROTITE DAU
IMPRESIA DE TRIUNGHI CU LATURI CURBE
CE OBSERVAM
INTERIOR SAU
EXTERIOR DE
CUB?
SE MISCA ROTILE DINTATE?
PRIVITI IN CENTRU. CE OBSERVATI ?
PUTEM DISTINGE CIFRELE?
PERSOANELE CU DEFICIT DE VEDERE CROMATICA NU AU
CAPACITATEA
DE A DIFERENTIA CULORILE DACA LUMUNA ESTE REDUSA
O PERSOANA CU DEFICIT CROMATIC DE
VEDERE VA PERCEPE VIZUAL DESENUL DIN
STANGA ASA CUM ESTE EXPUS IN DREAPTA
CUM PERCEPEM CULORILE DIN DREPTUNGHIURI PE
FUNDALURI DIFERITE?
SCARA SI CASCADA, URCA SAU COBOARA?
ILUZIA PERCEPTIVA HERMANN GRID
APARENTA MISCARE A IMAGINII ESTE CREATA DE
MISCAREA GLOBILOR OCULARI IN TIMPUL
EXPLORARII PERCEPTIVE
GALA IN
URECHE
TREI
TABLOURI
IN
UNUL
SINGUR
SFARSIT