Universitatea Din Pitești

Facultatea de Științe ale Educatiei, Științe Sociale şi Psihologie

Specializarea Psihologie
Program de licență

Anul universitar 2019-2020 Semestrul II

EFECTUL STROOP

= RAPORT de CERCETARE =

Studenti:Manea Antoanela
Mihala Elena
Mihaila Florentina
Patrulescu Lelia
Profesor coordonator: Lect. Univ. Dr. Ioana Dumitru
 CUPRINS

1. Rezumat
2. Introducere
3. Metode și tehnici, resurse utilizate (echipamente, software)
4. Concluzii și direcții de continuare a cercetării (dacă este cazul)
5. Bibliografie
 1. REZUMAT

 Variabila independentă -6 cuvinte care descriau culori dar nu erau in congruenta cu

culoarea ce era scrisa pe cartonas
 Variabila dependentă -timpul de verbalizare a cuvintelor cungruente dar mai ales a celor
incongruente de pe cartonase
 Ipoteză – atunci cand cuvantul este in relatie de incongruenta cu culoarea ,timpul de
reactie este mai mare

Interpretarea din punct de vedere psihologic demonstrează efectul stroop este determinat de
semnificatia cuvantului ca o dimensiune a stimulului interfereaza cu sarcina denumirii culorii cu
care este scris cuvantul respectiv
 2. INTRODUCERE

Efectul Stroop : „Concluzie si/sau durata anormala de reactie a subiectului atunci cand citeste, cu
voce tare, un cuvant colorat care desemneaza o alta culoare decat aceea cu care este scris (de
exemplu „rosu” scris in albastru).

Acest efect a fost mentionat prima data de J. R. Stroop(1935). Subiectilor le sunt prezentate
nume de culori scrise cu litere de o alta culoare decat aceea evocata de cuvinte(de exemplu
cuvantul albastru scris cu cerneala rosie). Subiectii trebuie cat mai rapid cu putinta sa spuna ce
culoare este (si sa ignore cuvantul). Timpul lor de reactie este mai lung decat acela de care au
nevoie pentru a citi numele de culori scrise cu negru, dar si decat acela pentru denumirea unor
pete deIn psihologie, Efectul Stroop este o demonstratie a interferentei in timpul de reactie intr-o
anumita sarcina. Cand un cuvant cum ar fi albastru, verde, rosu, etc. este scris cu o culoare
diferita de valoarea semantica a cuvantului apare o intarziere in procesarea culorii cuvantului,
ducand la un timp de reactie mai scazut si la o crestere a numarului de greseli. In experimentul
sau, J. Ridley Stroop a folosit mai multe versiuni diferite a doua teste esentiale, de la care a
pornit. Stroop a denumit aceste teste RCN (Reading Color Name)- pentru testele la care
participantii trebuiau sa spuna cuvintele scrise cu diferite culori si NCW(Naming Colored
 Words)- pentru testele la care participantii trebuiau sa spuna culoarea cuvintelor ce desemnau
nume de culori. Stroop si-a testat participantii la diferite stagii a testelor si a identificat o
crestere semnificativa a timpului necesar participantilor pentru completarea testului NCW, un
efect destul de pronuntat la fiecare test in ciuda faptului ca facusera deja de cateva ori testul si
inainte. In cadrul efectului Stroop se poate observa ca semnificatia cuvantului, ca dimensiune a
stimulului, interfereaza cu sarcina denumirii culorii cu care este scris cuvantul respectiv. Pentru a
studia aceasta interferenta, John Ridley Stroop a utilizat cele patru culori fundamentale – rosu,
verde, galben si albastru. Se crede ca acesta interferenta ar avea drept cauza automatismul citirii,
unde mintea determina automat valoarea semantica a cuvantului, si apoi trebuie sa inlocuieasca
aceasta prima impresie cu identificarea culorii cuvantului, un proces care nu este automatizat
culore.

3. METODE, TEHNICI ȘI RESURSE UTILIZATE

Participanți la experiment

Subiecții care au participat la experiment au fost în număr de 15 persoane

Obiectivul nostru a fost acela de a studia experimental efectul Stroop

Ipoteza:
Atunci când cuvântul este în relație de incongruență cu culoarea , timpul de reacție este mai mare

Eșantionarea

Aceștia au fost selectionați aleatoriu selecționând grupa din care fac parte mai exact la ora de
laborator au fost prezenți aproximativ douazeci și opt de studenți care au intrat pe rând în sala unde s-a
ținut experimentul .
Subiecții sunt reprezentați atât de persoane de sex feminin cât de sex masculin , cu vârsta cuprinsă
între 19-30 de ani cu o dezvoltare fizica normala , fara vreun handicap fizic.

Primul pas a fost explicarea condițiilor de desfășurare ,spunând instructajul fiecărui participant pe rând. ,
Pasul doi a fost verbalizarea a fiecărui cuvânt de pe cartonaș,cel de al doilea coordonator a cronometrat
timpul în care subiecții rosteau cuvintele , iar cealaltă persoană a notat timpii.
 Materiale necesare

Șase cartonașe ficare având scris câte un cuvânt cu diferite culori

Un cronometru
Un tabel în care au fost înscrise rezultatele.
Creioane colorate
Variabile

Variabila independentă : cartonașele

Variabila dependentă : timpul de reacție

Concluzii și aprecieri finale

Obiectivul nostru a fost acela de a studia experimental efectul Stroop

Timpul în care cuvintele în relație de incongruență au fost verbalizate este mai mare decât timpul cuvintelor
congruente.
Media timpului asupra cuvintelor în relație de incongruență este mai mare fata de media cuvintelor in relație
de congruență .

Concluzii:
În condițiile efectuării experimentului din laborator,studenții au nevoie de un timp mai mare de verbalizare
a cuvintelor ce se află în relație de incongruență față de cele în relație de congruență.
În urma testării,ipoteza formulată inițial este validată.
Bibliografie:
Cucu Ciuhan Geanina,(2003), „Introducere in cercetarea psihologica”,Bucuresti,
Editura SYLVI