Sunteți pe pagina 1din 5

EFECTUL

PLACEBO

Efectul placebo - miracolele mintii


Efectul placebo - miracolele mintii efectul placebo,
medicina, puterea mintii, psihologie, autosugestie, efectul
nocebo, creier, puterea gandului, pastile, medicamente
Pentru pacientii in stare grava, cum a fost si cazul asa-numitului domn Wright, un american
bolnav de cancer limfatic, se intampla ca medicii sa epuizeze toate tratamentele standard si sa
nu obtina niciun rezultat. Tumorile lui din abdomen, torace si gat continuau sa se exinda, iar
sfarsitul parea tot mai aproape. Doctorii i-au spus atunci domnului Wright despre un
medicament anticancer nou si revolutionar: Krebiozen. Dupa cateva luni, pacientul a parasit
spitalul sanatos. Nu peste mult timp, insa, a aflat ca medicii in care isi pusese toate sperantele
il mintisera si ca medicamentul nu continea nicio substanta care l-ar fi putut ajuta. Domnul
Wright s-a stins in cateva zile.

Placebo, o ecuatie cu multe necunoscute


Ca starea de spirit a pacientului e importanta in lupta cu o boala, nu incape indoiala. Dar
poate un tratament fara substante active sa faca ceea ce nu a reusit, de pilda,
chimioterapia? Studii riguroase, desfasurate in ultimele decenii, arata ca, in unele cazuri, da.
Pastilele de zahar sau injectiile cu ser fiziologic au dat adesea rezultate in lupta cu durerile de
orice fel, cu depresia, hipertensiunea arteriala, ulcerul ori boala Parkinson. Efectul placebo
ridica insa si intrebari care tin de etica. Natura inselatoare a tratamentului ii plaseaza pe
doctorii care aleg aceasta cale la limita Juramantului lui Hipocrate.
Desi terapiile pe baza de licori fara valente curative sunt practicate de la inceputurile
medicinei de vraci, vrajitoare sau vindecatori de orice fel, doctorii cu coatele tocite ani de zile
pe bancile facultatilor refuzau pana nu de mult sa creada ca pacientii se pot vindeca singuri,
prin puterea gandului. Efectul placebo a fost reabilitat in ultimii 50 de ani, iar acum medici,
biologi, psihologi si sociologi lucreaza impreuna pentru a intelege ce se petrece la nivelul
creierului si cum pot fi sporite sansele de vindecare. In fata lor se afla ceea ce pare a fi o
ecuatie cu multe necunoscute.
Printre cei foarte putini care cred ca s-au apropiat intr-o oarecare masura de adevar este
profesorul japonez Masaru Emoto, renumit pentru fotografiile sale facute picaturilor de apa.
El a propus o teorie mai mult sau mai putin stiintifica, potrivit careia putem influenta lichidul
vietii prin puterea cuvintelor sau gandurilor. Iar daca reusim asta, de ce nu am putea sa
modificam apa din propriul nostru organism, pentru a ne insanatosi?

O treime din oameni raspund la tratamentele placebo


De factorii psihologici implicati, intre care si puterea gandului, vorbeste si definitia clasica a
efectului placebo, care ii include in categoria pacientilor norocosi pe toti cei care isi
amelioreaza starea de sanatate sau se vindeca prin simplul fapt ca au incredere ca un
medicament prescris de doctor ii va face bine. Nu vorbim insa strict de pastile, pentru ca si
injectiile sau chiar halatul alb al medicului ori mirosul din cabinet pot fi asociate cu o
imbunatatire cel putin aparenta a sanatatii, cu conditia ca bolnavul sa lege aceste senzatii de
recapatarea unei stari normale a organismului. Doctorul Dragos Popa, cadru didactic al
Universitatii de Medicina si Farmacie din Tirgu Mures si doctor la una dintre cele mai mari
unitati medicale din tara, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Mures, spune chiar ca exista
cazuri citate in literatura de specialitate, cand anumite simptome au disparut desi tratamentul
nu era specific patologiePrintre cercetatorii cei mai hotarati sa dezlege itele incurcate ale
efectului placebo se numara si Henry Knowles Beecher, care a realizat in anii 1950 peste 20
de studii pe aceasta tema. Profesorul a descoperit ca o treime din pacientii sai si-au
imbunatatit sanatatea dupa o terapie falsa, o proportie acceptata astazi de majoritatea
specialistilor. Exista insa si contestatari, care spun ca efectul ar fi mult mai puternic sau, din
contra, supraevaluat. Ei aduc ca argument faptul ca studiile facute pe aceasta tema sunt
subiective, pentru ca, in cazul unei pastile inerte folosite pe post de analgezic, de pilda,
pacientul nu poate spune cu obiectivitate daca se simte mai bine sau nu, pentru ca nu sa inventat inca o unitate de masura a durerii. Iar anumite boli, cum e si gripa, trec de la
sine. In plus, cand vine vorba despre vindecarile in proportie de 100%, medicii prefera sa nu
se hazardeze: Un efect placebo poate fi obtinut in prima, a doua, a treia zi de tratament, dar
cu cat trece mai mult, bolnavul incepe sa nu se mai simta atat de bine, sustine dr. Dragos
Popa.

Pacienti insanatositi dupa operatii false


Cu toate ca mecanismele psihologice care stau la baza fenomenului sunt deocamdata neclare,
cercetatorii au reusit sa gaseasca unele metode prin care sa sporeasca eficacitatea pastilei de
zahar. Profesorul Dan Ariely si colegii lui de la Massachusetts Institute of Technology,
SUA, au descoperit o latura financiara a efectului placebo. Cercetatorii au supus unui test
cu socuri electrice slabe 82 de subiecti. Jumatate dintre acestia au primit o brosura in care
erau informati ca li se va administra un analgezic scump, de 2,50 dolari/pastila. Celorlati li sa spus ca vor inghiti un medicament de 10 centi. Cu toate ca in realitate ambele grupuri au
primit o acelasi substanta placebo, vitamina C, rezultatele au fost diferite. In cazul pastilei
scumpe, 85% din pacientii au declarat ca simt o ameliorare a durerii, in timp ce in celalalt
grup doar 61% din oameni au spus ca se simt mai bine.
Pe langa pret, exista si alti factori care pot spori eficienta unui tratament, fie el real, fie fals.
Studii realizate in Europa si in Statele Unite ale Americii au scos la iveala faptul ca doua
pastile inactive au un efect mai puternic decat una singura, si ca medicamentele de
dimensiuni mari, colorate frumos, par a imbunatati mai mult starea de sanatate a
oamenilor, comparativ cu cele de dimensiuni reduse, cu aspect banal. De asemenea,
tratamentele complexe, cum sunt cele injectabile sau cele in mai multi pasi, dau rezultate

superioare medicamentelor simple.


Surprinzator sau nu, si in chirurgie efectul placebo are un cuvant greu de spus. Echipa
psihologului Cynthia McRae, de la Universitatea din Denver, SUA, a demonstrat ca simplul
gand ca au fost operati ii poate ajuta pe bolnavii de Parkinson, ale caror creiere produc
insuficienta dopamina, sa-si amelioreze starea de sanatate. Cercetatorii au impartit pacientii
in doua grupe. Jumatate au fost, intr-adevar, operati, si li s-au implantat in creier neuroni care
sa produca dopamina. Restul insa, au fost taiati si cusuti la loc. Timp de un an specialistii au
monitorizat atent toti pacientii, iar cand au comparat rezultatele celor doua grupuri au fost dea dreptul socati: erau aproape identice. Un experiment asFolosirea efectului placebo ca o
completare a terapiei clasice nu pare a fi, insa, unica schimbare survenita in medicina datorita
pastilei de zahar. Medicamentele false ridica serioase intrebari in privinta algoritmului
de realizare a testelor care masoara eficacitatea tuturor medicamentelor. Ideea impartirii
subiectilor in doua grupuri, unul caruia ii este administrat tratamentul nou si un altul de
control, in care pacientii primesc substante inactive, este zdruncinata, pentru ca oamenii din
grupul de control pot manifesta efectul placebo, iar rezultatele testelor risca sa nu fie
concludente.

Efectul Placebo in chirurgie


Concluziile studiilor de acest fel au alimentat dezbaterile si asa aprinse pe tema capacitatii
organismului uman de a se vindeca singur prin puterea gandului. Doctorul Dragos Popa este de parere
ca intre efectul placebo si efectul medicamentos nu ar trebui sa existe o competitie. Convinsi de
studiile realizate in ultimii ani, unii dintre doctori au inceput sa includa in tratamentele pe care le
prescriau in mod obisnuit incurajari, entuziasm si optimism. Tratamentul poate fi completat cu o
serie de elemente psihologice care sa-i creasca valoarea, prin puterea sugestiei. Putem face acest lucru
printr-o atitudine optimista fata de pacient, fata de medicament, prin discutarea unor cazuri
asemanatoare care au beneficiat cu succes de tratamentul respectiv, explica medicul Dragos Popa.

Folosirea efectului placebo ca o completare a terapiei clasice nu pare a fi, insa, unica
schimbare survenita in medicina datorita pastilei de zahar. Medicamentele false ridica
serioase intrebari in privinta algoritmului de realizare a testelor care masoara
eficacitatea tuturor medicamentelor. Ideea impartirii subiectilor in doua grupuri, unul
caruia ii este administrat tratamentul nou si un altul de control, in care pacientii primesc
substante inactive, este zdruncinata, pentru ca oamenii din grupul de control pot manifesta
efectul placebo, iar rezultatele testelor risca sa nu fie concludente.

Ce se intampla in creier?
Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de spirit a pacientului,
ci pot determina organismul sa treaca prin schimbari reale, care sa duca la insanatosire.
Atunci cand se manifesta efectul placebo, in zona din creier numita nucleus accumbens, o
zona asociata cu recompensele, cu bucuria, dar si cu dependenta, are loc o crestere
spectaculoasa a cantitatii neurotransmitatorului dopamina. Cercetatorii de la Universitatea din
Michigan, SUA, au demonstrat ca modul in care un pacient raspunde la o pastila inerta
folosita pe post de analgezic este legat de cat de activ devine acest nucleus accumbens atunci

cand persoana anticipeaza faptul ca va avea un beneficiu. De altfel, specialistii Universitatii


din Michigan au fost primi care au reusit sa arate ca gandul la un medicament este suficient
pentru a face organismul sa elibereze analgezicele lui naturale, endorfinele. Dar, nucleus
accumbens nu e singura regiune a creierului implicata in efectul placebo. Doctorul Dragos
Popa afirma ca Schimbari importante au fost observate si in talamus, in cortexul cingulat
anterior, cortexul prefrontal si orbitofrontal. Fiecare dintre aceste zone are functia sa. De
exemplu, cortexul prefrontal, centrul ratiunii, se activeaza chiar si atunci cand pacientul se
asteapta doar ca durerea sa ii scada in intensitate, ca un efect al administrarii unui anumit
medicament. In plus, se pune in miscare un intreg mecanism care reducere activitatea zonelor
din creier responsabile cu detectarea durerii.
Desi functiile creierului in efectul placebo nu au fost inca lamurite pe deplin, nimeni nu poate
contesta stransa legatura dintre pastila de zahar si dopamina. Studiile care se vor realiza
in viitor vor avea ca primi beneficiari bolnavii de Parkinson si de depresie, in cazul carora
cantitatea de dopamina din anumite regiuni ale creierului este scazuta. De altfel, mai multe
studii facute in Statele Unite ale Americii au aratat ca 75% din eficacitatea antidepresivelor
se datoreaza tocmai efectului placebo.

Sursa de profit pentru vindecatori


Jumatate din medicii americani prescriu tratamente false cel putin o data pe luna, fie
pentru a-si linisti pacientii ipohondri, fie pentru a le da o speranta celor pentru care medicina
traditionala nu mai poate face nimic, arata un studiu realizat in 2008. Oricat de bine ar suna
insa ideea vindecarii de la sine, nu traim intr-o lume in care miracolele rasar la tot pasul.
Efectul placebo nu functioneaza la toti pacientii, iar neaplicarea unui tratament bine
fundamentat in favoarea unuia de tip placebo poate fi periculoasa, crede medicul Dragos
Popa.
Daca doctorii se gandesc de zece ori inainte sa-i prescrie unui pacient un medicament fara
valoare curativa, vindecatorii au ajuns sa se imbogateasca de pe seama capacitatii
organismului uman de a-si reveni singur. Peste tot in lume exista binefacatori care pretind
ca isi vindeca pacientii operandu-i cu un cutit de bucatarie sau radiindu-i cu un aparat
construit dintr-un videorecorder vechi si stricat.
Si, pentru ca orice personaj pozitiv trebuie sa aiba un opus, exista si efectul
nocebo, care apare atunci cand pacientul se simte mai rau dupa ce
primeste o pastila, reala sau falsa, de exemplu daca nu are incredere in
terapie. Puterea gandului functioneaza, asadar, si in sens invers. Un
studiu facut in anii 1990 arata ca femeile care cred ca sunt predispuse la boli de
inima au un risc de deces aproape de patru ori mai mare decat cele care nu le
impartasesc gandurile fataliste.