Biotransformari Celulare Si Fiziologice

CRISTIAN MUREŞANU
BIOTRANSFORM RI
ŞI
2006 - 2017
© Copyright Autorul
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast lucrare nu poate fi reprodus sub nicio
form , prin niciun mijloc mecanic sau electronic sau stocat într-o baz de date, f r acordul
prealabil, în scris, al autorului.
Biotransform ri celulare şi fiziologice complexe 2006-2017
Coperta: Cristian Mureşanu

Redactare: Cristian Mureşanu
Tehnoredactare: Cristian Mureşanu
Coordonator colec ie: Nadia F rcaş
EDI IA VECHE DIN 2016

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României
MUREŞANU, CRISTIAN
Biotransform ri celulare şi fiziologice complexe /
Cristian Mureşanu. - Cluj-Napoca : Ecou Transilvan, 2016
Con ine bibliografie
ISBN 978-606-730-167-0
577
© Cristian Mureşanu
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast lucrare nu poate fi reprodus sub
nicio form , prin niciun mijloc mecanic sau electronic sau stocat într-o baz de date,
f r acordul prealabil, în scris, al autorului.
2
CRISTIAN MUREŞANU
BIOTRANSFORM RI
ŞI
2006 - 2017
© Copyright Cristian Mureşanu

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast lucrare nu poate fi reprodus sub
nicio form , prin niciun mijloc mecanic sau electronic sau stocat într-o baz de date,
f r acordul prealabil, în scris, al autorului.
3
AVERTISMENT!
Aceast carte nu con ine sfaturi medicale şi nu poate fi folosit pentru
diagnoza sau tratamentul unor afec iuni. Consider m c este necesar s fie
consulta i exper i în domeniu, care pot oferi sfaturile necesare.
Autorul şi/sau colaboratorii nu îşi asum responsabilitatea aplic rii practice
a ideilor prezentate de c tre persoane neavizate, insuficient preg tite, care
lectureaz aceast carte.
Autorul şi colaboratorii prezint informa ii generale pentru în elegerea cât
mai complet a st rii de s n tate şi ridicarea calit ii vie ii.
Materialele şi sfaturile furnizate trebuie apreciate ca simple informa ii şi nu
ca analize şi sfaturi medicale. În toate cazurile, v sf tuim s consulta i medicul
de familie, dac v îngrijoreaz starea dumneavoastr de s n tate.
Informa iile oferite sunt de natur exclusiv educa ional şi informativ şi nu
pot fi asimilate, în nicio situa ie, unor consulta ii şi/sau analize medicale de
specialitate. Informa ia prezentat nu trebuie folosit ca alternativ a consultului
medical, realizat de un medic specialist.
Autorul şi colaboratorii nu pot fi considera i r spunz tori pentru niciun
prejudiciu/pierdere de orice fel, indiferent de modul în care ve i utiliza
informa ia prezentat .
V mul umim pentru în elegere!
Autorul şi colaboratorii
NOT IMPORTANT :
Datorit modalit ii în care a fost redactat şi informa iilor prezentate, cartea poate avea
un impact major asupra concep iilor, credin elor şi intimit ii dumneavoastr , putând
reprezenta eventual chiar un atac la adresa lor. În mod paradoxal, citind aceast carte,
termenul „a cunoaşte” nu este asociat celor de „bine” sau „r u”, ci simultan ambilor şi
niciunuia deopotriv .
Aceasta înseamn c , din anumite puncte de vedere, dezv luirea unor informa ii c tre
cititorii neaviza i poate determina atât apari ia unor st ri de îngrijorare, dezam gire,
tulburare, dar mai ales responsabilitate (ce pot fi asociate conceptului de „r u”), cât şi
sentimente de încredere în sine, speran şi entuziasm, (ce pot fi asociate conceptului de
„bine”) sau chiar scepticism şi nep sare. În acelaşi timp, lectura acestei c r i nu „face” nici
bine şi nici r u.
Cartea prezint experien a personal şi ideile autorului, aşa cum au fost ele în elese, f r
a urm ri o int sau un adev r final. Aşa cum inven ia bombei atomice nu mai poate fi
uitat , chiar dac , prin defini ie, aceasta a creat foarte mult „r u”, tot astfel informa iile
prezentate impregneaz semnificativ sfera dumneavoastr de conştien , f r a mai putea fi
şterse sau „uitate”.
Am subliniat ideea c aceast carte poate determina apari ia unei st ri de
responsabilitate fa de via (şi modific ri ale atitudinii dumneavoastr fa de aceasta),
în elegând faptul c ignorarea ei nu va fi echivalent cu „uitarea”. A deveni responsabil fa
de via a dumneavostr este mult mai pu in pl cut decât a r mâne iresponsabil.
4
CUPRINSUL
1. PARTEA ÎNTÂI – CUVÂNT ÎNAINTE...........................................................................................................10
MATTER OVER MIND & MIND OVER MATTER .......................................................................................................................11
2. PREFAŢA LA „AVENTURA UNEI VIEŢI ÎN BIOTRANSFORMARE”.........................................................14
O COPILĂRIE NECONSUMATĂ ................................................................................................................................................14
AFORISME..................................................................................................................................................................................15
CURRICULUM VITAE.................................................................................................................................................................16
INTERVIU CU NEUROLOGUL GEN. PROF. DR. CONSTANTIN DUMITRU DULCAN............................................................18
3. CARTEA DESPRE BIOTRANSFORMĂRI ÎN S.U.A....................................................................................21
BOOK REVIEW...........................................................................................................................................................................23
4. O COPILĂRIE AVENTUROASĂ ..................................................................................................................26
5. CONTACTUL CU BOALA ............................................................................................................................35
PROBLEMA DURERILOR DE CAP ...........................................................................................................................................35
PROBLEMA RINITEI CRONICE HIPERTROFICE .....................................................................................................................37
PROBLEMA DISCOPATIEI LOMBARE .....................................................................................................................................37
PROBLEMA COLESTEROLEMIEI ÎN SÂNGE ..........................................................................................................................40
MITUL COLESTEROLULUI........................................................................................................................................................40
MITUL COLESTEROLUI EXPLICAT DE BRUCE LIPTON........................................................................................................41
STUDIUL JUPITER .......................................................................................................................................................................................43
CONCLUZII....................................................................................................................................................................................................43
6. ÎNTREBĂRILE EXISTENŢIALE ...................................................................................................................44
MITURI MODERNE – ANUL 2012..............................................................................................................................................46
VIZIUNEA PESIMIST-APOCALIPTICĂ ......................................................................................................................................47
VIZIUNEA OPTIMIST-REALISTĂ...............................................................................................................................................48
CUM NE-AM PETRECUT SFÂRŞITUL LUMII ...........................................................................................................................49
TRECUT – PREZENT – VIITOR .................................................................................................................................................50
7. MOMENTUL CRITIC – CORPUL BIOLOGIC ACEASTĂ UZINĂ VIE .........................................................52
SISTEMUL DE ORGANIZARE ...................................................................................................................................................53
FUNCŢIONAREA ÎN REGIM DE AVARIE ..................................................................................................................................53
„SAFE MODE” VERSUS „UPGRADE CU SERVICE PACK” ...................................................................................................54
MITURI MODERNE ALE CAUZELOR DURERILOR DE SPATE ..............................................................................................56
SEDENTARISMUL ........................................................................................................................................................................................56
MUNCA FIZIC GREA ŞI ACCIDENTELE ...................................................................................................................................................56
MERSUL INCORECT ....................................................................................................................................................................................57
O ALTĂ INTERPRETARE A BIOTRANSFORMĂRILOR...........................................................................................................58
„DEPARTAMENTUL” SUBCONŞTIENT ...................................................................................................................................59
8. BIOTRANSFORMARE PRIN PUTEREA MINŢII..........................................................................................63
ÎNCEPUTURILE ŞI CONFRUNTĂRILE......................................................................................................................................63
PROBLEMA MITURILOR ...........................................................................................................................................................66
CE AŞTEAPTĂ LUMEA DE LA TERAPII...................................................................................................................................68
TERAPII ŞI TERAPEUŢI.............................................................................................................................................................70
AVANTAJELE FENOMENULUI DE BIOTRANSFORMARE .....................................................................................................70
PERICOLE POSIBILE LA BIOTRANSFORMARE.....................................................................................................................71
9. CINCI ATITUDINI ESENŢIALE ÎN BIOTRANSFORMARE ..........................................................................73
1 - ALIMENTAŢIA NATURALĂ ECHILIBRATĂ.........................................................................................................................73
2 - PREGĂTIREA TEORETICĂ ..................................................................................................................................................75
3 - RESPECTUL FAŢĂ DE CUVÂNT ŞI ADEVĂR.....................................................................................................................76
4 - RITMAREA RESPIRAŢIEI.....................................................................................................................................................77
PROLOG........................................................................................................................................................................................................77
INTRODUCERE.............................................................................................................................................................................................77
TEHNICA PROPRIU-ZIS ............................................................................................................................................................................78
5 - CONŞTIENŢA DE VIAŢĂ ......................................................................................................................................................80
DECLANŞAREA BIOTRANSFORMĂRII....................................................................................................................................81
INFLUENŢA OBSERVATORULUI..............................................................................................................................................82
10.BIOTRANSFORMAREA LA FEMEIE...........................................................................................................86
SCURT ISTORIC.........................................................................................................................................................................86
EFECTELE CICLULUI MENSTRUAL ASUPRA SĂNĂTĂŢII ....................................................................................................88
GRADE DE MANIFESTARE A BIOTRANSFORMĂRILOR .......................................................................................................89
BIOTRANSFORMAREA CELULARĂ LA FEMEIE ....................................................................................................................89
FAZELE CICLULUI LUNAR (28 ZILE) CU MENSTRUA IE .........................................................................................................................90
PERIODIZAREA CICLULUI MENSTRUAL ...................................................................................................................................................90
FAZELE CICLULUI LUNAR (28 ZILE) F R MENSTRUA IE .....................................................................................................................91
5
TIPURILE COMPORTAMENTELOR PREMENSTRUALE............................................................................................................................92

SIMPTOME SPECIFICE ŞI EXACERBAREA UNOR AFECŢIUNI.............................................................................................92
DIETA ALIMENTARĂ ŞI MENSTRUAŢIA..................................................................................................................................93
FIZIOLOGIE SUB CONTROLUL MIN II .......................................................................................................................................................94
11.INFLUENŢĂ EMPATICĂ ÎNAINTEA PUBLICĂRII CĂRŢII..........................................................................95
SUSCEPTIBILITATE DE AMORSARE PRIN INFLUENŢĂ........................................................................................................95
MĂRTURII PRIMITE PE E-MAIL ................................................................................................................................................95
COMENTARII ................................................................................................................................................................................................96
PERCEPŢIA SUBIECTIVĂ A TRECERII TIMPULUI ..................................................................................................................97
12.EXPERIENŢE PERSONALE DE BIOTRANSFORMARE ............................................................................99
EXPERIENŢE PERMANENTE MASCULINE .............................................................................................................................99
RELATAREA ÎNTÂI .......................................................................................................................................................................................99
RELATAREA A DOUA.................................................................................................................................................................................100
RELATAREA A TREIA (PRIN INFLUEN EMPATIC ) ANUL 2012 ........................................................................................................101
EXPERIENŢE PERMANENTE FEMININE................................................................................................................................102
RELATAREA ÎNTÂI .....................................................................................................................................................................................102
RELATAREA A DOUA (PRIN INFLUEN EMPATIC ) ANUL 2012 ........................................................................................................103
RELATAREA A TREIA (PRIN INFLUEN EMPATIC ) ANUL 2014 ........................................................................................................105
EXPERIENŢE TEMPORARE MASCULINE..............................................................................................................................108
EXPERIENŢE TEMPORARE FEMININE..................................................................................................................................109
CONCLUZII ...............................................................................................................................................................................110
TEORII HINDUSE REFERITOARE LA BIOTRANSFORMARE ...............................................................................................110
13.BIOTRANSFORMAREA ŞI FACTORUL SOCIAL .....................................................................................114
FAMILIA – PĂRINŢII.................................................................................................................................................................114
FAMILIA – SOŢUL / SOŢIA (PRIETENUL / PRIETENA) .........................................................................................................114
LOCUL DE MUNCĂ..................................................................................................................................................................114
IPOTEZE ASUPRA RELAŢIEI ÎN CUPLU................................................................................................................................115
AMBII PARTENERI NU AU REALIZAT BIOTRANSFORMAREA...............................................................................................................115
UNUL DINTRE PARTENERI A REALIZAT BIOTRANSFORMAREA .........................................................................................................115
AMBII PARTENERI AU REALIZAT BIOTRANSFORMAREA .....................................................................................................................115
EVOLU IA PERSONAL (M, F) ŞI INFLUEN A REZULTANT A EFECTULUI RELA IEI DE CUPLU (R) ............................................116
14.EVOLUŢIA SISTEMULUI EMOŢIONAL-AFECTIV ....................................................................................119
CONDIŢIA UMANĂ OBIŞNUITĂ (A) ........................................................................................................................................119
COPIL RIA..................................................................................................................................................................................................119
ADOLESCEN A ..........................................................................................................................................................................................122
MATURITATEA............................................................................................................................................................................................123
AUTOEDUCAREA ÎN VEDEREA REDUCERII SUFERINŢEI (B) ............................................................................................123
ATINGEREA NIVELULUI DE BIOTRANSFORMARE (C)........................................................................................................124
CONCLUZII ...............................................................................................................................................................................124
STĂRILE EMOŢIONALE ŞI RAŢIUNEA ..................................................................................................................................125
EFECTUL EMO IILOR DISTRUCTIVE EXTREME ....................................................................................................................................125
EFECTUL EMO IILOR EXTATICE EXTREME ..........................................................................................................................................125
CE NU ESTE BIOTRANSFORMAREA .......................................................................................................................................................127
MITURILE SALTULUI SPIRITUAL AL OMENIRII .......................................................................................................................................127
15.PARTEA A DOUA – CUVÂNT INTRODUCTIV..........................................................................................130
16.PRACTICA BIOTRANSFORMĂRILOR......................................................................................................131
PRACTICA BIOTRANSFORMĂRILOR LA BĂRBAT ..............................................................................................................132
TRASEUL ENERGETIC ŞI EFECTE RESIMŢITE ....................................................................................................................134
TRANSFORMAREA ÎN STARE DE „BIOPLASM ” ....................................................................................................................................134
ASCENSIONAREA SPRE ZONA ABDOMINAL .......................................................................................................................................135
ASCENSIONAREA PRIN ZONA TORACAL .............................................................................................................................................135
ASCENSIONAREA PRIN ZONA CERVICAL ............................................................................................................................................136
ASCENSIONAREA PRIN ZONA FRONTAL A CAPULUI.........................................................................................................................137
STABILIZAREA ÎN ZONA CREŞTETULUI CAPULUI .................................................................................................................................137
PRACTICA BIOTRANSFORMĂRILOR LA FEMEIE................................................................................................................139
HIPERBIOTRANSFORMAREA ................................................................................................................................................140
BIOTRANSFORMAREA ŞI VARIAŢIA COLESTEROLULUI...................................................................................................142
BIOTRANSFORMAREA ŞI MECANISMUL INVERS CRONOLOGIC .....................................................................................143
EVENIMENTE ENERGETICE CU PERIODICITATE VARIABIL ..............................................................................................................144
EVENIMENTE ENERGETICE PERIODICE - 350-355 ZILE (TRANSCRIS ÎN OCT. 2016) ......................................................................145
17.DIALOGURI CU PROFESORUL BRUCE LIPTON ....................................................................................146
ROLUL PROTEINELOR ...........................................................................................................................................................146
ROLUL SUBCONŞTIENTULUI.................................................................................................................................................147
GENETICĂ VS. EPIGENETICĂ................................................................................................................................................148
ACTIVAREA BIOPOTENŢIALELOR ENERGETICE................................................................................................................148
TRANSMUTAŢIILE BIOLOGICE ŞI SUBCONŞTIENTUL .......................................................................................................150
6
TRANSMUTAŢIA BIOLOGICĂ DUPĂ KERVRAN...................................................................................................................152

OBICEIURI-OBIŞNUINŢE-SUBCONŞTIENT ...........................................................................................................................153
IDEI NOI VS. OBIŞNUINŢE VECHI ..........................................................................................................................................155
HAOS VS. ÎNTÂMPLARE.........................................................................................................................................................156
18.TEORIA „CÂMPULUI” MORFIC VS. MASA CRITICĂ ..............................................................................157
19.DIALOGURI CU TEOLOGUL MICEAL LEDWITH.....................................................................................160
SCURTĂ BIOGRAFIE...............................................................................................................................................................160
INTRODUCERE ........................................................................................................................................................................161
SECVENŢE DIN INTERVIURILE PRIN SKYPE WEBCAM......................................................................................................162
VINDECAREA MIELITEI TRANSVERSE....................................................................................................................................................163
VINDECAREA POLINEUROPATIEI PERIFERICE .....................................................................................................................................165
CE ANUME DOREŞTE MICEAL LEDWITH S NE EXPLICE?..................................................................................................................168
20.TRANSFORMAREA MINŢII ÎN VIZIUNEA LUI TOLLE .............................................................................170
21.BIOTRANSFORMĂRILE ŞI MEDIUL DE AFACERI ..................................................................................172
AVANTAJELE DIRECTE ALE BIOTRANSFORMĂRILOR......................................................................................................172
BRUCE LIPTON ŞI ENERGIILE VIEŢII....................................................................................................................................175
22.EFECTE RAPIDE ALE BIOTRANSFORMĂRILOR ...................................................................................177
STAREA PERMANENTĂ DE LINIŞTE INTERIOARĂ .............................................................................................................177
STAREA PERMANENTĂ DE NECESITATE ALIMENTARĂ REDUSĂ...................................................................................178
NECESITĂŢI REDUSE ALE ODIHNEI NOCTURNE................................................................................................................179
STAREA DE VEGHE ................................................................................................................................................................180
UNDELE CEREBRALE ŞI FUNC IONAREA CREIERULUI.......................................................................................................................180
INFLUEN A BIOTRANSFORM RII ÎN ST RILE DE VEGHE ŞI SOMN ...................................................................................................181
PERCEPŢIA OCAZIONALĂ PARAOLFACTIVĂ A BIOENERGIILOR ....................................................................................182
FENOMENE OBSERVABILE DE REGENERARE/REÎNTINERIRE.........................................................................................184
INFLUENŢA LUNGIMII TELOMERILOR ASUPRA MITOCONDRIILOR .................................................................................189
FENOMENE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A VEDERII .........................................................................................................................190
RESETAREA RITMULUI CARDIAC DUPĂ 51 DE ANI ...........................................................................................................193
VITALITATEA VS LONGEVITATEA ŞI CONTINENŢA VS BIOTRANSFORMAREA .............................................................196
23.MISTICII ŞI EXPERIENŢELE ACESTORA ................................................................................................199
RAMANA MAHARSHI ŞI EXPERIENŢA MISTICĂ A MORŢII .................................................................................................199
CONCLUZII ...............................................................................................................................................................................200
IPOTEZA STUPIDITĂŢII...........................................................................................................................................................201
24.ROLUL ARTEI ÎN BIOTRANSFORMĂRI ŞI TERAPIE ..............................................................................203
INTRODUCERE ÎN MELOTERAPIE.........................................................................................................................................203
MELOTERAPIA PRIN AUDIŢIE MUZICALĂ DE CALITATE ...................................................................................................204
MELOTERAPIA INTERPRETATIVĂ ........................................................................................................................................205
CONDIŢII TEHNICE ŞI PRACTICE DE AUDIERE A MUZICII .................................................................................................206
CALITATE MUZICAL VS. CALITATEA SUNETULUI ...............................................................................................................................206
ÎN ELEGEREA MUZICII ELECTRONICE ŞI ILUSTRATIVE......................................................................................................................207
ROLUL ARTEI CINEMATOGRAFICE ......................................................................................................................................208
25.UN MOMENT DE REFLECTARE ...............................................................................................................210
26.PARTEA A TREIA – CUVÂNT INTRODUCTIV..........................................................................................216
27.PREFAŢA „BIOTRANSFORMĂRI SUB INFLUENŢA PSIHICULUI”........................................................217
28.EVOLUŢIA ŞTIINŢELOR VIEŢII.................................................................................................................228
MICHAEL FOSSEL DESPRE REVERSUL ÎMBĂTRÂNIRII.....................................................................................................229
MICHAEL FOSSEL DESPRE DIAGRAMA NOII SOCIETĂŢI UMANE OPTIMIZATE.............................................................232
29.TERMINOLOGIE.........................................................................................................................................233
30.MEDICINA MITOCONDRIALĂ ...................................................................................................................234
ISTORIC ....................................................................................................................................................................................234
MITOCONDRIILE......................................................................................................................................................................234
ROLUL VITAL AL MITOCONDRIILOR ....................................................................................................................................236
BRUCE LIPTON VORBIND DESPRE MITOCONDRII .............................................................................................................237
CRIZA ŞTIINŢELOR BIOMEDICALE .......................................................................................................................................237
SOLUŢIA IEŞIRII DIN CRIZĂ ...................................................................................................................................................238
ETAPELE RA IONALE ...............................................................................................................................................................................238
ETAPELE INTUITIVE ..................................................................................................................................................................................239
ETAPA UNIFICATOARE .............................................................................................................................................................................239
ÎNTRE RAŢIUNE ŞI INTUIŢIE...................................................................................................................................................239
31.BIOCHIMIE VS. BIOTRANSFORMARE.....................................................................................................241
MECANISMUL BIOCHIMIC ......................................................................................................................................................241
PREGĂTIREA PENTRU BIOTRANSFORMARE .....................................................................................................................243
ROLUL APARATULUI REPRODUC TOR..................................................................................................................................................244
7
BIOTRANSFORMARE DISTRUCTIVĂ CU BLOCAREA EVACUĂRII ....................................................................................246

BIOTRANSFORMARE DISTRUCTIVĂ CU EVACUARE EXCESIVĂ ......................................................................................247
AVERTISMENTE.......................................................................................................................................................................248
BIOTRANSFORMĂRILE ŞI LIBERUL ARBITRU ....................................................................................................................248
PIEDICI CARE APAR LA BIOTRANSFORMĂRI .....................................................................................................................249
32.MODEL METABOLIC AL BIOTRANSFORMĂRILOR ...............................................................................250
CONCLUZII ...............................................................................................................................................................................251
REZUMAT EXPLICATIV AL BIOTRANSFORMĂRILOR .........................................................................................................254
MODEL DE BIOTRANSFORMĂRI CU PIERDERE SEMINALĂ..............................................................................................255
DE CE BIOTRANSFORMAREA NU ESTE O TERAPIE ? .......................................................................................................256
33.TEORIA BIOTRANSFORMĂRILOR ŞI MITOCONDRIILE ........................................................................257
INTRODUCERE ........................................................................................................................................................................257
REZUMAT EXPLICATIV...........................................................................................................................................................257
PREMIZE LOGICE....................................................................................................................................................................257
FORMULAREA IPOTEZEI........................................................................................................................................................258
ETAPELE DE CONSTRUCŢIE A IPOTEZEI ............................................................................................................................258
DESCOPERIREA LUI RANDY SCHECKMAN ŞI COLECTIVUL.............................................................................................264
PROLOG BIOGRAFIC RANDY SCHECKMAN...........................................................................................................................................264
TEORIA TRANSPORTULUI INTER ŞI INTRA-CELULAR ..........................................................................................................................265
SECVEN DIN INTERVIUL CU PROF. RANDY SCHECKMAN ..............................................................................................................265
NOUTĂŢI EXCEPŢIONALE ÎN BIOLOGIE...............................................................................................................................266
34.PROTOCOL DE CERCETARE ÎN BIOTRANSFORMĂRI .........................................................................270
CONCLUZII ŞI IPOTEZE ..........................................................................................................................................................271
35.ALTE CERCETĂRI ÎN MEDICINA MITOCONDRIALĂ ..............................................................................273
ÎMBĂTRÂNIREA PREMATURĂ ŞI MITOCONDRIILE.............................................................................................................274
FUZIUNEA ŞI FISIUNEA MITOCONDRIALĂ ÎN CELULĂ.......................................................................................................275
36.TRANSMUTAŢIA BIOLOGICĂ ŞI VITALITATEA......................................................................................276
37.TEORII ALE TRANSMUTAŢIEI BIOLOGICE.............................................................................................280
TRANSMUTAŢIA BIOLOGICĂ LA OM ....................................................................................................................................282
CONTROVERSA CERCETĂRILOR LUI KERVRAN................................................................................................................282
38.ASOCIERI FILOSOFICE CU MECANICA CUANTICĂ ..............................................................................284
39.SISTEMUL BIOPLASMATIC ŞI BIOINFORMAŢIONAL............................................................................286
COMPONENTELE BIOINFORMAŢIONALE ............................................................................................................................288
COMENTARII SCRISE ÎN ANUL 2009 .....................................................................................................................................289
ENERGII ŞI TIPARE BIOINFORMAŢIONALE .........................................................................................................................289
MODEL MATRICEAL SIMBOLIC ÎN TIPARELE CONECTATE ..............................................................................................291
40.O NOUĂ PREZENTARE A BIOLOGIEI (BRUCE LIPTON) .......................................................................292
PREMIZELE FALSE .................................................................................................................................................................292
VIAŢA ŞI PROTEINELE............................................................................................................................................................293
PROTEINELE ÎN INTERACŢIUNE ...........................................................................................................................................293
DILEME DE CREDINŢĂ............................................................................................................................................................294
NUCLEUL CELULEI .................................................................................................................................................................295
FUNCŢIONAREA MEMBRANEI...............................................................................................................................................296
MECANISMUL PERCEPŢIEI....................................................................................................................................................298
CREDINŢELE RESCRIU INFORMAŢIA GENETICĂ ...............................................................................................................300
COMPORTAMENTELE CELULEI ............................................................................................................................................301
MECANISMUL DE APĂRARE..................................................................................................................................................302
RESCRIEREA INFORMAŢIEI GENETICE ...............................................................................................................................302
INFORMAŢIE NONGENOMICĂ................................................................................................................................................303
DISCUŢII ŞI TEORII PREZENTATE DE BRUCE LIPTON .......................................................................................................305
41.TEORII , IPOTEZE ŞI SPECULAŢII ...........................................................................................................311
PROLOG DE LA „BIOTRANSFORMĂRI SUB INFLUENŢA PSIHICULUI”............................................................................313
POVESTEA CĂRŢII BIOTRANSFORMĂRI SUB INFLUENŢA PSIHICULUI ..........................................................................316
BIOLOGIA EVOLUŢIONISTĂ ŞI BIOTRANSFORMAREA FIINŢEI (SPECULAŢIE) ..............................................................318
EXISTĂ 3 CATEGORII DE OAMENI CU CARE AM PUTEA INTERACŢIONA AFECTIV.......................................................318
42.CITATE ŞI MOTTO-URI DIN BIBLIOGRAFIE............................................................................................322
43.CUVÂNT DE ÎNCHEIERE DIN PARTEA AUTORULUI..............................................................................332
44.CUNOAŞTERE ÎNSEAMNĂ PUTERE (MESAJE MOTIVAŢIONALE) ......................................................337
45.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .....................................................................................................................345
8
SEMNIFICAŢIA COPERŢII
Floarea de lotus semnific naşterea lumii din
apele tulburi ale ignoran ei, şi este reprezentat
plutind pe suprafa a unui pe lac murdar. În Egipt şi
India, lotusul este şi un simbol al perfec iunii,
deoarece aceast floare poate creşte şi în apele cele
mai poluate.
Ziua se ridic la suprafa şi înfloreşte, cu o
gra ie şi o frumuse e spectaculoas , iar noaptea se
scufund din nou pentru a demonstra acest miracol al
naturii. De fiecare dat când reapare la suprafa a apei,
odat cu primele raze de soare, floarea de lotus îşi
p streaz culoarea şi puritatea intacte. În centru avem
fiin a uman care mediteaz asupra misterului vie ii.
Şarpele semnific poten ialul material al unei
for e interioare, ce aşteapt s fie transformat şi
sublimat într-o energie cinetic de calitate superioar .
Aceast transformare special este reprezentat printr-
o aur luminoas , situat în partea inferioar a
bazinului. Coloana de lumin indic faptul c aceast
energie urc vertical şi se îndreapt spre zona
creierului.
Fiin a uman „priveşte” spre un creier în fa a sa,
indicând faptul c ea îşi foloseşte puterea mental de
concentrare pentru a amplifica biotransformarea. În stânga jos, apar imagini ale unor celule
reproduc toare, echivalentul unei poten ialit i energetice, iar în partea dreapt este figurat o
molecul de clorofil , esen ial în procesul de fotosintez .
Dintr-o alt perspectiv , molecula reprezint obiectul de studiu al chimiei, celulele roşii sunt
obiectul de studiu al biologiei iar energiile vitale nu au fost (sau au fost insuficient) studiate pân în
prezent. Şarpele reprezint poten ialul material care se poate transforma în energie.
În background-ul întregii coper i, sunt reprezentate celule roşii (echivalentul vital al omului şi
animalelor), acestea con inând de asemenea celule stem care, în interiorul aparatului reproduc tor,
sunt transformate în spermatozoizi. În partea dreapt , de sus în jos, apar trei reprezent ri din
perspective diferite ale unor sec iuni prin corpul uman.
Sus este reprezentarea aspectelor energetice, aşa cum sunt ele cunoscute în tradi iile mistice
orientale, la mijloc se afl o schem simplificat a unor puncte focar, prin intermediul c reia se
doreşte realizarea unei pun i de leg tur între tradi iile orientale şi medicina modern iar jos apare o
sec iune fizic ce simbolizeaz ceea ce „vede” medicina occidental clasic , adic un corp alc tuit
din organe şi nimic mai mult.
În partea stâng a coper ii exist o spiral ADN, care semnific baza material a vie ii
biologice, celebra molecul capabil de autoreplicare, ce asigur tiparul necesar pentru perpetuarea
vie ii în forme biologice. Atunci când fiin a uman îşi transform biopoten ialele, ea beneficiaz , în
faze mai avansate, de procese speciale de expansiune şi trezire a conştien ei de Sine, a inteligen ei,
un fel de iluminare care e reprezentat printr-un arc de lumin ce se deschide spre exterior.
CONTACT AUTOR:
• Telefon: mobil 0751.150.855, fix 0364.107.184,
• E-mail, ID mess, Skype: cristim23@gmail.com
• Pagin de YouTube: https://www.youtube.com/user/skje3icvie4
• Pagin de Facebook: https://www.facebook.com/cristian.muresanu
• Pagin de Academia: https://independent.academia.edu/CristianMuresanu/Papers
• Pagin de Researchgate: https://www.researchgate.net/profile/Muresanu_Cristian
9
1. PARTEA ÎNTÂI – CUVÂNT ÎNAINTE

În data 3 februarie 2006 a început drumul meu în via , vindecându-m de dou maladii
incurabile şi afec iuni cronice mai pu in severe. Am beneficiat de ajutorul imens al lui Bruce Lipton
pe partea de fiziologie şi a lui Adrian P tru pe partea de redactare şi prezentare a c r ii mele într-o
prim edi ie în 2009. Am reuşit s în eleg cauzele suferin elor fizice personale, mecanismele
fiziologice care au contribuit la vindecare şi am pus bazele unui model practic şi teoretic de
cercetare şi transmitere a acestor metodologii c tre cei interesa i.
În cursul anului 2016 voi ajuta la dezvoltarea unui proiect ştiin ific, în încercarea de a dovedi
prin analize complexe faptul c în corpul uman au loc anumite biotransform ri ce pot fi generate la
comand . Odat ce acestea au fost declanşate în condi iile precizate de teoria mea, ele devin
permanente şi ireversibile. Efectele pe termen lung sunt înc necunoscute, insuficient în elese, unele
dintre ele influen ând dramatic rela iile interumane şi viziunea asupra lumii. Aceast transformare a
fiin ei nu este spiritual sau mistic . Ea are la baz mecanisme fiziologice foarte complicate, din
care o mic parte au fost descoperite, o şi mai mic parte au putut fi demonstrate (pe baza analizelor
de laborator) iar restul au r mas şi vor r mâne, înc mult vreme, complet necunoscute.
Genera iile viitoare se vor ocupa de rezolvarea acestor enigme. Teoria biotransform rilor nu
poate fi asociat unei forme de terapie şi nu poate fi folosit în scopuri terapeutice. Vindecarea
anumitor boli, restrânse ca num r, este doar un efect secundar.
Pe baza celor mai recente studii personale şi observa ii, se poate spune c biotransformarea
fiin ei mai produce modific ri la nivelul telomerilor, mitocondriilor şi posibil şi asupra altor
organite celulare, având drept consecin declanşarea unor procese de regenerare tisular accelerat .
Prezen a lor explic de ce şi cum a fost posibil vindecarea, dar dup ce aceasta a devenit complet ,
sistemul produce regener ri în continuare, al c ror efect pe termen lung este imprevizibil.
Cartea a fost structurat în 3 p r i (reunind de fapt cele 3 volume din „Aventura unei vie i în
Biotransformare”), dar capitolele au fost rearanjate, completate şi revizuite cu ultimele nout i.
Am renun at la multe anexe deoarece majoritatea acestor informa ii se reg sesc pe internet şi în
alte publica ii. Le-am p strat doar pe acelea unde mi-am adus o contribu ie personal precum
comentarii, ad ugiri, note importante, etc.
Cu ocazia acestei re-edit ri a c r ii originale am realizat o transpunere într-o form cât mai
complet , corect şi reactualizat . Am ad ugat experien ele recente şi câteva extrase din interviuri
cu specialişti din str in tate. Am p strat şi capitolele autobiografice, cu aceeaşi nuan de umor.
Deşi am fost mult vreme un om lipsit de umor (probabil şi datorit bolilor) cred c el reprezint o
calitate ce merit a fi cultivat . Umorul are o nuan „tragi-comic ” dar caracterizat de o anumit
profunzime.
Partea întâi a c r ii p streaz acest stil literar. Ea are rol introductiv, ofer o preg tire teoretic
şi încurajeaz cititorul de a parcurge acest drum pe baza relat rilor emo ionante primite de la cei
care au reuşit. Partea a doua e rezervat elementelor de natur practic şi este completat cu
dialoguri (interviuri) realizate cu oameni de ştiin şi teologi, care au pus într-o lumin favorabil
teoria biotransform rilor. Partea a treia este în întregime ştiin ific fiind consacrat explic rii în
limbaj comun a fenomenului fiziologic ce se produce în corpul meu de peste 10 ani f r întrerupere.
Am revenit la coperta ini ial a c r ii, dar am modificat pu in titlul, deoarece mul i cititori
consider c influen a min ii asupra materiei biologice (corpul), este unilateral şi exclusiv .
În realitate, „ecua ia” care st la baza vie ii este de forma: Minte ÍÎ Corp. Mintea
influen eaz corpul dar în egal m sur reac iile chimice ale corpului influen eaz starea min ii.
Niciodat nu a fost vorba de acel „Mind over Matter” ci au fost şi sunt întotdeauna ambele sensuri
simultan: „Mind over Matter” şi „Matter over Mind”. Dar noi am fost obişnui i s vedem ani de
zile numai o latur a problemei, adic un sens unic al „ecua iei”.
De peste 20 ani citesc în pres , sau urm resc la TV sau, mai nou, citesc pe internet despre mult
l udata, supra-apreciata şi mult trâmbi ata putere a min ii asupra materiei.
10
MATTER OVER MIND & MIND OVER MATTER

Mintea şi Materia formeaz o unitate care se autoperfec ioneaz reciproc şi nu coexist
independent una fa de cealalt . Dac face i un exerci iu de curiozitate şi c uta i pe Google
folosind cuvintele cheie „matter over mind”, vi se afişeaz zeci de articole şi de sugestii de c utare,
în care titlurile articolelor g site de Google încep cu cuvintele „mind over matter” şi nu „matter
over mind”, excep ie unul singur. Termenul „mind over matter” a ap rut pentru prima dat în anul
1863 în lucrarea lui Sir Charles Lyell (1797–1875) numit „The Geological Evidence of the
Antiquity of Man”.
În primele etape ale dezvolt rii ştiin elor neurologice şi psihologice cu numeroasele ramuri,
subramuri şi combina ii de frontier ale acestora, era aproape în totalitate exclus influen a min ii
umane asupra materiei, inclusiv asupra materiei şi proceselor biologice din corpul uman.
Acest scepticism înc mai persist în lumea medical , deoarece s-a observat c , uneori, pe baza
acestei axiome a neinfluen ei min ii asupra corpului, medicamentele se vând mai bine iar pacien ii
vin mai des la controlul medical. De ce ? deoarece dac i se spune c mintea e doar un observator
neutru la evenimentele şi fenomenele biologice complexe iar boala se datoreaz hazardului şi
întâmpl rii, atunci înseamn c nu ai nicio putere asupra corpului, nu îl po i influen a cu ajutorul
min ii îns îl po i repara, când e cazul, cu ajutorul medicamentelor şi tehnologiilor medicale.
Din fericire, în prezent asist m la o explozie de informa ie, studii, cercet ri care au demonstrat
tot mai mult influen a real a min ii asupra materiei, nu doar la nivel cuantic – cum postuleaz fizica
cuantic – ci şi la nivel macro, adic mintea are o influen clar asupra parametrilor fiziologici ai
corpului, influen ând benefic sau distructiv toate reac iile chimice din organism şi circula ia
diverselor substan e în corp de la un loc la altul. Mintea poate inhiba sau accelera sinteza unor
substan e, poate modifica anumite reac ii chimice şi evident toate acestea determin , în final, starea
de s n tate. Din p cate mintea poate distruge uşor dar repar foarte greu.
Totuşi, mintea nu poate tr i în afara corpului sau rupt de acesta. Ea „tr ieşte” doar atâta timp
cât tr ieşte şi corpul biologic. Cea mai logic concluzie care se desprinde din aceast realitate (eh,
da esoteriştii vor contesta, probabil, materialismul meu ateist) este aceea c mintea şi corpul
biologic se afl într-o rela ie de interdependen în ambele sensuri, dar acest lucru cumva scap
aten iei. Ecua ia acestei duble influen e se scrie astfel:
(1) Mintea Corpul Biologic + (2) Corpul Biologic Mintea
Dac însum m (1) şi (2) atunci avem:
(3) Mintea Corpul Biologic
Ce înseamn aceast nou paradigm ? Noi tr im experien a existen ial pe baza organelor de
sim . Acestea culeg informa ii din mediul exterior şi le trimit spre creier unde sunt interpretate şi
decodificate ca fiind sunete, imagini, atingeri, mirosuri, gusturi. Creierul creeaz r spunsuri şi
comportamente automate în func ie de rezultatele acestor interpret ri. Exemplu: dac apare brusc în
mediu un sunet foarte deranjant creierul genereaz un comportament automat şi î i acoperi urechile
cât mai repede. Dac atingi un obiect fierbinte cu mâna, creierul genereaz un r spuns automat, etc.
Ceea ce se întâmpl cu trecerea timpului este o memorare a acestor r spunsuri automate într-un
sistem pe care îl numim „inconştient” sau „mintea inconştient ” iar mai interesant decât atât este
faptul c automatismele, exemplificate anterior, sunt de fapt foarte vechi, sunt moştenite de
milioane de ani şi nici nu ştim c exist . Ele au fost generate de toate experien ele senzoriale ale
speciei umane de la apari ia ei cu peste 2 milioane ani în urm şi pân în prezent.
Dar o alt serie de mecanisme şi automatisme ale corpului, nu sunt moştenite inconştient ci
necesit educa ie. Ele sunt încadrate la un alt nivel al min ii numit „subconştient” sau „mintea
subconştient ”. Evolu ia ne arat c la începuturile existen ei umane, mintea omului primitiv era
preponderent inconştient , dup care, odat cu dezvoltarea diverselor aptitudini şi perpetuarea
speciei, acestea erau transmise urmaşilor prin educare (cum ar fi confec ionarea de unelte şi
utilizarea lor). Astfel, mintea a dezvoltat rapid înc un nivel, cunoscut azi sub numele de
subconştient. Acesta a înmagazinat toate automatismele educate (şi transmise urmaşilor) ale tuturor
experien elor senzoriale care, prin repetare îndelungat , erau memorate, iar creierul a devenit cel
11
mai bun agent de comunicare. Saltul calitativ a fost marcat de momentul în care fiin a uman a
început s devin conştient de existen a proprie.
De aici rezult faptul c milioane de ani corpul a contribuit direct şi nemijlocit la dezvoltarea
min ii iar în prezent asist m la aceast uimitoare „închidere de bucl ” prin care mintea contribuie
direct şi nemijlocit la dezvoltarea corpului şi mai ales la creşterea speran ei de via a acestuia.
Dar, din aceast analiz , par ial corect , suntem uneori tenta i s omitem faptul c acest corp
mai are vreun rol asupra min ii. Experien a personal documentat în aceast carte mi-a ar tat c
exist o influen în dublu sens între minte şi corp. Iat câteva exemple: dac în urma unei
experien e senzoriale creierul a generat un automatism în raport cu o situa ie de amenin are sau
pericol, atunci respira ia mea devine agitat , superficial , ritmul devine alert iar aceasta va induce
asupra min ii o stare de agita ie. Dac mintea devine agitat şi tulburat (ne referim la mintea
conştient ) atunci nu po i lua decizii corecte şi nu reuşeşti s g seşti solu ii la problem în timp util.
Chiar dac nu e o vorba de o amenin are real şi direct asupra vie ii, ci doar una poten ial ,
creierul genereaz r spunsuri pe baza programelor ancestrale subconştiente şi constat m de
exemplu o accelerare a ritmului cardiac sau o creştere a tensiunii arteriale. Se pot folosi sute de
exemple de acest gen. Problema la care revin este legat de biotransformare şi necesit o abordare
multifactorial :
La nivel inconştient exist un program ancestral al perpetu rii speciei, deoarece cu excep ia
ultimelor câteva sute de ani, exista pericolul dispari iei iar indivizii aveau speran de via redus .
Programul ancestral oblig b rbatul s produc ejacularea atunci când exist condi iile necesare.
Doar destul de recent, când ştiin a a avansat suficient de mult (iar tehnologia şi confortul a m rit
speran a de via ) s-a „observat” faptul c rela ia intim poate fi folosit pentru o pl cere ce produce
starea de recompens la nivelul creierului, dar programul ancestral de ejaculare inconştient a
r mas.
La nivel subconştient au fost par ial moştenite, îns deseori educate, numeroase automatisme,
obişnuin e, aptitudini şi comportamente care sunt transmise genera ie de genera ie, unele dintre ele
fiind îns incompatibile cu nivelul actual de inteligen , evolu ie şi dezvoltare precum fumatul,
consumul de alcool, droguri, mentalit i şi comportamente violente şi promovarea sexualit ii
exacerbate sub toate formele posibile. Majoritatea apuc turilor de tot felul le înv m unii de la al ii.
La nivel conştient s-a înr d cinat dorin a sexual într-un mod atât de puternic încât dep şeşte
orice bariere, unii oameni fiind capabili s comit crime sau acte de cruzime pentru a îşi satisface
aceste dorin e. Aşadar, reg sim problema sexualit ii la toate cele trei nivele al min ii. Teoria
biotransform rilor ar putea oferi o solu ie care are cel pu in dou avantaje directe:
-Reducerea semnificativ a dorin elor erotice exagerate
-Folosirea resurselor (care prin neejaculare r mân în corp) pentru a optimiza fiziologia şi a
repara esuturile afectate de procesele de degenerare.
Un studiu ştiin ific (http://www.bbc.com/future/story/20140617-how-often-do-men-think-about-sex) condus de o
chip de cercet tori de la Universitatea de Stat din Ohio a adunat 283 de studen i pe care i-a împ r it
în 3 grupe, rugându-i s apese butonul unui mic counter, fixat permanent pe mân , de fiecare dat
când le apare un gând legat de sex, mâncare sau somn.
Rezultatele au indicat faptul c un b rbat obişnuit se gândeşte, în medie, de cel pu in 19 ori pe
zi la sex, în timp ce femeile doar de 10 ori pe zi. Cu toate acestea, exist o mare variabilitate la
nivelul indivizilor, deoarece au fost şi cazuri când cineva înregistrase 388 de gânduri legate de sex
într-o singur zi. Desigur, factorul care totuşi nu poate valida rezultatele acestui studiu se refer la
efectul psihologic numit „problema ursului alb”. Odat ce îi spui unui copil s ridice mâna, ori de
câte ori se va gândi la un urs alb, vom constata c , de fapt, mereu îi va veni în minte ideea de „urs
alb” şi faptul în sine de a participa la un experiment î i va induce acel gând, mai des decât ar apare
în condi iile în care nu ai fi condi ionat de un experiment.
Aşa a fost şi cu ap sarea counter-ului pentru gândurile legate de sexualitate, deşi, aten ie, …
asta nu înseamn c oamenii de fapt s-ar gândi extrem de rar sau cu totul întâmpl tor la aceasta.
Cea mai bun logic ar conduce la întrebarea: De ce nu am folosi sexul nu doar ca şi
pl cere erotic ci simultan ca pl cere erotic plus resurse imense de optimizare fiziologic şi
biologic al turi de avantajul de a nu mai fi înrobit sexualit ii ci de a deveni st pânul acesteia ?
12
13
2. PREFAŢA LA „AVENTURA UNEI VIEŢI ÎN BIOTRANSFORMARE”
O COPILĂRIE NECONSUMATĂ
Cristi Mureşanu a fost şi r mâne un original, prin preocup rile sale speciale, privitul spre cer
cu capul dat pe spate, dar şi spre urmele copil riei, care în nici un caz nu seam n cu un OZN.
Modul în care se prezint şi îşi prezint etapele biologice, în firescul şi nefirescul lor, pentru c
este vorba despre un om cu o personalitate precoce, reprezint , pentru cititor, o nou experien , pe
care trebuie s-o accepte cu un zâmbet în col ul gurii, pentru c şi autorul îşi priveşte trecutul,
adolescen a şi maturitatea, nu lipsit de evenimente şi boli, care pe un oarecare l-ar fi d râmat şi
învins, dar pe Cristi nu.
Cuprinsul c r ii sale este o dovad c autorul iubeşte oamenii, se gândeşte la s n tatea lor şi le
propune variante care exclud medicamentele, clasicul, pentru a accepta un nou fel de a privi via a şi
de a-i da sens. Biotransformarea prin puterea min ii este piatra de baz a acestor încerc ri şi de
aceea, v recomand aceast carte ca pe un roman special, în care chiar dac , la urm , cei doi nu se
c s toresc, finalul poate s fie unul fericit, exemplar.
Cornel UDREA
Cartea lui Cristian Mureşanu „Aventura unei vie i în biotransformare” este o autobiografie
care începe din momentul naşterii şi continu în prezent, relatîndu-ne episoade adesea savuroase ale
unei copil rii prelungite. Spun aceasta deoarece, pîn nu foarte demult, Cristi era adesea aidoma
unui copil mirat ce devine fericit pe m sur ce descoper pas cu pas tainele lumii în care tr ieşte.
Episoadele autobiografice nu sunt rodul obsesiilor unui narcisist, aşa cum se întîmpl de prea
multe ori în c r ile de acest tip. Ele sunt doar o încercare a unui om care este mul umit de sine
însuşi, de cum a evoluat în via , de modul în care s-a transformat, şi-a rezolvat în mod aproape
miraculos multiple probleme de s n tate şi a urmat o evolu ie constant şi continu atît pe plan
ştiin ific, cît şi spiritual.
Pe aceast cale, Cristian comunic celor interesa i propria sa aventur şi îi invit cu pruden pe
cei ce doresc s urmeze experien ele sale, s o fac doar pe propria lor r spundere.
Multe personalit i ale omenirii au fost obsedate de ideea creeri unui om ameliorat. Acest om
ameliorat şi direc ia de ameliorare au fost în elese în mod diferit de p rin i spirituali sau de
iluminişti, de lideri religioşi sau de oameni de ştiin , de reprezentan i ai curentului New Age sau de
profe i autodeclara i.
Cuvîntul cheie pe care îl propune Cristian Mureşanu pentru crearea omului ameliorat este
biotransformare. Este vorba despre o biotransformare prin puterea min ii, dar şi prin diferite
practici, inclusiv de natur tantric . Cristian Mureşanu prezint o serie de experien e interesante în
acest sens, unele personale, altele realizate de c tre alte persoane care au urmat o cale asem n toare.
De fapt, cartea ne prezint un experiment personal în progres, despre care putem spera c va avea
un final fericit.R mîne ca urmaşii noştri s stabileasc dac biotransformarea este într-adev r o cale
adev rat de ob inere a omului ameliorat sau dac ea va r mîne doar un alt eşec printre numeroasele
încerc ri spirituale care au marcat omenirea de-a lungul timpului.
Doresc s subliniez un aspect important pentru cei care se vor încumeta s urmeze experien ele
şi practicile propuse de c tre autor. Prin transform rile care se vor produce în mod aproape
inevitabil, ei nu vor fi ceea ce sunt acum şi mai mult decît atît. Ei vor deveni, practic, al i oameni,
poate cu un alt mod de gîndire, cu un alt comportament şi, de ce nu, cu o alt ierarhie a valorilor.
Mul i ar putea fi mul umi i de ceea ce vor deveni, dar cî iva vor regreta poate faptul c nu mai sunt
ceea ce au fost. Op iunea este a fiec ruia dintre dumneavoastr .
În încheiere, mai doresc s relatez un element interesant. De cînd şi-a descoperit chemarea spre
cuvântul scris, o dat cu prima sa carte despre schimb ri climatice, Cristian Mureşanu este „bîntuit”
periodic de o nelinişte febril , specific multor autori de c r i. Atunci, el se izoleaz în fa a
14
calculatorului şi poate scrie în doar cîteva zile sau cel mult, s pt mîni, o carte de dimensiunile celei
de fa . Poate c şi aceasta este un rezultat al biotransform rii pe care o tr ieşte din plin.
22.08.2014 Prof. Dr. Adrian Pătru
O carte pl cut , uşor de citit, complex şi util , care vine în completarea celei despre
importan a biotransform rii, îns porneşte de la o c l torie prin via a autorului, v zut prin ochii
copilului şi a celui transformat în adult, care ştie c este posibil s treci dincolo de aşa zisele
moşteniri genetice, de boli familiale şi c suntem un „biotransformator” uluitor de complex care
este capabil s ne asigure s n tatea atâta timp cât îi respect m regulile de func ionare.
Mul umim drag Cristian pentru acest model util şi de dorit a fi parcurs în via a fiec rui om, ca
s îşi actualizeze şi transforme acele informa ii stocate în biostructurile celulare, ca memorii
celulare distructive. Acest instrument oferit de tine, ca o recapitulare a vie ii, îi ajut pe cei care o
vor face pentru ei înşişi sau copiii lor, s se bucure deplin şi ferici i de o via împlinit .
Dr. Crina Veronica Vereş
terapeut de cuplu, familie, copii, life coach, (0743935174, 0721561896)
http://autovindecarea.blogspot.com, Asociatia Neo Grup Consulting
AFORISME
• Cercetarea asupra fenomenului transmuta iei biologice continu în obscuritate, fiind practic
necunoscut majorit ii oamenilor de ştiin . Este de dorit s ne manifest m speran a c , în cele din
urm , subiectul va fi acceptat ca şi domeniu de cercetare oferind cele mai bogate şi înfloritoare
cunoştin e.
(Dr. Robert A. Nelson)
• Este prematur s reducem cunoaşterea proceselor vitale la simple concep ii, insuficient
dezvoltate, din domeniul fizicii şi chimiei secolelor 19 şi 20.
(Dr. Louis de Broglie, 1892-1987, laureat Premiul Nobel)
• Timpul … Nu-l po i vedea, nu-l po i auzi, nu-l po i cânt ri, nu-l putem m sura într-un
laborator. E un sim subiectiv al devenirii, a ceea ce suntem. E o compara ie între ceea ce eram în
urm cu o nanosecund , cu ceea ce vom fi peste o nanosecund . Indienii Hopi în eleg timpul ca pe
un peisaj, existând înaintea şi în urma noastr , iar noi... ne mişc m prin el, felie cu felie. Ceasurile
nu m soar timpul. Obiectul de referin al unui ceas e un doar un alt (fel de) ceas.
(dialog din filmul artistic The Man From Earth)
• „Şti i care e diferen a dintre mine şi dumneavoastr , care ave i preg tire universitar ?
Diferen a este aceea c eu mi-am asumat riscurile vorbind despre acest subiect iar dumneavoastr
nu. Eu am ales s fac un lucru mai interesant decât s îmi asigur o carier universitar garantat din
toate punctele de vedere.”
(Dean Radin cercet tor ştiin ific la Institutul de Ştiin e Noetice şi profesor la Universitatea de Stat
Sonoma, autorul c r ii „Universul Conştient”)
15
CURRICULUM VITAE
STUDII:
- Cristian Mureşanu, n scut la 10 mai 1964, municipiul Cluj-Napoca, a urmat clasele primare
(1971-1975) şi primele trei gimnaziale (1975-1978) la Liceul de Muzic din Cluj-Napoca (acum
Liceul de Muzic „Sigismund Todu ”).
- Ultimele dou trimestre ale clasei a VII-a (1979) şi clasa a VIII-a de gimnaziu (1978-1979) şi
liceul (1979-1982) la Liceul Industrial „George Bari iu” (acum Colegiul Na ional „George
Bari iu”), profil electric, din Cluj-Napoca.
- Urmeaz Institutul Politehnic din Cluj-Napoca (1982-1988; acum Universitatea Tehnic ),
Facultatea de Electronic , sec ia Electronic şi Telecomunica ii, curs seral 6 ani devenind inginer
electronist. Tema lucr rii de licen : Sintetizator complex de sunete (îndrum tor: prof. dr. Victor
Popescu).
Preocup rile şi interesele sale au cuprins diferite domenii: biologie, muzic electronic ,
meloterapie şi aplica ii acustico-medicale, ilustra ie de televiziune, psihologie cognitiv şi clinic ,
parapsihologie, electroacustic , schimb ri climatice etc.
LOCURI DE MUNCĂ ÎN DOMENIUL TEHNIC:
- Tehnician electromecanic la Direc ia de Poşt şi Telecomunica ii (1982 - 1983),
- Tehnician electric la Întreprinderea de Produse Cosmetice Farmec din Cluj-Napoca (1983 -
1985),
- Tehnician la Facultatea de Mecanic din cadrul Institutului Politehnic (1985 - 1990),
- Cadru didactic asociat la Catedra M sur ri Electrice, de la Facultatea de Electrotehnic a
Universit ii Tehnice din Cluj-Napoca (1998 - 2004).
LOCURI DE MUNCĂ ÎN DOMENIUL JURNALISTIC:
- Redactor muzical la Radio Cluj (muzic electronic şi ilustra ie muzical ) (1990 - 1995),
- Redactor la TVR Cluj (din 1990; emisiuni de ştiin , parapsihologie, înv mânt universitar),
- Redactor la Uniplus Radio (1995 - 1998; muzic electronic , ilustra ie muzical ,
parapsihologie),
- Redactor la CD Radio (acum Radio Guerrilla) din Cluj-Napoca (1998 - 2004; muzic
electronic , ilustra ie muzical , parapsihologie).
A colaborat mai ales pe teme de mediu, ştiin , parapsihologie, schimb ri climatice, la Radio
Cluj, Jurnalul Na ional, la emisiuni ale altor canale ale Televiziunii Române.
INTERVIURI REALIZATE CU OAMENI DE ŞTIINŢĂ DIN STRĂINĂTATE:
- Prof. David Crichton (membru al mai multor universit i şi consilii academice britanice, fost
consilier în cadrul guvernului britanic etc.), Drunvalo Melchizedek, scriitor şi membru Greenpeace
(organiza ie interna ional , care militeaz împotriva polu rii).
- dr. Kevin Trenberth, climatolog de talie mondial , membru al mai multor universit i,
membru în I.P.C.C. (Interguvernamental Panel for Climate Changes / Panelul Interguvernamental
pentru Schimb ri Climatice).
- dr. Gary Glatzmeier, fizician la Departamentul de Ştiin e ale P mântului din cadrul
Universit ii California, expert în mecanismele intime ale dinamului miezului de fier al planetei,
- dr. Weijia Kuang, geofizician şi matematician la NASA, Goddard Space Flight Center,
divizia de explorare a Sistemului Solar, expert în m surarea intensit ii câmpului magnetic pentru a
evalua evenimente anomale (anomal, de la anomalous phenomene, fenomene anomale – n.r.).
- profesorul de astronomie Barrie Jones, expert în fizic atmosferei.
- Gregory J. Stumpf, meteorolog cu experien în tornade, membru în N.O.A.A. (National
Oceanic and Atmospheric Agency / Agen ia Na ional a Oceanelor şi Atmosferei), Laboratorul
Na ional de Studiere a Furtunilor Extreme din cadrul Serviciului Na ional de Meteorologie, SUA.
- Dr. Tim Ball, profesor la Universitatea din Winnipeg în perioada 1971-1996, doctor în
climatologie, expert în impactul schimb rilor climatice asupra dezvolt rii civiliza iei umane.
16
- teologul dr. Miceal Ledwith, ex-membru al Comisiei Teologice Interna ionale cu rol de
consiliere a activit ii Papei Ioan Paul al 2-lea, biologul de talie interna ional dr. Bruce Lipton
(interviu televizat la Bucureşti în data de 29 sept. 2010),
- prof. Randy Scheckman, laureat al Premiului Nobel pentru Medicin sau Fiziologie în anul
2013 (interviu televizat prin skype web, difuzat pe TVR Cluj în februarie 2014, în care domnia sa
încurajeaz o idee, apar inând realizatorului emisiunii, legat de vindecarea maladiilor degenerative
cu ajutorul transferului mitocondrial.
- Michael Fossel, MD, PhD, profesor de medicin clinic la Michigan State University, M.D.
& Ph.D. în neurobiologie la Stanford Medical School, B.A. (cum laude) & M.A. în psihologie la
Wesleyan University absolvent al Phillips Exeter Academy
- biologul de talie interna ional dr. Bruce Lipton (interviu filmat la Bucureşti în 29 sep. 2010).
- istoricul britanic Mark Pagel, filosoful Daniel Dennett (care a primit titlul de Doctor Honoris
Causa la Universitatea Bucureşti, 2011),
- Prof. Max Tegmark, Departamentul de Fizic al Institutului de Tehnologie din Massachusetts,
- Howard Bloom, fondator al mai multor grupuri de cercetare, membru al Academiei de Ştiin e
de la New York
PREMII:
În 2006, cu ocazia celei de-a IV-a edi ii a Premiilor Jurnalismului de Educa ie, organizat de
Comisia Na ional a României pentru U.N.E.S.C.O, ob ine Diploma şi Premiul Jurnalismului de
Ştiin , acordat de C.N.R. pentru U.N.E.S.C.O. şi S.I.V.E.C.O. România S.A. Din juriu au f cut
parte personalit i marcante ale ştiin ei româneşti, între care şi Acad. Prof. Dr. Ionel Haiduc,
preşedintele Academiei Române, Alexandru Mironov, secretarul general al C.N.R. pentru
U.N.E.S.C.O. şi reprezentan i ai Ministerului Educa iei şi Cercet rii. Premiul a fost acordat pentru
pentru reportajul TV „Alma Mater” şi volumul Apocalipsa climatic şi cauzele acesteia (2006).
În 2014, Diplom De Merit, pentru: Cercetare Teoretic şi Comunicare Multimedia în
Jurnalism Ştiin ific pentru Educa ie: Metode de implementare a conceptului de gândire spa ial în
practica pedagogic preuniversitar , în asociere cu practici de optimizare fiziologic şi
psihomental , în calitate de jurnalist de ştiin , invitat la Conferin a “Educa ie prin ştiin 2014” din
cadrul proiectului „Semantic Pathways for Building a Spatially-Thinking Society” (Modalit i de
dezvoltare a societ ii bazate pe gândirea spa ial ) din cadrul Programului LIFELONG LEARNING
PROGRAMME COD PROIECT: 543451-LLP-1-2013-1-GR-KA3-KA3MP
ARTICOLE PUBLICATE ÎN ŢARĂ:
- Factori Recen i de Modificare a Climei, în Riscuri şi Catastrofe, An VIII, Nr. 7/2009, Editor:
Victor Sorocovschi, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Geografie, Editura C r ii de
Ştiin , Cluj-Napoca.
- Interviu în Incursiuni de Meloman, Sergiu Alex, Editura Eikon, 2010, Cluj-Napoca.
CĂRŢI PUBLICATE ÎN ŢARĂ:
- Elemente de parapsihologie, Editura Dacia, 2000, Cluj-Napoca;
- Schimb ri climatice abrupte şi factorii generatori, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca,
2005;
- Apocalipsa climatic şi cauzele acesteia, Editura S.C. Cartimpex. S.R.L, Cluj-Napoca, 2006;
- Apocalipsa Eco-Climatic şi Factorii Generatori, (o edi ie îmbun t it şi ad ugit , 590
pagini), plus edi ie o on-line (accesibil pe web www.scribd.com/cristim23) la 658 pagini color,
Editura Academic Pres, Cluj-Napoca, 2007.
- Biotransform ri sub Influen a Psihicului, Editura Risoprint, 293 pag, Cluj-Napoca, 2009,
- Biotransform ri Celulare şi Transmuta ii Biologice Educate ~ Manual Interdisciplinar de
Biologie şi Psihologie Aplicat , 112 pag, Editura Galaxia Gutenberg, 2010, publicat cu sprijinul
domnului Acad. Prof. Dr. Octavian Popescu, membru al Academiei Române.
- Muzica Electronic şi Electronica Audio, Editura Nemira, 2012, 124 pag., publicat cu
sprijinul domnului Acad. Prof. Dr. Ing. Radu Munteanu, rector al Universit ii Tehnice din Cluj-
Napoca.
17
- Muzica Electronic şi Electronica Audio, Ed. revizuit şi ad ugit , Edit. Ecou, 2013, 138 pg.
- Biotransform ri sub Influen a Psihicului, Edi ia a II-a revizuit şi ad ugit , 386 pag, Editura
Ecou, Cluj-Napoca, 2012, publicat cu sprijinul domnului Prof. Dr. Dafin Mureşanu, Universitatea
de Medicin şi Farmacie din Cluj.
- Aventura unei vie i în Biotransformare, Vol.1, Editura ECOU, 2014, Cluj-Napoca.
- Aventura unei vie i în Biotransformare, Vol.2 şi Vol.3, Editura ECOU, 2015, Cluj-Napoca.
- Biotransform ri Celulare şi Fiziologice Complexe 2006-2016, Editura ECOU 2016.
ARTICOLE ŞI CĂRŢI PUBLICATE ÎN STRĂINĂTATE:
- Biotransformations controlled by the Mind, International Journal of Emerging Sciences, Vol
1(2), pag. 45-61, Iunie 2011. Link la: http://ijes.info/1(2).html
- Biological Transformations controlled by the Mind, Vol.1, Editor: Siva Somasundaram, 100
pages, UHV University of Houston-Victoria, Texas, USA, mai 2012.
- Mitochondria transfer for healing degenerated intervertebral discs by using male educated
biological transformations, International Journal of Innovation and Research in Educational
Sciences, iulie 2014, pag. 123-127, Volume 1, Issue 2, ISSN (Online) 2349–5219. Valabil la
http://ijires.org/index.php/issues?view=publication&task=show&id=19
- Reversing an Incurable Chronic Degenerative Disease, on-line, în blogul „The Kundalini
Consortium”, http://www.kundaliniconsortium.org/2014/03/reversing-incurable-chronic.html 07.03.2014.
- Muscle Training For Transphysical Energy Activation, on-line, în blogul „The Kundalini
Consortium”, http://www.kundaliniconsortium.org/2015/01/muscle-training-for-transphysical.html 01.01.2015.
- Transphysical Energy Activation is Significantly Changing my Diet, on-line, în blogul „The
Kundalini Consortium”, http://www.kundaliniconsortium.org/2015/05/transphysical-energy-
activation-is_13.html 13.05.2015.
- Transphysical Energy Activation During Fast Sleep ~ Speculations over a recent personal 13
minutes fast sleep experience, on-line, în blogul „The Kundalini Consortium”, valabil la
http://www.kundaliniconsortium.org/2015/08/transphysical-energy-activation-during.html 05.08.2015.
FILME DOCUMENTARE ŞI EMISIUNI REALIZATE:
- Mediul şi Schimb rile Climatice, 2007, TVR Cluj 86 min (3 p r i),
- serialul „Alma Mater” – peste 50 edi ii,
- serialul „Ştiin şi Cunoaştere”, din aprilie 2010 (peste 260 edi ii pân în prezent).
REFERINŢE:
- Tiberiu F rcaş, în Ziua de Cluj, 29 martie 2006; E.L,
- Premiile CNR pentru UNESCO pentru jurnalismul de ştiin şi educa ie, în „Gândul”, 26 nov.
2006;
- Ilie Rad, în „Înv mântul jurnalistic clujean”, an II, nr. 8, aprilie 2007, p. 7.
- Who is Who în România, în edi iile din 2012, 2013, 2014, 2015, Enciclopedia Biografiilor
Personalit ilor de Succes.
- Loreta Popa, în „Jurnalul Na ional”, (interviu 12 pag) on-line, martie 2014
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/cristian-muresanu-important-este-sa-fii-mereu-
pregatit-sa-descoperi-o-noua-paradigma-asupra-vietii-si-universului-662812.html
INTERVIU CU NEUROLOGUL GEN. PROF. DR. CONSTANTIN DUMITRU DULCAN
CRISTIAN MUREŞANU: Cum se încadreaz kundalini în fenomenele biologice şi psihice?
CONSTANTIN DUMITRU DULCAN: Eu aş pleca de la ideea c exist o energie esen ial a
Universului, care este energia Viului şi ea este polarizat . Dup opinia mea, întregul Univers este
polarizat în felul urm tor: un pol îl constituie algoritmul de crea ie al tuturor lucrurilor, care implic
obligatoriu o inteligen , iar cel lalt este polul autoperpetu rii.
Îndr znesc s spun c una dintre cele mai puternice energii din Univers este kundalini şi
aceasta are o for sau magnitudine mai mare decât cea a gândirii (sau a ra iunii), deoarece deseori
instinctele dep şesc ra iunea. Analiza pe care am f cut-o înainte de a scrie cartea „Inteligen a
18
Materiei” a avut la baz tot ceea ce am citit şi experimentat în întreaga mea via pentru a afla dac
Universul func ioneaz în virtutea a ceea ce au descoperit toate ştiin ele.
În acest fel am ajuns la existen a unei inteligen e observând c de fapt nimic nu poate func iona
doar înşiruind lucrurile şi legându-le unul de altul, aşa dup cum pretinde fizica newtonian
materialist . Toate acele teorii nu pot explica func ionarea real a Universului decât dac se
introduce o nou necunoscut , care este via a de dincolo de noi. De aici a pornit ideea c r ii mele
„Inteligen a Materiei”. În timp ce am realizat aceste studii am în eles c ordinul suprem al
Universului este autoperpetuarea.
CRISTIAN MUREŞANU: Dar omul e o fiin care poate s se situeze mai sus decât o simpl
perpetuare şi el poate beneficia de numeroase alte avantaje. Cum transpunem toate acestea la om?
C. D. DULCAN: Energia kundalini concentreaz un poten ial imens tocmai datorit faptului
c Universul a „dorit” s îşi asigure aceast reproducere. Nu ştiu cui îi foloseşte aceast înmul ire la
infinit. Probabil exist o ra iune mai profund , pe care eu nu o pot p trunde, dar ştiu c kundalini
ascunde un poten ial excep ional. Omul comun îşi foloseşte resursele biologice, ale acestui
poten ial, într-o activitate sexual exagerat , dar omul ini iat şi omul cunoaşterii de sine, care a avut
acces la acea cunoaştere despre tradi iile orientale, face altceva cu aceste bioresurse şi energia care e
asociat acestora. El o conserv .
Acest poten ial imens care izvoreşte din zona situat la baza coloanei vertebrale poate fi
consumat la modul banal cu cheltuiala unei energii extrem de pre ioase (prin expulzarea
exterioar poten ialului ei material netransformat – n.r.), esen ial vie ii sau ea poate fi sublimat şi
transformat în forme superioare de energie. Trebuie s spun faptul c ea se uneşte cu energia
creierului care sus ine inteligen a şi intui ia, dinamizându-le foarte mult. Şi atunci, ai dou
alternative: ori te consumi banal într-o activitate sexual excesiv şi prosteasc , ori sublimezi acest
poten ial material în energie kundalini şi o transformi în energii mentale superioare.
Marii creatori şi cercet tori au fost în acelaşi timp oameni care au ştiut s fac acest lucru. Eu
nu contest faptul c reproducerea este o necesitate la nivelul speciei şi este chiar un element sacru,
nu aş vrea ca s se în eleag greşit, dar consumul inutil, excesiv şi dincolo de orice logic , numai
pentru c este moda s fac to i la fel, este foarte d un tor, în timp ce sublimarea ei are o mul ime
de avantaje. Po i s creezi opere de art şi s str luceşti în domeniul t u iar acensionarea şi
sublimarea acestei energii spre polii superiori ai fiin ei umane ofer propriet i noi şi excep ionale.
CRISTIAN MUREŞANU: Cum ar putea ştiin a medical s se apropie de aceste aspecte?
C. D. DULCAN: Nu o s reuşi i uşor. Dac o s citi i ce am scris eu, afirm c nu sunt de acord
cu ceea ce se întâmpl la ora actual şi le mul umesc profesorilor mei care mi-au dat s citesc c r i
despre spiritualitatea tantric la vârsta de 14 ani … şi v m rturisesc c la vremea aceea, imediat
dup r zboi, nu existau asemenea c r i, deoarece am în eles exact ceea ce discut m acum şi ce rost
are aceast energie şi c este mult prea important pentru vitalitatea noastr pentru a o utiliza banal.
În cariera mea medical am lucrat cu tineri care îşi epuizau resursele, uneori de 5-6 ori pe zi,
iar la aceştia ap reau procese de îmb trânire accelerat , vulnerabilitate în fa a bolii, sl biciune fizic
şi psihic , … pot s v spun c am cunoscut o pacient care se confrunta cu o activitate sexual
excesiv şi c reia i-am spus c la vârsta de 20 ani va ar ta de 30 şi nu m-a crezut, dup care s-a
întors la cabinetul meu şi mi-a spus: „m-am întors tocmai pentru ca s v m rturisesc c a i avut
dreptate”. Din p cate, aici e un paradox, Universul …, ca s folosesc acest termen în calitate de
eufemism, ne-a „dat” dou fenomene de care ne putem folosi într-un fel sau altul.
Ne-a dat cursa pl cerii sexuale, în care putem fi atraşi şi s c dem într-o capcan , cu un scop
foarte bine „gândit”, tocmai pentru a nu se înceta reproducerea speciei, deoarece este în esen a
naturii ca ea s se autoperpetueze, … Deci Universul a dat omului cea mai mare pl cere dintre toate
pl cerile vie ii, dar dac omul nu are cunoaşterea necesar atunci aceast pl cere duce la o epuizare
excesiv a acestei energii, dar în toat aceast poveste trebuie s fim modera i … şi cel de-al doilea
fenomen foarte important care ne-a fost dat este liberul arbitru pe care Universul l-a „îng duit”
omului. Noi dispunem de o libertate practic nelimitat , decât, probabil, de propria minte.
Putem s creem, s ajut m, sau s distrugem tot. La modul general omul este liber s fac
orice, dar cu aceast libertate el şi-a creat o civiliza ie şi s-a desprins de natur , de grot , de haina
pieii de animale şi a ajuns la confortul de civiliza ie din prezent care, indiscutabil, este un progres
19
imens. Dar în acelaşi timp, libertatea aceasta ne-a permis s facem şi lucruri rele. Sexualitatea are
un scop clar şi benefic dar aceasta depinde de modul în care e utilizat . Vede i, acelaşi instrument,
precum un cu it, pus în mâna unui chirurg salveaz vie i şi în cea a unui criminal le ia.
CRISTIAN MUREŞANU: De ce ştiin a medical nu accept aceste realit i, deoarece exist
diferen e clare între oamenii care folosesc eficient aceste resurse şi cei care le cheltuie f r nici o
ra iune?
C. D. DULCAN: În primul rând ar trebui s existe o cale de mijloc în toate lucrurile, dar
lumea modern se conduce dup mod . Modele sunt rezultatul unui popor pasiv. Noi niciodat nu
am avut propriile ini iative, ceea ce înseamn c fie am copiat şi am imitat Estul, fie Vestul. Estul
ştim bine ce „mod ” a avut pân în 1989, iar Vestul se schimb cu „moda” de la o zi la alta. Deci
moda actual a Vestului este sex, droguri şi rock’n’roll dar nimeni nu pomeneşte nimic despre
înv tur . Pe urm s nu uit m faptul c medicii sunt în primul rând oameni.
Degeaba spunem aceste lucruri pe fa . Risc s -mi sup r to i confra ii deoarece m refer la cu
totul altceva şi ei nu în eleg. Aici nu se vorbeşte despre abstinen sau interdic ie, ci doar modera ie.
Sexualitatea e o func ie normal fiec rei fiin e umane,… ar fi absurd s pretinzi un regim de
m n stire. În momentul în care ai reuşit s sublimezi aceast energie, organismul primeşte cu totul
alte propriet i şi caracteristici. Kundalini e for a care dubleaz energia tuturor celulelor noastre.
Dar aici nu ajung mul i oameni. Asta ar putea fi o problem … dar poate c le-am putea sugera
o în elegere asupra faptului c excesul şi abuzul în vederea autosatisfac iei personale nu este calea
potrivit de a avea o rela ie sexual . Indiscutabil, încurajarea sexualit ii exacerbate, pe numeroase
canale TV specializate, atrage dup sine consecin e nedorite. Copiii de liceu care privesc aceste
filme îşi încep via a sexual , chiar f r ştirea p rin ilor, la vârste de 11-12 ani, iar la 30 ajung s fie
complet epuiza i.
CRISTIAN MUREŞANU: Cum explica i faptul c la vârst adult , educarea
biotransform rii este mult mai dificil decât în tinere e?
C. D. DULCAN: Orice performan se ob ine în tinere e. În primul rând trebuie în eles c
fiecare lucru se poate face la timpul potrivit. Îns începerea vie ii sexuale la 11 ani este înso it de
consecin e. Medicina nu împ rt şeşte ideile acestea despre sublimare şi transformare.
Dumneavoastr a i vorbit întâmpl tor cu mine, care m-am informat de la vârsta adolescen ei şi am
citit ceva mai mult, dar ceilal i citesc exclusiv numai ştiin a clasic , care spune f asta, f aialalt ,…
fiecare vârst are nevoie de o anumit metod de prezentare a unei educa ii sexuale. Înainte de 1989
nu se vorbea deloc, era jenant poate chiar imoral s vorbeşti despre sexualitate, dar acum totul este
excesiv de mult şi mediatiz m subiectul prin toate mijloacele. Este inadmisibil.
Noi nu cunoaştem calea de mijloc. Originile noastre latine ne spun o mul ime de lucruri despre
calea de mijloc. Modera ia înseamn totul. Dar noi facem pe dos. Practica mea medical mi-a ar tat
c oamenii care fac abuz de sexualitate sunt devitaliza i, se confrunt cu boli şi obsesii şi vor ajunge
la dificult i în exercitarea actului sexual mai târziu, astfel c vor fi cuprinşi de complexe de
inferioritate, depresii, tr iri nevrotice.
Dumneavoastr a i sc pat de migrene numai dup ce a i reuşit s face i aceast biotransformare
deoarece abia atunci celulele corpului au primit o alt vitalitate. A i stat întâmpl tor de vorb cu
mine, care vreau s subliniez c nu sunt un habotnic, nu m-am dus la m n stire, dar eu vorbesc aici
despre tot ceea ce se numeşte modera ie în biologie. Avem o societate complet demagogic ,
deoarece dac Mass Media promoveaz atâta reclam despre sexualitate încât, atunci când apar
victimele, ea acuz şcoala, p rin ii, rudele şi nu faptul c se prezint filme care ilustreaz toate
detaliile în fa a minorilor. Victimele sunt rezultatul imit rii acestui model din media.
Televiziunea ofer modele şi nu educa ie. Şi dac asta doreşte societatea, desigur, televiziunea
este obligat s le ofere, dar atunci ar trebui s se simt la fel de obligat s ofere şi modele
pozitive, cel pu in pentru a-i permite acelui om, sau adolescent s aleag între una şi alta. M car atât
ar putea s fac media, dar dac nu se ofer altceva decât exclusiv modelul r u, atunci unde vom
ajunge?
NOTĂ:
Interviul a fost realizat în anul 2008 la Radio Cluj, în cadrul unei discu ii private fiind înregistrat pe un reportofon
în format audio şi transcris ulterior în vederea public rii sale în carte.
20
3. CARTEA DESPRE BIOTRANSFORMĂRI ÎN S.U.A.

Profesorul Siva Somasundaram este expert în biologie celular şi molecular , a studiat 15 ani
biochimie, fiziologie, genetic şi este recunoscut pentru cercet ri de excep ie legate de maladiile
canceroase. Domnia sa este originar din India, unde a urmat cursurile Universit ii din Madurai. A
desf şurat o activitate important la Centrul de Cercet ri Clinice din Anglia şi apoi la Colegiul
Kings din Londra în calitate de biochimist clinician. Dar cum am ajuns eu s public în S.U.A. ?
Totul a pornit în urm cu aproximativ 7 ani, în februarie 2006, când s n tatea mea şi cam tot ce
însemna bun stare erau pe cale de a fi pierdute pentru totdeauna. În data de 3 februarie, printr-un
complex de împrejur ri, s-a produs un fenomen neobişnuit de natur fiziologic , cu mecanisme
biochimice neidentificabile la acea vreme, în urma c ruia întreaga mea stare de s n tate s-a ref cut
şi chiar mai mult de atât.
La sugestia prietenului meu Adrian P tru , am început s consemnez şi relatez fiecare
eveniment, f r a putea b nui, c acest fapt ar putea fi vreodat util sau important. Am început s
caut cu mare pruden şi aten ie, persoane cu preg tire universitar din ar şi str in tate, c rora s
le prezint câteva din însemn rile realizate în perioada anilor 2006-2008, un fel de material brut a
ceea ce ulterior a devenit o carte.
Astfel, am avut ocazia s descop r un num r semnificativ de persoane din mediul academic şi
nu numai, care aveau deja o deschidere şi în elegere a fenomenelor de transmuta ie biologic , deşi
cele relatate în manuscrisul de la acea vreme prezenta un fenomen mult mai complex.
Au avut curajul şi motiva ia necesar de a scrie câteva rânduri la prefa a c r ii şi i-aş aminti aici
pe academicienii Octavian Popescu, Constantin Dumitru Dulcan, Dafin Mureşanu, ing. Radu
Munteanu şi mul i al ii. În str in tate am reuşit s îi contactez pe Bruce Lipton şi teologul Miceal
Ledwith, ale c ror discursuri mi-au transmis sentimentul puternic c şi aceste persoane au tr it
evenimente asem n toare.
A ap rut o prim edi ie a c r ii „Biotransformări sub Influen a Psihicului”, în anul 2009, în
care Bruce Lipton a înregistrat ca şi prefa o prezentare de 72 de minute iar cu Miceal Ledwith am
reuşit s fac un interviu pe e-mail, tot cu scopul de a fi publicat în carte, în anexele de la final.
La un moment dat, am primit o invita ie pe e-mail, de a m înscrie pe forumul Researchgate,
fiind încurajat s îmi prezint ideile acolo în cadrul unor topice de discu ii asem n toare. În anul
2010 am avut nesperata ocazie s îl întîlnesc pe Bruce Lipton la Bucureşti, unde am reuşit s
înregistrez un interviu într-o camer de hotel, care era prea mic pentru a ob ine o imagine la cele
mai bune standarde, iar domnul Lipton era foarte ocupat, aşa c nu aveam timp s c ut m solu ii.
Am c l torit pe tren împreun cu domnul academician Octavian Popescu şi ne puneam de
acord asupra subiectului discu iei şi a fost excep ional faptul c a acceptat s conduc dialogul. I-am
oferit spre final domnului Bruce Lipton c r ile mele şi traducerea în englez a explica iilor mai
importante. Între timp, pe researchgate s-a derulat un dialog cu peste 300 de comentarii la un topic
legat de cancer. Am fost remarcat de câteva persoane cu func ii importante în academii din mai
multe ri din Europa şi America.
De acolo a rezultat o alt invita ie şi anume aceea de a scrie un articol de maxim 19 pagini,
într-o revist interna ional care inten iona, pe baza unei echipe numeroase de peer review, s
selecteze idei susceptibile de a oferi un poten ial ştiin ific, valorificabil undeva în viitorul apropiat.
Domeniile de interes au inclus biologia şi alte ştiin e.
Scrierea unui articol care s prezinte o teorie în limbaj ştiin ific, a fost o mare provocare. Nu
aveam nici un fel de cunoştin e şi nici limbajul necesar de a face fa cerin elor. Cu toate acestea,
editorul a lecturat ideile mele şi m-a încurajat s scriu deoarece s-ar putea s fie interesante şi
comisia ar putea s le aprobe. Timp de 3 s pt mâni m-am str duit s concep articolul şi am avut
parte de ajutorul pre ios al lui Adrian P tru şi altor persoane foarte bune vorbitoare de limb
englez . Comisia de peer review, format din peste 45 de profesori universitari de pe tot
mapamondul a aprobat publicarea şi articolul a ap rut în iunie 2011. Site-ul de pe internet este activ
21
şi în acest moment, prin urmare, textul în format pdf, poate fi desc rcat gratuit.
http://ijes.info/1(2).html
Imediat ce articolul a fost difuzat prin forumul researchgate, am primit sute de aprecieri. A
urmat al doilea interviu cu Bruce Lipton, de data aceasta pe internet, fapt care a stârnit şi mai mult
curiozitatea asupra activit ii mele pe researchgate, dup care am fost contactat în luna februarie
2012 de c tre profesorul Siva Somasundaram, cu care am r mas într-o continu colaborare şi am
pus bazele acestui proiect … fabulos, …
Nu ştiu cum s îl caracterizez altfel. Ceea ce îmi propunea dânsul era f r precedent şi la
început am fost sceptic asupra reuşitei, dar iat c primul pas s-a realizat şi în prezent avem un
protocol de cercetare pe care îl vom propune spre finan are institu iilor interna ionale de granturi şi
sper m s vedem împlinindu-se pasul urm tor, cândva într-un viitor nu prea îndep rtat.
Dac pân nu demult, aceast carte a fost doar un simplu hobby, o prezentare literar a unei
experien e de via , începând din acest moment ea devine obiectul de studiu al echipei domnului
profesor şi am tradus-o în limba englez .
Am lucrat la traducere pe întreaga durat a anului 2012 dup care am trecut din nou prin
etapele de examinare cunoscute sub denumirea „peer review” şi s-a aprobat publicarea ei la o
editur din Houston care public toate c r ile de ştiin ale membrilor universit ii. Cartea a ap rut
în luna mai 2013 sub titlul Biological Transformations Controlled by the Mind Vol. 1.
Biotransformări sub influen a psihicului, se refer la faptul c mintea poate influen a direct
func ionarea sistemelor şi organelor în mod distructiv sau constructiv.
Mintea poate activa sau bloca anumite mecanisme fiziologice sau le poate influen a pozitiv sau
negativ. Mintea poate favoriza sau defavoriza transform ri la nivel celular, poate activa mecanisme
fiziologice înc necunoscute de ştiin a medical şi ne vom str dui s dovedim toate acestea în
cadrul cercet rilor.
22
Cu ajutorul unui asemenea mecanism de biotransformare am reuşit s creez în corpul biologic

un nivel energetic superior celui pe care orice om îl ob ine cu ajutorul respira iei şi metabolizarea
hranei, energia rezultant fiind de acelaşi tip cu cea ob inut prin mijloacele amintite, digestia
hranei şi respira ie.
Un review de excep ie, pe care l-am primit pentru aceast carte, îl prezint în paragraful urm tor
(originalul e în limba englez ):
BOOK REVIEW
Biological Transformations Controlled by the Mind Vol. 1. de Cristian Mureşanu
O nouă abordare fiziologică ale vechilor cunoştin e empirice transmise prin tradi iile ancestrale
Dup o perioad de intense dezvolt ri ale ştiin ei şi tehnologiei din secolul 20, tot mai mul i
oameni doresc din nou s exploreze şi practice vechile stiluri de via (agricultur bio, practici yoga,
etc…), având sentimentul c ştiin a nu e singura posibilitate de a ob ine r spunsuri la întreb rile
fundamentale. Deasemenea, ei revin la explorarea (cunoaşterea – n.t.) corpului şi a min ii ca pe o
posibil cale de a atinge fericirea, în concordan cu natura şi cu ceea ce o priveşte pe aceasta.
Noile mijloace de comunicare au permis circula ia
informa iilor între culturi, f r a mai exista bariere între
Occident şi Orient. Recentele progrese în
neurofiziologie eviden iaz puterea şi poten ialul
creierului şi deschid un domeniu larg pentru descoperiri
viitoare în func ionarea sa.
Am putea clasifica datele expuse în aceast carte
original ca f când parte din aceste noi domenii. Într-
adev r, autorul a încercat s elaboreze o nou teorie
asupra func ion rii fiziologice a corpului, bazat mai
întâi pe o experien personal de vindecare dup ani de
zile de boli (şi afec iuni – n.t.). Metoda sa de abordare
rezult dintr-o analiz a ceea ce a experimentat, dar în
lumina unor studii (suplimentare – n.t.) de practici yoga,
precum şi m rturiile descoperite în tradi ia Occidental ,
comparate cu actuala în elegere a structurii Universului,
pe baza fizicii cuantice.
Chiar dac conceptul de transbioplasma, ce permite
transmiterea energiei vitale în timpul unor st ri
particulare ale corpului c tre creier, nu pot fi,
momentan, fizic m surate, el deschide o « poart nou »
c tre în elegerea efectelor modului nostru de via
asupra corpului şi creierului, în acest caz, în ceea ce
priveşte fiziologia sau altceva decât aceasta.
Fenomenul analizat în acest prim volum, cu privire la transformarea energiei sexuale, ar putea
fi aplicabil altor st ri (set ri – n.t.) ale fiziologiei umane, dar aceasta necesit cercetare în domenii
care nu au mai fost explorate pân acum şi mai mult de atât, de a elabora noi metode de evaluare (şi
în elegere – n.t.) a fiziologiei umane.
DIDIER JAMBOU PhD., MD.
Membru al Societ ii Franceze de Hematologie şi Tromboz
Membru al Academiei de Ştiin e de la New York
Membru al Societatea European pentru Culturi de esuturi
Membru al Societatea de Farmacotoxicologie Celular
Membru al Conducerii Spitalului Nice
Membru al Consiliului Ştiin ific al celor Nou Facult i de Medicin
Membru editorial al Revistei Interna ionale de Cercet ri Fundamentale şi Clinice
23
24
INTRODUCERE ÎN
BIOTRANSFORM RI
DE LA EŞECURI
LA REALIZ RI
~ DE LA CREDIN E FALSE
LA VALORI S N TOASE ~
25
4. O COPILĂRIE AVENTUROASĂ
M-am „pomenit” brusc c am
semnat „condica” de sosire în aceast
lume, la data de 10 mai 1964, cu un
bagaj de plânsete şi urlete, aşa ca orice
alt copil. Dar, eu nu eram ca orice alt
copil,… eram mai r u ca oricare altul.
Era, … ca şi când, … invizibilul şi mult
trâmbi atul, l udatul şi prea-fericitul
Creator, m trimisese aici cu ur rile sale
de „c l torie sprâncenat !” într-o nou
via .
Am ajuns în lumea celor adul i,
unde totul se bazeaz pe reguli, legi,
munc , condi ii, comer , aştept ri, orar
fix, lecturi obligatorii, mâncare for at ,
somn obligatoriu şi … timp de joac .
Tata credea c venirea mea i-ar fi adus
cea din urm bucurie şi delectare, la
care viseaz orice b rbat adult atunci
când îşi g seşte perechea. Habar nu
avea ce via de coşmar urma el s aibe!
Nici mama nu s-a ales cu mai pu in.
Starea mea de „mu enie” (care a
durat primii patru ani), era caracterizat de un sentiment constant de
nemul umire şi ur total fa de tot ceea ce m înconjura, aruncând
asupra p rin ilor urlete şi plânsete ore în şir la rând, 365 zile pe an, …
f r excep ie. Cred c aceasta a fost modalitatea de a îmi exprima
dezacordul legat de semnarea „condicii” la „sosire”.
Datorit acestui „cadou”, mama s-a îmboln vit de inim (pe
lâng Hepatita C pe care o primise la o transfuzie de sânge la naşterea
mea). Tata şi-a agravat ulcerul (pe care îl avea de dinainte) plus alte
boli, de care apoi au suferit amândoi pe tot restul vie ilor lor. Au fost
chema i psihologi, neurologi şi psihiatri ca s m consulte, pentru a se
afla cauza acestui plâns f r oprire. Nu s-a aflat nimic. Au zis c sunt
un copil normal, (dup standardele lor, evident!).
Singurul tratament disponibil, la acea vreme, contra ipetelor, (pe
care îl ştia tata) era b taia cu cureaua şi cu liniarul de lemn. Mama se
împotrivea acestor „medica ii” spunând:
„-E un copil mic !”, …
„-Atunci f -l s tac !!!” urla tata ca un descreierat. Nimeni în
lume nu putea face asta, cu excep ia celor dou ore de somn pe
noapte. P i ce era s fac ? Atât era durata somnului natural… la care
mama m mai for a la somn obligatoriu dup masa de amiaz (când de
fapt doar m f ceam c dorm).
La onorabila vârst de 4 ani, m-am „trezit” brusc c ştiu s
vorbesc, cursiv, fluent şi f r piedici. La scurt timp am fost „promovat” de la creş la gr dini ,
unde mi-am f cut „ucenicia”, stricând tot ce se putea strica la atingerea cu mâna, luând numeroase
„puncte negre”, pe care le recoloram în roşu, în drum spre cas , pentru a-i ar ta mamei c „am fost
26
b iat cuminte”, dar eu nu ştiam c , în acest timp, pentru a se asigura c punctele negre ajung la
destina ie, îngrijitoarea suna acas ca s comunice faptul c eu voi sosi cu puncte negre.
La un moment dat, la gr dini a cu pricina, vine o delega ie de oameni maturi, la costume şi
cravate, pentru a face recrut ri. Obiectivul lor era: elevi pentru şcoala de muzic . Au ajuns şi la
mine, g l giosul grupei şi mi-au ar tat un creion.
Profesorul lovea creionul pe mas într-un anumit ritm, pe care îl repeta de câteva ori şi vroia s
vad dac reuşeam s fac şi eu acelaşi lucru. Am f cut o treab excelent de la prima încercare. Pe
urm a cântat la un pian vechi (care întâmpl tor se afla acolo îns habar nu aveam ce era acel obiect
masiv) şi m-a pus s cânt cu vocea aceleaşi note, ca s vad dac am „ureche muzical ”, cum le
ziceau ei celor dota i. Şi au aflat cu surprindere c aveam şi aşa ceva.
Eu eram dintre pu inii „aleşi”. Eram
considerat un privilegiat, dar personal nu aveam
nicio p rere despre treaba asta. Habar nu aveam
ce consecin e a urmat s aibe aceast „ureche
muzical ”. Mama a zis atunci: „Extraordinar !.
Hai s -l d m la şcoala de muzic !” … Încerc
s îmi traduc printre amintiri ce anume m-a
f cut s tresar la auzul acestei fraze. Cred c
faptul, de care m îngrozeam, era acela de a
pleca de la gr dini a, cu care tocmai m
obişnuisem şi începuse s îmi plac jocurile
(mai pu in t ie eii de la masa de amiaz care
îmi provocau grea ).
Şi în toamna anului 1970, mama m duce pentru prima dat , pe un alt drum, pe alte str zi, prin
locuri pe care atunci le vedeam pentru prima oar , la … o cl dire imens , cu multe coridoare, uşi,
… apoi la un moment dat, toate uşile se deschid şi apar o mul ime de copii venind din toate
direc iile.
Am gândit în acele clipe c poate acesta va fi noul meu loc de joac . Am zis, „pare bun”,…
mama a stat de vorb cu înc o persoan adult şi am fost l sat (la joac , credeam eu) într-una din
s li şi apoi a plecat. Dar acolo nu prea erau juc rii, doar b nci, cât vedeai cu ochii, o chestie neagr
pe un perete, o sob cald (de care îmi pl cea s stau lipit) iar în ghiozdan nu aveam decât creioane
şi un caiet. Oare ce fel de jocuri erau pe aici ?, m întrebam eu. Pân s m dezmeticesc, intr o
doamn adult pe uş şi înc câ iva copii,… toat lumea se aşeaz în b nci şi doamna zice:
-Linişte ! v rog, … face i linişte!
Eh, da, ce glum mai e şi asta ? cic , „linişte”,…. în vreme ce la gr dini eram g l giosul
grupei şi doamna îngrijitoare de acolo nu avea … „aproape” nimic împotriv . Am fost surprins s
v d c toat lumea (eh, nu chiar toat lumea) … f cea linişte, îns asta nu m-a oprit prea mult
deoarece am continuat s men in starea de g l gie, care m caracteriza.
Doamna aceea a venit la mine s m zgâl ie, cerându-mi s fac linişte, c ea nu îşi poate ine
ora. „ce or ?” … m gândeam eu,… „p i nu e ora de joac ?”, dincolo la gr dini aşa era. Am
vrut s îi explic c nu asta e regula şi c diminea a se fac doar ore de joac . „Nuuu!”… îmi urla ea
în cap, „aici nu mai eşti la gr dini , ci la şcoal !!… aici faci ceea ce i se spune şi înve i pe
dinafar … totul!”
Fir-ar s fie de treab ! S -mi trag palme, nu altceva! Ce şcoala naibii era asta ?!… Gata!,
gândeam eu, o s îi zic lui mama s m duc înapoi la gr dini , pentru c a greşit adresa.
Primele … câteva zeci de luni de zile de mers la şcoal au fost un coşmar. Când se f cea o
intersec ie şi vedeam drumul care mergea spre gr dini eu vroiam s merg acolo, dar mama m
tr gea pe cel lalt, care mergea spre şcoal .
F ceam cel mai mare scandal posibil şi toat lumea se oprea pe strad ca s se uite… Nu
puteam s în eleg de ce mama, care se presupunea c trebuia s fie de partea mea (când de fiecare
dat chiar era, la „medica ia” cu b taia oferit de tata), acuma era împotriv şi vroia s m duc la
nenorocirea aia de şcoal . A zis:
- S-a terminat perioada de gr dini şi tu acuma trebuie s mergi la şcoal !
27
- CÂT TIMP trebuie s merg acolo ?, întrebam eu oripilat de aceast decizie, gândindu-m c
trebuie s îndur teroarea de 4 ore pe zi …
- Doisprezece ani!… a zis ea, … Eh da, asta a fost lovitura de topor în capul meu, când toate
visele mele de joac şi jocuri s-au n ruit.
Primele… nu ştiu câte luni de zile, mergeam la ore, f ceam g l gie, eram pedepsit s stau într-
un col , nu înv am nimic, mama era chemat la şcoal s dea explica ii,… eu plângeam şi stricam
toate lucrurile ce puteau fi stricate din acea sal ,… şi starea mea de furie (cu care se pare c
venisem din primele zile de dup semnarea „condicii”) se amplifica şi mai mult.
Un copil c ruia probabil c i s-a f cut mil , sau care pur şi simplu avea şi el nostalgia anilor de
joac de la gr dini , m-a întrebat:
-Vrei s vezi cum se face o
pocnitoare ?
Dintr-o dat am tres rit de
bucuria de a vedea un nou mijloc
de a face g l gie (starea mea
preferat de a fi), fiind ceva ce nu
ni s-a spus la gr dini . A scos din
buzunarul lui un obiect metalic
cilindric foarte mic, care era
astupat la un cap t şi avea o
lungime de vreo 10 mm şi mi-a zis:
-Asta e un glon de la puşca
lui tata,… dar e consumat, pentru
c nu mai func ioneaz .
Ochii mei începeau s
scânteieze de bucurie… aşteptând s -mi explice mai departe ce se poate face cu glon ul…
- Dar el se poate umple la loc, dup care va pocni din nou.
A scos din buzunar câteva chibrite,… a ras capetele astfel încât fosforul (am aflat mult mai
târziu ce e acela) s intre în untru iar lemnul îl arunca pe jos. Dup ce s-a umplut tubule ul de metal
cu capetele de la mai multe chibrite, cumva anume el strîngea glon ul la cap tul liber, „ca s se fac
presiune”, îmi zicea şi apoi…
-… iei un bolovan mai mare şi loveşti puternic! Uite aşa!
S-a produs un tunet în curtea şcolii, c mi-a dat nişte tremur turi de mi se zgâl îiau pantalonii şi
din ii din gur , dar în acelaşi timp am savurat şi o reac ie de pl cere la nivelul de g l gie care s-a
creat. „G l gia” a fost imediat sesizat în singura sal , unde accesul copiilor era interzis şi pe uş
scria „Sala Profesoral ”. Din spatele acelei uşi a început brusc s ias oamenii adul i, alergând peste
tot s caute locul de unde s-a auzit bubuitura.
Cu aceast nou satisfac ie a unui lucru nou, pe care l-am înv at la şcoal , m întorc acas
voios. Aceasta a fost prima mea întâlnire cu „ştiin a şi cunoaşterea”, dar care era alta decât cea ce se
preda la ore.
Desigur, acas , în jurul blocului, pe unde m jucam „de a ne ascunde şi de a ne descoperi
reciproc”, unii copii au înv at şi ei „jocuri” din acestea cu „pocnitori” şi aşa c în scurt timp, eu am
devenit un expert în materie.
Dar nu eram prea mul i copii interesa i de aceste jocuri, deoarece marea marea majoritate
preferau un joc care se numea fotbal şi a c rei regul era s loveşti mingea. Dar în momentul când
m-au chemat şi pe mine s particip, am observat c regula era alta şi anume s loveşti picioarele
altora… iar asta era foarte nepl cut când eu eram lovit şi … m-am enervat.
M-am enervat atât de r u încât pe tot restul vie ii am urât acest sport şi am refuzat s m uit sau
particip la tot ceea ce se numea sport. M-am sup rat, am întrerupt jocurile cu acei copii şi am
început s umblu pe dealurile Cet uiei (aşa se numea locul).
Am observat o mul ime de lucruri care zburau în aer, se mişcau pe p mânt sau s reau dintr-un
loc în altul. Acesta a fost primul meu contact cu … lumea insectelor. Am v zut şi am prins cu mâna
goal buburuze, gând cei, cosaşi, muşte, viermi, greieri, paianjeni, fluturi, furnici,… albine.
28
Ooops !! … ALBINE !? … Am aflat mult mai târziu cum se numeau, dar primul lucru, pe care
l-am aflat direct pe piele, a fost c aveau un ac cu care în epau. Prima în ep tur mi-a generat o
stare imens de sperietur şi durere. Dar în ciuda acestui fapt, am continuat s prind insecte pe deal,
spre groaza mamei şi încântarea lui tata (care se bucura c în sfârşit plecam şi eu naibii de acas ca
s îl las s îşi citeasc ziarele şi s asculte posturile de radio, alea care nu era voie).
M sim eam din nou în largul meu, deoarece aveam o nou
lume a jocurilor: insectele şi pocnitorile. Puteam alege când una,
când cealalt . Dac cineva îmi spunea c e periculos, eu chiar de
aia vroiam s încerc experimentul.
Între timp, trebuia s merg mai departe la şcoala aia care
dura 12 ani de zile de coşmar… şi la un moment dat a ap rut o
or în program, când nu mai eram to i copiii într-o sal mare, ci
eram doar eu singur şi un profesor adult, într-o sal la fel de
mic ca şi c mara mamei. Mi-a zis, „intr aici şi stai pe scaun”.
Dup vreo câteva minute, a venit cu ceva lung în mân , care
sem na cu o cutie pentru inut un pistol-mitralier (cum am
v zut în filmele western de la televizor, alea cu Clint Eastwood
în genul „Per un pugno di dollari”). M gândeam c poate îmi
arat cum pocnesc alea atât de tare.
Când colo, dup ce deschide cutia, în untru era o vioar şi
mi-a zis c de aici înainte va trebui s cânt la asta. M-am uitat
bosumflat la ea, când, la un moment dat, am v zut c avea 4
corzi şi m-am gândit c acelea pot face g l gie… Le-am ciupit
rapid cu putere, la care mâna profesorului îmi loveşte mâna care
ciupea corzile zicându-mi: „Nu aşa!… asta nu e o juc rie!”. A
luat arcuşul şi zice: „ ine-l în mân , uite aşa!”. Dar eu îl
apucam aşa cum mama m înv ase (în chinuri) adic cum s in
lingura în mân (lovindu-m de fiecare dat când nu vroiam s
fac asta).
Acuma aflu cu stupoare c un alt adult vrea s m fac s
in în mân nenorocirea aia de arcuş, altfel decât lingura
(lovindu-m şi el peste mân ). Ce au to i oamenii ştia ? Odat
vroiau s prind arcuşul cu aceeaşi mân într-un fel, apoi lingura
altfel şi creionul de scris ALTFEL ! Vai, fir-ar s fie de treab !
Acuma acest adult vroia s îi in arcuşul cu degetele într-o
pozi ie cât mai incomod posibil . „P i da na!, poftim ine-l tu
şi las -m -n pace!” am zis eu furios aruncândui-l în bra e. De-
abia c îl prinsese,… aproape c îl sc pase din mân , aşa bun
aruncare i-am f cut !
A fost un chin, … au urmat apoi inutul viorii în mân
(îngrozitor de incomod) şi pe urm … cântatul. Avea şi el o
vioar , dar care era mult mai mare decât a mea. Eh, na… la
cântat am sesizat (cu urechile mele foarte muzicale) o diferen
esen ial : vioara mea producea un scâr îit enervant iar a lui nu.
„P i vioara e de vin !” ziceam eu,… Totul nu era decât o
chinuial , … o tortur fizic şi auzeam comenzile milit reşti prin
care îmi corecta pozi ia:
-Trage burta!, Spatele drept!, B rbia pe stânga!, Trage
cotul!, Îndreapt încheietura! … şi multe alte grupe de dou
cuvinte, ca la cazarma militar .
La cântatul notelor, se pare c acele dou urechi muzicale m ajutau s fac diferen a între o
not „bun ” şi una „fals ” cum îi zicea el, … toat problema era de a nimeri unde trebuia pus
degetul astfel încât s ias numai notele „bune”. Am înv at s cânt şi la vioar , dar pe urm îmi
29
zicea c trebuie s cânt şi acas , c … chipurile, trebuia s fac repeti ii şi s nu mai vin la el
nepreg tit. Fir-ar s fie de treab ! Vroia repeti ii… La şcoal au început s se predea tot felu de
lucruri,… s desen m bastonaşe şi cercule e… apoi tot felu de chestii complicate.
Unele le rezolvam, altele nu prea. Am avut probleme deosebite cu tabla înmul irii şi în general
cam cu tot ceea ce eram obligat s înv pe dinafar , precum poeziile acelea idioate de la gr dini
„C eluş cu p ru cre ”,…. Niciodat , dar absolut niciodat nu am în eles care a fost rostul de a
înv a poezii pe dinafar . Orele de limba şi literatura român mi se p reau imposibil de plictisitoare!
Al naibii de şcoal şi de profesori! Am trecut şi de tortura tablei înmul irii dar acuma nu ştiam s
fac nici un fel de înmul iri. Mie îmi pl cea doar joaca… mai ales cu acele juc rii care sem nau cu
arsenalul greu din r zboi: tancuri, rachete, avioane, pistoale-mitralier , etc.
Pe mine m fascina tot ce f cea zgomot şi lumini ciudate. Am
„progresat” tot mai mult la în elegerea acestor fenomene şi chiar
am început s aflu, de la unii prieteni care erau la şcoal în clase
mai mari, lucruri precum chimie şi fizic . Deoarece m vedeau
dornic s fac experien e, mi-au spus ce cu ce s amestec pentru ca
s fac „bum”.
Şi astfel, cu banii de sana, pe care mi-i d dea mama, pentru
mâncarea din pauza mare la şcoal , eu de fapt cump ram
permanganat de potasiu de la farmacie. Pe urm mai mergeam pe la
magazinele de vopsele şi acolo se vindea sulf praf. Cu astea dou se
puteau face artificii… era un lucru impresionant pentru mine când
tata a adus nişte artificii de Cr ciun, care sem nau cu o rachet , le
inea în mân şi scoteau ghiulele de foc şi scântei.
Dar la un moment dat, când cineva aruncase o gr mad de
artificii aprinse, undeva prin apropierea cl dirii unde era Comitetul
Central al Partidului,… Ceauşescu a interzis aducerea şi vânzarea
artificiilor, dar, desigur, clandestin, ele continuau s apar ici colo.
Între timp, la şcoal a ap rut o materie care sem na foarte mult cu ceea ce eu deja aflasem
practic despre insecte şi profesoara ne vorbea despre ele… Faptul c eu deja le v zusem în realitate,
înainte de a le cunoaşte teoretic, îmi d dea avantajul de a în elege foarte repede şi uşor, luând note
mari la materia numit biologie. Cum mama îmi vorbea uneori despre faptul c oamenii mari îşi
aleg o meserie şi c eu ar trebui s ajung muzician, … m gândeam, dar oare de ce nu aş putea s
continui s prind insecte şi s fac din asta o meserie.
Cineva mi-a ar tat cum se face un insectar şi mama l-a rugat pe un tâmplar s îmi fac nişte
cutii de p strat insectele, cu geamuri de sticl . Am început s citesc din c r i, s prind toate felurile
de insecte posibile pe care le întâlneam, inclusiv şopârle pe care le puneam apoi în sticle cu formol.
Aveam cam 7 ani când am început s fac asta şi am continuat s adun insecte cam 5 ani la rând. Am
adunat peste 3500 de specii de insecte în peste 12 cutii de lemn.
Un alt avantaj al preocup rilor mele în „lumea insectelor”, cum îi spuneam eu, a fost acela c
cea mai important lucrare practic , considerat totodat de maxim importan asupra mediei la
biologie a fost realizarea unui insectar. Ne-au fost acordate
câteva luni s îl facem (desigur nu era vorba de cutie, care putea
fi chiar şi o cutie de pantofi), ci era vorba de a prinde insectele.
Cum eu eram expert, am „realizat” insectarul în 5 minute,
renun ând la câteva din cele 3500 de insecte deja culese. To i
ceilal i colegi, mai ales fetele, erau îngrozite de aceast lucrare
practic . Pe unele le-am ajutat s g seasc şi le prindeam chiar
eu, insectele (doar 20 trebuiau s existe ca num r minim în
cadrul insectarului).
Vecinul de bloc de la acelaşi etaj unde locuiam eu, era
pasionat de excursii în natur şi m ducea deseori şi astfel
aveam ocazia de a prinde specii noi de insecte.
Ah, da,… vecinul era şi el violonist, dar cânta în orchestra
30
filarmonicii. Cânta acolo, cânta acas , iar duminica era singura zi când mergea în excursie. Am
înv at foarte multe despre lumea insectelor, comportamente, mod de via , … aveam o admira ie
sadic pentru p ianjenii cu cruce, mari, graşi şi grei … pe care la un moment dat i-am luat din
locurile unde tr iau şi i-am adus în bloc s îşi fac casele de pânz . Savuram cu pl cere modul în
care p ianjenii înfometa i prindeau muştele (pe care le prindeam eu mai întîi) şi apoi le rupeam o
arip , înainte de a le arunca în plase.
Urcam în grab de 5 sau 10 ori pe zi cele 5 etaje ale blocului, ca s le aduc mâncare la
p ianjeni. O vecin de la etajul 3 se bosumfla la culme de fiecare dat când coboram sc rile în
trop ituri asemenea cailor de curse. Nu f cea nimic toat ziua, ci doar st tea în geam şi se uita s
vad cine intr şi iese din bloc. Dar când auzea c trop i pe sc ri, deschidea uşa şi urla la mine vreo
5 minute ca s nu mai trop i lâng uşa ei.
M s turasem deja de ani buni de ceart din partea ei, aşa c i-
am f cut o surpriz . Am prins un broscoi imens de vreo 10-15 cm
diametru (erau uneori pe acolo pe lâng bloc) şi i l-am b gat în cutia
poştal . Foarte greu a intrat broscoiul pe fanta îngust de vreo 4-5
cm, aşa c l-am turtit cât am putut de bine şi l-am b gat în untru.
Era sear . A oroc it o vreme, dup care s-a f cut linişte. A doua zi
diminea , trop i pe lâng etajul ei, dispar s rind câte 5 trepte odat
şi m duc pe deal afar . Ea aştepta poştaşul,… vine poştaşul, care
împinge ziarele peste broscoi şi madam’ coboar sc rile cu cele 100
de kilograme ale sale, pân la parter. Deschide cutia şi în secunda în
care prima raz de lumin ajunge pe broscoi, acesta trage aer tare în
Araneus diadematus MHNT Femelle pungile acelea care oroc ie şi face un salt direct pe gâtul lui
Fronton license CC BY-SA 3. Didier
Descouens - Own work
madam’… care astfel „trage”, la rândul ei, o sperietur cu tahicardie
pe care nu o va uita niciodat . Dar broasca cu pricina nu vroia nimic
altceva decât s scape din cutia aceea întunecat şi s „zburde” liber în iarb .
Evident c au urmat discu ii şi şedin e de bloc, referitor la cine ar fi putut fi vinovatul,… f r s
se poat dovedi nimic.
Rar am povestit faptul c îmi pl ceau trenule ele electrice care mergeau pe şine. Mi-a cump rat
tata unul din sta, deoarece ştia c dac îl montez, atunci va trebui s ies pe terasa blocului, ca s am
spa iu de manevre şi astfel el îşi putea asculta relaxat mai departe ştirile s citeasc ziarul care îl
pasiona la culme.
Vine mama acas şi întreab „Unde e copilul ?”… „La joac ” zice tata… Eu eram pe teras şi
construiam traseul de cale ferat pentru trenule astfel încât s urce la nivelul unei guri de aerisire
(care permitea echilibrarea presiunilor atunci când cineva tr gea apa la toalet ). Am urm rit cu
interes şi senza ie modul în care trenule ul mergea pe „ultimul s u drum” urcând din greu panta
înclinat pâna la gura de aerisire, dup care,
locomotiva fiind mai grea, a tras toate
vagoanele, pe rând, în gura de aerisire. S-au
auzit sunete foarte interesante, cu ecou, ale
trenule ului care c dea şi lovea pere ii
conductei,… pân jos la parter.
Deoarece era var , eu şi p rin ii mei
aveam bilet la mare începând de a doua zi şi
în mod cu totul stupid de întâmpl tor, aveau
concediu de odihn şi familia care locuia la
parterul … unde se oprise trenule ul. În cele
dou s pt mâni în care eram pleca i cu to ii
la mare sau la munte, trenule ul blocase
suficient de bine acea conduct şi probabil c nu se mai echilibrau presiunile (când cineva din bloc
tr gea apa la toalet )… aşa c echilibrul foarte complex de for e ale aerului şi rahatului a început s
se fac prin creşterea la nesfârşit a nivelului din toaleta de la parterul unde nu mai era nimeni acas .
Dac un lucru are un cap t, atunci mai are un cap t !
31
A fost de… neimaginat cât de mult a putut s creasc acel nivel… care în dou s pt mâni a
ieşit din baie, pe sub uş şi a invadat camera, holul, … şi un miros indescriptibil se împr ştia pe
coridorul blocului, f r ca cineva s poat în elege ceva.
Dup ce ne-am întors cu to ii din concediu, …. am constatat situa ia. A fost un scandal de
propor ii,… au venit echipele de interven ie, au desfundat şi cur it, cât se putea,… şi au g sit …
trenule ul în stare avansat de ruginire. Nu s-a putut preciza prin dovezi dac era al meu, deoarece
aveam un alibi: am fost pleca i la mare dou s pt mâni. Dup nu mult vreme, familia a emigrat în
Germania şi s-a mutat o alt familie acolo.
În toamn , iar şi începea şcoala şi iar şi trebuia s merg la orele alea de nesuportat… dar brusc
şi dintr-o dat ni s-au introdus materiile de fizic şi chimie, din care chimia deja o ştiam la modul
distractiv. Îns cumva anume, am avut o în elegere a
chimiei, la modul logic şi ra ional, putând în elege
mecanismul scrierii unei reac ii chimice. Prima mea
carte pe care o citeam cu mare interes se numea
„Chimia Distractiv ” şi acolo erau descrise
numeroase experien e care generau efecte ciudate
precum fumuri, focuri colorate, scântei, lav , sau se
putea crea „soarele în laborator”.
Deşi înc mai eram la liceul de muzic , deja
muzica nu mai era o prioritate, îns sunetele ciudate
şi diferite tipuri de zgomote au r mas o atrac ie
pentru mine. Chimia îns îmi oferea o nou direc ie
de joac şi poate chiar de profesie, dar mama zicea c e mediu toxic şi c nu e bine s lucrezi acolo.
Bun, … am zis eu, dar atunci s o fac ca distrac ie. Şi m-am tot distrat cu ea, f când petarde cu
acetilur de argint, mini-bombe cu sunet de salv de tun (bazate pe îngr s mânt agricol şi pulbere
ultra-praf de aluminiu), am f cut şi „soarele în laborator” folosind magneziu şi aluminiu praf.
M-am ales cu nişte arsuri şi o pierdere par ial a auzului pe frecven a de 7kHz (sunet produs la
explozia acetilurii de argint) şi în clasa a 7-a trimestrul al doilea, m-am mutat de la liceul de muzic
la un liceu de electronic … deoarece între timp, fascina ia pentru sunete nu s-a estompat, ci ea a
fost alimentat de un coleg de la clasa de vioar , care m-a înv at s construiesc o „pisic
electronic ”, un montaj cu piese care dup ce era alimentat, începea s miaune într-un difuzor.
El a avut darul extraordinar de a îmi explica cum s in un pistol de lipit în mân , cum s fac un
cablaj, cum s construiesc un montaj, cum s citesc o schem electric … etc etc. Dar drumurile
noastre s-au desp r it în scurt timp, … el spre Conservator, iar eu spre Inginerie Electric . Dar asta
urma s o aflu mult mai încolo…
Între timp, noile mele „juc rii” erau pisica electronic ,
cresc toria de paianjeni, insectarele, chimia distractiv şi… tocmai
aflasem ceva despre anatomie. Am devenit interesat de partea
desenat … şi am început s îmi organizez un set de planşe. Mama
şi tata se bucurau c am trecut de la preocup ri zgomotoase la altele
care nu f ceau zgomot. Dar am reuşit s îmi dau seama cam care
era problema cu mersul mai departe la şcoala de muzic , când pe
mine m interesa cu totul altceva, inclusiv o alt muzic ,… dar care
din p cate nu o puteam auzi decât ca ilustra ie la Teleenciclopedia,
singurul program TV, dup Tom şi Jerry, care m interesa în mod
deosebit.
http://en.wikipedia.org/wiki/The_Man- Problema era c dac aş fi terminat liceul de muzic , atunci eu
Machine
This is the cover art for the album The Man-
nu puteam continua studiile la Conservator pentru c sub nicio
Machine by the artist Kraftwerk. The cover art form nu îmi doream s ajung s cânt zeci de ore pe zi cu dureri şi
copyright is believed to belong to the label,
Kling Klang and EMI Electrola, or the graphic oboseal la vioara aia care îmi tocea nervii mei şi pe ai profesorului.
artist(s), Karl Klefisch.
Îmi aduc aminte de orele de orchestr , la care rîdeam de
32
maimu rerile unui coleg de banc dar palmele de la profesor le încasam numai eu. Colegul f cea
maimu rerile, dar eu dac râdeam, atunci şi sunetul viorii „râdea” odat cu mine, la frecarea cu
arcuşul. Acest fapt se auzea în sal şi astfel, eram pedepsit.
La naiba’ cu orele de vioar , de cor, de orchestr … şi cu toat şcoala asta. I-am zis lui mama c
nu mai pot. Au urmat certuri, discu ii cu profesorul de vioar , c poate s lu m ceva ore în
particular,… dar, spre surprinderea mea, tata a zis: „Ia mai l sa i b iatu’n pace!” Şi când el zicea
ceva, toat lumea t cea şi executa. La servici era director general, iar acas era … doar general. Zis
şi f cut am ajuns la liceul de electronic … unde mi-am continuat atât experien ele de chimie cât şi
cele de electronic , descoperind totodat o nou surs de sunete şi o nou motiva ie de a face din
electronic o profesie adev rat : muzica electronică.
În anii 80, aşa ceva era o raritate pe la noi şi se aduceau la risc discuri de pick-up pe care erau
înregistrate tot felul de sunete… Am ajuns astfel s îi cunosc pe Jean Michel Jarre, Klaus Schulze,
Tangerine Dream, Mike Oldfield, Vangelis, Kitaro, Isao Tomita, Kraftwerk şi pe urm mul i al ii.
Experien ele de chimie au continuat, ajungând primul în clas , care a avut nota sc zut la
purtare, al turi de un grup de huligani (care mai aveau asemenea note sc zute, cum se numea pre
vremea aia). Traiul la noul liceu era greu, eram b tut şi eu nu eram în stare s m ap r,… la început,
dup care am v rsat ceva acid clorhidric pe hainele unuia dintre ei şi alte substan e, pe care le
aduceam cu mine… Am avut şi un minilaborator acas în balcon, precum şi într-un frigider „Fram”
care s-a f cut praf şi pulbere. Substan ele emanau mirosuri complexe care deranjau vecinii.
Fumigenele erau substan ele mele preferate precum
Brom-ul lichid şi altele.
Atunci când nu puteam s fac noi experien e,
mergeam pe dealuri la cules de insecte. La un moment
dat, am g sit un grup de insecte, care ap reau numai cu
câteva minute înainte de apusul soarelui şi începeau s
scoat nişte sunete stridente (şi deosebit de enervante
pentru unii oameni) dar care pl ceau urechilor mele
muzicale. Am prins o asemenea insect în mân şi dac
închideam pumnul, ea „credea” c s-a f cut întuneric şi
începea s cânte. Insectele se numesc cicade (pentru cine
e curios). Am adus una din aceea în blocul unde locuiam
şi i-am dat drumul printre ghivecele de flori delectându-
Tibicen linnei license CC BY-SA 2.5 m cu sunetul şi ecourile care se creau între etaje. O
Bruce Marlin - Own work singur insect se putea auzi cel pu in dou etaje de bloc.
http://www.cirrusimage.com/homoptera_cicada_T_linn
ei.htm Mi-a venit ideea s aduc mai multe şi am prins vreo
10 sau ceva de genul acesta. Le-am dat drumul la toate s
zboare în zona ghivecelor cu flori (care erau la fiecare
etaj) şi dup ce venea întunericul, începea o întreag
„orchestr de coarde” s cânte în tot blocul de la parter
pân la ultimul etaj. Începeau apoi s ias , rând pe rând,
pe coridor, vecinii furioşi, dar când se aprindea lumina,
insectele se opreau brusc din cântat (deoarece credeau c
se face ziu )… iar la câteva secunde, dup ce se stingea
lumina pe sc ri de la automat, ele începeau s cânte din
nou. Problema era aceea c nu puteau fi prinse nici în
flagrant şi nici cu mâna liber .
Aceste „concerte” au continuat noapte de noapte,
pân ce insectele şi-au întâlnit obştescul sfârşit la vârstele
b trîne ii. S-a suspectat faptul c eu aş fi putut avea o
leg tur cu aceste „serate muzicale” dar lipseau dovezile
asupra modului în care „muzican ii” au ajuns în bloc.
Pentru a nu intra la b nuieli, nu am mai continuat acest
experiment bio-muzical prin aducerea altor genera ii de
33
cicade în bloc. M-am mul umit cu paianjenii de la ultimul etaj, pe care i-am îngr şat cu muşte de
gunoi din alea mari şi negre şi s-au umflat pân au cr pat, oferindu-şi obştescul sfârşit atârnând de
un fir.
Am continuat experien ele pe terasa blocului (care la vremea aceea era deschis tuturor pentru
a se putea face plaj ). F ceam experien ele numai cu mare grij , f r s fiu v zut,… deoarece acizii
au distrus catranul protector iar în sezoanele ploioase a început s curga apa în apartamentul de
dedesupt. Desigur, orice asem nare cu posibile situa ii în care eu aş fi putut fi implicat, au fost
declarate ca fiind … întâmpl toare.
Aşadar, am continuat şcoala în clasele 8-12 la Liceul „George Bari iu” din Cluj, gestionând cu
interes şi ner bdare AMR-ul (a mai r mas) zilelor în care urma s se încheie cei 12 ani de coşmare
şi probleme de tot felul. Aici am dat de noi provoc ri precum teze, extemporale şi examene orale…
iar materiile mele, pe care dintotdeauna le-am considerat a fi execrabile au fost: limba şi literatura
român , istoria, filosofia şi economia politic în care a trebuit s „îmi rup din ii” pân s pot sc pa
de ultimele câteva mii de zile de coşmar.
Am dat un prim examen de treapt în clasa
a 8-a, unde cu ajutorul probei de matematic
am f cut media minim necesar care acoperea
nota 4 de la proba de limb român . Am dat al
doilea examen de treapt în clasa a 10-a, unde
din fericire se cerea doar fizic şi matematic ,
aşa c l-am trecut şi pe acesta.
Am dat şi examenul de Bacalaureat, unde
se cerea din nou limba şi literatura român , sub
amenin area c nu avem voie s lu m note mai
mici de 6 la niciuna din probe şi abia dup
aceea se f cea media general , aşa c media
mea general a fost format din notele 7,10,10
(a treia fiind prob practic la electrotehnic iar eu deja eram expert în construc ii de tot felul). Nu
ştiu de ce mi-au dat 7 în loc de 6 … la proba de limb român , când eu nu scrisesem subiectul nici
m car de nota 5.
Dup ce am vazut-o şi pe asta trecut cu bine, m-am bucurat mai multe zile la rând de
finalizarea anilor de coşmar, spre surprinderea tuturor colegilor mei care plângeau pentru aşa ceva.
Ei deja se preg teau s îşi fac o familie, s se c s toreasc , în timp ce pe mine… m cam durea în
cot de asta. Am dat admiterea la Facultatea de Electrotehnic şi am reuşit la curs seral, fapt care mi-
a amânat şi serviciul militar obligatoriu cu înc 6 ani, la un
termen redus şi el de la 9 luni la 6 … Aşadar iat cum am
împuşcat doi „iepuri” la un foc: serviciu militar amânat şi redus,
plus facultate.
La facultate m-am sim it liber şi desc tuşat de regulile şi
regulamentele aiuristice specifice liceului (precum aceea c nu
aveai voie s ieşi pe poart înainte de ora 13 – aşa c uneori
ieşeam pe geamul de la sala de sport). Anii de facultate mi s-au
p rut mult mai uşori şi relaxan i decât cei de la liceu, materiile de
studiu erau mai uşoare şi erau predate cu o claritate excep ional .
Noii mei colegi de la facultate îmi p reau a fi mult mai abordabili
decât cei vechi pe care i-am cunoscut în ultimii 5 ani la liceu.
Singura problem , care ap ruse în via a mea, a fost serviciul,
deoarece intrasem la curs seral şi eram obliga i prin lege s fim
încadra i într-un loc de munc , în profilul facult ii.
A fost greu s m adaptez şi s socializez cu colectivele diverselor locuri de munc pe care le-
am avut în perioada celor 6 ani de facultate. La acea vreme, nu mi-aş fi dorit sub nicio form s îmi
fac o carier jurnalistic , în ciuda hobby-ului meu pentru muzic , deoarece tot ceea ce se d dea
atunci pe post, cu rare excep ii, era acel cult al personalit ii lu’ Ceauşescu.
34
5. CONTACTUL CU BOALA
Boala a fost ceva care m-a înso it aproape tot timpul, de la imediat de dup semnarea „condicii”
şi pân prin 2006. Boala este ce-a de-a doua mea „aventur ” care o completeaz pe prima. Dac
sunt unii care de abia dac îşi num r vreo grip sau dou în întreaga lor via , eu am fost unul
dintre cei cu „performan e” ridicate în materie de boal , având gripe şi r celi în primii 26 ani de
via , în fiecare an, f r excep ie, timp de cel pu in 30 pân la 90 de zile pe an.
Astfel, am avut un num r de 69 de viroze severe consemnate, a c ror durat medie a fost de 14
zile. Se poate estima c num rul total de zile cu viroze severe consemnate a fost de ca. 966 ceea ce
înseamn ca. 2,64 ani în cei 42 ani de via . Certificatele medicale le primeam numai dac aveam şi
febr , nu doar dureri de cap, arsuri în gât, stare general proast . Deoarece am f cut inginerie am şi
calcule…
Mi-am început „c l toria sprâncenat ” cu o bronşit cronic asmatiform , pe baza c reia am
fost scutit de orele educa ie fizic , (care oricum nu îmi pl ceau deloc). Pîn la finele liceului am
continuat s nu „servesc” aceast disciplin .
PROBLEMA DURERILOR DE CAP
În clasa a 9-a sau cel mult a 10-a, m pomenesc cu apari ia unei dureri de cap, a c rei durat
varia între 4-6 ore şi 30-36 ore f r întrerupere. Asta ar fi fost „lovitura de gra ie” care m-ar fi
incapacitat pe tot restul vie ii, dac un medic nu mi-ar fi g sit „solu ia de urgen ”.
Şi dup vreun an de c ut ri, încerc ri şi umblat pe la cabinete, eu şi cu mama am ajuns la un
medic care ne-a întrebat: „A i încercat cu Fasconal?”… imediat am c utat tableta la farmacii şi m-
am putut bucura de efectele ei rapide, cu condi ia s fie luat la primele semne ale apari iei durerii de
cap. Şi astfel, „solu ia de urgen ” a devenit permanent .
Dar, deseori condi ia de a îl lua la primele semne era greu de îndeplinit. Durerile ap reau atât
de rapid, încât rareori puteam identifica anumite semne. Astfel, dac nu reuşeam s iau tableta la
primele semne, atunci nu mai avea rost s o iau pentru c nu mai avea efect.
Odat cred c am încercat s iau dou deodat , dar efectul a fost c nu mai puteam sta în
picioare şi îmi p rea c îmi încetineşte b t ile inimii. Îns puteam lua una, f r probleme sau cel
mult una şi jum tate dac cumva mai aveam noroc s îşi fac efectul. La numai 5-10 minute
întârziere, nici nu mai avea rost s m gândesc la tablet deoarece nu mai avea efect. Pe cât ar putea
p rea de banal, cel mai greu lucru a fost acela de a deveni conştient de primele semne ale apari iei
unei dureri de cap. A trebuit s „exersez” ca s aflu când începea o durere.
Primii 15 din cei 25 ani de migrene, care au început în jurul vârstei de 15 ani, i-am petrecut în
cele mai înfior toare dureri de cap, în num r de ca. 100 asemenea dureri pe an.
Am fost afectat minute sau ore în şir zilnic, de imposibilitatea de a m concentra la materiile de
studiu, de frica apari iei durerilor şi de a-mi da seama prea târziu. Luam tableta, uneori şi la o
„alarm ” fals precum o pulsa ie uşoar în zona tâmplelor, sau hipertermie la nivelul frun ii.
Urm torii 10 ani de migrene s-au derulat în perioada 1990-2006, dar cu consecin e mai pu in
severe. Num rul acestora a sc zut de la ca. 100 spre 30 şi apoi ca. 20 de dureri foarte mari de cap,
pe an, dar în realitate au persistat numeroase dureri de mai mic intensitate, pe care le consideram
„suportabile” şi care nu au fost luate în calcul. În to i aceşti 25 ani de migrene am consumat peste
2500 de tablete de Fasconal (un „cocktail” miraculos de acid acetilsalicilic, cafein , paracetamol şi
fenobarbital). Fiecare mergem la vale, dar în direc ii diferite.
Migrenele puteau s apar la orice concentrare mental de peste 2 ore, medita ie mai lung de
20 minute sau dup somnul de amiaz . Durerea ap rea şi sub influen a unor factori de stress,
oboseal fizic , aplecare brusc sau ridicare brusc de la sol, efort psihic sau … f r motiv. Se pare
c … „f r motiv” era cazul cel mai des.
Fasconalul ar fi r mas tableta vie ii mele,… (la acea vreme) crezând c îl voi lua f r oprire la
fiecare dou -trei zile. Ocupându-m între hobby-urile mele şi de anatomie-medicin (f r s fi
35
apucat vreodat s le aprofundez) mi-am dat seama c aceast tablet , aparent inofensiv , dac este
îns luat zeci de ani la rând, ar putea avea şi alte efecte.
Mama insista s înghit medicamentele şi nu s le zdrobesc,… dar eu aveam mari probleme cu
înghi itul, îns nu era nicio problem în a le mesteca, … cu excep ia gustului îngrozitor de amar,
care persista cam vreo jumat’ de or , o or . Contrar indica iilor medicului, le luam şi pe stomacul
gol, dar se pare c faptul în sine, de a le mesteca bine înainte, a avut avantajul c se f cea o mare
parte a absorb iei în sânge fiind inut în gur şi mucoasa stomacal era mult mai protejat în acest
fel. Aşadar, am sc pat de a mai face un ulcer la stomac.
Aveam probleme cu injec iile de tot felul… (oare care copil nu are ?). Mama înv ase cumva
anume s îşi fac injec ii singur pentru propriile boli, aşa c m putea în epa şi pe mine f r riscuri.
Ideea de a merge la cabinete ca s mi se fac aceste injec ii era mai pu in atractiv decât cea prin
care s mi le fac mama. Polidinul era injec ia cea mai frecvent la st rile mele gripale severe… dar
m-am obişnuit, mai ales prin aceea c alegea un ac deosebit de sub ire şi atunci durerea era mic .
Îns medicamentul durea oricum… pe urm s-a gândit c ar putea s îl amestece cu xilin şi i-
am spus c mai întâi s încarce polidinul şi pe urm xilina (astfel c xilina – un fel de anestezic – ar
fi intrat prima). Am sc pat de chinul injec iilor şi le-am luat în fiecare an la apari ia gripei.
Am sc pat şi de, probabil, dou din cele trei vaccinuri obligatorii la vremea anilor de şcoal
primar , deoarece am urm rit s lipsesc de la orele la care ar fi venit echipa de medici. Dup un
timp au aflat c NU am fost vaccinat, dar trecuse deja vârsta limit şi astfel nu mi se mai putea face.
În jurul vârstei de 18 ani, pentru prima dat mi se face analiza sanguin , în vederea încorpor rii
în serviciul militar şi mi se descoper colesterol de peste 350 u/ml … o valoare record. Am fost
amânat pân dup facultate, aşa c nu am mai dat importan acestui rezultat. Aşa c am r suflat
uşurat…
Perioada studen iei a fost cu mult mai pl cut decât cea de liceu şi eram încântat s particip la
orele de ştiin e exacte care se f ceau acolo. Deja majoritatea colegilor mei erau c s tori i, … dar eu
cumva anume aveam o problem cu aceast idee. Desigur, men inerea acestei idei, înc din ultimii
ani de liceu, a creat premizele intr rii mele în etapa solitudinii, care devenea ap s toare. Îns ,
aveam muzica electronic care m scotea din majoritatea st rilor de depresie. Acestea au fost mai
intense în perioada serviciului militar, unde nu am avut acces la magnetofonul şi zecile de benzi
care r m seser în locuin .
Nu a trecut mult vreme şi „poc” c a venit revolu ia şi astfel în 1990 începe cea de-a doua
etap a vie ii mele. Mi-am construit o instala ie de recep ie satelit, în perioada 1988-1989, lucrând
un an de zile, pân la epuizare.
Mi-am construit un amplificator audio stereo pentru audi ie la boxe şi treptat înv am s
perfec ionez aceste montaje pe m sur ce le utilizam. Contactul cu programele TV prin satelit a fost
un şoc pentru mine. Am aflat lucruri esen iale despre via , Univers, boal , fenomene paranormale,
conspira ii, tratamente medicale alternative şi altele. Pasiunea mea pentru muzic mi-a îndreptat
paşii spre radio şi am ajuns rapid la Radio Cluj, apoi CD Radio.
Totuşi un element important al vie ii mele a r mas nesolu ionat: boala. R celile, gripele,
durerile înfior toare de cap, epuizarea vital (despre care mult mai târziu urma s fac o descoperire
de real progres ştiin ific), dieta şi dureri ocazionale de spate, toate acestea reprezentau marile
probleme la care trebuia s le g sesc solu ii. Aşa ca oricine altcineva de pe glob, mai ales din
societatea occidental , solu iile erau … medicamentele.
Nu în eleg de ce milioane de oameni acuz corpora iile farmaceutice de conspira ie împotriva
omenirii, pentru c noi to i cei câteva miliarde de oameni care cump r m de la ei, suntem vinova ii
men inerii acestor mastodon i mondiali în profituri uriaşe.
Ei nu pot exista dac noi nu am mai cump ra… şi nimeni nu cump r un medicament pân nu
are durere şi boal , pentru c îl doare-n cot din cel pu in dou motive: a) nim nui nu-i pas de
s n tate şi de condi iile limitate în care aceasta poate fi p strat şi b) odat ce s n tatea e pierdut ,
(iremediabil de cele mai multe ori) atunci medica ia pe via r mâne singura solu ie.
P i eu sunt cel mai gr itor exemplu în acest sens. Am „respectat” punctele a) şi b) cu mare
stricte e f când tot ce putea fi mai d un tor s n t ii… pân când cineva m-a îndrumat spre un curs
de yoga, care tocmai se înfiin ase în oraş. Dar asta nu mi-a rezolvat problema.
36
PROBLEMA RINITEI CRONICE HIPERTROFICE

În cazul meu, aceast maladie a început s se manifeste în 1991-1992, prin semne uşoare de
blocare a respira iei, pe una şi apoi pe ambele n ri. În anul 2002 am început s folosesc spray-uri
nazale de tip Bixtonim şi Olynth de 2 ori pe zi, 365 zile pe an, în ambele n ri, pân în anul 2004,
f r nicio ameliorare semnificativ . Şi era chiar normal s se întâmple astfel.
Pân la acea vreme nu au putut fi stabilite cauzele, rinita fiind tratat cu … indiferen . Acest
„tratament” a agravat situa ia, astfel încât, în anul 2004, a fost necesar o interven ie chirurgical ,
constatându-se c una din n ri avea o creast septal , iar cealalt avea o inflama ie cronic a
mucoasei nazale, numit hipertrofie. Prima opera ie, de corectare a devierii crestei septale, a avut
succesul scontat.
Am solicitat dup aproximativ 3 luni o a doua opera ie pentru corectarea problemei rinitei
inflamatorii, dar aceasta a reuşit doar par ial. Problema rinitei cronice hipertrofice a necesitat
continuarea tratamentului cu spray-uri (Olynth, pe baz de clorhidrat de xilometazolin şi clorur de
benzalconiu) timp de înc 2 ani, de 2 ori pe zi, 365 de zile pe an, aproape f r excep ie. Pe etichet
scrie: „a nu se folosi mai mult de 10 zile!”. Oooops! L-am folosit vreo, …. doar,… 1400 de zile.
E interesant de men ionat faptul c totuşi modul greşit în care aplicam teoria de la cursurile de
yoga a avut un efect de r rire a durerilor de cap şi a intensit ii acestora. O s revin asupra acestui
detaliu mai încolo.
Am solicitat dou opera ii la nas pentru a corecta ceea ce deja nu se mai putea rezolva prin
medica ie, dar nu s-a produs o îmbun t ire semnificativ . Efectul Olynth-ului era atât de bine
calculat încât cu vreo 5 – 10 minute înainte de a trece cele 12 ore ale decongestion rii mucoasei
nazale, n rile se blocau atât de mult încât era imposibil s uit s îmi iau doza de spray, diminea a la
ora 6 şi seara la 18.
PROBLEMA DISCOPATIEI LOMBARE
Povestea a început de undeva din perioada anilor 1990 când, „ocazional” şi aparent
întâmpl tor, aveam scurte crize de dureri de spate în zona lombar . Cele mai r spândite investiga ii
la acea vreme erau radiografiile, aşa c am aflat, la un moment dat, c am o discopatie lombar
incipient , dar f r s -mi fac prea multe griji.
Observam doar faptul c uneori durerile scurte şi acute ap reau la anumite mişc ri de r sucire
ale corpului, având uneori un obiect în mân , pe care doream s -l mut dintr-un loc în altul.
Episoadele erau destul de rare şi durerile treceau dup o relaxare sau odihn la pat. În 1991
începusem şi practica yoga, fapt care a contribuit la micşorarea vitezei procesului degenerativ din
discurile intervertebrale (proces despre care nu ştiam nimic la acea vreme), îns nu m-a ajutat la
refacerea st rii de s n tate, deoarece în cadrul acelei practici eu personal (şi de altfel mul i al ii) nu
aplicam la modul real anumite principii legate de conservarea resurselor corpului.
În perioada 1992-2000 boala se agrava treptat, iar episoadele de dureri acute deveneau tot mai
dese şi mai intense, fiind obligat s iau primele medicamente antiinflamatoare pentru a înl tura
durerile, deoarece simpla relaxare şi odihn la pat, inclusiv anumite posturi din practica yoga (care
ar fi recomandate pentru asemenea situa ii) nu mai aveau efect.
În perioada dintre anii 2000 şi începutul lui 2004 simptomele au devenit persistente, dureri
zilnice, unele chiar uşor de suportat, dar altele de extrem de mare intensitate, care necesitau doze tot
mai mari de medica ie.
Eram deja în faza a doua de evolu ie a bolii, dar nu ştiam asta. Prima radiografie pentru
coloana lombar am f cut-o abia în anul 2001 şi atunci a fost momentul când am aflat c am boala.
Deja,… dup cum pute i observa, nu prea mai am mult umor, când îmi reamintesc de toate acestea,
deoarece pentru fiecare ac iune exist o…. critic egal şi de sens opus.
M-am dus cu rezultatul la şeful clinicii de Radiologie a Spitalului de Recuperare. Am coborât
sc rile la subsol unde am aşteptat ceva vreme, cu radiografia în mân , f r s am habar ce anume
urma s se citeasc de pe ea. Intru în cabinet, m apropiu de biroul unde era aşezat medicul şi îi ofer
analiza. Dup aproape o jum tate de minut îmi spune:
-Domnul Mureşan, v rog lua i loc…
37
-Mul umesc, dar nu e nevoie, pentru c afar pe coridor am stat deja de vreo or ,… am
argumentat eu, …
-Da, dar totuşi eu in s v invit s ocupa i un loc, a insistat medicul… (b nuiam c din
curtoazie)
-Sincer, nu sunt obosit,… nu e nevoie, … spun eu mai ferm, la care doctorul adaug
urm toarele.
-Eu v-am invitat s ocupa i un loc, pentru ceea ce urmeaz s v spun şi nu de dragul de a sta
pe acel scaun (nu e un citat exact, având în vedere şocul care tocmai se declanşa)
A început explica iile cu cuvintele „Boala dumneavoastr se numeşte,….”, dup care am sim it
c îmi scade rapid tonusul şi vitalitatea, poate chiar şi
pulsul,… oglinda de pe peretele lateral îmi reflecta chipul
palid, pe care l-am privit cam o secund , timp în care nu am
mai auzit anumite fraze ale doctorului, (care avea multe de
spus la caracterizarea medical a diagnosticului), dar… peste
alte câteva secunde, am sim it nevoia acut de a m aşeza pe
scaunul cu pricina, în elegând perfect insisten ele sale. Pur şi
simplu, domnia sa nu dorea ca la auzul celor explicate s cad
brusc de pe picioare şi s m aleg cu înc o problem ce
necesit tratament.
Mi-am amintit totuşi cuvintele cu care s-a încheiat
discursul s u şi anume: „… pe care o ve i duce pe tot restul
vie ii, se va agrava de la un an la altul, nu exist şanse de
vindecare, tot ce putem face este s v oferim un anumit
confort al vie ii prin medica ie permanent , fizioterapie,
balneoterapie şi altele”. Pe urm m-a întrebat dac am
în eles.
Am r spuns afirmativ, am aşteptat câteva secunde s îmi
revin un minim tonus muscular, pentru a m ridica din acel
fotoliu şi am ieşit din Clinic , oprindu-m la un telefon s îi
dau vestea mamei. Aveam în mân rezultatul şi am citit
versurile, ceva în genul acesta: Discopatie lombar bilateral
degenerativ cu progres rapid L4, L5 … etc. şi o întreb: „Ei,
cum i se pare ?” Mi-a zis: „Mergi acas şi vorbim mai
târziu.” Asta a fost o luuung tem de medita ie.
Am început s folosesc medicamente din ce în ce mai
puternice ale c ror efecte secundare erau la rândul lor din ce
în ce mai intense. Începând cu anul 2004 simptomele au
devenit tot mai mari şi durerile erau la limita suportabilit ii
şi-mi limitau extrem de mult capacitatea de lucru ajungând
chiar s resimt o percep ie a trecerii timpului, ca şi când
acesta s-ar accelera şi c nu reuşeam s -mi mai pot rezolva
sarcinile în aceeaşi durat de timp, precum cea pe care o
alocam aceloraşi activit i cu zece ani mai devreme.
Din cauza durerilor foarte mari, îmi era din ce în ce mai
greu s îmi pot focaliza mintea, aten ia, nu reuşeam s execut
un montaj electronic f r greşeli şi uneori îmi era greu s mai
pot lucra opera iuni mecanice care impuneau efort. În iarna anului 2004 am abordat mai multe feluri
de terapii mecanice alternative, care îmi puteau oferi confortul de via pe durata a trei, patru zile.
Amintesc aici un incident deosebit. Tot atunci, nu mai ştiu cu precizie, am venit de la o şedin de
kiropractic şi terapeutul m-a avertizat c sub nicio form s nu m opresc pe drum, s merg f r
întrerupere acas , cu vitez şi efort cât mai constante. Totuşi, m-am oprit înainte de a ajunge la bloc,
câteva minute, la un magazin alimentar (f r s fie neap rat şi urgent nevoie) crezând c … cei
100 m pân la bloc îi voi putea parcurge f r prea mari probleme. Era iarn şi frig, z pad peste
38
tot…Am ajuns la intrarea în bloc şi imediat dup ce am deschis uşa, cu ultimele resurse m-am putut
aşeza direct în pat, îmbr cat în fâşul gros de iarn , cu pantofii (f r s -i pot deşireta), dar am
constatat c nu puteam sta întins în pat şi nici ridicat la vertical , în pozi ie şezând. În schimb exista
o pozi ie de înclinare la 45 de grade care îmi permitea şezutul f r dureri insuportabile.
La un moment dat au devenit insuportabile. Eram obligat s coordonez toate mişc rile la
precizie milimetric pentru ca s nu se produc un accident foarte grav care s m lase paralizat.
Orice mişcare din zona spatelui îmi era imposibil sau îmi producea dureri de neimaginat.
M-am aşezat pe pat cu spatele spre bibliotec şi cu fa a spre mas , fapt care îns m-a
dezavantajat deoarece nu ajungeam s prind cu mâna cutia cu Clorzoxazon … Mi-au trebuit
aproximativ trei ore s fac un set de micro-mişc ri la nivelul spatelui, pentru a crea unghiul necesar,
pentru ca una din mâinile mele s poat apuca ferm cutia cu tablete, f r ca aceasta s fie sc pat ,
printre degete, dup marginea patului, eveniment ce, probabil, m-ar fi condus spre un deznod mânt,
cu mult mai r u decât cel care a urmat. Dar un lucru care merge prost, nu merge niciodat de unul
singur.
Sim eam prezen a unui pericol imediat, dar în acelaşi timp în elegeam c am la dispozi ie dou
alegeri. Una ar fi fost de a face o mişcare brusc , înc care mi-ar fi forfecat nervul sciatic a c rui
r d cin deja era foarte presat , … ulterior ar fi disp rut durerile, dar s-ar fi instalat paralizia, … iar
a doua posibilitate era de a lua Clorzoxazon – maximum de tablete posibile, toate deodat , pentru a
crea for at o relaxare muscular … cred c am vreo 8 tablete… atâtea mai r m seser în cutie.
În cele trei ore, pe care le-am avut la dispozi ie, am avut timp s m gândesc asupra acestor
alegeri şi dup ce am reuşit s iau cutia cu medicamente, am zdrobit şi mestecat cel pu in şase
tablete, posibil opt!! şi dup aproximativ 30 minute durerea a disp rut, dar consecin ele au continuat
s se manifeste. Am aflat mult mai târziu faptul c acea contractur muscular exagerat , pe care nu
o puteam rezolva sub nicio form , avea rolul de a proteja cr parea unui element din cele dou
discuri vertebrale foarte afectate şi anume inelul fibros.
Starea de relaxare îns îmi era absolut necesar , deoarece am stat aproximativ cinci ore în acea
pozi ie de înclinare la 45 de grade şi durerile continuau s creasc , aşa c pur şi simplu nu mai
aveam nimic de pierdut. Atunci când toate lucrurile merg prost, deja asta nu mai conteaz .
Dup ce medicamentul şi-a f cut efectul, doza imens pe care am luat-o, mi-a încetinit b t ile
inimii şi sim eam c urma s se opreasc . Cu ajutorul unor tehnici de respira ie yoga am creat
condi ii minimale pentru ca inima s -şi men in b t ile la un puls ce practic era insesizabil. Mi s-au
r cit mâinile, fa a, mi-au ap rut tulbur ri ale vederii, apoi vedere înce oşat şi apoi sim eam c sunt
cuprins de o stare periculoas de somnolen .
Înainte de a adormi, fapt care a devenit inevitabil la o asemenea doz de medicament, am auzit
o bufnitur în pat exact în zona discurilor vertebrale afectate dar nu am avut nicio durere…
Mult mai târziu am f cut analogiile necesare din care a rezultat c „bufnitura” a fost momentul
ruperii inelului discal, atingerea nervului sciatic urmat imediat de starea de somn prelungit…
probabil 10 ore… nu am idee (aş putea greşi pentru c nu mai aveam capacitatea de a memora
lucruri detaliate). Dup ce m-am trezit, inima îmi b tea înc foarte slab şi am continuat s stau
întins la pat, dar nu mai aveam sensibilitate la piciorul stâng şi era extrem de amor it.
Aceasta e faza a treia a bolii şi ea e caracterizat prin leziuni ireversibile a nervilor presa i,
atingeri sau distrugeri ce pot continua mai departe în forme degenerative cu complica ii, inclusiv
inflama ii la nivelul axonilor sau chiar procese de distrugere a tecii de mielin . Dac ajungeam pân
acolo, atunci m puteam autonumi „fiul ploii”. Medicina clasic consider c revenirea din faza a
treia a bolii la cea incipient , în care de fapt nici nu şti c ai vreo boal de acest gen, este imposibil .
Totuşi, decât imposibilul probabil, e de preferat posibilul improbabil. Dup aproximativ trei
luni piciorul stâng mai r m sese amor it, sensibilitatea a început s revin îns s-a p strat amor eala
la un singur deget de la piciorul stâng, care a durat aproximativ înc nou sau zece ani.
Practic în perioada 2004-2005 a început calvarul vie ii mele, deoarece durerilor de spate li s-au
ad ugat migrenele, durerile cervicale, colesterolul şi rinita cronic hipertrofic . Am solicitat bilet de
trimitere pentru diverse analize, am fost diagnosticat cu aceste patru afec iuni aflate în faz cronic
(deci considerate a fi nevindecabile) şi am realizat prima investiga ie RMN la Spitalul Militar
(deoarece aparatele vechi şi destul de neperformante – fa de cele de azi – de la alte clinici, erau
39
defecte). Diagnosticul bolii a fost urm torul: Discopatie Lombar Bilateral Degenerativ : Discuri
degenerate lombare, multiple protruzii discale cu ruperea inelului fibros extern – mediana –
paramediana dreapta la L2-L3, mediana la L3-L4, paramediana stânga L4-L5, cu atingerea r d cinii
L5 stânga. 10 iunie 2004 - Spitalul Militar Cluj. Aşadar, un lucru f cut de „mâna mea” se numeşte
… lucru „manual”, … iar de „reparat” nici vorb .
Discopatia lombar a început s progreseze treptat de la vârsta de 25 ani pân la 37 ani, când s-
a manifestat simptomatic cu mare severitate. Singurele medicamente care ameliorau temporar
durerile au fost combina iile de tipul clorzoxazon cu piroxicam 40 mg supozitoare, dar din
decembrie 2005 ele nu au mai avut efectul scontat.
PROBLEMA COLESTEROLEMIEI ÎN SÂNGE
Aceasta a fost destul de grav şi a avut la baz greşeli majore de alimenta ie, alese prin liberul
meu arbitru împotriva sfaturilor p rin ilor. Consumul zilnic exagerat, de ou , lapte, smântân foarte
gras , carne gras , supe consistente, zah r tos, cantit i de mâncare între 2 şi 2,5 kg au avut un
impact major asupra ficatului. Cum zicea Galilei „e pur si muove”, adic „şi totuşi înc mai era viu”
(am exagerat!).
În jurul vârstei de 20 ani mi s-a descoperit o colesterolemie de peste 350 mg/L. La acea vreme,
aceasta nu a fost pus pe seama alimenta iei, deoarece nu se cunosc cazuri clinice de pacien i care
s prezinte asemenea valori f r nicio alt afec iune asociat . Din acest motiv, nu mi s-a recomandat
nicio medica ie, cu excep ia regimului alimentar, pe care nu l-am respectat. Într-o statistic
aproximativ , în primii 25 ani de via , am consumat ca. 16.000 ou , ca. 2000 kg unt de calitate
superioar , câteva sute de kg de carne, ca. 4000 litri lapte gras, sute de kg maionez cu cartofi şi ca.
2500 tablete de Fasconal, aşa c … am ingerat şi „fabricat” colesterol. Nou inginerilor ne plac
calculele la … nebunie.
Ar trebui totuşi s m mir de cel pu in dou lucruri: a. C sunt înc viu … şi … b. C nu am
ajuns s am boli grave. Colesterolul denumit şi „r u” din componenta total se calculeaz cu rela ia:
LDL = colesterol total – [(trigliceride: 5) + HDL],
unde HDL este colesterolul „bun” şi LDL colesterolul „r u”. Iat câteva l muriri despre
colesterol:
MITUL COLESTEROLULUI
M bucur enorm pentru faptul c pot s v aduc la cunoştin o informa ie de ultim or , legat
de prezen a colesterolului în sânge. Traducerea unui articol preluat de pe pagina de web a CNN
http://edition.cnn.com/2015/02/19/health/dietary-guidelines/ ne prezint un fapt relevant despre
modul în care valoarea concentra iei de colesterol din sânge a fost în mod eronat (inten ionat sau
nu) stabilit la o limit superioar care ne punea pe majoritatea dintre noi în postura de pacien i.
Oare Comisia de Recomand ri dietetice din SUA … pare s dea semne c îşi cere scuze ?
Pentru o informare rapid pute i consulta versiunea în limba român a acestui articol care se poate
lectura şi downloda de pe blogul de Medicin Sportiv BioGenerom la adresa de internet:
http://biogenerom.ro/sfarsitul-erei-colesterolului/. Citat din sursa româneasc :
„Colesterolul: Anterior, (liniile directoare dietetice) se recomanda limitarea consumului de
colesterol la mai pu in de 300 mg/zi. În 2015 recomand rile dietetice (DGAC) nu mai continua cu
aceste recomand ri deoarece dovezile disponibile arata c nu exist o leg tur între consumul de
colesterol prin alimenta ie şi nivelul colesterolului din sânge. În conformitate cu concluziile
raportului American Heart Association (AHA/ACC raport), colesterolul este un nutrient al c rui
consum m rit nu este o problem .” (DGAC). Raport 2015, cap 1, pag. 17.
Mai simplu spus consumul de colesterol nu este o problem pentru s n tate şi nu afecteaz
nivelul colesterolului din sânge. Aceasta este o schimbare revolu ionar în raport cu recomandarile
de acum 50 ani, care au afectat şi schimbat complet obiceiurile noastre alimentare.
Cu acest raport şi în leg tur cu noile instruc iuni ale American Heart Association care
elibereaz utilizarea de medicamente de la nivelul colesterolului, a c zut şi ultimul bastion de
recomand ri dietetice şi medicamente legate de colesterol. Colesterolul este produs în propor ie de
40
85% de organismul însuşi şi este un compus de baz pentru existen a vie ii. Absorb ia colesterolului
din alimente este de numai 15% şi nu afecteaz nivelurile sanguine. Datorit implic rii
colesterolului în numeroase func ii ale organismului, nivelul lui în sânge creşte nu pentru c am
absorbi mai mult din alimente ci pentru c este necesar s repare defec iuni ale celulelor şi
esuturilor. Organismul nostru creşte produc ia endogen de colesterol pentru a ajuta la
mecanismele de reparare. Fiecare dintre noi este diferit şi are un nivel genetic determinat al
nivelului colesterolului. Nu exist dovezi ştiin ifice care s ne permit s definim nivelul ”normal”
al colesterolului.
Valoarea normală a colesterolului este considerată între 150-320 mg/dl.
Dac o persoan are o valoare, care de obicei, este aproape de 220 ml/dl şi ea creşte la un
moment dat, atunci aceasta înseamn c undeva în organism exist o problem şi este necesar mai
mult colesterol penrtu a o repara. Colesterolul nu este o problem ci un mijloc de a corecta
defec iunea. Solu ia ideal ar fi s identific m inflama ia cronica şi s intervenim ajutând
organismul s finalizeze procesul.”
Aşadar, fraza „cheie” a acestui articol este, o scriu din nou „valoarea normală a colesterolului
este considerată între 150-320 mg/dl”.
Ce concluzii putem trage de aici? Gândi i-v fiecare, analiza i bine toate opiniile şi lua i decizia
cea mai corect pentru s n tatea dumneavoastr . Eu nu pot şi nu am dreptul s v încurajez în a
alege sau nu tratamentul cu statine. Dumneavoastr trebuie s face i alegerea. În continuare v
prezint un fragment din edi ia aniversar a c r ii lui Bruce Lipton „Biologia Credin ei” care s-a
lansat în luna februarie 2016 în Statele Unite.
MITUL COLESTEROLUI EXPLICAT DE BRUCE LIPTON
Studiul membranei celulare a permis refacerea reputa iei colesterolului, mult vreme considerat
principala cauz a bolilor cardiovasculare, a infarctului şi atacului cerebral din zilele noastre. În
cazul vinov iei prin asociere, 35% dintre pacien ii cu boli cardiovasculare prezint niveluri ridicate
de colesterol, iar celulele endoteliale de la nivelul vaselor sangvine afectate sunt pline cu pic turi de
colesterol.
Ceea ce doresc eu este s ofer o imagine mai nuan at asupra colesterolului, al c rui rol este
ignorat din graba de a-l demoniza. Colesterolul este o molecul lipidic cu rol fundamental în
supravie uirea de zi cu zi. De exemplu, este precursor în sinteza steroizilor, printre care s rurile
biliare necesare digestiei, hormonii reglatori precum estrogenul şi cortizolul, dar şi vitamina D.
Colesterolul este un component fundamental al membranei celulare, necesar supravie uirii a peste
50 de trilioane de celule care ne alc tuiesc şi, deci, supravie uirii noastre.
Colesterolul permite men inerea unui echilibru extrem de important la nivelul membranei
celulare: aceasta trebuie s fie suficient de rezistent pentru a se opune presiunii citoplasmei pe care
o înconjoar , dar suficient de elastic pentru a permite mişcarea celulelor. Fluiditatea membranei
este extrem de important în controlul func iei „creierului” celulei (care e membrana) deoarece
influen eaz capacitatea membranei de a descifra şi de a r spunde informa iei din mediu.
Pentru a func iona la parametri optimi, proteinele membranare integrale (PMI) – molecule
receptoare şi efectoare – trebuie s se implice reciproc circulând liber prin miezul hidrofob al
membranei. Vâscozitatea acestui miez lipidic este cea care controleaz capacitatea proteinelor
membranare de a circula liber. O membran format doar din molecule fosfolipidice ar fi prea
fluid , stimulând mobilitatea proteinelor membranare integrale, dar nu va fi suficient de rezistent
pentru a se opune presiunii citoplasmei pe care o înconjoar .
Colesterolul este o molecul mai rigid decât una fosfolipidic . Atunci când se inser în
membran , imobilizeaz moleculele fosfolipidice din jur, ceea ce duce la o rigidizare suplimentar
ce m reşte rezisten a membranei şi scade influxul de ioni de mici dimensiuni şi de molecule. De
asemenea, colesterolul creeaz spa iu suplimentar între moleculele fosfolipidice, spa iu care previne
„gelificarea” lor, astfel c aceste molecule nu se vor transforma dintr-o gr sime lichid într-una
solid .
Pe lâng creştetrea rezisten ei membranare, colesterolul ac ioneaz şi ca un „antigel” ce
permite mişcarea liber a proteinelor şi lipidelor (Holthuis & Menon 2014). Dar moleculele care
41
confer rigiditate membranei celulare pot restric iona mişcarea PMI. Prin cuplajul cu o anumit
categorie de lipide, numite sfingolipide, clusterele (ciorchinii) de molecule de colesterol formeaz
„plute” rigide care restric ioneaz mişcarea PMI pe care le includ. Aceast restric ionare a mişc rii
PMI este un alt exemplu de ac iune pentru binele general. „Plutele” pot fi asem nate unor „ arcuri”
ce comaseaz clusterele de PMI care ajung s conlucreze pentru a controla anumite func ii celulare.
Plutele de colesterol sunt echivalentul, la nivel celular, al memoriei de scurt durat , moleculele de
PMI pe care le con in reprezentând informa ia care determin diverse comportamente la nivel
celular (Korade and Kenworthy 2008).
Aceste roluri vitale sugereaz c colesterolul nu ar trebui s fie considerat un personaj negativ
şi r u de temut, ci doar un soldat care îşi face datoria undeva pe linia de comand . Eu nu am avut
niciodat predispozi ia de a considera colesterolul ca fiind factorul generator al bolilor de inim ,
deoarece atunci când am dep şit o anumit etap în via a mea, am petrecut ceva vreme într-un fel de
cercetare revigorant în laboratorul lui Theodore M. Hollis de la Universitatea de Stat din
Pennsylvania. El este un om de ştiin talentat şi l-am cunoscut pe vremea când urmam cursurile
Facult ii de Medicin .
Când am fost în laboratorul lui, Ted mi-a ar tat probe de sânge de la şobolani pentru a studia
ateroscleroza uman , înt rirea şi îngustarea arterelor, care este principala cauz de deces în Statele
Unite. Aceste animale au avut atât de mult colesterol în sistemul lor sanguin încât, sângele lor era
alb l ptos. În ciuda nivelului aparent toxic al colesterolului, aceşti şobolani nu au format pl ci de
ateroame (celule endoteliale tipice ale vaselor de sange aterosclerotice).
Secretul, spunea Ted, era un medicament antihistaminic care se ofer pacien ilor pentru
anumite forme de alergii. El a introdus medicamentul deodat cu colesterolul observând faptul c
acesta ar putea anula (aşa-zisa) influen a colesterolului în formarea pl cilor aterosclerotice. Munca
lui de cercetare a ar tat c simpla prezen a colesterolului nu a fost factorul generator al distrugerii
vaselor de sânge.
Din moment ce antihistaminicele protejau şobolanii, era cumva evident faptul c cercetarea lui
Ted sugera un alt vinovat şi anume histamina. Cu toate acestea eu nu aş pleda în favoarea îndop rii
pacien ilor cu antihistaminice. Cercetarea de la acest nivel este înc mult prea preliminar , dar, aşa
cum şti i, biomedicina se gr beşte foarte repede s caute solu ii în medicamente f r a în elege pe
deplin efectele secundare ale acestora. Histamina este un hormon legat de stres, care preg teşte
organismul pentru a face fa unor leziuni anticipate şi inflama ii atunci când r spunsul subconştient
„lupt -sau-fug ” este activat de un factor de stres perceput.
Zeci de ani mai târziu, rolul histaminei în facilitarea aterosclerozei a fost confirmat. În studiile
recente pe şoareci, s-a reuşit modificarea genelor pentru sinteza histaminei. Aceşti şoareci,
modifica i genetic, erau în imposibilitatea de a sintetiza histamina, şi au rezistat influen elor
factorilor de stres care produceau inflama ii şi ateroscleroz la grupul de control. Iar rezultatele
observate la şoarecii f r histamin au fost independente de nivelul de colesterol din sânge. (Wang
şi colab, 2011).
Rezultatele studiilor pe animale indic rolul pe care îl are stresul cronic în sinteza de histamin
şi în debutul şi agravarea aterosclerozei, favorizând apari ia bolilor cardiovasculare. În contrast
direct cu rolul greşit şi implicit asociat colesterolului în patologia cardiovascular , ca fiind factorul
generator al bolilor de inim , de fapt s-a observat c e vorba de stress-ul din mediul înconjur tor,
mai degrab decât de disfunc ii genetice sau biochimice.
Deşi aceast cercetare contracareaz graba cu care institu iile medicale acuz colesterolul,
aceast grab este alimentat de interesele industriei farmaceutice, pentru c respectivele companii
farmaceutice au scos pe pia o alt solu ie „minune”, de data aceasta sub forma statinelor.
Statinele sunt o categorie de medicamente utilizate pentru sc derea colesterolului din sânge,
prin inhibarea unei enzime hepatice responsabile de producerea a 70% din colesterolul
organismului. Ini ial, statinele au fost gândite pentru pacien ii cu risc ridicat de boli cardiace, dar
cineva, probabil din zona vânz rilor, a venit cu ideea c statinele ar putea fi bune pentru preven ia
primar , pentru cei care prezint riscul de a dezvolta boli de inim în viitor, f r s se cunoasc
predispozi ia lor real c tre aceste afec iuni.
42
STUDIUL JUPITER
Studiul „Jupiter” a fost deseori utilizat în favoarea îndop rii majorit ii oamenilor cu
statine, indiferent de predispozi iile lor pentru boli cardiovasculare. În timpul perioadei de
studiu, ei au observat c din grupul placebo, 68 de pacien i au f cut atact de cord şi doar 31
din grupul care au luat statine au f cut atac de cord.
Deci, în conformitate cu aceste numere, statinele ar fi produs o reducere uimitoare de
58% a riscului relativ la boli cardiovasculare. De aici, ei au „tras” concluzia c statinele sunt
eficiente în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Dar ei nu au oferit publicului datele complete ci doar pe cele par iale, scoase din context,
deoarece era vorba de 8901 pacien i în grupul de control (placebo) şi cel experimental
(statine). Aceasta înseamn c 68 de pacien i din 8901 din grupul de control (placebo) au f cut
atac de cord, adic 0,76% iar în grupul de control doar 31 din 8901, adic 0,35% din pacien i
au f cut atac de cord, ceea ce a însemnat de fapt, o reducere a riscului real cu mai pu in de o
jum tate de procent. Datele indic faptul c la fiecare 300 de persoane care iau statine, doar
una singur ar avea şanse reale de a nu face atac de cord.
Efectele statinelor în sc derea colesterolului au fost mult exagerate. Ca o not separat ,
AstraZeneca, produc torii de statine, au fost principalii finan atori ai discreditatului (în
prezent) studiu „Jupiter”, conform unui articol semnat de Lorgeril, et al, 2010.
CONCLUZII
Utilizarea de statine în preven ia primar a bolilor de inim a alimentat vânz rile, dar nu a
rezolvat cauzele în lupta cu bolile cardiovasculare. De fapt, ca şi în cazul multor r zboaie purtate în
ultima vreme, costul este ridicat, iar rezultatele, neglijabile. Deşi statinele au adus profituri de 29
miliarde $ în vânz ri, doar în SUA, în anul 2013, r zboiul împotriva colesterolului a avut un impact
nesemnificativ asupra bolilor cardiovasculare.
În cel mai bun caz, statinele reduc riscul real de atac de cord cu aproximativ 0,3%, dar produc
simultan efecte secundare în cazul a 15 – 40% dintre persoanele care consum medicamentul. Studii
recente independente au ar tat c utilizarea statinelor pentru prevenirea primar are o valoare
minim sau nul în reducerea atacurilor de cord si a mortalitatii (Sultan şi Hynes 2013).
Folosirea statinelor pentru a trata boli cardiace este, aşadar, un alt r zboi costisitor al c rui
prognostic nu se poate estima. Înc nu am g sit „armele” de distrugere cardiac în mas . 90% dintre
bolile cardiovasculare nu se datoreaz unei disfunc ii organice la nivelul mecanismelor celulare, ci
reprezint un r spuns comportamental determinat de semnalele din sânge. O în elegere mai bun a
rolului colesterolului în procesarea informa iilor de la nivelul membranei celulare eviden iaz faptul
c dereglarea cu statine a metabolismului colesterolului coincide cu blocarea func ion rii întregului
sistem.
REFERINŢE
Bruce Lipton „Biologia Credin ei” edi ie aniversar , 10th Anniversary Edition of the Biology
of Belief., care s-a lansat în luna februarie 2016 în Statele Unite
43
6. ÎNTREBĂRILE EXISTENŢIALE
În perioada de dup revolu ie, a ap rut o deschidere entuziast spre cunoaşteri de tot felul,
esoterism de toate „culorile”, paranormal şi fenomene OZN. Aşa ca mul i al ii, am fost şi eu
acaparat de „microbul” sau „febra” acestor forme de cunoaştere / pseudocunoaştere, lucruri situate
la limita ştiin ei, greu de verificat, greu de abordat practic, … îns la acea vreme veneau, r s rind de
nic ieri, guru-şi, maeştri (auto-numi i astfel), îndrum tori spirituali, grupuri de evolu ie spiritual
din ar şi din India, ale c ror nume nu vor fi men ionate aici… pentru c interesul meu nu e de a le
critica nominal sau de a le sus ine şi promova.
Am trecut prin c ut rile anilor 90 dup o epoc , ce pe drept cuvânt a fost numit „epoca
întunericului” în aşa-zişii „ani-lumin ” ai regimului lui Ceauşescu. Şi iat c dintr-o dat vine
„lumina”, care m prinde buimac şi h b uc, entuziast s aflu şi s citesc despre mii de lucruri … şi
am început s copiez pe casete video toate filmele posibile despre paranormal de pe satelit (cu
ajutorul unei instala ii construite în stil artizanal, pies cu pies , prin lipire manual , etc).
S-a nimerit excep ional de bine ca aceast nou preocupare a mea, ce se ad uga celei legate de
muzica electronic , s devin totodat obiect al muncii în noul studio de radio reînfiin at, Radio
Cluj şi mai apoi TVR Cluj, unde am lucrat pân … la re-re-re-structurare. Astfel, cu doi „iepuri”
împuşca i din aceeaşi eav am avut un job şi totodat un nou mod de via , în care îmi puteam re-
evalua aptitudinile.
M înscriu şi eu la un curs de yoga (pentru c deja aveam câteva idei în cap înc de dinainte de
89) ca s v d cam cum e chestia asta la modul practic şi organizat. Primul lucru impresionant care
m-a atras aici au fost conferin ele despre paranormal şi senza ional de la Casa de Cultur a
Studen ilor. Se f cea o înghesuial acolo încât dac nu veneai cu o or mai devreme atunci nu mai
înc peai pe uşa de la intrare, sau te opreai undeva acolo, stând în picioare vreo 5 ore, f r s auzi
mare lucru, … dar dac apucai un loc în sal era ok.
Aşadar, m înscriu şi eu la cursuri şi trecem prin diverse etape de exerci ii, posturi (asanas,
cum le ziceau ei), respira ie (pranayama, în termenii consacra i) şi teorie. De fapt întâi se începea cu
teoria şi pe urm era partea practic . Ajung şi eu aici ca un „picat din lun ”, un habarnist, închistat
emo ional resim indu-se înc „urmele” personalit ii mele din copil rie (acea stare de ur pentru
tot), la care s-au ad ugat şi alte defecte (pe care nu mi le puteam vedea, dar chipurile le vedeam pe
ale altora). Şti i vorba aia cu paiul care se vede numai în ochii altora ?
Primul şoc informa ional, prin care am trecut, a fost acela c profesorul cursului (da i-mi voie
s nu îi spun „guru”), mi-a demolat toate concep iile ştiin ifice despre lume şi via cu care tocmai
ieşisem de pe b ncile Facult ii de Electrotehnic în anul 1988, aşadar proasp t absolvent, proasp t
„îndoctrinat” în materialismul ştiin ific şi academic. Pe mine m-a surprins c el f cea asta, la rândul
s u fiind relativ proasp t inginer electronist (ca şi mine). Era de necrezut. În primul an de cursuri
tot ce aveam în cap a fost demolat.
Dar ceva trebuia pus în loc… dac aia nu mai e valabil, atunci ce anume ar mai putea fi
valabil?, m întrebam eu… Yoga! … zicea el. Dac facem yoga o s ajungem la starea în care vom
în elege totul, f r s trebuiasc s afli din c r i. Formidabil promisiune! Eh, da, asta e o chestie de
care nu mai auzisem pân la acea vreme. Faptul cel mai uimitor era acela c aveam colegi care au
dovedit asemenea aptitudini geniale şi aveau o minte excep ional . Era impresionant s m aflu
printre un grup de oameni care aveau deja realiz ri de excep ie, o minte clar (în compara ie cu a
mea), f ceau posturile de la sal excep ional de bine,… toate acestea m impresionau.
Al doilea şoc informa ional, prin care am trecut, a fost acela c profesorul cursului a început s
sus in o idee cu care nicicum în ruptul capului nu puteam s m pun de acord: transmutarea şi
sublimarea poten ialului material sexual.
M gîndeam oare ce fel de b rbat ar mai putea fi acela care s nu mai poat da afar
s mân a,… dar avea multe argumente. De fapt multe lucruri legate de aceast problem , fac parte
din esen a înv turilor tradi ionale milenare orientale (India, China, etc). Desigur, îmi imaginam
faptul c , într-un anume fel, acei asce i, yoghini, etc., puteau s aibe copii când doreau dar puteau şi
44
s transforme s mân a în restul timpului. Eu m vedeam cel mai incapabil de a face asta şi chiar mai
mult, credeam c to i ceilal i deja au reuşit, … pentru c eram impresionat de modul în care veneau
aranja i (unii dintre cei „grozavi”), cu p rul lung, barb , un chip calm, ochi p trunz tori, de parc
acuma imediat ar da iluminarea peste ei.
M f ceam şi eu prezent pe undeva pe acolo, … nimeni nu m b ga în seam , dar au aflat c
eram jurnalist, îns unul blând de felul s u, … nu eram scandalagiu. Îmi pl cea muzica electronic
şi m bucuram de companie, dar nicicum nu m puteam împ ca cu ideea c trebuie transmutat (de
fapt mi-a trebuit vreo 10 ani s pot în elege ce e transmutarea aia) ceea ce se afl în vezicula
seminal . Întrebarea la care niciodat nu am primit r spuns era: s mân a dispare cu totul şi devine
energie ? Nimeni nu ştia de fapt s explice concret pe mintea unui inginer, cum se face asta,… şi era
enervant!
Aşa c ne ziceau c acest lucru, pe care nu îl puteau explica, cum c totuşi cumva anume el se
produce atunci când faci posturile de yoga. „Eh”, m gândeam eu, „hai s-o v d şi pe asta şi atunci o
s cred”. Am ajuns s înv m vreo,… în jur de 50 de posturi, din care unele, cam jum tate din ele,
nu eram în stare s le fac corect, vreo … un sfert nu eram în stare s le fac deloc, iar la restul
p ream a fi expert şi îi puteam întrece pe al ii, care se uitau mira i. Realmente, dac f ceai o
anumit postur , se sim ea un fel de c ldur în corp care parcurgea un traseu, exact aşa cum era
explicat la partea teoretic .
-„Ei şi ? ce-i cu asta?”, am întrebat eu,…
-„P i asta e dovada! Uite aşa se transmut energia!”,…
Ok,… şi astfel dintr-o dat am început s m cred un … expert. Nu o s fac o pledoarie pro sau
contra yoga, dar tradi iile indiene sunt în mare parte adev rate. Po i verifica practic multe asemenea
lucruri şi s observi rezultatele. Singura problem e aceea c rezultatele nu se men in mult vreme
dup întreruperea tehnicilor şi exerci iilor, dar o s revin asupra acestui lucru mai încolo. Am
devenit mult mai energizat, vitalizat, durerile de cap (pe care le aveam de dinainte de practica yoga,
s-au r rit de la 100 pe an la cca 20-30 pe an, fiind suportabile şi aveau durat mai mic ).
Mi-a crescut pu in masa muscular , am început s m echilibrez emo ional, au sc zut num rul
de r celi (gripe, viroze) la doar una cel mult dou pe an, … am avut o mai bun focalizare a min ii,
… Am început s îmi l rgesc viziunea despre via şi Univers, chiar credeam c pe undeva pe acolo
ar exista şi un fel de Absolut, f c tor al lumii v zute şi nev zute (pentru c nu puteau s ne lase în
afara oric rui Dumnezeu, atât doar c nu era cel biblic, ci … altul). Faptul c nu l-am g sit nic ieri,
nici pe cel biblic şi nici pe cel pe care îl indicau ei … e o alt istorie. Dac ave i r bdare s citi i, o
s v-o spun.
Ca s scurtez povestea, totul era frumos, interesant dar eu continuam s pierd s mân a, chiar
dac f ceam acea transmutare „la greu” în fiecare weekend vreo 6 ore de exerci ii la sal , dar nu
pot s nu observ faptul c …. era mai rar… adic s mân a nu se pierde zilnic. Aşa c nu puteam s
nu le dau dreptate în afirma iile lor, dar nici nu puteam ajunge la un rezultat complet şi anume acela
de a nu mai pierde s mân a deloc. Pentru c , … chipurile,… se presupune c adev ratele rezultate
se ob in numai în etapa aceasta. Iar acest lucru, din p cate, nu ai cum s îl verifici decât numai
dup ce ai ajuns aici. Aşa c treaba nu are decât dou alternative: ori o crezi şi o faci, ori mai bine
o laşi! Şi teoria asta ne-o turna în cap, ori de câte ori cineva punea o întrebare personal , despre o
problem personal , despre un eşec sau o traum emo ional , sau avea o boal . La indiferent ce
problem de via ai fi avut, r spunsul pe care îl primeai era unul singur: ca să rezolvi problema X
trebuie să faci sublimarea şi transmutarea poten ialului sexual.
Îmi venea s îmi dau pumni în cap ! Orice pe lumea asta ai fi dorit s po i rezolva, primeai
acest r spuns ! Cum putea s aibe leg tur gr mada de probleme de via şi s n tate cu s mân a ?!
Trebuie s fac o parantez la povestea asta pentru a men iona c în anul 1993 venise la Cluj
un vindec tor arab dar care era şi absolvent al Facult ii de Medicin de la Cluj. Nu pot s îi dau
numele sau s spun prea multe despre el, astfel încât s i se poat afla identitatea, f r acceptul
s u, aşa c m voi limita doar la atât: e medic de profesie şi vindec tor (healer). O s spun doar
faptul c timp de 3 s pt mâni (una în prezen a sa vreo 10-12 ore pe zi plus înc alte dou
s pt mâni), eu nu am pierdut s mân a şi am sim it în corp energiile specifice acelei transmut ri şi
sublim ri de care se vorbea la curs şi pe care de unul singur nu le puteam produce. Cât vreme am
45
stat lâng acest vindec tor, care, printre altele, f cea lucruri uimitoare (pentru vremea aceea),
acest fenomen de transmutare-sublimare se producea automat, f r niciun efort şi f r nicio
tehnic , dar la dou s pt mâni dup ce a plecat el, nu s-a mai produs nimic. Anii au trecut şi
regretele desp r irii de acel vindec tor erau tot mai acute. Tocmai am în eles c nu voi fi în stare
s produc acest fenomen de unul singur. Am încheiat paranteza.
Opt ani de zile la rând, toate orele de teorie se încheiau cu cuvintele „transmutare”,
„sublimare”,… încât nu mai suportam s le aud. M tr geam undeva într-o banc din spate,
aşteptând s se încheie povestea… ce se repeta ca de pe un disc de patefon defect, ce „s rea” de
fiecare dat la aceeaşi şi aceeaşi şi aceeaşi fraz . Era de groaz ,… dar vorbesc numai în nume
personal, pentru c to i ceilal i erau (sau pozau) foarte încânta i, ferici i, împlini i, ca şi când ei
reuşiser s fac asta, excep ie câ iva care aveau probleme şi puneau întreb ri. Cum de aproape
toat lumea de aici putea face treaba asta şi eu nicicum ? Asta era dilema.
Mult mai târziu am în eles c lucrurile erau de fapt invers, fa de cum credeam eu, adic ,… de
fapt,… aproape nimeni nu poate face treaba asta, doar mimeaz c o face, vorbeşte despre ea, …
dar biotransformarea nu se produce. Dar am continuat s mai merg la cursuri cam vreo 16 ani la
rând, pân ce am ajuns eu în situa ia de boal (în care mai erau şi al ii), iar durerea a fost crunt şi
p rea de nevindecat.
Nimeni şi nimic nu îmi putea explica cum s pot face treaba asta, la modul cum era prezentat .
Interesul pentru exerci ii a sc zut mult, f ceam tot mai pu in, eram tot mai dezam git, veneam la
sal f r nicio speran în vindecare, nu aveam nicio postur util în boala mea, ba chiar unele
deveniser contraindicate. Fir-ar s fie de treab ! Am „jucat la Lotto” (exagerez, nu e chiar aşa) 16
ani din via , f r s ob in niciun rezultat. Dar totuşi, demonstra iile erau clare, pozi iile corporale
func ioneaz (dar numai dac le faci ore în şir pe zi, în fiecare zi), îns eu, deja, nu mai aveam chef
de aşa ceva. Şi pân la urm , chiar dac aş fi acceptat s îmi transform întreaga via şi timp liber
într-o practic yoga, atunci ce fel de bucurie şi via ar fi fost aceea? Diminea a asane 3 ore, apoi
relaxare, apoi o mas de amiaz – de exemplu regimul Oshawa (pe care niciodat nu am fost în
stare s îl fac), dup care tehnici de respira ie, iar şi relaxare, setul urm tor de asane… P i mi se
zicea ca asta e via a de yoghin.
- El renun la toate lucrurile materiale şi face numai yoga, … zicea instructorul.
- Grozav ! P i eu nu pot face asta!!, … am r spuns enervat.
- În cazul sta, îmi zicea instructorul, yoga nu e pentru tine.
M imaginam a fi cel mai neputincios, incapabil şi slab cursant dintre to i. Chiar dac nu m
imaginam astfel (şti i povestea aia cu se întâmpl ceea ce crezi c se întâmpl ?), tot nu aş fi fost
departe de realitatea acestei „imagini”. Spun asta pentru c , diferen a dintre mine, care m credeam
slab şi neputincios şi al ii, care se credeau grozavi, dar numai pozau astfel, era … nesemnificativ .
Poate c o imagine bun despre sine func ioneaz bine în anumite condi ii dar atunci când e
vorba de biotransformare, eh, aici nu merge. Degeaba m consider „grozav” dac biotransformarea
nu se produce şi e cam acelaşi lucru (deşi nu chiar aş pune semnul „=” egal) dac m consider
incapabil (ceea ce ar face acest lucru chiar egal cu imposibilul). Situa ia trebuie tratat cu foarte
mult seriozitate şi realism confirmat la momentul clipei, f r a prezice un viitor improbabil şi f r
a face din realitatea clipei o realitate permanent a tuturor restului zilelor pe care le mai ai de tr it.
Din p cate, miturile şi iluziile, care acapareaz societatea modern , frâneaz puternic dezvoltarea
personal .
O s prezint câteva din ele, pentru a le putea folosi drept exemple notorii, de bun sim , cu care
nu ar trebui s ne mai confrunt m vreodat , dac ne pretindem a fi o societate evoluat şi
dezvoltat . Chiar dac scriu aceste exemple, din p cate, vor continua s apar mereu altele, fie
„varia iuni” pe aceeaşi „tem ”, fie teme noi, r mase neexplorate de c tre min ile isterice ale unora.
MITURI MODERNE – ANUL 2012
În anul 2010, spuneam cu toat încrederea şi responsabilitatea despre anul 2012 urm toarele
lucruri, citez textual afirma iile difuzate pe post:
46
„2012 a devenit nu doar un num r care indic un an calendaristic ci o legend ce înv luie
min ile oamenilor aproape pe întreaga planet . Vine sfârşitul lumii ? Vom fi lovi i de un asteroid ?
O supernova se va manifesta pe cerul planetei noastre ? Un supervulcan va afecta dramatic via a
pe P mânt ? Sau poate va interveni o schimbare a înclin rii axei terestre ? Indiferent de toate
acestea, ziua de 21 decembrie 2012 va veni cu siguran . Ceva acolo sus se întîmpl . Oare
piramidele ascund cheia acestui mister ? Hmmm… un tricou negru (cu cifrele 2012 pe el) ne
„coloreaz ” viitorul… iar un film de fic iune ni-l aduce pe ecran. Oare aşa va ar ta lumea noastr
în 2012 ? Regizorul Roland Emmerich, care a creat filmul de fic iune „2012”, nu crede în nimic din
toate acestea. Înclina ia oamenilor spre dezastre şi apocalipse a m rit bugetul creatorilor de filme.
Dar unii cred c vom intra în era luminii… iar apocalipsa ne aşteapt dup un col . Ni se vorbeşte
de alinieri planetare, despre calendarul maya, iar dezastrele continu s apar în tot mai multe
filme ale micului şi marelui ecran. 2012, cea mai mare febr a tuturor timpurilor pare s se
aştearn peste min ile celor creduli şi poate a sosit vremea s spunem pe fa : e o fars ! e doar o
poveste !. 2012 este numai o specula ie. P mântul va continua s existe, noi vom continua s
exist m şi via a va merge înainte f r s a se sinchisi de prezicerile astrologice.
Dar c r ile despre 2012 continu s se publice cu frenezie chiar dac totul nu e decît un mit
modern. Calendarele nu sunt decît mijloace formale pentru a planifica activit ile caracteristice ale
vie ii sociale. Calendarul este doar o formalitate, indiferent de modul în care s-au num rat anii,
zilele şi lunile. Iar alinierile planetare, conjunc iile şi orbitele sunt doar simple atribute asociate
unor fenomene naturale fireşti care niciodat nu au prevestit sau adus dezastre. Din p cate, aşa-
zisa epoc a luminii pe care o anun unii prezic tori începe cu un întuneric al ra iunii. Respingem
ştiin a şi accept m necondi ionat pseudoştiin a. Aducem imagina ia şi fic iunea la rang de adev r
iar profe iile şi viziunile încearc s înlocuiasc ştiin a.”
Nu-i aşa c e stupid ? Evident, anul 2012 a sosit şi a trecut, dar oare a îngropat şi mitul odat cu
el? Nu, din p cate nu… deja au ap rut „modific ri”, înso ite de „scuze”, cum c de fapt, ar fi fost
vorba de un alt an, dar foarte aproape de acesta. În cadrul unei alte prezent ri publice am afirmat la
începutul lunii martie 2011 urm toarele (şi cu aceasta de fapt fac o scurt parantez la povestea
vie ii mele, deoarece a trebuit şi eu s m conving de toate aceste aiureli):
VIZIUNEA PESIMIST-APOCALIPTICĂ
„S presupunem pentru moment c marea majoritate a con inutului miilor de c r i, articole şi
filme documentare este real şi este pus în aplicare. O s încerc s portretizez aceast lume în care
îns şi faptul de a tr i este doar o întîmplare. În aceast lume, suntem deja victime neputincioase
asupra c rora se revars întregul arsenal al Marii Conspira ii Satanice Globale.
Din momentul în care ieşim din casele noastre, deja aerul este poluat cu cele mai otr vitoare
substan e probabil aruncate voit din avioane. Vrem s cump r m mîncare, dar aceea e deja
contaminat şi compromis . Ea con ine e-uri cancerigene, con ine adaosuri menite s ne
influen eze gîndirea iar legumele şi fructele au fost stropite cu insecticide sau solul a fost impregnat
cu tot felul de substan e toxice. Dac mergem în indiferent ce loc, pe indiferent ce str zi, toate
camerele de supraveghere înregistreaz imaginile pe casete. Iar dac nu ne v d camerele video,
atunci sigur suntem v zu i de c tre sateli ii orbitali. Uneori trebuie s vorbim la mobil dar acesta
emite radia ii şi prin urmare putem face cancer.
Dac afar e senin atunci cu siguran Soarele ne poate ucide prin radia iile sale sau ne va
apare un cancer de piele. Unii simt o team crescînd de la un moment la altul şi nu le vine s
cread c restul lumii este atît de nep s toare fa de … marea apocalips sau … marea transla ie
din 2012. Unii spun c tr im într-o lume de tip Matrix. În momentul în care ştiin a şi cunoaşterea a
cunoscut o dezvoltare exponen ial , de fapt lumea noastr pare c devine tot mai rea. Suntem
robotiza i şi controla i de for e terestre, extraterestre sau reptiliene; suntem teleghida i şi
telecomanda i, sau poate facem parte dintr-un mare laborator de experimente.
Cu siguran vor testa un nou virus, sau vor descoperi o nou particul . Poate va fi creat o
gaur neagr . Aşadar, tr im într-o lume în care condi iile climatice sunt generate la comand ,
precum uragane, cutremure, deplas ri de pl ci tectonice sau erup ii vulcanice, … aproape toate
sunt rezultatul unor experimente militare. Dac ne îmboln vim, e tot din cauza mediului sau a
47
conspira iei care ne-a alterat mediul. Şi atunci trebuie s lu m medicamente, dar acelea sunt
toxice, sau nu vindec şi companiile prosper .
Dac se descoper o nou molecul , cu siguran va fi folosit în scopuri militare. Astfel,
aştept m de la o zi la alta s ias de pe masa preziden ial a Biroului Oval acel decret, proasp t
semnat, prin care se aprob depopularea masiv a planetei pîn ce vom fi r mas doar cîteva sute
de milioane. Pîn şi sistemul periodic al elementelor a început s devin … instabil. Ni se spune
deja c elemente precum Carbonul sufer „muta ii” datorit unor radia ii necunoscute ce vin …
tocmai de la Soare. Telefoanele, faxuri, e-mail-uri, scrisori, colete, toate sunt înregistrate,
ascultate, catalogate şi verificate. Banii vor avea microchip, ni se vor implementa şi nou
microchip-uri, sau vom primi injec ii cu vaccinuri al c ror rol este ucid în mas . Filmele şi
transmisiile televizate au imagini sau mesaje subliminale menite s ne spele creierul. Aşa arat
lumea celor care cred în asemenea exager ri şi iluzii boln vicioase. Oare ce sens mai are s exişti
în aceast lume ? Ei au arme, noi avem creioane. Ei au puterea în mîn , noi suntem sclavi”.
Aşadar, asta era povestea care ne era dat spre îngurgitare, periodic, uneori s pt mânal, prin
toate c ile de „informare” sau … dezinformare pân ce, în scurt timp, a devenit o isterie în mas .
Mi-a fost foarte greu s ies din aceast irealitate pentru a îmi putea forma o alt viziune, una realist
pe care o explic în paragraful urm tor:
VIZIUNEA OPTIMIST-REALISTĂ
Eu cred c tr iesc într-o lume în care mai pot vedea oameni zîmbind, iubind şi creînd lucruri
foarte frumoase şi utile. Sunt fascinat de noile descoperiri şi noile în elegeri care ne l rgesc tot mai
mult orizontul conştiin ei de sine. Cu toate acestea ştiu c lumea noastr e o lume bazat pe
competi ie, pe rela ii care nu întotdeauna respect individul şi adev rul, dar în acelaşi timp ştiu c se
depune un efort în acest sens, de autoperfec ionare şi autodep şire.
Oamenii fac greşeli dar au posibilitatea de a înv a din ele. Am o viziune optimist-realist
asupra viitorului şi cred c exist suficiente argumente pentru a o putea valida. Cred c epocile cu
adev rat întunecate ale civiliza iei noastre (privit din perspectiva ultimilor cîteva mii de ani) nu se
vor mai repeta. Am descoperit în aceast lume, muzic , art şi filme de calitate şi s-au publicat c r i
de mare însemn tate pentru evolu ia şi dezvoltarea noastr ca indivizi.
Dar în acelaşi timp ştiu c exist foarte mult subcultur , art şi literatur de slab calitate care
nu ne ajut s progres m. Toate acestea sunt la alegerea noastr . Dar mai ştiu c experien a de via
a unui individ îl poate ajuta pe altul şi iar noua sa experien îl va ajuta pe urm torul. Suntem înc la
început. Nu ştim foarte multe lucruri despre cum ar putea ar ta un trai în deplin armonie pentru to i
indivizii şi nu doar pentru cî iva, dar înv m treptat şi începem s în elegem. Avem temeri,
angoase, personalit i necizelate dar nu cred c ne afl m în pragul unei autodistrugeri sau al unei
apocalipse. Fiecare interpret m lumea pe baza propriilor iluzii în care credem şi deseori vrem s le
impunem altora. Iluziile au primit un loc esen ial în via a noastr dar nu toate sunt inutile. Pe baza
lor putem crea, putem s ne dezvolt m sau putem distruge şi s ne îmboln vim. Are sens s exist în
aceast lume ? Da!. Cred c exist o minoritate crescînd de indivizi care ştiu s îşi ridice nivelul de
calitate a vie ii, bucurîndu-se de toate acele lucruri simple, f r a pretinde c sunt oameni spirituali
sau ilumina i. Contribu ia mai mic sau mai mare a fiec ruia se însumeaz şi ne ajut în acest
progres real de dezvoltare personal şi acesta e un motiv pentru a fi optimist. Nu cred c e nevoie s
îmi imaginez un viitor despre care nu ştiu nimic concret, dar dac aş vrea s aduc o pic tur din acel
„viitor” în prezentul clipei de acum atunci aş spune: e fascinant a observa, a tr i şi a explora
necunoscutul, pornind de la noi înşine pîn spre cele mai îndep rtate hotare ale Universului. Cred c
facem deja acest lucru şi vom continua s o facem şi în viitor sub o form sau alta.
Eu cred în puterea misterioas care ne permite supravie uirea chiar şi în condi iile unui mediu
capricios. Exist tot mai multe observa ii care sugereaz faptul c avem resurse şi poten iale latente
ce ar putea activa mai mult creierul, favorizînd o dezvoltare conştient în paralel cu cea tehnologic .
Nu ştim de unde venim dar putem alege încotro ne îndrept m şi ce via dorim s ne propunem, prin
alegerile şi atitudinile noastre din fiecare moment al fiec rei zile. Am ajuns s spun o poveste atât
de lung pentru c în aceşti zece ani care au trecut de la evenimentul esen ial al vie ii mele, am avut
ocazia s descop r numeroase piedici pe care le au al ii, ei fiind realmente chinui i de mituri. În
48
felul acesta, am ajuns s studiez ştiin ific numeroasele temeri şi frici, gânduri ira ionale şi
comportamente anormale. Am f cut emisiuni TV, din care eu însumi am avut foarte multe de
înv at şi o parte din aceste noi experien e de via şi înv turi, le pun în carte, pentru a avea o
organizare logic care s ne ofere cel mai bun ghid şi reper de a ne reorienta în via .
CUM NE-AM PETRECUT SFÂRŞITUL LUMII
Desigur, subiectul sfârşitului lumii face parte din amalgamul esoteric ce este servit uneori în
grupuri, sau la diverse întîlniri. Nu e de mirare faptul c imediat ce mi-am schimbat viziunea asupra
lumii, care, apropo, s-a produs simultan cu biotransformarea, am început s fiu v zut ca un intrus ce
deranjeaz bunul mers al „lucrurilor”. Pentru a în elege cât de jalnic e problema sfârşiturilor
nesfârşite de lume o s citez un fragment mai lung din cartea „Istoria vie ii omeneşti” scris de
istoricul Frederick Martens. El consemneaz un eveniment ce a tulburat întregul continent european
spre finele anului 999 cînd aproape toat lumea aştepta s vin sfârşitul lumii. Citatul a ap rut în
mai multe locuri pe internet, atât în limba român , cât şi în englez , aşa c nu ştiu cui ar trebui s
ofer credite suplimentare, în afara autorului c r ii.
„O dat cu venirea lunii decembrie, s-au declanşat cu o deosebit virulen psihoza în mas şi
fanatismul. Grupuri de flagelatori se perindau în pelerinaje nesfârşite, pornind de niciunde şi
ducând spre nic ieri, se biciuiau reciproc, se adunau în pie ele oraşelor, unde l sau dâre
însângerate, pe drumul care ducea la uşa bisericii. În acelaşi timp, s-a declanşat un val de
sinucideri, ca urmare a spaimei sau a remuşc rilor care îi cuprindeau pe oameni. Totul demonstra
c aceştia nu mai erau în stare s suporte aşteptarea Sfârşitului Lumii. Ziua de Cr ciun a anului
999 a fost martora unei rev rs ri f r precedent de pioşenie şi de dragoste.”
„Era ultimul Cr ciun pe care avea s -l mai s rb toreasc omenirea. Familiile şi-au reînnoit
leg mintele de iubire, iar tinerii îndr gosti i au r mas tot timpul îmbr işa i. Dup Cr ciun a
început, îns , ceea ce noi am numi azi, num r toarea invers . Animalele domestice au fost l sate
libere, pentru c st pânii lor se preg teau pentru Judecat . O parte dintre ele s-au risipit şi s-au
s lb ticit, altele au r mas îns în apropierea gospod riilor. Caii galopau f r int şi f r st pân,
pân ajungeau la zidurile cet ii. Acolo, ap r torii cet ii le d deau drumul s zburde liber pe
câmp. Vacile cu lapte mugeau triste, aşteptând s fie mulse, dar nimeni nu se mai ocupa de ele,
pentru c toat lumea se ruga cu fervoare. Brut riile şi b c niile îşi împ r eau m rfurile f r a
accepta bani în schimbul lor. În Italia, în Spania şi în sudul Fran ei, acolo unde clima era mai
blând , bolnavii şi muribunzii din spitale şi m n stiri implorau s fie duşi afar sub cerul liber
pentru a-l vedea cu ochii lor pe Iisus coborând din cer. La liturghia din noaptea Anului Nou, uriaşa
bazilic Sf. Petru din Roma, s-a umplut pân la refuz. Lumea era convins c aceasta era ultima
slujb religioas la care poate lua parte.”
"Papa Silvestru al II-lea st tea în fa a altarului. Catedrala era arhiplin , toat lumea
îngenunchease. Se aşternuse o linişte atât de profund , încât se putea auzi şi foşnetul mantiei
imaculate a papei, care oficia serviciul divin. Doar un glas se mai auzea, acela care p rea s
numere ultimele clipe ale lumii, n scut o dat cu venirea lui Hristos, cu o mie de ani în urm . Uşa
sacristiei era deschis , iar tic-tac-ul perceput de oameni provenea de la un orologiu uriaş, care
marca fiecare secund printr-o b taie. Papa era un om calm, cu o voin de fier. Probabil c l sase
deschis în mod inten ionat uşa sacristiei, vrând s ob in efectul maxim de dramatism în clipa cea
mare. Liturghia nocturn se sfârşise şi t cerea continua s domneasc . Asisten a aştepta...
Papa Silvestru nu scotea nici un cuvânt. P rea c se cufundase în rug ciuni cu bra ele ridicate
spre cer. Ceasul continua s bat imperturbabil. Oamenii oftau cu ner bdare dar nu se întâmpla
nimic. Asemenea unor copii îngrozi i de întuneric, to i st teau cu fa a la podea şi nu îndr zneau s -
şi ridice ochii. Pe unii îi trecuser n duşelile din cauza spaimei. Genunchii şi mâinile le
în epeniser . Apoi, dintr-o dat ceasul se opri! Unii enoriaşi începur s urle de spaim , iar al ii
îşi pierdur cunoştin a, pr buşindu-se pe podeaua de piatr . Apoi ceasul începu s bat . O dat , de
dou ori, de trei, de patru... B tu de dou sprezece ori. Ecoul celei de-a dou sprezecea b t i r sun
în biseric , îns t cerea de moarte continua s îi st pâneasc pe to i! Atunci, Papa Silvestru al II-
lea se întoarse şi binecuvânt lumea cu un zâmbet triumf tor. În acelaşi moment clopotele din turn
începur s bat , iar orga şi corul s -şi înal e cântecul, la început timid, apoi din ce în ce mai tare.
49
Credincioşii îşi unir vocile cu corul, îmbr işându-se şi v rsând lacrimi de bucurie. Iat cum lu
sfârşit anul 999 dup Hristos."
Toat lumea îşi poate imagina c , dup Noaptea Anului Nou, lucrurile au revenit în f gaşul
normal al vie ii medievale. Negustorii nu şi-au mai d ruit marfa de poman , ranii au început s îşi
caute vitele c rora le d duser drumul, iar ho ii şi criminalii au fost aduna i din nou în închisori. În
prezent societatea uman a cunoscut o dezvoltare cultural şi tehnologic f r precedent în ultimii
cel pu in 5000-10.000 de ani dar mentalitatea pr p stioas nu a disp rut, ci doar s-a transformat
primind alte nuan e şi alte conota ii. E jalnic s mai crezi în asemenea profe ii false. De ce ? În locul
unui r spuns, v propun un alt set de întreb ri, care au fost puse la o conferin public :
„Ce lipseşte din via a dumneavoastr ? A i uitat ceva anume? Sunte i prea mult înrobi i
agita iei de zi cu zi încât nu mai şti i ce c uta i? Sunte i prea ocupa i în rela ii lumeşti efemere?
Rutina lucrurilor de doi bani v men in în permanen ocupa i? Sunte i atât de stresa i încât nici nu
a i observat faptul c via a dumneavoastr nu mai are frumuse e, poezie şi iubire? Sau poate
sunte i captivi în cuşca strâmt a s r ciei, prea strâmt pentru a observa cine sunte i? V sim i i
înverşuna i în lupta pentru a ob ine mai mul i bani? Sunte i obosi i şi epuiza i de o via
mizerabil ? Sau sunte i doar singuri, deprima i şi trişti? Nu aşa ar trebui s arate via a, nu?
Sunte i convinşi de faptul c via a voastr ar fi mai bun dac a i avea mai mul i bani, o slujb mai
bun , o cas mai mare, un corp supraponderal şi un suflet subnutrit? Sunte i mul umi i c face i
parte din turm ? Sunte i ferici i cu alegerile pe care le-a i f cut în via ?
Oamenii au construit corpora ii dar acestea au devenit mai importante decât oamenii. V
place s fi i un dinte care se angreneaz în marile ro i ale progresului? Este acest lucru cu
adev rat satisf c tor? Toate marile civiliza ii ale trecutului zac în ruine. Crede i c cea a noastr
va fi altfel? Este oare ceva în natura noastr pe care materialismul civiliza iei moderne nu a reuşit
s -l hr neasc ? V-a i sim it vreodat captivi într-o lume a hazardului? V-a i sim it captivi într-o
închisoare f r ziduri, un lag r de puşc riaşi f r garduri? Chiar crede i c maşinile tot mai
rapide pe care vi le cump ra i v ajut s c l tori i tot mai repede? Dar cât de mult aştepta i în
trafic? Societatea vrea vitez : f mai mult cu resurse tot mai pu ine ! Hai, nu te l sa ! Hr neşte
apetitul nes ios al L comiei şi Profitului mondial ! Sacrific -te pe Altarul Progresului Materialist!
F aceasta în fiecare zi a vie ii tale, în cutiile şi înc perile tot mai strâmte care te conduc în Lumea
de Nic ieri. Geamurile lustruite ale acestora î i reflect alienarea şi durerea inexprimat .
Hmmm…. Întotdeauna în turm dar de fiecare dat singuri. Sunte i mâna i precum vitele prin
tuneluri subterane în aşteptarea unui viitor ce nu va veni niciodat . Oare cum vi se pare aceast
poveste?” (extras din prolog la conferin a „Singularitatea în Matrice” de David Bruce Hughes)
TRECUT – PREZENT – VIITOR

V prezint în continuare un alt citat, autor necunoscut, care m-a pus pe gânduri şi s-ar putea s
nu fiu singurul care simte aceasta:
„Timpul a trecut şi a i devenit din ce în ce mai str ini; deşi v-a i apropiat tot mai mult unul de
altul, nu în elege i totuşi felul de a fi al celeilalte persoane. Cu cât o cunoaşte i mai bine, cu atât o
cunoaşte i mai pu in. Se pare c , cu cât v obişnui i mai mult cu cel lalt, cu atât deveni i mai
conştien i de faptul c ignoran a voastr în ceea ce îl priveşte este absolut ; aceast ignoran nu
poate fi distrus . Copiii care a i crezut c sunt ai voştri, nu v apar in. A i fost numai un vehicul pe
care l-au folosit pentru a veni pe lume. Ei îşi au propria lor via … v sunt absolut str ini. Ei nu v
apar in. Ei îşi vor croi propria lor cale, propriul destin. Cine este deci al turi de voi? Nimeni nu se
afl al turi de cel lalt. Întotdeauna v afla i într-o mul ime, îns şi aici sunte i tot singuri. Fie c
sunte i singuri, fie c v afla i în mul ime, fie c ave i un c min, fie ca r t ci i de colo-colo, nu are
nici o importan . Pentru ego, singur tatea nu reprezint niciodat o bucurie. Ego-ul se bucur
numai atunci când poate supune o alt fiin , atunci când poate afirma: „Mă aflu deasupra ta,
sunt mai mare ca tine”. Ego-ul nu se bucur niciodat de singur tate. În singur tate, ce sens mai
are s ai un ego? Mintea nu cunoaşte cele trei aspecte ale timpului. Ea cunoaşte numai dou :
trecutul şi viitorul. Prezentul este, pentru ea, inexistent. Ceea ce exist i se pare a fi inexistent, în
timp ce inexistentul i se pare c exist . Întregul efort este aşadar îndreptat asupra faptului de a ieşi
50
din minte, de a p r si ceea ce nu exist şi de a r mâne în miezul existen ei. Cum po i r mâne în
prezent? - acesta este secretul medita iei. În clipa în care r mâi în prezent, „trezirea conştiin ei”
nu mai reprezint decât o consecin .”
Povestea mea se continu cu faptul c în anul 2004 boala se agravase foarte mult, eram în
dureri şi tot optimismul pe care l-aş fi avut vreodat s-a n ruit în acel an. Şi deoarece o nenorocire
nu vine singur , radioul, unde mai f ceam emisiuni,
s-a desfiin at, apoi emisiunile de paranormal şi
muzic de la televiziune au fost scoase din program,
am pierdut şi catedra de ore la plata cu ora şi de ziua
mea m-am pomenit în spital (dup o prim
interven ie chirurgical la nas) iar peste alte 3 luni
am fost la o a doua interven ie pentru nara cealalt .
Am avut o creast septal , care a fost corectat şi
rinit cronic în cealalt nar , care nu s-a rezolvat
chirurgical. Toate prietenele şi iubita m-au p r sit…
aşa c am revenit de unde am plecat (pe vremea
solitudinii din anii studen iei).
Am început s am dureri de umeri, de articula ii, durerile de cap erau tot mai dese şi evident,
cele lombare erau zilnice. Nu vedeam nicio sc pare. Evident, s mân a se sc pa în continuare, aşa c
nu prea m mai preocupa yoga şi nimic altceva, decât managementul durerii zilnice, medicamente,
analize, tratamente. Preocuparea mea permanent era boala, durerea iar confruntarea mea de zi cu zi
era lipsa oric rei speran e de mai bine. Unii dintre cei apropia i şi pseudo-ilumina i îmi ziceau „ei,
ce s faci ? asta i-e karma! O ai din vie i anterioare.” Iar eu ce era s fac la o asemenea încurajare,
decât eventual s îmi trag palme înjurând vie ile anterioare sau s îmi caut un alt drum, o alt
cunoaştere, un alt set de valori pe care s îmi cl desc existen a jalnic .
Dar ia ghici i ce mi-au zis exact aceeaşi pseudo-
ilumina i în momentul în care am reuşit s fac ceea ce, de
fapt, majoritatea dintre ei nu au putut face şi în plus m-am
vindecat şi de o boal incurabil ? Mi-au zis: „ei, da dar
asta e pentru c e de la karma! O ai din vie i anterioare.”
A i remarcat elementul ira ional ? E ca la isteria înc lzirii
globale determinat de activitatea omului, dar dac cumva
vine o r cire global atunci şi aceea e determinat de
activitatea omului.
Karma e un termen indian şi se refer la acele
elemente ce ar contura, chipurile, destinul omului şi de cele
mai multe ori, el nu poate fi schimbat, altfel spus e
„karma-b tut -în-cuie”. Dar atunci cum e posibil ca în
aceeaşi „karma-b tut -în-cuie” eu am tr it peste 20 ani de
boal şi suferin e, dup care, brusc în 2006, schimbarea
profund , ce mi-a marcat un nou sens al vie ii s-ar datora,
chipurile, tot de la „karma-b tut -în-cuie”. Arde-o-ar focu
de karm ! Nici nu trecu mult timp c cineva îmi venea cu
r spunsul genial „ai reuşit s - i arzi karma”. Dar de fapt
karma … e „karma-b tut -în-cuie” şi care acum nu mai era, pentru c tocmai i-am dat foc. Bine c
nu mi-am dat foc la valiz ! Aceasta e povestea vorbei sau karma karmei fa de care în prezent nu
mai am nicio considera ie decât aceea de inutilitate şi nu merit s v pierde i vremea analizând-o.
Tot acest coşmar de care deveneam conştient abia în 2004 (deşi el ap ruse mult mai devreme) a
durat pîn exact în ziua de vineri 3 februarie 2006, ziua când s-a produs prima experien de
biotransformare, într-un moment critic situat la limita dintre boal veşnic şi s n tate recuperabil .
Scriu toat aceast poveste în speran a c cei ce sunt înc s n toşi, vor avea nivelul necesar de
în elegere pentru a transpune teoria mea în via a lor, cât vreme sunt tineri şi au aptitudini
excep ionale de a face aceste lucruri, mult mai repede, mai uşor şi mai simplu decât mine.
51
7. MOMENTUL CRITIC – CORPUL BIOLOGIC ACEASTĂ UZINĂ VIE

M rirea exagerat a dozelor de medicament şi combinarea acestora, f r prescrip ia medicului,
au favorizat acumularea lichidelor în corp şi „îngr şarea” de la 64 la 72 kg în numai 30 zile.
Suplimentar, au ap rut semne ale unei periartrite cu dureri majore la omopla i şi ceaf , înso ite de
migrene şi noi dureri de spate. În perioada decembrie 2005 – ianuarie 2006, am consumat doze
periculoase de aproape 0,8 g diclofenac pe zi, în speran a amelior rii durerilor.
Durerile de spate, umeri şi ceaf au devenit continue, f r oprire, zi şi noapte şi de nesuportat
din a doua jum tate a anului 2005, cu maxime incredibile în decembrie 2005 şi ianuarie 2006.
Umblam pe strad cu foarte mare dificultate, fiind în pericol s alunec pe ghia în orice moment.
C derile au fost dese nu doar iarna ci şi în restul anului 2005, deoarece nu mai puteam coordona
piciorul stâng şi timp de câteva zecimi de secunde acesta îşi pierdea brusc contrac ia muscular ,
(f r s pot observa la timp) şi astfel p şeam cu piciorul necontractat şi m r sturnam pe o parte,
f când o entors foarte dureroas .
Dup ce am f cut în anul 2004 analiza RMN, la Spitalul Militar, am fost programat la o
consulta ie la clinica de neuro-chirurgie în toamna anului 2005. Am urcat dealul, împreun cu
mama, pân sus la clinic şi am vizitat doi medici neurochirurgi. Unul din ei a spus c nu e cazul
pentru opera ie, dar cel lalt a afirmat exact contrarul, ba chiar m-am prezentat foarte târziu, la limita
la care mi se mai putea face opera ie.
Ne-a inut un discurs medical de o or , pe un mulaj de plastic al unui grup de vertebre, pentru a
ne face s în elegem ce înseamn discopatie, de ce se numeşte degenerativ , ce înseamn bilateral ,
ce sunt protruziile supraetajate, inelul fibros, nerv atins la r d cin , etc etc, aşa c era un curs
universitar în toat regula, f cut pentru doi nespecialişti.
Rezultatul imediat al acestui curs a fost … cel pu in pentru mine,… „schimbarea la fa ă”… în
sensul c am devenit alb şi palid, pielea fe ei se l sa în jos (ca la buldogul acela din desenele
animate cu Tom şi Jerry), iar transpira ia se scurgea lent de pe frunte. Nu am avut timp s v d ce
reac ie avea mama… probabil era mai optimist decât mine. Îl ascultam pe acest medic care ne
explica realitatea exact aşa cum era, f r exager ri, f r inven ii, dar poate un pic dojenitor la faptul
c am ales s venim atât de târziu. Şi nu aveai cum s nu îi dai dreptate. În finalul expunerii ne-a
dat num rul de salon şi etajul la care ne aştepta a doua zi diminea a la ora 8 pentru opera ie.
M-am ridicat greu de pe scaun, dup „cursul” de o or , asemenea unui b trân de vreo 90 ani.
Aveam o ame eal ca de dup un tur cu montagne-russe. Nu am reuşit s in minte nimic altceva
decât exact ceea ce am scris. Eram într-o stare de buim ceal total . Am salutat respectuos şi am
coborât sc rile, inându-m preventiv de balustrad , (deşi în alte împrejur ri nu era nevoie), dar
acum am sim it c … este.
Se face sear şi la un moment dat m sun mama la telefon s îmi dea o veste „îmbucur toare”.
V zuse la Pro TV un buletin de ştiri în care se prezentase cazul unui pacient operat la coloan
(discopatie sau hernie de disc) şi datorit unei erori, a r mas paralizat pentru c i-a fost atins nervul
sciatic din greşal . Am zis atunci:
-Ok, … excelent! … renun m la opera ia de mâine diminea , am zis eu.
-S -l anun m pe doctor c nu mai mergem ?, întreab mama…
-Nu! Pentru c poate g seşte alte argumente şi ne dovedeşte c nu se poate întâmpla aşa
ceva… pentru a ne convinge s mergem la opera ie.
Acestea fiind zise, am revenit la cutia de antiinflamatoare, decontracturante, vasodilatatoare,
antacide şi alte feluri de „anti-„ nu conteaz ce. Durerile erau tot mai mari, au ap rut insomniile,
oboseal permanent , stare general proast şi cred c deja „meniul avea de toate”.
În ianuarie 2006, am fost programat la şedin e de fizioterapie, dar cu şanse minime de
recuperare. Starea de s n tate s-a deteriorat de la o zi la alta iar cea de disperare s-a amplificat
continuu. A opta zi de fizioterapie din cele 10 prescrise a fost în ziua vineri de 3 februarie 2006,
data declanş rii reac iilor de biotransformare. În acea dup -amiaz , lucrurile s-au schimbat
definitiv.
52
Am mai fost luni şi mar i la ultimele 2 şedin e, numai pentru a le spune asistentelor c a
început un proces de vindecare. R spunsul lor a fost: „Boala dumneavoastr nu se poate vindeca”.
Şi cu excep ia a ceea ce am f cut eu, pot spune c medicina are dreptate atunci când afirm c
aceasta este o maladie incurabil , deoarece ideea acestei afirma ii reflect condi ia real a
milioanelor de oameni care sufer de maladii degenerative ale discurilor intervertebrale.
Medicina nu poate progresa peste nivelul dorin elor dominante la nivelul maselor largi de
oameni. Care ar fi aceste dorin e? Confort material, sexualitate, droguri, mijloace de entertainment.
Rareori am auzit pe cineva c este interesat de s n tate, cât vreme o are, aşa c s n tatea nu va fi
niciodat o prioritate decât în momentul în care durerea devine de nesuportat.
Dac dori i s v dau un foarte bun exemplu, eu sunt printre cele mai elocvente în acest sens.
Am epuizat la maxim toate resursele vitale, am avut cea mai nes n toas diet posibil , am aşteptat
evolu ia bolii pân în cele mai avansate forme de manifestare a durerii, dincolo de orice imagina ie.
A i fost vreodat pe acele coridoare neaerisite, pline de pacien i, în care, în agonia orelor de
aşteptare, v-a i îndreptat privirile spre tot felul de afişe cu mesaje de s n tate, pe care scria cu litere
imense „AŞA NU!” ?… Dac citi i aceast carte şi a i avut r bdarea s ajunge i la aceast pagin ,
atunci trebuie s v spun c am f cut parte din categoria „AŞA NU!”, aceea a oamenilor c rora nu le
pas de starea lor de s n tate.
Dar s nu exagerez! Sunt şi oameni c rora le pas , dar ei reprezint , mai degrab excep ia şi nu
regula. Datorit numeroaselor discu ii pe care le-am avut în ultimii aproape 10 ani care au trecut de
la experien a personal de biotransformare, am aflat c exist o confuzie legat de modul în care
func ioneaz corpul şi resursele sale. F r a intra în detalii academice o s prezint o paralel
didactic , pur formal , poate exagerat de simplist , dar care e pe în elesul tuturor, între modul cum
func ioneaz o fabric (uzin , inteprindere etc.) şi ce anume se poate observa la nivelul corpului
fizic. Aşadar, vom începe prin a ne considera „chiriaşi” (cu drepturi temporare de proprietar) al
acestei fabrici produc toare numit „corpul biologic”.
SISTEMUL DE ORGANIZARE
Avem un „director” care e propria noastr minte (sau conştiin ). Avem o mul ime de
„compartimente” de produc ie: esuturi, organe, sisteme, conectate între ele prin numeroase trasee
de transport al „informa iilor” (vase de sânge, limfatice, nervi). Avem „ordine” de la şi c tre
„director” (impulsuri bioelectrice, reac ii chimice). Avem „componente”, „produse finite”, „piese de
schimb”, mijloace de transport de la un „muncitor” la altul (celulele), sisteme de repara ii şi
între inere, sisteme de „paz ” şi „semnalizare” pentru orice fel de probleme, sau stare de „avarie”,
care apar în cadrul activit ii. E ca o uzin real , dotat cu tot ceea ce v-a i putea imagina.
Avem un „gestionar” care r spunde de partea de „finan e” şi „investi ii”. Avem „bateriile”
electrice ale fiec rui „muncitor” (mitocondriile din celule) şi avem un sistem complex, bazat pe
metabolizarea hranei şi respira ie, care asigur men inerea func iilor vitale ale „fabricii”. Ca la orice
fabric , dac activitatea merge bine, dac toate subansamblele, unit ile, dac muncitorii sunt
mul umi i, bine pl ti i, motiva i, hr ni i etc, dac toate acestea merg cât se poate de bine, atunci
fabrica are profit în fiecare lun , iar „directorul” poate face noi „investi ii” energetice şi/sau
materiale şi poate cere realizarea mai multor repara ii, chiar „renov ri” uşoare în lupta cu „uzura
fizic ” (îmb trânirea).
Exist numeroase exemple, demne de urmat, ale unor oameni ce deja dep şesc vârsta de 100
ani, f r s fie într-o suferin sau stare de boal avansat , chiar dac , aşa dup cum e firesc,
întregul sistem biologic nu mai are randamentul vârstei de 30 ani, de exemplu. Nu e nimic
paranormal şi miraculos s afl m c exist oameni, care înc se bucur de s n tate şi vitalitate, chiar
şi la 100 ani.
FUNCŢIONAREA ÎN REGIM DE AVARIE
În continuare voi explica ce se întâmpl în cazul în care „managementul” e defectuos. Atunci
când „directorul” e incapabil s ia deciziile corecte, toat „fabrica” poate ajunge în scurt timp la
pragul falimentului. Pe cât ar putea p rea de jignitor, trebuie s declar faptul c , majoritatea dintre
noi, „func ion m” în „regim de avarie”.
53
Avem pierderi de la o lun la alta, precum pierderi de energie, „muncitori” prost pl ti i, prost
hr ni i, sisteme întregi bolnave din cauza unor decizii ira ionale de a realiza activit i d un toare
(consum de alcool, fumat, diet necorespunz toare, stres etc). Cineva îmi spunea zilele trecute: da,
dar putem stimula „fabrica” s produc mai multe celule stem. E vorba de acel compartiment
special (la nivelul m duvei hematogene) care produce „muncitori nespecializa i”, dar care ulterior
se specializeaz printr-o „transformare” („şcolarizare”) în interiorul altor compartimente numite
glande. Foarte corect! Dac avem la dispozi ie în fiecare zi 100.000 de „proasp t absolven i”, tineri
şi gata de lucru atunci, odat ce au p r sit glandele („şcoala”), ei pot s îşi asume sarcinile şi
responsabilit ile care le revin.
În prezent, în lumea fizic , fabricile mari şi complexe ştiu s îşi creeze şi preg teasc
muncitorii de care au nevoie, dar primul lucru care poate aduce o fabric în stare de avarie sunt
pierderile şi investi iile p guboase.
Peste tot în lumea noastr avem fabrici, uzine şi S.R.L.-uri care merg la limita subzisten ei, în
diverse forme de regimuri de avarie şi care ulterior intr în incapacitate de plat şi de produc ie.
Ceea ce se întâmpl cu corpul nostru e foarte asem n tor: lu m decizii ira ionale, investim în diet
p guboas , investim în emo ii îndoielnice, pierdem bateriile de rezerv pentru „muncitori” (celule),
creem o atmosfer general de lucru foarte proast şi apare boala. Ulterior, c ut m vinova i, facem
anchete, mergem la exper i s ne spun cine şi ce e de vin … şi fiecare îşi d cu presupusul…
„SAFE MODE” VERSUS „UPGRADE CU SERVICE PACK”
În cele din urm , dac „fabrica” nu îşi revine la regimul normal de lucru, atunci tot ceea ce va
mai „func iona” vor fi sistemele de alarm care dau dureri continue, iar noi vom fi în stare minimal
de supravie uire. E ca şi când ai da un reboot în „safe mode” – a i pornit vreodat un calculator în
„safe mode”?… Acela e modul de lucru minimal, în care doar „mai iei aer, bei ap , stai cu ceva
perfuzii” şi aparatele î i arat c sistemul „Windows” înc e func ional, dar de fapt el nu poate porni
pe „normal”. În cadrul acestui paragraf v prezint o alt compara ie, şi anume: corpul biologic
versus computer.
Pentru cine nu doreşte s îşi „buteze” via a în „safe mode”, (eu fiind unul dintre aceia care erau
cât pe-aci s treac prin aşa ceva), sfatul, ideea, rug mintea mea este… s face i o „revizie
general ” a tot ce merge r u în via a dumneavoastr , s „devirusa i” toate „programele” care v
spun c sunte i slabi, proşti, incapabili, p c toşi şi neputincioşi şi eventual s face i un „upgrade” al
întregului sistem prin ad ugarea unui „service pack”. Biotransformarea este acel „service pack” cu
„antivirus” bonus inclus, de care ave i nevoie ca s face i s mearg totul cât mai bine (f când astfel
o aluzie la o „fabric virtual ”, noi fiind atât „userii”, cât şi „conduc torii” acesteia).
Uşor de zis, greu de f cut!, îmi spunea cineva… P i, da, pe de o parte, nimic nu e pe gratis.
Totul cost ceva! Pentru un „service pack” la nivelul fiziologiei umane e nevoie de o „investi ie” în
implementarea celor 5 atitudini, e nevoie de o „investi ie” în r bdare, încredere, tenacitate,
perseveren , aşadar nu e ceva care s „pice din cer de-a gata” şi s fie gratis.
Cu toate acestea, noi avem în „dotare” acel „service pack”, dar nu prea „ruleaz ” în organism,
deoarece nu are „condi ii”. Nu e nevoie s „pice din cer”, pentru c el deja exist . La unii indivizi,
chiar „ruleaz ”, într-un anume fel, dar la cei la care e aproape „nefunc ional”, problema cea mai
mare e c acesta nu merge cu „autostart”. Îns dac condi iile de via , din cele mai fragede vârste
au fost optimizate suficient atunci, odat cu pornirea aparatului reproduc tor, dup vârsta de 5-7 ani
(de exemplu, la b rbat), aceast biotransformare se manifest cu un randament mult mai bun decât
la ceilal i. La aceste persoane, „service pack”-ul are „autostart”, dar la majoritatea… nu are.
Dac „service pack”-ul nu prea „func ioneaz ” şi dac am abordat un stil de via care ne-a
adus boal , atunci trebuie s îi facem un „setup”, o instalare în sistem, sau m car s îi d m un
„refresh” ca s îşi fac unele „actualiz ri”, în cazul în care totuşi merge cât de cât. La mine… era
aproape imposibil de „instalat” dar, pân la urm , dup eforturi şi c ut ri, s-a „pornit”. Asta se
datoreaz faptului c „directorul” (mintea) nu b nuieşte câte lucruri şi departamente mai are în
dotare „fabrica” (corpul) pe care o (îl) conduce.
S presupunem c „fabrica” noastr (corpul) e în pragul „falimentului”, func ioneaz în „regim
de avarie”, semnalele de „alarm ” (durerea) sunt extrem de intense şi persistente. Deja „cl dirile”
54
importante, precum şi anumite „departamente” func ioneaz cu personal „redus” şi prin urmare
avem ceea ce medicina numeşte boal .
Începem investiga iile… sau „angaj m” pe cineva s le fac , precum un medic, un terapeut, un
guru, un… prieten de încredere. Eu am mai mult încredere în sfatul celui care are cea mai bun
grij în a îşi conduce propria „fabric ”. Dac ea pare în stare bun , atunci am un motiv în plus s îl
cred. Chiar şi în prezent eu cer sfatul de la al ii mai buni decât mine. Fiecare individ are anumite
particularit i ale experien ei de via , ce pot fi utile.
Faptul c scriu o carte nu înseamn c „fabrica” mea are performan e excep ionale. Singurul
lucru pe care îl fac, în aceste trei volume, este s ar t cum am scos „fabrica” din dezastru şi am
adus-o la „linia medie de func ionare”. Aş îndr zni s scriu „linia optim ”… deoarece… se pare c
lucrurile tind s se auto-optimizeze singure în ultimii 10 ani f r s fi ajuns la un punct final. E ca la
un soft care se autoactualizeaz cu versiuni îmbun t ite. Nu ştiu dac am ajuns la faza de „optim”
sau mai urmeaz noi „îmbun t iri”.
Aşadar, mi-am început autoanalizele, investiga iile, cercet rile, cu tot ce mi-a stat la dispozi ie
pentru a în elege cauza dezastrului şi natura acestuia. Aşa cum orice aparat de bun calitate are
nevoie de baterii (ca s îl po i lua cu tine oriunde şi s nu depind de re ea), tot astfel, „muncitorii”
(celulele) din „fabric ” (corpul biologic), au nevoie de „piese de schimb” precum proteine,
mitocondrii, enzime sau chiar „muncitori noi” (celule tinere s n toase).
La cea mai mic mişcare pe care o facem, noi „cheltuim” proteine (dup cum ve i putea citi în
capitolul „Noua Biologie” a lui Bruce Lipton). Pentru orice prelucr ri de care avem nevoie,
„cheltuim” enzime. Pe termen mai lung, aşa dup cum se poate observa şi în lumea fizic , bateriile
cele mai bune, la un moment dat au probleme, se uzeaz , nu mai ofer suficient curent sau chiar pot
crea perturb ri serioase în celul dac nu sunt înlocuite. Acestea sunt mitocondriile.
Nu întâmpl tor, în partea a 3-a mi-am propus s scriu foarte multe detalii despre mitocondrii,
deoarece ele sunt acele „piese de schimb”, care se înlocuiesc tot mai greu pe m sur ce înaint m în
vârst . De ce? Deoarece… cât vreme suntem tineri, putem înlocui celulele întregi cu altele noi
datorit „departamentului” de celule stem („muncitori nespecializa i”). Dar, la un moment dat, aşa
cum se întâmpl cu orice „fabric ”, vine o vreme când mai trebuie s facem economii… Eu nu prea
am ştiut s fac economii.
De ce a i vrea s înlocui i milioane de „muncitori”, înc buni de lucru, dar care sunt doar „prost
pl ti i” (nu au energie)? Adic , în loc s „aştepta i” s ias la „pensie”, mai bine le-a i da o alt
„resurs de energie” şi ei ar putea începe s lucreze, aproape ca înainte… Oare nu e mai
„economic” în acest fel? Orice „contabil” ar proceda astfel (dac „fabrica” are un director normal la
cap). Desigur, asta înseamn o nou responsabilitate, trebuie s fi i propriul dumneavoastr
„contabil” şi s v gestiona i resursele „financiar”-energetice ale organismului, dac vre i s ave i
s n tate pe termen lung. Aşadar, trebuie s fi i un foarte bun „director” şi un foarte bun „contabil”.
Nu pute i l sa s se produc pierderi în virtutea automatismelor „naturale”, care ne fac pe cei mai
mul i dintre noi s func ion m în regim de avarie, cam aproape toat via a.
Dac ne-am hot rât s începem s ne gândim, la a face primele economii de „baterii”, pentru
„muncitorii” din fabric , abia dup 40 de ani de „activitate” (via )… acest fapt e mai bun decât a
nu face nimic, deoarece eu însumi am „pornit” sistemul de „autoeconomie” prin biotransformare,
spre finele vârstei de 41 ani. Aş adresa unele comentarii dojenitoare celor ce îl aşteapt pe „Sfântul
Aşteapt ” pân’ la sfântul aşteapt , f r s fac nimic util pentru „fabrica” lor personal . Asta nu
înseamn neap rat c sunt oameni r i, sau f r caracter, dimpotriv , pot fi chiar foarte sufletişti, au
grij de „fabrica” altora mai mult decât de a lor, dar asta nu îi „scuteşte” de boal şi suferin . Un
preot doctorand, care îmi urm rea cu mare interes emisiunile şi articolele de pe internet, mi-a spus:
„…şi se numeşte grija fa de corp”. N-am idee unde a citit, dar contextul e foarte bun pentru
aceast compara ie, pe care o explic şi o întorc pe toate p r ile.
Corolarul acestei axiome „grija fa de corp” este foarte logic, nu necesit demonstra ie şi se
formuleaz simplu prin: „dac n-ai grij de corp, atunci ai boal !”. E clar c nu se poate s r mâi
„nerecompensat”. Iat cu asta m-am ales şi eu… o… discopatie lombar plus „bonusuri”. Aşadar,
am avut… „grij ” s verific „din plin” acest corolar al axiomei.
55
MITURI MODERNE ALE CAUZELOR DURERILOR DE SPATE

Desigur, exist diverse opinii legate de tot ceea ce înseamn dureri de spate. Statisticile
medicale confirm faptul c cel pu in 40% din oamenii cu vârste începând de la 40 ani au probleme
discale degenerative (nu doar dureri de spate). Iat şi un link pentru cei interesa i:
Ontario Health Technology Assessment Series 2006, 6(10): 1–98. Paragraph „Clinical Need”,
(Online) PMCID: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3379529/.
SEDENTARISMUL
A i auzit vreodat vorba „b trâneasc ” cum c bolile discale sunt „boli domneşti”? Adic de la
prea mult stat pe scaun… sau cu alte vorbe, se numeşte via sedentar . Dac e s d m crezare
acelor statistici atunci mi-e greu s cred c , de exemplu, aici în România am avea vreo 8 milioane
de „sedentarişti” pe care îi doare spatele. Pentru c dac motivul principal nu ar fi cel pe care îl
presupun eu (şi din cauza c ruia am avut boala, dup care m-am vindecat), atunci, prima tendin de
a explica apari ia bolii e… via a sedentar . Chiar dac sedentarismul nu poate fi exclus în totalitate,
acesta totuşi nu poate fi considerat cauza major (ar fi chiar absurd) a celor aproximativ 8 milioane
de oameni care sufer de dureri de spate.
Cât vreme nu ştiam de mitocondrii, biotransform ri, aproape c credeam şi eu în aceste
mituri… ce era s fac? La un moment dat, atunci când suferin a e f r leac, parc î i face bine s ai
la dispozi ie, orice fel de explica ie asupra motivelor bolii, dar acesta nu e decât un mit modern.
Pân la data de 3 februarie 2006, via a mea nu a fost sedentar şi nici nu am trecut prin munc
fizic grea sau accidente în zona coloanei vertebrale. Distan a de la fosta locuin pân la sta ia de
maşin era de aproape 1 km şi o parcurgeam cam de 4 ori pe zi, ceea ce era „în acord” cu
recomand rile specialiştilor şi kinetoterapeu ilor care spun c cel mai bun lucru pentru s n tate e
mersul pe jos, minim 4 km pe zi. Aşa c am f cut acei 4 km pe zi, aproape în fiecare zi timp de 25
de ani cât am locuit acolo, dar boala a venit, „nep sându-i” de mersul meu pe jos.
Şi culmea ironiei a ap rut atunci când m-am mutat în noul apartament, imediat dup realizarea
biotransform rilor (şi nu e doar o simpl coinciden ). De aproape 10 ani de zile am cea mai
sedentar via posibil . Locul de munc e la o distan de aproximativ 150 de secunde, calculate de
la uşa apartamentului pân la intrarea în institu ie, majoritatea emisiunilor le lucrez acas , proiecte,
c r i, articole, iar magazinele sunt aşezate de jur împrejurul blocului. Toate necesit ile de zi cu zi
sunt satisf cute cu ceea ce g sesc în magazinele situate la distan e de aproximativ 20-50 m fa de
uşa blocului. Este imposibil s pot parcurge pe zi mai mult de vreo 200 metri în total şi totuşi nu am
nicio problem , nicio durere de spate, nicio boal discal degenerativ . Toate acestea s-au vindecat
permanent şi aproape complet (conform analizelor RMN din ianuarie 2014).
Deci, povestea cu sedentarismul e în mare parte un mit, îns pentru cine nu are energii
biologice suficient de mari, sedentarismul trebuie totuşi luat în serios. De ce? Pentru c singura
modalitate, totuşi ineficient , de a pune în mişcare o parte a energiilor biologice, este de a cheltui o
alt energie şi anume de natur mecanic , precum mersul de jos, înotul sau alt sport (dar nu de
performan ). De ce e ineficient? Pentru c se presupune c vrei s ob ii energie, cheltuind o alt
energie… e ca la casa de schimb valutar (exagerez, dar cumva e cam acelaşi lucru). Aşadar, nu
recomand sedentarismul. Doar am vrut s ar t, c nu acela e motivul principal al apari iei durerilor
de spate, la vârste nepermis de tinere, la un num r prea mare de indivizi.
MUNCA FIZICĂ GREA ŞI ACCIDENTELE

Iat aşadar c exist înc o… „teorie”, la fel de „celebr ” ca şi sedentarismul şi anume: munca
fizic grea şi accidentele. E greu s spui c munca fizic nu ar avea vreun efect distructiv,
dimpotriv , chiar are! Aici pot fi incluşi chiar şi unii sportivi de performan , care au trecut de 40
ani (fotbalişti, basketbalişti, halterofili etc.).
Aceast explica ie e mult mai plauzibil decât prima, dar are un mic cusur: de unde atât amar
de milioane de oameni care fac asemenea eforturi fizice sau se accidenteaz ? Un num r atât de
mare oameni care s fac munc grea de şantier, de exemplu, probabil c nu am avut decât imediat
dup al doilea r zboi mondial, când trebuiau reconstruite casele şi cl dirile bombardate şi se lucra
56
cu utilaje prea pu in modernizate. Stau şi eu s m uimesc de unele mituri care, prin repetare,
aproape c devin „adev ruri” şi media le promoveaz .
MERSUL INCORECT
Dar „ştiin a” nu se las … pentru c dac cineva îşi pune multe întreb ri, iar cele dou mituri
(sedentarismul şi munca grea) nu ofer suficiente r spunsuri plauzibile, apare un al treilea mit.
Acesta se numeşte: „mersul incorect î i afectează coloana”. Acest mit era chiar titlul unui articol
(ap rut în ziua de sâmb t 25 iulie 2009) undeva pe un site oarecare şi aten iona cu litere boldate
faptul c „Felul în care păşeşti are un impact major asupra posturii tale şi, implicit, asupra
sănătă ii coloanei vertebrale. Fiecare pas greşit înseamnă un şoc real pentru articula iile
coloanei.” Şi acel articol explica cum anume ar putea cineva s afle cât de „incorect” este mersul,
prin analiza uzurii pantofilor. Iat ce r spuns le-am dat pe site acelor „exper i”:
cristian 02 Jul.10.2009 - 20:44hs
„Eu am avut discopatie lombar bilateral degenerativ timp de 15 ani şi am observat c , în
toat aceast perioad , pantofii pe care îi purtam se deteriorau mai ales la c lcâie şi în mod
inegal, deşi erau aleşi special ca s îmi fie cât mai comozi (o anumit categorie de Adidaşi). Port
aceast înc l minte zilnic, f r s o schimb cu alta şi pot spune c a existat o leg tur între
afec iunea coloanei şi înc l minte. În cazul meu, mersul a devenit tot mai dezechilibrat pe m sur
ce discopatia lombar începea s progreseze, dar nu mersul în sine a fost cauza, ci el era doar
efectul. Pot spune aceasta, deoarece de aproximativ 2 ani, de când nu mai sufăr de aceast boal
foarte nepl cut , mersul meu şi-a "revenit", cel pu in din punct de vedere al modului în care se
deterioreaz adidaşii... adic e o deteriorare egal pe întreaga suprafa , fapt care le prelungeşte
durata de func ionare deja la triplu fa de cum era înainte, când trebuia s înlocuiesc
înc l mintea la fiecare aproximativ 8-9 luni... Cred c în virtutea acestei observa ii personale a
experien ei de vindecare, rezult faptul c modul de deteriorare al înc l min ii poate fi un
indicator al prezen ei unei afec iuni locomotorii, care înc nu este sesizat prin semnale
dureroase.”
Aşadar este exact invers fa de cum se spune în acel articol, vede i dilema? Boala determin
mersul incorect şi nu mersul incorect determin boala. Trebuie excluse situa iile în care cineva
foloseşte cei mai incomozi pantofi posibili, dar nici atunci eu nu cred c asta poate fi considerat o
cauz major . Între timp, con inutul articolului a fost modificat (numele autorului a r mas acelaşi),
comentariul meu a fost şters şi… mai multe nu are rost s spun. Au pus „accentul” pe situa ii
particulare de utilizare a anumitor pantofi etc, aşa c l-au „re-adaptat” realit ilor cotidiene. Probabil
ei nu credeau c mersul meu incorect şi-a putut reveni (cel pu in în cazul meu).
Când e vorba de o boal incurabil , desigur, acest lucru nu avea cum s se întâmple, dar dac
nu mersul incorect determin boala, ci boala îl determin , atunci care e motivul? Foarte logic şi
simplu: organismul resimte durerile în anumite zone ale coloanei şi pentru a se autoproteja,
musculatura este dirijat astfel încât, la fiecare pas, s se produc o auto-optimizare maxim
posibil a modului în care greutatea corpului este repartizat (inclusiv în punctele dureroase).
Eu umblam leg nându-m de la stânga la dreapta, la fiecare pas. Şi durerea se sim ea în
permanen , dar nu la modul insuportabil care s îmi incapaciteze mersul. Îns dac aş fi vrut s îmi
corectez mersul atunci ar fi fost insuportabil . Corpul nu te las s umbli altfel!
Acolo e un pericol şi el trebuie s ia m suri de protec ie. Mersul „incorect”, nu e un mers
incorect, ci el este un mers adaptat situa iei.
Culmea e c acest mit tocmai asta vrea s sugereze, cum c corolarul ar putea fi adev rat, dar
de fapt nu este. Dac a i avut mers incorect şi a i f cut o discopatie lombar , de exemplu, atunci
simplul fapt de a corecta mersul incorect ar putea s … ooops! Ei bine, nu se poate!
Trebuie „corectat ” boala, iar mersul îşi revine singur. Dar chiar dac presupunem c cineva,
care e s n tos şi nu are nici un fel de probleme la discurile intervertebrale, dar prin absurd şi-ar
impune s umble incorect, ei bine, asta nu are cum s determine apari ia unui proces degenerativ,
ale c rui cauze de fapt sunt de natur mitocondrial (cum se va vedea în partea a 3-a), dar poate crea
o form de readaptare a pozi iei întregii coloane vertebrale, la acel mers incorect.
57
Şi totuşi, chiar şi aşa, vertebrele nu ar avea niciun motiv de a intra în procese degenerative, dar
dac , prin absurd, s-ar considera c se poate, atunci, ei bine, asta nu ar trebui s se întâmple la vârste
de 30-40 ani. Oricum ai întoarce problema, pe toate fe ele, explica iile nu rezist prea bine.
O ALTĂ INTERPRETARE A BIOTRANSFORMĂRILOR
Revenind la compara ia metaforic a „fabricii”, aş putea spune c biotransform rile reprezint
acea etap în via a şi activitatea ei, în care se trece de la o „existen ” în regim de avarie la una cu
plus profit. Toat lumea şi-ar dori aşa ceva!
Aceasta înseamn c în loc ca celulele stem, [folosite de aparatul reproduc tor pentru a crea
celule reproduc toare, (ce sunt evacuate în neştire la fiecare „minus” produc ie)], s fie folosite
acolo unde este nevoie de ele cu adev rat. Oare ce fel de logic ar trebui invocat pentru a în elege
faptul c o fabric nu poate func iona dac nu are resurse? Degeaba aştept m miracolul unor injec ii
de celule stem, crescute în laborator, în loc s oferim „fabricii” condi iile necesare pentru ca
propriile sale celule stem s ajung acolo unde este nevoie. Tratamentele cu celule stem sunt
eficiente? Uneori da, alteori nu… cel mai des nu.
Faptul c m duva hematogen le produce în fiecare zi, nu este echivalent cu: se pot arunca
oricât cât de multe, pentru ca aparatul reproducător să producă alte celule, pe care corpul le
„disponibilizează” din nou în mai pu in de 3 secunde. Aceste dou lucruri se bat cap în cap.
De aici şi „durerile de cap”. Cu cât se „se dau afar ” (a i auzit de termenul „disponibiliz ri
colective”?) mai multe celule, disponibile în calitate de „donatori de piese de schimb”, cu atât mai
greu va fi pentru organism s repare tot felul de lucruri, care se stric , sau încep s mearg prost,
dup o anumit vârst .
Imagina i-v c aceast uzin vie (corpul biologic) desf şoar activit i atât de complexe, încât
ele sunt descrise prin sute de mii de reac ii chimice care se produc pe secund , mii de celule stem
(„muncitorii”) se transform („se specializeaz ”) pe secund în anumite glande („sectoare de
activitate”). Apare uzura fizic a anumitor piese şi subansamble care se manifest prin diverse
procese degenerative-regenerative în care vitezele de regenerare Vr, sunt la „concuren ” cu vitezele
de degenerare Vd, dar noi nu ştim aceasta decât în momentul în care Vr < Vd adic viteza cu care
„muncitorii” pot s regenereze sistemul devine mult mai mic decât cea de degenerare.
Asta înseamn c organismul tinde s devin tot mai bolnav pe m sur ce diferen a dintre
aceste viteze devine tot mai mare. Astfel, Vd, tinde s creasc în permanen iar Vr, tinde s scad
în permanen . În fiecare secund , în organism se produc înlocuiri de celule, enzime, mitocondrii,
proteine, esuturi, molecule de tot felul şi altele.
S încerc m o alt abordare. Imagina i-v c via a dumneavoastr este influen at de modul în
care conduce i simultan dou maşinu e de juc rie prin telecomand . Una din maşinu e pe care o
numim Maşina Regenerativ , e mai special , e firav , are o vitez limitat de parametri biologici, ea
func ioneaz cu combustibil de înalt calitate precum diet s n toas , gândire armonioas ,
oxigenare corect , substan seminal etc. Cealalt maşinu o s o numim Maşina Degenerativ .
Maşina Degenerativ începe s prind vitez imediat dup ce corpul nostru a ajuns la vârsta
maturit ii. Ea e o maşin ce nu are limit de vitez , deci nu are frân şi e aproape indestructibil şi
nu poate fi oprit niciodat . Ea func ioneaz cu combustibil de proast calitate precum diet
necorespunz toare, stress, gânduri distructive şi dizarmonioase, oxigenare incorect , pierderea
substan ei seminale, etc. Un element particular e acela c pedala de accelera ie a Maşinii
Degenerative este conectat sincron cu pedala de frân de la Maşina Regenerativ .
58
Imagina i-v acum c conduce i aceste maşinu e din telecomand , pe un drum drept, paralel,
dar ele nu se ciocnesc şi nici nu au alte obiecte de care s se ciocneasc . Întregul scenariu se refer
doar la vitezele cu care ruleaz cele dou maşinu e pe drumul vie ii. La început, în primii 10 ani de
la atingerea maturit ii noastre, ele ruleaz aproximativ cu viteze egale.
Aceasta înseamn c toate procesele degenerative care apar în corp sunt compensate de procese
de regenerare ce sunt accesibile prin resursele excep ionale pe care le are corpul. Dar la un moment
dat, datorit gestion rii incorecte a acestor resurse, Maşina de Regenerare „r mâne în urm ”, iar
celalalt va fi mereu „în avans”… Imagina i-v acum faptul c de fiecare dat când tr i i st ri
extatice, ave i gânduri armonioase şi folosi i o diet corespunz toare, este echivalent cu ap sarea
pedalei de accelera ie la Maşina Regenerativ . Folosind aceeaşi imagina ie, de fiecare dat când
tr i i st ri depresive, ave i gânduri dizarmonioase şi folosi i o diet necorespunz toare, este
echivalent cu ap sarea pedalei de accelera ie la Maşina Degenerativ .
Mergem acum pe t râmul imagina iei înc un pas înainte şi spun urm torul lucru: atunci când
în majoritatea zilelor din via ap sa i pedala accelera iei la Maşina Degenerativ , de fapt
dumneavoastr ap sa i simultan pedala de frân la Maşina Regenerativ . În felul acesta Maşina
Degenerativ câştig avans tot mai repede, iar la o anumit limit a distrugerilor, sistemele de
„semnalizare” (prin durere) ale corpului ne transmit mesajul de „avarie”, care înseamn boala.
Pentru cine are r bdare s parcurg logica ştiin ific , exist un link, la acest articol:
http://ijires.org/index.php/issues?view=publication&task=show&id=19, unde am publicat articolul
numit „Mitochondria transfer for healing degenerated intervertebral discs by using male educated
biological transformations” adic : Transferul mitocondrial folosit în vindecarea discurilor
intervertebrale degenerate, pe baza biotransform rilor educate la b rbat.
Articolul s-a publicat în luna iulie 2014, în revista numit International Journal of
Innovation and Research in Educational Sciences (IJIRES), adic Revista Interna ional pentru
Inovare şi Cercetare în Ştiin ele Educa iei. Oricum, con inutul articolului va fi dezb tut mult mai pe
larg şi detaliat în partea a 3-a a c r ii.
„DEPARTAMENTUL” SUBCONŞTIENT
Haide i s facem acum o „vizit ” într-un loc al „fabricii” noastre unde nu prea se poate intra.
Mult lume nu ştie c exist , de exemplu, un departament uriaş, aproape infinit de mare, numit
„subconştientul”. Acolo se afl miliarde de programe înregistrate pe „benzi de magnetofon” şi… e
foarte „întuneric”. „Directorul” (mintea conştient ) nu prea are ce c uta acolo.
Acolo e depozitul de „ordine şi comenzi repetabile”, adic e locul unde se înregistreaz toate
acele „ordine de servici” care sunt identice în fiecare zi şi nimeni nu ar mai vrea s îşi bat capul s
le re-înve e la nesfârşit. Le înve i o singur dat şi pe urm i se execut automat. Î i face via a mai
uşoar . Cineva îmi spunea c nu e aşa! P i cum adic , „nu e aşa!”?
59
Cui i-ar pl cea s înve e şi re-înve e zilnic toate acele deprinderi, pe care le înve i cu greu, la
vârsta copil riei, începând de la a umbla, a ine lingura în mân , creionul, arcuşul la vioar (ce chin!)
şi multe altele? Ai înv at o dat şi i se autoexecut … îns cumva acest lucru se poate şi „uita” dac
nu continui s le foloseşti, m car ocazional. Chestia cu arcuşul la vioar e un caz particular, deoarece
acolo sunt atât de multe detalii, încât dac l sam vioara nefrecat mai mult de dou zile, atunci multe
alte lucruri ar fi trebuit re-înv ate din nou. De aceea nu mi-a pl cut! Putem lua un exemplu banal:
înv area deprinderii de a fuma este un lucru extrem extrem, extrem de uşor, simplu, rapid şi garantat.
Nu ai nevoie de nici un efort. În cel mai scurt timp posibil, aceast deprindere intr în autoexecu ie,
atât de bine, încât nici nu mai observi cum degetele se autodirijeaz spre pachetul de ig ri.
Acesta se autodeschide f r s fie nevoie s priveşti cu aten ie, igara se autoaprinde de la
brichet , aproape f r s î i dai seama, cu excep ia cazurilor când a r mas f r gaz şi te chinui enervat
s o aprinzi de la scânteile pietrei din aprinz tor. Fumatul… e un deliciu atât de acaparant, încât nici
nu ai b gat de seam cum şi cât de repede s-a terminat igara. S mai lu m un exemplu banal:
dezv area deprinderii de a fuma. Ooops! P i… sta nu merge. De ce nu merge? C doar e la „fel” ca
cel de dinainte, dar faci totul… pe dos. Înve i degetele s mearg la pachetul de ig ri… acesta e
cuprins cu toat for a şi e rupt în buc i, iar buc ile sunt aruncate la primul coş de gunoi disponibil. Ei
bine… nu merge. Şi afl m imediat de ce nu merge asta.
Am aflat aceasta de la un studiu f cut de biologi pe maimu e şi şoareci, care arat c , odat ce o
anumit deprindere este înv at şi aplicat de c tre un anumit num r de indivizi ai aceleiaşi specii,
se produce un fenomen de autotransmitere a acestei înv turi, la to i ceilal i indivizi, într-un timp mai
scurt de o genera ie. Într-o insul oarecare, s-a f cut un experiment cu maimu e, oferindu-li-se banane
decojite, dar aruncate în nisip. Maimu ele nu erau mul umite de modul în care biologii le serveau
masa, aşa c , dup ceva vreme, una din ele s-a dus s spele bananele la o ap curg toare din apropiere.
Efectul asupra celorlalte maimu e a fost unul uimitor. În cel mai scurt timp, toate maimu ele sp lau
banalele decojite în ap . Experimentele au fost repetate, verificate, reaplicate şi altor specii de animale
precum şobolani, şoareci… care puteau urma un labirint pentru a ajunge la o bucat de caşcaval, f r
s mai trebuiasc s fie înv ate.
Ei bine, acest fenomen, câmp morfic, transmisie non-genomic sau indiferent cum ar mai putea fi
numit, se aplic şi la oameni. Acesta e motivul pentru care putem transmite înv turi c tre genera iile
urm toare. Ei vor înv a lucruri de zeci de ori mai uşor şi rapid decât p rin ii lor. De aceea,
deprinderea de a fuma este atât de simplu şi de uşor de implementat…, dar nu şi opusul ei.
Implementarea la nivelul speciei a „dezînv rii de a fuma” e cvasi-imposibil sau e ca şi când
cineva ar cere s se „dezinventeze bomba atomic ”. Nu se mai poate. Dac am construit-o, atunci o
avem. Fiecare na iune trebuie s decid asupra folosirii ei. În acelaşi fel, l sarea de fumat nu va fi
niciodat un act colectiv, ci unul pur individual, cu excep ia situa iei în care s-ar atinge o „mas
critic ” de fum tori care doresc s devin nefum tori şi care s produc o „perturbare” la nivelul
masei întregi de fum tori. Aşadar, în timp ce un num r impresionant de mare de oameni fumeaz ,
doar foarte pu ini au dorit s se lase de acest obicei.
Dar nu fumatul e cea mai mare problem . Exist foarte mul i oameni care fumeaz şi nu fac
cancer şi nici nu mor din cauza fumatului. Desigur, exist , poate şi mai mul i, care mor şi fac cancer,
dar acum nu avem timp s povestim despre fiecare. Ideea acestor compara ii este aceea c
implementarea în mas a biotransform rilor se poate face numai cu eforturi sus inute, educa ie,
perseveren , pe o perioad destul de lung de timp şi nu va fi uşor. Ar putea dura sute de ani, aşa c
n-are rost s crede i cum spun unii: c omenirea va face un salt spiritual acum, imediat… şi noi to i
ceilal i vom fi… „transforma i”. Acel „acum, imediat” s-a propov duit de peste 25 de ani şi înc tot
nu se v d m car semnele unui început al vreunei schimb ri…. cu excep ia evolu iei ştiin ei şi
tehnologiei. De aceea eu cred foarte mult în acumul rile ştiin ei, pentru c rezultatele se v d de la un
an la altul, dar salturile acestea, numite şi spirituale, nu r sar de nic ieri, nu se v d, ori sunt prea
subtile, ori poate c eu sunt prea „opac” la aceste manifest ri.
Vinovatul ar p rea s fie tocmai „departamentul” subconştient, chipurile! A i auzit uneori
expresia „mintea duşmanul de temut al evolu iei spirituale”? De aceea probabil mul i tr iesc în iluzia
c ut rilor f r sens, în loc s vad de ce via a lor e în mizerie şi suferin . Exist şi excep ii, dar nu e
cazul unor dezbateri, cât vreme ele nu au cum s devin exemple simple şi uşoare, demne de urmat.
60
„Departamentul” subconştient nu poate s autoexecute ceea ce nu exist . Dac vine cineva şi

spune: „crea i premizele gândirii pozitive!”, ei bine, asta poate fi o idee bun , dar ea nu se autoexecut
la modul în care picioarele „autoumbl ” pe strad f r s se loveasc între ele. Gândirea pozitiv nu se
autoexecut , pentru c ea pur şi simplu nu exist ca înv tur . Oare de ce? Pentru c e ca şi când
cineva ar vrea s înve e condusul maşinii ap sând simultan pe accelera ie şi frân şi atunci… cum s
produci o astfel de înv tur dac , de exemplu, respec i adev rul şi gândeşti pozitiv numai din 10 în
10 minute? Auzeam într-un film, dar nu ştiu dac e chiar adev rat, cum c un om obişnuit, care nu e
r u inten ionat, spune câte o minciunic la fiecare 3 minute, sau poate doar îi trece prin minte (chiar
dac nu apuc s o şi spun ). Ei bine, acest fapt nu produce un automatism al manifest rii gândirii
pozitive. Atât de mult am citit despre gândirea pozitiv pe internet, încât e aproape jenant s mai vin şi
eu cu sugestia ca atare. E nevoie de aşa ceva? Este, dar asta nu va merge prin auto-execu ie.
Trebuie implementat pas cu pas, minut de minut… îns , pân la urm , cred c ceea ce e foarte
important în toate aceste ac iuni, idei şi atitudini este contribu ia noastr real la propriile vie i în
armonie cu cele ale celorlal i oameni. Nu e nevoie s ajungem sfin i ai respectului fa de adev r,
dar asta nu înseamn c putem face din minciun un scop şi s distrugem tot ce se poate distruge.
Aşadar, avem acel subconştient… Ele este numit „sub”+”conştient” pentru c nu se poate avea
acces din conştient. Acolo se „afl ” doar un set de „benzi de magnetofon” (unele moştenite, dar foarte
multe create prin educa ie), care redau o mul ime de comenzi automate, începând de la contrac iile
inimii, ale pl mânilor (în mod par ial), comportamente de tot felul, obişnuin e de tot felul, apuc turi
de tot felul, toate aceste lucruri, mecanisme, idei, tâmpenii, aiureli, credin e, automatisme, dependen e
etc., se afl „acolo”, în subconştient. Atunci când v mira i de ce un anumit lucru nu se produce
automat (fapt care de exemplu v-ar aduce enorm de multe avantaje), r spunsul este: pentru c nu ave i
„banda de magnetofon” care s ruleze acel automatism. Dar, asta nu e nicio problem ! Repeta i
ac iunea de mai multe ori şi „puf!” iat c acuma o pute i face automat. Vestea bun este c a i creat o
„band de magnetofon” (soft-iştilor le-ar place s scriu c s-a creat un program care merge din setup).
Dac a i început s fuma i primele ig ri în via şi v-a pl cut enorm s face i asta, ei bine, în
câteva s pt mâni, poate chiar mai repede, „puf!” a i creat un program care v autodirijeaz degetele la
pachetul de ig ri, v autoaprinde igara şi o autofuma i, f r s v mai gândi i la aceasta nici m car
trei secunde. Desigur, senza ia extatic se produce de fiecare dat iar aceasta constituie „sursa de
energie” necesar rul rii acelui program, ori de câte ori apare ocazia de a scoate bani din buzunar
pentru a cump ra un nou pachet de ig ri.
P i dac e atât de simplu de creat o „band de magnetofon” la nivelul subconştientului şi
începând din acel moment faci totul pe „pilot automat”, atunci de ce nu s-ar aplica acest lucru şi în
cazul… biotransform rilor? Vestea bun e c se poate. Exist toate dovezile ştiin ifice care arat c
fiin a uman , prin ac iuni conştiente repetate, îşi poate crea, seta sau reseta aproape orice „benzi de
magnetofon” din subconştient.
Prima problem e aceea c dac nu exist dorin a de a crea, seta sau reseta o anumit „band ”
atunci ea va continua s ruleze. Acele benzi, uneori, (sau poate deseori) „nu ştiu” s îşi dea singure
„auto-stop”.
A doua problem e aceea c dac în cele din urm ar exista dorin a, dar e una f r con inut (a i
auzit vreodat de expresia „soare cu din i” – adic e soare afar , dar e un frig de î i cl n ne din ii)…
atunci de aici nu se produce mare lucru. Avem nevoie de dorin a sincer , fierbinte şi realist de a face
acel lucru şi nu de o simpl idee legat de eventualitatea c probabil cumva anume se poate face un
anumit lucru. O astfel de atitudine nu creeaz niciun rezultat.
A treia problem e legat de faptul c dac acea „band ” a „rulat” de mii de ori pân acum,
corpul o „cere”, chiar dac mintea ar spune c „e o idee proast ”. Corpul „cere” igara, deşi mintea
„ştie” c e o idee proast . Aşadar, numai faptul de a considera c acel lucru, de exemplu, „e o idee
bun ”, dar nu e pus în practic , atunci nu se poate crea, seta sau reseta nici un fel de „band de
magnetofon”. Ah, da! era s uit de… „gândirea pozitiv ” atât de mult mediatizat , promovat pe mii
de bloguri, scris şi descris în mii de c r i esoterice şi chiar tratate serioase de psihologie, neurologie
etc. Avem o mare diferen între „persoana care are o idee despre gândirea pozitiv ” şi „persoana cu o
gândire pozitiv deja implementat ”.
61
Cu ce anume din totalitatea min ii noastre vrem s facem „gândire pozitiv ”? cu acele 5% ale
conştientului versus 95% ale subconştientului care nici m car nu a auzit vreodat de aşa ceva? O
gândire preponderent pozitiv şi elaborat conştient, eventual se poate implementa dup ce, în
prealabil, exist suficient de mult energie de biotransformare în corp. Asta nu înseamn c e r u s
promov m gândirea pozitiv sau c nu ar contribui cu nimic la atingerea unor performan e în via . Ea
e util inclusiv în realizarea biotransform rilor. Gândirea pozitiv poate s ajute, dar nu foarte mult şi
nu pe durate de timp oricât de mari.
Revin din nou la „benzile de magnetofon” şi postulez urm toarea axiom (ce nu necesit
demonstra ie): dac un anumit comportament nu exist (nu se reg seşte) nic ieri în subconştient şi nu
a fost nici m car moştenit atunci, chiar dac avem nevoie s înf ptuim acel lucru, el trebuie executat
prin gândire, efort de concentrare, aten ie asupra tuturor elementelor, de la momentul începerii ac iunii
şi pân la momentul încheierii acesteia. Nimic nu va merge automat pe aceast durat de timp.
A doua oar trebuie s refac to ii paşii, pentru c dac ac iunea respectiv e foarte complex ,
foarte special şi cere aten ie aprofundat , atunci înseamn c nu s-a putut crea acea „band ” care s o
ruleze automat. Imagina i-v c nici m car dup câteva mii de încerc ri, un b rbat nu reuşeşte s
creeze aceast „band automat ” de „biotransformare”. Exist şi excep ii, dar totodat exist solu ii
foarte bune pentru a favoriza premizele creerii unei asemenea „benzi subconştiente”.
Revenind la compara ia metaforic "corpul biologic vs uzin de produc ie", este uşor de
imaginat, de ce - în anumite condi ii - la b rba i, apar bolile degenerative discale (chiar mult mai
devreme decât la femei). Una din aceste ... "condi ii" este intrarea în func iune a organelor
reproduc toare şi ejacul rile (necontrolate, inconştiente, conştiente, sau cum or mai fi ele). Femeile
sunt "favorizate" prin aceea c menstrua ia (cu scurgeri exterioare) apare cu aproximativ 5-10 ani mai
târziu. De aici rezult o conexiune logic : faptul c organismul tinde s fie privat de reînlocuirea,
refacerea, revitalizarea unor celule/ esuturi/organe, de maxim importan vital , situate toate în
apropierea discurilor intervertebrale (culmea, ce ... "ghinion" nu-i aşa ?).
Aceast tendin este îns "corectat " tot de c tre organism ("contabilul" care are grij de
fondurile pentru repara ii şi investi ii) şi acesta va "spune": de "mâine" t iem "fondurile de repara ii şi
mentenan " pentru discurile intervertebrale" (ceea ce îmi pare logic, având în vedere c "alternativa"
ar fi s taie "fondurile de repara ii şi mentenan " pentru pl mâni, ficat, stomac, inim , pancreas.... etc.
- ar fi stupid, nu-i aşa ?). Şi atunci, "corectura contabiliceasc " de la nivelul corpului biologic, prin
care a trecut şi subsemnatul, face ca ea s devin o "regul " aproape general valabil pentru to i cei
care îşi risipesc resursele la modul abuziv şi exagerat. Dar, pentru restul, care şi le risipesc, dar nu la
modul abuziv şi exagerat, regula va face ... "excep ii".
PROGRAME ALE SUBCONŞTIENTULUI VS PROGRAME ALE CORPULUI BIOLOGIC
Observând uşurin a cu care diverse persoane îşi exprim opiniile legate de modul în care via a
noastr este dirijat , în mare parte, pe pozi ia de “pilot automat”, este important de a face diferen a
dintre un program subconştient implementat în structura min ii şi un program biologic implementat în
structura intim a celulei, adic la nivel genetic. Programul subconştient se poate implementa prin
autoeduca ie, prin ac iune repetat cu perseveren şi sinceritate. Programul biologic reprezint o
implementare la nivelul ADN adic activarea sau inactivarea unor gene. Acest program se
implementeaz ca urmare a implement rii programului subconştient din structura min ii. Aşadar,
ecua ia sugestiv care indic sensul corect al efectului autoeduca iei unei anumite aptitudini, este
urm toarea:
Autoeduca ie Program subconştient Program biologic (1)
În continuare, programul biologic va genera o sus inere continu a programului subconştient, f r
s mai fie necesar autoeduca ia, deoarece odat dobândit , acea aptitudine, cultivat luni sau ani la
rând, se încorporeaz în toate structurile min ii şi ale corpului. Aceasta se poate sugera prin ecua ia
urm toare:
Program subconştient Program biologic (2)
În felul acesta, rela ia biunivoc dintre influen a min ii asupra materiei (biologice şi nu numai),
respectiv influen a materiei biologice (şi nu numai) asupra min ii, este tot mai mult susceptibil de a fi
adev rat (a se vedea Cap.1 Partea Întâi – Cuvânt Înainte, paragraful 2)
62
8. BIOTRANSFORMARE PRIN PUTEREA MINŢII

Evenimentul declanş rii acestor reac ii biologice este, uneori, violent fiind urmat de o serie
lung de consecin e, unele mai pu in pl cute. Dar, cu ajutorul unei preg tiri adecvate, practicantul
poate în elege c aceste simptome nu reprezint semne de boal , ci interac iuni energetice cu
simptome false de boal , precum senza ie de arsuri în diverse zone ale corpului, cefalee, insomnii şi
altele. Toate acestea sunt evenimente temporare ce nu trebuie s produc îngrijorare.
De asemenea, e important s nu se intervin cu medica ie, deoarece aceasta introduce mai
multe toxine iar energiile dezvoltate vor produce şi mai mult durere pentru a elimina produsele
toxice recent acumulate. Am experimentat declanşarea procesului de biotransformare, definitiv şi
ireversibil, în dup -amiaza zilei de vineri 3 februarie 2006.
ÎNCEPUTURILE ŞI CONFRUNTĂRILE
În acea zi de vineri, 3 februarie, sosisem acas de la 8-a zi de tratament prin fizioterapie şi eram
dezorientat, în dureri, în stare de dispre , furie, ur , neputin , pesimism total… şi din nou „meniul
emo ional avea de toate”. Nu cred c aş putea reda toate gândurile care treceau prin acel haos al
min ii dar aş specula (pentru c transcriu din amintiri în anul 2014) faptul c începeau s se formeze
diverse concluzii-mit asupra tuturor practicilor, înv turilor şi tehnicilor, la care am avut acces în
ultimii 16 ani. Acestea ar fi, aproximativ, urm toarele, le enum r, dup care le voi explica ulterior:
Mitul 1) Aceste tehnici sunt inaccesibile unui occidental.
Mitul 2) Dac totuşi nu sunt imposibile, atunci ele sunt posibile dar numai pentru yoghinii din
Himalaya sau Tibet care tr iesc continuu în medita ie şi ascez .
Mitul 3) Nu se poate ob ine nimic f r un maestru autentic.
Mitul 4) Aceste tehnici sunt posibile numai acelor mistici din vârf de munte undeva în India.
Mitul 5) F r ascez şi renun area la via a material nu se pot ob ine asemenea rezultate.
Mitul 6) Asemenea practici dep şesc capacitatea omului de a le realiza, prin urmare sunt
imposibile.
Mitul 7) Asemenea practici ar cere un devotament care pur şi simplu te-ar împiedica s tr ieşti
normal.
Mitul 8) Orice încercare de a modifica fiziologia organismului prin practici de continen
poate avea consecin e grave sau moartea.
Mitul 9) Aceste fenomene se declanşeaz întotdeauna necontrolat si apar spontan.
Mitul 10) Ele sunt rezultatul gra iei divine.
Mitul 11) Ele pot fi accesibile unui occidental dar numai dac a venit preg tit din „vie i
anterioare”.
Odat ce am gândit asupra acestor idei şi nu numai, s-a declanşat o stare de furie total , aş
folosi un termen precum „furie absolut ” dar în acelaşi timp îl neg şi motivez de ce fac asta. Starea
respectiv a fost atât de copleşitoare, profund , intens şi p rea f r limite, încât, orice fel de
inten ie, de a o contracara cu aşa-zisa gândire pozitiv , calm şi relaxare, a fost din start anulat .
Mintea nu putea face nicio alegere. Energia emo ional a atins cotele ei maxime posibile, din câte aş
fi putut eu s îmi amintesc eu vreodat . Tot ceea ce ar fi putut defini fiin a mea era o stare furie f r
sens, f r un obiect clar, combinat cu ur , mânie şi alte atribute asem n toare.
Aş vrea s atrag aten ia asupra faptului c , în perioada ultimilor 10 ani care au trecut de la
aceste eveniment, mul i cititori mi-au cerut insistent s descriu cu cât mai multe detalii acest
incident particular din data de 3 februarie. Am refuzat s scriu aceste lucruri în volumele anterioare
(care au ap rut numai în limba român ), deoarece entuziaştii vor fi tenta i s cread c secretul
acestor biotransform ri este doar o stare de furie şi nimic altceva.
Pentru cine crede aceasta, ei bine, e o mare eroare! Acest mecanism, pe care îl explorez deja de
peste 10 ani nu porneşte, nu se bazeaz şi nu are nimic în comun cu o oarecare stare de furie.
Cazul meu e particular şi unic de felul s u, dar informa ia pe care o prezint, al turi de metodologia
complet , cu toate datele necesare, este cea care se potriveşte majorit ii.
63
Mecanismul fiziologic la b rbat este diferit de cel care se produce la femeie. Fiecare va fi
prezentat în capitole separate. Am putut s îmi formez o în elegere a factorilor generatori pentru
start-ul acestui mecanism, doar la câteva luni dup incident, când am fost convins c el e permanent
şi autentic, folosindu-m de cea mai sincer şi clar autoanaliz a elementelor care au contribuit în
mod real la declanşarea lui. În mod suprinz tor, practica yoga, aşa cum este ea prezentat în
societatea occidental (pentru c numai pe aceasta o cunosc), nu am pus-o pe primul loc între
factorii generatori sau favorizan i. Nu e nici m car condi ie obligatorie pentru aşa ceva, dar asta nu
înseamn c ea nu are folos sau e inutil . Depinde de punctul de vedere din care priveşti problema.
Unele voci mi-au sugerat c ceea ce am f cut eu se numeşte yoga şi c m aflu constant într-o
practic yoga. Al ii, care consider c practica înseamn a efectua un lucru vizibil şi distinct de
orice alt activitate şi s te dedici acesteia, au sugerat faptul c ceea ce fac eu nu se poate numi
practic yoga. Aşadar, p rerile sunt diverse…
Acestea fiind spuse, o s prezint ce anume s-a întâmplat dup aceste momente critice, în
dup amiaza zilei de 3 februarie 2006.
Deoarece a fost vorba de o transformare în condi ii de mas critic , (adic o cantitate extrem de
mare de materie celular ), care a transsublimat la starea de „bioplasm ”, este oarecum firesc ca
aceasta s produc unele senza ii perceptibile. O prim impresie tactil (înso it de un zgomot surd
interior, asemenea unui celofan strâns în pumn) a fost resim it timp de ca. 1,5-2 secunde în aria
cuprins între testiculul drept şi creasta iliac a osului coxal drept. Impresia tactil precursoare
evenimentului se manifest mai întîi ca un fel de semnal tactil foarte greu perceptibil, asemenea
unor furnic turi sau vibra ii interioare, anun ând într-un anume fel apropiere de o transformare, s -i
spunem, „bioplasmatic ”.
Aşa-zisa „bioplasm ” ar putea fi de fapt o interpretare subiectiv a unor reac ii bio-chimice, ce
dau impresia de c ldur în corp, arsuri, etc., dar s-ar putea ca acest lucru s nu exclud posibilitatea
existen ei unor transform ri energetice suplimentare asociate cumva acestor reac ii. În corpul nostru
au loc un num r atât de mare de reac ii, încât e imposibil s ajungem vreodat s le cunoaştem pe
toate şi s ştim totul despre ele sau despre acest corp.
În urm toarele minute, au fost percepute un num r de ca. 3 sau 4 în ep turi severe spre inim ,
la fiecare inspira ie (o în ep tur la o respira ie complet ). Cu cât inspira ia a fost mai energic şi
expira ia mai lent , cu atât în ep turile au fost mai severe. Aceste senza ii reprezint începutul
transform rii în stare de „bioplasm ”. Ele au fost ulterior completate prin senza ia de arsur produs
de un ac înroşit în foc, care ar str bate aria cuprins între testiculul drept şi creasta iliac a osului
coxal drept. Vizionarea unui film documentar special, destinat numai cadrelor medicale, mi-a
permis s adaug faptul c traseul fierbinte a fost paralel cu canalul deferent care urc spre creasta
iliac a osului coxal. Apari ia fricii poate avea efecte de inhibare.
Se recomand reglarea respira iei astfel încât aceste senza ii s se manifeste cu maxim
intensitate. În caz contrar, mecanismul nu se starteaz cu energie suficient . De asemenea, se poate
realiza şi o presopunctur asupra ariei respective pentru a m ri intensitatea arsurilor şi nu pentru a le
micşora. Trecerea de aceast etap (care este eliminatorie) se realizeaz pe baza cunoştin elor
teoretice privind cultivarea st rii de curaj nem rginit.
Blocarea manifest rilor, aparent periculoase, din zona inimii reprezint un eşec regretabil. Dar
este important de notat faptul c biotransformarea nu se poate realiza în condi ii bune dac subiectul
sufer de boli cardiace. Reînt resc ideea c biotransformarea nu se poate declanşa (f r pericol)
într-un organism cu toxicitate ridicat sau aflat în stare avansat de boal .
Urm toarele biotransform ri din a doua şi a treia zi au fost mult mai reduse ca intensitate,
deoarece întregul sistem biologic şi bioenergetic a intrat într-un regim cu autosus inere, cantitatea
de materie transformat ulterior fiind mult mai mic , astfel c fenomenul poate continua „silen ios”
f r s mai produc tulbur ri somatice. Doar prima este cea mai sever şi are loc o singur dat în
via la modul în care o descriu iar aceasta presupune o concentrare mental excep ional . În timpul
acestei confrunt ri, asemenea unei situa ii limit , se produce ceea ce ştiin a medical înc nu este
preg tit s recunoasc . Fiecare poate avea propria experien , astfel c orice descrieri suplimentare
pot fi inutile şi chiar derutante, deoarece tendin a de a „copia” este mai mare decât aceea de a
„descoperi”. F r aceast descoperire interioar nu se poate realiza nimic. Acesta e unul din
64
motivele pentru care am hot rât s nu public toate detaliile. Aceia care îşi vor rezerva suficient timp
pentru studiul teoretic şi practic al acestui fenomen vor descoperi toate elementele necesare.
Succesul este aproape garantat.
Revin la controlul musculaturii. Înainte de orice altceva, pentru a concepe şi pune în aplicare un
asemenea fenomen fiziologic e nevoie de o auto-acceptare a faptului c pe o durat de timp, relativ
scurt (câteva luni), trebuie renun at la efectul extatic al endorfinelor care apar la momentul ejacul rii,
întârziind la maxim posibil acest automatism p gubos, pe care toat lumea l-a moştenit… de când
lumea. Pur şi simplu, trebuie spus în fa , direct şi f r menajamente, c pân la atingerea rezultatelor
(având avantajele celor 5 atitudini deja implementate), un b rbat are nevoie s experimenteze acele
senza ii aparent insuportabile de împingere a amestecului seminal spre ieşirea din uretre (dar f r a fi
pierdut), pe o durat de câteva luni, în vederea atingerii unui grad de aten ie focalizat care s îi
permit realizarea contrac iilor musculare selective şi de mare intensitate. S mân a iese afar pentru
c la început senza ia pare, sau chiar este, insuportabil . Dar, prin educare şi repetare, senza ia va
deveni treptat suportabil şi nu se mai pierde s mân a.
▪ Cu cât automatismul păgubos al pierderii seminale a fost „folosit” mai des, cu atât mai dificil
va fi el de modificat, setat sau resetat şi cu atât mai multe afec iuni psihosomatice s-au manifestat
sau se vor manifesta prematur în via a noastră.
▪ Cu cât automatismul păgubos al pierderii seminale a fost „folosit” mai rar, cu atât mai uşor
el va putea fi modificat, setat sau resetat şi cu atât mai pu ine afec iuni psihosomatice s-au
manifestat sau se vor manifesta prematur în via a noastră.
E aceeaşi fraz scris de dou ori, deoarece s-ar putea s îşi fac mai repede efectul la nivelul
subconştientului. Ideea nu e aceea de a accepta orbeşte şi f r dovezi toate aceste lucruri. Tot ce
conteaz e practica şi nu credin a în practic . E ca şi când un discipol al practicii yoga în loc s
practice yoga, el de fapt practic credin a în yoga.
Din acest motiv, partea a 3-a prezint maximul de dovezi posibile, idei, cercet ri, ipoteze
medicale, teorii aflate în studiu experimental etc. Toate acestea au fost culese, traduse şi prelucrate
pentru a eviden ia faptul c , subsemnatul, autorul acestei c r i, nu a inventat nimic nou fa de ceea ce
deja se cunoaşte, nu e singurul care a ob inut rezultate şi nu e singurul care studiaz ştiin ific
fenomenul biotransform rilor.
Revenind la crearea „benzii de magnetofon” pentru rularea automat a biotransform rilor, vestea
bun pe care o prezint tuturor celor interesa i este aceea c : deja fenomenul e prezent şi chiar activ.
Toat lumea de pe glob, femei şi b rba i, prezint în mod nativ acest fenomen de biotransformare.
Singura problem e randamentul de func ionare inacceptabil de sc zut şi totuşi extrem de variabil şi
diferit de la un individ la altul. În momentul în care, pentru prima dat în via , un b rbat renun la
evacuarea semin ei (în primele zecimi de secund ale declanş rii contrac iilor subconştiente) deja el
va putea produce o îmbun t ire temporar , dar important , a randamentului de biotransformare.
Dac randamentul s u ini ial, s zicem pur ipotetic, ar fi fost de 0,1%, atunci dup aceast prim
încercare, ar putea s se dubleze. Deşi pare nesemnificativ, în realitate poate fi sim it ca un fel de
aport vital, mai bun, temporar, pe durata a câteva minute sau ore.
Chiar dac dup aceast reuşit temporar , intervine ne-reuşita, în cadrul urm torului eveniment
intim, adic pierderea amestecului seminal în exterior, dovada vie a unei posibile realiz ri în viitorul
apropiat va r mâne implementat în mintea practicantului. Aceast dovad aparent insignifiant , dar
extrem de important , va fi suficient pentru a „convinge” treptat mintea subconştient de faptul c
experimentul „merit repetat” în virtutea beneficiilor extraordinare ce sunt puse în balan , odat cu
reuşita. Mintea subconştient nu va putea crede c experimentul este reuşit, dar e suficient dac va
crede c merit repetat. A i sim it vreodat în via acea stare de curiozitate copil reasc de a afla
lucruri? Curiozitatea este o calitate excep ional . Oare ce-ar fi dac …? Oare cum ar fi via a dac …?
De aceea cartea mea nu va putea convinge pe nimeni niciodat , indiferent câte volume aş mai
putea scrie, dar ”nano”-pic tura unei experien e practice, (înso it şi de o anumit doz de curiozitate),
în urma c reia se ob ine dovada vie şi incontestabil a existen ei biotransform rilor, poate face acest
lucru. M iestria se dobândeşte numai prin experiment. Care ar fi al doilea pas dup ob inerea dovezii?
Nu se poate pune semnul egal între a fi în posesia dovezii şi a fi în posesia rezultatului final. Dovada e
doar acel ingredient care justific subconştientului c teoria e adev rat , dar rezultatul permanent se
65
ob ine numai prin practic , iar practica reprezint partea intim a vie ii. Ooops!, dar cum se face c
subconştientul poate s în eleag şi s accepte un anumit adev r, în timp ce, uneori, cu mintea
conştient … îl ascundem, îl neg m… facem orice ca s fugim de el?
A i auzit vreodat de acel experiment cu testul culorilor şi inerea mâinii stângi contractat la
orizontal ? Încerca i-l singuri şi ve i afla r spunsul. Pune i pe cineva s v pun în mâna întins ,
maximul de greutate pe care o pute i ine şi verifica i greutatea ei pe un cântar. Lua i un carton pe care
a i desenat o figur geometric simpl şi cere i subiectului s v spun ce este (de exemplu cerc pentru
un cerc, sau p trat în cazul unui p trat etc.). Simultan observa i dac for a sa muscular poate men ine
acea greutate, verificat anterior, timp de exact acelaşi num r de secunde (deoarece nu trebuie s
apar oboseal ). Pentru afirma iile adev rate, subiectul va manifesta aceeaşi for muscular .
Face i apoi o pauz şi repeta i experimentul, în care îi spune i subiectului s mint . Ve i avea o
surpriz incredibil . Desigur, experimentul nu func ioneaz la cei care sunt prin mincinoşi nativ,
deoarece ei au deja tendin a natural şi „fireasc ” de a min i, dictat deja de la nivel subconştient.
Acestea sunt excep ii neimportante pentru subiectul în cauz .
Care ar fi concluziile experimentului? Subconştientul ştie s fac diferen a dintre un adev r şi un
neadev r, deoarece el nu este altceva decât o „maşin ” automat care execut programe (sau ruleaz
„benzi înregistrate”). Ce avantaj putem avea din acest fapt dovedit ştiin ific? Biotransformarea poate
fi perceput cu valoare de adev r la nivelul subconştientului, deoarece acesta e setat s fac diferen a
dintre mit şi realitate, atunci când cineva ascult m rturia direct a celui care o declar sincer iar
conştientul dumneavoastr va putea primi toate dovezile ra ionale, deductive, logice şi ştiin ifice în
aceast carte. Mul i m-au întrebat: dar atunci de ce nu face i conferin e ? Pentru că nu are cine să le
organizeze, am r spuns eu.
PROBLEMA MITURILOR
Ceea ce a urmat, începând cu data de 3 februarie 2006, a fost un nou început, o nou etap a
vie ii în care am în eles multe lucruri şi de aceea o s revin asupra miturilor (ce într-o prim etap
p reau a fi contribuit la acea stare nerecomandat de furie) …
Mitul 1) Ele sunt inaccesibile unui occidental. Deşi nu aş putea spune c aceste practici sunt în
totalitate accesibile unui occidental, motivul pentru care mitul a ap rut în societatea occidental ar
putea fi num rul foarte mic de practican i care au ob inut rezulte asem n toare prin practici de
autoeduca ie (prezentate în acast carte şi nu numai). Rezultatele mediocre au favorizat credin a
fals în acest mit.
Mitul 2) Dac totuşi nu sunt imposibile, atunci ele sunt posibile dar numai pentru yoghinii din
Himalaya sau Tibet care tr iesc continuu în medita ie şi ascez . A i observat vreodat cât de mare e
interesul fa de to i acei mistici cu nume orientale (unele chiar false)? Mitul se refer la faptul c
extrem de pu ini al ii s-ar putea compara vreodat cu acei mistici din Himalaya care usuc
cearceafurile pe spatele lor, dormind în frigul îngrozitor din nop ile Himalayene. Dar de ce am avea
nevoie de aşa ceva în societatea modern ? Confruntarea cea mai mare a societ ii occidentale este
boala şi nu frigul. Biotransformarea, deşi a avut anumite efecte, de a m înt ri mai mult în
perioadele reci, ea reprezint un pas mic al unei „c l torii” interioare de lung durat . Acesta e un
pas mic, dar peste care nu se poate s ri. Şi pentru ca to i cititorii c r ii s fie relaxa i aş spune
urm toarele: nu v preocupa i de via a celor din Himalaya. Ave i propria dumneavoastr via de
care ar trebui s fi i preocupa i. E suficient atât.
Mitul 3) Nu se poate ob ine nimic f r un maestru autentic. Acesta e unul din cele mai
profunde mituri prezente în şcolile esoterice occidentale. Dar pentru ca s nu vorbesc în sensul
absolut al ideii, aş reformula prin „nu e nevoie de un maestru care s ne cocoloşeasc ani de zile la
rând pentru ca în cele din urm s afl m c nu am ob inut niciun rezultat permanent”.
Mitul 4) Aceste lucruri sunt posibile numai acelor mistici din vârf de munte undeva în India.
Atunci când cineva a „explorat” toate metodele de a ob ine rezultate bazându-se pe ceea ce ar putea
face altul pentru el şi în locul s u, atunci este firesc s ajung s cread în acest mit. P i el a „f cut”
tot ceea ce se putea şi … nu s-a întâmplat nimic. Nu pot s zic c nu am trecut prin aşa ceva.
Dimpotriv !
66
Mitul 5) F r ascez şi renun area la via a material nu se pot ob ine asemenea rezultate.
Acest mit care „sun ” mai degrab a amenin are, este r spunsul pe care to i cei nemul umi i, dup
zeci de ani de şcoli spirituale şi mii de c r i citite, îl primesc direct sau indirect. Aceasta e „lovitura
de gra ie” a insuccesului c ut rii unui absolut iluzoriu. Şi din nou subliniez faptul c oric ror situa ii
ce par a fi categorice li se opun câteva excep ii. Dar aceste excep ii, a c ror reuşit uneori e greu de
verificat, nu pot crea premizele unor înv turi accesibile de c tre marea majoritatea. Care ar fi
procentul celor care ar fi capabili de acea ascez , care s le aduc o evolu ie formidabil ? Este atât
de mic încât e aproape incalculabil. Putem vorbi de un num r de oameni estimat în intervalul zeci,
poate sute … dac aş fi excep ional de optimist, în estim ri, din întreaga popula ie a globului.
Mitul 6) Asemenea practici dep şesc capacitatea omului de a le realiza, prin urmare sunt
imposibile. Totuşi, pentru cine crede în acest mit, practica biotransform rilor descris în aceast
carte devine nu doar imposibil , ci chiar ireal . Îns şi modul cum „sun ” aceast fraz -mit este
descurajant din start. Dac ar fi aşa, atunci orice înv tur ce are leg tur cu activarea
biopoten ialelor corpului, este impracticabil .
Mitul 7) Asemenea practici ar cere un devotament care pur şi simplu te-ar împiedica s
tr ieşti normal. În contextul în care cineva este deja convins c are nevoie continuu şi zilnic de
practicile orientale (al c ror efect este totuşi real şi de necontestat), atunci acest mit devine un
adev r. El devine un adev r cu atât mai mult cu cât cineva citeşte sau i se spune la cursuri faptul c
f r practica continu , zilnic şi perseverent a exerci iilor şi ritualurilor, va c dea spre condi ia
anterioar de unde a plecat sau chiar mai r u de atât. Am auzit de aşa ceva, chiar am întîlnit şi
cazuri, mai mult sau mai pu in documentate, dar, în momentul în care eu am renun at la practici şi
am hot rât s în eleg ştiin a din spatele acestora, pur şi simplu via a s-a derulat în condi ii tot mai
bune şi mi-am vindecat toate afec iunile. Acest mit este mai degrab o form de condi ionare
psihologic atât de puternic încât e foarte greu s ieşi de sub influen a ei. Mi-am asumat un risc, la
acea vreme, în vara anului 2006, când am sim it c locul meu nu mai era acolo şi am renun at la
practica periodic ce mi-am implementat-o în cei 16 ani de dinainte. Au trecut 10 ani de atunci şi
starea mea de s n tate şi vitalitate interioar a continuat s se îmbun t esc şi astfel am putut
demola acest mit.
Mitul 8) Orice încercare de a modifica fiziologia organismului prin practici de continen
poate avea consecin e grave sau moartea. La vremea când auzisem de asemenea practici şi de aşa-
zisele consecin e ale acestora, desigur am avut temeri şi îndoieli, dar, aşa dup cum am putut
constata 20 ani mai târziu, atât eu cât şi cei ce mi-au trimis relat rile uimitoare ale experien elor
personale de biotransformare, mi-au demonstrat c acesta e un mit. În prezent, tot mai mul i oameni
de ştiin au descoperit explica ii şi unii chiar au rezultate pozitive în acest sens, adic , practicile de
continen , realizate cu aten ie (şi nu în condi ii de abstinen !!), ofer modific ri fiziologice
benefice pentru organism. Mai multe despre aceasta voi scrie în partea a doua.
Mitul 9) Aceste fenomene se declanşeaz întotdeauna necontrolat si apar spontan. E adev rat
c exist şi asemenea cazuri, dar ele sunt foarte rare. Fenomenul poate fi declanşat prin practici
adecvate, aşa cum sunt ele prezentate în aceast carte, dar pentru cine crede în acest mit, atunci fie
va fi orientat spre o aşteptare inutil a sosirii unui moment spontan şi neaşteptat, când acest
mecanism s-ar putea auto-porni, fie va crede c în cazul s u, un astfel de moment nu va sosi
niciodat . La o analiz mai atent , situa iile acelor persoane care au tr it fenomene spontane de
auto-activare a biotransform rilor, de fapt au trecut prin anumite experien e de via , care au creat
un cumul la nivelul celor 5 atitudini esen iale necesare declaş rii biotransform rilor. Ei nu au ştiut
c acel mod de via , pe care l-au abordat, le-a favorizat acest lucru. Exist îns şi excep ii.
Mitul 10) Ele sunt rezultatul gra iei divine. Este foarte greu s argumentezi împotriva acestei
idei, având în vedere num rul copleşitor de mare al oamenilor care cred c aproape toate aspectele
vie ii sunt controlate şi se afl la discre ia unei for e supreme care alege cui s îi dea şi cui s nu îi
dea acea gra ie a … indiferent ce vindecare, transformare, evolu ie spiritual , etc. Totuşi, dac aşa
stau lucrurile, înseamn c s-a autoimpus un fel de discriminare la nivel cosmic, dac lucrurile bune
şi idealurile unor salturi spirituale (sau cum or mai fi ele numite) nu se pot produce decât în
contextul unor „cereri” implorante şi lacrimogene de a li se acorda … „gra ia” necesar . M ştiu
deja de mult vreme un opozant al acestei idei „toxice” de sp lare pe creier, amintindu-mi cu
67
nepl cere de momentele în care m autovictimizam şi m consideram nevrednic, p c tos, incapabil

şi bolnav pentru c nu primeam de nic ieri niciun fel de „gra ie”. Nu sunt în m sur s fac vreo
demonstra ie pro sau contra existen ei unei cine ştie ce gra ii cosmice, dar în cazul meu, am hot rât
c , decât s aştept vreun oarece moment al nu ştiu c ror efemeride, s îmi arate când anume s-ar
putea nimeri s îmi cad gra ia divin peste cap, am preferat s m apuc eu singur s fac ceea ce era
nevoie.
Mitul 11) Ele pot fi accesibile unui occidental dar numai dac a venit preg tit din „vie i
anterioare”. Ei bine, chestia cu vie ile anterioare, e o poveste care se întinde pe un interval
interpretativ foarte larg, de la absurd la senza ional, îns undeva în acest interval ea are unele
elemente susceptibile de a fi adev rate (dar exist şi mult mitologie pe de alt parte). Îmi este peste
m sura posibilit ilor mele s dezbat pro sau contra acestui aspect dar subliniez faptul c nu „vie ile
anterioare” sunt mitul ci credin a în faptul c acea sau acele existen e (despre care nu ştie nimeni
exact ce anume a f cut cineva) te influen eaz atât de mult în existen a real încât, orice bune
inten ii ai avea, orice eforturi ai face, pur şi simplu nu po i atinge rezultalele. De aici a ap rut şi
mitul „karmei” şi oameni „lovi i de karma”.
Eu am fost unul dintre cei peste care un tren de marf cu zeci de vagoane de „karma” mi-a
c zut peste cap şi înc am mai „dat-o” şi la al ii de prin apropierea mea. Pân în jurul vârstei de 26
de ani nu ştiam c mi-a c zut un tren de „karma” peste cap, dar am aflat asta numai dup ce am
început s citesc c r i şi cursuri esoterice. Ei bine, asta nu m-a f cut s m simt mai bine. Pentru
cine crede în mitul acesta, este cât se poate de clar c , dac a f cut ceva r u în vie ile anterioare,
atunci nu are cum s îşi îndrepte acea greşal regretabil decât printr-o via în suferin continu ,
dup care în urm toarea via , îi va fi mai bine. Nu vi se pare stupid ? Pentru cei c rora nu li se
pare, este la fel de justificat s se simt îngrijora i şi deprima i de nereuşitele în via , de prezen a
bolii şi s dea vina pe „karma de vie i anterioare”. V aminti i de „karma-b tut -în-cuie” ?
În ceea ce priveşte anumite indicii legate de vie i anterioare, existen e şi experien e în afara
corpului, fenomene de moarte clinic şi altele, ele nu sunt ireale şi nu are rost s le discreditez în
baza unei concep ii de genul „dac nu se vede înseamn c nu exist ”. Sunt departe de acest mod de
a în elege via a. La fel cum gravita ia nu se poate vedea, dar o putem folosi şi îi cunoaştem legea de
manifestare, tot astfel, anumite experien e fiziologice şi mentale pot fi cunoscute şi folosite. Unul
dintre ele este biotransformarea. Ea este invizibil dar poate fi folosit cu succes.
CE AŞTEAPTĂ LUMEA DE LA TERAPII
Am „verificat” prin proprie experien toate aceste mituri, crezând în ele cu t rie, ani de zile la
rând, pân când boala m-a adus în acea situa ie limit . Dar asta nu înseamn c trebuie s aştep i
boala pentru ca s se produc un oarecare salt interior. Cartea aceasta vine s arate c exist o alt
cale şi o alt abordare a conceptului de auto-îmbun t ire a fiin ei umane. Dar ea nu ofer garan ii…
iar oricine care ofer asemenea garan ii, face parte din categoria acelor falşi guru-şi, maeştri de „n”
feluri şi mai multe categorii de l ud roşi şi pref cu i care adun milioane de adep i.
Problema cea mai mare a acestor pseudo-, falşi, aşa-zişi guru-şi, maeştri, etc, este aceea c
odat cu dezvoltarea internetului, milioane de c r i au promovat, din p cate, nu doar cunoaşterea de
calitate şi idei importante ci şi miturile care te fac dependent de to i şi toatea acestea. G sesc cu
stupoare pe diverse pagini de internet, sute de feluri de aşa-zise c i de dezvoltare interioar ,
majoritatea „ocolind” tot ceea ce ar necesita folosirea resurselor corpului. Ce anume pot oferi aceste
zeci de feluri de terapii şi tehnici? De cele mai multe ori ele ofer doar un confort mai ridicat al
vie ii, în acele cazuri când sunt aplicate corect şi pacien ii (sau adep ii) le aplic corect şi mai ales
cu perseveren . Dar, în cazul maladiilor grave, vindecarea depinde de mul i al i factori.
Trebuie s recunoaştem faptul c marea majoritate nu se vindec , dar îşi amelioreaz starea de
s n tate. Pentru a nu p rea absurd, aş putea vorbi şi despre cei care se vindec . Nu cred c terapia
„X” este factorul de vindecare. Cel mai probabil, terapia „X” i-a folosit, mai degrab , ca şi
declanşator al propriilor resurse de vindecare şi a crezut sincer în aceasta.
Un alt lucru, pe care se bazeaz majoritatea tehnicilor şi terapiilor, este faptul c se consider
suficient, a se lucra exclusiv doar la nivelul min ii, promovând gândirea pozitiv , ritualuri aşa-zis
magice, fiin e imaginare cu puteri supranaturale care prin simpla lor invocare mental , vin şi produc
68
miracole, etc. Pacientul aşteapt s i se fac , s i se aplice, s i se dea procedura/ tehnica/ terapia/
tableta-minune, etc. Iat câteva cauze regretabile ale insuccesului în vindecare:
1. Pacientul îşi genereaz boala dar nu îl intereseaz cauza. El nu doreşte s depun efort la
nivel biologic şi cu atât mai pu in e dispus s depun un efort la nivel mental.
2. Pacientul îşi pune toat încrederea în terapeut sau terapie deoarece el aşteapt ca acesta sau
aceasta sa vin spre el, s îi scoat durerea afar din corp, cît mai rapid şi simplu, f r s conteze
prea mult dac nu cumva mecanismul bolii mai este înc activ sau c se poate reactiva la un nou
stress sau mod de via greşit.
3. Pacientul şi/sau viitorii pacien i (adic oamenii s n toşi c rora nu le pas c sunt s n toşi)
nu au chef de dezvoltare şi optimizare a func iilor vitale şi fiziologice ale organismului folosind
resursele de care înc mai dispun.
4. Pacientul crede c dac terapeutul are o bun for mental , o foarte bun energie sau bio-
energie, (la care uneori se adaug faptul c e îmbr cat, arat şi vorbeşte ca un „guru”) atunci acesta
îi va da din energia sa, pentru a se face bine. Dac nu îşi va putea utiliza resursele de vindecare, el
se face bine dar se va reîmboln vi ulterior, fie de aceeaşi boal , fie de forme mai agresive ale unor
boli asem n toare. Dar, exist şi pacien i care se fac bine. Aceasta se datoreaz faptului c energia
lor de vindecare a fost suficient de mare, îns nu era activat (cazuri rare).
5. Pacientul şi promotorii terapiilor alternative consider c tehnologiile avansate precum
maşini cu raze speciale, amestecuri de substan e naturale precum şi terapiile psihice – sunt cele mai
potrivite terapii pentru situa ia actual a omenirii, ignorând, poate prea mult, rezultatele terapiilor
clasice alopate sau chirurgicale.
Atunci când pacientul nu are resurse active pentru a continua de unul singur vindecarea, ceea
ce se ob ine (în ambele cazuri) sunt vindec ri temporare sau pur şi simplu eliminarea temporar a
durerii, dup care aceasta revine. Terapiile pot func iona mai ales pentru boli şi afec iuni mai
uşoare, accidente, arsuri, infec ii, inflama ii datorate unor factori mecanici, atmosferici sau ale unor
infec ii neidentificate la timp, viroze uşoare, probleme fiziologice uşoare spre medii, etc.
Tehnologiile pe care le avem şi substan ele naturale şi/sau alopate, pe care le cunoaştem, nu pot
rezolva afec iuni foarte grave sau terminale decât în procentaj scăzut.
De exemplu se pot consemna vindec ri prin terapii alternative şi /sau alopate, ale anumitor
forme de cancer sau leucemie, probabil de ordinul a zeci de mii de pacien i care supravie uiesc deja
de peste 10 sau 20 ani, dar ei se raporteaz unui lot de cel pu in 100.000.000 pacien i trata i.
Deci exist cazuri spectaculoase de vindecare, îns raportul e mic. Nu se poate contesta faptul
c cei câ iva zeci de mii de supravie uitori ai cancerului ar avea fiecare de spus câte o poveste
extraordinar , dar din punct de vedere statistic, aceast cifr e irelevant şi nesemnificativ în raport
cu num rul total de pacien i de cancer, care au fost supuşi unui tratament şi nu au supravie uit mai
mult de 5 ani. Aceasta nu înseamn c nu trebuie s face i nimic şi s nu merge i la niciun terapeut
sau medic în vederea solu ion rii problemei de s n tate.
Este absolut necesar de abordat cât mai multe op iuni, atât alopate, cât şi naturale. Dar, nu
trebuie ignorat sub nicio form prezen a resurselor de vindecare ale corpului şi modalit ile practice
de activare a acestora, descrise în aceast carte. Unii m întreab dac mai folosesc medicamente
atunci când se întâmpl s am vreo problem sau o durere: r spunsul meu este da, îns nu mai sunt
supus unor tratamente continue, cum eram înainte, (antiinflamatoare şi statine în fiecare zi, Fasconal
la fiecare dou -trei zile). Am ob inut rezultate f r s fiu capabil de concentr ri mentale şi
autosugestii, f r s am o stare de optimism (ceea ce nu e un lucru bun!) şi f r s pot citi undeva
anume cum s activez resursele interioare.
Nu am avut la dispozi ie cartea, pe care s o pot citi înainte de a m îmboln vi pân la limita
critic la care ar mai fi fost posibil recuperarea. Odat ce corpul a activat resursele de vindecare,
acest proces a continuat ani la rând, f r nicio participare mental . Am putut s îmi continui via a şi
preocup rile, ştiind c acest mecanism fiziologic, odat declanşat, va face toate repara iile necesare.
Dep şind povestea tragi-comic a vie ii mele, expus pân acum, voi reactualiza câteva din
informa iile cuprinse în cartea „Biotransform ri sub Influen a Psihicului”. Am înlocuit termenul
„bioalchimie” prin „biotransformare” deoarece, aşa dup cum se va vedea pe parcurs, acest termen
reflect mult mai bine realitatea fiziologic despre care vorbesc.
69
TERAPII ŞI TERAPEUŢI
Am avut ocazia s povestesc personal cu câteva sute de persoane despre experien a mea de
via , ce printre altele include şi vindecarea unor afec iuni cronice, din care unele incurabile. În
ultimii 10 ani, de la momentul în care am început s parcurg drumul de la boal spre s n tate, am
în eles mai bine decât oricând înainte, ce înseamn şi cum se produce vindecarea în cazul anumitor
afec iuni cronice şi/sau degenerative şi în cât timp pot fi solu ionate folosind teoria
biotransform rilor.
Un procent estimativ de 99% din cei cu care am stat de vorb cel pu in 3-4 ore, prin telefon,
sau la întîlniri directe, nu g sesc suficient motiva ie, încredere sau dorin sincer pentru a trece de
la simpla lectur a c r ii la aplica ia practic concret . Expectan ele sunt prea mari în raport cu
interesul acordat practicii. Biotransformarea nu e o terapie ci un mod de via , optimizat pe baze
ştiin ifice care, într-un viitor nu prea îndep rtat, vor putea fi demonstrate şi aplicate.
Aşadar, biotransformarea înseamn mai întâi abordarea unui alt mod de via şi abia într-o
etap ulterioar ea ar putea func iona şi ca terapie pentru maladii cronice degenerative şi inflama ii
cronice. Vindecarea prin intermediul biotransform rilor este un proces de lung durat , iar aceast
durat depinde de masa esuturilor lezate ce necesit reconstruc ie, stadiul bolii şi vârsta pacientului.
În alte situa ii, cum ar fi modificarea parametrilor de sintez a colesterolului de c tre ficat sau a
insulinei de c tre pancreas, readucerea lor la valorile normale necesit o durat de timp care depinde
de energiile biologice de care dispune pacientul, vârst şi stadiul bolii.
Pentru boli în faze foarte avansate biotransformarea este insuficient şi ea trebuie asociat cu
alte posibile terapii precum cele explicate de c tre Miceal Ledwith, terapii medicale alopate, etc.
Dat fiind faptul c nu se doreşte o modificare a stilului de via , în baza c ruia biotransformarea s
devin posibil , consider c e inutil s mai continui promovarea acestei experien e de via în c r i,
articole şi emisiuni în România, dar o voi face în rile unde voi g si deschidere.
Deşi nu am statistici clare, mi-aş permite s formulez o ipotez ce s-ar putea s fie greşit , aşa
c e mai mult o impresie personal , şi anume eu cred c situa ia st rii de s n tate, a unui procent
îngrijor tor din popula ia României, variaz de la r u la îngrozitor de r u, iar restul popula iei
relativ s n toase este complet nep s toare fa de fragilitatea şi instabilitatea st rii de s n tate pe
care consider c o au.
În acest context nu exist niciun interes pentru ceva care nu e nici terapie şi nici afacere
rentabil cu „ramburs” rapid al investi iei. Întotdeauna am fost puternic influen at de prezen a unei
dureri în corp şi eram dispus s fac orice, în afar de singurul lucru pe care la acea vreme nu îl
f ceam. Am ajuns s iau cantit i periculoase de medicamente în fiecare zi, 365 de zile pe an, pe
toat durata anilor 2004-2005, deoarece tot ceea ce sim eam în fiecare zi era o anumit durere în
anumite zone. Marea dilem dintre mine şi ceea ce li se întîmpl altora, asem n tor cu ceea ce am
p it eu, este c ACUM EXIST o teorie care le poate explica cum s dep şeasc problemele, în timp
ce pe vremea cînd eram eu în situa ie, nu am avut aşa ceva la dispozi ie, şi totuşi nim nui nu-i pas .
Cartea „Biotransform ri sub influen a psihicului” a fost cel mai bun reper-hart -indicator care a
încercat s prezinte nu doar metoda în sine ci şi elementele necesare unei autoevalu ri a
cititorului/practicantului pe baza c ruia el s afle cât de departe sau aproape se situeaz prin propria
sa fiin /tr ire/experien fa de fenomenul biotransform rilor. Adic , cartea ofer un r spuns la
cea mai important întrebare: cât de eficiente sunt aceste biotransform ri?.
Cartea poate prezenta chiar şi elementele necesare unei predic ii referitoare la timpul necesar
vindec rii unei anumite afec iuni degenerative sau inflama ii cronice, comparând cu timpul care i-a
fost necesar autorului. Ceea ce am constatat dup experien a celor 10 ani, este c nimeni nu vrea o
asemenea schimbare în via , ci doar terapii şi medicamente care s sus in ACTUALUL MOD DE
VIA situat la limita dintre ignoran şi nep sare.
AVANTAJELE FENOMENULUI DE BIOTRANSFORMARE
1. Refacere tisular prin creştere şi reconstruc ie a esuturilor degenerate cronic sau inflamate
cronic zeci de ani la rând. Pe termen lung se pot observa fenomene de reîntinerire, micşorarea
ridurilor, etc.
70
2. Eliberarea semnificativ de dependen ele psiho-emo ionale şi posibilitatea de a interac iona f r

a deveni sclavul emo iilor.
3. Focalizare crescut a min ii, expansiunea viziunii de ansamblu simultan cu percep ia detaliilor
şi o claritate foarte bun a gândirii şi ra iunii.
4. Tr iri extatice imposibile în alte condi ii, în lipsa biotransformarilor – iar aceste tr iri pot fi atât
personale cât şi în cuplu. Ele apar în ambele situa ii şi ofer starea permanent de
complementaritate şi suficien fiziologic , emo ional , mental şi biologic dar permit în orice
moment abordarea, prin alegere liber , a unei interac iuni cu o alt persoan de sex opus.
5. Apari ia fenomenelor se sincronicitate şi optimizare automate la nivelul vie ii obişnuite
precum: a te afla în locul potrivit la momentul potrivit pentru a beneficia de o ocazie
extraordinar , scurtarea timpilor de lucru pentru orice activitate fizic , psihic depus şi
aproape lipsa senza iei de oboseal .
6. Somn scurtat la 4 ore, înso it de somn ultrarapid, somn semiconştient, senza ie de a fi treaz în
somn (cel pu in percep ia sunetelor ambientale) f r a fi obosit în restul zilei.
7. Reducerea de 5 sau 10 ori a necesarului de alimente solide cu fibre şi trecerea automat spre
consumul de ap , lichide, ceaiuri, sucuri naturale, sc derea necesarului de fibre şi renun area în
mare parte la consumul de alimente pe baz de protein de origine animal – sau folosirea ei
doar ca adjuvant pentru a nu deprecia anumite mecanisme enzimatice ale corpului specifice
prelucr rii proteinei de origine animal .
8. Ştergerea tiparelor subconştiente ale bolilor, dup cel pu in 7 ani de biotransform ri şi crearea
de noi tipare, benefice, chiar neobişnuite, d t toare de aptitudini noi şi expansiune a conştiin ei
individuale.
9. Ştergerea continu a emo iilor distructive anterioare de la nivel subconştient şi tr irea vie ii la
superlativ, o via ce nu se compar cu cea de dinaintea biotransform rilor.
10. Înt rirea s n t ii şi a for ei mentale odat cu înaintarea în vârst , ca şi când trecerea timpului
nu ar impune restric ii.
11. Întârzierea îmb trânirii premature la nivel celular şi probabil îmbun t iri la nivel telomeric.
12. Conflictele vie ii nu mai produc efecte distructive asupra organismului, dureaz relativ pu in,
exist resurse mari pentru a le solu iona şi nu e nevoie de niciun psiho-energo-info-terapeut.
13. Inactivarea permanent a oric ror moşteniri genetice ce ar putea pune organismul în pericol, fie
datorit moştenirii de la p rin i, fie de la genera iile mai vechi.
14. Echilibru foarte bun în decizii, ac iuni, gândire, în elegerea rapid şi automat a majorit ii
conflictelor care apar astfel încât ele se solu ioneaz înainte de a putea genera efecte distructive
iremediabile la nivelul organismului.
15. Rezisten a crescut la c ldur excesiv , varia ii excesive ale presiunii atmosferice, ale
umidit ii, toleran mai bun la frig dar pe termen limitat.
Toate acestea sunt lucruri pe care le-am experimentat direct.
PERICOLE POSIBILE LA BIOTRANSFORMARE

Pentru a fi în acord cu anumite prevederi legislativ-medicale şi deoarece eu ca autor nu îmi pot
asuma nicio r spundere legat de modul în care dumneavoastr ve i folosi aceste informa ii, doresc
s men ionez urm toarele avertismente:
1. Declanşarea fenomenului într-un organism cu grad ridicat de toxicitate rezidual poate
favoriza apari ia unor simptome dureroase, asociate unor arsuri, traume, accidente cu urm ri
reversibile sau ireversibile şi chiar întreruperea definitiv a reac iilor de biotransformare, când
organismul intr automat în stare de autoprotec ie.
2. Dac preg tirea mental cu privire la ataşamentul fa de emo ii şi st ri este inadecvat sau
insuficient , pot apare traume şi şocuri psihice ireversibile, care inhib orice alt încercare de a mai
realiza biotransformarea educat , în baza aceluiaşi mecanism cu autoprotec ie.
3. Dac preg tirea intelectual (cu privire la procesele şi simptomele care apar dup
declanşarea primelor reac ii biotransformare de mare intensitate) este insuficient , inadecvat sau
71
eronat , subiectul se poate confrunta cu team , incertitudini şi blocaje energetice, care pot încetini,
opri temporar sau chiar definitiv orice încercare ulterioar de a reveni asupra biotransform rilor.
Cu alte cuvinte, în cazuri rare, se poate restarta procesul de biotransformare dup o anumit
perioad de timp, uneori la peste 10 ani de la prima încercare eşuat , dar gradul de dificultate creşte
odat cu înaintarea în vârst , deoarece corpul r spunde tot mai greu comenzilor care nu fac parte
din „obişnuin e”. Personal, am realizat aceast „restartare” dup 14 ani de eforturi combinate.
4. Perturbarea conştient sau inconştient a activit ii glandelor seminale, în sensul micşor rii
acestia, favorizeaz îndep rtarea bucuriei fa de via , apare lipsa chefului de a mai tr i o via (ce
pare lipsit de sens) generându-se, uneori, maladii psihice grave, care pot evolua pân la suicid.
5. Orice opozi ie manifestat în sensul unei for ri sau împotriviri asupra biotransform rilor
poate avea consecin e psihice grave iar subiectul este irecuperabil.
NOTĂ:
Frustr rile pot apare mai mult în grupul celor care se „str duiesc” cu consecven s opun
„rezisten ” în fa a tenta iilor iar aceast greşal poate avea consecin e ireversibile. Nu scriu aceste
lucruri pentru a descuraja sau nega realitatea unei experien e personale.
Rolul acestor avertismente este acela de a preveni anumite probleme ce pot s apar la anumi i
indivizi care ar aplica greşit teoria biotransform rilor şi atunci ar da vina pe autorul c r ii. Blocarea
conştient sau inconştient a evacu rii lichidului seminal prin mijloace artificiale sau chirurgicale
este contraindicat .
Orice ac iune îndreptat asupra secre iei de testosteron poate reduce spermatogeneza dar, în
acelaşi timp, favorizeaz apari ia unor „semnale” (gonadotrofine) recep ionate la nivelul
hipotalamusului. În urma acestor semnale, hipotalamusul va produce creşterea secre iei de
testosteron. Oprirea total a secre iei de testosteron favorizeaz procese de feminizare. Folosirea
unor procedee distructive sau limitatoare în fa a unui fenomen natural, cum este evacuarea
lichidului seminal la b rbat, poate avea consecin e grave asupra s n t ii.
Creşterea presiunii intratesticulare prin blocarea mecanic sau chirurgical a canalului deferent
sau altor structuri anatomice ale aparatului reproduc tor favorizeaz , în timp, microfisurarea
acestora. Lichidul seminal va str punge esuturile şi se va r spândi par ial în organism, generând o
reac ie inflamatorie şi un r spuns autoimun.
Organismul va identifica „un corp str in”, luptând împotriva acestuia cu anticorpi. Acest
proces nedorit favorizeaz apari ia granuloamelor şi cancerului de prostat . Orice tendin de
micşorare a procesului de spermatogenez (alta decât cea prin educarea unui proces de
biotransformare) va produce creşterea cantit ii de testosteron în sânge şi riscului de cancer de
prostat .
Organismul biologic nu face decât s îşi restabileasc un echilibru cu spermatogenez redus şi
testosteron crescut. Din acest motiv, atragem aten ia cititorilor asupra pericolelor care pot apare în
cazul în elegerii şi aplic rii greşite a fenomenelor de biotransformare. Orice altceva, în afar de
aceasta, reprezint cazuri patologice care necesit tratament.
Din p cate biotransform rile nu sunt metode simple, uşoare şi rapide dar ele ofer rezultate
reale şi persistente. Experien a practic mi-a demonstrat faptul c , de obicei, metodele simple,
uşoare şi rapide, nu sunt eficiente. Pentru cei care vor s vad partea plin a paharului, atunci
progresul e acel moment în care toate lucrurile care mergeau prost, continu s mearg prost, dar cu
o vitez mult mai mic .
În cadrul acestei practici, personal nu recomand abstinen a, nici celibatul, nu recomand
retragerile din societate, nu recomand aplatizarea emo ional prin indiferent ce mijloace, nu
recomand utilizarea ciupercilor halucinogene sau ale altor substan e cu efect halucinogen (chiar
dac nu sunt pe lista celor considerate ilegale), nu recomand for area ob inerii unor rezultate prin
metode de blocare artificial a canalelor de evacuare a amestecului seminal şi nu recomand
ab inerea de la actul, obişnuit al ejacul rii seminale pentru cei complet nepreg ti i.
Acesta este un AVERTISMENT.
72
9. CINCI ATITUDINI ESENŢIALE ÎN BIOTRANSFORMARE
1 - ALIMENTAŢIA NATURALĂ ECHILIBRATĂ

Aceasta are rolul de a asigura un nivel cât mai sc zut de toxicitate rezidual în organism şi o
stare bun de s n tate fizic şi mental . Trecerea spre acest tip de alimenta ie, lipsit de proteine
animale şi gr simi de provenien animal , se poate face pe durata a cel pu in câ iva ani, deoarece
corpul, dar mai ales stomacul, are nevoie de timp pentru reacomodare. Carnea poate fi înlocuit
treptat cu produse de soia, se poate renun a la fierberea în ulei a anumitor mânc ruri în favoarea
fierberii lor în ap . Se poate înlocui zah rul cu miere sau cu zah r brun de trestie, ciocolata poate fi
înlocuit cu produse asem n toare pe baz de roşcove etc.
În cele din urm , este recomandat o alimenta ie lacto-vegetarian bogat , dar în acelaşi timp
echilibrat şi variat , dac organismul cere surplus energetic.
Pe scurt, prin nutri ie în elegem totalitatea proceselor fiziologice prin care organismul îşi
procur hrana necesar creşterii şi dezvolt rii, ob inerii energiei pentru desf şurarea proceselor
vitale, refacerii esuturilor etc. Din nefericire, societatea occidental consum cele mai nefavorabile
alimente, cu nivel crescut de toxicitate pentru organism, în ciuda campaniei media care, de cel pu in
10 ani, a luat o pozi ie ferm în ceea ce priveşte alimenta ia echilibrat şi s n toas , prin numeroase
emisiuni de radio şi televiziune difuzând informa ii utile şi necesare.
Conform unor statistici publicate de Organiza ia Mondial a S n t ii, în timp ce 800 milioane
de persoane sunt malnutrite, peste 1 miliard au ajuns supraponderale, dintre care 300 milioane
prezint afec iuni importante. În Statele Unite, 60 milioane de oameni (30% din popula ia adult )
sufer deja de obezitate iar num rul tinerilor cu vârste între 6 şi 19 ani, care au astfel de probleme, a
crescut de trei ori în intervalul 1980-2002, conform specialiştilor Asocia iei Medicale Americane.
Organiza ia Mondial de Cercetare a Cancerului estimeaz c o mare parte din decesurile
determinate de cancer au la baz obezitatea şi dieta nes n toas . Factorii care influen eaz s n tatea
pot fi grupa i astfel: alimenta ia fast food cu con inut ridicat de gr simi saturate, hidra i de carbon şi
prea pu ine substan e nutritive, mâncarea supraprocesat şi prefabricat , asociat unui deficit de
fibre vegetale provenite din fructe, legume şi cereale, stil de via sedentar, poluarea, stress-ul,
anumite tipuri de medicamente, lipsa relax rii şi ore de somn insuficiente sau somn perturbat.
Dr. Rich Anderson, specialist nutri ionist a afirmat urm toarele:
„Sistemul digestiv este centrul întregului corp. El hr neşte glandele şi organele noastre şi
implicit fiecare celul . Atunci când sistemul digestiv este lent, saturat cu acid şi toxic, el devine din
ce în ce mai ineficient. Ulterior, intestinul manifest o creştere nenatural de aciditate şi încearc
s se protejeze de acasta secretând o substan (glicoprotein ) care se depune pelicular pe
lungimea întregului perete intestinal. Odat cu evolu ia acestei probleme, digestia tinde s se
degradeze iar toxicitatea intestinului creşte foarte mult. Astfel, sângele se încarc cu toxinele care
circul prin vasele sanguine ale intestinului. El conduce substan ele nutritive ce hr nesc inima,
pl mânii, creierul, muşchii etc., ajungând în cele din urm spre ficat. Dup zeci de ani de
procesare a toxinelor sanguine, ficatul se deterioreaz şi devine mai lent. Ulterior el va func iona
ineficient şi toxinele vor ajunge spre rinichi, inim , limf , încheieturi, creier, piele etc. Acolo,
toxinele formeaz depozite şi apari ia bolii este inevitabil , deoarece sângele devine incapabil s
mai transporte oxigen şi elemente nutritive în cantit i suficiente.”
Pentru alte detalii, pute i consulta şi pagina web: http://www.nutritie-sanatoasa.ro/. Exist
nenum rate manuale de specialitate pe aceasta tem . Unele sunt men ionate şi în referin ele
bibliografice de la sfârşitul c r ii.
Povestea dietei mele zilnice este una care s-ar încadra cel mai bine în intervalul situat de la
„stupid” pân la „dramatic”. Ea se poate descrie în dou etape importante de timp: Etapa a) 1964-
1990 Perioada „stupid ”, respectiv Etapa b) 1990-2010 Perioada „dramatic ”. Probabil, aşa cum
se încheie filmele americane de ac iune, din 2010 pân în… 20ZZ, m aflu în Etapa c), adic
Perioada „Happy … beginning”. În filme e cu „Happy Ending”, pentru c trebuie s se încheie
73
filmul, dar pentru mine era „beginning” deoarece era un nou început, o nou via , un alt „eu”.
Contrar ideii cum c orice lucru bun la început pare stupid, apoi imposibil iar în final „v-am spus
dintotdeauna c era o idee grozav ”, dieta mea zilnic p rea cea mai grozav , cu mult timp înainte
de a deveni stupid . Am fost un consumator de carne. „Ei şi ?” … v ve i întreba.
Un copil care e în creştere beneficiaz pân în jurul vârstei de aproximativ 18 ani de
mecanisme metabolice excep ional de performante în a-şi ob ine masa celular necesar
organismului adult. Nu ar fi nicio problem dac aceast diet s-ar opri la vârsta de 18 ani şi s-ar
trece la cea de men inere a func iilor vitale, bazat pe o hran de calitate superioar , în cantit i
moderate, cu minime prelucr ri termice, etc. Problema este c acei „ghinionişti” care au f cut cam
ceea ce am f cut eu în primii 18 ani de via , au adus în fiin a lor un sistem de obişnuin e (atât
biologice cât şi psihologice) de care nu se pot debarasa.
A i auzit vreodat un fum tor argumentându-şi r spunsul la întrebarea „de ce fumezi”? Ei bine,
… „îmi cere corpul”, va zice el uneori. Dar asta nu exclude ci chiar include faptul c „îi cere şi
mintea sa”… dincolo de orice alte argumente, demne de o cauz mai bun , precum „dac n-aş
fuma, atunci nu pot fi în rând cu ceilal i”. Înainte de a reveni la diet , s v dau vestea cea bun : nu
am fumat niciodat .
Ceea ce se întâmpl în cazul dietei este faptul de a crea dubla obişnuin : la nivelul corpului
(care va transmite senza ia de foame) şi la nivelul subconştientului (care va fi convins c f r
carne, acest corp nu poate supravie ui)… şi probabil o list întreag de alte convingeri, pe care nu le
mai înşirui aici. Deseori, o descoperire important , porneşte de la un obicei prost. A i observat
vreodat faptul c dac ceva v place, atunci, de cele mai multe ori, e pe lista lucrurilor
contraindicate ?
În anul 1990, odat cu deschiderea barierei în fa a informa iei, libertatea de exprimare şi
asociere, etc… (s nu uit m de unde am plecat) am ajuns şi eu în posesia acelor c r i, reviste şi mai
apoi, cursuri, unde era descris în limbaj cutremur tor, ce înseamn dieta bazat pe carne şi alte
alimente cu con inut ridicat de proteine de origine animal . Tocmai începea s se încheie perioada
„stupid ” a dietei mele din 1964 pân în 1990, dar atunci nu ştiam asta. În momentul în care citeam
şi auzeam tot mai multe lucruri rele despre consumul de carne, mintea mea devenea tot mai agitat ,
întrebându-se frecvent „oare la ce boli ar trebui s m aştept” … Era o întrebare grea, dar parc
cumva anume mi se p rea c dac aş avea o „karm bun ”, atunci poate c nu va fi cazul s trec
prin boli. Profesorul de yoga mi-a spus : „categoric s renun i la carne începând de mâine !”
Nici nu am mai auzit pân atunci o afirma ie mai aproape de domeniul imposibilului, decât
aceasta. Ah, s nu m contrazic,… a urmat s mai aud una dar peste un an, doi… când a zis c
trebuie s ne transmut m-sublim m s mân a. Aia mi se p rea cvasi-echivalent cu imposibilul, dar
renun area la carne a fost doar… foarte aproape de imposibil. Problema nu a fost doar aceea de m
convinge eu pe mine însumi c trebuie s fac asta, ci trebuia s o conving şi pe mama. Am depus
mai întâi un efort de gândire, analiz , re-analiz , auto-analiz , dialog dintre mintea mea cu mintea
mea şi … brusc mi-a ap rut ideea de a-i cere mamei s g teasc chiftele din soia.
-„Se poate face?”, am întrebat eu,…
-„Da, sigur” a r spuns ea,… dup care m-a întrebat, ceva de genul (nu reproduc exact):
-„În care zi din s pt mâna asta vrei chiftele din soia ?”… am zis ceva de genul:
-„De azi, pe tot restul vie ii”… la care am fost instant bombardat prin întrebarea:
-„Eşti nebun?!”…
P i … evident c nu eram, dar atunci trebuia s vin cu alte explica ii, cum c de unde am auzit
eu o asemenea … „nebunie”. Nu mai re in ce şi câte explica ii am oferit, dar s-a conformat rapid
cererii mele şi spre surprinderea mea, mintea mea nu „şi-a dat seama” c în farfurie (de altfel din
întreaga mea diet ) a disp rut destul de brusc carnea şi c acolo se afla soia. Chiftele „ar tau” exact
la fel, miroseau exact la fel, aveau exact acelaşi gust … atâta c … parc continua s îmi fie foame,
îns por ia mare de cartofi piure cu lapte şi un sfert de pachet de unt, compensa foarte bine aceast
senza ie de foame (deoarece de fapt corpul meu „plângea” dup proteina de origine animal , mai
mult decât ar fi „plâns” pentru carnea ca aliment).
74
Dup o s pt mân , în care pentru prima dat în via a mea, a lipsit carnea 7 zile la rând, acest
fapt mi s-a p rut o victorie însemnat . Mama a fost mai pu in impresionat şi mi-a spus: „În mai
pu in de doi ani de la lipsa c rnii în diet vei ajunge în spital”… Adev rul a fost c , dup acei doi
ani, … eu eram mai bine şi a renun at şi ea la carnea fript şi ultra-fript . Şti i acele chiftele
crocante ?… era un adev rat deliciu,… dar ele erau fripte la limita la care, dup înc câteva secunde
deveneau… arse. Aşa c iat aceasta a fost a doua victorie şi anume faptul c în sfârşit dup ani şi
ani în care numai mama avea dreptate de fiecare dat , în tot ce spunea, acuma s-a nimerit s am eu.
Dar, la o analiz mai atent , f cut acum, în prezentul anului 2014, de fapt victoria mea asupra
dietei a fost una extrem de palid şi nu b nuiam cât de lung va fi drumul pân la abordarea
adev ratei diete.
M-am l udat la toat lumea despre aceasta, crezând c am f cut marea descoperire a anului şi
anume cum s p c leşti mintea c m nânci carne f r s m nânci carne. Dar profesorul de la yoga
m-a întrebat:
-„Şi ce ai pus în locul c rnii?”
-„Soia cuburi”… am zis eu zâmbind.
-„Şi cum au fost g tite chiftelele?” a întrebat el…
-„În ulei încins,… fripte !”
-„R u de tot!” a exclamat cu severitate…
-„… crocante” am încercat eu s adaug…
-„Îngrozitor de r u!” a spus r spicat, ad ugând
„de azi înainte le fierbi!”…
M-am întors acas „gata fiert” de dezam girea c acele chiftele continu s fie rele pentru
organism. Şi iat acesta a fost modul în care am început s „îmi rup din ii” în noua diet ce se
presupunea c ar deveni un mod de via . Am început mai întâi prin a m autoîncuraja asupra
faptului c totuşi, timp de 26 ani am mâncat aproape exclusiv hran pe baz de protein de origine
animal şi aici se include: carne, lactate, brânzeturi, plus produse pe baz de zah r alb, pr jituri,
crème de tot felul,… dar oare cu ce m-ar putea ajuta aceast constatare ? Dac nu schimb nimic la
modul practic atunci simpla constatare a cât de r u stau lucrurile este echivalent doar cu ea îns şi.
Apoi am auzit despre renumitul regim dietetic al lui Oshawa, cu grâu fiert şi orez fiert. Era atât
de l udat încât am fost determinat de curiozitate s fierb astea dou lucruri şi s v d ce se întâmpl .
În prima zi a fost... satisf c tor, a doua zi m-am sim it,... aproape bine, a treia zi a fost … ceva r u
care m r scolea la stomac, foame, a patra zi sim eam c … am ajuns la starea limit de rezisten
iar undeva în ziua a 6-a sau a 7-a am abandonat. Dac gustul grâului îmi p rea uşor dulceag şi
cumva „prietenos”, cel al orezului parc era asem n tor cu gustul unui carton … şi chiar dac
ad ugam sare,… impresia era de gust de „carton s rat”. La fel s-a întâmplat şi cu soia fiart sau
perişoare de cuburi de soia, fierte în ap . Îmi p rea a avea gust de carton fiert, carton s rat sau
piperat sau cum o fi el. Dar realitatea din anul 2014 când se apropie masa celor 60 de grame de orez
în amestec cu 60 grame de grâu bulgur, care se fierb timp de 15-20 minute este cu totul alta.
Aceast mâncare, condimentat ultra-iute, reprezint ea îns şi o surs de a tr i extatic savoarea
gustului acestui amestec miraculos de grâu, orez brun thailandez (care miroase a şoareci când e pus
la fiert), sare neagr de Himalya (cu arom de cenuş vulcanic ), ulei de ardei iute şi condimente
ultraiu i. Dar cum anume s-a ajuns aici e o alt poveste, pe care o voi explica pe parcurs.
2 - PREGĂTIREA TEORETICĂ
Aceasta are rolul de a explica practicantului tot ceea ce este legat de dobândirea cunoaşterii de
sine, stil de via , cîştigarea încrederii în sine, ra ionamente corecte, func ionarea min ii umane şi
altele. Se recomand vizionarea filmelor documentare şi artistice speciale, audierea zilnic a muzicii
de relaxare preferate şi lectura c r ilor. O list important a acestora e prezentat în bibliografie.
Aceast preg tire necesit , la rândul ei, ani de zile, continuând şi dup atingerea rezultatelor.
Din nefericire, via a exagerat de trepidant a societ ii de consum, lipsa acut de timp liber şi
condi ii adecvate de linişte şi retragere, face aproape imposibil îndeplinirea acestei atitudini.
75
Aceasta nu e o condi ie eliminatorie, dar poate înt ri foarte mult încrederea interioar , mai ales în
situa iile în care subiectul a fost puternic influen at de culte religioase, secte sau alte organiza ii.
Din acest motiv, în volumul al doilea va fi introdus o anex , care are rolul de a şterge din
mintea practicantului cele mai înr d cinate ideologii şi mentalit i, pentru a-l determina s vad
ceea ce se situeaz cu adev rat dincolo de cuvinte, expunerea lui Miceal Ledwith fiind cea mai
potrivit în acest sens. Este esen ial de în eles faptul c sunt necesare toate pârghiile posibile în
vederea unei posibile dezvolt ri interioare. Eu am avut nevoie de 14 ani de preg tire teoretic .
Aceasta nu înseamn c şi dumnevoastr ve i avea nevoie de 14 ani de preg tire. F r s pot
promite cu garan ii maxime, cele 3 volume ale acestei c r i ar fi suficiente.
Totuşi, în cadrul preg tirii teoretice aş include studiul biologiei celulare şi moleculare umane, a
fiziologiei umane, filosofia rezultatelor fizicii cuantice, elemente filosofice legate de re elele
neuronale, medicin mitocondrial (despre care voi scrie multe în partea a 3-a), mituri şi adev r cu
privire la colesterol, mecanisme enzimatice de inhibare competitiv , noua biologie a lui Bruce
Lipton (care de fapt e aceeaşi biologie dar dintr-un alt punct de vedere), medicina german a lui
Hamer (cu aten ion rile de rigoare), teoriile lui Rupert Scheldrake, transmuta ia biologic a lui
Kervran şi recomand cu c ldur vizionare de filme artistice cu subiect medical şi chiar genul SF
care l rgesc viziunea asupra lumii. În capitolele urm toare voi prezenta câteva recomand ri de filme
bune de vizionat şi muzic pentru relaxare şi / sau meloterapie.
3 - RESPECTUL FAŢĂ DE CUVÂNT ŞI ADEVĂR
Aceasta este o atitudine eliminatorie. Deşi îndeplinirea ei nu necesit preg tire special , ea este
din ce în ce mai greu de realizat datorit înregiment rii unei mentalit i excesive de nep sare fa de
cei de lâng noi, perpetuarea minciunii şi înşel ciunii, a violen ei şi tratarea violen ei prin violen .
O singur minciun , aparent banal şi lipsit de importan , dar rostit cu bun ştiin , poate anula
s pt mâni de eforturi depuse în vederea în elegerii şi aprofund rii aspectelor practice spirituale.
Respectul fa de adev rul simplu al vie ii de zi cu zi nu are nicio leg tur cu religia, morala
creştin sau ale altor religii. Dac am vreo p rere despre religie, atunci aceasta nu e una pe care aş
putea s o scriu aici, din motive de respect pentru marea majoritate care ar avea o … alt p rere
decât a mea. Singura teorie care ar putea motiva aceast atitudine e participarea observatorului la
experiment, pe baza asocierii principiilor fizicii cuantice.
Minciuna şi nep sarea ar reprezenta un fel de „negare” manifestat în desf şurarea
experimentului. Observatorul îşi neag propriul experiment. Gândurile sunt energii iar cuvintele
sunt „înc rcate” cu energiile specifice gândurilor care le înso esc.
S-a observat cu ajutorul investiga iei RMN c atunci când subiectul minte sau exagereaz
conştient faptele şi/sau realitatea perceput , activitatea cerebral se intensific , deoarece în timp ce
afirmarea adev rului este un simplu proces cognitiv, afirmarea neadev rului este un proces complex
care const în folosirea unei cantit i mari de energie şi materie cerebral , activarea mai multor lobi
pe suprafe e extinse, influen ând comportamentul tuturor celulelor corpului.
Nerespectarea adev rului perceput (chiar dac e incomplet) favorizeaz o situa ie de conflict
care se manifest intens asupra creierului. Creierul încearc s solu ioneze problema şi intr în
conflict cu el însuşi. Repetarea acestor situa ii determin apari ia unor obişnuin e sau permanen e la
nivelul gândirii, astfel încât afirmarea neadev rului devine un fenomen „firesc”.
Exist diferen e esen iale între adev rurile m runte ale vie ii de zi cu zi, precum cele exprimate
prin interac iunile cu ceilal i oameni şi adev rurile filosofice sau Absolutul, care sunt c utate cu
atâta frenezie în toate practicile esoterice posibile, religii şi literatur . Aceste adev ruri filosofice nu
contribuie la îmbun t irea func iilor biologice şi fiziologice ale organismului, în schimb cele
banale, m runte şi neimportante, pe care deseori le ignor m sau consider m c nu e nevoie s le
respect m, de fapt au o importan deosebit .
Dar cum nu exist reguli absolute şi nici adev ruri absolute, tot astfel, exist şi excep ii, dar
care nu fac obiectul acestei c r i, excep ii care se refer la cei despre care se presupune c ar fi atins
st ri de conştiin aproape absolute. Eu continui s m îndoiesc de existen a unor asemenea
persoane, dar exist suficient de mult literatur pentru cei care doresc o cale a perfec iunii şi
absolutului.
76
Problema care apare în societatea uman este o discrepan exagerat dintre gândurile rostite şi
cele nerostite. Experimentul (care poate fi orice ac iune banal de zi cu zi) se bazeaz pe
multitudinea de gânduri implicate. Dac sunt în opozi ie cu experimentul, apare un conflict ce nu
poate fi solu ionat, iar observatorul eşueaz în a-şi atinge scopul. Se spune, nu întâmpl tor, c
„suntem ceea ce gândim”.
4 - RITMAREA RESPIRAŢIEI
PROLOG
Am aflat o realitate care m nedumireşte şi cumva m şi întristeaz , deoarece ritmarea
respira iei, ce mie mi s-a p rut a fi cea mai simpl şi accesibil tehnic din cele aproape 1000 de
cursuri de yoga care s-au scris pân acum, cu toate acestea, majoritatea celor care au dorit s ating
un nivel foarte bun de biotransformare, apelând la informa iile prezentate în aceast carte, mi-au
relatat c nu reuşesc s induc acel ritm lent, uşor profund, relaxant şi d t tor de s n tate şi control
asupra fluctua iilor min ii.
Sincer, încerc s caut dificult ile care ar putea face imposibil aceast implementare a unui
nou ritm respirator şi… nu reuşesc s le întrev d sau s le intuiesc. Unele r spunsuri ale celor pe
care i-am interievat sugerau faptul c nu ar fi vorba de o dificultate în sensul direct al cuvântului ci
o uitare care apare mereu… imediat dup ce î i iei aten ia de la actul de respira ie. Este absolut
firesc c apare uitarea, deoarece noua deprindere nu s-a memorat la nivelul subconştientului, pentru
a o face s devin automat . Prin urmare, este nevoie de mult repeti ie, iar aceasta se poate face
indiferent de ac iunile şi îndatoririle zilnice sau ale momentului… pentru c ideea este de a
implementa un ritm lent, descris de tehnica ce o prezint în continuare, astfel încât acesta s devin
automat şi permanent, modificându-se în frecven doar la efort fizic şi revenind din nou la cel
anterior, setat, educat şi preg tit pentru a ne favoriza biotransformarea.
Mintea nu poate controla mintea… iar f r o disciplin a min ii, nu se poate ac iona asupra
corpului şi nu se poate vorbi de o disciplinare sau control al corpului, sau al func iilor fiziologice
necesare biotransfom rii (cel pu in). Revin cu întrebarea: cu ce este mai greu înv area ritm rii
respira iei şi educarea acesteia pentru a deveni automat , decât înv area mersului pe biciclet şi
educarea acestuia pentru a deveni automat ?
Atunci când apare uitarea, po i c dea de pe biciclet , dar la respira ie nu se întîmpl niciun
accident şi atunci de ce aceast dificultate, asociat uneori cu imposibilitatea, când din punct de
vedere psihologic, al mecanismelor subconştiente care intr în func ie sau se manifest pe durata
educa iei, în cele dou exemple, NU EXIST NICIO DIFEREN .
Dac m întreba i care din cele 5 atitudini, prezentate drept baz sau fundament ce favorizeaz
transformarea fiin ei, au fost cele mai dificile, r spunsul este: toate celelalte 3 în afar de respira ie
şi atitudinea legat de petrecerea timpului liber ascultând muzic , vizionând filme şi lecturând
informa ii ştiin ifice. Dac facem un exerci iu de sinceritate şi logic , ascultînd cea mai formidabil
muzic şi v zînd cel mai emo ionant şi tulbur tor film, efectele pe care le produc nu sunt suficiente,
deşi ajut mult, pentru a declanşa biotransformarea. De aceea e nevoie de 5 atitudini implementate
m car la un nivel moderat, atât cât se poate prin perseveren zilnic , f r exager ri, f r for ri,
f r a face din asta o preocupare obsedant . E chiar atît de greu ? Sper s ave i succes şi rezultate
cât mai bune cu ajutorul textului special preg tit în paragrafele urm toare.
INTRODUCERE
Aceast atitudine este necesar mai mult în societatea occidental , deoarece stress-ul excesiv a
modificat semnificativ ritmul respirator al indivizilor. Cum se ştie, starea de stress m reşte ritmul
respirator şi micşoreaz volumul de aer inspirat iar cea de relaxare produce opusul. Medicina nu
recunoaşte leg tura important dintre ritmul respirator şi activitatea creierului (şi a glandelor). Dar
exist studii legate de rolul oxigenului în organism, care regenereaz şi realimenteaz celulele
bolnave, respectiv produce îmb trânire accelerat .
Aşadar este important s ştim cum îl respir m sau cum îl administr m (în cazul aplic rii unor
terapii oxidative). Exist opinii în literatura esoteric , conform c rora fiecare fiin uman ar avea
77
un num r oarecum predestinat de respira ii şi b t i ale inimii, lucru de care m îndoiesc. Deşi
aceast ipotez nu poate fi demonstrat , putem în elege faptul c nu este recomandat s „acceler m”
aceste dou bioritmuri vitale esen iale. În general, subiec ii din societatea occidental sunt
caracteriza i prin bioritmuri, mai degrab ridicate decât sc zute, datorit factorilor de stress.
Din punct de vedere al realiz rii biotransform rilor, respira ia are rol de moderator al st rilor
emo ionale şi trebuie s fie lent tot timpul şi nu doar în momentele în care subiectul îşi propune s
declanşeze procesul de biotransformare. Pe baza unor exerci ii zilnice simple şi uşoare,
subconştientul va prelua, în cele din urm , noul ritm şi îl va memora ca atare. Subconştientul este un
mecanism care func ioneaz prin repetarea ideilor şi ac iunilor. Dac ne autosugestion m cu ideea
de boal , atunci subconştientul va favoriza apari ia bolii sau o va accelera pe cea care deja a ap rut.
Dac vrem s schimb m ritmul respirator, prin repetare mai îndelungat (aprox. 6 luni) se
reseteaz ritmul vechi şi se „copiaz ” cel nou. Exerci iile de ritmare a respira iei sunt prezentate in
extenso în literatura esoteric . Din acest punct de vedere, lucr rile care descriu aceste exerci ii sunt
utile şi merit lecturate. Exerci iile de ritmare a respira iei pot fi descoperite, cu uşurin , în
literatura men ionat în bibliografie. Majoritatea pot fi practicate f r pericole.
Preg tindu-se în medita ia tradi ional buddhist , Jack Kornfield este unul dintre cei mai
importan i înv tori care au introdus medita ia în lumea occidental . A c l torit 5 ani prin India,
Thailanda şi Birmania. Jack Kornfield este doctor în psihologie clinic şi membru fondator al
Societ ii Medita iei Interioare. Am considerat c este mai util s prezint una dintre metodele şi
teoriile lui Jack Kornfield despre ritmarea respira iei şi focalizarea aten iei, deoarece el şi-a început
drumul dintr-un mediu universitar pentru a se dedica unei evolu ii personale. El afirm : „Viitorul e
o fantezie iar trecutul doar o amintire. Singurul moment în care putem ac iona cu adev rat este
prezentul.”
TEHNICA PROPRIU-ZISĂ
Medita ia începe cu orientarea aten iei asupra corpului. Mai întâi, se alege o pozi ie
confortabil şi relaxant . Primul exerci iu este acela de a acorda aten ie respira iei.
Aceasta poate fi observat chiar daca exist numeroase gânduri care circul prin spa iul min ii.
Respira ia şi ritmul ei pot fi sim ite datorit mişc rii toracelui sau aerului expirat ori inspirat. În
momentul în care îi acord m aten ie, respira ia revine la ritmul ei firesc, f r a fi perceput ca o
ac iune volitiv de a impune un anumit ritm. O respira ie complet , fireasc şi profund se
desf şoar în 3 faze legate: faza abdominal , faza toracic şi faza clavicular (în timpul c rora se
pun în mişcare muşchii anatomici corespunz tori). Astfel, aerul intr în pl mâni gradat, oxigenând
mai întâi lobii inferiori, apoi cei mediani şi în final, cei din regiunea superioar .
La expira ie, aerul iese din pl mâni în ordine invers , mai întâi contractând musculatura din
zona toracic superioar , apoi din cea median şi în final, din cea abdominal . Înv area acestor
mişc ri este simpl şi uşor de realizat. Ea nu necesit explica ii laborioase. Pe m sur ce se
instaleaz o stare general de relaxare, ritmul acestui set de mişc ri se r reşte şi respira ia devine
mai profund şi ampl . Totul trebuie s par cât mai firesc, f r a percepe o impunere clar (care
totuşi exist datorit faptului c a i luat deja decizia de a realiza acest exerci iu). Inspira ia se poate
face pe nas iar expira ia pe gur , dar nu este nicio problem dac ambele etape se desf şoar
exclusiv pe nas. Este important ca respira ia s se desf şoare echilibrat şi s nu avem n rile
înfundate. De cele mai multe ori, una din n ri conduce aerul mai bine decât cealalt şi la fiecare 2-5
ore se schimb fluxul majoritar al inspira iei aerului de pe o nar pe alta.
Atunci când exist probleme de s n tate, precum hipertrofii nazale, devia ii sau creste septale,
una sau ambele n ri vor fi puternic obturate aproape în permanen . Acesta e un semnal de alarm
care trebuie luat în considerare şi afec iunea trebuie tratat prin medica ie sau interven ie
chirurgical , dac e cazul. Este important de subliniat faptul c o respira ie defectuoas poate
favoriza apari ia unor maladii, datorit energiz rii neuniforme a unor componente de natur
bioplasmatic . Respira ia şi ritmul cardiac sunt cele mai importante procese vitale ale organismului.
Deşi ritmul cardiac este reglat la nivelul subconştientului, se poate observa practic faptul c
respira ia moduleaz acest ritm, astfel c atunci când putem controla şi disciplina respira ia, putem
modifica şi ameliora ritmul cardiac. Un om neliniştit şi îngrijorat va avea o respira ie rapid ,
78
superficial , care va introduce mai pu in oxigen în sânge iar creierul va func iona ineficient şi inima
va manifesta aritmii sau tahicardii, în timp ce un om care devine conştient de necesitatea relax rii
îşi va forma o respira ie lent , profund , care va oxigena bine organismul, creierul va func iona cu
eficien crescut , iar inima va avea ritm normal şi regulat.
Psihologul Jack Kornfield sugereaz faptul c este important s acord m aten ie fiec rui
moment în timp ce inspir m şi expir m. Focalizarea aten iei asupra respira iei este prima etap prin
intermediul c reia putem conecta mintea, inima şi corpul la clipa prezent .
Uneori pute i sim i nevoia de a realiza una sau dou respira ii profunde. Încerca i s
determina i care este locul predominant care semnaleaz prezen a respira iei. La un moment dat,
atunci când starea de relaxare se aprofundeaz , respira ia poate deveni foarte pu in sesizabil . Dar
este important s readuce i de fiecare dat aten ia asupra oric rui element care poate fi sesizat,
precum mişc rile diafragmei, intrarea sau ieşirea aerului pe n ri sau orice altceva legat de respira ie
şi s fixa i aten ia în acel loc. Pe m sur ce sim i i fiecare respira ie, permite i corpului s
aprofundeze starea de relaxare, care înseamn o mai bun prezen şi conştien şi în acelaşi timp o
uşurare, o relaxare muscular şi un ritm respirator lent. Nu impune i for at un anumit ritm. Nu
impune i pauze for ate între inspira ie şi expira ie. Accepta i-le pe cele care deja exist sau care se
instaleaz treptat, natural şi firesc şi observa i-le.
Dup câteva respira ii, care au stabilizat ritmul, pute i observa c mintea începe s genereze
valuri de procese mentale care v pot distrage aten ia. În aceast situa ie, accepta i prezen a acestui
val de procese (care pot fi formate din ra ionamente, imagini mentale, sau sunete din ambient,
c rora le asociem idei şi fraze etc.) şi l sa i-l s se manifeste. Nu ave i niciun motiv s v opune i,
deoarece opozi ia îl va înt ri şi îi va da stabilitate. La un moment dat, acest val de procese mentale
se consum , se estompeaz şi aten ia dumneavostr va fi din nou capabil s se reorienteze asupra
respira iei. Aici e tot secretul. Dup alte câteva respira ii, este posibil s apar un alt val de procese
mentale care v distrage aten ia. Proceda i ca şi pân acum. Permite i manifestarea acestui nou val
de procese mentale, pân când se epuizeaz şi reveni i cu aten ia la respira ie.
Acceptând toate acestea şi în elegând c este modul natural de a realiza un act de respira ie şi
medita ie, acest lucru nu mai poate fi caracterizat de mintea dumneavoastr ca fiind „imposibil”,
„extrem de dificil”, „irealizabil” etc., deoarece a i inclus ceea ce pân acum vi se p rea o piedic în
fa a oric rei realiz ri: fluctua iile min ii. Ele sunt prezente, le accept m, le integr m în aceste
exerci ii şi prin urmare, devin fireşti şi naturale iar etichetarea lor prin adjectivele anterior
men ionate este lipsit de orice sens sau importan . Dumneavoastr nu lupta i împotriva gândurilor,
deoarece nu ave i cum şi cu ce, nu lupta i împotriva min ii - din aceleaşi motive, aşa c evalu rile şi
etichet rile devin automat inutile şi lipsite de sens. Mintea, gândurile şi procesele mentale se
integreaz în tot ceea ce reprezint fiin a, exact în felul în care apar. Este posibil s nu fi i de acord
cu anumite gânduri, ceea ce înseamn c pute i emite altele de sens contrar, pân când primele se
estompeaz şi se consum în oceanul conştien ei.
Imagina i-v gândurile dumneavoastr asemenea unor p puşi, c rora le pute i schimba locul şi
forma. Tot ceea ce a i putea face este s le „aşeza i” acolo unde dori i iar aceast ac iune se va
realiza cu blânde e. Este inutil s bate i p puşile sau s v judeca i pentru tot ceea ce apare prin
minte. Dac nu aplica i şi nu concretiza i prin fapte gândurile perturbatoare inferioare sau nedorite
care v trec prin minte, ele doar vin şi pleac , f r s produc efecte sesizabile.
Dumneavoastr nu sunte i acele gânduri r zle e care vagabondeaz prin spa iul conştien ei
egotice. Astfel, aceste manifest ri trebuie tratate cu blânde e, conştien crescut şi stare cât mai
bun de trezire pentru a „centra” fiin a dumneavostr în actul de respira ie. Fiecare tendin de
pierdere a aten iei poate fi corectat cu calm şi f r efort prin propria noastr voin . Este important
s nu fim niciodat dezam gi i de ideea c vor apare noi şi noi perturb ri mentale, noi valuri de
procese mentale, chiar şi dup 20 ani de practic . În acest context, ele sunt neesen iale. Nu v
îngrijora i inutil.
Desigur, expresia „suntem ceea ce gândim” se refer la acele mentalit i, obiceiuri şi
obişnuin e permanente, care ne definesc caracterul şi comportamentul în starea de veghe. Acestea s-
au format în ani de zile, s-au consolidat şi s-au cimentat foarte puternic, iar schimbarea lor necesit
un efort conştient prin intermediul c ruia s creem şi consolid m mentalit i, obiceiuri şi obişnuin e
79
contrare. În acest punct, nu exist o tehnic „miraculoas ” care va rezolva aceast problem cu dou
sau trei respira ii conştiente. Acumul rile se realizeaz în timp, iar schimb rile apar treptat. Ideea
este de a urm ri împlinirea cât mai eficient , pân la un punct optim, a celor 5 atitudini esen iale
care favorizeaz declanşarea mecanismului de biotransformare.
Acesta va ameliora situa ia într-un mod aproape miraculos. Ceea ce este esen ial în aceste
exerci ii de respira ie, reprezint atingerea unei permanentiz ri care s normalizeze, în sensul
amelior rii uşoare, atât ritmurile cardiace şi oxigenarea organismului, cât şi diminuarea num rului
valurilor de procese mentale. Exist sute de forme de respira ii cu roluri şi func ii precise, care se
bazeaz pe o disciplin sever şi o execu ie îndelungat , dar ele nu pot fi prezentate aici şi nu pot fi
executate f r un îndrum tor autorizat. Din acest motiv, prezentarea dr. Kornfield este util şi
accesibil tuturor, dar din nefericire, legea dreptului de autor nu ne permite s asociem acestei
publica ii şi CD-ul original cu înregistrarea excep ional , vie şi plin de expresivitate.
Vorbitorii de limb englez o pot urm ri pe casetele video. Acestea pot fi procurate contra cost,
de pe internet. O alt posibilitate este aceea de a v înscrie la cursuri specializate, organizate în
limba român , utilizând adresele de pe internet sau pute i consulta manualele indicate în
bibliografie. Desigur, abordarea unei aprofund ri şi practicile consecvente pot îmbun t i
remarcabil toate aceste elemente, m rind gradat starea de conştien . Îns pentru societatea
occidental , exerci iul propus de psihologul Jack Kornfield este cel mai adecvat. El poate fi executat
o dat pe zi şi durata sa este de ca. 20 minute.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:
Jack Kornfield, „The Eightfold Path for the Householder”, Ed. DharmaNet Edition, 1995.
Jack Kornfield, „Meditation for Beginners”, Caset Video Demo
5 - CONŞTIENŢA DE VIAŢĂ
Aceasta este o atitudine necesar , deoarece starea emo ional , bogat ilustrat prin aspecte
benefice de bun dispozi ie, bucurie şi împlinire, este necesar ridic rii st rii de agregare a
amestecului seminal pân la o scurt stare intermediar determinat de calitatea acestei conştien e a
vie ii. Orice alte st ri opuse celor amintite blocheaz mecanismele de biotransformare, anulându-le
par ial sau definitiv. Conştien a de via înseamn a descoperi bucurie în cât mai multe ac iuni, în
cât mai multe momente şi de a realiza totul cu aten ie, detaşare, luciditate şi tr ire euforic , chiar
extatic dac este posibil. Conştien a de via reprezint r spunsul sub form emo ional la
întreb rile: „Ce este via a?”, „Care este sensul ei?”, „Cum trebuie tr it ?” şi mai ales, „Cum trebuie
s ne bucur m de ea?”. Din motive legate de mentalitatea greşit sau inadecvat a societ ii
occidentale, nu putem prezenta anumite detalii despre aspectele privind tr irile intime, care sunt cel
pu in la fel de importante.
Din aceleaşi motive, ele nu sunt descrise nici în literatura ezoteric (de cele mai multe ori) sau
sunt descrise în limbaj excesiv de simbolic, astfel c , deocamdat , nu se poate vorbi mai mult
despre acest subiect. Comentarii suplimentare sunt f cute în capitolele urm toare.
Conştien a de via implic pasiune fa de lucrul efectuat în momentul clipei, un loc de munc
ce exprim şi fructific talentul şi aptitudinile c rora ne-am dedicat din copil rie, bucuria unei
excursii în natur , vizionarea unui film artistic, audierea unei muzici speciale şi orice altceva care
exist în aceast succesiune de clipe ce contureaz existen a noastr de zi cu zi. Desigur, unii vor
spune c societatea noastr e atât de rea încât nu se poate reuşi acest lucru. Pe cât poate fi de bizar,
nu e nevoie de o reuşit total ci mai ales de inten ia sincer aplicat atât cât se poate reuşi. De ce ?
Deoarece în ceea ce priveşte realizarea acestor 5 atitudini, trebuie subliniat faptul c nu este
vorba de atingerea perfec iunii absolute, ci de inten ia, cât mai bine focalizat , asupra reuşitei, de a
înv a din greşeli şi nu se refer la situa ia utopic de a nu mai comite greşeli. Ideea de a nu comite
aceeaşi greşal reprezint un punct câştigat, în sensul c înv tura a fost asimilat corect cu privire
la o anumit situa ie negativ . Faptul c pot apare situa ii nedorite şi se vor comite noi greşeli nu
trebuie considerate eşecuri, cât vreme nu au fost comise cu inten ii clare. Nimeni nu e perfect şi
perfec iunea nu este un scop. Eşecurile trebuie tratate cu îng duin iar realiz rile trebuie
fructificate cu umilin şi simplitate.
80
COMENTARII PERSONALE
Oamenii nu sunt capabili de a manifesta iubirea superioar şi ei r spund, în prea pu inele
situa ii fericite, doar la prezen a perceptibil a iubirii iar în numeroase alte situa ii nu r spund deloc,
fiind bloca i de traumele neîmplinirilor anterioare. Dualitatea la care suntem supuşi ne-a rupt atât de
mult de propriile noastre jum t i (interioare), încât nu le mai putem descoperi nici în noi şi nici în
afara noastr . Studii ştiin ifice recente indic faptul c exist o tendin tot mai mare de a se crea o
ruptur sau o pr pastie între cele dou sexe. B rba ii ar putea pierde pân şi capacitatea de
reproducere iar femeile vor tr i într-o iluzorie c utare a „b rbatului perfect”.
Ne ag m, uneori cu o disperare demn de o cauz mai bun , de orice rela ie, de orice idee, de
tot ceea ce ar putea umple imensa pustietate din sufletele noastre, f r a b nui c , în realitate,
închinzându-ne fa de ceilal i, ne închidem fa de noi înşine. Majoritatea au renun at la orice efort
şi s-au reîntors acolo de unde au plecat, adic în lumea cotidian a pierderii de vreme, a discu iilor
inutile, a plimbatului aiurea prin magazine, a vizitelor mascate de curtoazie, a servirii meselor
copioase şi scumpe, deoarece se pare c înainte „era mai bine”. Dar şi aceea e o lume a suferin ei
mascate, care în cele din urm va fi dominat de boli cumplite. Probabil exist speran a deşart
conform c reia acel „cel din urm ” va fi pozi ionat undeva cât mai departe, la o vârst la care te vei
sim i b trân, obosit şi plictisit în aşteptarea inevitabilului.
Ne-am rupt de un grup mai mare şi ne-am reg sit ulterior în „g şti”, apoi unii dintre noi le-am
rupt şi pe acestea şi ne-am reg sit în cupluri dar, adesea, nici acestea nu sunt durabile.
Credem c dac renun m la sinceritate şi la a fi noi înşine, atunci ceilal i ne vor aprecia, pentru
c ştim c şi ei fac acelaşi lucru. Credem c dac ceilal i ne vor aprecia, atunci noi vom fi
mul umi i, ferici i şi împlini i, dar în cele din urm şi aceasta este o iluzie. Nu e cazul s insist m
mai mult asupra acestei probleme. O mul ime de filme artistice şi opere literare prezint situa ia în
detaliu. Femeile care au trecut prin dezam girile unei rela ii sau c snicii de lung durat , deseori
prefer s nu mai aibe niciun fel de rela ie, pe tot restul vie ii. Ele se comport inconştient,
asemenea unui comutator emo ional, care a trecut de pe pozi ia „emo ional” pe „non-emo ional” şi
nimic altceva nu le-ar putea determina s abordeze problema dintr-un alt punct de vedere.
Tr irile erotice mai au o calitate esen ial , care scap adesea aten iei. Întotdeauna prima
întâlnire din fiecare rela ie are un poten ial superior de manifestare, favorizând declanşarea unei
reac ii par iale de biotransformare. Reac ia nu continu automat, deoarece nu se produce suficient
energie „bioplasmatic ” necesar automen inerii mecanismului şi de cele mai multe ori, cuplul în
cauz prefer s cad prad emo iilor create de biochimia creierului prin efectul indus de endorfine
(neuropeptide), în urma pierderii seminale din timpul interac iunilor amoroase.
În acest fel, unica ocazie este consumat , urm toarele evenimente intime devin obişnuin e iar
obişnuin ele se transform într-o rutin automat cu participare afectiv minimal . Toate acestea nu
se întâmpl în câteva zile, cazurile considerate „fericite” devin nefericite dup 20 sau 30 ani de
c snicie. Exist îns şi excep ii pe care nu le comentez.
DECLANŞAREA BIOTRANSFORMĂRII
Dup îndeplinirea, atât cât este posibil, a celor 5 atitudini men ionate, declanşarea procesului
de biotransformare mai necesit un singur element important şi anume o concentrare mental
excep ional continu , timp de câteva minute, mai mare decât orice alt concentrare sau situa ie
limit în care a i fost vreodat , care se impune în starea intermediar „Si” (nota ia va fi utilizat
ulterior). Apropierea de pragul declanş rii de biotransformare poate fi asociat cu o situa ie limit .
Aici au loc cele mai intense şi violente transform ri pe care le poate obiectiva un practicant.
Uneori, biotransformarea se poate declanşa în urma conversiei unor energii negative psiho-
emo ionale de foarte mare intensitate (care apar în situa ii limit , st ri critice, situa ii neaşteptate) în
energii benefice, asemenea unui foc interior, dar acest proces nu poate fi predeterminat sau
anticipat. Fiecare practicant va observa propriile detalii şi va trece prin propriile experien e, care
sunt unice şi netransmisibile. Este nevoie de mare aten ie şi perseveren . În câteva minute, are loc
trecerea de la condi ia uman obişnuit şi … fireasc (care nu e deloc fireasc ) la aceea de fiin
capabil s resimt un grad ridicat de libertate şi independen . Acest prag poate fi comparat
simbolic cu pragul dintre starea de somn şi veghe. De aceea el pare a fi dificil de atins.
81
În alte situa ii, biotransformarea se poate declanşa la simpla lectur a acestor informa ii (din
carte) sau în urma convorbirilor pe telefon sau a expunerilor în cadrul unor conferin e dar acest
lucru nu se poate generaliza ci dimpotriv , el este o excep ie şi nu o regul . Am prezentat câteva
exemple în capitolul rezervat relat rilor celor care au reuşit.
Este dificil de manifestat prezen a exact în zona pragului, adic între st ri. În cazul analizat,
exist totuşi avantajul c procesul se desf şoar în starea de veghe, dar concentrarea mental trebuie
s fie de o intensitate excep ional , asemenea unei raze laser, dublat de o relaxare muscular
general . Acest mecanism nu reuşeşte de la prima încercare, nici de la a doua, ci probabil dup
câteva sute sau mii de încerc ri, fapt care poate aduce mult descurajare, dar este esen ial s se
men in perseveren a şi încrederea în reuşit . Nu exist ra ionamente clare şi precise care s poat
descrie întreaga fenomenologie, exact aşa cum se întâmpl , deoarece nu exist mijloacele tehnice şi
lingvistice necesare pentru a o obiectiva şi explica.
Aici intervine înc un element care necesit o abordare special : diferen ele dintre structurile
psiho-emo ionale şi aptitudinile interioare ale oamenilor sunt atât de mari, încât fiecare va trebui s
descopere modalitatea de unul singur, deoarece calea individual este nescris . În vederea acestei
abord ri, se impune cu necesitate realizarea tuturor eforturilor intelectuale posibile, chiar şi în
pu inul timp pe care îl are fiecare la dispozi ie, pentru a în elege cât mai bine anumite propriet i ale
corpului fizic şi a st rilor emo ionale, asemenea unei autoanalize ce se recomand a fi f cut f r a
perturba bunul mers al vie ii de zi cu zi, preocup rile, interesele imediate, serviciul, rela iile socio-
profesionale şi cele familiare, studiile şi lucr rile de specialitate, buna convie uire cu to i cei din jur
etc. Cu alte cuvinte, nimeni şi nimic nu trebuie s perturbe via a fireasc aşa cum se desf şoar ea în
societate (cu p r ile ei bune şi slabe). Eu am reuşit aceasta. Oricine va putea face acest lucru.
Este o mare greşeal s fie prezentate descrieri pur personale ale unor st ri, care oricum nu sunt
transmisibile, deoarece adeptul va încerca s le copieze sau va asocia propriile sale realiz ri cu
„modelul” oferit. Este nevoie doar de un alt punct de vedere şi o alt atitudine interioar , prin
intermediul c rora se pot îndeplini aceleaşi lucruri ca şi pân acum. În m sura posibilit ilor şi
interac iunilor cu ceilal i membrii ai familei, r mâne valabil sugestia conform c reia este important
s se acorde mai mult timp cunoaşterii de sine, cu tot ceea ce implic aceasta, dar f r a for a pe al ii
s fac acelaşi lucru, f r a impune cu for a ideile personale celor care nu sunt preg ti i s le
în eleag . Nu se recomand imitarea altora, a deveni altcineva sau altceva, ci doar de a în elege în
profunzime şi în rest sa fii tu însu i, aşa cum sim i c te po i desf şura într-un context, în care
ac iunile şi ideile tale nu reprezint o amenin are la adresa celor din apropiere. Dar, aceasta este o
linie de demarca ie greu de trasat, deoarece îns şi aceast carte este o amenin are direct asupra
credin elor şi ideologiilor false create de societate.
R mâne la latitudinea fiec ruia s îşi umple pu inul timp liber pe care îl mai are la dispozi ie cu
ce anume doreşte astfel încât ac iunile sale s nu produc tulbur ri emo ionale, stress sau alte
asemenea manifest ri nedorite atât lui cât şi celor din jur. În acest sens, locul de munc şi familia
reprezint dou obiective de maxim importan în via a fiec rui individ. Alegerile realizate îşi vor
pune amprenta definitiv asupra întregului curs al vie ii.
INFLUENŢA OBSERVATORULUI
Ca urmare a numeroaselor întreb ri ce mi-au fost adresate de c tre persoane sincer interesate
de mecanismul declanşator al fenomenului de biotransformare, am încercat s descriu rela ia dintre
aceste aspecte esen iale ale vie ii. Descrierea este îns insuficient , s rac şi incomplet .
Noi exist m în permanen în tripla ipostaz de observatori, co-creatori şi experimentatori ai
unui anumit obiect al fiec rui experiment din orice moment pe care îl tr im. Fizica cuantic a
postulat, probabil una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului: noi modific m (într-o anumit
m sur ), realitatea pe care o observ m. La scar atomic , acest aspect este clar demonstrat prin
calcule ce pot fi în elese de c tre specialişti cu înalt preg tire. La scara Universului, s-a dovedit c
fizica cuantic este func ional . Stephen Hawking a reuşit s conceap modele matematice
excep ionale, care conecteaz fenomenele şi procesele macrocosmice cu cele microcosmice. Îns
aceste descoperiri trebuie integrate unei ştiin e a conştiin ei.
82
De aici rezult c este perfect logic şi acceptabil faptul c omul, situându-se în partea median
a dimensiunilor lumii materiale, nu se poate sustrage legilor fizicii cuantice. Dac accept m ideea
c nu putem ocoli aceste legi, înseamn c ele ne determin şi ne influen eaz existen a moment de
moment. Astfel, dac observi un fenomen, atunci îl modifici, dar dac vrei s îl descrii în cuvinte,
atunci nu este exact acela ci doar o palid aproximare. Cum putem aplica aceast lege în biologia
uman ? Foarte multe procese şi fenomene din corpul uman sunt înc necunoscute.
Nu ştim în ce fel le influen m dac vom încerca s le observ m, dar cel pu in dou dintre ele
pot fi influen ate cu rezultate predictibile: primul este respira ia iar al doilea este circula ia fluidelor
seminale/menstruale. Dac observ m (şi chiar cultiv m o aprofundare), a observ rii actului
respirator, atunci îi putem modifica ritmul. Experimente practice au demonstrat faptul c acest tip
de exerci ii, favorizeaz o sc dere a ritmului, dar cu o creştere a amplitudinii şi eficien ei oxigen rii
sanguine men inându-se un tonus vital şi biologic foarte bun.
Odat ce acest aspect, împreun cu celelalte 4 atitudini, ce favorizeaz biotransformarea, sunt
integrate în via a noastr de zi cu zi, ob inem o profunzime m rit a actului de observare ce poate fi
aplicat circula iei fluidelor seminale/menstruale. O prim şi unic observare nu conduce la rezultate
definitive şi imediate, dar va avea o anumit influen garantat asupra obiectului, rezultatul acestei
influen e fiind modificarea acestei circula ii. Circula ia se poate desf şura numai în dou moduri
(circuite) posibile:
a) Fluidele seminale/menstruale sunt evacuate spre exteriorul organismului;
b) Fluidele seminale/menstruale sunt biotransformate în interiorul organismului.
Neobservarea acestui fenomen a determinat timp de mii sau milioane de ani, un flux de tip a) în
exces fa de tipul b). Aplicând filosofia rezultatelor fizicii cuantice, observarea acestui fenomen
permite experimentatorului modificarea circuitelor în sensul maximiz rii celui de tip b) şi
minimiz rii celui de tip a). Acest rezultat este predictibil conform principiului observatorului dac
este aplicat asupra circula iei fluidelor seminale, deoarece poate fi argumentat prin ob inerea unui
rezultat analog din aplicarea aceluiaşi principiu asupra circula iei aerului inspirat şi expirat.
Modificarea unui ritm se face prin repetare, pân ce subconştientul înregistreaz şi memoreaz noul
ritm indus prin tehnici psiho-fizice.
Dac pot aplica o anumit atitudine asupra unui anumit fenomen al corpului fizic (de exemplu,
respira ia), atunci ea poate fi aplicat tuturor celorlalte mecanisme fiziologice. Este mult mai uşor
de aplicat principiul observatorului asupra obiectului circula iei aerului inspirat şi expirat deoarece
rezultatele sunt observabile în timp scurt. Este mult mai greu de f cut aceasta asupra circula iei
fluidelor seminale, deoarece depinde de profunzimea observa iei. Diferite obiecte şi fenomene
asupra c rora experimentatorul realizeaz observa ii produc efecte diferite. Astfel, observarea
anumitor fenomene cu o anumit profunzime (sau stare de conştien ) poate produce modific ri mai
mari, mai rapide şi cuantificabile, în timp ce observarea altora, cu aceeaşi stare de profunzime (sau
conştien ) poate produce modific ri mai slabe, lente şi dificil de cuantizat. Deoarece experimentul
observ rii circula iei fluidelor seminale / menstruale nu are decât dou rezultate posibile, rezultatul
trebuie s corespund manifest rii opuse de neobservare, pentru simplul motiv c nu exist şi o a
treia alegere. Exist cel pu in dou cauze identificabile ale acestui neajuns:
- Fluctua iile min ii;
- Setarea natural implicit , în vederea asigur rii perpetu rii speciei.
Prima cauz poate fi suficient de bine minimizat prin aplicarea celor cinci atitudini, dar
minimizarea celei de-a doua necesit o anumit acumulare de energie mental (psihic ) necesar
dep şirii unei bariere ancestrale. Aceast energie se ob ine gradat, pe m sur ce minimiz m
fluctua iile min ii, deoarece respira ia este factorul determinant.
O a doua surs de energie se ob ine prin tr irea efervescent a emo iilor şi bucuriilor de zi cu
zi, astfel c optimizarea aplic rii celor 5 atitudini, permite ob inerea unui surplus de energie, ce
poate fi ulterior adus cu uşurin la nivelul psihicului (a min ii şi a inteligen ei). Astfel, se poate
presupune c declanşarea mecanismului de biotransformare, prin cultivarea celor 5 atitudini
esen iale, nu numai c este posibil , ci chiar inevitabil . În concluzie, se poate afirma urm toarele:
A. În elegerea ra ional favorizeaz observarea.
83
B. Observarea p trunz toare favorizeaz schimb ri.

C. Schimb rile devin cumulative în timp iar mecanismul se declanşeaz .
Ce înseamn a observa? Deseori, a observa un lucru poate fi asociat cu a privi acel lucru şi nu
neap rat a şti o teorie despre el. Un exemplu sugestiv poate fi prezentat astfel: cu to ii ştim cum
arat un fluture în zbor. Ştim c bate din aripi, ştim c zboar cu vitez , poate face diverse manevre
în aer, ştim comportamentul lui etc. Dar s observi un fluture în zbor, înseamn exclusiv s ne
fix m vizual cât mai mult şi mai bine cu putin asupra pozi iei sale în aer şi s urm rim întregul
zbor de la desprinderea sa, de exemplu de pe o floare, pân la aterizarea sa într-un alt loc.
Acest tip de observare nu e legat în niciun fel de actul unei cunoaşteri ra ionale. Ea pare a fi
neobişnuit deoarece, odat cu intrarea noastr în sistemul de educa ie şi înv mânt, lucrurile,
fiin ele şi fenomenele sunt etichetate, analizate şi teoretizate, dar prea pu in observate.
• A şti o mul ime de lucruri despre func ionarea biologiei umane este un fapt evident care nu
necesită alte explica ii. Se cunoaşte anatomia, fiziologia, biologia celulei, patologia etc.
• A observa un anumit lucru, proces sau fenomen din corpul biologic necesită o atitudine
asemănătoare celei prezentate în exemplul anterior.
Aşadar exist o diferen esen ial între „a şti” şi „a observa”. Multe lucruri în ştiin ele exacte
şi în ştiin ele vie ii sunt descoperite pe baza „a ceea ce se poate observa” şi mai pu in pe baza a ceea
deja se „ştie”. Îns din momentul în care „se observ ” un fenomen sau lucru şi este adus la nivelul
de cunoaştere a celorlal i, el va intra în categoria de „a şti” iar asta înseamn c un pas important în
dezvoltarea noastr e acela de a „observa” lucruri noi şi de a le descoperi.
În cazul de fa , observarea foarte atent înseamn observarea profund şi focalizat a
circuitului fluidelor seminale, de la primele semne premerg toare începutului oric ror tendin e, la
semnalele care anun o apropiere de un moment culminant; observarea modific rii st rilor psiho-
emo ionale în aceast etap ; observarea unor detalii de cât mai mare fine e şi subtilitate ale acestei
manifest ri, de la începutul pân spre finalul acesteia şi de a nu opune rezisten , aşa dup cum nici
în cazul observ rii unui fluture în zbor, nu opunem rezisten zborului acestuia.
Cu alte cuvinte, ne detaş m de obiect, dar îl observ m. Problema legat de „observarea” sau
„cunoaşterea teoretic ” a biotransform rilor este aceea c , momentan, exist prea pu ini oameni
care fac „observ ri” sau care „cunosc” biotransformarea. Din acest motiv, ele nu pot ajunge la
nivelul care s produc un salt evolutiv. Vestea bun este c premizele acestui salt deja au fost
f cute şi c de cel pu in 7 ani, aceast carte se pred la elevii tineri, unii studen i deja o înva la
şcoal , la Houston şi sper m s se întâmple asta şi la noi.
O alt problem legat de biotransform ri este aceea c , datorit necesit ilor de a crea
condi iile favorabile în declanşarea lor (în alte situa ii ele fiind fenomene perfect naturale ce nu au
nevoie de a fi educate), biotransform rile trebuie s fie atât „observate” cât şi „cunoscute”.
Metaforic vorbind, exist un fluture în zbor dar eu nu ştiu c pe acela trebuie s îl observ şi nu
norii care apar pe cer sau alte lucruri. Aşadar, cartea v prezint atât obiectul observa iei cât şi
modul practic de cunoaştere şi atingere a succesului acestei cunoaşteri. Dar aceste lucruri nu se
întâmpl de pe azi pe mâine, ci ele trebuie studiate şi analizate cu seriozitate.
RECOMANDĂRI SUPLIMENTARE PENTRU FEMEI
Menstrua ia produce, de obicei, descuamarea şi eliminarea unui esut numit endometru, care se
reface în fiecare lun (pe baza unor „costuri” din partea organismului).
Eliminarea acestui esut este determinat de contrac ii musculare ale uterului, eforturi fizice
precum ridicarea de obiecte grele, alerg ri, urcarea sc rilor în vitez , diferite forme de stress,
anumite medicamente precum şi al i factori mai pu in importan i. În momentul ruperii acelui esut,
de fapt se produce hemoragia specific care antreneaz întregul fluid menstrual spre exterior.
Oricât ar putea p rea de neconceput, femeia care doreşte s produc biotransformarea fluidului
menstrual ar trebui s îşi ia toate m surile de precau ie necesare pentru a evita stress-ul şi efortul
fizic cu câteva zile înainte precum şi în timpul perioadei menstruale critice. Problema cea mai mare
la început este aceea c sânger rile sunt declanşate la cele mai mici şi aparent neînsemnate,
perturb ri de natur emo ional şi/sau efort fizic iar multe femei nu cunosc acest lucru.
84
De aceea, pentru a nu face o dogm din afirma ia anterioar se impune şi de aceast dat
observarea experimentului şi notarea rezultatelor. E foarte simplu de f cut.
Acesta e rolul observa iei. Mai întâi e nevoie s ştii care e obiectul observa iei, adic
observarea manifest rilor factorilor generatori şi identificarea lor (dac nicicum pîn acum nu s-a
reuşit acest lucru) şi reducerea efectului acestora. Nu se poate s ri peste aceast etap . Iar dac
semnalele premerg toare apari iei menstrua iei sunt inexistente, asta se datoreaz , cel mai probabil
faptului, c au fost utilizate diferite forme de medica ie şi tratament simptomatic !
Pentru a porni din nou acest sistem de semnalizare extrem de important, este nevoie de a
renun a la aceast medica ie, care l-a suprimat şi de a face o nou abordare, în urma c reia nu doar
vor disp rea simptomele, ci chiar se va putea realiza biotransformarea.
Dac nu se renun la medica ie, atunci metaforic vorbind, aceasta e echivalent cu a observa
zborul în aer al unui fluture invizibil (exemplul descris pe pagina anterioar ). Ce poate s însemne
asta ? Înseamn de a nu face eforturi fizice în ziua respectiv , de a nu favoriza elemente ale unor
interac iuni umane ce ar avea şanse de a produce st ri de stress. Pentru mine asta înseamn de a
ac iona deja preventiv astfel încât în secunda în care sun telefonul eu s fac tot posibilul s evit ca
acea convorbire s produc un stress. Aceste m suri preventive nu sunt lucruri imposibile, nu sunt
tehnici de yoga ce doar un indian ar fi capabil s le fac , ele nu sunt dogme deoarece pot fi oricând
verificate şi dovedite, aşa c … se pot aplica cu succes. A include actul de observare în via a de zi
cu zi şi nu doar în perioada premerg toare ciclului menstrual, ar putea aduce avantaje excep ionale
asupra tuturor lucrurilor, ideilor şi dorin elor benefice pe care o femeie şi le propune spre realizare.
Dar aten ie, exist o diferen esen ial între intui ie şi observare. Degeaba o femeie intuieşte
un lucru precum c „e nerecomandat s faci efort fizic mare în apropierea ciclului menstrual” dac
ea nu poate s îl observe atunci când se produce. Intui ia se refer la acele lucruri, idei şi
fenomene, pe care cineva este capabil s le în eleag şi s le cunoasc , f r s le fi citit de undeva şi
f r ca altcineva s îi fi povestit despre ele. Cineva poate intui la modul genial o mul ime de lucruri
care, de exemplu, distrug s n tatea, dar dac nu le poate observa la momentul când ele se produc,
atunci nu va lua m suri pentru a le reduce efectele. În compara ie cu b rba ii, femeile au fost
dintotdeauna excep ional de intuitive iar b rba ii excep ional de ra ionali, îns atunci când ne
referim la biotransformare, aici e nevoie de o a treia calitate şi anume: observarea.
Exist enorm de multe teorii, tehnici şi experimente care s îi ajute pe b rba i s devin şi ei
mai intuitivi respectiv pe femei s devin mai ra ionale, chiar dac nu se va ajunge la un echilibru
perfect şi nici m car nu cred c ar fi necesar. Poate din contr , e bine ca b rbatul s fie 60% ra ional
şi doar 40% intuitiv (da i-mi voie s descriu pur metaforic şi inexact), respectiv femeile s fie 60%
intuitive şi doar 40% ra ionale.
Dar observarea este altceva, înseamn altceva şi se refer la altceva. Sper c am reuşit s
eviden iez toate acestea în paragraful incomplet prezentat în prima mea carte despre
biotransform ri. Urm torul capitol descrie, prezint şi ofer câteva repere despre fenomenul de
biotransformare la femei.
85
10. BIOTRANSFORMAREA LA FEMEIE
SCURT ISTORIC
Procesul fiziologic al menstrua iei reprezint o desc rcare simptomatic de sînge şi esuturi
necrozate din uter dar nu se ştie aproape nimic despre factorul ei generator. Atît cauza cît şi
mecanismul menstrua iei sunt înc prea pu in cunoscute şi cercetate. Aceasta nu înseamn c putem
abandona ideea şi s ne autoscuz m c „nu ştim”.
• În cartea „Contributions to the Study of the Early Development of the Human Ovum”
(Contribu ii la Studiul despre dezvoltarea timpurie a ovula iei), 1908, autorii T. Bryce şi J. Teacher,
au prezentat menstrua ia ca pe un proces ciclic care ar urm ri men inerea endometrului într-o stare
de relativ imaturizare necesar produc iei unui esut numit decidua materna, produc ie ce ar putea
avea loc imediat dup o perioad menstrual înso it de ovula ie. Cu toate acestea, „cauza primar
precum şi factorul generator al menstrua iei sunt necunoscu i”. S-a observat îns faptul c
declanşatorul primelor sînger ri îl reprezint contrac iile ritmice ale muşchilor uterului, care se
produc ca şi cînd ar avea loc o naştere în miniatur .
• Al i doi autori, Burdach şi Beard, au sugerat faptul c cel mai potrivit mod de a în elege
menstrua ia este de a o considera un avort involuntar al decidua materna. Pe de alt parte, unii
autori au sugerat faptul c exist o rela ie între menstrua ie şi ovula ie. Nu cu mul i ani în urm , se
credea c îns şi maturarea unui ovul în ovare ar fi reprezentat factorul generator al menstrua iei.
• În prezent se cunoaşte faptul c ovula ia are loc pe întreaga durat a vie ii, chiar şi în perioada
fetal şi în timpul gesta iei iar în urma unor opera ii chirurgicale de îndep rtare a ovarelor s-a
constatat c menstrua ia a continuat s apar . Acest fapt a fost consemnat de Robinson, în American
Gynecological and Obstetrical Journal, August, 1905.
• Menstrua ia regulat sau excesiv se poate manifesta chiar şi în absen a congenital a
ovarelor şi tubilor Fallopieni. Cercet ri am nun ite despre acest subiect au fost publicate de c tre
Bossi, în Annali di Ostetrica e Ginecologia, September, 1896; plus un rezumat pulbicat în British
Medical Journal, October 31, 1896.
• În acelaşi context legat de influen a ovarelor asupra uterului îi putem men iona pe Carmichael
şi F. H. A. Marshall, cu publica ia „Correlation of the Ovarian and Uterine Functions,” Proceedings
Royal Society, vol. 79, Series B, 1907. Pe de alt parte, în condi ii foarte bune de s n tate, o femeie
cu organe genitale normal dezvoltate, cu mecanisme nomale de ovula ie, poate prezenta o absen
total a menstrua iei.
• Autorul german Beuttner, a precizat în revista sa, Centralblatt für Gynäkologie, No. 49, 1893;
(cu rezumat deasemenea publicat în British Medical Journal, December, 1893.) faptul c multe
cazuri studiate au indicat c starea de graviditate poate avea loc chiar şi în absen a menstrua iei. În
plus, exist şi o surs suplimentar de informare în revista Nouvelles Archives d'Obstétrique et de
Gynécologie, 25 Janvier, 1894, supplement, p. 9.
• Conform acestor preciz ri este nevoie s privim uterul asemenea unui organ relativ
independent iar menstrua ia ca fiind un proces care se naşte, f r îndoial , în prezen a ovula iei dar
care totuşi a devenit foarte independent , astfel încît ea poate s fie sau s nu fie prezent în
anumite condi ii.
• Este posibil şi chiar verificabil, faptul c factorul generator primar al ovula iei şi menstrua iei
s fie identic. Autorul Heape, argumenteaz în cartea sa Transactions Obstetrical Society of
London, 1898, vol. xl, p. 161, faptul c cele dou sunt legate şi influen ate de o stare de acumulare a
unui ferment, datorit unor modific ri sanguine produse de calitatea şi cantitatea surselor de hran ,
domnia sa propune c ar fi vorba de gonadin. Detalii pot fi lecturate şi în publica ia lui W. Heape,
Proceedings of Royal Society, 1905, vol. B. 76, p. 266.
• Cercet ri efectuate pe animale de laborator au eviden iat faptul c ovula ia ar putea depinde
de copula ie iar autorii consider c ovula ia şi menstrua ia pot fi atît dependente una de cealalalt
cît şi de un factor unic. Detaliile şi concluziile acestor studii au fost publicate de F. H. A. Marshall,
86
în Philosophical Transactions, 1903, vol. B. 196; deasemenea de Marshall şi Jolly, id., 1905, B.
198. şi de C. J. Bond, în „An Inquiry Into Some Points in Uterine and Ovarian Physiology and
Pathology in Rabbits,” British Medical Journal, July 21, 1906.
• În anumite cazuri, menstrua ia poate lipsi în totalitate şi femeia s fie în acelaşi timp într-o
stare excelent de s n tate. Un asemenea caz a fost cercetat de Dr. H. W. Mitchell şi a fost publicat
într-un articol din New York County Medical Society, February 22, 1892 (ce poate fi reg sit şi în
Medical Reprints, June, 1892). Prezent m în continuare un rezumat:
Citatul Nr.1:
„Subiectul a fost o femeie tîn r , nec s torit , în vîrst de 22 ani. A fost n scut în Irlanda şi
a copil rit într-o atmosfer liniştit , al turi de p rin ii ei, pîn la emigrare. În jurul vîrstei de 20
ani a emigrat în Statele Unite la New York. Pîn la acea dat ea nu a avut nici un fel de simptome
menstruale şi nici nu a ştiut c exist aşa ceva. Dar, de îndat ce şi-a g sit un servici la New York,
cei apropia i au început s îi povesteasc ce efecte negative are lipsa menstrua iei încît a devenit
îngrijorat , apoi a început s prezinte semne de anemie, a pierdut din greutate, somnul a devenit
neregulat şi au ap rut o serie de simptome imaginare la nivelul min ii. S-a prezentat la un medic şi
a solicitat o examinare intrauterin . Examinarea nu a eviden iat nicio patologie. A fost asigurat
de c tre medicul specialist c nu sufer de nicio boal la nivel somatic şi nu e nici bolnav psihic.”
Odat ajunşi în aceast arie a cercet rii, specialiştii au sugerat c ea are o anumit
subdezvoltare a caracterului sexual, (n.t. deoarece ştiin a medical nu crede c cineva se poate
sustrage tuturor dorin elor erotice dar în acelaşi timp s fie capabil de a le manifesta.)
Citatul Nr.2:
„Examinarea a eviden iat urm toarele: greutate 55 kg (sc zînd de la ca. 62 kg în Irlanda),
talia, în l imea şi alte caracteristici ale aspectului fizic perfect normale, inima s n toas , puls 76,
ritm normal, aparat respirator normal, respira ie uşoar , somn normal etc. Este o femeie perfect
s n toas , bine dezvoltat fizic, toate func iile fiziologice sunt normale cu singura excep ie c îi
lipseşte ciclul menstrual. Studiindu-se, cu acordul ei, st rile emo ionale şi excita ia clitorisului,
timp de 2 ani, s-a observat c toate acestea sunt normale cu singura excep ie c p rul pubian era
foarte pu in prezent şi toate instinctele sale erotice şi dorin e sexuale erau absente.”
• Într-o alt situa ie, autorul german Plant a precizat în revista Centralblatt für Gynäkologie,
No. 9, 1896, cu rezumat ap rut şi în British Medical Journal, April 4, 1896, faptul c atunci cînd
organele sexuale interne sunt subdezvoltate, menstrua ia este absent , precum sunt absente şi p rul
pubian, axilar iar cel de pe cap este lung şi puternic. Este dificil de prezentat concluzii.
• În nici o manifestare fiziologic a organismului uman nu este normal prezen a durerii, cu
excep ia naşterii, deci nici în cazul menstrua iei nu se justific existen a acesteia. Prin modificarea
atitudinii fa de menstrua ie, se pot descoperi noi dimensiuni ale individualit ii umane. Pentru a
în elege cauza menstrua iei e necesar o schimbare de perspectiv . Menstrua ia este un proces
hemoragic complex. Tot mai multe observa ii experimentale sus in ideea c menstrua ia poate fi
d un toare atunci cînd fluidele sunt foarte abundente şi se elimin în cantit i însemnate, multe zile
la rînd.
• dr. Emil Novak, profesor de obstetric şi ginecologie în Baltimore, la Universitatea John
Hopkins a afirmat în cartea sa „Menstruation and its disorders (Gynecological and obstetrical
monographs), Ed. Appleton (1926)”: „afirma ia conform c reia menstrua ia este un proces de
cur are prin care se elimin din corp toxine şi materiile consumate, a creat credin a conform c reia
amenoreea (absen a menstrua iei) determin o reten ie a acestor toxine în corp, ele fiind d un toare
pentru s n tatea femeii. Dup cum s-a ar tat deja, nu exist nici o dovad ştiin ific pentru a sus ine
o astfel de teorie şi într-adev r, rezultatele studiilor clinice sunt chiar opuse ei.” Aşadar avem de-a
face cu un mit modern, care prin repetare a fost confundat cu un adev r. De ce? Pentru c miliarde
de oameni au transmis şi continu s transmit aceast informa ie fals , de la o genera ie la alta. Ce
spune ştiin a? Citi i din nou fraza: „…nu exist nici o dovad ştiin ific petru a sus ine o astfel de
teorie şi într-adev r, rezultatele studiilor clinice sunt chiar opuse ei”.
• Prezen a menstrua iei la femeie este o setare foarte veche a naturii umane, care s-a perpetuat
în mod eronat prin educa ie şi atitudini care îi determin manifestarea în exces. Atunci cînd sunt
87
îndeplinite condi iile psihoemo ionale necesare şi gradul de biotransformare este ridicat,
menstrua ia se manifest asimptomatic, cu pierderi nesemnificative de fluide iar acestea nu au nici
un fel de consecin e asupra st rii de vitalitate a organismului.
În acest contex, un studiu realizat de Dr. Mary Hodge (detalii la Marian Goldwasser, M.D.
Primary Dysmenorrhea*A Local Manifestation Of A Constitutional Disease And Its Treatment, Los
Angeles, Discussion By C. Morley Sellery, M. D., Beverly Hills; Etta Gray, M. D., Los Angeles; N.
Kavinoky, M. D., Los Angeles.) pe 974 de fete s n toase, a descoperit c 31% aveau dureri (şi alte
simptome) moderate, în 5% din cazuri acestea au fost severe, în 21% din cazuri au fost ocazionale
şi în 7% ele au fost aproape absente. Durerile, precum şi alte simptome, care apar în perioada
premenstrual sugereaz faptul c deja se produc anumite pierderi de substan e cu caracter vital
pentru sistemul nervos (şi nu numai), în timpul leucoreei sau altor procese infec ioase ale vaginului.
• Un alt aspect, cu caracter de factor psihologic generator, este credin a fals conform c reia o
femeie nu poate avea copii dac apare fenomenul de suspendare a ciclului în condi ii foarte bune de
s n tate. În realitate, literatura medical a consemnat numeroase cazuri ale unor femei care au
n scut copii s n toşi f r s fi avut vreodat ciclu menstrual. Celebrul fiziolog John Harvey a
consemnat în studiile sale faptul c a cunoscut o femeie care a n scut mai mult de 10 copii f r s fi
avut vreodat menstrua ie. Acesta e un alt mit modern, care se vehiculeaz care a fost confundat cu
un adev r, deşi nu exist şi nu va exista niciodat vreo dovad care s îl sus in . El este prezent în
mintea multor femei, nu doar necunoaşterii adev rului ştiin ific, ci şi datorit fricii false conform
c reia femeia şi-ar pierde fertilitatea dac nu ar mai avea ciclu şi prin urmare nu ar mai putea avea
copii. Totul nu e decât o credin fals .
• Al i specialişti precum Haveloc Ellis au observat faptul c menstrua ia scade eficien a fizic
şi mental a femeii, creându-i un handicap foarte mare. Multe dintre femeile care au succese
deosebite în via a personal şi/sau profesional , fie nu aveau menstrua ie deloc, fie aceasta era
prezent în cantit i foarte mici.
Not : lucr ri importante ale dr. Haveloc Ellis: The Evolution of Modesty, The Phenomena of
Sexual Periodicity, Auto-Erotism (1900), The Nineteenth Century (1900)Analysis of the Sexual
Impulse, Love and Pain, The Sexual Impulse in Women (1903), Erotic Symbolism, The Mechanism
of Detumescence, The Psychic State in Pregnancy (1906), Psychology of Sex (1933).
EFECTELE CICLULUI MENSTRUAL ASUPRA SĂNĂTĂŢII
Influen a variabilit ii hormonale din perioada menstrual este deja binecunoscut în literatura
de specialitate. Într-o majoritate covârşitoare de cazuri, mai ales în timpul fazei luteale, boli precum
astmul, acneea, epilepsia, migrenele, astenia muscular , tahicardiile şi problemele de somn,
glaucom şi multe alte infec ii virale se înr ut esc.
• În plus, scade şi rezisten a la insulin . (detalii la Lee PY, Bazar KA, Yun AJ. „Menstrual
variation of autonomic balance may be a factor in exacerbations of certain diseases during the
menstrual cycle. Med Hypotheses” 2004;63:163–167 şi la Snyder JL, Krishnaswamy G.
„Autoimmune progesterone dermatitis and its manifestation as anaphylaxis: a case report and
literature review. Ann Allergy Asthma Immunol” 2003;90:469–477; quiz 477, 571.)
• Insuficien a cronic venoas se înr ut eşte, datorit vasodilata iei din faza luteal a
menstrua iei (detalii la McCausland AM, Holmes F, Trotter AD Jr. Venous distensibility during the
menstrual cycle. Am J Obstet Gynecol 1963;86:640–645.)
• Vaginoza bacterian se înr ut eşte în faza folicular (detalii la Lee PY, Bazar KA, Yun AJ.
Menstrual variation of autonomic balance may be a factor in exacerbations of certain diseases
during the menstrual cycle. Med Hypotheses 2004;63:163–167)
• Cele mai importante efecte ale menstrua iei sunt cele ale apari iei unor tumori, deseori
cancerigene, datorit desc rc rilor intense de estrogen sau a altor hormoni sexuali. Exist rapoarte
medicale în care se afirm c multe tumori neoplazice precum melanoamele, carcinoame,
angiomiofibroblastoame, cancerul de sîn, tumori vasculare cutanate se datoreaz creşterii
concentra iilor de estrogen.
• Num rul ridicat de perioade de ovula ie la femeie, pe durata vie ii, este direct propor ional cu
riscul de a dezvolta maladii canceroase. (detalii la Brincat MP. Hormone replacement therapy and
88
the skin. Maturitas 2000;35:107–117 şi la Manning JT, Caswell N. „Constitutive” skin

pigmentation: a marker of breast cancer risk? Med Hypotheses 2004;63:787–789.)
• Într-o alt perspectiv , multe maladii canceroase se bazeaz pe ruperea leg turilor dintre
receptorii de estrogen şi înmul irea celulei. Culoarea pielii la femeie este deasemenea un bun
indicator al nivelelor de estrogen în organism. În grupurile de studii, femeile cu piele de culoare
deschis au nivele de estrogen mai mari decît celelalte. (Detalii legate de cancerul ovarian pot fi
consultate şi în lucrarea lui Cruickshank DJ. Aetiological importance of ovulation in epithelial
ovarian cancer: a population based study. BMJ 1990;301:524–525.)
În prezent, cu noile moduri de via , obiceiuri şi obişnui e, naşteri mai bine protejate şi speran
de via mai mare, femeile îşi petrec mult mai mult timp în perioade de menstrua ie decît oricînd
înainte. Ştiin a modern este pe cale de a dezv lui detaliile din spatele fiec rei ovula ii pe care
femeile le intuiesc: ciclul menstrual influen eaz fiecare aspect al fiziologiei şi psihologiei vie ii ei.
GRADE DE MANIFESTARE A BIOTRANSFORMĂRILOR
Datorit complexit ii ridicate a acestor evenimente se cunosc foarte pu ine aspecte legate de
fiziologia biotransform rilor la femeie. Din m rturiile culese de la persoane sincere se poate
formula ipoteza conform c reia biotransformarea feminin este un proces în urma c ruia toate
fluidele menstruale sunt recirculate şi celulele cu func ie de reproducere sunt biotransformate. Acest
proces poate s se manifeste în 3 modalit i distincte:
A) Temporar (pe o perioad de cîteva luni, cînd persoana observ dispari ia ciclului
menstrual, concomitent cu o creştere semnificativ a vitalit ii). De obicei în aceast situa ie se
încadreaz cele care doresc s realizeze o educare prin tehnici şi atitudini psihofizice.
B) Par ial (poate fi atît natural cît şi educat , se extinde o perioad lung de timp, uneori zeci
de ani, cînd persoana observ o diminuare semnificativ a fluidelor menstruale, chiar dac acestea
nu au disp rut în totalitate).
C) Definitiv (este natural şi needucat , care se manifest pe întreaga durat a vie ii f r
pierderi de lichide menstruale, cazuri rare).
În situa ia A, specific unui num r mai mare de persoane, este dificil de a men ine aceast
biotransformare pe termen îndelungat, din anumite motive pe care le vom men iona în paragrafele
urm toare. Dar chiar şi în aceste condi ii, revenirea la condi ia anterioar , nu mai este identic
deoarece pierderile (din menstrua iile viitoare) de lichide cu caracter vital, se reduc semnificativ.
În situa ia B, care poate fi determinat de un ambient maternal favorabil, persoanele nu simt c
ar avea nevoie s depun un efort pentru a men ine aceast stare de biotransformare. Ele nu
sesizeaz nici un fel de avantaje sau dezavantaje, deoarece corpul biologic şi componentele
bioinforma ionale se obişnuiesc cu acest reper al existen ei, care este unic.
În situa ia C, persoanele au aceleaşi în elegeri şi atitudini ca şi cele din situa ia B, cu diferen a
faptului c beneficiaz de o component vital excep ional , nevoi reduse de somn şi alimenta ie,
gîndire foarte bine focalizat , spontaneitate şi altele.
BIOTRANSFORMAREA CELULARĂ LA FEMEIE
Ambele ovare ale femeii ajung s con in ca. 400.000-500.000 ovocite dintr-un total de cîteva
milioane de ovocite primare preexistente în corticala ovarului imatur al noilor n scute. La vîrsta
pubert ii, apari ia hormonilor sexuali determin activarea unui ovocit în fiecare lun . Medicina
clasic a dovedit c imediat dup activarea ovocitului hormonii determin o diviziune a acestuia în
dou celule inegale (numite ovocit secundar şi un globul polar).
Ovocitul secundar, fie se elimin în perioada de ovula ie (din cadrul ciclului ovarian de 28
zile), dac femeia are ciclu menstrual, fie este fecundat de un spermatozoid şi rezult un ovul (care
îşi va continua diviziunea celular ) şi un alt globul polar, despre care medicina clasic ne spune c
se … dezorganizeaz şi se elimin împreun cu un esut epitelial numit endometru (care se reface
dup menstrua ie). Biotransformarea la femeie se refer la manifestarea unei menstrua ii interioare.
Ce se întîmpl în situa iile B şi C cînd femeia are menstrua ie foarte redus cantitativ, respectiv
nu are deloc? În situa ia C se poate aplica un ra ionament logic şi anume opusul ideii din
subparagraful anterior: ovocitul secundar nu se mai elimin iar globulul polar nu se mai
89
dezorganizeaz . Totodat ele nu îşi vor continua diviziunea celular . Este logic ca ele s continue s
se maturizeze.
În situa ia B, r spunsul nu are o formulare care s ne permit o în elegere suficient de corect ,
deoarece este vorba de o situa ie intermediar între A şi C.
Bazîndu-ne, momentan, doar pe declara iile persoanelor care au devenit conştiente de aceste
aspecte, fie pentru c au dorit s le în eleag (ele fiind deja prezente înc din tinere e), fie pentru c
au reuşit s le aduc în existen a lor pe baza unor tehnici de educa ie psihofizice, putem spune c
fenomenul biotransform rilor feminine const în îndeplinirea concomitent a biotransform rii
celulare a acestei perechi de celule şi a neapari iei în exteriorul corpului a sînger rilor sau a altor
fluide în perioada menstrua iei.
Aşadar, întregul proces fiziologic la femeie cuprinde aceast biotransformare concomitent cu
re inerea sîngelui şi a mucoasei (endometru) în organism. Un proces incomplet ar putea fi teoretizat
prin faptul c unul din aceste dou mecanisme fiziologice nu este prezent sau nu este eficient (de
exemplu: poate avea loc o biotransformare dar înc se mai pierd mici cantit i de sînge, cu sau f r
endometru). Medicina clasic nu poate explica decît dou mecanisme fiziologice: menstrua ia şi
fecundarea. Absen a menstrua iei, simultan cu absen a fecund rii, într-o anumit perioad de timp,
într-un organism foarte s n tos, nu poate fi explicat .
Educarea acestui mecanism nu poate fi în eleas decît prin faptul c , indiferent de metoda
abordat , cele 5 atitudini, privind biotransformarea la b rbat, sunt necesare şi probabil suficiente
dac sunt explorate cu r bdare şi perseveren .
Un alt argument care ar sus ine ipoteza conform c reia biotransformarea nu poate avea loc
decît dup diviziunea unui ovocit primar este liberul arbitru pe care femeia îl are la dispozi ie în a
folosi materialul celular pentru procreere sau pentru biotransformare, în acelaşi mod în care celulele
reproduc toare ale b rbatului sunt biotransformate numai dup ce ating maturitatea, moment în care
ele pot fi utile procreerii, respectiv biotransform rii.
FAZELE CICLULUI LUNAR (28 ZILE) CU MENSTRUAŢIE

Faza proliferativ : începe de la sfîrşitul
menstrua iei şi dureaz 11 zile, timp în care
mucoasa uterin (endometrul) se reface sub
ac iunea estrogenilor.
Faza secretorie: continu dezvoltarea
mucoasei uterine, timp de înc 12 zile,
grosimea acesteia dublîndu-se, de la 1-3 mm
din prima faz , la 4-6 mm. Deasemenea se
dezvolt o vasculariza ie şi se secret un lichid
endometrial (produs de mucoasa uterin ), care
ajunge la suprafa a mucoasei dup 7 zile,
calculate de la ovula ie.
Faza de menstrua ie: Dureaz în medie 5
zile. Cu dou zile înainte de menstrua ie, secre ia de estrogen şi progesteron scade brusc,
endometrul îşi reduce grosimea. În urma unor contrac ii musculare, controlate din subconştient, se
rup vasele de sînge şi în consecin mucoasa (endometrul) este necrozat şi descuamat de uter, din
nefericire, împreun cu întregul sistem de vasculariza ie care con ine cantit i însemnate de sînge şi
hormoni.
PERIODIZAREA CICLULUI MENSTRUAL

Not : Aceasta are 4 faze şi nu se suprapune perfect cu cele 3 faze descrise anterior, mai ales în
situa iile de întîrziere sau suspendare par ial a ciclului menstrual, deoarece aceasta se refer la un
interval de timp cuprins între dou menstrua ii succesive.
PERIOADA 1: F r a intra în detalii academice este suficient de în eles c are loc o intensificare a
activit ii hormonale, creşteri foliculare la nivelul ovarelor şi refacerea endometrului (în cazul în
care femeia tocmai a avut o menstrua ie anterioar ).
90
În toat aceast perioad de timp, femeia resimte o nevoie acut de regenerare vital , datorit
pierderii de sînge, esut necrozat şi probabil şi a perechii de celule eliminate. În cazul în care nu s-a
produs menstrua ia, femeia resimte exact opusul, adic o stare de bun dispozi ie, vitalitate,
echilibru hormonal şi împlinire (bazîndu-ne pe m rturiile, pu ine la num r, ale celor care au educat
acest fenomen fiziologic şi care astfel au putut s îşi compare noul reper al evenimentelor vie ii cu
cel anterior). Aceast perioad poate dura în medie 5 zile (între 3 şi 7).
PERIOADA 2: Se dezvolt mucoasa (endometrul cu vasculariza ia şi glandele aferente) prin
intermediul hormonilor, activitatea hormonal intensificîndu-se atît la nivelul aparatului
reproduc tor cît şi al creierului.
Aceast perioad este caracterizat de o anumit stare de efervescen , care în cazul b rbatului
reprezint elementul intermediar biotransform rii. În tot acest interval de timp, atunci cînd
condi iile emo ionale sunt foarte favorabile, starea de efervescen poate determina apari ia unei
biotransform ri a materiei celulare în energie şi ascensiunea ei spre creier, aşa cum a fost descris în
cazul biotransform rilor la b rbat.
Aceast perioad este deasemenea caracterizat şi printr-un apetit erotic foarte bun şi dureaz
7-8 zile. În cazul în care starea de efervescen nu este bine controlat , femeia poate deveni iritat şi
furioas , aparent f r motiv.
PERIOADA 3: Se modific ratele de secre ie a tuturor hormonilor. Foliculul rupt devine un corp
galben, care creşte pîn la o dimensiune de 1,5 cm, timp în care secret hormoni de un anumit tip,
dup care, în lipsa fecund rii, el involueaz rapid. Grosimea endometrului se dubleaz şi apar
numeroase secre ii de hormoni.
Vasculariza ia endometrului se dilat şi se dezvolt pîn la o faz maxim . Aceasta e perioada
care anun apari ia inevitabil a ciclului menstrual, dac nu au fost îndeplinite condi iile de
biotransformare din perioada a 2-a.
Ea dureaz doar cîteva zile şi este înso it de anumite semnale senzoriale la nivelul corpului
(gen simptome sau senza ii diverse). În aceast perioad , avînd durata de ca. 12 zile, are loc o
„tensiune” psihoemo ional , corelat cu o uşoar calmare a apetitului erotic.
Aceast stare de „tensiune” poate avea durate mai lungi sau mai scurte, intensit i mai mari sau
mici, în func ie de întregul tablou complex al semnalelor senzoriale, emo iilor, simptomelor,
atitudinilor şi chiar mentalit i temporare, care în medicina clasic este cunoscut sub numele de
„sindrom premenstrual”. Tot acest tablou este rezultatul atitudinilor, gîndurilor şi emo iilor din
perioadele anterioare.
PERIOADA 4: Activitatea hormonal scade brusc, biotransform rile nu mai sunt posibile, apar
contrac iile vaginale care descuameaz mucoasa împreun cu re eaua sanguin aferent , esuturi şi
glande aferente ei (f r a intra în detalii academice), medicina clasic considerînd drept cauz
primar a menstrua iei sc derea secre iei de hormoni.
Se produce involu ia copului galben şi a mucoasei uterine (endometrul), iar cu doar 24 ore
înainte de menstrua ie vasele de sînge ale endometrului se rup, sîngele nu îl mai irig , acesta se
necrozeaz şi se desprinde de uter. Ulterior, uterul le elimin cu ajutorul unor spasme musculare
controlate din subconştient. În acest interval de timp, cu durata de 3-5 zile se manifest diverse
simptome, a c ror intensitate, pondere şi devitalizare sunt direct propor ionale cu eficien a
biotransform rilor.
FAZELE CICLULUI LUNAR (28 ZILE) FĂRĂ MENSTRUAŢIE

PERIOADA 1: În cazul suspend rii armonioase a menstrua iei, femeia se simte reîmprosp tat ,
reînoit vital, ea tr ieşte o stare de plenitudine vital , dublat de tendin a natural a ascensiunii
spontane a energiilor rezultate din biotransform ri.
PERIODA 2: Este o perioad caracterizat de efervescen interioar , care îns trebuie s fie
controlat , mai ales de c tre femeile care au constatat în timp c au în mod nativ o tendin c tre
exteriorizare, iritabilitate, sau chiar mânie. Men inerea unei atitudini moderate şi controlul st rii de
pasionalitate, care poate s apar în aceast perioad , constituie indicii importante ale atingerii unei
st ri de echilibru.
91
PERIOADA 3: În cazul femeii care încearc s cultive suspendarea ciclului menstrual, predomin
tendin e comportamentale mai calme decât în perioada anterioar . Dac toate specifica iile
„tabloului” descris în cadrul prezent rii „sindromului premenstrual” sunt în favoarea
biotransform rilor, atunci rezultatele vor fi „observabile” şi anume calitatea senza iilor,
simptomelor şi intensitatea lor. Dac „tabloul” individual este necorespunz tor atunci tot ceea ce se
va ob ine este o amînare cu cîteva zile a ciclului menstrual.
PERIOADA 4: Dac practica cumulativ anterioar a favorizat biotransformarea şi neapari ia
fluidelor menstruale şi nu mai sunt prezente semne care indic faptul c se va produce la scurt timp,
atunci perioada 4 este resim it interior printr-o stare de fericire neobiectivat , claritate,
spontaneitate şi putere mare de concentrare mental , uneori chiar nevoi reduse de somn şi
alimenta ie.
Femeia experimenteaz st ri sublime, manifest o real plenitudine vital , afectiv şi mental ,
care în mod spontan tinde s fie fructificat prin tr irea unor st ri de detaşare.
TIPURILE COMPORTAMENTELOR PREMENSTRUALE

Tipologia 1: Femeia are un apetit crescut fa de dulciuri. Din punct de vedere fiziologic,
organismul reac ioneaz imediat şi foarte intens la sc derea nivelului de glucoz din sânge,
fenomen care apare deseori în perioada premenstrual . Pentru femeile din aceast categorie, se
intensific consumul de dulciuri, datorit hipoglicemiei ce apare cu pu in timp înainte de
declanşarea menstrua iei. Hipoglicemia determin de asemenea şi apari ia unor tulbur ri specifice
(astenie, palpita ii, migrene).
Tipologia 2: Femeia prezint o sensibilitate m rit fa de predominan a hormonilor
estrogenici în raport cu cei progesteronici. Femeile din aceast tipologie manifest
hipersensibilitate, intoleran , iritare, tensiune nervoas accentuat , chiar agresivitate. Cauza acestui
tip de comportament, este deficitul de hormoni progesteronici, care modific raportul de hormoni
estrogenici şi progesteronici.
Tipologia 3: Femeia manifest o sensibilitate crescut la predominan a secre iei de
progesteron, are dispozi ii sumbre şi ezitante, o sl bire a memoriei înso it de o desincronizare
general între inten ie şi realizare, incapacitate decizional , tendin e de a plînge şi de a fi deprimat ,
chiar şi în cazul unor chestiuni m runte.
Tipologia 4: În cest caz are loc o reten ie accentuat de lichid la nivelul esuturilor. Fluctua ia
ratei hormonilor estrogeni determin acest fenomen, care este responsabil şi de starea de
supraponderabilitate care tinde s se instaleze. La femeile din acesta categorie, apare o creştere
corporal în greutate, urmat dup un anumit timp de o tendin accentuat spre inactivitate şi
odihn excesiv .
SIMPTOME SPECIFICE ŞI EXACERBAREA UNOR AFECŢIUNI
Examinarea factorilor etiologici în exacerbarea unor maladii sau afec iuni din perioada ciclului
menstrual, publicate de autorii Case AM, Reid RL. în „Menstrual cycle effects on common medical
conditions.” Compr Ther 2001;27:65-71. a oferit cîteva concluzii, chiar dac cauzele precise şi
mecanismele acestor boli, corelate cu ciclul menstrual, nu sunt foarte bine în elese.
Fluctua iile dintre nivelele hormonale ovariene din timpul menstrua iei au fost asociate cu
sistemul imunitar şi sistemul neuroendocrin. Unele femei au semnalat apari ia migrenelor odat cu
sc derea brusc a nivelelor de estrogen.
Dup instalarea menopauzei, atunci cînd fluctua iile nivelelor de estrogen sunt minimale,
migrenele au tendin a s îşi reduc mult intensitatea sau chiar dispar. În cele mai multe cazuri,
apari ia ciclului menstrual este înso it de cel pu in una sau mai multe simptome, unele prezente
doar în ultima s pt mân , altele dispar la cîteva zile dup faza folicular şi ele sunt absente în
s pt mâna postmenstrual .
De remarcat faptul c aceste simptome pot avea influen e semnificative asupra corpului
biologic, activit ilor zilnice, s n tate, preocup ri şi interese precum şi asupra evenimentelor
emo ionale. Aceste simptome pot exacerba maladii deja existente sau chiar poten iale sau pot doar
s le mimeze.
92
Amintim aici: ambient depresiv, sentiment al lipsei de speran , gînduri negative, pesimism
excesiv, st ri de triste e, plîns, mînie, iritare, exacerbarea unor conflicte interpersonale, sc derea
interesului în activitatea de acas , de la servici, a hobby-urilor şi prietenilor, probleme de
concentrare mental , stare de letargie, oboseal (care se instaleaz prea uşor), lips de energie,
degete reci, schimb ri ale poftei de mîncare, somn prelungit sau chiar insomnie, sentimentul de a fi
copleşit de evenimentele zilei sau lips de autocontrol, simptome fizice precum înt rirea sânilor,
dureri de cap, dureri musculare, senza ie de balonare sau de îngr şare, agita ie psihomotoare şi
altele.
Detalii ale acestora pot fi consultate şi în revista American Psychiatric Association. Diagnostic
and statistical manual of mental disorders, 4th ed, Washington, DC: American Psychiatric
Association; 1994. Este important de precizat cîteva maladii care pot fi exacerbate de prezen a
ciclului menstrual la femei şi anume: acnee, apendicit acut , porfirie intermitent acut , ulcer
afitos, astm, diabet, alergii endocrine şi anafilaxice, epilepsie, eritem multiform, glaucom,
angiodermie ereditar , sindrom Bowel iritabil, migrene, scleroz multipl , tahicardie
supraventricular paroxismala, urticarie şi altele. (vezi Case AM, Reid RL. Menstrual cycle effects
on common medical conditions. Compr Ther 2001;27:65-71.)
DIETA ALIMENTARĂ ŞI MENSTRUAŢIA
Cercet rile în domeniul nutri ionismului au demostrat c exist o rela ie direct între tipul de
diet şi activitatea func ional a organelor reproduc toare feminine. Experien ele realizate pe
animale au dovedit c o deficien a vitaminei A determin dispari ia ovula iei, rezultând
sterilitatea. Deasemenea, Dr. Herbert M. Evans şi Dr. Katherine S. Bishop de la Universitatea
California au descoperit c deficien a vitaminei E în diet favorizeaz moartea foetus-ului. În
ambele cazuri, o modificare esen ial în func ionarea ciclic a organelor reproduc toare feminine a
fost determinat de alimenta ie.
Profesorul Evans a realizat o serie de experien e pe care le-a decris în mai multe numere ale
revistei „Journal of Metabolic Research”, sugerînd faptul c prin diet pot fi produse modific ri ale
ciclului menstrual. El a descoperit c , reducând cantitatea de proteine, se întârzie apari ia primului
menstru şi se prelungeşte perioada dintre 2 apari ii succesive. El a mai observat c diminuarea
num rului de calorii din alimenta ie determin acelaşi efect, uşor diminuat. Observa iile de mai sus
sunt explicate de c tre dr. Evans, prin faptul c marele folicul ovarian de Graff este mai puternic
influen at de diet în ultimele stadii ale dezvolt rii sale decât micul folicul ovarian primar.
Supraalimenta ia îi determin creşterea şi eliminarea prematur .
Experimentele şi observa iile realizate pe animale precum şi observa iile clinice asupra fiin elor
umane au stabilit faptul c ciclul menstrual al femeii este în mare m sur influen at de c tre dieta,
mai ales de cantitatea de proteine consumat . Observa iile profesorului de chimie şi nutri ie Henry
Clapp Sherman (n.1875-d.1955) de la Universitatea Columbia sugereaz faptul c alimenta ia cu
carne amplific menstrua ia, în timp ce o diet vegetarian o reduce. Al i exper i consider faptul c
menstrua ia, poate fi redus semnificativ printr-o diet vegetarian strict , slab în proteine, care va
facilita detoxifierea sângelui şi a tractului intestinal.
Dr. Mrs. Ernest Hart men ioneaz în cartea „Diet in Sickness and in Health”, Cornell
University Library (October 21, 2009), (autoare Alice Marion Rowlands), la capitolul 28 numit
„Uric Acid As A Cause Of Disease, And Its Prevention By Diet” anumite cercet ri ale Dr. Alexander
Haig, publicate ulterior şi în alte c r i, care ar fi observat c eliminarea c rnii şi a alimentelor bogate
în proteine în general favorizeaz sc derea frecven ei şi a cantit ii fluidelor menstruale, fapt care
sugereaz c hemoragia menstrual este cu atât mai profund cu cât în sânge se reg seşte mai mult
acid uric.
Dr. Kenneth G. Haig afirm într-o alte carte numit „Health Through Diet”, Methuen & Co.
LTD; 5th edition revised edition (1920) faptul c : „Scurgerile excesive din perioada menstrua iei
sunt diminuate într-o mai mare m sur dac pacienta urmeaz o diet în urma c reia s se
genereze cât mai pu in acid uric în organismul ei. Dieta slab în proteine determin sc derea
acidului uric în sânge”.
93
Astfel, pentru a realiza o diminuare considerabil a menstrua iei este recomandat ca femeia s
consume cât mai pu ine proteine mai ales în perioada 1, 3 şi 4. La sfârşitul perioadei 1 poate
consuma proteine în cantit i reduse, iar în perioada 4, este recomandat s le evite.
FIZIOLOGIE SUB CONTROLUL MINŢII

Aceast diagram se
interpreteaz în felul
urm tor: Fiecare triunghi
desemneaz o stare
fiziologic . Acestea sunt:
Menstrua ia (MS), Sarcin
(PG - Pregnancy) şi
S n tate (HL - Health)
considerând prin aceasta
nivelul de func ionare a
tuturor celorlal i parametri
fiziologici care ne asigur
confortul existen ial. În
vârful de sus al fiec rui
triunghi intr o s geat , iar
din celelalte dou vârfuri
ies alte dou s ge i. Pentru
a putea urm ri un anumit
traseu este nevoie ca
femeia s r spund la o
întrebare prin „da” sau
„nu”. Întrebarea e foarte
simpl . „Are menstrua ie?” Dac r spunsul e „da” atunci se merge la urm torul triunghi unde se
pune urm toarea întrebare: „Are s n tate?” Dac r spunsul este „da” atunci s geata ne conduce la
punctul de plecare generându-se o bucl închis ce se produce în fiecare lun pe întreaga durat de
timp de la prima menstrua ie a vârstei adolescen ei pân la apari ia menopauzei (care opreşte
func ionalitatea - cel pu in la nivel reproductiv a ovarelor).
Acesta e cercul vicios cunoscut de toat lumea. Dar, în via a unei femei poate interveni o
schimbare interesant . Ea poate r mâne gravid . În acel moment r spunsul la întrebarea „Are
menstrua ie?” va fi „nu” iar urm torul traseu va fi spre triunghiul în care se pune urm toarea
întrebare şi anume: „Are sarcin ?” Exist dou posibilit i.
Prima posibilitate: dac r spunsul este „da” atunci aceast etap se finalizeaz cu naşterea unui
copil. S geata indic un dreptunghi (care este unit cu înc unul de aceeaşi culoare). Aceasta nu este
o bucl închis deoarece, dup naştere, femeia îşi reia vechiul circuit fiziologic.
A doua posibilitate: dac r spunsul la întrebarea: „Are sarcin ?” (când ea simultan nu are nici
menstrua ie) este „nu”, atunci, în acest caz, exist înc alte dou posibilit i şi întrebarea care se
pune este: „Are s n tate?” Dac r spunsul e „nu” atunci ne îndrept m aten ia spre ceea ce ne spune
medicina clasic . Medicina cunoaşte situa ii patologice în lipsa menstrua iei la o femeie, care nu e
gravid , s fie asociate unor probleme de s n tate serioase, boli, precum o tumoare, etc.
Dar dac femeia ce se afl în excep ional stare de s n tate, nu are nici menstrua ie şi nu e nici
gravid , deci r spunsul la întrebarea „Are s n tate?” este „da”, atunci aceasta reprezint o situa ie
cu totul nou , este o stare fiziologic de biotransformare, ce poate rupe definitiv bucla vicioas
prezentat la început. S geata indic spre un alt dreptunghi, care e unit cu cel din dreapta, deoarece
în cele 9 luni de sarcin , starea fiziologic a femeii este cvasi-identic cu cea de biotransformare, cu
diferen a c majoritatea resurselor vitale sunt îndreptate c tre o alt fiin ce creşte în interior.
Acesta e motivul pentru care femeia nu are ciclu menstrual în timpul sarcinii iar acest
fapt contravine cu ideea stupid conform c reia fluidul menstrual este o toxin ce trebuie
eliminat .
94
11. INFLUENŢĂ EMPATICĂ ÎNAINTEA PUBLICĂRII CĂRŢII
SUSCEPTIBILITATE DE AMORSARE PRIN INFLUENŢĂ

NOTIŢE DIN JURNAL:
În data de 23 iulie 2006, m-am decis s explic şi altor persoane experien a mea, în scopul
elucid rii anumitor necunoscute pe care le aveam la vremea aceea. M-am adresat medicului
homeopat O.P., suspectând faptul c realizase şi el o anumit etap a acestui proces special.
Dup mai mult vreme am în eles c mi-a ap rut o nou calitate interioar şi anume aceea de a
„şti” dac persoanele cu care vorbesc au un anumit grad de dezvoltare interioar a reac iilor şi
proceselor de biotransformare şi astfel am devenit deschis spre dialoguri cu grupuri foarte restrânse.
O.P. a lecturat pu inele pagini pe care le aveam atunci consemnate şi ne-am desp r it plecând de la
cabinetul s u în jurul orei 14. Nimeni nu b nuia c doar o simpl lectur a unui material tip rit ar
putea produce efecte asupra organismului celui care citeşte.
La ora 21, O.P. a experimentat o stare destul de energic de transformare de biotransformare
pân la creştetul capului, înso it de o stare febril cu temperatura de 400C. La ora 22.30, m-a apelat
pe telefonul mobil, întrebându-m dac am intrat cumva într-o stare de empatie prin intermediul
c reia s -i fi transmis o anumit amorsare subtil a acestui fenomen violent. Am negat categoric şi
ne-am rev zut a doua zi la cabinet pentru a discuta asupra cauzelor care ar favoriza acest fenomen
de biotransformare, formulând urm toarele concluzii.
1. Sincronicitatea: fenomen de grup, asociat unui anumit eveniment care influen eaz
inconştient comportamentul fiec rui individ, în vederea prevenirii unui alt eveniment, ce este
deseori un eveniment critic.
2. Empatia: fenomen manifestat între dou (sau mai multe) persoane, dintre care una este un
foarte bun emi tor al st rii sale interioare. Pân în prezent, nu am reuşit s eviden iez, prin mijloace
m surabile sau cuantificabile, dac am sau nu aceast calitate, dar dup declara iile altor persoane s-
ar putea s existe.
3. Puterea informa iei: aceasta se refer la posibilitatea ca o prezentare în premier a unor
informa ii speciale s produc un impact celor receptivi, în momentul lectur rii sau ascult rii
acesteia.
4. Situa ie mixt : care const într-o combina ie a celor 3 ipoteze.
Experien e mai recente şi analiza unor m rturii suplimentare sugereaz c ipotezele 3 şi 4 sunt
cele mai susceptibile de a fi corecte.
MĂRTURII PRIMITE PE E-MAIL
O alt relatare recep ionat de pe internet, care înt reşte prezum ia anterioar , descrie modul în
care lectura anumitor fragmente din materialul brut al acestei c r i a determinat apari ia unei
aprofund ri spontane a fenomenului tr it de mine, cel pu in în mintea celui care a lecturat, dar f r a
determina apari ia unor fenomene fizice conexe cu biotransformarea.
Relatarea urm toare apar ine unui prieten de la Bucureşti, pe care l-am cunoscut pe internet.
Textul este înc rcat de o doz de entuziasm, care s-a declanşat spontan la lectura unor scurte
fragmente trimise prin e-mail. Aprecierile la adresa mea sunt uneori exagerate.
Mon, 25 Feb 2008 11:18:26 +0200 (EET)
… informa iile sunt reale şi înainte de toate, am sim it o înc rc tur spiritual în ele, m-am
putut raporta la câmpul formator al experien elor tale, la tr irea ta când ai scris aceste cuvinte şi
este minunat. O int precis nu mi-ai dat, dar ai deşteptat în mine un nou imbold, de a practica
mai asiduu şi parc îmi st în cap o idee, un declic, pentru a putea s trec un prag. În fa a mea este
o uş şi înc nu am cheia s o deschid, dar sunt convins c , mai devreme sau mai târziu, tot o s
trec, de aici nu plec. inem leg tura.
95
Mon, 25 Feb 2008 22:06:59 +0200 (EET)

Am avut o str fulgerare a ceea ce ai tr it şi sim it în acele momente, deci m-ai ajutat şi mai
mult decât atât, am luat leg tura cu un câmp energetic care m poten eaz şi îmi pare totul acum
mult mai uşor. Deja î i pot spune c se v d efecte, exist un impact pozitiv care se vede şi în planul
material-social, unde aveam nevoie şi sim eam lipsa unui anumit impact (sunt şi zodie de aer) .
Sper s pot amplifica mult de tot aceast tr ire, nu o mai las acum. De fapt pot spune c mi-ai
dat cartea, mi-ai dat ce mi-a trebuit - e adev rat c eram şi preg tit, - şi Maestrul - sau releul prin
care s-a manifestat Maestrul a ap rut. Î i mul umesc.
Tue, 26 Feb 2008 08:58:04 +0200 (EET)
Da, extraordinar, cred c eşti sau ai fost releu Divin când ai scris lucrurile astea, s prezin i
cu atâta claritate şi în elegere ştiin ific lucruri ocultate de mii de ani. Altfel nu se poate.
M apuc s practic, cât de curând, chiar de acum, deoarece imboldul spiritual asta îmi cere,
ca s vezi cum se potrivesc lucrurile şi ce sintonanta exist în universul sta (de 3 s pt mâni am
probleme cu spatele), s-au tasat 2 vertebre şi fac nişte exerci ii pentru revenire şi s scap de
durerea atroce care o înso eşte.
Extraordinar relatare, se vede c ai tr it şi nu vorbeşti din c r i şi con ine un imbold
extraordinar. M gândesc cu bucurie la momentul când voi ob ine şi eu rezultate. i-am scris
acestea pentru c ştiu c vei în elege şi s te minunezi de cum este creat lumea, de legitatea ei, de
frumuse ea ei. Î i doresc numai realiz ri spirituale, bucurii şi mai vorbim. Dac ob in şi alte
rezultate, o s î i scriu.
Cu excep ia faptului c nu sunt un „releu Divin”, relatarea pare s verifice ipoteza 3 legat de
puterea informa iei. O alt posibil explica ie se refer la faptul c , anumite experien e sau
evenimente absolut fireşti pot influen a pozitiv via a unui individ f r interven ii „speciale” din
exterior, oricum ar fi ele numite. Osho explic în cartea sa „Via a este aici şi acum” (Ed. Herald,
1988):
„Povestea pl cerilor fizice, biologice şi psihologice începe la 14 ani şi dac nu intervine
nimeni şi i se d voie s le experimentezi, atunci la vârsta de 42 ani fi vei fi liber de ele. Asta nu
înseamn c te vei retrage din lume.… şi afirm urm torul lucru: dac totul se întâmpl firesc,
atunci îns şi faptul de a ajunge la vârsta de 42 ani va aduce o schimbare imens în via a ta. Vei
r mâne în lume absolut detaşat. Aceasta e adev rata renun are, f r obsesii, f r reprim ri. Inima
e uşoar iar în untrul ei nu mai este nicio mizerie.” (pag. 207)
„Dialectica vie ii arat c persoanele care fac un efort semnificativ pentru iluminare, nu vor
reuşi aceasta tocmai datorit efortului. Într-o zi vor trebui s renun e şi în acea clip de destindere
se va produce o deschidere: nu mai eşti tu acela care ac ionezi, ci ceva se întâmpl în untrul t u.
Un om de ştiin lucreaz ani de zile la un proiect, f când tot ceea ce era cu putin şi apoi renun
la întreaga idee. Dintr-o dat se deschide o fereastr şi ceea ce c uta printr-un efort uriaş i se va
pune la dispozi ie f r nici cel mai mic efort.” (pag.210)
Am primit o nou relatare de la cineva de pe Facebook care a început s citeasc cartea (edi ia
veche din anul 2013) şi care a tr it un impact informa ional-empatic la lectura c r ii. Numele este
p strat anonim.
„Şi citind … am fost foarte surprins s v d c am tr it acelaşi lucru ca şi dumneavoastr
când l-a i citit pe Eckart Tolle cu Puterea Prezentului. De aici a plecat totul pentru mine… Din nou
am crezut c poate mi s-a p rut mie… Am tr it o revela ie, care m-a f cut s izbucnesc în lacrimi…
Am încercat apoi s îi spun so ului meu ce am sim it şi nu puteam… Mi se p rea c nu exist
cuvinte înc inventate s reproduc acea stare… Citind acele pasaje am descoperit prima oar ce
era în untrul meu…Parc nu mai eram EU… Începusem s m uit ca o persoan nebun în
oglind şi nu mai vedeam acel EU… Parc suferisem o reprogramare… A fost cel mai fericit
moment al vie ii mele… Acel moment de adev r suprem… Mi se p rea c dac îl mai spun cuiva îl
pierd… Totul este mai frumos pentru mine de atunci, lumea şi tot ce înseamn via …”
COMENTARII
Faptul c anumite informa ii pot produce efecte semnificative, atunci când sunt comunicate
public, a fost dovedit de c tre statisticienii care au studiat evolu ia tuberculozei de la apari ie şi pân
96
la descoperirea vaccinului care a eradicat-o. Michael Talbot a consemnat aceasta în „Universul

holografic”, la pag. 101:
„În secolul 19, tuberculoza a f cut zeci de mii de victime, dar începând cu anul 1880, rata de
mortalitate a sc zut foarte mult, deşi înc nu se descoperise un tratament eficient. Neştiindu-se
cauza acestei maladii, ea a creat o aur de mister terifiant în mintea tuturor oamenilor, fapt care se
pare c a contribuit la men inerea unei mortalit i ridicate. În anul 1882, Robert Koch a descoperit
c boala este cauzat de o bacterie. Odat ce aceast descoperire a ajuns la min ile majorit ii
oamenilor, mortalitatea a sc zut în numai câ iva ani de la 600.000 de victime la 100.000, deşi doar
dup înc 50 ani s-a descoperit tratamentul eficient al acesteia.”
Ceea ce este important de eviden iat în acest caz, este c atunci când cineva produce o anumit
form de experiment, real , intens şi permanent , atunci se creeaz anumite „modalit i de
propagare” asupra celor care intr în contact cu informa ia despre acel experiment şi ei vor primi un
fel de „induc ie” a sa, astfel încât îl vor putea realiza sau cel pu in în elege, asemenea unui demo
(a i auzit de acele programe puse gratis pe internet care func ioneaz numai 30 zile ? se numesc
demo, pentru c au rolul doar de a î i demonstra şi exemplifica ce anume sunt ele în stare s fac ).
În mod asem n tor, experien a mea şi ale altora care la rândul lor au reuşit, la modul
permanent, devine un „demo” pentru cei cu care intr în contact şi o comunic . Exist nenum rate
experien e de transmitere a unor asemenea experien e precum aplica iile unei inven ii ştiin ifice.
Copiii de 4 ani sunt în stare s se „joace”, uneori chiar la modul foarte intuitiv şi inteligent, cu
tablete multimedia, în timp ce eu personal am avut probleme foarte mari de a în elege cum s
folosesc un telefon mobil sau s scriu primul meu text pe un calculator şi s renun la maşina
mecanic de scris. Dar în momentul în care milioane şi milioane au reuşit s îşi fructifice asemenea
deprinderi, deja nu e nimic neobişnuit în a vedea un copil mic folosind o tablet multimedia…
Eventual ne mai putem mira dac la vârsta sa, poate sparge codurile şi parolele unor site-uri ale
Pentagon-ului.
Exact aceasta se va întâmpla şi cu fenomenul biotransform rilor în urm torii … 200 ani ca s
fiu optimist şi realist în acelaşi timp. Înainte de a trece la analizarea altor m rturii primite de la
persoane care au aplicat teoria biotransform rilor şi au ob inut rezultate aş dori s fac aceasta mic
parantez referitoare la percep ia subiectiv a trecerii timpului.
PERCEPŢIA SUBIECTIVĂ A TRECERII TIMPULUI
Fiecare individ are o percep ie subiectiv a trecerii timpului. Studii statistice au sugerat faptul
c „timpul se scurge tot mai repede” pe m sur ce înaint m în vârst . Se poate considera c
interac iunea dintre cadrul spa io-temporal şi sistemul bioinforma ional–bioplasmatic al fiin ei
umane determin o percep ie subiectiv , care se modific pe m sur ce înaint m în vârst , deoarece
propriul nostru sistem îşi altereaz func ionarea.
Percep ia subiectiv a unei aşa-zise „contrac ii temporale” tinde s devin mai intens nu
numai la persoanele în vârst , ci şi la cei tineri, antrena i excesiv de mult în activit i complexe şi
stresante. În realitate, scurgerea obiectiv a timpului la scara planetei este constant , deoarece
singurele energii care l-ar putea influen a sunt gravita ia şi mişcarea de rota ie, dar acestea sunt
constante şi au valori foarte mici.
Formula lui Einstein care ilustreaz relativitatea timpului este asociat numai corpurilor care se
deplaseaz cu viteze relativiste (cel pu in 10% din viteza luminii în vid), respectiv celor superdense
(quasari, g uri negre etc.).
Din nefericire observa iile ştiin ifice sunt ignorate de media şi „clarv z tori”, care ofer
explica ii ridicole şi stupide, f r nicio baz real . Acestea sunt esute în jurul unor fabula ii de
genul: energii cosmice spirituale, centuri fotonice, apropierea anului 2012, schimbarea
magnetismului terestru, influen ele altor planete, apropierea planetei Nibiru şi lista ar putea
continua. Personaje pitoreşti, f r nicio preg tire ştiin ific , vin în fa a dumneavoastr pe micile
ecrane pentru a v servi cu noile gogoşi ale unui sfârşit de lume, apocalipse şi conjuncturi
astrologice.
97
Accelerarea timpului subiectiv pe m sura înaint rii în vârst este un fapt care devine evident
aproape pentru oricine care a trecut de 40 ani, dar el nu reprezint altceva decât rezultatul sc derii
conştien ei de via , a gradului de vitalitate şi trezire, datorit nefolosirii biopoten ialelor.
Mintea şi creierul devin mai „lente”, scade viteza de r spuns la stimulii exteriori şi încetinesc
mişc rile mecanice ale corpului din acelaşi motiv: sc derea cantit ii energiei necesare sus inerii
proceselor vitale. Mişc rile mecanice ale organismului nu reprezint altceva decât mişc ri de
conformare sincronizate a sutelor de milioane de proteine care primesc semnale de la creier.
Aceast perfect sincronizare depinde foarte mult de creier, care depinde şi el de energia vital care
îl anim şi de mintea care îl comand .
Atunci când energia este insuficient , atât creierul cât şi mintea sufer modific ri şi scade
eficien a comenzilor, concentr rii şi ra ionamentelor. Mintea devine haotic şi îngrijorat iar
creierul proceseaz tot mai pu ine informa ii în unitate de timp. Pe m sur ce energia continu s
scad , organismul se confrunt cu o stare de iner ie, mişc rile mecanice sunt lente şi imprecise, apar
tremur turi, defocaliz ri mentale şi vizuale iar în ultima faz vârstnicul are nevoie de cârje sau alte
mijloace artificiale care s îl ajute la men inerea echilibrului. Îmb trânirea este un efect şi nu o
cauz . Cauza rezid în cantitatea de energie vital generat de corp şi controlat de elementele
bioinforma ionale (mai ales mintea)
Personal, am experimentat aceast accelerare subiectiv a timpului, înainte de declanşarea
reac iilor de biotransformare din 3 februarie 2006, dup care am tr it un fenomen subiectiv opus,
acela de încetinire a scurgerii timpului, care se men ine şi în prezent. Starea de agita ie sau linişte
din mintea şi conştiin a noastr genereaz percep ii subiective diferite asupra trecerii timpului,
influen ând viteza ac iunilor realizate şi gradul de conştien asupra acestora.
Poate c trebuie s mai insist asupra ideilor. Tot mai mult lume, în prezent, tinde s dea
crezare foarte uşor şi aproape necondi ionat, acelor lucruri care „plac”, care „dau motive suficiente
de a explica nereuşita”, de a „explica necunoscutul prin iluzii”, de a da r spunsuri acolo unde înc
nu se pot da, de a face orice pentru a îşi motiva modul de via care le aduce suferin a şi de a spune
c nu ei sunt de vin , etc.
Dar atunci cine e de vin ? Haide i s enumer m: e voin a divin , radia ii cosmice, centura
fotonic , alinieri planetare, se accelereaz timpul, se schimb rezonan a Schumann (care de fapt a
r mas la fel înc de la descoperirea ei), uneori d m vina pe îmb trânire (chiar dac aceasta nu
explic de ce anumite procese biofizice şi biochimice din organism sunt alterate numai la anumite
persoane şi nu la to i vârstnicii), aşadar, pentru a scurta lista, orice şi oricine poate fi vinovat de
condi ia rea a vie ilor noastre, cu excep ia noastr .
Dar chiar şi aici au început s apar explica ii: aerul e poluat, apa e poluat , alimentele sunt
otr vite, medicamentele ucid, avioanele las particule în atmosfer , telefoanele mobile genereaz
cancer, experimente militare secrete genereaz boli sau cutremure de p mânt la comand ,
conspira iile mondiale satanice vor s ne distrug , etc etc.
Cineva o s poat întreba cum am putut scrie mai sus c noi oamenii nu ne-am considera
vinova i de vie ile noastre ? Foarte bine putem considera aceasta, deoarece în fiecare exemplu, nu
m descop r pe mine însumi vinovat de ceea ce mi se întâmpl , ci în mod exclusiv descop r cauze
exterioare, fie ele naturale, cosmice, imaginare sau chiar umane.
În concluzie, timpul fizic, la suprafa a Terrei se scurge cu vitez constant , dar percep ia asupra
lui depinde de observator şi de propriile sale energii biologice. De aceea, uneori, facem distinc ie
între timpul fizic şi cel biologic şi întâlnim uneori expresia „cutare a îmb trânit incredibil de mult
în ultimii ani” sau, cum îmi spunea chiar mie, un fost coleg de liceu, care nu m v zuse de vreo 20
ani, „Ce faci? Parc înfloreşti!”.
Vârsta pe care o avem e m surat în ani fizici. Dac am avea un instrument de a m sura vârsta
biologic , atunci cu siguran , mul i oameni vor avea mai mult sau mai pu in în raport cu vârsta
fizic (1 an = 365 de rota ii ale Terrei în jurul axei proprii).
98
12. EXPERIENŢE PERSONALE DE BIOTRANSFORMARE

Acestea vor fi reproduse aşa cum mi-au fost trimise, f r a publica numele celor care le-au
tr it, conform dorin ei acestora.
EXPERIENŢE PERMANENTE MASCULINE
RELATAREA ÎNTÂI
A fost povestit de R.P., care a dezvoltat şi eficientizat mecanismul de biotransformare,
pornind de la aşa-numitele nivele subtile sau astrale la care avea acces din perioada copil riei.
Aceast experien s-a desf şurat în mai multe etape, cel pu in 4 (mai importante), care în final i-au
adus nu numai realizarea definitiv şi ireversibil , dar şi revelarea aspectelor subtile ale fiin ei,
anumite realit i de ordin superior, situate pe diferite nivele de manifestare sau de profunzime,
cunoscute în literatura ezoteric sub diferite denumiri precum Sine, Atman, dimensiuni cauzale etc.
Experien a sa a pornit simultan din dou direc ii: biologic şi respectiv cea din aşa-numitul
plan subtil-astral, unificându-le în proximitatea anului 2003 prin manifestarea unor tr iri, revela ii
supreme. O mare parte din aceste evenimente, din simple st ri au ajuns parte integrant a fiin ei
sale, sau elemente cu caracter permanent.
Experien a lui R.P. (absolvent al Universit ii de Medicin şi Farmacie) a pornit de la un
incident din copil rie când, aflându-se pe un gard înalt, a sim it un eveniment spontan de
transformare energetic foarte violent. A c zut de pe gardul de peste 1,5 metri f r s se
accidenteze. Au urmat remisii spontane ale unor maladii uşoare (r celi, alte viroze simple etc.), la
care s-a ad ugat prezen a tot mai clar a unui anumit entuziasm sau efervescen fa de activit ile
zilnice, preocup ri în diverse domenii, hobby-uri etc. Primele semne ale prezen ei unui fenomen de
biotransformare care începea s se desf şoare la nivel biologic au determinat manifestarea unor
abilit i mai deosebite, precum putere de concentrare m rit , nevoie redus de somn şi alimente. De
asemenea, a mai remarcat prezen a unor abilit i de autoeduca ie în domenii diverse, f r niciun
ajutor exterior sau manuale de specialitate, la care s-a ad ugat o uşurin neobişnuit de a în elege
orice domeniu al ştiin ei f r eforturi deosebite.
A doua experien , relatat de R.P., este legat de aşa-numitele realit i de ordin superior,
experien favorizat de procesul de biotransformare aflat în desf şurare. Aceasta se refer la o
anumit „p trundere” sau „explorare” a unui spa iu interior, în care a realizat experien e de natur
mistic , în elegând faptul c acestea au un rol important în contextul abord rii unei atitudini noi
asupra vie ii şi rostului vie ii. Amintim aici aşa-numitele proiec ii într-un „vid”, asemenea unei
resorb ii interioare, pe care R.P. le realiza printr-o tehnic de vizualizare interioar . În cadrul altor
experien e a primit anumite forme de cunoaştere a unor procedee pe care nu le-a citit anterior în
c r i specifice celor care se studiaz în şcolile ezoterice (yoga, zen etc.).
Aceste procedee le-a reîntâlnit atunci când, la un moment dat, s-a hot rât s le aprofundeze
practic cât şi teoretic în cadrul unei şcoli ezoterice. A treia etap a definitiv rii proceselor de
biotransformare a fost reprezentat prin dobândirea continen ei educate, odat cu apari ia în via a sa
a factorilor erotici şi emo ionali. Aceast etap include şi transcenderea ataşamentelor fa de
fiin ele iubite, trezirea formelor de iubire superioar şi dep şirea aproape a oric ror st ri
conflictuale interioare.
Deşi nu se poate vorbi de 4 etape distincte, unul dintre „examenele” sale a fost unificarea şi
permanentizarea realiz rilor de biotransformare (cu toate efectele descrise deja în capitolele
anterioare), cu realiz ri de natur subtil , astral sau chiar cauzal , într-o foarte mare m sur .
Aceste evenimente i-au adus succese deosebite în toate etapele vie ii şi în prezent R.P. continu
acest drum, aproape f r niciun efort interior, cu cele mai atractive şi interesante rezultate în via .
Mai mult decât atât, realiz rile interioare autentice produc efecte vizibile, de obicei reversibile
sau temporare, asupra celor apropia i, din punct de vedere vibra ional. M rturiile confirm aceste
efecte. Un alt exemplu a fost men ionat în capitolele anterioare. Aceasta este de fapt calitatea unui
99
maestru, adic o stare prin intermediul c reia, anumite realiz ri interioare pot fi temporar transmise
altor persoane receptive. Îns calea este pentru fiecare şi nu o parcurge altcineva în locul nostru,
fapt care nu este întotdeauna în eles în grupurile ezoterice.
În câteva din experien ele sale mai importante, R.P. a p truns mistere inexprimabile ale
spa iului şi timpului, a descoperit cel pu in înc 12 supradimensiuni ale conştiin ei, peste cele 7
determinate de cei 7 centri energetici, cuvintele fiind inadecvate pentru a explica ce înseamn toate
acestea. Ele nu fac obiectul acestei lucr ri deoarece fiecare c ut tor al universului l untric le va
întâlni, mai devreme sau mai târziu, dup ce va dep şi definitiv şi ireversibil condi ion rile afectiv-
emo ionale determinate de prezen a obstacolului de biotransformare.
R.P. are ferma convingere c respectarea adev rului, curajul de a afirma adev rul, inten ia de a
exprima corect adev rul, începând de la aparent banalele şi insignifiantele discu ii de zi cu zi şi
pân la recunoaşterea şi acceptarea adev rului intim al fiin ei noastre este o condi ie necesar , f r
de care progresul şi succesul este imposibil, atât material cât şi spiritual.
RELATAREA A DOUA
În cazul lui O.P. (de profesie medic), procesele de biotransformare nu au fost eviden iate
printr-o perioad precis delimitat în care aceste energii s-au manifestat cu mare intensitate. De
aproape 20 ani, starea sa fireasc , rar întâlnit la ceilal i oameni, a fost una relativ echilibrat
caracterizat printr-o conservare foarte bun a poten ialelor de biotransformare interioare, astfel c
abordarea unor atitudini promovate prin lectura c r ilor cu con inut ezoteric şi practicilor efective
nu a f cut decât s înt reasc aceast stare de echilibru.
Din acest motiv, via a emo ional şi afectiv a lui O.P. nu a fost agresat de evenimente
dramatice şi frustrante, care se manifest din plin în cazul majorit ii oamenilor. De remarcat este şi
faptul c O.P. a abordat calea cunoaşterii interioare de la o vârst foarte potrivit , înc din anii
studen iei, fapt care i-a adus rezultate profesionale excep ionale, putere de concentrare şi în elegere
profund a medicinii în ansamblu.
Începând din vara anului 2006, O.P. a experimentat evenimente care semnaleaz ascensionarea
complet a energiei vitale, prin transformarea materiei seminale în „bioplasm ”, proces pe care a
început s îl în eleag odat cu discu iile pe aceast tem . Astfel, acele semnale sau impulsuri din
creştetul capului au început s fie sesizate şi în elese de O.P., manifest rile fiind foarte
asem n toare, dar frecven a acestora fiind totuşi mai rar decât în cazul supus analizei în aceast
carte. Reproduc câteva secven e dintr-un interviu înregistrat.
„Transformarea cea mai spectaculoas , ca s zic aşa, a fost la nivelul tr irii interioare.
Pentru c aspectele celelalte legate de vibra ii şi impulsuri sunt apropiate mai degrab de nivelul
eteric (i.e. bioenergetic). Ceea ce am observat în aceşti ani şi trebuie subliniat acest lucru, este
importan a pe care o are serviciul şi obliga iile sociale de care eşti ancorat, deoarece dac ai o
via trepidant , caracterizat prin numeroase conflicte şi interac iuni umane, atunci este mai
dificil s ajungi la experien e de acest gen. Trebuie s î i g seşti sau s î i creezi mai întîi nişte
condi ii constante, un serviciu pl cut şi un ambient de locuit cât mai echilibrat, care s fie lipsit de
evenimente furtunoase în via a emo ional .”
În cadrul interviului realizat recent (finele anului 2007), O.P. a men ionat c , în urma apari iei
acelor evenimente semnalate în creştetul capului, a mai ap rut şi o stare neobiectivat de pace şi
linişte interioar , fapt care confirm nu doar experien a prezentat în aceast carte, dar şi pe cele ale
altor persoane care au trecut prin etape similare.
„Întreaga mea atitudine interioar s-a schimbat şi percep o continu bucurie fa de via şi
ac iunile mele zilnice. În plus, orice eveniment nepl cut care în trecut ar fi avut posibilitatea s îmi
creeze anumite dezechilibre, acum trec de el cu totul altfel, cu o atitudine de detaşare foarte bun .
Dar acestea sunt din ce în ce mai rare deoarece toate rela iile cu cei din jur s-au armonizat şi ele
nu se mai bazeaz pe o comunicare la nivel intelectual ci este mai degrab una sufleteasc şi
fireasc . Chiar dac se mai întâmpl s apar un eveniment emo ional nedorit, atitudinea cu care
îl tratez este mult mai bun şi acesta nu îmi produce tulbur ri. Cred c aceast linişte interioar
poate fi asociat unei st ri de prezen , care se aprofundeaz din ce în ce mai mult cu trecerea
timpului. Astfel, pot spune c o rela ie de cuplu bazat pe starea de prezen este incomparabil mai
100
fructuoas decât una în care partenerii nu tr iesc pacea şi împlinirea interioar fiecare
individual.”
RELATAREA A TREIA (PRIN INFLUENŢĂ EMPATICĂ) ANUL 2012

Aceasta este una cât se poate de neobişnuit , deoarece s-a produs la zece mii de km distan şi
este vorba despre profesorul Siva Somasundaram, de la Universitatea din Houston-Victoria, Texas,
(campus al Sistemului de Universit i Houston). Datorit faptului c am realizat atât interviuri
pentru presa scris şi televiziune, numele s u este deja mediatizat şi am discutat despre experien ele
noastre în mai multe ocazii.
Deoarece exist şi o versiune a c r ii în limba englez , publicat cu sprijinul universit ii
americane (Biological Transformations Controlled by the Mind, vol. 1), care a trecut prin review-uri
am nun ite, nu e nimic neobişnuit în a face cunoscute experien ele noastre în România şi probabil şi
în alte ri unde se va putea difuza cartea mea. Am considerat c e util s prezint doar unele detalii
şi nu întreaga m rturie, deoarece societatea occidental în care tr im, postuleaz anumite reguli,
care dintr-un anumit punct de vedere sunt necesare. Prezint în continuare un extras al m rturiei pe
care mi-a oferit-o pentru informare ştiin ific :
„Am realizat exerci ii sporadice de energizare, când şi când, sugerate de tehnicile lui
Paramahansa Yogananda, începând cu anul 2003. Mai recent, începând din decembrie 2011, am
început s aplic de dou ori pe zi, tehnici de respira ie, aşa cum le-am cunoscut la ashram-urile din
ara mea de origine (India). În luna ianuarie 2012 am început studii extinse şi temeinice ale
Biotransform rilor sub Influen a Psihicului, aşa cum mi-au fost ele prezentate de Cristian
Mureşanu. Din aprilie 2012 am ad ugat în programul meu (s pt mânal, probabil n.t.) tehnicile de
Kriya Yoga. Trebuie s men ionez faptul c în copil rie am fost vegetarian, dar în perioada de
vârste de la 16 ani la 44 ani am fost non-vegan şi am consumat alcool, dup care am revenit la
vegetarianism şi am renun at la alcool, de la 44 ani pân în prezent. Dup aproximativ 8 ani de
exerci ii de Kriya Yoga şi de energizare, am reuşit s ajung la o stare de s n tate excelent şi
claritate în gândire. Totuşi, men inerea unui nivel de colesterolemie sc zut în sânge, a necesitat
folosirea unei tablete de 20mg de statine zilnic. În data de 19 aprilie 2012 (imediat dup o
convorbire mai lung cu mine pe skype – cum aveam noi de obicei de câteva ore pe noapte –
n.personal ), nu am putut s m nânc şi în timp ce m întorceam acas cu maşina personal , am
sim it o durere imens în zona sacral a coloanei vertebrale şi am crezut ini ial c poate e de la
faptul c nu am mâncat nimic toat ziua.
Totuşi, dac mi se mai întâmplase înainte s am anumite probleme legate de o stare de foame,
nu aveam asemenea simptome. Spre supriza mea, durerea a început s scad în intensitate, dup
aproximativ 10-15 minute, în timp ce am aplicat (ceea ce citise din cartea mea – n.t.) tehnicile de
ritmare lent a respira iei şi de a îmi focaliza aten ia la nivelul sacral al coloanei vertebrale. Nu
sim eam senza ie de foame! Era o experien foarte ciudat şi nu era ceva asemenea unei ap s ri
sau presiuni la acel nivel, ci era ceva total diferit. (probabil el vroia s compare cu alte experien e
despre care citise în c r ile tradi ionale din ara sa – n.t.).
Am încheiat citatul, aproape identic cum mi-a fost el trimis, completând mai departe m rturia
prin faptul c prima sa biotransformare seminal a avut-o pe data de 29 aprilie 2012 la orele 12 când
a sim it ceva asemenea unei evacu ri înspre interior în loc de exterior, urmat de o durere intens ,
pe traseul anatomic descris de mine, situat între creasta iliac dreapt şi osul piciorului.
A aplicat câteva inspira ii rapide şi expira ii lente, exact aşa cum le-am descris eu, fapt care a
declanşat fenomenul definitiv şi ireversibil de biotransformare, de ale c rui efecte se bucur şi în
prezent. În noaptea zilei de 29 aprilie a avut transpira ii intense, senza ii de arsur , dureri temporare
în diverse locuri, senza ie de iritare la urinare şi reducerea drastic a orelor de somn.
A continuat exerci iile de medita ie şi respira ie, iar la ora 2.45 a avut somn pân la ora 7 (fapt
care a r mas permanent – somnul de 4 ore în loc de 8). Începând din acea zi de 29 aprilie 2012,
profesorul Siva a fost un alt om şi via a sa a luat o turnur neobişnuit dar totuşi benefic din multe
puncte de vedere. Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost reuşita sa la o vârst înaintat (par ial
explicabil prin respectarea cumva intuitiv a celor 5 atitudini vreme îndelungat ), iar al doilea
lucru foarte surprinz tor, la acea vreme, a fost acela c reuşita sa a avut la baz cele câteva zeci de
101
ore de dialoguri video skype pe durata efectu rii traducerii brute a c r ii. El citea cu mare interes
fiecare pagin , dar f r s îmi spun , decât mult mai târziu, faptul c aplica cu mare seriozitate tot
ceea ce scriam acolo. A fost un lucru atât de neobişnuit pentru amândoi încât deseori am vorbit pe
aceast tem , am înregistrat dou emisiuni, din care unele idei vor apare ca şi parte practic
aplicativ în capitolele urm toare.
EXPERIENŢE PERMANENTE FEMININE
RELATAREA ÎNTÂI
O voi prezenta sub form de citate, pe care le voi comenta cu ajutorul teoriilor legate de
biotransformare.
„Totul a fost şi este atât de firesc şi obişnuit încât niciodat nu am considerat c situa ia mea
ar putea fi diferit de aceea a altor femei de vârsta mea. Nu aş putea oferi o cronologie a unor
evenimente pe care le-am tr it sau c anumite tehnici sau evenimente ar fi stat la baza acestei
situa ii fericite şi rar întâlnite.”
Aşa cum am men ionat în alte paragrafe, majoritatea persoanelor care au atins nivele bune şi
foarte bune de eficientizare a bioresurselor interioare nu îşi pot imagina condi ia de via a celor
apropia i, care este foarte diferit de a lor. Motivele care ar sta la baza unor realiz ri de
biotransformare spontane şi fireşti (în lipsa unei educa ii prin tehnici psihofizice) sunt diverse.
Cele mai plauzibile se refer la posibilitatea unei dezvolt ri personale armonioase a
subiectului, dup vârsta de 6-7 ani, favorizat , probabil, de un mediu familial lipsit de evenimente
emo ionale furtunoase, integrarea cu succes în sistemul de educa ie şi înv mânt, abordarea unor
activit i artistice sau ştiin ifice din sincer pasiune şi atrac ie fa de anumite domenii, la care
trebuie ad uga i şi al i factori precum alimenta ia corect , echilibrat şi în cantit i moderate.
În afar de acestea, subiec ii pot formula şi motiva ii ale unor deprinderi din existen e
anterioare, dar ideea „continuit ii” manifest rii componentelor bioinforma ionale, nu doar
independent de corpul fizic, ci mai ales în alte corpuri fizice, pe care una sau mai multe din aceste
componente le-ar „ocupa” de-a lungul mai multor vie i, este, deocamdat , incompatibil cu
perceptele ştiin ei. Dezbaterile pe aceast idee nu fac obiectul c r ii.
„Am sim it dintotdeauna c îmi este foarte uşor s îmi transform bioresursele, în forme
superioare de energie, care îmi inund întreaga fiin . Deşi la vârsta de 17 ani am avut ciclu
menstrual pentru prima dat , acesta era lipsit de simptomele dureroase care ap reau în cazul
colegelor mele de liceu. Le priveam cu o anumit doz de curiozitate, f r a în elege de ce, în cazul
lor, simptomele erau sub form de dureri, grea , ame eal , stare general proast şi devitalizare
şi în egal m sur nu puteam în elege de ce, în cazul meu, aceste simptome, nu au existat niciodat .
Dimpotriv , sim eam c sunt foarte „vie”, atr g toare şi plin de spontaneitate şi vivacitate. Ciclul
menstrual ap rea foarte rar, probabil o dat la câ iva ani sau chiar mai rar, avea durat scurt
fiind înso it de scurgeri foarte reduse de fluide. Apari ia ocazional a ciclului menstrual era
condi ionat de unele st ri de gelozie, de care m-am detaşat treptat pân ce nu s-au mai
manifestat.”
Deşi medicina nu recunoaşte firescul acestei situa ii, persoanele care s-au format şi dezvoltat
armonios înc din copil rie nu au nevoie de ajutorul unor tehnici psihofizice, deoarece, în mod
firesc şi natural, procesele de biotransformare ar trebui s func ioneze f r alte ingrediente, dar
condi iile actuale de dezvoltare tehnologic , cultural , religioas şi social au creat diferite forme de
stress, care restric ioneaz sever mecanismele intime ale fiin ei umane. Ele sunt foarte sensibile la
influen a psihicului şi toxinelor acumulate în corpul fizic. Pentru autoprevenirea oric ror pericole,
organismul uman declanşeaz sisteme de protec ie cu efect de inhibare a mecanismului, atunci când
condi iile din mediul interior şi/sau exterior se modific în sens distructiv.
„În momentul în care am început practica unor tehnici psihofizice şi mi-am îmbog it
cunoştin ele teoretice legate de acest fenomen, mi-a fost foarte uşor s transform definitiv şi
permanent întregul biopoten ial furnizat de componenta vital a lichidului menstrual, astfel c ,
începând cu anul 1997, ciclul menstrual a fost suspendat, f r niciun fel de probleme sau efort.
Consider c este cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat pân acum, deoarece avantajele acestui
102
fenomen sunt cu totul excep ionale: st rile emo ionale depresive dispar în totalitate, în locul lor
instalându-se o stare de permanent linişte interioar , nevoile de somn şi alimenta ie se reduc
semnificativ, creşte puterea de concentrare şi focalizare a aten iei şi a charm-ului interior şi se
îmbun t eşte starea de s n tate înt rindu-se sistemul imunitar. O for infinit pare a se
manifesta prin mine în timpul rela iei intime cu iubitul meu.”
G.I. a mai men ionat faptul c , în perioada copil riei, p rin ii i-au acordat o libertate
excep ional de exprimare şi manifestare chiar şi în situa iile cu factori de risc asupra s n t ii (doar
temporare), oferindu-i posibilitatea de a înv a şi în elege la modul practic rela ia ei cu mediul
înconjur tor. G.I. este conştient de faptul c p rin ii trebuie s intervin numai în situa ii limit ,
care ar pune în pericol via a sau ar amenin a sever s n tatea copilului, dar în rest acesta nu trebuie
deranjat de la mersul firesc al preocup rilor, pasiunilor şi aptitudinilor pe care le manifest spontan.
A doua condi ie, necesar în vederea stabiliz rii mecanismelor de biotransformare în perioada
adolescen ei este manifestarea iubirii superioare fa de toate lucrurile şi fiin ele, a bucuriei de a
exista, a tr i în şi prin preocup ri creatoare precum arta, literatura, ştiin a, ad ugându-se, pe cât
posibil, o cunoaştere de sine, care se va manifesta natural, spontan şi f r eforturi deosebite.
G.I., are în l imea de 1,68 m şi o greutate de 58 kg la o vârst de peste 34 ani, fapt care este în
contradic ie cu unele opinii conform c rora transform rile biopoten ialelor s-ar realiza mai uşor la
femeile supraponderale. Aceast opinie nu este validat de experien a lui G.I. precum şi de cele ale
altor femei care au reuşit s realizeze acest fenomen interior, având un organism de dimensiuni şi
greutate armonios echilibrate. Unul dintre aspecte relevante care conteaz cu adev rat este
manifestarea şi cultivarea permanent a st rii de iubire fa de sine, lucruri şi alte fiin e, fa de art
(sau alte aspecte creatoare ale vie ii sociale), cunoaştere interioar şi activitatea obişnuit de zi cu
zi.
Totodat , G.I. consider c cea mai mare piedic în realizarea acestui el este letargia, lipsa de
activitate creatoare, stress-ul fa de banalit ile cotidiene lipsite de importan , confuzia dintre
starea permanent de iubire şi sexualitatea needucat , realizat sub influen a instinctelor şi
necesit ilor biologice şi fiziologice, la care se mai adaug şi al i factori secundari.
RELATAREA A DOUA (PRIN INFLUENŢĂ EMPATICĂ) ANUL 2012

M.C. locuieşte în Bucureşti şi mi-a trimis aceast relatare interesant în urma lectur rii c r ii
„Biotransform ri sub Influen a Psihicului” şi a discu iilor purtate prin messenger.
„În timpul sarcinilor toate bolile de care sufeream au luat o pauz . Nici m car una nu s-a mai
manifestat. Sim eam cum func ionez ca un fel de uzina perfect iar energia a fost de fiecare dat la
un nivel extraordinar - în compara ie cu toate celelalte perioade din via . Corpul îşi producea
singur ceea ce avea nevoie pentru c de mâncat nu prea mânc m şi poate c ştii şi de la alte femei
c uneori şi numai mirosul de mâncare era resping tor.
Pur şi simplu nu aveam nevoie de nimic. Evident c totuşi din cauza culturii noastre şi a
informa iilor complet aiurea m-am for at s m nânc şi înc bine. Evident c tot acest surplus de
mâncare s-a "r zbunat" şi m-am îngr şat 25 de kg în cele câteva luni (5 luni dup perioada de
gre uri). Nu aveam nevoie de aceea mâncare dar m oblig m la nivelul min ii s m nânc pentru c
ştiam c aşa "e bine şi e s n tos". Iar din punct de vedere psihic am tr it la fiecare sarcin o mare
linişte şi un mare echilibru. Ceea ce nu se întâmpl în rest - pentru c am fost cam foarte agitat la
via a mea (schimbarea de acum la mine a fost extraordinar ). Starea m obliga s fiu atent la
mine însumi şi m determina astfel s tr iesc în prezent - asta e explica ia pe care o g sesc ast zi
când ştiu evident mai multe.
Fiecare dintre cei trei copii ai mei au şi au avut din totdeauna o via biologic complet
diferit . Înc de la naştere. Nu numai c ritm de creştere, de mâncare, de somn ci şi c mod de a
reac iona la ceea ce se petrece în jurul lor. Lucru foarte greu de acceptat în aceast societate de
"mase" dar care a fost atât de evident încât nu am putut s nu-l observ. Din fericire naşterea celei
mai mici m-a g sit mai preg tit şi mai în eleapt şi iat c acum aplic un principiu simplu - trust
your child (care sigur c se potriveşte extins şi la trust your body). Aşa c nu am mai obligat-o la
nimic doar pentru c aşa e bine.
103
Doar o iubesc şi îi ar t aceasta continuu. Are acum 6 ani şi de câ iva ani de când poate face
singur alegeri refuza cu înc p ânare anumite alimente deşi la faza de diversificare a alimenta iei
le-a acceptat f r probleme. De exemplu ea nu mânca deloc carne. Asta nu a împiedicat-o s fie
complet s n toas şi s se dezvolte normal - e cea mai înalt din clasa ei la gr dini . Am înv at-o
s fie atent la semnalele corpului ei, s fie conştient când îi e foame şi când îi e doar pofta de
ceva. S în eleag ce se întâmpl cu ea când e speriat sau trist sau foarte energic .
La fel încerc s recuperez şi cu cele mari care cresc ca nişte copii liberi. Deoarece prin natura
lucrurilor au încredere în mine sunt convins c voi reuşi s le deschid ferestrele pe care s poat
s zboare. Multe din lucrurile care m-au inut "închis " pe mine nu mai exist la ele şi asta m face
s am speran e foarte mari. Toat informa ia din carte curge efectiv prin mine lucru care îmi spune
clar c e adev rul. Sunt convins c via a este capabil s se sus in cu atât mai mult organismul
uman - expresia evoluat a acesteia. Î i mul umesc c exişti şi c faci tot ceea ce faci. Şi î i
mul umesc c împ rt şeşti ceea ce tr ieşti. Şi cu imens recunoştin . Î i voi trimite toate gândurile
pe care mi le inspiri.”
În anul 2012, M.C. îmi trimite înc relatare care confirm men inerea fenomenului de
biotransformare şi permanentizarea sa.
„Totul a început pe 26 martie 2012 când în jurul prânzului în timp ce m aflam la serviciu, la
birou au început nişte valuri de c ldur , de fierbin eal prin tot corpul. A pornit din prima chakra
dar foarte rapid s-a instalat în tot corpul. Am tr it o stare de panic , inima b tea foarte puternic şi
am avut senza ia c m desprind din corp. Atunci am practicat respira ia conştient şi mi-am impus
o diminuare a fricii şi încrederea c ceea ce se întâmpl este pentru c sunt preg tit pentru asta.
Ştiam ce este, nu a fost ceva despre care s nu ştiu, dar nu am f cut nimic pentru a declanşa
acest fenomen. Practic m Reiki din 2007, lucram mult cu energia, dar nu am f cut ceva anume ca
s declanşez Kundalini, mai ales c ştiam c nu e bine s for ezi declanşarea unor astfel de energii.
Nu am avut o diet anume, am mâncat carne şi m nânc în continuare din când în când, nu
sunt vegetarian şi nici nu am inten ia. S-au produs schimb ri în diet , multe în bine dar în timp şi
f r s -mi impun ceva anume ci natural, firesc. Ceea ce cred c a declanşat energia vital cu
asemenea for în mine a fost iubirea şi iertarea. Cu mai pu in de o s pt mân înainte am avut un
moment în via în care a trebuit s m autodep şesc, aş putea s -l numesc acum un examen. Aş fi
putut reac iona urât la acel moment, la acea situa ie, în schimb am avut o reac ie de în elegere, de
iubire, de redescoperire şi în elegere a unor greşeli. Şi aceasta a venit natural iar dup câteva zile
s-a declanşat energia cu o putere extraordinar . Au fost fierbin eli foarte mari, dup care 2 zile au
urmat cur ri puternice când am avut toate simptomele de grip , chiar şi febr de 37,5 grade.
Ştiam c nu e grip , aşa c nu am luat niciun medicament cu toate c am fost sf tuit . Am stat în
pat dou zile şi am l sat energia s lucreze. Am tr it o stare de emo ie puternic în acele zile,
sim eam c m nasc a doua oar , c totul se va schimba. Interesant este c în fiecare zi, timp de o
s pt mân începea un val mai puternic de energie în tot corpul cam pe la aceea şi ora, la ora 14.
Sim eam toate corpurile energetice, toate chakrele, toate organele interne parc erau date cu
unguent revulsin. Aveam senza ia c sunt un soare, ca eman c ldura şi radia ii exact ca un soare.
Ceea ce în schimb m-a speriat un pic era activitatea foarte intens din zona capului. Sim eam c -mi
iese foc prin urechi, creştetul era foarte activ. Practicam respira ia conştient pentru a m men ine
în interior, aveam o stare de ame eal şi de desprindere. O alt stare interesant era de agita ie
foarte mare, care parc venea în valuri iar ceea ce m ajuta foarte mult era s merg repede pe jos.
M plimbam prin camer şi respiram… şi m tot întrebam ce mai urmeaz , ce o s se mai
întâmple. Era şi bucurie dar şi o stare de depresie. Foarte interesant era faptul c aveam st ri de
disperare, de depresie dar care nu erau pentru un motiv anume, ci cred c erau „cur ri”
profunde la nivel emo ional şi atunci ele „ieşeau” şi m eliberau. Am sesizat asta şi în lunile
urm toare.
În perioada 26 martie – 5 aprilie 2012 a avut loc activitatea energetic cea mai intens . Atunci
am în eles c for a acestei energii este atât de mare încât trebuie s las controlul, s nu m opun
din cauza fricii. În acea perioad şi înc câteva luni dup , nu am mai practicat reiki şi nimic din
tehnicile energetice ştiute, doar respira ia. Nu mai era necesar s fac nimic, era deja foarte mult
energie. Şi înainte o sim eam dar mai ales când practicam reiki, dar acum o sim eam continuu.
104
Era suficient s m gândesc c vreau s fac ceva anume cu palmele şi sim eam energia foarte
puternic cum iese din palme. Aceast stare s-a p strat şi în prezent. În luna iulie am avut timp de
trei zile o senza ie ciudat la cap, foarte asem n toare cu fluctua iile de tensiune arterial . Capul
era parc într-o cutie de rezonan , auzeam ecoul vocii mele şi al celor care vorbeau cu mine,
urechile erau înfundate, capul vâjâia, era destul de nepl cut, dar am l sat s se întâmple, iar în a
3-a zi am sim it cum se desprinde ceva ca nişte coji de ou de pe cap şi începe s ias energia, ca şi
cum s-ar fi deblocat ceva. Atunci nu am mai avut nicio îndoial c tot ce am sim it a fost de natur
energetic şi nu avea o cauz neurologic . O alt schimbare a fost cea de percep ie. Am avut st ri
de linişte şi pace interioar greu de explicat în cuvinte şi am în eles c totul în jur e vibra ie, e
pulsa ie. Ştiam asta din c r i, dar acum am sim it cu propria mea fiin .
Am tr it starea şi am în eles c agita a noastr de multe ori e caraghioas , … c de fapt totul
e în armonie. În jurul nostru e pace,… doar s fim aten i şi o putem sim i şi ea intr în armonie cu
noi înşine. Am avut st ri de bucurie, de mul umire, de emo ie puternic . Energiile s-au integrat în
corpurile mele, s-au liniştit şi fierbin elile şi toate st rile acelea şi a urmat aceast stare de pace şi
linişte interioar , de detaşare. Ştiu ca va mai urma. Nu s-a încheiat. Chiar acum 2 zile (24
octombrie 2012) am sim it din nou o stare de ame eal şi o dorin de a sta nemişcat şi de a sim i.
Am avut uşoare st ri de frisoane în timpul nop ii, iar de a doua zi am sim it chiar mai puternic
energia în tot corpul, dar nu la intensitatea din martie când s-a declanşat biotransformarea.”
RELATAREA A TREIA (PRIN INFLUENŢĂ EMPATICĂ) ANUL 2014

Aceasta este una dintre cele mai recente şi profunde experien e din câte am întîlnit vreodat .
Am avut ocazia s o consemnez pe durate de timp foarte precise, care delimitau dialoguri între mine
şi C.C., o prieten de acum 20 ani, pe care am reîntîlnit-o pe Facebook, amândoi fiind deja trecu i
prin experien ele mai frumoase sau mai dureroase ale vie ii. Am început s povestim prin
intermediul op iunii de „facebook chat” şi am schimbat rapid câteva amintiri şi lucruri mai
importante prin care am trecut fiecare,… ea printr-un divor iar eu prin boal .
Am observat faptul c acorda un interes tot mai mare asupra acelor lucruri care au contribuit la
vindecarea mea. În general, eu sunt o fire care nu comunic brusc, dac nu mi se pun întreb ri sau
dac , de fapt, cealalt persoan , nu începe ea conversa ia prima dat . În diverse ipostaze, eu pot
vorbi, uneori, ore în şir, alteori doar câteva minute. Este important s precizez pentru to i cititorii
faptul c , pân în prezent, am acordat toate sfaturile, ideile şi sugestiile care mi-au fost cerute,
tuturor celor care le-au solicitat şi voi face aceasta şi în continuare.
Am ajuns rapid la miezul problemelor, dintre care una era cea mai acut , cea mai dureroas şi
care în cazul lui C.C., timp de 20 ani, nu a g sit solu ii. Aşa dup cum biotransformarea la b rbat, se
poate manifesta natural, f r autoeduca ie, la anumi i b rba i, iar acest fapt îi favorizeaz în via şi
s n tate, tot aşa se întâmpl şi în cazul anumitor femei. 1
Am început s povestesc cu C.C. detalii legate de biotransform ri, teoria mitocondrial , mituri
moderne legate de menstrua ie şi altele. În ultimii, cel pu in 20 ani, fenomenul menstrua iei, care se
producea lunar, a avut de fiecare dat aceleaşi evenimente şi perturb ri, pe care le resimt marea
majoritate a femeilor, excep ie cele men ionate în nota de la subsolul paginii anterioare.
Aceste simptome se refer la: st ri de grea , dureri de cap, dureri abdominale, stare de
vitalitate sc zut , st ri complexe de iritare emo ional şi mental , posibil şi alte simptome. Îmi
spunea c , dintre toate acestea, „durerile abdominale erau de nesuportat,… Nu am g sit nici un fel
medicamente, care s amelioreze durerile. Eram practic imobilizat la pat, iar asemenea fenomene,
pur şi simplu te incapaciteaz temporar. Nici o tehnic din zecile de tehnici pe care le cunosc nu
func iona în momentul în care aveam dureri, ci doar în intervalul când acestea nu se manifestau.
1
Not important :
Nu are rost s discut m despre cazurile „native” de biotransformare, deşi, în mod cu totul întâmpl tor,
cartea ar putea ajunge şi la una din aceste persoane, caz în care ar putea fi nedumerit de ideile prezentate,
deoarece respectivul sau respectiva persoan are o via normal şi îmbelşugat , nu are nicio problem cu
prezen a (moderat !!) a menstrua iei, la fel cum exist şi b rba i, care nu au avut niciodat vreo problem
legat de pierderea (moderat !!) a semin ei. Cartea nu e scris pentru cei care au calit i native, dar care pur
şi simplu nu le-au sesizat niciodat în cursul vie ii.
105
Şi atunci îmi puneam problema, oare la ce ar fi utile, dac exact atunci când ai avea cea mai mare
nevoie de ele, acestea de fapt nu func ioneaz . Am în eles c aveam nevoie de o cu totul alt
abordare a acestui fenomen.”
Am continuat s povestim despre biotransformare, atât în mediul virtual, cât şi pe telefonul
mobil. Acesta este al treilea caz, pe care l-am observat c se întâmpl la femei, f r nici un fel de
alt interac iune din partea mea, folosind doar internetul sau telefonul mobil. Desigur aceasta nu
înseamn c asemenea fenomene nu s-ar produce şi la întîlniri reale. Cu toate acestea, am convenit
s consemnez pe acelea de la distan , deoarece sunt mult mai obiective şi interesante.
Am avut un avantaj excep ional prin faptul c „facebook-chat” re ine în c su a proprie a
mesageriei, întregul dialog, timp de cel pu in o lun . Am salvat toate discu iile mai importante cu
C.C. pentru a explica ceea ce s-a întâmplat în diminea a zilei de duminic , 15 iunie, 2014 la orele
10:35. Citez câteva fraze: „… m simt foarte r u acum, diminea a aceasta a început s apar ciclul
menstrual, …niciodat nu am reuşit s fac nimic cu durerile, dar cumva, parc azi, nu mai sunt aşa
mari ca alt dat . Acum, parc cineva sau ceva anume, mut ceva din mine, m simt r scolit …”.
În acel moment, am întrerupt-o spunându-i: „Sun -m urgent pe telefon! Sun -m acum!”. Am
vorbit prin telefon aproximativ 15 minute, timp în care C.C. doar îmi asculta teoria de vindecare
prin aport mitocondrial (pe care tocmai o preg team spre publicare într-o revist interna ional ).
La un moment dat, dup aproximativ 15 minute, C.C. m opreşte, spunându-mi: „te rog nu mai
vorbi, nu te mai pot urm ri, mi-a venit o stare de somn teribil şi nu mai pot sta la telefon sub nicio
form !…”. Am fost de acord s relu m subiectul, mai spre dup amiaz , eu fiind concentrat pe
ideile legate de aportul mitocondrial, pe care nu reuşisem s le prezint.
La ora 16:17 ne reîntîlnim pe Facebook şi o întreb pe C.C. dac mai resimte dureri şi mi-a
r spuns c nu mai are nici un fel de dureri. „Cu Theta Healing reuşeam doar amelior ri de scurt
durat şi cel mai descurajant e faptul c , deoarece ea se bazeaz pe medita ie, atunci când îmi era
r u, eu nu pot face medita ie. Dar acum e ceva … uimitor ! Nu îmi vine s cred cât energie am!
De obicei eram leşinat în prima zi, dar azi,… am putut s fac efort fizic, munc de cur enie,…”
La ora 20:41 povestim din nou şi citez urm toarele: „Ia spune! Ce s-a întâmplat cu mine ?!
Pe lângă faptul că nu mai am absolut nicio durere, în plus am şi energie,… ceea ce în toată via a
mea nu mi s-a întâmplat!”. I-am r spuns c a preluat cumva anume aceast atitudine fiziologic ,
pe care eu o manifest în corpul meu şi a adaptat-o specificului din corpul ei şi am afirmat: „ai f cut
prima ta biotransformare !”. Starea de uimire, pe care a cuprins-o, i-a inspirat urm toarele cuvinte:
„Însă doar am vorbit prin telefon ! Cum se poate aşa ceva? Mul umesc oricum pentru aceasta! E
incredibil! Nu îmi vine să cred cum mă simt!”
O alt parte a impresiilor le-am cules din cea de-a doua convorbire pe telefonul mobil, pe care
am înregistrat-o pornind rapid microfonul de la calculator. Am reactualizat întreaga întâmplare
astfel: „Imediat dup ce m-am trezit din acel somn care venise foarte brusc, diminea a, eu deja
eram bine! … dar mintea mea înc nu era suficient de convins , crezând c va fi bine doar cinci
minute şi c las’ c o s v d eu dup aceea,… A venit o prieten la mine în vizit , orele treceau, …
dar când colo, eu m sim eam parc tot mai bine,… îmi venea s sar într-un picior de bucurie, s
pot vedea c se întâmpl aşa ceva. Ciclul, care alt dat se manifesta prin scurgeri intense, acum
era foarte foarte pu in. La mine, întreaga manifestare avea o neregularitate: în prima zi era foarte
intens, simptome, st ri generale proaste, devitalizare, dureri insuportabile, dup care a doua şi a
treia zi era mai moderat iar în a 4-a zi iar şi era intens, aproape ca în prima zi.
Surpriza, care a ap rut, a fost aceea c C.C. a continuat s aibe scurgeri menstruale minimale şi
în a 4-a zi, dup care, în ciuda neîncrederilor noastre asupra ceea ce s-ar putea întâmpla luna
urm toare, a ap rut a doua surpriz , uimitoare de altfel şi anume c , în a doua lun , totul s-a
manifestat la fel, f r nici un fel de dureri, f r nici un fel de simptome de devitalizare, f r st ri
emo ionale tensionate. Mai mult, cu doar câteva s pt mâni, înainte de a da la tipar volumul 1, C.C.
îmi confirm men inerea unor manifest ri minimale, st ri de vitalizare foarte bun , lipsa oric ror
dureri şi în plus, mi-a descris un nou mod de percep ie asupra vie ii, lucrurilor, oamenilor, ideilor şi
are o viziunea holistic , integratoare.
În data de 18 iunie 2014, C.C. îmi relatase urm toarele: „Totul e foarte ok,… nu mai am nicio
problem , nici un fel de durere, ciclul este ca şi inexistent, cu excep ie prima zi, dar numai foarte
106
scurt timp, dar a 3-a şi a 4-a zi deloc, aşadar totul dureaz doar câteva ore, dac le însumez, îns
este remarcabil faptul c nu mai am dureri, … iar st rile au fost interesante şi intense.”
Înainte de toate acestea, eu îi povestisem de experien a anterioar , pe care am avut-o de la o
alt persoan , din Bucureşti, (acum ambele experien e sunt descrise în acest capitol) şi tocmai pe
când îmi aminteam aceste lucruri, C.C. deja trecea printr-o transformare, ce doar cîteva zile mai
târziu, urma s se manifeste atât de profund şi rapid, f r ca noi s putem b nui sau anticipa ceva de
genul acesta. Câteva s pt mâni mai târziu, în proximitatea apari iei menstrua iei, în a doua lun de
la data declanş rii primei biotransform ri, C.C. îmi relateaz urm toarea întâmplare:
„Eram în prima zi de ciclu, f r sînger ri (decât de foarte slab intensitate), f r s m simt
îngrijorat , deoarece aveam o stare bun , vitalitatea mea era foarte bun şi nu aveam nici un fel de
dureri. Dar, la un moment dat m sun o rud pe telefon şi începem s avem un dialog tensionat şi
stressant pe diverse motive. Deoarece eram acas şi m aflam îmbr cat sumar, am observat cu
uimire şi nu pot decât s accentuez cât de uimit am fost, faptul c la câteva secunde dup ce am
început s resimt starea de stress, s-au declanşat sânger rile abundente. Observând aceasta, am
luat în acele secunde o decizie fulger: s închei cât mai rapid convorbirea şi s aduc rapid corpul
meu la starea de relaxare anterioar . A fost incredibil s constat cum aceast sângerare s-a oprit
brusc, deoarece eu în ultimii 20 de ani nu am mai v zut aşa ceva … pur şi simplu, odat ce, în
prima zi aveai sînger ri, acestea nu se mai opreau. Dar cauzele a tot ceea ce se întâmpl , rezid
pur şi simplu în atitudinile pe care le avem şi le manifest m de la o zi la alta. Exist atât de multe
mituri legate de ciclul menstrual încât, în momentul în care, eu ca femeie am trecut prin aşa ceva,
mi-am dat seama cât de greşit este privit acest fenomen fiziologic la nivelul ştiin ei, al familei, al
societ ii şi nu numai.”
Nici nu are rost s adaug mai multe, deoarece aceste idei, pe care le-am cules din convorbirile
noastre ulterioare, rezumându-le aici împreun , spun mai mult decât aş fi putut eu s spun vreodat
şi îi doresc lui C.C. o via fenomenal , s n tate, bucurie şi noi experien e de transformare, care cu
siguran vor continua.
Iat şi un mesaj de dat foarte recent , din 21 iulie 2014: „Acum totul e mult mai uşor. E
interesant cum a decurs biotransformarea în cea de a doua lun . Eram la plaj la mare şi nu am
avut nici un fel de dureri sau st ri emo ionale negative. Scurgerile au fost aproape inexistente.
Dac înainte de biotransformare, aveam contact sexual pe ciclu... atunci în 99% din cazuri aveam
hemoragie şi ciclul devenea incredibil de abundent. Acum am avut rela ie intim şi nu era nicio
urm de hemoragie, iar scurgerile au fost la fel, ca în prima lun , aproape inexistente. Aş ad uga
faptul c şi trairile mele sunt foarte profunde. De obicei, când partenerul e ini iat într-o form
asem n toare de biotransformare şi dac cunoaşte şi reuşeşte s controleze corpul şi energiile sale
de biotransformare, atunci şi eu reuşeam asta. Dar atunci când am avut un partener f r nici o
cunoaştere ... rezultatele erau dezastruoase. În prezent, pot spune c o rela ie cu un partener, care
e incapabil s îşi controleze energiile de biotransformare, nu m mai trage înapoi la ceea ce am
fost înainte, dar şi cerin ele mele de via şi parteneriat au evoluat. Totul s-a schimbat. Sim urile
mele sunt altfel. La nivel subtil totul e altfel. Totul e nou. Parc eu îns mi… sunt alta.”
Cu doar câteva zile înainte de a trimite cartea la tipografie, C.C. mi-a scris urm toarele:
C.C.: 10 aug. 2014 ora 12:39 „Îmi place mult pictura ... e fantastic cât r bdare am acum,...
înainte de acest eveniment nu aveam !! Pictez zi şi noapte, atunci când programul îmi permite”. I-
am r spuns: „... pentru c aceast energie de biotransformare calmeaz mintea”.
C.C.: 11 aug. 2014 ora 8:38 „Cred c m-am îndr gostit... ce frumos e sentimentul... nu am
crezut vreodat c voi mai sim i aşa ceva... în ultima vreme începusem s iubesc cam tot ce e în
jurul meu, dar acum e altfel... şi îmi place starea în care sunt.” I-am r spuns: "aceasta e tot de la
biotransformare”.
C.C.: 11 aug. 2014 ora 8:41 „B nuiam c aşa este... azi noapte m-am culcat la ora 1.30 şi m-
am trezit diminea a la 5.00 ... e mare lucru în cazul meu, deoarece, de obicei, dormeam mult... aşa
c acum observ c pot sta noaptea pân târziu şi s lucrez, dar pe lâng asta, m trezesc devreme.
Mi-ai zis cu mult timp înainte c aşa se întâmpl şi e normal, ... dar s simt aceasta direct pe
„pielea mea”… e ... inedit”.
107
C.C.: 12 aug. 2014 ora 9:20 „Simt mult bucurie în suflet... şi nu are leg tur cu nimeni... nu
are leg tur cu o alt persoan .” I-am explicat c acesta e fenomenul care în limbaj metaforic se
numeşte „descoperirea b rbatului interior" sau starea androginal .
C.C.: 12 aug. 2014 ora 9:22 „Îmi place cum sun !”
I-am mai pus o întrebare lui C.C. şi anume: „Ce p rere ai despre acele femei care se
str duiesc s ajung la aceast realizare prin tehnici complexe orientale şi unele fac asta de peste
20 ani f r s ajung în acest stadiu al suspend rii complete şi definitive a ciclului menstrual ?”
C.C. mi-a r spuns simplu: „La început, e nevoie de pu ină stăpânire de sine...”
C.C.: 15 aug. 2014 ora 17:44 „E atât de frumos în jurul meu încât indiferent ce s-ar
întâmpla eu simt că ar rămâne totul la fel de frumos.”
EXPERIENŢE TEMPORARE MASCULINE
Aceast relatare a fost preluat de pe un forum public de dezbateri pe tema M.I.S.A., autorul
fiind neidentificat. Nu se poate oferi nicio garan ie asupra autenticit ii ei, dar o prezent m
cititorilor în scop comparativ cu celelalte, pe care le-am intervietat şi conspectat la fa a locului.
Experien a urm toare este totuşi susceptibil de a fi real .
„Tind s cred c rezultatele ob inute au ap rut ca o încununare a eforturilor depuse pân
atunci, eforturi generate de dorin a sincer şi real de a evolua. Faptul c s-a declanşat în timpul
unui regim Oshawa este oarecum întâmpl tor, regimul alimentar respectiv a fost pic tura care a
umplut paharul ca s zic aşa. Regimul este destul de puternic şi mi-a deblocat canalele energetice.
Exerci ii yoga … nu prea am practicat, doar sporadic Udhyana Bandha, îns am constatat c
sublimarea apare în timp ce stau pe scaun sau în picioare şi m gândesc la ceva sau m
interiorizez, f r s mai fie nevoie s închid ochii m car, deci a disp rut nevoia de a mai practica
vreo asana sau medita ie. Consider c energia Kundalini apar ine tuturor, nu este o chestiune care
depinde de Yoga. Recunosc, Yoga are meritul de a defini clar no iunile de chakre şi Kundalini, s-ar
putea ca şi alte tehnici spirituale s men ioneze no iunile astea, îns mult mai confuz şi probabil
multe din ele s-au inspirat de fapt din Yoga.
Oricum, Kundalini e tot ce este mai important din Yoga, dar sus inerea continu a procesului
de sublimare trebuie între inut prin în elegerea profund şi respectarea Legilor Universale, prin
ieşirea de la nivelul instinctual....dar ... ignorând aceste lucruri este doar o lung poveste despre
Dumnezeu, despre cum trebuie s -l iubim pe Dumnezeu, egoul demoniac, mintea-duşmanul nostru
care trebuie st pânit, în final filosofia yoghin este doar o întoarcere pe toate p r ile a acestor
no iuni şi idei şi analizarea lor din toate perspectivele. Ce s mai spun c unele idei fundamentale
yoghine (ca de exemplu mintea-duşmanul nostru) sunt de-a dreptul toxice, mi-am expus p rerea
într-un alt mesaj cum aceast mentalitate pune adeptul credul în pozi ia de a-şi distruge mintea
încercând s o controleze, în loc s mearg la cauz , s înl ture stress-urile şi alte mizerii
conştiente şi subconştiente perturbatoare care o fac greu de st pânit.
Mintea este aliatul nostru de pre , trebuie doar s o l s m în pace şi va deveni limpede. Eu m
refeream la faptul c omul care evolueaz la modul real, poate ajunge (cel pu in teoretic) la stadiul
în care îşi produce tot ce are nevoie. În yoga şi creştinism se vorbeşte totuşi de posibilitatea
ajungerii la asemenea rezultate. Ca s po i discuta realist despre concepte de evolu ie spiritual ,
treziri ale energiilor Universale, trebuie s ai o anumit atitudine de a accepta ca fiind posibil s
existe şi altceva decât Planul Fizic. Doar atunci po i spune c eşti sceptic cu adev rat, când eşti
sceptic şi cu teoriile materialiste, nu doar cu teoriile spirituale.
Nu înseamn c dac nu vedem un lucru atunci el nu exist . Nu vreau şi nici nu aş putea s
conving pe nimeni c exist Kundalini şi ce efecte extatice produce. Tot ceea ce pot s recomand
este s nu te am geşti c eşti realist (sceptic) şi în realitate s ratezi experimentarea unor fenomene
reale, doar pentru c nu vrei nicium s accep i c este posibil ca ele s existe. C î i place sau nu,
pentru ob inerea de rezultate în domeniul „spiritual” trebuie s investeşti o anumit doz de
încredere în lucrurile acestea. Rezultatele nu pot s apar doar prin aplicarea mecanic a unor
exerci ii, în timp ce eşti ferm convis c ele nu apar, sau c sunt altceva - rodul imagina iei sau
fenomene explicabile prin lipse de vitamine etc.
108
Tot ceea ce este nevoie e doar o doz de încredere la început, mai apoi scepticismul poate fi de
real folos dac este aplicat cu sinceritate, tocmai acest scepticism ajutându-te s separi grâul de
neghina - adic s renun i la credin ele inutile sau false şi s le p strezi pe cele valabile. Nu
consider c scepticismul „distruge farmecul vie ii”. Din contr , scepticismul real, aplicat cu
sinceritate este o component esen ial , ca s zic aşa, un adev rat instrument mental de cultivare a
discern mântului, discern mântul acesta fiind cel care ajut s faci diferen a dintre tr iri reale şi
rezultatele auto-sugestiei. În cazul meu, odat rezultatele ob inute, tr irea a fost atât de real - mai
real decât orice altceva - încât a devenit cel mai solid punct de referin al vie ii mele şi am
constatat c tr irea respectiv este perfect posibil prin efort cultivat. Cam asta aş avea eu de spus
în leg tur cu experien a mea de trezire a lui Kundalini.”
EXPERIENŢE TEMPORARE FEMININE
S.M. (de profesie terapeut) care a practicat yoga cu seriozitate, timp de 12 ani, a descoperit
faptul c anumite exerci ii de respira ie favorizau re inerea temporar a fluidelor menstruale sau
întârziau apari ia acestora cu câteva s pt mâni. S.M. a observat anumite senza ii care au ap rut în
urma unor transform ri temporare de biotransformare, precum impresia de plutire sau levita ie, care
era atât de vie încât credea c cei din jur ar putea s o observe accidental. Cu toate acestea, impresia
nu s-a manifestat la nivel fizic.
La un moment dat, dureri extreme de spate au blocat-o la pat timp de 6 luni. În toat aceast
perioad , fluidele menstruale au continuat s apar regulat, la fiecare aproximativ 30 zile. La una
din mîini s-a dezvoltat o parez temporar . Toate acestea au l sat-o pe S.M. în incapacitate de
munc timp de 6 luni, f r s se poat stabili un diagnostic. Toate analizele medicale, radiografii ale
coloanei vertebrale, analize sanguine, au indicat faptul c S.M. era în stare bun de s n tate,
excep ie valoarea VSH-ului care era impresionant . Cu toate acestea, nu s-a identificat niciun focar
de infec ie. Dup 6 luni, toate simptomele au disp rut la fel de misterios cum au şi ap rut. Deşi i-au
fost administrate antibiotice şi antiinflamatoare, conform declara iei S.M. a sim it c acestea fie nu
au avut niciun efect, fie efectele lor erau nesemnificative. Dup înc 3 luni, timp în care S.M. şi-a
reluat activitatea casnic obişnuit şi serviciul, a observat un fenomen neaşteptat. Ciclul menstrual a
întârziat s apar dup 30 zile.
Fenomenul i s-a p rut bizar, deoarece educa ia social modern a înr d cinat foarte puternic
ideea conform c reia o femeie care nu mai are ciclu menstrual lunare este fie gravid , fie bolnav .
Deşi asemenea cazuri sunt rare, ele nu trebuie încadrate neap rat în una din cele dou categorii, dar
ştiin a medical nu accept prezen a unui fenomen special în corpul uman care ar putea fi declanşat
la voin sau cel pu in accidental. Lucrarea de fa îşi propune s analizeze tocmai aceste situa ii
excep ionale care, pentru cei ce le-au experimentat, au reprezentat cheia spre importante succese în
via şi în profesie.
S.M. a observat cu uimire faptul c timp de 6 luni ciclul a întârziat s apar , f r s se poat
preciza un anumit început al acestei aşa-numite biotransform ri. Spre deosebire de alte m rturii,
aceast continu transformare de biotransformare, ce a durat o jum tate de an, nu a produs efecte
energetice intense şi nu a indicat fizic aşa-numitul traseu pe care energia îl parcurge în corp din
centru în centru. Se estimeaz c exist totuşi suficient logic pentru a afirma c energia are
aceast tendin de ascensionare şi a putut parcurge aşa-numitele chakras. Astfel, fenomenul bizar
al celor 6 luni de suferin fizic poate fi asociat unei etape de aşa-numit purificare sau preg tire a
organismului pentru declanşarea fenomenului de biotransformare sau este posibil ca acest fenomen
s fi fost deja declanşat în cele 6 luni, deşi ciclul menstrual a continuat s apar , probabil cu un
con inut foarte redus de substan activ convertibil în „bioplasm ” (conform declara iei,
hemoragia a fost foarte redus cantitativ şi durata ei nu dep şea o zi). Ambele ipoteze sunt
susceptibile de a fi adev rate.
În perioada celor 6 luni de absen a ciclului menstrual, S.M. a experimentat o stare
permanent de încredere, bun dispozi ie, mul umire interioar , dublate din nefericire şi de o
îngrijorare legat de acest aspect, n scut de mentalitatea social conform c reia absen a ciclului
menstrual poate fi explicat numai prin cele dou posibilit i, anterior amintite, postulate de ştiin a
medical . Pentru a readuce ciclul menstrual, S.M. a utilizat o tehnic de vizualizare interioar a
109
culorii portocalii. La acea vreme, ea ar fi dorit doar s „verifice” faptul c era perfect s n toas şi
„normal ”, ca oricare alt femeie, dorind s permit trecerea unui interval de o lun în care s apar
manifestarea normal a ciclului menstrual, dup care s îl opreasc la o simpl comand mental .
Din nefericire, oprirea fenomenului a fost, cel pu in pân în prezent (ca. 10 ani), ireversibil .
Asemenea mecanisme nu func ioneaz pe principiul unui comutator pe care îl închizi sau deschizi la
voia întâmpl rii. Cu toate acestea, faptul de a-l fi declanşat prima dat i-a „între inut” calit ile şi
propriet ile care se manifest şi ast zi, precum bucurie interioar , încredere, stabilitate, nevoie mai
redus de somn şi alimente, al turi de o stare de s n tate foarte bun .
Nu putem decât s sper m c S.M. va reuşi într-o bun zi s redeclanşeze mecanismul de
biotransformare pentru a aprofunda aceste experien e.
CONCLUZII
Realizarea fenomenului de biotransformare atât la femeie cât şi la b rbat are elemente comune,
dar şi diferen e semnificative. Când acesta nu se dezvolt „firesc” de la vârsta adolescen ei,
acumularea de toxine, obişnuin ele şi mentalit ile eronate impun cu necesitate o abordare prin
educa ie conştient , folosind cunoaşterea teoretic adecvat , la care se adaug cultivarea anumitor
tehnici, atitudini şi formarea unor noi mentalit i care s favorizeze preg tirea declanş rii conştiente
a fenomenului de biotransformare.
Cartea se adreseaz , în special, persoanelor care nu manifest cu suficient eficien sau
randament, mecanisme de biotransformare şi care doresc s le identifice, s le cultive dar, mai ales,
s le amplifice practic. În baza interviurilor realizate şi a discu iilor purtate cu diferite persoane, se
poate preciza faptul c , în ciuda multor opinii contradictorii, realizarea biotransformarii prin tehnici
de educa ie psihomentale nu este mai uşoar pentru b rba i şi mai dificil pentru femei.
Ea nu este nici uşoar şi nici imposibil . Sexul masculin sau feminin nu poate predetermina,
favoriza, sau defavoriza acest mecanism, deoarece, într-o astfel de eventualitate, unii ar avea
tendin a s se considere victime ale propriului lor sex. Aceasta e doar o iluzie, precum este şi aceea
legat de victimizarea noastr fa de informa ia ADN. Noi nu suntem victime! Nu suntem nici
victimele propriului nostru genom şi nici ale sexului pe care îl avem. Suntem victimele propriilor
noastre mentalit i, credin e false şi atitudini greşite fa de via şi mediul înconjur tor.
Organismul nostru biologic refuz declanşarea acestor mecanisme, deoarece este dotat cu
sisteme de autoprotec ie, care intr în func ie atunci când condi iile fizice şi psihice sunt
necorespunz toare. Faptul c , ulterior, dup 10 sau 20 ani, reuşim s recreem aceste condi ii, dar
mecanismul nu se declanşeaz , este legat de starea de iner ie, toxicitate acumulat şi îmb trânire
celular care se instaleaz gradat.
Organismul va r spunde tot mai greu la stimulii psihici, se va adapta tot mai greu unor atitudini
şi deprinderi noi, va face fa tot mai greu condi iilor de mediu şi cercul vicios se închide cu
sl birea accentuat a sistemului imunitar. Apari ia bolii va perturba mintea şi orice alte preocup ri,
în afara bolii sau durerii, sunt puternic diminuate. Este un aspect absolut firesc şi natural pe care
trebuie s îl accept m. Alternativa este biotransformarea uman , dar ea nu reprezint decât un pas
m runt şi insuficient pentru a rezolva toat problematica suferin ei. Manifestarea ineficient a
acestui mecanism biologic este o cauz major a suferin ei fizice şi emo ionale care se instaleaz
gradat, odat cu înaintarea în vârst . Adev rata evolu ie personal este mai degrab interioar decât
tehnologic . Tehnologia nu se poate dezvolta peste nivelul mediu de conştien al membrilor acestei
societ i din prezent. Ea reprezint o reflexie palid a acestuia şi nu un factor generator.
TEORII HINDUSE REFERITOARE LA BIOTRANSFORMARE
Aceast teorie este extras din lucrarea lui Shivananda „Practice of Brahmacharya”. Autorul
este un recunoscut practicant yoghin, despre care se presupune c a atins anumite realiz ri
spirituale. Citez un fragment pe care îl comentez în continuare:
Dac înceteaz pofta carnal , care este sursa tuturor pl cerilor în aceast lume, atunci toate
leg turile lumeşti, care îşi au substratul în minte, înceteaz . Chiar şi cea mai puternic otrav nu se
compar cu puterea de influen a poftei carnale. În timp ce prima afecteaz doar corpul, cealalt
afecteaz mai multe corpuri, în diferite reîncarn ri succesive.
110
Un act amoros produce o „impresie” (care se mai numeşte şi za sau samskara) în mintea
subconştient (numit şi chitta). Aceast „impresie” (amprent ) d naştere la o und mental
oscilant (numit şi vritti) care se propag în mintea obişnuit (în timpul st rii de veghe), iar aceast
oscila ie determin apari ia unei alte „impresii” sau samskara.
Pl cerea sl beşte voin a. Prin intermediul memoriei şi imagina iei se naşte o nou dorin
sexual . Aşadar, din „patul” „impresiilor
şi tenta iilor carnale”, care se deruleaz
în minte se formeaz noi tipare de
imagina ie, care sunt ulterior memorate.
Apoi urmeaz ataşamentele.
Ataşamentele determin apari ia
suferin elor. Împreun cu imagina ia se
manifest impulsuri şi emo ii. Acestea
dou coexist împreun şi se su in
reciproc.
Apoi urmeaz excita ia sexual ,
care face ca mintea s fie însetat dup o
nou experien sexual şi aceasta se
transmite în tot corpul. Ea copleşeşte
corpul atît de mult încât este aproape
imposibil s i te opui. Dar dac eşti
suficient de vigilent, atunci po i înl tura imagina ia nefast chiar din primele clipe ale apari iei ei,
prevenind astfel apari ia inevitabilului. Dar chiar şi atunci când imagina ia „te fur ” şi reuşeşte s se
instaleze în prima sec iune a min ii, priveşte-o cu for a aten iei pân cînd aceasta ajunge la cea de-a
doua sec iune a min ii unde se produce excita ia sexual maxim . Acolo po i arde totul dintr-o
lovitur sau po i pierde s mân a. Aici e cel mai mare examen al practicantului în drumul s u spre
iluminare.
Cel care trece acest examen arzând dorin a, în cea mai intens manifestare a ei, acela nu va
mai avea niciodat vise şi atrac ii spre aceasta. Astfel se ard dorin ele şi astfel acela care reuşeşte se
mai numeşte cel care a atins brahmacharya (n.t. continen ). Visele nefaste care con in conota ii
sexuale reprezint gradul de impuritate a min ii. Atunci când ele dispar, mintea se îndreapt spre
puritate. Şi astfel, cel care a atins brahmacharya dep şeşte pr pastia iluziei cele mai nefaste din
via a sa. Nu femeia este frumoas , ci ceea ce ne imagin m noi despre aceasta. Nu zah rul este
dulce, ci ceea ce ne imagin m noi despre acesta. Nu mîncarea este gustoas , ci ceea ce ne imagin m
noi despre aceasta. Nu omul este slab, ci ceea ce ne imagin m noi despre acesta. De aici se naşte
în elegerea gradat şi profund a naturii iluziei şi a min ii. Apoi se trezeşte în elepciunea.
Astfel, cel care a atins brahmacharya va distruge toate decep iile min ii, concep iile şi crea iile
acesteia. Frumuse ea este doar un aspect al pielii, care în cele din urm se estompeaz şi piere.
Aceasta se mai numeşte şi maya. Iar corpurile noastre sunt cele mai puternice aspecte ale acestei
maya care trebuie transcense. De aceea, înv turile str vechi se concentreaz asupra transcenderii
celei mai puternice iluzii, aceea a sexualit ii care este o crea ie a min ii.
Textul men ioneaz mai departe c întreaga maya, de fapt, const în ideea sexualit ii. Iar
întreaga practic spiritual nu are alt rol decît acela de a distruge aceast singur idee sau idee-corp.
Extinc ia acestei idei şi nimic altceva, înseamn moksha. Energia vie ii, cea care anim totul,
care este prana pranelor, care face ochii voştri s str luceasc , care transmite adev rata voastr
frumuse e, este cea mai mare comoar pe care o ave i acum la dispozi ie. Fiecare pic tur din
s mân a voastr este „fabricat ” din 40 de pic turi de sînge. Cel care îşi controleaz mintea,
controleaz prana şi s mân a. Cel care îşi controleaz s mân a, controleaz mintea şi prana.
Brahmacharya (n.t. continen ) este singura cheie care poate deschide creştetul capului
(sushumna) şi s trezeasc kundalini (for a vital , qi, principiul vital etc.). Nimic nu e imposibil în
cele 3 lumi dac s-a atins starea de brahmacharya. Dar f r aceasta, toate practicile sunt nule şi nu
produc nimic permanent. Aceasta e cheia spre adev rata fericire şi s n tate. Este piatra de temelie a
edificiului str lucirii şi fericirii necondi ionate. Este singura tr s tur care ne face oameni cu
111
adev rat. Aceasta va distruge cel mai eficient boala, b trâne ea şi chiar moartea. În urma dobândirii
st rii permanente de brahmacharya, acela va tr i şi va cunoaşte pacea interioar , memoria, ştiin a,
s n tatea şi realizarea de Sine. Cea mai mare Dharma (înv tur ) este aceea de a urm ri
brahmacharya. Aceasta este şi cea mai profund cunoaştere, cea mai mare putere şi t rie de caracter.
Brahmacharya este baza ob inerii lui kaya siddhi. Prin practic , s mân a se transform în ojas sakti.
Corpul va deveni perfect, înc rcat de gra ie şi mişc rile sale vor fi armonioase. Acela care
st pâneşte Brahmacharya îşi va putea alege, prin voin , momentul p r sirii definitive a corpului
fizic. Materialul seminal devine energie primar iar aceasta se converteşte în cea mai înalt form
de energie spiritual , aşa dup cum c ldura, prin concentrare se poate transforma în lumin , iar
aceasta în electricitate sau alte forme. Ojas va p trunde în creier şi va trezi conştiin a.
Acela care timp de 12 ani va r mâne în brahmacharya şi nu va permite eliminarea nici m car a
unei singure pic turi de s mân , va intra în samadhi f r niciun efort. În acel moment fiin a sa va
cunoaşte controlul perfect şi perfec iunea îns şi. Am încheiat citatul şi comentariile.
În accep iunea lui Stanislav Grof („Jocul Cosmic”, Ed. State University of New York, 1998),
sexul reprezint o ambiguitate inerent similar cu cea a naşterii şi mor ii. În func ie de împrejur ri,
sexul poate media st ri unificatoare profunde sau adânci separarea şi alienarea. Cu siguran , cel
pu in unul din aceste dou modele se manifest la fiecare individ. Grof este de p rere c :
• Dac partenerii care interac ioneaz sexual nu simt iubire şi respect unul fa de cel lalt şi
sunt anima i exclusiv de impulsurile sexuale sau nevoia de dominare, rela ia sexual va avea toate
şansele s intensifice sentimentele de separare şi înstr inare.
• Dac uniunea sexual se produce între doi parteneri, care sunt maturi din toate punctele de
vedere, având o bun compatibilitate biologic şi psihic şi o profund rezonan emo ional şi
în elegere reciproc , actul sexual se poate transforma într-o experien spiritual de mare
profunzime şi ei pot transcende hotarele individuale.
Academician prof. Constantin Dumitru Dulcan precizeaz un element foarte important despre
comportamentul creierului în cartea „În c utarea sensului pierdut – vol. 2” 1: „Creierul nu pare s
fac diferen a între ceea ce este imaginat şi realitate. Creierul declanşeaz , la simpla imaginare a
unei ac iuni, o parte apreciabil din seria de reac ii ce au loc în timpul percep iei realit ii. Astfel,
dac vis m un animal, care vine amenin tor spre noi, atunci vom avea instantaneu toate reac iile
vegetative declanşate de acest stress, inclusiv starea fizic de percep ie a fricii. Creierul nu face
diferen a dintre vis şi realitate.”
Aceast realitate a func ionalit ii creierului a fost dovedit , odat cu dezvoltarea tehnicilor
imagistice de tip RMN, care au pus într-o postur negativ unele concepte materialist-reduc ioniste
ale medicinei alopate. Având în vedere c , dintr-o perspectiv holistic , creierul este un instrument
controlat de conştient şi subconştient, visele, imagina ia şi procesele cognitive se produc în creier,
dar sunt generate de c tre componentele bioinforma ionale iar acest fapt este deja suficient de bine
în eles şi acceptat de ştiin ele clasice.
Mai mult decât atât, anumite experien e ale misticilor orientali sugereaz c eliminarea acestor
aşa-numite „za uri” sau „impurit i” ale min ii (procese cognitive aleatoare, imagina ie, cunoaştere
fals , identific ri şi ataşamente) necesit o „ biotransformare” la nivelul min ii, care este mult mai
dificil de produs, st pânit şi men inut în permanen .
Shivananda men iona, poate cu prea mult încredere şi optimism, în lucrarea „Practice Of
Brahmacharya” faptul c : „Mul i oameni care pretind c realizeaz brahmacharya
(biotransformarea substan ei seminale – n.t.), de fapt nu au nimic altceva decât un succes limitat
asupra domeniului biologic. În realitate, mintea lor este înc supus multor tenta ii, chiar dac
practicantul le men ine sub un control. Aşadar, cei care ating aceast realizare, doar la nivelul
corpului fizic, nu sunt complet realiza i, deoarece au ob inut controlul corpului dar nu şi al min ii.
Ei înc nu reprezint o dovad a dep şirii acestor tenta ii, nu datorit faptului c brahmacharya
(aplicat simultan asupra corpului şi a min ii - n.t.) este atât de greu de atins, ci datorit mediului
social în care aceştia tr iesc.”
În acest conext, observa ia lui Bruce Lipton, asupra dificult ii atingerii a indiferent ce
performan e în cadrul unei anumite comunit i, este cu atât mai dificil cu cât aceasta se
îndep rteaz mai mult de obişnuin ele şi credin ele vehiculate în cadrul comunit ii respective.
112
NOTĂ DIN ANUL 2009

Am datoria s precizez cititorilor c experien a descris în carte are la baz un eveniment care
se afl într-o permanent desf şurare iar starea de purificare a min ii, aşa cum este ea descris de
adev ra ii practican i ai unor c i spirituale, se afl deocamdat în curs de perfec ionare. Cartea şi
experien a mea nu reprezint altceva decât un punct de plecare spre o posibil evolu ie interioar ,
respectiv un model de eficientizare a resurselor vitale şi biopoten ialelor în scopul ridic rii calit ii
vie ii. Evolu ia spiritual în adev ratul sens al cuvântului începe s se desf şoare numai dup
transformarea şi purificarea complet a min ii şi celorlaltor structuri bioinforma ionale.
Cititorul poate realiza aceste mici experimente cu aten ie şi perseveren . El poate atinge
anumite rezultate, dup care are la dispozi ie dou alegeri: de a tr i detaşat via a simpl uman într-
o permanent bucurie şi împlinire, aşa cum şi-o doreşte, sau de a se îndrepta spre aprofundarea
acestor experien e, pentru a se dedica unui cu totul alt mod de via , dar aceast a doua alegere nu
face obiectul de studiu al prezentei publica ii.
Cititorul se poate întreba dac eu am f cut o alegere în acest sens. R spunsul meu, dup 3 ani
de biotransform ri, este c înc nu ştiu dac voi fi capabil s m îndrept spre o dezvoltare
spiritual personal . S-ar putea ca permanenta stare de bucurie şi linişte interioar s îmi creeze o
autosuficien care s m conduc spre o plafonare şi limitare la acest aspect. Aici, conceptele de
bine şi r u îşi pierd semnifica ia, deoarece situa ia în sine nu se mai poate încadra în limitele de
exprimare oferite prin acestea. Este bine deoarece via a mea este îmbelşugat şi plin de bucurie,
dar în acelaşi timp ar putea fi … insuficient dac m men in în aceast plafonare f r a continua
explor rile. Vindecarea discopatiei lombare continu zi de zi şi m simt tot mai bine.
NOTĂ DIN ANUL 2014
Am p strat declara ia mea din anul 2009, pentru a ad uga faptul c , de atunci şi pân în
prezent, am consemnat numeroase progrese, fenomene şi procese interesante, asociate
biotransform rilor, am dezvoltat o nou teorie (privind implicarea mitocondriilor în vindecarea
maladiilor degenerative). Am observat faptul c biotransform rile pot fi induse prin influen la
distan , prin intermediul unor mecanisme pe care nu le cunosc.
Aceste mecanisme se manifest în sfera conştiin ei, în starea obişnuit , f r abordarea unor
tehnici speciale de medita ie, posturi, ritualuri, etc. Cu siguran , ele sunt de ordin mental-
emo ional, se transmit non-verbal şi non-telepatic, dar este susceptibil prezen a unui tipar bio-
informa ional, care con ine întreaga biotransformare asemenea unui sistem rezonant.
Astfel, unele persoane pot „rezona” (termenul e incorect) cu anumite calit i ale acestor
biotransform ri. Acele persoane le pot obiectiva par ial şi/sau temporar. Unele chiar reuşesc s le
eficientizeze la maxim, în lipsa oric ror practici anterioare de yoga. Chiar dac componenta acestui
tipar de biotransformare este generat de un individ de sex masculin, prin rezonan , tiparul este
chiar foarte uşor recunoscut, recep ionat şi auto-adaptat de c tre femei. Cu toate acestea, atingerea
unui nivel de implementare a celor cinci atitudini în via a de zi cu zi, r mâne în continuare o
condi ie major şi eliminatorie pentru realizarea şi/sau eficientizarea biotransform rilor.
NOTĂ DIN ANUL 2016 (UPDATARE RECENTĂ)
La 10 ani de la startul biotransform rilor pot observa fenomene regenerative accelerate care au
determinat îmbun t iri ale vederii, precum renun area la ochelarii de soare (pe care i-am purtat
peste 35 ani) şi a celor de vedere (pe care îi folosesc extrem de rar). Deasemenea am semnalat
fenomene perceptibile de reîntinerire, precum diminuarea ridurilor, întinerirea pielii, reducerea
firelor de p r alb, îndesirea p rului, etc. Au mai avut loc fenomene de re-setare a ritmului cardiac de
la o valoare de 95-105 b t i/min la 75-85 b t i/min, deşi am tr it 51 de ani la acel puls de 100.
Modificarea pulsului nu s-a f cut prin creşterea tensiunii arteriale.
Aceasta a r mas constant dar pulsul a sc zut cu 20%. Cu alte cuvinte, am devenit mai eficient
cu 20%, deoarece aduc cu 20% mai pu in oxigen la creier şi în organism, dar realizez exact aceleaşi
activita i cu aceeaşi eficien . Practic s-a instalat o stare de semitrans permanent . Starea mea de
veghe s-a modificat ireversibil. Mai multe detalii pute i citi pe parcursul c r ii. Proiectul pe care mi-
l propun începând cu 2016 este de a verifica la modul experimental starea de conştiin dincolo de
corp. Nu ştiu dac voi reuşi, nu ştiu dac aşa ceva este posibil, dar voi încerca s aflu.
113
13. BIOTRANSFORMAREA ŞI FACTORUL SOCIAL

În urma mai multor discu ii purtate cu diverse persoane, am considerat necesar s eviden iez
rolul şi importan a factorului social în realizarea biotransform rilor. Factorul social este format din
toate elementele care interac ioneaz în via a noastr . Indiferent de calea abordat sau stilul de via
pe care îl alegem, este recomandat s inem cont de încadrarea noastr în societate şi de rolul pe
care îl avem. Biotransformarea fiin ei nu exclude via a social ci o reaşeaz pe alte criterii.
FAMILIA – PĂRINŢII
Aici trebuie urm rite realizarea unor conjucturi cât mai favorabile pentru diminuarea stress-
ului şi discu iilor inutile. Atingerea acestui el reprezint primul dintre cele mai importante succese
pe o cale spiritual şi nu retragerea într-o înc pere pentru a medita câteva ore, ceea ce, în lipsa
sus inerii prin biotransformare, ar avea o eficien sc zut .
FAMILIA – SOŢUL / SOŢIA (PRIETENUL / PRIETENA)
Deşi teoretic este vorba tot de egregor-ul familiei, rela ia de cuplu se manifest altfel decât cea
fa de p rin i. Chiar şi aici stress-ul este prezent, în ciuda faptului c noi suntem cei care ne-am
ales partenerul (sau partenera), spre deosebire de p rin i pentru care nu mai putem face alt alegere.
În ciuda acestui fapt, rela ia de cuplu nu merge uneori bine. Problemele cele mai mari apar atunci
când niciunul dintre parteneri nu a realizat biotransformarea, acestea fiind cazurile majoritare.
Exist şi numeroase alte motive, care îns nu reprezint obiectul c r ii. Voi prezenta un exemplu al
unei persoane care doreşte s r mân anonim (mesaj primit pe e-mail):
„Mie mi-a ap rut un nodul la sânul drept EXACT în momentul în care fiin a iubit m-a p r sit
pentru altcineva. Când i-am v zut pentru prima dat împreun , am avut un şoc foarte puternic şi
am sim it foarte clar o durere acut la sânul drept; cel mai grav a fost faptul c nu am avut ocazia
s vorbesc deloc cu el despre ceea ce s-a petrecut atunci; apoi au mai trecut doar cam 3-4
s pt mâni şi nodulul era de 4,8 cm, deşi înainte de acest incident îmi f cusem toate investiga iile
medicale şi eram într-o stare de s n tate perfect . Am f cut leg tura cu incidentul traumatic
respectiv, dar a fost foarte greu s disting între diversele conflicte interioare şi stress-uri care s-au
suprapus în acea perioad ; aşa c solu ia pe care am g sit-o la îndemân a fost s g sesc acea
stabilitate emo ional împreun cu altcineva. Toat povestea are o continuare: la 3 ani dup
incident, acest b rbat reia leg tura cu mine (în iulie-august 2007) şi mi-a m rturisit c m-a iubit
dintotdeauna chiar dac nu am mai inut leg tura. Vindecarea tumorilor a început cu adev rat în
momentul în care am în eles problematica acelui conflict de acum 3 ani. Ceea ce toate exerci iile şi
tehnicile meditative nu au reuşit s ajute decât în foarte mic m sur , a reuşit o simpl în elegere şi
rezolvare a acelui traumatism.”
Primul lucru care se poate face în acest caz este de a ne împ ca cu ideea c , în orice moment,
exist riscul ca rela ia s se strice şi trebuie acceptat acest fapt dac el se va întîmpla. Una dintre
cele mai mari realiz ri pe calea spiritual în vederea realiz rii de biotransformare este atingerea
st rii de acceptare a posibilului eşec şi nu fuga de iubire.
LOCUL DE MUNCĂ
Acest factor este unul dintre cei mai importan i şi de obicei, are rol perturbator. El trebuie astfel
ales încât s ofere avantaje maxime posibile, în ceea ce priveşte durata zilnic a îndatoririlor şi
gradul de stress. În vederea atingerii acestui el, trebuie urm rit, nu neap rat un loc de munc foarte
bine pl tit, ci unul cu factor de stress sc zut, care s nu prezinte un volum de munc excesiv de
mare. Un loc de munc sau o profesie poate fi schimbat mai uşor decât o familie distrus . Dac
ave i un loc de munc cu factor de stress permanent şi de mare intensitate, pleca i de acolo şi c uta i
orice altceva care s nu v pun s n tatea în pericol major.
114
IPOTEZE ASUPRA RELAŢIEI ÎN CUPLU
AMBII PARTENERI NU AU REALIZAT BIOTRANSFORMAREA

În acest caz, sunt posibile variantele specifice teoriilor de evolu ie a speciilor, în care se
încadreaz şi omul. În func ie de condi iile de mediu şi habitat, femeia nu îşi alege b rbatul în raport
cu evolu ia sa spiritual , ci în rela ie cu capacitatea sa de a-i garanta siguran , hran , ad post,
bun stare, copii s n toşi şi în ultim instan (mai nou), iubire la nivel sexual şi derivatele acesteia.
Dac în trecut iubirea nu a fost aşezat pe ultimul loc, pe cât pare de incredibil, în ciuda
expresivit ii artistice şi filosofice care a evoluat de-a lungul anilor, acest sentiment nu înlocuieşte
bun starea şi nu e mai important decât aceasta.
Cu alte cuvinte, oamenii sunt dependen i de sex şi îşi construiesc o c snicie în care dorin a de a
avea copii îşi are originea nu în iubirea superioar neobiectivat , ci în instinctele de propagare a
genelor şi perpetuare a speciei. Din punct de vedere spiritual şi afectiv, via a cuplurilor care nu îşi
biotransform resursele sexuale se desf şoar asem n tor cu cea a cimpanzeilor, fiind deseori
dominat de agresivitate. Exist şi excep ii.
UNUL DINTRE PARTENERI A REALIZAT BIOTRANSFORMAREA

În acest caz, situa ia este asem n toare cu cea descris la punctul A., cu diferen a c cel sau cea
care a realizat procesul de biotransformare poate inspira încredere şi partenerului sau partenerei
sale, dar nu o poate realiza în locul acestuia (acesteia). Cu alte cuvinte, calea de evolu ie este
personal şi netransmisibil , astfel c pentru cel (cea) care nu a atins-o, o rela ie de acest tip
reprezint o ocazie unic în via pentru a atinge acest ideal. Exist cel pu in dou posibilit i:
1. În cazul în care b rbatul este cel care a realizat procesul de biotransformare, femeia
nerealizat de biotransformare are posibilitatea de a atinge aceast stare mai uşor al turi de el. Dac
totuşi acest lucru nu se întâmpl , atunci rela ia poate s se altereze, s degenereze şi chiar s se
distrug , dar exist şi excep ii.
Din p cate, într-un caz bine documentat, când b rbatul atinge biotransformarea, doar dup o
perioad lung de timp, perioad în care a fost familist, (c s torit) şi a avut copii, un fenomen de
creştere neobişnuit de mare a energiilor sale biologice, inclusiv a temperaturii corpului cu 1 grad
Celsius (ce a r mas permanent) a f cut imposibil continuarea rela iei intime şi chiar a c sniciei,
ce s-a n ruit dup o durat de 30 de ani, deoarece femeia a ales nu doar s nu parcurg calea
so ului ei, ci chiar a devenit furioas şi a manifestat o atitudine împotriva acestei transform ri.
Dup un an de zile de la eveniment, cei doi au reuşit s îşi reconcilieze situa ia, probabil sub forma
unui anumit compromis.
În fine, putem distinge situa ia în care o femeie poate tr i al turi de b rbatul cu biotransformare
dar numai dac de la începutul c sniciei ea se obişnuieşte şi îl accept astfel.
2. În cazul în care femeia este cea care a realizat procesul de biotransformare, b rbatul este cel
care are posibilitatea de a atinge în scurt timp aceast stare. Dac nu se întâmpl aceasta, atunci
rela ia se plafoneaz , se deterioreaz sau se distruge cu trecerea timpului, îns şi în acest caz avem
excep ii.
AMBII PARTENERI AU REALIZAT BIOTRANSFORMAREA

În acest caz, femeia îşi va alege b rbatul în calitate de partener de evolu ie spiritual şi
calit ile sale interioare sunt puse în fa a tuturor celor materiale. Iubirea superioar neobiectivat
este manifestat continuu, în timp ce rela ia sexual nu mai reprezint o necesitate şi o dependen
iar instinctul de promovare a speciei „sublimeaz ” în ideea for ei de autoperfec ionare spiritual .
Voin a egotic nu se mai manifest posesiv, ci devine o voin comun care îi men ine în
permanen împreun . Acesta este cuplul ideal, aproape utopic în viziunea societ ii moderne, dar
cât se poate de real pentru unii oameni. Un exemplu cunoscut de autor este cel al lui Z.B. şi N.B.,
care tr iesc deseori ceea ce în literatura ezoteric se numeşte iubirea cosmic . Ei nu doresc s
115
împ rt şeasc aceast experien şi din acest motiv nu o voi descrie, respectând totodat şi dorin a
lor de a nu le men iona numele.
COMENTARII: Profesorul de psihiatrie Stanislav Grof precizeaz urm toarele în cartea „Jocul
Cosmic”: „Principiul cosmic suprem poate fi perceput în dou feluri. Uneori, frontierele personale
se dizolv şi fiin a tr ieşte impresia contopirii sale cu sursa divin , devenind un întreg, alteori
fiin a men ine sentimentul identit ii separate, asumându-şi rolul unui observator uluit care asist
din exterior la marele mister al existen ei. Astfel, lumea material a vie ii, inclusiv propriul corp
biologic, devine o es tur complicat de percep ii greşite şi interpret ri eronate. Ea este doar un
produs aparent arbitrar al principiului creator cosmic, o realitate virtual infinit de sofisticat , o
pies divin creat de Conştiin a Absolut şi Vidul Cosmic”.
Men ionez faptul c dr. Stanislav Grof a fost şeful de departament al Centrului de Cercet ri
Psihiatrice din Maryland, profesor asociat de psihiatrie la Facultatea de Medicin a Universit ii
John Hopkins şi cercet tor rezident la Institutul Esalen.
NOTĂ: Cineva de pe Facebook îm spunea la un moment dat: eu pot să îmi anulez durerea din
corp prin puterea min ii. Am scris un comentariu la aceast idee. Desigur, aşa cum am ar tat deja
despre faptul c mintea şi corpul formeaz o unitate inseparabil , trebuie subliniat c exist dou
feluri de a îndep rta durerea dintr-un anumit loc din corp. Unul din ele e benefic si util iar celal lt e
insuficient şi chiar nefolositor.
Metoda Nr.1: durerea este anulat ca rezultat direct al unei vindec ri complete sau majoritare
a unui esut afectat şi starea de s n tate e restaurat iar esutul str in a fost descompus şi reabsorbit
de c tre corp, sau a fost distrus şi apoi reutilizat, şi s-au eliminat componentele inutile precum
resturile unei tumori.
Metoda Nr.2: durerea este anulat ca rezultat direct al min ii asupra netransmiterii
impulsurilor neuronale c tre creier, iar acesta nu mai recep ioneaz semnalul. Durerea dispare,
dar esutul afectat nu se reface şi nu apare decât, eventual, o vindecare de moment, dup care boala
poate s se remanifeste sub o alt form ... Astfel, durerea poate fi oricind eliminat ca un efect al
min ii asupra netransmiterii neuronale dar asta nu înseamn neap rat eliminarea cauzei...
EVOLUŢIA PERSONALĂ (M, F) ŞI INFLUENŢA REZULTANTĂ A EFECTULUI RELAŢIEI

DE CUPLU (R)
Am introdus acest paragraf , înso it şi de o reprezentare grafic adecvat , pentru a r spunde la
întrebarea: Se poate practica biotransformarea într-o rela ie de cuplu ? R spunsul, în majoritatea
cazurilor, e “nu”, deoarece, mai întâi, ambii parteneri au nevoie s ating un anumit nivel individual
de autocontrol şi conştien , pentru a-şi putea crea premizele prin intermediul c rora, rezultanta
interac iunilor afectiv-amoroase şi energetic-vitale dintre ei, s îi ajute reciproc în acest sens.
GRAFICUL INTERACŢIUNILOR AFECTIV-AMOROASE ŞI ENERGETIC-VITALE
Axa neagr vertical , prev zut cu s ge i la ambele capete, sugereaz simbolic nivelul/gradul
de biotransformare/regenerare/reîntinerire/succes în via al celor doi parteneri, în partea de sus,
respectiv nivelul/starea de boal /degenerare/îmb trânire/eşec în via al celor doi parteneri în partea
de jos. Axele orizontale (de culori maro roşcat, negru şi verde închis) sugereaz simbolic trei valori
ale variabilelor amintite, şi anume:
a) nivelul optim (al biotransform rii complete cu autosus inere),
b) nivelul superficial instabil al omului cotidian (caracterizat printr-un sistem fiziologic
dezechilibrat, sl bit, biotransform ri haotice şi de scurt durat )
c) nivelul ireversibil al celor bolnavi (caracterizat de suferin e cronice şi acute, biologice, mentale
şi emo ionale)
Panglicile dreptunghiulare, având culorile albastru, verde şi roşu, reprezint calitatea
(pozitiv /negativ /distructiv ) a energiilor vitale transformate/pierdute, la b rbat (M albastru) şi
femeie (F roşu), respectiv suma/multiplicarea acestora, sub efectul interac iunilor, generând o
rezultant (R verde), ce este în favoarea sau defavoarea dezvolt rii personale a cuplului celor doi
parteneri. Dreptunghiurile situate deasupra nivelului superficial favorizeaz evolu ia şi creşterea, iar
cele situate sub aceast ax favorizeaz involu ia şi blocajul.
116
Între valorile simbolice ale nivelului optim şi ireversibil se manifest o stare variabil de
instabilitate / reversibilitate, ce poate fi în favoarea sau defavoarea dezvolt rii personale a cuplului
celor doi parteneri. În afara intervalului cuprins între nivele optiom şi ireversibil se manifest starea
de stabilitate foarte bun , ce poate fi în favoarea sau defavoarea dezvolt rii personale a cuplului
celor doi parteneri. Starea de boal , deseori este stabil , în sensul c pacientul nu va mai g si
resursele necesare pentru a ieşi din ea. Starea de boal e temporar numai dac resursele/energiile
vitale ale pacientului nu au sc zut sub nivelul ireversibil.Au fost reprezentate simbolic 15 exemple
de via , privite strict din punctul de vedere a modului în care cei doi parteneri, afla i într-o rela ie
de cuplu, îşi transform sau pierd energiile/resursele.
Cazul 1: M şi F au pierderi seminale şi menstruale moderate (echivalentul vital al acestora este
simbolic reprezentat cu dreptunghiuri situate sub axa neagr orizontal . Acestea creeaz o
rezultant R, dreptunghiul verde, situat deasemenea sub ax . Simbolic şi didactic se poate scrie c
|–M| + |– F| = |–R| , adic se însumeaz dou valori cu semnul minus în fa , ceea ce produce o
rezultant tot negativ .
Cazurile 2 şi 3: M şi F au pierderi seminale şi menstruale semnificative, fapt care le gr beşte
atingerea nivelului ireversibil. Dac ei reuşesc s devin conştien i de aceast situa ie poten ial-
periculoas , atunci e nevoie ca cel pu in unul din ei s înceap s manifeste un randament de
biotransformare peste nivelul superficial/gregar/latent în care se situeaz marea majoritate a
oamenilor.
Cazul 4: M începe s îşi optimizeze biotransformarea dar partenera sa F înc mai are pierderi
menstruale moderate sau semnificative. Rezultanta R, a interac iunilor afectiv-amoroase şi
energetic-vitale se situeaz sub ax , fapt care îi poate conduce spre unul din cazurile 1, 2 sau 3 dac
nu devin suficient de conştien i de aceast situa ie.
Cazurile 5, 6 şi 7: M şi F manifest transform ri / pierderi vitale minimale dar care ofer o
rezultant nul , adic rela ia lor de cuplu nu îi favorizeaz dar nici nu îi defavorizeaz , avantajul
partenerului/partenerei care are pierderi vitale minimale fiind acela c rela ia intim nu le va
influen a. Totuşi trebuie inut cont de faptul c ei tr iesc la un nivel superficial caracterizat de
instabilitate (deci po i pierde uşor energiile sau po i depune effort personal pentru a câştiga energii).
Simbolic şi didactic se poate scrie c |±M| = |± F| prin urmare => R ≈ 0 deoarece avem doar dou
situa ii posibile: |–M| + |F| = |R| şi |M| + |– F| = |R| (pe grafic se vede o liniu verde îngust , care
întrerupe axa neagr , şi ea reprezint valoarea lui R ≈ 0
Cazul 8: M şi F încep s devin tot mai eficien i, echilibra i şi optimiza i din punct de vedere a
interac iunilor afectiv-amoroase şi energetic-vitale şi atât valorile proprii cât şi rezultanta R se
situeaz deasupra axei orizontale. Mai mult decât atât, avantajul acestor transform ri genereaz o
rezultant R care creşte prin “multiplicare” şi nu prin “însumarea” energiilor M şi F. Pentru ca ideea
de “multiplicare” s se reflecte în mod reciproc avantajos, e nevoie ca M şi F s “câştige” mai
“mult” decât “1” (deoarece simbolic vorbind, 1 înmul it cu orice num r este egal cu acel num r).
Cazurile 9 şi 10: M şi F încep s manifeste o participare tot mai echilibrat în via a intim , se
dezvolt cu rapiditate, iar rezultanta R îi aduce, în cele din urm , la nivelul optim, dar reversibil, de
biotransformare/regenerare/reîntinerire/succes.
Cazul 11: Dac M şi F persevereaz , atunci amândoi pot dobândi biotransformarea cu
autosus inere şi s continue o rela ie de cuplu fabuloas , la superlativ cu toate avantajele posibile.
Cazul 12: Este asem n tor cu cazul 1, cel mai frecvent, dar pierderile seminale şi menstruale
sunt exagerate şi creeaz premizele unei distrugeri rapide, determinat de o rezultant R ce
dep şeşte nivelul ireversibil. Aceasta poate însemna fie distrugerea rela iei de cuplu (şi fiecare
partener îşi regândeşte via a, cât înc nivelele lor nu au sc zut sub cel ireversibil) fie continu s se
“trag ” în jos unul dup altul, ilustrat în cazul 13.
Cazurile 13, 14 şi 15: Situa ia general degenereaz în aşa m sur încât, mai întâi unul, apoi
ambii parteneri vor avea nivele energetic/vitale sub cel ireversibil iar afec iunile/bolile/durerile
devin permanente şi nevindecabile sau extrem extrem de greu vindecabile, deseori doar
ameliorabile pe termen scurt sau, în pu ine cazuri, de stopare a evolu iei bolii înspre mai r u.
117
- Dac cazurile 1, 2 şi 3 au şanse bune pentru a crea premizele de biotransformare, îns cu

eforturi semnificative şi de durat , cazurile 12, 13, 14, 15 sunt, deseori, lipsite de speran , mai ales
dac sunt corelate şi cu dep şirea limitei de vârst .
- Cazurile 4, 5, 6, 7 sunt cele mai susceptibile de a amorsa biotransformarea pe baza unor
ac iuni cu efort moderat dar consecvent iar cazurile 8, 9, 10, şi 11 au cele mai mari garan ii de a
amorsa biotransformarea, atât individual, cât şi într-o rela ie de cuplu.
Shivananda, „Practice Of Brahmacharya” The Divine Life Trust Society, 2005, ISBN 81-7052-067-3.
Stanislav Grof, „Jocul Cosmic”, State University, 1998.
*** s-au mai folosit coresponden e private pe e-mail şi interviuri înregistrate audio.
118
14. EVOLUŢIA SISTEMULUI EMOŢIONAL-AFECTIV

Urm toarele dou grafice ilustreaz modul în care se deruleaz via a sub influen a repetat a
pierderilor seminale. În fig. 1 sunt reprezentate diferite st ri de conştien (emo ii pozitive, negative
şi boal ) pe axa vertical , în raport cu trecerea timpului (axa orizontal ). Axa timpului nu are o
reprezentare liniar ci simbolic . Astfel, sec iunea (A) reprezint oscila ia emo ional a unui subiect
aflat în condi ia social „fireasc ”.
CONDIŢIA UMANĂ OBIŞNUITĂ (A)
Sec iunea (A) este delimitat de 4 perioade importante: copil ria, adolescen a, maturitatea şi
perioada marilor confrunt ri emo ionale şi biologice (stare de s n tate etc.). S le urm rim
independent pe fiecare:
COPILĂRIA
În majoritatea cazurilor, în familiile cu un ambient armonios, starea emo ional din copil rie
este caracterizat de bucurie şi acceptare detaşat a descoperirilor obiectelor exterioare şi p rin ilor.
Atunci când nu este cazul unei situa ii patologice, plânsul copilului este asociat incapacit ii
p rin ilor de a-i acorda anumite îngrijiri în anumite momente ale timpului, corpul s u recep ionând
cu mare intensitate stimulii biologici care anun o stare de foame sau sete, frig ambiental sau
c ldur excesiv , lipsa îndelungat a prezen ei materne etc. Ataşamentul matern se dezvolt prima,
dar la nivel inconştient. Treptat, ea este adus în sfera conştiin ei unde se va men ine pe tot restul
vie ii. Cu trecerea anilor, emo iile se „normalizeaz ” odat cu instalarea aşa-numitelor obişnuin e
ale organismului cu semnalele proprii şi obiectele exterioare descoperite de minte. Pân în jurul
vârstei de 9 ani, aceste emo ii sunt caracterizate de o anumit puritate, în sensul c ele nu sunt
„modulate” de activitatea glandei seminale, înc inactiv . În acelaşi timp, ele sunt oarecum imature
şi semiconştiente, deoarece elementul bioinforma ional numit EGO este înc în formare iar mintea e
insuficient dezvoltat .
Primele fundamente ale ego-ului apar odat cu obliga ia rostirii cuvintelor impus de educa ie.
În acest moment, p rin ii şi obiectele exterioare devin „obiecte ale min ii” fa de care se vor
manifesta ataşamente conştiente. Joaca este prima activitate conştient de explorare a „obiectelor
min ii”, în vederea realiz rii de noi descoperiri. Acest fapt este necesar şi benefic, deoarece
favorizeaz apari ia şi dezvoltarea ra ionamentelor, realizarea conexiunilor neuronale şi cl direa
viitoarei personalit i prin interac iunea direct cu mediul înconjur tor. Lipsa de educa ie a
p rin ilor cu privire la rolul acestei activit i favorizeaz una din urm toarele posibilit i:
a) Copilul este l sat s se joace la voia întâmpl rii, indiferent de tematic , cu condi ia s nu se
accidenteze;
b) Copilul este restric ionat de la ac iuni considerate periculoase sau antisociale, dar în general
nu i se acord aten ie la ceea ce face;
c) Copilul este tratat cu brutalitate verbal , deoarece, în accep iunea p rin ilor, joaca este o
activitate care produce dezordine în înc peri, zgomot şi tulburare.
Niciuna dintre aceste situa ii nu favorizeaz o dezvoltare fireasc şi armonioas , dar situa ia a)
este mai bun decât celelalte dou . Construirea fundamentului psiho-emo ional din perioada
copil riei va determina viitoarea manifestare a spermatogenezei dup vârsta de 9 ani. Perioada
petrecut la creş şi gr dini , respectiv primele clase de şcoal , sunt cele în care se produc noi
acumul ri obiectuale şi afective.
Obiectele sim urilor determin apari ia dorin elor iar rezultatul experien elor emo ionale
genereaz ataşamentele fa de obiecte (atrac ie sau respingere). Limbajul începe s devin tot mai
expresiv, mintea se adapteaz acestui mod de comunicare iar cuvintele cap t în elesuri clare fa
de care vor fi emise automat reac ii corespunz toare. Toate acestea vor consolida în timp „castelul”
credin elor, convingerilor şi ideilor fixe, care va fi de nezdruncinat aproape pe tot restul vie ii.
119
120
121
De obicei, p rin ii, educatorii şi mai apoi înv torii nu cunosc aceste aspecte şi influen a lor
asupra dezvolt rii personalit ii. Sistemul de educa ie se desf şoar mecanic, de la o or la alta,
no iunile sunt impuse for at, memorarea lor automat de c tre elev fiind mai important decât
dovada în elegerii acestora. De aici se naşte conflictul şi starea conflictual . Aceste st ri de mare
intensitate încep s perturbe func ionarea anumitor glande şi sisteme biologice ale organismului.
Ele au tendin a s îşi autoregleze func ionalitatea, în anumite limite, pentru a contrabalansa
efectul devastator al stress-ului, dar este insuficient. În anumite situa ii, dar nu la to i indivizii,
mecanismele glandelor seminale intervin pentru a genera subiectului starea temporar de
recompens care îi lipseşte. Nu se cunosc cauzele reale ale fenomenului numit stare de pubertate
precoce, ci doar tratamentul alopat al acesteia.
ADOLESCENŢA
Aceasta se desf şoar aproape exclusiv sub impactul devastator al sistemului de educa ie şi
înv mânt (şcoal + familie), pân la vârsta de 18 – 20 ani. Aici contribuie, mai nou, media şi
tehnologia informatic , care dezumanizeaz fiin a uman . Starea de conflict devine permanent iar
aceasta determin tulburarea min ii. Creşterea preten iilor de înv are-memorare este înso it de
dezvoltarea unei noi tr s turi negative sociale: competi ia. Aceasta transform colegii şi prietenii în
concuren i, care vor „câştiga” sau vor „pierde” ceva, având repercusiuni asupra viitoarei încadr ri
socio-profesionale care se va derula dup vârsta de 18 ani.
În perioada adolescen ei, activitatea glandelor seminale atinge faza matur , determinând
manifestarea rela ional a indivizilor de sex opus. Aceasta este puternic perturbat de o mul ime de
ra ionamente, care intervin pentru a preveni sau nu anumite influen e socio-profesionale viitoare. În
acest moment, emo iile pure şi sincere din perioada copil riei se estompeaz iar bucuriile afective
de natur erotic încep s -şi fac sim it prezen a. Astfel, se dezvolt conceptul de „iubire”, care
este rezultatul interac iunilor cerebrale şi func ion rii neuroglandelor, care produc peptide pentru
fiecare tip de emo ie; toate acestea sunt strict condi ionate de „obiectele” exterioare, numite şi
obiecte ale sim urilor (care pot fi prezen e umane reale sau imaginare, fotografii sau filme care
înt resc aspectele erotice etc.).
Din acest punct, întreaga via a subiectului va fi dependent de influen a glandelor seminale
asupra psihicului şi de ataşamentele fa de experien ele erotice. Mintea va continua s se identifice
cu acest concept sub impactul endorfinelor. Acum, sentimentul de prezen a lui „eu” şi „al meu”
atinge o maturizare, mintea fiind cea care preia acest rol, încurajat de sistemul de înv mânt
exclusiv materialist. Dup cum se poate observa din grafic, via a emo ional din perioada
adolescen ei poate prezenta aspecte mai mult sau mai pu in severe. Au fost excluse cazurile
patologice sau psihoemo ionale grave şi alte situa ii limit . Cu toate acestea, misterele
subconştientului uman ascund multe mecanisme, care se declanşeaz preferen ial la anumi i indivizi
în aceste „cercuri vicioase” aparent f r ieşire.
Unul dintre ele, experimentat şi de c tre autor, este negarea. Prin intermediul acestui mecanism
sunt negate toate tendin ele de a modifica sau altera conceptele de gândire prestabilite în mintea
subiectului înainte de a participa la cerin ele sistemului de educa ie şi înv mânt. În acelaşi timp,
negarea atrage cu sine izolarea de colectivitate, care este o consecin a acesteia. Socializarea
devine tot mai dificil , jocurile devin plictisitoare şi subiectul se îndreapt spre activit i de
explorare detaliat a mediului înconjur tor, f r un scop precis, ci doar pentru a satisface temporar
nevoia min ii de a acumula noi „obiecte”.
În acelaşi timp, aceast atitudine favorizeaz apari ia hobby-urilor, pasiunilor pentru o anumit
ramur a cunoaşterii, înclina iilor artistice etc. În func ie de caracteristica tiparului de gândire, se va
dezvolta o atrac ie spre ştiin ele exacte sau spre cele umaniste. Aceasta nu mai este resim it ca o
modificare obligatorie asupra personalit ii sale, ci este liber consim it de c tre subiect.
Dezvoltarea procesului de gândire, prin rezolvarea numeroaselor probleme şi chestiuni
abordate de ştiin ele respective, va fi r spl tit de starea psihologic a recompensei generat de
hipocamp. Subiectul primeşte note mari (dar numai la materiile care îi plac) şi este apreciat, fapt
care determin interpretarea acestui eveniment prin „acceptarea” unei recompense emo ionale.
122
Subiectul crede c întotdeauna aceasta se întâmpl în afara creierului şi prin urmare, este
condi ionat de exprimarea p rerii altora despre el. De aici se naşte un element definitoriu al ego-
ului şi anume egocentrismul (dac subiectul, care se afl în centrul aten iei majorit ii, este deseori
apreciat), respectiv negarea şi pierderea încrederii în sine (dac subiectul, care se afl în centrul
aten iei majorit ii, este deseori criticat). Aici pot fi delimitate şi definite numeroase alte
subcategorii ale personalit ii, care nu reprezint obiectul c r ii. În cele din urm , subiectul va putea
s „resocializeze” cu al ii asemenea lui, dac va avea şansa de a-i întâlni ca şi colegi de clas .
Un alt mecanism este cel al accept rii oarbe, prin care subiectul, la început opozant,
socializeaz foarte bine şi uşor cu ceilal i, interac iunea cu aceştia devenind mai important şi
interesant decât înv tura. Totuşi, ei sunt solidari în fa a autorit ilor, dar accept regulile cu mare
uşurin . Marea mas a oamenilor se conformeaz regulamentelor iar cei pu ini care refuz aceasta
devin fie antisociali, fie nonconformişti care abordeaz o cale şi o viziune solitar .
Pe graficul din Fig. 2 (de pe pagina anterioar ) sunt notate perioade ciclice de evacuare
necontrolat a lichidului seminal masculin, care poate fi de 2-6 ori pe zi în adolescen , sc zând la o
dat pe zi (uneori mai mult), în pragul maturit ii, având efecte devastatoare şi neb nuite asupra
men inerii proceselor vitale din organism.
MATURITATEA
Maturitatea este perioada celor mai intense şi complexe confrunt ri. St rile emo ionale sunt
foarte variate, dar cu o tendin general de sc dere, pân ce acestea devin din ce în ce mai
negative. Graficul le prezint sub diferite grade de intensitate, care la un moment dat sunt asociate
unor semne sau st ri patologice. Nivelul denumit ireversibil este acel nivel emo ional care, odat
permanentizat în fiin a uman , nu mai permite revenirea la condi ia de s n tate.
Maturitatea este caracterizat prin 3 etape mai importante, care reprezint : c derea spre
condi ia uman mizerabil (3), apari ia primelor semne de boal (4), manifestarea final a bolii şi
suferin ei (5), urmat de moarte prematur (violent ) (6).
Aceste etape au durate variabile de la un individ la altul şi sunt inegale. Între etapele (4) şi (5),
corpul biologic, înc destul de tân r, este supus unei devitaliz ri mai pronun ate, care în cele din
urm va sc dea spre perioada de boal (ca urmare a unui automatism inconştient), îns , de cele mai
multe ori, mult prea târziu pentru a mai recupera energia necesar sus inerii proceselor vitale. Exist
şi excep ii, dar care nu reprezint obiectul acestei publica ii.
Etapa (3) este caracterizat de apari ia eşecurilor, decep iilor emo ionale, nereuşitelor şi
neputin elor subiectului de a se autoperfec iona. Traumele emo ionale produc acumul ri la nivelul
structurilor fizice şi bioinforma ionale, care vor determina apari ia primelor semne de boal în etapa
(4). În etapa (4), bolile şi afec iunile în stare incipient sunt curabile şi subiectul are posibilitatea s
se vindece, dar pierderile seminale însemnate, asociate caracteristicilor realizate în etapa (3), vor
determina reapari ia maladiilor în forme tot mai agresive şi mai greu curabile.
În etapa (5), afec iunile şi maladiile se cronicizeaz , evolueaz şi unele dintre ele devin
incurabile. Lupta cu boala este o b t lie pierdut , deoarece subiectul nu mai are resursele, dorin a şi
motiva ia necesar de a ieşi din impas, cu foarte rare excep ii. (explica iile se refer la planşa notat
Fig. 1).
AUTOEDUCAREA ÎN VEDEREA REDUCERII SUFERINŢEI (B)
Atunci când nu este prea târziu şi în func ie de aptitudinile subiectului de a prevedea şi observa
situa ia sa interioar fizic şi emo ional , el poate înv a s îşi foloseasc biopoten ialele latente. Şi
aici sunt delimitate mai multe etape, dup cum urmeaz :
E(1) În elegerea conştient sau intuitiv a situa iei apropierii de nivelul ireversibil şi începerea
preg tirii pentru o dezvoltare interioar . Aceasta e marcat de entuziasmul începutului, determinat
de contactul cu informa ii speciale complet noi, aparent opuse celor generate de sistemul de
educa ie şi înv mânt (inclusiv calea religioas , care dup anul 1990 a fost cuprins şi în sistemul
de înv mânt, având la baz dogma).
123
E(2) Ob inerea unor rezultate temporare şi a dovezilor care confirm autenticitatea

înv turilor (precum realizarea relax rii corecte fizice şi psihice, ritmarea respira iei, focalizarea
aten iei şi exerci ii fizice statice sau dinamice). Rezultatele se men in doar o scurt durat de timp şi
reapar la urm toarea execu ie a tehnicilor psihofizice abordate.
Putem aminti aici: zen, qi-gong, yoga, tai chi ch’uan, tae kwondo, şamanism etc. Primul scop
al acestor tehnici este de a oferi practicantului dovada cât mai clar a prezen ei şi activ rii
temporare a biopoten ialelor latente, îns activarea definitiv a acestora este o problem personal
pe care trebuie s o rezolve fiecare.
E(3) Dac practicantul este insuficient preg tit pentru a-şi cultiva starea necesar activ rii
acestor biopoten iale (biotransformarea uman ), atunci el trebuie s persevereze pe calea abordat ,
cel pu in pentru a câştiga timp, în vederea unei posibile realiz ri ulterioare. Se observ c acest
„timp câştigat” este caracterizat prin prelungirea perioadei de men inere a proceselor vitale, la un
randament crescut, cu pierderi seminale rare.
E(4) Din nefericire, îmb trânirea corpului biologic (sisteme şi organe) este inerent şi
inevitabil , fapt care atrage cu sine creşterea dificult ii de a mai controla sau declanşa mecanismul
biolachimic. Practic, acest mecanism poate fi declanşat pân la o anumit vârst numit şi vârst
limit a realiz rii biotransform rii, care se situeaz , de obicei, în intervalul 30-38 ani la femei
(datorit apari iei menopauzei dup 40-45 ani), respectiv 40-45 ani la b rba i (dup care scade
foarte mult puterea de concentrare).
În acest punct sau în oricare din perioadele (2)-(4) ale situa iei B, exist o bifurca ie care
înseamn atingerea condi iilor necesare biotransform rilor definitive, respectiv c derea spre
condi ia uman obişnuit (5) şi (6).
E(5) Dac s-a ajuns în aceast etap , practicantul va b nui sau va anticipa condi ia sa critic şi
va încerca o for are nereuşit de revenire. Va fi cuprins de fanatism sau va renun a la orice alte
încerc ri şi se va reîntoarce spre condi ia uman obişnuit . Fanatismul este doar o form mascat de
renun are, de nereuşit , de ascundere a eşecului fa de sine şi ceilal i, practicantul afirmând cu t rie
c nu a renun at la calea sau şcoala spiritual . Etapele (6)-(9) sunt asem n toare cu (4)-(6) (nivelul
A).
ATINGEREA NIVELULUI DE BIOTRANSFORMARE (C)
Aceast etap reprezint de fapt începutul practicii spirituale şi nu rezultatul acesteia. Dac
subiectul doreşte s abordeze o practic spiritual , el are posibilitatea de a parcurge rapid anumite
etape prin aplicarea unor tehnici psiho-fizice avansate sau poate reveni la via a pe care şi-o doreşte,
dar cu eficien crescut , conştien superioar de via şi detaşare pentru a-şi realiza menirea sau
scopul dorit, pentru a se bucura de o via cu adev rat fireasc şi frumoas .
În ceea ce m priveşte, înc nu pot aprecia cu suficient claritate dac voi aborda o cale de
evolu ie personal sau nu. Exist anumite tendin e sau semnale care îmi sugereaz faptul c s-ar
putea s accesez în mod inevitabil, spontan şi nemijlocit o anumit dezvoltare interioar , prin
simpla prezen a biotransform rilor. Acumularea a tot mai mult energie în zona creierului
modific valorile undelor cerebrale de tip alfa-delta.
Graficul din fig. 2 reprezint un exemplu concret al variabilit ii st rilor emo ional-afective,
construit în jurul evenimentelor mai importante, rememorate de c tre autor. Acestea nu sunt redate
cu suficient claritate pentru a proteja intimitatea anumitor evenimente. Ele nu sunt importante în
ceea ce priveşte în elegerea corect a ciclicit ii aspectelor emo ionale determinat de gradul de
vitalizare energetic .
CONCLUZII
Prin intermediul acestei c r i, am dorit s îmi aduc o contribu ie modest în cazul în care
ştiin ele medicale, sistemul de educa ie şi înv mânt ar fi interesate de în elegerea, aplicabilitatea şi
dezvoltarea aptitudinilor umane interioare prin intermediul eficientiz rii mecanismelor de
biotransformare.
Dar, o singur carte, cu un singur exemplu care nu va fi urmat şi de altele, poate chiar mult mai
reuşite, sunt insuficiente pentru împlinirea acestui deziderat.
124
Prin aceasta se doreşte o încurajare a celor care au realizat asemenea eficientiz ri la nivel
psiho-fizic s îşi consemneze şi s publice rezultatele, în colaborare cu posibile cadre didactice de
specialitate interesate de acest subiect.
În m sura în care aceste rezultate vor fi confirmate şi de altele pentru a demonstra c
eficientizarea mecanismelor de biotransformare poate fi cultivat şi dezvoltat , se poate propune
elaborarea unor granturi de cercetare pe aceast tematic , având la baz convingerea c majoritatea
fenomenelor descrise şi prezentate în lucrare sunt de natur psiho-fizic şi pot fi studiate cu
instrumentele de cunoaştere specifice ştiin ei. Restul fenomenelor susceptibile de a fi transfizice
reprezint mai degrab epifenomene ale acestor mecanisme, fiind un efect al lor şi nu un factor
generator.
STĂRILE EMOŢIONALE ŞI RAŢIUNEA
Este cunoscut faptul c atunci cînd intensitatea emo iilor dep şeşte un anumit prag de
manifestare atunci mintea şi capacitatea individului de a mai gîndi ra ional este semnificativ
alterat . Oscila iile emo ionale (benefice sau nu) situate între limite acceptabile, dictate de fiziologia
individual , nu produc efecte ireversibile asupra gîndirii ra ionale.
Prin aceasta se în elege faptul c atunci cînd ele nu au intensit i şi durate de manifestare prea
mari, efectele asupra creierului, min ii şi gîndirii ra ionale sunt reversibile. În continuare voi
prezenta o analiz , par ial obiectiv , a modului în care emo iile manifestate în extrem, peste pragul
de acceptare psiho-fiziologic, pot determina efecte ireversibile asupra tuturor componentelor fiin ei
umane v zut ca un întreg.
EFECTUL EMOŢIILOR DISTRUCTIVE EXTREME

Studiile ştiin ifice avansate din domeniul diferitelor ramuri şi subramuri ale psihologiei au
eviden iat faptul c atunci cînd au loc evenimente furtunoase precum şocuri emo ionale, capacitatea
de a mai ra iona, în miezul derul rii acestora, scade dramatic spre zero.
Individul se simte lipsit de ap rare, incapabil de a descoperi solu ii, este foarte vulnerabil la
sugestiile negative şi poate s se confrunte cu st ri depresive cu consecin e ireversibile asupra
s n t ii. Aceste aspecte sunt foarte bine studiate şi mediatizate în lucr ri de specialitate, prin
urmare ele nu necesit alte abord ri în cartea de fa .
EFECTUL EMOŢIILOR EXTATICE EXTREME

Poate p rea bizar sau chiar neobişnuit s prezint problema emo iilor situate în partea opus a
„axei”, dar în realitate, aşa dup cum se men ioneaz tocmai în textele sacre, emo iile extatice
reprezint doar o alt polaritate, al c ror efect perturbator poate reduce semnificativ gîndirea
ra ional . Desigur, aceste situa ii apar în cazul unui eşantion foarte restrîns de indivizi, deoarece ne
referim la cei care doresc s îşi îmbun t easc continuu nivelul de calitate a vie ii prin tehnici
psiho-fizice.
Printre cititorii c r ii se pot afla şi cei care caut aceste c i de evolu ie personal şi m simt
dator s le comunic cîteva avertismente. În general, eficientizarea biotransform rilor şi aportul tot
mai mare de energie vital în organism sporeşte activitatea glandelor, a creierului, reface par ial sau
complet starea de s n tate a unor organe afectate şi aduce o stare foarte bun de autoîmplinire şi
automul umire, manifestat atît la nivelul creierului cît şi al individualit ii de sine. Astfel,
fenomenul de biotransformare tinde s instaleze la nivelul fiin ei umane o stare emo ional de
fundal, continu şi lent cresc toare cu trecerea timpului, simultan cu creşterea lent a magnitudinii
biotransform rilor. Aceasta e o bucl de reac ie cu amplificare neîntrerupt .
Cu trecerea anilor, indivizii care simt aceste efecte pot fi remarca i de ceilal i la modul
apreciativ cu tendin a de a-i zeifica, de a le aduce numeroase cadouri reale sau simbolice, faptele
bune, sau care în viziunea celorlal i sunt apreciate ca „bune”, atragînd diverse forme de r splat .
Dac practicantul, sau cel care tr ieşte intens fenomene de biotransformare şi
hiperbiotransformare, nu se poate detaşa de obiectele reale sau de obiectele min ii, ce apar în
asemenea evenimente, atunci ele pot s -l atrag în capcana de a crede c EL ESTE aşa cum
125
auditoriul îl caracterizeaz şi apreciaz , f r s mai in cont de faptul c atitudinea sa îi poate

umbri atît propria sa ra iune cît şi a celor din jur, asemenea unei orbiri în fa a laurilor victoriei.
În aceast capcan au c zut oameni cu înalt preg tire universitar , care au manifestat ini ial o
stare echilibrat de ra iune, intui ie şi str lucire, tocmai datorit biotransform rilor. Oameni care au
ajuns în posesia celor mai respectate titluri şi premii, au fost, în cele din urm , orbi i de laurii
succeselor lor profesionale încît, la scurt timp dup aceasta, au c zut spre ira ionalitate, comunicînd
idei şi inten ii care îi aşeaz în postura de „salvatori ai lumii”, „cunosc tori ai secretelor
Universului”, „profe i mesianici”, etc. Este greu de explicat de ce apare o astfel de comutare la
nivelul lor de conştiin şi personalitate, deseori dup vîrsta de 40 ani.
În alte situa ii, determinate de st ri extatice extreme dar temporare, mintea sau conştiin a lor
intr în „rezonan ” cu un fel de „stare de unitate şi universalitate” din care eman uneori un discurs
cu numeroase semnifica ii mistice şi simbolice. În cazurile foarte rare, aceste discursuri pot avea
valen e morale sugerînd anumite adev ruri profunde, ce pot fi în elese de auditor. Îns , în cele mai
multe cazuri, discursurile, ideile, scenariile sau comunic rile, oricum ar fi ele denumite, con in un
amestec neomogen de adev r şi prostie din care auditorul trebuie s fie în stare s extrag ceea ce e
util, pe baza unui discern mînt pe care se presupune c îl are.
Rela ia dintre cel care „conferen iaz ” şi participan i ar trebui s fie biunivoc şi
autodeterminant , deoarece apare o depolarizare la echilibrul dintre ra iune şi intui ie. Auditorul
este mai ra ional iar comunicatorul, aflat într-o stare crescut de extaz, este mai intuitiv.
Deplasarea spre extreme ar putea determina apari ia unei st ri de extaz în mas şi dispari ia
ra iunii iar echilibrul este alterat. Ataşamentul fa de starea de extaz poate s se manifeste
asemenea unei dependen e fa de substan e halucinogene şi organismul o cere tot mai mult. Ea este
întîlnit atît în cazul celor care sunt oameni obişnui i ce îşi tr iesc zilnic clipele lor de extaz, cît şi în
cazul droga ilor şi al celor care apeleaz la practici psiho-fizice naturale dar care nu pot anula
ataşamentul min ii fa de emo ii.
• În cazul utilizatorilor de substan e sau ciuperci cu efecte halucinogene, starea de extaz are un
factor generator (substan ele), e temporar şi mintea creeaz un obiect de atrac ie fa de aceasta.
• În cazul oamenilor obişnui i, starea de extaz are un factor generator (identificat prin persoana
de sex opus), e temporar şi mintea creeaz un obiect de atrac ie atît fa de starea în sine cît şi fa
de sexualitatea persoanei al turate.
• În cazul oamenilor care îşi eficientizeaz biotransform rile, st rile de extaz apar spontan şi nu
au un factor generator exterior, sau acesta nu poate fi identificat, se manifest pe durate extinse de
timp dar, în anumite cazuri, mintea poate crea din ele un obiect.
Atunci cînd auditorul este convins c „prezentatorul” le transmite „mari” adev ruri, mintea lor
este educat şi programat s le cread şi s le accepte necondi ionat într-o stare deplin de
ira ionalitate. Prin acest mecanism, numeroase idei, c r i şi indivizi au reuşit, direct sau indirect, s
isterizeze mase mari de oameni, s le îndemne spre ac iuni inutile, ostile sau ira ionale iar aceasta se
întîmpl nu doar în cercurile ezoterice ci şi în lumea „civilizat ” în care conduc tori charismatici se
joac de-a Dumnezeu, stabilesc politici şi modific destine.
Toate acestea formeaz grup ri „aparent” opuse dar care au un element comun: cultivarea şi
acceptarea ira ionalit ii. Binele sau r ul, adev rul sau conspira ia, în viziunea lor nu sunt altceva
decît metafore şi justific ri aduse în fa a complacerii în ira ionalitate datorit uşurin ei cu care
aceasta poate fi instalat la nivelul individualit ii de c tre fiecare pentru fiecare.
Acesta este un act simultan colectiv şi individual iar factorul generator nu poate fi identificat
printr-un grup cu num r restrîns de indivizi ci printr-o dorin de participare colectiv a marii mase
ignorante la ideile şi ac iunile unui grup sau grupuri restrînse care promit indiferent ce.
Aceast rela ie e biunivoc deoarece ea nu se poate sus ine dac una din p r i cedeaz . Este ca
şi cînd am dori s ne imagin m Biserica lipsit de enoriaşi sau o şcoal lipsit de elevi. Rela ia
biunivoc creeaz leg turi şi dependen e, echilibre sau dezechilibre, în func ie de cointeresarea
tuturor participan ilor.
Dac ştiin a avanseaz rapid atunci Biserica îşi poate pierde din influen iar dac un elev sau
adept al unei şcoli nu mai simte perspectivele din viitorul apropiat, plecarea sa poate avea influen e
asupra şcolii care nu i-a adus ceea ce a c utat.
126
CE NU ESTE BIOTRANSFORMAREA
1. Biotransformarea nu este procesul pe care cineva îl produce pentru a îşi putea controla
emo iile şi reac iile automate ale corpului şi min ii, ci invers; mai întâi se porneşte cu o inten ie (şi
munca efectiv ) de autoeducare. Aceasta e cultivat atât cât permite nivelul, ini ial sc zut, de
vitalitate al practicantului, iar dup trecerea pragului de declanşare apare biotransformarea ca efect
al acestor atitudini cumulate.
2. Biotransformarea nu este un antidot împotriva reac iilor automate şi subconştiente a
emo iilor şi ataşamentelor declanşate de reac iile chimice ale creierului. Ea apare în urma unor
experimente emo ionale repetate prin care emo iile sunt vehiculate liber, ori de câte ori se manifest
iubirea (fie ea condi ionat sau nu) conştientizând şi cultivând în permanen tripla calitate de
observatori, participan i şi co-creatori ai fiec rui eveniment emo ional. Dac nu se întâmpl aceasta,
atunci ataşamentele fa de reac iile chimice ale creierului vor persista în continuare.
3. Biotransformarea rezolv multe chestiuni şi probleme dar ea nu apare doar ca un act de
voin al min ii ci ca un efect al însum rii unor atitudini biologice şi fiziologice. Pentru a afla
nivelul de aprofundare al atitudinilor practicate e nevoie de observarea reac iilor într-o situa ie
oarecare de conflict. Pentru a afla cât de bine a i reuşit s modifica i ritmul respirator, e necesar s
observa i deseori respira ia pentru a verifica care e situa ia ei.
Pentru a afla cât de bine a i cultivat curajul interior, e nevoie s observa i care e atitudinea într-
o situa ie critic . Pentru a afla cât de bine a i cultivat efervescen a zilnic , e suficient s estima i
realist câte momente din cursul zilei a i tr it „efervescent” (stare emo ional foarte bun ) şi de a
sesiza imediat momentul în care brusc nu mai sunte i „efervescent”,... în caz contrar se poate
„c dea” în jugul emo iilor condi ionate, ale unor r spunsuri automate.
4. Biotransformarea nu creeaz leg turi şi ataşamente ci le desface. Aşadar, pentru a o
favoriza, practicantul trebuie s fie un participant activ la ac iunea de a cultiva detaşarea de emo ii,
obiecte, fiin e şi fenomene. Cultivând opusul, se inhib biotransformarea. Cultivând ceea ce o
favorizeaz , se amplific efectul acesteia.
5. Biotransformarea nu este acea „umbrel ” pe care o deschizi numai atunci când vine …
boala. Lecturând diverse c r i am întîlnit câteva idei legate de pu inele şcoli esoterice din lume,
unde energiile fiin ei sunt luate în serios, iar practicile sunt severe. Îmi aduc aminte c am citit ceva
despre faptul c la acele şcoli nu pot s participe decât cei care au „trezit” energiile, cel pu in la
modul minimal al unor biotransform ri, iar acele persoane trebuie s aibe o s n tate foarte bun ,
deja din start.
6. Biotransformarea nu e o joac …
MITURILE SALTULUI SPIRITUAL AL OMENIRII

Pare simplu, uşor de în eles, în teorie e chiar uşor de realizat, dar în practic nu se întâmpl şi
nici nu se va întâmpla vreodat . Eventual, aşa ceva ar putea fi în grupuri restrânse, ocazional, rar şi
pe durat de timp limitat . Un stol de p s ri, un roi de albine sau bancurile de peşti, formeaz un
egregor viu, autoconştient (probabil din motivul de a se men ine o deplasare ordonat , protec ie în
fa a unui pericol, etc.) în ciuda faptului c fiecare component a egregorului este un organism lipsit
de conştien . Oamenii, care sunt fiin e conştiente, nu formeaz un egregor autoconştient decât în
situa ii mult mai rare decât stolurile de p s ri sau roiurile de albine.
Aceasta se datoreaz faptului c îns şi acea conştien (dezvoltat prin milioanele de ani de
evolu ie, ce momentan proiecteaz o fals identificare a sinelui), este cea care îi spune c el este un
individ separat, având o minte separat , cu gânduri separate şi duce o via separat de restul
„stolului”. Prin urmare el se asociaz doar formal ideii de comunitate, comuniune, colectivitate,
etc., sau eventual din interese de natur material , fiziologic , pentru a-şi satisface dorin ele,
instinctele, automatismele şi nu pentru a îşi extinde gradul de conştient spre o realitate de Ordin
Superior. În fiecare an apare o nou „g selni ” cu saltul spiritual al omenirii.
Fabula ii şi aiureli bântuie tot mai multe bloguri pe internet. Totul nu e decât povestea despre
saltul ei spiritual, dar în realitate acest salt nu se produce. Acesta e doar pretextul cum c cineva e
interesat de cunoaştere şi dezvoltare personal , de integrare colectiv şi de socializare. Evolu ia
personal exist şi e real , dar ea nu este atât de profund , excep ional şi formidabil precum se tot
127
spune. Este vorba de o anumit cooperare, ce s-a dezvoltat de-a lungul timpului, comunicare şi
interese de grup. Orice altceva reprezint doar vorbe şi idei esoterice despre traiul în natur şi
evolu ie spiritual care acoper elegant şi subtil m ştile pe care acei oameni le afişeaz în fa a
celorlal i, jucându-şi rolul mai mult sau mai pu in inconştient.
Mii de c r i şi website-uri „propov duiesc” c omenirea a ajuns deja un superorganism, c va
veni marea trezire, c va veni marea iluminare sau marea transla ie... absolutul intr rii în prostie şi
altele, dar tot ceea ce am v zut în acele „salturi” îmi sugereaz c ceea ce eventual a ajuns în mintea
multor milioane de entuziaşti este doar marea … prosteal .
Dar ce anume c ut m fiecare şi de unde ne aştept m s primim sau descoperim? Iat o
întrebare la care e nevoie de gîndire şi intui ie pentru a afla r spunsul. Ştiin a clasic nu ne ofer
r spunsurile la toate întreb rile posibile şi imaginabile, dar ea se dezvolt cu viteze ce alt dat ar fi
fost considerate imposibile sau chiar impredictibile. Eu prefer s urm resc cu interes rezultatele
ştiin ei clasice decât cele ale pseudoştii elor de tot felul care nu ofer nicio aplicabilitate şi cu atât
mai pu in rezultate practice concrete.
CÂTEVA IDEI UTILE
Voi prezenta în continuare cel mai important conflict din vie ile noastre. Dar înainte de aceasta
v propun un exerci iu de logic prin intermediul c ruia s afl m care este acest conflict, aparent de
nerezolvat.
Banii: Ei bine, lipsa lor poate crea enorm de multe probleme dar şi prezen a lor în valori
exagerate creeaz probleme. Mul i oameni de afaceri tr iesc într-un stress cronic care le poate
amenin a s n tatea.
Iubirea: Ei bine, iubirea e ceea ce defineşte fiin a uman prin cel mai nobil caracter sau
tr s tur , f r de care via a ar fi practic imposibil . Îns cred c dac a i analizat atent con inutul
c r ii, practica ne arat c o aplicare incorect a unor principii legate de rela ia intim biologic
poate reduce capacitatea noastr de a ne men ine s n toşi pe termen lung.
Valori proprii: Ei bine, pe cât ar putea p rea de paradoxal, cel mai important lucru f r de
care banii şi iubirea nu ne pot face cu adev rat ferici i şi împlini i sunt valorile personale corecte.
O valoare personal este un lucru sau o idee pe baza c ruia, c rora î i creezi îns şi sensul existen ei
tale iar aceste valori dep şesc cu mult puterea şi impactul pe care îl pot avea cele mai intense
sentimente de iubire sau cele mai fabuloase câştiguri financiare.
Pare greu de crezut, dar aceste valori se afl la baza majorit ii conflictelor din rela iile de
cuplu şi nu numai. Ele sunt atât de puternic impregnate în structurile min ii încât determin în mod
nemijlocit toate alegerile pe care le vom face în decursul vie ii, iar dac avem valori proaste atunci
via a noastr va fi una de slab calitate şi deprimant de la o zi la alta. Valorile proprii sunt
considerate, la un nivel profund, mai presus de sentimente, de bani, de iubire… ele sunt mai presus
de orice altceva. Oamenilor le vine greu s cread c aşa ceva este posibil.
Dar acest lucru poate fi verificat în cazul multor rela ii de cuplu care merg r u, dup un anumit
timp. De ce ? Pentru c cei doi îşi descoper reciproc faptul c au valori personale diferite iar
acestea intr în conflict cu sentimentele şi tr irile lor pân la momentul în care cuplul ajunge s se
despart . Dac ave i valori proaste sau incompatibile atunci fericirea nu e posibil .
Dac vre i s ave i parte de o fericire în doi atunci primul lucru e de a v verifica atent valorile
în care crede i şi s încerca i s le modifica i. Va fi extrem de greu de f cut aceasta, dar reuşita v
va aduce avantaje imense. Dar dac ve i pune în practic , atunci nu accepta i compromisul unor
valori proaste şi inutile deoarece solu ia temporar ofer numai rezultate temporare, dup care iar şi
apare conflictul. Noi am creat valorile iar acestea ne condi ioneaz via a, ne perturb sentimentele,
iar alegerile pe care le facem nu vor fi niciodat libere ci condi ionate de aceste valori, fie ele bune
sau proaste. Dar chiar dac ai cele mai bune valori în via , dar majoritatea celorlal i nu le au şi nu
coincid cu ale tale, atunci nu vei putea interac iona cu ei şi nu vei avea o rela ie intim , profesional
sau de prietenie care s fie stabil în timp.
128
INTERVIURI CU
PERSONALIT I
IMPORTANTE
~ DISCU II ŞI TEHNICI ~
129
15. PARTEA A DOUA – CUVÂNT INTRODUCTIV

Partea a doua a c r ii, având mai pu ine conota ii autobiografice, are titlul Discu ii şi tehnici,
care îns nu reflect decât par ial varietatea şi complexitatea tematicii abordate.
Timp de mul i ani, Cristian Mureşanu a avut suficiente probleme de s n tate serioase, pe care
le-a învins pas cu pas, folosindu-se de anumite cunoştin e spirituale tradi ionale şi moderne. În acest
demers, a perfec ionat sau dezvoltat el însuşi anumite tehnici spirituale cu valoare terapeutic .
Totodat , el încearc s formuleze un model propriu despre fiin a uman , sensul existen ei, procesul
de vindecare şi rezolvarea problemelor de s n tate sau evolu ia spiritual , ca principal menire a
des vârşirii noastre.
Elementele modelului, care reflect , în esen , viziunea autorului asupra lumii şi locului nostru
în aceast lume nu sunt noi, ci apar in filosofiei perene, în sensul formulat de c tre Aldous Huxley.
Noutatea const îns în asamblarea acestor elemente într-un model care are în centrul s u conceptul
de biotransformare.
În favoarea ideilor sale, autorul prezint concepte de baz ale noii biologii propuse de c tre
Bruce Lipton sau m rturiile celebrului teolog dizident Miceal Ledwith despre autovindecarea
bolilor neurologice severe care l-au afectat în ultimii ani.
Unele elemente noi, aflate la frontierele ştiin ei sau dincolo de acestea, cum sunt conceptul de
bioplasm , transmuta ia biologic , transmuta ia la energii joase, câmpul morfogenetic sau masa
critic la nivel social, sunt de asemenea men ionate pe parcursul c r ii şi contribuie la consolidarea
modelului propus de c tre autor.
Cristian Mureşanu a devenit cunoscut îndeosebi prin numeroasele sale emisiuni din seria
Ştiin şi Cunoaştere, difuzate la TVR Cluj. Aceste emisiuni popularizeaz paradigma ştiin ific ,
cea care s-a impus treptat, începând cu perioada iluminismului, pentru a deveni viziunea oficial
asupra lumii. F r a nega valen ele modelului ştiin ific şi realiz rile f r precedent ob inute de c tre
ştiin , în general şi medicin , în particular, Cristian Mureşanu se apropie, prin ultimele sale c r i,
din ce în ce mai mult de cei care sus in necesitatea revizuirii sau chiar a înlocuirii paradigmei
ştiin ifice cu o nou paradigm holistic , pe fundalul afirm rii postmodernismului.
Aceast mişcare, denumit şi Noua Gândire (New Thinking), pe care unii o consider un curent
neospiritual, este promovat îndeosebi de c tre persoane care apar in comunit ii ştin ifiice sau sunt
asociate cu preocup rile ori problemele acesteia.
Noua Gândire doreşte s reabiliteze spiritualitatea tradi ional , care a fost compromis în bun
m sur de ofensiva şi reuşitele f r precedent ale ştiin ei. În esen , ea încearc s reg seasc
dimensiunea noastr spiritual , care este ast zi, cel pu in par ial, uitat şi abandonat şi s ne
reaminteasc c adev ratul sens al evolu iei noastre nu ar fi prosperitatea material , ci dezvoltarea
intelectual şi, mai ales, spiritual .
Urmându-şi optimismul nativ, Cristian Mureşanu crede c în viitor este posibil o sintez
fericit între ştiin şi spiritualitate, cu efecte benefice asupra st rii noastre de s n tate fizic şi
mental , atât la nivel individual, cât şi social. Se remarc în acest sens graficul de la pag. 58, care se
refer la posibila dezvoltare a unui sistem medical de optimizare a fiziologiei umane. Acesta ar
urma s promoveze, pe rând, o medicin personalizat , apoi o medicin regenerativ avansat şi, în
final, o transmedicin .
Rezultatul acestor dezvolt ri succesive ar fi creşterea speran ei medii de via la peste 120 ani
şi îmbun t irea calit ii vie ii urmaşilor noştri din toate punctele de vedere. Viitorul urmeaz s
decid dac ideile avansate de c tre autor sunt într-adev r vizionare sau vor r mâne simple n zuin e
entuziaste utopice.
Prof. Dr. Adrian Pătru
130
16. PRACTICA BIOTRANSFORMĂRILOR

Practica biotransform rilor la b rbat şi la femeie prezint anumite particularit i. Ideile
prezentate în continuare se bazeaz (în mod obligatoriu) pe ob inerea unor deprinderi şi calit i,
practicând cele cinci atitudini descrise în aceast carte.
Din observa iile personale, discu ii cu diverse persoane şi alte studii ştiin ifice pe care le-am
realizat în ultimii 10 ani (în care aceast experien de via se deruleaz f r oprire), am ajuns la
concluzia c gradul de dificultate şi/sau reuşit a declanş rii acestor fenomene fiziologice
complexe, numite biotransform ri celulare şi fiziologice, depinde de gradul de implementare în
via a de zi cu zi a celor cinci atitudini.
Acelea nu pot fi numite tehnici, în sensul clasic al cuvântului, deoarece în cadrul societ ii
occidentale, modul de prezentare a ceea ce se numeşte în limbaj esoteric „tehnici de evolu ie
spiritual ”, se refer la un grup de exerci ii care necesit o abordare distinct în timp şi spa iu,
obligând practicantul s renun e la orice alt activitate pe durata execu iilor acestor serii de exerci ii.
Deseori durata exerci iilor poate fi de mai multe ore pe zi, în fiecare zi.
Din acest motiv, nu le-am numit „tehnici”, ci „atitudini”, deoarece ele nu necesit o abordare
separat , nu e nevoie de alocarea unui interval de timp special dedicat, nu e nevoie de renun area la
activit ile obişnuite ale zilei, adic , cu alte cuvinte, ceea ce propun eu, în baza experien ei de
aproape 10 ani în biotransform ri, nu este un mod de via ascetic, nu are leg tur cu profesia şi
preocup rile din timpul liber, ci are leg tur doar cu modalitatea în care toate acestea se integreaz
în structura vie ii pe care şi-o propune fiecare.
De exemplu, din punct de vedere al anumitor şcoli esoterice, nu se poate atinge ceea ce acolo
se numeşte „trezirea energiei kundalini”, dac yoghinul nu renun la via a sa material şi nu se
dedic vie ii ascetice. Ei bine, din punct de vedere al biotransform rilor, nu e nevoie de o via
ascetic . Trebuie s precizez faptul c în urma mai multor discu ii şi studii personale am încercat s
aflu dac biotransform rile sunt sau nu echivalente cu ceea ce şcolile esoterice numesc „trezirea
energiei kundalini”. Nu am reuşit s în eleg cu suficiente detalii la ce se refer aceast exprimare,
deoarece nu a fost identificat nic ieri în corp o energie, ce pare a fi de natur necunoscut nou ,
occidentalilor. Faptul c se numeşte „kundalini” este o conven ie prin preluarea unui termen indian
tradi ional. De ce este numit energie şi cum s-ar putea ea „trezi”?
Ceea ce am aflat totuşi este un lucru interesant: biotransform rile reprezint cel pu in o etap
de maxim importan , eliminatorie şi obligatorie referitor la ceea ce yoghinii numesc „trezirea
energiei kundalini”. Probabil c nu se poate pune semnul egal între cele dou (având în vedere c nu
pot explica ştiin ific ce înseamn kundalini). Aşa c îi las pe acei foarte pu ini occidentali s îşi
urmeze vie ile într-o form „modern ” de ascez oriental . În continuare, voi reveni la practica
biotransform rilor, aşa cum am reuşit eu s o în eleg şi s ob in rezultate.
Not : Am avut ocazia s observ cazul unui prieten apropiat, practicant yoga, care, prin
perseveren , a ajuns în pragul declanş rii unor reac ii de biotransformare în vara anului 2006, la
numai câteva luni diferen de propria mea experien . Atât eu, cât şi el aveam rinit cronic
hipertrofic . În cazul meu, „energia” a parcurs întregul organism ajungând pân la creier,
favorizând vindecarea rinitei (în momentul în care esuturile afectate au primit energie). Deşi am
încercat s îi relatez acest aspect, persoana în cauz a considerat c ştie ce are de f cut, deoarece
teoria mea nu corespunde cu teoriile acceptate şi prezentate la unele cursuri.
Adev rul a ieşit la iveal 6 luni mai târziu când, afec iunea mea s-a vindecat (renun ând de fapt
la medica ie), iar a sa a r mas constant . Singura concluzie pe care o pot formula este aceea c , în
cazul s u, „energia” nu a reuşit s ajung în cantitate suficient pân în zona frun ii şi a nasului.
Cantitatea de energie ob inut din biotransform ri este insuficient , atunci când sunt îndeplinite
una sau mai multe din urm toarele ipoteze:
• Subiectul nu rezist tenta iei interac iunii într-o rela ie intim f r desc rcare seminal
(minim 5 luni), fiind extrem de efervescent şi copleşit de dorin e erotice.
131
• Subiectul are un grad de toxicitate atât de ridicat în organism (datorit unor maladii mai vechi
sau a dietei), încât productivitatea seminal pe unitate de timp nu poate echilibra sistemul biologic
energii Ù toxine.
• Subiectul tr ieşte st ri conflictuale care îi perturb productivitatea glandelor seminale. În
cazul prietenului meu, am suspectat c este vorba de una dintre ipotezele enumerate, dar nu o voi
dezv lui cititorilor pentru a îi proteja identitatea şi pozi ia ocupat în cadrul respectivei şcoli.
Din experien direct afirm c atunci când „energia” nu „urc ” pân la creier, procesul de
biotransformare nu se autosus ine, eficien a sa scade cu trecerea timpului şi subiectul revine la
starea anterioar procesului. El va putea genera doar evenimente temporare de biotransformare pe
durata execu iei unor tehnici. În acest caz, deşi se produce biotransformarea, aceasta e condi ionat
în permanen de execu ia tehnicilor.
PRACTICA BIOTRANSFORMĂRILOR LA BĂRBAT
Aceasta const din realizarea anumitor exerci ii musculare speciale în perioadele intime. Din
p cate, este greu de pus în cuvinte care sunt exact acele grupe de muşchi, unde se afl ele şi cum pot
fi contractate, în lipsa manifest rii unor stimuli excitativi, care s transmit informa ia la creier.
Comparativ vorbind, exerci iile musculare sunt asem n toare celor prin intermediul c rora, de
exemplu, se poate controla urinarea frac ionat . Acele grupe de muşchi sunt foarte uşor de controlat
la vârsta adult . De ce? Deoarece de mici copii noi am fost educa i (nu tocmai simplu şi uşor) s ne
control m instinctele de eliminare a produselor toxice din corp în anumite momente de timp, care
respect un set de reguli de conduit şi bun convie uire uman .
Cei care deja a i ajuns p rin i, nu ave i nevoie de alte explica ii. Exist anumite dificult i cu
care se confrunt copiii mici în a reuşi aceste deprinderi, dar dup mai multe „insisten e”, ei…
înva . Şi eu am înv at… tata avea dou instrumente: un liniar de lemn şi palma dat peste fund şi
astfel s-a demonstrat c subconştientul func ioneaz .
Revenind la ideea anterioar , aceasta a fost o compara ie şi nu are nicio leg tur cu
biotransformarea. Compara ia sugereaz faptul c , aşa cum în cazul vezicii urinare, exist mai multe
grupe de muşchi, ale c ror contrac ii sunt uşor de controlat, la rândul ei, vezicula seminal (mult
mai mic în dimensiuni) este dotat cu aceste grupe de muşchi, dar numai una din ele este folosit ,
în timp ce a doua… ei bine, a doua s-ar zice c de fapt nu exist .
Prima grup de muşchi realizeaz contrac ii pulsatorii automate, generate subconştient, în baza
unor stimuli-receptori care indic , pe de o parte, nivelul de umplere a vezicii, pe de alt parte au rol
de a se autoactiva sub influen a excita iilor repetate, produse conştient prin atingeri. Anumite
tratate, articole şi chiar manuale esoterice au acordat o aten ie prea mare acestei grupe de muşchi,
ale c ror contrac ii nu se pot controla decât dup enorm de multe antrenamente şi timp îndelungat
acordat acestor experimente şi pân la urm , de fapt, nici nu ar fi nevoie.
Aten ia trebuie acordat unei alte grupe de muşchi, despre care se spune c nu exist , sau c de
fapt, acele fibre probabil nu ar fi de natur muscular , pentru c nu se contract niciodat . Dar, în
imediata lor apropiere, exist un grup foarte important de fibre musculare, care se contract şi
formeaz ceea ce specialiştii numesc musculatura perineal . Acestora li se adaug şi alte grupe
specializate. Cum se ştie, în momentul producerii contrac iilor pulsante la nivelul veziculei
seminale, întregul con inut al amestecului seminal este evacuat spre exterior.
De remarcat faptul c la numai câ iva milimetri de la ieşirea din vezicula seminal , tubul de
conducere mai departe a amestecului seminal se uneşte cu cel de la vezicula urinar , urmând apoi
un traseu comun, printr-un tub care se numeşte ureter (f r a ad uga alte detalii complexe).
Aceasta pune în discu ie urm toarea întrebare: Nu cumva ac ionarea conştient prin contrac ii
ale musculaturii perineale, opreşte simultan atât evacuarea lichidului seminal, cât şi a urinei?
Musculatura contractat intens îngusteaz diametrul ureterului. Unii au avut ideea aceea a folosirii
unor materiale de strângere exagerat care s fie montate cât mai aproape de locul unde se unesc
cele dou tuburi în ureter. Ceea ce se întâmpl (în asemenea cazuri) este faptul c , dac contrac iile
subconştiente ale veziculei seminale continu mai multe zeci de secunde, atunci ele for eaz
împingerea amestecului seminal în vezica urinar , f r s se produc vreo biotransformare. De
aceea ideea e contraindicat , chiar poate produce microfisuri.
132
Dac totuşi nu se întâmpl acest lucru, atunci, în cursul nop ii pot apare acele aşa-numite
polu ii nocturne, care se produc datorit ac iunii senzorilor de „nivel” care indic prezen a unei
cantit i prea mari de s mân netransformat şi nefolosit şi care „l sat acolo” produce perturb ri
emo ionale, reac ii chimice la nivelul creierului etc.
Pentru alte detalii citi i articolul http://www.kundaliniconsortium.org/2015/01/muscle-
training-for-transphysical.html
Imagina i-v o perfuzie dubl din care se pot scurge anumite medicamente pe cele dou tuburi,
dar imediat la ieşire, cele dou tuburi se unesc într-unul singur. Dac lu m o bucat de metal pentru
a opri scurgerea solu iilor, avem mai multe posibilit i: putem opri scurgerea uneia dintre ele, sau
ale ambelor deodat , dar vom constata c nu putem opri scurgerea la una din ele pentru c tubul de
leg tur e prea „scurt”, dar punga are un sistem de blocare al ei propriu, îns acesta nu se „vede”.
Putem bloca scurgerea medicamentelor pe por iunea din traseul comun, îns imagina i-v c
dup ce am f cut aceasta, prindem una din pungi la baza ei şi strângem puternic prin contrac ii
repetate. Con inutul ei va intra for at în cea de-a doua pung . Aşadar, revenind la biotransformare,
aceasta se întâmpl deoarece amestecul seminal trece f r nicio oprire prin tubul de ieşire din
vezicul şi de acolo, sub impactul for ei de presiune exercitat de contrac iile subconştiente de la
baza veziculei, acesta ajunge în vezica urinar .
Care sunt atunci acele grupe ce ar trebui contractate? Din moment ce ele nu „exist ”, înseamn
c e un cerc vicios. Eram aproape convins c aşa ceva ine de domeniul imposibilului… pentru c
nu puteam sub nicio form se selectez (la voin ) doar acele fibre musculare care opresc amestecul
seminal exact la ieşirea din vezicula seminal . Voi sugera o ipotez , la care poate cândva, în viitor,
se vor putea aduce dovezi: vezicula seminal mai are o pereche de fibre (în pere ii acesteia), dar
care nu se contract niciodat . Poate nu e adev rat. Poate acele fibre se respecializeaz în baza unui
act de voin repetat. Nu am idee. Nu ştiu. Pentru a ajunge la pragul declanş rii contrac iilor acelor
fibre musculare (ce presupun c fac parte din pere ii veziculei seminale), este nevoie de
antrenament de lung durat . La început, este inevitabil şi firesc ca în cursul acestor exerci ii s se
produc contrac ia întregii musculaturi perineale. Nu e nimic r u în aceasta.
Este ca şi când, printr-o analogie, privim palma mâinii noastre şi încerc m s o inem cu toate
degetele întinse. Apoi gener m o contrac ie pentru a îndoi doar degetul inelar, f r ca celelalte s se
mişte. E simplu de f cut, dar pentru cine nu a exersat niciodat , s-ar putea s observe c , la acea
comand , se îndoaie mai multe degete. Îns prin exerci iu, dup un anumit num r de încerc ri, vom
putea îndoi degetul inelar în mod selectiv, în timp ce restul r mân necontractate. De ce este
important acest lucru? Deoarece e nevoie de eforturi mult mai mari pentru a contracta zeci de grupe
musculare simultan, în compara ie cu una. Voin a necesar pentru a contracta foarte bine şi foarte
ferm, o singur grup muscular , este uşor de cultivat, dar voin a necesar de a face acelaşi lucru cu
zeci de grupe musculare simultan, este foarte greu de realizat, deoarece acei muşchi se contract cu
intensit i diferite. Astfel, pân la dobândirea m iestriei în selectivitatea contrac iilor musculare,
tantricii recomand men inerea st rilor orgasmice doar pân la 99% din cel maxim.
Din p cate, acest lucru nu va aduce echivalentul emo ional al st rii ce se ob ine prin evacuarea
aşa-zis fireasc şi f r efort a lichidului seminal. Avantajul este totuşi acela c prin repetarea acestei
practici, se poate ob ine starea necesar de educa ie muscular pentru a aduce amestecul seminal la
„efervescen ”, urmat apoi la scurt timp de o biotransformare, dar pentru cine ar vrea mai mult de
atât, exist o solu ie. Solu ia, este de a atinge starea de m iestrie pân la punctul în care aceste
contrac ii pot fi controlate selectiv, astfel încât, în timp ce grupa muscular , de la baza veziculei
seminale, a ajuns în starea contrac iilor pulsatorii controlate din subconştient, cealalt grup
muscular din imediata apropiere a orificiului de evacuare a lichidului seminal va fi contractat
ferm pe durata a câteva zeci de secunde, maxim un minut. Mai multe detalii ofer celor interesa i
numai la seminarii! De altfel, tehnica exact nu poate fi prezentat decât în mod direct.
Aşadar, aceste grupe musculare exist , dar ele nu pot s contracte acea por iune a veziculei
seminale, simultan cu ac iunea excitant şi de neoprit a contrac iilor subconştiente de la baza
acesteia. Asta e problema. Ele nu se pot contracta pentru c niciodat nu au primit vreo comand de
la mintea conştient şi nici nu exist o band subconştient unde aceast comand s fie moştenit
sau pre-educat . Ea trebuie creat . Repet din nou: pentru detalii suna i-m la telefon!
133
TRASEUL ENERGETIC ŞI EFECTE RESIMŢITE

Evenimentul declanş rii acestor reac ii biologice este, de obicei, violent fiind urmat de o serie
lung de consecin e, unele mai pu in pl cute. Cu ajutorul unei preg tiri adecvate, practicantul poate
în elege c aceste simptome nu reprezint semne de boal , ci interac iuni „energetice” cu simptome
false de boal , precum impresia fals a unor arsuri în diverse zone ale corpului, cefalee, insomnii şi
altele. Toate acestea sunt evenimente temporare ce nu trebuie s produc îngrijorare.
De asemenea, e important s nu se intervin cu medica ie, deoarece aceasta introduce mai
multe toxine iar „energiile” generate în proces vor produce şi mai mult durere pentru a elimina
produsele toxice recent acumulate. Am experimentat declanşarea fenomenului de biotransformare,
definitiv şi ireversibil, în dup -amiaza zilei de vineri 3 februarie 2006. Fiecare etap a fost
perceput cu multe detalii, dintre care unele vor fi redate în paragrafele urm toare.
TRANSFORMAREA ÎN STARE DE „BIOPLASMĂ”

Deoarece a fost vorba de o transformare în condi ii de mas critic , adic o cantitate extrem de
mare de materie celular care a transsublimat la starea de „bioplasm ”, este oarecum firesc ca
aceasta s produc unele senza ii perceptibile.
O prim impresie tactil (înso it de un zgomot surd interior, asemenea unui celofan strâns în
pumn) a fost resim it timp de cca. 1,5-2 secunde în aria cuprins între testiculul drept şi creasta
iliac a osului coxal drept. Impresia tactil precursoare evenimentului se manifest mai întâi ca un
fel de semnal tactil foarte greu perceptibil, asemenea unor furnic turi sau vibra ii interioare,
anun ând într-un anume fel apropierea de biotransformarea propriu-zis .
În urm toarele minute, au fost percepute un num r de cca. 3 sau 4 în ep turi severe spre inim ,
la fiecare inspira ie (o în ep tur la o respira ie complet ). Cu cât inspira ia a fost mai energic şi
expira ia mai lent , cu atât în ep turile au fost mai severe. Aceste senza ii reprezint începutul
biotransform rii. Ele au fost ulterior completate prin senza ia de arsur produs de un ac înroşit în
foc, care ar str bate aria cuprins între testiculul drept şi creasta iliac a osului coxal drept.
Vizionarea unui film documentar special, destinat numai cadrelor medicale, mi-a permis s adaug
faptul c traseul fierbinte a fost paralel cu canalul deferent care urc spre creasta iliac a osului
coxal. Apari ia fricii poate avea efecte de inhibare. Ar fi util vizionarea anumitor filme artistice.
Se recomand reglarea respira iei astfel încât aceste senza ii s se manifeste cu maxim
intensitate. În caz contrar, mecanismul nu se starteaz cu energie suficient . De asemenea, se poate
realiza şi o presopunctur asupra ariei respective pentru a m ri intensitatea arsurilor şi nu pentru a le
micşora. Trecerea de aceast etap (care este eliminatorie) se realizeaz pe baza cunoştin elor
teoretice privind cultivarea st rii de curaj nem rginit. Ascultarea muzicii eroice e bine venit .
Blocarea manifestărilor, aparent periculoase, din zona inimii reprezintă un eşec regretabil,
dar este important de notat faptul că biotransformarea nu se poate realiza în condi ii bune dacă
subiectul suferă de boli cardiace. Reîntăresc ideea că biotransformarea nu se poate declanşa
(fără pericol) într-un organism cu toxicitate ridicată sau aflat în stare avansată de boală.
Urm toarele evenimente de biotransformare din a doua şi a treia zi au fost mult mai reduse ca
intensitate, deoarece întregul sistem biologic şi „bioenergetic” a intrat într-un regim cu
autosus inere, cantitatea de materie transformat ulterior fiind mult mai mic , astfel c fenomenul
poate continua „silen ios” f r s mai produc tulbur ri somatice.
Doar prima este cea mai sever şi se manifest astfel o singur dat în via la modul în care o
descriu, iar aceasta presupune o concentrare mental excep ional . În timpul acestei confrunt ri,
asemenea unei situa ii limit , se produce ceea ce ştiin a medical înc nu este preg tit s
recunoasc : biotransformarea celular .
Fiecare poate avea propria experien , astfel c orice descrieri suplimentare pot fi inutile şi
chiar derutante, deoarece tendin a de a „copia” este mai mare decât aceea de a „descoperi”. F r
aceast descoperire interioar nu se poate realiza nimic. Acesta e unul din motivele pentru care am
hot rât s nu public toate detaliile. Aceia care îşi vor rezerva suficient timp pentru studiul teoretic şi
practic al acestui fenomen vor descoperi toate elementele necesare. Succesul este aproape garantat.
134
ASCENSIONAREA SPRE ZONA ABDOMINALĂ

NOTIŢE DIN JURNAL:
Aceasta s-a soldat cu apari ia unor st ri de
c ldur şi transpira ii (cca. 1-2 litri pe noapte)
timp de 2-3 s pt mâni la rând (cu rat
descresc toare), timp în care am sl bit de la 72
kg la 64 kg, la care s-a ad ugat o stare de
insomnie destul de greu de suportat. C ldura a
avut un aspect particular: corpul fizic în zona
abdominal avea temperatur normal , dar s-a
manifestat impresia c aerul de la o distan de
cca. 2 cm de tegument era mai cald decât acesta.
Aş putea teoretiza asupra faptului c
impresia a fost mai degrab eteric decât fizic ,
ceea ce ar sugera existen a unui aşa numit focar
energetic care se extinde şi în afara corpului, dar
nu exist mijloace necesare pentru a m sura sau
demonstra ştiin ific acest fapt. Insomniile au
fost determinate mai ales de arsurile resim ite în
zona abdominal care au perturbat somnul.
Dup prima s pt mân au disp rut
transpira iile şi durerile îngrozitoare de umeri
care ap ruser în cursul lunii ianuarie. Dup a
doua s pt mân au disp rut insomniile, dar a
mai persistat senza ia de c ldur , uşor
deranjant (24 de ore pe zi) ce a mai durat înc
o s pt mân .
Am fost obligat s consum excesiv de mult
chefir şi smântân (cca. 2 litri pe zi), fapt care a
ridicat temporar valorile colesterolului din
sânge. Singurul ajutor în acele momente a fost
acela de a-mi reaminti faptul c proprietatea
„bioplasmei” este s urce spre creier, aşa c nu am avut alt solu ie decât aşteptarea r bd toare a
finaliz rii procesului.
EFECTE PERMANENTE OBŢINUTE
În mod inexplicabil prin argumente ştiin ifice, dup finalizarea procesului energetic din zona
abdominal , am sim it o schimbare general de atitudine şi interac iune cu cei din jur, spontaneitate,
dep şirea situa iilor conflictuale şi un sentiment de curaj interior, care s-au permanentizat de atunci.
Literatura ezoteric men ioneaz unele aspecte, dar nu cu suficient claritate, deoarece se
integreaz excesiv laturii mistice a problemei şi nu celei ştiin ifice observabile direct. Este dificil de
explicat leg tura dintre aceast energie special şi modificarea la nivelul personalit ii. Aceste
efecte permanente se resimt şi în prezent, după peste 10 ani de biotransformări.
ASCENSIONAREA PRIN ZONA TORACALĂ

NOTIŢE DIN JURNAL:
Aceasta a durat cca. 16-17 zile şi a fost resim it prin senza ia de arsur foarte intens la baza
osului stern. De asemenea, am observat prezen a unui strat de aer cald la 1-2 cm distan de
tegument. Arsura a necesitat din nou consumul unor cantit i exagerate de chefir. Insomniile,
anterior favorizate de c ldurile din zona abdominal , nu au mai ap rut la parcurgerea regiunii
135
toracice, dar somnul a fost deseori deranjat de necesit i fiziologice repetate determinate de
consumul mare de lichide.
O alt problem a fost legat de trecerea energiei printr-un anumit punct-focar situat între 2
vertebre toracice (D7, D8) apofiza spinoas dreapt (conform desenului). În acel loc se obiectiveaz
sau se acumuleaz anumite energii reziduale conexe cu atitudinile emo ional-afective tr ite pân la
momentul prezent. Energia de biotransformare rezultat intr în conflict cu acestea, având tendin a
de a le neutraliza. Spatele tinde s se supraînc lzeasc , iar zona men ionat începe s genereze
apari ia unei dureri punctuale care, uneori, poate atinge intensit i foarte mari. Dac se ajunge în
aceast situa ie, pot fi necesare masaje şi manipul ri chiropractice ale unui medic specialist cu
experien .
Deoarece în cazul meu nu era nimeni prin
apropiere, am efectuat exerci iile de manipulare
mecanic pe baza celor observate în timpul unor
şedin e mai vechi de chiropractic , la care am
participat, în vederea amelior rii durerilor
discopatiei lombare. Câteva din aceste mişc ri au
fost autoaplicate cu succes de cca. 5 ori pe zi, în
primele 4-5 zile, apoi zilnic în urm toarele 10-12
zile. În cadrul şedin elor de chiropractic , pacien ii
pot auzi un mic zgomot, asemenea unei pocnituri, în
zonele vertebrelor.
Senza ia resim it imediat, dup cele
aproximativ 3 s pt mâni, a fost de „uşurare” în
zona inimii. A avut loc o nou modificare în
structura personalit ii mele, în sensul c am în eles
în profunzime anumite tipuri de sentimente şi tr iri,
devenind detaşat de ac iunea lor benefic sau
malefic . Începând din acel moment, am putut
înfrunta cu linişte şi calm evenimente problematice
şi am putut tr i cu maxim intensitate şi f r team
sau ataşament evenimente pozitive şi bucurii,
beneficiind în acelaşi timp de o excep ional complementaritate interioar , de suficien şi
mul umire afectiv şi emo ional .
Aceste efecte permanente se resimt şi în prezent, după peste 10 ani de biotransformări.
ASCENSIONAREA PRIN ZONA CERVICALĂ

NOTIŢE DIN JURNAL:
De data aceasta a durat numai 3-4 zile şi a fost complet diferit de toate celelalte. Primele
senza ii au fost asem n toare înghi irii accidentale a unei insecte mici care, ajuns în gât, încearc
s ias , determinând o senza ie de tuse şi expectora ii uşoare. Evenimentele s-au repetat şi în
urm toarele 3 zile, cu magnitudine diminuat şi o durat de numai câteva minute. Am mai resim it
înc lziri uşoare în zona urechilor şi obrajilor timp de 3-4 minute. În prima zi evenimentele au fost
completate de o senza ie de vertij, cu durata de cca. 2-3 ore, asociat unei senza ii stranii de
încetinire a mişc rilor mecanice sau a timpului. Evident, impresia a fost subiectiv .
Exist probabilitatea ca şi în acest caz, energia s fi parcurs un fel de punct-focar unde au loc
anumite interac iuni. Starea final , permanentizat la nivelul acestui punct-focar, a fost de calm şi
atemporalitate, asociat unei uşoare accentu ri a timbrului vocal în urm toarele câteva luni. Aş mai
putea ad uga un control mai bun asupra asocierii actului rostirii cuvintelor cu cel al gândurilor, în
136
sensul ob inerii unei coresponden e mai bune. Cuvintele trebuie s reflecte gândurile şi sentimentele
reale. Aici societatea uman are „lipsuri”, ca s nu spun mai mult de atât.
Aceste efecte permanente se resimt şi în prezent, după peste 10 ani de biotransformări.
ASCENSIONAREA PRIN ZONA FRONTALĂ A CAPULUI

NOTIŢE DIN JURNAL:
Aici s-a manifestat mai întâi o îngrijorare inutil , generat de unele experien e anterioare din
perioada celor 14 ani de practic soldate cu infernale dureri de cap, care s-au dovedit a fi erori de
practic , concentr ri for ate de energie etc. Înc lzirea frun ii nu s-a soldat cu migrenele de pân
acum, aşa c energia şi-a „croit” un drum, activând şi acest punct-focar f r prea mari probleme.
Totul a durat o singur sear , f r alte manifest ri secundare.
În urma trecerii energiei prin acest punct-focar, s-a stabilizat o stare interesant de concentrare
permanent , definitiv , automat şi autoreglat , care mi-a schimbat întreaga perspectiv asupra
lucrurilor, deschizându-se un fel de viziune de ansamblu, în elegere integratoare asupra
fenomenelor şi proceselor, dar f r a deveni neap rat mai inteligent. Ştiu s lucrez numai în
domeniile pentru care m-am preg tit, dar puterea m rit de focalizare îmi permite eficientizarea
eforturilor în timpi mai scur i, cu organizare şi ordonare mai bun .
STABILIZAREA ÎN ZONA CREŞTETULUI CAPULUI

Aceasta se prezint sub forma unor impulsuri interesante indescriptibile care pot fi mai degrab
asociate senza iilor tactile, asemenea trenurilor de vibra ii pe care le are un pager. Senza iile indic
desf şurarea microreac iilor de biotransformare la intervale regulate. Ele se r spândesc prin curbe
neregulate în cca. 0,5 secunde pe întreaga calot cranian , asemenea undelor de interferen de pe
suprafa a unui lac în momentul arunc rii unei pietre.

Undele pornesc din centrul creierului, (afirma ia se bazeaz pe senza ii de mare fine e sesizate
şi urm rite cu aten ie de sute de ori) şi se r spândesc prin curbe neregulate pe întreaga calot
cranian , parcurgând suprafe e (cum e în cazul exemplului cu suprafa a lacului) şi volume
concentrice (termenul de concentric este incorect utilizat aici, deoarece ar trebui descris mai bine
prin volume delimitate de curbe închise cu neregularit i).
137
Fiecare asemenea semnal dureaz 1-2 secunde, la un interval de cca. 40 secunde. Ele au ap rut
în seara zilei de 15 iunie 2006, adic la numai 4 luni şi 2 s pt mâni de la declanşarea fenomenului
de biotransformare ini ial (3 februarie 2006).
Cele 1-2 secunde ale manifest rii mai genereaz o stare de supra-veghe, adic un fel de „mai
mult” decât starea de veghe obişnuit , având tendin a s produc o translatare a conştiin ei înspre
acest nou domeniu de manifestare, numit starea de supraveghe. Aceasta nu difer prea mult de
starea obişnuit . Ea poate fi comparat cu efectul de trezire (distructiv din p cate) al anumitor
substan e precum cofeina sau drogurile. Îns în cazul biotransform rilor, fenomenul e firesc, natural
şi perfect benefic.
În primele 5 zile de la apari ia acestor trenuri de impulsuri (figurate şi în desenul urm tor), se
recomand eforturi fizice moderate şi repaos. Vineri, 23 iunie 2006, diferen a dintre cele dou
nivele de percep ie (intensitatea st rii conştiin ei de veghe, respectiv cele câteva secunde ale
intensit ii st rii conştiin ei de peste starea de veghe) a început s se apropie. Astfel, în timp ce
impulsurile generate constant în centrul creierului s-au men inut la acelaşi nivel, feedback-ul
acestora a produs o ridicare a nivelului st rii de veghe, dar înc nu identic cu cea a impulsurilor.
Cu trecerea timpului, aceste impulsuri îşi modific forma, intensitatea şi manifestarea, conform
ilustra iei grafice. Fiecare impuls apare dup ce mai întâi se acumuleaz o mic cantitate de
spermatozoizi în lichidul de suspensie şi vitalizare produs de vezicula seminal . Intervalul de timp

dintre dou microprocese sau microreac ii este la latitudinea liberului arbitru al subiectului, fiind un
interval de timp care asigur , fie procreerea, fie biotransformarea. Din p cate, aceast afirma ie nu
poate fi dovedit ştiin ific. Ea reprezint rezultatul a nenum rate observa ii personale de mare fine e
şi în elegeri aprofundate.
Fiecare impuls este rezultatul unei microreac ii de biotransformare în interiorul veziculei
seminale. „Bioplasma” format „urc ” spre centrul creierului cu o vitez de cca. 1m/s, deoarece
toate traseele au fost „purificate” de vechile energii reziduale. Procesul ini ial, care a durat aproape
5 luni, a fost atât de lent deoarece era necesar anularea prin neutralizare a unor cantit i
semnificative de toxine fizice şi rezidual-energetice, iar aceasta se produce o singur dat în via
într-o variant atât de violent . Din acel moment, „bioplasma” (deşi termenul nu e cel mai bun
indicator) are „traseu liber”, pân spre zona central a creierului (cel mai probabil orientat spre
glanda pituitar , dar nu numai), ascensionând instantaneu.
Durata acestor procese este diferit de la un individ la altul, în func ie de gradul de toxicitate al
organismului şi de productivitatea spermatogenezei, iar aceasta la rândul ei este influen at de
conştien a de via , bucurie şi activit i realizate cu mult pasiune şi tr ire interioar .
Aceste impulsuri au şi rolul foarte important de indicator permanent al derul rii continue şi
neîntrerupte a microreac iilor de biotransformare. Dac aceste semnale îşi întrerup manifestarea pe
o perioad mai mare decât câteva zile, trebuie luate m suri pentru determinarea cauzei şi prevenirea
întreruperii nedorite a reac iilor.
De obicei, ele vor continua automat dup îndep rtarea cauzei, care este, de cele mai multe ori,
un element perturbator exterior neconştientizat. Dup aproximativ doi ani, nivelul de conştien se
stabilizeaz definitiv şi ireversibil la cel al ultimelor impulsuri ca şi când acestea ar deveni un
semnal continuu f r alte varia ii, prezen a lor fiind mai rar sesizat . Dup 10 ani de la declanşarea
biotransform rilor, aceste impulsuri nu mai sunt sesizate, întregul fenomen integrându-se în noua
fiziologie.
138
PRACTICA BIOTRANSFORMĂRILOR LA FEMEIE

Cele mai importante etape în realizarea practic a biotransform rilor la femeie sunt
urm toarele:
a) Minimizarea stresului în proximitatea apari iei ciclului menstrual;
b) Renun area la efort fizic prelungit sau eforturi de scurt durat , dar prea mari pentru
organism;
c) Folosirea unei diete conform indica iilor din volumul 1, în func ie de anumite intervale de
timp ale întregii durate a menstrua iei;
d) Implementarea celor cinci atitudini de via , în vederea acumul rii unor energii vitale
suficient de mari pentru a putea declanşa şi men ine fenomenul biotransform rilor.
În cazul nereuşitei biotransform rilor, cu ocazia apari iei ciclului menstrual, se recomand de a
realiza urm toarele:
1) Autoanaliza emo ional din perioada premerg toare apari iei ciclului menstrual (precum un
stres, o ceart , trece i durata, descrie i intensitatea ei pe o scar imaginar de la 1 la 10, eforturi
fizice etc.) Descrierea pe scurt şi la obiect, în cadrul unui jurnal personal, a tuturor factorilor
perturbatori care au intervenit, mai ales în timpul primelor 5 zile de la apari ia ciclului menstrual;
2) Autoanaliza observa ional indicat în volumul 1, notarea în jurnal a cantit ilor,
simptomelor, durata lor, intensitatea, st ri emo ionale (tip, durat , intensitate) etc.;
Din motive de conduit şi reguli de bun convie uire în cadrul social de tip occidental, nu pot
introduce nici un fel de referiri la modalit ile de declanşare a fenomenului de biotransformare,
folosind rela iile intime. Voi insista în cele ce urmeaz asupra unui fragment scris de Tolle, Puterea
Prezentului, de la pagina 172:
„Când şti i c se apropie perioada ciclului menstrual, înainte de a sim i primele semne ale
fenomenului, numit în termeni uzuali tensiune premenstrual , adic trezirea corpului de suferin
feminin colectiv, fi i foarte atent şi prezent cât mai bine în corpul fizic. Când apar primele semne,
trebuie s fi i foarte vigilent , pentru a le „surprinde” înainte ca acestea s pun st pânire pe
corpul şi mintea voastr . De exemplu, primul semn poate fi un sentiment de iritare puternic , furie,
sau un simptom pur fizic. Indiferent în ce ar consta el, doar observa i-l, înainte ca el s pun
st pânire pe mintea sau comportamentul vostru. Dac e o emo ie, atunci sim i i liber înc rc tura
energetic care o înso eşte. Ve i recunoaşte prezen a corpului de suferin . În acelaşi timp,
dumneavoastr , ve i fi observatorul atent; fi i atent la prezen a conştient şi sim i i-i puterea. Orice
emo ie, în care ve i aduce prezen a voastr , va sl bi repede şi se va transforma.”
Tolle apreciaz faptul c acest aşa-zis corp colectiv s-ar fi format în urma milioanelor de ani de
existen uman în suferin e fizice şi emo ionale promovate de la o genera ie la alta, care ar fi
declanşat unele automatisme nefavorabile, precum ciclul menstrual la femei şi ejacularea
necontrolat la b rba i. Tolle explic astfel biotransformarea. M-am „confruntat” cu o întrebare, pe
care mi-a pus-o o persoan şi anume dac , în urma unui eveniment de acest gen, un b rbat nu ar mai
fi înl n uit de nevoia unei rela ii intime, aceasta s-ar resim i într-un fel de „inferioritate”.
Explica iile lui Tolle sunt edificatoare. El a trecut printr-un proces de cunoaştere de Sine, în jurul
vârstei de 29 ani, un proces atât de violent şi complet, încât, începând de a doua zi, l-a transformat
aproape în totalitate.
Tolle nu a obiectivat un mecanism de biotransformare, deoarece experien a sa a avut o
profunzime excep ional . În cazul altor persoane, declanşarea biotransform rilor la vârstele
adolescen ei sau chiar copil riei, nu este neap rat înso it de o cunoaştere atât de am nun it şi care,
în esen , nici nu e determinant , deoarece declanşarea biotransform rilor la o vârst tân r este
mult mai uşor de f cut decât la o vârst matur . Dep şirea vârstei limit a biotransform rilor poate
atrage dup sine, fenomene nefaste în avalanş , precum boli şi suferin e profunde, dar exist şi
excep ii. Un alt am nunt interesant, pe care Tolle îl men ioneaz în cartea sa, este legat de diferen a
dintre fericire şi pacea interioar . Conform experien ei lui Tolle, fericirea depinde de condi ii
suplimentare, în timp ce pacea interioar nu depinde de niciun fel de alte condi ii.
Odat dobândit , pacea se permanentizeaz , în timp ce fericirea este mereu schimb toare.
Conform experien ei lui Eckhart Tolle, este de preferat pacea versus fericire, deoarece, prin
139
independen a fa de orice alte condi ii, pacea interioar are caracter profund eliberator, în timp ce
fericirea nu îl are, cu men iunea important c pacea interioar genereaz gradat fericire
neobiectivat şi favorizeaz iubirea superioar .
Un exemplu neobişnuit de biotransformare la o femeie raw vegan se poate vedea pe
acest link: https://www.youtube.com/watch?v=O6oJA_xhTa8#t=10
Renun area la ataşament este ceea ce atrage împlinirea interioar , prin intermediul dobândirii
st rii de linişte. Acesta este doar catalizatorul men inerii şi manifest rii ulterioare a st rii de fericire
şi împlinire, o complementaritate prin descoperirea „femeii interioare”, respectiv a „b rbatului
interior” sau, altfel spus, a st rii androginale, în care nu te mai sim i legat de obligativitatea unei
rela ii exterioare, care se afl la discre ia şi alegerea liber a practicantului.
HIPERBIOTRANSFORMAREA
Hiperbiotransformarea este o biotransformare intensificat la voin atunci când aceasta se afl
deja în starea de automen inere. Hiperbiotransformarea apare pe durate de timp limitate şi nu se
automen ine. Ea este condi ionat de fenomene temporare emo ional-extatice extreme care pot s
apar spontan sau pot fi cultivate în anumite condi ii speciale. Abordarea lor necesit experien şi
aten ie deosebit . Durata unui interval de hiperbiotransformare poate varia de la câteva ore la câteva
zile, uneori f r întrerupere sau pot fi înso ite de scurte perioade de somn obişnuit sau somn
ultrarapid. Efectul imediat al hiperbiotransform rii este o accelerare a productivit ii seminale
simultan cu accelerarea biotransform rilor pe unitate de timp, ceea ce are drept rezultat aducerea
unei cantit i suplimentare de „energie” vital în organism, mai ales în zona creierului.
Aceast energie poate determina accelerarea
proceselor de vindecare a unor maladii mai severe şi
în acelaşi timp modificarea anumitor ritmuri cerebrale
şi/sau bioritmuri ale organismului, iar pe m sura
repet rii perioadelor de hiperbiotransformare, aceste
modific ri tind s se permanentizeze.
Hiperbiotransformarea poate, la rândul ei, s se
amplifice brusc, în cazul unor rela ii intime (reale sau
imaginare) de mare intensitate emo ional , sau a unor
st ri de entuziasm f r margini – asociate unor
contracturi anale involuntare, contracturi de foarte
mare intensitate muscular , sau, pur şi simplu
spontan, f r o cauz aparent .
Atunci când hiperbiotransformarea se produce
într-o rela ie intim în care ambii parteneri au deja biotransformare avansat , ea poate atinge viteze
de transformare/sublimare/dezintegrare celular (celule reproduc toare) mai mare decât viteza cu
care glandele pot s produc pe unitate de timp, men inând, uneori, zile în şir, vezicula seminal
f r con inut. Acest fapt atenueaz temporar poten a dar ea revine ulterior, uneori, cu intensitate
m rit sau r mâne neschimbat .
Hiperbiotransformarea poate dep şi, în vitez , productivitatea seminal maxim posibil de
care este capabil un anumit sistem fiziologic (al unui individ ce tr ieşte de mai mul i ani în
biotransformare). Practican ii perseveren i vor trebui s descopere singuri aceste detalii, deoarece
ele vor fi extrem de bine particularizate propriei lor personalit i. În general, numeroase fenomene
de extracorporalitate, dedublare, proiec ie la distan şi altele sunt corelate cu m rirea rapid a
energiei vitale din zona creierului şi suprapunerea unei componente a undelor de tip alfa (specifice
transei şi somnului profund) peste cele de tip delta (specifice st rii de veghe).
Datorit creşterii semnificative a intensit ii energiei vitale din zona creierului se poate ajunge
la situa ii de percep ii extrasenzoriale, experien e mistice sau de tip OZN, abduc ii sau experien e
mistice religioase, prin hiperactivarea glandei pituitare, creându-se molecule de DMT, care
determin şi între ine aceste experien e. Ele sunt instabile în timp, pot genera anumite forme de
dependen , transfer min ii destul de multe informa ii eronate iar repetarea lor limiteaz sau
plafoneaz dezvoltarea interioar a celui care le manifest .
140
Au fost prezentate m rturiile celor care au reuşit s realizeze par ial sau total aceste
biotransform ri. Se poate spune cu suficient încredere faptul c ele sunt naturale, preexistente în
fiecare dintre noi, au un rol vital semnificativ, optimizeaz fiziologia organismului şi suplimenteaz
energia ob inut prin metabolizarea hranei. Biotransform rile se manifest în grade foarte diferite,
de la un individ la altul, fiind direct dependente de factorii de mediu, stres, gradul de implementare
al celor cinci atitudini fa de via , indiferent de faptul c în elegem sau nu aceste influen e şi
mecanisme. Toate acestea se produc, ca parte a unui sistem fiziologic înc insuficient studiat şi
recunoscut. Cunoaşterea lor atât de c tre cei afla i în suferin , cât şi de c tre cei ce le pot produce
f r nicio educa ie special , are avantajul de a oferi mijloacele necesare de auto-îmbun t ire a
performan elor corpului biologic. Avem nevoie de aceasta pentru a face fa solicit rilor crescânde
şi stresului social şi tehnologic, chiar dac tr im într-o perioad istoric caracterizat de o creştere
semnificativ a speran ei de via .
NOTĂ: Hiperbiotransformarea mai poate fi generat , mult amplificat, într-o rela ie intim în care
ambii parteneri au eficientizat un proces de biotransformare automat.
Amelior rile unor procese inflamatoare determinate de afec iuni cronice pot fi surprinz toare,
culminând uneori cu vindec ri aproape complete. Alte detalii pe articolul meu publicat pe un blog:
http://www.kundaliniconsortium.org/2014/03/reversing-incurable-chronic.html
NOTIŢE DIN JURNAL:
Timp de 2 s pt mâni am încercat s înl tur f r succes (apelând la toate metodele naturale şi alopate
posibile) o stare aşa-zis „inflamatorie” dureroas . F r a intra în detalii, precizez c am experimentat un
fenomen de acest tip în data de 16 mai 2010, care în numai 3 ore a restabilit echilibrul bioenergetic al
organismului. În aceeaşi zi „energiile” dezvoltate au neutralizat toxicitatea rezidual datorat medica iei
iar durata somnului zilnic s-a redus de la 4 ore la 3, începând cu data de 16 mai 2010. Fenomenul
manifestat a avut o intensitate suficient de mare pentru a amplifica definitiv şi ireversibil o biotransformare
accelerat , care se men ine şi în prezent. Cauzele procesului (aparent) inflamator dureros au r mas,
deocamdat , neelucidate.În perioada ianuarie-martie 2011 am declanşat un al doilea proces de
hiperbiotransformare în urma c ruia mi s-a schimbat dieta zilnic la re ete exclusiv naturale, uneori zile în
şir consum doar sucuri de legume-fructe, iar printre alimentele care le fierb se mai afl doar cartoful orezul
brun şi boabele de soia. Am inut o prim cur de sucuri de 21 de zile în urma c reia mi s-a modificat
aspectul pielii şi am sim it o revitalizare general a întregului corp.
Fiecare episod de hiperbiotransformare se manifest cu energii mari care la început sunt
resim ite sub form de impresii false ale unor arsuri dar, ulterior, ele dispar şi corpul se obişnuieşte
cu noile tipare vitale ce se dezvolt . În leg tur cu folosirea biotransform rii ca terapie în vindecare,
trebuie s adaug faptul c biotransformarea nu e o terapie. S presupunem c , pe lâng
biotransformare, corpul biologic mai are înc 99 de mecanisme speciale fiziologice, dar ele sunt
înc nedescoperite. Unul sau mai multe din cele 99 r mase, ar putea oferi solu ii în vindecare, pe
care noi ast zi înc nu ni le putem imagina, dar pentru ca s ajungem acolo, trebuie ca cineva s le
descopere. Biotransformarea nu e o descoperire, ci e doar o aplica ie, la nivel occidental de
în elegere, a unei descoperiri, deja existente, în tradi iile orientale, de câteva mii de ani.
Eu am „redescoperit-o” prin faptul c am descris metoda de implementare practic . Nu am cum
s îmi imaginez ce alte lucruri extraordinare ne-ar putea oferi celelalte 99 (exagerez, dar îmi da i
voie, nu-i aşa?) de mecanisme fiziologice. Poate c unul din ele ne-ar ajuta s tr im nu doar sute
ani, ci s tr im aproape f r efecte de îmb trânire. Alt sistem ne-ar putea face s activ m resursele
creierului, alt sistem ne-ar men ine s n toşi în permanen . Poate prin alte mecanisme fiziologice
am putea dobândi puteri mentale, supra-normale. Biotransformarea nu creeaz un „superman”, ci
doar un om îmbun t it. Superman exist numai în peliculele cinematografice. În aceeaşi m sur în
care ştiin a clasic descoper şi analizeaz noi fenomene ale vie ii şi universului şi noi, în calitate de
participan i la aceste descoperiri, am avea datoria şi bucuria de a împ rt şi ştiin ei clasice, micile
noastre experimente reuşite, care ar putea contribui cu o pic tur la dezvoltarea cunoaşterii.
Am mai publicat înc 3 articole pe blogul american dedicat experien elor personale de
trezire/activare a biopoten ialelor.
http://www.kundaliniconsortium.org/2015/01/muscle-training-for-transphysical.html
http://www.kundaliniconsortium.org/2015/05/transphysical-energy-activation-is_13.html
http://www.kundaliniconsortium.org/2015/08/transphysical-energy-activation-during.html
141
BIOTRANSFORMAREA ŞI VARIAŢIA COLESTEROLULUI

Readucerea acestor valori la limitele maxime admisibile ale normalit ii a necesitat un efort
combinat, atât în ceea ce priveşte regimul alimentar, cât şi utilizarea inteligent a produselor
farmaceutice, alopate şi homeopate. Ultimele rezultate sunt încurajatoare. Calea prin care au fost
ob inute necesit o abordare mai am nun it .
În pedioada anului 2006-2007, analiza sângelui a fost efectuat lunar iar în perioada anului
2008 la intervale de 2-3 luni. Aceste valori sunt reprezentate în graficul al turat. Dup declanşarea
fenomenului de biotransformare, a intrat în func ie un mecanism special de anulare a energiilor
reziduale, care a produs unele reac ii în primele 5 luni, descrise deja în paragrafele capitolului 3.
Întreruperea complet şi brusc a medica iei alopate, cu care corpul s-a „obişnuit” în ultimii 5
ani, nu a condus la rezultatele scontate, deoarece mai trebuiau rezolvate dou probleme pe care
atunci nu le cunoşteam, şi anume finalizarea proceselor de manifestare şi eliminare a reziduurilor
materiale şi energetice toxice, respectiv resetarea func iilor hepatice ale ficatului la valorile şi starea
de func ionare din tinere e.
Primul obiectiv a fost atins cu uşurin , deoarece mecanismul s-a derulat automat f r nicio alt
interven ie sau efort. Al doilea este înc în curs de stabilizare şi exist speran e de vindecare.
ANALIZE MEDICALE
Dup o perioad de
aproximativ 1 an, în care nu
am mai realizat analiza lunar
sau bilunar a colesterolemiei,
am dorit s ofer cititorilor cea
mai recent analiz datat cu
ca. 60 zile înaintea pred rii
manuscrisului la editur . În
toat aceast perioad , am
urmat un regim
lactovegetarian obişnuit şi
echilibrat, în cantit i zilnice
reduse (conform celor
men ionate în paragrafele
anterioare).
Totuşi, am ad ugat o
medica ie alopat , a c rei doz
am stabilit-o logic la o
cantitate de 14 ori mai redus decât cea care ar fi fost recomandat de medicul specialist (1-2 tablete
pe zi de 20 mg). Am considerat, pe proprie r spundere, c men inerea unui ritm de dozare redus la 1
tablet de 10 mg pe s pt mân este suficient pentru a genera un r spuns eficient din partea
organismului şi mi-am permis s realizez acest experiment (pe care nu îl recomand cititorilor!),
folosind medica ia alopat ca o medica ie de tip semiplacebo.
Mai men ionez faptul c în sezonul rece am consumat s pt mânal mici cantit i de ciocolat
cu rol energizant pentru organism. În acest fel, o combina ie eficient dintre medica ie şi
autosugestie poate oferi avantaje semnificative în tratamentul unei afec iuni cronice.
Având în vedere c , în majoritatea cazurilor, medica ia alopat recomandat pacien ilor pentru
men inerea colesterolemiei în limitele normale este de minim 1 tablet pe zi (de obicei la 20 mg), ea
este considerat mai mult o doz de tratament simptomatic şi de sus inere. La o colesterolemie care
a atins valori de 350 unit i ar fi fost necesare, pe lâng regimul alimentar strict, cel pu in o doz
format din 1 tablet de 20 mg/zi pe termen lung sau chiar permanent. În cazurile avansate, cu
complica ii, pot fi recomandate doze de pân la 80 mg/zi.
Efectele secundare pe care le poate genera aceast medica ie consumat în permanen , sunt:
probleme de urinare, febr , dureri musculare, fragilitate, crampe, sl biciune fizic , afec iuni ale
142
pielii, iritare, oboseal cronic , colora ii ale pielii, diaree, dureri de cap, stare de vom , dureri de
stomac şi alte forme de oboseal .
(surs de informare: http://www.medicalmanagement.ag/Sortis-20-mg-x30-pr-612-c-
143.htmL).
Atunci când o medica ie este utilizat doar pe perioade limitate de timp sau în cantit i extrem
de mici, ea nu este periculoas , dar în orice alte cazuri efectele acesteia sunt cumulative, toxicitatea
organismului creşte iar ritmul de acumulare este mai mare decât cel în care organismul se
str duieşte s o neutralizeze (sau s o elimine). Acest fapt creeaz precendentul manifest rii altor
afec iuni care, la rândul lor, supune pacientul la alte medica ii etc.
Not : Subliniez înc o dat faptul c nu îndrum sub nicio form cititorii s modifice
medica ia recomandat de specialist, atât timp cât organismul lor nu produce suficient
energie vital pentru a vindeca sau ameliora semnificativ afec iunile de care sufer . Tot ceea
ce am scris în aceast carte reprezint un caz particular de cercetare ştiin ific aplicat pe
propriul organism şi pe proprie r spundere.
BIOTRANSFORMAREA ŞI MECANISMUL INVERS CRONOLOGIC
Acest mecanism are la baz continua circula ie şi generare de „bioplasm ” din
biotransform rile neîntrerupte. El nu poate ap rea decât cu condi ia ca biotransformarea s continue
şi s se permanentizeze sau s fie deja permanent la acei indivizi care au calit i native de
biotransformare.
Am întâlnit pentru prima dat acest
mecanism în studiile teoretice şi practice
legate de terapiile prin ozon şi oxigen,
promovate de jurnalistul cercet tor Ed
McCabe. Aplicând unul din protocoalele
de administrare ale oxigenului stabilizat,
am putut verifica autenticitatea anumitor
afirma ii de pe caseta video. Sângele
uman este un fel de mediu de circulare-
recirculare nu doar a celulor sanguine,
anticorpi şi a altor componente vitale
corpului, ci şi a reziduurilor toxice
alimentare, somatide, micoplasme,
virusuri, bacterii, ciuperci şi al i
patogeni.
Celulele s n toase dezvolt în jur un scut antioxidant, care le permite s absoarb oxigenul prin
membran pentru a crea, în cele din urm , energie. Acest strat antioxidant protejeaz celula de
oxidare. Dar celulele sl bite, infectate, bolnave sau moarte nu mai pot face aceasta şi sunt invadate
de patogeni iar energia lor este folosit la creerea mai multor patogeni. Efectele resim ite sunt
simptomatologii ale tuturor afec iunilor tr ite de subiect în via a sa, în ordine cronologic invers .
Mecanismul invers cronologic const într-o reactivare/retraire a simptomelor tuturor
afec iunilor semnificative de care am suferit pe parcursul vietii. Aceast reactivare a simptomelor
determin modificarea temporar a unor parametrii fiziologici cum ar fi creşterea valorilor
colesterolului din sînge. Prin aceste reactiv ri temporare (in condi ii speciale) se în elege nu doar
simptomatologia subiectiv ci şi modificarea unor parametrii fiziologici în acord cu maladiile vechi,
pe termen strict limitat. Aceste maladii au p strat probabil o amprent bio-informa ional ale
acestor tr iri, parametrii anormali, etc., ce caracterizau afec iunea în organism (inclusiv
componenetele psiho-emo ionale şi impresiile senzoriale asociate). Anumite frici, fobii, emo ii
negative (care au coexistat in via a celui ce trece prin asemenea experien e pân la momentul
declanş rii acestui mecanism prin purificare invers cronologic ) au fost ulterior par ial sau complet
anulate, inclusiv tiparul lor de reactivare.
Aceste etape au fost men ionate pe grafic sub forma „coinciden elor” dintre creşterea
temporar a colesterolului şi anumite evenimente energogene temporare violente, urmate de
143
perioade de sc dere spectaculoas cu foarte pu in ajutor alopat. Chiar şi în aceste situa ii, terapia
alopat redus a fost dublat de o combina ie de produse cu propriet i active de reducere a
hipercolesterolemiei. Am retr it simptomele r celilor, herniei, hipoacuziei, gripelor şi altor viroze
cam la 1/5 din intensitatea lor şi la o durat situat în intervalul 1/10 – 1/100 din cea original , fiind
şi prevenit despre aceste aspecte de prietenul meu A.P.
Mecanismul cronologic invers, declanşat dup 1 august 2006, pare neobişnuit, dar a fost
men ionat de c tre Ed McCabe în cazul oxiterapiilor pe care le-a experimentat şi studiat. Se pare c
exist un element comun între bioalchimie şi aportul de oxigen atomic din cadrul oxiterapiilor. Acel
element comun nu poate fi altul decât aşa-numita prana. Ea reprezint , conform tradi iei tibetane,
hrana corpului fizic şi astral sau, dup spusele lui McCabe, „oxigenul este singurul element din
Univers care are proprietatea de a reface celula vie, trezind gradat conştiin a”. Dar ce anume poate
influen a un aspect invizibil? Nicio alt lucrare nu a mai men ionat mecanisme subtile de cronologie
invers .
Cu toate acestea, nimeni nu ştie ce este prana şi cum se manifest . Denumirea este asociat
mai degrab unor epifenomene şi nu unor m rimi, fie ele fizice sau transfizice, ceea ce face
imposibil studierea acestora.
NOTIŢE DIN JURNAL
M odu l biza r în c are ap ar ace ste simptom e, f r s p roduc niciun fel de de ranj a supra
st rii actua le de manifestare a câm pului de co nştien , m îndre a p t c t r e i p oteza conform
c reia sim p tom ele apar ca urmare a aportului de prana ş i s e o b i ectiveaz în corp ul fizic.
Acolo au loc procese de eliminare a acestor energii reziduale mai vechi. Cu alte cuvinte, o
boal se ac umule az m ai întâi în c eea ce se nu meş t e „ c o r p subtil” ş i a b i a d u p aceea s e
obiec tiveaz în c orpul fizic. Proba bil ex ist o anum it lo gic a faptului c invers ul ac estui
proce s pro duce tulbur ri care se p ropag în în tregul siste m m ultidim ension al al f iin ei
umane.
Am recitit dosarul m ed ical a l celo r 42 a ni şi a m nu m rat 59 de viroze seve re
conse mnate , la c are se mai a daug înc 10 din perio ada a nilor c ând s - a p i e r d u t r e s tul
dosarului. Astfel, am a vut u n num r de 69 de viroze severe con sem na te, a c ror durat
m edie a fos t de 1 4 zile . Se p oate e s t i ma c nu m rul total de zile cu v iroze severe
conse mnate a fos t de c a. 966 ceea ce îns eam n ca. 2 ,64 a ni în c ei 42 ani de via ,.
L a 2 6 dece mbrie 2006 , în ju rul orei 16, a înc eput s apar sim ptom a tologia unei
recidive a bronşitei astmatiform e pe care a m a v u t-o în u r m cu 30 an i. În jurul o rei 17 , am
sesiz at apa ri ia u nor e nergii ascen sionale care au pa rcurs zona abdom inal , torac ic şi
apoi s-au focaliz at în z ona g âtului şi cre ştetului cap ului.
În m o mentul în c are au ajuns în zo na es ofagului, s-a d e c l a n ş a t o s enza ie s tranie de
vertij (cu a parenta r s ucire a com ponentei bio informa ion ale a fiin ei m ele în jurul axe i
vertic ale), care a durat 9 ore f r întreru pere. Sim ultan c u asce nsiona rea e nergie i în zo na
dintre piept şi gâ t, a a p rut, „ca din senin” , u n l i chid vâscos gre os c are a urcat ş i el d in
zona bronh iilor s pre pa rtea s uperioar a traheii, cân d m i-a p r o v o c a t o senz a ie violent de
tuse cu exp ectora ie.
În dim inea a zile i de 2 7 dece mbrie 2006 , în ju rul orei 13, nu a m m ai avut s enza ia de
vertij şi n ici sim ptom e ale b ronşitei (a c ror d urat nu a d ep şit 24 o re). A .P . co nsider c
aceste m an ifest ri vor contin ua pâ n ce va fi parcurs întregul interva l cron ologic
sim ptom atic al c elor 4 2 ani. Din c ele ce îm i a minte sc, îna inte d e bro nşit a m m a i avu t
am ig dalele infla mate (care u lterio r au fo st op erate) şi un acces febril viole nt în jurul
vârstei de 4 ani, soldat cu te mpera tur d e 42,5 0 C.
EVENIMENTE ENERGETICE CU PERIODICITATE VARIABILĂ

Evenimentele, relativ violente, ale proceselor de natur bioalchimic desf şurate pe durata
anului 2007 s-au manifestat câteva zile, în intervale de timp care s-au m rit de la o manifestare la
alta. Astfel, dup experien a din decembrie 2006, urm toarea a avut loc in aprilie iar apoi în
octombrie 2007. Aşadar, intervalul se m reşte neliniar cu trecerea timpului. Fiecare dintre acestea
144
au produs senza ii perceptibile în zonele tuturor centrilor energetici, inclusiv efectul secundar din
zona numit vishudha, care este responsabil , printre altele, de alterarea percep iei scurgerii
timpului. Senza ia este stranie, indescriptibil literar şi s-a manifestat doar asupra corpului, f r s
influen eze mecanismele ceasurilor, fiind o senza ie pur subiectiv .
În urma acestor 3 evenimente distincte, caracterizate prin senza ii relativ asem n toare, se pot
formula câteva concluzii (care nu pot fi dovedite ştiin ific):
- Fiecare manifestare produce o anumit „obiectivare” a unor „energii reziduale” situate în aşa-
numitele învelişuri sau corpuri de energie intim legate de cel fizic. Aceast „obiectivare” reprezint
de fapt o transla ie a acestora din „corpurile” cele mai „apropiate” celui fizic (în aceast ordine, de
exemplu: eteric, astral, cauzal) şi „materializarea” lor în diferite circuite, precum cel sanguin,
excretor şi sudoripar, de unde sunt „eliminate” prin „gr simi” care nu se depun pe vasele sanguine,
transpira ie, l crimare, str nuturi, scurgeri de puroi, prurit şi alte fenomene fiziologice
asem n toare. Aceste aşa-zise „obiectiv ri” trebuie tratate fiecare prin mijloace farmacocinetice
adecvate pentru a favoriza procesul de „cur ire” declanşat bioalchimic.
- În urma fiec rui proces energetic violent, apar simptome asem n toare celor ale unor maladii
mai vechi, inexistente în prezent, mult ameliorate sau stabilizate, precum m rirea temporar şi
brusc a colesterolului, dureri în zona herniei de disc, febr uşoar , transpira ii şi chiar scurgeri de
puroi din vârfurile degetelor de la mâna dreapt (prima a fost provocat accidental de o în ep tur
de ac, dar a doua nu a avut vreo cauz vizibil ).
În momentul declanş rii procesului energetic din octombrie, am anticipat corect creşterea
imediat a colesterolului, dovedit ulterior prin analize. Acesta a fost tratat pentru o perioad scurt
cu doze normale şi apoi homeopate de produs alopat din seria statinelor, men inându-se în acelaşi
timp şi prezen a amestecurilor de plante precum Fitolip şi Liv 52.
EVENIMENTE ENERGETICE PERIODICE - 350-355 ZILE (TRANSCRIS ÎN OCT. 2016)

Acestea reprezint manifest ri simptomatice foarte dureroase, care s-au produs din februarie
2011 şi s-au derulat cu mare precizie temporal şi durate descresc toare cu trecerea anilor. Nefiind
conştient de prezen a unei asemenea ciclicit i, a trebuit s aştept s treac 6 ani pentru a putea
formula o descriere corect . Nu am p strat noti e de jurnal, prin urmare, unele aprecieri sunt
aproximative dar totuşi suficient de relevante pentru a completa tabloul fabulos al unei experien e
care dureaz de peste 10 ani, f r întrerupere. Durerile sunt localizate de fiecare dat în zona
lombar şi au o intensitate asemenea unei celor tr ite în cele mai îngrozitoare momente ale anilor
2004-2005. Aceste dureri nu trec cu niciun fel de medica ie, nu r spund la nicio terapie alternativ ,
sau manual şi sunt foarte greu de suportat.
Primul episod a avut loc în prima jum tate a lunii februarie 2011 şi a durat 7 zile.
• Al doilea episod a ap rut dupa aprox 350-355 zile adic în ianuarie 2012, şi a durat 6 zile.
• Al treilea episod a ap rut dupa aprox 350-355 zile adic spre finele lui decembrie 2012 şi a
• Al patrulea episod a ap rut la începutul lui decembrie 2013 şi a durat 4 zile.

durat 5 zile.
• Al cincelea episod a ap rut în a doua jum tate a lui noiembrie 2014 şi a durat 3 zile.
• Al şaselea episod a ap rut în prima jum tate a lui noiembrie 2015 şi a durat 1 zile.
• Al şaptelea episod a ap rut spre finele lunii octombrie 2016 şi s-a manifestat cu simptome
reduse, uşor de suportat, dar pe o perioad de aproximativ 13 zile, din 10 octombrie pân în 23
octombrie 2016.
Este imposibil de formulat concluzii sau ipoteze în fa a unui fenomen atât de straniu şi de
neîn eles. În noiembrie 2015, fiind confruntat cu dureri insuportabile, am încercat s contactez
terapeu i care includeau masajul ca parte integrant , în speran a c , eventual, cumva anume, mi-ar
uşura suportarea durerilor. Niciunul din ei nu era disponibil şi nu puteau r spunde la telefon.
Ulterior, am reuşit s vorbesc cu d-na Emilia R., explicându-I fenomenul şi rugând-o s m noteze
în agenda pe anul 2016, pentru când ar urma s se produc din nou. Din p cate, în toate acele 10-13
zile, deşi durerile nu erau mari, am fost incapabil s îmi aduc aminte c puteam s o caut pe d-na
Emilia pentru o vizit la cabinet. Pe când mi-am adus aminte, deja şi acest episod din seria de
evenimente energetice periodice tocmai se încheiase iar d-na Emilia pierduse agenda demult.
145
17. DIALOGURI CU PROFESORUL BRUCE LIPTON

La o prim impresie, pe care am avut-o eu, profesorul Octavian Popescu şi al i doi prieteni,
atunci când l-am întâlnit pe Bruce Lipton la un hotel din Bucureşti, a fost aceea de un om
remarcabil de calm, sincer, binevoitor, cu un sim al echilibrului şi carismatic.
Discursul s u este mereu p trunz tor, la obiect, bine ancorat în subiect şi ştie s îl prezinte unui
auditor nespecialist. Ca jurnalist, m bucuram de şansa unic pe care am avut-o în septembrie 2010
de a da mâna cu el şi am realizat o înregistrare, cu promisiunea de a ne reîntâlni în anii urm tori,
întâlniri care au avut loc numai
virtual, pe internet, ceea ce totuşi a
fost un lucru deosebit.
Profesorul Bruce H. Lipton,
expert în biologie celular la Şcoala
de Medicin a Universit ii
Wisconsin, a pus bazele cercet rii
şi studierii unei noi ştiin e denumit
epigenetic , care explic leg tura
dintre gene şi mediul înconjur tor.
Lipton a descoperit faptul c ,
atunci când fiin a uman nu tr ieşte
clipa prezent , subconştientul
ruleaz aproape în permenan „casete” cu înregistr ri mai vechi. El a pornit de la fizica cuantic ce
ar putea explica dualitatea corp-minte. Atitudinea noastr de conştien şi prezen este cea care
favorizeaz comunicarea cu impact rezonant molecular. Aceasta reprezint cheia principal a
mecanismului prin care gândurile, atitudinile şi credin ele noastre creeaz condi iile de existen a
corpului şi lumii exterioare.
Caracterul tuturor culturilor popoarelor se bazeaz pe un set de credin e fundamentale, care
reprezint paradigma. Modific ri semnificative în credin ele din societate conduc inevitabil la
dezintegrarea/transformarea culturii predominante şi apari ia uneia noi. Civiliza ia occidental s-a
dezvoltat printr-o serie de revolu ii culturale, tranzitând de la animism (culturile aborigine, precum
cea a americanilor nativi), la politeism (ex. egiptenii, romanii şi grecii), la monoteism (cultura
iudeo-creştin şi islamic ), precum şi la cultura actual a materialismului ştiin ific.
O s prezint în continuare câteva citate din discu iile cu Bruce Lipton de maxim importan
pentru subiectul c r ii. Interviurile integrale sunt disponibile gratuit pe internet (conturile personale
de YouTube, Scribd şi Facebook) şi le pute i downloda pe calculatoarele dumneavoastr .
ROLUL PROTEINELOR
Mişcarea proteinelor este sursa vie ii. S-a aflat c mişcarea proteinelor se bazeaz pe principiile
fizicii cuantice, precum interconectivitatea.
Energia modific starea de conforma ie a proteinei, nu dintr-o perspectiv newtonian , ci dintr-
o perspectiv a mecanicii cuantice, ceea ce înseamn c modul în care medicina conven ional
priveşte corpul, ca fiind o maşin newtonian , este inadecvat, incorect şi noi trebuie s ne revizuim
ştiin a pentru a privi energia din punctul de vedere a fizicii cuantice.
Este unanim cunoscut şi acceptat ideea întâiet ii ADN-ului, deoarece el este singura
molecul din componen a unui organism viu care nu se altereaz , chiar perioade de timp destul de
mari. Dar ADN-ul nu este decât o schi a unei construc ii foarte complexe, aşa dup cum planul
unei cl diri, tip rit pe o hârtie, înmagazineaz toat informa ia necesar existen ei şi rezisten ei
cl dirii, în condi iile de mediu, anterior calculate (sau impuse). Atunci când se replic , ADN-ul îşi
face un fel de „copie xerox”, care se numeşte ARN şi care, simplificând explica iile academice, va
„citi” informa ia „originalului” şi va determina creerea proteinelor noii celule.
NOTĂ PENTRU CUNOSCĂTORI:
146
Dup crearea proteinelor, în cursul procesului de replica ie, trecerea de la ARN la ADN se
realizeaz cu ajutorul unor enzime speciale, numite revers-transcriptaze, care transfer informa ia
genetic de la ARN la ADN. Şi astfel, noua celul va con ine un nou lan bicatenar ADN, împreun
cu toat informa ia original a celulei-mam . ARN-ul de transfer se g seşte la toate organismele vii
şi are rol în transportul aminoacizilor la ribozomi, unde se sintetizeaz proteinele. ARN-ul este
considerat molecula primordial a vie ii şi nu ADN-ul, deoarece riboza se realizeaz mult mai uşor
decât dezoxiriboza şi grup rile hidroxil 2' şi 3' au un rol structural în ARN, fiind implicate în
formarea structurii ter iare a ARN-ului de transport (ADN-ul nu are grupare 2' hidroxil) iar gruparea
2' hidroxil a ribozei joac ea îns şi un rol catalitic direct a intronilor din ARN-ul mitocondrial.
Ceea ce nu s-a afirmat niciodat în media şi ceea ce nu se recunoaşte în unanimitate în lumea
academic este faptul c rezultate incontestabile, ob inute în urma enuclea iei celulelor din culturi
de esuturi, au dovedit faptul c ele puteau tr i aceeaşi durat de timp ca şi cele s n toase, puteau
executa toate func iile necesare (precum digestie, respira ie, contrac ie, excre ie şi altele), dar nu se
puteau replica.
Adev rul este c nucleul celulei NU este microcontrelorul acesteia şi comportamentul ei nu
depinde de el, excep ie fiind func ia de reproducere. Aceast cercetare s-a realizat pân la cele mai
înalte nivele ale ştiin ei academice, dar nu este promovat oamenilor nespecialişti.
Aşadar, proteinele sunt generate de ADN şi determin citirea informa iei unui anumit segment
din ADN, care nu are posibilitate s se autoactiveze. Citirea se face pe baza unui semnal care se
ataşeaz la acea protein . Semnalul este elaborat de creier pe baza interac iunii dintre acesta şi
componentele bioinforma ionale (în special mintea şi conştiin a de ego). Aşadar, numai în aparen ,
ADN-ul ne controleaz via a, prin faptul c acolo sunt stocate o mul ime de informa ii, dar în
realitate ele nu sunt citite în mod obligatoriu.
ROLUL SUBCONŞTIENTULUI
Mintea controleaz biologia, dar avem dou min i. Este vorba de mintea conştient care este
creativ şi cea subconştient care e cea a obişnuin elor.
Când citeşti o carte, ea schimb mintea conştient , dar nu schimb automat şi subconştientul.
Subconştientul e locul în care suntem interconecta i cu ceilal i oameni şi ştiin a ne spune c 95% din
via a noastr provine din rularea programelor subconştiente şi doar 5% din ele vin din via a
conştient . Dac citesc o carte despre autovindecare, 5% din conştiin a mea spune c e un lucru
minunat de ştiut, dar 95% din via a mea nu provine din aceast cunoaştere, ci de la p rin i şi
educa ie.
Am descoperit toate substan ele apoi am descoperit genele şi apoi am spus dac corpul nu
„func ioneaz ” bine atunci unde s c ut m problema? Şi atunci am r spuns prin aceea c e ca şi
când automobilul t u e defect şi probabil unele componente sunt defecte. Dac privi i corpul ca pe
un autovehicul şi ceva nu „merge” bine, atunci îl „repari” aşa cum face un mecanic de la o
benzin rie… aşadar „repari” ceea ce e stricat. Pentru aceasta noi folosim medicamentele.
Acestea sunt chimicale utile pentru a „repara” un corp „chimic”. Noi credem c e un corp fizic
şi e suficient s punem în el chimicale ca s îl „repar m”. De aceea noi folosim medicamente. Şi s-a
dovedit c într-adev r corpul ESTE ca o maşin rie, una fizic , are p r i fizice, molecule, reac ii
chimice, dar povestea care a fost l sat „afar ” (din context – n.t.) este aceea c el are un „şofer”,
iar acesta e invizibil. Este mintea… mintea e „şoferul” maşinii. De ce e important aceasta?
Haide i s revenim la povestea cu maşina. Dac eu v-aş împrumuta dumneavoastr „maşina”
mea, dar nu ave i nicio educa ie (permis de conducere – n.t.), aşadar nu şti i cum s conduce i o
maşin , atunci o ve i strica, o ve i lovi, pentru simplul fapt c nu şti i s conduce i. Şi atunci ar
trebui tot timpul s repara i maşina. Ideea e c dac înv a i s conduce i maşina corect atunci ea va
rezista timp îndelungat, dar iat care e problema: corpul e ca o maşin , un vehicul, dar mintea e
„şoferul”. Dac nu oferim min ii noastre o „şcoal de şoferi” pentru a fi capabil s conduc un
vehicul, atunci mintea îl poate distruge în loc s -l men in s n tos.
Aceasta e adev rata problem cu care ne confrunt m în lume, deoarece pân acum, ştiin a şi
medicina nu prea au vorbit despre minte, pe motiv c e o energie invizibil . Ştiin a şi medicina înc
„func ioneaz ” cu principiile newtoniene care ne spun c numai lumea fizic e cea pe care trebuie
147
s o studiem. Ştiin a şi medicina au „scos” afar mintea din ecua ie spunând: „dac ceva nu merge
bine în corpul t u, înseamn c ceva s-a stricat şi asta e cauza”, dar acum am aflat c nu e aşa.
Mintea, de fapt, controleaz biologia.
Mintea (face parte din – n.t.) for ele invizibile, care sunt gândurile, iar gândurile influen eaz
biologia dumneavoastr . Din acest motiv, dac dumneavoastr ave i gânduri care nu sunt armonie
cu via a şi cu celulele din corp, dac ave i gânduri dezechilibrate, gânduri care sunt autodistructive,
dac ave i gânduri care nu v pot men ine (s n toşi – n.t.) acum s-a aflat faptul c aceste gânduri
invizibile v modific biologia (şi fiziologia – n.t.) în corp.
Şi astfel, dintr-o dat s-a spus: vechea ştiin spune c nu e nimic r u cu tine, ci doar anumite
p r i s-au defectat, dar noua ştiin spune: Nu! Dac ceva nu e în regul la tine, 90%! din timp,
aceasta nu are nimic în comun cu corpul fizic, ci doar cu gândurile tale şi modul în care ele
„conduc” corpul şi în ce fel ele produc pagube în acest corp. De cele mai multe ori, gândurile
dumneavoastr fac aceasta!
Revenind la ştiin care ne spune: „înainte de a te trata cu medicamente şi reac ii chimice,
primul lucru pe care ar trebui să îl fac este de a privi la rela ia ta cu gândurile (pe care le
transmi i – n.t.). Eul, mintea, toate aceste lucruri invizibile se afl la baza problemelor din corpul
fizic. În prezent medicamentele alopate sunt cea mai mare problem în îngrijirea s n t ii, deoarece
(multe din – n.t.) ele creeaz boli şi probleme serioase cu care ne confrunt m (ulterior).
GENETICĂ VS. EPIGENETICĂ
Acum avem o nou credin , care doar pare asem n toare. Deci controlul genetic e vechea
credin , dar control genetic înseamn ceva controlat de gene.
Noua ştiin doar pare asem n toare, dar de fapt e o adev rat revolu ie (în ştiin – n.t.) şi se
numeşte control epi-genetic. Acel „epi” din fa înseamn deasupra, aşa c atunci când spun
control epigenetic, ceea ce spun se refer la control de „deasupra” genelor şi dintr-o dat prima
întrebare care apare este: Ce anume controleaz genele? Mintea noastr .
Asta e noua ştiin … deoarece ne spune c dac schimbi modul în care experimentezi via a,
dac î i schimbi obiceiurile, dac î i schimbi emo iile şi atitudinile atunci î i modifici conforma ia
genetic . De ce e important? În vechea paradigm , cu controlul genetic, tu eşti o victim , deoarece
genele te controleaz . Noua paradigm , noua ştiin spune c tu eşti st pânul, deoarece po i schimba
conforma ia genetic prin schimbarea credin elor, a stilului de via , a emo iilor şi toate acestea î i
pot modifica conforma ia genetic .
Acesta e modul prin care po i crea boli, datorit credin elor tale şi tot acesta e modul prin care
te po i vindeca, datorit credin elor tale. Aceasta ne readuce la remisia spontan când cineva e în
faza unei maladii terminale şi dac îşi schimb credin ele, atunci (uneori) se vindec . Ce putem
înv a de aici e c putem face asta şi cu noi înşine. Noi ne control m s n tatea, astfel c trecem de
la postura de victim la aceea de st pân a vie ilor şi s n t ii noastre cu ajutorul noii ştiin e. Acestea
schimb întreaga viziune asupra s n t ii umane şi rela iilor interumane. Aceasta e o schimbare
profund la nivelul ştiin ei. Care e consecin a asupra s n t ii în lumina noilor schimb ri în fizica
newtonian şi cuantic ?
R spunsul e c : în lumea „newtonian ” e suficient s studiezi lucrurile fizice f r s inem cont
de energii, aşa c dac vre i s în elege i cum func ioneaz corpul uman, atunci studiem corpul pe
componente aşa dup cum un mecanic auto studiaz o maşin uitându-se la piese pentru a vedea
cum func ioneaz şi asta e ceea ce am f cut cu corpul uman. L-am privit ca pe o maşin rie fizic . L-
am „disecat” pe componente.
ACTIVAREA BIOPOTENŢIALELOR ENERGETICE
Experien a mea se bazeaz pe biologia credin elor şi atitudinilor. În continuare, î i voi prezenta
cum func ioneaz în cazul meu. Biologia credin elor afirm urm toarele: o celul , un om sau orice
alt organism viu interac ioneaz cu mediul, îl observ iar apoi r spunde acestor observa ii, ajustând
mereu corpul material, aşa c întotdeauna corpul se adapteaz mediului. În cazul oamenilor, celulele
corpului au rolul precis stabilit de a citi mediul, de a interpreta informa ia şi apoi de a transmite
informa ia spre celelalte celule iar acel grup de celule a fost denumit neuroni.
148
Creierul este un mecanism fizic construit din celule. Func ia creierului este de a citi mediul, de
a interpreta ce se întâmpl acolo şi de a trimite semnale spre restul corpului pentru a-şi coordona
comportamentul şi de a-şi ajusta (adapta – n.t.) biologia la mediu la modul optim posibil. Deci
creierul se reg seşte între mediu şi corp.
Interpretarea (automat – n.t.) a creierului nu este altceva decât rezultatul ac iunii min ii asupra
sa. Mintea este un super-interpretor, aşa c atunci când v folosi i mintea, dumneavoastr
interpreta i interac iunile din mediul în care v afla i, elabora i credin e şi atitudini bazate pe
cunoaştere şi ra iune, iar adev rul poate fi perceput astfel: func ia min ii este de a crea coeren între
programele şi credin ele proprii şi via a pe care o conducem. Rolul min ii este de a aduce
aplicabilitate credin elor şi tiparelor acesteia în via a real .
Dac credin ele noastre sunt în armonie cu s n tatea şi principiile vie ii atunci ne putem
bucura de o via fericit într-un corp s n tos, dar dac ele sunt incorecte, dizarmonioase,
incomplete sau nu în elegem lucrurile, atunci nu ne putem bucura de o via fericit şi de un corp
s n tos pentru c nu avem cum s facem aceasta. Via a noastr va deveni o reflexie fidel a tuturor
acestor credin e şi atitudini pe care le program m.
În psihologie şi psihiatrie se vorbeşte de mintea conştient şi subconştientul (numit uneori
eronat şi inconştient - n.t.), cele dou formând totuşi un întreg. Prin intermediul p r ii conştiente ne
conect m la spirit, identitate de sine (structurile bioinforma ionale – n.t.). Toate dorin ele,
ataşamentele şi emo iile sunt declanşate de fluctua iile min ii conştiente.
Atunci când eu te întreb: Cristian, ce anume î i doreşti de la via ?, r spunsul t u va veni din
mintea conştient . Subconştientul este de milioane de ori mai puternic decât conştientul, dar
subconştientul se comport asemenea unui magnetofon care imprim şi red ceva de pe o band . El
înva , creeaz obişnuin e, seteaz ritmuri etc.
Aşadar, lucrurile esen iale se creeaz în conştient iar prin repetare subconştientul le memoreaz
şi apoi le reproduce automat. (Acest fapt e de mare ajutor. Dac vrem de exemplu s modific m
ritmul respirator, atunci nu trebuie s realiz m decât exerci iile necesare pân când subconştientul
va şterge vechiul ritm şi îl va introduce pe cel nou. – n.t.)
Mul i oameni au impresia c via a lor se desf şoar pe baza conştientului, dar cercet torii în
neuroştiin e au descoperit faptul c aceast impresie e cât se poate de fals . Principala func ie
neurologic a creierului NU este controlat de conştient (de mintea conştient ), ci de subconştient,
care este, repet acest lucru, de milioane de ori mai puternic decât conştientul, în procesarea
informa iilor. Conform studiilor acreditate, 95% din via a noastr este dirijat de subconştient.
149
Iat de unde vine problema: tot ceea ce dumneavoastr dori i de la via sau dori i s realiza i
în via este o credin (şi un ideal – n.t.) a min ii (a conştientului – n.t.). Principalul program din
subconştient se „încarc ” în fiin a noastr prin observarea comportamentelor p rin ilor, fra ilor şi
surorilor, apoi pe cele ale comunit ii şi poporului din care facem parte. Diferen a este c , în timp ce
conştientul doreşte un anumit lucru de la via , subconştientul ruleaz un program automat despre
ceea ce al i oameni doresc de la via sau de la tine şi care e deja gata implementat.
Subconştientul este
limitat de tipare şi reguli, de
credin e false sau lipsite de
efect, deoarece i se spune c
eşti un om slab, incapabil
sau vulnerabil. Acestea sunt
credin ele majorit ii
celorlal i, care
interac ioneaz cu tine. Şi
deoarece 95% din acest
spectacol al vie ii este
„rulat” din subconştient, asta
înseamn c suma
credin elor altor oameni, cel
mai des întâlnite (comune
marii majorit i), dicteaz
mersul vie ii noastre.
Deci ceea ce credem c facem cu mintea conştient nu are o pondere mai mare de 5% în via a
noastr . Tot ceea ce noi creem în via nu reprezint altceva decât rularea unor programe (vechi –
n.t.) ale altor oameni, genera ie de genera ie, care men in active toate aceste credin e şi idealuri.
Dac al i oameni î i spun c po i face un anumit lucru (deoarece mul i al ii l-au mai f cut înaintea
ta) atunci îl po i face, dar dac ei î i spun c nu îl po i face atunci, cel mai probabil nu îl vei putea
face.
Cristian, tu vorbeşti despre trezirea biopoten ialelor umane latente, dar primul lucru pe care
trebuie s -l recunoşti este o opera iune care se realizeaz prin for a min ii (a conştientului – n.t.).
Deci oricine vrea s realizeze aşa ceva, are mai întâi nevoie s ştearg din subconştient programele
deficitare (care perturb biotransformarea fiin ei – n.r.) imprimate pe band înc din perioada
copil riei, deoarece tot ceea ce se afl în subconştient opereaz 95% din via a noastr .
Marea majoritate a oamenilor se simt sau sunt slabi, incapabili şi bolnavi, deoarece îşi extrag
informa ia şi programul acestui comportament din subconştient.
TRANSMUTAŢIILE BIOLOGICE ŞI SUBCONŞTIENTUL
În continuare redau o parte din dialogul înregistrat în anul 2012, pe skype, webcam.
Bruce Lipton: - Da, aş vrea s spun c ceea ce ai f cut tu a fost ca mai întâi s creezi un
gând… de fapt, ai creat o inten ie, aveai acest plan şi ai vrut s te focalizezi asupra gândului de
vindecare şi acesta e începutul procesului de vindecare deoarece tu i-ai setat „câmpul” invizibil
creat de gânduri. Gândurile sunt un „câmp” care î i modeleaz corpul, aşa c munca ta a fost
focalizat asupra unor modific ri în corp, modificarea nivelelor de energie (vital – n.t.) şi aici e cel
mai important punct la care revin şi anume: tu eşti şoferul.
Când tu ai început s faci vindecarea, de fapt ai preluat controlul „maşinii”. Deci atitudinea ta a
fost: „vreau s îmi conduc maşina aşa cum îmi place… am vrut ca acesta s fie rezultatul” şi la un
moment dat ai recunoscut modul în care i-ai schimbat via a, i-ai schimbat stilul de via , gândurile
şi ghici ce? Corpul t u s-a „adaptat” (schimbat – n.t.) simultan cu gândurile. Tu ai demonstrat rolul
min ii în calitate de „şofer” al „autovehicolului” în creerea st rii tale de s n tate. De aceea noi vrem
s revenim la oameni, deoarece medicina conven ional spune c tu eşti doar o victim . Ea spune c
tu nu po i controla starea de s n tate şi de aceea trebuie s pl tim companiile farmaceutice pentru
toate chimicalele pe care le produc şi e ceea ce ne-au f cut ele s credem, dar asta nu e adev rat!
150
De fapt, te po i vindeca (uneori) chiar mai bine f r medicamente. Tu însu i ai demonstrat

aceasta, pentru c e chiar esen a muncii tale. Asta e ceea ce ai f cut şi primul lucru pe care l-ai
f cut, dac stai un pic s reflectezi, de fapt tu ai f cut o promisiune (fa de tine însu i – n.t.), ai
creat o credin , „c eu voi face aceasta cu adev rat” şi în momentul în care ai f cut aceasta, practic
acela a fost momentul când ai pus „şoferul” în fa a volanului şi ai început s - i conduci maşina
(corpul).
Bruce Lipton: - Asta e ceea ce oamenii ar avea nevoie s înve e, deoarece mul i dintre ei sunt
undeva pe „scaunul din spate” al „maşinii” personale crezând c maşina se conduce ea singur , dar
ei trebuie s înve e c nu e aşa! Ei sunt „şoferii”. Iar tu ai înv at asta.
C.M.: - Da, dar a fost extrem de dificil, deoarece m-am hot rât la o vârst destul de înaintat ,
îns dac f ceam aceasta la 20 sau 30 ani atunci ar fi fost mult mai uşor.
Bruce Lipton: - Da, dar gândeşte-te pu in în felul urm tor: dac ai 30 sau 40 ani şi vrei s
înve i s schiezi pentru prima dat , î i va fi foarte greu s schiezi, dar dac ai numai 5 ani, atunci
po i înv a s schiezi într-o singur zi. Pe m sur ce îmb trânim este tot mai greu s ne schimb m
sistemul de credin e pentru c ele au devenit obişnuin e permanente.
Obişnuin ele au ap rut ca urmare a repet rii unor lucruri. Cu cât ai multe obişnuin e, cu atât e
mai greu s le schimbi. Prin urmare, tinerii se pot schimba mai repede decât vârstnicii… uneori, mai
ales copiii foarte tineri (pot face asta – n.t.).
Exist multe c i de a recâştiga controlul asupra min ii oferind oamenilor prilejul de a se
vindeca mult mai repede prin aceste tehnici aşa c tu eşti un pionier (în acest context – n.t.). Tu eşti
un pionier, deoarece te-ai întors acolo şi i-ai schimbat via a f r ajutorul acestei tehnologii şi aşa
cum ai spus, a fost foarte greu s faci aceste schimb ri, dar e foarte important s recunoaştem faptul
c exist noi c i de a face urgent aceasta deoarece e vremea s facem aceste schimb ri. Trebuie s
ne schimb m rapid pentru a men ine planeta în via , iar munca ta este foarte hot râtoare, deoarece
trebuie s existe cineva ce s poat „ar ta” calea. Dac nu ai putea demonstra asta, atunci nimeni nu
ar putea vedea.
Munca ta a fost important pentru a ne ar ta celorlal i „iat ceea ce am f cut cu via a mea, iat
cum am restabilit controlul asupra vie ii mele” şi asta e ceea ce oamenii au avea nevoie s înve e,
aşadar, tu ai devenit un înv tor prin faptul c ai demonstrat puterea pe care o ai şi de aceea ai un
rol foarte important nu doar în România, dar peste tot în lume, Cristian, deoarece munca ta
eviden iaz puterea pe care (de fapt) o are fiecare asupra vie ilor lor şi, cum spuneam, mul i oameni
cred despre ei înşişi c sunt victime. Iar tu ai venit s ne înve i altceva.
C.M.: - Mul umesc mult…, dar nu am f cut mare lucru. Am f cut chiar foarte pu in.
Bruce Lipton: - Da, dar ai f cut suficient pentru a le ar ta altora ca fiind posibile lucrurile în
care ei nu credeau.
C.M.: - Da…, adev rat…
Bruce Lipton: - De aceea tu ai creat o nou credin …
C.M.: - Probabil…
Bruce Lipton: - Cu siguran !, de aceea cartea mea se numeşte „Biologia Credin ei”, deoarece
credin a e foarte important .
C.M.: - Am citat din cartea dumneavoastr şi am men ionat-o la bibliografia acelui articol.
Bruce Lipton: - Tu eşti exemplul viu al utiliz rii acelei informa ii, iar aceasta e foarte
important pt mine.
Am încheiat citatul din interviul difuzat în anul 2012. În continuare Bruce Lipton a comentat
problema transmisiei non-genomice a unui comportament prin câmp morfic.
Noi to i particip m la crearea realit ii şi a lumii. Tocmai aici apare problema şi anume:
dumneavoastr nu sunte i singurii care creeaz ceva în acest moment, ci mul i al i oameni îşi
„creeaz ” realitatea în acelaşi timp. Dac to i ceilal i, marea majoritate, cred în exact acelaşi lucru,
atunci ei creeaz mai întâi un Câmp (Mental) de energie pe care se va sus ine viitoarea form de
realitate, ce va deveni realitate.
Dac tu îndr zneşti s crezi c eşti capabil de cu totul altceva decât restul lumii, atunci apar
probleme, deoarece câmpul t u de energie (mental ) nu e la fel de puternic şi intens ca al celorlal i.
Aşa c ceea ce mi-ai povestit despre lucrul pe care l-ai aplicat asupra ta, dar dac ai în localitatea ta
151
o mul ime de oameni care nu cred în aşa ceva, atunci ai avut nevoie de o energie (n.r., mental )
colosal , mai mare decât cea a tuturor celorlal i la un loc, pentru a aduce o anumit form de
realitate în fiin a ta.
Toate aceste manifest ri se produc în func ie de energiile vehiculate, deoarece vorbim aici de
intensit i şi magnitudini, nu doar de simple teorii. Intensit ile credin elor fiec ruia sunt
cuantificabile prin intermediul energiei câmpului creat. Prin urmare, cu cât sunt mai mul i oameni
care cred în acelaşi lucru (oricare ar fi el), cu atât mai puternic va fi şi câmpul, dar dac sunt pu ini
oameni care cred sau doresc s îşi aduc în via a lor o asemenea experien , cu atât mai slab va fi şi
câmpul de manifestare. Cu alte cuvinte, dac o minoritate poate afirma şi ar ta celorlal i c îşi pot
crea propria lor realitate, dar restul lumii nu crede în aşa ceva, atunci acea minoritate are dificult i
foarte mari în a-şi atinge scopul.
Problema cu manifestarea unei anumite realit i este: cât de mul i oameni sunt de acord cu ceea
ce faci. Iar urm toarea chestiune este legat de gândurile pe care le foloseşti la baza tuturor
credin elor pe care le manifeşti: credin ele tale te pot vindeca, te pot reînnoi şi po i face toate
miracolele pe care le-a f cut Isus şi chiar mai mult de atât. Aşa c aici intervine aspectul spiritual al
problemei. Fizica cuantic a venit cu aceast problem şi a spus c observatorul, experimentatorul,
cel care manifest experimentul, îl creeaz în acea lume.
Deci practic, ceea ce faci tu, Cristian, este c vrei s demonstrezi c aceste lucruri sunt cu
adev rat posibile, dar în acelaşi timp trebuie s recunoşti faptul c restul oamenilor au mari
dificult i în a fi de acord şi a crede în ceea ce faci, deoarece le ataci sistemul lor de credin e.
Drept r spuns din partea lor, va fi o respingere a sistemului t u de gândire şi de aceea a fost
foarte greu pentru tine s atingi aceast manifestare, aşa dup cum mi-ai spus într-unul din e-mail-
uri: „am avut nevoie de 14 ani doar ca s ajung acolo”. Motivul a fost c tu ai acumulat mult
energie, asemenea unui maestru de Qi-Gong, pentru a ajunge la un nivel critic, unde acea energie
putea fi folosit pentru a realiza manifestarea a ceea ce i-ai propus şi chiar ai reuşit aceasta. Dar
acum te întreb: ai avea suficient energie s îi aduci şi pe cei din apropierea ta la nivelul la care ai
ajuns tu? Ei bine, asta e mult mai greu. Ca şi concluzie, la cele afirmate pân acum aş dori ca tu şi
cititorii t i s în eleag urm torul lucru foarte important: Dumneavoastr crea i realitatea şi lumea
înconjur toare precum şi biologia din organismul propriu.
R spunsurile pe care i le voi oferi la întreb rile propriu-zise se bazeaz foarte mult pe aceast
idee, deoarece primul nivel de crea ie este mintea şi conştiin a. Rolul nostru este de a-i aduce pe (cât
mai mul i) oameni la aceleaşi valori spirituale şi de credin e (obiceiuri benefice), deoarece numai
dac vom ac iona colectiv vom putea crea orice.
NOTĂ: În cel mai bun caz, ne-am putea gândi la faptul c gândurile şi ac iunile noastre
modific structura şi func ionarea biologiei, dar nu datorit fizicii cuantice, ci datorit unor
interac iuni de alt natur care au la baz principiul observatorului folosit şi în fizica cuantic .
TRANSMUTAŢIA BIOLOGICĂ DUPĂ KERVRAN
Louis Kervran a realizat experimente fascinante, prin intermediul c rora a dovedit c celulele
sunt capabile s transmute elementele. Plantele au cele mai uimitoare capacit i de transmutare, iar
noi suntem înc incapabili s le în elegem. Aici avem un paradox: atunci când studiem omul,
spunem c este un organism extrem de complex şi inteligent, dar pe m sur ce ne îndrept m aten ia
spre organisme tot mai mici, precum cele uni- sau multicelulare, avem tendin a s spunem c nu pot
fi inteligente (inteligen implicit automat – n.r).
Dar asta nu e adev rat, deoarece corpul uman la rândul s u e creat de c tre celule şi din celule.
Desigur, corpul uman con ine o tehnologie situat undeva în afara celulelor, tehnologie care este
capabil s influen eze mediul pentru a-şi ob ine şi men ine toate substan ele de care are nevoie prin
intermediul reac iilor chimice care au loc în fiecare moment. De ce este atât de important s ştim c
celulele ne creeaz pe noi? Celulele sunt capabile s foloseasc acea tehnologie pentru a construi un
corp uman, iar acest mecanism este, momentan, situat dincolo de în elegerea noastr .
Celulele sunt cele mai capabile în folosirea şi utilizarea energiei şi a substan elor din mediu.
Noi spunem c celulele nu sunt inteligente, dar ele se afl aici de peste 2 miliarde de ani şi au
dezvoltat o abilitate excep ional de a se adapta şi modifica mediul, de a schimba un câmp (morfic –
152
n.t.), …(înregistrarea audio a avut întreruperi)…, plantele au o tehnologie situat dincolo de

capacitatea noastr de în elegere şi realizare practic .
Atunci când putem identifica aceasta, dup p rerea mea, ea trebuie s fie atribuit unei anumite
forme de inteligen şi atunci când celulele sunt capabile s fac ceva ce noi nu putem realiza, este
aproape jenant s accept m faptul c ele au (într-un anume context) o putere mai mare decât o are
fiin a uman privit ca întreg, dar este real! Cea mai important idee care se desprinde din aceste
cercet ri este c celulele pot modifica mediul, elementele şi interac iunile dintre acestea. Chestiunea
care l-a interesat pe Kervran a fost reluat de câ iva cercet tori japonezi şi au ajuns la aceleaşi
rezultate, dar problema cea mai mare este c ştiin a conven ional nu doreşte s se ajung la
asemenea lucruri. Ea nu crede în inteligen a şi puterea unor celule, aşa c analizeaz totul
fragmentat şi izolat, pentru a afla cum se produc toate acele transform ri.
Dar cu cât ei fragmenteaz celula în p r i şi analizeaz p r ile, cu atât mai greu le este s îşi dea
seama cum anume se produc transmuta iile sau cât de uimitoare poate fi inteligen a (implicit ) a
unei celule. De exemplu, celulele (plantelor) pot capta lumina Soarelui, CO2 şi fabric glucoz .
Descoperirea şi în elegerea unui astfel de mecanism ar rezolva problema alimentar a omenirii
pentru totdeauna. Oamenii nu pot în elege natura energiei electrice, chimice şi biologice pe care
celulele o folosesc pentru a converti lumina solar în hran folosind CO2 iar partea semnificativ
este aceea c e vorba de o tehnologie pe care oamenii nu o pot p trunde.
Şi atunci, tot ceea ce noi nu în elegem, numim… mister. Astfel, cercet rile lui Kervran par a fi
mai degrab „misterioase” decât ştiin ifice, pur şi simplu pentru faptul c nu le în elegem. Oare
ştiin a conven ional le va studia vreodat ? Foarte pu in probabil! Ştiin a conven ional , dar mai
ales biologia conven ional nu se va implica în acest domeniu, deoarece ele nu în eleg natura fizicii
cuantice şi rolul acesteia în celule, în biologia celular şi biologia uman .
Deci, este foarte pu in probabil ca ştiin a conven ional s fac vreun comentariu asupra acestei
chestiuni, deoarece este ceva atât de îndep rtat de sistemul ei de credin e, încât va considera c este
vorba mai mult de magie decât de ştiin . Este foarte dificil s g seşti oameni de ştiin care s
studieze ceva în care nu pot crede.
OBICEIURI-OBIŞNUINŢE-SUBCONŞTIENT
Pe aceasta se focalizeaz cartea mea „Biologia
Credin ei” şi am scris faptul c o credin se adreseaz la
dou p r i a min ii noastre. Mintea e acolo de unde vine
credin a, dar mintea e alc tuit din dou p r i. Avem partea
conştient şi partea subconştient . Diferen a dintre ele e c
atunci când spunem „subconştient”, în englez noi în elegem
„sub” ca fiind „dedesubtul la…”.
Deci atunci când eu lucrez prin subconştient aceasta se
face f r ca eu s pot vedea, totul e automat, e ca şi cum, de
exemplu, dac o bil vine spre ochiul t u atunci vei clipi
automat, deci nu vei avea timp de gândire ci e automat.
Motivul pentru care avem probleme este c cele dou min i nu lucreaz împreun prea mult. Mintea
conştient este conexiunea noastr personal cu „esen a”. Ea e identitatea noastr personal . Mintea
subconştient este magnetofonul. Aceasta are şi lucreaz doar cu obişnuin e.
Atunci când vrei s înve i ceva, doar „apeşi” butonul, repe i de mai multe ori şi pe urm redai
acel lucru f r s te mai gândeşti. S v dau un exemplu. Pân ce nu a i avut permis de conducere,
nu ştia i cum s conduce i o maşin . Trebuia s practica i, s practica i şi ajungea i s conduce i o
maşin atât de mult încât nu a i mai avut nevoie s v gândi i la nimic altceva. Intra i în maşin ,
introduce i cheile şi v gândi i doar unde vre i s merge i şi în rest nu sunte i foarte aten i pentru c
totul se întâmpl automat.
Deci se spune c , odat ce înve i un lucru şi apoi îl repe i, el devine un obicei, dar se va reg si
în mintea subconştient . Deci iat care e problema: Mintea conştient are toate dorin ele şi
necesit ile, dar atunci când eu te întreb, Cristian, ce î i doreşti de la via ? Asta e creativ, tu creezi
153
un r spuns, mintea conştient e creativ , dar cea subconştient doar ruleaz nişte obişnuin e. Ea nu
creeaz nimic.
Iat care e problema: Mintea conştient e creativ şi de aceea ea are dorin e de tot felul precum
„vreau s m vindec”, asta e o dorin ! „vreau s am succes”, asta e o dorin ! „vreau s am o
nevast frumoas ”, asta e o dorin !… deci asta e ceea ce vrei, dar acum am aflat c noi utiliz m
mintea conştient numai 5% din timp. Asta înseamn c 95% (unii specialişti au raportat procent mai
redus – n.r.) din via a noastr nu provine de la dorin ele creatoare, ci 95% din via primim de la
subconştient, da? OK, dar iat care e problema:
Obişnuin a fundamental sau primar din mintea
subconştient , o înv m de la p rin i şi cei apropia i înainte
de a împlini 6 ani. Privind la ceea ce fac p rin ii noi
„desc rc m” informa ii deoarece când suntem copii,
înregistr m tot ce vedem asemenea unei camere video, iar
obiceiurile pe care le vedem de la mama, tata, familie,
comunitate, acele obişnuin e se „încarc ” direct în
subconştient. Şi atunci eu voi spune, de exemplu, s zicem,
spui „vreau s fiu s n tos”, un cititor va gândi şi el „vreau s
fiu s n tos”.
Ei bine, asta e ceea ce spune mintea conştient care func ioneaz doar 5% din timp. Ce se
întâmpl cu programele subconştiente? Ei bine, ele vin de la familie. Dac ai boli în familie, asta nu
se datoreaz genelor, ci e datorit comportamentelor care creeaz boala. E de la educa ia de „şofer”
al „maşin riei”. Obişnuin ele tale î i conduc biologia, ca şi când ai fi setat-o pe „pilot automat”.
Obiceiurile care î i conduc via a nu sunt (neap rat – n.t.) ale tale, ci ele provin de la subconştientul
altor oameni, iar tu doar le „încarci”.
Deci, 5% din timp tu lucrezi cu dorin ele, iar 95% din
timp „rulezi” programele automate ale altor oameni.
Deoarece e ceva subconştient, nu îl po i percepe şi de aceea
oamenii au probleme în lume şi fiind atât de greu, ei spun:
„vreau s fiu s n tos!… încerc din r sputeri s fac asta!”,
dar indiferent cât de mult ai încerca, ai doar 5% resurse
mentale la dispozi ie. Restul de 95% sunt doar rul ri
„invizibile” ale unor obişnuin e înv ate de la familie, deci
asta e foarte important pentru c cei mai mul i oameni nu pot
s „vad ” c ei doar „ruleaz ” nişte obişnuin e.
Ei nu pot s se priveasc pe sine. În conferin ele mele,
eu le povestesc oamenilor urm toarele: oricine în trecutul s u
are sau a avut un prieten îi cunoaşte comportamentul.
Dumneavoastr îi cunoaşte i comportamentul foarte bine, dar dumneavoastr îi cunoaşte i şi pe
p rin ii acestuia. Şi uneori recunoaşte i faptul c prietenul (prietena – n.t.) dumneavoastr are exact
acelaşi comportament ca p rintele (p rin ii). Şi atunci te duci şi îi spui: „Bill, tu eşti la fel ca tat l
t u!”. Oamenii râd, deoarece de îndat ce spui aceasta, Bill va r spunde prin: „Cum po i s m
compari pe mine cu tata?”. Toat lumea râde, deoarece au experien e şi le spun: „Gluma e c to i
ceilal i îl pot vedea pe Bill, cu excep ia lui Bill”. Asta se datoreaz faptului c atunci când
subconştientul lui Bill creeaz un comportament, el înva de la tat l s u şi face aceasta automat pe
neobservate. Esen a povestirii este c noi to i suntem asemenea lui „Bill”.
To i lucr m cu comportamente invizibile pe care nu le vedem. De unde apare problema?
Deoarece ai men ionat aceasta, tocmai aici e problema şi anume ai spus: „e foarte greu s schimbi
lucruri”. La care eu î i r spund c : „î i este greu s faci schimb ri, deoarece foloseşti numai 5% din
timp mintea conştient ”, iar 95% din timp, tu rulezi doar obişnuin e care î i vin de la familie,
colectivitate etc., aşadar de ce e greu s faci schimb ri? Cititorii trebuie s în eleag faptul c
motivul e pentru că nu le pute i controla.
A i l sat mintea subconştient s le controleze. Ceea ce dumneavoastr ave i de f cut pentru a
v schimba via a, este s schimba i sistemul de credin e în care a i crescut, ave i nevoie s v
154
schimba i modul de gândire, asupra anumitor lucruri pe care le-a i înv at când era i tineri şi ve i
spune: „nu voi mai continua în felul acesta, ci îmi voi trăi via a într-un alt mod”.
Atunci când v ve i prelua puterea înapoi şi ve i schimba programul pentru ca s se potriveasc
cu cel din mintea conştient , atunci ve i începe s crea i (cu adev rat, n.t.) din mintea conştient .
Acela e momentul în care v ve i crea via a pe care o dori i.
IDEI NOI VS. OBIŞNUINŢE VECHI
Mul i oameni gândesc ceva în genul: doar pentru c mintea mea conştient are acum o nou
idee, atunci şi mintea subconştient ar trebui s aib aceeaşi idee. Nu! Asta e problema. Mintea
conştient poate avea toate ideile posibile, dar subconştientul înva numai din obişnuin e. Trebuie
s îl faci s repete din nou şi din nou, pentru c numai în acest fel va intra în subconştient. Aşadar,
dac o nou idee îmi trece prin mintea conştient , ea nu modific subconştientul. Subconştientul
trebuie s men in toate programele nealterate, pentru c dac s-ar modifica zilnic atunci ar fi o
nebunie. Subconştientul este suma obişnuin elor iar obişnuin ele nu se schimb zilnic. Aşa c dac
vrei s schimbi un obicei, atunci trebuie s depui o anumit munc (efort – n.t.). Mintea conştient
este creatoare.
Po i veni s spui oricând: „Hei, uite o idee formidabil !” şi eu spun „Da!”, dar asta nu e o
obişnuin , ci e doar o idee. Şi atunci unde e partea dificil ? Deoarece ai spus c a fost o parte grea.
Aa! Partea grea e c a trebuit s fac asta eu însumi şi s ştii c nu eşti singurul, deoarece atunci când
am întâlnit aceast nou biologie, am gândit: „Oh, extraordinar, acestea sunt idei noi, deci ar trebui
s îmi pot schimba via a, dar via a mea e neschimbat ”. Unde e diferen a?
Ei bine, pân ce dumneavoastr nu ve i face dintr-o idee un obicei permanent, pur şi simplu nu
va func iona! Deci unde e munca? Munca e acea parte grea de care ai men ionat, adic de a lua
ideea şi de a o for a s devin un obicei, o obişnuin , deoarece obişnuin , prin defini ie, înseamn
repeti ie. F r asta nu po i înv a nimic. Repeti ia, repeti ia, repeti ia… asta e tot ce ai nevoie.
Atunci când ai înv at alfabetul în copil rie, acesta nu l-ai înv at imediat ce l-ai şi auzit pentru
prima dat … De câte ori a trebuit s începi de la început? A,b,c, înc o dat şi înc o dat şi înc o
dat … şi l-ai repetat, l-ai repetat, l-ai repetat, a func ionat?
Da! Deci dumneavoastr trebuie s ini ia i un proces prin care s lua i o idee de la mintea
conştient şi s o „pune i” în subconştient. Deci e ca şi la tabla înmul irii… a trebuit s î i schimbi
vechile obişnuin e, deoarece ele nu se schimb uşor. Şi asta e un lucru bun, deoarece ne men ine
constan i. Dac mintea subconştient s-ar modifica zilnic şi ar trebui s înve i cum s te îmbraci în
155
fiecare zi, atunci nu vei putea face asta decât dac vei înv a zilnic la nesfârşit acest lucru. În fiecare
zi po i umbla f r s fie nevoie s înve i asta din nou. Astfel, subconştientul memoreaz programul,
dar dac vrei s schimbi programul atunci trebuie s faci un anumit lucru pe care eu îl numesc
„munca cea grea”.
HAOS VS. ÎNTÂMPLARE
Cuvântul „întâmpl tor” înseamn ceva complet aleator şi spunem c lucrurile se produc la
întâmplare. Ceva care e numit „haotic”, e cumva caraghios pentru c dintr-o anumit perspectiv ,
putem vedea un lucru care pare întâmpl tor, dar în haos, doar pare c e întâmpl tor, îns
„dedesubtul” lui se afl o organizare. Ceva pur întâmpl tor nu are nicio organizare în spate. Ceva
haotic doar pare a fi întâmplător, dar în realitate el nu este aşa.
În conferin ele mele folosesc un exemplu. Noi avem sta ii de metrou foarte mari aici, în New
York. În orele de vârf, multe metrouri opresc deodat în sta ii şi se deschid foarte rapid uşile. În acel
moment se pot vedea mii de oameni care urc sau coboar şi te gândeşti, uneori, c ei se deplaseaz
la întâmplare, dar nu e deloc aşa.
Ei nu se plimb la voia întâmpl rii, deoarece fiecare ştie exact la ce uş şi la ce vagon s se
îndrepte, dar pentru cineva care ar privi toate acestea de la un balcon, i s-ar p rea c mul imea se
mişc aleator. Fiecare merge undeva anume. Când am putea avea ceva întâmpl tor? Ei bine, dac în
acea sta ie, când lumea se mişc peste tot, cineva strig : „INCENDIU!”, atunci oamenii ar intra în
panic şi dintr-o dat ar începe s alerge…, dar unde anume? Ei bine, acum e aleator.
Aşa c ambele situa ii par asem n toare. În prima din ele fiecare pasager merge la o destina ie
precis , chiar dac , pentru cineva care ar privi de sus, ar p rea c e complet aleator, îns în cea de-a
doua situa ie, când cineva a strigat „INCENDIU!”, toat lumea ar începe s alerge oriunde asta e
complet aleator. Cele dou situa ii par asem n toare, dar numai una din ele e ordonat în timp ce
cealalt nu este. De ce e important acest lucru? Ei bine, pentru c atunci când privim starea vremii,
biologia corpului uman, fiziologia… cineva ar spune: p i avem norii, vântul… toate se dezl n uie la
întâmplare.
Nu! Se poate calcula matematic fiecare mişcare şi nu e la voia întâmpl rii. Asta ne sugereaz
acea poveste despre b taia aripilor unui fluture la tropice care este conectat cu o furtun în Statele
Unite. Aceasta se datoreaz faptului c fiecare mişcare se adaug la ceva anume, dar mintea noastr
nu ar putea concepe. Mintea nu îşi poate imagina aşa ceva şi cineva care priveşte de la distan ar
spune: „Oh, vremea e întâmpl toare!”, dar eu spun c dac a i m sura absolut fiecare lucru m runt,
precum b t ile aripilor tuturor fluturilor, atunci s-ar putea spune c vremea nu e aleatoare, ci se
bazeaz pe o matematic . Partea important legat de biologie e faptul c mul i oameni o v d ca
fiind aleatoare, dar eu spun „Nu!”.
În spatele ei se afl o ordine. Totul se produce conform unui plan. Dac în elege i aceasta
atunci, dintr-o dat , tot ce pare a fi biologie întâmpl toare nu mai este întâmpl toare, precum faptul
„tocmai m-am îmboln vit…, dar de ce?”, e „doar” un accident? Eu v spun: Nu! Dumneavoastr nu
a i v zut toate mişc rile, toate gândurile, toate emo iile, dar suma lor a creat boala, aşa c exist o
„organizare”… şi de ce e important? Ei bine, dac ceva anume e întâmpl tor, atunci nu-l po i
schimba niciodat . Dac ceva e haotic, atunci înseamn c exist un control undeva, iar asta
înseamn c po i schimba şi controla ceea ce e haotic, dar nu po i controla ceea ce e aleator.
Deci când cineva priveşte corpul şi spune: „Oh, e haotic în untru”, ei bine eu îi spun, da, e
haotic, dar controlabil. Şi aici e punctul unde trebuie s revenim pentru a în elege faptul c vie ile
noastre nu sunt accidente ale naturii, nu sunt aleatoare, ci vie ile noastre se afl doar într-o stare de
haos, care pare aleatoare, dar în spatele ei totuşi exist un plan.
156
18. TEORIA „CÂMPULUI” MORFIC VS. MASA CRITICĂ

Teoria câmpului morfic (morfogenetic), formulat de biologul Rupert Sheldrake completeaz
întregul tablou prin urm torul enun : formele şi comportamentele trecute ale organismelor le
influen eaz pe cele prezente şi viitoare, favorizând apari ia unor conexiuni şi deprinderi uluitoare.
Sheldrake a presupus c manifestarea câmpului morfogenetic la nivelul unui organism este
condi ionat de capacitatea celulelor sale de a „prelua” informa ia, respectiv de existen a unor
structuri „emi toare” care îşi exercit influen a asupra celulelor.
Conform teoriei morfogenetice, informa iile care stau la baza acestor mecanisme se manifest
dintr-un câmp morfic, ce ac ioneaz misterios asupra tuturor proceselor biologice. ADN-ul este o
„anten de recep ie” a acestor câmpuri, prin care se transfer celulei nu numai „datele” necesare
replic rii acesteia, ci şi întregul „program de comportament” care nu este inclus în lan ul moleculei
ADN, reprezentând un fel de informa ie „transfizic ” aferent . Faptul în sine a generat noi
controverse printre savan ii care nu accept prezen a unor factori informa ionali în „afara”
c r mizilor vie ii (atomi şi molecule), aceste fenomene „ciudate” fiind numite arbitrar paradoxuri.
Sheldrake a avansat chiar şi ideea conform c reia ADN-ul uman nu reprezint doar matricea
informa ional-structural pentru o fiin , ci mai degrab este „antena” de emisie-recep ie a câmpului
morfic înconjur tor, care genereaz continuu aceast informa ie. Astfel, o fiin vie este atât
receptorul, cât şi emi torul viitoarelor „obişnuin e” sau câmpuri morfice ce se vor implementa la
nivelul societ ii. Implementarea unui anumit câmp morfic, comportament, idee la nivelul colectiv
al umanit ii se poate face numai dac un num r suficient de mare de indivizi îşi doresc aceasta.
Conform experimentelor desf şurate de Sheldrake pe maimu e, porumbei şi şoareci este nevoie
ca minim 2-4% din indivizii unui grup, familii sau specii s înve e anumite deprinderi pe baza unui
efort individualizat pentru a determina implementarea acesteia în scurt timp la restul indivizilor.
Exist îns şi un paradox al acestei teorii în ceea ce priveşte starea de s n tate şi fericire a
oamenilor (pe care aproape f r excep ie, to i şi-o doresc).
Aceasta se înr ut eşte vizibil, deoarece adopt exact acele ac iuni şi gânduri care resping
s n tatea şi fericirea, iar prea pu inii indivizi ce au atins acest punct optim al vie ii, nu reuşesc s
genereze un câmp morfic suficient de intens, pentru a determina schimbarea st rii celorlal i.
În lumina acestei cunoaşteri, transmuta ia, transsublimarea şi biotransformarea nu numai c
sunt reale şi posibile, dar ele reprezint îns şi bazele vie ii, iar noi suntem atât observatori, cât şi
participan i la aceste microexperien e în fiecare moment. Întregul nostru comportament, format din
atitudini, gânduri şi emo ii determin nemijlocit rezultate în aceast uzin psihofotonuclear care se
afl în noi. Spre deosebire de prezen a transmut rii naturale a elementelor în regnul mineral, vegetal
şi animal, omul are aptitudini conştiente de a le îmbun t i, de a realiza transsublim ri semnificative
ale materiei spre forme energetice, de a dirija conştient anumite procese fiziologice în beneficiul
s u, îns el nu le cunoaşte sau nu le recunoaşte.
TEORIA SUBSTRUCTURILOR FOTONICE DETERMINISTICE
Vlail Kaznaceev (fost director al Institutului de Experimente Clinice şi Medicale din
Novosibirsk), a în eles faptul c celulele prezint un sistem complex de comunicare pe baza unor
semnale. Acestea sunt transmise dinspre mediul exterior spre celul şi invers, deoarece conştien a
experien ei este trimis înapoi la biocâmp, efectuând modific ri asupra acestuia. Kaznaceev a
realizat experimente pe culturi de esuturi timp de 20 ani, în urma c rora a demonstrat c viziunea
modern despre boal şi s n tate, bazat pe fundamentele ştiin ei medicale ortodoxe, este
incomplet . În unele experimente desf şurate în fosta U.R.S.S., Kaznaceev a descoperit faptul c
unele tipare de boal sau moarte celular pot fi transmise electromagnetic şi indus altor celule- int
care absorb radia ia.
Experimentul s u const în amplasarea, fa în fa , la o distan de câ iva centimetri, a dou
containere, perfect sterile şi identice, sigilate, prev zute cu un geam transparent şi sub ire din sticl .
Containerele trebuie s fie perfect izolate de orice alte câmpuri şi energii din mediu, cu excep ia
celor dou ferestre situate la aceeaşi în l ime fa de mas . Containerele au fost orientate cu
157
ferestrele una spre alta, pentru a se realiza o leg tur optic între ele1,2. Ulterior, se alege o bucat
de esut dintr-o cultur de laborator, care este t iat în dou jum t i în condi ii de sterilitate. Fiecare
jum tate se introduce
în câte un container şi
apoi acesta se
sigileaz .
Prima parte a
experimentului se
desf şoar cu
containere care au
ferestrele construite
din sticl obişnuit .
Urm torul pas const
în a infecta unul din
ele cu un agent
selectat (care poate fi
un virus, bacterie,
otrav chimic ,
radia ie nuclear etc.) 1,2. În scurt timp, esutul din containerul infectat se îmboln veşte şi moare, în
timp ce esutul din containerul neinfectat r mâne s n tos, spre fericirea ştiin ei medicale care nici
nu ar putea concepe altceva.
Partea a doua a experimentului se desf şoar identic, cu singura excep ie c ferestrele
containerelor sunt confec ionate din sticl de cuar de aceeaşi grosime şi dimensiuni. Spre marea
nefericire a ştiin ei medicale, ambele esuturi se îmboln vesc şi mor la o diferen în timp de numai
12 ore. Uneori era suficient ca celulele neinfectate s fie în contact optic timp de 18-20 ore cu cele
infectate, pentru ca acestea la rândul lor s poat infecta sau determine reac ii simptomatice unui al
treilea lot de celule.
Toate experimentele s-au desf şurat în containere sigilate. Lucr rile anterioare ale lui A.G.
Gurvici l-au ajutat pe Kaznaceev s în eleag faptul c radia ia mitogenetic a celulelor (de natur
fotonic sau asem n toare acesteia) poate influen a alte celule. Sticla de cuar permite trecerea
radia iilor ultraviolete (UV), în timp ce sticla obişnuit le reflect . Kaznaceev s-a gândit s
numeasc aceşti aşa-zişi fotoni celulari „fotoni ai mor ii”, cu propriet i asem n toare celor din
spectrul UV real. În cele mai multe cazuri, esutul s n tos a „absorbit” „fotonii mor ii”, dup care s-
a îmboln vit şi a murit. Astfel, Kaznaceev a demonstrat experimental faptul c tiparele bolii şi
mor ii celulare pot fi transmise şi induse altor celule printr-un mecanism de tip electromagnetic1,2.
Acest mecanism are la baz biopoten ialul celular, care reprezint sistemul principal de control
al celulei, generator al unor emisii de substructuri fotonice deterministice. Din nefericire, rezultatele
experimentelor au depins de mult mai multe variabile şi factori, par ial necunoscu i, ceea ce a
determinat o reproductibilitate limitat din punct de vedere statistic, mult prea mic pentru a
generaliza şi accepta aceast teorie conform rigorilor ştiin ei.
Trebuie men ionat faptul c teoriile lui Emoto, Sheldrake şi Kaznaceev nu pot fi sus inute
statistic cu un num r suficient de mare de experimente reuşite. Deşi, dup numeroase experimente
şi cercet ri, câmpul morfogenetic nu a putut fi pus în eviden asemenea unui câmp fizic, s-a b nuit
c , fiind vorba de un sistem informa ional, acesta nu poate s respecte şi s manifeste tr s turile
unui câmp fizic cunoscut. Cercet rile lui Rupert Sheldrake au fost extinse în zona de analiz şi
în elegere a fenomenelor sociale umane, a comportamentului social uman şi au fost, într-un anume
fel, continuate de c tre o echip de cercet tori de la Institutul Politehnic Rensselaer, Statele Unite,
pe durata a cel pu in 20 ani.
Aşadar, în noua lumin a descoperirilor de la Institutul Politehnic Rensselaer, conceptul de
mas critic este introdus pentru prima dat în sociologie, psihologie şi chiar biologie.
Într-un articol publicat recent pe site-ul institutului, numit „Regula Minorit ii” cercet torii J.
Xie, S. Sreenivasan, G. Korniss, W. Zhang, C. Lim şi B. K. Szymanski au fost interieva i de c tre
jurnalista de ştiin Gabrielle DeMarco pentru a comunica rezultatele studiului pentru publicul
158
nespecialist. Gabrielle DeMarco a publicat acest articol în data de 25 iulie 2011 pe site-ul
Institutului Politehnic Rensselaer în care preciza urm toarele (notele mele sunt între paranteze):
Oamenii de ştiin de la Institutul Politehnic Rensselaer au descoperit faptul c e nevoie de
aproximativ 10% din num rul indivizilor unui grup (oraş, stat, regiune sau întreaga omenire – n.t.)
s manifeste o credin de nezdruncinat (sau un anumit comportament, idee, atitudine, obicei, etc –
n.t.) pentru ca, în cele din urm , credin a (ideea, comportamentul, obiceiul etc. – n.t.)
respectiv/respectiv s fie adoptat (acceptat ) de restul majorit ii indivizilor acelui grup (oraş,
stat, regiune sau întreaga omenire – n.t.). Cercet torii, care sunt membri ai Centrului Re elei
Academice de Cercetare Social-Cognitiv (SCNARC) de la Rensselaer au utilizat metode
computa ionale şi analitice pentru a descoperi punctul în care o credin manifestat la nivelul unei
minorit i, devine o opinie majoritar .
Descoperirea are implica ii în studiul şi influen a interac iunilor sociale, începând de la
r spândirea unor inova ii pân la implementarea unor idealuri politice. „Atunci când num rul celor
care cred c t rie în acea opinie se afl sub 10% din popula ia acelui grup, nu exist niciun
progres vizibil în r spândirea ideilor. Practic, ar fi nevoie s treac un timp egal cu vârsta
Universului pentru ca ideea s se r spândeasc la nivelul acelui grup pe cale „natural ” şi s fie
acceptat de majoritatea”, a afirmat directorul SCNARC, Boleslaw Szymanski. „Îns din
momentul în care acea idee este acceptat de c tre min ile a mai mult de 10%, ea se va r spândi ca
o flac r .”
NOTĂ IMPORTANTĂ:
În func ie de m rimea grupului, timpul de r spândire variaz , de la s pt mâni pân la câ iva
zeci de ani, dac ne referim la întreaga omenire. Numeroase bloguri şi website-uri cu profil esoteric
s-au angajat în difuzarea unor informa ii aşa-zis revelate, legate de modul şi condi iile pe baza
c rora omenirea ar putea face un salt în evolu ie.
În ciuda faptului c acei indivizi
neag cu insisten ştiin a clasic şi
rezultatele ei, iat c în anul 2011,
oameni de ştiin de la Institutul
Politehnic Rensselaer din Statele Unite
au anun at rezultatele unei cercet ri
speciale legate de masa critic
necesar unui grup, stat sau întreaga
omenire pentru a face un salt calitativ,
dar acest salt nu se poate produce aşa
cum e explicat în cadrul şcolilor şi
grupurilor esoterice. Cum se ştie,
fizica nuclear a introdus acest
concept de „mas critic ” odat cu descoperirea propriet ilor atomilor de Uraniu de a produce
explozie nuclear numai dac masa dep şeşte o anumit valoare, numit mas critic şi atunci
reac ia în lan se va autoîntre ine. De exemplu, în cazul uraniului-235 masa critic este de
aproximativ 50 kg.
Este interesant de reamintit faptul c , de fapt, f r s aib ca scop, Rupert Sheldrake a studiat
acest fenomen al masei critice (aplicat în biologie), fiind pentru prima dat eviden iat în studiile pe
maimu e şi şobolani. Acestea au ar tat c dup ce li s-a implementat, prin educa ie, un anumit
comportament, (precum acela de a sp la bananele înainte de a fi consumate, sau de a g si rapid
caşcavalul într-un labirint) to i indivizii genera iilor viitoare, ale aceleiaşi specii au preluat acest
comportament şi îl manifest şi în prezent. Rupert Sheldrake a considerat c acest fenomen ar fi
guvernat de un câmp, fapt care îns i-a adus o reputa ie proast în rândurile comunit ii ştiin ifice.
În lumina descoperirilor de la Institutul Politehnic Rensselaer, putem spune c , dintr-un anumit
punct de vedere, experimentele lui Rupert Sheldrake au demonstrat existen a acestei mase critice la
nivelul social al anumitor specii animale.
159
19. DIALOGURI CU TEOLOGUL MICEAL LEDWITH
SCURTĂ BIOGRAFIE
Începând cu anul 2005, teologul de talie interna ional Miceal Ledwith a „abdicat” de la dogma
oficial , în momentul în care o serie de evenimente şi descoperiri i-au schimbat definitiv concep ia
despre rolul Bisericii. A fost slujitorul credincios al acestei institu ii în perioada 1960-2005.
Datorit func iei înalte ocupate vreme de 17 ani, în vecin tatea sfântului scaun papal, nimeni
nu a reuşit s îl conteste public. N scut în districtul Wexford din Irlanda, în anul 1942, Miceal a fost
interesat s descopere r spunsurile la marile întreb ri în leg tur cu via a şi destinul omenesc.
În anul 1960, a devenit student al Colegiului Maynooth, care era principalul seminar, pentru
întreaga Irland , dup care a continuat studiile la un colegiu al Universit ii Na ionale a Irlandei,
care e una pontifical . O universitate pontifical are statutul dat de Pap , modalitate prin care au
debutat multe dintre universit ile originale şi str vechi din Europa.
A ob inut mai multe licen e, precum cea în arte a Universit ii Na ionale a Irlandei sau în
filosofie la Universitatea
pontifical din Maynooth.
În continuare, a ad ugat
studiilor sale de teologie
sistematic alte domenii,
precum fizic , chimie,
domeniul juridic, istorie şi
literatur .
A ob inut alte licen e
şi titluri academice, care
au culminat cu doctoratul
în teologie. Datorit
rezultatelor excep ionale,
a avansat rapid ca şi cadru
didactic: conferen iar,
profesor apoi decan, şef de
departament, arhivar al
universit ii şi în final
vice-preşedinte în 1980. În
anul 1985, a fost desemnat
preşedintele Colegiului
Maynooth pe o perioad
de 10 ani.
Conform cuvintelor sale: „Am devenit preşedintele Comitetului Preşedin ilor Universit ilor
Irlandeze şi am fost membru al Biroului Guvernator al Conferin ei Universit ilor Europei.”
Dar în tot acest timp, pe cât era de ocupat cu îndatoririle profesorale şi administrative, Ledwith
a continuat c utarea r spunsurilor la marile întreb ri existen iale. În 1980, s-a produs un lucru foarte
semnificativ. A fost numit membru al unui mic grup elitist de teologi din întreaga lume, numit
Comisia teologic interna ional .
Acest grup era îns rcinat cu sf tuirea episcopului Romei şi a Papei în chestiuni teologice.
Ledwith a declarat urm toarele:
„Urma s ocup aceast func ie timp de trei trimestre separate, totalizând 17 ani. Am luat
foarte în serios aceast pozi ie şi pentru aproape toat acea perioad de timp, şeful comisiei a fost
actualul Pap , Benedict al 16-lea, pe atunci era cardinalul Joseph Ratzinger. Eram foarte conştient
c Papa Ioan Paul al II-lea, pe care îl sf tuiam, avea o responsabilitate enorm . Mai mult de 1
160
miliard de catolici din întreaga lume depindeau de fiecare cuvânt al lui… şi cuvântul s u era foarte
respectat de multe alte şcoli religioase, fie ele creştine sau noncreştine.”
Perioada slujirii scaunului papal s-a încheiat în 1997, dup care Ledwith a continuat s fie
preocupat de r spunsurile la marile întreb ri existen iale. În cele din urm , a ajuns la o serie de
concluzii şocante şi zguduitoare. Pentru a comenta şi detalia explica iile lui Ledwith am folosit
citate ale unor filosofi, oameni de ştiin şi teologi culese de prof. Adrian P tru , în lucrarea „Ştiin ,
Chimie, Nanoclusteri”, ap rut în anul 2007 la Casa C r ii de Ştiin . Înainte de a aborda subiectul
dezvoltat de Miceal Ledwith, este important s punct m câteva aspecte cu privire la rolul
spiritualit ii, respectiv rolul Bisericii, pentru a face distinc iile necesare între acestea dou .
„Spiritualitatea se refer la experien ele sau tr irile personale nemijlocite (experien e
spirituale şi/sau mistice) ale unor persoane cu aptitudini speciale, în dimensiuni ale realit ii, reale
sau aparente, ce nu ar apar ine lumii fizice. Aceste persoane (mistici, maeştri spirituali, vizionari,
profe i, şamani, sfin i etc.) nu au nevoie de un loc special şi de un cadru anume pentru experien ele
lor cu caracter strict personal sau individual, care ar reprezenta o rela ie special dintre om şi
Univers. Deşi are la fundamentele sale astfel de experien e personale şi revela ii, religia reprezint
un sistem organizat ierarhic, devenind practic o institu ie de tip laic ce ofer servicii spirituale
omului obişnuit. Religia organizat propune omului comun, denumit credincios, un loc anume
desemnat (templu, biseric , sinagog , moschee etc.), persoane autorizate (preot, rabin, imam etc.)
şi anumite practici (rug ciune, spovedanie, post etc.), pentru a-i mijloci contactul cu Divinitatea, a-
i purifica trupul şi sufletul, a-l feri de cel R u şi a-l conduce spre mântuire, care este obiectivul
suprem declarat al oric rei religii. Religia este dogmatic , avînd la baza sa doctrinar una sau mai
multe c r i sfinte, considerate revelate şi infailibile. De aceea, religia organizat descurajeaz
sistematic noi experien e spirituale şi revela ii, care ar putea altera şi afecta esen a doctrinei
dogmatice pe care o sus ine.” (Adrian P tru , „Ştiin , Chimie, Nanoclusteri”).
Ledwith a observat tocmai acest fapt, care a început s îl deranjeze şi anume nerecunoaşterea
de c tre Biseric a experien elor spirituale personale care se îndep rteaz de la dogm . Primul dintr-
o serie de DVD-uri realizat de Miceal Ledwith se numeşte „Marea Decep ie (Partea 1): Patru
întreb ri esen iale într-un Univers de tip hamburger”.
Miceal Ledwith a avut acces la toate bibliotecile şi c r ile de teologie din locurile unde l-a
înso it pe Pap timp de 17 ani. Astfel, a putut compara scrierile teologice din cele mai importante
arhive din lume, pentru a afla care sunt motivele pentru care se cunoaşte atât de pu in despre via a
lui Isus şi de ce extrem de pu ini oameni au manifestat rezultatele spirituale men ionate (destul de
succint) în scrierile sacre.
Una din frazele cheie care se afl la baza afirma iilor sale este un citat din Evanghelia dup
Ioan: „Vorbind despre miracolele pe care le-a înf ptuit, pe care le-a numit „lucr ri”, el a spus:
dac ve i crede în Mine, prin ceea ce v-am înv at, ve i face toate miracolele pe care le-am f cut şi
chiar mai mari decât acestea.” Asta scrie Sf. Ioan în Capitolul 14 şi pute i verifica în Biblia pe care
o ave i acas . Este ceea ce ar trebui cu adev rat s crede i şi s realiza i. De ce nu putem crede c
aşa ceva este posibil şi pentru noi? Ledwith ne spune c tr im într-o mentalitate a unui univers în
form de hamburger şi c acesta e doar unul din motivele pentru care nu suntem în stare s atingem
starea de trezire spiritual în cele mai profunde aspecte.
INTRODUCERE
Miceal Ledwith a studiat teologia la modul practic, urm rind s descopere de ce, dup peste
2000 ani de creştinism şi alte religii, oamenii au tr it rareori o cunoaştere de sine sub forma unor
experien e mistice. În toat aceast prezentare, ne vom referi la experien ele de tip mistic,
iluminator şi transcendent, care îmbun t esc semnificativ via a practicantului şi a celor apropia i.
Ledwith a ajuns la aceste aspecte în urma eforturilor sale de a afla motivul pentru care Biblia şi
epistolele au prea multe lipsuri.
„Într-adev r, când privesc în afara creştinismului, sunt condus c tre concluzia propriilor mele
cercet ri şi anume niciuna dintre marile religii nu s-a ridicat vreodat la nivelul promisiunilor
f cute de fondatorii lor. Aceasta a reprezentat o chestiune foarte serioas pentru mine şi am sim it
161
c era nevoie acut de o examinare mai profund a ceea ce a fost şi a f cut Iisus, decât cea
promovat la sala de curs şi de c tre preo i în întreaga lume creştin .
Când citi i cele trei Evanghelii ale Noului Testament canonic şi celelalte evanghelii care nu au
ajuns niciodat în Noul Testament din motive evidente, dup cum ve i afla în continuare, primul
lucru pe care îl observ un c ut tor sincer poate fi rezumat astfel: Iisus s-a n scut în Bethleem, fapt
care acoper câteva zile din via a lui, apoi p storii vin s îl viziteze şi Magii vin s îl onoreze.
Aceştia f ceau parte din dou dintre cele mai dispre uite clase în mintea unui evreu ortodox, pentru
c p storii erau un fel de paria, iar magii erau astrologi babilonieni, pe care orice evreu cu fric
de Dumnezeu i-ar fi detestat şi evitat.
Urmeaz refugiul în Egipt pentru a sc pa de persecu ia regelui Irod, apoi reîntoarcerea din
Egipt, dar nu ni se spune când, dup care urmeaz iar şi un mare spa iu gol. Nu mai ştim nimic din
momentul când se întoarce din Egipt, pân când îl reg sim în templu la vârsta de 12 ani. Dup
aceasta apare un spa iu gol şi mai mare, de 18 ani, despre care nu ni se spune nimic în Noul
Testament, cu excep ia faptului c a plecat în Nazareth iar tradi ia creştin a presupus c ,
probabil, a lucrat ca tâmplar. Dac a putut realiza tot ceea ce a f cut, lucrând doar ca şi tâmplar,
ar fi interesant s ne dorim cu to ii s fim tâmplari. Acel spa iu gol de 18 ani este mai mult de
jum tate din întreaga sa via .”
Ledwith precizeaz c şi-a dedicat via a c utând r spunsurile la marile întreb ri existen iale:
Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndrept m? Spre surprinderea sa, a observat c
r spunsurile oferite de marile religii sunt dezam gitoare, sentimentale şi lipsite de con inut sau, cum
spunea filosoful francez Maurice Blaundel, nu e o problem de intelect, ci de gust.
Nu numai teologii şi adep ii religiei se lovesc de aceste aspecte metafizice, ci şi unii oameni de
şiin , care se simt poate prea singuri şi descuraja i în fa a unui Univers rece şi impersonal, dar
imaginea acestora despre o eventual realitate de ordin superior este foarte diferit de cea a Bisericii
şi religiilor tradi ionale, aflându-se adesea în contradic ie flagrant cu dogmele oficiale.
Destul de recent, Ledwith a devenit preocupat atât de interpret rile ştiin ifice ale acestei
realit i de ordin superior, cât şi de cele mistice din afara Bisericii, întâlnindu-se în c ut rile sale cu
înv turile lui Ramtha (alias G.Z. Knight), care a suscitat interesul multor oameni cu preg tiri
diferite.
SECVENŢE DIN INTERVIURILE PRIN SKYPE WEBCAM
Miceal Ledwith: - Nu ştiu s - i spun în ce m sur medicina conven ional admite c o
afec iune este incurabil , dar cred c fiecare dintre noi are o p rere personal despre acest lucru.
Cert e c în urm cu doar un an vorbeam la o conferin în Canada, la Vancouver, când am început
s observ c devenise dificil pentru mine s urc sc rile.
Aceasta a fost prima etap . Am crezut c este ceva trec tor, dar pe m sur ce trecea timpul
starea s-a înr ut it. Aşa se face c ajunsesem în martie 2011, de fapt în martie şi aprilie, s pot
umbla doar 2 metri, s nu mai pot deschide cu mâinile un borcan sau o sticl , pentru c mâinile
mele erau extrem de sl bite astfel încât nu mai puteam scrie sau tasta.
Trebuia s folosesc... nu ştiu dac şti i genul acela de cleşte, un dispozitiv mecanic cu mâner,
pe care îl foloseam s pornesc maşina (aprinderea motorului), deoarece nu puteam r suci cheia în
contact sau în încuietoarea uşii. Aşa c în final abilitatea mea fizic de a face ceva ajunsese practic
la zero. Ca atare, am beneficitat de o gam extins de tratamente cu ajutorul unui asistent medical
amabil, care credea c problema se afl undeva la spate sau la coloana vertebral sau la creier... Am
ajuns şi la spital, unde am f cut 9 RMN-uri (rezonan magnetic nuclear )… şi nu au g sit nimic.
În cele din urm , dup o testare a nervilor periferici, doctorii au tras concluzia c nervii din bra ele
şi picioarele mele îşi pierdeau membrana protectoare, asemeni unui fir electric care îşi pierde
învelişul izolator.
Se pare aşadar c este o afec iune extrem de rar , dar oricum ideea e c nu exist un tratament
conven ional. Nu pot s -mi exprim suficient recunoştin a pentru îngrijirea pe care am primit-o de la
personalul medical, dar ideea este c nu exist un tratament, pentru c presupun c boala e atât de
rar , încât nu merit banii, investi ia şi timpul s descoperi un tratament pentru câteva cazuri izolate.
Aşa c mi s-a spus c nu pot beneficia de un tratament care oricum implica o combina ie „exotic ”
162
de substan e şi ar fi costat 2000 de dolari injec ia, care ar trebui s -mi fie administrat printr-o
transfuzie de sânge, ini ial s pt mânal, apoi la dou s pt mâni, apoi lunar etc., fiecare injec ie
necesitând internare în spital.
Una peste alta, o singur sesiune de tratament (o internare) ar fi costat în jur de 7.000 dolari,
deci face i socoteala! Pe lâng faptul c nu m sim eam dispus s joc rolul de cobai, am hot rât c
voi proceda altfel. Toate lucrurile pe care le-am studiat de-a lungul anilor, în termeni de fizic a
corpului uman, de rolul min ii şi desigur, din în elegerea fundamentelor realit ii, sunt altele decât
ideea pe care am parodiat-o în DVD-ul meu despre „Universul în form de hamburger” adic noi ne
afl m la mijloc, c regatul spiritual e deasupra noastr şi sub noi se afl lumea subteran , iadul sau
infernul. Nu aşa arat lumea în care tr im....
C.M.: - Cum a i reac ionat la aflarea diagnosticului şi care era starea emo ional la vremea
aceea, dup ce a i ascultat ce au spus medicii? Cum a i reac ionat la aceasta?
Miceal Ledwith: - Ei bine, la vremea când doctorii îmi puneau acel diagnostic eu eram deja
bine, pe cale de recuperare. Aşa c n-am avut o reac ie catastrofic la aflarea diagnosticului. Acum
trebuie s şti i c în urm cu 20 de ani, ca s fiu mai exact în ianuarie 1992, am suferit de o boal
asem n toare. Nu are nicio leg tur cu afec iunea de acum, dar sunt asem n toare ca simptome. La
vremea aceea era vorba de o boal numit mielit transvers .
Efectele pe care le producea afec iunea mea de anul acesta erau foarte asem n toare cu cele ale
bolii pe care o avusesem în urm cu 20 de ani, deşi biologic ele nu erau corelate.
VINDECAREA MIELITEI TRANSVERSE

Miceal Ledwith: Deci, acum 20 de ani eram complet paralizat, nu puteam s ridic nici o
lingur , eram spitalizat şi conectat la aparate, nu puteam s efectuez nici cele mai de baz ac iuni,
totul trebuia f cut pentru mine. Şi era o etap crucial în via a mea, dac îmi permi i, Cristian, s
dezvolt pu in ideea. Mielita transvers a fost prima problem de s n tate pe care am avut-o. Dup
cum ştim, din conversa ia noastr anterioar , mielita transvers este o form mai sever de
poliomielit . Ambele sunt boli care distrug tecile de mielin din jurul nervului şi dup cum se ştie,
impulsul neuronal circul de jur împrejurul nervului şi nu prin „firul” central propriu-zis... impulsul
circul , de fapt, prin bulbii tecii de mielin care este înf şurat în jurul nervului.
Semnalele ce parcurg ”firele electrice” pe care le numim neuroni mai precis axonii nervilor din
corpul nostru… semnalele nu circul prin partea central a axonului, ci sar (ca un cangur) de la un
bulb de mielin la altul, mergând în jurul axonului nervului şi nu prin centrul aşa-numitului „fir
electric” al nervului.
Dac am compara viteza cu care impulsurile nervoase circul în corpul nostru atunci când
tecile de mielin sunt în regul , în compara ie cu situa ia în care ele sufer afec iuni aşa cum este
mielita transvers , atunci ve i începe s observa i c , dac , s spunem c viteza de 240 km/h e viteza
normal cu care circul impulsurile nervoase în corpul nostru, atunci gândi i-v c dac tecile de
mielin sunt distruse, impulsul nervos trebuie s circule direct prin centrul axonului, (e doar un
exemplu sugestiv) şi viteza lui scade de 100 ori, ajungând la 2,4 km/h, în cel mai bun caz.
Eu cred c majoritatea tehnologiei pe care am inventat-o este o imita ie a ceea ce g sim în
natur si acesta este exemplul suprem (sublim). Oricum... ca s nu lungim vorba, în ianuarie 1992
m-am întors acas dup o c l torie lung din SUA în Irlanda, o c l torie care înseamn aproximativ
19.000 km dus-întors. Ca de obicei, m-am îndreptat spre biroul meu, pentru c eram extrem de
ocupat, mai ales c pe atunci ocupam acel post şi anume decan al Universit ii.
Aterizasem f r nici o problem pe aeroportul din Dublin dup 8000 km de zbor. Era în jur de
ora 7-8 diminea a şi am fost condus cu maşina de la aeroport la Universitate, care se afla la
aproximativ 40 minute dep rtare, în func ie de trafic şi în mod normal aş fi plecat direct spre biroul
meu ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Dar în acea diminea din ianuarie, 1992 mi-am dat seama c nu sunt capabil s ajung la birou.
Starea mea se înr ut ea de la o zi la alta. Sâmb t noaptea, în acea s pt mân , D-na Ministru al
Educa iei din Irlanda m-a rugat s o înlocuiesc la un eveniment. Aşa c m-a trimis s sus in un
discurs la Colegiul Regal al Chirurgilor şi Medicilor din Irlanda, care se afla la a 300-a aniversare,
adic un eveniment foarte important. Am participat, nu am mâncat nimic, abia dac am vorbit dou -
163
trei cuvinte cu oamenii de lâng mine şi am sus inut discursul despre care toat lumea a spus c a
fost foarte foarte frumos.
M-am întors acas foarte târziu în acea noapte, cam pe la 4 diminea a şi a trebuit s fiu
transportat la spital cu o ambulan . Practic, câteva ore mai târziu, medicul de acolo m examina...
iar eu st team pe marginea patului şi el îmi asculta b t ile inimii şi respira ia cu un stetoscop. Apoi
a spus: ”Ai putea s te ridici? Vreau s aud şi la spate”... Am încercat s m ridic, dar nu am putut.
În decursul unei singure ore am ajuns s fiu complet paralizat. Puteam s -mi mişc foarte pu in
mâinile, dar deloc picioarele, unde nu sim eam absolut nimic. Nu puteam nici m car s in o lingur
în mân . Nu puteam, de fapt, s fac absolut nimic de unul singur. Nu puteam face nimic! E cea mai
umilitoare experien pe care o poate avea cineva din întreaga sa via . Adic pur şi simplu vrei s
mergi şi corpul t u nu te ajut deloc.
Nimeni nu poate în elege cu exactitate asta, dac nu a tr it ceva asem n tor. Am fost trimis la
tot felul de investiga ii, am f cut RMN şi tot felul de radiografii şi toate celelalte... şi în cele din
urm diagnosticul apare clar dup testele de sânge şi îi conduce pe medici la concluzia c m duva
spin rii (era inflamat ), tecile de mielin ”dezlipite” la nivelul vertebrelor lombare L4 şi L5, dac ar
fi s vorbim în termeni medicali. Deci practic începând de acolo în jos, toate func iile erau
diminuate, existând un risc ca disfunc ia s se r spândeasc de la zona lombar în sus, afectând
pl mânii, inima, dar ca s m fac s m simt mai bine, medicul mi-a spus: „Ştii, dac se
r spândeşte şi în sus, te putem conecta la o maşin de respirat şi la o alta care va ine locul inimii
tale”, iar eu am întrebat: „Presupunând c se va duce şi mai sus, ave i cumva la îndemân şi o
maşin pentru creierul meu?”... Din nefericire nu ar fi avut...
Dar oricum eram într-o stare de umilin absolut şi am stat o lun întreag într-o stare de
neputin total . Apoi am început s m simt un pic mai bine la nivelul mâinilor, dar cu siguran v
pute i imagina cum e s stai într-un pat de spital în starea aceea. Şti i c , practic ai, vreo 10 tuburi şi
fire diferite conectate pe tot corpul, pentru c nu po i face nimic f r ajutor… Chiar dac vrei s te
speli pe din i, trebuie s vin cineva s te spele, pentru c eu nu puteam s in în mân o periu .
Deci, cum am mai spus, dup o lun m sim eam un pic mai bine şi stând acolo am observat c
asistentele nu intrau în camera mea între orele 2:00 şi 5:00-5:30 dup amiaz .
Deci printre primele lucruri pe care voiam s le fac, dincolo de orice altceva, nu era s
escaladez Muntele Everest, nu s câştig Premiul Nobel pentru Fizic sau ceva de genul acesta, ci
reuşita suprem pentru mine era s reuşesc s m sp l singur pe din i, f r s mai apelez la
altcineva. Deci, în acea zi, la aproape 5 s pt mâni dup ce m îmboln visem, profitând c eram
singur câteva ore în fiecare dup amiaz , am hot rât... chiar dac nu puteam s -mi mişc picioarele,
am hot rât c o s m ridic din pat cu toate aparatele care erau pe mine, o s ajung la periu a mea de
din i care era în baie, adic la nici un metru distan de mine.
Aşa c m-am dat jos din pat folosindu-mi doar mâinile şi am ajuns pe podea f r s stric ceva.
Am mutat toate lucrurile cu ajutorul trepiedelor şi m-am tras cu ajutorul mâinilor spre baie, unde era
un fel de taburet cu 3 picioare pe podea. Cu ajutorul lui am reuşit s îmi împing corpul deasupra
acestui taburet şi m-am sprijinit de el. Nu puteam s stau în picioare pentru c nu puteam s -mi
coordonez deloc muşchii spatelui. Am reuşit într-un final s m sprijin de chiuvet şi s m sp l pe
din i şi m-am târât din nou pân la pat unde… ca s m pot urca, a fost aproape la fel ca şi cum aş fi
urcat Everestul doar folosindu-mi mâinile.
Am reuşit s fiu în pat cu 10 minute înainte s revin prima infirmier . Dac ar fi intrat în timp
ce eu eram pe podea, cu siguran ar fi declanşat o alert de gradul 1. În fine, am supravie uit... şi
am reuşit s ajung înapoi în pat. V spun aceast poveste doar pentru c (aşa cum spunea
Confucius) o imagine valoreaz cât 10.000 cuvinte, prin care aş putea s v povestesc cât de
neputincios te face boala asta. Din câte ştiu, cel pu in pe vremea aceea, nu era nici un fel de remediu
şi practic, odat ce sufereai leziuni determinate de aceast boal , r mâneai în stadiul acela f r
şans de vindecare. În cazul meu consecin ele erau catastrofice.
Nu numai c se presupunea c ar fi trebuit s r mân într-un scaun cu rotile pentru tot restul
vie ii… ci aş fi fost pe o targ dac n-aş fi fost intuit într-un scaun cu rotile. În fine, am vrut doar s
ilustrez cât de devastatoare poate fi aceast boal . Totuşi, eu apar in unei şcoli care se numeşte
Şcoala de în elepciune antic a lui Ramtha. Acolo am fost înv a i de c tre Ramtha cum s ne
164
vindec m corpul. Iar asta m-a atras foarte mult şi spre ceea ce ai f cut tu, Cristian pentru c m-am
gândit c ai f cut ceva oarecum asem n tor şi cam în acelaşi domeniu. Eu am aplicat aceast
înv tur pe mine personal, chiar dac aveam foarte pu in timp la dispozi ie, pentru c dup cum v
pute i imagina, fiind în pozi ia de decan al Universit ii, aveam o mul ime de vizitatori la spital,
majoritatea venind ca s afle, în pricipiu, dac mor sau tr iesc.
Asta pentru c dac , aş fi murit, atunci ar fi generat o mul ime de ”efecte catastrofice” care ar fi
afectat propriile lor cariere şi asta pentru c ar fi urmat o schimbare în administra ie. Deci, ca s
scurt m din nou povestea în urm toarea lun , treptat, am început s m recuperez. Tecile de mielin
au ajuns s se refac complet şi esen a întâmpl rii este ca niciodat , nicicând, oricât de
neputincios ai ajunge oricât de bolnav şi „scos din circuit” eşti, niciodat s nu te dai b tut în fa a
bolii. Cu alte cuvinte, ceea ce Ramtha m înv ase era s m v d întotdeauna şi cu orice pre într-o
stare de bine absolut, oricât de devastatoare ar fi fost starea mea de s n tate. Şi în cazul meu nici nu
putea s fie mai r u de atât... Inclusiv supravie uirea mea era pus sub semnul întreb rii. Dar în nici
un moment eu nu trebuia s v d aceasta şi c întodeauna trebuie s te vezi ca având s n tate
radiant . Cu alte cuvinte: nu cere s fii bine, nu spera s fii bine nu îl implora pe Dumnezeul t u
interior s te fac bine!
Atâta timp cât cerşi i şi implora i,... şi mai ales s face i rug ciuni pentru ceva, atunci... aşa
cum ştim din ultimii 106 ani de cercetare în fizic cuantic , eu trebuie s prezint celei mai profunde
p r i din mine însumi, adic acelui „Dumnezeu” din mine, ceea ce vreau s realizez. Nu spune i:
„Doamne, te rog d -mi asta!”, ci spune i c deja asta se produce. Iisus a fost cel mai bun exemplu,
pentru c din acest motiv el a venit în lume. Aşa c nu cere s fii vindecat, nu spera s fii vindecat,
nu implora niciodat pentru ajutor. Vizualizeaz ceea ce vrei exact aşa şi f asta una sau mai bine
dou ore pe zi şi s nu î i distragi aten ia de la acea imagine mental . Dac vei reuşi s faci asta,
atunci vei fi în armonie complet . Doar aplic aceast înv tur foarte simpl şi totuşi foarte
dificil , pentru c atunci când suferim de aşa ceva, este într-adev r greu s ieşim cu totul din acea
situa ie şi s p şim într-un mediu complet nou.
VINDECAREA POLINEUROPATIEI PERIFERICE

Miceal Ledwith: - Eram foarte bolnav anul trecut (2011) cu cea de-a doua afec iune, nu
mielit transvers , ci o afec iune asem n toare, pe care nimeni nu a putut-o diagnostica, la acea
vreme şi simptomele erau foarte asem n toare mielitei transverse, dar bineîn eles am umblat pe la
tot staff-ul medical de aici. Nu puteam merge… nu puteam face nimic cu mâinile…, dar oricum,
faptul principal e c mi-am revenit, îns , în luna iulie a anului trecut am fost la medicul meu de aici
165
pentru c sufeream de o afec iune foarte bine cunoscut în ara mea natal , Irlanda… şi anume un
nivel ridicat de fier în sânge.
Marea majoritate a popula iei Irlandei sufer de aceast problem , de la marea foamete ce a
decimat Irlanda între anii 1845-1847 când am pierdut un mare procent al popula iei noastre, care
fiind aprox. 8 milioane la acea vreme, a ajuns ast zi la aproximativ 4.5-4.9 milioane. Cei care au
supravie uit acum 175 ani, au supravie uit pentru c au reuşit s transmute (transforme) foarte
eficient fierul în sistemul biologic ceea ce le-a permis s supravie uiasc efectelor foametei. Aşadar,
1 milion de oameni au murit în Irlanda… 1 din 8. Cei care au supravie uit au reuşit mai ales datorit
abilit ii de a transmuta foarte eficient fierul în organism, ceea ce a rezultat în faptul c majoritatea
irlandezilor de azi care au revenit la o diet normal , spre deosebire de dieta din perioada
înfomet rii, au un nivel ridicat de fier în organism, precum am şi eu.
Totul a fost ok pân prin ianuarie 2011, iar la sfârşitul lunii m-am îmboln vit de polineuropatie
periferic . Acum aminteşte- i, i-am spus c în 1992 m-am îmboln vit de mielit transvers , apoi în
2012, dup mai multe teste insuportabile am fost diagnosticat cu polineuropatie periferic , o boal
la bra e şi la picioare, nimic la creier sau în sistemul nervos central. Am f cut 9 teste RMN pentru a
dovedi c nu e nimic la creier şi la m duv spin rii am f cut 24 radiografii, de aceea ”str lucesc” în
întuneric acum şi nu am nevoie de lantern când îmi aduc lemnele pentru focul de noapte; e o
glum , bineîn eles... nu str lucesc, dar mi-am f cut 24 radiografii şi 9 RMN-uri.
Oricum, anul trecut, revenind la povestea mea despre moştenirea irlandez , aveam nevoie s
fac o donare de sânge, tot la 3 luni. Dup 3 ani am hot rât c trebuia neap rat s m ocup de
problem şi am mers la medicul din zon aducându-mi toate documentele medicale, aşa cum
obişnuiesc, şi le-am spus c nu mai am mielit trasvers , nu am hemocromatoz , care apare când
exist cele dou gene care produc acest exces de fier în corp. Aveam o singur gen şi sora şi fratele
meu au tot câte o singur gen , ceea ce înseamn c suntem doar purt tori, dar nu avem şi boala,
totuşi sângele nostru are un nivel ridicat de fier, de aceea don m câte un pic de sânge pe lun şi apoi
tot la 3 luni. În orice caz dup 3 ani, timp în care nu m-am apropiat de nici un doctor, am mers la
medicul regional de aici şi i-am zis c doresc s fac un test sanguin general şi am f cut testul, dar
între timp doctorul m-a întrebat dac am o istorie anterioar .
Aici, în Statele Unite, cu asigur rile de s n tate Obama la orizont, o istorie a bolilor înseamn
ceva şi am zis c da…
De fapt, în primul rând în 1992 am avut mielit transvers şi acum 2-2,5 ani neuropatie
periferic care era o afec iune a tecilor de mielin din bra e şi picioare şi... era o doamn doctor,
ceea ce e irelevant, dar doamna doctor mi-a zis: „A i suferit de o boal ce a atacat tecile de mielin
deteriorându-le la membrele inferioare şi superioare şi nu putea i s v mişca i, s umbla i, s
ine i în mân o linguri ?” Şi am zis, da, am avut acea boal , dar d-na doctor a spus: „Nu, nu a i
avut! pentru c nu po i s te vindeci de acea boal ! Asta-i scleroz multipl ”. Ei bine, ştii, eram un
om ocupat, nu prea aveam timp s ajung la o în elegere şi pentru c nu sunt cadru medical, deci nu
sunt calificat, am spus: Şti i ce? Aici am adus cele 9 RMN’uri şi cele 24 de radiografii. Vede i
rezultatele? Iat , aici sunt toate pentru a dovedi c am avut boala, şi ea a spus: Dar nu po i să- i
revii din asta!…
Ei bine, am spus, nu sunt interesat s intru într-o dezbatere dac pot sau nu, sunt ast zi aici şi
aici e dovada c am avut boala şi c mi-am revenit, aşa c s trecem mai departe la ceea ce avem
de f cut şi doamna doctor a mers mai departe s -mi ia sânge şi l-a analizat pentru principalul motiv
pentru care am venit aici, şi anume determinarea nivelului de fier din sânge.
Rezultatele au venit o s pt mân mai târziu şi nu mai era nici o problem cu fierul din sânge.
Totul era normal. Deci am avut neuropatie periferic , care este incurabil , am avut mielit
transvers , care e o boal asem n toare, dar nu în m duva spin rii şi creier atunci, în 1992... Deci
cu 20 ani în urm am avut neuropatie periferic la membrele superioare şi inferioare, dar dup
cum vezi, le pot mişca pe amândou acum. Nu puteam mişca nici una acum 2-2,5 ani… fiind
aparent o boal incurabil , dar, evident, era ceva ”greşit” cu diagnosticul pentru c apare
diagnosticat ”ad infinitum” c am avut-o şi am şi documentele care s ateste şi radiografiile şi
RMN-urile, dar am şi altceva care s dovedeasc : faptul c mi-am revenit, şi ce spune asta? Ceva
166
minunat! Prietenului t u din Timişoara îi spun asta: Vei fi bine, prietene! Nu crede ceea ce î i spun
sim urile şi mergi mai departe... te vei face bine! Eu am dovedit-o de două ori până acum.
C.M.: - Este minunat, este impresionant, eşti un model viu pentru to i cei care se simt f r
speran şi care doar îşi accept aşa-zisul destin. Eu nu am fost niciodat de acord cu faptul c
sunt supus unui indiferent care destin!, dar aş dori s î i relatez câteva observa ii personale...
Uneori, atunci când vorbesc cu unii oameni şi le spun: ”Oh, am avut aceast discopatie sau
rinit ...”, ei imediat m opresc spunându-mi: ”Stai un pic! cum adic ai avut? toate acesta... Tu
înc trebuie să le ai! Nu po i vorbi la timpul trecut.”
Miceal Ledwith: - Excelent, excelent! Foarte bine spus!
C.M.: -Boala asta nu se vindec ... deci când folosesc trecutul, spunând c am avut-o, ei sunt
surprinşi, cum de este posibil!
Miceal Ledwith: - Deci acesta e un punct foarte, foarte profund pe care l-ai atins, precum am
spus mai devreme, în interviurile noastre calea de ieşire dintr-o boal major , mai ales incurabil ,
nu este s spui c o ai, ci c s-a vindecat! Şi mai ales nu s ceri, implori sau mai mult decât orice s
NU te rogi s fii vindecat de boal , pentru c e un dezastru în ”câmpul cuantic”. Ceea ce prezin i
”câmpului cuantic” este ceea ce vei primi înapoi. Dac spune i: Dumnezeul meu: vindec -m ,
vindec -m , vindec -m ; vreau 1000 dolari... pentru asta sau cealalt , pentru maşin , vreau 500
pentru plata ipotecii, sau 300 dolari pentru chirie şi mai presus de orice aş vrea s fiu vindecat de
aceast boal nemiloas …, ce- i va r spunde ”Dumnezeul” t u?… Î i va r spunde? Da! Fiecare
rug ciune primeşte un r spuns, 100-1000% din cazuri problema este c nu am realizat înc pentru
ce anume ne rug m de fapt. Pentru c aşa cum Isus a prezentat-o în ”câmpul cuantic”, când te rogi
pentru ceva trebuie s încetezi s CERI, ci doar trebuie s crezi c acel ceva pentru care te rogi este
deja al t u şi va fi!
C.M.: - Da i-mi voie s citez ceva EXACT în leg tur cu ceea ce spuneai! Asta este ceva
absolut fabulos! De fapt, în unul din clipurile sale informative, Dr. Bruce Lipton a citat un proverb
vechi indian al lui Bhagavan Das care spunea urm toarele: „Îngrijorarea este acea rugăciune
pentru ceva ce nu vrei să se întâmple!”
Miceal Ledwith: - EXACT!... exact... ştii... m bucur c ai men ionat acest citat! Problema
noastr a tuturor este cred faptul c oamenii se uit în sus, oamenii privesc în sus, cerând s fie
hr ni i, dar tot ce primesc înapoi este gunoi, deci oamenii privesc în sus pentru ceva... Culmea,
pentru numele lui D-zeu, ştii... chiar nu putem ieşi din aceast mizerie în care ne afl m?... Şi cred c
acel citat exprim foarte bine! Este superb! Nu ni se poate livra ceva în acelaşi timp ce noi cerem,
eu sunt deja vindecat, universul sau aşa-zisul "câmp cuantic", nu are o alt alternativ , nu are o alt
alternativ , voi repeta a treia oar , pentru c mul i pur şi simplu nu în eleg c odat ce am pus
dorin a în termenii aşa-zisului "câmp cuantic", ai universului, crea iei, "dumnezeu" sau cum vre i
dumneavoastr , nu mai are alt "op iune", decât s fac asta pentru noi şi va "transmite" în
cascad nivelele de "frecven " în acest "loc", atâta timp cât nu ne pierdem focalizarea pe acest
punct. Dar dac începem s cerem, atunci suntem pierdu i! Îns dac o facem aşa cum a zis Isus,
atunci suntem extrem de aproape de vindecare, dar nu renun a i pân ce nu începe s se manifeste!
C.M.: - Deci acum 20 de ani a fost prima dat când i-ai descoperit puterea interioar ,
puterea de vindecare?
Miceal Ledwith: - Da, este vorba chiar de acea putere interioar despre care spuneai, de a
descoperi acea putere care este în interiorul nostru şi care e o chestiune ce ine mai degrab de fizic
decât de vreo credin spiritual . Eu am descoperit acea putere interioar ! Î i po i imagina ce putere
am avea dac am şti c nicio boal , nicio interven ie din exterior, c niciun duşman şi nicio ostilitate
nu ar putea vreodat s ne afecteze cu ceva? Realizezi ce putere s-ar activa în fiecare fiin uman ?
Pentru c , aşa cum ştii, rasa uman nu de iubire are nevoie, ci de putere. Pentru c acum suntem
doar nişte pioni lipsi i de putere.
Ştii cum spun oamenii: „îl iubesc pe acesta” sau „iubesc cutare lucru”, dar iubirea asta nu ajut
cu nimic dac nu e dublat de putere (energie vital - n.t.)! Altminteri r mânem într-un program de
neajutorare f r speran . Deci ceea ce ne trebuie acum cu adev rat, la începutul secolului XXI, e s
ne recuper m puterea! Şi etapele despre care am vorbit deja mai devreme ofer modalitatea în care
putem face asta.
167
Deci, dac eu stau aici şi realizez c nu exist nicio boal care s m d râme vreodat , aşa cum
amândoi am demonstrat şi c nu exist nimic ostil în exterior, dac s-ar în elege mecanica crea iei în
cadrul „câmpului cuantic”, atunci nimic din afara mea nu m poate afecta vreodat . Nu ne d m
seama c asta este adev rata putere, care nu are nicio leg tur cu acea list interminabil de tirani ce
încearc s -şi câştige puterea prin dominarea altora şi care numai putere nu se poate numi.
Aceasta ar fi puterea adev rat ! Şi acum suntem pe cale s ne-o recuper m.
CE ANUME DOREŞTE MICEAL LEDWITH SĂ NE EXPLICE?

S facem un exerci iu de imagina ie: ave i un magnetofon, cu o band nou , ave i un microfon,
porni i aparatul pe pozi ia de înregistrare şi înregistra i mesajul: „urmează să fiu vindecat de boala
X”. Vre i acum s afla i care e r spunsul la aceast cerere (rug ciune) pe care tocmai a i „trimis-o”
(înregistrat).
Singurul lucru posibil ce poate s se „reflecte” înapoi ca şi r spuns este: urmează să fiu
vindecat de boala X, urmează să fiu vindecat de boala X, urmează să fiu vindecat de boala X,
urmează să fiu vindecat de boala X. Oare e corect aceast abordare? Dac eu primesc acelaşi
r spuns, în fiecare zi, în fiecare or , ani la rândul, înseamn c de fapt, nu am cum s ajung la starea
de s n tate, pentru c am „cerut” ceva ce doar „urmeaz ” s se întâmple. Deci vindecarea nu are
cum s se întâmple, cât vreme ea este programat s apar undeva în viitor.
Miceal Ledwith spune s „înregistr m” mesajul: „sunt în perfectă stare de sănătate”. Va fi
greu s îl înregistra i… asta e problema (în compara ie cu primul), dar dac cumva anume a i reuşi
aceasta, atunci ve i primi urm torul r spuns (i.e. ajutor, gra ie etc.): „sunt în perfectă stare de
sănătate”, „sunt în perfectă stare de sănătate”, „sunt în perfectă stare de sănătate”, „sunt în
perfectă stare de sănătate”.
Ce frumos ar fi ca subconştientul nostru s repete automat aceast sugestie, la fiecare boac n
pe care o facem, f r s ne mai doar capul de nimic! Din p cate, nu se poate. De ce subconştientul
nu poate înregistra aşa ceva? Pentru c el pretinde mai întâi existen a dovezii biologice şi abia dup
aceea accept „banda cu mesajul”!
„Magnetofonul” nu vrea s dea REC la band ! Dar nu trebuie s „înjur m” magnetofonul,
pentru c , pe de alt parte… ia s ne gândim… ce-ar fi dac el ar insera la subconştientul
programelor rulate automat, toate mesajele tuturor oamenilor c rora le „tr zneşte” o idee prin cap?
(f r s facem m car un discern mânt minimal). Oare nu suntem noi deja extrem de influen abili la
nivelul celor 5% ale conştientului?
Cum e mai bine? Personal, din experien a mea, aş scrie r spunsul la aceast întrebare, f r
nicio preten ie de a îl considera general valabil, astfel: e mai bine s fiu sceptic, dar în c utare
neobosit de dovezi; s accept un lucru care are o logic , dar s nu m opresc acolo; s caut toate
dovezile disponibile şi posibile, iar atunci când pur şi simplu anumite lucruri nu le pot dovedi,
prefer s fiu neutru sau s m ocup de altele, care sunt mai urgente şi mai importante pentru traiul
zilnic.
De aici vine cumva şi natura noastr implicit de a fi mai degrab sceptici decât creduli, îns
orice exagerare într-un sens sau altul poate deveni poten ial dezastruoas .
Acel sistem complex de înregistrare a unui obicei (pe care l-am numit „magnetofon cu band ”)
îşi compar gradul de adev r al mesajului cu de câte ori mai exist el deja înregistrat în mintea
altora şi „zice”: hmmm! vrei s î i pun la rulare comanda „a consuma Coca Cola e plăcut!”?…
Da!, E corect! Mai exist înc vreo 2 miliarde de benzi care ruleaz acest program. Se accept ! Se
aprob „REC”! Şi astfel, brusc şi dintr-o dat a i primit „cadou” o nou band de magnetofon cu
acest mesaj. Al doilea exemplu, prin care tot acest sistem complex de înregistrare a unui obicei (pe
care l-am numit „magnetofon cu band ”) este urm torul: hmmm! vrei s î i inserez la rulare
comanda „sunt în perfectă stare de sănătate”?… Stooop! Acesta nu e un adev r, pentru c
aproape nimeni nu crede în aşa ceva. Nu se aprob ! REC-STOP!
Cinstit vorbind, un magnetofon nu e în stare s fac un discern mânt atât de profund, în lipsa
unor dovezi, în lipsa educa iei pre-existente undeva la nivelul colectivit ii, din simplul motiv c
subconştientul nu este capabil de auto-cunoaştere. El ruleaz ceea ce i se d , dar pretinde nişte
condi ii minimale de „inscrip ionare” a mesajului. V aduce i aminte, pe vremea când ap ruser în
168
lume primele inscriptoare de CD-uri? Porneai programul şi spre final, înainte de a începe „REC” îi
punea user-ului întrebarea „do you have the copyright to record this?”.
Cui îi p sa de asta? Dup vreo câ iva ani l-au scos afar programatorii…, dar subconştientul îşi
compar „datele” înc de acum… vreo… cine ştie câte sute de mii de ani, dar iat c am o veste
bun ! Vestea bun este aceea c exist şi mecanisme de acordare de încredere pe baz de m rturii,
pe care, în anumite condi ii, subconştientul le accept ca fiind… dovezi, dar aten ie, nici asta nu e o
porti lipsit de capcane!
Totuşi haide i s vedem care au fost efectele (bune şi rele). F r m rturiile, pline de adev r, ale
oamenilor cu realiz ri excep ionale din trecut (şi prezent) şi f r ca acestea s p trund în
subconştientul nostru colectiv, noi pur şi simplu nu ne-am putea dezvolta ca fiin e umane complexe
şi multidimensionale.
Aşa c prin aceasta, eu doresc s ar t faptul c subconştientul face uneori excep ie de la regul ,
atunci când m rturia celui care a tr it o experien profund este autentic , dar repet, este o
excep ie şi nu o regul . Asemenea m rturii au creat premizele unor şcoli spirituale în Orient,
respectiv cursuri şi training-uri de dezvoltare personal în Occident.
Atât în trecut, cât şi în prezent, pute i g si oameni ale c ror m rturii au schimbat destine întregi
ale sutelor de mii de oameni. De ce? Pentru c dac experien a lor a fost autentic , atunci ea a
p truns. Este evident c exist , poate la fel de multe, pref c torii, falsuri, mituri…, dar asta e
situa ia. Miturile o s cad , iar adev rul va continua s reziste (al turi, uneori, de alte mituri, la fel
de rezistente, pentru c … aşa e jocul).
Exemple negative, care apar in acum unei istorii triste, sunt foarte multe (cum ar fi anumite
secte, ale c ror activit i s-au soldat cu sinucideri în mas , boli psihice grave etc.). Pentru cei care
nu mai au nicio alt cale, care nu mai au niciun fel de abordare asupra problemei bolii, dar care înc
mai au speran a în vindecare, atunci aceast speran ă trebuie s se transforme într-o for a
Prezentului Acestei Clipe, în care cu toat fiin a ta s te vezi un om s n tos. Cam asta e ceea ce
doreşte Miceal Ledwith s ne transmit .
NEUROLOGIE CUANTICĂ?
Pe lâng toate acestea, Miceal Ledwith men ioneaz un termen neobişnuit legat de vindecarea
maladiilor sale neurologice şi anume: câmp cuantic. Prin aceasta, el ar dori s sugereze faptul c
fizica cuantic şi neurologia ar putea avea un domeniu de congruen .
La sugestia profesorului Adrian P tru , am titrat pe ecran o explica ie, de fiecare dat când
Ledwith men iona „câmp cuantic” şi anume „câmp cuantic” = metafor , se va în elege prin câmp
individual de idei şi credin e care poate comunica simbolic cu o realitate informa ional .
Oare ne afl m la frontierele unei neurologii cuantice, o nou ştiin ? Dac presupunem
metafora domnului Ledwith ca fiind plauzibil , atunci ne punem întrebarea: sunt oare fenomenele
de transmitere a bioimpulsurilor de natur cuantic ? R mâne de v zut în ce m sur şi când anume
vom putea vorbi cu adev rat despre o neurologie la congruen a cu fizica cuantic .
,,ADORMIREA” IMPUSĂ VS. AUTOIMPUSĂ
Inspirat de întrebarea unui prieten de pe Facebook, referitor la existen a, mai mult sau mai
pu in, a unei forme de manipulare în mas , am formulat urm torul r spuns:
Nu ştiu cât de mult a fost impus şi cât de mult a fost autoimpus , adic ne-o facem cu mâna
noastr . Ignoran a şi boala sunt dou lucruri ce pot fi "achizi ionate" foarte uşor... în timp ce
dobândirea cunoaşterii şi men inerea s n t ii necesit un efort conştient. Lumea nu doreşte efort
conştient - ci doar o via material îndestulat , bani, lux cât se poate... şi în rest, nimic altceva nu
prea conteaz .
Cu sau f r impunere, oamenii aleg aproape în mod "natural" şi "firesc" starea de r mânere în
ignoran , fiind mereu atraşi de iluziile m runte ale fiec rei zile, dezinteresa i de s n tate (pân ce o
pierd), copleşi i în permanen de senza iile sim urilor - care devin mai importante decât efectele
lor.
E ca şi când toate acestea ar face parte din firea şi firescul naturii umane, dar dac
credem asta, atunci nu e nevoie s ne mir m de rezultate.
169
20. TRANSFORMAREA MINŢII ÎN VIZIUNEA LUI TOLLE

Eckhart Tolle - „Puterea Prezentului”: Nucleul central al unei experien e profunde este
adâncirea în starea de prezen , dar limbajul este atât de limitat, încât nu este niciodat adev rat în
întregime, deoarece Prezentul este deja adânc. Cu alte cuvinte, suntem aici s recunoaştem spa iul
interior, care deja este cât se poate de profund şi s recunoaştem c exist dou dimensiuni în via a
noastr . Acestea sunt spa iul şi lucrurile din spa iu.
Când spun lucruri m gândesc la un sens mai larg al
cuvântului decât cel obişnuit legat de obiecte, care şi ele sunt
lucruri, dar în plus orice gând este un lucru, orice emo ie este un
lucru, nu la fel de bine conturat ca un lucru fizic, dar totuşi au o
form . Ele au o form energetic ... Orice gând, orice sentiment,
orice emo ie, orice percep ie, chiar şi percep ia sim urilor este o
form efemer care apare în interiorul vostru, pentru c întreaga
camer în care v afla i apare în interiorul vostru.
Percep ia acestei camere, percep ia sunetului de c tre
auditoriu, percep ia vizual , se petrec în interiorul vostru.
Informa ia este transmis de la organul receptor prin nervi, sub
form de impulsuri, care ajung la creier într-un fel straniu, sunt
asamblate într-un mod ciudat, pe care nimeni nu îl în elege
complet şi apoi ave i imaginea acestei camere în care v afla i.
Nimeni nu ştie ce se afl dincolo de acea uş , pentru c
pentru voi totul este în interior… şi apoi apar gândurile. Deci,
lumea este format din lucruri, forme şi pentru majoritatea
oamenilor aceasta este tot ceea ce exist . De aceea, ei se
identific cu formele, cu orice gând care apare şi cu orice emo ie
care se naşte.
Ei sunt acelea, deoarece sunt complet captura i de gânduri şi emo ii. Asta implic automat
faptul de a crede aproape în orice gând, dar aceasta este o nebunie. Ei cred c un gând poate
exprima adev rul ultim. Oamenii sunt pierdu i în lucruri, pentru c sunt atât de preocupa i, fascina i
sau atraşi de lucruri materiale sau imateriale, de lucruri care se petrec sau nu. Apoi apar gândurile
interioare şi emo iile, care îi absorb în ele.
Astfel, lucrurile devin investite cu conştiin , în special cu gânduri şi emo ii. Când te identifici
cu un lucru, te cau i pe tine în el, te identifici cu o posesie, dar posesia în sine nu înseamn nimic.
Forma de gând care apare este important pentru c este investit cu… „eu”… „al meu”…
„acela este bunul meu”. Via a majorit ii oamenilor este absorbit de lucruri într-un sens mai larg.
Se poate observa c nu exist odihn în aceste procese, pentru c totul este o succesiune de lucruri
şi lucrurile nu te las niciodat în pace, decât poate pentru un moment, apoi apare urm torul lucru
care î i atrage aten ia, te face s te identifici cu el, ceva care poate fi un gând ce se naşte în tine sau
ceva care vine de la altcineva sau de la o situa ie.
Orice gând, întregul curent al gândirii, mintea uman sunt o înşiruire de obiecte. Percep iile,
gândurile şi emo iile formeaz conştiin a obiectual . Un lucru vine dup altul, o idee vine dup o
alta precum: „Trebuie s m gândesc la asta!”, „Of, ce-i aia?”. Dumneavoastr sunte i consuma i
de ele, f r s şti i c exist o dimensiune interioar care este vast , spa ioas şi în care aceste
obiecte plutesc. Pentru unii oameni, primele str fulger ri pe care le au asupra acestei dimensiuni
este atunci când lumea i-a provocat prea mult şi nu mai pot ine pasul cu reac iile şi spun: „Renun !”
Aceasta e prima stare de abandonare.
Mul i oameni nu mai suport situa ia. Presiunea durerii este prea mare. Nu se mai pot suporta
pe ei înşişi, pentru c au ajuns un ghem de forme-gânduri şi emo ii, obiecte, con inut al min ii, iar ei
se identific cu acest con inut. La un moment dat, când tr i i primele str fulger ri, apare starea de
acceptare şi deodat … este spa iu în mintea şi conştiin a voastr .
170
Simplul fapt de a accepta ce este Acum creeaz un spa iu în jurul a ceea ce, înainte de
acceptare, nu avea spa iu; de fapt avea, dar nu a i realizat aceasta. În mintea oamenilor nu exist
spa iu în jurul evenimentelor, nici în jurul percep iilor senzoriale, reac iilor sau gândurilor. Atunci
când v abandona i în fa a a ceea ce este, apare o adâncime în voi.
Evenimentul sau orice obiect, emo ie, furie... mânie, povestea din mintea mea despre mine şi
via a mea, toate acestea vor fi delimitate într-un spa iu care apare prin simpla acceptare.
Trebuie s ave i mult toleran în prezen a cuvintelor. Cuvintele sunt folosite s indice, nu s
explice în sens absolut sau ca adev r suprem. Cuvintele indic ceva situat dincolo de ele, când sunt
folosite în a indica adev rul spiritual. Ele nu pot forma o nou filosofie, nu pot fi folosite pentru a
defini un adev r ultim. Ele sunt simple indicatoare.
Deci e mai important s ave i spa iu în jurul a ce asculta i, în loc s v apuca i de o înşiruire de
genul: „Nu sunt de acord cu aceasta, nu poate fi adev rat”. Ave i dreptate, nu este adev rat, este doar
o aproximare a adev rului, o aproximare vag a adev rului, ceva care doar indic adev rul. Faimosul
proverb buddhist spune: „Atunci când st pânul îi arat câinelui s u Luna, acesta priveşte cruciş
degetul st pânului”. Noi exist m pentru a deveni prezen i.
Şi nu ave i nevoie de timp pentru asta. Evident, mintea voastr spune acum: „Cum pot s înv s
devin ceva, dac nu am nevoie de timp? Nu pot înv a nimic, dac nu am timp”, dar tocmai acesta
este miracolul. Aceasta se petrece aici şi acum.
Cuvintele primei propozi ii din Tao Te Ching sunt de o minunat în elepciune şi în traducerea
mea liber afirm : „Dac po i vorbi despre acel lucru, atunci nu vorbeşti despre el”. În traducerile
mai conven ionale, Dao despre care se poate vorbi nu este adev ratul Dao. Acesta este un adev r
profund, care trebuie spus de la început şi este atât de important, încât e prezent chiar în prima
propozi ie şi abia apoi po i continua s vorbeşti despre el. Când ve i în elege cât de neadecvate sunt
cuvintele, aproape c ve i dori s t ce i.
Un ghem de con inut, con inutul min ii este, pentru mul i oameni, identitatea lor, dar în
momentul în care a i adus spa iu în acel con inut, starea se schimb . Con inutul min ii voastre mai este
înc acolo, dar este recunoscut ca şi con inut, deci nu va absorbi conştiin a în el. La nivelul
con inutului, via a voastr are m run işuri, lucruri care merg bine într-o parte, dar care merg prost în
alt parte… lucrurile vin şi pleac tot timpul. Nu exist niciodat un final fericit la nivelul con inutului
şi nici nu poate fi, pentru c lucrurile vin şi pleac mereu.
Deci este zadarnic s cau i s î i îmbun t eşti via a la nivelul con inutului min ii. Cel mai bun
lucru este s face i totul ca şi când doar v juca i cu acesta. Lucrurile sunt în el pentru ceea ce sunt, aşa
c lua i-le mai degrab ca pe un joc.
Orice obiect are prezen , dar când eşti atent cu adev rat la el, po i observa c are şi existen .
Deveni i obseda i de obiecte, atunci când v c uta i pe voi în ele, apoi deveni i obseda i de posesii şi
obiectele ar putea s v m reasc conştiin a ego-ului pentru a „onora” lumea conştiin ei obiectuale,
chiar şi pentru a onora sentimentele voastre, care nu sunt altceva decât o mişcare de energie.
Aşadar nu c uta i o perfec iune ultim , o stare nelimitat în lumea obiectelor. „Caut locul ideal
de tr it, clima ideal , partenerul ideal şi slujba ideal , maşina perfect , pozi ia social ideal , astfel
încât toat lumea s vad ce grozav sunt în aranjarea lucrurilor, încât s fie complet satisf c tor
pentru mine şi s m împlineasc , s m fac fericit...” Aceasta nu func ioneaz în acest fel.
Dumneavoastr deja sunte i comple i şi deplini prin voi înşiv , f r nevoia de a ad uga ceva.
Desigur, pute i ad uga, dar este un joc şi nimic mai mult. Faptul c înv a i o limb str in este un joc,
desigur unul necesar pentru a comunica sau a v integra social, dar oare ave i o conştiin de sine mai
mare prin asta? Nu!
Poate deveni i mai egotici, dac v identifica i cu informa ia acumulat . Acum vorbi i mai multe
limbi str ine, în timp ce el vorbeşte una singur . Aceasta m reşte satisfac ia egoului: „Acum sunt
maestru în alte limbi str ine”. Toate acestea nu sunt satisf c toare decât pentru perioade scurte de
timp. 2
1 Eckhart Tolle, „Puterea Prezentului”, Ed. Curtea Veche, 2004, ISBN 973-669-055-5.
2 Conferin e publice, Eckhart Tolle, traduse, adaptate şi comentate.
171
21. BIOTRANSFORMĂRILE ŞI MEDIUL DE AFACERI

INTRODUCERE
Poate p rea neobişnuit sau bizar asocierea tuturor elementelor şi teoriilor exprimate în cartea
mea ini ial „Biotransform ri sub influen a psihicului” cu mediul personal de afaceri pe care fiecare
dintre noi şi-l doreşte. Primul motiv pentru care am scris aceast carte este: ridicarea nivelului de
calitate a vie ii din toate punctele de vedere, prin folosirea eficient a poten ialelor noastre
latente. Am insistat cel mai mult pe avantajul vindec rii unor maladii cronice, dar s n tatea este
doar una din componentele necesare vie ii noastre cotidiene. Dezvoltarea mediului de afaceri este a
doua component , cel pu in la fel de important ca şi s n tatea, deseori chiar mai important ,
deoarece mul i oameni ajung în situa ia de a-şi sacrifica s n tatea pentru un venit mai mare, de
exemplu, dar care din p cate nu întotdeauna este echivalent cu un trai mai uşor.
Afirma ia mea, „ridicarea nivelului de calitate a vie ii”, se refer la toate aspectele pe care le
implic via a noastr cotidian , inclusiv dezvoltarea unui mediu de afaceri intens optimizat. Din
acest punct de vedere, cartea mea se adreseaz şi oamenilor s n toşi care p şesc pe drumul
afacerilor şi al activit ilor de la locurile de munc .
Acest capitol v ofer dovada aplicabilit ii principiilor de biotransformare, pentru a deveni
mult mai capabili în a ne asuma responsabilit i, a ne ridica nivelul de creativitate, de aten ie, pentru
a fi mai rapizi şi eficien i în munca sau afacerea pe care ne-am propus-o şi nu numai.
De asemenea, el ar putea fi considerat şi un rezumat al principiilor care stau la baza
biotransform rilor, explicate deja în partea întâi şi a doua.
AVANTAJELE DIRECTE ALE BIOTRANSFORMĂRILOR
STARE BUNĂ DE SĂNĂTATE PE TERMEN LUNG
Toate detaliile, experimentele şi efectele aplic rii teoriei biotransform rilor în via a mea se
reg sesc în aceast carte. Dup 10 ani de când men in, f r niciun alt efort, aceste reac ii fiziologice
naturale şi fireşti la nivelele optime posibile, întreaga mea stare de s n tate a revenit şi nu mai am
dureri şi suferin e. F r s n tate nu se poate rezista unui mediu de afaceri bazat pe o competi ie
accentuat precum cea din prezent.
STARE EXCELENTĂ DE CLARITATE ŞI FOCALIZARE A GÂNDIRII
Oricare ar fi îndatoririle pe care le ave i la locul de munc sau oricare ar fi afacerea personal
pe care o dezvolta i, succesul cel mai mare îl dobândesc cei care sunt cei mai rapizi, care gândesc
clar şi focalizat pe ideile cu adev rat utile.
Am ar tat faptul c unul dintre cele mai importante motive pentru care mintea este excesiv de
haotic şi defocalizat sau atras în permanen spre idei negative, pesimiste şi distructive este
diminuarea energiei în corp. Am prezentat diferite teorii ale func ion rii min ii, rela ia dintre
minte şi energia vital .
Fiecare dintre noi caut s devin mai performant, mai bun şi mai competitiv la locul de munc
sau în afacerea personal . Competi ia e foarte mare iar „secretele” înv rii dezvolt rii unui schelet
de afacere, nu mai sunt demult timp secrete, ele fiind deja larg mediatizate. Prin diferite forme
alternative de workshop-uri, seminarii,
DVD-uri de tipul fast learning (înv are accelerat ), c r i şi altele, oameni ce au atins succesul
îşi povestesc ceea ce cred ei c le-a fost util pentru a ajunge la acest succes.
Dar atunci se pune întrebarea: de ce dumneavoastr nu pute i ajunge m car la acel nivel de
succes pe care vi l-a i propus sau pe care teoretic vi l-a i putea permite? De ce acest fapt nu se
întâmpl , cu toate c a i lecturat şi a i vizionat zeci sau sute de filme şi manuale despre succese în
via ? Deoarece exist o diferen esen ial între modul, viteza şi focalizarea min ii dumneavoastr
pe ideile cu adev rat importante din afacerea sau îndatoririle pe care le ave i şi modul, viteza şi
focalizarea min ii acelor VIP-uri care au scris c r ile respective. În prezent este greu de crezut c ar
172
mai exista vreun secret fenomenal despre care s nu se fi vorbit înc niciodat şi care s reprezinte
acea verig lips a succesului deplin în via a şi afacerile dumneavoastr . Veriga „lips ” a fost
prezentat în cartea mea. Nu e ceva nou şi nemaiîntâlnit, ci doar o chestiune insuficient explicat .
Cartea mea vine s demonstreze c mai exist un element esen ial care merit s fie asociat tuturor
acelor cursuri, DVD-uri, workshop-uri şi seminarii care v explic detaliile concrete ale dezvolt rii
unui mediu de afaceri iar acest element este energia cu care dumneavoastr participa i la via .
Eu nu mi-am dezvoltat o afacere în sine deoarece nu mi-am dorit-o, dar via a mea a devenit
plin de satisfac ii, bucurii şi împliniri prin munca pe care o realizez ca şi jurnalist. Aceasta e o
meserie în care impactul factorilor de stres poate fi decisiv asupra s n t ii.
Biotransform rile m-au ajutat s m adaptez mai rapid şi mai eficient. Aceasta nu înseamn c
aş putea fi un expert în absolut orice tematic posibil . Fiecare avem limitele şi domeniile clare
pentru care ne-am preg tit ani de zile. Problema se pune doar cu privire la m sura în care noi
suntem eficien i în acele domenii. Am amintit în carte faptul c foarte mul i oameni s-au dezvoltat
într-un mediu optim care i-a favorizat din punctul de vedere al reac iilor de biotransformare şi
corpul lor aduce în permanen un aport energetic suplimentar însemnat f r s ştie aceste teorii sau
s aib vreo importan pentru ei.
Biotransform rile exist şi sunt naturale. Dar, din nefericire, marea majoritate tr iesc în traume
emo ionale (mai mult sau mai pu in severe) perioade lungi de timp. Aceste traume perturb
semnificativ reac iile de biotransformare sc zându-le randamentul. În acest fel, ei reprezint o mas
de manevr care are nevoie s fie condus , îndrumat şi ajutat s participe mai eficient la
dezvoltarea societ ii. Desigur, unii dintre noi suntem mai pu in influen abili şi dependen i, dar al ii
sunt mult mai influen abili. Aş vrea s afirm c gradul nostru de func ionalitate biologic ,
fiziologic , psihic şi emo ional are o importan mai mare în atingerea succesului în via decât
factorul financiar, dar v las pe dumneavoastr s exprima i „nivelul” de adev r al acestei idei.
Am mai spus în cartea mea faptul c necesit ile zilnice de somn s-au redus la jum tate sau
chiar mai pu in. Pentru un om de afaceri, care vrea s aib maxim eficien , timp suficient de
lucru, nu e nimic neobişnuit în a-şi începe munca foarte devreme diminea a, ajutat de foloasele
excep ionale pe care le aduc biotransform rile. Dac colegii lui de la firmele concurente au nevoie
de cafele tari şi se trezesc mai târziu, dac ei se concentreaz mai greu pe problemele zilnice, dac
mintea le fuge deseori spre idei inutile, aceasta dovedeşte şi ilustreaz diferen a clar dintre cei care
au eficientizat şi cei care nu au eficientizat aceste biotransform ri.
Rezultatele lor vor fi mai slabe, iar rezonan ele necesare atragerii clientelei prin intermediul
promov rilor vor fi mult mai slabe. În schimb, rezultate mult mai bune vor putea fi înregistrate,
poate la firme cu capital financiar mai sc zut, dar care se bazeaz pe un colectiv energic, bine
antrenat, bine focalizat, unit şi eficient. Am mai prezentat în prima parte a c r ii, cele cinci atitudini
care favorizeaz producerea sau cel pu in creşterea temporar a eficien ei reac iilor de
biotransformare. În continuare m-am gândit c ar fi util s le rezum pe scurt la ideile principale.
ALIMENTAŢIE NATURALĂ ECHILIBRATĂ
Nu se poate vorbi de s n tate şi vitalitate, de un tonus energic şi echilibrat dac nu este educat
un mod simplu de alimenta ie cu con inut minimal de toxine, gr simi şi alcool. Nu e nevoie de
niciun alt adaos teoretic, deoarece sutele de c r i pe tema nutri iei, sutele de emisiuni TV, au
explicat pe în elesul tuturor principiile alimenta iei s n toase.
PREGĂTIREA TEORETICĂ
Aceasta are rolul de a ne echilibra ra iunea cu intui ia, de a ne dezvolta tipare de gândire, de a
urm ri s ne cunoaştem atât pe noi înşine, din cât mai multe puncte de vedere cât şi de a cunoaşte
mediul şi cerin ele vie ii sociale pentru a fi mereu capabili de a ne adapta schimb rilor bruşte care ar
putea s apar (atât în mediul natural cât şi în cel social). O cunoaştere ştiin ific , îmbinat cu una
filosofic şi de filosofie a ştiin ei, precum cea propus în cartea mea şi numai, e extrem de necesar .
RESPECTUL FAŢĂ DE ADEVĂR
Pentru un om de afaceri sau pentru o dominan a succesului în cadrul unui colectiv de oameni
care ocup diverse locuri de munc , sinceritatea, adev rul faptelor sale, identificarea şi observarea
173
acestora sunt indispensabile. O societate sau un colectiv care nu îşi respect proprii clien i, membri
sau oameni de afaceri, nu poate supravie ui într-un mediu interna ional de afaceri care devine din ce
în ce mai competitiv. Probabil c situa ia din România a ajuns deja la un nivel destul de îngrijor tor
în ceea ce priveşte instabilitatea în decizii, în legisla ie şi aplicarea legii, în înv mânt, s n tate,
cercetare şi altele. Multe din aceste aspecte au leg tur cu o anumit caracteristic comun
majorit ii oamenilor şi anume: nerespectarea afirma iilor, a responsabilit ilor şi a incorectitudinii
fa de semeni. Am explicat de ce acest aspect produce o sc dere şi o diminuare a energiei vitale din
corp, fapt care atrage cu sine sc derea şi perturbarea reac iilor de biotransformare.
RITMAREA RESPIRAŢIEI
Aici nu e nimic nou sau necunoscut. Aceast atitudine e necesar , mai ales în societatea
modern , deoarece prezen a exagerat a stresului şi a traumelor emo ionale a accelerat peste m sur
ritmul respirator, de care depind o mul ime de aspecte fiziologice, psihice şi biologice de
func ionare a corpului. O respira ie alert este superficial . Ea determin apari ia unor mecanisme
defensive, micşoreaz ra iunea şi favorizeaz declanşarea programelor automate subconştiente şi
determin apari ia îngrijor rii min ii în baza unor motive, deseori lipsite de importan .
Leg tura dintre func ionarea min ii şi ritmul respirator a fost dovedit prin numeroase teste de
laborator. Explica iile sunt de prisos. Un om de afaceri sau un angajat la un loc de munc stresant îşi
poate men ine o minte mai clar şi activ dac are un ritm respirator mai sc zut şi profund decât
cineva care respir rapid şi superficial.
CONŞTIENŢA DE VIAŢĂ
Nu se poate dobândi succes într-o afacere sau în indiferent ce situa ie de via , dac acel lucru
nu îl po i realiza cu suficient bucurie, atrac ie şi mai ales entuziasm. Doar existen a motiva iei
financiare, în lipsa celei emo ionale participative este insuficient . Aceasta se întâmpl atunci când
munca e realizat cu o anumit opozi ie, plictiseal , greutate sau dificultate. Acest fapt determin
consumuri foarte mari de energie vital necesare solu ion rii conflictului permanent dintre starea de
repulsie fa de munca respectiv şi dorin a de a avea o situa ie financiar excelent .
Un aspect important în men inerea st rii de efervescen e combinarea activit ilor cu relaxarea
la momentele optime. În aceast scurt prezentare am vorbit despre o leg tur important care poate
fi asociat dezvolt rii mediului de afaceri personale cu foloasele şi avantajele biotransform rilor,
dar acestea se aplic cu succese şi realiz ri depline în toate celelalte zone ale vie ii precum rela ii
intime, familie, art , cultur , ştiin şi cercetare. V las pe dumneavoastr s le descoperi i, în urma
aplic rii conştiente şi adaptate de c tre fiecare, a reperelor oferite de teoriile „Biotransformărilor
Celulare şi Fiziologice Compexe”.
MESAJ DE LA DR. BRUCE LIPTON, NOUA ZEELANDĂ
Unul din lucrurile care î i vor îmbun t i via a este faptul c nu mai iei statine pentru
colesterol. Ele sunt toxice pentru sistemele biologice şi interfereaz cu func iile sale fireşti.
Problema maladiilor cardiovasculare NU ESTE colesterolul, ci STRESUL.
Colesterolul prin el însuşi nu este periculos. Problemele vasculare, precum arterioscleroza,
sunt rezultatul varia iilor haotice ale presiunii sanguine. Oamenii stresa i au varia ii mari ale
presiunii sanguine, între valori foarte mari şi valori foarte mici. Aceste varia ii periodice determin
înmul irea accelerat a celulelor care compun pere ii vaselor sanguine.
Cu toate acestea, ele nu sunt folosite în utilizarea, construc ia sau men inerea pere ilor
celulari. Atunci, ele atrag moleculele de colesterol, care se acumuleaz în interiorul lor.
Colesterolul este un indicator care apare numai dup ce a avut loc o deteriorare. Concluzie:
colesterolul nu este cauza problemei, ci doar indicatorul acesteia. Nu v îngrijora i pentru
colesterol, ci focaliza i-v aten ia asupra stresului.
NOT : Pe baza celor explicate de dr. Bruce Lipton în DVD-ul „Noua Biologie, acolo unde
mintea şi materia se întâlnesc”, stresul determin apari ia mecanismelor automate, subconştiente
de ap rare. La nivelul vaselor sanguine, aceste mecanisme (în mod paradoxal) nu inhib înmul irea
şi creşterea celulelor (cum se întâmpl în alte sisteme), ci le accelereaz , deoarece stresul se
174
manifest prin tensiune arterial ridicat , iar organismul r spunde prin a se proteja încercând s
înt reasc pere ii vaselor pentru a preveni ruperea lor.
Astfel, pere ii celulari devin mai groşi, celulele acumuleaz colesterol şi acesta e folosit ca şi
„materie prim ”. Problema, atât în cazul meu, cât şi în general, este aceea c , avînd un mecanism
care func ioneaz la nivel subconştient, îndep rtarea cauzei, precum stresul sau abuzurile
alimentare, nu anuleaz mecanismul, odat ce acesta s-a declanşat. El func ioneaz din
subconştient, prin urmare, sugestiile mentale nu sunt utile.
Singura solu ie, experimentat de mine şi descris în carte, este de a aduce mai mult energie
vital în corp, folosind bioresursele. Totuşi, timp de 5 ani, am redus doza de statine de 14 ori, pân
ce, ulterior, am renun at complet. Am vrut s ofer posibilitatea corpului de a se readapta treptat de la
o situa ie de dependen la una normal .
R spunsul domnului Bruce Lipton mi-a adus un plus de încredere, dar v sf tuiesc s nu s ri i
peste sfaturile medicale şi s opri i medica iile prescrise, la simpla inspira ie de moment, deoarece
f r sus inere energetic , prin biotransformare, sau alte procedee asem n toare, aceste lucruri nu
func ioneaz .
BRUCE LIPTON ŞI ENERGIILE VIEŢII
Celulele se bazeaz pe energie. F r energie nu exist via . Aşa c implicit avem un „buget”
de energie care ne d via şi de fapt, în corpul nostru energia exist în „numerar” şi se numeşte
ATP, molecule ce reprezint unit i de energie. Aşa c , de fapt biologia se refer la ATP, „moneda”
acestui domeniu. Semnifica ia ATP-ului este aceasta: moleculele de ATP sunt precum bonurile de
benzin , care sunt folosite s alimenteze procesele noastre biologice. Deci, pentru a r mâne în via ,
avem nevoie s „aliment m” acest cont „bancar” ATP.
Astfel, exist un „cont” ATP în corpul nostru chiar acum, dar întrebarea este cum folosim acest
ATP şi acesta este un fapt important deoarece 25% din toat energia corpului nostru este folosit de
func ionarea creierului. Deci din start începe i s în elege i c creierul foloseşte energie într-o
m sur egal cu cea în care o fac muşchii unui alerg tor la maraton. Deci activitatea creierului şi
cea a muşchilor sunt asem n toare.
De ce este important acest lucru? Pentru c pe m sur ce î i foloseşti creierul, î i foloseşti
gândirea, foloseşti de fapt energie. De ce este acest fapt relevant? Pentru c felul în care ne folosim
gândurile nu este în mod necesar unul productiv. De fapt, uneori ceea ce investim în gândurile
noastre este contraproductiv, pentru c gândurile noastre creeaz o realitate pe care apoi trebuie s o
combatem. Deci, simplu spus, trebuie s devenim conştien i de gândurile noastre. Şi de ce este acest
lucru important? Pentru c gândurile reprezint unit i de energie.
De fiecare dat când ai un gând foloseşti energie. Acest lucru devine relevant astfel: dac î i
dau un carnet de cecuri din contul t u bancar, nu vei ieşi în strad s zici: „eşti un b iat dr gu ,
poftim 500 dolari!” sau „uite, feti o, du-te şi cump r - i o maşinu , o mie de dolari pentru tine”.
Nu î i place s î i risipeşti banii! De ce? Pentru c risipindu- i banii, î i risipeşti viata! Deci, de
fapt, devii foarte prudent când ai un cec în mâini. Ceea ce încerc s spun acum este acest lucru: ai
un "buget" de energie în corpul t u şi energia este ceea ce te men ine în via . Când începi s
foloseşti energie „completând cecuri” şi nu cape i nimic în schimbul energiei tale, atunci este exact
ca şi cum ai completa cecuri (reale - n.t.) din contul t u bancar, risipindu- i banii pe care îi ai.
Biologia credin ei reveleaz modul în care gândurile noastre creeaz realitatea în care tr im.
Dac începi s investeşti în gânduri care sunt contraproductive, gânduri precum ar fi team , ce
o s m fac, cum o s rezolv aceast problem , c va merge mai r u şi toate gândurile de acest fel,
gânduri negative… realizezi c de fapt nu doar c î i foloseşti energia pentru a produce aceste
gânduri, dar aceste gânduri intr de asemenea în realitatea ta.
Un citat minunat al lui Bhagavan Das spune c „îngrijorarea este un fel de rugăciune pentru
ceea ce nu vrei să se întâmple”. Gândi i-v la aceasta! Când v îngrijora i p stra i în mintea voastr
acele lucruri care v enerveaz şi v sperie şi cu cât le ine i mai mult în mintea voastr , cu atât mai
mult mintea le converteşte în realitate. Deci care este mesajul? S deveni i „zgârci i” din punct de
vedere a energiei voastre în raport cu mintea şi corpul vostru. Gândurile voastre folosesc energie. În
175
interac iunile voastre cu via a, folosi i energie. Aşa c , dac vre i s supravie ui i, trebuie s
în elege i un simplu fapt şi anume: orice faci în via , o faci cheltuind energie.
Aşa c începe i s revizui i ceea ce face i în via . Pentru c atunci când pui energie în lucrurile
pe care nu le po i schimba în lume, asta e exact ca atunci când completezi un cec şi pur şi simplu î i
arunci banii pe fereastr , pentru c nu primeşti nimic în schimb.
Gândi i-v la aceast realitate foarte interesant … c ave i acest „carnet de cecuri” cu energie
şi de fiecare dat când folosi i energie trebuie s v întreba i: oare aceast energie va aduce o
îmbun t ire în via a mea sau e doar o risip de energie?
Atunci când v implica i în dezbateri politice cu oameni, dac v folosi i toat energia, oare
ve i schimba lumea? Nu, dar o s v consuma i toat energia încercând s convinge i al i oameni s
îşi schimbe via a, s îşi schimbe modul de via , s îi face i mai s n toşi chiar, dar dac ei nu sunt
gata s fac asta, atunci v irosi i energia degeaba.
Deci iat un gând interesant: dac v dau un „carnet de cecuri cu energie” şi v cer s scrie i un
cec în fiecare moment în care ave i un gând, atunci va trebui s v întreba i dac acest gând
urmeaz s îmi aduc o îmbun t ire în via sau acest gând îmi va lua ceva de la via .
Şi atunci când începe i s conduce i activit ile, atunci când investi i energia în lucruri care
aduc o îmbun t ire în via a voastr şi v aduc o atitudine de supravie uitori, mergând dincolo de
supravie uire c tre prosperitate, problema este urm toarea: tr im vremuri grele...
Cu cât pune i mai multe gânduri negre în aspectele negative ale vie ii, cu cât pune i mai multe
gânduri în fric , nu doar c va risipi i energia, dar, în termeni biologici, aceste gânduri negative,
acest stres distructiv v sl besc sistemul imunitar şi aduc chiar boli.
De aceea, gândi i-v în acest fel: dumneavoastr tr i i pe baza unui buget şi acel buget e ceea
ce reprezint via a noastr , iar dac v ve i folosi bugetul cu în elepciune, s v pune i gândurile,
energia, banii... la baza acelor lucruri care aduc o îmbun t ire în via a voastr şi a comunit ii în
care tr i i şi sprijin evolu ia în care intr m, în loc s pierde i energie luptând cu vechiul sistem care
se pr buşeşte, aceasta este o ocazie pentru voi s ieşi i din acel sistem şi s construi i ceva mai
durabil, ceva din care putem tr i cu to ii, ceva din care putem cu to ii prospera. Îmi doresc ca to i s
vede i c fiecare dintre noi particip la acest proces de evolu ie şi sper într-adev r c pute i în elege
c speran ele mele sunt realiste: s v conserva i energiile şi s crea i frumuse e în loc s v
îngrijora i şi s v manifesta i în sens opus.
V mul umesc c a i ascultat acest mesaj şi sunt sigur c ve i petrece clipe frumoase şi îmi
doresc s v vorbesc curând pentru c aceast evolu ie este iminent .
Mai multe informa ii despre Bruce Lipton pute i descoperi pe aceste pagini de internet:
www.brucelipton.com
MOTTO:
„Cercet torii pur şi simplu ador s ne spun , c banii nu pot cump ra fericirea. Ştiu la ce v
gândi i: cam cât de mul i bani câştig cercet torii? Totul în aceast lume material merge "în
sus"... Numai fericirea merge "în jos". Câ i dintre noi, m întreb, îşi pot aminti un moment din
copil rie, atunci când am experimentat fericirea ca o stare natural de a fi? Acel moment unic de
bucurie nealterat . Acel moment când totul, atât în interiorul cât şi în afara noastr … era bine...
Totul era în regul . Dar, acum, am devenit o colonie de adul i în care totul este greşit tot timpul.
Este ca şi cum am vrea s d m timpul înapoi, şi cu cât ne concentr m mai mult pe fericirea
personal , cu atât mai mult ea ne scap .
De fapt, aceasta se petrece atunci când suntem implica i... Când suntem ... Concentra i,
absorbi i, inspira i, când comunic m, când descoperim, înv m. Când experiment m fericirea ca
un simplu efect secundar. Ar trebui s ne preocup m, nu atât de mult de drumul c tre fericire, cât
de fericirea de a str bate acel drum.”
(citat din filmul artistic: Hector În C utarea Fericirii)
176
22. EFECTE RAPIDE ALE BIOTRANSFORMĂRILOR
STAREA PERMANENTĂ DE LINIŞTE INTERIOARĂ

NOTIŢE DIN JURNAL:
Aceasta a început s se obiectiveze perceptibil la 30 iunie 2006, dar a devenit permanent în a
doua jum tate a lunii august 2006. Liniştea interioar poate fi descris ca un spa iu liber, situat între
dou gânduri, fiind un fundal permanent neobiectivat, care se instaleaz definitiv.
Pornind de la considerentul c gândurile sunt energii care transport o informa ie, ele au o
dezvoltare, durat , direc ie de propagare şi finalitate a manifest rii.
COMENTARII:
Efectul unui anumit gând nu poate fi anulat decât de cel al unui gând ce con ine o cuant de
informa ie opus . Fizica cuantic şi-a pus întrebarea: Ce anume exist în intervalul de timp cuprins
între manifest rile a dou gânduri? Aceea este liniştea neobiectivat , o stare special , conectat
clipei de prezen în „aici şi acum”. Eckhart Tolle, considerat unul din cei mai buni experimentatori
ai tr irii în infinitezimalele clipe ale Marelui Prezent, explic faptul c starea de prezen este cu
atât mai adânc , cu cât intervalul dintre dou gânduri consecutive se m reşte.
Experien a sa a fost atât de profund , încât a avut un efect neaşteptat de bun asupra a milioane
de oameni, cel pu in la nivelul demonstr rii existen ei acestei st ri interioare la modul practic şi nu
doar ca o teorie a fizicii cuantice.
Desigur, revenirea din starea de linişte complet în aceea a gândurilor haotice se datoreaz
condi iei sociale la care suntem supuşi, dar mai ales datorit aspectelor biologice care înl n uie
fiin ele umane.
Am tr it o aprofundare a st rii de pace interioar la 13 aprilie 2007, consemnat în felul
urm tor:
NOTIŢE SPECIALE:
Cuvântul de origine sanskrit „samadhi” defineşte o stare a conştiin ei care dep şeşte barierele
min ii. În func ie de durata men inerii acesteia, modific rile ce survin asupra întregii structuri
bioinforma ionale a fiin ei pot fi reversibile sau ireversibile şi pot fi înso ite de acumul ri mai mici
sau mai mari de cunoaştere supramental , care elucideaz anumite aspecte fiin ei umane. Aceste
aspecte se stabilesc instantaneu în noul tipar de gândire, iar gândirea devine mai profund şi
cuprinz toare.
Deşi a durat cca. 15-20 minute, acest interval de timp este foarte mare pentru un încep tor.
Corpul fizic „percepe” valuri de extaz, în timp ce mintea „sufer ” o rescriere a unui set de
„instruc iuni” care determin tiparul specific de gândire. Noi înşine „scriem” instruc iunile prin
procesul de înv are-identificare din copil rie, iar acestea se „solidific ” în structurile operative.
Astfel, aceste „programe” intr automat în set-up din momentul în care înv m primele cuvinte,
pentru ca mai târziu s înv m propriul nume şi reac ia de a r spunde afirmativ la pronun area
acestui nume. De aici au început identific rile min ii cu obiectele acesteia, iar obiectele devin
con inut şi eul „crede” c este mintea… aceast minte care gândeşte.
În jurul orei 11.30 am vizionat un episod din seria de expuneri cu tema „Puterea prezentului”
de Eckhart Tolle. Imprimarea video a lui Tolle a fost înso it de tr irea plin de gesticula ie şi
mimic autentic , vie şi atotcuprinz toare, într-o simbioz reuşit de informa ii speciale. Aceste
informa ii au avut un efect cu totul neaşteptat: au „şters” o parte din „instruc iunile” care stabilesc
tiparul permanent (sau aparent permanent) de gândire. (Cuvintele nu exprim ceea ce s-ar putea
exprima, astfel c am impus folosirea uneori excesiv a ghilimelelor pentru a indica o alt
semnifica ie decât cea curent .)
În mod automat, „ştergerea acestor instruc iuni” a favorizat „expansiunea” ariei de în elegere a
min ii, adic mintea a p truns câteva aspecte din aşa-zisa sfer supramental , deşi termenul nu mi se
177
pare potrivit (mai degrab aş spune nonmental , în sensul de ceva ce nu poate fi cunoscut cu
mintea, nu poate fi transmis altor min i şi nu poate fi explicat prin verbalizare).
Astfel, acum pot în elege diferen a dintre „obiectele şi con inutul min ii”, „mintea” şi „cel care
gândeşte”. Acum pot trece, la dorin , de la starea de gândire, la cea de acceptare şi observare a
fluctua iilor min ii. Am posibilitatea atât de a face aceast transla ie instantaneu şi pe perioade
limitate de timp, îns am şi posibilitatea de a în elege şi experimenta în starea obişnuit de veghe.
Starea extatic s-a declanşat în momentul în elegerii adev rului accept rii şi observ rii fluctua iilor
min ii, singura f râm a unui adev r profund, pe care am reuşit s o cuprind într-o experien de
natur bioinforma ional .
Am în eles c ceea ce ne face s nu observ m dincolo de cuvinte şi gânduri sunt identific rile
noastre cu fenomenele şi obiectele definite de acestea. De aici, anumite scrieri esoterice au
considerat c mintea şi gândurile sunt o piedic în calea cunoaşterii de sine, dar în realitate ele sunt
doar elemente gata integrate şi necesare, f r de care fiin a noastr nu poate avea o existen . Din
acest motiv este inutil s lupt m împotriva lor.
Starea de bucurie, declanşat la cuvintele lui Tolle referitoare la în elegerea adev rului
accept rii şi observ rii fluctua iilor min ii, a avut câteva varia ii în intensitate. Intensitatea era
maxim , atunci când frazele lui Tolle indicau sensul în elegerii unui adev r situat dincolo de
limit rile min ii, respectiv sc dea în intensitate pe durata prezent rii unor exemple sugestive pentru
publicul din sal . Totul a durat cca. 20 minute.
Prezentarea lui Tolle a fost „deconstructiv ”, adic de la complex spre simplu şi simultan de la
simplu la complex, ea neavând un început, o dezvoltare şi o „concluzie”, fiind mereu vie şi
atotcuprinz toare. Tolle a realizat o expunere care m-a ajutat s p trund acest adev r, prin
intermediul pauzelor speciale dintre cuvinte. Odat ce am ajuns cu explica iile în acest punct,
trebuie s men ionez afirma ia esen ial a tuturor înv turilor spirituale şi anume „dac po i descrie
acel lucru, atunci nu e acela pe care îl descrii”, sau „dac cineva poate vorbi despre Dao, atunci
acela despre care vorbeşte nu e Dao”.
De ce acest eveniment nu a fost posibil înainte de biotransformare? Singura explica ie
plauzibil este c mintea s-a aflat într-o stare de oscila ie atât de mare, încât nicio înv tur nu îşi
putea face sim it efectul. Biotransformarea a redus aceste oscila ii (nu le-a eliminat şi cred c nu e
necesar s le elimina complet) şi le-a redus pân la valoarea la care înv turile s îşi poat face
efectul. O minte agitat nu poate fi atent la informa ii profunde, deoarece nu se poate focaliza.
Oricine poate în elege diferen a dintre concentrarea necesar lecturii unui roman poli ist şi cea a
unei c r i de filosofie ştiin ific .
Aşadar, scopul nu este anularea modific rilor min ii, ci mai întâi acceptarea detaşat şi
observarea acestor modific ri.
STAREA PERMANENTĂ DE NECESITATE ALIMENTARĂ REDUSĂ
Aceasta s-a manifestat pentru prima dat în 3 iulie 2006 şi a durat cam 10 zile, cu necesit i
alimentare reduse la cantit i de ordinul a 150 g alimente naturale pe zi, plus 1-2 pahare de ap . Este
important de subliniat faptul c , în aceste perioade de alimenta ie redus , nu se manifest senza ia
de foame sau sete. Am sim it c sunt s tul dup cca. 100-150 g/zi de alimente consumate, iar acest
aspect nu creeaz aciditate la stomac şi nici stare general de sl biciune sau somnolen .
În perioada cuprins între 13 iulie 2006 şi 18 ianuarie 2008, consumul zilnic de alimente a
crescut la un gramaj zilnic de cca. 400-600 g hran solid natural plus ap şi/sau iaurt slab cca.
200-300 ml. În perioada 23 ianuarie – 1 aprilie 2008, consumul zilnic de alimente s-a „stabilizat” în
jurul a 200-450 g hran solid natural plus ap şi/sau iaurt slab cca. 200-300 ml sau lapte de soia
(cca. 95% ap ).
Aceste cantit i, cu con inut redus de gr simi saturate şi calorii, pot fi comparate acum cu cele
din perioada anterioar prezen ei reac iilor de biotransformare intensificate, când au fost consumate
cca. 2,5-3 kg pe zi hran solid atât g tit , cât şi natural plus ap şi/sau iaurt gras cca. 400-600 ml,
observându-se un raport de ca 1/5-1/10 în ceea ce priveşte gramajul de alimente solide.
Lipsa senza iei de foame a fost asociat cu o neobişnuit stare de for şi claritate mental ,
organism uşor, senza ie superficial de plutire şi plenitudine, având posibilitatea de a desf şura
178
activitate intelectual complex , plimb ri pe jos de câteva ore, adic tot ceea ce e necesar a fi
realizat în via a de zi cu zi f r oboseal . Cu toate acestea, exist o diferen semnificativ între cele
dou perioade de timp.
Dac în perioada 13 iulie 2006 – 18 ianuarie 2008 am mai consumat unele alimente de soia sub
form conservat sau uşor prelucrat , în perioada de dup 22 ianuarie au fost consumate numai
alimente cu procent sc zut de gr simi saturate, exclusiv naturale şi neprelucrate, cu excep ia
orezului brun şi a cartofului, singurele alimente consumate numai dup fierbere în ap .
În prezent, în urma unor evenimente repetate de hiperbiotransformare, am trecut printr-o
perioad de alimentare exclusiv doar sucuri de fructe şi legume, câteva fructe foarte zemoase pe zi
şi un ceai cu o linguri de miere. Aceast nou diet s-a stabilizat spre o form internediar la care
am ad ugat brânz tofu preparat din boabe de soia ecologic sau obişnuit , semin e germinate, alge
verzi, orez brun, toate în cantit i mici. Ocazional nu am nevoie de mânare şi ap uneori peste 20
ore… fenomenul se afl în prezent în desf şurare.
NECESITĂŢI REDUSE ALE ODIHNEI NOCTURNE
Aceasta nu e o stare care s-a permanentizat, dar la voin pot reduce cu uşurin necesarul
orelor de somn, f r niciun fel de urm ri patologice asupra organismului. Oricum, în cazul meu
necesarul de somn s-a redus de la 10 ore zilnic (8 noaptea plus 2 ziua) la maxim 6 ore (deseori 4
ore) exclusiv noaptea şi f r a manifesta ulterior senza ii de somnolen , oboseal sau lipsa clarit ii
de gândire. Aceast nou situa ie mi-a oferit foarte mult timp liber zilnic suplimentar.
Începând cu 22 ianuarie 2008, somnul este caracterizat şi de o anumit stare de aşa-numit
pseudoveghe în ceea ce priveşte capacitatea de a auzi sunetele ambientale. Am l sat s se aud
muzic de la un DVD player pe întreaga durat a nop ii, reuşind s o ascult f r s îmi perturbe
somnul odihnitor.
Acestei caracteristici i s-a ad ugat o anumit capacitate de rememorare a viselor cele mai
semnificative, imediat dup revenirea complet în starea de veghe.
FENOMENUL SOMNULUI ULTRARAPID
Am mai remarcat, de-a lungul timpului, faptul c exist anumite momente în care se manifest
un aşa numit somn ultrarapid, adic o stare superficial de somn, f r deconectarea sim ului auditiv,
cu durata de câteva minute. În aceste perioade de timp, se resimte o revitalizare a întregului corp
fizic ca şi dup cel pu in 3 ore de somn obişnuit.
Fenomenul somnului ultrarapid a început s fie sesizat aproximativ din perioada verii anului
2008, dar nu am avut suficiente criterii pentru a-l lua în considerare, deoarece nu era înso it de
niciun epifenomen. În toat aceast perioad , el a înso it somnul obişnuit de 4-6 ore pe zi.
„Detectarea” momentelor de timp care „anun ” apari ia somnului ultrarapid necesit anumit
aten ie şi acordarea permisiunii de a se instala în cel mult 30 secunde de la „detec ia” semnalelor
premerg toare, la fel cum, pentru instalarea somnului obişnuit, exist un interval mai larg de
manifestare a somnolen ei, de cel pu in 1-2 ore. Dac subiectul se aşaz în pozi ia accept rii st rii
de somn în acest interval, el va beneficia de un somn odihnitor pe tot restul nop ii, dar dac îl
refuz , atunci el va trebui s aştepte un nou interval de timp peste alte dou ore, dup care are
posibilitatea de a beneficia de odihn pe tot restul orelor nop ii.
În cazul somnului ultrarapid, nu se cunoaşte mecanismul care permite subiectului o recuperare
vital şi energetic într-un timp atât de scurt, dac se exclude prezen a biotransform rilor. Din acest
motiv, ştiin a medical nu este preg tit s accepte şi s studieze epifenomenele asociate
biotransform rilor, deoarece nici m car biotransformarea nu este studiat şi/sau acceptat ca obiect
de studiu.
Experien a personal nu îmi ofer toate detaliile acestui mecanism misterios, dar se poate
formula ipoteza conform c reia somnul ultrarapid este o stare de prag a conştiin ei situat între cea
de veghe (obişnuit ) şi cea de somn (obişnuit), recunoscut în psihologie şi psihiatrie, dar care este
denumit tranzitorie şi se consider c subiectul nu poate fi conştient în aceast perioad de timp.
Dar, se pare c biotransformarea schimb legile fiziologiei şi biologiei umane.
179
Not : Experien e mai recente, mi-au permis s repet, aproape zilnic, starea somnului
ultrarapid, cu ajutorul unor înregistr ri audio produse de firma Hemi-Sync, înfiin at cu peste 20 ani
în urm de c tre omul de afaceri Robert Monroe. Deşi am avut la dispozi ie unele din şedin ele sale
speciale de relaxare şi concentrare înc înainte de anul 2006, utilizarea lor nu mi-a adus rezultate
permanente, deoarece nu am fost capabil s aduc suficient energie vital în corp. În prezent,
experien ele de tip Hemi-Sync îmi permit noi explor ri în sfera conştient , precum somnul
ultrarapid.
SOMNUL SEMICONŞTIENT
Somnul conştient este o stare special a conştiin ei, în care, cel pu in, sim ul auditiv r mâne
neadormit, corpul fizic atinge o stare foarte profund de relaxare şi subiectul poate s îşi aud
respira ia nazal mai mult sau mai pu in zgomotoas (aşa-numitul sfor it).
La început, aceast conştientizare stranie îi va produce întreruperea somnului şi intrarea în
starea de veghe, dar, dup câteva zeci sau sute de asemenea experien e, apare obişnuin a (catalizat
de mecanismele subconştiente automate) şi ascultarea respira iei începe s fie tolerat de partea
treaz a conştiin ei, în timp ce o alt parte se afl într-o stare neutr , probabil asociat somnului.
NOTIŢE DIN JURNAL:
Am devenit conştient de existen a somnului semiconştient şi neperturbat de respira ia
zgomotoas în data de vineri 9 iulie 2010 când, dup o anumit activitate, pe care nu o descriu
aici, am fost capabil, f r nicio alt preg tire sau antrenament, s adorm timp de aproximativ 20
minute cu perfecta claritate a audierii muzicii ambientale de care sunt aproape nedesp r it şi în
acelaşi timp îmi auzeam respira ia nazal specific somnului f r ca aceasta s îmi mai perturbe
starea. Dup 20 minute am revenit la starea de veghe prin intermediul unei respira ii deosebit de
zgomotoas pe nas, fapt care mi-a readus conştiin a de veghe, dar f r nici un fel de brusche e.
STAREA DE VEGHE
UNDELE CEREBRALE ŞI FUNCŢIONAREA CREIERULUI

Starea de veghe este opus celei de somn şi se caracterizeaz prin faptul c scoar a cerebral
este activat difuz, iar omul realizeaz o contemplare general sau aşteptare pasiv . În stare de
veghe, creierul emite unde beta şi consum foarte mult energie pentru a controla organismul.
În timpul somnului, creierul
emite unde alfa şi teta. În aceast
stare el ajut organismul s treac de
la stare de veghe, (consum energetic
ridicat), la stare de înc rcare
(consum optimizat). Întregul corp se
relaxeaz şi în aceast stare anumite
glande încep s secrete substan e
care ajut corpul s se regenereze din
punct de vedere al energiei vitale
necesare men inerii proceselor
fiziologice.
În mod normal, aceste unde
cerebrale nu pot fi emise de creier în
acelaşi timp. Exist îns şi situa ii în
care creierul poate s emit toate
tipurile de unde cerebrale anterior
amintite.
Aceste situa ii apar în timpul practicilor meditative. În timpul medita iei s-a observat c
frecven a respira iei şi a pulsului scade, tensiunea arterial şi metabolismul se armonizeaz ,
contrac iile musculare dispar (datorit relax rii care este de aproape patru ori mai puternic decât în
180
timpul somnului), iar undele cerebrale apar simultan şi se sincronizeaz . Acest lucru a putut fi
verificat atunci când o serie de practican i ai medita iei, au fost de acord s fie testa i în timpul
practicilor.
Astfel de experimente au fost realizate cu sprijinul maestrului taoist Mantak Chia la Institutul
pentru Biocibernetic Aplicat şi Cercetarea Feedback-ului din Viena, Austria, dar şi la un institut
din San Francisco, S.U.A. În timpul acestor test ri s-a observat şi m surat (printre alte rezultate) o
echilibrare şi armonizare a activit ii emisferelor cerebrale şi în acelaşi timp sincronizarea undelor
alfa, beta şi theta.
SURSE DE INFORMARE:
http://www.eva.ro/sanatate/medicina-alternativa/cum-poti-sa-dormi-si-sa-fii-treaz-in-acelasi-timp-articol-4316.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aten%C8%9Bie
INFLUENŢA BIOTRANSFORMĂRII ÎN STĂRILE DE VEGHE ŞI SOMN

Men inerea unui fenomen
constant de biotransformare la nivelul
corpului produce un fenomen
asem n tor, astfel c subiectul se
poate afla aproape permanent într-o
stare de sincronizare a undelor alfa,
beta şi theta f r ca acesta s fie
neap rat într-o postur de medita ie,
putând chiar desf şura activit i
obişnuite care nu implic eforturi
fizice sau mentale foarte mari.
Biotransformarea este un
mecanism care se comport ca un
regulator şi un optimizator de energie.
Men inerea foarte mult timp a
unei st ri de sincronizare a undelor
cerebrale are drept efect reducerea
consumurilor la nivelul scoar ei cerebrale, aprofundarea automat a st rilor de medita ie şi relaxare
şi creşterea puterii de aten ie şi focalizare. Exist şi opinii care sus in faptul c o asemenea
economie de energie poate întârzia apari ia prematur a îmb trânirii, organismul fiind capabil de a
se men ine vital şi s n tos la vârste înaintate. Desigur, aceast teorie necesit şi demonstra ii, bazate
pe sute sau mii de observa ii experimentale pe subiec i dota i. Nu ştim unde am putea g si aceşti
subiec i, în acelaşi timp doritori s participe la experimente.
Din experien a personal pot preciza faptul c , începând cu data de 16 mai 2010 a ap rut o
stare de modulare care se suprapune celei de veghe şi este caracterizat de prezen a unor unde
(probabil alfa şi sau theta) care pot fi recunoscute nu doar prin monitorizare pe aparatur medical ,
ci mai ales prin efectele lor directe şi anume tendin a de a induce o stare de somn.
Cu toate acestea, nu apare starea de somn, iar somnul nocturn nu îşi modific durata sau
caracteristicile, deja men ionate în paragrafele anterioare.
Se poate suspecta prezen a unui fenomen de hiperbiotransformare care este un fel de
biotransformare ce se desfoar cu vitez lent cresc toare sau uneori accelerat . Aceasta înseamn c
acumularea energiei în corp devine atât de mare, încât creierul îşi poate permite s func ioneze într-
o stare intermediar , numit şi stare contemplativ sau meditativ .
Desigur, aceasta poate fi mult amplificat sau accelerat prin tehnicile de medita ie, dar este
important de precizat faptul c biotransformarea produce un efect sesizabil prin el însuşi. Aceasta
înseamn c subiectul poate opta pentru a realiza activit i obişnuite specifice rutinei zilnice, cu
consum energetic optimizat sau poate alege s realizeze un exerci iu de medita ie sau relaxare cu
rezultate foarte bune.
Uneori pot s apar ocazional st ri de c scat, ale c ror origine înc nu este elucidat ştiin ific.
Îns în cazul parcurgerii unor etape de modulare şi sincronizare a undelor cerebrale, poate s apar
181
ocazional o stare de c scat. În aceast situa ie particular ea are o cauz energetic şi este absolut
natural . Aceste idei le-am alc tuit în urma discu iilor purtate cu C.V. despre acest aspect, iar
punctul de vedere prezentat poate avea un grad ridicat de subiectivitate, prin urmare el nu trebuie
acceptat ad literam.
Un alt aspect legat de influen a biotransform rilor asupra corpului şi creierului este creşterea
st rii de aten ie. Aten ia se defineşte ca func ie sau mecanism de orientare, focalizare şi fixare a
conştiin ei asupra unui obiect, sarcini, întreb ri, probleme etc. Aten ia face parte din categoria
fenomenelor psihice care sus in energetic activitatea.
Referitor la starea de veghe, ea nu este aceeaşi la to i oamenii, ci are profunzimi diferite direct
propor ionale cu magnitudinea energiei vitale existente în corp în fiecare moment. Deseori auzim
expresii adresate copiilor la şcoal sau chiar oamenilor maturi, de genul: a dormi stînd în picioare, a
fi c zut din cer, a nu fi cu picioarele pe p mânt etc. Ei bine toate aceste caracteriz ri eviden iaz un
singur lucru, care nu este bine în eles şi anume: energie vital diminuat în organism. De aceea,
exist atâtea st ri de veghe câ i oameni sunt în via şi ele sunt diferite.
Primele efecte ale diminu rii energiei vitale în organism se resimt asupra min ii şi creierului.
Abia mai târziu ele perturb restul sistemelor şi organelor biologice, determinând în cele din urm ,
apari ia maladiilor şi a îmb trânirii premature.
NOTIŢE DIN JURNAL:
Experien a personal mi-a dovedit faptul c aten ia mea s-a îmbun t it cu ajutorul
biotransform rilor deoarece sunt capabil s construiesc montaje pe circuit imprimat, executate la
precizie de una dou zecimi de milimetru şi f r greşeli de plantare a componentelor. În acest fel,
hobby-ul meu de audiofil este fructificat la vârsta de 46 ani, f r s am nevoie de ochelari. Pagina
mea de web prezint etapele acestei construc ii pentru a fi util şi altor amatori de electronic audio.
PERCEPŢIA OCAZIONALĂ PARAOLFACTIVĂ A BIOENERGIILOR
Aceast percep ie este
asem n toare cu cea de natur fizic
olfactiv şi este strâns legat de
aceasta. Ceea ce se adaug în plus este
o caracteristic suplimentar , care îi
transmite subiectului „impresia” de
miros atunci când este în apropierea
unei alte persoane. Cum se ştie,
majoritatea subiec ilor manifest
aceast aptitudine, care nu este una
paranormal , ci fiziologic , dar
incomplet studiat şi în eleas . Orice
om care nu se afl sub influen a
narcoticelor sau alcoolului poate sim i,
cu suficient intensitate, o combina ie
olfactiv nepl cut în apropierea unui
alcoolic notoriu, unui fum tor sau unui
om foarte bolnav.
Ceea ce nu se cunoaşte cu precizie
este faptul c aceste senza ii olfactive provin nu numai de la anumite emisii de substan e chimice
care activeaz receptorii olfactivi, ci şi de la energiile reziduale puternic emisive, transmise pe o
anumit distan fa de corp.
Situa ia comun şi fireasc a majorit ii indivizilor, care nu sunt alcoolici sau fum tori, atrage
formarea unei anumite forme de „obişnuin e”, prin intermediul c reia manifestarea energiilor
reziduale este ignorat de creier, astfel c „aerul viciat” din mijloacele de transport în comun sau de
la ghişeele de plat a facturilor este o problem relativ minor . Adâncirea acestei percep ii face
182
posibil apari ia unei anumite sensibiliz ri la energii reziduale mai pu in „evidente”, generate de
oamenii s n toşi, care nu sunt nici alcoolici şi nici fum tori.
NOTIŢE DIN JURNAL:
În data de 23 ianuarie 2008, am fost martorul unui eveniment destul de şocant, în care am putut
sim i cu acurate e crescut impresii olfactive profunde, provenite din apropierea unor persoane
obişnuite, îmbr cate decent, cu vârste cuprinse între 30 şi 60 ani. Impresiile recep ionate au fost
asociate unor mirosuri ce pot fi întâlnite la morg , s li de disec ii, ce sugerau putrefac ie şi
descompunere.
Apropierea de oamenii cu emisii puternice mi-a produs spontan transpira ie, iar îndep rtarea de
aceştia a micşorat procesul transpirator. A fost posibil perceperea unor linii de câmp ce se
intersectau în exteriorul şi interiorul corpului oamenilor, aşa cum este ilustrat în desenul anterior. Se
poate preciza, cu mult acurate e, faptul c persoanele în vârst emit energii reziduale mult mai
intense decât cele tinere, probabil datorit acumul rilor din întreaga via , dar exist şi excep ii
demne de toat lauda, când situa ia este invers , ceea ce sugereaz faptul c acele persoane tr iesc
via a la o calitate spiritual superioar .
CONCLUZII:
Tot mai mul i cercet tori, printre care şi fizicianul William Tiller, şef al Departamentului de
Ştiin a Materialelor din cadrul Universit ii Stanford, sunt convinşi c realitatea înconjur toare este
similar „holodeck-ului” din serialul TV „Star Trek Genera ia Urm toare”, în care toate dorin ele cu
substrat material puteau fi „materializate” din computer. Tiller crede c Universul este rezultatul
integrat al manifest rii tuturor lucrurilor vii. În opinia sa, el exist pentru ca noi s realiz m
experien e, sau dup cum spunea un alt savant: „Universul s-a n scut pentru ca s existe
observatori”1.
Ceea ce ştiin a cunoaşte este aşa-numitul set de legi generale (normale), care descriu şi
ilustreaz majoritatea fenomenelor şi proceselor întâlnite şi recunoscute de om. Mult mai recent, s-a
formulat ipoteza conform c reia în natur se manifest ocazional aşa-numitele legi speciale
(anomale – de la anomalii, fenomene anomale), care au ac iune discret , limitat în spa iu şi timp,
propriet i cu totul neobişnuite şi mecanisme necunoscute generând fenomene anomale.
Numeroase asemenea fenomene s-ar datora manifest rii acestui set de legi speciale, începând
de la aşa-numitele întâlniri de gradul 3, abduc ii, pân la apari iile mariale etc, cu influen a, cel
pu in par ial , a min ii sau conştiin ei martorilor. În acest context, s-a formulat o nou ipotez de
actualitate şi anume fenomenul global polimorf1. Probabil c acesta este asociat cu conştiin a
uman . În principiu exist dou posibilit i:
1. Fenomenul global polimorf este un subprodus colectiv al min ii umane, al c rui rol este
deocamdat dificil de precizat,
2. Fenomenul global polimorf este un fenomen independent, probabil natural şi inteligent, dar
nu un produs sau subprodus biologic, care se manifest prin interac iune cu o conştiin uman .
Istoria şi evolu ia Universului, a P mântului, a vie ii şi a omului este rezultatul exclusiv al
setului de legi generale (normale), care ac ioneaz aleator (şi nu preferen ial), la scar individual ,
respectiv statistic la scar mare.
Multe încerc ri de a formula teorii generale şi imbatabile, de a elabora modele ale
manifest rilor considerate paranormale, anomale sau insolite sunt sortite eşecului. Cu toate acestea,
existen a legilor discrete şi a manifest rilor este real , dar nu poate fi explicat . Faptul c un pahar
spart nu se poate recompune din cioburi sau c nu putem întineri la voin , arat c setul de legi
speciale are ac iune local şi preferen ial strict limitat . Tr im într-o lume dominat aproape
exclusiv de fenomene şi legi normale, iar insolitul şi neconven ionalul sunt o excep ie şi nicidecum
o regul în via a noastr 1.
S-au folosit comentarii personale originale şi foarte scurte rezumate sau citate din urm toarele surse de informare:
1 emisiune TVR Cluj, „Fenomenele de la P durea Hoia-Baciu”, 2002
183
FENOMENE OBSERVABILE DE REGENERARE/REÎNTINERIRE

Acestea au început s fie observabile în vara anului 2014, când am comparat cu totul
întâmpl tor un set de fotografii realizate cu un aparat foto performant de c tre un coleg de servici.
Acestea, precum şi cadrele ce pot fi extrase din emisiunile TV în care am fost filmat cu camerele
profesionale, reprezint indicii ale unui posibil fenomen incipient de regenerare tisular , de
magnitudine redus şi extrem de subiectiv (din p cate) în lipsa unor probe de laborator care s
confirme afirma ia.
Deoarece exist promisiuni din partea unui om de afaceri din Silicon Valley, SUA, care doreşte
s studieze temeinic fenomenul pe care îl prezint în cartea mea, rug mintea pe care o adresez
cititorilor interesa i (probabil unii în calitate de specialişti) este de a m contacta pe adresa de e-mail
spre finele anului 2016 pentru a le putea confirma sau infirma, pe baz de probe ştiin ifice, dac
relatarea urm toare descrie cu adev rat un fenomen de regenerare/reîntinerire sau este vorba de
condi ii de fotografiere incorecte care au creat o impresie fals .
Prima imagine comparativ pe care încerc s o explic eviden iaz anumite tr s turi estetice ale
fe ei, cum ar fi prezen a clar vizibil a ridurilor la data de 21 iulie 2012, în apropierea ochiului
stâng. Din p cate, la acea vreme, colegul meu avea un obiectiv foto mai pu in peformant, astfel c
la urm toarea fotografiere în data de 9 octombrie 2014 se observ o diferen mare de calitate în
ceea ce priveşte rezolu ia pozei.
• Totuşi, lucrurile devin un pic neobişnuite prin aceea c la o rezolu ie a imaginii de cca 3 ori
mai mare, în fotografia din 9 octombrie 2014, ridurile ar trebui s se vad mult mai profunde şi
clare. Respectiv, la o rezolu ie mai mic (claritate mai slab ), cum se vede în poza din 21 iulie 2012,
ar trebui ca ridurile s fie mai pu in sesizabile, fapt care e contrazis de ceea ce se vede.
• La aceasta se mai adaug un element care ar trebui s eviden ieze riduri mai profunde atunci
când pierzi în greutate câteva kilograme, deoarece în 21 iulie 2012 aveam 70 kilograme iar în 9
octombrie 2014 aveam 67 kilograme. La îngr şare pielea se întinde şi ridurile se aplatizeaz iar la
pierderea în greutate pielea nu revine la forma ei ini ial ci formeaz cute.
184
• O a treia observa ie se refer la aspectul şi culoarea p rului. În 21 iulie 2012 aveam ceva mai
mult p r alb decât 15 luni mai târziu, când p rul redevine mai închis la culoare şi pare a fi chiar mai
des.
A doua imagine comparativ am ob inut-o revizionând câteva minute din înregistr rile
realizate în studioul TVR Cluj şi am observat modific ri importante. O s încerc s le explic cât mai
neutru posibil, deşi, din p cate, ele sunt extrem de subiective, ori de câte ori este vorba de imagini
fotografice sau filme video. În primul rând, este clar c se observ un anumit grad de îmb trânire,
dat fiind perioadele de timp mult mai extinse 2010-2015.
Cu toate acestea, în 2010 înc m recuperam dup discopatia lombar care m adusese spre
finele anului 2005 într-o stare de incapacitate motorie par ial . Expresia popular de „figur
boln vicioas ” se potriveşte foarte bine cu ceea ce se vede în fotografia din anul 2010. Culoarea
fe ei, riduri adânci în zona obrajilor, pleoape uşor ondulate. Referitor la culoare, exist mic
neconcordan la redarea nuan ei de galben – fiind vorba de aceeaşi c maş – pe care o purtam la
emisiunile în direct. Nuan a de galben din cele dou poze difer dar foarte pu in. În cea din 2015
galbenul e mai intens, tinde c tre portocaliu deschis, dar chipul meu e evident mai pronun at roşiatic
în 2015 decât în 2010. Dar, conform standardelor de s n tate în 2015 deja se sim ea o îmbun t ire
remarcabil .
În urm torul exemplu se poate observa o evolu ie complex a modului în care trecerea timpului
fizic influen eaz viteza de îmb trânire. Cea de-a treia fotografie, realizat în data de 14 septembrie
2016, eviden iaz înmuierea marginilor ridurilor, r mase la nivelul celor din 2014, plus reducerea
semnificativ a unor aşa-numite "pete de b trâne e", indicate comparativ cu s ge ile albastre.
Conform cu http://www.romedic.ro/petele-de-batranete "Petele de b trâne e sau petele maronii
sunt o problema dermatologic frecvent la persoanele de peste 40 ani.
Deşi ele şi-au p strat denumirea de "pete de b trâne e", tot mai mul i cercet tori sus in ideea c
ele s-ar datora expunerilor repetate şi prelungite la soare. Ele apar sub forma unor arii neregulate de
o nuan vizibil mai închis la culoare decât cea a pielii (pete maronii, brune, g lbui), localizate în
zonele care. de obicei, sunt expuse razelor soarelui. Pe pagina de internet se men ioneaz ca terapii:
crioterapia, creme de albire (îns cu rezultate temporare men inându-se riscuri legate de aceste
produse), terapia cu laser, etc ... Nu scrie nic ieri vreun exemplu de estompare natural a acestor
pete, ceea înseamn c medicina modern crede c odat ce au ap rut, ele devin permanente şi nu
au cum s ... dispar . Oare am început s devin mai rezistent la radia iile UV sau fenomenul de
regenerare pe care îl resimt în corp, influen eaz treptat toate organele şi esuturile corpului ?
În plus, nuan a uşor negricioas a pielii, remarcat în mai multe fotografii, preluate şi din
film rile realizate pentru serialul TV “Ştiin şi Cunoaştere”, pare s se fi estompat treptat,
revenindu-mi culoarea uşor roşiatic de bun circula ie capilar . Pentru compara ie se poate vedea
şi setul de 3 fotograme datate 24 octombrie 2015 – 1 iulie 2015 – septembrie 2016.
Poate p rea pu in anecdotic dar în momentul în care i-am ar tat lui Michael Fossel aceste
fotografii, la o prim impresie el a crezut c le-am trucat cu photoshop-ul (programe de prelucrare a
imaginilor pe calculator). Ulterior i-am prezentat şi detaliile legate de reducerea ridurilor şi acolo a
185
fost destul de surprins şi credea c am luat un activator de telomeraz , dar câteva minute mai
devreme tot domnia sa îmi spunea c activatorii prezen i pe pia în momentul de fa nu reduc
ridurile, nu te pot întineri ci au doar uşoare efecte de natur fiziologic precum îmbun t irea
ritmului cardiac şi a unor parametri sanguini.
Redau în continuare câteva secven e din interviul care se poate viziona integral pe internet cu
toate detaliile necesare:

Michael Fossel: -Ca medic, pot recomanda pacien ilor s fac un anume lucru. Bunica ta poate
s - i dea un sfat. Dar majoritatea pacien ilor nu dau aten ie sfatului indiferent de unde vine. Sfatul,
în general, nu e foarte interesant Alimenta ia cump tat , exerci iile fizice, reducerea stresului,
folosirea centurii de siguran toate î i pot prelungi via a dar niciunul dintre aceste sfaturi nu este
interesant pentru oameni. Dac ne referim la idei mai avansate, cum ar fi activatorii telomerazei
abord ri biologice, abord ri moleculare care reprezint doar începutul unui domeniu conex celui
farmaceutic – suntem abia la început, dar pentru mul i dintre noi aceste lucruri sunt disponibile.
De exemplu, exist cel pu in un grup de compuşi disponibili pe pia şi care sunt activatori de
telomeraz se numesc astragalozide şi au ca molecul -cheie cicloastragenolul Se pare c în multe
cazuri reseteaz lungimea telomerilor în cursul exprim rii genetice. Exist cel pu in 2 articole
academice care descriu acest efect.
Unu: este de ajutor? Este vorba doar de o uşoar resetare a tensiunii arteriale ? sau chiar scade
riscul de boal cardiovascular ?… nu ştim.
186
Doi: care sunt cheltuielile? De obicei, vorbim de câteva sute de dolari pe lun . Merit ? Nu ştiu
– e în func ie de posibilit ile fiec ruia şi de cât de mult crezi în ceea ce scriu articolele.
Trei: e greu s fii sigur de ceea ce primeşti, uneori. Po i intra pe internet şi s comanzi
cicloastragenol sau compuşi de astragalozide, dar chiar primesc ceea ce am cerut sau dau banii pe
un fals? este foarte greu s ne d m seama ce anume primim.
Sunt întreb ri grele referitoare la ce putem face în situa ii în care ani de zile am procedat într-
un fel mai pu in spectaculos sau interesant precum diet , mişcare şi altele. Acum au ap rut nout i,
dar sunt greu de aplicat deoarece nu ştim ce primim ca tratament. Ce anume merit banii şi ce nu?...
nu e simplu!
Cristian Mureşanu: -Da, e adev rat,… ce crede i despre importan a medita iei ?
Michael Fossel: -Nu ştiu... Meditez de peste 40-50 de ani. Am vizitat m n stiri japoneze
americane, engleze, de pretutindeni. Dar nu ştiu.... Cred c medita ia m ajut la stres, ar putea fi
placebo sau supersti ie – dar sunt mul umit cu ea. S nu m în elege i greşit. O parte a problemei
sunt studiile despre medita ie care nu sunt bine f cute. Eu cred în valoarea medita iei dar e ca şi
cum aş crede în valoarea exerci iului fizic şi a alimenta iei. Multe studii sunt insuficient sus inute.
Iat un exemplu: exist un studiu realizat acum 2 sau 3 ani care examineaz ce se întâmpl în
cazul vegetarienilor care mediteaz – s-au m surat lungimile telomerilor din celulele din sângele lor
la un anumit moment apoi dup 6 luni pentru a vedea ce se întâmpl .
Am observat c telomerii s-au lungit. Exist , îns , mai multe probleme cu asta, una din ele e
lungimea telomerilor – şi ce-i cu asta? Oamenii sunt mai s n toşi ? – dar cum v da i seama?
Inciden mai mic a bolilor? Nu s-a m surat asta.
O alt problem este c lungimea telomerilor din celulele libere din sânge nu ofer date despre
ceea ce ai vrea s ştii. Ceea ce ne intereseaz este ce se întâmpl la nivel cerebral sau la nivel
cardiac aşa c trebuie m surat lungimea telomerilor acestor celule şi nu ale altora. În cazul
celulelor albe aceast lungime este dinamic . Ea se modific tot timpul.
Aceste celule provin din m duva osoas , unele se lupt cu infec iile şi mor, altele se întorc în
esuturi Popula ia de celule albe pe care le studiez se schimb tot timpul. Dac m sor lungimea
telomerilor în fluxul sanguin şi constat c creşte, asta nu dovedeşte c celulele întineresc, pentru c
eu doar m sor ceva pe popula ii diferite. Aşa c atunci când citesc studii legate de medita ie şi care
afirm c medita ia te poate întineri – poate... dar studiul nu demonstreaz asta.
Mai întâi, dac foloseşti un activator de telomeraz sau o gen pentru telomeraz sigur nu
întinereşti peste noapte. La fel de adev rat e c dac analiz m activatorii de telomeraz disponibili
acum pe pia , aceştia nu sunt foarte eficien i. Sigur, persoanele care îi utilizeaz prin administrare
oral timp de 6-12 luni prezint nişte modific ri interesante dar niciuna dintre aceste persoane nu
arat de 60 în loc de 70 de ani. Exist schimb ri în func ionarea sistemului lor imunitar sau în
capacitatea de a metaboliza glucoza sau insulina, se amelioreaz probleme cu tensiunea. Niciuna
dintre ele nu a întinerit subit.
Pe de alt parte, ştim din studiile pe animale este vorba de animale la care se manifest
îmb trânirea c schimb rile ce survin odat cu îmb trânirea pot fi nu doar încetinite dar se
înregistreaz şi o reversare în termeni de func ii comportamentale sau metabolice ale acelor
animale. Putem s ne gândim c putem nu numai s încetinim bolile asociate c şi s reset m,
vindec m sau revers m o parte a acestora. De aceea vom trece la experimente pe om imediat ce
vom putea face asta în siguran
Cristian Mureşanu: -Am f cut ceva … asupra corpului meu, … şi dac dori i s vede i aceste
fotografii v spun ce am f cut. A fost un experiment-hobby…
Michael Fossel: -Da, v d dou poze, dar e ca şi cum una ar fi fost prelucrat în Photoshop sunt
ele sunt dou fotografii cu tine foarte diferite.
Cristian Mureşanu: -Uita i-v la datele calendaristice !
Michael Fossel: -Aaa !! Da! Da, v d... şi e o diferen de 5 ani ??
Cristian Mureşanu: -Da.
Michael Fossel: -Ce ai dori s pot s spun despre asta? Ceea ce pot spune în calitate de medic,
dar înainte de a face asta e clar c trebuie s fiu foarte atent la ce spun, ... ce anume ai dori s
187
comentez despre ele ? mie îmi pare sigur c în cea din anul 2015 la nivelul fe ei arat mai în vârst
decât cea din 2010
Cristian Mureşanu: -Dar mai am şi detalii de aproape…
Michael Fossel: -Oh da!!....
Cristian Mureşanu: -Pute i s le vede i pe ecran complet ?
Michael Fossel: -Am trecut deja pe ecran complet... şi trebuie s -mi reglez şi unghiul camerei
s -mi umbresc ecranul şi îmi folosesc mâna Este destul de greu s analizez datorit calit ii celor 2
imagini Contrastul e diferit în cele 2 poze iar una e ceva mai detaliat decât cealalt .
Cristian Mureşanu: -Da, dar în cea cu contrast mai mic am riduri mai adânci !
Michael Fossel: -Da!... şi tu eşti de p rere c s-au ameliorat în decurs de 2-3 ani...
Michael Fossel: -Şi ce ai folosit în acest timp?... pentru c ai dreptate! pielea arat diferit dar
ridurile par mai pu in adânci!
Michael Fossel: -N-aş face un pariu … asta e prima impresie... dar ce anume ai f cut? Ai
folosit un activator de telomeraz ?
Cristian Mureşanu: -Nu... Am f cut o transformare biologic care a adus „piese de schimb”
pentru celule.
Michael Fossel: -Dar ... ce anume ai folosit ?
Cristian Mureşanu: -Un fel de medita ie şi yoga...
Michael Fossel: -Oh, bravo ie !!...
Cristian Mureşanu: -Am avut discopatie lombar de peste 15 ani şi acum sunt complet
vindecat,… şi am RMN-uri care confirm şi voi face în ianuarie un al 3-lea RMN şi cred c voi
vedea pe el c sunt complet vindecat.
Michael Fossel: -FOARTE BINE! …Unul dintre lucrurile despre care am mai discutat cu
ocazia concep iilor greşite este teoria entropic a îmb trânirii iar una dintre prejudec i este
ireversibilitatea îmb trânirii,
dar noi ştim c multe lucruri
pot influen a îmb trânirea,
sau viteza ei. Întrebarea este
cât de eficient putem
interveni.
Un exemplu de… hai s
spunem fatalism, este
Organiza ia Mondial a
S n t ii şi raportul s u din
ultima lun . Margaret Chan
sus ine c e timpul s
renun m la modelul curativ
al maladiilor îmb trânirii
adic nu putem face nimic
în leg tur cu asta, nici n-ar
trebui s încerc m. Eu cred
c e o greşeal fie c e vorba
de propria experien sau de
experien ele altora în astfel
de situa ii sau de abordarea pe care o adopt m. Cred c putem modifica procesul de îmb trânire la
nivel celular, cel care produce boala, aşa c nu este ceva inevitabil. Este o greşeal s consideri c
îmb trânirea este obligatorie Sunt de acord cu faptul c multe dintre terapiile pe care le folosim,
care sunt deja pe pia , nu influen eaz îmb trânirea, nu trateaz Alzheimer, ajut prea pu in în
bolile cardiovasculare sau în discopatii lombare şi totuşi asta nu înseamn c nu putem interveni. Eu
cred c putem. Trebuie doar s gândim bine cum anume proced m.
188
INFLUENŢA LUNGIMII TELOMERILOR ASUPRA MITOCONDRIILOR

IPOTEZE ŞI ÎN ELEGERI PE BAZA UNUI MESAJ PRIN E-MAIL DE LA PROFESORUL MICHAEL FOSSEL
Essentially, when you shorten the telomeres, you do four things that affect mitochondria
and oxidative damage from free radicals:
Traducere explicativ :
În principal, atunci când scurtezi telomerii din celule, există 4 lucruri care afectează
mitocondriile şi efectele oxidative datorate radicalilor liberi:
1) You make the mitochondria less efficient (they make fewer ATP molecules and more free
radicals),
1-a) Mitocondriile devin mai pu in eficiente (astfel că ele vor produce mai pu ine molecule
de ATP dar mai mul i radicali liberi),
Solu ia ipotetic şi momentan nedemonstrat a biotransform rii:
Datorit faptului c procesul de degenerare a discurilor intervertebrale s-a reversat, asta
înseamn c discurile intervertebrale au redevenit func ionale, aproape la aceleaşi caracteristice
mecanice şi biologice de dinainte de boal . Din moment ce discurile intervertebrale au redevenit
func ionale, asta înseamn c matricea extracelular , (format din celula specializat plus fibrele,
alte molecule şi apa) a redevenit la starea de integritate. Articolele citate în alte paragrafe ale c r ii
mele men ioneaz faptul c aceast integritate depinde de produc ia de ATP din celulele discului.
De aici rezult faptul c :
1-bis) Mitocondriile au redevenit mai eficiente (adică produc mai multe molecule de ATP şi
mai pu ini radicali liberi),
2) You make the mitochondria “leakier” (so that more free radicals get out into the cell and
can attack other molecules, including genes in the nucleus),
2-a) Mitocondriile devin mai “permeabile” (astfel că tot mai mul i radicali liberi intră în
celulă şi ei pot să atace alte molecule, inclusiv genele din nucleu),
Datorit faptului c procesul de degenerare a discurilor intervertebrale s-a reversat, şi deoarece
analizele de sânge periodice îmi indic o stare de s n tate foarte bun , pe care o resimt ca atare, tot
mai bun cu trecerea timpului, asta înseamn c exist probabilitatea ca urm toarea ipotez s poat
fi verificat ştiin ific, şi anume:
2-bis) Mitocondriile au redevenit mai stabile şi eficiente (astfel că tot mai pu ini radicali
liberi intră în celulă prevenindu-se astfel atacarea altor molecule, prevenindu-se apari ia
maladiilor genetice mitocondriale),
3) You have fewer effective free radical scavengers (so you get more damage), and
3-a) Ai mai pu ini reducători eficien i de radicali liberi (astfel că apar tot mai multe
distrugeri),
Datorit faptului c procesul de degenerare a discurilor intervertebrale s-a reversat, şi deja au
trecut peste 10 ani de la biotransformare, este logic s presupun c , contrar trecerii timpului, se
poate afirma c :
3-bis) Am, probabil, destul de mul i “cură ători” eficien i de radicali liberi, posibil cu
eficien ă apropiată cele din perioada de dinainte de boală (aşa că am mai pu ine distrugeri),
4) Your repair rates become slower (so any free radical damage isn’t repaired very well).
4-a) Vitezele de reparare (celulară şi tisulară – n.t.) devin tot mai mici (astfel că orice
distrugeri datorate radicalilor liberi nu se vor repara foarte bine),
Datorit faptului c procesul de degenerare a discurilor intervertebrale s-a reversat, se poate
afirma faptul c :
189
4-bis) Vitezele de reparare (celulară şi tisulară – n.t.) au crescut treptat, posibil depăşindu-le
pe cele de degenerare (astfel că orice distrugeri datorate radicalilor liberi se vor repara foarte
bine, pentru încă o anumită perioadă de timp, indeterminabilă ca durată).
One issue that always comes up is that of measuring telomere lengths in white cells. Most
current papers try to use peripheral lymphocytes (white cells) as an indication of total body
telomere lengths, which is invalid and unreliable for several reasons. The bottom line is that
most papers discussing telomeres (whether pro or con) are unscientific.
O chestiune care apare foarte des e aceea că se măsoară lungimea telomerilor în celulele
albe. Cele mai recente articole încearcă să ofere date despre limfocitele periferice (celulele albe)
ca indicatori ai lungimii totale a telomerilor, fapt care e invalid şi irelevant din mai multe motive.
Concluzia e că cele mai multe articole care discută despre telomeri (indiferent că e pro sau
contra) sunt neştiin ifice.
FENOMENE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A VEDERII
În ciuda rezolv rii problemelor majore de s n tate, în cei 10 ani de biotransformare, am
constatat o anumit înr ut ire a vederii de aproape, dar care s-a produs
gradat, aproape pe neobservate, timp de 9 ani, începând, probabil cu 2006.
Mai am şi o problema de auz, o hipoacuzie foarte veche, de la o explozie
de mare intensitate, care mi-a afectat nervul auditiv în copil rie. Cu toate
acestea, disconfortul cel mai mare se resim ea la nivelul vederii şi am
observat faptul c nici un fel de proces de biotransformare, nu m putea
ajuta.
Am avut ocazia s cunosc un om deosebit şi nu e singurul. Îl voi
numi Geo, pentru a uşura transcrierea noti elor din jurnalul pe care l-am
p strat înc din anul 2014. Resimt bucuria revederii cu el la fel de intens ca
prima dat . Ne vedem doar de 2-3 ori pe an îns o leg tur profund , ce
tinde s devin tot mai puternic , m men ine sau ne men ine conecta i.
În luna iulie 2014 am tr it un fenomen energetic neobişnuit în urma c ruia mi-a ap rut un fel
de c ldur , sau impresie a ceva ce seam n cu o c ldur , la nivelul piciorului drept, înso it de o
durere foarte mare, aproape insuportabil , care a trecut abia în 3 s pt mâni dup care a disp rut dar
energia s-a „relocalizat” în zona creştetului capului, care este şi în prezent mai cald şi am verificat
cu un termograf faptul c nu e vorba de o creştere a temperaturii ci e o impresie pur subiectiv , pur
senzorial , inexplicabil .
În acel moment, mama a spus :
-Aaa! Uite, ai bioenergie ! … Ea sufer de un complex de maladii asociate cu îmb trânirea
precum coxartroz , osteoporoz şi discopatie lombar , toate 3 fiind în faze avansate. Ne-am gândit
s încerc m un fel de şedin de „bioenergie”. Pentru a scurta povestea, rezultatele au fost la început
foarte încurajatoare, dup care, la un moment dat, mama a manifestat o reac ie foarte sever la
aceste energii şi m-am îngrijorat.
Neavând niciun fel de solu ie am apelat la ajutorul lui Geo. Ne-am întâlnit spre finele lunii
august 2014 într-un parc din Cluj şi mi-a povestit vreo 2 ore despre modul în care func ioneaz
mintea, el fiind un experimentator excep ional. Desigur, … a fost atât de complex discu ia încât la
scurt timp am uitat aproape tot ce mi-a spus, îns l-am rugat s ne revedem pentru a îmi face un
exerci iu demonstrativ despre implantul de idei la nivelele subconştiente … dar trebuie s
men ionez c nimic din toate acestea nu func ioneaz cu caracter permanent în lipsa
biotransform rilor.
De aceea am considerat c merit s continu m experimentele. Am continuat s teoretiz m
asupra posibilelor efecte pe care le-ar putea avea o asemenea interven ie în matricea structural
informa ional care st la baza construc iei noastre biologice. Din tot ceea ce am fost eu în stare s
produc prin biotransformare mi-am dat seama c deja am ajuns la un punct de maxim şi nu puteam
genera mai mult energie din celule decât sunt ele capabile s ofere cu cel mai bun randament, în
cele mai bune condi ii de s n tate, în cel mai optim regim alimentar.
190
Dar deja noi cunoaştem c la nivel molecular, exist o permanent stare de agita ie local a
atomilor în cadrul re elelor… prin urmare aceasta creeaz o anumit rezonan în care, cu riscul de
a greşi, e posibil ca celulele s aibe deja anumite limite stricte de func ionare, în afara c rora
re elele încep s îşi piard coeren a şi celula moare.
Aşadar, nu întîmpl tor unii oameni se îngrijoreaz de cîmpurile electromagnetice din mediul
înconjur tor, fie ele artificale sau naturale, pentru c aceste câmpuri pot influen a anumite tipuri de
rezonan e la nivel celular. Bruce Lipton ne spune îns c aceste cîmpuri exterioare nu ne afecteaz
decât temporar, cu condi ia s nu avem emo ii distructive … dar cum majoritatea dintre noi avem
stress-uri în fiecare zi devine tot mai greu s ne adapt m energiilor din mediu. Oare asta înseamn
c mintea influen eaz materia biologic din corpul nostru ?
V las pe dumneavoastr s g si i r spunsul. Dar s presupunem pentru moment c r spunsul e
afirmativ. Aceasta ar însemna c stress-ul şi alte forme de emo ii disfunc ionale ne pot genera
afec iuni semnificative … corolarul fiind acela c emo iile pozitive, dar controlate, pot genera
reversul de la boal la s n tate, îns acest lucru este observat mult prea rar, aşa c din punct de
vedere statistic nu se confirm suficiente rezultate. De aceea se consider c mintea nu poate
influen a materia biologic , … şi atunci prefer m s ignor m faptul c emo iile ne pot aduce boli şi
suferin e, pentru c problema a fost privit numai dintr-o singur latur şi anume cea în care
majoritatea r mânem neputincioşi în fa a bolii.
Revenind la discu ia mea cu Geo, am aflat un lucru extraordinar. Fiecare om are o grani
situat între conştient şi subconştient numit „punctul critic”… Aceasta e o zon instabil şi de
scurt durat care se afl între starea de veghe şi cea de somn superficial, o stare ce poate fi atins
prin tehnici de relaxare orientale sau psihologice (pentru cei care doresc s aplice doar lucrurile
validate ştiin ific).
Eu am fost deja obişnuit s ajung uşor la starea de relaxare profund deoarece am practicat
yoga dar oricine poate înv a aceste tehnici şi nu e nevoie de ani de zile ci de câteva s pt mâni. Un
alt element important, care în limbajul magicienilor se numeşte „ancor ”, este un anumit lucru de
care participantul şi experimentatorul se pot „ag a” pentru a crea o bucl de reac ie. O s v dau un
exemplu de idee-program care ruleaz în bucl : „Pe m sur ce corpul t u devine tot mai relaxat, tu
te vei sim i din ce în ce mai bine iar pe m sur ce tu te vei sim i din ce în ce mai bine, corpul t u
devine din ce în ce mai relaxat.”
Şi asta se repet de câteva ori de c tre persoana care face implantul. Am preferat s lucrez cu
un magician şi nu cu un hipnotizator clasic deoarece Geo are o deschidere interdisciplinar , în
permenan fascinat de insolit, de experimente noi, de tehnici noi, niciodat nu s-a sim it plafonat la
un anumit nivel de în elegere şi asta îl face s fie mereu efervescent, viu şi e o pl cere deosebit s
fiu în compania sa.
Am ajuns la punctul cel mai important al întîlnirii noastre în data de 27 august 2014 şi ne-am
aşezat pe cele dou fotolii unde îmi fac film rile pentru unele emisiuni. Îmi sugereaz starea de
relaxare şi apoi îmi sugereaz ca relaxarea mea s devin de 10 ori mai intens . Şedin a a durat
aproximativ 3 ore şi am discutat din nou foarte multe lucruri pe care, din nou, le-am uitat în mare
parte. Dar înainte s plece,… a stat pu in pe gânduri şi brusc îmi spune urm torul lucru:
-Peste trei zile vei avea o surpriz …
-Ce surpriz ? am întrebat eu…
-Nu ştiu s î i spun… dar ştiu doar c peste trei zile vei avea o surpriz …
-Dar cu ce ar putea fi în leg tur ? … am continat eu s întreb
-Nu ştiu, nu am nici cea mai mic idee… acesta îmi era doar un gând persistent în mintea mea
şi am sim it nevoia s î i spun asta.
Povestea neobişnuit începe exact peste trei zile adic în 30 august 2014… când am ieşit din
blocul unde locuiam în parcarea unui supermarket. Timp de 35 de ani purtam în geant ochelarii de
soare. În secunda în care sim eam c afar lumina dep şea un anumit nivel, chiar şi când cerul era
uşor înorat, eram obligat s îmi pun ochelarii altfel, în aproximativ 2 secunde, ochii începeau s
l crimeze intens. Îmi pun rapid ochelarii, parcurg câ iva metri prin parcarea intens luminat de
razele soarelui şi brusc am senza ia c ochelarii sunt prea închişi şi îi dau jos.
191
Merg înc câ iva metri şi nu ştiam dac impresia mea e real sau fals aşa c îmi pun din nou
ochelarii şi peste alte câteva zeci de secunde se întâmpl acelaşi lucru, adic aveam din nou senza ia
c ochelarii sunt prea închişi şi îi dau jos.
Din acel moment, şi pân la tip rirea acestei c r i NU AM MAI PURTAT VREODAT ochelarii de soare.
Am tr it emo ii intense… pe care le-am descris în cuvinte şi am publicat o parte din ele şi pe
Facebook dar pu in lume le vede. O s le redau cronologic în continuare:
1 septembrie 2014: „Am redescoperit culori şi nuan e ale obiectelor şi oamenilor pe care nu
le-am putut vedea 35 de ani în b taia razelor soarelui.... admiram fascinat reflexia razelor într-o bar
rotund de o el a unei balustrade, sau reflexia culorilor unor magazine sub inciden a razelor directe
ale soarelui. Cu rare excep ii, ..... eu am privit mediul ca şi când cerul ar fi fost tot timpul acoperit
de nori. Desigur, îl priveam f r ochelari dar numai când cerul era în mod real acoperit de nori. Deşi
puteam merge ore în şir în Soare, c ldura şi energiile sale fiind pentru mine o hran , totuşi ochii
trebuiau proteja i. În mai pu in de 2 secunde aveam l crim ri dac ieşeam din umbra unui acoperiş
în strad iluminat direct de Soare sau dac priveam cl dirile albe.
Azi am umblat aproximativ 2 km pe str zi, c utând în mod special partea cea mai luminat de
soare şi m-am sim it extaziat de fenomenul de a privi f r ochelari, pentru prima dat în 35 de ani....
Am v zut verdele aprins al frunzelor şi florilor în lumina direct a razelor de soare pentru prima
dat în 35 de ani.”
2 septembrie 2014: „A treia zi f r ochelari de soare, dup 35 ani. Deşi oraşul e la fel de
neschimbat, banal, cotidian, atr g tor sau plictisitor, pentru mine e altfel. Am savurat culorile vii ale
unor haine, gri-ul pietrelor de pe un trotuar, însemne din verde fosforescent ale unor indicatoare, un
bondar care se aşez pe o floare, sau o plac de afişaj cu LED-uri, toate în str lucirea razelor
soarelui. Probabil, în scurt timp, aşa cum ar fi firesc, m voi obişnui cu toate acestea şi nu mi se va
p rea nimic deosebit....
Îmi aduc aminte galbenul intens al unor p p dii sau roşul aprins al altor flori... cu siguran o
vizit în miezul zilei la Gr dina Botanic ar putea s m mai impresioneze. Cineva îmi spunea: eu
port ochelari de soare doar pentru estetic ... Desigur, ochelarii de soare pot avea multe roluri,... te
po i chiar ascunde în spatele lor, dar în cazul meu era o necesitate stringenta şi asta e cu totul
altceva decât un simplu divertisment.
Acum, în cea de-a treia zi consecutiv, în care nu m-am atins de ochelari şi nici nu i-am mai luat
cu mine în geant , m simt dezimpovarat de o povar care am dus-o cu mine 35 de ani. Sunt sigur
c pentru unii, aceast descriere e doar o banalitate plictisitoare.... dar pentru cei care au fost
obliga i s poarte ochelarii de soare la fiecare ieşire în soare, la fiecare privire a intit c tre o cl dire
alb , chiar dac erai la umbr , la fiecare reflexie a soarelui în alte obiecte de culoare deschis , ...
pentru aceia, nu e doar o poveste. E cu totul altceva s î i doreşti ochelari de soare doar ca simplu
divertisment şi e cu totul altceva s fii obligat s îi por i, indiferent c î i place sau nu. Azi în a treia
zi pot s m bucur de culorile reale ale peisajelor, şi a mediului înconjur tor.”
16 Septembrie 2014: „Nu fac nici un efort de for are a privirii…sistemul automat de focalizare
şi reglare a intensit ii luminii a reînceput s func ioneze ca la vârsta de 30 ani… Are o mic
întârziere, estimativ 0,25 – 0,5 secunde dar nu m deranjeaz deoarece rezultatul e acela c pot
vedea şi nu am nevoie de nicio for are şi nu am f cut niciun fel de exerci ii musculare (atât de mult
recomandate în tot felul de c r i).Dar am mai mult energie de biotransformare în corp… iar asta a
schimbat totul. Fixez privirea pe un detaliu, o liter sau un obiect mic şi în mai pu in de 0,5 secunde
acel lucru începe s se vad clar.”
17 Septembrie 2014: „E interesant c nu doar vederea la intensitate m rit a luminii s-a
îmbun t it remarcabil ci şi vederea optic de aproape, eu fiind nevoit s port ochelari de vedere de
aproape,... la, undeva cred c vreo 0,5 sau 0,75 dioptrii (nu mai re in)... Deşi pare neglijabil, eu
observam cum vederea se înr ut ea din 2002 încet, încet, şi la un moment dat mi-a dat de gândit.
Acum reuşesc de la o zi la alta s v d tot mai bine, câte un centimetru mai aproape,. mai ales pe
ecranul de calculator, situat la 50cm distan de ochi.
Trebuia s m aflu la 70 cm ca s pot vedea iar la 50 cm îmi puneam ochelarii. Uneori purtam
ochelarii şi la distan de 70 cm. pentru c sim eam c îmi for m ochii şi oboseam. şi câteodat îi
mai lu m şi la aceast distan dar acum , de azi, nu mai e nevoie. Eu din 2004 am început s am o
192
sc dere lent lent a vederii. şi deşi am f cut biotransformarea în 2006. vederea continua totuşi s se
deterioreze
Nu v d chiar toate literele de pe etichetele acelea m runte de pe ambalajele produselor
alimentare, dar deja pot citi o parte din ele. Soarele nu m mai deranjeaz deloc… nu m dor ochii
dac umblu ore în şir prin soare, desigur nu privesc spre Soare.
Nu m doare capul, nu am ame eli… chiar m simt bine s intru cât mai des în atingerea
direct a razelor soarelui. Înc sunt impresionat de unele nuan e foarte intense ale culorilor naturale,
flori, insecte, detalii arhitecturale din oraş, diverse corpuri de iluminat. Seara pot scrie la calculator,
la fel de bine ca şi ziua,… folosesc uneori doar lumina ecranului sau pot aprinde o lamp de 3-4W
din apropiere. Nu am mai sim it deloc nevoia de a îmi c uta ochelarii de soare sau de vedere. E ca şi
când nici nu aş fi avut vreodat nevoie de ei.”
RESETAREA RITMULUI CARDIAC DUPĂ 51 DE ANI
M-am n scut cu o deforma ie toracic , care în limbaj medical înseamn "torace
infundibuliform". Aceasta nu e o boal , ci o afec iune nedureroas , care a avut un singur efect
asupra organismului: limita volumul cavit ii toracice şi inima nu putea pompa sânge la presiune
suficient de mare (de aici şi starea permanent de hipotensiune arterial ) ceea ce îns o obliga s
bat mai repede iar la o tensiune de 100/60 aveam puls 100. Am tr it cu aceste valori 51 ani pân în
luna mai 2015, când s-a întîmplat un fenomen neobişnuit.
Având în vedere experien ele mele anterioare cu Geo, l-am întrebat dac îmi mai poate
implementa un set de idei (programe subconştiente) care s ruleze automat şi s m fac s fiu mai
detaşat de problemele mai ap s toare cu care m confruntam în mediul social. A revenit din nou la
mine, am povestit cam 3 ore şi am f cut un nou experiment. De data aceasta nici eu nici Geo nu
ştiam dac va func iona sau nu şi nu s-a mai întâmplat nimic peste trei zile, cum se întâmplase în
august 2014.
Cu toate acestea, dup aproximativ 3 s pt mâni, încep s m simt ciudat, ca şi când aş intra
într-o stare de trans . Senza ia persista încontinuu şi era aceeaşi în fiecare zi, de diminea a pân
seara. Aveam impresia c ritmul meu biologic a suferit o modificare dar nu puteam s mi-o explic.
La un moment dat mi-a venit ideea s îmi m sor pulsul şi tensiunea arterial cu aparatul portabil pe
care îl aveam în dotare.
Aici a ap rut surpriza: noua valoare era de: 100/60 la puls 80. Desigur, am continuat s o
m sor de zeci de ori şi f ceam mediile aritmetice în toate cazurile. Practic micile diferen e se situau
între tensiunea 110/70 puls 75 pân la 100/60 puls 85 o valoare medie fiind de fapt 107/65 la puls
de 80. Înainte de acest eveniment pulsul oscila între 95 şi 105, iar o valoare medie însemna 100 de
b t i pe minut. Aceasta mi-a sugerat c întregul meu organism a devenit mai eficient cu 20%,
deoarece eu aduc cu 20% mai pu in oxigen la creier şi în restul corpului, dar realizez exact aceleaşi
activit i şi efort ca şi când nu s-ar fi schimbat nimic.
Deci aceasta nu poate fi interpretat decât ca o eficientizare permanent a func iile vitale
fiziologice. Desigur starea de veghe e diferit şi ea tinde s co-existe cu o stare de trans ce se
suprapune celei de veghe iar aceasta dureaz deja de aproape 1 an de zile f r oprire.
193
194
195
VITALITATEA VS LONGEVITATEA ŞI CONTINENŢA VS BIOTRANSFORMAREA

Discu iile cu diverse persoane care îşi caut acel echilibru de via , înl turarea suferin ei,
cunoaşterea de sine, etc., îmi ofer prilejul de a teoretiza şi propune modele sau r spunsuri ipotetice,
dintre care unele se prezint sub forma unor diagrame şi grafice simbolice. Un astfel de exemplu a
rezultat în urma analizei unor discu ii contradictorii legate de importanta relatiilor intime ce pot
favoriza sau defavoriza nivelul de vitalitate individual (sau de cuplu). Urm toarea diagram , ne
prezint 3 situatii distincte ce pot fi comparate usor între ele, tocmai datorit modului de
reprezentare grafic .
Situa ia 1 – Individ / cuplu f r interes pentru dezvoltarea personal (culoarea maro):
Pân în jurul vârstei de 10 ani (la b rbat), acesta are un nivel natural de vitalitate, neperturbat.
Dar, la scurt timp dup aceast vârst , încep s se manifeste rela iile intime. Efervescen a de via
este foarte mare şi creşte brusc (panta cresc toare) pân în jurul nivelului la care, ipotetic, s-ar putea
produce biotransformarea. Datorit lipsei de educa ie teoretic şi practic , b rbatul pierde s mân a
(panta abrupt descresc toare), deşi o mic parte reuşeşte s fie transformat automat dar inconştient.
Acumularea de scurt durat este practic pierdut şi b rbatul revine rapid, aproximativ, cam la
acelaşi nivel de vitalitate anterior şi procesul se repet şi continu de mii de ori pe tot restul vie ii.
Problema, de care aproape nimeni nu ine cont, este aceea c , cu trecerea timpului, recuperarea
vital – prin transformarea repetat a tot mai multe cantit i de celule stem, în celule reproduc toare
– supune întregul organism la un supraefort şi consum intern, care este tot mai greu compensat prin
diet în cantit i mari (şi deseori de proast calitate).
Astfel, intervalul de recuperare vital devine tot mai mare, panta cresc toare spre revitalizare e
mai lent , în timp ce panta devitaliz rii r mâne la fel de abrupt (pierzi uşor, refaci greu). În
intervalul de vârst 30-35 şi apoi 35-40 ani se observ o sc dere semnificativ a nivelului de
vitalitate al fiin ei (sau în cuplu), care se situeaz prea mult sub cel natural ini ial şi prea pu in
deasupra acestuia.
Practic, dup vârsta de 45 ani încep s se manifeste afec iuni, la început pu in severe, sau,
alteori deja foarte severe (cum a fost în cazul meu), deoarece nivelul de vitalitate scade sub cel
ireversibil. Acea sc dere sub nivelul ireversibil poate fi în eleas , de exemplu, prin apari ia unei
afec iuni cronice, dar care e urmat apoi de o alta, şi apoi înc una şi procesul de îmb trînire
accelereaz dup vârsta de 50 ani şi nimic nu îl mai poate opri sau încetini.
Mai mult, în intervalul de vârst 50-55 ani, cea mai mare parte a vie ii sale este tr it în stare
de boal , mai mult sau mai pu in sever , dup care urmeaz etapa final , 55-60 şi 60-65 (pentru cei
care înc mai rezist s men in corpul în via ), dar aici e vorba de o via caracterizat de
suferin e combinate, fizice, emo ionale, singur tate, lips de motiva ie (înt rit şi de statutul
psihologic al pensionarului – care se autoconsider terminat şi îşi aşteapt ultimul drum).
Situa ia 2 – Practicant / cuplu cu continen dar care nu este neap rat şi tantric (culoarea
albastr )
Pîn la data începerii acestui stil de via , b rbatul a tr it la fel ca to i ceilal i. S presupunem,
conform graficului, c el devine continent, undeva în jurul vârstei de 23 ani. Dac are o preg tire
adecvat , teoretic şi dac practic asanele corporale şi respira ie ritmat conştient, atunci
aptitudinea continen ei sexuale se atinge uşor.
Dar aceasta nu poate fi “probat ” în rela ii intime repetate la fiecare dou sau trei zile, deoarece
(din cele aflate pe baza discu iilor purtate cu diverşi practican i sinceri) b rbatul continent nu are o
educa ie muscular care s îi permit între inerea unei rela ii intime de tip tantric.
El îşi poate pierde s mân a (şi chiar se întîmpl aceasta) aproximativ de 4 ori pe an. Problema
este c … din cele observate şi de mine, în primii 3 ani de la declanşarea biotransform rii (perioada
2006-2009), fiecare pierdere seminal atrage cu sine o aplatizare a nivelului vital pe o durat de
aproximativ 3 luni. Aceasta e o metafor şi trebuie considerat ca atare.
Cu alte cuvinte, întreaga practic consecvent din acele 3 luni va produce o acumulare cvasi-
nul , dac se pierde s mân a. Extrapolând, dac practicantul (care se mai autoconsider un yoghin
continent) îşi pierde s mân a de 4 ori pe an, atunci el se va plafona unui nivel constant de vitalitate,
care nu îi aduce nicio creştere sau descreştere.
196
Problema începe s îşi schimbe aspectul atunci când trecerea timpului produce degenerare iar
aceasta nu mai poate fi compensat , deoarece “yoghinul” îşi neglijeaz corpul fizic în favoarea
medita iei şi introspec iei. El savureaz st rile de conştiin superioar dar nu are suficient
vitalitate pentru a compensa viteza de degenerare. Corpul s începe s îmb trâneasc mai lent, dup
vârsta de 65 ani, apoi va îmb trîni accelerat îns f r s ajung la suferin e şi boli cumplite.
Situa ia 3 – Practicant / cuplu în rela ie tantrică cu biotransformare şi hiperbiotransformare
(culoarea roz)
Pîn la data începerii acestui stil de via , b rbatul a tr it la fel ca to i ceilal i. S presupunem,
conform graficului, c el înva mai întâi aptitudinea de continen (linia roz orizontal ), dup care
începe s experimenteze des, dar atent şi conştient, rela ia intim şi atinge, în cele din urm , starea
de biotransformare (cu autosus inere, etc., aşa cum e descris în carte).
B rbatul va avea foarte mult energie, va tr i cu atât mai bine, mai tân r şi fericit, cu cât el a
reuşit s ob in starea de biotransformare la o vârst mai tân r . Dac el devine un tantric şi dac îşi
atrage sincronistic şi o partener (deja practicant tantric ), atunci via a sa (sau a celor doi
împreun ) se va men ine într-o stare de fericire, lent cresc toare, cu salturi extatice induse de
hiperbiotransform ri şi o stare permanent de plenitudine, completitudine şi mul umire intens la
care se adaug un succes material şi profesional, şi cei doi se reunesc în Ikegami (a se vedea
paragraful).
Cu toate acestea, exist o anumit tendin de r rire a rela iei intime, aceasta transformându-se
într-o afec iune de excep ie, rar întîlnit , undeva în intervalul de vârst 55-65 ani. Probabil, nivelul
de biotransformare / hiperbiotransformare este la valoarea maxim pe care o poate genera corpul
fizic şi mai mult de atât nu se poate ob ine.
Alternativa va fi, probabil, abordarea medita iei şi a practicilor orientale care s focalizeze
energii din mediul înconjur tor. Se poate teoretiza c în lipsa practicii suplimentare, corpul biologic
va intra, în cele din urm , într-un proces de îmb trânire, mai lent , dar pe durat mult mai mare de
timp. Oare reactivarea telomerazei ar putea compensa acest fapt ?
197
198
23. MISTICII ŞI EXPERIENŢELE ACESTORA

Încrederea în sine, aplicarea înv turilor (care sunt multiculturale la origine), folosirea
biopoten ialelor latente şi creşterea calit ii vie ii sunt posibile şi realizabile. Drumul parcurs nu ar
trebui s exclud corpul biologic, punând accent exclusiv pe structurile sale transfizice, deoarece
acestea sunt strâns asociate. Abord rile practice care exclud prezen a sau influen a corpului fizic
sunt aduc toare de suferin e fizice, înso ite doar temporar de st ri extatice ce caracterizeaz
activarea anumitor elemente din sistemul bioinforma ional.
Aceasta nu înseamn c iluminarea devine imposibil , ci doar c asemenea c i nu atrag
întotdeauna un num r mare de adep i, mai ales din lumea occidental obişnuit cu o via în
confort. Cazul celebru al lui Ramana Maharshi ilustreaz o astfel de cale, abordat de cei pu ini.
RAMANA MAHARSHI ŞI EXPERIENŢA MISTICĂ A MORŢII
Cunoscut ini ial sub numele Venkataraman,
Bhagavan Sri Ramana Maharshi a tr it o experien
mistic la vârsta de 17 ani, în vara anului 1896.
Experien a sa, oarecum asem n toare cu cea a lui
Eckhart Tolle, a fost marcat de o criz existen ial
manifestat printr-o fric evident şi copleşitoare în fa a
mor ii. În acele clipe de cump n , Ramana Maharshi se
afla singur într-o înc pere din casa unchiului s u, dar
sentimentul unei mor i iminente nu l-a descurajat.
Mintea sa a început s elaboreze întreb rile existen iale:
„Ce înseamn moartea?, Odat cu moartea acestui
corp, eu sunt mort?, Sunt eu corpul?, Cine sunt eu?
Corpul acesta este inert şi t cut, dar simt întreaga for
a personalit ii mele, chiar şi vocea interioar care m
separ de el.”
Realizarea interioar s-a manifestat aproape
instantaneu. Dintr-o dat , b iatul, numit în mod obişnuit
Venkataraman, a înflorit asemenea unui mare în elept,
f r nicio preg tire temeinic anterioar . Prietenii şi cei
apropia i au observat o transformare complet în via a
tân rului în elept. Lucrurile dinaintea experien ei sale
care au avut importan pentru el şi-au pierdut valoarea,
iar valorile spirituale ignorate pân atunci au devenit singurele importante.
Studiile şcolare, prietenii şi rela iile nu au mai avut nicio semnifica ie profund . S-a maturizat,
devenind total detaşat la ceea ce îl înconjura. Umilin a, blânde ea, supunerea şi alte virtu i au
devenit podoabele lui permanente. A evitat orice companie, preferând s stea singur, total absorbit
în concentrarea asupra Sinelui. Noua viziune asupra existen ei l-a înso it permanent. Dup o
perioad de timp, realizarea profund a lui Venkataraman a început s atrag al i c ut tori ai
adev rului despre Sine. Aceştia erau dornici s perceap pacea generat de prezen a sa, o pace care
îi ridica deasupra agita iei min ii.
Recunoscându-l ca un în elept autentic, ascetul Vasishta Ganapathi Muni i-a dat lui
Venkataraman numele de Bhagavan Sri Ramana Maharshi. Ramana a stat în peştera Virupaksha
timp de 16 ani (1899-1916), apoi s-a mutat în micul ashram numit Skandasramam (1916-1922)
construit pe pantele superioare ale muntelui.
În timpul vie ii, Ramana nu s-a îndep rtat de Arunachala, a scris foarte pu in în proz , a
compus poeme scurte ce con in înv tura sa şi a r spuns spontan întreb rilor puse de c tre devota ii
din ashram şi vizitatori. Înv tura principal şi recomandat tuturor de Ramana const în
aprofundarea meditativ asupra întreb rii: „Cine Sunt Eu?” Cu toate acestea, în anul 1947 starea
199
fizic a lui Ramana începe s se schimbe iar spre sfârşitul anului 1948 a ap rut un nodul de natur
canceroas pe bra ul s u stâng.
Deşi a fost operat prima dat în ashram şi a doua oar la clinica din Madras, boala a persistat şi
i s-a propus amputarea bra ului. La aceast sugestie, venit din partea cadrelor medicale, Ramana a
r spuns cu un zâmbet: „Nu e nevoie s v alarma i. Corpul însuşi este o boal . L sa i-l s aib un
sfârşit natural. De ce s fie mutilat?”
Deşi a mai fost operat de dou ori, tumoarea a reap rut. În tot acest timp, Ramana a fost
complet calm şi detaşat, urm rind cum boala îi distruge corpul. Ramana Maharshi a decedat în seara
zilei de 14 aprilie 1950 la ora 8:47, la vârsta de 71 ani, în timpul adun rii obişnuite.
(surs : http://www.angelfire.com/realm/bodhisattva/ramana.html – link desfiin at)
CONCLUZII
Povestea vie ii lui Ramana Maharshi are o semnifica ie important : c ut rile spirituale,
accidentale sau nu, pot favoriza experien e mistice la nivelul conştiin ei, dar ele nu garanteaz şi
men inerea s n t ii corpului fizic. Anumite matrici informa ionale, prezente în spa iul memoriei
akashice, asociate uneori de c tre mistici cu r m şi e ale unor reîncarn ri, reidentific ri sau
personaliz ri ancestrale, pot fi recep ionate la nivel celular, influen ând comportamentul. În opinia
misticilor, asemenea evenimente sunt neglijabile în compara ie cu realiz rile survenite la nivelul
conştiin ei.
Ramana Maharshi a tr it o experien mistic autentic , dar aceasta a fost insuficient pentru a-
i asigura o stare bun de s n tate pân la sfârşitul vie ii. Spre deosebire de oamenii obişnui i,
Maharshi a dovedit faptul c a tr it via a într-o calitate ridicat din punct de vedere spiritual, sc zut
din punct de vedere material şi în suferin în ultimii ani.
Pe de alt parte, este greu de precizat faptul c , dac nu ar fi abordat aceast cale, via a sa ar fi
fost mai împlinit din punct de vedere material şi fizic. Probabil, acea experien profund asupra
mor ii a avut şi un caracter predictiv, Ramana fiind determinat s aleag între o cale sau alta.
Urm toarele dou ipoteze, conform c rora Ramana ar fi amânat apari ia inevitabil a maladiei prin
abordarea unei c i spirituale, respectiv neabordarea unei c i spirituale, ar fi putut favoriza apari ia
maladiei mult mai devreme.
Cazul lui Ramana Maharshi nu este singular, mul i mistici orientali sfârşindu-şi via a în urma
manifest rii unor maladii grave incurabile. Prin aceasta nu dorim s descuraj m cititorul cu privire
la beneficiile incontestabile ale practicii spirituale şi folosirii biopoten ialelor, îns domeniul este
insuficient explorat şi în eles atât de c tre mistici, cât mai ales de c tre oamenii de ştiin . Mai
putem aminti aici cazurile de inedia ale misticilor creştini, care au supravie uit între 5 şi 15 ani
(rareori, chiar mai mult) f r hran .
Cu toate acestea, Stanislav Grof, de profesie psihiatru, unul dintre pu inii specialişti care se
apleac cu indulgen ştiin ific asupra experien elor mistice, atrage aten ia asupra faptului c marea
majoritate a medicilor şi psihiatrilor sunt sceptici cu privire la validitatea, normalitatea şi
autenticitatea acestora, rezumând afirma iile colegilor s i, astfel:
„Psihiatrii occidentali interpreteaz experien ele vizionare ca pe nişte manifest ri ale unor
boli mintale grave, deşi le lipseşte o explica ie medical adecvat , precum şi datele de laborator
care ar sus ine o asemenea pozi ie. Literatura psihiatric conven ional con ine articole şi c r i
care dezbat care ar fi cea mai potrivit diagnosticare clinic a marilor personalit i din istoria
spiritualit ii. Sfântul Ioan al Crucii a fost declarat un „degenerat ereditar”, Sfânta Tereza de
Avila a fost expediat ca o psihopat isteric iar experien ele mistice ale lui Mohamed au fost
atribuite epilepsiei. Multe alte personaje spirituale şi religioase, cum ar fi Buddha, Iisus,
Ramakrishna şi Sri Ramana Maharshi au fost considerate ca suferind de psihoze, datorit
„halucina iilor” şi experien elor lor vizionare. Unii antropologi, cu preg tire tradi ional , au
argumentat c şamanii ar trebui s fie diagnostica i ca schizofrenici, psihopa i ambulan i,
epileptici sau isterici. Celebrul psihanalist Franz Alexander, cunoscut ca unul dintre fondatorii
medicinei psihosomatice, a scris un articol, în care pân şi medita ia budist e descris în termeni
psihopatologici şi este numit „catatonia artificial ” (Alexander, 1931).
200
Toate acestea ne îndreapt c tre întreb ri de genul: Ce anume ne atrage spre experien ele
mistice? Care ar fi cele mai bune modele ale acestor experien e? Sunt ele necesare? Care este cauza
bolii? Poate fi vindecat orice boal sau nu şi în ce condi ii? Care elemente din experien ele
misticilor ridic cu adev rat calitatea vie ii şi cum ar putea fi cunoscute sau recunoscute? Care sunt
criteriile ce determin „ridicarea calit ii vie ii”?
Fiecare individ în parte trebuie s descopere r spunsul, s îşi asume responsabilitatea deciziilor
pe care le ia, s îşi stabileasc propriile eluri şi idealuri, deoarece nimeni nu va putea oferi un
r spuns general valabil acestor întreb ri. Religiile lumii nu fac altceva decât s adânceasc
problematica, în loc s o clarifice.
Nu putem încheia acest capitol f r a prezenta câteva din motivele care stau la baza
neîn elegerilor dintre ştiin , religie şi misticism. Comentariile profesorului de psihiatrie Stanislav
Grof (Jocul Cosmic, Editura Antet, 2005) sunt cât se poate edificatoare:
„Principalul obstacol în studiul experien elor spirituale este faptul c psihologia şi psihiatria
tradi ional sunt dominate de o filosofie materialist şi le lipseşte în elegera autentic a
spiritualit ii. Ştiin a materialist occidental a respins f r discern mânt toate conceptele şi
activit ile spirituale, inclusiv cele bazate pe secole de explorare introspectiv sistematic a
psihicului. Multe dintre marile tradi ii mistice au elaborat tehnologii specifice pentru inducerea
experien elor spirituale şi au combinat observa ia şi specula ia teoretic într-un mod asem n tor
cu al ştiin ei moderne.Un exemplu extrem al acestei lipse de discern mânt îl ofer respingerea de
c tre ştiin a apusean a Tantrei, un sistem care ofer o extraordinar viziune spiritual a existen ei
în contextul unei viziuni ştin ifice sofisticate şi cuprinz toare asupra lumii. C rturarii tantrici au
elaborat o în elegere profund a universului care a fost, în multe privin e, validat de ştiin a
modern . Realiz rile suplimentare ale Tantrei au inclus matematica avansat şi inventarea
num r torii zecimale şi a cifrei zero. De asemenea, Tantra avea o teorie psihologic profund şi o
metod de experien bazate pe h r i ale trupului subtil sau energetic, implicând centrele (chakras)
şi canalele (nadî-urile) metapsihice. A elaborat o art spiritual figurativ şi abstract foarte
rafinat şi un ritual complex (vezi Mookerjee şi Khanna, 1977).”
IPOTEZA STUPIDITĂŢII
Dean Radin este cercet tor la Institutul de ştiin e noetice şi profesor la Universitatea de stat
Sonoma şi la Şcoala postlicen ial Saybrook. De asemenea, el este autor şi coautor a peste 200 de
articole şi rapoarte ştiin ifice şi autorul c r ii „Universul Conştient”.
Mul i oameni de ştiin se preg tesc prin intermediul unor modalit i conven ionale, care
înseamn aproximativ 20 ani de şcoal . Majoritatea nu vor auzi nimic despre fenomenele
paranormale sau, în cel mai bun caz, li se va spune c totul nu e decât iluzie sau fraud . Aceast
atitudine a creat un curent în lumea academic conform c ruia oamenii care cred în fenomene psi
sunt idio i. Dar adev rul este c ei nu sunt preg ti i pentru a ajunge la în elegerea ra ional a acestor
fenomene. Aceasta este ipoteza stupidit ii. Aceast ipotez poate fi testat , deoarece, dac privi i la
num rul anilor de preg tire ştiin ific şi cultural a unui individ, ar trebui s apar o corela ie invers
propor ional cu gradul în care acesta crede în fenomene psi. Cu cât sunte i mai educa i, cu atât mai
pu in crede i în aşa ceva.
Chiar asta sus in cei mai mul i sceptici, pân şi Funda ia Na ional de Ştiin e afirm lipsa de
educa ie ştiin ific a multor oameni favorizeaz apari ia unor credin e de acest gen. În general,
oamenii nu sunt bine preg ti i în domenii ştiin ifice. Aprecierile scepticilor converg spre credin ele
ira ionale ale oamenilor, deoarece sunt stupide la prima vedere.
Cu toate acestea, statistici am nun ite, realizate pe durata mai multor ani, au putut stabili cu
mult precizie leg tura dintre num rul de ani de preg tire liceal şi superioar versus profunzimea
credin ei în fenomene psi. S-a observat c rela ia este direct propor ional şi nu invers
propor ional . Aceasta înseamn c un om educat crede cu atât mai mult în fenomene psi cu cât
gradul s u de preg tire este mai avansat. S-a observat c , în cazul Statelor Unite, cel pu in 60-70%
dintre profesorii de colegiu cred în fenomene psi iar aceştia nu sunt nişte tâmpi i.
Oare statisticienii şi cercet torii s-au întrebat de ce oameni foarte bine educa i cred în aceste
lucruri la fel ca marea mas needucat ? Curentul oficial al ştiin ei sus ine, pe de o parte, c ele nu
201
pot exista, ceea ce este o premiz fals , dar pe de alt parte este greu s contrazici şi ridiculizezi
oameni cu preg tire excep ional , care se bucur de apreciere interna ional şi care au studiat
problema extrem de am nun it şi care cred în fenomenele psi.
Dac cineva şi-ar nega propria experien atunci asta ar însemna un pas înapoi. Cum ar putea
cineva s îşi nege propria experien ? Aşadar avem oameni de ştiin care, în particular, sunt
convinşi de fenomenele psi, datorit experien ei personale, dar nu vorbesc public despre aceasta,
deoarece în comunitatea academic nu î i permite. Aceasta e o zon tabu, care a persistat de cel
pu in un secol sau chiar mai mult.
Dean Radin a declarat într-un interviu filmat urm toarele: „Cunosc personal mul i colegi de
breasl , oameni respecta i şi foarte bine preg ti i în domenii precum neurocogni ie, neuroştiin e
fundamentale, fizic şi altele care, în particular, sunt foarte interesa i în aceste fenomene. Unii
dintre ei îşi desf şoar propriile experimente şi chiar ob in rezultate în aceste experimente. De ce
nu auzim despre toate acestea? Deoarece cultura în lumea academic spune c nu po i vorbi
despre asta sau vei fi dat afar . Am observat c , în ultimii 10 ani, num rul oamenilor cu preg tire
universitar , care au inut totul sub t cere, a crescut de la un an la altul. Nu ştiu exact de ce se
întâmpl aceasta… poate ne afl m într-o perioad de deschidere spre noi idei, noi perspective sau
poate c dualismul corp-minte nu mai este atât de misterios ca şi pân acum, dar un lucru e sigur:
oamenii sunt tot mai deschişi cu trecerea timpului. De multe ori, prieteni de la alte colegii sau
facult i îmi scriu despre preocup rile lor sau ale altor colegi, despre care nici nu am b nuit c se
ocup cu aşa ceva. Sunt de p rere c în 5-10 ani aceste confrerii invizibile vor creşte atât de mult
încât presiunea va fi suficient de mare pentru ca acest tabu s fie desfiin at. Deocamdat , acest
tabu este atât de strict, încât nici nu avem voie s vorbim despre faptul c el exist . Este ca şi când
ar exista un program guvernamental atât de secret, încât nici nu se poate afirma c exist un
program.”
În final, Radin a prezentat audien ei urm toarea chestiune: „Şti i care e diferen a dintre mine şi
dumneavoastr , care ave i preg tire universitar ? Diferen a este aceea c eu mi-am asumat
riscurile vorbind despre acest subiect iar dumneavoastr nu. Eu am ales s fac un lucru mai
interesant decât s îmi asigur o carier universitar garantat din toate punctele de vedere. În cele
din urm vie ile noastre sunt extrem de scurte şi cred c acest timp trebuie investit în lucrurile care
conteaz cu adev rat. Asta e filosofia mea.”
SURSĂ:
fragmente din interviu anexat setului de DVD-uri What The Bleep Do We Know, Quantum Ultraextended Edition.
202
24. ROLUL ARTEI ÎN BIOTRANSFORMĂRI ŞI TERAPIE

Profesorul de psihiatrie Stanislav Grof s-a ocupat cu studiul muzicii, prezentându-şi concluziile
în cartea „The Adventure of Self-Discovery”.
Înc din timpuri str vechi, muzic şi ritmurile au fost principalele unelte ale culturilor
şamanice. Arhivele culturale antropologice con in nenum rate exemple ale folosirii muzicii drept
catalizator sau inductor de st ri modificate ale conştiin ei.
În societatea occidental , muzica este utilizat doar ca fundal al unor activit i de recreere sau
entertainment, fiind întâlnit în localuri, la petreceri, în supermarketuri sau la locurile de munc ,
deşi în aceste conjucturi ea nu are o importan deosebit .
C ut torul unor st ri speciale de conştiin are nevoie s ştie s îşi aleag muzica dup anumite
criterii şi s o asculte în condi ii speciale şi cu aparatur de înalt performan . Din p cate, aparatura
de înalt performan cost mult iar hobby-ştii sunt tot mai pu in dispuşi s cheltuie bani, dar dac
am privi mai atent rela ia dintre o anumit muzic (mai special de felul ei) şi o stare ameliorat de
s n tate şi echilibru emo ional, atunci raportul dintre costuri versus beneficii, nu ar mai fi o
problem .
INTRODUCERE ÎN MELOTERAPIE
Meloterapia se bazeaz pe efectele benefice ale muzicii asupra func iilor neuropsihice. Terapia
prin muzic şi sunete a fost redescoperit de c tre medicina modern .
În Occident, exist deja cabinete de psihoterapie, în care muzica de relaxare e folosit ca un
supliment în completarea tratamentului alopat. Efectul benefic al terapiei prin muzic poate fi
observat cu uşurin la pacien ii cu hipertensiune, tulbur ri cardiace, insomnii şi afec iuni psihice
minore.
Este cunoscut faptul c înaintea unor opera ii foarte dificile, medicii din spitalele occidentale
îşi preg tesc pacien ii cu ajutorul muzicii. S-a constatat faptul c muzica armonioas îi ajut pe
pacien i s se refac mult mai repede în urma opera iei, iar perioada de convalescen se reduce.
Specialiştii japonezi au constatat c anumite cvartete din muzica clasic pot încetini c derea p rului,
alte lucr ri favorizeaz vindecarea unor fracturi, iar muzica cu ritmuri armonioase poate favoriza
ieşirea din letargie a pacien ilor depresivi.
Meloterapia e folosit în str in tate cu succes şi în tratamentul copiilor autişti care pot
comunica prin intermediul muzicii cu persoanele din jurul lor.
Stanislav Grof a utilizat muzica pentru terapiile psihedelice, considerând c muzica trebuie
aleas ca s genereze reac iile psihice ale unui drog, pentru a-l îndep rta treptat pe pacient de
utilizarea acestuia. În plus, Grof a observat faptul c subiectul are nevoie de diferite tipuri de
muzic , în func ie de accentul st rilor emo ionale. Aici distingem câteva grupe importante de
muzici asociate unor st ri.
Pentru cei care nu sunt melomani cu experien , care s cunoasc în acelaşi timp leg tura dintre
anumite fraze muzicale şi st rile emo ionale, este foarte greu de c utat şi implementat cea mai bun
şi eficient structur muzical , pentru ob inerea unui anumit efect emo ional.
O alt piedic în fa a dezvolt rii meloterapiei o reprezint legea dreptului de autor. Aceasta nu
permite nici un fel de utiliz ri a muzicii, de pe un anumit compact disc, în alte scopuri decât cele
declarate, cu atât mai pu in ea nu permite modificarea şi readaptarea unor secven e în scopul
optimiz rii rezultatelor.
Trebuie cerute drepturi de utilizare, atât de la autor cât şi de la produc tor (casa de discuri) iar
aceste drepturi înseamn sume de bani care trebuie pl tite în avans, înainte de a fi utilizate într-un
cabinet de terapie, în cadrul unor şedin e pl tite de posibilii pacien i. Nici atunci îns aceste drepturi
nu pot include vânzarea discurilor sau a unor discuri alternative, pe care pacien ii s le ia cu ei
acas .
203
MELOTERAPIA PRIN AUDIŢIE MUZICALĂ DE CALITATE

Tot ceea ce pot face e s prezint câteva surse de informare, nume de compozitori şi lucr ri mai
importante, din care ulterior se pot extrage şi mixa anumite fragmente muzicale de mare impact
emo ional. Cu toate acestea, recomand rile mele pot fi considerate neobişnuite, deoarece nu
apeleaz la aşa numitele lucr ri consacrate de meloterapie, precum muzica new age care se
produce în cantit i imense.
Motivul principal e acela c nu au, decât rareori, profunzimea unei muzici clasice, special
conceput pentru a înt ri, genera şi amplifica emo ii. Aceasta nu înseamn c acele zecii de mii de
albume tip new age nu ar fi bune pentru aşa ceva, mai ales pentru cei ce nu sunt specialişti cu
experien în meloterapie prin audi ie muzical şi care nu şi-ar putea crea propriile mixaje, pe baza
c rora s ob in rezultate de excep ie.
Rolul unui asemenea mixaj este de a crea o atmosfer special având durata cât mai mare (tipic
30, pân la 90 minute sau chiar mai mult), timp în care ascult torul devine acaparat şi reuşeşte s
fac o imersiune complet în paradisul sonor al muzicii. El va face mereu noi şi noi descoperiri, la
fiecare reaudiere a aceleiaşi lucr ri, astfel c , uneori, nici dup câteva mii de audi ii, lucrarea nu
devine perimat , plictisitoare, ci va produce efecte benefice ani la rândul. Din p cate, asta nu se
întâmpl cu aşa zisele albume destinate meloterapiei, care apar peste tot pe internet, uneori chiar şi
cu desc rcare gratuit , puse la dispozi ie chiar de autorii lor. Nu voi face compara ii nominalizate
între unii şi al ii, pentru a evita subiectivismul.
Pentru a men ine tema muzical neîntrerupt , cât mai mult timp posibil, este nevoie s fie
selectate acele por iuni din piesele muzicale, care sus in o linie melodic ce amplific sau rezoneaz
cu o anumit emo ie. Trebuie înl turate toate celelalte fragmente care sunt asociate altor emo ii,
unele chiar nedorite precum stare de tensiune, suspans sau team , având în vedere c muzicile la
care voi face referire sunt coloane sonore pentru filme artistice.
S presupunem c avem nevoie de reverie şi relaxare pe o tem melodic foarte atractiv .
Pentru aceast putem apela la câteva din coloanele sonore ale compozitorului James Horner, printre
care amintim: Bicentennial Man Extended Version, The New World Extended Version, A Beautiful
Mind, Spitfire Grill, Cocoon I şi II extended versions, The Four Feathers, Field Of Dreams, Iris,
Searching For Bobby Fischer, The Man Without A Face, Bobby Jones Stroke Of a Genius şi Jack
The Bear. Odat ce am creat un folder cu piesele extrase, pe cât posibil, direct de pe CD-ul original,
va începe munca propriu-zis de mixare şi selectare a fragmentelor, eliminând pauzele nedorite şi
pasajele nedorite. Urmeaz mixarea şi aranjarea muzical , care necesit mult imagina ie creatoare
muzical , inspira ie artistic şi îndemânare de a lucra cu programele de editare audio precum
SoundForge sau CoolEditPro.
Nu e un lucru greu de f cut, dar necesit mult d ruire, perseveren , r bdare, audieri repetate,
imersiunea în montajul final şi descoperirea unor posibile greşeli de mixaj, revenirea asupra
proiectului şi realizarea de noi corecturi şi adapt ri…, dar ceea ce se ob ine va produce rezultate
excep ionale. Pentru a experimenta o muzic imaginativa, se pot realiza montaje sonore complexe
din Star Trek setul de filme artistice pentru cinematograf şi Stargate SG1, respectiv Stargate
Atlantis, având coloanele sonore compuse de Jerry Goldsmith, James Horner, Cliff Eidelman, Joel
Goldsmith, Don Davis, Dennis McCartney şi al ii.
Pentru o muzic gen fantasy, se pot utiliza cu succes secven e din coloane sonore precum
precum: Edward Scissorhands Extended Version, The Land Before Time, Harry Potter (1 şi 2)
Extended Versions, Casper, Powder Extended Version, An American Tail, Return To Neverland,
Malice, Shrek, Hocus Pocus, Peter Pan, The Beauty And The Beast, Alice În Wonderland Extended
Version, Corpse Bride Extended Version, Lady În The Water Extended Version, I Am Legend
Extended Version, Premonition etc.
Un alt set de coloane sonore din filme ar putea fi utilizate pentru a accentua prezenta
sonorit ilor muzicii clasice orchestrale romantice precum: Standard operating procedure, The First
Cry, Va, Vis et Deviens, La Jeune Fille Et Les Loups, Pride & Prejudice, What Dreams May Come,
Highlander, Face Off, Rudy, Lovers Prayer, Lilo & Stitch (Academy Promo), Dad, Born On The
Fourth Of July, Nine Months etc.
204
Alte secven e şi mixaje pot fi grupate în func ie de instrumentul dominant: pianul, vioar ,
harp , orga de biseric sau coruri mixate. Aici amintesc numele unor compozitori contemporani
foarte aprecia i: Rick Wakeman, Rachel Portman, Philip Glass, James Horner, Ennio Morricone,
Suzanne Ciani, Yanni, Zbigniew Preisner, David Hirschfelder, John Williams, Hans Zimmer, Klaus
Badelt, precum şi compozitorii clasici recunoscu i.
Muzica pentru câştigarea încrederii în sine are nuan ele clasice ale unei muzici ample, de mare
intensitate şi dramatism, precum Planetele lui Gustav Holsts, uvertura din Tannhauser de Wagner
sau simfonia a 9-a de Ludwig van Beethoven. Toate au ca element comun o stare de m re ie, curaj
şi încredere. Aceasta nu înseamn c lucr ri de dat recent , ale unor artişti foarte talenta i, nu ar
putea oferi asemenea st ri emo ionale. Iat câteva exemple: The Rock Extended Edition, Crimson
Tide Extended Edition, The Gladiator Extended Edition, Backdraft, compuse de Hans Zimmer şi
colaboratorii, sau suite ample din seria Immediate Music şi altele. În afar de acestea, se pot realiza
şi utiliza cu succes secven e mixate din Peaceful Warrior, Matrix, Mission Impossible,
Armageddon, Executive Decision, The Peacemaker, G.I. Jane, Rambo, Supergirl, Days Of Thunder
etc.
Pentru a putea alege diferite varia ii cu aceeaşi tem central emo ional , se pot grupa
imprim ri de muzic eroic , ce include coruri, orchestr şi instrumente electronice, cum ar fi
muzica din filmele: Magdalena, Kull, Quo Vadis, Starman şi Sheena, sau colec ii eroice cu adaosuri
tradi ionale, precum Last Of The Mohicans, First Knight, Enemy at The Gates, Mulan, Mummy,
Ladyhawk şi altele. Alte lucr ri au fost grupate în func ie de elementul tradi ional principal
eviden iat, precum muzica şamanica, celtic , chinez , având profunzimea şi intensitatea necesar
dobândirii curajului şi încrederii în sine. Mai amintesc aici un montaj foarte apreciat a 33 de
versiuni diferite bazate pe Carmina Burana de Carl Orff sau secven e excep ionale de Rick
Wakeman din Return To The Centre Of The Earth, piese compuse de forma ia Secret Garden,
prelucr ri de Vanessa Mae şi muzica lui David Arkenstone.
Muzica pentru medita ie şi tehnici psiho-fizice are drept scop ob inerea unei st ri interioare
mentale modificate şi se realizeaz cu ajutorul unor lucr ri special concepute, precum marea
majoritate a albumelor lui Klaus Schulze, Steven Halpern, Tangerine Dream, Pete Namlook, seria
de metamuzic a lui Robert Monroe şi multe altele.
De asemenea, merit acordat aten ie unui compozitor român de muzic cu efecte terapeutice
În România, Gheorghe Iovu se num r printre artiştii foarte aprecia i de muzic terapeutic . Este
n scut pe data de 23 iunie 1952, în oraşul Deta, jude ul Timiş. CD-urile sale au fost testate în clinici
şi centre de îngrijire din S.U.A. şi Germania, cu rezultate foarte bune, demonstrând un efect
terapeutic. În Timişoara, el lucreaz în colaborare cu Clinica de psihiatrie şi a deschis primul centru
de meloterapie, unde interpreteaz muzica autentic în direct. Gheorghe Iovu a participat la
numeroase programe de radio şi televiziune din România. Num rul mare de scrisori al ascult torilor
confirma beneficiile muzicii sale terapeutice.
MELOTERAPIA INTERPRETATIVĂ
Meloterapia interpretativ se realizeaz practic prin intonarea vocalelor, f r audierea altei
muzici de fundal, focalizând aten ia cât mai bine asupra sunetului, efectele resim indu-se ulterior în
tot organismul. Vocalele se cânt într-o stare de relaxare, fie stând în picioare, fie într-o pozi ie
comod , pe un scaun sau o saltea. Metoda este mult mai atractiv şi interesant dac este practicat
în grup. Observat atent, de c tre mul i specialişti, meloterapia interpretativ s-a dovedit a fi o
metod natural , simpl şi cu rezultate benefice şi semnificative din punct de vedere psihosomatic
atât în cazul pacien ilor, cât şi a oamenilor s n toşi. Eficacitatea sa a fost dovedit în numeroase
clinici şi spitale din str in tate, fiind ameliorate anumite maladii.
Vocalele trebuie intonate astfel încât s fie îmbun t it în permanen calitatea acestora, mai
exact: amplitudinea (intensitatea acustic într-un spa iu dat), durata (durata de emisie stabilit de
specialist), în l imea (octav specific vocii practicantului) şi timbrul (prezen a unor armonici
superioare şi/sau inferioare celei din octav din care face parte sunetul emis şi care, prin compozi ia
spectral , determina amprent unic vocal a fiec rui om).
205
Rezultate cu totul excep ionale, verificate în laboratoare şi testate în clinici, au dovedit c

intonarea perfect sinusoidal , lipsit de armonici, a vocalelor de c tre persoane cu aptitudini vocale
speciale, au efecte vindec toare nu doar asupra lor ci, mai ales, asupra altor persoane, c rora le
aplic un fel de şoc de unde sonore, ce pun în rezonan diverse organe şi esuturi afectate. O
înregistrare a intona iei respective a eviden iat un semnal acustic sinusoidal aproape perfect, dar
specialiştii nu pot explica de ce o surs artificial , care ar putea emite continuu şi nelimitat aceste
semnale, are efecte cvasinule asupra pacien ilor, în timp ce intonarea ei de c tre persoanele
supradotate, are un efect benefic neobişnuit.
Personal, am verificat şi constatat prezen a unei intona ii de calitate foarte bun , dar nu am
testat-o niciodat pe un pacient. Aceast terapie poate şi este indicat s fie asociat altor terapii
alopate şi/sau complementare, deoarece efectul cumulativ este mult mai bun, vindecarea se
accelereaz , iar pacientul (sau practicantul) se simte revigorat şi energizat.
CONDIŢII TEHNICE ŞI PRACTICE DE AUDIERE A MUZICII
Acestea se refer la aparatura utilizat : amplificator de putere şi boxe pe trei c i (joase, medii şi
înalte) de înalt calitate, EQ pe 10 benzi şi DVD Player care s redea melodiile, f r a introduce
pauze între ele. Difuzorul de frecven e joase trebuie s aib diametru foarte mare (minim 33 cm) iar
cel de înalte trebuie s fie de tip piezo.
Eu nu am fost mul umit de calitatea sunetului pe care o ofer aparatura original din
magazinele de specialitate, de multe ori aceasta având lipsuri ale unor componente sau acestea nu
îndeplinesc func ia pentru care au fost montate. Pentru a rezolva problema, fiind inginer de meserie,
mi-am construit un amplificator final 2x100 W de tip Quad 405-2 varianta îmbun t it , la care am
ad ugat un EQ cu oale de ferit de înalt eficacitate şi le-am amplasat într-o cutie metalic .
Audierea muzicii de relaxare necesit o participare efectiv şi afectiv din partea ascult torului.
St rile modificate ale conştiin ei se instaleaz gradat, dar la cea mai mic neaten ie sau deranj, se
estompeaz şi dispar. Prezen a îndelungat într-un mediu cu ambient sonor pl cut şi relaxant
favorizeaz reducerea semnificativ a agita iei min ii. Muzica este doar un adjuvant, iar problemele
reale ale vie ii necesit abordare direct şi ra ional .
CALITATE MUZICALĂ VS. CALITATEA SUNETULUI

Aici avem dou condi ii esen iale: calitatea tehnic a înregistr rii muzicale şi mijloacele de
redare ulteriorar de pe suportul fizic în boxele de putere şi calitatea compozi iei muzicale care e
mai mult un aspect subiectiv fiind determinat de calitatea şi intensitatea emo iilor generate în timpul
audi iei. În cazul muzicii electronice şi ilustrative trebuie îndeplinite simultan ambele condi ii.
Pornind de la axioma „gusturile nu se discut ” nu e nevoie de o defini ie a calit ii compozi iei
muzicale, deoarece ceea ce mie mi s-ar p rea o muzic de proast calitate, al ii ar considera c este
exact muzica cea mai potrivit felului lor de a fi, care îi motiveaz şi le ofer clipe de relaxare sau
de dinamism interior şi vice versa.
Din acest motiv voi explica ceea ce înseamn pentru mine calitatea muzical . Calitatea
reprezint suma unor criterii personale de apreciere a unei anumite lucr ri sau piese muzicale cum
ar fi: linie melodic profund emo ionant , orchestra ie bogat şi „colorat ” ce ocup cât mai mult şi
mai pregnant benzile extreme ale gamei audio (20 Hz – 20.000 Hz) al turi de linia melodic situat
cumva în zona central , prezen a unor structuri arhetipale muzicale ce au la baz ideile muzicii
clasice vechi, preclasice, gregoriene şi altele.
Îmi place ca fiecare sunet s fie audibil la un nivel cât mai comfortabil. Îmi place s ascult
muzica compus recent, dar în baze stilistice clasice vechi şi îmi plac interpret rile cu orchestre
foarte bine preg tite precum London Symphony Orchestra. Îmi place s aud o muzic a c rei
interpretare este perfect din toate punctele de vedere, la nivelul personal de percep ie a acestei
„perfec iuni” (care poate fi mai sc zut decât acela al unui muzician profesionist).
Calitatea sunetului este un criteriu sau o caracteristic distinct a unei lucr ri muzicale care
depinde de: gradul de uzur şi acordaj al instrumentelor folosite, performan ele tehnice ale
echipamentelor de captare şi înregistrare a sunetului şi suportul fizic la care se adaug ulterior
206
calitatea echipamentelor de redare a sunetului de pe acel suport pe boxe de putere, toate acestea
fiind deja prezentate in extenso în prima parte a lucr rii.
Am întâlnit amatori care nu în eleg diferen a esen ial dintre calitatea sunetului şi aceea a
lucr rii muzicale. Exist şi un set de criterii op ionale sau alternative de apreciere a calit ii unei
lucr ri muzicale precum: numele compozitorului şi/sau al interpre ilor, numele dirijorului şi/sau al
orchestrei iar toat perioada „erei discurilor analogice” a contat foarte mult şi numele casei de
discuri produc toare (deoarece existau diferen e semnificative între discurile imprimate pe
echipamente mai mult sau mai pu in performante). Trebuie îns s atrag aten ia asupra faptului c
aceste criterii sunt pur orientative şi c nu trebuie achizi ionate albumele originale numai pentru
faptul c îmi place o anumit orchestr sau compozitor.
Îndr znesc s cred c majoritatea dintre dumneavoastr a i auzit de Vangelis sau Mike
Oldfield, dar numele lor nu trebuie s constituie un criteriu absolut în baza c ruia s opta i pentru
colec ii integrale, deoarece exist şi „excep ii” de la ceea ce într-adev r reprezint lucr ri
excep ionale care le-au adus atât de mult popularitate.
Personal apreciez la superlativ aproximativ 99% din tot ceea ce am auzit compus de ei şi nu
numai. Cele aşa-zis 1% r mase sunt câteva piese sau rareori un album întreg care m-au impresionat
mai pu in.
ÎNŢELEGEREA MUZICII ELECTRONICE ŞI ILUSTRATIVE

Cu riscul unei nereuşite voi încerca s propun câteva criterii care m-au ajutat foarte mult în
în elegerea, descoperirea şi preg tirea pentru audierea acestor dou aşa-zise genuri pu in r spândite.
În cazul muzicii electronice, la vremea primelor mele „descoperiri” din urm cu peste 35 ani
singura surs de informare era coperta albumelor (numite LP-uri) unde uneori erau oferite descrieri
am nun ite despre muzic , compozitor, interpre i precum o scurt biografie, discografie, cu ce alte
forma ii au mai colaborat şi cu ce alte muzici ar putea fi asociate sonorit ile respectivului album în
contextul în care existau la acea vreme anumite nume de „rezonan ” în spectrul larg al muzicii
pop-rock.
Un alt element important în acele vremuri lipsite de calculatoare şi internet au fost prietenii
care m invitau s ascult diferite albume, deseori deplasîndu-m la ei cu magnetofoane masive pe
care inten ionam s şi copiez ceea ce auzeam (discurile se împrumutau cu mare greutate avînd în
vedere c ele se zgâriau pe pick-up-urile cu doze proaste şi uzate). S r cia era mare, dar LP-urile se
vindeau la pre uri exorbitante, echivalentul a 500-1500 lei din prezent.
Exista şi o emisiune la Radio România Programul III (aşa se numea la acea vreme) care
promova s pt mânal unele nout i în domeniul muzicii electronice şi s-a numit „Fascina ia
Sunetului”, fiind prezentat de Florian Lungu şi Liviu Zamora (doi profesionişti pe care îi admiram
foarte mult). Îmi aduc aminte cum m preg team în fiecare zi de joi seara la ora 9 sau 10 şi puneam
magnetofonul s înregistreze absolut fiecare emisiune, inclusiv prezent rile (pentru a-mi nota
separat ce alte albume mai avea cutare artisti şi pe care ei le cunoşteau).
O alt emisiune, unic de felul ei, era prezentat la Radio Cluj de Sergiu Alex şi acolo am aflat
pentru prima dat de Mike Oldfield şi Rick Wakeman, dar din p cate transmisia monofonic de pe
unde medii m deranja foarte mult şi oricât mi-aş fi dorit s o înregistrez nu f ceam aceasta
deoarece benzile de magnetofon erau scumpe şi rare, iar la modific rile pe care le f ceam în
circuitele de premagnetizare ale aparatului, banda putea fi înregistrat doar o singur dat (la
calitate maxim ) aşa c m interesam la prieteni sau aşteptam s „apar ” cumva şi în colec ia celor
doi prezentatori de la Bucureşti, dar aceste amintiri sunt acum complet irelevante pentru cei care
doresc s ştie ce ar avea de f cut pentru a în elege, descoperi şi audia muzica electronic şi
ilustrativ . În prezent, accesul la informa ia care descrie datele despre muzica unui anumit album,
biografia, discografia sau chiar filmografia unui anumit artist (în elegând prin aceasta c el a
compus şi coloane sonore pentru filme) se poate g si pe internet în cantit i aproape nelimitate şi în
zeci de limbi. Google este cel mai potrivit motor de c utare.
Un site care ofer nu doar informa iile necesare, dar şi mostre din fiecare pies a unui anumit
album, ce pot fi ascultate on-line este www.amazon.com şi vi-l recomand cu toat încrederea. De
asemenea exist unele posturi de radio pe internet care sunt specializate exclusiv pe muzic
207
electronic , muzic de film şi altele. Trebuie doar s fie c utate cu ajutorul lui Google şi acolo
pute i vedea programul şi con inutul fiec rei emisiuni, unele fiind chiar accesibile on-line f r plat .
Descoperirea muzicii de film se face cel mai uşor vizionând filmele care v plac în mod
deosebit încercând s acorda i aten ie muzicii din fundal care se deruleaz uneori subtil, fascinant şi
pentru a înt ri emo ia unei anumite scene. Dac vi se pare greu s face i aceasta la prima vizionare,
când probabil ave i impresia c v integra i complet în film, totul formând de fapt o unitate
inseparabil , aştepta i câteva zile şi viziona i filmul a doua oar cu aten ia orientat asupra muzicii.
În felul acesta ve i descoperi muzica de calitate, dar pentru a intra în posesia ei trebuie s citi i de pe
generic numele compozitorului dup care face i o c utare pe Google scriind numele s u şi al
filmului. Scrie i de exemplu: Alan Silvestri The Abyss. Prin aceste cuvinte de c utare ve i ajunge la
câteva zeci de pagini de web (site-ul oficial al artistului, site-ul amazon.com, site-ul wikipedia,
diverse blogg-uri ale unor amatori, forumuri de discu ie etc.) şi lectura i toate informa iile despre
film, muzic , artist, interviuri exclusive din culisele realiz rii filmului şi/sau a muzicii etc.
ROLUL ARTEI CINEMATOGRAFICE
Din nefericire, pu ine filme artistice pot contribui la o dezvoltare interioar din punct de vedere
mental şi emo ional, majoritatea fiind centrate pe violen , agresivitate, sexualitate exacerbat ,
consum de droguri şi delicven . Chiar şi pu inele opere cinematografice, care sunt orientate spre
idei mai ecologice şi spirituale, con in scurte fragmente de violen sau aşa-zis „ac iune”, f r de
care filmul nu ar avea şanse de a fi prezent pe micile sau marile ecrane.
Dac se face abstrac ie de aceste „adaosuri” comerciale, aş putea prezenta o list foarte scurt
(dar totuşi incomplet ) de filme artistice, care au avut un rol dominant în acumularea unor
informa ii, ilustrarea reuşit a unor probleme de via sau a marilor întreb ri existen iale şi altele.
Aici pot aminti: The 13th Warrior, 1984, 2001 A Space Odyssey, 2010 The Year We Make
Conact, A.I, Aeon Flux, Anima Mundi, Apocalipsa dup Ioan, As It Is In Heaven, Awake, Baraka,
Batman Begins, Bicentennial Man, Blade Runner, Bullet Proof, C l uza, Carrie, Cast Away,
Cliffhanger, Code 11-14, Code 46, Colec ia David Blaine, Conan The Barbarian, Conan The
Destroyer, The Conspiracy Theory, Contact, Crying Freeman, Cube 2, Cypher, Dark City, Dark
Crystal, Deep Impact, Déjà Vu, Dragon’s Gate, Dune 2000, Children Of Dune, Dune 1984,
Earthsea, Elektra, Enemy Mine, Enemy Of The State, Entity, Equilibrium, Eraser, Excalibur,
Fairyland, Fairytree, Final Fantasy, Firestarter, First Knight, Five People You Meet In Heaven,
Forbidden Warrior, Frate Soare Sora Luna, Gattaca, Ghost, Girl With Pearl Earring, Girl-
Interrupted, Highlander, Hollowman, Hunt For The Red October, I Robot, Ice Planet, ID4, Imortal,
Impostor, Indecent Proposal, Instinct, Jack And The Beanstalk, Jesus From Nazareth, Joshua, K19,
Kaena, Krull, Kundun, Ladyhawke, Legend, Life Or Death, Little Budhha, Lumile Invizibile,
Matrix 1,2,3, Meet Joe Black, Merlin, Message In A Bottle, Metropolis, Milarepa Marele Yoghin
Tibetan, Milarepa şi Drumul Spre Iluminare, Millennium (cu Chris Christopherson), Mission To
Mars, Narnia Chronicles, Next, Nostradamus, On Deadly Ground, Ostrov, Padre Pio, Patch Adams,
Pay It Forward, Paycheck, Peaceful Warrior, Philadelphia Experiment 1 şi 2, Pi, Poseidon, Powder,
Red Planet, Replicant, Returner, Samsara, Serendipity, Seven Years In Tibet, Shine, Shinobi,
Solaris, Song Of Bernadette Soubirus, Sphere, Spiritual Warrior, Star Wars, Stardust, Starfire,
Stargate SG 1 cele 10 serii, Stargate Atlantis seriile 1-5, Star Trek Next Generations seriile 1-7,
Starman, Sunshine, Supernova, The Abyss, The Arrival, The Assignment, The Bow, The Bridges
Of Madison County, The Butterfly Effect, The Celestine Prophecy, The Classic, The Core, The Day
After Tomorrow, The Eye, The Illusionist, The Invisible, They Live, Trilogia The Lord Of The
Rings Extended Version, The Man From Earth, The Man In The Iron Mask, The Mothman
Prophecies, The Neverending Story 1, 2 şi 3, The Nibelung Ring, The Order, The Piano, The Power
Of Will, The Rock, The Running Man, The Secret Extended Version (3 ore), The Seventh Sign,
The Silent Flute, The Sixth Sense, The Unbreakable, The Zu Wariors Partea 2, Time Machine 2002,
Time Quest, Titan A.E, Touching The Void, Tron, Tuck Everlasting, Vertical Limit, Virtuosity,
What The Bleep Do We Know Ultraextended Quantum Edition (11 Ore Pe 6 DVD Set), White
Noise, Willow, X-Change, Zardoz. I’ll Follow You Down, Z For Zachariach, Pan, Beautiful
Dreamer, The Last Withc Hunter, Before I Go To Sleep, Upside Down, Maleficent, The Wave,
208
Comet, A Brilliant Young Mind, Boy Meet Girl, True Love, Carol, Hector And Search For
Happiness, The Great Hypnotist, Dimensions, Adaline Age, The Unusual Case Of Benjamin
Buttton, November Christmas, Music Within, Louder Than Words, Travelling Salesman, The
Devil’s Violonist, Walkabout, By The Sea, Room, Selfless, In My Dreams, I’ll See You In My
Dreams, Avatar, F/X, The Martian, Beautiful Lie, Man Up, Jolene, Barefoot, Hanover Street,
Listening, Everest, Elsa And Fred, Tomorrowland, The Fault In Our Stars, In Your Eyes, The
Theory Of Everything, The Imitation Game, Ex-Machina, Automata, Terminator 5, Ditto, The
Impossible, Breezy, St. Vincent, The chronicles of Narnia 1,2,3 Unknown, Argo, The Hobbit
trilogy, The best of me, The book thief, Noah, About time, Solar Crisis……
Multe altele nu au fost men ionate. Pentru alte detalii consulta i periodic paginea mea de
Facebook:
https://www.facebook.com/cristian.muresanu/movies
209
25. UN MOMENT DE REFLECTARE

Nu se poate nega faptul c observa iile tind s dea dreptate anumitor modele teoretice, dar
exclusiv simularea teoretic te poate conduce într-o înfund tur . C utarea de azi, stringuri,
superstringuri, încearc s explice ceva, dar în realitate ele nu explic nimic. Se „sap ”… se
aşteapt … ceva. Se aşteapt de la acel accelerator faimos de particule s „ias ” ceva. Din ciocnirea
unor particule, specialiştii vor s afle dac se poate merge spre un nou model teoretic (unul dintre
cele posibile). În urma acelor experimente, ei pot fi puşi în fa a unor situa ii complet noi, astfel c s-
ar putea ca nici una din teoriile expuse pân aici s nu fie valabil . Totuşi aştept rile sunt mari,
deoarece este pentru prima dat în lume când se pot accelera dou particule la energii atât de mari.
Din ciocnirea lor trebuie s apar ceva. E indiscutabil.
Dac urm ri i istoria evolu iei acceleratoarelor de particule, ve i observa c teoriile au ap rut
pe m sur ce oamenii de ştiin puteau ciocni particule de dimensiuni tot mai mici, dar înc toat
povestea este foarte controversat . Unii neag chiar şi acum mecanica cuantic . Toate modelele
teoretice pot fi comparate cu o varietate mare de şuruburi. Pentru fiecare tip de şurub, ai nevoie de
alte şurubelni e. Desigur, e foarte elegant şi atractiv s po i explica… Unitarul… Întregul.
Ideea a pornit de la faptul c Universul trebuie s aib o anumit simetrie şi frumuse e, dar
acestea nu sunt decât compara ii ale analizelor lumii noastre, sunt credin ele noastre despre simetrie
şi frumuse e. Ele sunt definite pentru noi.
Mie mi s-a p rut foarte interesant ce spunea Einstein şi anume: Realitatea, e ca o bibliotec
uriaş … intri în untru şi dintr-o dat vezi c r ile. E clar c „cineva” le-a pus acolo. Mai mult decât
atât, le vezi ordonate dup anumite criterii, dar, în momentul în care deschizi una, observi c nu po i
citi nimic, deoarece e scris într-o limb pe care nu o în elegi. Sentimentul cu care r mâi este c
totuşi trebuie s fie ceva pe care tu, exploratorule, po i s -l cunoşti. În contextul acesta, dac ne
întoarcem pu in la oricare din teoriile prezentate, ele sunt foarte s race.
De exemplu Hagelin a spus „Câmp Universal de Conştiin ”. Automat, aceast defini ie te
transpune unui model structural. În acest model se presupune c ai definit conştiin a, se presupune
c ai încercat s defineşti câmpul, ambele fiind de fapt lucruri foarte greu de definit, dar în
momentul în care el a mai ad ugat „universal”, cu asta a dat-o în bar , deoarece pentru mine ca
observator acesta nu înseamn nimic, deoarece „universul” în care tr im noi este ceva foarte limitat
şi tot restul este o concep ie virtual a sa, cum ar fi o navigare pe internet sau un joc pe calculator.
Uneori, lecturând o mul ime de teorii, eu, ca fizician, m simt perturbat. Nu aşa trebuie pus
problema. Dar, evident, atunci când o prezin i cititorului obişnuit, oarecum trebuie s o pui în forme
şi concepte care nu sunt tocmai foarte solide.
Probabil aşa este firesc s fie, deoarece nu putem s t iem entuziasmul unor tr iri interioare de
dragul unei teorii abstracte. Pân la urm , cunoaşterea ştiin ific e o combina ie dintre o interac iune
de natur ra ional cu una de natur emo ional . Nu cred c le-am putea separa complet una de alta
şi poate c nici nu e nevoie. Subiectul r mâne deschis dezbaterilor ulterioare.
Ideea c acel „zero point energy” poate s genereze sau s radieze ceva, nu e nou . Putoff
spunea c din acea fluctua ie de „zero point energy” se naşte şi for a gravita ional , printre altele.
Numeroase modele teoretice, care au ap rut în ultimii ani, nu pot fi demonstrate experimental,
deoarece necesit condi ii extrem de precise şi exist prea multe variabile.
Putem s ne gândim numai la faptul c într-un accelerator e nevoie de vid absolut. Pe urm
trebuie cunoscute toate tipurile de for e şi energii care mai sunt prezente acolo şi s ştii exact ce
anume m sori… iar m sur torile sunt extrem de greu de realizat. Pân la urm , toate aceste
experimente şi teorii vor s avanseze cunoaşterea. În prezent exist foarte multe informa ii despre o
mul ime de lucruri care sunt privite fragmentat, dar nu exist o teorie care s le unifice.
Din ce în ce mai mul i fizicieni ştiu c se apropie de un anumit „ceva”, dar înc nu se ştie ce
anume e acel „ceva”. Ştiin a e într-un impas datorit creşterii enorme a cantit ii de informa ie
despre o realitate fragmentat şi cu acest tip de informa ie nu se mai poate avansa. Din acest motiv
este nevoie de un model nou care s ne poat conduce mai departe.
210
Cel mai important model care a fost implementat pân acum este cel al fizicii cuantice, care ne
spune c la nivelul atomului spa iul, timpul şi masa nu au sens. Acest model a fost motorul esen ial
al dezvolt rii ştiin ei şi tehnologiei de azi: corela ii cuantice, criptografie cuantic , teleportare
cuantic , dar pentru a p trunde şi mai adânc în miezul lucrurilor avem nevoie urgent de un alt
model.
Mi-am pus şi eu întrebarea: de ce avem nevoie de o teorie unificat ? La ce ar folosi? Dac noi
înc nu putem explica gravita ia şi magnetismul atunci de ce c ut m cu atâta înverşunare o teorie a
Totalit ii? Cred c toate aceste încerc ri, pân la urm , nu sunt altceva decât o problem a unor
c ut ri interioare şi nu e surprinz tor s observ m c ştiin a şi filosofia au ajuns s se intersecteze.
În momentul în care fizica cuantic a postulat faptul c dac observi un proces, atunci îl
influen ezi, se pune întrebarea cum introduci în ecua ie prezen a observatorului? Pentru aceasta au
fost postulate principiile incertitudinii prezentându-se inegalit ile lui Heisenberg. Acestea arat
faptul c atunci când se m soar foarte precis o for care ac ioneaz asupra unei particule atunci nu
voi cunoaşte foarte bine restul m rimilor sau pozi ia particulei.
Astfel, inegalit ile lui Heisenberg ne arat modul în care putem pune în ecua ie o anumit
m rime, de exemplu viteza particulei, dar nu îi vom putea cunoaşte pozi ia şi invers. Problema
const în faptul c , în fizica cuantic , ecua iile diferen iale nu pot fi rezolvate dac nu se pun
anumite condi ii la limit precum dimensiunea maxim a Universului este de atâ ia ani-lumin sau
la nivelul unui atom trebuie precizat faptul c raza sa este de atâ ia angstromi.
A doua problem este aceea c în urma introducerii acestor condi ii e nevoie s rezulte un set
de constante care s poat fi puse în eviden pe c i experimentale. Deja aceast sarcin este foarte
greu de îndeplinit şi atunci revin la întrebarea ini ial : cum introduci în ecua ie prezen a
observatorului? Exist foarte multe relat ri şi experimente care demonstreaz influen a min ii
asupra materiei. Proiectul conştiin ei globale e doar unul dintre ele.
Din momentul în care a fost inventat RMN-ul au fost descoperite o mul ime de aspecte
surprinz toare legate de func ionarea creierului. Pentru creier este totuna dac te gândeşti la un
anumit lucru sau îl realizezi practic, deoarece se activeaz aceeaşi arie de pe suprafa a cortexului.
Cu alte cuvinte, dac un subiect doar îşi imagineaz o anumit scen , atunci ariile care se activeaz
sunt cele care ar ar ta c subiectul tr ieşte în mod real acea scen , astfel c pentru creier nu exist
diferen între real şi imaginar.
Problema elabor rii unui model în fizic este legat şi de tr irea sa în mintea cercet torului.
Pân la urm ajungem la ce spunea Platon şi anume copacul pe care îl privesc exist deoarece eu
exist. Asem n tor acestei afirma ii am avut ocazia s asist la un curs de fizic cuantic în Statele
Unite şi la un moment dat profesorul a adresat audien ei urm toarea chestiune: Un copac se
pr buşeşte în p dure. Dac nu exist niciun martor al evenimentului, atunci se aude? R spusul
fizicii cuantice este: evident NU. Dac nu avem observatori atunci e ca şi când acel copac nu se
pr buşeşte şi nici m car nu exist .
În ceea ce priveşte teoria matricii vectorului izotrop a lui Haramein, aceasta nu numai c nu-i
apar ine în totalitate, ci a fost foarte mult influen at şi sincer vorbind este foarte greu s nu te laşi
influen at de surse exterioare. Dac ne raport m şi la partea filosofic , care începe tot mai mult s se
intersecteze cu ştiin a, atunci condi ion rile sunt şi mai mari deoarece suntem conecta i la nivel de
specie uman , iar aici informa ia se transmite holografic şi morfogenetic.
Atunci când se depune un anumit brevet de inven ie, într-un anumit loc, mai sunt înc cel pu in
alte câteva locuri pe glob unde inven ia deja exist . Şi atunci cum ar putea cineva s nu fie
influen at de aceast manifestare de tip morfogenetic? Rupert Sheldrake a demonstrat c ea se
produce în cadrul tuturor speciilor, inclusiv omul.
Probabil aceasta nu e singura explica ie sau nu e cea mai corect , dar nou ne place s
explic m lucrurile şi este foarte greu s admitem faptul c mai exist o cunoaştere care se situeaz
în afara a ceea ce ştim noi s explic m. Oare de ce nu putem trece de aceast barier ? Noi p rem
atât de lega i de aceast metod încât avem impresia c e indispensabil .
Exist filosofii moderne care ne spun c ceea ce observ m nu este realitatea adev rat ci doar o
proiec ie a bagajului nostru informa ional despre acea realitate. Un exemplu ar putea fi c Universul
e energetic îns noi nu-l putem vedea în acest fel, dar în momentul în care am putea s -l vedem
211
astfel, atunci ar fi nevoie s transpunem aceast experien celor care nu-l pot vedea. Şi atunci am
face aceasta prin intermediul unui limbaj, care s traduc viziunea noastr în cuvinte.
Pentru lucrurile care sunt deja binecunoscute de c tre to i oamenii nu mai e nevoie de
traducere. Un copac are aceeaşi semnifica ie în mintea oric rui om de pe planeta noastr , dar atunci
când cineva îşi l rgeşte brusc câmpul s u informa ional şi vede mai mult decât ceilal i, atunci acel
cineva pare anormal în mintea lor.
Aş vrea s comentez o întâlnire mediatizat între Dalai Lama, un medic, un sociolog şi un
psiholog. Discu ia lor are ca subiect aflarea r spunsului la chestiunea dac medita ia poate ajuta
omul occidental s elimine stresul, deoarece dac aceasta ar fi o metod viabil , atunci, au spus
specialiştii, trebuie s o aplic m şi s o dezvolt m în institu iile de educa ie şi înv mânt. La un
moment dat ei aduc în discu ie termenul numit suferin a neîmplinirii de sine. În mod surprinz tor,
Dalai Lama nu în elege conceptul. Cum se poate s nu fii mul umit de tine însu i? La noi nu exist
aşa ceva. În Orient exist numeroase concepte, dar mai presus de ele sunt anumite aspecte ale vie ii,
definite sau descrise de acele concepte şi care sunt incompatibile cu lumea occidental .
Este ca şi când noi am vrea s explic m dorul românesc unui boşiman, unui chinez sau unui
eschimoş. Pentru ei acest aspect s-ar traduce cu totul altfel şi ar avea o cu totul alt semnifica ie fa
de poporul lor de origine. Numai noi sim im acest lucru într-un anumit fel în timp ce al ii îl simt cu
totul altfel.
În ceea ce priveşte ştiin a, ea s-a dezvoltat în aşa fel încât s poat fi în eleas la fel oriunde pe
glob. De multe ori eu sunt surprins de nivelul la care s-a ajuns deja s se lucreze în ştiin . În
domeniul molecular se încearc acum o reimplementare a electronicii, astfel încât toat aceast
aparatur şi mai ales calculatoarele s fie realizate la nivel molecular, adic o miniaturizare pe care
înc nici nu ne-o putem imagina.
S-a descoperit de exemplu modalitatea de a cultiva o protein pe baz de celuloz care
seam n cu plasticul pentru a nu mai fi nevoie de petrol. Aceast protein poate fi crescut natural
şi prin urmare este şi biodegradabil , dar în acelaşi timp au ap rut noi enigme şi provoc ri în
domeniul ştiin ei. S-a aflat cu totul întâmpl tor faptul c Europiul este supraconductor, deşi în mod
normal nu ar trebui s fie, deoarece e un element care face parte dintr-o clas de metale ce nu
manifest propriet i supraconductoare. E atât de mult informa ie, încât pur şi simplu te dep şeşte.
Un alt personaj foarte contestat la ora actual este Nassim Haramein. Eu cred c ceea ce face el
este de a anun a faptul c a sosit vremea schimb rii modulului nostru de a defini un model, deoarece
nu se mai poate transmite informa ia pe aceast cale de exemplu, dac ne gândim numai la ideea c
înc noi în liceu înv m despre curgerea curentului electric de la borna A la borna B. În viziunea
cea mai modern a ştiin ei de azi, noi putem num ra electronii şi observ m c circula ia lor într-un
conductor e cu totul altfel. Şi atunci ce facem? Anul m modelul vechi din liceu? Nu putem,
deoarece el func ioneaz la un anumit nivel al realit ii noastre.
Cred c am ajuns într-o faz în care trebuie s schimb m modul de gândire asupra vie ii şi
Universului. De aceea apar tot mai mul i indivizi, precum Haramein care, în esen , ne transmit
mesajul: schimba i-v modul vostru de gândire… tr i i la modul prezent… Deci acesta e mesajul
s u central, care se reg seşte în cultura oriental de mii de ani.
Pentru acei orientali care tr iesc în litera acestei tradi ii, totul e firesc şi normal. De aceea Dalai
Lama a fost surprins de ceea ce a descoperit la occidentali. Chinezii au f cut un experiment care a
eviden iat capacit i PSI uluitoare la copiii dintr-o anumit provincie. Aş fi vrut s ştiu în ce mod au
analizat ei toate aceste aspecte. Noi ca occidentali ştim cum le analiz m, dar ei o fac cu totul altfel
şi nu ştim asta deoarece nu ne putem raporta la modul lor de gândire, limb şi cultur .
Dar aş vrea s î i dau înc un exemplu. Eckhart Tolle a vizitat un templu chinez buddhist unde
a v zut dou ideograme şi a întrebat pe ghid s îi explice ce reprezint . El ştia c numele lui Buddha
are o reprezentare format dintr-o singur ideogram nu din dou . R spunsul a fost: una din ele
înseamn „NU” şi cealalt înseamn „OM”. Acest lucru mi s-a p rut foarte profund şi din punctul
meu de vedere, atunci când atingi un anumit nivel al conştiin ei, practic dep şeşti condi ia uman
obişnuit . Ea nu este negat în esen ci este dep şit . Din câte am observat, Nassim Haramein
insist pe o dezvoltare a conştiin ei.
comentariu realizat de Emanoil Surducan, fizician I.N.C.D.T.I.M. Cluj
212
Îmi permit s asociez acestor comentarii înc un citat din cartea profesorului Adrian
P tru intitulat „Ştiin , chimie, nanoclusteri, 2007, Ed. Casa C r ii de Ştiin ”:
„Exist ast zi o criz şi o confuzie la nivel global a valorilor f r precedent, la care se adaug
o uriaş criz moral . Popularizarea şi promovarea falselor valori, transformarea banului în
obsesie permanent şi criteriu suprem de ierarhizare social , formele obscene ale societ ii de
consum, lipsa de scrupule, corup ia, înlocuirea calit ii cu notorietatea şi a valorii cu audien a sau
mediocra ia generalizat sunt doar câteva dintre simptomele acestei crize. Afirma ia potrivit c reia
ele ar reprezenta doar un tribut pl tit libert ii şi democra iei este mult prea simplist şi chiar
ipocrit .
Cauzele crizei sunt de fapt multiple, la fel ca şi factorii care o determin , o între in sau o
accept tacit. Aceştia sunt: oligarhiile financiare, clasa politic , media, familia, sistemul
educa ional şi mai ales institu iile religioase. Intelectualitatea, care include şi profesorii
universitari actuali, este, în cel mai fericit caz, un complice naiv.
Tr im într-o lume în care toate, precum s n tatea, trupul şi sentimentele, valorile materiale au
un pre şi pot fi cump rate. „Totul este de vânzare”, spunea istoricul Sallusius Caius în urm cu
aproape 2000 ani. Goana continu şi furibund dup bani şi înavu ire cu orice pre , ce a condus la
pulverizarea principiilor morale şi la promovarea unor contravalori în locul valorilor reale, este
una din cauzele majore ale mediocrit ii culturale şi mai ales ştiin ifice în care se complace
societatea de azi. Un val tot mai mare de obscurantism şi misticism, în sensul negativ al termenilor,
pune st pânire pe lume.”
Este unanim recunoscut şi verificat puterea sugestiei şi efectul placebo. Dr. Rached Daoud a
oferit un exemplu despre modul în care mintea pacientului favorizeaz boala atunci când aceasta
acceseaz credin ele fixe, cimentate, deseori eronate.
Un exemplu asem n tor în care puterea de sugestie a fost combinat cu efectul placebo este
relatat în lucrarea lui Michael Talbot „Universul Holografic”, relatare preluat din revista Lancet a
Asocia iei Americane de Medicin .
„Psihologul Bruno Klopfer a tratat un pacient pe nume Wright care suferea de cancer nodular
în faz terminal . În momentul în care toate posibilit ile şi tratamentele au fost epuizate se p rea
c via a pacientului se reducea la câteva zile.
Gâtul, bra ele, pieptul, abdomenul au fost acoperite de tumori de m rimea unor portocale,
splina şi ficatul erau atât de m rite încât a trebuit extras o cantitate foarte mare de fluide în
fiecare zi, dar Wright nu era preg tit s moar . Într-o zi, ascultând ştirile la aparatul de radio din
salon, a auzit c s-a inventat un nou tip de medicament numit Krebiozen şi l-a implorat pe doctorul
s u curant s i-l administreze.
La început, medicul a refuzat deoarece medicamentul se afla înc în faz experimental , dar
Wright a insistat şi pân la urm el a procurat o doz pe care i-a injectat-o într-o zi de vineri, f r
nici o speran de a-şi mai vedea pacientul viu. Spre surpriza sa, luni diminea a l-a descoperit pe
Wright plimbându-se cu veselie prin salon.
Klopfer a consemnat faptul c „tumorile pacientului s-au topit asemenea unor bulg ri de
z pad pe o plit încins ”. La numai 10 zile de la administrarea Krebiozenului, Wright a fost
externat în stare de vindecare. La internare a avut nevoie de masc de oxigen pentru a fi capabil s
respire, iar la externare a fost capabil s zboare cu avionul s u personal la peste 3000 m în l ime
f r nici o problem .
Wright a r mas în stare excelent de s n tate timp de 2 luni, dup care a citit câteva articole
de ziar în care se men iona faptul c medicamentul numit Krebiozen nu are nici un efect asupra
cancerului. Wright a avut idei fixe atât de profunde în mintea sa încât aceast realitate izbitoare a
avut un impact colosal. A devenit extrem de depresiv, îngrijorat şi a fost reinternat în spital sub
îngrijirea aceluiaşi medic curant.
Intuind deja mecanismele min ii sale, medicul s-a gândit s încerce un experiment. El i-a
explicat c de fapt Krebiozenul, pe care l-a utilizat, era altul decât cel despre care se scria în
articolele din ziare şi c eticheta a fost deteriorat la transport. Acum are un nou tip de concentrat
de Krebiozen, mult mai activ decât primul şi i-a propus s înceap tratamentul. De data aceasta,
medicul i-a administrat doar ap creând atmosfera necesar unei „proceduri complicate”.
213
Rezultatele au fost neaşteptate şi tumorile s-au „topit” rapid, fluidele din ficat au „disp rut” şi
Wright a fost externat câteva zile mai târziu. Starea sa de s n tate a fost excelent timp de înc
dou -trei luni, pân ce într-o zi a urm rit un anun la televiziune în care reprezentan i ai Asocia iei
Americane de Medicin au declarat cu toat responsabilitatea c s-au oprit toate cercet rile
asupra Krebiozenului deoarece este complet ineficient în vindecarea cancerului.
Wright a fost şocat în profunzime de acest buletin de ştiri, tumorile au reap rut în timp extrem
de scurt şi a murit dup numai dou zile.”2
Povestea lui Wright este tragic , dar con ine un mesaj foarte important: atunci când putem s
ne detaş m de ideile şi credin ele false, putem s declanş m mecanisme uimitoare şi for e
vindec toare excep ionale care pot „topi” tumori peste noapte. Acest lucru nu e uşor de f cut,
cazurile de vindecare sunt cu totul excep ionale şi rare, dac le compar m la nivel procentual. Vom
reuşi oare s folosim puterea min ii pentru a înl tura toate bolile şi suferin ele ? Personal, eu cred c
e nevoie de mult mai mult pentru a reuşi aceasta. E nevoie de o dezvoltare personal şi tehnologic ,
de noi paradigme în vindecarea şi în elegerea bolilor.
2
Michael Talbot „The Holografic Universe”, Published by Harper Perennial / Harper Collins 1991, ISBN 0-06-
092258-3
214
PARTEA A TREIA
BIOTRANSFORM RILOR
ŞI
MITOCONDRIAL
~ TEORII ŞI IPOTEZE ~
215
26. PARTEA A TREIA – CUVÂNT INTRODUCTIV

Men inând în continuare caracterul narativ, dar cu mai pu ine nuan e autobiografice, autorul
doreşte s reformuleze şi s îmbun t easc toate teoriile ştiin ifice conectate direct sau indirect cu
experien a sa de biotransformare, prezentând într-o alt interpretare şi/sau ad ugire, o parte din
con inutul publica iei sale anterioare „Biotransform ri sub influen a psihicului”, care a fost
redactat în mare parte dup numai 3 ani de la începutul experimentului s u.
Cei 10 ani care au trecut de atunci, i-au permis autorului s aib o în elegere mult mai bine
aprofundat , claritate mult mai bun în explicarea diverselor modele şi nu în ultimul rând, aduce
numeroase elemente de noutate, precum medicina mitocondrial , un model metabolic ad ugit şi
reformulat şi altele. La toate acestea, autorul a completat doar cu strictul necesar, anumite extrase
din cartea anterioar , îmbun t ite şi verificate.
Prezenta lucrare e o biografie interdisciplinar cu con inut ştiin ific pe probleme de biologie,
s n tate, diet şi psihologie, redactat sub form de nara iune cu nuan e umoristice, în anumite
capitole, care dezv luie evolu ia personalit ii autorului, de la primii ani ai vie ii, pân în prezent,
confruntarea cu boala şi suferin ele, urmat de prezentarea, cu detalii vii, a teoriei
biotransform rilor, etapele de vindecare şi exemple concrete culese de la alte persoane care au
reuşit s dobândeasc aceleaşi aptitudini, prin simpla lectur a publica iilor anterioare ale autorului.
Aceasta e o edi ie aniversar a celor 10 ani de biotransform ri în care autorul reactualizeaz şi
reuneşte într-un singur volum, toate edi iile anterioare, renun ând la anumite capitole, mai pu in
conectate experien ei sale directe, dar ad ugând cel pu in 100 de pagini noi, cu informa ii recente
redactate pe baza noilor experimente din ultimii ani.
Partea a treia aduce numeroase informa ii, unele în premier , despre diverse aspecte ale
biologiei precum mitocondriile, telomerii şi activarea telomerazei, mesaje motiva ionale de
încheiere şi altele.
CUVÂNTUL EDITORULUI – PREFAŢA LA „AVENTURA UNEI VIEŢI ÎN BIOTRANSFORMARE VOL 3”
Autorul prezint informa ii generale pentru cititor, astfel încât acesta s îşi în eleag cât mai
bine starea de s n tate şi posibilitatea ridic rii calit ii vie ii. Sfaturile lui Cristian Mureşanu nu se
doresc a fi sfaturi medicale avizate, ci sunt doar de natur exclusiv educa ional şi informativ .
În prima parte ne-a fost prezentat copil ria, în a doua evolu ia st rii sale de s n tate în urma
unor probleme care p reau a fi f r rezolvare, iar în cea de-a treia, autorul ne face o încadrare
ştiin ific a fenomenului, studiind diferite ramuri ale ştiin ei, precum biologie, chimie, fizic ,
fiziologie etc., acest studiu aprofundat ajutându-l s ne transmit informa ia într-un limbaj cât mai
original, prin termeni ştiin ifici la nivelul absolventului de liceu.
Prin aceast carte şi prin informa iile redate în ea autorul a încercat s fac lumin asupra
s n t ii umane în general, iar prin experien a sa în parte ne explic câteva aspecte concrete despre
modul în care şi-a îmbun t it starea precar de s n tate, oferindu-ne idei legate de modul în care ne
putem influen a corpul, prin atitudini de via , cultivate o anumit perioad de timp.
Ele cuprind şi dimensiunea emo ional , intelectual , fizic , social şi spiritual . Dobândirea şi
men inerea unei st ri de echilibru fizic şi psihic este foarte important , deoarece echilibrul este
conceptul cel mai important al st rii de s n tate, iar corpul caut mereu starea de homeostazie,
men inându-se astfel în parametri normali, putându-se revigora continuu.
V doresc tuturor o via s n toas , f r boli şi medicamente. Via a are sens dac o schimb m
aşa cum ne-o dorim. Aplica i practic şi cu siguran ve i avea rezultate în timp scurt.
Nadia Fărcaş
216
27. PREFAŢA „BIOTRANSFORMĂRI SUB INFLUENŢA PSIHICULUI”

ACAD. PROF. DR. OCTAVIAN POPESCU, DIR. CENTRUL DE BIOLOGIE
Cartea d-lui Cristian MUREŞANU, prin tema abordat , are un profund caracter
interdisciplinar. Preg tirea sa, dar mai ales îndelungata sa experien de jurnalist ştiin ific i-au
permis aceast „incursiune” original şi foarte îndr znea în
adâncul fiin ei umane, în complexitatea proceselor biologice care
stau la baza vie ii.
Autorul încearc s explice rezultatele unor experimente
personale apelând la no iuni fundamentale din diferite domenii:
chimie, biologie, fizic , psihologie, fiziologie şi medicin . Astfel,
ceea ce Titu Maiorescu scria acum mai bine de un secol: „Între
adev rata ştiin şi via a practic nu poate fi niciodat
antagonism, ci trebuie s fie, din contra, o continu înlesnire
reciproc ”, se potriveşte foarte bine cu conceptele prezentate de domnul Mureşanu în cartea sa.
Deasemenea, autorul introduce termeni şi no iuni mai pu in agreate de majoritatea comunit ii
ştiin ifice contemporane, de exemplu: transmuta ie biologic şi biotransformare. Foarte multe
explica ii se situeaz la limita de separare între normal şi paranormal.
Nimeni nu poate contesta îns faptul c exist fenomene biologice care nu pot fi în elese cu
ceea ce se cunoaşte în prezent despre lumea vie. În acest fel, cercetarea ştiin ific dedicat ştiin elor
vie ii are şi va avea de lucru foarte mul i ani de acum înainte.
Faptele prezentate în aceast carte au fost ob inute experimental, iar interpretarea lor este
sincer şi obiectiv . În acest context, îl voi cita din nou pe Titu Maiorescu: „Oricât de minim în
aparen ar fi rodul unei lucr ri ştiin ifice, dac el a fost ob inut cu o dragoste sincer de adev r,
aceasta îl sfin eşte, imprimându-i nemuritoarea pecete”.
Cartea se adreseaz unui public larg cu cunoştin e de baz în Ştiin ele Naturii, dornic de
cunoaştere şi autocunoaştere, şi este foarte util pentru cercet torii preocupa i de influen a
psihicului asupra func ion rii organismului uman.
GEN. PROF. DR. CONSTANTIN DUMITRU DULCAN, MEDIC NEUROLOG
Cartea „Biotransform ri sub influen a psihicului” scris de Cristian
Mureşanu, are un titlu incitant, cu rezonan e care trimit în teritoriul
performan elor, ce in de magic, de fabulos. Concret, este vorba de o
experien , care îşi are originea în tradi iile spirituale orientale, şi care
const în „trans-sublimarea”, cum o numeşte autorul, în transformarea
energiei genezice în energie mental în scopul superiz rii, al
amplific rii func iilor psihice şi intelectuale.
Dup afirma ia autorului, aceast experien , la care au acces
pu ini muritori, i-ar fi cerut 14 ani de c utare, de efort şi de
perseveren pân la finalizarea sa.
Fiind o experien eminamente subiectiv , strict personal , greu de
obiectivizat, eu nu pot nici s confirm şi nici s infirm afirma ia
autorului referitor la reuşita încerc rii sale. Dar pot afirma cu
certitudine c astfel de experien e sunt citate în via a multora dintre
maeştrii tradi iilor orientale care au f cut obiectul studiilor întreprinse în laboratoare din Occident
prin mijloace ştiin ifice de care se dispune ast zi.
Autorul, Cristian Mureşanu, nu se limiteaz îns doar la expunerea drumului parcurs în
demersul s u experien ial, ci îşi propune un obiectiv mult mai preten ios, explicarea în termeni
ştiin ifici a fenomenului de trezire a energiei Kundalini, cum este numit în literatura dedicat
domeniului. Recurge în acest scop la o serie de date venite dintr-o mul ime de arii ale ştiin elor –
217
chimie, fizic , biologie, fiziologie, filozofie, etc – într-un limbaj adesea neconven ional, neuzitat,
original şi tehnicist care poate face lectura uneori mai dificil .
Tema principal , în jurul c reia Cristian Mureşanu ese o complicat şi complex expunere de
date, este aceea a capacit ii celulei vii de a transmuta materia dintr-o form în alta. Invoc în acest
sens binecunoscutele lucr ri ale lui Louis Kervran (1972) privind transmutarea elementelor chimice
cât şi ale altor cercet tori. Conştient de limitele dogmatice, care apar în interpretarea oric rui
fenomen neconven ional, nu se descurajeaz ci continu , cu o perseveren deosebit , s descopere
continuu noi argumente în sprijinul obiectivului propus.
Referitor la capacitatea organismului uman de a-şi utiliza resursele interne în diverse moduri,
prin controlul conştient al gândirii, avem ast zi o mul ime de dovezi incontestabile venite din
teritoriul ştiin elor neurocognitive. Înc din 1981 am îndr znit s afirm, în baza unor deduc ii
logice, c toate celulele vii, inclusiv cele ale organismului nostru, posed capacitatea de a-şi rezolva
propriile probleme ridicate de existen a sa, ceea ce, în termenii utiliza i de mine, corespundea unei
defini ii pentru inteligen .
Cu alte cuvinte, fiecare celul îşi are propria sa inteligen care se manifest atât la nivelul
celulei, care are statut individual de existen (fiind monocelulare), cât şi atunci când se afl într-un
organism pluricelular. În consecin , în controlul gândirii asupra structurilor noastre componente se
stabileşte un contact între cele dou niveluri de înteligen – cel celular şi cel mental. Prin gândirea
ra ional ne exprim m inten iile, voin a, modul de func ionare şi de structurare pe care dorim s -l
împrim m oric ruia dintre elementele componente ale organismului nostru – fie în scop de
vindecare, de antrenament, sau de dezvoltare a unor capacit i deosebite cum este în cazul discutat
în aceast carte.
Am demonstrat, cu mul i ani în urm , c gândurile noastre nu sunt emana ii abstracte ale unui
substrat material, con inut de creier, ci sunt câmpuri de energie, purt toare de informa ie, care au
capacitatea de a se propaga la fel ca orice câmp electromagnetic şi de a exercita un efect de
organizare şi structurare asupra materiei. Din datele oferite de fizica cuantic , ştim în prezent c
exist o rela ie de implicare a conştiin ei la nivelul cuantic al materiei, c fie şi numai prin simpla
noastr prezen în lume nu putem r mâne doar simpli observatori, ci suntem în acelaşi timp şi
participan i.
La nivel neurofiziologic orice informa ie nou îşi construieşte o re ea neuronal proprie, cu noi
sinapse şi neuromediatori. Utilizarea acestor re ele neuronale un timp suficient, prin repeti ie, va
determina o memorare de lung durat la nivel de hipocamp, sediul memoriei noastre de lung
durat , inclusiv o achizi ie de noi neuroni, exercitând în acest fel şi un efect de natur
morfogenetic .
Conform celor expuse, avem elementele necesare pentru în elegerea capacit ii de modelare,
prin voin , a propriei noastre fiziologii şi în anumite limite chiar a propriei noastre morfologii.
Voi analiza şi câteva date referitoare la concep ia asupra sexualit ii în spiritualitatea oriental .
În c l toriile mele de studii efectuate în China, India, Japonia şi Coreea am observat c întreaga arie
geografic are un filon filozofic şi spiritual comun, dar cu diferen ieri impuse de limba şi tradi iile
specifice, de particularit ile lor etnice şi culturale.
În linii generale, conservarea energiei sexuale, prin cheltuirea ei ra ional , dup norme bine
precizate de spiritualitatea lor tradi ional , în scopul p str rii vitalit ii, a creşterii longevit ii şi a
augment rii capacit ii mentale, o g sim comentat în termeni similari în întreaga arie geografic
men ionat .
În doxologia oriental tradi ional accentul nu este pus pe structura fizic a organismului ca în
medicina occidental ci pe conceptul de energie, denumit prana în spiritualitatea hindus şi Qi în
cea chinez . Fiin a uman este circumscris în limita a doi poli – cerebral şi sexual, corespunzându-
le energia psihic (mental ) şi respectiv cea sexual . În cei doi poli natura pare s fi format cea mai
mare investi ie de energie şi inteligen . Prin unul este exprimat orientarea în mediu, adaptarea la
diversitatea condi iilor de via şi controlul întregii func ionalit i a organismului. Cel de al doilea
pol asigur rolul de conservare a speciei prin func ia de reproducere.
Ambele energii formeaz o unitate func ional aflându-se într-un raport de determinare
reciproc , fie amplificându-se reciproc, fie epuizându-se. Consumul excesiv de o parte epuizeaz şi
218
polul opus p rând s aibe o surs de energie comun , aşa dup cum de altfel o şi afirm sursele
documentare în domeniu.
Având o surs comun de energie, energia sexual este extras din aceea a tuturor celulelor
noastre, inclusiv nervoase. Deriv de aici şi epuizarea fizic şi psihic dup consumul excesiv.
Ambelor tipuri de energii li se atribuie o natur informa ional constituind sursa vie ii, a gândirii, a
cunoaşterii şi a crea iei. Consumul excesiv al energiei sexuale, spun sursele în domeniu, are ca
rezultat epuizarea şi a resurselor cognitive şi creatoare. De aici preocuparea pentru consumul
ra ional al acestei energii (uz dar nu abuz) ca şi pentru conservarea acesteia în scopul amplific rii
energiei mentale şi a vitalit ii biologice.
Antichitatea oriental avea cu totul alt viziune, decât noi cei de ast zi, asupra sexualit ii. Ei
situau sediul energiei sexuale la baza coloanei vertebrale, v zând-o ca pe o for latent , numit
Kundalini, de care depinde vitalitatea, for a de exprimare şi func ia ereditar . Cele dou tipuri de
energie ar comunica prin canale situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Energia sexual
este în eleas ca fiind un capital fix, programat ereditar şi prin care tr im pân la epuizarea sa. O
putem consuma, cheltui mai repede sau mai lent, dup cum dorim, dar nu o putem ad uga ci doar
conserva.
Se în elege acum de ce consumul excesiv al energiei sexuale conduce la epuizarea poten ialului
mental, vital şi de unde s-a n scut necesitatea conserv rii acestei energii. Este uşor de în eles c
aceast concep ie este complet opus mentalit ii consumiste, sus inut chiar de voci care vor s
par a avea o motivare ştiin ific (?!), în realitate fiind doar un ecou (dezinteresat?) al societ ii de
consum.
Şcolile orientale tradi ionale au eleborat tehnici de sublimare, superizare sau de transformare a
unei p r i din energia sexual în energie mental prin ascensionarea acesteia de la baza coloanei
vertebrale de-a lungul celor dou canale enun ate, spre polul cerebral. Este tehnica de ascensionare
sau de trezire a lui Kundalini. Aceasta este experien a despre care Cristian Mureşanu ne scrie în
cartea sa.
Dac un om de lâng noi îşi asum responsabilitatea unui demers pe cât de util, tot pe atât de
interesant ca performan , cu atât mai bine pentru sine. Este oricum un reper deosebit de interesant
din biologia noastr asupra c ruia cândva fiziologia viitorului se va opri cu certitudine.
Gen. Prof. Dr. Constantin Dumitru Dulcan

NOTĂ:
Dl. Constantin Dumitru Dulcan este profesor de neurologie la Universitatea de Medicin şi
Farmacie, Bucureşti, a activat ca Şef Clinic Neurologie la Spitalul Militar Central Bucureşti şi este
Preşedintele Asocia iei Române de Acupunctur şi al Revistei Române de Acupunctur . În perioada
1992-2003 i s-a decernat Premiul Academiei Române „Vasile Conta” pentru lucrarea „Inteligen a
Materiei”, Premiul „George Florin Cozma” pentru lucrarea „Somnul ra iunii” şi Premiul „Maurice
Careme” pentru lucrarea „La métaphisyque dans l`oeuvre de Maurice Careme”. A mai fost
nominalizat pentru: „World Medal of Honor”, „Man of the year 2003” de c tre Institutul Biografic
American.
Este specialist în neurologie, psihiatrie, electroencefalografie, electromiografie, poten iale
evocate, terapia durerii, şi este membru al urm toarelor societ i academice şi ştiin ifice: Societatea
Român de Neurologie, Societatea Român de Psihiatrie, Organiza ia Interna ional de Cercetare a
Creierului, Societatea Român de Ştiin , Academia American de Neurologie, Societatea Român
de Acupunctur , Societatea Interna ional de Medicin Computerizat şi Inginerie Clinic , Liga
Român pentru S n tate Mental , Liga Interna ional contra Epilepsiei, Societatea Român de
Neuropsihoendocrinologie. A scris numeroase lucr ri de specialitate, eseuri de filosofia ştiin ei şi
este autor şi/sau co-autor a peste 190 de articole ştiin ifice.
Are mai multe brevete de inven ii care au ca obiect aparate şi metode de explorare
electrofiziologic şi de terapie a durerii. A întreprins o serie de studii de laborator despre
electrofiziologia tegumentului şi a descoperit o serie de fundamente ştiin ifice pentru terapia prin
acupunctur . A descris noi corela ii între configura ia electric a tegumentului şi starea fizic şi
219
psihic a organismului. A descris importan a sistemului nervos autonom în medierea efectelor

ob inute prin acupunctur . A definit conceptul de electroreglare, de homeostazie electric şi
informa ional . A creat noi metode pentru terapia durerii. Este interesat de conexiunile între modul
de func ionare a creierului şi legile Universului, între medicin , filozofie şi ştiin e. Este interesat de
literatur , art şi medicin oriental .
PROF. DR. DAFIN FIOR MUREŞANU, MEDIC NEUROLOG, PREŞEDINTE AL SOCIETĂŢII DE
NEUROLOGIE DIN ROMÂNIA ŞI PREŞEDINTELE SOCIETĂŢII PENTRU STUDIUL NEUROPROTECŢIEI ŞI
NEUROPLASTICITĂŢII, UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CLUJ-NAPOCA
Ne afl m în fa a unei c r i incitante, care deşi
face parte dintr-un curent, structurat predominant în
ultimii 15 ani, îl dep şeşte în cel pu in dou privin e:
caracterul hipercomplex, abordând simultan multe
domenii, de la teoria general a form rii şi evolu iei
unversului pân la biologia modern neconven ional ,
pe de o parte, şi prezentarea unor experien e personale
deosebite, coroborate cu rezultate terapeutice
spectaculoase, ob inute de persoane cu capacit i
speciale, pe de alt parte.
Ast zi se ştie, cel pu in la nivelul grupurilor de
cercetare avansat , c cele mai multe dintre
fenomenele enun ate sau descrise sunt reale. Faptul c
nu exist o preocupare deosebit pentru mediatizarea acestora, sau c înc suntem departe de a avea
o explica ie, conform cu modelele educa ionale, „politic corecte”, este cu totul alt problem . Este
o lucrare provocatoare care reflect personalitatea complex a autorului.
Format în Şcoala Politehnic Clujean , autorul a urmat diferite programe de preg tire post-
universitar în domenii cum ar fi radioul, televiziunea, muzica, care împreun cu o oarecare
experien filozofico-ezoteric , şi-au pus amprenta asupra lucr rii. F r preten ia unei lucr ri
ştiin ifice, cartea este redactat într-un stil şi limbaj accesibil unui public instruit, cu o remarcabil
inut jurnalistic , având meritul de a deschide la nivelul conştiintei comune, o fereastr spre o
abordare mai corect şi consistent a biologiei contemporane, biologia cuantic .
La începutul secolului al XX-lea, fizica încerca şi reuşea solu ionarea marilor dileme, prin
abordarea cuantic . La începutul secolului al XXI-lea, biologia, în special neurobiologia face
eforturi considerabile de a rezolva o criz similar celei cu care fizica se confrunta acum mai bine
de un secol. Unul dintre p rin ii neurobiologiei cuantice, Jeffrey M. Schwartz, spunea c :
„Pân de curând, toate încerc rile de a în elege activitatea func ional a creierului s-au
bazat, cel pu in implicit, pe aceleaşi principii ale fizicii clasice, care acum sunt cunoscute ca fiind
fundamental false, deja de trei sferturi de secol.” Ast zi exist suficiente date obiective, care atest
şi deschid seria de dovezi asupra rela iei particulare, conştiin -creier. Aceast rela ie, nu poate fi
în eleas , demonstrat şi folosit altfel decât prin instrumentele mecanicii cuantice.
PROF. DR. DANIEL DAVID, FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
Lucrarea autorului Cristian Mureşanu este un
amestec original şi provocator de informa ii ştiin ifice
verificate cu supozi ii şi/sau ipoteze înc netestate
(dar cele mai multe testabile în principiu) asupra unei
teme interesante.
Prin modul de formulare şi argumentare, autorul
are grij s evite formul ri/informa ii care fac parte
din pseudoştiin şi/sau nonştiin , lucrurile incerte
fiind prezentate ca atare, cu provocarea de a fi
investigate ştiin ific.
Not : domnul prof. Dr. Daniel David, este şeful
Catedrei de Psihologie Clinic şi Psihoterapie din
220
cadrul Universit ii Babeş-Bolyai, preşedintele Institutului Interna ional pentru Studii Avansate de
Psihoterapie şi Aplica ii în Domeniul S n t ii Mentale, al Colegiului Psihologilor din România,
preşedinte al Asocia iei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România, profesor
adjunct la Şcoala de Medicin Mount Sinai din New York.
DR. INGINER-FIZICIAN EMANOIL SURDUCAN, I.N.C.D.T.I.M. CLUJ
Cu un titlu provocator, autorul Cristian Mureşanu, prezint de fapt un jurnal personal al
c ut rilor sale pentru a r spunde la întreb rile fundamentale ale existen ei: cine sunt, ce este
realitatea pe care o percep, ce rol am
eu în aceast realitate? Subiectele sunt
interesante iar acest fapt e
incontestabil.
Este greu s enun o p rere; am
impresia c sunt în fa a a 4 c r i
începute şi puse împreun f r a fi
terminate fiecare; sau mai degrab m
simt ca în fa a unui puzzle de 1000 de
piese pe a c rui cutie scrie
„descoperirea marelui secret” iar pe
mas sunt aşezate cam 100 de piese
din care este greu s în elegi ansamblul
dac nu ai cump rat şi tu, privitorul, o
cutie similar din care s fi început s
pui piesele tale. În cazul acesta, pe ici
pe colo, exist piese şi jocul începe s -şi dezv luie o parte din secrete; în acest ultim caz eşti
fericitul câştig tor al unei solu ii şi cartea ta are sens
Ne naştem într-o lume în care suntem obliga i s înv m defini ii, concepte şi modele prin
simplul fapt c apar inem ei, iar aceste informa ii par la un moment dat singurul adev r şi uneori se
numesc impozant ştiin . Totuşi, fiecare popor are o colec ie de povestiri, basme sau legende care
nu pot fi explicate de modelele vie ii curente şi nici de ştiin . Aceste elemente de mister deschid
por i, pentru cei curioşi, c tre un t râm neexplorat sau uitat, iar dorin a de a în elege îi transform în
cercet tori ai inimaginabilului.
Este şocant s descoperi c fiecare dintre noi are un duh, ca Alladin din poveste, care-i
îndeplineşte toate dorin ele, chiar şi dac nu este conştient de ele, sau mai ales atunci, c ne creem
realitatea la fiecare pas. Concluzia este una foarte simpl : dac vrem s ne creem lumea pe care o
dorim atunci trebuie s fim conştien i, prezen i şi responsabili în fiecare moment al existen ei
noastre. Simplu, dar nu uşor în lumea omului modern copleşit de zgomotul gândirii a ceea ce
trebuie s fac , impus de modelele societ ii în care tr ieşte. „Conştiin a observatorului modific
realitatea observat ” - aceast concluzie a mecanicii cuantice este poate una dintre cele mai
importante rezultate ştiin ifice moderne.
O alta ar fi aceea c „timpul şi spa iul nu au sens în lumea atomului” analoag , la limit , cu
afirma ia c tot ce avem este prezentul, iar timpul este o iluzie a unui model, un parametru într-un
program prin care ne simul m realitatea, ca într-un joc pe calculator.
Promisiunile cunoaşterii în afara modelelor, sunt limitele umanului, de nedescris în cuvinte
pentru c acele cuvinte nu au fost înc inventate, sau poate pentru c , de la un anumit nivel de
cunoaştere, nu mai este nevoie de cuvinte. Autorul şi-a ales cu grij experimental faptele pe care le
prezint şi le analizeaz , pe cât posibil neutru, pentru a le situa în limita dovezilor ştiin ifice, în
manier clasic şi a le face mai uşor acceptabile unui cititor neavizat.
Cartea sa se înscrie într-un curent de cercetare modern în care telepatia, telekinezia, generarea
materiei prin puterea gândului, rolul conştiin ei în structurarea informa iei genetice, paranormalul,
sunt subiecte de cercetare ale unor domenii interdisciplinare cu rezultate publicate în reviste de
specialitate, în China, Japonia, Rusia sau S.U.A.
Problemele aduse în prim plan au capacitatea de a trezi interesul unui auditoriu larg, iar
exemplul implic rii personale este o invita ie la o lec ie de cunoaştere f r sfârşit.
221
GEANINA ŞI IULIAN BUJOREANU MEDICI REZIDENŢI

Cartea de fa reprezint o incursiune în adâncul fiin ei, o disec ie cuantic a adev ratei noastre
naturi şi anume cea de creatori. Ea este o fascinant c l torie în mecanica fin a corpurilor noastre,
cu dezv luiri tulbur toare şi controversate la prima vedere, ce devin premizele unei revolu ii în
gândirea şi percep ia ştiin ific ; o carte ce demoleaz grani ele interdisciplinare a ştiin elor
moderne, reprezentând o viziune global asupra originii „proiectate” a fiin ei umane. Autorul evoc
tradi ia oriental , una dintre pu inele, ce şi-a p strat, nealterate, principiile şi secretele, o nestemat
în ceea ce priveşte puterea de observa ie şi sintez a fenomenelor firii. Chiar şi „gigan ii” fizicii
cuantice (Albert Einstein, Niels Bohr, etc) au apelat la aceasta (tradi ia oriental ) pentru a-şi
în elege şi descrie propriile rezultate.
Cristian Mureşanu aduce o documenta ie impresionant referitor la biotransformare, acea
scânteie divin ce induce mutipoten ialitatea autodezvolt rii omului. Aceasta este cheia, perpetuum
mobile, care ne permite s dizolv m spa iul şi timpul şi în final ne ajut s ajungem la Sursa-
Original . Nu este de neglijat nici bibliografia acestei c r i care con ine materiale audio şi video
profund reformatante a fiin ei umane, inclusiv la nivel subconştient.
Capitolul princeps al lucr rii date este acela în care sunt abordate calit ile fenomenului de
observare. A observa înseamn a participa şi modifica fenomenul observat, un paradox la prima
vedere, îns experien ele în domeniul ştiin elor de vârf, în special în fizic cuantic , ne confirm
acest lucru. Odat ce observ m un experiment suntem participan i la acesta şi astfel suntem creatori
ai realit ii înconjur toare, bun st rii şi s n t ii colective.
Iat cum ştiin a devine mult mai moral şi descrie existen a umanit ii ca pe un organism uriaş;
interdependen i şi p rtaşi la suferin sau fericirea celui apropiat.
Set rile native ale fiin ei umane reprezint piedici greu de trecut pentru o minte neliniştit , cum
de altfel este mintea omului modern. Func ia instinctual de reproducere este adânc „inscrip ionat ”
în subconştientul uman. Din p cate vulgarizarea unui fenomen atât de sacru a dus la un declin al
umanit ii prin epuizarea poten ialului creator şi al suflului vital. Misiunea acestei lucr ri este aceea
de a în elege importan a şi valorificarea for ei creatoare prin puterea observa iei. În elep ii chinezi
afirmau „Acolo unde î i este aten ia, acolo este şi energia (Qi)”.
Cartea în sine reprezint o oportunitate de trezire a conştiin ei prin reaxarea percep iei, gândirii
şi integr rii umane de la nivel de individ la cel de grup - o lec ie de altruism. Informa ia pezentat ,
odat asimilat , este un „furnal” conceptual ce remodeleaz tiparele clasice ale gândirii umane cu o
preg tire adev rat a acesteia pentru intrarea în noul mileniu.
„Vom fi mai conştien i sau nu vom mai fi !”- acesta este mesajul noului mileniu în care nu mai
exist loc pentru erori. Provocator şi incitant!
PROF. DR. VASILE COSMA, FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ, U.S.A.M.V.
Cartea „Biotransform ri Sub Influen a
Psihicului”, scris de Cristian Mureşanu, are
subtitlul „Bioalchimia Uman ” şi noi am apreciat-
o ca o lucrare extrem de frumoas , inedit , dar în
acelaşi timp, provocatoare. Ea reflect
personalitatea deosebit de complex a autorului
format în şcoala politehnic clujean cu stagii mai
scurte sau mai lungi, în domenii de preg tire
diversificat precum, radio, televiziune, muzic şi
altele, dl. Cristian Mureşanu, a atacat subiecte de o
importan deosebit pentru umanitate.
A sim it priorit ile momentului, şi în acelaşi
timp are un sim extraordinar pentru întreb rile şi
necunoscutele vie ii moderne. Aceast carte, spuneam c este o mare provocare, în primul rând
pentru cititor. Acesta poate fi oricine, un om foarte simplu, sau un om cu o cultur vast , preg tit
pentru diferitele domenii ştiin ifice. Eu m transpun aici în condi ia de biolog şi dintre toate
222
capitolele relevate de autor, aş vrea s subliniez aici, cele legate de transmuta ia biologic la plante,
animale şi om.
În primul rând, autorul vine şi ne informeaz la zi, despre existen a acestui fenomen biologic.
Face o scurt istorie, şi aş vrea s adaug faptul c pentru mine a fost şocant informa ia referitoare
la transmuta ia biologic de la animale, deoarece sunt un biolog preocupat de aspectele legate de
regnul animal. Autorul descrie informa iile date de chimiştii canadieni, Heru şi Peter, care arat c o
diet caren at în Mg la şobolan, inferioar celei secretate, (în magneziu), face ca totuşi s existe o
homeostazie, respectiv, cantitatea de magneziu per şobolan, s fie constant , respectiv magneziemia
s fie constant , la 82 mg.
Prin aceasta, deducem c în mod firesc şi matematic ar trebui s se ajung la o stare de
caren are grav . Îns nu se întâmpl acest fenomen. Sunt semnalate aceleaşi aspecte şi la om, care
în condi ii deşertice, cu temperatur înalt , cu un aport subliminal de magneziu, elimin constant
magneziu, dar magneziemia r mâne constant . Ce dovedeşte aceasta? Aceasta dovedeşte faptul c
exist mecanisme care permit transformarea unui element chimic din sistemul periodic al
elementelor, diferit de magneziu, în magneziu.
Apoi, autorul indic descoperiri clasice reluate în perioada contemporan , şi anume, cele legate
de posibilitatea vie ii în laborator, a unor celule. El ne prezint cazul unor celule ale muşchiului
cardiac de la un embrion de g in , care pot supravie ui în laborator o perioad indefinit . Un
cercet tor a avut perseveren a s le monitorizeze peste 30 ani. Aceasta este o idee extraordinar care
poate s încurajeze cercet rile legate de studiile in vitro pe celule şi esuturi de la plante, animale şi
om.
În concluzie, transmuta iile biologice exist , ele situându-se la esen a vie ii, dar, mecanismele
de producere, sunt înc necunoscute. Ce face autorul? El trage un semnal de aten ionare a
cititorului, a omului de ştiin , sau al omului preocupat de ceea ce se întâmpl în jurul lui, pentru a-i
adânci cunoaşterea. Cartea sa este un îndemn la studiu, un îndemn la a cunoaşte via a, un îndemn la
a ne cunoaşte pe noi înşine, pentru ca aceast cunoaştere s aduc progres şi în cele din urm s
aduc un confort psihic pentru fiecare dintre noi.
PROF. DR. CARMEN SOCACIU, U.S.A.M.V. CLUJ-NAPOCA
Societatea actual (ştiin ific , civil , social , etc.), reprezentat prin nivele şi planuri
intelectuale extrem de divergente este tot mai
sensibil (şi susceptibil ) adesea neîncrezatoare,
fa de informatiile ştiin ifice „pure” şi greu de
în eles, dar deopotriv la literatura excesiv
ezoteric pe care cititorul neavizat şi ne-ini iat
nu o în elege şi nu o aplic .
Cartea autorului Cristian Mureşanu este
foarte bine documentat . Con inutul acesteia se
înscrie pe cel pu in trei planuri existen iale, ce
pornesc fie de la date ştiin ifice indubitabil
recunoscute în istorie, fie de la observa ii actuale
„invalidate” dar recunoscute de personalit i din
biochimie şi medicin si cu referire la fenomene
biofizice, adesea considerate (din necunoaştere
sau limite de cunoaştere) fie paranormale, fie
imposibile.
Componenta bioenergetic a proceselor metabolice este binecunoscut şi recunoscut ,
procesele biofizice asociate îns sunt mai pu in palpabile datorit limitelor noastre de cunoaştere,
dar evident sunt prezente şi mai presus de în elegerea noastr .
Capitolul 3 include considera iile teoretice şi explica iile generale privind mecanismele
„clasice” de tip biochimic care explic rela ia materie-energie şi transform rile implicite la nivel
metabolic. Pentru biochimişti, obişnui i cu formulele „moştenite din c r i” mecanismul de tip (1)
este cel normal. Pentru autor şi cei care au încredere în imaginea complex a biotransform rii,
mecanismele (2) şi (3) sunt mai realiste şi valide, bazate pe un bilan energetic unde reîntâlnim
223
în elegerile intelectuale, care pot explica de ce „mintea” sau „tr irile interioare” pot influen a
mecanismele biochimice, bioenergetica celular şi metabolismul.
În aceast carte complex , interdisciplinar şi bine documentat , fiecare din noi, om de ştiin
(chimist-biochimist-medic-psiholog-inginer), cititor instruit, sau om cu percep ii biosenzoriale
normale sau supranormale, avem multe date de în eles şi conştientizat prin în elegeri personale.
Dac reuşim aceasta, atunci vom putea combina aceste percep ii cu în elepciunea şi cunoştin ele
teoretice ale autorului. Deloc întâmpl tor, ideile şi experien ele sale sunt, nu numai împ rtaşite, ci
chiar apreciate de mari erudi i ai zilelor noastre precum savantul Bruce Lipton.
E greu de citit şi de „metabolizat” aceast carte dar o recomand cu mare entuziasm, deoarece
citind-o, secven cu secven , pute i în elege cât de armonios este integrat cunoaşterea ştiin ific
şi „para-ştiin ific ”! Este vizibil forma ia de inginer a autorului, pe care îl felicit pentru condi ia
intelectual , efortul şi modul sistematic de a prezenta „date şi fapte” atât de complexe şi pe care
citind-o, sim im c sunt pline de adev r.
DR. OVIDIU POP, MEDIC HOMEOPAT
Cartea reprezint un început foarte bun. Oamenii nu îşi imagineaz c exist aceast
posibilitate. Este evident faptul c fiecare om foloseşte, într-o foarte mic m sur , poten ialul şi
resursele despre care ne relateaz autorul. În momentul în care aceast utilizare se realizeaz cu
maximul de eficien posibil , atunci energia, de care va dispune subiectul respectiv, va fi mult mai
mare. În acea situa ie apar anumite transform ri care nu sunt accesibile celorlal i.
Medicina de azi are nevoie de oameni curajoşi care s manifeste o anumit îng duin spre
acest domeniu. Deocamdat , ea nu va prelua cu uşurin aceste experien e şi de aceea are nevoie de
câ iva avantgardişti şi nonconformişti care s se sacrifice, … sau s îşi sacrifice pozi ia universitar
în favoarea unei cercet ri, deoarece ideile sunt noi şi chiar dac exist o minoritate, care le accept
şi le cunoaşte, va fi destul de greu ca medicina s le preia şi s le aplice.
În societatea noastr , singurul tratament oficial acceptat este cel alopat, f r a se propune şi alte
posibilit i precum cele pe care le putem descoperi tocmai în intimitatea fiin ei umane. Capitolul cel
mai important al c r ii, dup p rerea mea, este cel legat de utilizarea şi transformarea conştient a
bioresurselor seminale.
Îmi exprim convingerea c fiecare om, b rbat sau femeie, este capabil de a ajunge la aceste
realiz ri şi chiar s le dep şeasc . Exist mijloace şi atitudini prin intermediul c rora oricine poate
ob ine aceste rezultate, o parte din ele fiind prezentate şi explicate de c tre autor, pe baza
experien ei personale. Pentru aceasta, cei interesa i trebuie s în eleag mai întâi beneficiile acestor
procese bioalchimice, pentru a fi capabili s caute alte aspecte din via a lor intim , personal , care
s -i conduc treptat spre o eficientizare complet şi permanent a acestora.
Majoritatea indivizilor prezint un ataşament extrem de puternic fa de anumite senza ii şi
experien e ce sunt c utate şi repetate pân la epuizarea complet fizic , biologic şi mental , proces
care continu practic toat via a. Ei nu îşi pot imagina şi nu pot concepe faptul c o rela ie intim le-
ar putea oferi şi alte experien e, tr iri şi emo ii cu avantaje superioare celor unanim acceptate şi
recunoscute.
O persoan care dobândeşte sau manifest , conştient sau nu, aceste aptitudini bioalchimice
amplificate este caracterizat de o mare putere de munc , concentrare mental , charism şi voin
care o eviden iaz în fa a celorlal i şi resimte în permanen o stare de bucurie şi linişte asemenea
unui fundal. Se poate observa faptul c astfel de indivizi au uneori o inteligen peste medie, chiar
genial şi îi pot ajuta foarte mult pe cei apropia i. Cred c viitorul ne rezerv multe surprize. Sunt
convins c vom asista cu to ii la acestea chiar foarte curând.
CAMELIA NEAMŢU, FIZICIAN I.N.C.D.T.I.M. CLUJ
Este oare ştiin a altfel decât o cunoaştem? Este oare omul mai mult decât vrem s accept m?
Se pare c este nevoie de curaj chiar şi numai pentru a începe c utarea de r spunsuri la astfel de
întreb ri. „Biotransform ri sub Influen a Psihicului” ne propune aceast excursie incitant , pentru
care autorul a integrat şi distilat, într-o logic , purtând foarte clar amprenta sa personal , şi cu
meticulozitate deosebit , o cantitate mare de informa ie, foarte bine documentat şi exemplificat .
224
Rezultatul este o carte ce poate fi citita în multe feluri. Te poate captiva sau poate s - i
trezeasc indignarea. Poate fi savurat îndelung sau poate fi citita printre rânduri. Poate fi privita cu
scepticism, chiar condescen , sau poate fi descoperirea uimitoare a propriei imagini în oglinda
experien ei personale a autorului, descris cu deosebit acuitate.
Este o carte ce îşi asum cu t rie misiunea de a aduce un plus de informa ie în mintea
cititorului. Şi, mai ales, este o carte menit s ne deschid „ochii” sufletului, min ii şi corpului spre
acea lume nou ce exist în noi şi pentru noi înc de la începuturi.
DR. CLAUDIUS FORGACIU, MEDIC, COMPETENŢE ACUPUNCTURĂ ŞI OSTEOPATIE
Apreciez aceast carte ca un
demers îndr zne în afirmarea
unui punct de vedere privit cu
rezerve de c tre cei mai pu in
obişnui i cu schimb ri
neaşteptate în ceea ce priveşte
sinele interior. Cristian
Mureşanu a avut curiozitatea s
se priveasc cu aten ie pe sine
însuşi, s se observe cu spirit
analitic în direc ia fluxului
fiziologic al propriului echilibru
biologic, rezultând în final o
aşezare simpl a datelor care
compun o nou teorie ce
revolu ioneaz , aş putea zice,
optica manualelor, fie ele şcolare
sau universitare.
Ca medic, aş putea afirma, f r rezerve, c noul îşi face apari ia în fiecare moment al existen ei
umanit ii, mai greu fiind îns surprinderea acestuia. Transform rile observate de-a lungul unor ani
de experien personal , se concretizeaz în cazul autorului acestei c r i, într-o publica ie ce poate fi
considerat ghid de autoanaliz a biologicului uman. În plus, cartea ofer un punct de plecare pentru
tr iri cu totul şi cu totul noi pe care, chiar dac nu le-am conştientizat pân acum, poate c le-am
experimentat într-un moment sau altul al vie ii.
Îl felicit pe autorul lucr rii de fa pentru acurate ea observa iilor în acord cu legile universale
ale viului, iar mai apoi pentru curajul public rii acestora. Îi invit pe cei care parcurg acest manual s
lase la o parte prejudec ile preluate din înv tura şcolar şi s accepte c transformarile pe care le
pot ei înşişi experimenta le-ar putea fi de folos în gestionarea propriei lor vie i.
CONF. DR. LIANA MĂRGINEAN, MEDIC PRIMAR NEUROLOG
Aceasta e o carte de-a dreptul uimitoare. Multe din intui iile mele se valideaz în acest caz prin
ceea ce autorul reuşeşte într-o manier , trebuie s repet cuvântul, uimitoare, pentru c ceea ce este
frapant la Cristian Mureşanu este pragmatismul s u şi are un adev rat cult al am nuntului şi
detaliului din nevoia de a crea un spa iu-timp, necesar cititorului, cât mai riguros şi aceasta este de
fapt o mare calitate, ceea ce face uneori ca autorul s fie prea prudent în prezent rile sale.
P rerea mea este c merit s te exprimi cu mai mult îndr zneal , deoarece avem nevoie de
cei care îndr znesc. Cartea este îndr znea în sensul unei argument ri foarte logice care urmeaz
modelul de nara iune al unui cercet tor ştiin ific.
Aceast argumenta ie excep ional se construieşte pas cu pas şi pe baza ei, termenul
„biotransformare”, devine transformat într-o no iune acceptat , pe baza unei demonstra ii f r
cusur. Aceast observa ie se bazeaz pe experien a mea profesional , în calitate de medic neurolog,
care ştiu ce înseamn rigurozitatea unui discurs ştiin ific, şi în acelaşi timp ştiu ce înseamn
respingerea faptelor reale de c tre omul de ştiin .
Dincolo de aceast dimensiune spa io-temporal a lucr rii, am observat excelenta sintez de
cunoştin e interdisciplinare ale autorului, realizat parc din dorin a de a ne reg si cu to ii într-un
225
limbaj universal, deoarece alunecarea noastr în metalimbaj, produce o fragmentare a realit ii

exprimate sau o limitare a ariei sale de adresabilitate.
Aşadar, omul de ştiin nu-mi va asculta povestea dac aceasta nu respect cele mai severe
rigori ale exprim rii ştiin ifice, omul religios nu va fi interesat de o experien prin intermediul
c reia nu îşi poate reg si propriile credin e iar misticul sau practicantul din şcolile ezoterice nu va fi
interesat de o poveste, (care tocmai în esen a ei se reg seşte în idealurile cele mai importante ale
acesteia), din simplul motiv c nu îmbrac acea form de limbaj care s le permit adep ilor s o
studieze.
Culmea e c aceast carte de excep ie, prin modul în care e redactat , aduce o unificare a celor
3 tabere adverse, iar în acest caz, demonstra ia şi limbajul ştiin ific sunt necesare deoarece se simte
aceast nevoie de unificare, iar aceasta se împlineşte cu ajutorul celor îndr zne i, a c ut torilor şi
exploratorilor capabili s creeze pun i de leg tur între disciplinele ştiin ifice, religii şi practicile
ezoterice.
Un alt lucru inedit al acestei c r i este faptul c pu ini oameni au curajul s îşi expun direct
via a şi tr irile sale. Aceasta e o dovad de curaj şi transparen , deoarece numai oamenii de calitate
pot s fac aceasta. Cristian Mureşanu a scris o carte inedit , deoarece atât el cât şi dl. Academician
Constantin Dumitru Dulcan au avut curajul de a oferi cititorilor acele crâmpeie din via a şi
experien a lor de via .
Cred c descoperirea cheii cunoaşterii de Sine este un deziderat al nostru al tuturor, asemenea
descoperirii pietrei filosofale de c tre vechii alchimişti. Ceea ce noi uit m uneori, este faptul c
orice descoperire mai întâi se produce în profunzimile fiin ei noastre, deci ea ar trebui c utat în
primul rând acolo. Faptul c avem pe mas un „manual”, un ghid care ne conduce de la materia
amorf la materia cristalin spiritualizat , sau cu alte cuvinte un ghid care sugereaz o posibil
evolu ie interioar , prezentat şi demonstrat strategic, (în sensul cunoaşterii etapelor necesare, a
preg tirilor şi atitudinilor ce trebuie cultivate), reprezint o contribu ie fantastic a acestei c r i.
Cel mai mult m-am reg sit, prin prisma preocup rilor mele în domeniul vindec rii, în capitolul
6 şi am în eles originea şi cauza anumitor tr iri prin intermediul celor explicate în carte şi acum ştiu
c ele sunt, cel pu in, asociate unor fenomene de biotransformare, cu precizarea c , în cazul meu,
fiind femeie, exist anumite diferen e ale acestor tr iri şi percep ii.
În calitate de medic neurolog, subliniez înc o dat prezentarea într-o manier extrem de
interesant şi captivant a neurofiziologiei, declanşarea fenomenului bioalchimic pornind de la
cunoştin e temeinice de neurobiologie, dup care autorul ne prezint , în premier , acele în elegeri,
şi mecanisme biologice care pun în eviden bioalchimia.
Fiecare cititor, cu siguran , îşi va putea forma propria sa opinie despre mecanismul
bioalchimic interior şi va în elege cât este de activ şi ce ar putea face pentru a-i m ri eficien a.
Alte capitole importante ale c r ii sunt cele despre Noua Biologie şi supravie uiri miraculoase
care prin experien a lor dovedesc prezen a sau declanşarea cu violen a acestui fenomen care le-a
salvat via a. Dac un fenomen exist , atunci el exist în fiecare dintre noi, dar faptul c nu
întotdeauna putem cuprinde elementele sale în zona ra ionalului nu dovedeşte altceva decât c
limbajul şi ra iunea sunt înc inadecvate şi insuficiente.
Dincolo de toate acestea, faptul c am citit în cartea autorului Cristian Mureşanu despre iubirea
superioar necondi ionat , transformarea min ii, experien ele misticilor, reprezint un impuls
adresat cititorilor în c utarea r spunsului la întreb rile existen iale: cine sunt eu?, ce caut aici şi care
este sensul vie ii?. Sensul vie ii este îns şi Via a, tr ind şi experimentând în acel Prezent, pentru a
ne descoperi pe Sine, p strând cumva acea puritate a copil riei necesar restart rii procesului
bioalchimic. F r aceast stare interioar , de puritate şi senin tate bioalchimia nu se sus ine.
Dincolo de tot ceea ce cartea ne ofer ca material informativ, baz bibliografic , argument ri şi
exemplific ri, dezvolt ri ale unor teme, eu v d efectiv în autor aceast candoare a primei p r i din
via a lui, probabil o existen a unui copil etern, care se bucur în fa a fenomenelor vie ii, la care se
adaug pe de alt parte pragmatismul unei persoane foarte serioase, conştiincioas şi tenace care
adun şi arhiveaz diverse aspecte ale realit ii.
226
Dup p rerea mea, aceast combina ie, foarte special şi rar întâlnit , nu este posibil decât
prin intermediul unei bioalchimii, deoarece aceste dou contraste nu se pot reuni decât dac exist
acel element de coeziune care determin o integrare.
DR. MIHAELA LAZĂR, MEDIC PRIMAR EPIDEMIOLOG ŞI HOMEOPAT
Lucrare de interdisciplinaritate şi totodat de vizionarism, cartea lui Cristian Mureşanu aduce
cu îndr zneal în aten ia cititorului atât „cele v zute” adica aspectele cuantificate sau cuantificabile,
cât şi „cele nev zute” adic aspectele intuite, în convingerea sa c natura, în spe omul, este mai
mult decât accept medicina zilelor noastre. Este un gest de îndr zneal care poate deschide por i;
oricum cunoaşterea unor domenii noi este rezervat celor îndr zne i.
În calitate de medic homeopat pledez pentru ideea c s n tatea omului depinde de men inerea
unui echilibru care permite fiin ei umane s -şi îndeplineasc menirea, cu ajutorul for ei vitale
interioare şi c în om exista TOTUL, Creatorul neomi ând nimic, nici o informa ie, care poate
restabili şi men ine s n tatea şi armonia.
Pentru un medic homeopat, aceast carte este o prelungire şi o completare a propriei forma ii,
pentru medicii alopa i, sper m, o punere pe gânduri, iar pentru oamenii obişnui i ea ofer l rgirea
unor domenii uimitoare de cunoaştere.
PROF. DR. ING. RADU MUNTEANU, RECTOR, UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
De-a lungul istoriei, ştiin a ne apare ca un mare efort de adaptare, de în elegere şi sintez , de
p trundere prin spirit a realit ii exterioare,
constituind o tr s tur de unire între om şi
natur , având ca rezultat o imagine a
adev rului.
Ea este mai mult decât o cunoaştere,
este dorin a de a te pune de acord cu
Universul ale c rui legi le presim i, proces
prin care separ m ce ştim de ceea ce nu
ştim. În acest sens, cartea „Biotransform ri
sub influen a psihicului” a cunoscutului om
de pres Cristian Mureşanu, reprezint o
lucrare inedit f când ca întreb rile ce ne
asediaz s sune prelung şi parc devin
propriile lor r spunsuri.
În tradi ia publicistic exist momente
când fenomenele umane dep şesc destinul unui adev r şi se manifest prin apreciere, ca şi în acest
caz, deoarece lucrarea defineşte marca gândirii autorului, ca un semn al ideii.
Este o lucrare cu adev rat inedit . Ceea ce impune gândirea autorului este explorarea
topografiei propriei culturi din domenii surprinz toare, prin intermediul competen ei.
Cartea dep şeşte modelul efemer al unui om obişnuit, iar în domeniul psihomental cedeaz
locul c ut rii adev rului ştiin ific argumentat cu în elepciune. Poate vor ap rea şi voci critice la
adresa acestei lucr ri, dar probabil ele vor fi mai mult o ra iune a pasiunii, decât o pasiune a ra iunii,
fiindc cel care critic este un om ce dilueaz cerneala pân şi cu lacrimile noastre, aşa dup cum
Nicolae Iorga ne avertiza c el este uneori un gr dinar care se îngrijeşte ca arborii s i s nu creasc
prea sus.
227
28. EVOLUŢIA ŞTIINŢELOR VIEŢII

Graficul ilustreaz o viziune optimist a unui viitor probabil ce se poate manifesta la nivelul
societ ii umane, dac aceasta va reuşi s transmit urmaşilor noile deprinderi şi experien e de
utilizare mai eficient a resurselor corpului, al turi de noile cunoştin e şi în elegeri ale paradigmelor
ştiin ifice.
TIMPUL TRECUT
În urm cu doar 200-300 ani, speran a medie de via nu dep şea 40 ani, iar nivelul de calitate
a vie ii era foarte sc zut. Bolile f ceau ravagii şi milioane de victime, punând în pericol îns şi
existen a noastr ca specie.
TIMPUL PREZENT
Oricât le-ar place unora s nu recunoaştem, de fapt, medicina şi ştiin ele vie ii ne-a adus la un
stadiu mult mai bun, cu 80 ani speran medie de via şi o mult mai bun calitate a vie ii, dar am
devenit extrem de dependen i de medicamente şi sistemul medical (pe desen s geata neagr foarte
îngroşat arat gradul de dependen în ambele sensuri).
În prezent avem: farmacogenomica şi medicina personalizat , respectiv o mai bun folosire a
fiziologiei corpului (biotransform rile). Aceasta nu ar elimina dependen a de sistemul medical şi
medicamente, dar le-ar face mai eficiente în raport cu necesit ile individuale.
Pe de o parte (pe desen, s geata de la stânga la dreapta) farmacogenomica ar putea
predetermina utilizarea unor cantit i individualizate ale medicamentului, pe baza analizei
genomului nuclear, ajungându-se la dozaje aproape homeopate (sau apropiate domeniului
homeopatiei), reducându-se astfel de mii de ori toxicitatea medicamentului alopat. În acest fel,
medicamentul alopat va putea fi utilizat pe termen lung. Pe de alt parte (pe desen, s geata de la
dreapta la stânga) biotransform rile ar optimiza foarte mult func iile corpului şi starea de s n tate.
Un pacient ale c rui resurse biologice sunt bine optimizate prin intermediul biotransform rilor, se
vindec mai repede şi va avea nevoie de mai pu ine zile de concediu medical. Cea mai nou
descoperire, care va revolu iona modul de gândire în ştiin ele vie ii, este transportul vezicular
(pentru care s-a acordat premiul Nobel în luna octombrie 2013).
Aceasta ofer farmacogenomicii mijlocul necesar pentru transportul medicamentului în
siguran (pe desen, stânga). Conform celor mai noi teorii ştiin ifice, mitocondriile din celule
donoare pot fi transportate prin vezicule la celulele care au nevoie de „piese de schimb” iar acestea,
pot fi ob inute, se pare, prin intermediul biotransform rilor, care la b rbat, de exemplu, ar pune în
circula ie mitocondriile eliberate de celulele reproduc toare.
Alte teorii se refer la faptul c reactivarea telomerazei ar putea preveni îmb trânirea, vindeca
aproape în totalitate maladiile legate de îmb trânire şi prelungi speran a medie de via pân la 150-
200 ani. Exist studii aprofundate care sugereaz c ştiin a va fi capabil s conceap un activator al
telomerazei ce va fi disponibil tuturor oamenilor de pe glob.
VIITORUL APROPIAT ŞI ÎNDEPĂRTAT
Cea mai important ramur a medicinei din viitorul apropiat (peste 10-20 ani) va fi medicina
regenerativ avansat (pe desen e marcat la nivelul liniei punctate) în care se va pune baza cel mai
mult pe refacerea tisular prin metode naturale şi/sau farmacogenomice a organelor afectate, mai
ales în unele maladii cronice şi degenerative. Acest fapt va crea premizele unei alte forme de
interdependen e între sistemul medical şi pacient simultan cu creşterea nivelului de calitate a vie ii,
dar şi a longevit ii, aproximativ pân la o speran medie de via de aproximativ 100-120 ani.
Exist unele indicii care sugereaz faptul c este posibil apari ia unui sistem medical de
optimizare a fiziologiei omului, care într-un viitor şi mai îndep rtat, peste 100-200 ani, va promova
o nou form de medicin , ce ar putea fi numit , de exemplu, trans-Medicin .
Trans-Medicina ar putea fi o form cu totul novatoare şi revolu ionar de îmbun t ire a
calit ii vie ii din toate punctele de vedere. Bolile nu vor mai fi tratate la stadiul lor final de
228
manifestare în corp, ci ele vor putea fi detectate înainte de a ajunge la nivel fizic, adic prin
vizualizarea reac iilor biochimice (precum circula ia necorespunz toare a unor sarcini electrice,
transfer incorect de protoni între mai multe molecule, mişc ri de conforma ie necorespunz toare la
nivelul proteinelor etc.). Astfel, tratamentul va fi unul de aparen virtual , ce va preveni ca
afec iunea s devin somatic . În plus, dezvoltarea fiin ei umane îmbun t ite ar putea favoriza
creşterea speran ei medii de via la peste 120 ani.
Aceste idei nu reprezint profe ii şi nici rezultatul unei forme de clarviziune sau telepatie.
Organigrama a fost conceput pe baza unor date observa ionale, presupuneri şi ipoteze logice care
ar putea avea un grad ridicat de plauzibilitate. Cu alte cuvinte, ceea ce se pune în discu ie nu este
probabilitatea ca aceste idei s devin reale, ci cât de plauzibile ar putea fi ele în raport cu datele
existente. Cât de mult am putea presupune c medicina se poate dezvolta în urm torii 100-200 ani,
în contextul în care nu ar mai apare alte piedici şi factori perturbatori? Ar fi util de discutat la modul
ipotetic, care ar fi investi iile necesare pentru implementarea unor proiecte pe termen lung şi care ar
fi dotarea tehnic necesar . Care ar fi avantajele versus cheltuieli şi în cât timp s-ar putea ajunge la
un om cu performan e îmbun t ite, din punct de vedere biologic, fiziologic şi mental. Probabil, nu
peste mult vreme, aceste idei vor intra în contextul unor posibile proiecte de cercetare, grant-uri şi
vor fi utile sistemului de educa ie şi înv mânt.
MICHAEL FOSSEL DESPRE REVERSUL ÎMBĂTRÂNIRII
Cristian M.: -Crede i c în urm torul deceniu, cei care vom fi înc în via vom avea şansa s
revers m îmb trânirea şi s tr im pîn la vârsta de 150-200 ani ??
Michael Fossel: -Da, cred, şi spun asta cu oarecare fream t deoarece în acest moment oamenii
te cred nebun dac afirmi aşa ceva. E adev rat c principala mea preocupare nu este prelungirea
vie ii, ci prelungirea vie ii s n toase Nu vreau ca oamenii s tr iasc pân la 150 ani şi s sufere de
Alzheimer, dar aş fi fericit s ajung la 80 f r Alzheimer. Aş vrea ca oamenii s nu se
îmboln veasc . Este adev rat c , pentru a vindeca Alzheimer sau bolile cardiovasculare trebuie s
modific procesul de îmb trânire care st la originea lor la nivel celular. Rezultatul – sau ca un fel de
efect secundar, aş putea spune c da vei putea avea o via mai lung şi mai s n toas f r astfel de
boli, deoarece schimb m modul în care îmb trâneşti. Rezultatul ar putea fi dublarea, de exemplu, a
perioadei de via . Aşa c , da, asta va avea impact nu numai asupra popula iei – în creştere, dealtfel,
dar mai important e creşterea unei popula ii capabile de munc pe perioade mai lungi. B trânii
pensionarii pot avea Alzheimer sau se afl în centre de s n tate .Ceea ce facem e s m rim
popula ia de oameni s n toşi prin sc derea num rului de persoane pensionate cu Alzheimer sau cu
alte boli persoane pe care le vindec m.
Cristian M.: -Dar asta e absolut uimitor!! … ar putea fi un şoc pentru telespectatori deoarece
niciodat nu a mai fost prezentat un astfel de subiect în România. Ce s-ar întîmpla la nivel cultural
şi în via a noastr dac vom deveni capabili s revers m îmb trânirea ?
Michael Fossel: Îmi spun deseori c dac te întrebi dac e bine sau r u – indiferent ce
înseamn asta pentru tine personal, asta e bine deoarece elimini teama de Alzheimer, bolile de
inim , Mult lume nu realizeaz c îmb trânirea se traduce prin încheieturi dureroase diminea a şi
şolduri fracurate la c dere. Toate aceste probleme vor fi eliminate. Din punct de vedere personal,
cred c e un lucru bun. Din punct de vedere al societ ii, al culturii, este vorba de un amestec. To i
presupunem c pe la 20 de ani ne g sim o slujb , devenim productivi, facem copii ne întemeiem o
familie şi pe la 65, ieşim la pensie ne îmboln vim şi murim.
Toate aceste obişnuin e şi credin e se vor schimba iar noua prezum ie va fi c po i ajunge la
120 sau 150 ani iar dac totuşi vei face o boal , ea va dura foarte pu in, adic un procent foarte mic
din ceea ce ştiam c aveam, iar asta schimb totul schimb felul în care ne vedem via a schimb
pesimismul şi optimismul schimb percep ia realit ii vie ii, a ceea ce este via a de fapt, dar ea va
schimba şi alte lucruri precum familia, perspectiva asupra economiei, asupra politicii o s schimbe
totul.
229
230
231
MICHAEL FOSSEL DESPRE DIAGRAMA NOII SOCIETĂŢI UMANE OPTIMIZATE

Michael Fossel: -Exist o tendin în gândirea majorit ii oamenilor de a crede c evolu ia se
produce în linie dreapt , c maniera în care se urm reşte rezolvarea unei probleme este liniar . De
exemplu, în 1890 exista o preocupare real legat de insula Manhattan din New York, problem
generat de num rul cailor şi de costul cur rii oraşului de b legarul de pe str zi. Se estima c în
anul 2000 insula Manhattan va fi acoperit de un strat de b legar de peste 13 m şi c oamenii nu vor
face fa . Era o mare problem
Acum suntem preocupa i de probleme precum amprenta de carbon. Am impresia c peste 100
de ani, aceasta va fi şi ea în categoria problemelor de tipul „b legarului de cal” deoarece avem alte
griji în prezent şi ne-am reorientat spre alte probleme legate de energie. La fel se întâmpl şi dac
privim c tre ştiin ele biologice. În 1890, un grup de fiziologi americani şi germani sugerau c ,
deoarece majoritatea celulelor folosesc zaharuri atunci zah rul este hrana natural perfect şi nu ar
trebui s consum m altceva.
Privind înapoi, ne d m seama c acestea sunt idei f r sens, simpliste, dar cea mai mare parte a
gândirii noastre de acum este la fel de liniar şi de naiv în ce priveşte felul în care ne trat m. De
exemplu, în ce priveşte boala cardiovascular prefer m s dezvolt m urm toarea statin sau o
tehnic chirurgical mai bun decât s facem o schimbare de paradigm şi s privim lucrurile din alt
unghi, s le abord m mai profund întrebându-ne cum func ioneaz , de fapt, şi cum am putea s
g sim solu ii mai bune.
Un alt exemplu este tranzi ia care a avut loc în ultimii 20 de ani când consideram c ulcerul e
provocat de aciditate dar de fapt era vorba de o bacterie – Helycobacter. Vindecarea ulcerului se
face acum într-o manier la care nu ne-am fi gândit. Studiile f cute acum pe microbiom arat c
acesta ar putea avea o influen major în obezitate şi asupra s n t ii, în general. Se pare c nu este
vorba despre ceea ce mânc m ci despre bacteriile din tubul digestiv şi din nou, aceast idee e
surprinz toare pentru oameni.
Oamenii nu au prev zut apari ia acestor idei. Nu sugerez c acesta e sfârşitul biomedicinei ci c
multe din schimb rile care vor veni nu se produc printr-o simpl extrapolare liniar . Lucrurile se
schimb , şi creem noi modalit i de a în elege func ionarea lucrurilor. Iar asta este valabil şi în cazul
procesului îmb trânirii. Chestiunea pe care o prezin i tu aici se refer la modul în care decurg
lucrurile.
Maniera de abordare a acestor lucruri este diferit . De exemplu, vorbeşti despre medicin
regenerativ avansat dar asta nu e ceva ce oamenii ar fi anticipat cu 20 de ani în urm . Iar noi abia
am început s atingem suprafa a unor fenomene iar lucrurile se vor schimba şi nu într-o manier
liniar , previzibil , ci într-una neaşteptat , care va avea un impact major asupra medicinei şi a vie ii
noastre în general.
Cristian Mureşanu: -Crede i c aşa-zisa mea viziune, cum este desenat în schi , e calea
potrivit sau deja ne îndrept m în aceast direc ie ?
Michael Fossel: -Eu cred c mergem în acea direc ie. Îns , chiar dac noi doi suntem de acord
c mergem în acea direc ie este posibil s fim amândoi în eroare şi s gândim într-o manier liniar
şi c se poate întâmpla iar ceva neaşteptat.
Dar deja tipul de model pe care îl propui priveşte lucrurile într-o manier neliniar .Sugerez c
– iar şi, este clar c nu e vorba despre o alt procedur medical . Este mai mult… tipul de lucruri
despre care vorbeşti sugereaz ceva despre care credem amândoi şi anume c se poate întâmpla
neaşteptatul, abordarea profund , conceptele diferite, maniera diferit de a privi lucrurile toate
acestea vor aduce schimb ri în medicin şi în societate.
Uneori cred c nu am ajuns la stadiul de civiliza ie. Mai avem pân s ajungem acolo. Acum
suntem în zorii unei civiliza ii Nu suntem civiliza i dar s-ar putea s devenim. Dac se va întâmpla,
nu va fi sub forma unei noi reglement ri, a unei noi legi – în cadrul O.N.U. sau O.M.S. Se va
întâmpla printr-o privire oarecum neaşteptat asupra lucrurilor atât în medicin , cât şi la nivel de
societate.
232
29. TERMINOLOGIE
• Transsublimare reprezint o sublimare a materiei care porneşte de la o stare de agregare a
unei suspensii (o dispersie solid în lichid) c tre o stare necunoscut , care a fost asociat formal cu
cea bioplasmatic . Energia rezultat din aceast transformare special este de aceeaşi natur cu cea
pe care corpul şi-o ob ine în urma reac iilor biochimice din prelucrarea hranei, deoarece asigur
derularea proceselor vitale din organism. Altfel spus, aceast energie e ob inut printr-o alt
modalitate de transformare a materiei. Transsublimarea ofer un supliment important cu caracter
vital ce se însumeaz energiei ob inute în urma reac iilor biochimice.
• Sublimare conform DEX on-line, înseamn : a trece (prin înc lzire) din starea solid direct în
stare gazoas , f r a mai trece prin starea lichid . ♦ A trece dintr-o stare cristalin în stare de vapori
şi apoi din nou în stare de cristale, prin condensarea vaporilor. 2. A (se) transpune pe un plan
superior, în sentimente superioare. ♦ A (se) purifica, a (se) rafina.
• „Bioplasm ” sau plasma biologic este un termen asociat fenomenului de biotransformare, şi
este notat între ghilimele deoarece nu se poate preciza dac ea este de aceeaşi natur cu cea la care
fac referire unii cercet tori.
• Transmuta ia biologic este procesul de transmutare neradioactiv a elementelor uşoare din
interiorul organismelor vii (plante, animale, om), prin reac ii bionucleare. Aceast clas de reac ii
are o mare importan în aprofundarea cunoaşterii ştiin ifice în domenii esen iale, precum fizic ,
geologie, biologie, medicin , farmacie, nutri ie şi agricultur . Mecanismul precis al transmuta iei
biologice este necunoscut, dar au fost elaborate mai multe teorii. Prima dintre ele afirm c
transmuta iile biologice exist şi nu pot fi negate, fiind indispensabile vie ii.
• Biotransform ri celulare reprezint un ansamblu de procese speciale prin intermediul c rora
organismul are posibilitatea de a recupera cantit i semnificative de energie, necesar men inerii
proceselor vitale din organism, folosind un material biologic celular care are proprietatea de a
transmuta şi transsublima într-o stare de agregare de tip bioplasmatic. Aceste biotransform ri se
produc atât la modul automat, cât şi sub influen a aspectelor emo ionale şi mentale. În urma
proceselor de biotransformare se ob in componente şi subansamble celulare, care sunt utile ca şi
„piese de schimb” pentru alte celule somatice, plus o anumit cantitate de energie, asem n toare
celei pe care organismul şi-o produce prin metabolizarea hranei în prezen a oxigenului.
Biotransform rile pot fi în ambele sensuri:
a) Energie Materie: transformarea biologic poate crea materie incompatibil corpului
biologic
b) Materie Energie: transformarea biologic poate optimiza toate func iile fiziologice ale
corpului
• Energie vital este un termen pe care îl vom atribui formal acelor resurse de tip energo-
caloric şi altele, ob inute prin metabolizarea hranei şi/sau alte metode, pe care corpul le foloseşte
pentru a sus ine ansamblul de procese fiziologice necesare vie ii. Termenul indic o form de
energie înc necunoscut , susceptibil a exista într-un corp biologic pe întreaga durat a vie ii. Nu
exist mijloace de m surare, investigare sau caracterizare a acestei manifest ri. Nu suntem siguri
dac ea poate fi încadrat la categoria „energii”, deoarece nu manifest vizibil caracteristici similare
ale unor energii binecunoscute.
• Biotransformarea mai poate fi în eleas ca o transfiziologie, ce are la baz o trans-
biochimie, în care combinarea substan elor reactante genereaz exclusiv energie, f r produşi de
reac ie secundari.
NOTĂ:
În versiunea american a c r ii au fost utiliza i al i termeni care prin echivalen pot fi traduşi
astfel:
- „Bioplasm ” a fost echivalat prin Transbioplasm
- Energie vital a fost echivalat prin Energie Transfiziologic
233
30. MEDICINA MITOCONDRIALĂ

Progresul ştiin ific din ultimii 5 ani ne-a adus în fa a unei noi paradigme medicale de în elegere
a bolii, a fiziologiei umane şi ne-a oferit o nou ramur în cadrul ştiin elor vie ii care se numeşte
medicină mitocondrială.
ISTORIC
În prezent, exist cel mult câteva zeci de centre de cercetare şi şcoli de medicin mitocondrial ,
majoritatea fiind localizate pe teritoriul Statelor Unite.
Una dintre cele mai dezvoltate, care se remarc şi prin promovarea unor premize filosofice
foarte profunde, este Centrul de Medicin Molecular şi Mitocondrial şi Genetic
(MAMMAG) din cadrul Universit ii California, Irvine, Facultatea de Medicin .
Putem aminti aici lucr rile de pionierat ale lui Douglas C. Wallace, genetician premiat şi
director al MAMMAG al turi de Robert Cooke, jurnalist de ştiin la Boston Globe, care au
publicat, în anul 2011, un studiu comprehensiv numit „The Promise of Evolutionary Medicine and
the Vital Role of Mitochondria” adic „Promisiunile Medicinei Evolu ioniste şi Rolul Vital al
Mitocondriilor”.
În ciuda faptului c ştirile promoveaz
numeroase descoperiri ştiin ifice uimitoare
şi care promit foarte multe lucruri, prea
pu in s-a vorbit în ultimii ani despre
Medicina Evolu ionist şi noile paradigme
legate de boal şi vindecare. Acestea ar
putea fi cel pu in la fel de importante pentru
s n tatea noastr , ca şi descoperirea spiralei
ADN.
Medicina Evolu ionist are ca obiect de
studiu organitele celulare care au rol în
men inerea reac iilor biochimice de
furnizare a „cuantelor” energetice ale
celulei, numite şi molecule de ATP (Adenozin Trifosfat). Aşa dup cum fiecare avem un cont în
banc şi putem cheltui bani, în acelaşi mod, corpul nostru foloseşte „monezile” de ATP, pe care îi
„furnizeaz ” mitocondriile.
MITOCONDRIILE
Mitocondriile au ap rut pe P mânt ca şi celule procariote, în urm cu 1,5 miliarde de ani. Odat
cu fuzionarea simbiotic a α-protobacteriilor aerobe şi celulele procariote (sau pre-eucariote),
mitocondriile au evoluat şi s-au specializat ca organite, cu func ii bine definite.
Alte teorii sus in faptul c celula-gazd , care a achizi ionat mitocondria, a fost o celul anaerob
cu nucleu propriu, având deja toate caracteristicile unei celule eucariote, iar aceasta a fost capabil
s „înghit ” mitocondriile prin fenomenul de fagocitoz .
Conform celor mai recente puncte de vedere de paleogeochimie, originile acestui salt evolutiv
corespund cu starea oceanelor şi atmosferei P mântului, care aveau foarte pu in oxigen, în
intervalul de timp de acum 1,8 – 0,45 miliarde de ani în urm . În consecin , nu este de mirare
faptul c mai multe genealogii independente de eucariote au p strat c i anaerobe produc toare de
energie în mitocondriile lor. Aceste organite, ce au o însemn tate deosebit pentru via a noastr ,
sunt adev rate „baterii biochimice” care furnizeaz curent electric, format din protoni.
Aproximativ, 90% din totalul energiei, de care are nevoie corpul uman, este furnizat de c tre
aceste „micro-uzine”. ATP-ul este sursa de energie chimic a celulei şi chiar a întregului organism
uman.
234
Cu alte cuvinte, aşa dup cum o termocentral arde c rbune pentru a produce mişcarea
turbinelor generatoarelor, în mod asem n tor, în corpul nostru, noi „ardem” ATP pentru a ob ine
energie. În timp ce c rbunele exist în mediul natural, ATP-ul trebuie produs, iar pentru aceasta
avem nevoie de o uzin , care se numeşte mitocondrie. Bruce Lipton a numit-o „moneda energetic
universal ”, f r de care celula nu îşi poate „cump ra” (i.e. achizi iona, ob ine) cele necesare vie ii.
În mod asem n tor, pentru ca individul s existe ca membru al unei comunit i mai mari de
oameni, are nevoie de bani, pentru a îşi putea cump ra cele necesare traiului.
În interiorul mitocondriei, ATP-ul poate fi creat prin mai multe metode. Una din ele este o
reac ie în care se foloseşte ca materie prim o alt molecul , numit ADP (Adenozin Difosfat) şi
c reia i se adaug înc o grupare numit hidrogenofosfat adic HPO4-2, iar reac ia se numeşte
fosforilare (care poate fi de 3 feluri, dar nu insist m asupra lor).
ADP + HPO4-2 ATP (1)
Vestea bun e aceea c ADP-ul e o molecul universal prezent în toate organismele vii, aşa c
nu ducem lips de ea, dar ATP-ul trebuie s îl producem. Singurul lucru de care trebuie s avem
grij este ca „micro-uzina” s fie în stare de func ionare, deoarece materia prim se g seşte din
belşug. De fapt, „şmecheria” biologic este aceea c ADP-ul nu se pierde niciodat , deoarece „îl
recuper m” prin „arderea c rbunelui” (adic a ATP-ului) şi ceea ce rezult , este urm toarea reac ie:
ATP ADP + HPO4-2 ( Energie) (2)
ATP AMP + 2HPO4-2 ( Energie) (3)
Adic prin arderea „inteligent ” a ATP-ului putem ob ine fie o molecul de ADP şi un radical
hidrogenofosfat, fie o molecul de AMP (adenozin monofosfat) şi atunci evident, şi cât se poate de
logic, ne r mân doi radicali hidrogenofosfat.3Având în vedere „uşurin a” grup rii HPO4-2 , de a se
ataşa sau detaşa de la molecula „mam ” (încerc s evit nişte termeni), se mai pot consemna reac ii
de tipul:
ATP + AMP 2ADP (4)
3
Acel „–2” de la exponent ne arat c doi dintre atomii de oxigen, lega i la atomul de fosfor, ar mai avea nevoie fiecare de câte o
leg tur ca s devin un compus stabil, adic cel din care provine el în mod natural, numit acid fosforic. Cred c se poate ghici uşor
faptul c 2 atomi de Hidrogen ar rezolva aceast problem foarte grea de chimie pentru a scrie formula H3PO4 a compusului stabil.
235
Ceea ce se întâmpl în ecua ia (4) este c o grupare HPO4-2 din cele 3 ale moleculei de ATP va
fi „acceptat ” de c tre o molecul de AMP (care are doar un singur HPO4-2) şi astfel, deoarece o
molecul a cedat, iar cealalt a primit, rezult dou molecule identice care vor avea fiecare câte
dou HPO4-2. Aşadar, ecua iile (1), (2) şi (3) ne arat modul în care se produce, respectiv se
elibereaz energie, iar aceste reac ii se desf şoar independent în spa iu şi timp, în întregul
organism.4
Energia eliberat (pe care am reprezentat-o doar simbolic, s geata orientat în
sus, indicând c ea se „degaj ”), va fi folosit pentru reac iile endergonice,
transport activ, mobilitate mecanic , biocurent electric, c ldur sau
bioluminiscen . Aceasta mai este denumit şi For a Proton-Motrice, deoarece se
produce în reac iile de osmoz chimic .
De fapt, lucrurile continu s devin atât de complexe, încât e imposibil s le
g seşti un „cap t”, aşa cum eventual se mai poate observa la orele de chimie, unde
produşii de reac ie „r mân” acolo unde s-a produs evenimentul. S consider m c
e suficient s ştim doar atât despre aceste reac ii, pentru a ne putea îndrepta aten ia
spre rolul mitocondriilor în organism.
Creditele pentru Fig.1.”ATP-Synthase” by Mitochondriale_Elektronentransportkette.svg:
Klaus Hoffmeierderivative work: Matt (talk) - Mitochondriale_Elektronentransportkette.svg.
Licensed under Public domain via Wikimedia Commons –
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:ATP-Synthase.svg#mediaviewer/File:ATP-Synthase.svg
ROLUL VITAL AL MITOCONDRIILOR

În anul 1952, George Emil Palade şi simultan Victor Sjöstrand (independent unul de altul), au
descoperit structura mitocondriei cu ajutorul microscopului electronic. Forma şi num rul
mitocondriilor dintr-o celul depind foarte
mult de rolul esen ial al celulei. Num rul este
direct propor ional cu necesit ile energetice
ale celulei. Astfel, celulele hepatice,
musculare, celulele rinichilor şi celulele
reproduc toare masculine (spermatozoizii),
au în componen a lor sute sau mii de
mitocondrii. Dar alte celule, precum cele ale
discurilor intervertebrale, ale esuturilor
cartilaginoase şi altele, au pu ine
mitocondrii.5
Maladiile mitocondriale, de obicei, se
datoreaz unor disfunc ii în unul sau mai multe din urm toarele procese vitale:
„Controlul ciclului celular şi al prolifer rii, termogeneza adaptativ , homeostazia calciului,
r spunsul imun înn scut, ini ierea apoptozei, sinteza pirimidinelor, porfirinelor şi hemului, diverse
procese metabolice, detoxificarea amoniacului şi a radicalilor liberi etc. Disfunc iile mitocondriale
au fost observate ini ial în boli mitocondriale monogenice rare, ulterior şi în diferite st ri
patologice frecvente, cum ar fi: unele boli neurodegenerative, cancer, diabet, boli cardiace,
epilepsie, obezitate ş.a., precum şi ca r spuns la ac iunea unor toxine externe, a infec iilor virale
sau a unor medicamente. În plus, declinul progresiv al expresiei genelor mitocondriale este o
caracteristic central a procesului normal de îmb trânire. Toate aceste implica ii au fundamentat
4
Men ionez conform legii dreptului de autor sursele de informare pentru Fig.2 Mitocondria „micro-uzina” vie ii: a) „Reac iile
chimice” – surs : "Thylakoid membrane" by Original uploader was Tameeria at en.wikipedia - Transfered from en.wikipedia
Transfer was stated to be made by User: kasper90. Licensed under Public domain via Wikimedia Commons
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Thylakoid _membrane.png#mediaviewer/File:Thylakoid_membrane.png b) „Mitocondria”
– surs : Desen preluat din „Dic ionar de Microbiologie General şi Biologie Molecular , G. Zarnea, O. Popescu, Ed. Academiei
Române, Bucureşti, 2011. şi c) Echivalentul cu o "micro-uzin electric " - Interpretare personal inspirat din tehnologiile de
avantgard . Surs original : http://www.mitochondria.co.za/technologies/fuel-cells. Fig. 2 a fost publicat conform cerin elor şi
men iunilor specificate de autorii de drept ale reprezent rilor grafice.
5
Fig. 3. Echivalentul cu o "micro-uzin electric " - Interpretare personal inspirat din tehnologiile de avantgard . Surs original :
http://www.mitochondria.co.za/technologies/fuel-cells.
236
un domeniu nou şi distinct de patologie uman interdisciplinar , numit generic medicin

mitocondrial .”6 Majoritatea bolilor degenerative şi/sau demielizante prezint cel pu in dou
elemente comune: sc derea num rului de mitocondrii func ionale din celulele musculare şi/sau
discale şi prezen a unei st ri inflamatorii cronice în organism, care poate fi local sau general .
BRUCE LIPTON VORBIND DESPRE MITOCONDRII
Mitocondria este un organit celular, poate fi comparat cu un balon cu dou membrane, ca o
pung de plastic plin cu diverse. Este ca un vas în care au loc reac ii chimice Pui un capac pe acel
vas şi amesteci acolo diverse chimicale şi ceva se întâmpl . Mitocondria este ca o pung în care se
întâmpl diverse reac ii chimice. Ce sunt aceste reac ii? În primul rând, când discut m despre
digestie, spunem c inger m hran pe care o diger m, adic desfacem moleculele fizice în
fragmente mici desfacem gr simile, desfacem proteinele aceasta este digestia, dar este vorba de
nivelul cel mai simplu al digestiei, cel în care desfac molecule - şi ce dac ? eu am nevoie de
energie, pe care o ob in de la nivel molecular sau atomic, deci nivelul cel mai simplu al digestiei,
cel mai important, e cel de descompunere a hranei în molecule. La urm torul nivel am ob inut
moleculele şi folosesc câteva pentru construirea unor structuri dar am nevoie şi de energie.
De unde iau energia? Dac foloseşti atomii pe care i-ai ob inut în cursul digestiei şi îi „desfaci”
şi pe ei, atunci se elibereaz energia pe care o con in atomii electronii. Aşa c func ia mitocondriei
este un fel de digestie final , nu desface hrana în atomi ci foloseşte atomii din care elibereaz
energia, deci mitocondriile sunt acele structuri din interiorul celulei care se ocup cu digestia final
a hranei cu atomii din care este alc tuit hrana, şi îi desface, eliberând electronii care sunt unit i
utilizabile de energie, mici sarcini electrice mici unit i de energie, şi de aceea func ia mitocondriei
este de a furniza energie celulei, pentru a sus ine func iile biologice.
Dar tocmai am spus ceva asem n tor despre melanin , am spus c melanina capteaz energie
din mediu şi apoi o elibereaz în interiorul celulei, deci am mitocondria care produce energie şi am
şi melanina care produce energie, numai c în alt fel. La nivelul mitocondriei au loc reac ii chimice.
Melanina nu are de-a face cu chimia, la acest nivel e vorba despre energie electromagnetic
pur . Aici nu se diger nimic ci se capteaz energie, ca în cazul plantelor care au clorofil ceva
asem n tor melaninei, o molecul cristalin ce capteaz lumina solar pe care o foloseşte pentru a
sintetiza hran . Melanina este o protein animal , nu se g seşte în plante, este o protein animal
plantele au alte tipuri de pigmen i.
Mitocondria foloseşte reac ii chimice pentru a produce energie Melanina capteaz energia din
mediu în aceeaşi manier în care se întâmpl fotosinteza capteaz energia din mediu şi o foloseşte
pentru a genera alt tip de energie, de aceea nu avem nevoie de mult hran .
CRIZA ŞTIINŢELOR BIOMEDICALE
„Ştiin ele biomedicale sunt în criz ”, afirm exper ii de la Centrul de Medicin Molecular şi
Mitocondrial şi Genetic (MAMMAG) din Statele Unite. Deşi investi iile în s n tate şi cercetare
medical , au crescut de la un an la altul, eficien a noilor terapii scade tot mai mult. Acest centru de
cercetare a fost înfiin at în cadrul Universit ii California, Irvine, pentru a promova o nou
paradigm în vindecare. Avem patru sisteme medicale ce pot fi comparate unele cu altele astfel:
Sistemul 1: Medicina Clasică, care trateaz şi studiaz boala, din perspectiva paradigmei
anatomice ( esuturi şi organe a c ror func ionalitate este perturbat ), elaborând sisteme terapeutice
pe baza ac iunii proteinelor.
Sistemul 2: Medicina Genetică, care trateaz şi studiaz boala, din perspectiva paradigmei
Mendeliene (cuantizare genetic şi diagnosticare dihotomial ), elaborând sisteme terapeutice pe
baza activ rii sau inactiv rii genetice, la nivelul genomului nuclear.
Sistemul 3: Medicina Mitocondrială, care trateaz şi studiaz boala, din perspectiva
paradigmei genomice mitocondriale (bazat pe genetic statistic şi diagnosticare cantitativ ),
6
Surs de informare (citat din): Via a Medical , arhiv , Aprilie 2012, Nr.14, autor: Prof. Dr. Mircea Covic, disponibil
on-line: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_5066-dArt.html
237
elaborând sisteme terapeutice pe baza refacerii func iilor mitocondriale, transfer mitocondrial şi
altele.
Sistemul 4: Medicina Evolu ionistă, care trateaz şi studiaz boala, din perspectiva
paradigmei energetice (func ionalitate sistemic ), elaborând sisteme terapeutice metabolice holistice
(metabolomic ).
Cele patru sisteme medicale se intersecteaz în anumite
locuri, astfel c : medicina clasic , medicina genetic şi
medicina evolu ionist au puncte de cercetare comune (dar
prin metode diferite), asupra maladiilor poligenice moştenite –
în special cele care se manifest foarte devreme – cancerul şi
fenomenul de îmb trânire. Pe de alt parte, Medicina
Evolu ionist , Medicina Mitocondrial şi Medicina Genetic
au şi ele puncte de cercetare comune (dar prin metode diferite),
asupra maladiilor multifactoriale (ce cuprind atât factorii
genetici, cât şi cei epigenetici) – în special cele care se manifest cu întârziere şi în mod progresiv.
Dintre toate aceste patru sisteme, cu patru paradigme diferite de abordare, cel al medicinei
clasice, bazat pe paradigma anatomic , este „liderul” întregii ştiin e medicale, îns , nu peste mult
vreme, el va trebui înlocuit şi/sau adaptat/integrat celorlalte 3 sisteme.
Spun aceasta deoarece problema paradigmei clasice poate fi rezumat pe baza urm torului
exemplu ilustrativ: „Dacă ave i o durere de cap, atunci se presupune că problema dumneavoastră
este localizată în cap.” Ei bine, acest mod de a privi simptomul şi boala îşi are originile în trecutul
istoric, aproximativ cu 450 ani în urm , când anatomistul Vesalius (Andreas Vesalius Bruxellensis
sau Andreas Vesal a fost un anatomist de origine flamand , medicul personal al lui Carol
Quintul7), a descris pentru prima dat structura fizic a corpului uman, „stabilind” astfel faptul c
un anumit simptom sau boal este asociat organului din proximitate.
Douglas C. Wallace propune o abordare integrativ , prin unirea celor patru sisteme medicale
(cu cele patru paradigme corespunz toare), avantajul acestei abord ri fiind acela c ofer o
acurate e mai bun asupra diagnosticului, o analiz mai bun , chiar personalizat , a bolii şi nu în
ultimul rând, elaborarea unui sistem terapeutic mult mai eficient. Dar, dac lu m fiecare dintre
aceste sisteme, separate unele de celelalte, atunci acurate ea diagnosticului, analiza personalizat a
bolii şi eficien a terapiei, scad foarte mult. În urm cu mii de ani, omenirea şi-a dezvoltat
cunoaşterea lumii dup modelul greşit al paradigmei lui Ptolemeu, conform c reia, planetele
sistemului solar, inclusiv Soarele, se învârt în jurul P mântului, iar acesta e nemişcat în centru.
În ciuda faptului c acest model avea şi un sistem matematic, el nu func iona în afara
sistemului solar. Acest model a fost acceptat pân ce Galileo, Kepler şi Copernicus au putut explica
şi dovedi mişc rile planetelor în jurul Soarelui, iar acest nou model a putut fi generalizat la nivelul
întregului Univers.
SOLUŢIA IEŞIRII DIN CRIZĂ
Cred c a sosit vremea ca şi medicina s abordeze o nou metodologie de în elegere a bolii şi
vindec rii. Thomas Kuhn8 postula în cartea sa etapele principale de dezvoltare a ştiin ei, şi anume:
a) culegerea datelor experimentale şi a unor fapte observate,
b) elaborarea unor teorii care s le includ ,
c) testarea teoriilor prin experimente repetabile, reproductibile ori de câte ori e nevoie şi
d) prezentarea teoriei la rangul unei „legi” capabil s fac predic ii. Astfel, metodologia
cunoaşterii ştiin ifice s-ar baza pe urm toarele etape foarte importante:
ETAPELE RAŢIONALE
• Acumularea tuturor datelor experimentale cu privire la fenomenul investigat pe o anumit
perioad de timp, din cât mai multe loca ii posibile unde acesta a mai fost observat.
7
Conform: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andreas_Vesalius
8
Thomas S. Kuhn „The Structure of Scientific Revolutions (1962)”, (3rd Edition, 1996, U. Chicago Press).
238
• Corelarea datelor cu un model matematic sau o teorie prin intermediul c reia fenomenul
devine reproductibil ori de câte ori este necesar.
• Realizarea unor predic ii, pe baza teoriei sau modelului matematic descoperit, cu scopul
valid rii acesteia (sau acestora) privind manifest rile viitoare ale fenomenului investigat.
• Reformularea în limbaj comun a teoriei pentru persoanele care nu sunt specialişti în domeniu,
aceasta reprezentând în acelaşi timp şi o autoevaluare a cercet torului privind gradul de în elegere a
fenomenului respectiv.
ETAPELE INTUITIVE
Acestea apar pe neaşteptate şi sunt rezultatul creativit ii şi gândirii aprofundate. Cunoaşterea
ra ional îşi are originea în cunoaşterea intuitiv şi observa ional . Cu toate acestea, cunoaşterea
intuitiv nu va avea nicio valoare, dac nu i se poate asocia un limbaj, un model sau o teorie. Pentru
aceasta, avem nevoie de concepte, simboluri şi legi care s poat fi implementate în fenomenul
studiat.
Am abordat o abstractizare matematic (ecua ii) care condenseaz şi ilustreaz mecanismul de
biotransformare, obiectivând astfel un model minimal pe baza c ruia se poate elabora o teorie
consistent şi integratoare. Opinia conform c reia matematica nu ar fi decât un limbaj abstract,
lipsit de posibilitatea descrierii unui fenomen, este fals . Tot mai mul i matematicieni, şi nu numai,
afirm c matematica este nu doar cel mai potrivit limbaj pentru a descrie natura, ci este tocmai
limbajul naturii. Pitagora afirma în acest context c „lucrurile sunt numere”.
ETAPA UNIFICATOARE
Ea se refer la faptul c , dup observarea unui fenomen, a intuirii unor legi de varia ie sau
elabor rii unor modele şi valid rii acestora prin instrumentarul ştiin ific, avem nevoie s ne
reîntoarcem la cea mai important etap de testare a experimentului, şi anume tr irea sa de c tre
observator. Astfel, dac am intuit c fructele ar putea fi bune ca hran şi am verificat şi testat
aceasta prin metode ştiin ifice, atunci urm torul pas firesc ar fi de a tr i actul în sine de a le
consuma, dup care nu mai are rost s studiez din nou fructele (deoarece un experiment înseamn
totodat o acumulare cantitativ şi calitativ ).
Astfel, dup cum spunea un filosof chinez: „Ca s prinzi iepuri, mai întâi trebuie s întinzi
capcane, dar odat ce iepurii au fost prinşi, capcanele nu mai conteaz . În acelaşi fel, pentru a- i
exprima tr irile, experien ele şi ideile, ai nevoie de cuvinte, dar odat ce acestea au fost în elese şi
experimentate, cuvintele nu mai conteaz .” (Chuang Tse). Într-o accep iune mai restrâns ,
semiologul Alfred Korzybski spune: „harta nu este identic cu teritoriul”.
Îns nici aceste acumul ri de experien e şi tr iri nu satisfac fiin a uman , mereu însetat de
curiozitate şi noutate. Etapa imprevizibil , care se afl undeva în profunzimile fiin ei noastre, este
aceea a trezirii la totalitate, la universalitate, la o cunoaştere iluminatorie, care se manifest printr-o
permanent tr ire şi transformare multidimensional (metaforic vorbind) a fiin ei.
În aceast etap , toate fructele ac iunilor şi experien elor acumulate vor putea favoriza un salt
calitativ excep ional. Dar, pân ajungem acolo vor trece sute de ani. Nu se poate forma o conştiin
colectiv stabil şi armonioas dac indivizii nu se dezvolt mai întâi la nivel personal.
ÎNTRE RAŢIUNE ŞI INTUIŢIE
„No iunile generale despre cunoaştere…. ilustrate prin descoperirile din fizica atomic nu sunt
complet noi sau necunoscute. Ele se reg sesc în filosofiile hinduse şi budiste, ocupând un loc
central. Ceea ce vom descoperi este o rafinare a vechii în elepciuni.” (Julius Robert Oppenheimer)
„Pentru a trasa o paralel la lec ia teoriei atomice trebuie s revenim la problemele de
epistologie cu care s-au confruntat Buddha şi Lao Tse, pentru a armoniza pozi ia noastr de
observatori-actori în marele show al existen ei”. (Niels Bohr)
„Cea mai important contribu ie la fizica teoretic dup cel de-al 2-lea r zboi mondial este
indicarea rela iei dintre ideile filosofice ale Orientului şi substratul filosofic al teoriei cuantice.”
(Werner Heisenberg)
239
Cartea lui Fritjof Capra intitulat „Taofizica” este una din pu inele lucr ri de filosofie a ştiin ei
care încearc s stabileasc o punte de leg tur între tr irile mistice ale adep ilor evolu iei spirituale
şi experimentele şi metodologia ştiin ei. În urm toarele paragrafe am comentat şi rezumat câteva
aspecte mai importante, care ar putea preg ti cititorul pentru în elegerea ra ional a fenomenului
transmuta iei biologice (care nu este în contradic ie cu filosofia de tip mistic, ci mai degrab o
completeaz ).
Pornind de la dictonul lui Descartes Cogito ergo sum („Gândesc, deci exist”), educa ia din
societatea occidental a promovat identificarea fiin ei umane cu ra iunea, care nu este deloc mai
bun decât predecesoara ei, care identifica fiin a cu organismul biologic. Conform noii concep ii,
cei mai mul i indivizi se consider „eu”-ri izolate în propriile lor trupuri fizice. Astfel, „spiritul”
este separat de corp, dar îl controleaz .
De aici s-a format conflictul aparent dintre voin şi instinct, dintre voluntar şi involuntar. În
continuare, individul a mai fost „împ r it” în numeroase alte componente responsabile de talent,
sentimente, credin e şi ra iune, care sunt angajate în nesfârşite conflicte, generând marea confuzie
dintre fenomene şi procese. Din aceast fragmentare s-a oglindit viziunea noastr despre lumea
„exterioar ”, care este format din obiecte şi fenomene complet independente de acesta.
Aceast convingere st la baza nenum ratelor conflicte şi mişc ri sociale, crize economice şi
sociale, crize culturale şi ecologice. Filosofia oriental afirm c tendin a de a fragmenta lumea
perceptibil este doar o iluzie, n scut din mintea noastr , orientat spre evaluare şi clasificare, iar
aceasta mai este numit avidya (ignoran ). Conform scrierilor orientale str vechi, „perturbarea
min ii produce multiplicitate, iar pacea interioar readuce unitate”.
Deoarece mişcarea şi transformarea sunt propriet i fundamentale ale fenomenelor, for ele care
le genereaz sunt aspecte intrinseci ale materiei. Din acest motiv, imaginea unui Creator, aflat la
baza tuturor lucrurilor şi fenomenelor, nu este aceea a unui rege atotst pânitor, care conduce lumea
de „sus”, ci a unui principiu interior care coordoneaz totul din perspectiva aspectelor intrinseci. O
alt explica ie a imaginii unui Creator poate fi formulat prin conceptul de Realitate de Ordin
Superior, care include atât aspectele perceptibile ale realit ii fizice, împreun cu legile ei, cât şi
aspectele sale numite şi subtile.
F r îndoial , atât ştiin a mecanicist şi divizionist , cât şi cultura ezoteric mistic şi
unificatoare, îşi au plusurile şi minusurile lor. Astfel, putem constata cu uşurin faptul c
majoritatea practican ilor sau adep ilor misticii orientale au o atitudine antiştiin ific . Ei consider
c ştiin a occidental este o disciplin limitat , care împiedic dezvoltarea imagina iei şi este
responsabil de tot r ul creat de tehnologia modern .
Cu toate acestea, nimeni nu poate contesta foloasele ştiin ei în eradicarea anumitor maladii,
creşterea calit ii vie ii indivizilor şi, mai nou, identificarea a tot mai multe legi şi fenomene care
stau la baza func ion rii micro şi macrouniversului. Prin intermediul c r ii sale, Fritjof Capra
doreşte s tempereze conflictul major dintre ştiin şi misticism, pentru a indica faptul c ştiin a are
poten iale excep ionale de cunoaştere şi poate fi un instrument util, chiar necesar, dezvolt rii
personale a indivizilor.
În cea mai mare parte a c r ii este abordat cunoaşterea ra ional , care rezult din experien , o
experien care este mai ales biologic şi fiziologic , având la baz mecanisme intime înc
insuficient cunoscute. Acest tip de abordare se adreseaz acelei categorii de cititori care nu se pot
apropia de partea intuitiv şi mistic a realit ii sau care sunt obişnui i cu judecarea ra ional a
lucrurilor şi fenomenelor înconjur toare.
Deşi este insuficient cercetat , experien a biotransform rii umane poate fi adus în zona unei
ştiin e care m soar , cuantific , analizeaz şi clasific . Probabil c , într-un viitor nu foarte
îndep rtat, cunoaşterea ştiin ific va fi completat cu cea intuitiv , care este susceptibil de a fi
analizat prin metodele ştiin ei şi cunoaşterii. Nu putem decât s sper m c asemenea experien e
biologice profunde, având şi o anumit însemn tate spiritual , vor face obiectul unei noi ştiin e.
* Comentarii personale bazate pe materiale lecturate în Fritjof Capra, „Taofizica”, Ed. Tehnic 2004 şi
Adrian P tru , „Ştiin , Chimie, Nanoclusteri”, Ed. Casa C r ii de Ştiin , 2007, ISBN 978-973-133-119-5.
240
31. BIOCHIMIE VS. BIOTRANSFORMARE

Testiculul reprezint „uzina creatoare” a b rbatului. Spermatogeneza ia naştere în urma unui
proces destul de misterios (sub influen a secre iilor androgene ale testicului şi a hormonilor
hipofizari) în tubii seminiferi, care sunt grupa i în mai mul i lobuli testiculari desp r i i de septuri.
Dup produc ie, aceştia urc prin canalele eferente spre capul epididimului, unde ajung la
maturitate (în timp surprinz tor de scurt). Mai întâi, o prim grup de muşchi împing lichidul alb-
brânzos şi netransparent al spermatozoizilor din corpul epididimului, prin canalul deferent spre
vezicula seminal .
În acest loc se produce şi un lichid uşor vâscos, galben deschis, care este o component a
lichidului seminal şi are rol nutritiv. Evacuarea lichidului seminal prin prostat mai adaug
amestecului o component lubrificatoare transparent şi uleioas , secretat de aceasta, precum şi
hormoni masculini. Spermatogeneza este un proces continuu, care se deruleaz cu vitez variabil
în func ie de bioritmurile interioare, secre iile hormonale hipofizare şi prezen a stimulilor exteriori
care excit organele de sim tactile, vizuale şi olfactive. În medicin nu este (sau este prea pu in)
recunoscut faptul c spermatogeneza ar putea fi influen at şi de respira ie. Asupra acestui aspect
vom reveni în paragrafele urm toare.
Dac se acumuleaz un grup mare de spermatozoizi în vezicula seminal , acumularea produce
o perturbare la nivel psihoemo ional, care îi „sugereaz ” b rbatului s participe „urgent” la o rela ie
intim . Perturbarea creşte gradat cu trecerea timpului şi cu manifestarea stimulilor excitativi care
transmit semnale organelor de sim . Acestea, la rândul lor, r spund la „evenimentele” exterioare
transmi ând semnale spre creier, unde sunt analizate şi interpretate drept „emo ii” ca urmare a unor
reac ii chimice speciale. Mintea va realiza imediat conexiunile logice şi va „crede” c impulsurile
stimulilor de natur erotic sunt echivalente cu „iubirea”, iar glanda hipofiz elibereaz o cantitate
important de hormoni, care va induce o nou serie de reac ii chimice la nivelul scoar ei cerebrale.
Acestea, la rândul lor, vor genera un nou „set” de emo ii, interpretate în acelaşi mod.
Mintea sa e acum „convins ” c el este îndr gostit. Pân aici, acest proces decurge aproape
automat, asemenea unui mecanism cu func ionare condi ionat .
MECANISMUL BIOCHIMIC
La indivizii obişnui i, în cel mult 10 minute de la preluarea stimulilor excitatori, oferi i de
organele de sim , se produc excita ii nervoase care ac ioneaz asupra mai multor grupe de muşchi,
ale c ror contrac ii nu pot fi controlate conştient.
Prin excita ii tactile repetate, care ajung pe cale aferent la centrul nervos ejaculator, localizat
în m duva lombar , se genereaz un impuls nervos, care se propag pe cale eferent , declanşând
motricitatea veziculei seminale. De obicei, au loc un num r de cel pu in 5 contrac ii spasmodice
succesive, ale muşchilor bulbo- şi ischiocavernoşi. Primele 2-3 contrac ii se succed la intervale de
0,5 secunde, urm toarele la 1 secund şi ultima dup cca. 3-5 secunde, în urma c rora întregul
con inut (cca. 4-5 ml) al veziculei seminale este evacuat prin prostat spre uretr .
Fiecare contrac ie a veziculei seminale este urmat de o contrac ie a prostatei, care produce una
dintre componentele lichidului seminal (asemenea unui lubrifiant pentru ejacularea propriu-zis ,
având rol secundar în protejarea pere ilor de acizii ureici). Ulterior, muşchii perineali, care au
provocat staza venoas se relaxeaz , iar sângele poate p r si corpii cavernoşi ai organului sexual şi
acesta intr în repaus. Trebuie subliniat faptul c , imediat dup acest eveniment, aşa numita stare de
„iubire” se estompeaz sub efectul narcotic-euforizant al evacu rii lichidului seminal (declanşând
imediat eliberarea unor endorfine care îl „recompenseaz ” pe b rbat) şi, de cele mai multe ori,
starea dispare, pentru a reap rea la urm toarea „necesitate” imperioas de a între ine o rela ie
intim . Cam asta e tot ce se întâmpl în majoritatea cazurilor.
Problema insuccesului de a interveni conştient asupra acestui eveniment, care dureaz doar
câteva secunde, este legat de urm torii factori:
241
a) Imposibilitatea (sau cel pu in aşa cred majoritatea) detaş rii de efectele endorfinelor care
aduc starea de „recompens ” la nivelul hipocampului;
b) Imposibilitatea (sau cel pu in aşa cred majoritatea) de a face fa creşterii exponen iale a
nivelului de excitare produs de acele câteva sute de milioane de micro-antene de recep ie cu care e
c ptuşit suprafa a interioar a uretrei.
Acele micro-antene sunt molecule specializate, fixate ferm pe suprafa a celulelor epiteliului
intern al uretrei şi care transmit semnale numai când sunt atinse de lichidul seminal, dar nu şi la
eliminarea urinei (ce nu produce nici un fel de modific ri excitative).
Dac aceste micro-antene NU ar reac iona dup prima contrac ie a veziculei seminale, atunci
num rul de reac ii chimice de la nivelul creierului ar fi insuficiente pentru a men ine în continuare
sensibilizarea şi contrac ia muşchilor ejaculatori ai veziculei seminale. Altfel spus, Natura a dorit s
elimine riscul apari iei unei „relax ri” premature, înainte de golirea complet a veziculei seminale.
Astfel, primele câteva zeci de mii de micro-antene atinse la primul milimetru al uretrei, pe
unde trece primul „val” de lichid seminal, transmit câteva zeci de mii de semnale, care sunt
recep ionate, aproape instantaneu la nivelul creierului şi se produc primele câteva zeci de mii de
reac ii chimice, în urma c rora se elibereaz primele câteva zeci de mii de molecule, atât de mult
preferate de b rba i (f r ca ei s ştie c le prefer ).
La acest eveniment „beatific”, creierul (prin mecanismul automat inconştient – pentru c e gata
educat şi moştenit) transmite comenzile pentru execu ia imediat a celei de-a doua, a treia etc.,
contrac ii ale muşchilor ejaculatori, iar lichidul seminal este împins milimetru cu milimetru, cu
mare vitez (din p cate), fiind atinse, probabil, sute de milioane de „micro-antene” care transmit
sute de milioane de semnale la creier, în urma c rora se produc sute de milioane de molecule din
clasa endorfinelor, care „prelungesc” starea „beatific ” la b rbat de la o zecime de secund la …
probabil 10 secunde, dup care apare imediat o alt senza ie „beatific ” a unei somnolen e, de fapt
se poate spune chiar f r menajament, somn, care probabil o va enerva pe partenera sa. Exist din
fericire şi suficiente excep ii de la aceast „regul ”, îns într-o minoritate aflat în sc dere.
Probabil v ve i întreba din care buzunar al imagina iei am scos aceast poveste cu „micro-
antenele”… ei bine, metafora nu poate fi verificat decât în singura situa ie în care, printr-un
antrenament adecvat, un b rbat ar reuşi ca dup prima jum tate de contrac ie a veziculei, s le
opreasc pe celelalte, l sând astfel lichidul seminal s fie prezent undeva pân la mijlocul uretrei,
fapt care va men ine zeci de secunde, acele micro-antene activate.
Chiar dac lichidul seminal nu este împins spre exterior, ci doar adus pân foarte aproape de
ieşire, „micro-antenele” transmit impulsurile la creier. În cazul anul rii comenzilor de continuare a
contrac iilor (fapt care e posibil dup foarte mult antrenament), se produc cele câteva sute de
miliarde de molecule de endorfine care creeaz mai departe acele st ri beatifice (foarte vii şi reale)
de câteva mii de ori mai intense, având o durat de cel pu in 10 ori mai lung .
Pare de necrezut? Evident c aşa pare, pân ce nu se realizeaz primul experiment. Nu exist
nicio teorie posibil , indiferent câte demonstra ii irefutabile ar putea avea, care s conving pe un
b rbat c aceste lucruri sunt posibile şi ele chiar se produc. Nici m car Dr. Chang nu era sigur c
b rbatul tantric (cum îl numeşte el) ar putea s se aventureze pân la nivelul erotic „critic” de 100%
pe scara intensit ilor şi s beneficieze, nu de acelaşi efect al endorfinelor specifice b rbatului ne-
tantric care pierde s mân a, ci de câteva ordine de m rime mai intens acest efect pe o durat de timp
de aproximativ pu in 5-10 ori mai mare.
Cei mai mul i tantrici recomand ca punct de maxim, doar 99% din intensitatea maxim a
excita iei, deoarece, probabil, dup toate aparen ele, nu aveau de unde s ştie c se poate şi altfel.
Aşa c de fapt, în cei 1% „r maşi” se produce mai mult senza ie emo ional decât în „primii”
99%… metaforic vorbind. Eventual, aceasta ar putea fi o etap de „ucenicie” a b rbatului care vrea
cu adev rat s experimenteze efectele tantrice ale sexualit ii şi nu punctul final. Cu asta aş putea fi
de acord. Aşadar, totul nu e decât o biochimie natural , dar ea are rezultate foarte diferite în cele
dou cazuri.
Este important de eviden iat confuzia generat de efectul endorfinelor şi starea adev rat de
iubire superioar . Majoritatea b rba ilor „tr iesc” exclusiv la nivelul de manifestare al unor reac ii
242
chimice, f r s b nuiasc c , de cele mai multe ori, acestea îi controleaz existen a şi nu invers.
Deseori, acest fapt nu e pe placul partenerei lor.
În volumul ocupat de cei 5 ml de lichid evacuat exist între 120 şi 200 milioane spermatozoizi.
Ştiin a medical îl consider „firesc”, dar delimiteaz anumite situa ii legate de „s n tatea”
acestora, precum capacitatea lor de a fecunda un ovocit şi valoarea procentului celor considera i
viabili sau afec iuni patologice care determin productivitatea nefiresc de sc zut a glandelor
seminale de a produce suficien i spermatozoizi sau spermatozoizi viabili. Asta e ceea ce se ştie.
În urma acestui proces, organismul este puternic devitalizat şi narcotizat. B rbatul simte o
unic pl cere în momentul evacu rii lichidului seminal, de care se va ataşa pe tot restul vie ii.
Procesul biologic masculin de apari ie a substan ei creatoare seminale în interiorul testiculelor se
declanşeaz în jurul vârstei de 9-13 ani şi continu , de obicei, pân la andropauz . Pân acum, totul
nu e decât o biochimie automat . Deşi medicina nu accept c exist o leg tur între evacuarea
excesiv a lichidului seminal la b rbat şi tot complexul de boli psihice, suferin e emo ionale,
dezechilibre energetice şi alte afec iuni de natur somatic , un num r tot mai mare de oameni de
ştiin se str duiesc s dovedeasc conexiunea prin diverse explica ii teoretice, dar f r posibilitatea
efectu rii unor studii clinice pe subiec ii care au reuşit s dep şeasc aceast problem aparent
insurmontabil .
Pe de alt parte, num rul nepermis de redus al subiec ilor care pot manifesta aptitudinea de
biotransformare ireversibil este atât de sc zut, încât se încadreaz la categoria „excep ii neîn elese”
sau „paranormal”, iar mentalitatea „firescului”, conform c reia comportamentul majoritar este cel
„bun” şi cel minoritar ar fi patologic sau paranormal, este înr d cinat în gândirea ştiin ific
medical .
NOTĂ:
În Atlasul de Anatomie (Editura VOX, 2008), pag. 135, paragraful „Producerea
spermatozoizilor” men ioneaz urm toarele: Produc ia de spermatozoizi (între 10 şi 30 miliarde pe
lun ) are loc în tubii seminiferi din testicule. Spermatozoizii nou forma i intr în epididim, care e o
zon de stocare şi dezvoltare a celulelor reproductive masculine, fiind necesare între 60 şi 72 ore
pentru a atinge maturitatea complet . Epididimul poate fi golit, uneori, de 3-4 ori pe zi şi
reumplerea sa necesit aproximativ 2 zile.
Fraza cea mai important care încheie paragraful citat este: „Dac nu apare nicio ejaculare,
spermatozoizii se dezintegreaz şi sunt reabsorbi i”. Prin cuvintele dezintegreaz şi reabsorbi i se
urm reşte o explica ie asupra unor observa ii incomplete şi prea pu in în elese de medicina clasic .
Nu ni se spune ce înseamn aceast dezintegrare şi nici cum anume se produce, aşa dup cum nu ni
se spune unde şi cum sunt reabsorbi i.
PREGĂTIREA PENTRU BIOTRANSFORMARE
Realizarea acestui proces deosebit de complex este o adev rat provocare. Condi iile şi vârsta
optim la care poate fi declanşat sunt extrem de importante. Din p cate, nu exist un „şablon” care
s poat fi „imitat” sau „copiat” de oricine, pentru a ob ine rezultate garantate. Nu se poate descrie
nicio „metod ”, în afara experien ei personale.
Cu toate acestea, dup 10 ani de biotransformare, odat cu revizuirea atent a capitolelor din
cartea veche, a fost foarte interesant s descop r multe situa ii în care biotransformarea se putea
declanşa la o simpl discu ie, pe care o aveam cu diverse persoane, la o simpl întâlnire, în care nu
practicam medita ia sau alte tehnici, iar al ii reuşesc rapid s în eleag direct prin lectura c r ii.
Aşadar, nu e nimic paranormal sau imposibil.
Aşa cum va fi prezentat în alte paragrafe, biotransformarea favorizeaz reducerea semnificativ
a oscila iilor min ii, datorit faptului c este eliminat perturbarea interioar generat de
concentra ia extrem de ridicat a celulelor reproduc toare din veziculele seminale. În afar de
aceasta, exist nenum rate alte surse perturbatoare exterioare secundare importante, care nu fac
obiectul de studiu al acestei c r i. Şcolile ezoterice promoveaz o serie de metodologii
neconven ionale, dar eficien a acestora este dovedit numai prin intermediul rezultatelor ob inute de
practican i.
243
Exist cel pu in dou tipuri de preg tire şi şcoli: şcoli pentru preg tirea privind realizarea etapei
de biotransformare definitiv şi ireversibil (care mai este cunoscut şi sub conceptul de trezirea lui
kundalini), respectiv şcoli pentru abordarea unei c i spirituale, adep ii având deja rezolvat
problema mecanismului de biotransformare (trezirea lui kundalini).
• Cele din prima categorie sunt numeroase, dar majoritatea adep ilor nu reuşesc s declanşeze
procesele de biotransformare, astfel c rezultatele sunt slabe sau mediocre.
• Cele din a doua categorie sunt pe cale de dispari ie, deoarece aproape nimeni nu mai doreşte
s continue practica foarte sever a trezirii complete a tuturor poten ialelor latente, inclusiv folosirea
cu randament maxim a creierului.
Afirma iile care urmeaz sunt deocamdat nerecunoscute sau prea pu in recunoscute de c tre
ştiin a medical .
ROLUL APARATULUI REPRODUCĂTOR

Testiculele produc spermatozoizi continuu şi neîntrerupt, probabil şi pe durata nop ii (dar într-
un ritm mai redus). Aceştia ajung în epididimul care îi împinge prin mişc ri de contrac ie lente şi
rare, în grupuri mici, pe canalul deferent. Asemenea sângelui, care curge într-un ritm, şi aceştia curg
spre vezicula seminal , într-un ritm, unde vor ajunge la maturitate extrem de rapid.
În func ie de anumite condi ii speciale (care vor fi explicate în paragrafele urm toare),
amestecul notat Mn + Ms poate manifesta un fenomen special. Mn este componenta nutritiv în
substan e vitale (între 60-70% provenind de la glandele seminale, precum fructoz , fosforilcolin ,
ergotionin , acid ascorbic etc. şi cca. 20% de la prostat , care sunt spermin , acid citric, colesterol,
fosfolipide, fibrinolizin etc.) iar Ms (între 10-20%) reprezint componenta efectiv de celule vii
rezultate din procesul de spermatogenez .
A. ETAPA DE MODIFICARE A STĂRII DE AGREGARE
Dup aproximativ 1-2 minute de la atingerea unor condi ii emo ionale extatice, amestecul
suspensiei seminale are tendin a s îşi schimbe starea de agregare, la temperatur constant .
El devine mai întâi „excitat” (fenomen temporar, de scurt durat , asociat unei st ri emo ionale
extatice), stare în care productivitatea de hormoni creşte mult, fiind înso it adesea de intrarea în
excita ie a organelor sexuale. Aceasta e o stare intermediar (notat cu Si men ionat în capitolul 6).
În lipsa ei, randamentele de biotransformare sunt foarte sc zute. Ieşirea din starea de „excita ie”, Si
determin , fie revenirea amestecului seminal la starea anterioar , fie evacuarea sa necontrolat spre
exterior, deoarece aceast stare e caracterizat printr-o instabilitate crescut . Repetarea procesului
produce acelaşi fenomen înso it de, aproximativ, aceleaşi emo ii şi senza ii, îns asocierea lor cu o
anumit aten ie foarte bine focalizat , favorizeaz apari ia urm toarei etape, care dureaz doar 1,5 –
2 secunde.
B. ETAPA TRANSSUBLIMĂRII
În aceast etap , amestecul Mn + Ms sau numai (ori mai ales) componenta Ms de celule
reproduc toare a amestecului, ajunse la starea temporar de „excitare” Si, transsublimeaz cu
violen în „bioplasm ” şi p r seşte rapid cavitatea veziculei seminale şi/sau canalelor deferente.
Chiar dac între timp am ajuns la prezentarea unor teorii legate de eliberarea de mitocondrii, prin
intermediul biotransform rilor, acestea nu pot exclude prezen a unei componente energogene,
momentan nedemonstrabil prin mijloacele ştiin ifice, dar care ar putea fi foarte important .
Nu am suficiente date pentru a preciza exact dac în afara celulelor reproduc toare, restul
substan elor din amestec sufer vreo transsublimare, cel pu in par ial , sau ele sunt integral
reabsorbite/recirculate de organism prin circuitul sanguin. Ar fi logic ca fenomenul s fie asociat,
mai ales, spermatozoizilor care au atins maturitatea, adic cei stoca i în epididim.
De asemenea, nu am suficiente date pentru a preciza dac biotransformarea are loc doar în
vezicul sau atât în aceasta cât şi în canalele deferente care transport spermatozoizii spre vezicul
Conform descrierii senza iilor calorice violente percepute în timpul transform rii în stare de
„bioplasm ”, exist o anumit probabilitate ca ambele ipoteze s reflecte adev rul. Prima
transformare „surprinde” întregul flux de celule care ocup volumul veziculei seminale dar şi
canalele. În aceast situa ie special , nerecunoscut înc de ştiin a medical , „bioplasma” format
244
are stabilitate mult mai mare, fiind caracterizat de o proprietate special : de a ascensiona cu mare
vitez spre creier pe anumite trasee (care vor fi explicate pe parcursul lucr rii). În aceast situa ie
special , înso it de evenimente energetice de mare intensitate, exclud categoric ipoteza conform
c reia spermatozoizii ar putea fi dezintegra i şi/sau reabsorbi i în circuitul sanguin.
NOTĂ SPECIALĂ:
Corpul uman are resurse limitate de vindecare şi ele sunt declanşate atunci când distrugerile nu
sunt foarte profunde şi emo iile negative nu inhib procesul de vindecare. Dar atunci când o maladie
devine cronic şi se manifest de foarte mult vreme, este clar c organismul nu are resursele de
vindecare activate, iar ştiin a medical poate ajuta numai la nivel simptomatic în limite bine
definite. Aceasta înseamn c în cazul maladiilor cronice, corpul are nevoie de resurse suplimentare
ce pot fi ob inute prin intermediul mecanismelor fiziologice de biotransformare. O cercetare
ştiin ific adecvat ar putea pune în eviden acest mecanism pe baza mai multor analize
comparative.
C. MASA CRITICĂ DE BIOTRANSFORMARE
Acest fenomen nu se poate produce decât la aşa-numita mas critic , atunci când în urma
spermatogenezei s-a creat şi s-a acumulat maximul de cantitate posibil care poate ocupa volumul
veziculei seminale şi testiculelor, moment în care fie are loc evacuarea seminal necontrolabil , fie
are loc o eficientizare (declanşare) spontan a mecanismului de biotransformare, care se produce o
singur dat în via (la modul special de manifestare, definitiv şi ireversibil, cum este descris în
această carte!).
Se numeşte „mas critic la prima pornire” a mecanismului de autoeducare a
biotransform rilor, acea mas de substan seminal , care se acumuleaz în interiorul veziculei
seminale, ce umple la maxim volumul disponibil, având o concentra ie maxim de celule
reproduc toare (ce este resim it aproximativ direct propor ional cu gradul de iritabilitate psihic la
b rbat). Pe parcursul c r ii, am utilizat uneori termenul mecanism sau proces „declanşat” în loc de
„eficientizat”, deoarece manifestarea sa este destul de brusc şi violent în primele etape ale
acesteia. În realitate, el func ioneaz tot timpul la to i oamenii, dar într-o stare latent , mai mult
poten ial decât cinetic . Cu alte cuvinte, el func ioneaz , dar cu randament foarte sc zut. Acest
fenomen fiziologic se porneşte doar la mas critic şi nu în orice moment deoarece, pe durata a cel
pu in 14 ani, am observat faptul c , în func ie de activit ile fizice şi mentale efectuate, mecanismul
de biotransformare nu este inactiv, ci doar prea pu in eficient şi atunci el are nevoie de o energie
mare pentru start-up-ul la „mas critic ”.
Se pare c aceast eficien scade începând înc din copil rie, pe m sur ce o serie de factori
somatici şi fizici perturbatori intervin în via a unui individ, încetinind tot mai mult mecanismul.
„Bioplasma” rezultat nu mai poate „ascensiona” prin corp, fiind „blocat ”, mai mult sau mai pu in,
de acei factori (i.e., stres, toxicitate etc.).
Astfel, „deblocarea” traseului necesit o energie ini ial foarte mare, care nu se poate ob ine
decât dintr-o mas celular mare iar aceasta nu se poate realiza decât prin efort conştient cu maxim
concentrare şi aten ie, care trebuie s fie cultivate în permanen . Mai corect, ele trebuie asociate
unui mod de via . În cazul meu, au fost necesari 14-16 ani de asemenea eforturi. Din aceste
motive, „masa critic ” este absolut necesar declanş rii procesului de biotransformare, astfel încât
el s se automen in şi s devin definitiv. Procesul este îns mult mai uşor de declanşat/eficientizat
în cazul tinerilor s n toşi cu vârste cuprinse între 15 şi 25 ani.
Declanşarea fenomenului de biotransformare, cu o cantitate insuficient de mas celular , are o
anumit probabilitate de a fi reversibil şi prin urmare nu se va autosus ine pe tot restul vie ii. Acest
aspect nu este bine în eles nici m car în cadrul şcolilor ezoterice.
Reamintim faptul c exist şi indivizi care, datorit dezvolt rii conştiente sau inconştiente a
unor aptitudini înc din tinere e, ei pot accesa cu mare uşurin mecanisme de biotransformare. Ele
se vor automen ine pe tot restul vie ii favorizându-i cu numeroase avantaje (precum stare de
s n tate excelent , echilibru psihic excelent, inteligen mult peste medie, uneori chiar genial şi
altele). În acest caz, ei nu vor sim i apari ia unui eveniment de biotransformare evident, nefiind
(probabil) conştien i de aceste aspecte decât dup studii teoretice avansate şi observa ii personale
245
realizate cu mare acurate e. Cu toate acestea, exist posibilitatea ca, la un moment dat, ei s „uite”
de faptul c se afl într-o postur oarecum mai „privilegiat ”, putând comite greşeli majore dac se
las copleşi i de factori perturbatori.
Uneori, asemenea persoane depun eforturi exagerate pentru solu ionarea problemelor zilnice de
la locul de munc şi/sau din familie. Energiile eliberate prin intermediul reac iilor de
biotransformare nu sunt infinite, prin urmare organismul nu poate fi solicitat la efort exagerat pe
timp îndelungat, deoarece se pot manifesta afec iuni ireversibile sau foarte greu recuperabile.
Am observat personal dou situa ii de acest gen. Avem uneori tendin a s credem c putem
supune organismul la factori de stres şi eforturi fizice nelimitate, dar în realitate, odat cu trecerea
timpului, organismul şi mintea devin tot mai lente şi greu de controlat. Solicit rile extreme generate
în favoarea unui salar mai mare sau a unui loc de munc mai bun cere sacrificii care pot avea urm ri
ireversibile asupra s n t ii.
AVERTISMENTE IMPORTANTE
De remarcat faptul c densitatea crescut de spermatozoizi din amestecul seminal nu este
suportat de b rbat, motiv pentru care el este obligat s apeleze la mijloacele pe care le are la
dispozi ie pentru a înl tura disconfortul psihic accentuat. Exist diferen e semnificative, în aspectul,
culoarea şi fluiditatea lichidului seminal în func ie de concentra ia celulelor reproduc toare.
Psihiatria şi psihologia nu recunosc suficient de bine leg tura dintre concentra ia crescut a
componentei de celule vii reproduc toare din vezicula seminal şi st rile depresive ale indivizilor
(care nu sunt capabili s rezolve situa ia într-un fel sau altul). Una dintre „rezolv rile”
nerecomandate, dar din nefericire unanim recunoscut şi acceptat , este aceea de evacuare a
lichidului seminal în timpul rela iei intime. O alt variant de asemenea nerecomandat este aceea
de utilizare a unor mijloace artificiale de stimulare sau autostimulare pentru evacuarea lichidului
seminal. Imposibilitatea sau incapacitatea de a aborda oricare din aceste metode va favoriza cu totul
alte reac ii şi fenomene. Deşi evacuarea seminal este un proces care nu poate fi controlat conştient,
biotransformarea nu poate fi generat în orice condi ii, fiind întotdeauna dependent de amestecul
variabil de emo ii şi st ri la un moment dat. Aici se pot defini cel pu in dou situa ii posibile, pe
care le voi prezenta cu detalii în paragrafele urm toare.
BIOTRANSFORMARE DISTRUCTIVĂ CU BLOCAREA EVACUĂRII
Uneori, st rile de nervozitate şi frustrare pot favoriza evacuarea seminal , dar în situa ii
excesive o pot împiedica. La un moment dat, aglomerarea excesiv creat de procesul continuu de
spermatogenez l sat în afara oric rui control va favoriza apari ia unor reac ii de tipul (2), dar care
vor avea cu totul alte consecin e. Transformarea unei mici cantit i de lichid seminal în „bioplasm ”
se va face în lipsa etapei intermediare Si, ea fiind rapid blocat de starea mental excesiv de
nervozitate. În acest caz, „bioplasma” format este instabil în timp şi, cu toate c p r seşte pere ii
veziculei, ea nu va ajunge pân la creier sau va ajunge, dar îl va influen a negativ, deoarece are un
caracter perturbator şi chiar distructiv. Ea e „înso it ” de starea mental a subiectului, asemenea
unui zgomot care bruiaz semnalul util al unui aparat de radio. „Zgomotul” se transmite fiec rei
celule din organism, deoarece (fiind o energie) are posibilitatea de a se propaga în întregul volum
ocupat de corpul fizic şi chiar şi în afara acestuia.
Mai întâi vor fi influen ate celulele sl bite şi îmb trânite, dup care vor urma celulele şi
esuturile s n toase. De asemenea, „bioplasma” se poate „rematerializa” în diverse zone ale
corpului, formând o materie str in , asemenea unor tumori care pot r mâne inactive sau se pot
dezvolta dup ani de zile. Ele pot fi beninge (de cele mai multe ori), dar pot trece şi spre stadiul
malign. Aici se pot propune mai multe ipoteze, dar nu am dovezi. Nu întâmpl tor aceste materii
str ine apar uneori pe glandele endocrine deoarece în apropierea acestora se manifest anumite
puncte-focar energetice (care vor fi descrise în capitolele urm toare). Asemenea „materializ ri”
neobişnuite pot fi asociate microchisturilor temporare sau permanente, la ovare şi sâni, respectiv
tumori ale prostatei, precum şi altor maladii. Nu exist momentan dovezi concrete.
Prin repetarea necontrolat , zilnic sau s pt mânal , a acestui fenomen, timp de ani de zile, se
ajunge la o exacerbare a acestor tr iri distructive care, într-o prim etap , vor distruge sistemul
246
nervos favorizând fie apari ia unor maladii psihice, fie fragmentarea moleculei ADN (a anumitor
celule sau grupuri de celule) ale unor organe vitale, precum stomac, ficat, pancreas, fie sl birea
muşchilor cardiaci. Chiar dac nu am dovezi, eu cred c ştiin a medical va reuşi s fac anumite
leg turi. Fragmentele ADN se replic şi apoi p r sesc peretele celulelor consumate pentru a se
replica în alte celule s n toase, folosind materialul biologic pe care îl au la dispozi ie.
Molecula ADN este caracterizat de o sensibilitate crescut la influen a st rilor emo ionale,
deoarece şi acestea, în ultim instan , nu sunt decât energii, dar ele au impact major asupra
s n t ii şi mecanismelor fiziologice. Revin asupra faptului c nu am dovezi pentru a sus ine
aceste afirma ii. Ele reprezint un rezumat al mai multor opinii, culese de pe internet, f r a avea
garan ia c exist cercet ri acreditate care s le confirme sau infirme. Le putem numi specula ii, dar
am putea totodat s le consider m un pericol poten ial, ce este mai bine s fie evitat decât verificat
prin experien ele bolilor şi suferin elor. Exist povestea cu „ce se afirm f r dovezi se poate
respinge f r dovezi”, ei bine, … în cazul de fa aş propune neutralitate şi un semn de exclamare.
Este recunoscut faptul c emo iile benefice favorizeaz s n tatea, iar cele negative favorizeaz
boala şi moartea. Exist desigur şi numeroase alte motive ale apari iei maladiilor, dar acestea nu
reprezint obiectul c r ii. Este important de men ionat urm torul avertisment:
ATENŢIONARE!
Studii ştiin ifice precum efectele vasectomiei şi al azoospermiei obstructive eviden iaz
fenomene nedorite, chiar periculoase, prin suprimarea mecanic a func iei de ejaculare.
Aceste metode sunt total contraindicate şi nu se vor aplica decât în cazurile unor maladii ce
necesit asemenea abord ri. Un articol publicat în Revista On-Line de Urologie ofer detalii care
trebuie lecturate. „What Happens to a Man’s Body After a Vasectomy?” de Kevin C. Hauber şi
„Effect Of Obstruction To Sperm Egress On The Male Testis And Epididymis” (The Internet Journal
of Urology ISSN: 1528-8390).
SURSE DE INFORMARE:
1
http://www.quiverfull.com/birth_control/dangersofvasectomy.html
2
http://www.ispub.com/journal/the-internet-journal-of-urology/volume-8-number-1/effect-of-obstruction-to-
sperm-egress-on-themale-testis-and-epididymis.html
BIOTRANSFORMARE DISTRUCTIVĂ CU EVACUARE EXCESIVĂ

O alt situa ie nedorit este aceea în care evacuarea repetat a lichidului seminal se realizeaz
f r apari ia reac iilor de tipul (2) sau acestea sunt cu totul nesemnificative. În acest caz, organismul
este supus unui fenomen de devitalizare accentuat repetat , consumul de hran se m reşte, mai ales
cel al gr similor saturate, iar aceasta nu are leg tur cu aspectul mai mult sau mai pu in
supraponderal al persoanei în cauz . Exist opinii diverse pe aceast tem .
Men inerea acestui fenomen nedorit timp de ani şi tendin a de înlocuire a pierderii mari de
energie vital prin reac ii metabolice ale mecanismului biochimic obişnuit nu poate ine pasul cu
accelerarea procesului de îmb trânire şi sc derea drastic a puterii de concentrare mental .
Organele de maxim importan vital (pl mâni, inim , stomac, ficat etc.) vor absorbi necesarul de
energie pentru a se automen ine func ionale, în timp ce coloana vertebral , sistemul osos, muscular
şi alte p r i ale corpului vor fi defavorizate. Apari ia prematur a discopatiilor degenerative,
coxartrozelor, periartritelor, nedatorate unor accidente severe sau eforturi fizice exagerate (sau
cazuri clinice speciale, care au necesitat administrarea excesiv de hidrocortizon), la fel ca şi
migrenele severe prelungite, hipercolesterolemia (care va determina hipertensiune arterial ), pot fi
asociate (şi) acestui factor sau co-factor generator. Într-o alt etap , sistemul digestiv, ficatul şi
pancreasul se vor deteriora în urma prelucr rii miilor de kg de hran consumat , excesiv de
consistent , înc rcat cu gr simi saturate, toxine şi energii reziduale.
Sl birea sistemului digestiv este semnalat prin avertismentele banale ale unei indigestii care,
de cele mai multe ori, nu sunt privite cu seriozitate de pacient şi/sau medic şi se încheie cu afec iuni
grave, precum ulcer, cancer şi altele. Din nefericire, aceast uzur fiziologic este accelerat de
factorii psihici negativi precum stresul, disperarea, mânia, ura şi altele. Ceea ce urmeaz mai
departe este… boala.
247
AVERTISMENTE
Evacuarea excesiv şi repetat a lichidului seminal va favoriza apari ia maladiilor, b rbatul se
va „polariza” în aspectul energetic receptiv (devenind deosebit de sensibil la orice problem minor
din via a sa), iar glanda hipofiz va genera în scoar a cerebral un set de reac ii chimice, care îi vor
schimba atitudinea fa de femeia iubit . Noua atitudine va fi una de respingere, refulare,
nervozitate şi bolile îi vor aduce mari suferin e. Rela ia de cuplu înceteaz şi se transform într-o
rela ie de tip hardware-software, un automatism sau o convie uire în condi ii mai mult sau mai pu in
bune. Exist şi excep ii, dar nepermis de pu ine. Ele nu reprezint obiectul c r ii. În afar de cele
dou situa ii prezentate anterior, mai pot exista orice combina ii între acestea, ceea ce complic şi
mai mult problemele.
NOTĂ:
Este esen ial de amintit faptul c reînlocuirea celulelor reproduc toare, eliminate din organism,
se face cu ajutorul celulelor stem produse de m duv , vehiculate în circuitul sanguin. Acestea ajung
la glande, unde prin „prelucrare” sunt transformate în celule cu func ie precis .
• Complexul numeroaselor maladii e asociat cu oscila iile violente ale st rilor emo ionale, ce
caracterizeaz via a de zi cu zi a marii majorit i a indivizilor. Nu se cunoaşte cu precizie de ce şi
cum s-a ajuns în aceast situa ie, dar ea este real şi îngrijor toare. Anumite ipoteze afirm c se
manifest o aşa-numit îndep rtare a fiin ei umane de natur şi mediu, cu izolarea sa într-un habitat
tot mai artificial şi urbanizat, ceea ce ar putea fi îns eronat. Exist mai multe opinii despre aceasta.
• Cel mai probabil şi mai aproape de adev r este faptul c fiecare individ îşi creeaz propria
cale şi propriile condi ii de trai, desigur într-o anumit interac iune cu ceilal i, dar el este şi va
r mâne responsabilul principal al consecin elor faptelor şi ac iunilor sale. Fiecare tr ieşte într-o
realitate modelat de mintea sa. Tr im într-o lume a credin elor şi ideilor personale.
• Ambele situa ii, prezentate în paragrafele anterioare, pot fi asociate atât între ele, cât şi cu
altele care nu sunt prezentate aici. Combina iile aleatoare favorizeaz maladii atât de complexe,
încât, de cele mai multe ori, medicina este incapabil s fac fa situa iilor.
BIOTRANSFORMĂRILE ŞI LIBERUL ARBITRU
Întrebarea tulbur toare care poate apare în mintea celui sau celei care urm reşte s declanşeze
acest mecanism special este dac va mai fi capabil( ) s procreeze (în vederea întemeierii unei
familii). R spunsul este afirmativ, dar elementele nu sunt foarte evidente. Aceasta se datoreaz
faptului c în perioada imediat urm toare declanş rii mecanismului de biotransformare, la mas
critic , se impune cu necesitate evitarea oric ror pierderi seminale timp de cel pu in 5-6 luni la
b rbat, respectiv 1 an la femeie, deoarece, datorit naturii purificatoare a acestui fenomen energetic,
în acest interval au loc „arderi” interne ale unor toxine şi energii distructive remanente pe care
organismul nu le poate elimina prin procesele fiziologice cunoscute.
Dup încheierea acestui proces de aşa-numit purificare, subiectul se poate întoarce la via a pe
care şi-o doreşte şi nu va mai fi niciodat supus disconfortului psihic, deoarece mecanismul de
biotransformare se autosus ine pe baza propriei energii dezvoltate, desf şurându-se continuu sub
forma perceperii unor mici impulsuri (descrise în paragrafele urm toare) la câteva minute, ore sau
uneori de numai câteva ori pe zi în zona creştetului capului.
Cu timpul, impulsurile se vor sim i mai rar, iar starea de conştien se stabilizeaz la nivelul
acestora. Vezicula seminal nu va mai con ine decât concentra ii foarte sc zute, cu cel pu in 3-5
ordine de m rime mai mici decât înaintea apari iei acestui eveniment, dar f r diminuarea
intensit ii spermatogenezei. Deşi se produce la fel de mult în unitatea de timp, concentra ia de
celule vii reproduc toare din vezicul este sc zut , datorit transform rii continue a materiei
celulare în „bioplasm ”. Între dou transform ri, subiectul are posibilitatea s realizeze procreerea
la o singur evacuare, cu un num r neobişnuit de mic de celule din lichidul seminal, dar care sunt
excep ional de bine dezvoltate.
Num rul mic de celule aflate într-o cantitate mai mare de lichid nutritiv favorizeaz
îmbun t irea performan elor mecanice şi vitale ale acestora de a se deplasa spre ovocit. Un alt
248
avantaj este lipsa devitaliz rii deoarece, spre deosebire de situa ia obişnuit , cantitatea de celule vii
evacuate este cu 3-5 ordine de m rime mai redus decât cea a unui subiect care nu a atins aceast
realizare. Se poate spune c mecanismul de biotransformare are caracter eliberator, deoarece
subiectul îşi poate permite s revin la via a pe care şi-o doreşte, f r ca aceasta s îi mai perturbe
nivelul vital sau echilibrul emo ional şi psihic.
De aici mai rezult înc o observa ie interesant : atunci când are loc biotransformarea
lichidului seminal, cea mai mare parte a energiei de sus inere a proceselor vitale este ob inut prin
transsublimarea celulelor reproduc toare şi mult mai pu in de recircularea sau reabsorbirea
componentelor amestecului nutritiv, în ciuda faptului c acum acesta este în cantitate mai mare.
Pe de alt parte, la indivizii obişnui i, num rul foarte mare de celule reproduc toare din
cavitatea seminal are la dispozi ie cantit i de elemente nutritive (individuale) sc zute, favorizând
apari ia st rilor de frustrare şi disconfort psihic (deşi nu se în elege de ce se întâmpl aceasta), iar
aceste energii psihice sl besc, îmboln vesc sau chiar distrug majoritatea celulelor reproduc toare.
Totodat , are loc o aplatizare afectiv , care este îns recompensat de hipocamp (în momentul
ejacul rii seminale) prin eliberarea de endorfine care transmit b rbatului impresia de „bine”.
Trebuie în eles şi recunoscut faptul c glandele secret substan e tot timpul aproape pe întreaga
durat a vie ii subiectului, aşa c dac mecanismele sunt utilizate corect atunci via a sa va fi mai
pl cut , rareori tulburat de suferin e fizice sau psihic. În caz contrar, se întâmpl ceea ce deja
cunoaştem din exemplele oferite prin intermediul media şi literaturii de specialitate.
PIEDICI CARE APAR LA BIOTRANSFORMĂRI
A. Una dintre piedici este incapacitatea subiectului de a ascensiona energia dezvoltat din
proces pân la nivelul creierului, fie datorit unui impuls ini ial insuficient, precum neîndeplinirea
condi iei de mas critic , fie datorit „consum rii” unei p r i majoritare pe traseu. Dup cum se va
explica în paragrafele urm toare, energia „arde” sau neutralizeaz toate energiile reziduale ale unor
produse toxice neeliminate de organism, care s-au acumulat de-a lungul vie ii. În alte situa ii,
energia se „opreşte” în zone precum gâtul sau fruntea, f r s ajung la „cap t”, adic un centru
mult apreciat în tradi ia oriental , supranumit şi lotusul cu 1000 de petale. Problemele date de
„stagnarea” energiilor în alte zone, sunt deseori corelate (deşi nu s-a putut dovedi aceasta) cu
apari ia unor tumori, benigne sau maligne, la gât, glanda tiroid , sau chiar în anumite zone ale
creierului, sau în alte zone ale corpului. Dar repet faptul c nu exist suficiente dovezi pentru a
sus ine aceste afirma ii.
Dac energia se „consum ” înainte s ajung spre creier, mai concret spre complexul
hipotalamo-hipofizar (dar mai ales spre zona glandei pituitare), apare un fenomen de revenire.
Aceasta înseamn c , în decurs de câteva luni sau uneori dup un an, subiectul pierde treptat
aptitudinile de biotransformare, f r s fie conştient de aceasta, revenind la condi ia ini ial sau, în
cazurile fericite, r mâne cu o stare de vitalitate uşor îmbun t it . Din acest motiv, exist
recomand ri precise, men ionate în unele scrieri tibetane şi chineze, cu privire la evitarea oric ror
pierderi seminale, nu doar pe durata stabiliz rii procesului de biotransformare, ci chiar pe tot restul
vie ii (exceptând cazul în care se realizeaz întemeierea unei familii cu dorin a de a avea copii). Dar
acest deziderat este considerat exagerat de c tre societatea occidental , care se bazeaz pe cu totul
alte principii.
B. O alt piedic posibil ce poate readuce subiectul la starea ini ial este consumul de alcool,
cafea, dulciuri şi medicamente cu efect narcotic sau stimulant, care au tendin a de a diminua puterea
de concentrare. De altfel, folosirea îndelungat a acestor produse poate avea repecusiuni ireversibile
asupra s n t ii. Evitarea stresului şi şocurilor emo ionale este obligatorie pentru stabilizarea
mecanismului de biotransformare. Subiectul trebuie s urm reasc detaşarea complet de toate
acestea, timp de minim 5 luni de la declanşarea sa. Neacceptarea sau neîn elegerea acestui aspect
poate avea urm ri nefavorabile derul rii procesului de biotransformare. Situa ia B. poate avea
urm ri serioase asupra psihicului şi a personalit ii, deoarece biotransformarea par ial produce
unele schimb ri, dar care sunt temporare, formându-se un fel de alter ego ce nu va rezista prea mult,
dup care se „comut ” spre ceea ce ar fi fost ego-ul de dinainte de biotransformare, îns memoria
acestui experiment eşuat se va impregna undeva.
249
32. MODEL METABOLIC AL BIOTRANSFORMĂRILOR

Biotransformarea celular e procesul fiziologic permanent şi ireversibil, declanşat o singur
dat în via la starea de „mas critic ”, aparent miraculos, prin care materia vie la nivel celular,
secretat de glandele seminale, se transform /transmut şi transsublimeaz sub influen a conştiin ei
(şi gândurilor) într-o anumit form de energie sau „bioplasm ” (cunoscut în literatura ezoteric sub
diferite denumiri, precum kundalini, energie vital , bioenergie, for a vie ii, qi etc.).
În urma acestui proces, momentan prea pu in cunoscut, se presupune faptul c , pe de o parte,
celulele reproduc toare se dezintegreaz şi elibereaz mitocondrii în circuitul limfatic/sanguin, iar
pe de alt parte, au loc fenomene energetice de mare intensitate, care ar avea un rol, înc insuficient
cunoscut, de a produce anumite transform ri la nivelul elementelor bioinforma ionale ale fiin ei
umane. Aceste transform ri se refer la detaşarea de evenimentele emo ionale, ob inerea curajului,
remanifestarea iubirii neobiectivate, acceptarea adev rului, creşterea for ei mentale şi altele.
Biotransformarea mai poate fi în eleas ca o transfiziologie, ce are la baz o trans-biochimie, în
care combinarea substan elor reactante genereaz exclusiv energie, f r produşi de reac ie
secundari. Modelul prezentat are la baz o observa ie personal legat de reducerea semnificativ şi
f r întrerupere, a dietei zilnice, de cel pu in 5 ori.
Acest fenomen neobişnuit l-am interpretat prin faptul c în urma biotransform rilor am ob inut
şi o component de natur metabolic-energetic echivalent , care nu provine din diet şi pe baza
acestei idei am formulat urm toarea ipotez simbolic şi logic , matematic-descriptiv , a
fenomenului. Astfel, în mod ntural, avem mecanisme biochimice de forma9:
O2
(1) MECANISM BIOCHIMIC: Hran Ssimple + EA
Ecua ia (1) ne arat c hrana este metabolizat în prezen a oxigenului din aerul inspirat. În
urma tuturor reac iilor, rezult energia necesar men inerii proceselor vitale din organism
(temperatur constant , motricitate, procese cognitive etc.) care reprezint , pe scurt, diferen a dintre
energia leg turilor chimice care se desfac şi a celor care se formeaz (o energie de provenien
alimentar , notat cu EA) plus substan e simple secundare notate cu Ssimple (dintre care unele
toxice), ce sunt în mare parte eliminate de organism. Tot acest proces are un randament mediu care
scade semnificativ dup o anumit vârst .10 În continuare, în baza observ rii reducerii excep ionale
a dietei zilnice (fapt care se men ine deja de peste 8 ani) am introdus o ecua ie de echivalen , a
unui mecanism, numit simbolic, transbiochimic, de forma:
Mintea
(2) MECANISM TRANSBIOCHIMIC: Mn + Ms Si EB
Ecua ia (2) sugereaz o transformare complet a unui amestec de substan e Mn + Ms, în energie
de biotransformare notat cu EB, printr-un proces care necesit prezen a unei o st ri intermediare Si.
Mn e masa de nutrien i din amestecul seminal, iar Ms e masa celulelor reproduc toare. EB este
energia rezultat din biotransformarea unor cantit i maxime din amestecul seminal. Dintre acestea
dou , pierderile vitale însemnate se datoreaz lui Ms, care reprezint aproximativ 2% din întreaga
mas a amestecului seminal, iar restul de 98% sunt nutrien i pentru celule. Acest mecanism are
drept catalizator un element din structura bioinforma ional , susceptibil a fi mintea/conştiin a.
Ambele mecanisme se reg sesc în organismul uman şi se manifest în to i indivizii. Dar, la oamenii
obişnui i, în cazul (2) au loc pierderi însemnate de energie, care sunt explicate prin ecua ia (3), când
organismul îşi suplimenteaz energia vital prin mecanisme de tipul (1), consumând cantit i
semnificative de hran , bogat în gr simi saturate şi calorii.
(3) PIERDERI: Mn + Ms ( Mn% + Ms%) + Eb – Edev
Am notat cu Mn% şi Ms% aceeaşi combina ie de substan e reactante, din care s-a pierdut ( )
procentual (%) o cantitate (de obicei, majoritar ) în exteriorul organismului şi doar o mic parte s-a
9
Nu sunt unit i de m sur şi nu e un demers pe baza unor ecua ii reale. Ele sunt ecua ii simbolice, pur ilustrative.
10
Pe durata creşterii organismului, hrana e cea care ofer şi mas celular suplimentar necesar creşterii.
250
transformat în energie Eb, iar Eb < EB ! Aşadar, din masa total (Mn+Ms) am pierdut cantit ile
(Mn%+Ms%).
Cantit ile pierdute echivalează cu Edev iar ceea ce a r mas s-a transformat în Eb. Echivalen a
simbolic între masa amestecului de substan e nutritive şi celule seminale, respectiv energia vital ,
posibil rezultant , este urm toarea:
(4) ECHIVALEN A MATERIE-ENERGIE: Mn% + Ms% = Edev
Dac revenim la ecua ia (3), şi introducem ecua ia (4), în ecua ia (3) ob inem ecua ia (3)’:
(3)’ PIERDERI: Mn + Ms ( Mn% + Ms%) + Eb – Edev
Şi atunci, dac facem opera iile, ce ne r mâne în ecua ie? În partea stâng avem cantitatea
total a masei amestecului seminal iar în partea dreapt avem ceea ce va mai r mâne în organism, în
urma procesului de transformare cu pierderi, adic Eb. De aici rezult c , în loc ca din întreaga
cantitate de substan e nutritive + celule seminale (Mn+Ms) s pot ob ine pe EB, de fapt, în realitate
ob in Eb, adic o frac ie mic din EB, iar restul se pierde. Acest fapt poate fi ilustrat prin ecua ia (5):
(5) MECANISM TRANSBIOCHIMIC CU PIERDERI: Mn + Ms Eb
Se observ c , în ecua ie, lipseşte starea intermediar Si şi „catalizatorul”. În fiecare situa ie a
evacu rii lichidului seminal, apare o anumit pierdere de vitalitate, asociat formal unei energii
Edev, ce echivaleaz masa de lichid seminal, care ar fi avut posibilitatea sau poten ialul de a se
transforma, din masa total produs Mn+Ms, într-un anumit interval de timp, dar nu s-a întâmplat
aceasta.
Aceasta înseamn c pierderea unor cantit i semnificative de substan e (celule şi nutrien i)
care alc tuiesc împreun amestecul seminal, se resimte în corp prin reducerea st rii de vitalitate,
într-un grad ce poate fi interpretat în limbaj simbolic matematic prin echivalentul Edev.
Aşadar, prin mersul „firesc” al naturii, datorit pierderilor prin evacuare necontrolat şi
repetat , avem un mecanism transbiochimic cu pierderi de lung durat , prin intermediul c ruia se
transform /transmut /recircul o cantitate minimal de amestec seminal şi ob in un echivalent vital
Eb dar care, din p cate, e mult mult mai mic decât EB.
Acest eveniment produce aproape instantaneu o senza ie de somnolen , oboseal şi lips de
concentrare mental . Se poate spune c |Edev| (în modul) este echivalentul energetic al valorii
absolute a sumei |( Mn% + Ms%)|, prin urmare, cei doi termeni se „anuleaz ” reciproc şi din
ecua ie r mâne doar Eb, care, cum spuneam înainte, e mult mai mic decât EB.
Energia Edev pierdut de corp are semnul „–”. Cu alte cuvinte, mecanismul de biotransformare
este prezent în toate sistemele vii, dar în cazul fiin elor umane el func ioneaz cu randament sc zut
şi necesit o etap suplimentar de perfec ionare/optimizare. Cantit ile din parantez , care au
s geat în sus, sunt pierdute în exteriorul organismului.
CONCLUZII
• În mecanismul de tip (1), acest mod ineficient de a ob ine energie are dezavantajul c , dup o
anumit vârst , organele şi sistemele se uzeaz şi îmb trânesc prematur, capacitatea de prelucrare a
hranei scade, nevoile vitale devin tot mai mari, iar acumularea produşilor toxici (pe care corpul nu îi
poate elimina) favorizeaz apari ia maladiilor.
• Mecanismul de tip (2) are rolul de a suplimenta cerin ele vitale ale organismului, prelungind
durata de func ionare a organelor şi sistemelor biologice, diminuând acumularea de produse toxice.
În acest caz, Mn şi Ms sunt componente de natur biologic , produse de glandele seminale care, pe
lâng rolul recunoscut de îndeplinire a func iei de reproducere şi exprimare a tr irilor de natur
erotic , ofer o surs „alternativ ” de ob inere a unei energii de acelaşi tip cu cea care asigur
men inerea tuturor proceselor vitale în organism (notat cu Eb şi EB).
În func ie de cantitatea total a acestei energii din ambele procese (biochimice şi
transbiochimice), se poate estima gradul de vitalitate al unui om. Din motive înc pu in cunoscute,
unii oameni prezint aptitudini native, mai mult sau mai pu in conştiente, în utilizarea satisf c toare
a mecanismelor transbiochimice.
251
Vitalitatea acestora nu poate fi asociat cu forma exterioar sau greutatea corpului. Ea

reprezint o expresie a unor poten iale situate peste medie, în ceea ce priveşte viteza de procesare a
informa iilor, viziunea de ansamblu asupra fenomenelor şi evenimentelor, o bun integrare social ,
spontaneitate şi calm. Astfel, energia total acumulat , Etotal ar reprezenta un fel de însumare a
energiilor specifice celor dou reac ii, şi anume:
(a) Etotal = EA + EB Etotal creşte
respectiv:
(b) Etotal = (EA + Eb) – Edev Etotal scade
Cu trecerea timpului şi degradarea treptat şi inevitabil a organelor şi sistemelor biologice, se
ajunge la situa ia în care EA este insuficient pentru între inerea func ionalit ii corpului şi anumite
organe încep s cedeze sau s îşi înceteze activitatea. Astfel, suma (EA + Eb) nu mai este suficient
pentru a acoperi pierderile prin devitalizare seminal (notate cu Edev) iar Etotal este în sc dere
periculoas . Desigur, exist şi multe alte cauze, dar cazul (b) este larg r spândit.
Situa iile nepermis de pu ine care se încadreaz în cazul (a) genereaz un aport energetic de
biotransformare atât de bun încât, în lipsa unui efort fizic semnificativ, cantitatea EB este suficient
pentru a compensa aproape în totalitate pe EA, subiec ii manifestând nevoi sc zute de alimentare cu
hran şi ap , inclusiv nevoi reduse de somn.
De aici, rezult faptul c :
EB > EA .
Amestecul celor dou substan e Mn+Ms11 are o proprietate special , înc necunoscut sau
nerecunoscut de ştiin a medical , deşi exist anumite cercet ri în aceast direc ie. Amestecul lor
este deosebit de sensibil la ac iunea gândurilor şi, în func ie de natura şi intensitatea acestora, se
produc transsublim ri. Acestea permit modificarea st rii de agregare, de la suspensia unui solid
dispersat în lichid, la o stare necunoscut , asem n toare celei de „bioplasm rece” (traversând
ini ial o stare intermediar scurt Si, asociat unor momente emo ionale de maxim conştien de
via , ce influen eaz ulterior materia seminal ) dup care, la un anumit „semnal”, aceasta
transsublimeaz violent spre starea de „bioplasm ”, p r sind învelişul glandei seminale.
În acel moment, energia continu s se orienteze pe un anumit traseu, oarecum ascendent, dar
care nu este neap rat paralel cu coloana vertebral . Toate fiin ele umane şi animalele cu sânge cald
utilizeaz ambele mecanisme pentru a produce energia necesar sus inerii proceselor vitale. În cazul
oamenilor şi unor specii de primate, spermatogeneza glandelor seminale dep şeşte cerin ele vitale
obişnuite, iar procesul inconştient, care se manifest de foarte multe genera ii, este acela de a
evacua „surplusul” care produce o anumit iritare sau disconfort psihic. Odat cu dezvoltarea
ştiin ei, acest fenomen a fost considerat „firesc” şi toate c r ile de medicin afirm c starea de
„normalitate” este definit prin manifestarea unui comportament identic, specific majorit ii
indivizilor speciei umane. Dar exist şi excep ii. În acest context, lucrarea profesorului Adrian
P tru , intitulat „De la normal la paranormal” (Ed. Sincron, 1992) ne prezint câteva ipoteze:
„Teoriile biosistemice moderne, care exprim pozi ia oficial a ştiin ei, consider c
propriet ile fundamentale ale sistemelor vii, ce definesc via a, pot fi exprimate în termeni fizico-
chimici. Sistemele vii sunt sisteme chimice ale c ror propriet i fundamentale, luate separat, sunt
fie fizice, fie chimice, dar care se combin , în mod propriu, în organisme dup legi biologice.
Astfel, teoriile biosistemice afirm c nici una din propriet ile sistemelor vii nu este în sine
biologic şi reduc organismele la o singur component concret , structurat şi reprezentat de
corpul fizic. Împotriva acestor teorii, ce pot fi considerate exclusiv moleculare şi care nu explic
satisf c tor unele aspecte ale vie ii, s-au ridicat numeroase voci, uneori chiar din interiorul
comunit ii ştiin ifice. Teoria biostructural a lui Eugen Macovschi, ce sus ine aşa-numita
biostructur , se înscrie în încerc rile de a dep şi modelele actuale ale biologiei. Dar, teoria sa a
fost infirmat , la scurt timp dup ce a fost formulat . Teoriile exotice (antice sau moderne) afirm
c la baza vie ii se afl un principiu sau un element definitoriu de tip imaterial (numit suflet),
11
Observa ie: Mn şi Ms nu reac ioneaz între ele (semnul + simbolizeaz doar un amestec fizic).
252
respectiv energetic (numit Qi, prana, Ka etc.), care sus ine corpul fizic în rela ie cu sufletul. Astfel,
organismele vii ar dispune de cel pu in dou elemente: corpul fizic şi sistemul bioplasmatic care
este animatorul şi modelatorul acestui corp.” 12
Deşi studiile fenomenelor de tip inedia, realizate în condi ii extrem de riguroase din punct de
vedere ştiin ific, ne oblig s accept m ca posibil interconversia:
Substan Bioplasm Substan
Prin aceasta se doreşte a sugera faptul c ea ar fi prezent , chiar şi numai la un nivel foarte
sc zut, în orice fiin uman . În cazul inedia, aceast ipotez nu necesit demonstra ie, deoarece
subiectul consum exclusiv O2 şi elimin CO2, adic o cantitate semnificativ de carbon, f r s
piard mas corporal . Aceast situa ie este diferit de cea în care se produc conversii energetice de
tipul:
Energie Transfizic Energie Fizic
Aceasta ar putea fi asociat combustiilor spontane, dar şi inediei, deoarece nu se cunoaşte
suficient originea lor. În acest caz, este firesc s ne întreb m cum este generat sistemul bioplasmatic
şi care sunt legile pe baza c ruia ac ioneaz nemijlocit asupra corpului.
O serie de autori au prezentat diferite mecanisme ipotetice, dar acestea nu sunt deocamdat
confirmate. Rolul acestei c r i este de a supune aten iei ştiin ifice acele cazuri speciale, asociate
uneori practicilor ezoterice, dar care nu depind cu necesitate de acestea.
În esen , aşa-numitele înv turi şi practici ezoterice urm resc, într-o prim etap , ca fiin a
uman s îşi intensifice, în mod conştient, mecanismele de biotransformare, în urma c rora se
cultiv şi se dezvolt alte aptitudini, care o vor preg ti pentru etape ulterioare superioare (care îns
nu fac obiectul acestei c r i). Exist şi indivizi dota i aproape nativ cu aptitudini de biotransformare,
sau ale c ror aptitudini se dezvolt spontan, care nu au nevoie de abord ri practice.
Adep ii consider faptul c declanşarea acestor energii reprezint o cale spiritual de evolu ie
interioar , dar în realitate, prin intensificarea mecanismelor de biotransformare, în raport cu cele
biochimice cunoscute, se realizeaz doar o creştere a gradului de vitalitate, libertate emo ional şi
claritate în gândire sau, pe scurt, se dezvolt o fiin uman cu eficien biologic şi psihic
crescut . Numai dup un anumit timp de la activarea acestui proces interior, practicantul se poate
orienta, în adev ratul sens al cuvântului, spre o cale de dezvoltare personal (yoga, zen, arte
mar iale, rug ciune, tai chi etc.), pentru care eficientizarea mecanismului de biotransformare devine
o condi ie absolut necesar .
Ne putem întreba care este rostul şi folosul acestor aspecte şi fenomene? Nu exist un r spuns
bine definit, ci mai degrab o serie de motive legate de degradarea prematur a corpului fizic şi a
min ii, astfel c neeficientizarea mecanismului de biotransformare, pe timp îndelungat sau chiar pe
întreaga durat a vie ii. Aceasta determin , de obicei dup vârsta de 35-40 ani, apari ia maladiilor
care pericliteaz func ionarea inimii, favorizeaz degenerarea prematur a discurilor vertebrale,
depunerea colesterolului sau o diminuare masiv a sistemului imunitar (prin sc derea num rului de
celule T, a gradului de detec ie a patogenilor, a scutului antioxidant celular – vezi Ed McCabe
„Oxygen and Ozone Therapies”).
La toate acestea se adaug perturb ri psihice importante, decep ii emo ionale accentuate şi o
list întreag de alte necazuri ce pot fi recunoscute prin studiul comportamentului agresiv al
indivizilor. Leg tura biunivoc creier ↔ emo ii ↔ glande seminale este una de maxim importan
în via a oamenilor. Numeroasele probleme de natur somatic sau psiho-emo ional , care copleşesc
societatea modernizat , au ajuns la cote critice.
Majoritatea metodelor tradi ionale şi ştiin ifice de combatere a stresului se afl în impas, iar
oamenii se simt tot mai neîmplini i. Aceast neîmplinire îi împinge excesiv şi aproape exclusiv spre
idealul realiz rii unui trai comod şi în condi ii de lux, în iluzia deşart c aceasta este singura cale
de realizare în via . Se caut solu ii, se discut numeroase problematici şi se propun diverse
abord ri, dar rezultatele întârzie s apar . inta principal a omului societ ii moderne r mâne
12
Adrian P tru , „De la normal la paranormal” (Ed. Sincron 1992)
253
aceeaşi: satisfacerea nevoilor emo ionale şi dobândirea succesului în ob inerea unui trai comfortabil,
ceea ce este un obiectiv important, dar nu e echivalent cu „tot ceea ce se poate mai bine”.
Adesea, din acest obiectiv se omite s n tatea, iar stresul şi traumele au ajuns atât de puternic
înr d cinate în fiecare individ, încât au intrat în „firescul” vie ii de zi cu zi, postulându-se faptul c :
„boala este inevitabil , stresul e inevitabil sau viciile sunt inevitabile.” În acest caz, concluzia este
una singur : „suferin a e inevitabil ”. Credin a în aceast idee limiteaz orice posibil dezvoltare
interioar sau posibile solu ii ale ieşirii din impas.
REZUMAT EXPLICATIV AL BIOTRANSFORMĂRILOR
Revenim la ecua iile (1) – (5) sub forma unui rezumat. Astfel, mecanismul natural, automat, de
ob inere a energiei necesare men inerii func iilor vitale din organism, prin metabolizarea hranei plus
respira ie, cunoscut de ştiin ele vie ii, poate fi reprezentat simbolic printr-o ecua ie în care îm
membrul stâng avem resursele de hran , care sunt metabolizate în prezen a oxigenului O2, şi rezult
substan e simple (dintre care unele sunt toxice şi organismul le elimin ) plus acea energie, notat cu
EA (ce se ob ine din alimente) în mare parte generat de reac iile biochimice celulare, la nivel
mitocondrial (rezultat prin produc ia de ATP):
O2
(1) MECANISM BIOCHIMIC: Hran Ssimple + EA
În continuare, în baza observ rii reducerii excep ionale a dietei zilnice (fapt care se men ine
deja de peste 8 ani) am introdus o ecua ie de echivalen , a unui mecanism, numit simbolic,
transbiochimic, de forma:
Mintea
(2) MECANISM TRANSBIOCHIMIC: Mn + Ms Si EB
TERMINOLOGIE: Mn e masa de nutrien i din amestecul seminal iar Ms e masa celulelor
reproduc toare. Dintre acestea dou , pierderile vitale însemnate se datoreaz lui Ms, care reprezint
aproximativ 2% din întreaga mas a amestecului seminal, restul de 98% fiind nutrien i pentru
celule. EB este energia rezultat din biotransformarea unor cantit i maxime din amestecul seminal.
Si este o stare intermediar , în care amestecul seminal este supus unor factori emo ionali de
preg tire pentru transformare. Acest mecanism are ca şi catalizator un element din structura
bioinforma ional , susceptibil a fi mintea/conştiin a. Atunci când mecanismul (2) func ioneaz cu
randament foarte sc zut, el poate fi ilustrat simbolic prin ecua ia (3):
(3) PIERDERI: Mn + Ms ( Mn% + Ms%) + Eb – Edev
În acest caz, s geata orientat în sus sugereaz pierderea de substan e nutritive şi celule, Eb este
energia rezultat din biotransformarea unor cantit i foarte mici din amestecul seminal iar Edev
simbolizeaz un echivalent energetic, pe care îl pierdem, datorit pierderilor de substan seminal .
Aceasta se poate ilustra prin urm toarea ecua ie simbolic de echivalen :
(4) ECHIVALEN A MATERIE-ENERGIE: Mn% + Ms% = Edev
În continuare, revenim la ecua ia (3) pentru a ilustra simbolic, printr-o asem nare cu ecua iile
reale, faptul c dac avem dou cantit i de semne opuse, atunci ele se anuleaz reciproc. Astfel,
masa de substan pierdut (trecut în paranteza rotund ) şi cu echivalentul energetic Edev dispar din
ecua ie şi avem o alt ecua ie notat cu (3)’:
(3)’ PIERDERI: Mn + Ms ( Mn% + Ms%) + Eb – Edev
Dup efectuarea simbolic a opera iilor ne r mân urm toarele:
(5) MECANISM TRANSBIOCHIMIC CU PIERDERI: Mn + Ms Eb
Se observ c lipseşte starea intermediar Si şi catalizatorul. Observ m faptul ecua ia (5),
seam n cu ecua ia (2), cu diferen a c (2) se produce prin intermediul ac iunii min ii, ca şi factor
de catalizare şi declanşator, în timp ce în ecua ia (5), mecanismul func ioneaz aleator, deseori în
regim minimal sau are un randament ce depinde de condi iile emo ionale şi environmentale ale
254
fiec rui individ în parte. Astfel, energia total acumulat Etotal, ar reprezenta un fel de însumare a
energiilor specifice celor dou reac ii, şi anume:
(a) Etotal = EA + EB Ö Etotal creşte
(b) Etotal = (EA + Eb) – Edev Ö Etotal scade
Cu trecerea timpului şi degradarea treptat şi inevitabil a organelor şi sistemelor biologice, se
ajunge la situa ia în care EA este insuficient pentru între inerea func ionalit ii corpului şi anumite
organe încep s cedeze sau s îşi înceteze activitatea.
MODEL DE BIOTRANSFORMĂRI CU PIERDERE SEMINALĂ
Urm toarea reprezentare matematic ilustreaz trei situa ii posibile, la b rba ii care au educat
conştient şi/sau eficientizat aceste biotransform ri. Elementul comun, în toate aceste trei stiua ii,
este acela c celulele reproduc toare sunt biotransformate pentru a folosi mitocondriile disponibile
şi alte posibile resurse/„piese de schimb”, dar masa de substan e nutritive din amestecul seminal,
poate fi folosit doar op ional. Oricare are fi alegerile, în niciuna din urm toarele 3 situa ii,
practicantul nu va resim i efectele specifice devitaliz rilor şi nu va avea s n tatea în pericol.
Situa ia 1: Biotransformare exclusiv celular f r reutilizarea substan elor nutritive.
Practicantul nu doreşte s renun e la pl cerea specific modelului (tiparului) neuronal care
declanşeaz reac iile chimice de „recompens ” la nivelul hipocampului. Aceasta se poate ilustra
astfel:
Automat
Situa ia 1: Mn + Ms Mn% + EB – ER
În acest caz, Ms este biotransformat, dar Mn se pierde aproape în totalitate, de unde rezult c
Mn ≈ Mn% fapt care necesit cheltuirea unei energii de recuperare (refacere a substan elor din
amestecul seminal), care a fost notat cu ER. Termenul „Automat” se refer la faptul c , odat ce
biotransformarea este activat sau eficientizat la „mas critic ”, ea se desf şoar f r influen a
min ii conştiente. Cu alte cuvinte, ea e sus inut din subconştient. Desigur, avantajul foarte mare
este acela c practicantul dispune deja de EB, (pe lâng EA, de la diet ) care e mult mai mare decât
ER. Pe termen lung, aceasta ar putea avea ca efect o „plafonare” la nivelul unei posibile dezvolt ri
personale, dar exist şi excep ii.
Situa ia 2: Biotransformare celular cu reutilizarea (reciclarea) substan elor nutritive.
Practicantul a reuşit s dobândeasc un control foarte bun la nivel senzorial şi reuşeşte s
produc biotransformarea integral , care const în biotransformarea celular , pe de o parte şi
refolosirea componentelor Mn ale amestecului seminal. Aceasta se poate ilustra prin:
For
Mental
Situa ia 2: Mn + Ms EB
În acest caz, totul este transformat/recirculat/reutilizat şi se resimt cele mai bune rezultate şi
avantaje din punct de vedere vital şi mental. Desigur, situa ia 2 se poate realiza numai dup un
antrenament sus inut, perseveren şi mai ales tenacitate care s genereze acea for mental de care
este nevoie. Nu e uşor de f cut, dar nu e nici imposibil.
Situa ia 3: Hiper-Biotransformare complet .
Aceasta e asem n toare cu Situa ia 2, îns necesit o for mental de câteva zeci de ori mai
mare, dar are avantajul de a super-activa productivitatea seminal pe unitate de timp. Conform unor
statistici, realizate pe subiec i umani obişnui i, care nu au aptitudini de biotransformare
eficientizate, testicolele fabric aproximativ 1500 de celule reproduc toare pe secund , dar care
ajung la maturizare dup mai multe ore sau zeci de ore. Având în vedere influen a benefic sau
perturbatoare a emo iilor asupra glandelor seminale, nu e greşit s afirm faptul c , în cele mai bune
condi ii emo ionale, glandele seminale ar putea produce, probabil de 10 ori aceast cantitate de
celule pe secund .
255
Aceasta poate fi ilustrat prin ecua ia urm toare:

For
Mental
Excep ional
Situa ia 3: (Mn + Ms)m (EB)m
Unde cu „m” s-a notat un coeficient ce sugereaz de câte ori este mai mare productivitatea de
celule/secund , fapt care se reflect în mod cvasi-echivalent prin ob inerea unei energii
corespunz toare EB „multiplicat” cu el însuşi de „m” ori. Repet cu insisten faptul c acestea nu
sunt ecua ii reale, ci doar modele interpretative, simbolice, de uz didactic. Nu avem energii şi nu
avem unit i de m sur . Totul a fost prezentat simbolic, sugestiv şi logic. Personal experimentez
situa ia 3.
DE CE BIOTRANSFORMAREA NU ESTE O TERAPIE ?
Conform DEX On-line: Terapie = Metod folosit pentru vindecarea unei boli; Îngrijire
medical ; tratament, medica ie. Biotransformarea, aşa cum am definit-o eu, este un grup de
transformari de natura fiziologic şi celular , prin intermediul c rora organismul beneficiaz de
insertul unor „piese de schimb”, molecule şi/sau substan e complexe cu rol vital important, prin
intermediul c rora se produc modific ri fiziologice, optimiz ri ale unor func ii biologice, regener ri
tisulare locale, îmbun t iri şi optimiz ri la nivel psiho-emo ional.
În anumite situa ii, în func ie de practicant şi de starea sa de s n tate, biotransformarea poate
avea un efect de îmbun t ire remarcabil a st rii de s n tate, în cazul maladiilor degenerative
neterminale, a c ror cauz se reflect mai ales prin produc ia insuficient de ATP, precum şi a
inflama iilor cronice locale a c ilor respiratorii, asociate, posibil, aceleiaşi cauze.
Biotransformarea nu poate fi încadrat în categoria „metode terapeutice” deoarece ea nu poate
fi aplicat asemenea unor grupe de proceduri fizice sau tehnologice, numite şedin e de terapie, la
care este prezent un terapeut şi/sau un aparat care transmite pacientului un anumit câmp de energii
fizice (curen i electrici, câmpuri magnetice, sau electrostatice, ac iuni mecanice automate, masaj
tehnic sau manual, etc).
Biotransformarea se declanşeaz în urma unor practici aplicate pe termen lung, dup care încep
s fie sesizate fenomene conexe specifice optimiz rii, cur irii organismului de anumite reziduuri
toxice remanente, iar aceasta ar fi o prim etap . Dup aceast etap , încep s fie ini iate procese de
refacere tisular , înlocuiri de „piese de schimb” la nivel celular, f r ca acest lucru s poat fi dirijat
înspre vindecarea unei afec iuni explicit dorite de c tre practicant/pacient.
De exemplu: dac pacientul sufer de o discopatie lombar , dar pe lâng aceasta mai are şi un
cancer de colon, care nu e în faz terminal , atunci în presupunerea c reuşeşte s declanşeze
biotransformarea, aceasta îi va putea vindeca discopatia în câ iva ani, dar nu îi va vindeca şi
cancerul.
Aşadar, vindecarea va începe întâi cu înlocuirea tuturor mitocondriilor nefunc ionale din celule
prin aportul altora capabile s func ioneze dar nu pot fi înlocuite mitocondriile func ionale din
celulele canceroase care au abera ii cromozomiale în ADN-ul mitocondrial sau al genomului.
Vindecarea cancerului necesit intrarea în ac iune a unui alt mecanism fiziologice, diferit de cel
sau cele pornite prin biotransformare. Terapia este de obicei asociat unui interval de timp rezonabil
(zile, s pt mâni, luni) în care pacientul ajunge la vindecare sau dac aceasta nu este posibil atunci
terapia devine permanent şi pacientul devine dependent pe tot restul vie ii de medica ia/aparatul
care îi asigur sus inerea func iilor vitale (tratamente medicamentoase permanente, dializ , injec ii
cu insulin , etc).
În acest caz, boala este denumit incurabil dar ea nu este şi letal , deoarece pacientul poate
beneficia aproximativ de aceeaşi speran de via a unui om s n tos, cu condi ia s îşi aplice
medica ia/procedura la modul foarte strict, orice întîrziere putându-i pune via a în pericol iminent.
O alt categorie de boli incurabile sunt cele incurabile şi letale în termen scurt de la diagnosticare:
cancer, paralizii, paraplegii, maladii demielizante, etc.
În lipsa oric rui tratament, pacien ii supravie uiesc câ iva ani, poate 10 ani, exist şi excep ii
(Steven Hawking, etc). În prezen a unui tratament de încetinire a proceselor degenerative la nivelul
axonilor, speran a de via a pacien ilor devine tot mai bun .
256
33. TEORIA BIOTRANSFORMĂRILOR ŞI MITOCONDRIILE

Am elaborat cu totul întâmpl tor aceast ipotez medical . Îmi permit s afirm faptul c ar avea
chiar un rol important în avansarea fiziologiei umane, a biologiei celulare şi moleculare umane,
deoarece a fost promovat în cadrul unui articol ştiin ific, publicat într-o revist de specialitate.
Pentru cine are r bdare s parcurg logica ştiin ific a acestei ipoteze, exist o adres ,
http://ijires.org/index.php/issues?view=publication&task=show&id=19, unde am publicat articolul numit:
„Mitochondria transfer for healing degenerated intervertebral discs by using male educated
biological transformations”, adic : Transferul mitocondrial folosit în vindecarea discurilor
intervertebrale degenerate, pe baza biotransform rilor educate la b rbat.
Articolul s-a publicat în luna iulie 2014, în revista numit International Journal of Innovation
and Research in Educational Sciences (I.J.I.R.E.S.), adic Revista Interna ional pentru Inovare şi
Cercetare în Ştiin ele Educa iei. Este important de men ionat faptul c articolul a trecut prin
examenul de evaluare de tipul dublu-orb peer review, am primit notificare de la doi referen i, al
c ror nume este secret, în care mi s-a comunicat faptul c din punct de vedere tehnic şi ştiin ific,
articolul a primit calificativele de „bun” şi „foarte bun”, cerându-mi-se s mai adaug pe scurt un
paragraf cu o scurt prezentare a activit ii de cercetare şi lucr ri publicate şi s aduc anumite
complet ri la partea de bibliografie. Echipa de referenzi şi editori ai revistei, este format din
profesori universitari şi cercet tori de la Universitatea Bophal13 (India, şi nu numai de acolo), care e
un sistem de mai multe universit i, asemenea Sistemului de Universit i Houston, şi care acoper o
palet foarte larg de discipline de cercetare şi specializ ri.
INTRODUCERE
Ipoteza am elaborat-o parcurgând drumul invers, fa de cum e prezentat în articol, adic am
c utat cercet ri legate de cauzele moleculare a discopatiilor, dup care am încercat s conectez
aceste cauze cu ceea ce mi s-a întâmplat în ultimii ani, adic readucerea func ionalit ii discurilor
degenerate, folosind logica deductiv în felul urm tor:
Dac cauza degener rii discului este determinat de nefunc ionarea mitocondriilor celulelor
discale, înseamn c regenerarea discului poate fi pus pe seama unor mitocondrii care şi-au
reînceput func ionarea, sau au fost înlocuite de altele noi. Şi atunci, tot ce mai aveam de f cut, era
s caut studii ştiin ifice care s demonstreze faptul c exist mitocondrii în sânge şi c exist celule
donoare, care le pot elibera în circuit, în anumite condi ii.
Pentru a în elege logica complet a acestei ipoteze, o voi prezenta în paragrafele urm toare,
pornind metodic şi analitic în sensul ei firesc, adic pe baza demonstra iilor anterioare, din articole
ştiin ifice acreditate şi publicate în reviste cu factor de impact cât mai bun.
REZUMAT EXPLICATIV
Ipoteza urm toare se refer la experien a personal de vindecare, aproape complet , a unei
discopatii lombare bilaterale degenerative în faz avansat , cu progres rapid. Acest proces de
vindecare a fost corelat cu fenomenul de biotransformare, deoarece, conform standardelor şi
posibilit ilor reale ale medicinei, aceast maladie este incurabil prin mijloacele cunoscute.
Procesul de vindecare a început la data de 3 februarie 2006 şi el continu şi în prezent, cu o
vitez aparent constant , probabil uşor accelerat . Ipoteza a fost prezentat spre analiz mai multor
cercet tori, inclusiv profesorului de biochimie Randy Scheckman, laureat al Premiului Nobel,
noiembrie 2013, pentru Medicin sau Fiziologie şi a fost apreciat ca fiind plauzibil .
PREMIZE LOGICE
Aceasta descrie un mecanism de eliberare a mitocondriilor în circuitul limfo-sanguin, de c tre
anumite celule donoare. Mitocondriile circul prin sânge (cu ajutorul veziculelor de transport),
13
http://www.bubhopal.nic.in/ şi http://ijires.org/index.php/editors/editorial-board-of-ijires
257
ajung la celulele discale, care au nevoie de o reînlocuire a mitocondriilor nefunc ionale, iar în urma
acestui proces, ele refac stabilitatea matricii extracelulare ce men in toate componentele discului
intervertebral în stare de func ionare.
Din cercet rile anterioare, publicate în reviste şi c r i de ştiin , recunoscute pe plan
interna ional, se cunosc urm toarele:
a) Mitocondriile pot exista şi în mediul extracelular, datorit originilor lor ancestrale, când ele
existau ca celule procariote independente;
b) Datorit noilor descoperiri ştiin ifice ale sistemelor de transport inter şi intra-celular,14
mitocondriile pot circula atât de la o celul la alta, cât şi în interiorul celulei.
c) Mitocondriile sunt „micro-uzinele” electrice ale celulelor.
d) Integritatea matricii extracelulare a discurilor intervertebrale depinde de reac iile biochimice
de sintetizare a moleculelor de ATP (Adenozin Trifosfat), în interiorul mitocondriilor celulelor
discale ale inelului fibros. Dac aceste reac ii se opresc, atunci matricea extracelular îşi pierde
integritatea, iar discul intervertebral intr într-un proces degenerativ de lung durat , care nu mai
poate fi oprit prin mijloacele medicale cunoscute.
FORMULAREA IPOTEZEI
În lumina analizelor medicale de tip RMN, care prezint dovada vie a existen ei bolii şi apoi a
prezen ei unei amelior ri excep ionale (efectuate înainte şi dup , declanşarea educat a
mecanismului de biotransformare celular ), am propus urm toarea ipotez :
Biotransformările celulare timpuriu-manifestate şi/sau autoeducate, sunt prezente în toate
fiin ele umane (cu particularizări distincte la bărba i şi femei). Ele oferă resurse energetice şi/sau
piese de schimb (molecule şi subansamble celulare), care pot circula prin sânge şi/sau limfă, de
la celulele donoare (spermatozoizii, ovocite, şi altele) la celulele afectate, care au nevoie de re-
înlocuiri şi/sau refacere vital-energetică. Ele optimizează, totodată, func iile fiziologice la nivelul
întregului organism, îmbunătă ind randamentele şi metabolismul. Biotransformările celulare
(cel pu in la bărbat), înlătură stările inflamatorii cronice locale sau generalizate şi contribuie
semnificativ la procesele de regenerare a esuturilor, discurilor şi organelor care au fost supuse
unui proces degenerativ de lungă durată.
Se presupune c aceste fenomene de biotransformare pot oferi noi r spunsuri în fa a
problemelor legate de maladiile degenerative, cu posibile aplica ii în medicina regenerativ ,
cercetarea telomerazei, farmacogenomic şi a altor forme de medicin personalizat care vor ap rea
în curând.
ETAPELE DE CONSTRUCŢIE A IPOTEZEI
Conform premizelor filosofice, prezentate de conducerea Centrului de Medicin Molecular şi
Mitocondrial şi Genetic , a Universit ii California, Irvine – Facultatea de Medicin , afl m faptul
c : „Dou structuri organice stau la baza celulei: una din ele este citozolul15 împreun cu nucleul,
care are rol în (tot ceea ce înseamn ) parte structural iar al doilea sunt mitocondriile, care au rol
în (tot ceea ce înseamn parte de) energii biochimice. Fiecare din aceste structuri organice (de la
nivel celular) îşi are propriul sistem genomic şi este capabil de auto-replicare”[1]. Pân în prezent,
ştiin ele biomedicale au luat în considerare doar structura organic citozolul împreun cu nucleul, în
stabilirea rela iei cu boala.
„Aceasta urmeaz tiparul Mendelian genetic şi al moştenirilor şi dezvoltarea „regizat ” ce
determin structurile complexe ale corpului. Importan a mitocondriilor, adic a celeilalte structuri
organice, care controleaz energiile şi se bazeaz pe un tipar genetic non-Mendelian, a r mas
practic neexplorat de c tre medicina clasic . Cu toate acestea, energetica mitocondrial şi
genetica mitocondrial ar putea oferi acele verigi lips ale paradigmelor structurale Mendeliene,
necesare pentru a explica necunoscutele maladiilor rela ionate cu îmb trânirea”[1].
14
Randy Scheckman, laureat al Premiului Nobel, noiembrie 2013, pentru Medicin sau Fiziologie, pentru descoperirea
transportului inter şi intra-celular.
15
Citozolul = tot ceea ce este cuprins între membrana exterioar a celulei şi membrana nucleului, exceptând organitele.
258
Deja este un fapt dovedit ştiin ific, c mitocondria are un rol important în îmb trânire şi
maladiile degenerative. Conform studiile ample ale lui Dr. Xing-Tai Li de la Universitatea „Dalian
Nationalities” din China, „Disfunc ia mitocondrial are consecin e celulare severe şi e rela ionat
cu îmb trânirea şi bolile neurodegenerative la oameni”[2].
Disfunc ia mitocondrial produce perturb ri grave ale func iilor celulei, esuturi şi organe.
Printre maladiile generate de c tre disfunc ia mitocondrial , Dr. Xing-Tai Li le men ioneaz pe
urm toarele: „Cancer, mioastenie, obezitate, accidentul vascular cerebral, bolile cardiovasculare
(precum ischemie, hipertensiune, insuficien cardiac , diabet, ateroscleroz ), la care mai
ad ug m maladiile rela ionate cu îmb trânirea, bolile neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer,
depresii etc.)”[2]. De aici rezult necesitatea de a aborda o nou paradigm asupra bolii, în care
protejarea mitocondriilor şi stimularea producerii şi transportului lor în sânge, s reprezinte o
prioritate major . Dac ne referim, doar ca şi exemplu statistic, la maladiile degenerative ale
discurile intervertebrale, ele au devenit o problem de s n tate, aproape generalizat la nivelul
speciei umane şi s-a estimat faptul c „cel pu in 40% din popula ia uman de vârst peste 40
ani”[3] sufer de aceste boli. În ciuda faptului c tehnologiile moderne asigur un nivel de calitate
tot mai bun pentru pacien ii care sufer de maladii degenerative ale discurilor intervertebrale, totuşi
boala îns şi r mâne în continuare incurabil .
Tratamentele continue obişnuite de lung durat sunt medicamentele antiinflamatoare, şedin e

de masaj chiropractic, înjec ii epidurale, fizioterapie şi stimulare electric , diferite forme de masaj
medical şi terapeutic, şi s nu uit m chirurgia (care e pus pe ultimul loc ca m sur extrem de
urgen ). Cu toate acestea unele studii ştiin ifice au ar tat c dup o perioad mai îndelungat de
timp, „durerea unui disc complet degenerat poate disp rea, deoarece el nu va mai con ine proteine
inflamatoare care s men in durerea”[4].
Desigur, aceasta nu înseamn c , odat cu dispari ia durerii, dispare şi boala. Personal am
experimentat 3 din cele 4 faze de evolu ie a discopatiei lombare.
259
Prima faz se manifest f r incidente dureroase majore, apar dureri în diverse situa ii legate
de o anumit pozi ie a corpului, r suciri bruşte, urcarea sc rilor în grab , ridicarea unui obiect greu
la o anumit înclinare a mâinilor, tendin muscular de intrare necontrolat în relaxare a muşchilor
unui picior, exact în momentul efectu rii unui pas. Toate aceste incidente sunt rare, poate apar
numai de câteva ori pe an şi sunt greu de pus pe seama unei maladii degenerative incipiente.
Faza a doua reprezint situa ia în care aceste
simptome se intensific rapid, apar foarte des, uneori
zilnic, iar durerile persist ore în şir. Aceast faz
poate dura uneori 10 ani sau mai mult, în func ie de
num rul de discuri care degenereaz . Chiar dac ,
conform studiilor, dup câ iva ani discurile afectate nu
mai produc dureri, procesul degenerativ nu se opreşte
acolo şi încep s degenereze alte discuri, care vor
continua s doar ani de zile.
Faza a treia e caracterizat , de obicei, prin
atingeri şi leziuni ale nervilor, precum nervul sciatic,
ruperea inelului fibros discal, protruzii supraetajate
care circul prin canalul medular şi apari ia hemi-
parezelor, paralizii uşoare spre medii ale membrelor.
Durerile scad la nivelul membrelor care paralizeaz ,
dar se intensific în toate celelalte zone afectate.
Medicina clasic afirm urm toarele: „Uneori un
disc se inflameaz sau degenereaz f r motiv. Un
disc intervertebral poate intra într-un proces
degenerativ fie datorit deficien ei de colagen, sau
fluide din miezul central, sau chiar deficien de
ap …”[5]. Acesta e modelul vechi de gândire
medical , care se bazeaz exclusiv pe paradigma anatomic . Dup cum se poate observa, din
aceast perspectiv , paradigma anatomic nu poate şi nu are cum s ofere r spunsuri.
Aici intervine noua medicin şi anume, medicina mitocondrial care ne aduce o explica ie de
mare însemn tate. Conform urm torului articol publicat în revista „Bioinginerie Celular şi
Molecular ”16 din iunie 2011, Volumul 4, Issue 2, pag. 302-310: „Degenerarea este incapacitatea
de a se men ine integritatea matricii extracelulare. Sinteza matricii extra-celulare este direct legat
de produc ia de Adenozin Trifosfat (ATP) (energia) celulelor” [6].
16
http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs12195-011-0164-0#page-1
260
Aceasta înseamn c mitocondria celular nu mai produce ATP, aşadar celula nu mai primeşte
energie de la „micro-uzin ”. Aceasta este una dintre cele mai importante afirma ii ştiin ifice,
dovedit prin cercetare acreditat , pe baza c reia am putut s îmi fundamentez teoria vindec rii pe
baza transferului mitocondrial.
Acelaşi articol precizeaz în „abstractul” (rezumatul) s u urm toarele: „Discul intervertebral e
format din dou regiuni anatomice importante: inelul fibros şi nucleul pulpos. Acestea sunt diferite
din punct de vedere structural sugerând faptul c metabolismul lor celular este diferit. Celulele
nucleului pulpos produc mai mult ATP decât cele din inelul fibros (cu sau f r înc rcare mecanic
pe disc), în timp ce inelul fibros are o productivitate m rit a lactozei şi a consumului de glucoz .
Efortul mecanic influen eaz energia metabolismului celular, având efect pronun at asupra
celulelor din inelul fibros.” [6].
Este recunoscut faptul c unele celule con in în interior sute sau mii de mitocondrii, precum
celulele musculare, hepatice şi spermatozoizii. Alte celule, au mai pu ine mitocondrii, iar în unele
cazuri ele nu mai func ioneaz corect şi prezint o disfunc ie. În acest caz, logic vorbind, celula ar
avea nevoie de „piese de schimb” sau de o „repara ie” la nivelul acestor micro-uzine electrice.
Se cunoaşte faptul c , anumite combina ii dietetice, suplimente nutritive etc. pot stimula, într-o
anumit m sur , produc ia de ATP. Aceasta presupune faptul c mitocondria e înc în stare
func ional , dar nu chiar în „parametrii de produc ie” conform cerin elor celulei. Problema se pune
în cazurile, nu pu ine la num r, când aceast „ajustare” a productivit ii de ATP este insuficient
sau pur şi simplu, mitocondria nu mai func ioneaz . Ea trebuie înlocuit , dar exist vreun studiu
care s confirme c acest lucru este cu adev rat posibil? Vestea bun este c DA! Exist !
Conform unui articol publicat în Revista PLOS One Journal, afl m urm toarele: „S-a dovedit
faptul c celulele stem mezenchimale pot transfera mitocondrii la celulele ale c ror func ii
mitocondriale au fost grav compromise”[7].
Dar aten ie, îns şi titlul articolului precizeaz faptul c „Celulele stem mezenchimale transfer
mitocondrii c tre celulele care au func ii mitocondrial cvasi-absente dar nu şi în cazul în care
mitocondriile sunt func ionale dar prezint muta ii ale ADN-ului mitocondrial”. În rezumatul
extrem de important al acestui articol, cercet torii mai precizeaz faptul c : „Astfel, transferul
mitocondrial e limitat de condi ia absen ei cvasi-totale a func iei mitocondriale. Elucidarea
mecanismului de transfer mitocondrial ne va ajuta la crearea unei posibile terapii celulare bazate
pe refacere mitocondrial sau terapie genetic mitocondrial pentru maladiile umane determinate
de disfunc ia mitocondrial ”[7].
Vestea bun este aceea c organismul uman, are posibilitatea de a produce mitocondrii. Atunci
când afirm aceasta m bazez pe faptul c singura explica ie posibil a vindec rii discopatiei
lombare, nu poate fi alta decât aceea a refacerii integrit ii matricii extracelulare, care depinde de
produc ia de ATP, produc ie asigurat numai de mitocondriile celulei.
Ei bine, cineva ar putea avea o întrebare: de unde pot eu s ştiu c transportul şi inserarea
mitocondriilor noi în celulele afectate s-a produs cu adev rat, din moment ce nu o pot verifica prin
instrumente? Ei bine, este ca şi când ai avea un telefon mobil, la care i s-a stricat bateria, aceasta nu
mai accept re-înc rcare, elemen ii sunt usca i complet, nu mai poate fi stimulat cu nici un
261
supliment „nutritiv”, aşadar, în limbaj tehnic, „e moart ” şi trebuie înlocuit . Într-un anume fel, am
înlocuit-o şi acuma „telefonul celular” merge din nou.
Aşadar, ce anume ne spune ştiin a biomedical , prin intermediul celor mai recente cercet ri?
Dac reformul m logica (demonstrat prin experimente) a articolului publicat în revista
„Bioinginerie Celular şi Molecular ”17 din iunie 2011, atunci avem urm toarea situa ie:
Dar cum aş putea restabili produc ia de ATP în vederea refacerii integrit ii matricii
extracelulare? Singurul r spuns plauzibil ar fi: s aduc o nou mitocondrie. Cea veche este, clar,
nefunc ional , deoarece odat cu oprirea pompei de protoni şi a circula iei de curen i electrici şi
sarcini, mitocondria devine practic nefunc ional . Dar acest r spuns genereaz o nou întrebare:
Cum aş putea transporta o mitocondrie, din fluxul sanguin/limfatic, la celula discal , care are nevoie
de o reînlocuire a mitocondriei nefunc ionale? O întrebare şi mai dificil este: De unde aduc o
mitocondrie func ional ? Desigur, vom explica ce anume ar putea însemna „Metoda Nespecific ”
dar, pentru început, propun s ne ocup m de rezolvarea primei probleme şi anume, modalitatea de
transport. Cercet torii ne spun c aceste mijloace de transport exist . Ele au fost descoperite de
profesorul Randy Scheckman şi colectivul.
În acest fel, cu ajutorul unui mijloc de transport, mitocondriile noi pot ajunge la destina ie.
Experimente realizate pe şoareci au ar tat c se întâmpl întocmai şi citez din rezumatul articolului
semnat Darwin J. Prockop intitulat „Mitochondria to the rescue”18 (Mitocondria salvatoare),
publicat în revista Nature America, Inc. 2012 (page 759-765), care spune c :
„Un nou studiu utilizând un şoarece cu o problem respiratorie este prima demonstra ie in
vivo a faptului c celulele stromale derivate din m duv pot repara esuturi lezate prin transfer de
mitocondrii. Acest lucru sugereaz c salvarea celulelor lezate prin transferul mitocondrial poate fi
un proces important în multe boli Ca şi în cazul r spunsului ini ial al fizicienilor la descoperirea
de particule subatomice, majoritatea biologilor sunt sceptici cu privire la comunicarea
intercelular care are loc prin vezicule sau particule este, probabil, prea murdar şi confuz. Cu
toate acestea, exist dovezi concludente c celulele pot comunica prin transferul de vezicule şi
particule care transport lipide, proteine, ARN mesager, micro-ARN şi ADN”[8].
Construc ia logic pe care am dezvoltat-o pân acum continu cu faptul c , în vremuri
preistorice, mitocondriile au format împreun celule eucariote mai mari, iar separarea dintre
procariote si eucariote este considerat a fi cea mai important diferen iere la nivelul organismelor.
17
http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs12195-011-0164-0#page-1
18
Rezumatul articolului: http://www.readcube.com/articles/10.1038/nm.2769
262
Este uimitor s afl m ce spune rezumatul unui alt articol numit: „Mitochondrial transfer
between cells can rescue aerobic respiration” adic „Transferul mitocondrial între celule poate
salva respira ia aerob ” în care autorii Jeffrey L. Spees, Scott D. Olson, Mandolin J. Whitney, şi
Darwin J. Prockop au sugerat urm toarele: „Cercet ri recente au revelat faptul c mitocondriile au
un rol esen ial atât în îmb trânire, cât şi asupra speran ei de via . Numeroase boli ereditare şi
dobândite sunt legate de disfunc ia mitocondrial . Prezent m aici faptul c mitocondriile sunt mai
dinamice decât s-ar fi crezut vreodat . Mitocondrii sau ADN-ul mitocondrial se pot deplasa de la o
celul la alta”[10].
Acum am ajuns la ideea
principal conform c reia bolile
degenerative, precum discopatiile,
pot fi vindecate utilizând transferul
mitocondrial, de la un grup special
de celule, care pot juca rolul de
celule donatoare, pentru a reface
matricea extracelular a discului
intervertebral. Am f cut aceasta pe
mine însumi şi am prezentat
rezultatele RMN, de dinainte şi de
dup aceast transformare biologic
neobişnuit . Acestea ar putea
sugera faptul c nu doar am oprit
procesul degenerativ al unei discopatii lombare de peste 15 ani, ci chiar mai mult decât atât, am
pornit un proces regenerativ care a adus boala c tre starea incipient . Aceast stare nu poate fi
detectat decât cu ajutorul dispozitivelor medicale avansate şi este asimptomatic .
Dup ce am studiat teoriile transportului inter- şi intracelular, am avut motive serioase s cred
c vindecarea s-a produs pe baza transportului mitocondrial în vezicule, de la celule donoare la
celulele discale. Astfel, teoria biotransform rilor celulare, elaborat de subsemnatul, se bazeaz pe
un fenomen de dezintegrare controlat a unui grup de celule şi folosirea p r ilor componente ca
piese de schimb pentru alte celule din organism, a c ror func ionalitate a fost compromis .
Dezintegrarea celular se produce sub influen a min ii, iar transportul p r ilor componente este
realizat prin intermediul unor nanovezicule, descoperite de c tre profesorul de biologie celular
Randy Shekman al turi de echipa sa (format din Sudoff şi Rothman). P r ile componente ale
celulelor dezintegrate ajung la esuturile afectate, pe care corpul nu le poate repara prin mijloacele
obişnuite şi astfel, prin intermediul mecanismului de biotransformare, anumite maladii cronice
degenerative, pot fi vindecate sau ameliorate semnificativ, f r niciun fel de efecte secundare
nedorite. Aceasta se datoreaz faptului c este vorba de o interven ie perfect natural , biologic ,
care poate fi activat cu ajutorul min ii umane şi a celor cinci atitudini de via , ce sunt necesar a fi
cultivate, o anumit perioad de timp în avans.
Aceast teorie a fost propus spre analiz şi cercetare la Universitatea Houston-Victoria din
Texas şi vom putea afla mai multe detalii numai dup ce se va aproba finan area analizelor şi
experimentelor de laborator.
Not : Afec iunile discurilor intervretebrale sunt foarte diferite de la un pacient la altul...
datorita cauzelor care le determina. Cauzele pot fi : a) Fizice - traume, lovituri, accidente, c z turi
(dac nu sunt grave atunci corpul se recupereaza rapid), apoi b) Chimice - diet exagerat de
nepotrivit , toxicitate crescut în corp, (corpul se recupereaz pe m sur ce se schimb dieta), apoi
c) Cauze emo ionale - stress, st ri negative acute pe durate limitate de timp (corpul înc are
posibilitatea s îşi revin dac nu s-au declanşat procese degenerative ireversibile) şi d) Cauze
metabolice - datorate pierderii resurselor biologice, accelerarea îmb trînirii, lipsa de ATP în celulele
discale - situat a mea - care e cea mai grav , considerat incurabil , care produce degenerare la
nivel molecular, iar reversul este extrem de dificil. Desigur, mai avem combina iile în diverse
propor ii între a), b), c) şi d) ... fapt care face ca vindecarea s fie mai uşoar , mai dificila, sau chiar
imposibil . Medicina nu diferen iaz prea bine cele patru situa ii deoarece nu e interesat de cauzele
263
maladiei. Cauzele sunt pur personale şi “apar in” pacientului. Medicina recomand o terapie
standard pentru aproape toate situa iile în care este identificat o discopatie sau hernie şi cam atât.
NOTĂ IMPORTANTĂ:
Citat din emisiunea "Ştiin şi Cunoaştere": "Conform tratatelor medicale, ... discul
intervertebral se nutreşte (este men inut vital) direct de către corp, printr-un sistem de
vasculariza ie, doar până la vârsta de 7 ani. După această vârstă, discul intervertebral îşi primeşte
substan ele nutritive de la esuturile învecinate. După această vârstă, practic, începe procesul de
îmbătrânire a discului." (dr. Petre Mureşan, medic primar, medicină generală).
DESCOPERIREA LUI RANDY SCHECKMAN ŞI COLECTIVUL
În perioada ultimelor zile ale anului 2013 lecturam pe internet câteva nout i legate de
transportul inter şi intracelular, la care s-au ad ugat câteva întâlniri cu profesorul Octavian Popescu
de la care am aflat nout i excep ionale în biologie.
Domnul profesor a amintit faptul c aceast descoperire apar ine unui colectiv format din trei
cercet tori, c rora li s-a acordat premiul Nobel pentru Medicin sau Fiziologie, în luna noiembrie
2013 [9].
PROLOG BIOGRAFIC RANDY SCHECKMAN

De mic copil, Randy a fost atras de cunoaşterea bazat pe experiment şi
ra iune. În perioada anilor de promovare în cariera sa profesional Randy la
Universitatea Stanford se va c s tori cu Nancy Walls şi va avea doi copii. Îşi
continu munca în cadrul mai multor laboratoare, al turi de Arthur Kornberg. În
prezent Randy Wayne Schekman este cercet tor în domeniul biologiei celulare
la Universitatea California (Berkeley) şi membru al Academiei Na ionale de
Ştiin e.
În anul 2002 Randy Schekman a primit, împreun cu James Rothman,
premiile „Louisa Gross Horwitz” şi „Albert Lasker” pentru descoperirea
mecanismului transportului membranar. Celor doi li s-a al turat mai târziu şi
Thomas Südhof, care to i trei împreun au câştigat premiul Nobel pentru fiziologie sau medicin în
luna octombrie 2013, pentru „descoperirea mecanismelor care regleaz transportul veziculelor, un
important sistem de transport în celulele noastre”.
Randy este un om deschis sufleteşte şi comunicativ, deosebit de modest şi este în permanen
fascinat de noile descoperiri. Profesorul Randy Schekman are rude în Basarabia şi conexiuni
aproape sufleteşti cu România, deoarece în munca sa neobosit a colaborat cu academicianul
George Emil Palade şi pe care îl consider mentorul s u, men ionând în cadrul interviului nout i şi
recunoaşteri, niciodat prezentate pân acum la vreo televiziune la noi în ar , privind contribu ia
României la patrimoniul ştiin ific medical mondial datorat
academicianului George Emil Palade.
Mi-a povestit cu emo ie despre modul în care
Academicianul George Emil Palade şi-a prezentat propria
descoperire în domeniul biologiei celulare, în perioada anilor ’70,
iar la final mul imea din sala de conferin e l-a aplaudat mai multe
minute, ridicându-se to i în picioare cuprinşi de o stare de
revela ie f r precedent, un asemenea nivel de apreciere este un
fapt ce nu a mai fost consemnat pân acum. Pe drept cuvânt
profesorul Randy îl consider pe Palade ca fiind un deschiz tor de drum şi un cercet tor genial. El
continu s predea studen ilor materiile de biologie celular şi a donat întreaga sum de bani care a
câştigat-o cu ocazia premierii sale la un institut de cercetare în domeniul cancerului, deoarece mama
şi sora lui Randy au murit de cancer.
Dar, existen a mecanismului de transport dovedeşte în plus faptul c celulele au un sistem de
comunicare la distan , iar creditele acestei descoperiri apar in lui James E. Rothman, Randy W.
Schekman şi Thomas C. Südhof [9].
264
TEORIA TRANSPORTULUI INTER ŞI INTRA-CELULAR

În conferin a Nobel din data de 7 decembrie 2013, un colectiv de 3 cercet tori au primit cea
mai înalt recunoaştere ştiin ific pentru contribu ii excep ionale în domeniul biologiei şi medicinei
umane.
Premiul Nobel pentru Medicina sau Fiziologie[9] a
fost acordat cercetatorilor James Rothman, directorul
Departamentului de Biologie Celular de la
Universitatea Yale, Randy Schekman, cercet tor la
Universitatea California, Berkeley şi Thomas Sudhof,
profesor la Universitatea Stanford.
Veziculele sunt membrane celulare care se
creeaz în jurul unor molecule sau subansamble
moleculare complexe, atunci când acestea trebuie s
circule inter sau intra celular. Fiecare celul este o
fabric care produce şi export molecule. Cei trei
laurea i Nobel au descoperit principiile moleculare
care guverneaz modul în care acest cargo este livrat la
locul potrivit şi în momentul potrivit. Astfel, pentru
circula ia de la o celul la alta, componentele, precum
subansamble, ce pot avea rol de „piese de schimb”,
p r sesc celula donoare, prin str pungerea membranei,
dar o parte din ea va înconjura imediat pachetul de
piese ce trebuie livrat, formându-se o vezicul
protectoare.
Ajuns la celula destinatar, vezicula se contopeşte
cu membrana acesteia şi elibereaz „piesele de
schimb”, de care are nevoie acea celul pentru a îşi
putea men ine sau relua activitatea. Aceast
descoperire are implica ii uimitoare în medicina regenerativ , deoarece pe baza acestui mecanism se
pot trimite molecule ale unui medicament, ce sunt transferate direct şi nemijlocit celulelor afectate.
SECVENŢĂ DIN INTERVIUL CU PROF. RANDY SCHECKMAN

Randy Schekman, laureat Premiul Nobel: - Da, ok. Nu am ştiut c ai atât de mult interes de
a face ştiin tu însu i, dar acest proces (descris pân acum - n.r.) e plauzibil, iar dac ar putea fi
aplicat în terapie asta ar necesita teste clinice. Dar ştii, deseori lucruri precum acesta pot p rea a fi
interesante şi promi toare, dar în realitatea crud a testelor clinice ele, din p cate, deseori, eşueaz
şi exist , de exemplu, foarte mult entuziasm despre folosirea celulelor stem, sau a celulelor stem
adulte în terapie, dar f r teste clinice foarte bune oamenii îşi m resc speran ele în fa a terapiilor
care s-au dovedit a fi nerealiste, dar transferul mitocondrial între celule e cu siguran plauzibil. Ar
putea fi chiar important într-un anumit context, şi chiar folositor, dar pân nu se va realiza un test
clinic serios, test clinic dublu-orb, trebuie s r mânem sceptici.
Cristian Mureşanu: - Sunt 100% de acord cu ceea ce spune i. Am formulat toate acestea doar
ca pe o ipotez medical şi nimic mai mult dar a i putea s îmi spune i ce fel de markeri ar trebui
folosi i pentru a vizualiza dac mitocondria poate c l tori de la o anume celul donoare la celula
int lezat , care ar avea nevoie de o înlocuire a mitocondriei? Ce fel de marker ar trebui folosit şi
cum?
Randy Schekman, laureat Premiul Nobel: - Ah, da. Acesta e un lucru foarte uşor de f cut.
Ai nevoie s „etichetezi” proteina, care se afl în mitocondrie, cu ajutorul unei proteine, numit
Protein Verde Fluorescent (G.F.P.). Dac fuzionezi gena care codific proteina verde
fluorescent cu gena care codific proteina mitocondriei din celula donoare, atunci vei face ca
mitocondria, din acea celul donoare, s devin fluorescent . În felul acesta, po i vizualiza în timp
real, în interiorul celulei vii, ce anume se întâmpl cu acele mitocondrii. Dac aduci împreun acele
celule (sau mitocondria din ele - n.r.) şi cele int , despre care crezi c ar accepta s primeasc o
265
mitocondrie, de la celulele donoare, atunci vei putea vizualiza în timp real, datorit fluorescen ei
mitocondriei, traseul de la celula donoare, la cea din esutul destinatar. E o metod fezabil de a
face acest lucru.
Cristian Mureşanu: - Este ceva asem n tor cu ceea ce a fost, de asemenea, distins cu
Premiul Nobel în chimie în urm cu câ iva ani? deoarece am g sit un articol, deci aceasta e tehnica
de care am avea nevoie?
Randy Schekman, laureat Premiul Nobel: - Da! Deci aceast protein verde fluorescent a
fost subiectul Premiului Nobel în Chimie, câ iva ani în urm , decernat c tre cercet tori americani.
Roger Chen a fost principalul cercet tor care a aplicat tehnica proteinei verzi fluorescente în diverse
sisteme biologice şi asta e tehnica la care m refeream. Deci ceea ce am descris e o tehnic de
laborator obişnuit , dar ai nevoie de un laborator, deoarece nu po i face asta într-o buc t rie Aşa c
dac eşti interesat, atunci trebuie s ai un colaborator, care s fac asta cu tine.
Cristian Mureşanu: - Da, îns din p cate situa ia mea e c nu am titlu universitar, îns pe de
alt parte sunt printre cei foarte pu ini care s-au putut vindeca de o discopatie lombar destul de
sever , de 15 ani de dureri Şi am avut nevoie întâi s aflu cum s fac aceasta şi mi-au fost necesari
to i aceşti ani pentru a înv a.
Randy Schekman, laureat Premiul Nobel: - Ei bine, eu nu sunt medic. Eu lucrez cu celule şi
nu cu organisme întregi, aşa c nu sunt persoana potrivit pentru a te sf tui aici, cu excep ia celulelor,
iar întrebarea de baz , dac mitocondria ar putea s se deplaseze de la o celul la alta e ceva ce poate
fi adresat unui laborator.
Cristian Mureşanu: - Deci pân aici crede i c are logic ?
Randy Schekman, laureat Premiul Nobel: - Da. E plauzibil.
NOUTĂŢI EXCEPŢIONALE ÎN BIOLOGIE
1. Corpul nostru biologic nu e o maşin perfect . El are anumite imperfec iuni de func ionare, dar
e dotat şi cu mecanisme de autoregenerare pe care abia acuma începem s le detect m şi în elegem.
Unul din ele e mecanismul de transport de „piese de schimb” cu nanovezicule, care a fost prezentat
deja în detaliu.
2. Datorit imperfec iunilor sus inerii unei asemenea maşin rii de 70 de trilioane de celule, nu
toate „ascult ” de „colectivitate”, ci unele se desprind de aceasta - f r s existe un motiv. În mod
continuu apar şi dispar celule canceroase, f r ca noi s ştim aceasta. Partea bun e c majoritatea din
ele nu apuc s se grupeze la un loc pentru a crea o tumoare. Cu toate acestea, intensitatea acestui
proces continuu de apari ie şi detec ie a celulelor str ine poate crea o tumoare vizibil de dimensiunea
unui bob de orez în aproximativ 20 de ani. Aceasta nu e o tumoare creat de mintea şi conştiin a
omului, ci de mecanismele automate de combatere a imperfec iunilor de func ionare a corpului
biologic.
Not : Toat lumea crede c metastazarea unui cancer s-ar datora circula iei celulelor dintr-un loc în
altul, când ele se “rup” dintr-o aglomerare unic şi detectabil , s-ar deplasa apoi prin sânge sau limf şi
cumva anume, la un moment dat se “fixeaz ” în alte locuri, formând alte asemenea aglomer ri, numite tumori.
Probabil c în unele cazuri acest fapt este adev rat, dar nu cred c se poate generaliza, excep ie fiind
leucemia, care, prin defini ie, e o boal asociat unor celule care nu fac parte din sisteme şi esuturi… Îmi pare
foarte plauzibil ideea conform c reia celulele au un sistem de comunicare, ele transmit informa ii nu doar la
celule învecinate ci şi la distan , uneori chiar şi c tre celule ale unui alt corp fizic uman. Dac acest lucru e
adev rat, atunci o metastazare nu e nevoie s fie neap rat condi ionat de o circula ie a celulelor de la o
tumoare spre un alt loc, pentru a se forma alte tumori, ci e suficient ca alte celule s recep ioneze informa ia
“canceroas ” şi s se transforme în celule canceroase, exact acolo în locul unde se afl .
3. În func ionarea telomerilor, în majoritatea cazurilor, se întâmpl urm torul lucru (pe care îl ştie
toat lumea): la fiecare diviziune celular , se pierde o secven telomeric , iar aceasta e ca la o
num r toare invers . Atunci când contorul a ajuns la 0, celula nu se mai poate divide şi nu mai poate
tr i decât atât cât îi mai permit resursele proprii. Ea va pierde treptat vitalitatea, îmb trâneşte şi moare.
Şi totuşi mai exista un mecanism, care poate avea dou ipoteze: una din ele e cunoscut în cercurile de
specialitate, dar e prea pu in cunoscut publicului, iar celalalt se refer la biotransform rile pe care le
experimenteaz subsemnatul, împreun cu profesorul de la Houston, dar înc nu avem dovezi
elaborate pe baza unor analize complexe de laborator.
266
Ipoteza 1. În acele extrem de pu ine situa ii, o celul poate pierde toate secven ele telomerice,
dar ea nu moare, ci se transform într-o celul nemuritoare şi primeşte un „reset”. În urma acestui
reset se creeaz un nou lan telomeric, şi procesul continu Aşadar, exist situa ii în care boala
canceroas se poate manifesta independent de conştiin a şi mintea uman . Astfel de situa ii nu pot fi
diferen iate de cele în care boala canceroas e determinat de un conflict acumulat în timp. Acesta e
un aspect îngrijor tor, dar se refer la o cazuistic restrâns .
Ipoteza 2. Subsemnatul, împreun cu profesorul de la Houston, credem c prin biotransform rile
celulare prezentate în cartea mea, am intervenit, par ial, atât în mecanismul de reset telomeric, cât şi în
cel de transport vezicular, precum şi asupra apoptozei celulare. Dar, deoarece nu a mai studiat nimeni
aşa ceva, efectele pe termen lung sunt imprevizibile.
4. Celula are un sistem automat de „sinucidere” care intr în ac iune imediat ce senzorii ei
constat c devine inutil . Bruce Lipton spunea urm toarele: exist 3 bi i de informa ie
comportamental la nivel biologic: creştere, apărare şi neutralitate. Starea de neutralitate nu poate
dura mult, deoarece asta înseamn c dac celula începe s nu mai execute anumite func ii (datorit
lipsei semnalelor din mediu), atunci mecanismul ei intern o va determina s treac în apoptoz , adic
moarte celular programat .
5. Exist în derulare o cercetare impresionant care se desf şoar pe plan interna ional cu
colaborarea a foarte multe colective de ştiin şi se merge pe cel pu in dou direc ii: Conectomic
(proiectul creierul uman) şi Sistemic (biologie şi genomic personalizat ).
Teoria transportului celular se poate aplica în medicina regenerativ pe baza unui principiu
ilustrat în figura de mai sus. Mai întâi, medicamentul se încapsuleaz într-o vezicul , creat artificial,
compatibil cu cele fabricate de organism. În felul acesta, el
poate circula pân la celula int , dup care se decapsuleaz şi
p trunde prin membran în celul , dar în jurul s u se formeaz o
alt vezicul , care transport molecula de medicament, exact
pân unde este nevoie. Au loc câteva opera ii de
prelucrare/decapsulare, moleculele sunt eliberate în citoplasma
celulei, dup care, produsele secundare (dac exist ) sunt
eliminate din celul . Eliminarea se face tot cu ajutorul unei
vezicule, care se formeaz odat cu str pungerea membranei, dup care sângele conduce mai departe
produsele toxice spre sistemele de evacuare obişnuite (urin , transpira ie, fecale etc.).
O alt informa ie deosebit de util am întâlnit-o în Revista „National Geographic Daily News”
on-line, în care autoarea Christine Dell'Amore a publicat un articol intitulat „Cum e posibil ca un
b rbat s produc 1500 de spermatozoizi pe secund ”[11]. Aceast concluzie uimitoare ar putea
sugera cu mult certitudine faptul c indivizii de sex masculin au un poten ial celular imens, care în
anumite condi ii, ar putea s îşi doneze mitocondriile în circuitul sanguin/limfatic.
Articolul mai men ioneaz faptul c „dac celulele stem germinale r mân mult vreme în starea
de celule stem şi nu se transform în celule reproduc toare, atunci, exist un factor de risc pentru ca
b rbatul s fac cancer testicular” (iat un motiv deosebit de esen ial pentru a promova
biotransformarea! – n.t.), dup care se men ioneaz „corolarul” acestei observa ii, adic „dac
celulele stem germinale se transform prea des în celule reproduc toare, atunci b rbatul ar putea
deveni fertil”[11]. Dar biotransformarea ar rezolva acest neajuns, deoarece celulele (care în alte
condi ii de supradensitate, într-un volum limitat şi cantitate de nutrien i, insuficient , mor) se vor
sacrifica într-un mod util, donându-şi micro-uzinele de energie în circuitul limfatic/sanguin, pentru
binele colectivit ii. Pentru aceasta, conform practicii de peste 8 ani, am aflat c e nevoie ca s fie
asigurate dou condi ii importante:
a) Stare de maxim excitare a amestecului seminal, timp de câteva minute;
b) Men inerea unei presiuni interioare în vezicula seminal , prin contrac ii ferme, conştiente,
generate la nivelul fibrelor musculare din imediata proximitate a orificiului de ieşire a lichidului
seminal din vezicul , simultan cu permiterea contrac iilor pulsatorii automate ale muşchilor
ejaculatori de la baza veziculei seminale.
În felul acesta, amestecul seminal devine excitat şi intr în starea intermediar Si, dup care, la
scurt timp, apare biotransformarea.
267
Un calcul estimativ, care ar lua în considerare viteza de producere a 1500 de celule

reproduc toare pe secund , ar putea prezice, cât timp ar fi necesar organismului s îşi reînlocuiasc
mitocondriile nefunc ionale, din toate celulele discale ale inelelor fibroase de la 4 vertebre afectate.
S presupunem c punem în ecua ie num rul de celule care au nevoie de piese de schimb, s
zicem câte 10 mitocondrii per celul (considerând faptul c toate sunt nefunc ionale). S estim m
acest num r la 500 miliarde de celule. Asta înseamn c ele ar avea nevoie de 5000 de miliarde de
mitocondrii. Corpul uman are aproximativ 80 trilioane de celule, adic 80.000 miliarde, iar 500
miliarde din 80.000 miliarde reprezint 0,62% din totalul celulelor corpului. Raportul e plauzibil, dar
e greşit, deoarece am „prezis” cifre ce nu au fost niciodat calculate cu suficient precizie.
Datorit efectelor benefice ale biotransform rilor, productivitatea de celule reproduc toare pe
secund , se dubleaz de la 1500 la 3000 celule/secund . Fiecare celul elibereaz în sânge 100
mitocondrii. Mai impunem o condi ie plauzibil : Vdeg = 90%Vreg. Adic viteza cu care procesul de
degenerare tinde s continue este 90% din valoarea vitezei de regenerare determinat de aportul
mitocondrial. Asta e echivalent cu faptul c 90 din cele 100 de mitocondrii nu ajung la destina ie.
Dar factorul cel mai important este acela c totuşi: Vreg > Vdeg. Aceasta înseamn c ar ajunge în
sânge/limf aproximativ 30.000 de mitocondrii/secund în loc de 300.000. Dac consider m c
procesul de biotransformare devine automat şi func ioneaz f r întrerupere, 24 de ore pe zi, şi dac
neglij m durata de timp în care mitocondriile eliberate în sânge, ajung la celulele int , atunci timpul
total pân la vindecarea complet ar fi:
Tvindec. = 5.000 miliarde mit./30.000 mit./s = 166 milioane sec. = 46.296 ore = 1.929 zile = 5,28 ani.
Calculul e greşit, deoarece nu am de unde s ştiu câte celule exist într-un disc şi câte mitocondrii
are o celul discal . Oricum, adev rul e c mie mi-au trebuit 8 ani pân la faza de vindecare numit
„maladie incipient ” f r simptome şi atingeri ale nervilor. De asemenea, nu cunosc durata de timp în
care o mitocondrie reuşeşte s ajung la celula int .
Dar, în cazul meu, discopatia nu a fost singura problem ce trebuia rezolvat , aşa c … timpul
mai lung ar putea fi pus pe seama numeroaselor alte afec iuni ce necesitau suplimentarea
organismului cu mitocondrii. F r îndoial , calculul e greşit, dar el poate fi un punct de reper, al unui
posibil calcul ce ar putea fi estimat pe baza unor cercet ri de laborator, foarte am nun ite şi foarte bine
verificate. Adev rul e c vindecarea nu se ob ine brusc, mai ales dac maladia a fost una de lung
durat şi pe zone extinse.
REFERINŢE BIBLOGRAFICE FOARTE IMPORTANTE
[1] Center For Molecular And Mitochondrial Medicine And Genetics (MAMMAG), University of California, Irvine -
School of Medicine, „Philosophical Premise”, (Online). Available: http://www.mammag.uci.edu/philosophical.asp
[2] Xing-Tai Li, „Investigation on the Mechanism of Qi-Invigoration from a Perspective of Effects of Sijunzi
Decoction on Mitochondrial Energy Metabolism”. Available: http://dx.doi.org/10.5772/54760
[3] Ontario Health Technology Assessment Series 2006, 6(10): 1–98. Paragraph „Clinical Need”, (Online) PMCID:
PMC3379529 Available: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3379529/
[4] Spine-Health (On-line) „Lumbar Degenerative Disc Disease (DDD)” Available: http://www.spine-
health.com/conditions/degenerative-disc-disease/lumbar-degenerative-disc-disease-ddd
[5] WebMD Medical (Journal Online). Available: http://www.webmd.com/back-pain/guide/understanding-spinal-
disk-problems-basic-information?page=2
[6] J. C. Salvatierra, T. Y. Yuan, H. Fernando, et. al., „Difference in Energy Metabolism of Annulus Fibrosus and
Nucleus Pulposus Cells of the Intervertebral Disc”, în Cellular and Molecular Bioengineering, June 2011, Vol. 4, Issue 2,
pp 302-310, Abstract.
[7] M. C. Young, J. H. Kim, M. Kim, et. al., „Mesenchymal Stem Cells Transfer Mitochondria to the Cells with Virtually No
Mitochondrial Function but Not with Pathogenic mtDNA Mutations”, în PLOS One, (March 06, 2012); DOI:
10.1371/journal.pone.0032778, Abstract.
[8] D. J. Prockop, „Mitochondria to the rescue”, în Nature America Inc., (2012), pp 759-765.
[9] Nobelprize.org, „The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2013”, în Nobel Media AB 2013, (Feb 5 2014).
Available: http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/2013/
[10] J. L. Spees, S. D. Olson, M. J. Whitney, and D. J. Prockop, „Mitochondrial transfer between cells can rescue
aerobic respiration”, in PNAS, Proceedings of the National Academy of Sciences, January 31, 2006, vol. 103, No. 5 pp
1283–1288, DOI: 10.1073/pnas.0510511103, Abstract.
[11] C. Dell'Amore, „How a Man Produces 1,500 Sperm a Second”, în National Geographic Daily News (Online),
Available: http://news.nationalgeographic.com/news/2010/03/100318-men-sperm-1500-stem-cells-second-male-birth-
control/
268
269
34. PROTOCOL DE CERCETARE ÎN BIOTRANSFORMĂRI

În urma discu iilor purtate în perioada anilor 2012-2013 cu profesorul de biologie Siva
Somasundaram de la Universitatea Houston-Victoria din Texas, Statele Unite, am pus bazele unui
protocol de cercetare. Am pornit de la ideea transferului mitocondrial, care ar favoriza vindecarea
maladiilor degenerative, prin intermediul biotransform rilor educate.
Deşi acest lucru r mâne a fi demonstrat, într-un viitor cât mai apropiat, cele mai plauzibile
celule donoare (capabile de biotransformare) de mitocondrii şi care în acelaşi timp s nu fac parte
din nicio structur anatomic sunt celulele reproduc toare la b rbat, respectiv ovocitul la femeie
împreun cu întregul complex de substan e vitale ale fluidului menstrual, ce pot fi
recirculate/reutilizate. Toate acestea le-am prezentat detaliat în versiunea american a c r ii despre
biotransform ri, numit „Biological Transformations controlled by the Mind”19.
Paşii de care am avea nevoie, pentru a demonstra prezen a mecanismelor de biotransformare
sunt urm torii:
„Evaluarea secven elor telomerilor din celulele somatice în func ie de vârst - ca indicator
biomarker de îmb trânire şi îmb trânire asociat bolilor. Apoi vom face m sur tori ale
activatorilor de transcrip ie pentru gena enzimei telomerazei din celulele somatice – ca indicator al
lungimii secven ei telomerilor. Monitorizarea nivelului de spermidin în celulele albe din sânge –
un marker de autofagie (o func ie stimulatoare remarcabil realizat de celulele albe pentru a
elimina celulele moarte şi resturile celulare nedorite, inclusiv toxine celulare pentru a stimula
sistemul imunitar şi de a preveni muta ia celular pentru cancer sau orice gene care produc acest
esut). Apoi vom face evaluarea capacit ii cognitive – o metod de a analiza activitatea neuronilor
din creier, inclusiv secre iile neuroendocrine şi stimularea memoriei. Şi apoi vom face evaluarea
obiceiurilor alimentare şi a tiparelor – un marker al nivelului de leptin , foame, obezitate şi buna
func ionare a sistemului digestiv. Şi apoi vom m sura, de asemenea, nivelul de toleran pentru
diferite tensiuni psihologice ca un biomarker pentru atitudinea sau s n tate mental . Vom face, de
asemenea, câteva EEG/ECG şi, de asemenea, teste func ionale pulmonare – un biomarker de
vitalitate. Şi apoi vom face evaluarea tuturor parametrilor biochimici din sânge – ca biomarkeri de
bun stare general şi vitalitate. Şi, în sfârşit, vom observa, de asemenea, evaluarea testului de
îmbun t ire a personalit ii – ca un indicator de introspec ie.”
Orice ajutor financiar sau sponsorizare din partea cititorilor ar putea ajuta la ob inerea
mai rapid a rezultatelor şi implementarea unui sistem de educa ie în beneficiul tuturor.
În cadrul unui articol publicat de profesorul David L. Healy
în revista Nature a precizat urm toarele: „Condi ia de sânger ri
abundente, sau sânger ri menstruale excesive, este o problem
de s n tate deseori reclamat de multe femei în vârst de 30-50
de ani.” În timpul unor discu ii, profesorul Siva mi-a oferit
urm toarele explica ii:
„Condi ia de sânger ri abundente sau menoragia este
consemnat a fi problema de s n tate cel mai des reclamat de
15% dintre femeile care viziteaz medicul pentru un consult şi
motivul care determin histerectomii de îndep rtare a uterului
în 50% din cazuri. Multe femei semnaleaz apari ia
menstrua iei la vârsta de 12 ani. În rile dezvoltate, o femeie
obişnuit poate avea dou naşteri şi probabil 500 de episoade
ale menstrua iei, pe o durat de via de 82 de ani. Acest ordin
de m rime crescut este cel care creeaz probabilitatea de
dezvoltare a bolilor legate de sânger rile abundente.
Cercet rile excep ionale realizate pe muncitoare din
19
C. Mureşanu, S. Somasundaram, Biological Transformations Controlled by the Mind Vol.1 în AlphaGraphics Sugar
Land, Editor: Siva Somasundaram, UHV Houston, 2012, pp 8-11, 95, 96; ISBN 978-0-9888403-0-0.
270
peninsula scandinav , desf şurate pe durata mai multor ani, au confirmat faptul c valorile
normale de pierdere a sângelui menstrual ar fi cuprinse între 30 şi 40 ml. Intervalul normal de
pierderi ale sângelui menstrual ar fi de obicei între 10 şi 80 ml.
Cei mai mul i exper i ar accepta faptul c menstrua iile regulate, în exces, care m soar o
pierdere de sânge menstrual de 80 ml în fiecare lun , vor conduce în mod inevitabil la anemie.
Pierderea de fier din organism creeaz nevoia sintezei suplimentare de hemoglobin .
Hemoglobina este necesar pentru transportul de oxigen şi dioxid de carbon în organism.
Dac avem prea pu in hemoglobin , în aceste situa ii, atunci transportul de gaze scade şi poate
duce la sc derea oxigenului în sânge, iar eliminarea dioxidului de carbon devine tot mai
ineficient . esuturile nu îşi pot îndeplini func iile în mod corespunz tor, favorizând depozitarea
gr similor şi a altor toxine nedorite în corp, iar toate acestea pot duce la boal . Pe de alt parte,
mai pu in pierdere menstrual de hemoglobin favorizeaz o via s n toas .
În cadrul unui grup de oameni de ştiin din Marea Britanie, condus de Dr. Kristoffer Famm şi
colaboratorii s i, iar în acest articol se spune c : „Impulsurile electrice (poten ialul de ac iune)
sunt limbajul sistemului nervos al organismului.” Deja exist dispozitive, cum ar fi stimulatoare
cardiace, defibrilatoarele care salveaz milioane de vie i în fiecare an. Stimularea profund a
creierului îmbun t eşte semnificativ calitatea vie ii pentru persoanele cu boli precum Parkinson
sau depresia. Stimularea nervului sacral restabileşte un control al vezicii urinare la persoanele cu
paraplegie, iar stimularea nervului vag prezint beneficii clinice în boli variind de la epilepsie la
poliartrita reumatoid ”.20 Ei tocmai au început o cercetare multidisciplinar pentru a descoperi
nanotehnologia necesar stimul rii unui anumit circuit neuronal pentru a reduce manifestarea
bolilor. Dar noi deja am dep şit acest lucru în mod natural f r a folosi electrostimulare.
Biotransform rile sub influen a psihicului vor face acelaşi lucru, dac vom investiga încercarea
noastr prezent , ceea ce înseamn c transform rile biologice şi practicile yoga vor activa
circuitele neuronale în acelaşi mod în care se vorbeşte în revista „Nature” fiind numite electro-
ceutice, dar noi vom prezenta o cale natural , care poate activa circuitele neuronale ale unui
anumit organ sau esut şi putem lucra pe orice boal cronic sau preveni orice boal cronic .”
Un alt element ajut tor în cadrul protocolului de cercetare ar fi marcarea mitocondriilor cu
ajutorul proteinei fluorescente, despre care amintea şi profesorul Randy Scheckman. Aceast
protein a fost descoperit în anul 2008, iar colectivul de cercet tori a fost r spl tit cu un Premiu
Nobel21.
CONCLUZII ŞI IPOTEZE
Existen a biotransform rilor sub influen a psihicului deschide o nou direc ie de în elegere a
biologiei celulare umane, a geneticii umane, dar mai ales a fiziologiei, plus diverse aplica ii în
medicin şi psihologie. Aceasta nu contrazice paradigmele actuale şi principiile fundamentale ale
ştiin ei, ci le îmbun t eşte şi le extinde. Aplicarea practic a principiilor acestei noi forme de
cunoaştere poate contribui la înl turarea apari iei premature a maladiilor, încetineşte procesele de
îmb trânire, amplificând capacitatea corpului de a se autovindeca sau de a ob ine amelior ri
semnificative în cazul anumitor maladii şi st ri inflamatorii cronice.
Existen a biotransform rilor sub influen a psihicului creeaz premizele dezvolt rii unei fiin e
umane îmbun t ite din punct de vedere fiziologic, mental şi fizic. Aceasta va fi capabil de a
realiza efort fizic şi mental pe termen lung, având o capacitate îmbun t it de focalizare a aten iei,
pentru a rezolva probleme complexe la locul de munc . Indivizii care vor reuşi biotransformarea
vor avea necesit i alimentare reduse, reducerea orelor de somn la jum tate din necesarul zilnic al
unui individ lipsit de aceast calitate, beneficiind totodat de o stare interioar de satisfac ie, bucurie
neobiectivat şi s n tate pe termen lung.
Existen a biotransform rilor sub influen a psihicului vor contribui direct la dezvoltarea tuturor
calit ilor umane, indiferent de ras , sex, orientare religioas , dac teoria va fi predat în cadrul
orelor de preg tire şcolar , de la vârste tinere. Dar chiar şi atunci când cineva nu ar ajunge în timp
20
Surs : Nature, 11 aprilie 2013, vol. 496, pag 159
21
K. Ravilious, „Chemistry Nobel Prize Awarded for Glowing Protein Work”, in National Geographic News, (Online), October 8,
2008, Available: http://news.nationalgeographic.com/news/2008/10/081008-nobel-chemistry.html
271
util s cunoasc şi s aplice teoria biotransform rilor în via a sa, întregul proces poate fi aplicabil cu
rezultate bune şi foarte bune, pân în jurul vârstei de aproximativ 50 ani, dar f r a considera
aceast vârst ca fiind o limit precis . Cu toate acestea, cu cât vârsta e mai înaintat , cu atât mai
greu va fi de aplicat şi implementat acest mecanism fiziologic special.
Existen a biotransform rilor sub influen a psihicului poate fi studiat atât la modul teoretic, cât
şi practic, utilizând metodele clasice ale ştiin ei, în scopul dezv luirii unor noi fa ete ale acestui
fenomen fiziologic, nedescoperit şi momentan nerecunoscut în societatea occidental . Scopul
cercet rilor ştiin ifice e de a dovedi şi cuantiza efectele benefice ale biotransform rilor. Cu toate
acestea, biotransform rile sub influen a psihicului, nu pot fi studiate prin metodele conven ionale
accesibile specifice granturilor, ci este nevoie de o abordare neconven ional . Din acest motiv,
protocolul prezentat în acest capitol al c r ii, reprezint cea mai bun solu ie de a pune bazele unei
direc ii clare de cercetare.
Subsemnatul, împreun cu profesorul Siva Somasundaram de la UHV University,
Houston, Texas, c ut m sponsori şi/sau colabor ri cu orice persoane şi/sau institu ii interesate
s ajute dezvoltarea acestui proiect.
DISCUŢII CU STUDENŢII DE LA DEPARTAMENTUL DE MEDICINĂ AL UHV, HOUSTON, TEXAS, 2014
„Dup ce am citit primele câteva capitole, mi-am dat seama de faptul c aceast carte ajut
într-adev r la explicarea importan ei fiziologiei umane. Ea deasemenea explic importan a a tot
ceea ce consum m şi producem. Am citit manualul (academic – n.t.) de anatomie şi am înv at
despre func iile diferitelor organe dar aceast carte (Biological Transformations Controlled by the
Mind) p trunde ceva mai mult în detalii despre faptul c totul func ioneaz în corp în strîns
corela ie cu alte lucruri pe care le facem şi/sau le consum m.”
„Sunt de acord cu ceea ce autorul spune despre dependen a emo ional ce rezult din
modific rile biochimice. Pare s fie adev rat, deoarece uneori, ne str duim s nu prelu m stress şi
mai ales s nu plîngem dar pare foarte greu de a opri aceasta. Uneori, ne sim im mai bine dup un
plâns în compara ie cu situa ia când nu facem aceasta. Pare a fi o dependen şi uneori ştim c
face r u s n t ii, dar pur şi simplu nu ne putem împotrivi. Mi-a pl cut în mod deosebit partea în
care autorul a men ionat rolul vital al anumitor p r i ale creierului, precum glanda pituitar ,
pineal şi hipotalamusul. Nu am ştiut pân acum atât de multe detalii despre glanda pineal şi în
ce fel ea influen eaz centrii emo ionali ai creierului. Mi-a pl cut modul în care capitolele explic
influen a atitudinilor şi deciziilor noastre asupra s n t ii şi mai ales cum o poate influen a pe
termen lung. Eu cred c avem nevoie s ne tr im vie ile la modul cât mai împlinitor, limitând
stress.ul, dac vrem s avem un trai fericit lipsit de boal .”
„Lecturând capitolele 2 şi 3 din cartea „Biological Transformations: Controlled by the Mind-
Volume 1” am fost în mod special uimit de biomecanismele care au loc în corp, mai ales cele din
creier şi glandele cerebrale. De mai mul i ani m str duiesc s tr iesc o via f r stress şi simt şi
m simt ca şi cum, în ultima vreme, cu munca şi copiii şi tot mai multe responsabilit i, corpul meu
a început s m „taxeze” pe neaşteptate. Astfel, m-am trezit implicat în conceptul celor 5 atitudini
care favorizeaz biotransformarea. Un alt concept din carte, al rela iilor biunivoce, creier-emo ii-
glande seminale, a fost unul dintre cele mai importante pentru mine în mod special, dup ce am fost
martora unui preinfarct al so ului meu, determinat de stress, urmat de diagnosticul de
hipertensiune arterial . Dup ce am lecturat aceste capitole, acum sunt în stare s apreciez
importan a ştiin ific a modului în care se manifest energia noastr şi stilul de via , urm rind
fiecare atitudine. Prin alegeri nefaste ce corespund unor energii vitale sc zute şi diminuare a
aten iei ca şi mecanism energetic deterministic… capitolele 2 şi 3 mi-au ar tat faptul c stilul de
via al unei persoane poate influen a direct rezultatele traiului de zi cu zi şi s n tatea.”
Am primit peste 290 de pagini de aprecieri şi comentarii consemnate în perioada pred rii
acestei discipline studen ilor de la Departamentele de Medicin şi Biologie în perioada 2013 –
2015. Acesta a fost doar un scurt extras din relat rile lor. Profesorul Siva Somasundaram a
fost de acord s îmi trimit consemn rile dar s nu folosesc nic ieri numele studen ilor.
272
35. ALTE CERCETĂRI ÎN MEDICINA MITOCONDRIALĂ

Acest capitol are rolul de a eviden ia, foarte pe scurt şi condensat, cele mai importante cercet ri
şi descoperiri din domeniul medicinei mitocondriale. Ideile sunt prezentate sub forma unor citate
scurte, indicând sursa (link sau publica ie) de unde pute i afla mai mult (dac ave i o cunoaştere
temeinic în domeniul biologiei celulare şi moleculare).
Dar pentru cititorul nespecialist, este suficient s parcurg doar ideile principale, pentru a-şi
reg si mai mult speran în vindecare, încredere în rolul excep ional al mitocondriilor şi nu în
ultimul rând, de a îi trezi interesul pentru educarea biotransform rilor, care dup toate aparen ele şi
studiile de pân acum, se pare c au o contribu ie semnificativ , direct sau cel pu in indirect , la
creşterea num rului de mitocondrii disponibile şi a energiei necesar men inerii func iilor vitale,
toate acestea culminând cu îmbun t irea capacit ii de autovindecare.
Voi cita un scurt fragment din lucrarea profesorului Prof. dr. Mircea COVIC publicat pe
internet la data de 21 Aprilie 2012:
„Frecven a, diversitatea clinic şi complexitatea disfunc iilor mitocondriale, constitu ionale
sau dobândite, au fundamentat o disciplin nou de patologie uman interdisciplinar , numit
generic medicina mitocondrial 1. Au fost descrise peste 200 de fenotipuri patologice atribuite
alter rii genetice a func iei mitocondriale care, deşi au manifest ri variate, prezint o tr s tur
unificatoare constituit din deficitul balan ei energetice.
Sc derea produc iei de energie la nivel mitocondrial sub un prag critic antreneaz perturb ri
majore ale activit ilor celulare şi acumularea unor produşi metabolici toxici (de exemplu, lacta i),
traduse prin declinul capacit ii unor esuturi şi organe de a-şi îndeplini func iile specifice. Cele
mai afectate sunt, firesc, sistemul nervos şi muşchii scheletici dar, de fapt, toate organele pot
ajunge în stare de incapacitate func ional . Disfunc iile mitocondriale perturb îns şi alte roluri
importante ale mitocondriilor în procesele celulare: controlul ciclului celular şi al prolifer rii,
ini ierea apoptozei, r spunsul imun înn scut, diferite sinteze şi procese metabolice etc.
Termenul de boli mitocondriale se refer , de obicei, la fenotipurile patologice, preponderent
neuromusculare, produse de muta ii constitu ionale ale ADNmt sau ale genelor nucleare ce
codific proteine mitocondriale. Ele trebuie diferen iate de disfunc iile mitocondriale primare
determinate de acumularea, în timp, a unor muta ii somatice, dobândite, ale aceloraşi gene. Aceste
disfunc ii, care produc declinul produc iei de ATP şi perturbarea unor func ii celulare, au fost
descrise în procesul de senescen , precum şi în diferite boli comune, cum ar fi: unele boli
neurodegenerative, diabetul zaharat tip 2, cardiomiopatiile dilatative, cancerul, epilepsia,
obezitatea ş.a. Exist şi disfunc ii mitocondriale secundare produse de ac iunea unor factori externi
(toxine, infec ii virale sau numeroase medicamente) asupra sintezei sau func iei proteinelor
mitocondriale. Din aceast prezentare sintetic rezult c multiple specialit i medicale sunt
inerent confruntate cu patologia mitocondrial , fapt ce implic necesitatea recunoaşterii şi
diagnostic rii corecte a acestui tip de patologie, în contextul unui spectru simptomatic foarte larg
(manifest ri multisistemice) şi a unei mari variabilit i individuale de manifestare şi de severitate.
Semnele de debut ale bolilor mitocondriale pot ap rea în orice moment al ontogenezei, din
perioada antenatal pân la vârsta adult , iar spectrul simptomelor este foarte larg: manifest ri
oftalmologice, neuropatii periferice sau afect ri ale SNC, miopatii, disfunc ii hepatice, acidoz
tubular renal , anomalii cardiace, endocrinologice şi/sau metabolice etc.
Dup un interval de timp relativ scurt, semnelor ini iale li se adaug – invariabil – cele ale
afect rii neuromusculare. În general, semnele prezente la debut persist şi se agraveaz gradual,
asociindu-se cu manifest ri care exprim suferin a altor organe.Principalele elemente care
sugereaz implicarea alter rii func iilor mitocondriilor în etiopatogenia unei boli sunt:
• debutul cel mai adesea precoce şi evolu iarapid şi progresiv
• caracterul necoerent al asocierii semnelor şi simptomelor
• prezen a în tabloul clinic a unor combina ii de tr s turi atipice, inexplicabile
273
• afectarea concomitent a cel pu in trei organe care nu au în comun nici originea

embriologic şi nici func iile biologice
• modific rile recurente survenite în tabloul clinic cu ocazia unor evenimente precipitante
(infec ii, efort, medicamente etc.).
Dificult ile diagnosticului bolilor mitocondriale sunt determinate de efectele variate ale
afect rii de la un organ la altul (în principal, din cauza fenomenului de heteroplasmie descris în
articolul anterior) şi de gradul diferit de severitate – de la un bolnav la altul.”22
ÎMBĂTRÂNIREA PREMATURĂ ŞI MITOCONDRIILE
În acest articol, publicat on-line23, având subtitlul „Conexiuni cu Maladiile Degenerative”,
autorii (nespecifica i) men ioneaz urm toarele: „Exist multe teorii despre cauzele îmb trânirii,
dar una dintre cele mai importante e legat de rolul mitocondriilor. Medicina Mitocondrial ar
putea fi cea mai mare promisiune în ceea ce priveşte oprirea, reversul şi chiar vindecarea
maladiilor degenerative.
Medicina Mitocondrial ar putea ajunge s fie noul trend al medicinei. Disfunc ia
mitocondrial este neîndoielnic legat de maladiile degenerative, care apar la vârstnici, deoarece
exact aceeşi disfunc ie a fost descoperit la cei tineri, determinând ceea ce se numeşte îmb trânire
prematur . S-a pus întrebarea, de ce unii tineri sufer de aceleaşi boli de care sufer cei vârstnici?
Principalele maladii degenerative determinate de o disfunc ie mitocondrial sunt: Diabetul de
tip 2, Mielitele, Parkinson, Alzheimer, accidentul vascular cerebral, dementia şi cancerul. Desigur,
problema disfunc iei mitocondriale nu reprezint cauza unic a acestor maladii. Unele din ele apar
doar printr-o combina ie a mai multor factori, printre care se num r şi cel mitocondrial. Bolile
aşa-numite autoimune par a avea o cauz mitocondrial , precum scleroza multipl , lupus, şi artrita
reumatoid . Mitocondria consum peste 80% din oxigenul respirat şi ofer peste 90% din energia
total de care au nevoie celulele pentru a func iona corect.”
Articolul e deosebit de interesant şi merit lecturat în întregime. Autorii24 unui articol intitulat
„Controlul Mitocondrial Asupra Vie ii, Stresului şi Mor ii Celulei”, publicat şi on-line25 au explicat
rolurile mitocondriei în celul , eviden iind faptul c aceste organite controleaz apoptoza celular ,
stresul oxidativ, circuitele anabolice şi catabolice, procese de necroz programat (considerate a fi
non-apoptopice), autofagie (fisiunea şi fuziunea mitocondrial ), precum şi o serie de procese vitale
ale celulei, atât în faza embrionar , cât şi postembrionar de dezvoltare. Mitocondria are rol în
men inerea homeostaziei esuturilor adulte.
În revista Human Reproduction, Vol. 18, Nr. 3, pag. 550-556, din anul 2003, autorii26 au
publicat un studiu ştiin ific despre influen a creşterii num rului de molecule de ADN mitocondrial,
din mitocondriile celulelor reproduc toare la b rbat, în apari ia şi/sau favorizarea infertilit ii. În
mod normal, o mitocondrie din celula reproduc toare la b rbat con ine cel mult 11 molecule de
ADN mitocondrial (de form circular ). Aceasta înseamn c dac o celul somatic sau
reproduc toare, poate con ine un num r de mitocondrii, ce variaz , de exemplu, între 10 şi 1000,
atunci num rul total de molecule de ADN mitocondrial (de form circular ), ar putea fi cuprins
între 100 şi 10.000.
Lucrul care mi-a atras aten ia în mod excep ional la acest articol este urm toarea fraz :
„Ovocitul poate con ine, în medie, cel pu in aproximativ 200.000 de molecule de ADN
mitocondrial, dar care e asociat cu o stare bun de fertilitate, în timp ce la spermatogenez ,
creşterea exagerat a num rului de molecule de ADN mitocondrial, e asociat cu infertilitate”.
Ceea ce m intereseaz din punct de vedere al biotransform rilor este faptul c din aceast
afirma ie rezult c ovocitul la femeie con ine cel pu in 20.000 de mitocondrii (în accep iunea
faptului c o mitocondrie ar con ine maxim 11 molecule de ADN mitocondrial).
22
http://www.viata-medicala.ro/Medicina-mitocondrial%C4%83.html*articleID_5103-dArt.html
23
http://www.heattreat.ca/aging.php
24
Lorenzo Galluzzi, Oliver Kepp, Christina Trojel-Hansen, Guido Kroemer
25
http://circres.ahajournals.org/content/111/9/1198
26
P.May-Panloup, M-F.Chretien, F.Savagner, C.Vasseur, M.Jean1, Y.Malthiery1 şi P.Reynier
274
Not : În ceea ce priveşte infertilitatea la b rbat, conform celor men ionate în articol, ea
depinde de creşterea exagerat a num rului de molecule de ADN mitocondrial dintr-o mitocondrie
şi nu de num rul de mitocondrii din partea median a spermatozoidului, pentru c e logic s existe o
diferen major între acestea dou . Ei au num rat toate moleculele din mostrele prelevate, deoarece
aparatele le centrifugheaz , celulele sunt distruse, iar la o anumit vitez de rota ie se pot separa
moleculele, care apoi sunt num rate automat.
Este interesant de men ionat faptul c acelaşi colectiv de autori a publicat un alt studiu
asem n tor, în revista Molecular Human Reproduction Vol. 7, Nr. 5 pp. 425-429 din anul 200127,
dar cu referire la infertilitatea la femeie, atunci când num rul de molecule de ADN mitocondrial (şi
deci implicit al mitocondriilor din ovocit) scade foarte mult, ar tând faptul c , un ovocit s n tos,
foarte fertilizabil, ar putea con ine pân la 598.000 de molecule de ADN mitocondrial, de unde
rezult c trebuie s existe cel pu in 59.000 de mitocondrii (în accep iunea faptului c o mitocondrie
ar con ine maxim 11 molecule de ADN mitocondrial).
Probabil un singur ovocit ar putea g zdui chiar 100.000 de mitocondrii. Este uşor de imaginat
cât de mare este poten ialul energetic şi vital care s-ar putea ob ine prin biotransformare. În
compara ie cu o celul reproduc toare la b rbat (despre care se estimeaz c ar putea con ine între
50 şi 100 de mitocondrii), un singur ovocit la femeie, ar putea con ine pân la de 2000 de ori mai
multe mitocondrii.
Acesta e un „mic” detaliu care nu trebuie sc pat din aten ie. Desigur, autorii articolului
studiaz aceste elemente statistice din cu totul alte motive, dar aceast informa ie este deosebit de
util şi din punct de vedere al biotransform rilor.
Cu toate acestea, problema cea mai mare în cazul menstrua iei la femeie, nu este doar pierderea
acestei celule foarte vitale ci a fluidelor menstruale. Ele sunt formate mai ales din sânge, esutul
endometrial (având o componen complex ce se reface lunar cu anumite cheltuieli din partea
organismului) şi o mul ime de substan e cu caracter vital, precum hormoni, care sunt antrenate toate
împreun spre exterior în perioada menstrua iei.
Femeia care nu foloseşte biotransformarea fluidelor menstruale plus ovocitul are şanse mari de
a pierde şi alte fluide, precum aminoacizi, proteine, acizi graşi, sare şi altele, în timpul actului
amoros.
Femeia care a ob inut biotransformarea fluidelor menstruale plus ovocitul nu mai pierde aceste
substan e, nu mai prezint scurgeri menstruale (deşi procesul menstrua iei nu este afectat), iar
ovocitul este biotransformat, probabil în mod asem n tor cu celula reproduc toare la b rbat, dar
acest fapt nu a fost înc studiat şi demonstrat ştiin ific.
FUZIUNEA ŞI FISIUNEA MITOCONDRIALĂ ÎN CELULĂ
În cadrul articolului numit „Fuziunea şi fisiunea mitocondrial în via a şi moartea celulei”
publicat în revista Nature28 Volumul 11, decembrie 2010, pag 872-875, de Benedikt Westermann,
profesor la Institutul de Biologie Celular a Universit ii Bayreuth din Germania, se precizeaz
faptul c mitocondriile sunt capabile s se uneasc între ele (fuziune) sau s se divid (fisiune), fapt
care are anumite consecin e.
Dac mitocondriile fuzioneaz , atunci cea nou format va oferi ofer un poten ial energetic
mult mai bun, decât fiecare luat separat, iar acesta e un avantaj pentru celulele active metabolic.
Dac mitocondriile fisioneaz , adic se divid, atunci se genereaz o serie de organite distincte din
punct de vedere morfologic şi func ional (f r nucleu), motiv pentru care fisiunea şi fuziunea
mitocondrial sunt interconectate.
O alt necesitate a fisiunii mitocondriale se resimte în distribu ia uniform a unei re ele
mitocondriale astfel încât s nu r mân zone prea extinse, la nivelul citozolului, care s fie lipsite de
mitocondrii. O distribuire optim necesit diviziuni precise ale re elei în unit i mai mici
transportabile. Acest lucru are importan mai ales în cazul celulelor de lungimi foarte mari, precum
neuronii.
27
http://molehr.oxfordjournals.org/content/7/5/425.full
28
www.nature.com/reviews/molcellbio © 2010 Macmillan Publishers Limited. Şi
http://www.nature.com/nrm/journal/v11/n12/full/nrm3013.html
275
36. TRANSMUTAŢIA BIOLOGICĂ ŞI VITALITATEA

Cuvântul transmuta ie este foarte apropiat celui de alchimie, care sus ine ideea transform rii
metalelor în aur. Hinduşii şi filosofiile tantrice definesc transmuta ia în termeni de transformare a
ceva în energie. Deşi acest concept îşi are originile în ezoterism, în prezent el se bucur şi de o
abordare ştiin ific .
Pentru a în elege conceptul de biotransformare (care cuprinde transmuta ia şi transsublimarea),
este nevoie s cunoaştem materia biologic care manifest aceste propriet i. Momentan nu exist
suficiente studii pentru a pune în eviden aceste biotransform ri, ci doar observa ii experimentale
indirecte legate de efectele prezen ei sau pierderii respectivei substan e din corp în func ie de
anumi i factori. Vom vedea în continuare de ce aceste materii biologice pot deveni, în anumite
condi ii, adev rate resurse de energie vital .
Un simplu ra ionament, dar care momentan nu are şi o demonstra ie ştiin ific complet , ne
sugereaz faptul c ele trebuie s aibe o leg tur , cel pu in indirect , cu starea sa de vitalitate a
organismului. Prin aceasta în elegem faptul c exist mai multe modalit i prin care organismul
biologic îşi creeaz energia necesar proceselor fiziologice. Modalitatea clasic cunoscut este prin
metabolizarea hranei şi respira ie. Vom vedea în continuare c mai exist o modalitate suplimentar
de a ob ine aceste energii necesare men inerii func iilor vitale din organism, însumându-se celor
deja ob inute prin metabolizarea hranei.
Dintre toate tipurile de substan e, celule şi esuturi, care exist în organismul uman, doar una
singur posed aceast caracteristic special şi anume aceea de a perpetua via a într-un nou
organism. Pentru ca o celul s fie înzestrat cu aceast proprietate special , ea trebuie s fie
capabil s stocheze o cantitate foarte mare de informa ie matriceal (un tipar capabil de a dirija
multiplic rile, specializ rile şi aranj rile ulterioare a celulelor care vor constitui noul organism
biologic), doar o parte a acesteia fiind prezent în codul genetic.
În plus, ea trebuie s con in o anumit form de energie poten ial (din fizic , energie
poten ială = energie nemanifestat , care poate s se transforme într-o energie de tip cinetic dac
sunt îndeplinite anumite condi ii). Probabil ecua ia s-ar scrie sub forma:
Informa ie ÎEnergie Poten ial ÎEnergie Cinetic Î Materie Biologic (a)
Trebuie s presupunem c ecua ia (a) este prezent în Natur dintotdeauna şi func ioneaz
independent de conştiin a uman . Natura întotdeauna încearc s dezvolte forme de via care
evolueaz de la simplu la complex şi acest proces nu se opreşte niciodat . Dar atunci când a ap rut
„mintea”, ea a favorizat manifestarea unui proces invers, ce poate fi explicat astfel:
Mintea + Materia Biologic ÎEnergie Cinetic Î Energie Poten ial Î Informa ie (?)
Atunci când au loc condi iile necesare pentru ca cele dou tipuri de celule s se întâlneasc în
interiorul unui mediu comun, optim dezvolt rii, din biologia clasic afl m faptul c are loc un
proces de fecundare. În urma acestui proces, încep s se declanşeze programele automate complexe
prin intermediul c rora se produc diviziunile celulare, apari ia celulelor cu func ie prestabilit ,
apari ia esuturilor, organelor, sistemelor etc., conform celor cunoscute din biologia clasic . Cu
toate acestea, este necesar s ne punem urm toarea întrebare: ce se întâmpl cu organismul uman
(masculin, respectiv feminin), în toate celelalte situa ii din via , când nu se doreşte utilizarea
conştient a func iei de reproducere în scopul creerii unor urmaşi?
O alt disciplin , numit psihologie, ne argumenteaz faptul c în acele situa ii fiin ele umane
doresc exclusiv s tr iasc experien e senzoriale profunde cunoscute şi sub numele de st ri extatice.
Aşa dup cum ve i lectura în capitolele urm toare, ele nu sunt altceva decât automatisme ce
func ioneaz în baza unei set ri a naturii speciei umane pentru a preveni extinc ia. Dincolo de orice
îndoial , se poate afirma faptul c amestecul seminal este cel mai bogat amestec de substan e
nutritive produse de organism, în compozi ia sa reg sindu-se cele mai mari cantit i de nutriente,
vitamine şi substan e esen iale pe care corpul le utilizeaz zilnic.
276
Tabelul29 ilustreaz concentra iile procentuale a celor mai importante componente şi rolul
acestora în organism. În acest fel, ingredientele necesare creerii unei noi fiin e sunt prezente în
oricare din celulele care au aceast înzestrare natural şi anume celulele reproduc toare, care în
cazul omului sunt cunoscute sub denumirea de spermatozoizi, respectiv ovocite. Dac ele se
dezvolt în medii diferite, nu pot s produc o conversie a st rii poten iale de energie şi informa ie
într-o stare de tip cinetic (adic de execu ie a programului implicit de generare a unui nou
organism). Cu toate acestea r spunsul psihologiei la întrebarea, anterior amintit , este incomplet,
deoarece, în urma manifest rii necontrolate şi needucate a acestor experien e senzoriale profunde,
fiin ele umane determin apari ia mecanismelor de fecundare (prevenindu-se totuşi manifestarea
concret a acestei func ii prin diferite metode) adic eliminarea substan elor seminale în mediul
exterior sau în mediul intern feminin.
Ceea ce scap aten iei
cercet torilor este faptul c acele
substan e şi celule se refac cu o
anumit cheltuial de resurse biologice
care pune organismul în dificultate pe
m sura trecerii timpului. Aceste
cheltuieli de refacere a materiei
seminale, pierdut foarte des, pot avea
anumite repecusiuni, pentru unii
indivizi, în func ie de anumi i factori
care vor fi analiza i în capitolele
urm toare.
Cheltuielile de refacere a
resurselor vitale în cazul organismului
feminin se refer mai ales la refacerea
cantit ii de sânge şi a ovocitelor care se creeaz în perioada fertil , cunoscut în biologia clasic
sub numele de ciclu menstrual. Pentru a avea o în elegere mai clar a importan ei acestor resurse cu
caracter vital v prezent m, drept exemplu, principalele componente ale lichidului seminal. Datorit
acestor biocomponente, diviziunea celular se produce rapid pentru a forma o nou structur fizic
din trilioane de celule în numai 9 luni. Conform ştiin ei medicale, lichidul seminal necesit
prelucrarea, de c tre toate glandele aparatului reproduc tor, a unor cantit i de celule stem produse
de m duva hematogen pentru a fi transformate în celule reproduc toare la care se adaug
prelucrarea celorlalte biocomponente necesare între inerii şi maturiz rii acestora. Organismul
depune un efort considerabil pentru a reface periodic 5 ml de lichid.
Revenind la esen a întreb rii anterior amintite, logica şi ra ionamentele cele mai fireşti ne
îndeamn s credem c eliminarea excesiv şi repetat a unor cantit i însemnate (din aceste tipuri
de substan e şi celule) supune organismul la un efort de recuperare (care e un mecanism dirijat din
subconştient, asemenea b t ilor inimii sau a respira iei), folosind un consum ridicat de alimente
bogate în gr simi şi proteine de origine animal la care se adaug somnul prelungit. Aceste dou
aspecte sunt considerate fireşti şi naturale deoarece se aplic tuturor fiin elor umane, dar realitatea
este cu totul alta. Subliniem faptul c afirma iile prezentate se bazeaz , momentan, exclusiv pe
observa ii experimentale. Aproape orice individ aflat la o etate situat în intervalul 25-50 ani poate
confirma simptomele de oboseal şi anemie, direct propor ional cu gradul s u de eficientizare a
ob inerii energiei vitale şi cu înaintarea în vârst . Astfel, dac randamentul de producere a energiei
vitale este foarte bun, atunci simptomele amintite pot lipsi aproape în totalitate.
Pe de alt parte, persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 10 şi 25 ani rareori pot confirma
experimental aceste observa ii, deoarece în cazul lor refacerea resurselor biologice cu caracter vital
se face f r un efort sesizabil. El exist , dar nu poate fi sesizat, deoarece în aceast perioad a vie ii
randamentele de func ionare a tuturor proceselor biologice şi fiziologice ale organismului sunt
excep ional de bune (la to i oamenii s n toşi).
29
http://en.wikipedia.org/wiki/Semen
277
În realitate, aceste procese de „refacere” se produc cu un randament care scade cu trecerea

anilor, datorit acumul rilor de toxine alimentare precum şi a altor factori. Vom analiza în
continuare factorul alimentar. Creşterea prematur a toxicit ii în organism determin (aşa dup
cum e de aşteptat) apari ia prematur a unor maladii, acest lucru fiind atribuit unei explica ii
ambigue precum „îmb trânirea”. Dar faptul c nu to i vârstnicii sufer de boli vine în contradic ie
cu aceast afirma ie, chiar dac num rul lor este foarte mic. Chiar dac unele cercet ri recente, în
domeniul geneticii, atribuie îmb trânirii activarea unei anumite gene, apari ia bolilor este
determinat de factori psihici şi emo ionali care determin activarea genelor. Îns , nu exist nicio
îndoial asupra faptului c acumularea toxinelor alimentare pe pere ii intestinelor este o cauz
major în apari ia prematur a unor disfunc ionalit i la nivelul sistemelor şi organelor.
Este unanim acceptat ideea c sângele este cel mai important element din care se fabric
celulele reproduc toare şi substan ele nutritive necesare amestecului seminal. Tuturor acestor
chestiuni li se adaug importan a nutri ional excep ional pe care o are amestecul seminal pentru
corp. Conform celor declarate de Dr. Stephen T. Chang:
„Testiculele produc spermatozoizi şi hormoni, prostata produce nutrien i şi hormoni care
îmbog esc amestecul seminal final. Aceste secre ii contribuie la men inerea vital a
spermatozoizilor şi asigur condi ii de mediu speciale. Practic, acest amestec con ine tot ceea ce
con ine o mas bogat în proteine, vitamine, minerale, aminoacizi etc. Termenul de ejaculare nu
este potrivit, deoarece se refer la „a sosi înspre”. Cuvântul corect ar fi „evacuare”, deoarece tot
ceea ce înseamn sutele de milioane de spermatozoizi, hormoni, vitalitate etc., inclusiv o mic parte
a personalit ii umane sunt evacuate în mediul exterior. Acest eveniment sacrific inutil fizicul,
psihicul şi vitalitatea unei fiin e umane”.
Dr. Chang este un om de ştiin recunoscut, atât în medicina chinez , cât şi în cea occidental ,
dar compara ia pe care o face domnia sa între echivalentul vital ob inut prin metabolizarea acelor
produse alimentare şi echivalentul vital ob inut prin biotransformarea a 4 ml de amestec seminal nu
poate fi validat ştiin ific.
În cel mai bun caz o putem asocia unui reper aproximativ prin care putem în elege c
organismul biologic posed resurse semnificative. Acestea prin biotransformare devin utilizabile,
trecând astfel dintr-o stare poten ial (materie) într-o stare cinetic (energie bioplasmatic ).
În cartea „Sexologia Tao”30, Dr. Chang prezint o compara ie între injaculare şi ejaculare. El
afirm c injacularea este un factor determinant care conduce la prelungirea men inerii erec iei şi
longevit ii. În sexologia taoist , b rbatul are orgasm f r s ejaculeze; în schimb dac el
„injaculeaz ”(…) atunci ejacularea poate fi transformat într-un orgasm îmbun t it, iar s mân a
este „reciclat ” chiar de la nivelul prostatei şi biotransformat . El mai afirm c taoiştii antici
credeau c existen a corpului uman se datoreaz în primul rând aliment rii continue cu energie
„venind în esuturi şi organe”. În acelaşi fel, s n tatea este asociat cu o astfel de energie, iar
epuizarea ei determin dezechilibrarea corpului şi apari ia bolii.
Astfel, dup spusele Dr. Chang, „Taoiştii antici au cercetat şi au descoperit o cale pentru
b rbat s aib un orgasm şi mai pl cut f r a ejacula, s re in şi s foloseasc propria sa energie
vital .” Când explic natura biologic a orgasmului şi contactului sexual f r ejaculare, Dr. Chang
face o analogie comparând orgasmul masculin cu escaladarea muntelui. Desigur ideile şi principiile
specifice culturii chineze nu pot fi considerate ad literam ştiin ifice, ci trebuie coroborate cu
numeroase date experimentale pentru a le putea valida, aşa dup cum va fi explicat pe parcurs. O
parte dintre afirma iile dr. Chang, pot fi confirmate de observa ii experimentale ale unor persoane
s n toase cu vârste cuprinse între 25 şi 50 ani.
Pe lâng aceste pierderi seminale, s-a mai observat faptul c b rba ii sufer de dureri de cap,
tulbur ri nervoase, frecvente sl biciuni în urinare, usc ciunea gurii şi a ochilor. Mul i au atribuit
unui astfel de eveniment o pierdere drastic de longevitate şi tinere e. Aşa cum se ştie, în mod
obişnuit, b rba ii nu îşi pot reveni rapid postejaculare, neputând sau având dificultate s ob in o
nou erec ie. Astfel de orgasme obişnuite nu îi dau b rbatului posibilitatea s îşi ridice partenera la
cele nou nivele ale unui orgasm complet. Din contr , tipul de orgasm (încurajat şi de sexologia
taoist ) este numit orgasm superior. Orgasmul superior, m surând 98%-99% pe scala orgasmului
30
Titlu original: The Tao of Sexology ISBN 0-942196-03-1
278
natural, este repetitiv şi dureaz atât cât vrea b rbatul. Orgasmul obişnuit, m surând 100% pe scala
orgasmului, dureaz doar o jum tate de secund . Desigur, Dr. Chang nu cunoaşte anumite detalii.
De aceea injacularea, cum o mai numeşte Dr. Chang, permite b rbatului s manifeste o bucurie
continu . Dup Dr. Chang, orgasmul superior poate dura mai multe ore – cu condi ia ca injacularea
s fie controlat şi aplicat corespunz tor de c tre b rbat.
Deşi aceast aspect poate p rea atractiv pentru un individ din societatea occidental , el este
rareori aplicat practic deoarece exist un moment critic de foarte scurt durat când apare o lips
(aproape) total de conştien a st rii extatice la 98-99% din scala orgasmului natural, iar aceasta
determin atingerea procentului de 100% care e specific orgasmului cu desc rcare şi care în acelaşi
timp va întrerupe imediat starea extatic prin apari ia unor reac ii chimice la nivelul creierului. În
aparen ne afl m în fa a unui cerc vicios f r ieşire, dar observa ii experimentale recente ne indic
faptul c se poate dep şi aceast limitare.
Aşa cum spune Dr. Chang, „Sexul este parte din via . Deoarece se revars peste via şi
pl cere, este prea pre ios pentru a se abuza de el. În ceea ce-i priveşte pe cei care ob in virtu ile
tandre ii, drept ii, în elepciunii, onestit ii şi curteziei, (…) lor li se dau cheile pentru un plan mai
înalt de sexualitate, aşa încât ei pot s -şi g seasc drumul afar din labirintul durerii, neîn elegerii
şi r ului (…) şi în consecin pot savura etern pl cerea sexual ”1,2,3.
Ceea ce dr. Chang nu ne spune este cum anume se poate ajunge acolo, deoarece societatea
occidental are un alt mod de via , gândire şi tr ire interioar decât cele din orient. Experien e
recente şi observa ii experimentale ale autorului acestei c r i precum şi a altor subiec i, au dezv luit
faptul c exist o în elegere şi un ra ionament pe baza c ruia se poate educa un mecanism de
biotransformare. De asemenea, se poate teoretiza (f r a greşi prea mult) faptul c ejacularea
repetat este asociat anumitor factori de risc care amenin s n tatea, datorit pierderii unor
componente nutritive foarte importante (lecitin , calciu, fosfor, fier, colesterol, vitaminele E şi B,
nuceloproteine şi hormoni masculini).
Organismul trebuie s depun un efort (ce creşte odat cu înaintarea în vârst ) pentru a
reînlocui substan ele nutritive pierdute, eveniment care determin apari ia unei devitaliz ri şi
sl biciune fizic .
Pe de alt parte, elementele hr nitoare ale esuturilor, dar mai ales ale creierului şi sistemului
nervos, sunt ob inute în primul rând prin reabsorbirea amestecului seminal în circuitul sanguin (mai
pu in celulele reproduc toare care aşa dup cum vom încerca s explic m pe parcurs,
transsublimează într-o alt stare de agregare numit stare bioplasmatică). Singurele celule din
corpul uman care con in lecitin , colesterol şi fosfor sunt celulele neuronale şi reproduc toare.
Aşadar, se poate preciza faptul c substan ele nutritive ale amestecului seminal la b rbat
contribuie la men inerea vitalit ii organismului, iar spermatozoizii favorizeaz , prin transsublimare,
îmbun t irea tuturor proceselor cognitive şi a proceselor intracelulare, având o ac iune direct
asupra componentelor bioinforma ionale explicate pe parcursul acestei lucr ri.
Not :
Momentan, opiniile dr. Chang nu sunt împ rt şite de al i cercet tori. În accep iunea majorit ii
oamenilor de ştiin occidentali nu exist nici o alt stare de fericire decât aceea care se rezum la
studiul ştiin ific aprofundat, ob inerea unor rezultate care s fie validate prin experimente, orice
altceva din via fiind considerat un aspect secundar, inclusiv rela iile intime personale. Acestea
sunt rezultatul unei manifest ri pur mentale raportat unei forme estetice exterioare.
Exist şi excep ii de la aceast „regul ”, ele situându-se fie în tab ra extremist , fie în cea
nonconformist (ambele negând, mai mult sau mai pu in, principiile fundamentale ale cunoaşterii
ştiin ifice). În calitate de jurnalist, am obliga ia s informez cititorii asupra tuturor opiniilor care
exist în leg tur cu chestiunile abordate.
S-au folosit citate, rezumate şi comentarii personale pe baza studierii urm toarelor articole:
1
http://www.enlightened-spirituality.org/Taoism.html&w=dr+st+chang+transmutation+transmute&d=Sr4-
B0fiR211&icp=1&.intl=us
2
http://home.iae.nl/users/lightnet/world/transmutation2.htm
3
http://www.needyhelper.com/the-tao-of-sexology-by-stephen-t-chang/
279
37. TEORII ALE TRANSMUTAŢIEI BIOLOGICE

Profesorul japonez Kikuo Chisima, membru fondator al Societ ii de Neohematologie a afirmat
urm toarele:
„Este unanim acceptat şi recunoscut faptul c ştiin ele moderne, în special biologia şi ştiin ele
medicale, au atins o dezvoltare excep ional . Dar nu trebuie s sc p m din vedere contradic ia
dintre ele şi starea de boal . Prin aceasta vreau s spun c pe m sur ce ştiin ele medicale
avanseaz , tot mai mul i pacien i sufer de boli cronice incurabile, precum cancer, boli
cardiovasculare, accidente cerebrale şi vasculare şi altele. Aceasta sugereaz faptul c , probabil,
medicina occidental modern are unele lacune în principiile sale terapeutice.”31
Dup p rerea profesorului Kikuo Chisima, acele lipsuri ar putea fi atribuite urm torilor factori:
a) Gândire inadecvat asupra vie ii (logic formal , mecanisme insuficient explorate şi
materialism);
b) În elegerea greşit a originii şi func ion rii eritrocitelor (celulelor roşii).
Biologul german von Herzeele a afirmat: „Transmuta ia biologic este nu doar posibil , ci e o
realitate. De unde ştim asta? Gândi i-v ! Plantele fac aceasta în fiecare zi.”
Herzeele a realizat câteva sute de experimente în laboratorul s u din Berlin, în ciuda opozi iei
ştiin ei medicale ortodoxe, dovedind c transmuta ia biologic este o realitate. Pe lâng aceşti
savan i, numeroşi al i oameni de ştiin au contribuit la explorarea subiectului transmuta iei
biologice.
Biochimistul H. Komaki de la Universitatea Mukogawa din Japonia a descoperit faptul c
anumite familii de alge şi microorganisme precum Aspergillus Niger şi Saccharomyces Cerevisiae
pot sintetiza potasiu din alte elemente, în perioada de creştere (vezi Komaki, H. „Sur la formation
de sels de potassium par différentes familles de microorganismes dans un milieu sans potassium”,
Revue de Pathologie Comparee, Paris, September 1965 şi Komaki, H. „Production de proteines par
29 souches de microorganismes et augmentation du potassium en milieu de culture sodique, sans
potassium”, Revue de Pathologie Comparee, Paris, April 1967).7,8,9
În anul 1975, chimiştii O. Heroux şi D. Peter, din cadrul Departamentului de Ştiin e Biologice
al Consiliului Na ional de Cercetare din Canada, au desf şurat un experiment am nun it şi
meticulos pe şobolani (vezi Heroux, O. şi Peter, D., „Failure of balance measurements to predict
actual retention of magnesium and calcium by rats as determined by direct carcass analysis”,
Journal of Nutrition, 1975, volume 105, pages 1157-1167). Ei au m surat cantitatea de magneziu
(Mg) asimilat de şobolani din ap , hran şi aer, respectiv cea excretat sub form de urin şi fecale
în 3 perioade de timp: 69 zile, 240 zile, respectiv 517 zile.
În situa ia în care şobolanilor li s-a oferit o diet în care cantitatea de magneziu (Mg) a fost mai
mic decât cea excretat , s-ar fi aşteptat rezultatul anticipat de sceptici, adic sc derea cantit ii de
magneziu din corpul acestora. În realitate, chiar şi dup 517 zile de experimente, şobolanii au fost
s n toşi iar corpul lor a produs continuu magneziu, fiecare organism con inând în medie cca. 82 mg
magneziu.
M sur torile au fost realizate prin spectroscopie atomic de absorb ie. Heroux şi Peter au
verificat aceste m sur tori cu ajutorul a înc dou laboratoare (cel al Departamentului de Chimie al
Centrului Na ional de Cercetare şi al Universit ii McMaster)10,11. Rezultatele au fost identice.
Cercet torii au propus o nou verificare a rezultatelor prin metode de activare neutronic
distructiv şi emisii spectrografice. Rezultatele au fost confirmate din nou, dar nu au mai fost
repetate, deoarece animalele au fost sacrificate în timpul celor dou tipuri de analize. Cercet torii au
afirmat faptul c exist şi alte metode de a demonstra prezen a reac iilor de transmutare la plante,
animale şi om, f r s fie necesar sacrificarea subiec ilor.
31
Surse de informare: http://www.oceanplasma.org/documents/transmuteation.html;
http://www.thebirdman.org/Index/Others/Others-Doc-Science&Forteana/+Doc-SciencePlantPhenomena/Biological
TransmutationOfElements--Animals.htm; http://home.iae.nl/users/lightnet/world/transmutation3.htm
280
Biologul Alexis Carrel (1873-1944) a demonstrat în anul 1912 c unele dintre celulele
muşchiului cardiac al unui embrion de g in pot supravie ui în laborator o perioad de timp
indefinit . Au fost p strate timp de 34 ani, deoarece, la un an dup moartea sa în 1944, s-a
considerat c nu mai este necesar continuarea experimentului10,11.
În cartea „Biological Transmutation” (Swan House Publishing Co. Binghamton, NY, 1972),
chimistul francez Louis Kervran, membru al Consiliului de Igien din Paris, a precizat c apa de
mare con ine 0,042% calciu, îns un crab îşi poate sintetiza o carapace nou în mai pu in de 24 ore7.
Analiza corpului biologic al crabului relev faptul c sursele sale de calciu ar putea oferi
acestuia cel mult 3% din necesarul unei carcase complete (chiar dac s-ar însuma şi carbonatul de
calciu depozitat în hepatopancreas).
În ape lipsite de calciu, scoicile îşi pot crea o carcas solid pe baz de calciu iar acest fapt a
fost dovedit în Laboratorul Maritim de la Roscoff: „Scoicile şi alte viet i marine îşi pot sintetiza
carcase pe baz de carbona i de calciu, chiar dac din mediul acvatic a fost îndep rtat întreaga
cantitate de carbonat de calciu.” (Kervran 1972, p.58).
Desigur, odat cu trecerea timpului, carcasa lor ar deveni tot mai slab , deoarece formele de
via tind s se readapteze în permanen noilor condi ii de mediu. 7
Experimente şocante efectuate în anul 1904, de c tre René Quinton, asupra unor specii de câini
(repetate ulterior dup 60 ani) au dovedit c înlocuirea complet a celulelor roşii din sânge cu
solu ie diluat de ap de mare i-a men inut în via f r probleme. În acest caz, apa m rii ar
reprezenta un fel de plasm biocompatibil cu organismul câinilor. Testele de laborator au
eviden iat faptul c la numai dou zile dup aplicarea acestei proceduri, organismul canin a
regenerat jum tate din num rul de celule roşii, iar dup înc dou zile analizele sanguine au fost în
limite normale. Animalele astfel „tratate” au supravie uit înc 5 ani. (conform „L'eau de mer -
milieu organique”, 1904)10.
Al i cercet tori (vezi Aspect şi Grangier 1986, Bransden şi Joachain 1989, p.671-681, Chiao et
al 1993, Squires 1990, p.173, Rae 1986, p.25-44, şi Penrose 1990, p.369)1-6 sunt de p rere c
anumite mamifere marine precum crabii, scoicile şi racii respectiv animale terestre care depun ou
pot sintetiza alchimic calciu (Ca) din alte elemente, conform reac iilor (A):
(A) Mg + O ⇒ Ca, respectiv K + H ⇒ Ca
Exist şi opinii care afirm c ar exista şi reac ii biologice inverse celor de transmutare, un fel
de fisiune la rece, reprezentate în ecua iile (B):
(B) Ca ⇒ Mg + O, respectiv Ca ⇒ K + H
În contradic ie cu aceste afirma ii, scepticii afirm c în cazul animalelor men ionate nu se
cunosc indivizi care „sufer ” deficien e de calciu sau magneziu (Mg), care ar suferi de osteoporoz ,
de exemplu. Asemenea deficien e severe întâlnite la specia uman sugereaz faptul c o simpl
diet bogat în potasiu (K) nu este suficient pentru a înl tura maladia, chiar dac aceasta ar fi
administrat popula iei cu risc de osteoporoz , mai înainte ca boala s devin manifest clinic.
În cartea „Biological Transmutation”, (Swan House Publishing Co. Binghamton, NY, 1972),
chimistul francez Louis Kervran, membru al Consiliului de Igien din Paris, a precizat c apa de
mare con ine 0,042% Ca, îns un crab îşi poate sintetiza o carapace nou în mai pu in de 24 ore 7.
Analiza corpului biologic al crabului relev faptul c sursele sale de calciu ar putea oferi
acestuia cel mult 3% din necesarul unei carcase complete (chiar dac s-ar însuma şi carbonatul de
calciu depozitat în hepatopancreas).
În ape lipsite de calciu, scoicile îşi pot crea o carcas solid pe baz de calciu iar acest fapt a
fost dovedit în Laboratorul Maritim de la Roscoff: „Scoicile şi alte viet i marine îşi pot sintetiza
carcase pe baz de carbona i de calciu, chiar dac din mediul acvatic a fost îndep rtat întreaga
cantitate de carbonat de calciu.” (Kervran 1972, p.58). Desigur, odat cu trecerea timpului, carcasa
lor ar deveni tot mai slab , deoarece formele de via tind s se readapteze în permanen noilor
condi ii de mediu. 7
281
TRANSMUTAŢIA BIOLOGICĂ LA OM
Kervran a descris în cartea sa „Biological Transmutation” (1972, p. 52) experimentele realizate
în anul 1959, de specialiştii francezi în deşertul Sahara. Scopul experimentelor a fost de a determina
cantitatea de compuşi nutritivi de care ar avea nevoie muncitorii petrolişti pentru a-şi putea
desf şura activitatea în condi ii de c ldur excesiv .
În primul experiment, realizat lâng Ouargla, s-a m surat cantitatea total de magneziu ingerat
zilnic de un muncitor, care a fost comparat cu cantitatea de magneziu pierdut prin excre ie.
Cantitatea total excretat a fost cu 117,2 mg magneziu mai mult decât cantitatea total ob inut din
hrana pe o zi 12.
S-a stabilit faptul c organismul uman poate con ine o cantitate de cca. 5g de magneziu. Astfel,
la o pierdere zilnic de 117,2 mg ar însemna c în cel mult 50 zile, organismul muncitorilor
petrolişti ar fi trebuit s fie complet lipsit de magneziu. Dar experimentul s-a realizat timp de 180
zile şi to i petroliştii au fost s n toşi12. Al doilea experiment a durat 240 zile şi a fost realizat lâng
Tindouf, o zon cu un climat extrem de secetos. Fiecare petrolist a pierdut zilnic o cantitate de
magneziu cu 256 mg mai mult decât a ingerat prin hran .
În asemenea condi ii, corpul lor ar fi trebuit s piard întreaga cantitate de magneziu în cel mult
20 zile. Dar petroliştii au „supravie uit” şi acestui experiment, dovedindu-se prezen a unor
mecanisme bioalchimice care produc transform ri ale atomilor, unui alt element, din sistemul
periodic, în magneziu12. Louis Kervran, promotorul transmuta iei biologice, nominalizat la Premiul
Nobel pentru activitatea sa în acest domeniu controversat al ştiin ei, a elucidat câteva reac ii
nucleare de transmutare precizând urm toarele:
„Fenomenul vital nu e de ordin chimic. Nucleul atomilor unor elemente uşoare poate accepta
sau ceda protoni şi neutroni în prezen a materiei vii. Transmuta ia biologic este un fenomen
complet diferit de ceea ce se cunoaşte prin reac iile de fisiune sau fuziune… eviden iind o
proprietate a materiei care nu este în eleas ”7-13.
Din lipsa fondurilor pentru cercetare, transmuta ia biologic nu mai este obiect de studiu în
institute şi/sau universit i, motiv pentru care nu exist dovezi suficiente pentru a explica
mecanismul fizic (fiziologic) al fenomenului.
CONTROVERSA CERCETĂRILOR LUI KERVRAN
În cartea „Transmutation biologiques et physique moderne”,32 Louis Kervran sintetizeaz
întreaga metodologie şi rezultatele practice ob inute în zeci de ani de studiu în domeniul
transmuta iei biologice. Cu toate acestea, teoriile
sale au fost aspru criticate de c tre unii profesori
universitari. Iat un fragment din capitolul 5, care
explic de ce asemenea idei scandalizeaz
comunitatea ştiin ific şi academic interna ional .
„Atunci când mi-au fost publicate primele
lucr ri, am avut probleme serioase cu chimiştii
care cred în teorii mai mult decât în probe
concrete. Pentru ei, nimic nu e pierdut şi nimic nu
este creat. Asta e adev rat, dar numai în chimie.
Pentru mul i cercet tori, via a e doar o chimie, iar
chimia e ştiin a suprem care explic totul,
inclusiv sentimente, emo ii, gânduri etc.
Având în spatele meu o mul ime de
experimente, am demonstrat c echilibrul dintre
elementele care intr în reac ie şi cele care rezult
nu este întodeauna perfect. Am r mas uimit de
naivitatea şi lipsa de realism a multor chimişti şi
biochimişti. Singura lor p rere este c , atunci când
32
Louis Kervran, „Transmutation biologiques et physique moderne”, 1968, Libraire Maloine.
282
acest echilibru nu e perfect, cu siguran analizele sunt incomplete sau eronate.

Ei sus in c exist elemente atât de ascunse, încât momentan nu pot fi detectate prin mijloacele
actuale de investigare, dar aceast afirma ie m conduce la o singur concluzie: acei chimişti sunt
incapabili s realizeze analize corecte. Chiar şi profesori universitari de prestigiu nu ştiu s fac
asta.
Confruntat cu asemenea atitudini, am strâns din umeri şi am hot rât s nu mai aduc niciun fel
de referin e la analize chimice şi am schimbat formul rile prin analize fizice, care au la baz
metode spectrofotometrice, spectroscopie de absorb ie etc. Problema a fost aceea c , la începutul
cercet rilor mele, aceste tehnici nu erau suficient de bine dezvoltate. Deseori, cercet tori
entuziaşti, care au dorit s copieze experimentele mele, au fost limita i la aceleaşi tipuri de analize.
Al ii nu au respectat condi iile riguroase ale metodologiei ştiin ifice şi analizele nu i-au condus la
rezultatele aşteptate.
Cele mai severe critici le-am primit de la un profesor universitar din Fran a, un ra ionalist
convins, care a scris într-un articol c întreaga mea cercetare este greşit . La acea vreme, domnia
sa a fost directorul unui laborator de biochimie în cadrul universit ii. Acest profesor a pretins c a
reprodus unul din experimentele mele în laborator, dar în realitate, din ceea ce a scris el mai
târziu, a rezultat faptul c experien ele sale au fost foarte diferite.
Nu aş spune prea multe cu privire la inten ia sa de a-mi anula cercetarea şi cinismul s u
exagerat, aproape sectar. Este departe de mine ideea sau inten ia de a pune în aceeaşi oal pe to i
ra ionaliştii.
Exist excep ii, aşa dup cum exist excep ii oriunde în legile naturii. Mai târziu am aflat c
mai mul i cercet tori din breasl au protestat împotriva atitudinii acestui mare cunosc tor în
materie. Ceea ce am vrut eu s demonstrez este c transmuta ia elementelor este un fenomen
natural care se desf şoar în toate organismele vii, prin interac iuni de joas energie, oriunde pe
glob.Lipsa de acceptare a explica iilor mele se bazeaz pe dogma erorilor experimentale sau pe
acuza ia de a readuce alchimia în fa a chimiei.
Într-adev r, nu ne putem întoarce înapoi, deci trebuie s mergem, cu toate dovezile, spre noi
perspective şi descoperiri, care ne-ar putea înobila existen a spre sfârşitul sec. 20.”
1 Aspect, A. and Grangier, P. „Experiments on Einstein-Podolsky-Rosen-type Correlations with Pairs of Visible Photons.” In
Quantum Concepts in Space and Time (edited by R. Penrose and C. J. Isham). Oxford: Oxford University Press, 1986.
2 Bransden, B. and Joachain, „C. Introduction to Quantum Mechanics.” Essex: Longman Group U.K. Limited, 1989
3 Chiao, R., Kwait, P. and Steinberg, A. „Faster than light?” Scientific American, August 1993, pages 38-46
4 Penrose, R. „The Emperor's New Mind”. New York: Vintage Press, 1990
5 Rae, A. „Quantum Physics: Illusion or Reality?” Cambridge: Cambridge University Press, 1986
6 Squires, E. „Conscious Mind in the Physical World.” Bristol: Adam Hilger, 1990
7 Kervran, C. Louis. „Biological Transmutation.” New York: Swan House Publishing Company, 1972
8 Komaki, H. „Sur la formation de sels de potassium par differentes familles de microorganismes dans un milieu sans potassium.”
Revue de Pathologie Comparee, Paris, September 1965

9 Komaki, H. „Production de proteines par 29 souches de microorganismes et augmentation du potassium en milieu de culture
sodique, sans potassium.” Revue de Pathologie Comparee, Paris, April 1967

10 http://www.oceanplasma.org/documents/transmuteation.html
11http://www.thebirdman.org/Index/Others/Others-Doc-Science&Forteana/+Doc-Science-PlantPhenomena/BiologicalTransmutation
OfElements--Animals.htm
12 Kervran, C. L.: „Biological Transmutations”; 1972, Swan Publ. Co., NY; Michel Abehsera, translator.
13 Kervran, C. L.: „La Revue Generale des Sciences”, Paris (July 1960).
14 Komaki, H.: „Revue de Pathologie Comparee et de Medicine Experimentale” (Sept. 1965)
15 Spindler, Henri: „Bull. Lab. Maritime Dinard” (15 June 1948); ibid., (December 1946)
16 Zundel, J.E.: „Comptes Rendu Acad. D'Agriculture de France” 58: 288-293 (1972)
S-au utilizat traduceri din mai multe articole de pe site-urile:

http://www.levity.com/alchemy/nelson2_8.html
http://www.rexresearch.com/kervran/kervran.htm#p1c1
http://www.halexandria.org/dward453.htm
283
38. ASOCIERI FILOSOFICE CU MECANICA CUANTICĂ

Deşi mecanica (fizica) cuantic , în prezent, se aplic doar universului inframic, tot mai mul i
filosofi şi unii oameni de ştiin doresc s asocieze acest model vie ii sociale umane. Aceast
asociere este eronat ab initio, dar din punct de vedere psihologic şi emo ional ea poate oferi câteva
direc ii interesante de dezvoltare interioar folosind principiul observatorului. Subliniem faptul c e
vorba de o asociere filosofic şi nu de una ştiin ific .
Prezen a observatorului poate modifica condi iile de reac ie, deoarece el face parte din acest
câmp densificat. De exemplu, determinarea pozi iei unei particule sau a comportamentului acesteia
(und sau corpuscul), este influen at de observator. Astfel, la nivel atomic, materia manifest
„tendin e de a exista”, iar evenimentele nu se desf şoar în momente de timp bine definite, ci au
„tendin a de a se produce”. Astfel, manifest rile sunt asociate unor probabilit i, iar particulele se
manifest ca şi „unde de probabilitate”2. Ne place s consider m spa iul gol şi materia solid . De
fapt, materia nu con ine absolut nimic, fiind complet lipsit de substan . S lu m de exemplu un
atom. Îl consider m un fel de bil solid . Apoi gândim c exist un punct minuscul şi dens chiar în
centru, înconjurat de un nor pufos de electroni „probabili”, oscilând între „existen ” şi
„nonexisten ”. Ulterior, se dovedeşte c nici m car acest lucru nu e adev rat. Chiar şi nucleul, pe
care îl consider m atât de dens, alterneaz între „existen ” şi „nonexisten ”, asemenea
electronilor. În cadrul experien ei conştiente, ni se pare c înaint m în timp, dar în teoria cuantic ne
putem deplasa şi înapoi în timp. Dac nu privim procesul, atunci e ca o und sau pachet de unde de
probabilitate. Dac îl privim, atunci e ca o particul sau particule de posibilit i. O particul , pe
care o consider m ca ceva solid, exist de fapt într-o aşa-numit superpozi ie, asemenea unor zone
extinse de posibilit i. Particula exist în toate acele regiuni simultan. În clipa în care ne
„focaliz m” asupra ei, ea se „stabilizeaz ” brusc într-o singur pozi ie dintre toate pozi iile posibile.
Superpozi ionarea cuantic afirm c o particul se poate afla, cu o anumit probabilitate, în mai
multe locuri simultan. Acesta este un concept foarte bizar şi constituie una dintre calit ile esen iale
ale lumii cuantice, pân în clipa în care facem o alegere.
Întrebarea este: Cum poate un sistem sau un obiect s fie în dou sau mai multe regiuni în
acelaşi timp? Noi ne gândim la lucruri ca fiind lucruri, pentru c fiecare avem obiceiul de a crede c
totul în jurul nostru este deja un lucru „concret”, care exist f r contribu ia noastr , f r alegerea
f cut de noi, chiar independent de noi. Trebuie s elimin m urgent acest tip de gândire şi s
recunoaştem c lumea material din jur: scaunele, masa, camera, covorul, chiar aparatul de filmat,
nu sunt nimic altceva decât manifest ri aflate într-o anumit faz de dezvoltare.
În fiecare clip , alegem una dintre acele manifest ri, pentru a ne aduce experien a personal în
acea manifestare. Acesta este singurul mod de gândire necesar de a fi dezvoltat şi aplicat pe
parcursul lecturii c r ii. Karl Pribram teoretiza faptul c atunci când observ m lumea, creierul
comunic cu restul corpului prin tipare de interferen (faz , amplitudine şi frecven ), altfel spus,
noi percepem un anumit lucru, obiect sau fenomen în func ie de modul în care „rezon m” cu el.
A cunoaşte lumea înseamnă a ne acorda pe aceeaşi structură de vibra ie a acesteia. (Lynne
McTaggart „CÂMPUL - C utarea For ei Secrete a Universului”, Ed. Adev r Divin 2009, citat din
interviuri telefonice cu Karl Pribram). Tendin a noastr este s consider m c Universul exist
independent, în afara noastr , independent de experien a noastr . Heisenberg, unul dintre pionierii
mecanicii cuantice, a afirmat c atomii nu sunt lucruri, ci doar tendin e. Deci în loc s ne gândim la
lucruri, e mai bine s ne gândim la posibilit i. Toate sunt posibilit i ale unei conştiin e. Atunci
când ne gândim la lucrurile din jur, facem realitatea mai concret decât este. Acesta este punctul în
care ne bloc m. Noi gândim c , dac realitatea este concret , eu sunt nesemnificativ şi nu pot s o
schimb. Dar dac realitatea este posibilitatea mea, o posibilitate a conştiin ei în sine, atunci apare
imediat întrebarea: Cum pot s o schimb? Cum pot s o îmbun t esc? Cum pot s o aduc mai
aproape de idealul meu?
Astfel, ne extindem propria imagine. În cadrul vechiului tipar de gândire, eu nu pot schimba
nimic, pentru c nu am nicio func ie în cadrul realit ii, deoarece realitatea era deja acolo înaintea
284
mea. Ea e format din obiecte materiale, care se deplaseaz în felul lor, în virtutea unor legi
deterministice precise. Lumea e alc tuit din posibile linii temporale ale realit ii, pân în momentul
în care alegem. Toate realit ile exist simultan într-un câmp cuantic. Defini ia pe care o ofer fizica
cuantic dependen ei e foarte simpl : dependen a e un proces pe care nu îl po i opri.
Exist mai multe lumi în care locuim: lumea macroscopic pe care o vedem şi exist o lume a
celulelor, atomilor, nucleelor. Aceste lumi sunt complet diferite şi au fiecare limba şi matematica sa
proprie. Nu numai c sunt mici, dar fiecare lume este complet diferit şi sunt în acelaşi timp
complementare pentru c eu sunt atomii mei şi tot eu sunt în acelaşi timp şi celulele; eu sunt şi
fiziologia mea macroscopic . Toate sunt adev rate, atâta doar c exist diferite nivele ale
adev rului. Nivelul cel mai profund al adev rului, revelat de ştiin şi de filosofie, este adev rul
fundamental al unit ii. La nivelul cel mai profund al realit ii noastre, dumneavoastr şi cu mine
suntem practic unul şi acelaşi2.
Creierul îndosariaz gândurile, asem n tor cu imaginea unui nor de furtun . Sinapsa neuronal
e asemenea cerului dintre furtun şi p mânt, p mântul fiind partea receptiv a sinapsei. Creierul
pare cuprins de o furtun puternic când prezint un gând coerent, deşi nimeni nu a v zut vreodat
gândurile. Ceea ce v d neurofizicienii este o furtun dezl n uit în diverse zone ale creierului.
Aceste zone corespund anumitor p r i ale corpului şi stimulilor la care r spunde fiin a. Aceasta e o
imagine holografic : furie, instinct criminal, ur , compasiune, iubire etc. Creierul nu face diferen a
între ceea ce vede în mediul înconjur tor şi ceea ce îşi aminteşte, pentru c în ambele situa ii sunt
activate aceleaşi re ele neuronale.
Creierul este alc tuit din celule nervoase foarte mici, numite neuroni. Aceşti neuroni au
ramifica ii sub iri, prin intermediul c rora se conecteaz la al i neuroni, formând o re ea. Fiecare
punct de conexiune este integrat într-un gând sau o amintire. Creierul alc tuieşte concepte prin
intermediul legii memoriei asociative. Ideile, gândurile şi sentimentele sunt toate încorporate şi
interconectate în aceast re ea neuronal . Conceptul şi sentimentul de iubire, de exemplu, sunt
„depozitate” în aceast vast re ea neuronal . Dar noi construim conceptul de iubire, din multe alte
idei. Unii oameni au asociat iubirea cu dezam girea. Şi atunci când se gândesc la iubire, ei
experimenteaz amintirea durerii, triste e, mânie sau chiar furie2.
Dac prezent m un alt exemplu, furia poate fi conectat la sentimentul de durere, care poate fi
legat de o persoan , conectat mai departe la sentimentul iubirii. În acest caz, rela ia dintre cele
dou persoane nu func ioneaz . Noi construim modele referitoare la modul în care vedem lumea
exterioar . Cu cât avem mai mai multe informa ii, cu atât ne rafin m mai mult modelul.
Practic, ajungem s ne spunem nou înşine o poveste referitoare la modul în care este lumea
exterioar . Orice informa ie pe care o proces m, orice informa ie care intr în sistemul nostru din
mediul exterior e colorat întotdeauna de experien ele avute şi de un r spuns emo ional, pe care îl
prezent m ca reac ie la intrarea respectiv . Cine e la comand atunci când ne control m emo iile sau
când r spundem la emo iile noastre? Din punct de vedere fiziologic, celulele nervoase care se
activeaz simultan se conecteaz între ele. Dac repet m un anumit lucru, celulele nervoase se vor
conecta dobândind o rela ie pe termen lung care va dezvolta un automatism sau un mecanism.
Dac ne enerv m sau ne sim im frustra i, dac suferim zilnic, dac ne c ut m motive s ne
victimiz m în via , atunci practic ne reconfigur m, şi ne reintegr m zilnic re eaua neuronal .
Re eaua neuronal are o rela ie pe termen lung cu toate celelalte celule nervoase, numit identitate.
Celulele nervoase, care nu sunt activate simultan, nu mai sunt interconectate şi îşi pierd rela ia
pe termen lung, pentru c de fiecare dat când întrerupem un proces de gândire, care produce un
r spuns chimic în corpul nostru, celulele nervoase interconectate încep s rup rela ia pe termen
lung. Atunci când începem s observ m, dar nu din perspectiva rela iei stimul-r spuns şi reac iei
automate, ci din aceea a efectelor produse, nu mai suntem o persoan de tipul corp-minte-conştiin -
emo ii, care r spunde la mediul înconjur tor ca un mecanism automat. Aceasta nu înseamn c
emo iile sunt bune sau rele. Toate emo iile sunt substan e chimice imprimate holografic. Cea mai
sofisticat farmacie din univers e aici, în interiorul nostru. Folosi i-o cu încredere.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1 Adrian P tru , „De la Normal la Paranormal” vol. 1 (Ed. Dacia, 1991, ISBN 973-35-0213-8) şi vol. 2 (Ed. Sincron, 1992, ISBN 973-95233-4-X),
2 What The Bleep Do We Know, Quantum Ultraextended Edition. (comentarii personale pe baza lectur rii de materiale tip rite şi vizionarea filmului)
285
39. SISTEMUL BIOPLASMATIC ŞI BIOINFORMAŢIONAL

Termenul de bioplasm a fost introdus de Grişcenko, în anul 1966 şi dezvoltat de al ii în
încercarea de a explica o serie de fenomene specifice sistemelor vii. În lucr rile lui Iniuşin,
bioplasma este considerat o plasm rece, cu entropie joas , structurat în organismele vii, în care
se realizeaz un grad înalt de organizare a particulelor. Cercet torii ruşi apreciaz c bioplasma se
formeaz şi se regenereaz continuu, prin procese chimice celulare, în esen reac ii de transfer de
electroni la nivelul mitocondriilor. La acest proces contribuie şi respira ia.
Pe baza acestei teorii, am dorit s explic experien a bioalchimic personal asociat unor reac ii
şi transform ri speciale care au loc la nivel celular, în special la nivelul celulelor reproduc toare
masculine. Neavând suficiente date experimentale, am folosit pe parcursul c r ii termenul de
bioplasm între ghilimele.
Bioplasma eviden iat de specialiştii ruşi este r spândit neuniform în esuturile şi sistemele
biologice. Astfel, modelul Grişcenko-Iniuşin prezint bioplasma drept rezultatul unor interac iuni
celulare de natur fizico-chimice, cu aparen exotic , dar explicabile în contextul teoriilor
ştiin ifice acceptate. Cu toate acestea, descrierea urm toare este pur orientativ şi nu poate fi
considerat corect , deoarece are tendin a de a diviza şi împ r i un întreg în p r i aparent
independente. Acest mod de gândire este extrem de limitat şi eronat.
În acest sens, sistemele vii sunt formate dintr-o structură fizică (studiat şi recunoscut de
ştiin a clasic – componenta corpului fizic) şi o structură transfizică [care cuprinde componenta
sistemului bioplasmatic (în cazul plantelor şi animalelor), respectiv componenta sistemului
bioplasmatic şi cea a sistemului bioinforma ional care, împreun , sunt specifice fiin elor umane].
I. În cadrul componentei sistemului bioinforma ional a structurii transfizice se pot eviden ia
mai multe elemente, precum mintea, conştiin a de ego, suflet, Sine suprem etc., a c ror distinc ie nu
este foarte clar . Aşa-numitul spirit sau punct de energie zero, (i.e. singularitate), nu apar ine
niciunei structuri, deoarece este necreat, atemporal şi adimensional. Nu se cunoaşte nimic concret
despre acesta, cu excep ia faptului c teoriile mistice îi afirm manifestarea la baza tuturor
structurilor micro şi macro, tuturor fenomenelor, fiin elor şi lucrurilor, care ar putea fi un câmp
unificat al unei conştiin e aflate la baza tuturor elementelor, structurilor şi câmpurilor. Niciuna
dintre aceste explica ii nu este satisf c toare.
II. În cadrul componentei sistemului bioplasmatic, se pot eviden ia urm toarele elemente:
energii şi bioplasme fizice, respectiv energii şi bioplasme transfizice.
• Cele din prima categorie contribuie la men inerea temperaturii constante a corpului (energii
biochimice care se transform în lucru mecanic pentru men inerea motricit ii corpului etc.),
bioplasma fizic reprezentând un epifenomen temporar al transform rilor reciproce de tipul:
bioplasm Ù substan sau energii fizice Ù energii transfizice.
• Cele din a doua categorie contribuie la men inerea activit ii intracelulare, proceselor
cognitive şi aspectelor spirituale ale fiin ei, prea pu in cunoscute şi explorate.
III. Sursele componentelor sistemului bioplasmatic sunt atât fizice cât şi transfizice, adic
unele sunt generate de biochimia corpului iar altele sunt generate din interac iunea elementelor
sistemului bioinforma ional, care este foarte pu in cunoscut . În figura urm toare sunt reprezentate
schematic interac iunile şi leg turile dintre toate componentele, sistemele şi elementele fiin ei
umane.
Se poate observa c acestea se întrep trund şi interac ioneaz unele cu altele, excep ie
conştiin a de EGO (ego-ul), care este deseori identificat cu mintea oscilant (identificare
eviden iat prin r spunsul la întrebarea: „Cine sunt eu?”, care este: „Eu sunt aceast minte care
ra ioneaz ”). Se observ c dac oscila iile min ii se reduc, atunci elipsa tinde s se micşoreze spre
limita exterioar a ego-ului, „suprafa a” acesteia fiind în totalitate „resorbit ” şi astfel conştiin a de
ego va putea „recunoaşte” şi va putea s se reintegreze conştiin ei supreme (Sine), „trezind”
automat sau „recunoscând” sufletul f r nicio barier care s le mai separe.
286
Singura barier între Sine şi EGO este mintea oscilant . Prin resorb ia ei se în elege atingerea
st rii perfecte de focalizare (care înseamn amplitudine zero a oscila iilor).
Kundalini ar reprezenta un fel de sistem bioenergoinforma ional, care se presupune c str bate
trasee invizibile denumite meridiane (precum sângele care circul prin artere şi vene), f când
leg tura între structura fizic şi cea transfizic . În felul acesta, kundalini reconecteaz şi
reintegreaz anumite elemente în vederea eficientiz rii func ion rii acestora.
IV. În cadrul componentei corpului fizic (care reprezint structura fizic ), fenomenele de
achizi ie normal de informa ie se realizeaz prin intermediul sim urilor cu ajutorul organelor
senzoriale binecunoscute. Fenomenele de achizi ie bioinforma ional se datoreaz activit ii şi
interac iunii elementelor din componenta bioinforma ional , bazate pe mecanisme informa ionale
directe, informa ionale bioplasmatice sau mixte.
Studiile efectelor bioplasmei33 (umane, animale sau vegetale) realizate de cercet torul Adrian
P tru , preşedintele Societ ii române de parapsihologie, se refer în special la acele manifest ri
care dep şesc cu mult limitele obişnuite. De cele mai multe ori, indivizi cu înzestr ri speciale nu pot
controla manifest rile paranormale care au loc la nivelul sistemului bioplasmatic şi/sau
bioinforma ional, deoarece, neavând o educa ie în acest sens, ei nu sunt interesa i de aspectele
spirituale şi ecologice.
Astfel, putem eviden ia cel pu in trei categorii de indivizi:
A) Cei cu sistem bioplasmatic şi/sau bioinforma ional neobişnuit de activ, dar rareori
controlabil, care manifest inconştient fenomene paranormale,
B) Cei cu sistem bioplasmatic şi/sau bioinforma ional slab şi foarte pu in controlabil (to i
oamenii obişnui i relativ s n toşi),
C) Cei cu sistem bioplasmatic şi/sau bioinforma ional deteriorat şi necontrolabil (specific
oamenilor bolnavi).
Lucrarea de fa îşi propune s eviden ieze şi o patra categorie, care a fost nepermis de pu in
studiat şi anume:
D) Cei cu sistem bioplasmatic şi/sau bioinforma ional activ, dar f r manifest ri paranormale
evidente, care poate fi controlat la voin a subiectului, prin educa ie şi practic , având beneficii
33
Comentarii personale pe baza expunerilor lecturate în: Adrian P tru , „De la Normal la Paranormal” vol. 1 (Ed.
Dacia, 1991, ISBN 973-35-0213-8) şi vol. 2 (Ed. Sincron, 1992, ISBN 973-95233-4-X).
287
importante asupra vie ii (specific acelor adep i ai unei şcoli ezoterice care ob in rezultate
permanente, cât şi celor nativ înzestra i, mai pu in conştien i de activitatea acestui sistem biologic
excep ional).
Motivul pentru care aceast categorie a fost ignorat este acela c nu prezint aproape niciun
element senza ional care s atrag interesul mediei sau comunit ii ştiin ifice (datorit efectelor
fizice vizibile reduse sau lipsite de importan ), la care se mai adaug imposibilitatea de investigare
a form rii şi manifest rii energiilor transfizice care anim toate fiin ele vii.
Deşi se pot construi aparate care s investigheze aceste aspecte, nanotehnologiile oferind
accesul utilizatorului pân la nivel celular şi intracelular, investi iile în domeniul cercet rii au ca
scop principal profitul material. În acest context, orice dovad care s confirme c fiin a uman îşi
poate controla şi utiliza biopoten ialul latent pentru a îşi pelungi starea de s n tate, reducând astfel
consumul de alimente, somnul şi alte dependen e sociale, ar însemna exact opusul profitului
material. Cei din categoria A sunt studia i de parapsihologi, categoria B este masa de manevr a
societ ii, susceptibil de a se îmboln vi, fiind studiat de sociologi, categoria C (cea a oamenilor
bolnavi) este studiat de medici iar categoria D este complet ignorat .
Conştiin a, mintea, sufletul, sinele ar putea s nu fie altceva decât conven ii lingvistice asociate
unor fenomene care nu pot fi explicate prin prezen a exclusiv şi nemijlocit a subtratului material.
Orice sistem fizic este un sistem cuantic, îns în mod practic, se poate considera c în cazul
obiectelor macroscopice propriet ile fizice sunt consecin a unei medieri statistice pe un num r
imens de subsisteme, ceea ce face ca parametrii care descriu sistemele macroscopice s varieze
aparent continuu.34 Exist câteva excep ii notabile de la aceast regul : supraconductoarele,
superfluidele şi cîmpul electromagnetic.
COMPONENTELE BIOINFORMAŢIONALE
• Sufletul ar fi acea component bioinforma ional imaterial despre care se presupune c ar
avea proprietatea de a se „reîncarna” într-un anumit corp nou n scut, pe baza unor condi ii
prestabilite şi aduce cu sine toate experien ele acumulate de-a lungul altor aşa-numite existen e
anterioare.
• Conştiin a ar fi o alt
component bioinforma ional
imaterial , cu rolul de a
exprima şi intermedia
participarea sufletului la toate
experien ele din cursul vie ii
„încarnate”. Ea ar cuprinde
dou aspecte: conştiin a
limitat sau ego-ul, care nu este
capabil s recunoasc prezen a
sufletului la aceste experien e
şi se „simte” oarecum rupt de
acesta, ac ionând ca un fel de
entitate de sine st t toare,
respectiv o alt arie a
conştiin ei (Sinele suprem etc.),
capabil s recunoasc prezen a
sufletului, dar care este momentan inaccesibil sau negat de cea numit „ego”.
• Mintea este o alt component bioinforma ional imaterial , prin intermediul c reia se
desf şoar multitudinea de ra ionamente, interpret ri şi credin e asociate experien elor tr ite de
„ego”, dar, de cele mai multe ori, cele dou componente par a se confunda una cu cealalt , conform
exprim rilor deseori întâlnite la majoritatea indivizilor, care r spund la întrebarea „cine sunt Eu?”
prin fraza „eu sunt aceast minte care gândeşte şi acest corp care tr ieşte”.
34
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanica_cuantica
288
Not : Starea fireasc a min ii este aceea de a fi focalizat , dar şi ea are nevoie de energie pentru
a func iona în acest mod. Devitaliz rile repetate determin corpul s gestioneze resursele spre
componentele biologice de maxim importan şi, astfel, mintea, lipsit de necesarul optim de
energie vital , devine instabil şi agitat . Ea va dirija haotic corpul şi creierul, generând o
identificare fals a personalit ii prin înt rirea ego-ului şi sl birea conştien ei de sine. Atunci când
mintea primeşte energia vital optim , în urma proceselor bioalchimice, ea se va stabiliza, oscila iile
se vor micşora, iar falsele identific ri vor fi mai pu in prezente în sfera conştien ei.
• Punct de energie zero ar reprezenta o a patra component nead ugat acestui „amestec”,
despre care se spune doar c este necreat şi ar fi identic în fiecare fiin uman , lucru sau
fenomen, celelalte componente men ionate fiind create. Spiritul sau câmpul unificat de conştiin
universal este nedescriptiv, imaterial, adimensional şi atemporal, situându-se în afara oric rei
realit i create.
Not : Aceste conceptualiz ri sunt extrem de inexacte şi eronate atunci când se impune o
investiga ie serioas , deoarece elementele men ionate formeaz un întreg care func ioneaz ca atare.
Ele nu exist definite separat.
Anumite conflicte interioare, transform ri de natur psihic sau biochimic sunt deseori
confundate de c tre adep ii unor şcoli ezoterice ca fiind manifest ri de natur metafizic . În
continuare, sunt descrise experien e care nu pot fi încadrate cu suficient claritate în nici una din
explica iile sau categoriile de manifest ri legate de ceea ce s-ar numi ego.
NOTIŢE DIN JURNAL:
În diminea a zilei de 5 iulie 2006 s-a manifestat o senza ie stranie de team , panic nemotivat ,
de anulare temporar a uneia din componentele asociate conştiin ei de ego sau a min ii, cu durata de
cca. 3 ore, care a mai revenit în iulie 2008, timp de câteva zile. Senza ia a fost de mare impact şi s-a
memorat cu detalii foarte vii şi clare. Panica s-a „resorbit” în urma unui fenomen energetic resim it
câteva ore în zona abdominal . A fost o stare de groaz imens .
COMENTARII SCRISE ÎN ANUL 2009
Acest eveniment temporar nu mi-ar fi atras aten ia în mod deosebit, dac nu citeam experien a
similar tr it de Eckhart Tolle, dar mult mai dramatic, în proximitatea ideii de sinucidere.
Diferen ele clare de percep ie indic faptul c nu am realizat nicio cunoaştere în profunzime a celor
patru componente informa ionale imateriale asociate fiin ei mele, dac o asemenea cunoaştere este
posibil . Probabil c fenomenul merit explorat în continuare prin aprofundarea experien elor, dar,
momentan, nu am o perspectiv clar asupra acestui aspect.
Pân în prezent, nu exist nicio dovad ştiin ific care s explice şi s demonstreze, f r
îndoial , prezen a sau absen a oric reia dintre cele patru componente amintite, dar sunt convins c
unele mistere au început deja s fie elucidate şi într-un viitor nu foarte îndep rtat ştiin a şi medicina
vor putea cuprinde o arie mai larg a cunoaşterii de sine.
ENERGII ŞI TIPARE BIOINFORMAŢIONALE
O experien recent , de mare intensitate, realizat în baza unor exerci ii speciale de respira ie
(ce nu pot fi recomandate celor f r niciun fel de experien în biotransform ri) mi-a adus o nou
în elegere asupra modului de manifestare şi existen a corpului biologic în raport cu elementele şi
structurile sale bioinforma ionale invizibile.
Astfel, aşa dup cum o cl dire tridimensional are o schi bidimensional (de care depinde
întreaga structur fizic ), tot aşa corpul uman are schi e informa ionale reprezentate şi generate mai
ales prin ADN-ul nuclear al fiec rei celule. Dar acesta nu genereaz şi nu defineşte structurile
bioinforma ionale, precum energiile şi alte lucruri deosebit de complexe, despre care nu am
suficiente informa ii pentru a le descrie. Dar, în contextul experien ei recente, am observat c toate
energiile corpului şi informa iile care ghideaz evolu ia bolii (ce sunt distincte de factorii generatori
ai bolii), toate acestea fac parte dintr-un fel de tipare specifice.
Astfel, am observat c , la un moment dat, în urm cu aproximativ 5 ani, simpla apropiere de o
persoan care avea acelaşi tip de discopatie lombar , m-a f cut s resimt simptomele timp de cel
289
pu in 3 s pt mâni, deşi ele nu au mai ap rut la scurt timp dup biotransformare (febr. 2006).
Aceasta înseamn c , deşi nu mai aveam simptome, tiparul de boal era înc prezent, în stare
bioinforma ional – o bioinforma ie care s-a autoreactivat prin influen .
Dup aproape 9 ani de la biotransformare, structura mea energetic s-a îmbun t it suficient de
mult, încât, în urma acestei experien e recente de sorginte tantric , corpul meu produce o form de
bioenergie cu ajutorul c reia pot interveni la nivelul unei discopatii lombare al unei alte persoane
din familie. Printr-o logic simpl aceasta înseamn c tiparul de boal (al discopatiei lombare
proprii) s-a „şters” prin creşterea nivelului energetic al întregului organism.
Lucrul cel mai interesant, pe care nu l-am ştiut pân acum, este c în prezent pot conecta
tiparul meu energetic general al corpului fizic (cel care schi eaz toate circuitele bioelectrice şi
bioelectrostatice ale organismului), cu tiparul general al corpului fizic al altor persoane (feminine)
fa de care am anumite interac iuni intime de aproape sau de la distan .
Aceast conexiune poate fi temporar sau permanent . Am observat prezen a ambelor situa ii,
în exemplele şi cazurile pe care le-am studiat. Conexiunea permanent , care s-a realizat recent, a
produs şi o stare de rezonan energetic care se manifest simultan la aceleaşi ore, cu aceeaşi
intensitate, cu aceleaşi simptome şi se manifest pe o durat de timp identic , indiferent dac
persoana se afl în spa iul fizic proximal, sau la o distan de câ iva zeci de kilometri. De aici
rezult faptul c aceste tipare nu exist în spa iul fizic tridimensional, deoarece pur şi simplu nu
depind de distan e. În baza acestei logici, rezult mai departe faptul c aceste tipare fac parte dintr-
un spa iu a-dimensional, dar ele influen eaz direct şi nemijlocit evolu ia fenomenelor energetice
din corp, energiile fizice, biologice şi structurile bioinforma ionale descrise la începutul capitolului.
De aici ar putea rezulta, dar f r s m hazardez asupra unui r spuns definitiv, faptul c fiin a
uman co-exist în mai mult decât simpla dimensiune fizic şi temporal obişnuit . Dac se va
dovedi vreodat acest lucru sau nu, deja nu mai depinde de mine şi nici de indiferent cât de multe
alte experien e doveditoare aş mai putea avea în viitor, deoarece ele sunt extrem de subiective.
În diagrama urm toare se observ c deşi structurile fizice (a doi indivizi de sex opus) sunt
separate între ele, cele dou tipare sunt conectate, indiferent de spa iul fizic, dar ele depind de
nivelul şi durata interac iunilor fizice /fiziologice. Diagrama ilustreaz , mai degrab , o excep ie şi
nu o regul , în ceea ce priveşte localizarea şi manifestarea interac iunilor complexe ale fiin ei
umane. Majoritatea dintre ele sunt interioare şi strict personale. Rareori pot s apar leg turi
290
temporare de bio-energo-comunicare; de cele mai multe ori, ele dispar dup încetarea interac iunilor
la nivel fizic/fiziologic.
Leg turile permanente pot avea avantaje, dar şi dezavantaje, deoarece o modificare/comunicare
la nivelul unuia din tipare produce instantaneu modificare/comunicare la cel lalt tipar.
MODEL MATRICEAL SIMBOLIC ÎN TIPARELE CONECTATE
Dac asociem formal câte o matrice specific celor dou tipare energetice, atunci putem
considera c fiecare element al matricilor reprezint o func ie care se transfer din spa iul a-
dimensional al tiparului c tre un anumit punct de coordonate x, y, z din corpul biologic, prin care va
trece o energie de o anumit intensitate. Putem nota simbolic func iile matricii asociate tiparului
energetic cu litera F la care îi ad ug m indici simbolici, exponen i simbolici, atribute simbolice, etc.
Îl definim pe F ca fiind:
I n , Dn , S n Pxnn , y n , z n
Tn F 1, 2 , 3 ,..., n ...
F de indice de ordine n (matricea con ine n func ii ordonate prin n = 1,2,3… ∞) se aplic
punctului P de coordonate x, y, z, din corp determinând o circula ie energetic caracterizat prin
parametrii imaginari I, D, S, (reprezentând de exemplu intensitate I, direc ie de propagare D şi
simptom S asociat unei percep ii senzoriale oarecare), totul desf şurându-se pe o durat de timp T.
Dac d m valori lui n ob inem elementele matricii simbolice asociate tiparului energetic. O matrice
⎛ I1 , D1 ,S1 Θ Px1, y1,z1 ⎞

cu 16 func ii F la femeie se reprezint sub forma urm toare:
⎜ ⎟
1
I 2 , D2 , S 2 Θ Px22 , y2 , z2 I 3 , D3 , S3 Θ Px33 , y3 , z3 I 4 , D4 , S 4 Θ Px44 , y4 ,z4
⎜ I5 , D5 ,S5 Θ Px55 , y5 ,z5 I 8 , D8 , S8 Θ Px88 , y8 , z8 ⎟

T1 F 1 T2 F2 T3 F3 T4 F4
⎜ ⎟
I 6 , D6 , S6 Θ Px66 , y6 , z6 I 7 , D7 , S7 Θ Px77 , y7 , z7
⎜ I9 , D9 ,S95 Px9 , y ,z ⎟
T F5 F6 F7 T8 F 8
⎜ ⎟
T6 T7
Θ 9 9 9 I10 , D10 , S10 Θ Px10 I11 , D11 , S11 Θ Px11 I12 , D12 , S12 Θ Px12
⎜ I , D ,ST9 F 9P13 ⎟
10 , y10 , z10 11, y11 , z11 12 , y12 , z12
F 10 F 11 T12 F 12
⎜ 13 13 13 Θ x13 , y13 ,z13 ⎟

T10 T11
I14 , D14 , S14 Θ I15 , D15 , S15 Θ Px15 I16 , D16 , S16 Θ Px16
⎝ ⎠ female
Px14
14 , y14 , z14 15 , y15 , z15 16 , y16 , z16
T13 F 13 T14 F 14 T15 F 15 T16 F 16
La b rbat avem exact aceeaşi matrice, dar func iile nu sunt identice între ele şi nu au
⎛ I1,D1,S1 Φ Px1,y1,z1 ⎞
sincronizare în timp.
⎜ ⎟
1
I2 ,D2 ,S2 Φ Px22 , y2 ,z2 I3 ,D3 ,S3 Φ Px33, y3,z3 I4 ,D4 ,S4 Φ Px44 , y4 ,z4
⎜ I5 ,D5 ,S5 Φ Px55,y5,z5 I8 ,D8 ,S8 Φ Px88 , y8 ,z8 ⎟

T1 F1 T2 F2 T3 F3 T4 F 4
⎜ ⎟
I6 ,D6 ,S6 Φ Px66 , y6 ,z6 I7 ,D7 ,S7 Φ Px77 , y7 ,z7
⎜ I9 ,D9 ,S95 Px9 ,y ,z ⎟

T F5 F6 F7 T8 F8
⎜ ⎟
T6 T7
Φ 9 9 9 I10,D10,S10 Φ Px10 I11,D11,S11 Φ Px11 I12,D12,S12 Φ Px12
⎜ I ,D ,ST9 F9P13 ⎟
10, y10,z10 11, y11,z11 12, y12,z12
F10 F11 T12 F12
⎜ 13 13 13 Φ x13,y13,z13 ⎟
T10 T11
I14,D14,S14 Φ I15,D15,S15 Φ Px15 I16,D16,S16 Φ Px16
⎝ ⎠male
Px14
14, y14,z14 15, y15,z15 16, y16,z16
T13 F13 T14 F14 T15 F15 T16 F16

În momentul când dou asemenea tipare energetice se conecteaz între ele, atunci toate
elementele matricilor asociate acestora „colapseaz ” unul peste altul, executând aceeaşi func ie F
de ordin n (pentru toate n = 1,2,3…∞) în dou corpuri fizice simultan, în aproximativ aceleaşi
coordonate, având aceeaşi durat de manifestare, aceleaşi simptome, direc ie de propagare,
intensitate etc. Se ob ine egalitate între toate func iile F de acelaşi indice n, între tiparul de la
b rbat, cu cel de la femeia cu care s-a conectat.
291
40. O NOUĂ PREZENTARE A BIOLOGIEI (BRUCE LIPTON)

Acest capitol are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra biologiei, pe baza celor mai noi
teorii şi demonstra ii ştiin ifice, care au fost pentru prima dat comunicate public în anul 2005 de
c tre prof. Bruce Lipton. Conferin a public , înregistrat şi pe DVD, ne prezint rezumatul muncii
sale de cercetare din ultimii 30 ani, sus inut cu îndârjire şi deseori pe cheltuial proprie, care
r stoarn întregul sistem mecanicist pe care se bazeaz biologia şi medicina.
PREMIZELE FALSE
În ultimii ani, sistemul de înv mânt, dar mai ales media, au inoculat tuturor ideea conform
c reia genele ne influen eaz comportamentul. Determinismul genetic se bazeaz pe faptul c , prin
reproducere, sunt selectate gene de la ovocit şi de la spermatozoid, iar noul n scut este rezultatul
„citirii” acestor gene. În baza acestei asump ii (nedovedite), noi am fi victimele eredit ii fiind, prin
urmare, iresponsabili, deoarece neavând posibilitatea de a ne schimba genele, nu putem decât s ne
asigur m c vom primi medica ia şi tratamentul necesar pentru a ne sim i cât mai bine în tot acest
timp.
Nu cu mult timp în urm , s-a formulat axioma conform c reia misiunea ştiin ei este de a ob ine
o în elegere superioar a ordinii naturii, pentru ca noi s tr im în armonie cu ea. Ea a r mas
„valabil ” pân la Descartes şi Newton, care au ajuns la „concluzia” c Universul func ioneaz ca
un ceasornic.
Astfel, „noua” misiune a ştiin ei a devenit de a ob ine o cunoaştere ce poate fi folosit pentru a
domina şi controla natura. Aceasta e una din marile iluzii ale oamenilor din societatea modern ,
promovat în media într-un mod atât de agresiv, încât mul i cred c deja putem realmente controla
şi dirija fenomenele naturii, în sens benefic sau distructiv. Aceast nou misiune a ştiin ei ne-a
îndep rtat treptat de la adev rata cunoaştere, care este iluminatorie şi eliberatoare, având puterea de
a m ri semnificativ influen a aspectelor bioinforma ionale ale fiin ei umane (i.e., mintea, conştiin a,
sufletul etc.).
MATERIALISMUL
Acesta se bazeaz pe fizica newtonian , adic tot ceea ce suntem şi tot ceea ce ne înconjoar
reprezint p r i ale unui mecanism extrem de complex. Conform ideilor newtoniene, tot ceea ce
merit studiat este de natur exclusiv fizic , adic de origine material .
REDUCŢIONISMUL
Deoarece corpurile sunt lucruri foarte complexe, singura modalitate de a în elege func ionarea
lor este de a studia individual p r ile şi rolul acestora. Pentru a în elege cum func ioneaz un ceas,
este suficient s îl demontez, s notez rolul fiec ri componente şi s realizez o hart a tuturor
mişc rilor. În momentul în care voi avea de studiat un ceas defect, am deja un model, pe baza c ruia
observ mişcarea fiec rei componente, pentru a determina care nu func ioneaz . În urma acestei
analize, îndep rtez acea component şi o înlocuiesc.
DETERMINISMUL
Determinismul se refer la ideea de a controla p r ile unei maşini (chiar dac nu le pot cunoaşte
în totalitate), prin modificarea unor parametri sau componente, astfel încât, în urma acestei
opera iuni, s putem controla întreaga maşin .
Aşadar, un pacient se prezint la medic, iar acesta încearc s afle ce p r i din corpul s u nu
func ioneaz . În urma analizelor, i se ofer un medicament, pe care îl va lua (temporar sau
permanent), deoarece el prezice c pacientul se va face „bine”. În prezent, majoritatea cercet rii
ştiin ifice medicale este condi ionat şi direc ionat de companiile farmaceutice. Ele creeaz p r ile,
iar pacien ii le cump r .
292
De multe ori, campaniile mediatice ne ofer clipuri publicitare în care ne „prescriu” remedii
pentru orice problem : „A i avut o zi proast ? Sunte i nervos? Avem acum noile pastile pentru
dumneavoastr .” Se prescriu medicamente excesiv, f r ca unele s fie necesare cu adev rat.
VIAŢA ŞI PROTEINELE
Aşa cum scheletul e format din vertebre, proteinele sunt formate din subunit i numite
aminoacizi. Proteinele se afl într-o permanent interac iune, la fel cum roti ele unui ceas (care sunt
prev zute cu din i) se afl într-un angrenaj. În timp ce componentele unui ceas execut mişc ri
simple, proteinele unui organism uman între in func iile complexe ale celulei, precum digestie,
respira ie, contrac ie, excre ie şi altele. Practic, via a nu este posibil în lipsa proteinelor. Atunci
când au fost studiate, din punct de vedere a fizicii newtoniene, proteinele extrase din organism şi
introduse într-un mediu de testare şi-au men inut func iile în continuare.
Fiecare protein îndeplineşte func ii unice. Datorit formelor tridimensionale, proteinele con in
antigeni care delimiteaz spa ii de forme şi dimensiuni diferite şi care permit, prin îndep rtarea lor,
ataşarea altor molecule, asemenea unui lac t la care se potriveşte doar o anumit cheie. Ceea ce se
poate ataşa unei anumite proteine trebuie s aibe aceeaşi form cu cea a antigenului care s-a
„potrivit” în acel locaş. Forma, delimitat de lan ul proteic este atât de specific , încât proteinele pot
achizi iona numai un anumit tip de informa ii. O proprietate interesant a unei proteine este aceea c
ea tinde s îşi modifice forma tridimensional , în aşa fel încât s ating starea cea mai stabil .
Dup cum este ilustrat în desen, lan ul proteic are o anumit conforma ie, atunci când în spa iul
liber, delimitat de aminoacizi, nu se mai afl niciun alt element str in. În momentul în care, datorit
unor condi ii de mediu, un element str in se apropie de protein iar acesta se „potriveşte” perfect în
acea loca ie (precum o anumit cheie ce corespunde unui anumit lac t), conforma ia proteinei se
modific pân se restabileşte echilibrul. Elementul str in care se poate ataşa proteinei este, de
obicei, un atom sau un radical liber şi se mai numeşte semnal, iar schimbarea formei, executat de
protein pentru restabilirea echilibrului, se numeşte schimbare de conformare.
Mişcarea este sursa vie ii. Singura molecul din
organismul uman, capabil s execute mişc ri este proteina.
Via a este men inut prin intermediul mişc rilor moleculare
la nivelul proteinelor. Un exemplu concret îl reprezint
contrac ia muscular . Aceasta este favorizat de o anumit
protein , care se contract când întâlneşte un atom/ion de
calciu, iar dup dispari ia semnalului revine la forma ini ial .
Creierul controleaz func iile corpului şi genereaz
semnalele necesare pentru fiecare protein , cu ajutorul reac iilor chimice. Mişcarea este necesar ,
nu doar pentru a ac iona asupra organelor fizice şi muşchi, ci e necesar şi celulelor în vederea
realiz rii aceloraşi func ii individuale (precum digestie, respira ie, contrac ie, excre ie şi altele).
Aşadar, proteinele ne ofer tot ceea ce este legat de mişcare şi tot ele sus in şi func iile vitale
esen iale. Via a se opreşte atunci când proteinele îşi înceteaz mişc rile.
PROTEINELE ÎN INTERACŢIUNE
Atunci când au fost studiate în laborator proteine din celule vii şi proteine extrase din celule vii
• Proteinele studiate în afara celulei func ioneaz haotic, f r nicio destina ie şi f r un rol
s-au constatat urm toarele fenomene:
prestabilit; ele r spund la semnalele de conformare, îşi modific forma, se deplaseaz unele fa de
• Proteinele studiate în interiorul celulelor ac ioneaz , în mod organizat, pentru îndeplinirea

altele, dar totul este dezorganizat.
func iilor amintite, dar celulele, la rândul lor, fiind în afara organismului, execut aceste func ii f r
• Atunci când studiem fiin a uman în ansamblu în elegem faptul c celulele formeaz o
nicio direc ie sau destina ie.
comunitate dirijat de un organ suprem (creierul), care elaboreaz toate tipurile de semnale necesare
func ion rii lor. La rândul s u, creierul elaboreaz aceste semnale în func ie de interac iunea
293
sincron a componentelor bioinforma ionale (mintea, conştiin a, sufletul etc.) cu mediul

înconjur tor (factori naturali şi factori bioinforma ionali ai altor oameni).
Ca orice parte a unui sistem, celulele se „uzeaz ” şi trebuie s fie în permanen înlocuite,
inclusiv proteinele asociate. Biologia conven ional este conştient de acest aspect şi a formulat
ipoteza conform c reia dac vom descoperi ceea ce poate controla şi înlocui proteina, vom putea
controla via a. Dar aceasta nu este decât o poveste „înmormântat ” de ştiin înc din perioada lui
Darwin. El a afirmat urm toarele: caracterul şi comportamentul unui individ se datoreaz factorilor
ereditari, cu excep ia faptului c atunci nu se ştia ce sunt factorii ereditari.
În zilele noastre, aceasta ne apare sub urm toarele dou aspecte:
a) Credin a biologiei clasice este c tiparul proteinei (cu tot ceea ce deriv din acesta) e
determinat de tiparele subunit ilor moleculei ADN. Aceast afirma ie (chiar dac este fals ) are o
logic ra ional ; datorit faptului c molecula ADN nu se altereaz în timp (vezi analizele moderne
de identificare criminalistic , analizele unor fosile vechi etc.), nu se rupe şi poate fi utilizat în
medii de laborator, pentru a crea noi proteine (de exemplu, care au apar inut unui animal disp rut cu
mii de ani în urm ), s-a formulat concluzia c ADN-ul trebuie s fie neap rat material ereditar. Dar
aceasta nu e o demonstra ie în sine, ci doar o viziune a ştiin ei, în graba ei de a afla misterele vie ii,
în epenind în aceast dogm .
b) Biologia a postulat al doilea principiu fals, care deriv din primul, şi anume: nucleul celulei
care con ine molecula ADN trebuie s fie şi microcontrolerul sau microcreierul acesteia, deoarece
toate genele îşi au sediul acolo.
Ceea ce nu s-a afirmat niciodat în media şi ceea ce nu se recunoaşte oficial în lumea
academic este faptul c rezultate incontestabile, ob inute în urma enuclea iei celulelor din culturi
de esuturi, au dovedit faptul c ele puteau tr i aceeaşi durat de timp ca şi cele s n toase, puteau
executa toate func iile necesare (precum digestie, respira ie, contrac ie, excre ie şi altele), dar nu
se puteau replica. Adev rul este c nucleul celulei NU este microcontrolorul acesteia şi
comportamentul ei nu depinde de el, excep ie fiind func ia de reproducere. Aceast cercetare s-a
realizat pân la cele mai înalte nivele ale ştiin ei academice, dar nu este promovat studen ilor şi
oamenilor de rând.
DILEME DE CREDINŢĂ
Aşadar, proteinele sunt generate de ADN şi determin citirea sau nu a informa iei unui anumit
segment din ADN, care nu are posibilitate s se autoactiveze. Citirea se face pe baza unui semnal
care se ataşeaz la acea protein . Semnalul este elaborat de creier pe baza interac iunii dintre acesta
şi componentele bioinforma ionale (în special mintea şi conştiin a de ego). Aşadar, numai în
aparen , ADN-ul ne controleaz via a, prin faptul c acolo sunt stocate o mul ime de informa ii dar,
în realitate, ele nu sunt citite în mod obligatoriu.
Dac rudele noastre au avut predispozi ii fa de anumite afec iuni, care s-au manifestat la
fiecare genera ie şi dac , în urma analizelor, am aflat c şi noi avem aceleaşi predispozi ii, asta nu
înseamn decât c ele devin active doar dac , în cursul vie ii noastre, va apare un semnal, suficient
de intens şi de durat suficient de mare, care s determine o mişcare de conformare a unei anumite
proteine, realizându-se citirea informa ii genetice nedorite şi activarea mecanismului genetic.
Problema este c , în permanenta noastr ignoran fa de via şi mediu, media şi ştiin a clasic
au rezonat pe marginea confuziei dintre corela ie şi cauzalitate. Corela ia este acea idee, fenomen
sau lucru asociat unei alte idei, fenomen sau lucru, adic o conexiune. Cauzalitatea este actul,
factorul generator sau agentul care produce un efect.
Afirma ia: genele sunt corelate cu organismul nostru este adev rat , în timp ce afirma ia: genele
ne influen eaz organismul este fals . Confuzia între aceste dou afirma ii este atât de mare încât,
atunci când s-a descoperit gena corelat cu obezitatea, s-a realizat o statistic , bazat pe un
intervievarea unui num r semnificativ de familii care îşi doreau s aibe copii. Ele au fost întrebate
ce decizie ar lua dac , în urma unor analize genetice, s-ar descoperi faptul c fetusul are gena
corelat cu obezitatea. În peste 70% din cazuri, r spunsul a fost c ar prefera s fac un avort.
Numeroase articole, scrise de jurnalişti cu preg tire îndoielnic în domeniul ştiin ei, prezint
rezultatele unei cercet ri în forma: „s-a descoperit o nou gen corelat maladiei canceroase,…” şi
294
spre final, articolul se încheie prin concluzia „gena cutare genereaz cancer.” Aceasta este probabil
una dintre cele mai mari erori ale ştiin elor vie ii (biologia şi medicina, în special), şi anume
credin a în autoactivarea genelor ADN. Genele nu se pot autoactiva. Proteinele fac aceasta,
deoarece sunt capabile s execute mişc ri. Proteinele se afl dispuse în pere ii celulei, în interiorul
acesteia şi în nucleu, mai ales în jurul moleculei ADN.
Molecula ADN este „îmbr cat ” în proteine iar acestea o „ajusteaz ” mereu în func ie de
semnalele recep ionate. S presupunem c bra ul nostru gol este molecula ADN şi are o mul ime de
informa ii înscrise pe el. Peste bra , punem mai multe manşoane (care sunt proteinele) care, aflându-
se împrejurul bra ului, fac imposibil citirea informa iilor înscrise. Pentru a citi acele informa ii,
trebuie s d m jos unul dintre manşoane. Putem face aceasta cu ajutorul unei chei, care se
„potriveşte” la respectivul manşon, o introducem, leg turile sl besc şi manşonul se elibereaz din
locaş. În acel moment are loc citirea informa iei.
Când Watson şi Crick au descoperit molecula ADN, s-a emis ipoteza conform c reia genele
controleaz individul. Ştiin a ne înva c o ipotez trebuie demonstrat pe cale experimental
pentru a deveni un adev r incontestabil. Orice idee trebuie testat , pentru a se verifica dac e fals
sau adev rat .
Dup 50 ani de la formularea ei,
comunitatea ştiin ific a „uitat” s o testeze. Ea
s-a cimentat în gândirea materialist ra ional-
darwinist şi, dintr-o dat , dup o jum tate de
secol de mediatizare, ne-am „trezit” c din
ipotez ea a devenit, treptat… un adev r.
Aceasta se întâmpl datorit faptului c mintea
uman func ioneaz adaptativ. Dac i se repet
suficient de multe ori un anumit lucru, ea se
obişnuieşte, îl accept şi îl integreaz în
gândirea de zi cu zi şi îl execut automat de la
nivel subconştient.
Mintea noastr s-a „adaptat” ideii c genele
ne controleaz ! Dar, unii cercet tori îndr zne i
au reuşit s demonstreze c realitatea este cu
totul alta. Când un produs al genelor este
necesar pentru corp, un semnal din mediul
ambiant vine şi activeaz gena respectiv prin
intermediul unei proteine iar aceasta nu e o
proprietate a genei îns şi.
Asta înseamn c genele sunt un tipar
pentru corp, aşa dup cum planul unei case e
doar schi a. Dac la un moment dat,
constructorul are nevoie s fac o modificare a
casei, mai întâi va citi schi a, deoarece acolo
sunt prev zute toate detaliile pentru situa iile
„neprev zute”. De acolo porneşte totul. Abia
dup aceea modificarea citit de pe schi se
aplic construc iei fizice.
NUCLEUL CELULEI
Conform sistemului actual de concep ii din biologia clasic , nucleul con ine ADN (ceea ce este
adev rat), dar 70% din el reprezint ansamblul de proteine asociat ADN-ului. Cu toate acestea,
cercet rile men ioneaz rareori proteinele, deoarece mentalitatea omului de ştiin s-a concentrat
atât de mult pe ADN, încât aproape nimic altceva nu mai conteaz .
Experimentele se realizeaz prin izolarea ADN-ului atât de nucleu, cât şi de proteinele care îl
înconjoar . Se studiaz ADN pur, dar în realitate nu exist ADN pur în sistemul biologic uman.
295
Studiat în lipsa proteinelor, ADN-ul pur nu reprezint altceva decât un set de instruc iuni, care au
posibilitate virtual de a se activa.
Traseul reproduc tor al celulei, stabilit prin ştiin a conven ional este urm torul:
ADN ⇒ ARN ⇒ Protein
ADN-ul înmagazinează informa ia pe termen lung;
ARN-ul înmagazinează informa ia pe termen scurt;
Proteina este elementul generator de comportament;
Acest traseu este incomplet. El nu ilustreaz decât func ia reproductiv a ADN-ului. În
realitate, func ionalitatea se prezint complet sub forma:
SEMNAL ⇒ Proteine regulatoare ⇒ ADN ⇒ ARN ⇒ Proteine
Aşadar, nucleul celulei are rol exclusiv de sistem
reproduc tor cu ajustarea comportamentului fa de
mediu. Deci nucleul celulei NU este microprocesorul
sau microcreierul acesteia. Nucleul este gonada
celulei. El creeaz p r i şi multiplic materialul celular
„uzat”. Microorganismele cele mai primitive nu au
avut nucleu, ci doar membran , proteine şi aminoacizi.
F r a intra în detalii academice, este suficient pentru
dumneavoastr s în elege i c , indiferent de rolurile
secundare pe care le mai îndeplineşte nucleul celulei,
acesta nu poate coordona activitatea sa instantanee.
Singurul element care poate îndeplini aceast func ie
este membrana.
FUNCŢIONAREA MEMBRANEI
Privit la microscop, membrana celular este
format din mii de perechi de proteine antene-canal,
conform desenului. Aceste perechi de proteine
îndeplinesc roluri diferite (respira ie, excre ie, digestie,
protec ie etc.). Partea galben este o component de
consisten a uleiului, care separ foarte bine interiorul
celulei de mediul exterior. Pentru a realiza func iile
specifice cunoscute din biologie, membrana are nevoie
de proteine, deoarece proteinele sunt capabile s
execute mişc ri. Aşadar, proteinele sunt cele care
realizeaz func iile.
• Partea numit „anten ” (sau receptor) este
capabil s recep ioneze un anumit tip de semnal (care
poate fi atomul unui element, eliberat prin intermediul
proceselor cerebrale şi / sau hormonale). Rolul
receptorului este de a r spunde la un anumit semnal.
Exist mii de tipuri de receptori, fiecare „acordat”
s r spund (sau rezoneze) la un anumit semnal. Cei
mai cunoscu i receptori sunt cei cu care percepem
mediul, de exemplu receptorii pentru lumin , sunet,
receptorii tactili etc. Tot ceea ce recep ion m din
mediu, ca şi organism în ansamblu, se realizeaz prin
intermediul acestor proteine. Celulele, ca parte a
acestui întreg, au şi ele receptori specializa i. Un
anumit receptor simte insulina, altul sesizeaz glucoza
296
din sânge, altul e pentru oxigen etc. Fiecare celul este dotat cu to i receptorii necesari pentru a fi
capabil s existe în comunitate, s r spund nevoilor comunit ii şi s se adapteze schimb rilor din
mediu.
• Partea numit „canal” este
„întrerup torul” (dispozitivul de ieşire) care
permite celulei s execute o anumit func ie,
corelat cu semnalul recep ionat de „anten ”.
„Întrerup torul” primeşte comanda de la o
protein de procesare, care se insereaz în
partea interioar a membranei celulare, astfel
încât va conecta „antena” la „întrerup tor”
(canalul), conform desenului. Aceast
conexiune permite proteinei s realizeze
mişcarea de conformare, deschizând un mic
canal de comunicare, care permite intrarea
unei molecule din mediul exterior celulei spre
interiorul acesteia (de exemplu nutrien i, dac
ne referim la func ia de alimenta ie).
Proteinele care îndeplinesc func ia de „canal”
sau întrerup tor au rolul de a permite
schimburile de substan e dintre celul şi
mediu.
• Partea ilustrat cu verde este o
component detaşabil , care se asociaz
perechii receptor-canal numai pe durata
men inerii semnalului. Bilu ele reprezint
„c r mizile” proteinelor (adic aminoacizi).
Mişc rile de conformare a fiec rei proteine
sunt corelate cu rolul acestora. „Receptorul”
îşi modific partea din interiorul celulei,
deoarece îşi aşteapt racordarea la o protein
de procesare (ilustrat cu verde), iar „canalul”
(sau întrerup torul) îşi deschide o cavitate
care permite fie intrarea, fie ieşirea altor
molecule din celul sau spre celul . În partea dreapt , detaliul pe fond alb ilustreaz câteva tipuri de
proteine din celul .
Etapa 1: În aceast etap , are loc detec ia semnalului. Din miriada continu de semnale care ne
bombardeaz în fiecare microsecund , sunt detectate şi procesate doar semnalele considerate
297
„utile”, adic cele de care celula sau organismul întreg trebuie s in cont. Activitatea de procesare
a semnalelor este continu şi instantanee în toate celulele corpului. Fiecare receptor al fiec rei
celule r spunde la semnalele pentru care a fost specializat s r spund . Forma proteinei receptoare
este reprezentat simbolic în detaliul superior al ilustra iei etapei 1. Lan ul de aminoacizi din „vârf”
are rol de „anten ” şi proprietatea de a „accepta” inserarea unui anumit „semnal” (atomi sau
molecule). Semnalul din mediu este reprezentat de o bil str lucitoare, care se apropie de receptor.
Etapa 2: Semnalul acceptat de receptor se insereaz fizic în lan ul exterior de aminoacizi, fapt
care modific echilibrul de for e electrice ale ansamblului proteic. Acesta tinde s îşi refac
echilibrul şi execut o mişcare de conformare, care modific forma lan ului de aminoacizi din
partea interioar a receptorului (care în eap membrana). Aceast modificare a formei permite
inserarea ulterioar a unei proteine speciale, asemenea unei chei care se racordeaz la un lac t.
Proteina de procesare (de culoare verde) se apropie de perechea receptor-canal, deoarece acum ea
are posibilitatea de a se autoconecta.
Etapa 3: Proteina de procesare se insereaz la „cap tul” interior al receptorului, conectându-se
în acelaşi timp cu cealalt „parte”, cea de „întrerup tor”. Aceasta va r mâne fixat cât timp
semnalul din mediu este prezent în lan ul de aminoacizi al p r ii „superioare” a receptorului. Se
observ prezen a semnalului în lan ul de aminoacizi ai receptorului.
Etapa 4: Toate condi iile fiind îndeplinite „întrerup torul” deschide un canal de comunicare
prin intermediul c ruia se realizeaz func ia pentru care este specializat. Astfel, avem un dispozitiv
care mai întâi detecteaz şi identific semnalul, deci partea de recep ie func ioneaz ca un stimulent,
iar partea de execu ie (r spunsul la stimul) reprezint comportamentul pe care celula îl dezvolt la
acel stimul. Cu alte cuvinte, semnalele din mediul exterior determin manifestarea unui anumit
comportament.
MECANISMUL PERCEPŢIEI
Stimulentul este analizat de receptor, iar r spunsul este produs de „canal”, care se mai numeşte
efector. Aşadar, biologia uman func ioneaz pe baza unui mecanism de citire a mediului, a
informa iilor din mediu (fie el exterior sau interior), iar acestea determin apari ia unui anumit
comportament. Întotdeauna semnalele din mediu au fost cele care dirijeaz func ionarea celulei, şi
nu nucleul acesteia. Astfel, ansamblul analizelor tuturor semnalelor din mediul exterior determin
apari ia unui anumit comportament la nivelul fiin ei umane, care este o reflexie a percep iilor
noastre în raport cu mediul.
În acest moment al cercet rii sale, Bruce Lipton a formulat urm toarea ipotez : receptorii
celulari reprezint mijloacele de conştientizare a mediului înconjur tor iar canalele sau
„întrerup toarele” asociate acestora reprezint senza ia fizic a acestei conştientiz ri. Conform
dic ionarului explicativ, percep ia reprezint conştientizarea mediului înconjur tor prin intermediul
senza iilor fizice cunoscute. Aceasta înseamn c fiin a uman este în permanen controlat şi
influen at de percep iile acesteia asupra factorilor din mediul înconjur tor şi nu din cauza ADN-
ului.
În acelaşi timp, Bruce Lipton a observat c avem o percep ie indirect asupra mediului. Ea se
datoreaz faptului c fiecare celul face parte dintr-o comunitate şi este obligat s se asocieze
acestei comunit i, deoarece şansa de supravie uire este mult mai mare decât dac ar ac iona
individual. Îns o celul care face parte dintr-o comunitate nu va mai beneficia de un liber arbitru
absolut, ci se va asocia comunit ii pentru a contribui la realizarea idealului comun, aşa cum
oamenii, membri ai unei familii sau comunit i, ac ioneaz pentru interesul comun al acesteia (sau
aşa ar trebui s fie cel pu in teoretic).
Boala reprezint o ruptur fa de comunitate, adic un grup de celule care nu se mai pot adapta
comunit ii se desprind de aceasta şi continu s se înmul easc sau s se degradeze, consumând
resursele comunit ii. În acelaşi fel, datorit neadapt rii la comunitate, stresul îi îndep rteaz pe
anumi i indivizi de idealul comun; ei ac ioneaz haotic, deseori împotriva acesteia, consumându-i
resursele. Celulele care nu se mai asociaz comunit ii nu dispar, dar nu mai sunt sus inute de
aceasta, aşa cum societatea nu mai poate sus ine pe to i membri s i şi unii r mân f r serviciu, deci
f r resurse de supravie uire. În acest caz, ei devin parazi i şi ac ioneaz împotriva societ ii.
298
Cancerul este tot mai mult recunoscut ca un rezultat al distrugerii comunit ii interumane, care se
reflect la nivel celular printr-un aspect perfect complementar.
Imagini spectaculoase ob inute la microscopul electronic cu baleiaj au ilustrat cu mult claritate
comportamentul celulelor. Fiecare celul comunic cu alt celul , deoarece ele func ioneaz într-o
comunitate. Atunci când comunitatea se dezbin , bolile îşi fac apari ia. Deşi fiecare celul este
capabil de a citi mediul, r spunsurile pe care le va genera nu se asociaz direct mediului şi
sistemului individual de stimul-r spuns (prezentat anterior), ci colectivit ii.
Dar oare asta ar însemna c afirma ia percep iile mediului determină comportamente este
fals ? La nivel celular ea este adev rat , dar la nivelul comunit ii, adic al fiin ei umane, afirma ia
este fals . Acest fapt se datoreaz organului suprem de control, creierul, care ia decizii şi
interpreteaz semnalele importante din mediul înconjur tor. El transmite simultan semnale la zecile
de trilioane de celule, care reprezint ceea ce creierul crede c se recep ioneaz din mediu.
Mai mult chiar, creierul nu este decât instrumentul care elaboreaz semnalele, dar interpretarea
apar ine, de cele mai multe ori, min ii şi, mult mai rar, aspectelor automate de tipul stimul-r spuns,
cu care este dotat creierul. Tot ceea ce cunoaştem nu este o cunoaştere în sine, real , adev rat , ci
doar o interpretare a acesteia. Interpretarea este realizat de elementele bioinforma ionale ale fiin ei
umane, descrise în partea introductiv a c r ii. Aceste interpret ri reprezint un sistem de credin e
condi ionate sau educate despre realitatea înconjur toare, care s-au generalizat la nivelul întregii
comunit i umane, astfel încât ea poate între ine rela iile şi activit ile pe care le cunoaştem.
Rela iile de bun convie uire se bazeaz pe credin e elevate, nobile, care au un scop spiritual, în
timp ce rela iile distructive se bazeaz pe credin e eronate, lipsite de un scop nobil.
Totul se deruleaz în jurul nostru pe baza unui sistem de credin e elaborate asupra percep iilor
noastre şi nu asupra realit ii. Noi nu cunoaştem realitatea, ci accept m un sistem comun de
credin e, pe baza c ruia adev rul şi realitatea sunt „un acord comun”. Noi devenim ceea ce credem,
deoarece nu ştim ceea ce suntem deja şi nu ştim care e rolul nostru în aceast comunitate.
Nu ştim nici ce anume este comunitatea, dar accept m o versiune eronat a acesteia, şi anume
versiunea unui grup de indivizi care îşi impune legile sale asupra noastr , chiar dac acestea nu ne
reprezint idealul interior. Mai mult decât atât, noi nu recunoaştem idealul vie ii, nu recunoaştem
prezen a intim a fiin ei, dincolo de corpul material. Consecin ele tuturor acestor credin e false
(unele bune, altele rele) reprezint îns şi via a pe care o tr im.
Percep iile noastre în calitate de fiin e umane sunt, prin defin ie, credin e. Credin ele noastre
despre mediu şi corp ne determin fiziologia, iar ele sunt realmente conectate la genele noastre.
Ceea ce ne influen eaz sunt credin ele care se implementeaz , conştient sau nu, în fiecare celul , la
nivelul ADN-ului. Boala este rezultatul manifest rii acestor credin e, precum şi al neutiliz rii
resurselor şi poten ialelor de care dispunem. De multe ori, oameni care ies la pensie au speran de
via foarte sc zut , dac mintea le sugereaz c sunt „termina i”, „ramoli i” sau „b trâni”.
Unul dintre biologii care au dovedit prin experien influen a credin elor (nu e vorba de credin a
de natur religioas – n.t.) asupra corpului este Dr. J.A. Sage, despre care Constantin Dumitru
Dulcan scrie urm toarele („În c utarea sensului pierdut – vol. 2”):
„Dr. J. A. Sage a adresat o adev rat provocare lumii medicale (publicat în cartea sa numit
„Cum s ai 100 ani şi s te bucuri de ei”), prin faptul c la vârsta de 76 ani a creat un sistem de
sugestii zilnice pentru a-şi reîntineri corpul. Domnia sa a propus şi exerci ii de respira ie
(abdominal ) profund . La vârsta de 96 ani, el a demonstrat c avea o s n tate înfloritoare. Dr.
J.A. Sage şi dr. Bruce Lipton ne spun c , cea care opereaz în noi toate transform rile, este
credin a pe care o avem în minte. Credin a „c se poate”, sau „credin a c nu se poate”, sunt cei
doi factori în func ie de care se decide rezultatul final al unei anumite transform ri (sau
biotransform ri, prin extensie – n.r.). Credin a face minuni, este un concept cunoscut de peste 2000
ani, dar se pare c nu suntem înc suficient de convinşi…”
Un alt lucru care poate fi observat practic se refer la oamenii cu fracturi, al c ror membru este
pus în ghips timp de câteva s pt mâni. Dup îndep rtarea ghipsului, deşi membrul afectat este
vindecat, el are de dou ori mai pu in mas muscular decât înainte, dar aceasta nu are leg tur cu
osteoporoza.
299
Neutilizarea acelei p r i din organism produce o reac ie de adaptare la condi iile de mediu, care
impune temporar incapacitatea utiliz rii membrului respectiv. Dac stimulul este de scurt durat ,
r spunsurile organismului sunt reversibile şi acesta îşi poate relua func iile.
La nivel celular func ioneaz o lege a eficien ei, prin intermediul c reia celulele şi organele se
autoajusteaz unele în raport cu altele, astfel încât organismul s devin cât mai eficient. Dac un
organ sau o anumit parte este nefolosit sau prea pu in folosit , se genereaz o reac ie de limitare a
energiei spre acele zone, deoarece ele nu mai contribuie la interesul general al colectivit ii.
Celula uman „ştie” ce înseamn eficien a, dar omul nu ştie înc . Una dintre cauzele primare ale
maladiei Alzheimer este utilizarea ineficient a creierului. Oamenii se separ de restul comunit ii,
comunicarea se reduce şi apare demen a. Deşi creierul este un organ care trebuie protejat,
comunitatea de celule va ac iona diferit, deoarece aspectele subtile ale fiin ei noastre (componentele
bioinforma ionale) nu îl mai utilizeaz corespunz tor. Creierul este doar un instrument auxiliar şi nu
factorul ultim de decizie.
Acesta apar ine min ii fluctuante şi identit ii de ego la care am reuşit s ajungem. Cu cât mintea
e mai pu in fluctuant , expresia conştien ei de sine tinde s se m reasc , devenind din ce în ce mai
conştien i şi eficien i. Un alt factor care perpetueaz ideea mecanismului format din p r i care pot fi
„reparate” sau „înlocuite” este medicina reparatorie. Transplanturile de esuturi şi organe, înlocuirea
p r ilor unor organe cu material biologic uman sau material biologic de origine animal modificat
genetic au câştigat tot mai mult teren şi încredere într-o societate care consider c s n tatea este
efectul func ion rii unor componente din cadrul unui întreg, indiferent de semnalele din mediul
înconjur tor sau al energiilor psihice. Deşi par încurajatoare, rezultatele sunt, de cele mai multe ori,
temporare şi necesit tratamente secundare permanente.
Numeroase emisiuni de televiziune laud medicina reparatorie, pentru simplul motiv c este
comercial , şi nu neap rat pentru rezultatele ob inute. Faptul c celule crescute în medii de cultur
se pot asocia relativ uşor unei comunit i şi dezvolta în condi ii optime are leg tur cu transmiterea,
recep ionarea şi interpretarea semnalelor de c tre creier sub influen a min ii pacientului.
Cele mai spectaculoase vindec ri se datoreaz pacien ilor cu cea mai bun adaptare a min ii şi
creierului la noile condi ii de mediu, şi mai pu in interven iei medicale în sine. Nimeni nu contest
rolul şi ajutorul remarcabil pe care medicina îl ofer semenilor afla i în suferin , dar ea se limiteaz
adesea la tratarea efectelor şi nu a cauzelor. Preocup rile în domeniul educa iei şi cunoaşterii
iluminatoare sunt limitate de companiile finan atoare, deoarece subiectul nu poate fi comercializat.
Sistemul nu doreşte s aib neap rat oameni bolnavi şi suferinzi, cum afirm unii extremişti, ci mai
degrab buni cump r tori ai unor produse care, asemenea alimentelor, se pot vinde cu succes.
Aceast situa ie este favorizat chiar de indivizii care particip în inconştien a lor manifestat
volitiv la aceast via de aşa-zis divertisment (entertainment), care înseamn bani, lux şi distrac ii.
CREDINŢELE RESCRIU INFORMAŢIA GENETICĂ
Subiectul controversat al acestui paragraf nu poate fi abordat f r un punct de plecare oferit de
fizica newtonian . Cea mai mare provocare a reduc ionismului este legat de conceptul de
informa ie. În biologie, teoria reduc ionist , aplicat asupra componentei informa ionale, este
prezentat astfel: Informa ia e transportat spre şi de c tre molecule, conform principiilor fizicii şi
chimiei. Acest aspect st la baza industriei farmaceutice, care produce în fiecare an noi substan e
pentru a ne trata corpul.
Am prezentat imagini simbolice ale proteinelor asemenea unor m rgele şi am figurat leg turi
prin be işoare colorate, dar realitatea este mult mai profund . Nu exist nicio posibilitate de a studia
individul, f r a cunoaşte energia care îl sus ine. Gradul de s n tate nu este atât un efect al structurii
fizice, cât al modului în care v raporta i la mediul înconjur tor.
Integrarea unei fiin e umane în mediul înconjur tor înseamn interac iuni cu alte fiin e umane în
diverse ipostaze, precum familie, şcoal sau loc de munc , la care se adaug alimenta ia şi condi iile
naturale de mediu şi habitat. Un medic ar trebui s analizeze toate aceste interac iuni, deoarece ele
contribuie la dezvoltarea noastr biologic şi emo ional . Nu se mai poate privi un singur aspect şi
afirma: partea asta nu func ioneaz , deoarece acea parte e conectat la altele, pe care le
influen eaz sau le-a şi influen at deja.
300
COMPORTAMENTELE CELULEI
Semnalele controleaz celula. Dar semnalele au drept surs moleculele fa de care celula poate
avea mai multe tipuri de comportament: se apropie de surs , se îndep rteaz de ea sau îl ignor .
Este de notat faptul că celulele pot ignora un semnal, mai ales din categoria celor negative, doar
pe durate relativ scurte de timp (de exemplu un semnal de stres poate fi ignorat, dar pentru
aceasta e necesar ca el să nu depăşească o anumită magnitudine şi/sau durată).
Acest fapt poate fi ilustrat prin „mişcare înainte”, „mişcare înapoi” sau „nemişcare”. Atunci
când un semnal este interpretat de celul ca fiind necesar pentru creştere şi dezvoltare, celula se va
deplasa spre acesta, dar când este interpretat ca o amenin are, celula se va îndep rta de el. Cu alte
cuvinte, „mersul înainte” este pentru creştere, iar „mersul înapoi” este pentru protec ie. Le-am notat
între ghilimele, deoarece aici trebuie în elese ca atitudini comportamentale şi nu ca deplas ri fizice.
În continuare, vom studia aceste dou situa ii.
Având dou comportamente posibile, celula este asemenea unui bit de informa ie digital : starea
1 înseamn creştere (inclusiv reproducere), starea 0 înseamn protec ie. Toate cele câteva sute de
mii de gene pot fi grupate în dou mari categorii: cele care favorizeaz creşterea şi reproducerea,
respectiv cele care favorizeaz mecanismele de protec ie.
O celul nu se poate afla simultan în ambele st ri. De multe ori, un grup de celule din
organismul nostru se afl în stare de protec ie, în timp ce altul e în stare de creştere. Starea de
creştere este cotinuu necesar , deoarece în permanen mor celule şi trebuie înlocuite. Starea de
protec ie este necesar numai în momente speciale, cum ar fi evitarea unui accident, fuga fa de o
amenin are iminent etc. Dintre ele, starea de protec ie consum mult energie, asigurat de celulele
care nu sunt în aceast stare, astfel c organismul face o „contabilizare” a resurselor şi le dirijeaz
spre zonele afectate. Problema care apare în via a social este c gener m prea multe situa ii care
necesit protec ie, consumându-ne resursele uneori pentru motive neîntemeiate, la fel în cum un
guvern gestioneaz bugetul prea mult în zona ap r rii, în deficitul aprovizion rii cu alimente a
indivizilor. Tr im zilnic între momente de creştere şi protec ie, alunecând de la o stare la alta
aproape pe neobservate, dar solu ia supravie uirii este rezultatul raportului dintre creştere şi
protec ie. Dac facem investi ii excesive în zona protec iei, supravie uirea este amenin at . Aceast
compara ie se traduce la nivelul individului, în felul urm tor: stresul cheltuieşte resursele pentru
protec ie iar bucuria de via ă amplific resursele. La nivel anatomic, sunt observate urm toarele
fenomene: mecanismele de protec ie folosesc sisteme somatice (muşchi, oase), în timp ce pentru
creştere se folosesc sistemele viscerale (inim , pl mâni, stomac, ficat, pancreas etc.).
Aceste mecanisme se declanşeaz automat. Astfel, dac eşti urm rit de un leu, organismul nu
va continua s proceseze hrana consumat în timpul prânzului, ci va comuta pe sistemul somatic de
ap rare, generând adrenalin şi for muscular . În func ie de semnalele recep ionate din mediu şi
interpretate de creier, cele dou sisteme preiau pe rând controlul asupra organismului. Pe scurt,
pericolul suprim visceralul şi activeaz somaticul. Prin intermediul sistemului nervos simpatic şi
parasimpatic, cele dou împing fie sângele spre muşchi, fie c tre organe. Bucuria de via , iubirea şi
fericirea furnizeaz toate cele necesare creşterii şi dezvolt rii interioare, în timp ce frica,
îngrijorarea şi mai ales stresul ne separ şi ne izoleaz fa de mediu şi chiar fa de via .
La nivel hormonal, stresul determin glanda pituitar s elibereze ACTH, care ajunge la glanda
suprarenal , care va secreta adrenalin . Deşi sunt în stare de stres care nu reprezint un pericol
iminent asupra vie ii, musculatura se contract , deoarece mecanismul de protec ie se activeaz
automat şi inconştient. Problema noastr social nu este aceea c , în mod inevitabil, exist stres, ci
c tr im aproape constant în stare de stres, ceea ce reduce creşterea, dezvoltarea, sl beşte sistemul
imunitar şi organismul se îmboln veşte. Ştiin a medical cunoaşte aceste mecanisme, motiv pentru
care oamenilor cu transplant li se administreaz hormoni elibera i de glande numai în perioada
stresului, pentru a inhiba sistemul imunitar.
Problema maladiilor care ne amenin nu vine doar prin faptul c am contactat anumi i
patogeni, ci prin faptul c se activeaz şi prosper cei pe care deja îi avem de ani de zile. Noi le
numim organisme oportuniste, deoarece locuiesc în corp, dar nu prosper , deoarece fiziologia le
men ine într-un echilibru perfect. Stresul stric acest echilibru. Noi ne îmboln vim, deoarece prin
intermediul stresului, oferim acestor microorganisme şansa s prospere.
301
MECANISMUL DE APĂRARE
În urma apari iei stresului, glanda
suprarenal elibereaz adrenalin , care
determin contractarea sistemului visceral
şi for eaz sângele spre periferie. Vasele
de sânge din partea frontal a creierului se
contract şi cele din partea posterioar se
dilat (alimentând mai mult acea parte a
creierului).
Aceasta înseamn c , în timpul
stresului, organismul renun la ra iune,
deoarece se presupune c trebuie s
„r spund ” printr-o atitudine de „fug din
fa a pericolului”. În realitate, de cele mai
multe ori, acest aşa-zis „pericol” nu este
decât una dintre nenum ratele situa ii
inconştiente de a ne l sa compleşi i de stresul social, ce rezult din interac iunile umane, cum este
stresul la un examen, stresul prelu rii unor responsabilit i, nemul umirile de zi cu zi etc.
Organismul reac ioneaz automat, deoarece nu poate face diferen a între o situa ie care
amenin via a şi una care amenin ego-ul. Mintea este cea care face aceast diferen şi determin
apari ia stresului. Cu cât stresul este mai mare, cu atât suntem mai ira ionali şi incapabili de a
ra iona asupra cauzelor.
Stresul de la un examen va favoriza automat sc derea capacit ii de concentrare. Dac stresul
din via a noastr se cronicizeaz şi se manifest continuu, mecanismul de ap rare se manifest
permanent, creşterea şi înmul irea celular este redus şi sistemul imunitar se opreşte. Boala apare
numai în urma manifest ri ale stresului cronic, deoarece celulelor nu li se mai ofer posibilitatea de
creştere şi înmul ire. Semnalele stresului sunt recep ionate de celule şi activeaz fie mecanisme de
autoizolare (precum un grup de oameni care se retrage într-un ad post antiaerian, atunci când aude
semnalul de alarm ), fie activeaz mecanisme de îmbun t ire a mediului exterior, prin eliminarea
unor substan e care s le aduc într-o stare de vibra ie mai bun . Dar acest proces este costisitor,
irosind inutil mult energie, deoarece nu po i schimba lumea dac nu te schimbi tu însu i.
Exist îns şi o a treia posibilitate: adaptarea. R spunsurile noastre adaptative la factorii
exteriori sunt rezultatul modific rilor la nivel biologic, singurele care ne pot rezolva problema. În
acest punct, intervine biologia darwinist , care arat c toate schimb rile genetice sunt aleatoare şi
nu pot fi controlate. Aceasta însemn c , din motive necunoscute, unii indivizi se adapteaz , iar al ii
nu. De peste 50 ani, biologia modern ne spune c nu vom putea controla niciodat rezultatul unei
muta ii. Astfel, boli precum cancerul, care apar ca efect al muta iilor cromozomiale, reprezint o
întâmplare, un accident, o eroare a naturii incapabile s produc indivizi suficient de rezisten i.
Bruce Lipton a dovedit prin cercet ri de laborator c r spunsul organismului uman la factorii
de stres este greşit, automat şi inconştient, determinând apari ia unei reac ii de ap rare, deşi nu se
afl în situa ii care îi amenin via a.
RESCRIEREA INFORMAŢIEI GENETICE
Bruce Lipton a propus în anul 2005 o teorie cu privire la evolu ia speciilor prin intermediul
muta iilor controlate. În desen, se poate observa c organismele vii produc gene prin metabolizarea
ADN, care mai departe favorizeaz varia ia genotipic (direct dependent de factorii naturali,
respectiv percep iile semnalelor din mediu), iar aceasta sus ine varia ia fenotipic (determinat de
percep iile semnalelor din mediu). Fenotipul se refer la constitu ia şi aspectul fizic (f r a intra în
detalii academice) iar genotipul se refer la codul genetic (programele sau proiectul structurii
noastre fizice). În prezent, sintagma gene prin metabolizarea ADN este cunoscut sub forma gene
care proiecteaz gene. Noile descoperiri au dovedit faptul c , în condi ii de stres, fiecare nucleu din
302
orice celul a corpului are un set de gene, a c ror func ie unic este de a rescrie celelalte gene,
conform variabilit ii şi intensit ii factorilor de stres.
Urm rind pe schem influen a factorilor de mediu şi suma percep iilor noastre din mediu (adic
a interpret rilor noastre conştiente, inconştiente, mai mult sau mai pu in eronate), se observ c
acestea determin genele care proiecteaz gene s ne rescrie genele. Astfel, genotipul sufer o
varia ie care se transmite ulterior şi fenotipului. Dintre factorii de mediu şi percep ia noastr asupra
factorilor din mediu, ultima influen eaz atât genotipul, cât şi fenotipul.
Aşadar, semnalele din mediu
şi interpret rile lor de c tre
creier şi minte (ceea ce credem
noi despre ceea ce vine din
mediu), determin un r spuns
adaptativ al organismului fa de
acestea. Fiind un semnal, stresul
determin o reac ie de adaptare a
organismului, iar atunci când
mecanismele de citire a genelor,
cu care ne-am n scut, nu sunt
suficiente acestei adapt ri şi
condi iile de mediu, respectiv
stresul sunt intens alterate,
organismul apeleaz suplimentar
la mecanismul gene care rescriu
gene, prin intermediul c ruia se
încearc o adaptare la stres. Ceea ce rezult din aceast rescriere este o abera ie cromozomial , care
determin apari ia maladiilor, deoarece stresul este un element distructiv, paralizant, inhibant şi
ira ional. Corpul biologic nu face decât s se „adapteze” acestor aspecte.
Biologia conven ional nu a inclus niciodat în studiul academic influen a mediului şi
percep iilor noastre despre mediu. Sistemul modern de s n tate se bazeaz pe înl turarea
semnalelor care informeaz conştientul despre prezen a stresului şi/sau a bolii, prin neutralizarea şi
inhibarea durerii, tratând rareori cauzele directe ale acesteia. Este ca şi cum un tehnician auto
insuficient preg tit înl tur un semnal roşu de la automobil, f r a remedia defectul care a
determinat aprinderea sa. Acest fapt produce sc derea nivelului de conştien al şoferului asupra
defec iunii, care va continua s conduc maşina cu riscuri crescute. Defec iunea se propag şi la alte
componente, dar semnalul de avertizare fiind întrerupt, şoferul nu va fi informat asupra lor. Atunci
când înl tur m simptomele, înl tur m semnalele de avarie f r s remediem cauzele lor.
INFORMAŢIE NONGENOMICĂ
Teoria conven ional afirm c :
ADN ⇒ ARN ⇒ Proteină (elementul generator de comportament)
Acest traseu este incomplet. El ilustreaz doar func ia reproductiv a ADN-ului. În realitate,
func ionalitatea se prezint complet sub forma:
SEMNAL ⇒ Proteine regulatoare ⇒ ADN ⇒ ARN ⇒ Proteine
Noile descoperiri publicate de Howard Temin în reviste ştiin ifice de notorietate atest faptul
c informa ia poate curge în ambele sensuri. Astfel, ARN-ul poate trimite informa ia genetic
înapoi spre ADN. Acum ştim c acest fenomen este posibil, deoarece prin intermediul lui se poate
explica maladia SIDA. Traseul propag rii informa iei genetice poate fi în eles sub forma:
SEMNAL ⇒ Proteine regulatoare ⇒ ADN ⇔ ARN ⇔ Proteine ⇐ SEMNAL
Exist un flux permanent de informa ie şi semnale schimbat între mediu şi celul . Cum se
transmit aceasta asupra copilului nen scut? Biologia conven ional afirm c totul este legat de
303
factorii genetici aleatori incontrolabili şi de nutri ia mamei. În realitate, mama influen eaz celulele
f tului, aşa cum îşi influen eaz propriile celule, prin propriile ei comportamente şi reac ii fa de
mediu şi aspectul social (familie, serviciu etc.).
Din punct de vedere al embrionului, obiectul percep iei sale, adic mediul exterior, este
reprezentat de organismul mamei, deoarece el se hr neşte cu sângele mamei. Dar, în timp ce
biologia conven ional ne spune c sângele mamei transport nutrien ii la organismul f tului, ea
„uit ”, s men ioneze faptul c , în acelaşi timp, sângele mamei ofer f tului to i hormonii şi
moleculele care îi vor organiza corpul în vederea preg tirii r spunsului la mediu, aşa cum
organismul ei a fost preg tit s r spund . Cu alte cuvinte, f tul se adapteaz mediului înconjur tor
prin intermediul percep iilor (credin elor) mamei. Indiferent de originea geografic a p rin ilor,
copiii se adapteaz noului mediu, înc înainte de a se naşte.
Într-un articol din 2004, ap rut în revista Newsweek, se putea citi titlul: Unde începe
s n tatea?, Obezitate, cancer şi atac de cord… sau cum vi se „aranjeaz ” şansele în pântecul
mamei. Pe scurt, articolul eviden iaz faptul c genele copilului sunt selectate dinamic, ca r spuns la
percep iile mamei (care nu sunt altceva decât credin ele ei, corecte sau nu), sub directa influen a
tat lui, factorilor sociali şi locului de munc . P rin ii sunt cei care îşi impun prima inginerie
genetic asupra copilului.
Acest fapt mai are o repercusiune important , şi anume dezvoltarea mecanismelor de ap rare şi
creştere, în func ie de modul în care acestea sunt activate la p rin i. Cu cât mecanismul de protec ie
este mai activ la mam , cu atât sângele va fi orientat mai mult spre organele musculare, oase şi
cartilaje, diminuând activitatea celorlalte organe şi sistemului imunitar, pe durata men inerii
amenin rii. Anumite cercet ri ştiin ifice au dovedit c influen a mediului prenatal este mult mai
mare decât influen a strict a codului genetic.
Atunci când p rin ii sunt stresa i, hormonii de stres traverseaz placenta de la mam la f t şi
selecteaz genele care ulterior favorizeaz copilului nou n scut boli cardiovasculare, cancer sau
obezitate. Aceasta se mai numeşte transmisie nongenomic , adic transmisii de comportament şi
r spunsuri adaptative. Tot în perioada în care mama îşi creşte copilul, ea continu s îi transmit
informa ie nongenomic astfel încât, în subconştient, copilul va înv a s îşi creasc viitorul s u
copil, atunci când va face aceast alegere în via a sa. Aşadar, influen a noastr , ca p rin i, se
r sfrânge asupra mai multor genera ii. Altfel spus, comportamentul nostru de azi va influen a
copilul nostru de mâine.
CONCLUZII ŞI OPINII
Odat cu acumularea excesiv a stresului şi permanentizarea sa la nivelul fiec rui individ, se
formeaz o nou genera ie de indivizi, care vor avea dezvoltat, în mod excesiv, mecanisme de
ap rare. R spunsul lor la stres va fi unul ira ional, de violen şi criminalitate. Via a este privit , tot
mai mult, ca o competi ie, de genul unii împotriva altora, guvernat de legea celui mai puternic.
Violen a este doar unul din numeroasele r spunsuri primare la stres. Percep iile noastre din mediu
nu sunt doar credin e, adesea incorecte, ci şi experien e de via , deoarece pe m sur ce
interac ion m şi ne dezvolt m de mai multe ori acea percep ie, organismul tinde s se
reconfigureze, încât s reac ioneze cât mai bine la aceasta.
Creierul converteşte sub influen a min ii (şi a celorlalte structuri bioinforma ionale)
experien ele în conştien de via . Noi devenim conştien i de faptul c tr im numai prin
intermediul experien elor. Iar acestea sunt acumulate şi înregistrate definitiv în creier şi în
componentele bioinforma ionale. A fi viu înseamn a fi capabil de a înregistra şi acumula aceste
experien e. La ce foloseşte faptul de a acumula, înv a şi înregistra experien ele? R spunsul este
simplu: la evolu ia bioinforma ional . Odat ce au fost suficient de bine educate, mersul pe strad ,
coordonarea mişc rilor pentru consumul hranei şi nenum rate alte aspecte ale vie ii noastre se
desf şoar automat. Creierul şi mintea noastr nu mai trebuie s fie atât de intens focalizate asupra
acestora, deoarece avem de înv at şi memorat multe alte lucruri.
Acelaşi tip de educa ie este recomandat pentru declanşarea şi men inerea definitiv a
mecanismului bioalchimic. Autoeduca ia şi autocunoaşterea orientate spre aspectele benefice
organismului sunt mecanisme eliberatoare, deoarece fiecare lucru nou înv at ne elibereaz de
necesitatea de a ne focaliza asupra lui. Putem merge pe strad şi, în acelaşi timp, s ne gândim la
304
mii şi mii de lucruri, deoarece aproape toate ac iunile noastre izvor sc din previzualizare, sub
ac iunea dorin elor, se repet automat şi apoi devin germenii noilor noastre experien e, care ne
determin s facem alte acumul ri.
Exist cel pu in dou feluri de experien e: cele de natur aproape exclusiv material (care ne
atrag şi le previzualiz m, dup ce alte experien e au fost suficient de bine înv ate) şi cele de natur
mistic . Mintea are acum suficient libertate de a se focaliza asupra lucrurilor din prezent sau unor
experien e mistice. În func ie de ceea ce alegem în fiecare moment, via a noastr se desf şoar într-
o combina ie dintre aceste dou tipuri de experien e. Cu toate acestea, ezoterismul afirm c , la un
moment dat, este necesar s întrerupem şirul nesfârşit al dorin ei de a c uta noi experien e. Atunci
apare starea de non-dualitate, de transcendere a dorin ei şi ataşamentului fa de experien e şi
obiectele sim urilor, dup care experien ele pot fi efectuate în continuare, f r a ne mai înl n ui.
Totul este aproape preprogramat iar suma credin elor noastre din fiecare moment ne selecteaz
şi formeaz genele. Asemenea imaginii negative a filmului dintr-un aparat, care este complementar
imaginii pozitive, celula uman este complementar miriadei de semnale recep ionate la nivelul
membranei. Chiar şi aşa, multe din interpret rile noastre asupra realit ii, se modific şi ne apar ca
fiind diferite, ca şi când am privi spa iul şi lucrurile din spa iu prin intermediul unor filtre. Atunci
când descoperim lucruri care ne sperie, privim realitatea printr-un anumit filtru de credin e. Frica
genereaz o realitate limitat , filtrat de credin ele min ii.
Ni s-a inoculat ideea otr vitoare conform c reia via a e o lupt , iar supravie uirea se bazeaz pe
abilitatea de a lupta pentru a atinge culmile succesului (oricare ar fi acesta). Atunci când to i ceilal i
cred în acelaşi lucru, noi lupt m cu propriile noastre credin e ireale. Atunci când tr im în frici de tot
felul sau în bucurii alese, tr im într-un sistem de credin e mai mult sau mai pu in limitative. Dac
un num r suficient de oameni ar dori şi ar reuşi s tr iasc în bucurie, calea de accesa realit i de
ordin superior este accesibil şi fireasc . Deşi dovada ştiin ific a existen ei unei conştiin e de sine
întârzie s apar , celulele fiec rui corp poart o identitate a întregului din care fac parte, astfel c
transplanturile de organe implic deseori probleme de compatibilitate. Fiecare celul are receptori
de identitate care condi ioneaz integrarea acesteia în noua comunitate.
Noua biologie despre care vorbeşte Bruce Lipton este o ştiin care studiaz procesele
simultane dintre crea ie şi evolu ie. Cât timp ne ia s ne schimb m o credin rea şi cât timp ca s ne
schimb m o credin bun ? R spunsul corect este: la fel de mult. Suntem mult mai puternici decât
a crezut cineva vreodat , dar am renun at la acesta pentru a da vina pe gene. Psihologii şi psihiatrii
ne informeaz c peste 70% din credin ele noastre sunt negative şi repetitive. Dac a i avut r bdarea
necesar s citi i aceast carte, cea mai bun încheiere ar fi: dumneavoastr sunte i responsabili
pentru tot ceea ce vi se întâmpl şi pentru a nu p rea o abordare pesimist o complet m prin
urm toarele cuvinte: din momentul în care deveni i conştien i c sunte i responsabili de tot ce vi se
întâmpl .
REFERINŢE:
Bruce Lipton, The Biology Of Belief, DVD, fragmente comentate şi prelucrate, cu permisiunea lui Bruce Lipton. www.brucelipton.com
DISCUŢII ŞI TEORII PREZENTATE DE BRUCE LIPTON

Bruce Lipton: Este foarte important s recunoaştem c epigenetica se aplic tuturor genelor,
indiferent c sunt normale sau mutante. Ceea ce în eleg eu prin aceasta e c sub (influen a)
mecanismului de epigenetic , percep ia noastr ca r spuns la (semnalele) din mediu, noi putem
rescrie codul genetic pentru a ob ine varia ii ale genelor noastre. De fapt, mecanismul epigeneticii
poate crea varia ii ale fiec rei gene din corpul nostru. Asta ne conduce la faptul c prin epigenetic
po i lua o gen normal şi îi po i modifica exprimarea pentru a crea o gen mutant precum
cancerul. Dar de asemenea, în acelaşi context, pute i lua o gen mutant , îi modifica i mecanismul
de exprimare, pentru a manifesta un comportament mai apropiat de cel normal.
În cartea mea „Biologia Credin ei” eu am vorbit despre un pacient al medicului Albert Mason,
care avea o dereglare genetic la nivelul pielii, şi care îl f cea s arate asemenea unui om-elefant şi
l-au tratat crezând c merit s îşi schimbe sistemul de credin e; boala a intrat în remisie, iar pielea
b iatului a devenit normal , iar mai târziu, dup toate acestea, Mason a aflat c aceasta a fost o
boal congenital produs de o gen mutant . În principiu, acesta e un exemplu care arat c
305
dumneavoastr v pute i schimba mecanismul de exprimare genetic . Ceea ce trebuie s ave i în

aten ie, este faptul c mintea conştient şi cea subconştient contribuie la exprimarea genetic . Dac
ave i o credin în sistemul dumneavoastr subconştient de credin e conform c reia opiniile altor
medici sunt mai adev rate decât cele ale dumneavoastr , atunci trebuie s fi i foarte aten i la faptul
c cei mai mul i dintre noi am fost programa i s accept m (automat) opiniile medicilor ca fiind
absolut adev rate.
Aşa c dac credin ele dumneavoastr subconştiente au fost programate când era i tineri, şi
acum a i primit un diagnostic al unei anumite boli, trebuie s recunoaşte i faptul c influen a acestui
diagnostic prin el însuşi genereaz ceea ce noi numim un efect nocebo. Efectul nocebo (opus celui
de placebo – n.t.) ca şi consecin a unei gândiri negative, poate realmente crea (sau accelera – n.t.)
boala sau afec iunea care v îngrijoreaz . Aşadar, e important s recunoaşte i faptul c mintea
modific şi influen eaz consecin ele genei Huntington, dar de asemenea trebuie s recunoaşte i
faptul c sunte i influen a i inconştient de opiniile profesioniştilor cu care interac iona i, în special
medici, iar opiniile şi prognozele lor vor deveni credin ele voastre, dac subconştientul accept
faptul c medicii sunt purt torii adev rului în îngrijirea dumneavoastr .
Întrebare: Care este cauza tulburării mentale şi care e cheia spre vindecare?
Bruce Lipton: Într-adev r, cauza tulbur rii mentale ar putea fi diverse influen e asupra
sistemului nervos, de la cele fizice la cele comportamentale care perturb func ionarea sistemului
nervos. Astfel, eu pot crea distrugeri în calea dezvolt rii sistemului nervos, pe care le-am putea
numi incorect „cabl ri” (leg turi între cabluri – n.t.), aş putea introduce substan e chimice toxice în
sistem care vor avea efecte adverse asupra s n t ii şi viabilit ii celulelor, distrugând neuroni pe
anumite trasee, aceasta fiind o alt cale de a interac iona cu problema şi totuşi traseele foarte
importante sunt cele ale înv rii. Acestea sunt experien iale şi ele devin importante pentru c prin
modul în care noi r spundem la via şi cum ne adapt m comportamentul pentru a face fa lumii în
care tr im, putem s „decabl m” sistemul nostru neuronal pentru a-l face s r spund în mod
corespunz tor. Toate aceste lucruri, fizice, chimice sau erori de programare, ne pot influen a starea
de s n tate mental .
Unul din lucrurile pe care trebuie s le recunoaştem este marea adaptabilitate a sistemului
nervos. S-a ar tat deseori c dac se înl tur anumite por iuni din creier cele r mase pot prelua
func iile celor care lipsesc ajutând individul s revin la o via normal . De ce e important?
Deoarece creierul este complet adaptabil. Dac am în eles cu adev rat originea şi locul problemelor,
atunci exist o oportunitate de a schimba programarea şi de a o aplana pentru a învinge chestiunea
chiar dac e una de natur chimic sau fizic , o putem adapta înv rii de noi c i, de a ajuta creierul
s lucreze cu noile informa ii prin alte metode. De ce e relevant acest fapt? Deoarece avem
în elegerea conven ional care ne spune c dac ai un traumatism neurologic atunci asta e! Nimic
nu se poate repara, deoarece exist o credin veche conform c reia creierul nu se poate autorepara.
Ei bine, asta e doar o credin veche.
Acum ştim c neuronii sunt crea i zilnic şi sunt oferi i sistemului pentru a func iona optimizat.
Importan a acestui fapt e c nu exist limitare în capacitatea noastr de a ne vindeca şi reface
traseele neuronale. Principala limitare pe care o avem e sistemul nostru de credin e care spune
oamenilor c nu exist nicio oportunitate pentru ei sau c „cutare” diagnostic nu are nicio alt
solu ie în afara celei descrise de psihiatri şi neurologi. Aceasta devine o limitare, deoarece dac
mintea dumneavoastr este setat ideii c „eu nu sunt capabil s fac indiferent ce asupra acestei boli
sau probleme”, atunci aceasta va opri orice încercare de vindecare la care a i lucrat. Este important
s recunoaştem c oamenii folosesc deseori cuvântul „miracole”. Şi aceste miracole sunt ceva în
genul: cineva are o fractur de coloan şi i s-a spus c nu va mai umbla niciodat , şi el va umbla,
sau altcineva are „cutare” problem neurologic de la ceva accident şi i s-a spus c nu se va vindeca
niciodat , apoi el se vindec . Fi i serioşi!
Acestea nu sunt miracole! Ele sunt abilitatea sistemului de a se vindeca în cele mai bune
împrejur ri de a înlocui esutul distrus şi de a crea un sistem nou s n tos. V rog, nu v sim i i
descuraja i, de gândirea negativ , ci trebuie întotdeauna s merge i înainte prin credin a: „eu pot şi
voi fi întotdeauna capabil s fac schimb ri!”, deoarece f r asta, nicio schimbare nu e posibil .
Întrebare: În ce fel se modifică exprimarea genetică?
306
Bruce Lipton: Studii interesante realizate pe gemeni au relevat faptul c fiecare zi a experien ei
unor gemeni în lume le modific exprimarea genetic . În consecin , atunci când se studiaz
exprim rile genetice s-a aflat c din momentul naşterii, acestea sunt în esen identice. Dar atunci
când exprim rile sunt comparate dup un an, ani, ani, ani şi ani, am aflat c exprim rile genetice ale
gemenilor devin din ce în ce mai diferite. Asta ne conduce la în elegerea faptului c genele noastre
r spund dinamic la experien e şi mediu.
E important s recunoaştem c vie ile noastre ne transfer înapoi informa ii în (sistemul nostru)
ereditar. Noul mecanism despre care s-a aflat c se potriveşte cel mai bine e cel epigenetic. În
esen , el înseamn urm toarele: codul genetic este echivalentul cuvintelor dintr-un dic ionar, iar
epigenetica este abilitatea „t ierii” cuvintelor şi „remont rii” lor în secven e diferite. Deci, ceea ce
face epigenetica este de a lua codul genetic, a-l „t ia” în „piese” şi de asambla „piesele” în alte
forme în acord cu r spunsul dumneavoastr la mediu. Piesele sunt „aranjate” astfel încât proteinele
care sunt create de aceste gene sunt mult mai adaptabile la mediu şi v men in vitalitatea şi
s n tatea într-o lume permanent schimb toare.
Aşa c , în esen , mecanismul epigenetic e un simplu proces de a lua codul genetic şi de a-l
„t ia” cu o „foarfec ” şi apoi se remonteaz „piesele” într-o alt secven pentru a prescrie varia ii
ale proteinelor care ne alc tuiesc corpul în sensul unor proteine care ne adapteaz cerin ele de
structur şi comportament. De fiecare dat când modific m proteinele noi, de fapt ne modific m
structura şi comportamentul. Aceasta e o simpl „matematic ” sau cod lingvistic prin abilitatea de a
citi mediul şi „reasambla” codurile.
Întrebare: Care sunt gândurile dumneavoastră asupra vie ii în absen a min ii?
Bruce Lipton: Conceptul vie ii în absen a min ii m surprinde şi aproape m sperie teribil. Eu
aş sugera mai degrab o minte pentru via . O minte pentru via înseamn a fi atent la ceea ce se
întâmpl în lume, în momentul apropiat, deoarece tot ce ave i nevoie în aceste momente este de a
avea puterea de a r spunde şi de a schimba lumea în care tr i i. Când mintea dumneavoastr e
împr ştiat peste tot, subconştientul ruleaz programe ale unor obişnuin e care v conduc biologia
f r s le acorda i nicio aten ie. Dar atunci când v men ine i mintea conştient în momentul
prezent, aceasta e oportunitatea dumneavoastr de a avea control toat via a asupra corpului şi
comportamentului.
Ave i putere în via de a face alegeri, dar pe care obişnuin ele dumneavoastr nu le sus ine
întotdeauna, deci în principiu, conceptul care devine cu adev rat important e de a men ine mintea
conştient în clipa prezent , şi focalizat asupra a ceea ce se întâmpl în lumea voastr . Un punct de
vedere important care rezult din aceast cercetare este c una din c ile cele mai eficiente de a
men ine mintea cuiva în clipa prezent e de a fi îndr gostit.
Când au verificat aceasta la mai multe persoane în diferite momente ale zilelor de lucru şi ceea
ce f ceau, s-a descoperit c mintea conştient oscileaz între gândurile despre trecut şi cele despre
viitor, rezolvând probleme undeva în spa iu, şi drept consecin , mul i dintre noi func ioneaz pe
baza obişnuin elor min ii subconştiente.
Cu toate acestea, atunci când au observat min ile oamenilor îndr gosti i, sau care erau logodi i
sau erau ca într-o „lun de miere”, au descoperit faptul c aceşti oameni „func ioneaz ” aproape
întotdeauna în momentul prezent prin mintea conştient . Aceasta e starea de aten ie deplin care îi
ajut s creeze acea aşa numit „lun de miere” pe care o tr iesc, s creeze o via pe aceast
planet care e ca şi când ar tr i în Paradis, atunci când oamenii spun: „m simt ca în Paradis”, este
pentru c ei îşi creeaz o via care îi sus ine în ceea ce fac. Acea via este o expresie a min ii
conştiente şi nu a min ii subconştiente.
Aşa c mai degrab decât a fi „f r minte”, cel mai bun lucru pe care îl pot spune e de a fi
maximum de prezent pe cât posibil. Tr i i senza iile, sim i i experien ele şi dac ele nu sunt în acord
cu dumneavoastr atunci acesta e momentul unei alegeri în care mintea conştient poate spune: „voi
alege s fac altceva”, şi atunci v spun: îndrepta i-v spre ceea ce v ofer fericire, îndrepta i-v
spre ceea ce v ofer iubire, îndrepta i-v spre ceea ce v ofer armonie, şi pentru a face asta,
r mâne i cât mai aten i, deoarece aceasta e calea ce v ofer puterea deciziei ce permite s crea i
„Paradisul pe P mânt”.
SELECŢIUNI DIN „PROIECTUL 10-10-10 PILULĂ SAU PERCEPŢIE”
307
Bruce Lipton: În mod clar, comportamentul are dou laturi: o parte din el este instinctual şi se
bazeaz pe genetic , iar o parte e înv at şi acumulat ca r spuns la experien ele din via .
Comportamentul primar al oric rui organism viu este de a r spunde stimulilor din mediu prin
oricare din urm toarele r spunsuri: un stimul vine din mediu, şi po i considera c acest stimul e
ceva care î i favorizeaz creşterea şi din acest motiv vrei s preiei acest stimul şi s îl integrezi în
via a ta pentru a creşte. Deci, atunci când un sistem percepe un stimul care favorizeaz creştere (sau
dezvoltare – n.t.), sistemul se va „deplasa” spre acel stimul pentru a-l asimila şi integra. În contrast
cu aceasta, dac stimulul pe care îl percepe un individ este amenin tor atunci exist un automatism
al sistemului de a ac iona la percep ia unei amenin ri şi el „trece” în pozi ie defensiv , dar pozi ia
defensiv nu este una de a se „apropia” de stimul, ci de a se „îndep rta” de el.
Atunci când se „îndep rteaz ” de stimul, sistemul nu se deschide ci se închide sub forma unei
pozi ii defensive, deci în principiu e vorba de o calitate „înn scut ” a sistemului de a se „îndrepta”
întotdeauna spre tot ceea ce ofer creştere, respectiv de a se „îndep rta” întotdeauna de ceea ce
reprezint o amenin are.
STRESUL
Bruce Lipton: Exist dou genuri de stres. Unul este numit „eustres” şi altul este numit
„distres” şi corpul are dou r spunsuri total diferite la ele. Şi iat diferen a! „Eustres” înseamn
stres bun. Este genul de stres al unui atlet sau al juc torului de tenis sau al unui juc tor de fotbal, în
timpul meciului, când se afl pe teren şi îşi for eaz limitele fiziologice, generând un stres corporal.
Dar de ce exist stres bun, numit „eustres”, opusul lui „distres”? Şi r spunsul este: „distresul”
este un stres care- i amenin supravie uirea. „Eustresul” e doar un stres care- i for eaz limitele
fiziologice. Deci, dac participi la un joc şi nu eşti gladiator, ca s mori dac pierzi, fiindc asta ar
implica „distres”, atunci „eustresul” e legat mai mult de joc, şi de ce spun asta? M antrenez,
for ându-mi fiziologia, dar nu cu pre ul supravie uirii mele. Deci asta elibereaz cu totul al i
compuşi chimici în trup, care controleaz celulele în alt mod favorizând creşterea şi func ionarea,
formând noi muşchi şi noi sisteme, pentru a face fa acelui stres.
Unul dintre lucrurile interesante privind corpul nostru este c avem în interior tot atât de multe
bacterii câte celule avem, la atâtea trilioane de celule. Şi majoritatea acelor bacterii tr iesc în
intestinele noastre, în micile crevase ale intestinelor. De fapt, cred c avem trilioane de bacterii în
noi. De fapt, suntem un compus mixt, format din celule şi bacterii. Şi exist alte teorii interesante,
care spun c fiecare mitocondrie aflat în celulele noastre ar fi putut evolua din bacterii.
Cu alte cuvinte, acestea sunt lucruri pe care noi încerc m s le omorâm, deşi ele sunt de fapt
propriile noastre componente. Exist expresia de „organisme oportuniste”, în comunitatea medical .
Şi asta înseamn c pot lua o prob de sânge de la mine sau de la altcineva şi v pot demonstra c
fiecare dintre noi e infectat cu toate bacteriile, viruşii şi parazi ii de baz ai omului. Şi spui: „Dar eu
nu m simt infectat, ci destul de s n tos!” şi r spunsul e c , atât timp cât sistemul meu imunitar
lucreaz la poten ial maxim, atunci in sub control organismele oportuniste. Dac sistemul imunitar
devine compromis, atunci organismele oportuniste preiau controlul.
Ei bine, dac stai s te gândeşti, de aceea stresul şi boala sunt mereu cuplate. În şcoal , în
perioada examenelor, elevii se îmboln vesc cel mai des. De ce? Fiindc atunci când sunt stresa i de
examene, care le determin viitorul, elibereaz hormoni de stres, care le blocheaz sistemul
imunitar şi acum se pot îmboln vi.
Atunci când metabolismul se dezechilibreaz , se dezvolt o mare cantitate de bacterii şi ciuperci
nocive şi partea benefic , care ne sprijin sistemul imunitar şi s n tatea, este suprimat mental,
emo ional şi fizic. Unul dintre domeniile în care doctorii se gr besc s scrie re ete, în care sunt
implica i în special medicii generalişti, este cel al uzului de antibiotice, şi nu exist dubii c uzul de
antibiotice este important în multe cazuri. De exemplu, dac ştim c e vorba de o anumit bacterie,
atunci ştim c e important s le folosim.
De asemenea, avem cazul meningitei, când salveaz vie i şi avem cazul pneumoniei, când sunt
importante. Totuşi putem spune c pentru marea majoritate a oamenilor, a celor care au infec ii
virale, a le administra antibiotice de fapt, este f r nici un folos.
CALEA RAPIDĂ ŞI FACILĂ
308
Bruce Lipton: E important s în elegem c nu avem o boal mental , ci, mai degrab ,
provoc m boala mental . Este un proces interior, de gândire şi sim ire, care creeaz starea în sine, a
unei depresii sau anxiet i sau a celorlalte de etichete de boli mentale, potrivit manualului DSM.
Mi se pare foarte interesant c sunt atât de multe medicamente, pentru atât de multe aşa-zise
deregl ri psihologice şi totuşi nu exist nici un test obiectiv pentru ele, nu exist teste de sânge sau
ale dezechilibrelor chimice, nu exist teste cu raze X sau biopsii.
Tot ce se întâmpl e c cineva vorbeşte cu altcineva şi decide ce medicamente s -i dea. Dac ai
o problem cardiac , te duci la doctor şi faci o electrocardiogram . Dac ai probleme cu vezica,
mergi la doctor şi faci o scanare cu ultrasunete, pentru diagnosticare.
Mul i oameni au probleme cu anxietatea sau depresia sau au psihoze şi merg la doctor care
spune: „Ei bine, încearc asta, s vedem cum merge!” Deci doar ghicim în cazul creierului şi o
persoan spune: „Ei bine, mi-am pierdut libidoul şi am tendin e sinucigaşe şi îmi cade p rul.” „Ei
bine, ok, încerc m altceva, sau ia mai multe medicamente!”
Num rul medicamentelor a ajuns la câteva sute de mii, aşa c m întreb dac ele se
concentreaz într-adev r pe s n tate. Dac ştim c stilul de via este cauza bolii, atunci oare nu ar
fi mai bine s închidem re elele de fast-food şi s ne focaliz m pe educa ia de s n tate, în loc de a
trata boala medicamentos?
În Statele Unite profesia medical este cauza principal de deces, statistic vorbind. Se numeşte
boala iatrogenic . M duc la doctor plângându-m de „A”, m „trateaz ” şi apoi mor din cauza „B”
şi deci mor din cauza tratamentului. Mii de oameni mor anual din cauza medicamentelor prescrise.
Dac ar fi murit atâ ia oameni din cauza drogurilor, poli ia ar fi fost peste tot, c utând acele droguri.
Mii de oameni mor din cauza unui medicament comercial prescris şi noi numim asta „costul
practicii medicale”.
Cred c acel cost este atât de exagerat, încât este de fapt inuman şi condamnabil moral. La nivel
social am putea s ne întreb m, ce anume e r u în a lua un antidepresiv ca Prozac? Tot ceea ce fac
aceste medicamente este blocarea recept rii naturale a serotoninei, care r mâne mai mult timp în
sinapse. Dar acesta e un mod simplist de a în elege mecanismul medicamentelor şi a complexit ii
ac iunii lor biologice.
Medicamentele SSRI nu au eficien mai mare, într-un test chimic de laborator, decât o pilul cu
zah r şi atunci spui: „Stai pu in!”. Cum e posibil ca medicamentul Prozac, ce pare s nu fie mai
eficient decât o pilul cu zah r, s fie unul din cele mai bine vândute medicamente, pentru care se
bat oamenii? Şi îmi place acest r spuns, fiindc nu e decât un banal placebo. Şi ca s explic asta,
când spun c e un medicament placebo, înseamn c î i dau o pilul cu zah r şi tu vei pretinde c e
un medicament şi vei lua pilula, dar credin a ta te va vindeca.
Efectul este responsabil de o treime din vindec rile din domeniul medical. Este un fapt acceptat,
c pe lâng medicamente, terapii şi chirurgie, o treime din vindec ri se datoreaz , exclusiv, propriei
credin e. V dau pilule cu zah r şi credin a va vindeca o treime dintre oameni.
Dar Prozac vindec mai mult de o treime, deci cum de e posibil? Şi r spunsul este: datorit
efectelor sale secundare. Când iei o pilul cu zah r, pur şi simplu efectul dispare şi r mâi doar cu
credin a c ai luat o pilul . Când iei Prozac, exist un efect secundar, un r spuns fiziologic al
corpului t u, lucrurile se schimb , ai furnic turi, parc nu te sim i prea bine. Asta pentru un placebo,
e ca o rachet de accelerare. Nu numai c am luat o pilul , dar ŞTIU c are efect, SIMT EU c are
efect şi bum efectul placebo este amplificat! Deci toate marile „vindec ri” determinate de aceste
medicamente reprezint doar un efect placebo mai intens. Şi este un fapt stabilit ştiin ific.
În cazul medicamentelor, sunt utile tocmai efectele secundare, fiindc , odat ce a ap rut un
efect secundar, avem o nou pilul şi putem m ri gradul de folosire al produselor noastre, cât timp
continui s le iei. Şi astfel, m gândesc c n-ar trebui s ajungem, prea curând la aşa ceva.
Modelul nostru conven ional medical spune: corpul e o maşin biochimic . Deci las celulele
într-un mediu foarte nociv, dar dac schimb chimicalele din corp, atunci corpul va opune rezisten
mediului nociv.
Foarte simplist şi foarte eronat! Fiindc corpul este o întreag re ea de componente chimice, nu
e un simplu „din A rezult B apoi C şi dac B e defect, îl înlocuieşti şi ai reparat totul”. Aşa facem!
A se leag cu B cu C cu D cu E, F şi G şi dintr-o dat , nimic nu e liniar, ci totul este corelat.
309
Când încerci s arunci o substan chimic într-un întreg intercorelat, probabil c vei influen a
ceea ce doreşti, dar influen ezi şi alte lucruri, pe care nu inten ionai s le influen ezi. şi de aceea
toate medicamentele prescrise au o mul ime de pagini cu efectele secundare. Cel mai important este
s în elege i c ele nu sunt efecte secundare! E un eufemism! Asta îi face s spun : „Oh, da, acest
medicament trebuia s vindece A şi din p cate, te ucide generând B, dar nu te speria, e efect
secundar!” Şi realitatea e c ar trebui s admit adev rul, c nu exist efecte secundare, ci toate
sunt efecte directe.
Medicamentele rescriu sistemele voastre corporale. Asta e tot ce fac! În cazul unei substan e
naturale, când nu e mai necesar , corpul o elimin . Când ai o substan sintetic patentat , el nu o
poate elimina, dar substan a continu s ac ioneze şi va lucra mult timp dup ce nu mai este
necesar . Şi asta produce efectele secundare!
Ceea ce am descoperit este c violen a manifestat frecvent în SUA, cum ar fi atacurile armate
din şcoli, gen Columbine şi altele, aproape fiecare dintre ele au fost provocate de copii ce luau
pilule SSRI sau se aflau pe cale de a nu le mai lua sau doreau s scape de ele, fiindc unul din
efectele lor secundare este depresia suicidar , furia şi mânia. Deci practic este ceva foarte ciudat,
fiindc am citit un articol cu argumente pro şi contra Prozac şi primul paragraf afirma c e un
placebo.
Şi hai s -i analiz m p r ile bune şi rele. M gândeam c partea negativ este atât de
dezastruoas , c nici un om aflat în toate min ile, care ar şti aceste probleme, nu ar da niciodat
acest medicament unui copil. Dar trebuie s admit c f când parte din industrie câ iva ani, industria
e propulsat de interese corporatiste, nu de ştiin . Ştiin a e un impuls pur intelectual, pur
filozofie, ştiin şi studiu. Interesele corporatiste se rezum la câ i bani se pot face.
Deci am promovat Prozac, deoarece companiile farmaceutice l-au promovat pe seama
s n t ii copiilor şi a oamenilor care l-au luat. Sunt multe lucruri pe care le putem face ca s
ajut m oamenii, înainte de a se ajunge la Prozac. Dar din p cate suntem condi iona i s aştept m o
hârtie din partea doctorului nostru, cu recomand ri, pentru o „medica ie” chimic . Şi cred c trebuie
s fim foarte aten i, fiindc acea medica ie nu ne elimin sentimentele.
Dac sentimentele noastre sunt fundamentele personalit ii noastre şi sistemul nostru imunitar e
asociat intens cu acele sentimentele, atunci bolile cronice s-ar putea datora unor sentimente ce nu au
fost exprimate. Trebuie s fim foarte aten i cu medica ia curent , fiindc nu reuşeşte s suprime
acele sentimente.
310
41. TEORII , IPOTEZE ŞI SPECULAŢII

Câteva dintre cele mai interesante, dar totodat controversate teorii au fost succint amintite de
c tre jurnalista Lynne McTaggart în cartea sa Câmpul – C utarea For ei Secrete a Universului, Ed.
Adev r Divin, 2009.
Una din ele, formulat de Pribram şi Hameroff, consider conştiin a drept o emana ie a unei
superradian e, o cascad a undelor de coeren subatomic . Astfel, gândurile care formeaz un
sistem coerent pot s produc modific ri ale realit ii sau percep iei acesteia, sau dup cum spunea
Robert Jahn într-o discu ie cu Brenda Dunne: atunci când p trundem suficient de adânc în
Universul cuantic, s-ar putea s nu mai existe deosebire între mental şi fizic, conştiin a fiind aceea
care încearc s dea sens unui „viscol” de informa ii. În locul a dou lumi aparent tangibile s-ar
putea s nu avem decât una singur : câmpul şi capacitatea materiei de a se organiza coerent.
În studiile sale, Karl Pribram a formulat o teorie a func ion rii creierului care precizeaz faptul
c aceasta are la baz principiul hologramei afirmând c : Creierul comunic cu sinele şi cu restul
corpului biologic prin limbajul interferen ei undelor – faz , amplitudine şi frecven . A cunoaşte
lumea înseamn pur şi simplu a rezona cu ea. Teoriile lui Pribram au fost primite cu mult
neîncredere în perioada anilor 1960 când au fost publicate pentru prima dat .
Biologul Paul Pietsch de la Universitatea Indiana a fost un sceptic convins al teoriei
holografice asociat func ion rii creierului. În încercarea sa de a dovedi contrarul el a efectuat
nenum rate experien e de extirpare şi apoi repunere la loc a diferitelor p r i din creierul unei
salamandre, dar care nu i-a influen at func iile obişnuite. În peste 700 de experimente, Pietsch a
extirpat o mul ime de fragmente de creiere de salamandre, a inversat chiar şi locul diverselor buc i
la repunerea lor în corp, le-a t iat cu o maşin de tocat carne amestecându-le aleator şi de fiecare
dat când erau puse la loc, în indiferent ce cantitate şi în ce combina ie, salamandrele îşi reveneau la
un comportament normal.
O alt teorie care precizeaz rolul şi existen a conştiin ei (unui observator în via ) reformulat
de Helmut Schmidt se refer la aşa-numita interpretare „Copenhaga” (numit astfel deoarece Bohr
locuia acolo la vremea când postula principiile fizicii cuantice). Bohr şi Heisenberg au observat, pe
baza unui experiment, c un electron nu este o entitate clar definit , ci el exist ca poten ial a unei
mul imi de probabilit i, dar în momentul unei m sur tori (observ ri) el „înghea ” într-o anumit
stare, iar în momentul finaliz rii acelei m sur tori sau observa ii, electronul se „re-topeşte” în
mul imea probabilit ilor, astfel încât niciodat nu vom şti totul despre el.
Observarea electronului este echivalent cu colapsul func iei de und la momentul t al
efectu rii observa iei. Interpretarea Copenhaga sugereaz faptul c manifestarea aleatoare este o
tr s tur de baz a naturii. Oare în virtutea acestei descoperiri am putea opri un fluture în zbor sau
s îi modific m traiectoria? Nu. Ac iunea observatorului asupra sistemelor macroscopice cu grad
ridicat de organizare necesit focaliz ri perfect coerente ale energiilor cu care el realizeaz
observarea. Modelul func ion rii min ii sugerat de W.G. Braud se refer la faptul c dorin ele şi
inten iile noastre ne creeaz realitatea în care tr im. „Ave i grij ce dori i” spunea Braud. „Fiecare
dintre noi are capacitatea de a-şi împlini dorin ele.” Braud a testat aceast idee observând c ea
func iona numai la manifestarea moderat a lor şi nu în cazurile de str duin e intense. Astfel, lupta
puternic şi motivat de a reuşi în lume, bazat pe principiul unei selec ii a celui mai puternic este
deseori sortit eşecului, în timp ce manifest rile relaxate, pasive, receptive şi detaşate ale dorin elor
au oferit rezultate, uneori, remarcabile. Şi exemplele ar putea continua.
Ne putem atribui o semnifica ie mai profund nou înşine şi lumii din care facem parte. Putem
ar ta c exist o parte „spiritual ” a creierului, la care putem avea acces cu to ii. E ceva ce putem
face fiecare. Trebuie doar s formul m ceea ce ne dorim, s ne concentr m suficient de mult şi s
fim atât de focaliza i asupra acestui lucru, s fim atât de conştien i de el, încât s ne „pierdem” pe
noi înşine, s pierdem no iunea timpului şi a identit ii noastre.
În clipa în care suntem implica i în acea experien , imaginea respectiv va fi singura cu
adev rat real . Fiecare am tr it aceast experien când ne-am dorit ceva din toat fiin a. Aceasta se
311
numeşte „fizic cuantic ” în ac iune. Aceasta este realitatea care se manifest , şi e Observatorul în
ac iune. Ne afl m aici ca s infiltr m spa iul cu idei şi opere ale gândului. Suntem aici ca s facem
ceva extraordinar în via şi s recunoaştem locul în care avem într-adev r posibilitatea de a alege,
pentru a în elege existen a şi manifestarea min ii, sinelui şi a sufletului. Lecturând aceast carte,
pagin cu pagin , ve i fi capabili s în elege i şi s aplica i ideile prezentate în via a şi profesia
dumneavoastr . Impactul informa iei corect asimilate este garantat.
Omul tr ieşte într-un mediu hipercomplex ce evolueaz impredictibil. Mediul social este sursa
cardinal de informa ie prin care sistemul neurocognitiv îşi reprezint caracteristicile conspecificilor
şi rela iile cu aceştia, precum şi evenimentele din mediul social, prin care îşi elaboreaz
comportamentul social. Mediul social circumscrie o serie de norme şi valori a c ror asimilare este
necesar pentru adaptarea individului la convie uire şi comunicare.
Flexibilitatea reprezenta ional , care permite adaptarea omului la acest mediu, se sprijin pe un
sistem neuronal care se dezvolt prin interac iunea dinamic dintre mecanismele de creştere
neuronal şi activitatea neuronal determinat de solicit rile din mediu.
Creierul a evoluat filogenetic, prin maximizarea capacit ii sale de a interac iona şi de a fi
modelat structural şi func ional de c tre mediu. Dinamica mediului a determinat dezvoltarea
capacit ilor reprezenta ionale, sus inut de poten ialul neuroplastic al creierului. Neuroplasticitatea
circumscrie toate modific rile structurale şi func ionale care survin în creier pe tot parcursul
dezvolt rii şi în via a adult , ca urmare a interac iunii dintre organism şi mediu şi care au drept scop
optimizarea func ional a sistemului nervos.
Dac accept m c procesele cognitive şi cele neuronale interac ioneaz , conceperea creierului
ca structur static cu circuite func ionale predeterminate (hardwired) nu se poate sus ine. Dinamica
reprezenta ional trebuie s fie paralel cu neuroplasticitatea.
În paradigma constructivismului neuronal, arhitectura neurocognitiv are un grad minim de
prespecificare, iar modific rile structurale şi func ionale, care survin în interiorul s u, sunt conduse
de reguli de dezvoltare neuronal derivate din activitate. Omul se confrunt cu probleme diverse
care solicit elaborarea unor programe a c ror implementare implic , în mod necesar, adaptarea
structural a creierului. Într-o formul mai tehnicist , nonsta ionaritatea mediului solicit
flexibilitatea reprezenta ional sus inut de neuroplasticitate. O modificare de comportament,
introdus prin înv are, coreleaz cu o multitudine de evenimente moleculare şi celulare.
Din nefericire, o mul ime de func ionalit i ale creierului sunt atât de automate, încât
neuroştiin ele au „alunecat” mult vreme spre identificarea „eului” cu creierul. Fiecare
comportament instinctiv este automat şi cuprinde fie un element de apetit, fie unul de aversiune sau
pe ambele. Apetitul este o stare de agita ie, care continu atâta vreme cât un anumit stimul, care ar
putea fi numit stimul apetitogen, este absent. La interven ia stimulului apetitogen, el activeaz o
reac ie consumatorie c reia îi urmeaz o stare de repaus relativ. Elementul aversiv este o stare de
agita ie, care continu atâta timp cât este prezent un stimul cu caracter perturbator, dar care
înceteaz , atunci când e înlocuit cu o stare de repaus, deci stimulul a încetat s mai ac ioneze
asupra organului de sim 35.
Transformarea poten ialelor biologice latente în bioenergii are drept efect o transformare a
multor automatisme cerebrale în acte volitive controlate, precum starea de foame, necesitatea
fiziologic sexual etc. În timp, organismul pretinde tot mai mult energie necesar sus inerii
proceselor vitale pentru a compensa efectele inerente deterior rii şi îmb trânirii celulare.
De exemplu, unele persoane devin supraponderale, deoarece lipsa de energie oblig
hipotalamusul s regleze aportul alimentar. Pe baza automatismelor, individul va consuma cantit i
necontrolate de hran , dar reac iile biochimice rezultate prin prelucrarea hranei sunt tot mai
ineficiente. Neurofiziologia precizeaz faptul c la om comportamentul sexual este mai complex
prin emo iile şi sentimentele cu care se poate asocia. Prin simbolistica actului sexual
comportamentul este legat mai mult de componenta hedonic a acestuia şi mai pu in de cea
reproductiv , de perpetuare a speciei. El este, în primul rând, un comportament emo ional la care,
înaintea fazei consumatorii, are loc faza apetitic , psiho-emo ional . Aceast ultim faz persist la
om şi în perioadele în care capacit ile reproductive înceteaz s func ioneze, generând cel mai
35
Adrian Opre, „Psihologie General ”, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2002
312
mare ataşament din via . Îns se omite uneori faptul c fiin a uman , înrobit atât de sever unui
automatism cerebro-hormonal, nu va fi capabil s manifeste sentimente pure şi permanente, care s
nu fie condi ionate de acest mecanism, iar aceasta favorizeaz apari ia numeroaselor probleme
afectiv-emo ionale ce caracterizeaz majoritatea rela iilor interumane actuale. Este aproape un
flagel la nivel mondial.
Exist extrem de multe probleme etichetate ca fiind psihologice, a c ror cauz e faptul c
oamenii fac alegeri greşite. Şi ar trebui s fie înv a i s fac alte alegeri. Uneori, ne retragem treptat
din acea zon a creierului legat de personalitatea noastr , de asocierea noastr cu al i oameni, cu
alte locuri, lucruri, perioade temporale şi evenimente.
Nu exist nimeni în centrele asociative din creierele noastre care s afirme identitatea şi
personalitatea. Oamenii obişnui i, care consider via a plictisitoare sau nu se simt inspira i de
aceasta, cred astfel deoarece nu au f cut nicio încercare s ob in cunoştin ele şi informa ia care s
îi inspire. Ei sunt hipnotiza i de mediul în care tr iesc, prin intermediul media şi altor oameni care
tr iesc şi creeaz VIP-uri. To i se str duiesc s devin asemenea lor.
Ele reprezint idealuri pe care nimeni nu le poate împlini, în ceea ce priveşte aspectul fizic şi
defini iile date frumuse ii. Ca şi valoare, acestea sunt toate iluzii, în fa a c rora mul i oameni
abandoneaz şi îşi tr iesc vie ile în mediocritate. Dar dac totuşi se ridic la suprafa ei se întreab :
„Exist şi altceva?” sau „De ce sunt aici?”, „Care e scopul vie ii?” „Încotro m îndrept?”, „Ce se
întâmpl când mor?”. Când încep s îşi pun aceste întreb ri vechile lor concepte, şi modul în care
îşi vizualizeaz via a, încep s se pr buşeasc . Suntem pe un teritoriu complet nou (din creierul
nostru) şi din acest motiv îl reconfigur m şi ne reconect m la un nou concept, care ne transform
dinspre interior spre exterior. Creierul execut milioane de opera iuni în fiecare secund .
Oamenii ar trebui s ştie cât de capabili sunt şi cât de performante sunt creierul şi mintea lor.
Cunoaşterea acestui lucru, aparent incredibil, poate aduce mari avantaje. Ne poate ajuta s înv m,
ne putem chiar transforma şi adapta, putem deveni mai buni decât suntem şi ne poate ajuta s
transcendem condi ia actual .
PROLOG DE LA „BIOTRANSFORMĂRI SUB INFLUENŢA PSIHICULUI”
Biotransformarea nu e o joac şi nu e un divertisment erotic pentru toate vârstele. În discu iile
purtate cu prietenul meu, prof. Adrian P tru , îmi spunea deseori despre acea „protec ie a muncii”
pe care şcolile tantrice sau ezoterice nu o „predau” cursan ilor. Voi reactualiza în cele urmeaz doar
un citat, de maxim importan , care a ap rut în cartea original .
Î: Care este ideea central a c r ii?
R: Cartea prezint şi sus ine posibilitatea amelior rii calit ii vie ii unui subiect care urmeaz
etapele experimentului prezentat de c tre autor. Ar fi vorba despre dou aspecte, şi anume o
ameliorare fiziologic (prin îmbun t irea şi optimizarea unor parametri fiziologici) şi o ameliorare
la nivel mental (prin îmbun t irea capacit ii de concentrare şi focalizare a min ii, capacit ii de
memorare şi puterii de munc , diminuarea efectelor stresului etc.).
În acest sens, autorul descrie şi prezint propriul s u experiment, care urmeaz o cale ce
apar ine, potrivit termenilor tradi ionali, esoterismului de mân stâng , într-o versiune cu unele
detalii personale. Autorul introduce termenul biotransformare pentru fenomenele, procesele şi
transform rile declanşate în organism. Cartea prezint în detaliu declanşarea proceselor de
biotransformare care au determinat ob inerea rezultatelor descrise şi analizate.
Î: Care ar fi principalele neajunsuri ale abord rii practicilor spirituale în cadrul şcolilor
esoterice?
R: Experimentul prezentat şi propus cititorului, care propune o ameliorare a calit ii vie ii prin
declanşarea unor fenomene de biotransformare, are la baz continen a, cu men iunea c autorul a
urmat sistematic, vreme de mai mul i ani, anumite tehnici yoga. Doresc s subliniez faptul c este
vorba despre un experiment în desf şurare, care dureaz de peste 10 ani şi al c rui rezultat final nu
este deocamdat cunoscut. Aici cred c cititorul trebuie avertizat în leg tur cu un aspect important,
pentru ca autorul s nu cad în „p catul” pe care îl reproşez multor şcoli spirituale. Acestea promit
discipolilor c urmând calea propus , ce include acceptarea dogmei şi urmarea practicilor
recomandate, vor dobândi numeroase calit i superioare suplimentare. Cu alte cuvinte, discipolii
313
ascult tori vor deveni ceea ce sunt şi mult mai mult decât atât. Se omite îns un aspect important, şi
anume faptul c urmarea practicilor recomandate determin , de regul , o transformare profund a
discipolului practicant, în sensul schimb rii modului de gândire, sistemului de valori,
comportamentului şi rela iilor personale. Poate c unii discipoli nu doresc acest lucru şi nu sunt
dispuşi s pl teasc un astfel de pre , pentru a ob ine calit ile suplimentare promise de maestrul
spiritual. De altfel, chiar Osho afirm c majoritatea celor care caut spiritualitatea şi avantajele sale
nu doresc şi nu accept , în adâncul fiin ei lor, aceast transformare. Discipolii nu sunt îns , de
obicei, avertiza i asupra acestor aspecte, adic nu li se face „protec ia muncii” înainte de începerea
cursurilor. De aceea, consider c şi autorul c r ii trebuie s îşi avertizeze cititorii care doresc s
urmeze experimentul propus c , în cele din urm , se vor transforma şi ei mai mult sau mai pu in.
Î: Care sunt cele mai noi cunoştin e legate de transmuta ia elementelor la energii joase şi în ce
stadiu se afl cercet rile?
R: Fizica nuclear a identificat procesele nucleare, prin intermediul c rora au fost şi sunt
generate progresiv elementele chimice (de fapt, nucleele acestora) în spa iul cosmic şi, mai ales, în
interiorul stelelor. Practic, prin procese nucleare specifice, anumite (nuclee de) elemente se
transform în alte (nuclee de) elemente. În reac iile chimice obişnuite, au loc interac iuni între
electronii de valen ai reactan ilor, care determin desfaceri şi/sau form ri de leg turi chimice iar
speciile atomice implicate în reac ie se conserv cu necesitate. Spre deosebire de acestea, procesele
şi reac iile nucleare se datoreaz , în principal, unor interac iuni la nivel nuclear, care determin
modific ri ale structurii nucleului şi, implicit, transformarea speciilor atomice. Aceasta poate fi
considerat practic o „transmuta ie”, prin care unele elemente se transform în alte elemente.
De regul , procesele nucleare necesit o energie ini ial considerabil pentru a fi amorsate. În
timpul reac iei nucleare, se elibereaz o energie şi mai mare, astfel încât bilan ul general este, de
obicei, unul exoterm. Datorit necesarului energetic ini ial mare, procesele nucleare de aşa-zis
transmuta ie se desf şoar natural în interiorul stelelor sau în timpul exploziilor de supernov , la
temperaturi uriaşe. Pe de alt parte, se cunosc procese nucleare care se desf şoar spontan la energii
joase, m refer de exemplu la descompunerea radionuclizilor sau izotopilor radioactivi, care
definesc radioactivitatea. În ceea ce priveşte transmuta iile la energie joas , în prezent au fost
elaborate calcule extrem de complexe, concepute înc din anii 1935 de c tre Bethe, ob inându-se
anumite scheme de reac ii posibile sau imposibile.
Din nefericire, nimeni pân în prezent nu s-a ocupat cu seriozitate de fenomenele de
transmutare amintite de Kervran pentru a afla în ce m sur acele transmuta ii sunt posibile sau nu.
În orice caz, chiar şi dac nu sunt posibile, la modul în care le-a gândit Kervran, ele ar putea fi
posibile în moduri asem n toare. Probabil ele mai trec prin ceva intermediar, dar toate aceste
transmut ri, într-un final pot fi considerate posibile, cu precizarea c înc nu se cunoaşte foarte bine
procesul prin care ele au loc sau punctele de vedere exprimate în leg tur cu aceste procese sunt
incomplete sau eronate. Noi nu ştim cum anume sunt furnizate energiile implicate în aceste
transmut ri. Întrebarea care se pune este dac organismele vii dispun cu adev rat de acea energie pe
care s o furnizeze pentru a declanşa procesul chiar dac o recupereaz cu un excedent ulterior.
Aici ar trebui realizate calculi, dar pân în prezent ele nu exist . Validarea ştiin ific a acestor
procese necesit existen a unui breviar de calcul, a unor scheme de evolu ie care s poat fi asociate
observa iilor practice pentru a se putea preciza în ce m sur acele transform ri respect aceste
scheme sau nu. Astfel, unele procese nucleare necesit energii ini iale mari, în timp ce altele au loc
în condi ii obişnuite. Kervran a propus nişte reac ii nucleare care pornesc de la nuclizi stabili şi ar
presupune energii ini iale ridicate, inaccesibile în condi ii obişnuite în mediul ambiant sau în
interiorul organismelor. Cu toate acestea, în ultimele decenii, au fost descoperite unele procese
nucleare speciale la energie joas care implic „transmuta ie”, urmând anumite scheme de reac ie
avantajoase energetic. R mâne de v zut dac schemele de reac ie propuse de Kervran pot fi
compatibilizate în vreun fel cu aceste noi rezultate.
Î: V rog s clarifica i confuziile şi erorile cu privire la în elegerea fenomenului de continen
seminal .
R: Cartea men ioneaz afirma iile medicului chinez Chang, care face anumite preciz ri cu
privire la echivalentul cantit ii de sânge necesare ob inerii unei pic turi de lichid seminal.
314
Asemenea calcule sunt mai degrab scoase din buzunar, nefiind rezultatul unor calcule
ştiin ifice complexe de chimie computa ional . Procesul de aşa-zis devitalizare datorit pierderii
seminale prin ejaculare exist de multe milioane de ani în regnul animal şi la specia uman . Nu
avem îns niciun fel de indica ie c o aşa-zis devitalizare prin pierdere seminal ar fi influen at sau
amenin at existen a speciilor respective. Faptul c la om s-a observat c , prin tehnici de continen ,
s-ar ob ine anumite avantaje este cu totul altceva. Exist îns numeroşi oameni, m refer aici la
b rba i, pentru care pierderea de lichid seminal nu are consecin e negative evidente.
Mai mult chiar, ea pare benefic pentru unii b rba i. Autorul s-a num rat, pân la urmarea
experimentului descris în carte, printre cei la care pierderea de lichid seminal a fost înso it de un
proces semnificativ de devitalizare, care necesit un consum energetic mai mare pentru recuperare.
Aici trebuie men ionat faptul c r spunsul diferitelor persoane la diferite evenimente şi stimuli este
foarte diferen iat. Dac unii pot alerga f r probleme câ iva kilometri, al ii obosesc dup doar câ iva
zeci de metri. Pe de o parte, vitalitatea scade rapid peste un anumit prag de vârst , iar recuperarea se
face tot mai lent.
Pe de alt pare, nu cred c discu ia trebuie s se canalizeze prea mult pe devitalizarea pe care o
implic sau nu o implic ejacularea normal . Acest aspect pare mai degrab unul secundar.
Tehnicile de continen seminal de sorginte tantric insist asupra faptului c aceast
continen ar reprezenta punctul de plecare al unei c i de evolu ie spiritual . În carte, autorul
recomand practicarea continen ei ca fiind calea cea mai simpl pentru ini ierea proceselor
bioalchimice. Aceast tehnic poate fi aplicat atât de cei pentru care pierderea de lichid seminal
implic o devitalizare evident , cât şi de cei care nu sunt afecta i de acest proces.
Î: Care categorie de cititori ar avea cea mai mare nevoie de în elegerea şi aplicarea practic a
informa iilor prezentate?
R: În carte sunt descrise anumite proceduri şi atitudini recomandate persoanelor la care
pierderea seminal este înso it de devitalizare semnificativ şi recuperare lent . Repet îns faptul
c experimentul descris poate fi urmat de c tre oricine. Autorul arat c subiectul care alege s
aplice experimentul, în vederea ini ierii biotransform rilor, poate reveni ulterior, dac doreşte, la
via a anterioar cu comportament sexual cu ejaculare.
El beneficiaz în continuare de caracteristicile fiziologice şi mentale optimizate, f r a fi
necesare transform ri spirituale ireversibile. Autorul insist asupra faptului c metoda nu este
înso it de o transformare semnificativ a vie ii cotidiene a subiectului, dac acesta nu şi-o doreşte.
El poate s îşi urmeze în continuare via a cotidian obişnuit , dar optimizat din punct de
vedere fizic, mental şi emo ional sau poate urma o cale de evolu ie spiritual . Consider c viitorul
este cel care va putea confirma total sau infirma par ial aceste afirma ii. Este important de men ionat
faptul c mul i dintre cititorii poten iali ai c r ii sunt probabil adep i sau simpatizan i ai c ilor de
evolu ie spiritual sau au cel pu in cunoştin e teoretice în acest domeniu.
Î: De ce în cazul unor ilumina i sau elibera i apar uneori maladii grave şi de ce nu le pot
vindeca?
R: Voi folosi câteva compara ii, care îmi displac, deoarece în caz contrar nu se poate formula
un r spuns, aş începe prin a r spunde mai întâi faptul c , f r nici o îndoial , aceşti oameni au
început mai întâi prin a-şi îmbun t i poten ialul lor „energetic” sau cum se spunea în carte
„biotransformare” prin care s îşi asigure un excedent de energie fa de starea obişnuit , anterioar
acestei etape a vie ii şi care s le permit o func ionare la parametri superiori. Din p cate, în
anumite condi ii acest excedent este prea mare şi el d uneaz corpului biologic.
Problema este legat de controlul acestui excedent energetic. Exist limite situate între prea
pu in energie şi prea mult energie. Dac e prea pu in , intervine boala, afectarea s n t ii şi
apari ia unui deces prematur, iar dac este prea mult atunci apare riscul unor afec iuni severe,
maladii canceroase mai ales. Îi putem aminti aici pe Osho, Krishnamurti şi al ii.
Aceast energie trebuie s fie foarte bine controlat . De aceea, foarte mul i vindec tori sau
bioterapeu i care folosesc aşa-numita „bioenergie”, trebuie s -şi utilizeze acest poten ial de a
transmite energia pe tot restul vie ii. Ei nu mai pot opri acest proces, iar dac nu efectueaz
tratamente o anumit perioad de timp, pot ap rea edeme, negi şi chiar afec iuni, toate acestea
315
aten ionându-l pe vindec tor c trebuie s transmit energia. În lipsa pacien ilor, unii vindec tori fie
in mâna pe un câine, fie pe un calorifer care e conectat fizic la p mânt.
Î: Îns un alt aspect ar putea fi o situa ie opus , în care vindec tori mai pu in antrena i sau
mai pu in autentici încearc s for eze curgerea energiei şi vor prelua treptat afec iunile
pacien ilor.
R: Terapeutul trebuie s înve e tehnici de ecranare. Iar acest lucru nu este uşor de f cut. De
multe ori terapeu ii fac exces tratând mai mul i pacien i pe zi decât le-ar permite capacitatea lor de a
vehicula energie din mediu şi apoi de a o retransmite spre pacient şi atunci ei încep s transmit
energie din propriul lor organism, pe care o recupereaz destul de greu. Se cunosc suficiente
cazuri de terapeu i care s-au devitalizat, s-au îmboln vit şi chiar au murit prematur.
Din toate aceste discu ii se poate în elege faptul c biotransform rile nu trebuie considerate a fi
doar un experiment, la care cineva poate renun a sau îl porneşte numai pe jum tate. Schimb rile
care apar la nivelul personalit ii sunt atât de profunde, încât ele transform , din temelii, întreaga
structur a rela iilor interumane ale practicantului şi modul s u de gândire.
Efectele biotransform rilor sunt benefice asupra min ii şi personalit ii. Acest fapt nu are nicio
îndoial . Problema se pune în acele cazuri când cineva ar dori s îşi reia vechile obiceiuri, de la care
a plecat din diverse motive. Va observa c majoritatea din ele s-au şters şi chiar au disp rut nu doar
din mintea conştient , ci chiar şi din subconştient.
Importan a şi aten ia se va reorienta spre alte lucruri, alte idei, alte alimente, alte preocup ri,
alte persoane. O asemenea transformare brusc poate fi uneori şocant şi de neacceptat pentru cei
care se aventureaz pe t râmul misterios al biotransform rilor.
POVESTEA CĂRŢII BIOTRANSFORMĂRI SUB INFLUENŢA PSIHICULUI
Fiind vorba de o carte destul de neobişnuit , ea are o poveste a propriei sale naşteri sub
inciden a unui flux repetitiv de gânduri, defini ii, fraze şi idei ce au început s îmi apar brusc la
câteva luni dup declanşarea biotransform rii din 3 februarie 2006. La acea vreme eram preocupat
de simptomele somatice generate de acest fenomen şi de o eventual posibil solu ionare a
problemelor mele de s n tate, ce îmi p reau insurmontabile.
Într-o dup amiaz , reflectând asupra diferitelor senza ii, st ri de conştiin , simptome fizice şi
alte lucruri pe care le aveam de f cut, îmi apare brusc în minte o fraz complet , asemenea unei
defini ii, având întreaga exprimare gramatical necesar . Nu era înso it de o voce şi nu diferea cu
nimic de restul gândurilor pe care le concepe sau atrage mintea oric rui om, în diverse momente de
convie uire cu el însuşi. Nu e nimic neobişnuit ca cineva s conceap un plan mai întâi în interiorul
min ii şi abia ulterior s îl transforme în realitate. Este chiar firesc s se întâmple astfel şi de fapt
nici nu se poate în alt mod.
Cazul pe care îl descriu difer prin aceea c acele gânduri, idei, fraze, defini ii se formau
aproape brusc în mintea mea cu foarte pu in , sau mai corect spus, prea pu in contribu ie
conştient ra ional direct implicat . Mi-am dat seama imediat de acest fapt deoarece în anul 2006
m str duiam s finalizez edi ia a III-a a unei alte c r i despre schimb rile climatice şi care se baza
exclusiv pe efort intelectual, de a redacta şi traduce din limba englez o mul ime de informa ii
legate de mediu şi clim .
Era o carte obositoare, care se scria greu, rareori dac puteam face mai mult de o pagin pe zi.
Am comparat imediat modul în care se derulau procesele mentale şi ra ionale, observând c acea
fraz ce îmi ap rea în minte, în leg tur cu experien a de biotransformare, avea foarte pu ine
ra ionamente.
Al doilea aspect neobişnuit era acela c fraza se derula în mintea mea, cu viteza unei lecturi
obişnuite, se oprea la punct, iar dup o scurt pauz reîncepea. Deja devenise obositor şi obsedant…
nu ştiam ce s fac şi nu în elegeam care e rostul acestor repeti ii ce nu mi le puteam opri.
Îl sun pe prietenul meu, Adrian, şi îi explic fenomenul, la care îmi r spunde pe un ton accentuat
c trebuie s m apuc s scriu imediat totul, sa îmi rememorez toate detaliile pe care nu le-am notat
în ultimele 3 luni, s observ totul cu maxim aten ie şi neutralitate, s descriu elementele calitative
şi cantitative etc.
316
L-am întrebat: „Dar ce rost are?… nimeni nu ar vrea s citeasc aşa ceva!” A insistat şi astfel
m-am aşezat mai întâi s scriu acea fraz , în speran a c probabil, ulterior, o s îmi dispar din
minte şi m voi întoarce din nou la munca dificil de redactor a acelei enciclopedii a factorilor
generatori de schimb ri climatice.
Am scris fraza, au trecut câteva secunde, eram cu ochii pe ecran, vedeam literele negre pe o
pagin word, pun punctul şi inten ionez s m ridic de pe scaun pentru a m reaşeza în pat. Spre
surprinderea mea, fraza s-a repetat, generându-mi o uşoar nervozitate, neîn elegând ce anume
lipsea sau nu am f cut bine.
Ei bine, aşa cum ştim cu to ii, documentul word nu poate exista pe hard dac el nu este salvat
cu un nume şi într-o loca ie oarecare, aşa c am dat „save as”, şi imediat fraza respectiv a încetat s
mai apar . Am savurat liniştea câteva minute, crezând c totul a fost doar un fenomen trec tor,
când… dintr-o dat … îmi apare o a doua fraz , mai complex decât prima, lung şi p rea a se
scurge undeva de dincolo de mintea obişnuit , iar mintea obişnuit doar îi observa traseul, structura,
era uneori în acord sau în dezacord, îns la fel ca şi cu prima fraz , ea continua s se repete f r
oprire.
Am scris-o şi pe aceasta, observând cu aceeaşi surprindere c imediat dup aceea nu se mai
repeta, documentul era deja salvat în word. Ei bine, treaba aceasta a continuat luni de zile, aproape
în fiecare zi, f r oprire, îns la un moment dat am început s îmi dau acordul de a scrie f r a mi se
impune acele repeti ii f r sens, puteam alege orele cele mai potrivite şi pauzele necesare pentru
odihn şi alte activit i. Cu toate acestea, continuam s cred c scriu ceva ce nu va folosi nim nui.
Dup înc trei luni constat cu uimire faptul c aceste frânturi de idei şi experien e nu erau bine
primite tocmai în grupul celor ce pretind c practic o via spiritual . „Ei bine, dac e aşa”, a zis
Adrian, „atunci ia totul din nou de la început, reformuleaz şi rescri-o pentru oamenii cu preg tire
universitar . Acolo s-ar putea s ai deschidere, dar trebuie s î i însuşeşti limbajul ştiin ific şi s
corelezi fiecare element al experien ei tale cu cele mai apropiate şi înrudite cercet ri ştiin ifice”.
Am f cut acest lucru şi cu foarte mare greutate am reuşit s îi descop r pe Kervran, Sheldrake,
apoi Bruce Lipton, Nassim Haramein şi al ii. În cele din urm , dup 2 ani, începea s se contureze o
carte de aproximativ 300 pagini… şi dup ce mai întâi am prezentat-o unui num r mare de persoane
cu titluri academice importante am îndr znit s m gândesc la publicare, având înc uşoare temeri
legate de posibilele critici ce ar putea s apar în fa a unui lucru atât de neobişnuit pe care îl
descriam eu.
Restul a ceea ce urmat este cartea, şi v mul umesc pentru faptul c a i citit-o. Cu siguran îşi
va produce unele efecte doar la simpla lectur , dar, în cele din urm , va fi nevoie de mai mult decât
o simpl lectur , dac dori i ca şi rezultatele s devin permanente. Câ iva dintre cei care au citit-o,
mi-au relatat impactul profund asupra min ii şi personalit ii. Lectura produce aceste efecte
temporare, iar aplica ia practic le confer stabilitate şi permanen . Am un motto cu care doresc s
închei, şi anume:
„Biotransformări sub influen a psihicului este cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat
vreodată şi doresc să vi se întâmple şi dumneavoastră”.
317
BIOLOGIA EVOLUŢIONISTĂ ŞI BIOTRANSFORMAREA FIINŢEI (SPECULAŢIE)

Fenotipul reprezint caracteristicile şi tr s turile observabile ale unui organism viu, precum
morfologia, dezvoltarea, propriet i biochimice sau fiziologice, comportamentul, şi produsele
acestui comportament (cuibul unei p s ri, de exemplu). Fenotipurile rezult atât din exprimarea
genetic a unui organism cât şi din influen a factorilor de mediu şi a interac iunilor dintre cele dou .
Biotransformarea poate fi privit ca pe o biologie evolu ionist avansat , care modific
caracteristicile fenotipice ale unui individ în timpul unei singure vie i.
Dar, din moment ce "organismele individuale nu evolueaz , ci ele doar p streaz aceleaşi
gene de-a lungul vie ii lor", cum este posibil s pretindem c biotransformarea influen eaz
evolu ia? Ei bine, aceasta e asump ia pe care o propun cititorilor, ca şi epilog la întreaga carte, iar
timpul şi experien ele viitoare, o vor confirma sau o vor contrazice sau poate o vor aduce la rang de
ipotez ce merit s fie studiat .
Popula iile evolueaz [evolu ie = o schimbare în fondul genetic]. Pentru a în elege evolu ia,
este necesar de a vizualiza popula iile ca fiind o colec ie de indivizi, fiecare g zduind un set diferit
de tr s turi. Aşa c dac popula iile evolueaz , dar nu şi indivizii, deşi Biotransformarea modific
fenotipul, de ce n-am putea afirma faptul c Biotransformarea influen eaz Evolu ia ?…, mai ales în
acest moment al istoriei când unii oameni se str duiesc, sau au deja, în mod nativ, aceast
Biotransformare…
Dac Biotransformarea poate modifica fenotipul, oare atunci aceasta nu ar putea crea o variant
de gene capabile s influen eze selec ia natural ? S-ar putea s nu fim capabili s cuantiz m sau
m sur m, în prezent, aceast Biotransformare, dar totuşi ea se manifest (nativ sau educat) în cel
pu in 1 individ dintr-o popula ie de 10.000 – 50.000 de indivizi (aceasta e o estimare şi nu o
statistic – nu exist dovezi).
Biotransformarea este un accelerator al evolu iei deoarece ea influen eaz chimia creierului iar
chimia creierului modific fenotipul. O alt posibilitate e aceea c biotransformarea, ca aptitudine,
ar putea fi transmis şi urmaşilor, creându-se astfel condi ii adecvate pentru selec ia natural .
Momentan, acest fapt este greu de observat, dar ar putea fi considerat o idee sau o
probabilitate. Biotransformarea ar putea fi parte integrant a biologiei evolu ioniste, o realitate
evolutiv , o realitate biologic prezent în fiecare fiin uman . Dac dorim s fim foarte riguroşi în
afirma ii atunci trebuie s în elegem c în momentul de fa asemenea asocieri nu au putut fi înc
verificate din punct de vedere ştiin ific.
R mâne de v zut dac ştiin a le va putea demonstra sau infirma în viitorul apropiat.
Biotransformarea este o realitate biologic , o varia ie fenotipic care poate s apar în ciuda
oric ror influen e de mediu, cum ar fi, religie, statut social, apartenen politic , cultur sau
educa ie. Ea poate s apar atât la cei care practic (sau pretind) yoga dar şi la cei care, aparent, nu
practic yoga. Aceste influen e nu determin , dar sunt corelate cu, aptitudinea unui individ sau
capacitatea intrinsec de activare a Biotransform rii. Un muzician din Canada îşi poate împ rt şi
arta pe care o creeaz şi în Japonia chiar dac el nu poate în elege limba japonez . Biotransformarea
este trans-na ional , trans-cultural , şi, chiar trans-personal .
Surs articol:
http://www.commonsensekundalini.com/science_spirituality/evolutionary-biology-kundal.html
Not : Am înlocuit “Kundalini” cu “Biotransformare” şi am f cut o reinterpretare personal a
ideilor acestui articol.
EXISTĂ 3 CATEGORII DE OAMENI CU CARE AM PUTEA INTERACŢIONA AFECTIV
Motto: “Iubirea e doar un cuvânt lipsit de con inut pân în momentul în care întîlneşti persoana
care îi confer un sens.”
Am citit un articol care m-a ajutat s îmi explic c ut rile afectiv-emo ionale, pentru a le
în elege sensul şi semnifica ia lor, pe o durat de timp considerabil , care a început de la vârsta de
16 ani pân în prezent. Celor care doresc neap rat s consulte sursa original şi nu doar propria mea
în elegere, le ofer acest link: http://theusualroutine.com/2016/11/28/fall-love-3-people-lifetime-one-
specific-reason/ Original Published by: elephantjournal Author: Kate Rose
318
PRIMA FORMĂ DE IUBIRE ÎN CUPLU

Prima categorie de oameni, cu care interac ion m, în cei mai efervescen i ani ai adolescen ei,
ne înva o prim form de iubire, cea idealist , care ar putea s fie asemenea celei descrise de
poe i, în basmele şi poeziile pe care le înv m la orele de literatur . Atunci când spun categorie de
oameni, de fapt, deseori, ar putea fi o singur persoan , care va avea acest rol pentru unii indivizi,
dar pot fi dou sau mai multe persoane (rareori trei, deşi excep ii exist la orice reguli).
Cei care nutresc sentimentul profund al familiei, deseori fac pasul “cel mare” prin c s toria la
vârste foarte tinere, (18-22 ani, de exemplu), având credin a sau speran a c aceasta va fi singura
mare iubire posibil şi imaginabil , fapt pentru care compromisurile devin acceptabile şi tolerabile,
pentru c societatea ne “înva ” c aşa se manifest iubirea, într-o familie, şi c mai bine de atât nu
se poate. În acest tip de iubire, suntem gata s renun m la unele adev ruri şi valori personale,
deoarece modul cum al ii ne percep şi ne observ , devine mai important decât cum şi ce anume
sim im în interior. Aceast prim iubire, (care la început are şi un foc interior puternic), este ceea ce
societatea o numeşte ca fiind “iubirea care arat bine”.
Nu e nimic neobişnuit, întîmpl tor sau crud, atunci când afirm c , aproximativ jum tate (sau
pu in peste atât) din familiile sau cuplurile existente în România, tr iesc întreaga lor via în aceast
… singura, prima (sau rareori primele cîteva foarte pu ine) dar totuşi deseori ultima şi unica iubire,
mic sau “mare” (pentru cine nu are niciun alt reper), o iubire a convenien elor, a compromisurilor,
a m ştilor comun acceptate, a formalismelor şi superficialit ilor, dar care “arat bine” în ochii
celorlal i şi respect “normele”.
A DOUA FORMĂ DE IUBIRE ÎN CUPLU
A doua categorie de oameni, cu care am putea interac iona, în cazul în care am dep şit şi ne-am
desp r it de cei (cel, cea) din prima categorie, sunt oamenii care ne înva lec iile dure de via ,
lec ii despre cine suntem şi cât de des vrem sau avem nevoie s iubim şi/sau s fim iubi i.
Aceasta e iubirea care doare, îmboln veşte sau chiar ucide, manifestându-se deseori prin serii
nesfârşite de minciuni, dureri sau manipulare. Noi, doar, credem c facem alegeri libere sau alegeri
diferite de cele pe care le-am f cut în perioada explor rii primei forme de iubire dar, în realitate,
facem alegeri din dorin a (conştient sau inconştient ) de a înv a lec ii de via şi … reuşim s ne
men inem o vreme şi chiar s rezist m.
Aceast a doua form de iubire poate deveni repetitiv , deoarece noi repet m lucruri, pentru c
credem c , cumva anume, finalul va fi diferit de cel de dinaintea sa, aşa c încerc m, fie una, fie
mai multe rela ii dar, cu toate acestea, de fiecare dat când facem o nou încercare, cumva anume,
finalul ei va fi mai r u decât cel de dinaintea sa.
Uneori lucrurile au tendin a s devin nes n toase, dezechilibrate sau narcisiste. În aceast
perioad a vie ii ne putem confrunta cu abuzuri emo ionale, mentale sau fizice, sau chiar
manipulare, deseori ajungându-se la cote ridicate de dramatism. Iar acest fapt este principalul motiv
pentru care unii devin dependen i de povestea vie ii lor, încât ei nu pot s se despart , iar caruselul
emo ional îi “plimb ” de la o extrem la alta.
Atunci când eşti în culmea fericirii, de fapt la un moment dat începi s anticipezi c urmeaz s
“cobori” spre o sup rare, dup care, odat ajunşi în sup rare, începem s sper m şi s avem noi
aştept ri, despre urm toarea culme a fericirii… dar acest topogan nu merge la nesfârşit, între extaz
şi sup rare ci, la un moment dat, datorit instabilit ii tot mai mari a st rii de extaz, respectiv, a
stabilit ii tot mai mari a st rii de sup rare, topoganul merge în “jos”, accentuînd tot mai mult
sup rarea, pîn spre formele ei cronice şi severe ale depresiei.
Cei care experimenteaz aceast form de iubire au tendin a de a crede c “a o face s mearg
bine la nivelul imagina iei” devine mai important decât “dac ea chiar merge bine în realitate”… cu
alte cuvinte, este iubirea pe care doar ne-am fi dorit s fi mers bine, dar în realitate nu a mers.
A TREIA FORMĂ DE IUBIRE ÎN CUPLU
Aceasta e iubirea pe care doar cei pu ini ajung s o cunoasc şi nu întîmpl tor ea “apare” cam
în a 3-a etap a vie ii, undeva în jurul vârstei de 50 ani (sau mai repede, dac au fost “epuizate”
toate celelalte “iubiri” şi înc mai sunte i un supravie uitor care nu a i f cut cancer sau alte boli
grave).
319
Este imposibil de anticipat, este greu de crezut c exist cu adev rat şi deseori ea poate s par
complet greşit deoarece distruge toate credin ele false şi idealuri iluzorii, de care ne-am ag at pe
vremea când mintea noastr ne “definea” cum ar trebui s “arate” iubirea adev rat . Uneori, aceast
a treia form de iubire, apare atît de uşor încât şocheaz şi frapeaz , sfideaz orice ra iune, care
spune c doi oameni nu se pot adapta unul altuia în doar câteva ore sau zile şi c aşa ceva nu e
posibil sau e doar o închipuire.
Aceast a treia form de iubire aduce şi creeaz o conexiune care pur şi simplu te d rîm
emo ional, deoarece nimeni şi nimic nu ar fi putut s te preg teasc pentru un eveniment atât de rar,
atât de special şi totodat atât de intens şi imposibil de anticipat. Aceast a treia form de iubire e
cea în care pur şi simplu te potriveşti cu acea persoan într-un mod fabulos, sincronistic, idealist şi
material, f r niciun fel de expectan e, compromisuri sau inten ii de a influen a şi modifica ceea ce
este cel lalt şi nu apare nicio presiune în a ne obliga ceva anume s devenim altceva decât ceea ce
deja suntem.
Cei doi se accept reciproc pentru exact ceea ce deja sunt, iar asta e sinonim miraculosului şi
fabulosului. Aceast iubire nu seam n cu nimic din ceea ce arta, cultura, muzica şi literatura a
descris, definit şi exemplificat în modurile lor, mai mult sau mai pu in eronate, şi nici nu are un set
de reguli, despre care s avem acea speran , cum c prin respectarea lor ne-ar aduce o asemenea
form de iubire.
Cu toate acestea, aceast a treia form de iubire, situat dincolo de reguli, va zgudui toate ideile
preconcepute şi no iuni ar tându-ne c iubirea nu este nevoie s fie “aşa cum am crezut noi, pentru
ca s fie adev rat ”, dar e o form de iubire, ce totuşi ne “bate la uş ”, indiferent cât de mul i ani îi
vor fi necesari pentru a ap rea în via a noastr . Aceasta e iubirea care chiar o sim i bun şi
adev rat , dar marea majoritate nu mai avem timpul necesar pentru a-i crea condi iile de
manifestare în aceast via .
Una din aceste condi ii, în cazul meu, s-a dovedit a fi, din nou, aceeaşi “plictisitoare”, şi
“inacceptabil ” biotransformare despre care am scris, pân acum, peste 350 de pagini.
CONCLUZII ŞI IPOTEZE
Exist o mul ime de situa ii, foarte diferite, care nu se potrivesc acestui tipar descris anterior.
De exemplu, po i întîlni (dar e extrem de rar) la vârsta adolescen ei, cea de-a treia form de iubire,
care totodat va fi şi prima, unica şi ultima, totodat te înva despre via şi în acelaşi timp e
complet în afara normelor.
În alte exemple un individ poate cunoaşte doar prima şi apoi a treia form de iubire, “s rind”
peste cea de-a doua (cazuri destul de rare totuşi) fapt care face ca aceast întîlnire s se produc
undeva în etapa a doua a tinere ii (25-35 ani, de exemplu – f r s consider c acestea ar fi dou
limite precise).
Totuşi, cei mai mul i, adic mai pu in de jum tate din societatea noastr (e doar o specula ie şi
nu o statistic ), trec şi prin cea de-a doua form de iubire (a se vedea nivelul cresc tor de
divor ialitate în România). Nu e neap rat necesar ca un individ s treac , în aceast via , prin toate
cele 3 forme de iubire.
Îi excludem aici pe cei care prefera c ile pustnicilor, abstinen ii, cei care tr iesc în retragere....
practici, la care eu nu subscriu şi pe care nu le recomand, deoarece, din diverse motive, înclin s
cred c , asemenea atitudini/practici nu dezvolt fiin a ci o izoleaz . Unii îns nu pot s treac prin
una sau toate cele trei forme de iubire, deoarece, pur şi simplu, nu sunt suficient de preg ti i sau
g sesc motive de a “ocoli” etapa a doua (cum am f cut eu).
De fapt, în realitate, noi am avea nevoie s în elegem, nu neap rat “ce este iubirea”, ci mai
degrab , “ce nu este iubirea”, mai înainte de a ne “arunca” în aventura necunoscutului. În alte
cazuri, avem nevoie o via întreag s tot înv m lec ii de via , sau, dac suntem norocoşi, s le
înv m în doar câ iva ani.
Nu excludem ci includem posibilitatea de a înv a din ce li se întâmpl altora, din c r i, filme şi
alte forme de educa ie. Dar aici trebuie s men ionez c nu va exista niciodat un “manual” despre
“cum s te preg teşti” pentru iubire, ci mai degrab cât suntem de permisivi cu a îi permite iubirii s
se manifeste (a se vedea fricile de iubire, fricile legate de consecin e, pierdere, etc).
320
Uneori, compar m (sau avem tendin a s compar m) aceste forme de iubire, din perioada
contemporan , cu cele existente pe vremea bunicilor şi str bunicilor noştri, care au tr it “ferici i
pân la adânci b trâne i”, o compara ie ce ne aduce un sentiment nostalgic despre cum anume era
pe vremea lor.
Cineva ar putea spune: “ei bine, ei au avut acel noroc monumental din via ”. Uneori poate fi
aşa, alteori nu. E greu de analizat şi cuantizat o via tr it de altcineva, doar prin ceea ce a l sat în
urm , precum o poz de familie, lucruri şi obiecte personale, etc. Uneori, doi oameni pot r mâne
împreun , ca buni prieteni, chiar dac sentimentele s-au estompat demult. Deseori, e chiar inevitabil
acest fapt, deoarece iubirea trece şi prin creier, trece şi prin reac iile chimice ale creierului iar
acestea nu sunt infinit de multe şi infinit de variate. Orice lucru care are un cap t, cu siguran mai
are înc un cap t.
Într-un film artistic de lung metraj se spunea despre iubire urm toarele: “Iubirea este precum
oamenii... Iubirea se naşte... creşte... se transform … îmb trâneşte... sau moare. Unele transcend
via a. Iubirea e familiar ... e ciudat . Iubirea se poate frânge... se poate reface... se poate pierde şi
apoi reg si... Iubirea poate ap rea şi disp rea din via a ta, neanun at . Dup o c snicie de şapte
ani, tot ce ştiu e c ... iubirea e cum i-o faci.”
Într-un alt fragment din acel film se pune problema existen ei sau inexisten ei acelui aşa-numit
suflet pereche, afirmându-se c “Ce-ar fi dac fiecare om de pe P mânt ar avea un suflet pereche ?
… Exist posibilitatea s nu-l întâlneşti niciodat . Iar dac ar fi adev rat, atunci... oare am avea
obliga ia universal sau metafizic , de a fi împreun ?”… “Problema într-o iubire lipsit de
reciprocitate, e aceea c n-ai nicio putere de decizie. Persoana mai dezinteresat de ine tot
controlul rela iei, iar persoana mai interesat n-are control aproape deloc.”. De ce nu se poate da
o defini ie a iubirii, ne spune urm torul citat din film: “Dac e adev rat c exist la fel de multe
min i cât exist capete, atunci exist tot atâtea iubiri, câte inimi sunt.”
Tot ceea ce, de fapt, e sortit c derii, în iubirea de a treia form , sunt limit rile, iluziile, m ştile
şi minciunile. Aici nu e o chestiune de genul “partenerul (partenera) nu iubeşte în aceeaşi
modalitate, intensitate şi manier ca şi cel lalt (cealalt ). Doar pentru faptul c nu a “func ionat”
odat , asta nu înseamn c nu va func iona niciodat .
Alegerile ne stau tot timpul la dispozi ie. Putem alege s r mânem cu prima form de iubire,
pentru a fi pe placul celorlal i, sau s r mînem cu cea de-a doua, dac credem c iubirea e ceva
pentru care s te lup i, s duci un r zboi greu, s îi cazi victim , sau putem s ne autoeduc m în
vederea întîlnirii celei de-a treia forme de iubire, oricât ar p rea ea de ireal , improbabil şi
imposibil de atins.
Iubirea nu are nimic comun cu o furtun de sentimente amestecate şi st ri extreme ci mai
degrab cu pacea interioar asemenea nop ii de dup o furtun . Probabil în fiecare din aceste trei
forme, exist ceva special.
Poate c unii vor descoperi ceva special în prima form , al ii vor descoperi ceva unic şi
zdrobitor (în ambele sensuri) în a doua form , dar şi fabulosul şi miraculosul celei de-a treia forme,
cea pe care nu o po i anticipa, cea care cu adev rat dureaz , cea care e singura în m sur s ne
înve e de cetoate celelalte de dinainte nu au func ionat. Chiar şi numai aceast probabilitate, de a
transcende banalul spre miraculos, conectat cu impredictibilitatea ei, ne aduce la concluzia c
merit s facem toate încerc rile posibile, la care ni se ofer oportunit i, deoarece merit .
Nu ştii niciodat care din ele î i va aduce cea de-a treia form de iubire. Cineva spunea c
atunci când întîlneşti cea de-a treia form de iubire “a descoperit păr i din ea despre care nu ştia că
există şi în celălalt a descoperit acea iubire despre care nu mai credea că ar mai putea fi reală”.
Îi mul umesc autoarei Kate Rose pentru faptul c articolul ei mi-a inspirat aceast extindere şi
încercare de generalizare.
SURSĂ DE INFORMARE:
“The Beautiful Lie” (film artistic)
Author: Kate Rose http://theusualroutine.com/2016/11/28/fall-love-3-people-lifetime-one-specific-reason/ Original Published:
elephantjournal
321
42. CITATE ŞI MOTTO-URI DIN BIBLIOGRAFIE

Am introdus acest capitol suplimentar pentru a încuraja cititorul s nu îşi limiteze
lectura şi preg tirea la nivelul acestei publica ii. Sper c citatele prezentate vor fi suficiente
pentru a deschide interesul şi curiozitatea studierii tuturor apari iilor editoriale men ionate în
lista bibliografic .
„În mod paradoxal, cei ce se doreau a fi oameni de ştiin şi în elep i, cu preten ia de a ne
conduce pe unicul drum al adev rului onorabil, au dispre uit acest aspect al vie ii: via a care se
exprim peste tot – în literatur , art , cotidian, în studii istorice şi etnologice. …, destinul nostru din
aceast epoc este, presupun, de a face efortul pentru a ne sustrage dintr-o medicin exclusiv
materialist .”
Dr. Janine Fontaine, „Cele trei corpuri şi cele trei lumi”, Ed. Lotus, 1995
„Aşa dup cum în fizic , gândirea şi procedeele ştiin ifice tind s dezvolte o artificialitate
triumf toare asupra vie ii noastre sub greutatea maşinilor şi tehnologiilor care cump r anumite
forme de libertate cu pre ul unei servitudini crescute, tot astfel, yoghinul (sau c ut torul de Sine –
n.r.) are tendin a s se retrag din existen a comun pl tind bog iile spiritului printr-o s r cire a
activit ilor sale umane. În India s-a creat o incompatibilitate acut între via a cotidian şi
dezvoltarea interioar , cu toate c înc mai exist o tradi ie şi un ideal de armonie victorioas între
atrac ia interioar şi exigen ele exterioare, dar exemplele de acest fel sunt rare. A ne sustrage vie ii
care ne este dat (cu tot ceea ce implic aceasta – n.r.) pentru a realiza aceast posibilitate
transfiguratoare… condi ionat de teama pierderii contactului cu Divinitatea… nu poate fi
considerat o condi ie indispensabil , nici scop ultim al supremului efort şi nici mijlocul cel mai
puternic al împlinirii noastre (spirituale – n.r.).”
Shri Aurobindo, „Yoga Lucrărilor Divine”, Ed. Herald, 1997
„Nu e suficient!…, s cau i numai cele spirituale la un nivel personal”…, spune Stalking Wolf,
„a face acest lucru este o dovad de egoism, deoarece aceia care caut realiz ri spirituale pentru ei
înşişi nu contribuie la modificarea conştiin ei animat de Spiritul Atoatep trunz tor, dar în realitate,
observ m c exist oameni chiar şi printre cei în elep i care se folosesc de calea spiritual pentru
propria lor glorificare, fugind de responsabilit i. Încercarea de a tr i via a pe o cale spiritual în
societatea modern este cea mai dificil încercare pe care o poate înfrunta un om. Este o cale a
durerii, izol rii şi test rii la maxim a credin ei, dar în prezent este singura cale prin care Revela ia
Adev rului poate deveni Realitate. Într-adev r, adev rata c utare în via este de a tr i prin cele
spirituale în miezul celor mai moderne şi pervertite locuri ale societ ii de azi.”
Stalking Wolf, extras din Profe iile Indienilor Apachi, fragment, Cristian Mureşanu, „Apocalipsa
Eco-Climatică şi Factorii Generatori”, Ed. Academic Pres, 2007
„În stadiul ei actual de dezvoltare, percep ia extrasenzorial este jalnic de imperfect . Chiar şi
atunci când func ioneaz , ea ofer , de obicei, informa ii limitate. Pentru a-i acorda credit se impune
o verificare a autenticit ii acesteia, deoarece în caz contrar, risc m s ne pierdem în domeniul
fanteziilor incontrolabile.”
Prof. Dr. Milan Ryzl, „Miracolele Biblice”, Ed. Saeculum, 1993
„Lumea ar vrea ca oamenii ei mari s m soare via a cu cotul ei meschin… C utarea adev rului
îi plictiseşte pe oameni; ceea ce ar trebui s reprezinte pentru noi un obiect atr g tor, a devenit în
zilele noastre o ocupa ie ruşinoas şi un subiect de conversa ie inadmisibil în societate. Micile
noastre eu-ri sunt concentrate total asupra luptelor şi aspira iilor, între reuşite şi nereuşite. Suntem
sclavii bunurilor noastre materiale şi ne consum m cu înfrigurare pentru ele.”
Paul Brunton, „Cărarea Secretă”, Ed. Nova, 1999
„Metoda ştiin ific experimental , singura valabil pentru c utarea adev rului, are exigen e
c rora nu putem şi nu dorim s ne sustragem. Grava problem , pe care o abord m, este cea mai
322
complex dintre toate problemele şi are leg tur cu alc tuirea general a Universului şi a fiin ei
umane, un microcosmos în întregul ei. Şi dac ar fi s formulez o dorin în cursul acestei existen e,
atunci aceea este de a servi progresului, lent, dar real, al umanit ii, ras bizar , credul , dar şi
sceptic , indiferent , dar şi curioas , bun şi rea, virtuoas şi criminal , dealtfel incoerent şi
ignorant în ansamblul ei, de abia ieşit din caverne.”
Cammille Flammarion, „Mesaje de dincolo de moarte”, Ed. Alcris, 1994
„Dac ne-am l sa exclusiv în seama faptelor biologiei conven ionale, am putea ajunge la
concluzia c ne consacr m unei probleme pur imaginare, c ne pierdem timpul degeaba. Am putea
deduce cu toat convingerea c personalitatea omului este identic cu corpul s u material, conştiin a
ar fi o func ie a creierului şi odat cu moartea şi descompunerea corpului, totul se termin şi nimic
nu supravie uieşte mai departe. Şi totuşi, aproape de începutul istoriei lor, oamenii au crezut într-o
form a vie ii dup moarte. Trebuie s aprob m moartea, aşa cum aprob m via a. Ea este o
component natural şi o completare a Vie ii. Ea nu este sfârşitul acesteia şi nici al Eu-lui
(superior), ci doar o etap . Scopul vie ii este acela de a trece acele examene ale conştiin ei, astfel
încât, la un moment dat, continu rile acesteia, s aib loc într-o stare lipsit de materie.”
Prof. Dr. Milan Ryzl, „Moartea şi ce urmează după ea”, Ed. Saeculum, 1994
„Exist în medicina occidental domenii de grani , precum homeopatia, naturopatia şi
osteopatia, care sus in faptul c s n tatea depinde de men inerea unui echilibru în corp, care permite
for ei vitale s -şi exercite propria ac iune vindec toare. Doar alopa ii îndârji i din zona central a
ştiin ei medicale, care cred c boala trebuie tratat exclusiv cu medicamente agresive, continu s
nege c trupul poate s se trateze, în mare parte şi singur, atunci când este ajutat corespunz tor.
Preocupându-se doar de mecanisme, ei încep s semene, mai degrab , cu acei depanatori radio-tv,
care nu au auzit niciodat un receptor în func iune.”
Lyall Watson, „Moartea ca linie a vie ii”, Ed. Humanitas, 1994
„Extras din dialogul cu Spiritul Superior via Catherine, mesaj adresat medicilor psihiatri:
În goana spre medicalizarea psihiatriei, este important s nu abandon m tehnicile
tradi ionale, uneori destul de vagi, ale profesiei noastre. Noi suntem cei care înc mai vorbim
pacien ilor cu r bdare şi compasiune. Noi înc ne rezerv m timp pentru aceasta. Noi promov m
în elegerea conceptual a bolii, mai degrab prin vindecarea pe baz de în elegere şi
autocunoaştere, decât prin raze laser. Noi folosim înc speran a în vindecare. În zilele noastre, alte
ramuri ale medicinei descoper c aceste abord ri tradi ionale în vindecare sunt ineficiente,
cheltuie prea mult timp şi sunt lipsite de esen . Medicii zilelor noastre prefer tehnologii în locul
discu iei, reac ii chimice ale sângelui, realizate de computer, în locul chimiei personale doctor-
pacient…. Pozi ia etic şi idealist , care ofer adev rata satisfac ie profesional , tinde s cedeze în
fa a celei economice… prin urmare, colegii noştri se simt tot mai izola i şi înstr ina i iar pacien ii
au sentimentul c sunt gr bi i, goli i şi nu li se poart de grij . Trebuie s evit m s fim seduşi de
înalta tehnologie. Noi, psihiatrii, ar trebui s reprezent m nişte modele prentru colegii noştri,
c rora s le demonstr m cum r bdarea, în elegerea şi compasiunea ajut atât medicul cât şi
pacientul. Acordând mai mult timp discu iei, înv rii, trezirii speran ei în vindecare, calit i
aproape uitate, ar trebui s fac din noi un exemplu viu pentru colegii noştri de breasl .
Tehnologia este un instrument excep ional în munca de cercetare, pentru a promova în elegerea
bolii, dar ea nu va putea înlocui niciodat acele caracteristici personale ale unui medic adev rat.
Psihiatria poate fi considerat cea mai demn dintre toate ramurile medicinei. Noi nu trebuie s
abandon m acest rol de dragul asimil rii, mai ales acum.” Not : Aceasta este o transcriere de pe
caset audio a unui mesaj transmediumic recep ionat de pacienta Catherine, în stare modificat a
conştiin ei, în timpul unei şedin e de terapie transpersonal , realizat de prof. Brian Weiss.
Prof. Dr. Brian l. Weiss, „O mărturie a reîncarnării”, Ed. Lotus, 1992
„Secole de-a rândul, magia, religia şi ştiin a au dus o lupt surd pentru a-şi sus ine şi impune,
fiecare, adev rurile ei, str duindu-se, din r sputeri, s nu vad decât ceea ce le diferen ia şi le
îndep rta una de alta. Oricât de paradoxal ar putea fi, datorit nivelului actual al ştiin ei, se pare c a
323
venit, în sfârşit, vremea în care cele trei surori s caute cu bun voin şi bun credin marile
adev ruri pe care le proclam şi le sus in. În fa a alchimistului, cufundat în opera sa, se desf şoar
demonstra ia unit ii lumii spirituale şi a lumii materiale. Oamenii de ştiin contemporani au
repetat aceast experien cu oarecare succes, dar exist şi voci autorizate, care sus in c , din punct
de vedere ştiin ific, acest lucru este imposibil. Neîndoielnic r mâne îns faptul c un mare num r de
adep i acordau mai mare importan transmuta iei de ordin spiritual care se opera chiar în persoana
lor.”
Tilia Linden, „Pelerini la por ile luminii”, Ed. Larry Cart, 1994
„Tehnologia este dominat de dou feluri de oameni: cei care în eleg ceea ce nu conduc şi cei
care conduc ceea ce nu în eleg.”… „Terapeu ii sunt cei mai r i pacien i, cu excep ia… medicilor.”
Autori Necunoscu i, „Legile lui Murphy”, Ed. Universal Dalsi, 1995
„Teama cea mai serioas în leg tur cu hipnoza este aceea c ar sl bi voin a subiectului,
f cându-l o unealt oarb în mâna hipnotizatorului. Nespecialiştii şi mai ales scriitorii de literatur
SF au exagerat foarte mult efectele hipnozei.”
Irina Holdevici, Ilie P. Vasilescu, „Hipnoza şi for ele nelimitate ale psihismului”, Ed. Aldomars, 1991
„Exist un anumit punct, începând de la care majoritatea, oricât de impar iali ştiin ific am fi în
inten ii, deseori tragem o linie, dincolo de care, conştient sau nu, refuz m s -l lu m pe cel lalt în
serios, atunci când spune ceva ceea ce nou ni se par a fi prostii.… Dac yoghinul practic Yoga
Min ii, în mod automat el practic şi Yoga Energiei, deoarece dac mintea e disciplinat ,
transformat , focalizat şi extins , tot aşa este şi energia vital . Atunci când exist o concentrare
calm asupra unei probleme intelectuale, gândul şi respira ia manifest un calm asem n tor.”
W.Y.Evans-Wentz, Lama Kasi Dawa Samdup, „Yoga Tibetană şi Doctrinele Secrete”, Ed. Sophia, 1993
„A i devenit fiin e conduse de o conştiin a turmei şi a i creat o societate a tiparelor de gândire
şi credin e. V este fric de r zboi şi de iminen a unui r zboi. V e team de conflicte. V e team
de neconsacrare. V e fric s privi i în ochii celui sau celei pe care o iubi i, dar tânji i cu disperare
dup un strop de afec iune. Pune i sub semnul întreb rii fiecare lucru bun care vi se întâmpl în
via şi v îndoi i de faptul c vi se va mai repetea vreodat . V umili i pentru a ob ine succes,
faim şi aur, sau chiar fericire. A i ac ionat din disperare pân ce a i devenit nişte oameni dispera i.
A i gândit c nu sunte i vrednici pân ce a i devenit nevrednici. V-a fost fric de nereuşit pân ce
a i devenit nişte rata i. V-a i gândit la boal pân ce a i devenit bolnavi. V-a i gândit la moarte pân
ce a i devenit nişte cadavre. De ce a i ajuns aşa?”
Ramtha, „Cartea Albă”, Ed. Editura For You, 2006
„Universul este doar fizic . O fizic a echilibrelor energetice în multitudinea formelor
existente. Este o aser iune acceptat de ştiin . Noi am completa doar cu ideea interven iei unei
inteligen e în acest joc de energii. inând seama de observa ia c toate fenomenele în Univers au o
evolu ie ciclic , s-ar p rea a fi cel mai acceptabil conceptul unui univers ciclic, pulsatoriu, descris în
gândirea hindus . Totul în Univers s-ar afla într-o perpetu alternan ciclic : evolu ie - involu ie.
Dup încheierea unui ciclu, materia şi-ar relua evolu ia din punctul Zero f r ca vreo informa ie s
transgreseze dintr-un univers într-altul, dup unele viziuni, iar dup altele, germenii viitorului
univers s-ar afla în cel precedent. Jean Charon vorbeşte, de asemenea, despre existen a unui univers
ciclic cu o durat de 104 miliarde de ani, dedus prin teoria relativit ii complexe. Suntem de p rere
c , indiferent de teoria acceptat - a unui univers f r început, a unui univers în expansiune sau
chiar a unui univers pulsatoriu, care se dilat şi se contract ritmic, capacitatea materiei de a evolua
de la simplu la complex, de la neviu spre viu r mâne cert .”
Acad. Prof. Dr. Constantin Dumitru Dulcan, „Inteligen a Materiei”, Ed. Militar , 1986
„Acuza ia de mecanicism, potrivit c reia ştiin a ar descrie un Univers de tip orologiu laplacian,
în care întregul se reduce doar la suma p r ilor, putea fi valabil pentru vechiul model de tip
cartezian-newtonian. Îns modelul ştiin ific actual, care include mecanica cuantic , cele dou teorii
ale relativit ii, noile rezultate din astrofizic şi cosmologie, respectiv din biologie şi genetic , nu
324
mai este în niciun caz unul mecanicist iar „ceasornicarul orb”, denumit astfel dup titlul c r ii lui
Richard Dawins The Blind Watchmaker (1986), pare s ne fi p r sit definitiv. Şi totuşi, chiar dac
Universul holistic etajat, cu un nivel superior creator, fie el divin sau nu, propus de c tre
spiritualitate, nu pare viabil, mai r mâne o posibilitate pentru a salva ceva din afirma iile sale. Şi
anume, c nivelele conştiin ei şi Realitatea de ordin superior, la fel ca şi t rîmurile fantastice şi
entit ile supranaturale descrise de c tre filosofia peren , s existe într-un anumit fel, care este îns
diferit de existen a continu şi permanent a Realit ii fizice. Ele ar putea exista sub forma unor
Realit i virtuale, lipsite de relevan pentru omul obişnuit aflat în stare de veghe, dar care pot fi
accesate, activate şi explorate de c tre subiec i dota i afla i în st ri modificate ale conştiin ei.”
Adrian P tru , „Ştiin ă, Chimie, Nanoclusteri”, Ed. Casa C r ii de Ştiin , 2007
„Jacques Bergier, n scut la 8 august 1912, a f cut studii la Sorbona şi la Şcoala Na ional
Superioar de Chimie, 1934-1939, face studii de fizic nuclear în laboratorul lui Andre
Helbronner, descoper primul folosirea apei grele în tehnica reactoarelor şi face sinteza poloniului
pornind de la bismut şi ap grea. Cercet rile sale îl fac s ajung secretar general al Institutului
Francez de Documentare Ştiin ific şi Tehnic , precum şi membru al Academiei de Ştiin e din New
York. Colaborator ştiin ific al revistelor sovietice „Znanie i Sila” („Ştiin şi Putere”) şi ..Moskva”,
comentator ştiin ific al radio-televiziunii americane, este autorul a peste 15 c r i scrise dup r zboi.
În timpul acestuia s-a distins în calitate de combatant în Rezisten a francez , a provocat distrugerea
bazei germane de rachete din înalta Peenemunde, a fost arestat şi deportat în lag rul de la
Mauthausen. Recunoaşterea meritelor i s-a f cut printr-un Certificat de servicii excep ionale aduse
Na iunilor Unite, eliberat de mareşalul Montgomery, printr-un Certificat de servicii excep ionale
aduse Statelor Unite, eliberat de generalul Eisenhower în numele preşedintelui H. Truman, prin
Medalia de curaj polonez , prin Crucea de r zboi cu palme, citat prin ordin de zi pe armat şi prin
Medalia Rezisten ei cu rozet . Cavaler al Legiunii de Onoare militare.”
Jacques Bergier, „Căr ile Blestemate”, Ed. Moldova, 1995
„Concentrarea implic alegere. Ea exclude totul, mai pu in obiectul concentr rii; este o
restrângere. Odat ce a i dobândit concentrarea, aten ia scade. Când merge i pe strad , trebuie s v
limita i câmpul conştien ei la aceast ac iune. Deoarece nu pute i fi aten i la tot, ve i face un
compromis între concentrare şi aten ie şi atunci v dispersa i aten ia. Este în firea copilului faptul de
a nu fi niciodat concentrat, deoarece conştiin a lui se deschide în toate direc iile. Totul o
penetreaz . Copilul este deschis oric rei senza ii, f r deosebire. Îns mintea necondi ionat a
copilului este într-o permanent fluctua ie, prin urmare el trebuie s înve e concentrarea.…
Inteligen a, ca opera iune de concentrare a min ii, este doar o modalitate de supravie uire şi nu una
de tr ire. A tr i şi a supravie ui sunt dou fenomene distincte. A urma paşii lui Christos, Buddha sau
Krishna, nu va face din voi un Christos, Buddha sau Krishna. Trebuie s v g si i propria cale,
propriul drum.”
Osho, „Iluminarea, Eternul Început”, Ed. Herald, 1998
„Citind ceea ce a scris dr. Aurel Popescu-B lceşti, cu trud şi efort documentar, realizezi
complexitatea acestei personalit i, care încearc s treac deasupra cotidianului, adesea pesimist, al
vie ii de chirurg. Omul, în care l-am crezut în decursul unei vie i, aş putea spune interesat de
practica sa chirurgical , mi s-a deschis dintr-o dat printr-o carte pe care am parcurs-o cu sufletul la
gur , nevenindu-mi a crede c apar ine valorosului meu coleg, chirurgul din clinica Sf. Pantelimon,
pe care o conduc, t m duitor, ca şi mine, de afec iuni, care, în filosofia lui, nu sunt decât episoade
ale efemerei noastre treceri.” (extras din prefa a c r ii, scris de chirurg dr. Florian Popa, Şef
Clinic Chirurgie „Sf. Pantelimon”, Bucureşti.)
Dr. Aurel Popescu-B lceşti, „Enigma Vie ii şi a Mor ii_Evolu ia spiritului după moarte”, Ed. Taina Press,
1992.
„Doresc ca oamenii s dezvolte în ei calit i precum iubirea, în jurul c reia s nu creeze o
biseric , luciditatea, care nu este monopolul nim nui şi s -şi p streze mereu ochii puri şi proaspe i
ai copil riei. Doresc ca oamenii s se cunoasc pe ei înşişi, nu s fie de acord cu p rerea altora –
deoarece calea este în ei. Fiin a uman bâjbâie în întuneric. Ea este asemenea unei case în care nu
325
mai str luceşte nici o flac r . Cu toate acestea, focul cunoaşterii de sine se poate aprinde din nou,
din cenuşa ignoran ei.”
Osho, „Medita ia, Calea perfectă”, Ed. Herald, 1999
„Neurofiziologul Ghenadi Sergheev a m surat în apropierea subiectului Nina Kulaghina, un
câmp magnetic de 10.000 de ori mai mare decât cel al unui om obişnuit. De asemenea,
neurofiziologul a constatat c Nina Kulaghina prezint un tip neobişnuit de activitate cerebral ,
biopoten ialul electric produs în partea posterioar a capului fiind de 50 ori mai mare decât cel din
zona anterioar . În timpul unei demonstra ii, în care Kulaghina a separat g lbenuşul unui ou de
albuş, de la o distan de 1,80 m, traseele encefalografice indicau excitarea intens a zonei
reticulate, care coordoneaz şi filtreaz informa ia din creier. Au mai fost înregristrate creşteri ale
pulsului pân la valoare de 240 b t i pe minut, creşterea glicemiei, iar dup 30 minute de la
începerea experimentului, Nina Kulaghina pierduse în greutate 1 kg, acuza dureri în bra e şi gambe
iar facult ile sale gustative erau reduse. Timp de mai multe zile, ea a avut insomnie, deoarece o
experien de psihokinezie avea un efect asem n tor unui stres masiv.”
Ioan Mamulaş, Corin Biano, „Fenomene Parapsihologice”, Ed. Teora, 1993
„Buddha a spus: Este dificil s tragi s geat dup s geat prin gaura cheii, de la mare distan
şi s nu ratezi nici m car o dat ,…, dar şi mai dificil este s p trunzi faptul c exist suferin . Toate
scopurile lumeşti conduc inevitabil spre suferin . Acumul rile sfârşesc în risipire, construc iile în
ruin , întâlnirile în desp r ire şi naşterile în moarte. Adev rul c ilor care conduc la încetarea a ceea
ce este limitator sunt: Punct de vedere corect, Vorbire corect , Ac iune corect , Mod de via
corect, Efort corect, Voin corect , Aten ie corect şi Medita ie corect .”
Titi Tudorancea, „Nirvana_Tehnici de medita ie”, Ed. Societatea Informa ia, 1993
„Fantasticul este în general definit ca o violare a legilor naturale, ca o apari ie a imposibilului.
În realitate, fantasticul este o manifestare a Realului, un efect al contactului direct şi nefiltrat de
v lul somnului intelectual prin obiceiuri, prejudec i, conformisme şi false credin e. La scar
cosmic (fizica modern ne înva c ) numai fantasticul are şanse de a fi adev rat, dar pentru
oamenii obişnui i… fantasticul e doar imaginarul. Sau dup cum spunea Chesterton: ideea care nu
devine cuvânt e o idee proast , iar cuvântul care nu devine ac iune este un cuvânt prost. O via
izbutit este un vis de adolescent realizat la o vârst matur .”
Jacques Bergier, Louis Pauwels, „Diminea a Magicienilor”, Ed. Nemira, 1994
„Toate lucrurile se întorc la propriile origini. Revenirea la origini mai este numit şi linişte şi
ea reprezint regenerarea vie ii. Liniştea este inten ia de a st pâni efectele agita iei excesive.
Liniştea este sera în care se cultiv în elepciunea. Medita ia nu cauzeaz nebunie, dar neîn elegerea
(acesteia), ca urmare a ignor rii principiilor fundamentale, poate cauza st ri mentale anormale şi
perturb ri ale liniştii meditative. Dharma (înv tur – n.r.) pe care o predic este ca pluta. Dharma
trebuie p r sit . Chiar mai mult trebuie renun at şi la non-dharma. Cuvintele dharmei scrise aici
sunt asemenea unui vis. Dac cineva crede c sunt reale, atunci e ca şi când ar transforma untul bun
în otrav . Dharma înseamn a face.”
Huai-Chin Nan, „Transformarea Min ii şi Trupului prin Tao”, Ed. Teora, 1999
„Toate lucrurile care exist sunt în mişcare… numai ceea ce nu exist este neclintit, dar ceea ce
fiin eaz veşnic este neschimb tor, iar ceea ce este neschimb tor este veşnic. Ceea ce e f cut
„pentru veşnicie” este veşnic distrus, dar ceea ce e f cut o dat nu este niciodat distrus şi nici nu
devine altceva. Virtuos este cel care nici nu vorbeşte şi nici nu ascult prea multe lucruri, deoarece
cel care ascult dou discursuri sau prezent ri se zbate în umbra ignoran ei. Naşterea nu este îns şi
Via a, ci experimentarea Sim urilor, iar Moartea nu este Schimbare ci Uitare, Ocultare sau
Ascundere fa de experimentarea Sim urilor. Naşterea înseamn doar producerea de Lucruri şi
Fenomene pentru Sim uri şi aducerea lor în manifestare.
Hermes Trismegistus, „Corpus Hermeticum”, Ed. Herald, 2000,
326
„Ni s-a spus c toate drumurile conduc la adev r, doar c fiecare îşi are c rarea lui (ca hinduşi,
musulmani, creştini etc.) şi cu to ii se vor întâlni la aceeaşi poart , dar este complet absurd.
Adev rul n-are c rare şi tocmai aceasta e frumuse ea sa: el este viu. Doar ceva Mort are o c rare şi
atunci cum poate ceva mort s conduc la Adev r? Noi fiin ele omeneşti, suntem ceea ce am fost de
milioane de ani; plini de o extrem l comie, invidie, agresivitate, gelozie, anxietate şi disperare, cu
lic riri întâmpl toare de bucurie şi afec iune. Suntem un amestec ciudat de ur , fric şi omenie;
suntem deopotriv violen i şi paşnici. Dac gândi i acum c este important s ajunge i s v
cunoaşte i, doar pentru c eu sau altcineva, v-a spus acest lucru, atunci orice comunicare este
oprit … deoarece orice autoritate, de orice fel, care se exercit în câmpul gândirii şi al în elegerii,
este un lucru distrug tor. Maeştrii au un efect distrug tor asupra discipolilor iar aceştia îl distrug pe
Maestru. Trebuie s fi i propriul vostru Maestru şi s pune i sub semnul întreb rii tot ceea ce a i
acceptat orbeşte. V însp imânt faptul c dac nu a i urma pe cineva, atunci v-a i sim i singuri?
Atunci fi i singuri!. Deoarece aceasta e singura modalitate prin intermediul c reia s afla i cine şi ce
sunte i: stupizi, vinova i şi pustii în suflet.
Dar în explorarea pe care o ve i face, s nu v izola i de restul lumii, iar aceast cercetare nu
trebuie s v transforme în nişte nevrotici. Accepta i faptul c nu exist nici o deosebire între
individual şi colectiv, aşa c a i participat la crearea lumii cu tot ceea ce v reprezint , prin urmare
lumea oglindeşte ceea ce sunte i, dar dac v gândi i c v ve i putea cunoaşte treptat, îmbun t ind
tot mai mult în elegerea dumneavoastr , atunci de fapt nu ve i studia ceea ce sunte i acum, în clipa
prezent , ci ve i studia o imagine bazat pe cunoştin ele intelectuale şi ra ionale dobândite, care
presupune existen a unor repere false precum Trecut sau Viitor.”
Krishnamurti, „Eliberarea de Cunoscut”, Ed. Herald, 1996
„Un în elept va considera întrebarea: Crede i în Dumnezeu? la fel de pueril şi stupid ca
întrebarea: Crede i în H2O?. El va r spunde: face i şi tr i i EXPERIEN A. Adev ratul nostru duşman
sau pericol, nu se afl într-o for exterioar nou ci în sl biciunile, laşitatea şi sentimentalitatea
noastr îngust . Împrejur rile exterioare sunt doar o prelungire a ceea ce suntem. Într-un anume fel,
nu suntem nimic altceva decât o mas complex de obişnuin e ale min ii, nervoase şi fizice,
conectate prin câteva idei directoare, tipare şi arhetipuri, dorin e şi asocia ii – amalgamul a
nenum rate for e. De aceea, este nevoie s se l mureasc trecerea de la mintea exterioar la fiin a
interioar . Avem nevoie de o via complet , clip de clip , nu doar în zilele de s rb toare sau în
singur tate. Yoga nu este o metod de a face ceva, ci este un fel de A FI.”
Shri Aurobindo, „Aventura Conştiin ei”, Ed. Herald, 199X
„Dac furia nu e cucerit prin antidotul ei, care e folosul medita iei asupra r bd rii?. Dac
egoismul nu e abandonat din str fundurile fiin ei, atunci care e folosul onor rii anivers rilor?. Dac
toate poftele rele nu-s dep şite, atunci ce folos e în a aduce servicii din când în când?. Dac
Adev rurile Alese nu le medita i, atunci simpla renun are la via a lumeasc va fi doar o tortur în
zadar. Dac pasiunile rele nu le supune i prin antidotul lor, atunci simplele predici nu sunt decât
vorbe goale. Dac mul umire în voi înşiv nu ave i, atunci acumul rile vor îmbog i doar pe al ii.
Dac nu suprima i demonul ambi iei, atunci dorin a de faim v va duce la ruin . Aşa dup cum
numele unei mânc ri nu înl tur foamea, tot aşa, un om care vrea s înve e Vacuitatea Min ii
trebuie s o realizeze şi nu s -i înve e pur şi simplu defini ia şi teoriile despre aceasta.”
Rechung Dorje Tagpa, „Milarepa, Marele Yoghin Tibetan”, (ca supliment al revistei „Impact”)
1991
„Yoga înseamn oprirea modific rilor (oscila iilor – n.r.) min ii. Atunci, Observatorul este în
forma real . În orice alte st ri, exist identificare cu modific rile min ii. Modific rile min ii sunt de
5 feluri şi sunt aduc toare şi neaduc toare de suferin . Acestea sunt: Cunoaşterea Corect ,
Eroarea, Închipuirea, Somnul şi Amintirea. Percep ia, ra ionamentul şi m rturia sunt mijloacele
Cunoaşterii Corecte. Eroarea este cunoaşterea fals neîntemeiat pe forma real . Închipuirea este
cunoaşterea n scut din cuvânt, lipsit de obiect. Somnul este modificarea min ii bazat pe
inexisten a con inutului mental. Amintirea este rezultatul neabandon rii obiectelor sim urilor. Calea
de a atinge perfec iunea este practicarea continu , detaşarea şi oprirea acestor modific ri. Dintre
327
acestea, practica înseamn efortul de a r mâne stabil. Stabilitatea men inut , vreme îndelungat ,
neîntrerupt şi cu d ruire, devine temelie trainic .
Patanjali, „Yoga Sutra”, Ed. Societatea Informa ia, 1993
„Misterul undelor remanente îl întâlnim în toate epocile. Universul este plin de unde ale
trecutului care, în anumite împrejur ri, pot fi reactivate şi deveni, pentru o clip din nou vizibile şi
audibile. Avem impresia c ne afl m în fa a unui mister de mai multe grade, care întrece de departe
simplele imagini ale trecutului captate de cronovizor. Este vorba de obiectivizarea tuturor
gândurilor şi emo iilor şi proiectarea lor sub form de unde. Pe scurt, po i admite faptul c acuitatea
unui sentiment este o figur sau o form , a c rei calitate, o po i defini ca fiind solid . Nu e imposibil
s aduci acestei senza ii un corp imaginar, dar care cap t realitate. Aceste sentimente, care vi se
par total subiective, nu sunt ceea ce presupune i voi, (în neştiin a în care v afla i), cu privire la
realitatea obiectiv a sensibilit ii psihice. Va veni în curând ziua în care ve i descoperi ceea ce
acum numi i fantomele sentimentelor şi gândurilor voastre.”
François Brüne, „Mor ii ne vorbesc”, Ed. Enciclopedic , 1994
„E extrem de greu s - i formezi, cu ajutorul cunoştin elor generale ale epocii noastre, o p rere
ra ional asupra existen ei proprii. Aceast ignoran atrage o mul ime de erori în toate celelalte
domenii. Pentru mult lume, progresul social reprezint singura realitate şi politica actual const în
a imagina un sistem în care fiecare va putea face ceea ce îi place. Aceast utopie, între inut de
profitori de toate categoriile, a determinat un fel de cristalizare a gândirii moderne. Progresul
religiei, ştiin ei şi filosofiei, nu e un progres real. Se scrie mult, dar se gândeşte pu in. De îndat ce o
anumit lucrare trateaz chestiuni care cer un efort de gândire, e aruncat la fundul unui sertar.
Ast zi, toat lumea e gr bit . Fiecare vrea rezultate imediate, f r a se preocupa de cauzele care le
determin . Şi totuşi, în istoria rasei noastre, niciodat ca acum, timpul nu a fost mai potrivit pentru o
reform a ideilor noastre pentru un progres real.”
Yram „Doctorul Sufletului~12 Ani De Dedublare Conştientă În Lumile Invizibile”,Ed.Gill &
DanaC, 1994
„Mintea este foarte viclean . Fie ea este de acord cu p rerile altuia, fie ea crede c mintea
altuia este de acord cu p rerile ei. Mintea crede c e Totul. Mintea are întotdeauna dreptate,
deoarece ea face legile şi regulile jocului. Ea poate g si nenum rate c i pentru a fi de acord şi totuşi
s r mân aceeaşi, dar atunci când nu eşti de acord cu ceva, i se pare c ar fi de datoria altuia s
vin s te transforme la nivelul fiin ei tale, deoarece mintea va spune: ce aş putea face mai mult?
Am fost de acord şi prin aceasta am f cut „tot ceea ce îmi st tea în putere”. Deci ce po i face tu? Tu
ai fost de acord, ai devenit un adept (al unei idei) şi ai renun at. Iar dac nu se întâmpl nimic,
atunci te superi. Atunci când tu ascul i înv tura, nu auzi exact ceea ce se spune. Tu „auzi” prin
propriile tale interpret ri. Tu „auzi” prin trecutul, prin memoria, cunoştin ele şi mai ales prin
interpret rile tale. Tu „auzi” prin minte. Şi mintea coloreaz tot ceea ce auzi. Sare imediat pe
informa ia pe care o aude, o schimb , o face agreabil , arunc anumite detalii, exagereaz alte
lucruri şi umple toate golurile. Tu eşti de acord doar cu propriul t u ecou.
Astfel doar o parte din ceea ce am spus se reflect în ceea ce ai „auzit”, iar partea nu
transform nimic. Întregul poate face aceasta. A percepe întregul unor înv turi, a precepe
totalitatea, înseamn a renun a la efortul de a mai fi în acord sau în dezacord cu ideile min ii. Toate
acordurile şi dezacordurile sunt scuze pentru a r mâne aşa cum eşti. Toat via a omului este
dedicat unui singur scop: Cum s nu se transforme. Oamenii spun într-una: Nu vreau s suf r!,
dar ei continu s fac exact acele lucruri care îi fac s sufere. Al ii repet mereu: Vreau s m
transform!, dar eu privesc adânc în fiin a lor şi v d c de fapt ei nu vor s se transforme. Şi ultimul
lucru pe care îl voi spune este: Tu nu te po i transforma!. Tu po i doar s -i permi i transform rii s
se produc . Şi nu numai c nu vei reuşi aceasta, dar mai mult vrei ca s -i transformi pe al ii, s -i
faci s fie aşa cum vrea mintea ta, iar asta nu se va întâmpla niciodat .”
Osho, „Spiritualitatea Tantrică”, Ed. RAM, 1994
328
„Cuvântul „iluminare” evoc într-un fel ideea unei realiz ri supraomeneşti, iar sinele fals vrea
s perpetueze aceast idee; dar aceasta este pur şi simplu starea dvs. natural , tr irea identit ii cu
Fiin a. Este o stare de conectare la ceva incomensurabil şi indestructibil, la ceva care, aproape
paradoxal, sunte i în esen dvs, dar care, cu toate acestea, v dep şeşte cu mult. Ea înseamn
reg sirea naturii dvs. adev rate, dincolo de nume şi de înf işare. Incapacitatea de a sim i aceast
conectare d naştere iluziei separ rii — separare de propria persoan şi de lumea care v înconjoar .
Atunci v percepe i, conştient sau inconştient, ca pe un fragment izolat. Apare frica, iar conflictul
interior devine starea normal . Îmi place foarte mult defini ia extrem de simpl pe care Buddha o d
ilumin rii: „sfârşitul suferin ei”. Nu este nimic supraomenesc în ea, nu-i aşa? Desigur, ca defini ie,
este incomplet . Ne spune doar ce nu este iluminarea: ea nu este suferin , darce r mâne atunci când
nu mai exist suferin ? Buddha p streaz t cerea asupra acestui subiect, iar t cerea lui înseamn c
acest lucru trebuie descoperit pe cont propriu. El foloseşte o defini ie negativ pentru ca mintea s
nu o transforme într-o credin sau într-o realizare supraomeneasc , un obiectiv imposibil de atins.
În ciuda acestei precau ii, majoritatea budiştilor cred şi azi c iluminarea este pentru Buddha şi nu
pentru ei, cel pu in nu în aceast via .”
Eckhart Tolle, „Puterea Prezentului”, Ed. Curtea Veche, 2004
„Câteodat m gândesc la realitate ca la un puzzle format din cutii. Chestia asta ar fi
creştinismul, cealalt iudaismul, urm toarea budismul… unele s-ar putea suprapune, altele nu…
Acesta ar fi un fel de model al realit ii. Fiecare are propriul sistem de credin e pe care îl pun la
b taie în via a de zi cu zi… Şi mai exist un sistem de credin e numit ştiin . Dac c uta i în
dic ionar defini ia cuvântului ştiin atunci ve i putea citi „cunoştin e reduse la un sistem”. Iar
sistemul de producere a cunoştin elor este, dup p rerea mea, foarte limitat. Teoretic el poate fi
foarte puternic, darde fapt este materialist, adic se bazeaz doar pe lumea material , pe care o
putem accepta, deoarece putem s o atingem, s o sim im, s-o lovim etc. Acesta este unul dintre
principii, iar cel lalt este „reduc ionismul”, adic faptul c putem în elege realitatea doar ca ceva
format din p r i şi nu din interac iunile acestora. Aceasta este paradigma în care ne-a îngr dit
ştiin a.”
Conferin public , fizician şi astronaut Brian O’Leary, „A doua revenire a ştiin ei”, 1995,
(fragment)
„Fiecare lucru şi opusul s u se nasc îngem nate, greul şi uşorul se nasc unul pe altul. Cel lung
determin pe cel scurt. Înaltul produce adâncul. Sunetul şi glasul se acord reciproc. Înainte şi
înd r t decurg unul din altul. Iat de ce În eleptul practic doctrina Non - Ac iunii. El instruieşte
prin pild vie, nu doar cu vorbe. Pe toate fiin ele care se nasc în lume şi care îşi pun n dejdea în el,
nici nu le uit , nici nu le îndep rteaz . El le impulsioneaz şi astfel le creeaz merite f r a şi le
însuşi. Le catalizeaz s se dezvolte şi nu se bizuie pe el. Aşa câştig el merite, dar r mâne mai
presus de ele. R mânând mai presus de ele, nici meritele nu îl p r sesc niciodat datorit detaş rii
izvorâte din în elepciune.”
Tao Te King, scurt traducere, autor necunoscut
„Trebuie s punem la munc sl biciunile noastre, pentru ca ele s ne fie utile. V mira i şi
spune i: „Dar bine, sl biciunile trebuie s le d m la fund, s le anihil m!”. Încerca i şi ve i vedea
dac v va fi uşor: voi ve i fi cei învinşi. Problema se pune la fel cu orice defect sau viciu, indiferent
dac este vorba de l comie, senzualitate, violen , pofte nem surate sau vanitate, trebuie s şti i cum
s le mobiliza i pentru ca ele s lucreze al turi de voi în direc ia pe care a i ales-o. Dac vre i s
lucra i singuri, nu ve i reuşi. Dac v ve i goni to i duşmanii, tot ceea ce v rezist , cine va mai
lucra pentru voi, cine o s v mai serveasc ? M adresez în special tineretului. Tinerii nu-şi dau
seama c exist experien e care i-ar îmbog i mai mult decât acelea în care ei se aventureaz în mod
obişnuit şi de pe urma c rora în câ iva ani îşi vor pierde prospe imea, farmecul, frumuse ea şi
lumina. Tinerii vor s experimenteze dragostea fizic … bine, în eleg, dar ei nu vor g si fericirea
prin acumularea acestor experien e; între timp toate senza iile de pl cere vor fi uitate şi nu va mai
r mâne decât ruina, regretul şi întunecarea.”
Omraam Mikhael Aivanhov, „Alchimia sau Căutarea Perfec iunii”, Ed. Prosveta, 1994
329
Când sunte i bolnavi, nivelul de energie este sc zut, astfel c inteligen a (automatismul, n.r.)
organismului poate prelua controlul pentru a folosi restul energiei în vindecare, astfel c min ii (şi
implicit gândurilor şi emo iilor) nu le r mân prea multe resurse. Ego-ul consum cantit i
considerabile de energie. Nu mai e nevoie s spun c acei oameni care experimenteaz o
consolidare a ego-ului, în caz de boal , au nevoie de mult mai mult timp pentru vindecare. Unii
(probabil majoritatea – n.r.) nu mai apuc s se vindece şi astfel, boala se cronicizeaz şi devine o
component permanent a falsului lor sentiment de sine.
Eckhart Tolle, „Un Pământ Nou”, Ed. Curtea Veche, 2008
Rached Daoud „My story” (manuscris)
Au trecut aproape 20 ani de când l-am întâlnit pe Dr. Rached Daoud la Cluj. Nu speram c la
începutul anului 2009 îl voi reîntâlni, un om deosebit, medic şi vindec tor. Am povestit ore în şir
despre ceea ce am f cut în cei 16 ani şi am rememorat câteva din lec iile pline de înv turi, care s-
au derulat în ianuarie 1993. Lecturând articolele sale publicate pe website, am întâlnit acest mesaj
care mi s-a p rut foarte interesant şi util. Am reprodus acest text cu acordul s u.
Dragi colegi,
Asculta i limbajul durerii! Suntem copii ai acestei dureri şi purt m în noi durerea celorlal i.
Fi i servitori ai adev rului şi martori ai cunoaşteriii.
Adresa i-v plini de compasiune celor care vin cu durere în fa a dumneavoastr . Deschide i-v
inima şi vindeca i-i pe pacien i de frustrarea şi limit rile aduse în via . Numai aşa ve i fi capabili
s vindeca i r nile oamenilor. Asculta i-v în elepciunea treaz a sinelui şi ine i cont de codul
vostru moral.
Ridica i-v cu fermitate spre cele mai înalte culmi ale valorilor umane şi exprima i-v
neîngr dit compasiunea şi sufletismul fa de pacien i. Fi i servitori ai vindec rii şi nu func ionari
ai unui birou; fi i aduc torii speran ei în vindecare. Dumneavoastr nu sunte i birocra i medicali
care utiliza i exclusiv no iuni de anatomie şi fiziologie. Nu sunte i robo ii unui sistem reduc ionist ai
unor ştiin e ateiste şi limitate.
Sunte i cu to ii oameni dota i, artişti ai tr irii vie ii, care a i venit la şcoala medical deoarece
a i sim it suferin a din şi prin fiecare pacient. Permite i durerii pacien ilor s v vibreze pân în
profunzimi şi s v acordeze unei energii vindec toare. Fi i integri în fa a pacien ilor. Aduce i-le
cunoaşterea cauzei bolii, ajuta i-i s îşi care povara grea a suferin ei, fi i cu ei şi lumina i-le
sufletul şi mintea.
Transmite i-le în elesul profund al vie ii ce se ascunde în spatele oric rei suferin e. Nu trata i
pacientul ca o maşin biologic . Fiin a uman este un sistem de via creatoare, creat dup un
model divin. Omul nu poate fi în eles şi definit din c r ile de medicin şi nici m car prin teoriile
fizicii cuantice.
Fiin a uman nu e doar energie cuantic ; ea este prin Sine energie Spiritual . Boala sa nu este
o condi ie a biologiei ci a atitudinilor sale fa de Sine. Dac dori i s -i trata i boala atunci trebuie
s -l vindeca i mai întâi de prejudec ile fa de boal şi via . Trebuie s în elege i în profunzime şi
cu mult în elepciune, limbajul durerii pacientului.
Iubirea şi compasiunea sunt dou elemente care v permit s interac iona i benefic cu sfera sa
de conştien . Numai în acest fel îi ve i vedea lumea sa şi îl ve i putea ajuta s înl ture cauza
durerii.
Prin aceasta, eu nu pot s încurajez o gândire exclusiv biologic materialist . Cum aş putea
diagnostica corect suferin a unui pacient dac îi examinez exclusiv partea sa biologic şi îi ignor
esen a sa uman ? Sistemul medical care priveşte omul ca pe o maşin , care îl disec în sisteme şi
organe pe baza unui model de laborator, este inadecvat.
Un astfel de sistem este prin natura sa mecanic, reduc ionist, manipulativ şi analitic, care
judec şi condamn . El otr veşte contactul şi colaborarea care ar trebui s existe între medic şi
pacient. Acest sistem transform institu iile medicale în tribunale şi inchizi ii.
Medicina pragmatic , imperialist şi ateist este crud şi lipsit de esen a vie ii. Ea poate
„ucide” sufletul unui bolnav, pentru a-i trata doar corpul. Ea ignor unicitatea vie ii şi a
individualit ii umane.
330
Medicina trebuie s reprezinte un mesager al compasiunii şi trezirii la conştien a de via a

pacientului, pentru a-l reconecta la Sursa acesteia. Ea trebuie s colaboreze cu individul pe cele
mai înalte dimensiuni ale valorilor umane. Medicii sunt cei care trebuie s inspire pacien ii cu acel
în eles al rolului vie ii pentru a transcende limitarea durerii. Medicina trebuie s serveasc vie ii,
lucru care e mult mai important decât tratarea unui corp biologic.
Dragi colegi, ave i grij de mesajul spiritual al medicinei! Fi i la fel de conştien i de via a
celor apropia i în aceeaşi m sur în care sunte i conştien i de propria voastr via . Atunci când
trezirea st rii de conştien se produce în voi, ve i fi capabili s v asuma i responsabilitatea vie ii
şi conştien ei celorlal i pe drumul practicii medicale.
Fi i supremi în lumea ştiin ei medicale, dar fi i servitori umili ai adev rului şi martori ai Vie ii.
Pentru a face aceasta, trebuie s v îndep rta i de condi ion ri şi limit ri pentru a fi
dumneavoastr înşiv un exemplu viu ce va fi privit de ceilal i drept un remediu pentru suferin a
din propria lor via . Voi sunte i remediul, speran a şi vindecarea, pe care pacien ii o pot tr i!
Cu adânc speran , Dr. Rached Daoud 36
36
Dr. Rached Daoud, „My reality”, manuscris on-line, de pe site-ul http://dr.daoud.com/
331
43. CUVÂNT DE ÎNCHEIERE DIN PARTEA AUTORULUI

S n tatea este bunul cel mai de pre . Mai pre ios decât casa, c minul, familia sau serviciul
dumneavoastr . Cine crede altfel va avea ocazia s se conving , dar ar putea fi prea târziu. Cine de
asemenea crede c s n tatea se poate men ine într-un corp biologic slab între inut, toxifiat şi stresat,
doar luând tablete şi nef când nimic altceva, va avea ocazia s verifice aceast iluzie prin experien
proprie.
Eu nu pot sus ine şi nimeni altcineva nu va putea spune c este uşor s î i dezvol i acea voin
prin care s î i valorifici bioresursele disponibile,
dar experien a mea a demonstrat c nu e
imposibil, iar acest fapt ar trebui s încurajeze pe
oricine, deoarece am realizat-o aici, în condi iile
de aici şi nu într-un loc mistic din orient f când
o sadhana dificil al turi de cine ştie ce guru.
Este vorba de un fenomen fiziologic mai
special prin intermediul c ruia corpul biologic
refoloseşte acele resurse, în loc s le elimine
asemenea unui subprodus toxic de care nu mai
are nevoie. Ştiin a medical nu l-a remarcat
deoarece sunt prea pu ini subiec i care s se
ofere voluntari la o cercetare organizat , se aloc
tot mai pu ini bani pentru cercetare, iar cei
pu ini, care înc se ofer , sunt condi iona i spre
cercet ri de scurt durat , cu rezultate imediate
şi aplica ii practice care s ruleze al i bani într-o
expectativ a ceva ce se cump r şi a cuiva care
vinde acel ceva care se cump r .
Societatea nu poate func iona altfel, dar fiecare individ poate decide pentru el ce anume trebuie
s fac . S presupunem c la un moment dat, peste zeci de ani sau 100 ani se va realiza şi aceast
cercetare în domeniul biotransform rilor. Ei bine, problema s n t ii tot nu va fi rezolvat , deoarece
aplica ia practic va fi la fel dificil azi, cât şi peste 100 ani.
Singura diferen este c la acea vreme se va ŞTI de c tre toat lumea, la modul pur intelectual,
ce înseamn şi ce rol au biotransform rile celulare şi transmuta iile biologice. Deci, este inutil de a
aştepta noi confirm ri, demonstra ii academice şi opinii tot mai pertinente din partea a indiferent
câ i profesori sau academicieni.
Dac a i depistat deja c au ap rut probleme de s n tate în via a dvs., atunci cu cât ve i lua
m suri reale mai repede, cu atât mai repede v ve i putea bucura din nou de s n tate, dar dac
afec iunile au devenit cronice atunci eforturile care sunt necesare vor trebui s fie probabil cu un
ordin de m rime mai mari. Nu am prezentat în cartea mea ce alte resurse ar mai putea fi disponibile,
în afar de cele biologice, deoarece momentan înc nu le pot accesa şi prin urmare nu îmi permit s
scriu despre ceea ce nu am reuşit s fac şi s descop r prin proprie experien .
Sunt deschis pentru orice dialog constructiv, nu voi refuza pe nimeni şi nu voi critica pe
nimeni. Sunt aici ca s fiu util celor care au nevoie. Nu sunt medic, nici biolog (CV-ul meu complet
exist atât pe pagina mea de scribd, cât şi pe Facebook) şi prin urmare nu voi oferi sfaturi medicale.
De asemenea, oricât ar p rea de nepotrivit s spun, nu recomand nim nui s abandoneze medicina
alopat , dac nu are posibilitatea de a-şi folosi foarte rapid şi eficient bioresursele şi uneori nici
atunci nu e uşor s renun i la o medica ie, fie ea şi doar de câteva ori pe an.
Medicamentele reduc suferin a, dar nu rezolv boala. Îns perioada de timp pe care v-o ofer ,
cu suferin ameliorat , e un timp ce trebuie folosit cu foarte mult în elepciune pentru a afla şi
înl tura cauza bolii. Acelaşi lucru face şi un chirurg, atunci când situa ia a devenit critic şi
disperat . Opera ia ofer pacientului acea speran de timp în care el s se poat recupera singur, dar
332
odat ce a i reuşit aceasta trebuie în eles c nu mai exist cale de întoarcere la via a de dinainte.
Probabil acesta e singurul sacrificiu care trebuie f cut…
Ve i pierde ceva, dar ve i câştiga altceva, înzecit.
Sunt conştient de faptul c aceast carte nu ofer dovezi incontestabile cu privire la fenomenul
biotransform rilor. Am prezentat doar puncte de vedere, descrieri par ial obiective şi idei care
necesit o aprofundare serioas din partea cititorului interesat. Acestea nu pot fi judecate exclusiv
ra ional, în lipsa unor abord ri practice individuale – singurele în m sur de a confirma sau infirma
cele scrise.
Deseori, din lipsa altor informa ii şi posibilit i tehnice de investigare, mi-am comentat şi
criticat propriile puncte de vedere precum şi pe cele ale altor autori, atunci cînd a fost cazul,
deoarece nimeni nu cunoaşte în totalitate detaliile acestor fenomene. Acolo unde nu am reuşit s am
o în elegere suficient de profund asupra unor aspecte am elaborat mai multe ipoteze, ce necesit
verific ri ştiin ifice speciale. Nu am nicio îndoial asupra realit ii fenomenelor de transmuta ie şi
sublimare dar pentru a le dovedi prin cele mai riguroase metode ştiin ifice este nevoie de aparatur
special (momentan inaccesibil ) şi subiec i de studiu (momentan indisponibili) pentru o cercetare
de acest tip.
M-am str duit s elimin toate afirma iile categorice şi îmi cer scuze în fa a cititorilor dac am
mai avut unele erori în acest sens. Am utilizat cît mai multe observa ii de natur practic şi le-am
prezentat într-o formulare accesibil tuturor, astfel încît cei îndr zne i şi curioşi s le poat aplica în
propria lor via . În unele paragrafe am men ionat faptul c a trebuit s ocultez anumite prezent ri
din motive ce au leg tur cu mentalitatea specific societ ii occidentale în care tr im.
Cu toate acestea, sunt dispus s le comunic telefonic sau prin intermediul mijoacelor
electronice de tip e-mail, messenger, facebook, etc., astfel încît to i cei care doresc cu adev rat s
ob in rezultate practice semnificative s aibe la dispozi ie toate detaliile posibile legate de
experien a mea. Aşadar, m pute i contacta prin telefon sau e-mail, cu condi ia de a v identifica
prin numele dumneavoastr complet şi loca ie. În permanen paginile mele de web sunt updatate la
zi cu noi informa ii legate de activitatea mea profesional şi v invit s le consulta i periodic.
Cartea mea sugereaz faptul c exist mijloace şi resurse pe care oricine le poate în elege şi
aplica pentru a-şi îmbun t i performan ele biologice, fizice, psiho-mentale şi emo ionale în vederea
unei mai bune integr ri socio-profesionale şi nu numai. Aceste aptitudini, odat eficientizate, se vor
p stra pe întreaga durat a vie ii practicantului, f r a fi nevoie s le între in în permanen . Ce
altceva s-ar mai putea face? Fiecare poate lua o decizie personal . Fie ne folosim de aceste
aptitudini, pur şi simplu pentru a ne asigura reuşite în plan material şi profesional, fie se poate face
un pas înainte spre o dezvoltare interioar .
Oricare ar fi alegerile dumneavoastr , eu v doresc succes şi aştept s -mi trimite i m rturiile
legate de abord rile practice prezentate în aceast carte. Ele sunt foarte importante celor care au
nevoie de mai mult încredere şi îndr zneal pentru aceste aplica ii.
V prezint pe paginile urm toare dou fotocopii
dup rezultatul RMN-urilor din ianuarie 2014, respectiv
mai 2004 care confirm vindecarea discopatiei lombare
pân la faza de maladie incipient . Nu sunt necesare alte
comentarii. Medicul care a f cut analiza a fost atât de
emo ionat de rezultat încât puteam citi pe chipul s u o
bucurie şi str lucire ce îmi sugera faptul c rareori în
cariera sa medical a avut prilejul s întâlneasc
asemenea cazuri.
În plus, cu oarecare indecizie v prezint şi o
fotografie ce se presupune a eviden ia un fel de
biomagnetism de slab intensitate, care nu e deloc
paranormal ci majoritatea oamenilor au aceast aptitudine dar nu au verificat-o cu obiecte de
greutate mai mic .
Cu sinceritate
Cristian Mureşanu
333
334
335
IMPACTUL INFORMAŢIEI DESPRE BIOTRANSFORMĂRI PE PLAN LOCAL

Mi-ar place s pot spune c oricine poate s înve e s fac asta. Din punct de vedere anatomic
şi fiziologic, da, to i am avea şanse egale s putem face acest lucru dar, dup 10 ani de când am
încercat s explic altora cum şi ce s fac , pentru a reuşi în timp scurt şi cu rezultate foarte bune, am
observat c nu exist un interes real, o dorin ferm , şi o minim autodisciplin , cel pu in pe durata
a 6 luni. Am rescris cartea de mai multe ori, am postat informa ii despre filme, am publicat articole,
am încercat s aduc dovezi şi voi face asta într-o manier ştiin ific , dar rezultatele sunt foarte slabe.
În 10 ani de la declanşarea acestei transform ri fiziologice, doar 6 femei şi 2 b rba i au mai
reuşit s o fac . Desigur, sunt mii de oameni care au aceast aptitudine, aproape nativ , sau în orice
caz de la o vârst foarte tân r , îns ei nu ştiu c o au, nu ştiu s o explice şi nici nu în eleg de ce
sunt oarecum diferi i de ceilal i. Problema este c niciunul din cei care o au nativ, nu ştiu s o
explice celor care nu o au, pentru simplul fapt c ei nu cunosc condi ia biologic a celor care ne-am
dezvoltat aşa ca to i ceilal i (inclusiv eu) f r aceste „optimiz ri fiziologice” şi care de fapt am avea
nevoie de un fel de educa ie.
Da! Exist şcoli esoterice, dar acolo n-o s vi se spun cum s face i asta într-un mod în care s
nu mai fie nevoie s practica i exerci ii complexe şi s men ine i un regim de via foarte strict. şi
atunci ce folos ? Nu am fost deloc încântat de ideea de a tr i o via , în care nimic altceva s nu se
mai întâmple decât: asane, exerci ii fizice diverse, respira ii dirijate, medita ii cu Yantre, relaxare
conştient , diet strict , pe urm iar şi asane, alte exerci ii şi tot aşa 365 de zile pe an. Cui îi
convine aşa ceva ? Unora da, mie nu, dar pân la urm tot e nevoie s faci ceva, altfel boala şi
suferin a te "ajung din urm ".
Ceea ce propun eu este totuşi destul de greu, dar nu imposibil. Biotransformarea necesit
voin a de a crea set ri şi programe subconştiente prin tehnici de autoeduca ie, dar ele nu vin la
"pachet", ci trebuie s devin parte integrant a existen ei. E vorba de 5 lucruri importante, care se
pot face şi totuşi, dezinteresul e mare. Lumea vrea ceva rapid, eficient, ieftin şi foarte uşor de
executat. Nu pot oferi sau promite aşa ceva, dar mul i al ii promit c ofer şi chiar au f cut din asta
o afacere. Euforia promisiunilor atrage adep i, care sunt în permanen mul umi i s primeasc în
fiecare zi o nou tehnic , o nou teorie, o alt form de medita ie, dar f r s conteze dac chiar
ob in rezultate permanente sau nu le ob in.
Faptul c au rezultate e mai important decât a avea rezultate permanente iar dac întreba i de ce
acele rezultate nu devin permanente vi se va spune c dac vrei ceva permanent atunci trebuie s
faci şi tehnicile în mod regulat şi foarte des, zilnic, mai precis, adic ore în şir pe zi, ca s fiu şi mai
exact, pe tot restul vie ii. Nu pot nega faptul c este nevoie de acel efort dar nu e un efort
suprauman, nu e unul imposibil de f cut.
Eu am depus nu doar acel efort ci mai mult, am avut nevoie de 16 ani de c ut ri pentru a
descoperi informa ia şi tehnica necesar , deoarece nimeni nu mi le-a putut oferi.
În urma reuşitei, care a avut loc la ultima limit posibil , am fost în stare s revin asupra tuturor
elementelor care au favorizat fenomenul. Am creat un model şi un sistem de abordare, care s îi
ajute pe ceilal i s nu mai caute 16 ani degeaba, s nu depun decât poate jum tate sau chiar a 10-a
parte din efortul de care am avut eu nevoie, s fac acest lucru cât înc sunt tineri şi s n toşi - nu în
condi ii de boal – şi s ob in rezultate în câteva luni şi nu în ani şi ani de practici f r s mai po i
sc pa de ele. Asta e ceea ce am f cut, asta e ceea ce am recomandat celor interesa i, dar concluziile
sunt cele pe care tocmai le-am men ionat.
Îmi privesc prietenii, colegii, cunoştin ele cum la aceeaşi vârst pe care o am eu, cum încep s
se confrunte cu boli, suferin e, îmb trânire accelerat , probleme de tot felul şi pur şi simplu nu îi pot
ajuta, CHIAR DAC ÎMI CER AJUTORUL (ceea ce foarte rar se întâmpl ). Spun asta pentru c nici m car
nu întâlnesc deseori aceste cereri - ceea ce cu atât mai mult nu e recomandat s intervii nesolicitat -
aşa c privesc cu detaşare, trag înv turi din ceea ce sufer al ii, mai adaug un nou paragraf la
cartea mea, îmi continui propriile experimente mai departe şi m consider cel mai fericit şi norocos
om c am s n tate la o vârst la care deja foarte mul i al ii nu o mai au.
336
44. CUNOAŞTERE ÎNSEAMNĂ PUTERE (MESAJE MOTIVAŢIONALE)

Bruce Lipton: Cunoaştere înseamn Putere. Ce înseamn aceasta ? Aceasta înseamn c dac
nu ai cunoaştere atunci nu ai nicio putere. Cu cât dobândim mai mult cunoaştere despre noi înşine,
numit „cunoaştere de sine” care prin defini ie înseamn autoîmputernicire pe sine atunci devenim
mai eficien i în crearea realit ii, dar dac nu v dau aceast cunoaştere, chiar dac ave i poten ial,
totuşi nu ve i crea nimic din acesta.
Secven e mesaje motiva ionale din filmul 10-10-10.
Unii oamenii sunt foarte buni în a ne oferi ocazii şi experien e pentru a ne dezvolta, iar al i
oameni sunt foarte buni în a face contrariul, tindem s ne temem de necunoscut, tindem s fugim de
ocazii, tindem s ne ferim de aventur , fiindc asta se întâmpl când tr im pentru supravie uire. Pot
alege s fiu trist, pot alege s fiu stresat sau pot alege s m distrez şi s fiu vesel. Deci, când se
ajunge la partea devindecare, se aplic acelaşi principiu. Dac dorim, putem participa. Dar trebuie
s particip m nu de pe pozi ia ignorantului, ci în elegând cum anumese produce vindecarea şi cum
ne putem influen a pe noi înşine. Am aflat, în elegând puterea min ii, c rezultatele mele în via
sunt determinate, de fapt, de percep iile avute. Deci când ajunge i la o r scruce în via - ceea ce se
va întâmpla inevitabil, la un moment dat - ce ve i alege ? O ve i lua pe aceeaşi cale b t torit , pe
care a i c lcat de mii de ori înainte, fiind cei ce a i fost ieri sau azi sau o ve i lua pe o nou cale,
drumul mai pu in umblat, care poate p rea dur şi stâncos, dar care, de fapt, deschide uşa spre un set
complet nou de înv minte, un nou set de intui ii şi o perspectiv învior toare asupra vie ii ? Dar,
orice ai decide c vei face, primul pas este dea lua o decizie, c te vei mişca într-o direc ie diferit
şi, în al doilea rând, c vei ac iona. Ac iunea în sine creeaz acel sentiment, c ai de ales şi ai
control. Depresia înseamn c nu- i po i controla via a şi atunci gândeşti în perspectiv , la viitor, la
ce vei face în continuare.
Ieşi din starea de victim şi începe s faci ceva cu via a ta !!!
Când oamenii au o idee, care îi pasioneaz , deci ajung la o idee creativ , este ceva care se
simte din inim . Reveni i la mintea unui copil şi visa i, f r niciun fel de limite. Când ne afl m
înstarea de crea ie, într-o stare de crea ie profund , inspira i de o viziune sau un vis, atunci când ne
gândim la posibilit i şi specul m, c am putea inventa ceva nou, dac o facem corect, pe m sur ce
începem s contempl m şi s reflect m asupra unei posibilit i, toat chimia cerebral se schimb .
Suntem mult mai puternici decât ni s-a permis s credem vreodat , fiindc avem puterea mental de
a controla ce se întâmpl cu metabolismul nostru sau s c lc m peste un strat de c rbuni încinşi.
Treci dincolo de limit rile pe care le percepi ! Deci opiniile mele îmi creeaz realitatea. Am
credin e sau ave i şi voi, care ne modeleaz realitatea. Când ne îndep rt m de propriile noastre
limit ri şi ne îndr gostim de ceea ce devenim, suntem predispuşi s d ruim sau s contribuim sau s
schimb m ceva suntem predispuşi s decidem cum vom schimba cursul istoriei. Suntem propria
noastr lume, avem totul în interior, suntem nelimita i.
Bruce Lipton: Nu eşti victima biologiei tale, ci eşti st pânul biologiei tale. Şi, fiind st pân, vei
deveni împuternicit şi vei schimba lumea !
Daniel David: Omul face leg tura între emo iile pe care le are şi evenimentele de via care
este confruntat. Cu toate acestea, psihologia ştiin ific a demonstrat clar c nu evenimentele de via
genereaz emo iile pe care noi le avem ci modul în care interpret m evenimentele de via
genereaz emo iile. Cu alte cuvinte, ar fi mai bine s spui nu c sunt trist pentru c cineva aproape
de mine a murit, ci sunt trist pentru c eu interpretez într-un anumit mod faptul c cineva aproapiat
a murit. Eu nu sunt furios pentru c nu m ascult copiii ci eu sunt furios pentru c interpretez într-
un anumit mod faptul c nu m ascult copiii. Dac avem aceast în elegere a lucrurilor automat
vom ob ine un control excep ional asupra ceea ce se întâmpl în noi deoarece în acest moment eu
îmi dau seama c emo iile pe care le-am nu depind de ceea ce mi se întâmpl ci depinde de cum
interpretez eu ceea ce mi se întâmpl . Iar interpretarea pe care eu o am, poate fi controlat , … o pot
schimba, astfel încât în situa ia respectiv s nu fiu foarte trist, s nu fiu foarte agresiv, s nu fiu
foarte anxios, dar acest lucru îl pot face numai schimbându-mi interpretarea. Deci v-am dat trei
337
exemple prin care psihologia ştiin ific este în opozi ie cu sim ul comun. V-am dat exemplul
contamin rii psihologice, interpretarea cauzal psihologic referitoare la modul în care interpret m
evenimentele de via şi propriile noastre emo ii şi aceast parte de în elegere a lucrurilor pe care le
auzi i. Adev rul este c acest lucru este destul de şocant dac vorbim despre interpretare. Gândeşte-
te un pic! Tot ceea ce vi se spune, în momentul în care ai în eles ce i se spune, din start în mintea
voastr acel lucru se decodific ca fiind adev rat.
Bruce Lipton: Aşa c mai degrab decât s fi i „f r minte”, cel mai bun lucru pe care îl pot
spune e de a fi maximum de prezent şi ra ional pe cât posibil. Tr i i senza iile, sim i i experien ele
iar dac nu sunt în acord cu dumneavoastr atunci acesta e momentul în care trebuie s face i o
alegere, un moment în care mintea conştient poate spune „voi alege s fac altceva” şi atunci eu
sfatul meu este: Îndrepta i-v spre ceea ce v ofer fericire, îndrepta i-v spre ceea ce v ofer
iubire, îndrepta i-v spre ceea ce v ofer armonie, şi pentru a face asta, r mâne i cât mai aten i,
deoarece aceasta e calea ce v ofer puterea deciziei ce v permite s crea i „Paradisul pe P mânt”.
Siva Somasundaram: Folosind puterea min ii pute i începe s realiza i orice activitate, cucel
mai mare success, inclusiv în afaceri, sport, sau studii academice. Oamenii au urmat rar aceste
atitudini. Şi au urmat una sau mai multe atitudini, dar nu toate, şi nu suficient în aceast prezentare.
Ca urmare, ei se confrunt cu eşecul în atingerea scopurilor lor. Astfel, ei, de fapt, nu urmeaz şi nu
practic vreo atitudine în acest sens. Deasemenea nu exist dovezi experimentale, atestate
documentar, ale practican ilor care au atins succesul urmând aceste atitudini. Schimb rile
fiziologice pot ap rea dac se practic aceste atitudini în mod onest. Aceste atitudini înt resc corpul
şi îl preg tesc s adopte o nou fiziologie sau trezesc o fiziologie ascuns care va îmbun t i
s n tatea. Fiecare trebuie s experimenteze singur schimb rile fiziologice prin practicarea zilnic a
atitudinilor. Aceasta este metoda pentru practican ii încep tori. Ea e încurajatoare.
Miceal Ledwith: Nu ştiu s - i spun în ce m sur medicina conven ional admite c o afec iune
este incurabil , dar cred c fiecare dintre noi are o p rere personal despre acest lucru. Niciodat ,
nicicând, oricât de neputincios ai ajunge oricât de bolnav şi „scos din circuit” eşti, niciodat s nu te
dai b tut în fa a bolii. Eu am descoperit acea putere interioar , care ine mai degrab de fizic (şi
biologie) şi nu de vreo credin spiritual sau religioas .
Rached Daoud: Corpul are o putere de vindecare uimitoare. La ora actual pe plan mondial
discut m de acea parte a medicinei care ne arat c fiecare om reprezint un sistem de vindecare
extraordinar. Dar noi bloc m sistemul, atunci când devenim perturba i emotional sau când r mânem
rigizi mentalitate, când nu avem toleran emo ional şi nu vrem s renun e la trecutul nostru pentru
a tr i în Prezentul de ACUM .
Bruce Lipton: Iar semnifica ia acestui fapt e c v sim i i zgârci i, deoarece vre i s ave i grij
de banii voştri şi p stra i un echilibru. Totdeauna a i avut aceast „energie” în contul vostru
„bancar”, o „energie” cu ajutorul c reia tr i i. Dar dac risipi i aceast energie, de fapt interveni i
chiar în propria voastr supravie uire. Deci dumneavoastr nu a i vrea pur şi simplu s v arunca i
banii pe fereastr ! De fapt, chiar vreau s v ar t c aceasta este o privire din interior în propria
noastr s n tate şi biologie, şi a lumii pe care o cre m în aceast direc ie. Exist sisteme biologice.
Celulele se bazeaz pe energie. F r energie nu exist via . Aşa c implicit avem „buget” de
energie care ne d via . Şi, de fapt, în corpul nostru energia exist în „numerar” şi se numeşte ATP,
molecule ce reprezint unit i de energie. Aşa c , de fapt biologia se refer la ATP, „moneda”
acestui domeniu. Semnifica ia ATP-ului este aceasta: moleculele de ATP sunt precum bonurile de
benzin , care sunt folosite s alimenteze procesele noastre biologice. Deci, pentru a r mâne în via ,
avem nevoie s „aliment m” acest ATP. Astfel, exist un „cont” ATP în corpul nostru chiar acum.
Dar întrebarea este cum folosim acest ATP şi acesta este un fapt important. % din toat energia din
corpul nostru este folosit la operarea creierului nostru. Deci, din start începe i s în elege i c
creierul foloseşte energie într-o m sur egal cu cea în care o fac muşchii unui alerg tor la maraton.
Deci, activitatea creierului şi cea a muşchilor sunt asem n toare. De ce este important acest lucru?
Pentru c pe m sur ce î i foloseşti creierul, î i foloseşti gândirea, foloseşti de fapt energie. De
ce este acest fapt relevant? Pentru c felul în care ne folosim gândurile nu este în mod necesar unul
productiv. De fapt, uneori ceea ce investim în gândurile noastre este de fapt contraproductiv, pentru
c gândurile noastre creeaz o realitate pe care apoi trebuie s o combatem. Deci, simplu spus,
338
trebuie s devenim conştien i de gândurile noastre. Şi de ce este acest lucru important? Pentru c
gândurile reprezint unit i de energie. De fiecare dat când ai un gând foloseşti energie. Acest
lucru devine relevant astfel: dac î i dau un carnet de cecuri din contul t u bancar, nu vei ieşi în
strad s zici: „eşti un b iat dr gu , poftim dolari!” sau „uite, feti o, du-te şi cump r - i o maşinu ,
o mie de dolari pentru tine”. Nu î i place s î i risipeşti banii! De ce? Pentru c risipindu- i banii, î i
risipeşti viata! Deci, de fapt, devii foarte prudent când ai un cec în mâini. Ceea ce încerc s spun
acum este acest lucru: ai un "buget" de energie în corpul t u şi energia este ceea ce te men ine în
via . Când începi s foloseşti energie „completând cecuri” şi nu cape i nimic în schimbul energiei
tale, atunci este exact ca şi cum ai completa cecuri (reale-n.t.) din contul t u bancar, risipindu- i
banii pe care îi ai. De ce devine acest lucru important? Biologia credin ei reveleaz modul în care
gândurile noastre creeaz realitatea în care tr im. Dac începi s investeşti în gânduri care sunt
contraproductive, gânduri precum ar fi team , ce o s m fac, cum o s rezolv aceast problem , c
va merge mai r u şi toate gândurile de acest fel, gânduri negative… realizezi c de fapt nu doar c
î i foloseşti energia pentru a produce aceste gânduri, dar aceste gânduri intr de asemenea în
realitatea ta.
Un citat minunat al lui Bhagavan Das spune c „îngrijorarea este un fel de rug ciune pentru
ceea ce nu vrei s se întâmple”. Gândi i-v la aceasta! Când v îngrijora i p stra i în mintea voastr
acele lucruri care va enerveaz şi v sperie, şi cu cât le ine i mai mult în mintea voastr , cu atât mai
mult mintea le converteşte în realitate. Deci, care este mesajul? S deveni i „zgârci i” din punct de
vedere a energiei voastre în raport cu mintea şi corpul vostru. Gândurile voastre folosesc energie. În
interac iunile voastre cu viata, folosi i energie. Aşa c , dac vre i s supravie ui i, trebuie s
în elege i un simplu fapt şi anume: orice faci în via , o faci cheltuind energie. Aşa c începe s
revizuieşti ceea ce faci în via . Pentru c atunci când pui energie în lucrurile pe care nu le po i
schimba în lume, asta e exact ca atunci când completezi un cec şi pur şi simplu î i arunci banii pe
fereastr , pentru c nu primeşti nimic în schimb. Aşa c gândi i-v la aceast realitate foarte
interesant … c ave i acest „carnet de cecuri” cu energie şi de fiecare dat când folosi i energie
trebuie s v întreba i: oare aceast energie va aduce o îmbun t ire în via a mea sau e doar o risip
de energie?
Atunci când v implica i în dezbateri politice cu oameni, dac v folosi i toat energia, oare
ve i schimba lumea? Nu. Dar o s v consuma i toat energia încercând s convinge i al i oameni s
îşi schimbe via a, s îşi schimbe modul de via , s îi face i mai s n toşi chiar, dar dac ei nu sunt
gata s fac asta, atunci v irosi i energia degeaba. Deci, iat un gând interesant dac v dau un
„carnet de cecuri cu energie” şi v cer s scrie i un cec în fiecare moment în care ave i un gând,
atunci va trebui s v întreba i dac acest gând urmeaz s îmi aduc o îmbun t ire în via sau
acest gând îmi va lua ceva de la via . Şi atunci când începe i s conduce i activit ile, atunci când
investi i energia în lucruri care aduc o îmbun t ire în via a voastr şi v aduc o atitudine de
supravie uitori, mergând dincolo de supravie uire c tre prosperitate, problema este urm toarea:
tr im vremuri grele cu cât pune i mai multe gânduri negre în aspectele negative ale vie ii, cu cât
pune i mai multe gânduri în fric , nu doar c va risipi i energia, dar, în termeni biologici, aceste
gânduri negative, acest stress distructiv, v sl besc sistemul imunitar şi aduc chiar boli. De aceea,
gândi i-v în acest fel: Dumneavoastr tr i i pe baza unui buget şi acel buget e ceea ce reprezint
via a noastr , iar dac v ve i folosi bugetul cu în elepciune, s v pune i gândurile, energia, banii la
baza acelor lucruri care aduc o îmbun t ire în via a voastr şi a comunit ii în care tr i i şi sprijin
evolu ia în care intr m, în loc s pierde i energie luptând cu vechiul sistem care se pr buşeşte,
aceasta este o ocazie pentru voi s ieşi i din acel sistem şi s construi i ceva mai durabil, ceva din
care putem tr i cu to ii, ceva din care putem cu to ii prospera. Îmi doresc ca to i s vede i c fiecare
dintre noi particip la acest proces de evolu ie şi sper într-adev r c pute i în elege c speran ele
mele sunt realiste: s v conserva i energiile şi s crea i frumuse e în loc s v îngrijora i şi s v
manifesta i în sens opus. V mul umesc c a i ascultat acest mesaj şi sunt sigur c ve i petrece clipe
frumoase şi îmi doresc s v vorbesc curând pentru c aceast evolu ie este iminent .
Michael Fossel: Corpul are o capacitate imens de a se reface! dar viteza de refacere scade cu
vârsta dar nu ajunge la . S zicem c sunt foarte stresat, de exemplu. Dintr-un anumit punct de
vedere, îmi cresc viteza de îmb trânire. Dac scad stresul, pot îmbun t i capacitatea de refacere.
339
Continui s îmb trânesc dar viteza procesului scade şi rezolv mai multe probleme cu care nu
reuşeam s in pasul deoarece eram foarte stresat. Când m gândesc la medita ie, de exemplu la
exerci ii fizice, la diet , acestea sunt solu ii rezonabile nu pentru c opresc îmb trânirea ci pentru c
scad viteza cu care se produc stric ciunile şi permit corpului s le gestioneze cât de bine poate. Cred
c putem merge c tre un nivel mai profund şi s reset m capacitatea de reparare şi de gestionare a
stresului Nu e nevoie s evit m stresul, trebuie s înv m s -l gestion m cu ajutorul medita iei, a
exerci iilor fizice, sau orice altceva Acestea sunt esen iale pentru reducerea deterior rilor care ni se
întâmpl zilnic.
Emanoil Surducan: Cât de mare este capacitatea min ii noastre? Ce este constiinta? Pân
unde se întinde ? Care sunt capacit ile sale? deoarece dac este în m sur s schimbe o morfologie
în structura unui metal, la o lingur şi s o îndoaie nu e de mirare dac ne uit m la Proiectul
Conştiin ei Globale pentru c chiar şi acolo, mintea unor oameni care nu sunt concentra i pentru a
face o modificare a unui şir de numere aleatoare, ei nici m car nu ştiu c astfel de dispozitive exist .
Ei nu ştiu c acest experiment func ioneaz şi totuşi ei produc modific ri, şi cu atît mai mult când o
persoan devine capabil de a face acest lucru . L-am întrebat pe Cristian Gog: "Cum faci asta?" şi
el mi-a spus: "Eu îmi comand c pot" Îmi imaginez c ceea ce urmeaz s fac pot fac şi chiar fac!
Cristian Mureşanu: Mul i oameni, în contextul acestui comportament, îşi imagineaz c
asemenea unui şofer el ar fi, şi de fapt, este cel care în mod real îşi conduce propria maşin dar
mul i creaz urm toarea atitudine: ei stau pe scaunul din spate şi se gândesc c masina se auto-
conduce ca şi când ar fi pe pilot automat dar "maşina" este via a mea şi, astfel, viata mea se
înr ut eşte.
Daniel David: Func ionarea inconştient a min ii umane are, uneori, şi consecin e negative.
Tocmai de aceea, în asemenea situa ii trebuie s fii capabil s traduci elementele inconştiente la
nivel conştient astfel încât s le po i controla. Aceasta e una din metodele ce pot fi utilizate. Dar un
alt lucru, chiar mai important, legat de inconştientul uman este de a avea grij mare la ce anume
permi i s intre acolo. Asta ine foarte mult de educa ie. Deseori am spus c oamenii sunt foarte
conştien i la contaminarea fizic din mediu, cu radia ii UV, cu pesticide, cu alte substan e chimice.
Noi am înv at c trebuie s avem grij pentru c acestea ar putea afecta biologia noastr dar, în
acelaşi timp suntem atât de naivi încât nu conştientiz m contaminarea psihologic . Ei bine, în mod
evident, în cazul contamin rii psihologice nu este vorba despre pesticide dar eşti contaminat cu
informa ii false, informa ii irelevante, informa ii care nu te ajut . Dac eşti expus la aceste
informa ii, ele intr în mintea ta, în acea parte numit componenta inconştient a min ii umane şi o
dat ce au intrat acolo, ele te vor influen a într-un mod automat şi inconştient! Şi noi ce facem? Ei
bine., nu ne este fric de acestea şi vom sta cu iluzia conform c reia dac ştim dac o informa ie
este fals , atunci o putem controla cu uşurin .
Acceptam s ne fie spuse minciuni, şi ne gândim c ştim deja c e o minciun şi credem c
acestea nu ne vor influen a. Dar acest lucru este o mare iluzie! Studiile experimentale sunt f cute în
modul urm tor: S spunem c suntem lectur pentru public un scenariu în care un personaj a comis
un fapt imoral şi am citit aceste fapte. Primul grup de participan i la experiment primeşte aceast
descriere. Al doilea grup de participan i la experiment primeşte exact aceeaşi lectur , dar în plus li
se mai transmit înc câteva informa ii de genul, omul acela îşi bate so ia sa, sau nu îşi iubeşte copiii
şi aşa mai departe. Al treilea grup de participan i la experiment primeşte exact aceeaşi lectur ,
inclusiv caracteristicile negative prezentate la cel de-al doilea grup şi îi las câteva minute s
reflecteze dup care revin şi le spun s ignore aceste ultime caracteristici, deoarece le-am furnizat
din greşal , ele nefiind legate de acea persoan şi îi rog s le ignore. Un individ obişnuit ar spune:
"Oh, asta e OK, le-am ignorat". În continuarea experimentului, apelez toate cele grupuri de
participan i la experiment şi îi rog s acorde o pedeaps pe o scal de la 1 la 10 acelui personaj din
scenariul prezentat. În mod firesc, al treilea grup, c rora le-am spus c informa iile negative
prezentate au fost eronate şi c s le ignore, ar trebui s aibe rezultate asem n toare primului grup
(c rora aceste informa ii nu le-au fost prezentate). Ei bine, studiile experimentale arat c ei au dat
r spunsuri asem n toare cu al doilea grup, c rora li s-a spus c aceste informa ii sunt relevante şi
adev rate. Iar acest fapt se întîmpl tocmai datorit contamin rii cu informa ii false şi irelevante.
340
Richard McNally: Trecutul nu determin în totalitate ceea ce o persoan a devenit în prezent.

Focalizarea va fi pe ceea ce se numeşte „Aici şi Acum”. Cum am putea ajuta persoana s vad
lucrurile altfel ? Cum am putea s o ajut m s îşi schimbe tiparele comportamentale şi r spunsurile
emo ionale din prezent ? Aceasta e o abordare extrem de diferit de cele tradi ionale precum cele
ale lui Freud sau ale altora care spuneau c metoda de a rezolva problemele din prezent e de a ne
întoarce la primii ani ai copil riei şi s ne facem o idee asupra cum anume s-au dezvoltat lucrurile
din trecut pîn în prezent. Aşa c metodele de abordare contemporane ale secolului 21 în psihologia
clinic se focalizeaz pe „Aici şi Acum”. Aceasta înseamn c nu trebuie s ducem povara unui
trecut pentru c el nu poate fi schimbat, dar cineva poate face fa unor împrejur ri care îi in pe
oameni în anumite obişnuin e precum obişnuin e de gîndire, obişnuin e de reac ii, emo ii, ac iuni şi
s le schimbe în prezentul de „Acum”. Aşa c , doar pentru c lucrurile au mers r u în trecut, asta nu
înseamn c ele nu pot fi schimbate în prezentul acestui moment şi ne focaliz m pe schimbarea
acelor lucruri … Acum, … Azi.
Bruce Lipton: Al i oameni au convingeri care nu-i las s îşi schimbe via a. trebuie s depui
un efort pentru schimbarea convingerilor, … schimbarea nu vine singur doar pentru c ai afirmat
verbal. Trebuie s munceşti pentru asta. Al i oameni spun c la ei nu func ioneaz , da, dar ei nu au
f cut ceea ce ai f cut tu, Cristian! E nevoie de o alt înv are, de un alt comportament, de un nou
mod de via , care trebuie exersate, ca atunci când înve i ceva nou, dac nu exersezi, nu merge.
Mul i dintre cei care ne urm resc acum vor spune c nu cred. Dar eu spun c dac nu exersezi, nu se
va întâmpla. Cristian ei bine, el a exersat, şi-a spus c va înv a s fac asta şi astfel şi-a educat
corpul s primeasc mai mult energie din mediu şi s depind mai pu in de hran .
Michael Fossel: Ceea ce m dezam geşte e atunci când un medic afirm c ceva nu poate fi
vindecat. Ceea ce ar trebui s spun medicul este c el nu ştie cum s vindece boala. Aşa ar fi corect
s pui problema. dar s spui c ceva nu poate fi vindecat, asta nu denot decât ignoran sau chiar
orgoliu adic s ştii c se poate face, dar s afirmi cum c nu se poate. E ca şi cum ne-am întoarce
cu 200 de ani în urm când nimeni nu credea c oamenii pot s zboare. Ei bine, am reuşit şi ne
descurc m. Avem avioane şi func ioneaz bine mersi! De-a lungul istoriei, am avut tendin a s
afirm m c ceva anume nu se poate face în timp ce ar fi trebuit de fapt s spunem c nu ştim cum se
face Cele mai multe boli cele prin care ai trecut tu, cele prin care am trecut eu şi maladiile legate de
îmb trânire, pot fi vindecate, probabil, dar trebuie s afl m cum.
Bruce Lipton: De fapt, vârsta este doar o convingere. Oamenii cred c îmb trânim, c
devenim b trâni, dar aceasta nu e neap rat adev rat. Avem celule stem, to i avem celule stem în
corp - care sunt celule embrionare - şi zilnic înlocuim sute de miliarde de celule cu altele, complet
noi. Aceasta înseamn c ar trebui s r mânem permanent tineri, dar oamenii cred c îmb trânim,
iar aceast convingere se transpune în reac ii chimice la nivel cerebral, de unde se transmit corpului
iar acest lan de reac ii creeaz îmb trânirea
Michael Fossel: Noi am „presupus” c nu putem face nimic în privin a îmb trânirii. Este o
convingere "rezonabil " din mai multe motive. Unul este c majoritatea animalelor cu care
interac ion m îmb trânesc Cele care nu îmb trânesc cum ar fi unele hidre nu fac parte din via a
noastr de zi cu zi. Nu privim o hidr aşa cum privim un câine, o pisic sau un membru al familiei.
Un alt motiv ar fi c dac priveşti în urm , în istorie, cea mai veche oper literar este epopeea lui
Gilgamesh. În ultimul capitol e vorba despre plante subacvatice care ar putea s î i redea tinere ea.
E fic iune. În ultimii 4700 de ani, tot ce s-a men ionat ca posibilitate de reversare a îmb trânirii este
doar fic iune şi, adesea, o escrocherie prin care cineva încearc s scot bani de la tine. A vorbi
despre posibilitatea de a reversa îmb trânirea sau despre schimbarea procesului de îmb trânire
reprezint , pentru majoritatea, un nonsens. Nu cunosc animale care nu îmb trânesc, tot ce se discut
despre îmb trânire este minciun , cum ar putea s fie ceva adev rat. Aşa c nu ne mai gândim deloc
la îmb trânire, nu mai vorbim despre asta, presupunem c nu se poate face nimic. E cazul s ne
întreb m ce se întâmpl , de fapt mai ales c s-au întâmplat nişte schimb ri în ultimii 50 de ani, mai
ales în ultimii 20 Am început s în elegem c îmb trânirea nu este sinonim cu descompunerea c
nu se întâmpl pur şi simplu Este ceva mai complex, şi nu se întâmpl întotdeauna. Unele lucruri o
pot schimba.
341
Lawrence Krauss: Ok. Ştii, tr im nişte vremuri interesante, poate cele mai interesante din
istorie. Prin ultima mea carte am vrut s împ rt şesc entuziasmul şi bucuria faptului c în elegerea
noastr asupra Universului s-a schimbat atât de mult în ultimii 40 de ani, mai mult decât a f cut-o în
ultimele 4 secole. Am descoperit lucruri la care nici n-aş fi visat pe vremea când eram student. Cred
c suntem atât de puternic lega i de credin a în Dumnezeu la fel cum suntem lega i de ideea c
exist o cauz pentru orice. De pe vremea când evoluau în câmpiile africane încercând s scape de
tigri şi lei, oamenii tr iesc cu ideea şi cred c exist ceva care are grij de noi. Credin a aceasta
ofer consolare şi chiar fericire pentru mul i oameni, şi cred c de aceea e atât de r spândit . Şi,
desigur, continu s r mân predominant pe m sur ce societatea devine tot mai complex , tocmai
pentru c aceast idee vag de scop şi semnifica ie a Universului, a devenit parte din biserica
organizat . Iar odat ce religia e implicat în afacere, acea credin devine nu doar fals , ci devine
putere şi bani, iar ei se vor str dui din r sputeri s -şi p streze puterea şi banii. Cred c no iunea unei
fiin e supreme este ceva de care suntem foarte lega i s credem şi trebuie s recunoaştem aceast
atrac ie. Cred îns c cel mai important lucru pe care trebuie s -l recunoaştem este faptul c dac
atât de mul i oameni cred în Dumnezeu aceasta nu înseamn c Dumnezeu trebuie s existe.
Înseamn doar c suntem înclina i s credem în Dumnezeu. Ştiin a e cea care duce lumea înainte. Şi
e ruşinos c exist mul i oameni care nu apreciaz frumuse ea lumii aşa cum o prezint ştiin a.
Descoperirile ştiin ifice sunt unele dintre cele mai m re e din istoria omenirii şi ar trebui s fie
împ rt şite pentru iluminarea noastr cultural , nu doar pentru dezvoltarea tehnologic . Pentru c
Universul ne dep şeşte aştept rile, el ne impulsioneaz permanent imagina ia, la fel cum o fac cele
mai bune lucr ri din muzica, art şi literatur . Ştiin a e o parte din experien a noastr cultural şi ar
trebui popularizat , la fel ca celelalte lucruri care fac c tragedia faptului de a fi om s fie mai
pl cut decât dac ai fi o plant .
Joseph Ohayon: V d asta ca pe un proces de convergen , ceea ce înseamn c sunt multe
lucruri care se întâmpl în acelaşi timp şi c vin c tre într-un punct de întâlnire. Şi aş spune c , în
primul rând, dac te ui i la date, vei vedea rapoarte, la date la care ai acces, de la Forumul Economic
Mondial sau de la ONU, pur şi simplu consta i ce se întâmpl în lume, c exist în mod clar o criz
crescând , în aproape orice domeniu de activitate. Unul din rapoartele descrise în film, în
„Crossroads”, este Raportul de risc global al Forumului Economic Mondial, unde este descris
interconexiunea de risc şi se ar ta cum riscul social, economic, tehnologic şi riscul de mediu sunt
toate interrela ionate. Deci ceea ce se întâmpl este c deopotriv aceste crize cresc la niveluri
diferite, iar pe de alt parte toate aceste niveluri sunt legate. Nu po i separa sistemul natural şi
economia, care arat cum folosim sistemul natural, şi valorile noastre sociale, ce se întâmpl în
societate, probleme sociale, şi psihologia noastr , emo iile şi ac iunile noastre şi comportamentul
nostru şi tot sistemul nostru. Deci avem o criz care se petrece la mai multe niveluri, toate aceste
niveluri sunt interconectate şi în mod clar ele eviden iaz c sistemul nu este stabil. Şi ceea ce am
mai v zut au fost aceste convergen e, multe crize diferite care se întâmpl şi reiau ceea ce James
Fowler spune în finalul filmului: dac realizezi c orice gândeşti, faci, sim i sau modul în care te
compor i şi ceea ce spui altora şi chiar ceea ce faci pe Facebook, tu sau oricine altcineva, dac
realizezi c eşti conectat şi c influen ezi nu doar propriile gânduri şi sentimente, comportamente şi
emo ii, ci c doar prin faptul c î i schimbi propria p rere deja schimbi şi gândirea altor oameni şi
nu po i şti cât de mult se r spândeşte acest lucru, pentru c aceste lucruri au un efect conştient şi
unul subconştient, pentru c noi suntem, aşa cum am spus mai devreme, suntem ca nişte re ele de
oameni, nu suntem niciodat „indivizi”. Sunt fascinat şi m simt inspirat de aceast imens
oportunitate pe care o avem aici. Cred c atunci când vorbeşti cu oamenii uneori, şi le vorbeşti
despre schimbarea social sau global , î i spun c ce pot ei face, eu sunt doar un individ şi lumea e
atât de mare şi aceste probleme atât de serioase, iar aceasta este o atitudine sau o abordare, ceva ce
vine din faptul c nu în elegem cât de mult suntem interconecta i şi dependen i unul de altul.
Dafin Mureşanu: … şi când se stric un echilibru, efortul sistemului e de a se reechilibra,
c utând alte resurse de echilibru. Aşa c ast zi în reabilitare suntem mult mai preocupa i la modul
de a restabili echilibrul într-o re ea complex , mai degrab decât s vedem ce s-a întâmplat în acel
mic punct în care ceva a mers prost. Da!
342
Howard Bloom: Einstein obişnuia s ias afar din cas , în Princeton, s mearg pe strad şi
dintr-o dat so ia lui alerga dup el pe strad , strigându-l „Albert, Albert…” cu ceva în mâini. Ştii
ce avea în mâini? … Pantaloni, şosete, c maşa şi pantofii, pentru c Albert Einstein plecase de-
acas în pijamale şi papuci de cas . Uitase s îşi pun haine pe el. Şi ştii de ce Einstein uitase s se
îmbrace? Pentru c mintea lui era absorbit de una din cele mai mari dileme pe care mintea o poate
aborda: limbajul lui Dumnezeu în Univers, a numit-o el, geometria subiacent (elementar ) a
Cosmosului, limbajul în care for a crea iei, oricare ar fi fost aceea, a "vorbit", în procesul de
producere a Cosmosului. Buckminster Fuller a venit cu o solu ie geometric , Albert Einstein a venit
cu alte solu ii geometrice. Unul din cele mai remarcabile lucruri este o întrebare şi aceea este:
geometria a ap rut în jurul anului 600 i.d.Hr. în Grecia, cu Protagoras, care a împrumutat multe din
elementele lui dintr-o c l torie pe care o f cuse în Egipt, c ci petrecuse mul i ani în Egipt, practic
jum tate din via a sa. Ideea geometriei este veche de 2600 de ani. Ne d m oare seama c exist o
geometrie subiacent (elementar ) în Univers ? … pentru c exist într-adev r o geometrie
subiacent (elementar ) a Universului, s u ne d m seama c exist geometrie subiacent
(elementar ) în Univers pentru c de 2600 de ani am fost doar intui i în aceast unic unealt de
gândire elementar …
Max Tegmark: Pentru mine, în calitate de cosmolog, perspectiva mea e c exist o mic
"minge" în spa iu, P mântul, şi exist 7 miliarde de oameni care tr iesc aici în acest univers imens
şi am înv at c via a e atât de rar şi e o ocazie foarte rar de a a avea o planet cu un habitat optim
pentru via şi am mai înv at c avem aceste tehnologii uimitoare cu care putem face lucruri
minunate, şi tehnologii care pot distruge P mântul, aşa c eu simt c , noi, ca specie, am ajuns la o
r scruce de drumuri unde trebuie s lu m o decizie, fie vom merge pe calea pasiv a mor ii şi
distrugerii, deoarece pentru prima dat în istorie şi Univers exist o specie care are tehnologia de a
se autodistruge pe sine, sau, putem s ne organiz m împreun şi s construim ceva cu totul
remarcabil şi minunat împreun , şi probabil în viitorul îndep rtat via a s-ar putea r spândi de pe
planeta noastr în tot Universul şi poate c într-o zi, întregul nostru Univers ar putea deveni viu şi
eu cred c aşa cum am discutat în prima emisiune, noi nu suntem nesemnificativi deoarece probabil,
e posibil s fim singura planet care are aceast tehnologie şi deasemenea nu suntem
nesemnificativi, chiar dac vie ile noastre sunt scurte probabil c dac ne lu m vitaminele şi facem
sport, am putea tr i cam 100 ani, dar în compara ie cu cei 14 miliarde de ani ai universului, ni se
pare scurt dar aceast perioad , chiar acum, în timpul vie ilor noastre ar putea fi când aceast
r scruce de drumuri se produce şi noi trebuie s lu m o decizie dac ne vom putea putea organiza
mai bine ca specie şi s ne focaliz m pe ceea ce e important sau dac ne vom autodistruge aşa c eu
cred c pentru cei care ne v d acum în special copiii şi adolescen ii care se gândesc ce s fac cu
carierele lor profesionale ar trebui s v sim i i cu to ii puternici şi s în elege i c ceea ce ve i face
aici, pe aceast planet , în timpul vie ii voastre şi ce alege i s studia i, cum alege i s schimba i
societatea nu va schimba doar cursul vie ii în Cluj sau în Transilvania, sau pe P mânt, ci va schimba
lucrurile pentru întregul Univers observabil. E uimitor. Şi eu cred c cu cât vom aprecia aceast
perspectiv , mai mult, cred c cu atât mai bune sunt şansele noastre ca viitorul universului s fie
unul vrednic.
Howard Bloom: Asta este una din treburile pe care conştiin a le are de f cut. Pentru a o face
trebuie s vedem ceea ce avem chiar sub ochii noştri, adic s urm m primele dou reguli ale
ştiin ei, una la care ai f cut referin chiar de la începutul acestei emisiuni, fiind una din c ile prin
care tu te-ai vindecat. Prima regul a ştiin ei este: adev rul cu orice pre , inclusiv cu pre ul vie ii
tale. Şi aceast lec ie te-a ajutat s refaci întregul, când sufereai de migrene în fiecare zi a
s pt mânii. Iar cea de a doua regul a ştiin ei este: s te ui i la lucrurile care se afla chiar sub nasul
t u, ca şi cum nu le-ai fi mai v zut înainte şi apoi s ac ionezi pornind de la felul cum observi
lucrurile pe care tu şi toat lumea din jurul t u le ia de bune, c acel uimitor dans pe care îl faci când
mergi pe strad , ca şi cum nu le-ai mai v zut niciodat , iar apoi s cau i lucrurile pe care tu şi to i
cei din jurul t u le iau de bune, s vezi ceea ce te mira, c ci numai s le g seşti este una dintre cele
mai dificile sarcini din lume. Acestea sunt obliga iile ştiin ei.
Max Tegmark: Realitatea e cu mult mai mare şi mai m rea decât ne-am gândit vreodat
înainte, iar pentru mine asta m face s m simt umil şi a avea mai mult umilin e un lucru bun şi
343
cred c deseori suntem prea arogan i în felul în care ne ocup m de vie ile noastre şi de planeta
noastr şi gândindu-m la faptul c realitatea e foarte diferit foarte m rea , ar trebui s ne fac s
fim recunosc tori pentru şi mul umi i cu ceea ce avem şi s ne fac s avem grij de ceea ce avem
s apreciem mai mult via a şi lucrurile ce ne-au fost date.
Lawrence Krauss: C utarea în sine este ceea ce face ştiin a interesant , nu atât descoperirile
ei. Misterul e cel care ne impulsioneaz şi faptul c punem mereu întreb ri. Nici m car nu suntem
noi cei care d m r spunsurile. Universul ne înva care sunt r spunsurile. Uneori aceste r spunsuri
nu sunt cele aşteptate de noi sau care nici m car nu ne plac. Ele îns ne oblig s ne schimb m
modul în care gândim despre lume, pentru a în elege în baza c rei semnifica ii interne unele lucruri
ne par mai degrab urâte şi ciudate decât frumoase.
Bruce Lipton: … aşa c v las cu asta: Sunte i puternici dincolo de tot ceea ce v-a i imaginat.
Dar apoi trebuie s admite i responsabilitatea! Şi obişnuiam s închei obişnuiam s închei spunând:
dac în elege i tot ceea ce am spus, atunci în elegi asta: eşti tu însu i responsabil pentru tot din via a
ta! Ei bine obişnuiam s închei astfel şi oamenii se sup rau aşa de tare pe mine, tot timpul încât m-
am gândit: acesta nu e deloc un final fericit şi de fapt, ceea ce s-a întâmplat a fost c o femeie a fost
aşa de sup rat c şi-a adus so ul aici, deoarece era aşa ea pur şi simplu nu putea s înghit ideea
cum c era implicat în desf şurarea vie ii ei. Aşa c am vorbit şi am spus ok ce spui dac aceasta
este concluzia asculta i acum noua concluzie. Sunte i gata? Esti personal responsabil pentru tot ceea
ce i se întâmpl în via a ta odat ce devii conştient c eşti tu însu i responsabil pentru tot ceea ce i
se întâmpl în via a ta! Mul umesc!
Cristian Mureşanu: Ştiin a este acea magie care func ioneaz ori de cîte ori este nevoie. Dac
drumul de la s n tate la boal se parcurge extrem de uşor şi f r efort, întoarcerea în sens invers, de
la boal la s n tate, mai ales în cazul maladiilor cronice, este foarte greu de parcurs, necesit effort
şi preg tire multidisciplinar , cultivarea atitudinilor corecte fa de mersul vie ii, şi continua
adaptare la condi iile de mediu şi sociale. Ştiin a este procesul folosit pentru a c uta adev rul şi nu
este o colec ie de adev ruri, de fapt cel mai bine ştiin a ar putea fi definit ca o cunoaştere aranjat
şi clasificat în conformitate cu adev rul, faptele şi legile generale ale naturii. Cunoaşterea a fost,
este şi va fi întotdeauna o aventur nesfârşit la marginea incertitudinii. Mijloacele necesare v stau
deja la dispozi ie.
344
45. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LITERATURĂ MEDICALĂ
1. Alice W. Flaherty, Natalia S. Rost. „Massachusetts General Hospital Handbook of Neurology, The 2nd Edition „-
Lippincott Williams & Wilkins, 2007.
2. Allan H.Ropper, M.D., Robert H. Brown, D.Phil., M.D. „Adams and Victor's Principles of Neurology, Edi ia a 8-
a” - McGraw-Hill_Medical Publishing Division, 2005.
3. Analize R.M.N. efectuate la Clinica de Neurologie, Cluj-Napoca, 2004-2007.
4. Autor Necunoscut – „Ghid de anatomie (de uz intern)” fişier multimedia.
5. Badiu C. Teodorescu-Exarcu, „Fiziologia şi fiziopatologia sistemului nervos”, Ed. Medical , 1978.
6. Brazis, Paul W.; Masdeu, Jose C.; Biller, Jose „Localization in Clinical Neurology, 5th Edition” - Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
7. Catherine Haberland, „Clinical Neuropathology” - Demos Medical Publishing, LLC., 2007 - ISBN-13: 978-1-
888799-97-2 (softcover).
8. Christopher G. Goetz, „Textbook of Clinical Neurology, 2nd ed.” - Elsevier Inc., 2007 - CD-ROM disk (o carte
foarte recomandat despre neuroanatomie, neurodiagnoz şi clasificarea afec iunilor neurologice principale).
9. Colectiv de autori, „Atlas de Anatomie”, Ed. Steaua Nordului, 2006, ISBN 973-8459-27-3. (un atlas de mare
utilitate).
10. Constantin Budeanu, Emanoil C linescu, „Bioritmurile şi via a uman ”, Ed. Cerna, 1992.
11. Council of Biology Editions, „Style Manual Committee. Scientific Style and Format— The CBE Manual for
Authors, Editors, and Publishers. 6th Ed. Cambridge” Cambridge University Press, 1994.(acesta e un manual care
v ajut s redacta i c r i de ştiin în astfel încât s corespund standardelor interna ionale).
12. D. Dilorenzo, J. Bronzino – „Neuroengineering” - CRC Press, 2008, ISBN 978-0-8493-8174-4 (hardcover alk.
paper).
13. David A. Greenberg, Michael J. Aminoff, Roger P. Simon, „Clinical Neurology 5th Edition” - 2002 McGraw-
Hill/Appleton & Lange.
14. Dr. Bruce Lipton, „Biologia Credin ei” – Ed. Editura For You, 2009.
15. Dr. Galin Ludmila, Ropceanu Filaret, „Yoga pe în elesul tuturor”, Ed. Medical , 1976, (O carte excelent despre
posturi yoghine şi respira ie recomandat de un medic cu preg tire şi experien )
16. Duane E. Haines, „Neuroanatomy An Atlas of Structures, Sections,and Systems,The 6th Ed.” - Lippincott Williams
& Wilkins, 2007. (un manual explicativ foarte bun, cu imagini şi comentarii foarte bine condensate).
17. Federative Committee on „Anatomical Terminology. Terminologia Anatomica.” - Thieme, Stuttgart and New York,
1998.
18. George H. Fried, „Schaum's Outline of Biology Second Edition” – 2007 (una dintre cele mai bine documentate
lucr ri despre func ionarea celulei).
19. Gheorghe Bijeu, „Chirurgia sistemului organo-vegetativ”, Ed. Medical , 1956, f r ISBN. (vechi dar înc de mare
utilitate).
20. Harold Ellis, „Clinical Anatomy”, Blackwell Publishing, 2006 ISBN-13: 978-1-4051-3804-8
21. Hendelman, Walter „Atlas of functional neuroanatomy 2nd edition” - CRC Press, 2006, ISBN 0-8493-3084-X.
22. Ioan Morariu, Ştefan Antohi, „Introducere în genetica molecular ”, Ed. Medical , 1975.
23. Ionel Darian, „Presopunctura pentru to i”, Ed. Casa Editorial pentru Turism şi Cultur ABEONA, 1992, ISBN
973-48-0088-4.
24. Iverson, MA et al. „American Medical Association Manual of Style— A Guide for Authors and Editors. 9th Ed.”
Baltimore: Williams & Wilkins, 1998.
25. J.S. Berek et al, „Berek's & Novak's Gynecology 14th Ed.” - Lippincott Williams & Wilkins 2007 (o carte
excelent despre aspectele hormonale şi patologice feminine).
26. Jean Piaget, „Biologia şi cunoaşterea”, Ed. Dacia, 1978.
27. Madeleine Maicanescu, Ştefan Milcu, „Andrologie Clinic ”, Ed. Academiei, 1970.
28. Marc Thiriet, „Biology and Mechanics of Blood Flows” - Springer Science+Business Media, LLC, 2008, ISBN:
978-0-387-74846-7 (o carte excep ional de 660 pagini despre mecanismele intime ale circula iei sanguine, noutate
de ultim or !!).
29. Mateiu Duma, Doreadi Duma, „Hidroreflexoterapia”, Ed. Sophia, 2003, ISBN 973-8221-21-8
30. McKusick, VA. „On the naming of clinical disorders, with particular reference to eponyms.” - Medicine 1998;77:
1–2.
31. McKusick, VA. Mendelian, „Inheritance in Man, A Catalog of Human Genes and Genetic Disorders. 12th Ed.” -
Baltimore: The Johns Hopkins University Press, 1998.
32. Neil Levy, „Neuroethics”, Cambridge University Press, Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town,
Singapore, São Paulo 2007, ISBN-13 978-0-511-34272-1.
33. Prof. Raicu P. şi colab., „Celula”, Ed. Academiei, 1972.
34. Prof. Repciuc E. şi colab., „Anatomia omului, viscere”, Ed. Medical , 1958.
345
35. Rowland, LP. „Merritt’s Neurology. 10th Ed.” - Baltimore: Lippincott Williams & Wilkins, 2000.
36. Scott D. Haldeman, William H. Kirkaldy-Willis, Thomas N. Bernard, - „An Atlas of Back Pain” - The Parthenon
Publishing Group, 2002, ISBN 1-84214-076-0 (alk. paper).
37. Stanley Monkhouse, „Cranial Nerves Functional Anatomy”, - Cambridge University Press, 2006, ISBN: 13 978-0-
511-13272-8.
38. Stephen D. Silberstein,Alan Stiles,William B. Young,Todd D. Rozen, „An Atlas of Headache” - The Parthenon
Publishing Group, 2002, ISBN 185070547X.
39. T. Stoica, „Sexologia”, Ed. Medical , 1972.
40. Teodor Ghi escu, „Chirurgul”, Ed. Ştiin ific şi Enciclopedic , 1970.
41. Trevor Weston, „Atlas de Anatomie”, Ed. Vox, 1997, ISBN 978-973-7811-94-3. (un atlas excep ional pentru
preten ioşi care nu trebuie s lipseasc !!).
42. Vasile Predescu, „Psihiatria”, Ed. Medical , 1976.
CĂRŢI DESPRE MENSTRUAŢIE ŞI ALIMENTAŢIA NATURALĂ
43. ***,http://www.buybooks.ro/sanatate-nutritie-sport.asp?page=1, (un site cu cele mai noi apari ii în domeniul
s n t ii, parapsihologiei, ştiin , religie, art , etc.)
44. Adelle Davis, „Let's Eat Right to Keep Fit”. 1970.
45. Dr. Gillian Mckeith, „Eşti ceea ce m nânci : Programul care v va schimba via a”, Ed. Curtea Veche, 2008.
46. Dr. Judith C. Rodriguez, „Alege dieta potrivita”, Ed. Teora, 2008.
47. Essie Honiball, T.C. Fry, „I Live on Fruit”.
48. Gheorghe Mencinicopschi, „Biblia alimentara”, Ed.Litera International, 2007,ISBN 978-973-675-400-5.
49. Harvey Diamond, Marilyn Diamond, „Fit for Life”. 1985.
50. Harvey Diamond, Marilyn Diamond, „Living Health”. 1987.
51. Hegyi Arpad-Gedeon, „200 Re ete vegetariene de post şi divertisment, preparate cu blenderul Soia-Lakt”, Ed.
Multimedia Interna ional, 2006, ISBN (10) 973-7650-33-6. (aparatul de preparat lapte de soia se poate achizi iona
împreun cu cartea de la S.C. Hapax Company SRL, tel. 0744-261035, hapaxc@yahoo.com şi aici pute i g si cele
mai bune re ete posibile !! Un aparat ieftin şi o carte oferit gratis împreun cu aparatul. Eu îl folosesc de luni de
zile.)
52. Horne Ross, „Health and Survival in the 21st Century”. 1992 (Despre relatia dintre dieta moderna occidentala si
boala).
53. Horne Ross, „The New Health Revolution Ross Horne”. 1983 (idem).
54. Humbart Santillo, „Food Enzymes: The Missing Link to Radiant Health”. 1987
55. Joan Webster-Gandy, „Alimenta ia şi nutri ia”, Ed. Minerva, 2008, ISBN 978-973-21-0884-0.
56. Joe Alexander, „Blatant Raw Foodist Propaganda!”.
57. John Robbins, „Diet for a New America”. 1987.
58. Leslie Kenton, „Passage to Power: Natural Menopause Revolution”, 1995 (Despre ciclul femeii - în special despre
echilibrul hormonal şi menopauz ).
59. Leslie Kenton, Susannah Kenton, „Raw Energy”.
60. Michio Kushi, Alex Jack, „The Cancer Prevention Diet: The Nutritional Blueprint for the Relief and Prevention of
Disease” 1988. (o lucrare excep ional care tratateaz prevenirea apari iei cancerului cu ajutorul unei diete
alimentare).
61. Michio Kushi, Stephen Blauer, „Calea Macrobiotica”, Ed. Editura For You, 2007.
LITERATURĂ EZOTERICĂ
62. Bardo Thodol, „Cartea Tibetan a Mor ilor”, Ed. Arca, 1992.
63. Dan Bozaru, „Japa-Yoga”, Ed. Deceneu, 1995, ISBN 973-97155-1-6.
64. Dan Bozaru, „Tantra şi tainele ei”, Ed. UMA, 1997, ISBN 973-98101-0-1.
65. Dr. Camelia Roşu, „Shivambu Kalpa”, Ed. necunoscut , ISBN 973-97193-0-9.
66. Dr. Janine Fontaine, „Cele trei corpuri şi cele trei lumi”, Ed. Lotus, 1995, ISBN 973-9095-12-17.
67. Eckhart Tolle, „Puterea Prezentului”, Ed. Curtea Veche, 2004, ISBN 973-669-055-5 (o carte fundamental despre
transformarea min ii şi atingerea st rii de linişte interioar ).
68. Eckhart Tolle, „Un P mânt Nou”, Ed. Curtea Veche, 2008 ISBN 978.973.669.653.4
69. Eduard Schure, „Marii Ini ia i”, Ed. Lotus, 1994, ISBN 973-9095-09-7.
70. Eliphas Levi, „Misterele Cabalei”, Ed. Antet, 199X, ISBN 973-96469-8-0.
71. Hermes Trismegistus, „Corpus Hermeticum”, Ed. Herald, 2000, ISBN 973-98399-4-0. (cartea care explic Tablele
Legii şi alte lucr ri hermetice de mare valoare).
72. Huai-Chin Nan, „Transformarea Min ii şi Trupului prin Tao”, Ed. Teora, 1999, ISBN 973-601-773-7. (o carte foarte
bun despre energiile transfizice ale fiin ei umane).
73. J.G. Chatterji, „Filosofia esoteric a Indiei”, Ed. Porto-Franco, 1991, ISBN 973-557-102-1.
74. Jacques Brosse, „Maestrii Spirituali”, Ed. Albatros, 1992, ISBN 973-24-0264-4.
75. Jasmuheen, „A tr i cu Lumin ~Alimenta ie Pranic ”, Ed. Editura For You, 2002, ISBN 973-85348-4-4.
76. Krishnamurti, „Comentarii asupra vie ii (Vol.1)”, Ed. Herald, 1999.
77. Krishnamurti, „Eliberarea de Cunoscut”, Ed. Herald, 1996, ISBN 973-97577-3-1.
78. Krishnamurti, „Via a Eliberat ”, Ed. Herald, 199X, ISBN 973-96861-1-7.
346
79. Liviu Gheorghe, „Buddha, lumina unei c i spirituale”, Ed. Ram, 1995, ISBN 973-97096-4-8.
80. Liviu Gheorghe, Simona Trandafir „Înv turile marelui yoghin Ramakrishna”, Ed. Anandakali, 1993 ISBN 973-
95815-5-2.
81. Mircea Eliade, „Alchimia Asiatic ”, Ed. Humanitas, 1991, ISBN 973-28-0239-1.
82. Mircea Eliade, „Nop i la Serampore”, Ed. V V Press, 1990, ISBN 973-9109-02-0 (prima carte care mi-a deschis
interesul pentru spiritualitate în 1987).
83. Mircea Eliade, „Patanjali şi Yoga”, Ed. Humanitas, 1992, ISBN 973-28-0331-2.
84. Mircea Eliade, „Secretul doctorului Honigberger”, Ed. VV Pres, 1990.
85. Mircea Eliade, „Yoga”, Ed. Mariana, 1991, ISBN 973-9102-01-8.
86. Omraam Mikhael Aivanhov, „Ce este un maestru spiritual?”, Ed. Prosveta, 1994, ISBN 2-85566-193-5 (o carte foarte
bun care expune tot ceea ce farsorii nu vor ca dvs. s afla i).
87. Omraam Mikhael Aivanhov, „Limbajul Figurilor Geometrice”, Ed. Prosveta, 1994, ISBN 973-98291-4-7.
88. Omraam Mikhael Aivanhov, „Reguli de aur pentru fiecare zi”, Ed. Prosveta, 1994, ISBN 2-85566-576-0.
89. Osho (Rajneesh), „Spiritualitatea Tantric Vol.1”, ISBN 973-95815-8-7.
90. Osho, „Cartea Despre B rba i”, Ed. Mix, 2001, ISBN 973-99946-3-6.
91. Osho, „Iluminarea, Eternul Început”, Ed. Herald, 1998, ISBN 973-98399-3-2.
92. Osho, „Kundalini – În c utarea miraculosului, vol. 2”, Ed. RAM, 1999, ISBN 973-98507-5-8.
93. Osho, „Medita ia, Calea perfect ”, Ed. Herald, 1999, ISBN 973-97577-1-5.
94. Osho, „Spiritualitatea Tantric ”, Ed. RAM, 1994, ISBN 973-97096-0-5.
95. Osho, „Via a Este Aici şi Acum”, Ed. Herald, 1998, ISBN 973-97577-7-4.
96. Paramahansa Yogananda, „Autobiografia unui yoghin”, Ed. Ram, 1994, ISBN 973-96806-0-7.
97. Patanjali, „Yoga Sutra”, Ed. Societatea Informa ia, 1993, ISBN 973-95438-3-9 (o carte fundamental despre
cunoaşterea de Sine, transformarea min ii şi atingerea st rii de conştiin absolut ).
98. Paul Brunton, „C rarea Secret ”, Ed. Nova, 1999, ISBN 973-96608-2-7.
99. Paul Brunton, „C utarea Supraeului”, Ed. Eşantion, 1993, ISBN 973-95296-58. (probabil una dintre cele mai reuşite
lucr ri ale autorului, scris în urma unor experien e personale inedite).
100. Paul Brunton, „Cunoaşte-te pe tine însu i”, Ed. Nova, 1994, ISBN 973-96608-6-X.
101. Paul Brunton, „Egiptul Secret”, Ed. Ro Princeps, 1994, ISBN 973-95504-2-8.
102. Paul Brunton, „Egiptul Secret”, Ed. Venus, 1992, ISBN 973-9024-52-1. (varianta integral )
103. Paul Christian, „Magia Egiptean ”, Ed. Antet, 1995, ISBN 973-96967-8-3.
104. Radu Bercea, „Cele mai vechi Upanişade” Ed. Ştiin ific , 1993, ISBN 973-44-0084-3. (o carte fundamental pentru
abordarea c ii de transformare a min ii).
105. Ramana Maharshi, „În eleptul de la Arunâchala” (vol.1), Ed. Herald, 1999.
106. Ramtha, „Cartea Alb ”, Ed. Editura For You, 2006, ISBN 973-7978-68-4 (o carte fundamental despre în elegerea
condi iei umane actuale, transcenderea iluziei şi dogmei şi cunoaşterea de Sine).
107. Ramtha, „Cine suntem noi, de fapt?”, Ed. M.M.S, 2009
108. Rechung Dorje Tagpa, „Milarepa, Marele Yoghin Tibetan”, (ca supliment al revistei „Impact”) 1991 (o carte
excep ional care descrie drumul extrem de dificil al atingerii st rii supreme de conştiin şi transformarea final
molecular a corpului fizic).
109. Serge Hutin, „Secretele Tantrismului”, Ed. Sophia, 1993, ISBN 973-95662-2-7.
110. Sergiu Al-George, „Bhagavad-Gita”, Ed. Societatea Informa ia, 1992, ISBN 973-95438-1-2.
111. Sergiu Al-George, „Samkhya-Karika”, Ed. Societatea Informa ia, 1993, ISBN 973-95716-4-6. (texte fundamentale de
filosofie esoteric ).
112. Shri Aurobindo, „Aventura Conştiin ei”, Ed. Herald, 199X, ISBN 973-96861-8-4.
113. Shri Aurobindo, „Yoga Lucr rilor Divine”, Ed. Herald, 1997, ISBN 973-97577-8-2.
114. Shri Chinmoy, „Moarte şi Reîncarnare-Drumul Eternit ii”, Ed. Antet XX Press, 1993, ISBN 973-96045-9-5.
115. Swami Atmananda, „Relat rile unui discipol despre maeştrii spirituali din Himalaya”, Ed. Kubera, 1994, ISBN 973-
96718-1-0.
116. Swami Shivananda, „Puterea Gândului”, Ed. Chris Book Universal , 1992.
117. Taisen Deshimaru, „Întreb ri pentru un maestru de Zen”, Ed. Teora, 1996 ISBN 973-601-565-3.
118. Taisen Deshimaru, „Zen Adev rat”, Ed. Axis Mundi, 1993.
119. Tao Jian Wen, Lao Tse, „Tao Te Ching – Cartea C ii şi Virtu ii”, Ed. Ioana, 1992, ISBN 973-96092-3-6 (o carte
fundamental despre vindecare şi purificare).
120. Tsang Nyon Heruka, „Marpa Traduc torul”, Ed. Societatea Informa ia, 1992, ISBN 973-95716-0-3. (dup ce a i aflat
povestea lui Milarepa, aici pute i citi despre cel care i-a fost mentorul şi p rintele s u spiritual.).
121. Tsongkhapa, „Şase yoga ale lui Naropa”, Ed. Herald, 1996, ISBN 973-9453-09-0.
122. Viveka Chudamani, „Shankara”, Ed. Anandakali, ISBN 973-95815-6-0. (traducere de Simona şi Claudiu Trandafir).
123. W.Y.Evans-Wentz, Lama Kasi Dawa Samdup, „Yoga Tibetan şi Doctrinele Secrete Vol. 1 şi 2”, Ed. Sophia, 1993,
ISBN 973-95662-3-5.
124. Yog Ramacharaka, „Via a de dincolo de moarte”, Ed. Lotus, 1991, ISBN 973-9095-01-1.
125. Yram, „Doctorul Sufletului~12 Ani De Dedublare Conştient În Lumile Invizibile”, Ed. Gill & Dana Cart SRL, 1994,
ISBN 973-8984-20-4.
CĂRŢI DESPRE TEHNICI DE RESPIRAŢIE ŞI HATHA YOGA
347
126. Maharishi Swatmarama, „Hatha Yoga Pradipika”, ISBN 81-85787-38-7

127. Swami Krishnananda, „Yoga, medita ia, japa şi sadhana”, Ed. Lotus, 1992, ISBN 973-9095-03-8.
128. Swami Niranjanananda Saraswati, „Prana Pranayama Prana Vidya”, ISBN 81-85787-84-0
129. Swami Ramaianda, „Kriya-Yoga”, Ed. Lotus, 1992, ISBN 973-9095-06-2.
130. Swami Satyananda Saraswati, „Asana Pranayama Mudra Bandha”, ISBN 81-86336-14-1
131. Swami Satyananda Saraswati, „Dynamics of Yoga”, ISBN 81-85787-14-X
132. Swami Vivekananda, „Bhakti-Yoga”, Ed. Lotus, 1993, ISBN 973-9095-07-0.
133. Swami Vivekananda, „Karma-Yoga”, Ed. Lotus, 1990, ISBN 973-9095-00-3.
134. Titi Tudorancea, „Nirvana. Tehnici de medita ie”, Ed. Societatea Informa ia, 1993, ISBN 973-95716-3-8 (o carte
excelent despre medita ia interioar şi controlul gândurilor).
135. Titi Tudorancea, „Practici de Yoga”, Ed. Societatea Informa ia, 1993, ISBN 973-95438-2-0. (o carte reuşit şi util
tuturor).
136. Yog Ramacharaka, „Hatha-Yoga”, Ed. Lotus, 1992, ISBN 973-9095-05-4.
LITERATURĂ PARAPSIHOLOGICĂ
137. Adrian P tru , „De la Normal la Paranormal” vol. 1 (Ed. Dacia, 1991, ISBN 973-35-0213-8) şi vol. 2 (Ed. Sincron,
1992, ISBN 973-95233-4-X), (cele mai bune apari ii editoriale pe plan mondial care explic în limbaj ştiin ific
întreaga fenomenologie paranormal ).
138. Adrian P tru , „Fenomenele de la P durea Hoia-Baciu”, Ed. Divia, 1995, ISBN 973-96789-6-3 (o carte excep ional ,
unic pe plan mondial, despre în elegerea fenomenelor de materializare, ectoplastie şi alte manifest ri susceptibile de a
prezenta aspecte inteligente, cel pu in conexe cu subconştientul colectiv, care se deruleaz pe baza unor legi discrete
necunoscute).
139. Arthur Powell, „Dublul eteric şi fenomenele conexe”, Ed. Recif, 1992 ISBN 973-95505-9-2.
140. Cammille Flammarion, „Mesaje de dincolo de moarte”, Ed. Alcris, 1994, ISBN 973-9169-13-9.
141. Cristian Mureşanu, „Elemente de Parapsihologie”, Ed. Dacia, 2000, ISBN 973-35-1024-6 (introducere în studiul
fenomenelor paranormale şi construc ii de aparate speciale).
142. DaEl Walker, „Cartea Cristalelor”, Ed. Sagittarius, 1992, ISBN 973-96003-4-4.
143. Dan Apostol, „Deocamdat … Enigme”, Ed. Sport-Turism, 1984, f r ISBN.
144. Dan Apostol, Sorin Ştef nescu „Zborul 19”, Ed. Albatros, 1985
145. Danielle Hemmert, Alex Roudene, „Comunicarea cu lumea de dincolo”, Ed. Colosseum, 1996, ISBN 973-9208-47-9.
146. Dorothee Koechlin de Bizemont, „Universul lui Edgar Cayce Vol.1-3”, Ed. Sagittarius, 1993, ISBN 973-96003-0-1.
(cu recomand ri speciale asupra vol. 1)
147. Doru Davidovici, „Lumi Galactice”, Ed. RUM-IRINA, 1992, ISBN 973-950-12-4-9.
148. Elena Iliescu, „M rturii despre nemurire”, Ed. Presa Na ional , 1992.
149. Erich von Daniken, „Amintiri despre viitor”, Ed. Orpheus, 1994, ISBN 973-96324-9-1.
150. Eugen Celan, „Provoc rile Paranormalului”, Ed. Teora, 1992, ISBN 973-601-098-8.
151. Eugen Celan, „R zboiul Parapsihologic”, Ed. Teora, 1992.
152. Eugen Celan, „Via a dup pragul mor ii”, Ed. Teora, 1991, ISBN 973-601-007-4.
153. Fluviu Frigator, „Spiritul în afara trupului”, Ed. TransPres, 1993, ISBN 973-9009-20-4.
154. François Brüne, „Mor ii ne vorbesc”, Ed. Enciclopedic , 1994, ISBN 973-45-0088-0.
155. François Brüne, „Noul Mister al Vaticanului”, Ed. Artemis, 2003, ISBN 973-566-080-6.
156. Frank Edwards, „Mistere Nerezolvate”, Ed. ZZ, 1995, ISBN 973-9127-28-2.
157. Gabriel Drochioiu, „Parapsihologie”, Ed. Agora, 1993, ISBN 973-95272-7-2.
158. George Kaufmes, „Via a de dincolo – reîncarnarea şi fenomenul mor ii”, Ed. Geneze 1995, ISBN 973-9099-30-0.
159. Georges Barbarin, „Cartea Mor ii”, Ed. Tedit, 1993, ISBN 973-96173-5-2.
160. Gerard Majax, „Magicienii”, Ed. RAO, 1993, ISBN 973-96204-7-7 (o carte excelent !)
161. Harry Jeannerod, „Paranormal”, Ed. Atlantis, 1995, ISBN 973-96502-2-8.
162. Ioan Mamulaş, Corin Biano, „Dematerializarea parapsihologic ”, Ed. Paco, 1994, ISBN 973-96259-6-7.
163. Ioan Mamulaş, Corin Biano, „Fenomene Parapsihologice”, Ed. Teora, 1993, ISBN 973-601-102-x.
164. Ioan Todoran, Eugen ran, „În c utarea vie ii pe alte planete”, Ed. Dacia, 1983.
165. Jacques Bergier, „C r ile Blestemate”, Ed. Moldova, 1995, ISBN 973-9146-46-5.
166. Jacques Bergier, Louis Pauwels, „Diminea a Magicienilor”, Ed. Nemira, 1994, ISBN 973-569-046-2. (o carte care nu
trebuie ratat !).
167. James Pike, „Dialog cu cei de dincolo”, Ed. Alcris, 1995, ISBN 973-9197-30-0.
168. Jimmy Guieu, „Cartea Paranormalului”, Ed. Z, 1995ISBN 973-9127-49-5.
169. John Spencer, „Dincolo de realitate”, Ed. Merope, 1995, ISBN 973-96447-4-0.
170. Krasimira Stoianova, „Vanga”, Ed. Star Trafic, 1992.
171. Luiza Textoris, „Spiritul dup moarte”, Ed. Transpres, 1993, ISBN 973-90009-24-7 (colec ie de relat ri despre
fenomenul mor ii aparente).
172. Lyall Watson, „Moartea ca linie a vie ii”, Ed. Humanitas, 1994, ISBN 973-28-0477-7.
173. Mandics György, „Enciclopedia Fiin elor Extraterestre”, Ed. S.C.S. Ivan Krasko, 1996, ISBN 973-97400-4-9
(volumul nu este comercializabil).
174. Mario Mercier, „Şamanism şi Şamani”, Ed. Moldova, 1993, ISBN 973-9146-19-8.
175. Michael Lindemann, „OZN şi prezen a extraterestr ”, Ed. Domino, 1996, ISBN 973-97387-4-5.
348
176. Mihai Şerban, „Semenii întru ra iune”, Ed. Dacia, 1982.

177. Mihail Urzic , „Minuni şi False Minuni”, Ed. Anastasia, 1993, ISBN 973-96130-1-2 (o carte excelent care expune
tot ceea ce Biserica nu ar vrea ca dvs. s afla i).
178. Nikolai Berdiaev, „Sensul Crea iei”, Ed. Humanitas, 1992.
179. P.-E. Cornillier, „Nemurirea sufletului şi evolu ia lui dup moarte”, Ed. Polirom, 2001, ISBN 973-683-823-4.
180. Paul Liekens, „Reîncarnarea”, 1992, Ed. Roza Vânturilor, ISBN 973-9003-20-6.
181. Paul Ludwig Landsberg, „Eseu despre experien a mor ii”, Ed. Humanitas, 1992.
182. Peter & Mary Harrison, „Via a înainte de naştere”, Ed. Europolis, 1993, ISBN 973-9158-03-x.
183. Prentice Mulford, „În zarea nemuririi”, Ed. Lotus, 1992, ISBN973-9095-04-6.
184. Prof. Dr. Brian l. Weiss, „O m rturie a reîncarn rii”, Ed. Lotus, 1992, ISBN 973-9095-02-x (o carte excep ional
despre investigarea clinic a fenomenului de reîncarnare şi înv turi despre rolul şi rostul vie ii).
185. Prof. Dr. Milan Ryzl, „Miracolele Biblice”, Ed. Saeculum, 1993, ISBN 973-9071-24-4.
186. Prof. Dr. Milan Ryzl, „Moartea şi ce urmeaz dup ea”, Ed. Saeculum, 1994, ISBN 973-9071-23-6.
187. Raymond Moody, „Lumina vie ii de dincolo”, Editura Z, 1995, ISBN 973-9127-50-9.
188. Robert Charroux, „Cartea Cunoaşterii Interzise”, Ed. Elit Comentator, 1999, ISBN 973-581-037-9.
189. Robert Charroux, „Cartea Lumilor Uitate”, Ed. Elit Comentator, 1993, ISBN 973-9100-42-2.
190. Robert Charroux, „Cartea Trecutului Misterios”, Ed. Elit Comentator, 1993, ISBN 973-96508-5-6.
191. Rudolf Steiner, „Introducere în cunoaşterea suprasensibil ”, Ed. Arhetip Renaşterea Spiritual , 1993.
192. Tilia Linden, „Pelerini la por ile luminii”, Ed. Larry Cart, 1994, ISBN 973-95918-7-6.
193. Titus Filipaş, „De la mitul astral la astrofizic ”, Ed. Scrisul Românesc, 1984.
LITERATURĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI FILOSOFIA ŞTIINŢEI
194. A.C. Bhaktivedanta Swami Prabhupada, „Origini-Dimensiuni superioare în ştiin ”, Ed. Govinda, 1993, ISBN 973-
96081-2-4 (o carte despre teoria evolu iei, chimia şi via a, misterul conştiin ei, Big Bang etc.).
195. Acad. Prof. Dr. Constantin Dumitru Dulcan, „Inteligen a Materiei”, Ed. Militar , 1986 (bestseller-ul care a deschis un
drum c tre intimitatea cunoaşterii lumii noastre într-o perioad când o astfel de cunoaştere era aproape interzis ).
196. Acad. Prof. Dr. Constantin Dumitru Dulcan, „În c utarea sensului pierdut – Vol. 1 şi 2”, Ed. Eikon, 2008 (o
publica ie excelent care invit cititorul la drumul cunoaşterii de sine)
197. Acad. Prof. Dr. Eugen Makovski, „Natura şi Structura Materiei Vii”, Ed. Academiei, 1972.
198. Al. N. Ştef nescu, „Adev rul şi Ştiin ele Secrete”, Ed. Cartea Româneasc , 1928.
199. Albert Einstein, „Relativity: The Special and General Theory”, Ed. Methuen & Co Ltd, 1999,
200. Andrew Newberg, „De Ce Nu Dispare Dumnezeu, Ştiin a Creierului i Biologia Credin ei”, Ed. Curtea Veche, 2008
201. Arcadie Percek, „Terapeutica Naturist ”, Ed. Ceres, 1987
202. Basarab Nicolescu, „Apropieri Ale Dialogului Dintre Ştiin , Art şi Religie În Europa De Mâine”, Ed. Curtea Veche,
2008
203. Bogdan P. Haşdeu, „Sic Cogito”, Ed. Evenimentul, 1990.
204. Carl Sagan, „Creierul lui Broca”, Ed. Politic , 1986.
205. C t lin Mosoia, „În Dialog Cu…Despre Ştiin Şi Religie”, Ed. Curtea Veche, 2008
206. Constantin Nicolae, „Cult practic de ştiin e oculte”, Ed. Biroul de studii psihice, 1929.
207. Cristian Mureşanu, „Apocalipsa Eco-Climatic şi Factorii Generatori”, Ed. Academic Pres, 2007, ISBN 978 973 744
081 5 (o enciclopedie interdisciplinar a rela iei dintre om şi mediu, fenomenologie şi impact a aspectelor trecute,
prezente şi viitoare).
208. David Bohm, „Plenitudinea Lumii şi Ordinea Ei”, Ed. Humanitas, 1995, ISBN 973-28-0512-9.
209. Dr. Alexandru Doboş, „Comentarii asupra lucr rii Puterea Gândului de Swami Shivananda”, Ed. Chris Book
Universal, 1992.
210. Dr. Alexandru Doboş, „Yoga şi locul ei în recuperare”, Ed. Alux, 1991, ISBN 973-9055-13-3.
211. Dr. Aurel Popescu-B lceşti, „Enigma Vie ii şi a Mor ii. Evolu ia spiritului dup moarte”, Ed. Taina Press, 1992.
212. Dr. Aurel Popescu-B lceşti, „Spirit şi Suflet – Reîncarnarea”, Ed. Larry Cart, 1993, f r ISBN.
213. Dr. B l ceanu Constantin Stolnici, „Anatomiştii în c utarea sufletului”, Ed. Albatros, 1981, f r ISBN.
214. Dr. Ion Dr ghici, „Esen a Vie ii”, Ed. Ştiin ific , 1972, f r ISBN.
215. Dr. Mihai Dr g nescu, „Informa ia Materiei”, Ed. Academiei Române, 1990.
216. Dr. Sanda Apostolescu, „Manual de acupunctur chinez ”, Ed. Medical , 1982, f r ISBN.
217. Erwin Schrodinger, „Ce este via a? Spirit şi Materie”, Ed. Politic , 1980.
218. Eugen Celan, „Via a dup pragul mor ii”, Ed. Teora, 1991.
219. Francisco J. Ayala, „Darul Lui Darwin C tre Ştiin Şi Religie”, Ed. Curtea Veche, 2008
220. Fritjof Capra, „Taofizica”, Ed. Tehnic 2004 (o carte excelent care aduce la numitor comun esen ele ştiin elor şi ale
para-ştiin elor).
221. Gabriel Cousens, „Alimentation Science et Spiritualite”, Ed. Viven Soleil, 1986.
222. Garnett P. Williams, „Chaos Theory Tamed”, Ed. Joseph Henry Press, 1997, ISBN 0-309-06351-5.
223. H. Seyle, „Ştiin a şi via a”, Ed. Politic .
224. Henri Bergson, „Eseu asupra datelor imediate ale conştiin ei”, 1992, f r ISBN.
225. I.A. Oparin, „Originea vie ii pe P mânt”, Ed. Ştiin ific , 1960.
226. Ian G. Barbour, „Când Ştiin a Întâlneşte Religia. Adversare, Str ine Sau Partenere?”, Ed. Curtea Veche, 2008
227. Immanuel Kant, „Religia şi limitele ra iunii”, Ed. Agora, 1992.
349
228. Irina Holdevici, Ilie P. Vasilescu, „Hipnoza şi for ele nelimitate ale psihismului”, Ed. Aldomars, 1991, ISBN 973-
9070-08-6.
229. Jean Pierre Soulier, „Enigma Vie ii”, Ed. Medical , 1982.
230. John D. Caputo, Gianni Vattimo, „Dup Moartea Lui D-Zeu”, Ed. Curtea Veche, 2008
231. John Polkinghorne, „Quarci, Haos Şi Creştinism. Întreb ri Pentru Ştiin Şi Religie”, Ed. Curtea Veche, 2008
232. Lynn & Sheila Schroader, „Cercet ri de parapsihologie”, Ed. Robert Lafont, 1973.
233. Maria Alecu Ungureanu, „Via a sexual şi c s toria”, Ed. Ştiin ific , 1968, f r ISBN.
234. Masaru Emoto, „Miraculous Messages From Water”, articol pdf
235. Matthew J.Donald, „Quantum Theory Of The Brain”, articol pdf
236. Niels Henrik Gregersen, „Dumnezeu Într-O Lume Evolu ionist ”, Ed. Curtea Veche, 2008
237. Normal Vincent Peale, „Puterea gândirii pozitive”, Ed. Colosseum, 1995, ISBN 973-97114-1-3.
238. Prof. Dr. Adrian P tru , „Ştiin , Chimie, Nanoclusteri”, Ed. Casa C r ii de Ştiin , 2007, ISBN 978-973-133-119-5 (o
publica ie excep ional , unic de felul ei, care nu trebuie s lipseasc din colec ia personal !).
239. Rick Strassman, „DMT Molecula Spiritului”, Ed. Elit 2007.
240. Robert L. Herrmann, „John Templeton. Sprijinirea Cercet rii Ştiin ifice Pentru Descoperiri Spirituale”, Ed. Curtea
Veche, 2008
241. Robert Pollack, „Credin a Biologiei Şi Biologia Credin ei”, Ed. Curtea Veche, 2008
242. Sergei Nicolaevici Lazarev, „Karma”, Ed. Moldova, 1994, ISBN 973-572-019-1.
243. Sigmund Freud, „Dincolo de principiul t cerii”, Ed. Jurnalul Literar, 1992.
244. Stephen Hawking, „A brief history of time”
245. Steven Smith, „The Inner Light_Theory Of Consciousness”, Ed. California Technical Publishing, 2001, ISBN 0-
9660176-1-7.
246. Teodor Caba, Marius-Theodor Caba, „Acupunctura, metod str veche”, Ed. Ştiin ific şi Enciclopedic , 1989, f r
ISBN.
247. Traian Ştef nescu, „Via a înaintea vie ii”, Ed. Timpuri, 1991.
248. UBB Cluj şi Victor Sorocovschi, „Riscuri şi Catastrofe”, Ed. Casa C r ii de Ştiin , 2004, ISSN 1584-5273.
249. Vasile S hleanu, „Concep ii despre om în medicina contemporan ”, Ed. Dacia, 1976.
250. Vasile S hleanu, Ioan Macavei, „Vita sexualis”, Ed. Enciclopedic Român , 1972.
ALTE SURSE DE INFORMARE
251. Adrian Opre, „Psihologie General ”, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2002
252. Adrian P tru , „De la Normal la Paranormal” vol. 1 (Ed. Dacia, 1991, ISBN 973-35-0213-8) şi vol. 2 (Ed.
Sincron, 1992, ISBN 973-95233-4-X),
253. Adrian P tru , „Ştiin , Chimie, Nanoclusteri”, Ed. Casa C r ii de Ştiin , 2007, ISBN 978-973-133-119-5.
254. Aspect, A. and Grangier, P. „Experiments on Einstein-Podolsky-Rosen-type Correlations with Pairs of Visible
Photons.” In Quantum Concepts in Space and Time (edited by R. Penrose and C. J. Isham). Oxford: Oxford
University Press, 1986.
255. Autori nespecifica i, „Atlas de Anatomie” (Editura VOX, 2008), pag. 135
256. Benedikt Westermann „Mitochondrial fusion and fission in cell life and death” Nature Reviews Molecular Cell
Biology 11, 872-884 doi:10.1038/nrm3013, http://www.nature.com/nrm/journal/v11/n12/full/nrm3013.html
257. Bransden, B. and Joachain, „C. Introduction to Quantum Mechanics.” Essex: Longman Group U.K. Limited, 1989
258. Bruce Lipton, „The Biology Of Belief”, DVD, fragmente comentate şi prelucrate, cu permisiunea scris a lui Bruce
Lipton.www.brucelipton.com
259. C. Dell'Amore, „How a Man Produces 1,500 Sperm a Second”, în National Geographic Daily News (Online),
Available: http://news.nationalgeographic.com/news/2010/03/100318-men-sperm-1500-stem-cells-second-male-
birth-control/
260. C. Muresanu, S. Somasundaram, „Biological Transformations Controlled by the Mind Vol.1” în AlphaGraphics
Sugar Land, Editor: Siva Somasundaram, UHV Houston, 2012, pp 8-11, 95, 96; ISBN 978-0-9888403-0-0.
261. Center For Molecular And Mitochondrial Medicine And Genetics (MAMMAG), University of California, Irvine -
School of Medicine, „Philosophical Premise”, (Online). Available: http://www.mammag.uci.edu/philosophical.asp
262. Chiao, R., Kwait, P. and Steinberg, A. „Faster than light?” Scientific American, August 1993, pages 38-46
263. Constantin Dumitru Dulcan „În c utarea sensului pierdut – vol. 2”, Editura Eikon, 2012
264. Cristian Mureşanu, „Mitochondria transfer for healing degenerated intervertebral discs by using male educated
biological transformations”, International Journal of Innovation and Research in Educational Sciences
(I.J.I.R.E.S.), iulie 2014
265. D. J. Prockop, „Mitochondria to the rescue”, în Nature America Inc., (2012), pp 759-765.
266. Douglas C. Wallace, Robert Cooke „The Promise of Evolutionary Medicine and the Vital Role of Mitochondria”,
2011
267. Fig.1. „ATP-Synthase” by Mitochondriale_Elektronentransportkette.svg: Klaus Hoffmeierderivative work: Matt
(talk) - Mitochondriale_Elektronentransportkette.svg. Licensed under Public domain via Wikimedia Commons -
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:ATP-Synthase.svg#mediaviewer/File:ATP-Synthase.svg
268. Fig.2 Mitocondria „micro-uzina” vie ii: a) „Reac iile chimice” – surs : „Thylakoid membrane” by Original
uploader was Tameeria at en.wikipedia - Transfered from en.wikipedia Transfer was stated by
User:kasper90.Licensed under Public domain via Wikimedia Commons-
350
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Thylakoid_membrane.png#mediaviewer/File:Thylakoid_membrane.png şi
b) „Mitocondria” –
surs : Desen preluat din „Dic ionar de Microbiologie General şi Biologie Molecular , G. Zarnea, O. Popescu,
Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2011.
269. Fritjof Capra, „Taofizica”, Ed. Tehnic , 2004
270. J. C. Salvatierra, T. Y. Yuan, H. Fernando, et. al., „Difference in Energy Metabolism of Annulus Fibrosus and
Nucleus Pulposus Cells of the Intervertebral Disc”, în Cellular and Molecular Bioengineering, June 2011, Vol. 4,
Issue 2, pp 302-310, Abstract.
271. J. L. Spees, S. D. Olson, M. J. Whitney, and D. J. Prockop, „Mitochondrial transfer between cells can rescue
aerobic respiration”, in PNAS, Proceedings of the National Academy of Sciences, January 31, 2006, vol. 103, No.
5 pp 1283–1288, DOI: 10.1073/pnas.0510511103, Abstract.
272. K. Ravilious, „Chemistry Nobel Prize Awarded for Glowing Protein Work”, in National Geographic News,
(Online), October 8, 2008, Available: http://news.nationalgeographic.com/news/2008/10/081008-nobel-
chemistry.html
273. Kervran, C. L.: „Biological Transmutations”; 1972, Swan Publ. Co., NY; Michel Abehsera, translator.
274. Kervran, C. L.: „La Revue Generale des Sciences”, Paris (July 1960).
275. Kervran, C. Louis. „Biological Transmutation.” New York: Swan House Publishing Company, 1972
276. Kevin C. Hauber „What Happens to a Man’s Body After a Vasectomy?”
277. Komaki, H. „Production de proteines par 29 souches de microorganismes et augmentation du potassium en milieu
de culture sodique, sans potassium.” Revue de Pathologie Comparee, Paris, April 1967
278. Komaki, H. „Sur la formation de sels de potassium par differentes familles de microorganismes dans un milieu
sans potassium.” Revue de Pathologie Comparee, Paris, September 1965
279. Komaki, H.: „Revue de Pathologie Comparee et de Medicine Experimentale” (Sept. 1965)
280. Kristoffer Famm / VA „A jump-start for electroceuticals”, Nature, 11 aprilie 2013, vol. 496, pag 159
281. Lorenzo Galluzzi, Oliver Kepp, Christina Trojel-Hansen, Guido Kroemer „Mitochondrial Control of Cellular Life,
Stres, and Death”, http://circres.ahajournals.org/content/111/9/1198
282. Louis Kervran, „Transmutation biologiques et physique moderne”, 1968, Libraire Maloine
283. Lynne McTaggart „CÂMPUL~C utarea For ei Secrete a Universului, Ed. Adev r Divin 2009, citat din interviuri
telefonice cu Karl Pribram
284. M. C. Young, J. H. Kim, M. Kim, et. al., „Mesenchymal Stem Cells Transfer Mitochondria to the Cells with
Virtually No Mitochondrial Function but Not with Pathogenic mtDNA Mutations”, în PLOS One, (March 06,
2012); DOI: 10.1371/journal.pone.0032778, Abstract.
285. Nobelprize.org, „The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2013”, în Nobel Media AB 2013, (Feb 5 2014).
Available: http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/2013/
286. Ontario Health Technology Assessment Series 2006, 6(10): 1–98. Paragraph „Clinical Need”, (Online) PMCID:
PMC3379529 Available: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3379529/
287. P.May-Panloup, M-F.Chretien, F.Savagner, C.Vasseur, M.Jean1, Y.Malthiery1 şi P.Reynier „Human
Reproduction”, Vol. 18, Nr. 3, pag. 550-556, din anul 2003
288. P.May-Panloup, M-F.Chretien, F.Savagner, C.Vasseur, M.Jean1, Y.Malthiery1 şi P.Reynier „Molecular Human
Reproduction” Vol. 7, Nr. 5 pp. 425-429, 2001,http://molehr.oxfordjournals.org/content/7/5/425.full
289. Penrose, R. „The Emperor's New Mind”. New York: Vintage Press, 1990
290. Rae, A. „Quantum Physics: Illusion or Reality?” Cambridge: Cambridge University Press, 1986
291. Interviu cu Randy Scheckman, laureat al Premiului Nobel, noiembrie 2013, pentru Medicin sau Fiziologie, pentru
descoperirea transportului inter şi intra-celular.
292. Spindler, Henri: „Bull. Lab. Maritime Dinard” (15 June 1948); ibid., (December 1946)
293. Spine-Health (On-line) „Lumbar Degenerative Disc Disease (DDD)” Available: http://www.spine-
health.com/conditions/degenerative-disc-disease/lumbar-degenerative-disc-disease-ddd
294. Squires, E. „Conscious Mind in the Physical World.” Bristol: Adam Hilger, 1990
295. Stephen T. Chang „The Tao of Sexology”, ISBN 0-942196-03-1
296. The Internet Journal of Urology „Effect Of Obstruction To Sperm Egress On The Male Testis And Epididymis”,
ISSN: 1528-8390
297. Thomas S. Kuhn „The Structure of Scientific Revolutions (1962)” (3rd Edition, 1996, U. Chicago Press).
298. Via a Medical , arhiv , Aprilie 2012, Nr.14, autor: Prof. Dr. Mircea Covic, disponibil on-line: http://www.viata-
medicala.ro/*articleID_5066-dArt.html
299. WebMD Medical (Journal Online). Available: http://www.webmd.com/back-pain/guide/understanding-spinal-disk-
problems-basic-information?page=2
300. What The Bleep Do We Know, Quantum Ultraextended Edition. (comentarii personale pe baza lectur rii unor
materiale tip rite şi vizionarea filmului)
301. Xing-Tai Li, „Investigation on the Mechanism of Qi-Invigoration from a Perspective of Effects of Sijunzi
Decoction on Mitochondrial Energy Metabolism”. Available: http://dx.doi.org/10.5772/54760
302. Zundel, J.E.: „Comptes Rendu Acad. D'Agriculture de France” 58: 288-293 (1972)
ADRESE WEB IMPORTANTE
303. http://deoxy.org/watts.htm,
304. http://dr.daoud.com/
351
305. http://en.wikipedia.org/wiki/714-X
306. http://en.wikipedia.org/wiki/Semen
307. http://home.iae.nl/users/lightnet/world/transmutation2.htm
308. http://home.iae.nl/users/lightnet/world/transmutation3.htm
309. http://ijires.org/index.php/editors/editorial-board-of-ijires
310. http://ijires.org/index.php/issues?view=publication&task=show&id=19
311. http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs12195-011-0164-0#page-1
312. http://ro.wikipedia.org/wiki/Andreas_Vesalius
313. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanica_cuantica
314. http://sceptik.wordpress.com/2007/10/05/creationismul-este-condamnat-de-ue/,
315. http://www.aypsite.org/forum —Yogani’s website, forums, books and information
316. http://www.brucelipton.com/ (site-ul privat al biologului Bruce Lipton),
317. http://www.brucelipton.com/article/the-wisdom-of-your-cells,
318. http://www.bubhopal.nic.in/
319. http://www.cancerinform.org/naessens.html
320. http://www.eckharttolle.com/eckharttolle. (site-ul privat al lui Eckhart Tolle).
321. http://www.elcollie.com --One of the most useful sites (povestea vie ii lui El Collie, femeia care a trezit energiile
interne)
322. http://www.enlightened-spirituality.org/Taoism.html
323. http://www.experiencefestival.com/forum/vBTube.php?do=search&search=Miceal%20Ledwith&page=1&per_pag
e=12. (un site cu toate interviurile lui Miceal Ledwith pân la momentul prezent)
324. http://www.greatdreams.com/kunda.htm —Links to spiritual resources
325. http://www.hamburgeruniverse.com/ (site-ul privat al lui Miceal Ledwith),
326. http://www.heattreat.ca/aging.php
327. http://www.humanitas.ro/alan-watts (despre via a şi scrierile lui Alan Watts)
328. http://www.iayt.org/ —International Association of Yoga Therapist
329. http://www.ispub.com/journal/the-internet-journal-of-urology/volume-8-number-1/effect-of-obstruction-to-sperm-egress-on-themale-testis-and-
epididymis.html
330. http://www.kundalini.se/eng/ —Swedish Kundalini site by Marja S
331. http://www.kundaliniconsortium.org/2014/03/reversing-incurable-chronic.html
332. http://www.kundaliniconsortium.org/2015/01/muscle-training-for-transphysical.html
333. http://www.kundaliniguide.com --Bonnie Greenwell
334. http://www.kundalininet.org --Kundalini Research Network
335. http://www.levity.com/alchemy/nelson2_8.html
336. http://www.needyhelper.com/the-tao-of-sexology-by-stephen-t-chang/
337. http://www.oceanplasma.org/documents/transmuteation.html
338. http://www.quiverfull.com/birth_control/dangersofvasectomy.html
339. http://www.readcube.com/articles/10.1038/nm.2769
340. http://www.rexresearch.com/kervran/kervran.htm#p1c1
341. http://www.tantrabliss.com --Ipsalu Tantra
342. http://www.thebirdman.org/Index/Others/Others-Doc-Science&Forteana/+Doc-SciencePlantPhenomena/Biological
TransmutationOfElements--Animals.htm;
343. http://www.thebirdman.org/Index/Others/Others-Doc-Science&Forteana/+Doc-Science-
PlantPhenomena/BiologicalTransmutation OfElements--Animals.htm
344. http://www.well.com --Personal experiences http://www.viata-medicala.ro/Medicina-
mitocondrial%C4%83.html*articleID_5103-dArt.html
352
353
354

Biotransformari Celulare Si Fiziologice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biotransformari Celulare Si Fiziologice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRISTIAN MUREŞANU

Coperta: Cristian Mureşanu

Coordonator colec ie: Nadia F rcaş

EDI IA VECHE DIN 2016

© Copyright Cristian Mureşanu

TIPURILE COMPORTAMENTELOR PREMENSTRUALE............................................................................................................................92

TRANSMUTAŢIA BIOLOGICĂ DUPĂ KERVRAN...................................................................................................................152

BIOTRANSFORMARE DISTRUCTIVĂ CU BLOCAREA EVACUĂRII ....................................................................................246

1. PARTEA ÎNTÂI – CUVÂNT ÎNAINTE

MATTER OVER MIND & MIND OVER MATTER

2. PREFAŢA LA „AVENTURA UNEI VIEŢI ÎN BIOTRANSFORMARE”

3. CARTEA DESPRE BIOTRANSFORMĂRI ÎN S.U.A.

Cu ajutorul unui asemenea mecanism de biotransformare am reuşit s creez în corpul biologic

PROBLEMA RINITEI CRONICE HIPERTROFICE

TRECUT – PREZENT – VIITOR

7. MOMENTUL CRITIC – CORPUL BIOLOGIC ACEASTĂ UZINĂ VIE

MITURI MODERNE ALE CAUZELOR DURERILOR DE SPATE

MUNCA FIZICĂ GREA ŞI ACCIDENTELE

„Departamentul” subconştient nu poate s autoexecute ceea ce nu exist . Dac vine cineva şi

8. BIOTRANSFORMARE PRIN PUTEREA MINŢII

nepl cere de momentele în care m autovictimizam şi m consideram nevrednic, p c tos, incapabil

2. Eliberarea semnificativ de dependen ele psiho-emo ionale şi posibilitatea de a interac iona f r

Toate acestea sunt lucruri pe care le-am experimentat direct.

PERICOLE POSIBILE LA BIOTRANSFORMARE

9. CINCI ATITUDINI ESENŢIALE ÎN BIOTRANSFORMARE

1 - ALIMENTAŢIA NATURALĂ ECHILIBRATĂ

B. Observarea p trunz toare favorizeaz schimb ri.

10. BIOTRANSFORMAREA LA FEMEIE

the skin. Maturitas 2000;35:107–117 şi la Manning JT, Caswell N. „Constitutive” skin

FAZELE CICLULUI LUNAR (28 ZILE) CU MENSTRUAŢIE

PERIODIZAREA CICLULUI MENSTRUAL

FAZELE CICLULUI LUNAR (28 ZILE) FĂRĂ MENSTRUAŢIE

TIPURILE COMPORTAMENTELOR PREMENSTRUALE

FIZIOLOGIE SUB CONTROLUL MINŢII

11. INFLUENŢĂ EMPATICĂ ÎNAINTEA PUBLICĂRII CĂRŢII

SUSCEPTIBILITATE DE AMORSARE PRIN INFLUENŢĂ

Mon, 25 Feb 2008 22:06:59 +0200 (EET)

la descoperirea vaccinului care a eradicat-o. Michael Talbot a consemnat aceasta în „Universul

12. EXPERIENŢE PERSONALE DE BIOTRANSFORMARE

RELATAREA A TREIA (PRIN INFLUENŢĂ EMPATICĂ) ANUL 2012

RELATAREA A DOUA (PRIN INFLUENŢĂ EMPATICĂ) ANUL 2012

RELATAREA A TREIA (PRIN INFLUENŢĂ EMPATICĂ) ANUL 2014

NOTĂ DIN ANUL 2009

13. BIOTRANSFORMAREA ŞI FACTORUL SOCIAL

IPOTEZE ASUPRA RELAŢIEI ÎN CUPLU

AMBII PARTENERI NU AU REALIZAT BIOTRANSFORMAREA

UNUL DINTRE PARTENERI A REALIZAT BIOTRANSFORMAREA

AMBII PARTENERI AU REALIZAT BIOTRANSFORMAREA

EVOLUŢIA PERSONALĂ (M, F) ŞI INFLUENŢA REZULTANTĂ A EFECTULUI RELAŢIEI

- Dac cazurile 1, 2 şi 3 au şanse bune pentru a crea premizele de biotransformare, îns cu

14. EVOLUŢIA SISTEMULUI EMOŢIONAL-AFECTIV

E(2) Ob inerea unor rezultate temporare şi a dovezilor care confirm autenticitatea

EFECTUL EMOŢIILOR DISTRUCTIVE EXTREME

EFECTUL EMOŢIILOR EXTATICE EXTREME

auditoriul îl caracterizeaz şi apreciaz , f r s mai in cont de faptul c atitudinea sa îi poate

MITURILE SALTULUI SPIRITUAL AL OMENIRII

15. PARTEA A DOUA – CUVÂNT INTRODUCTIV

Prof. Dr. Adrian Pătru

16. PRACTICA BIOTRANSFORMĂRILOR

TRASEUL ENERGETIC ŞI EFECTE RESIMŢITE

TRANSFORMAREA ÎN STARE DE „BIOPLASMĂ”

ASCENSIONAREA SPRE ZONA ABDOMINALĂ

ASCENSIONAREA PRIN ZONA TORACALĂ

ASCENSIONAREA PRIN ZONA CERVICALĂ