din diverse creiere, ntr-o informaie-rspuns la problema care ne frmnt.

Acest
proces se produce frecvent la cercettorii pasionai
i frmntai de gsirea rspunsului la o anumit problem.
3. A treia surs de inspiraie o gsim n afara fiinelor noastre, n natura i lucrurile
nconjurtoare. Ne frmnt o problem i hoinrim prin natur sau prin societate.
Deodat, brusc, ochii ni se opresc pe un obiect, pe un mecanism, pe un fenomen etc.
Iluminarea ne cuprinde i inspiraia e gata. Ne-a inspirat prin copierea sau
modificarea unui fragment din realitatea care ne nconjoar.
4. Crile i filmele sunt surse de inspiraie folosite de majoritatea cercettorilor i
literailor. n ele nu gsim neaprat rspunsul la ntrebarea care ne frmnt, ci
informaii care ne duc uor, pe calea de iluminare, ctre soluia final. n acest caz,
iluminarea poate veni prin asemnarea cu cele vzute ori citite, prin contrast cu ceea ce

am vzutori am citit ori prin conexiuni paradoxale (adic, vedem ceva i ne vine
inspiraia ntr-o problem care nu are nici o legtur aparent cu acel ceva).
5. Inspiraia extraordinar, din care ies invenii geniale, de noutate absolut, poate proveni
dintr-o surs pe care nici mcar s n-o bnuim. Nu vreau s cad n misticism, cum
credeau cei vechi n inspiraia divin, n zei i muze, ns geniile deschiztoare de
noi drumuri n tiin i creaie par s fie inspirate din surse supraumane. Cine sunt
acestea? Dumnezeul creatorilor morali? Extraterestrii care ne supravegheaz?
Dispozitive care imit creierul uman i radiaz informaii n mentalul colectiv ori n hipermental, cam cum am imaginat eu n anumite scrieri SF? Nu tim nc. Cu certitudine, dup
ce o persoan capt o inspiraie extraordinar, multe altele se inspir din creierul ei,
prin telepatie. S sperm c viitorul va elucida i aceast problem.
Ai neles la ce v folosete inspiraia? Ea v lumineaz mintea brusc, n momente
de frmntri psihice, n care cutai soluii la problemele dumneavoastr de via.
Creierele lenee au tendina de a apela la soluii deja existente, de a copia ceea ce s-a
mai fcut, fr a avansa cunoaterea nici cu un milimetru.
Aceasta nseamn ns o deplasare n cerc i o fals rezolvare a problemelor noastre. Numai
dup ce punem creierul la munc i-1 form s produc ceva nou, pe baz de inspiraie
proprie, suntem siguri c am gsit soluii concrete i exacte la problemele noastre.
390