Sunteți pe pagina 1din 29

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI


FORMELE DE ATAAMENT I ROLUL LOR N DEZVOLTAREA
LIMBA1ULUI I AFECTIVITII LA COPILUL
ANTEPRECOLAR I PRECOLAR
Rezumatul tezei
Conductor ytiin(ific:
Prof. univ. dr. Emil Verza
Doctorand:
Roxana Teodora Bejan
Bucureyti
2012
1
Cuprins:
Introducere.. 6
Capitolul 1: Locul yi rolul atayamentului n dezvoltarea uman.... 8
1.1. Conceptul de atayament.............. 8
1.2. Contextul istoric al teoriei atayamentului12
1.2.1. Amprentarea filial. 12
1.2.2. Competenele ftului...... 13
1.2.3. Carena afectiv. 15
1.2.3.1. Carena afectiv parial 15
1.2.3.2. Carena afectiv total.... 17
1.2.3.3. Depresia 19
1.2.3.. Copiii primitivi.. 21
1.2.. Dia!a 22
1.2.5. "e#iliena 23
1.2.6. $incronia. 28
1.2.7. "eciprocitatea. 29
1.3. Puncte de cotitur n teoria atayamentului. 29
1.3.1. $tu!iul !in %&an!a 29
1.3.2. 'arr( 'arlo) * !espre natura iu+irii 31
1.3.3. $ituaia $trin. 35
1.3.. ,o!elul intern !e lucru 38
1.4. Clasificarea atayamentului. Forme de atayament.. -
1..1. Ata.amentul securi#at/ tip 0 -
1..2. Ata.amentul insecuri#at an1ios * evitant/ tip A.. 2
1..3. Ata.amentul insecuri#at re#istent * am+ivalent/ tip C 5
1... Ata.amentul !e#or&ani#at2 !e#orientat * tip D 7
1.5. Atayamentul la adult 51
1.6. Atayament yi comunicare. 55
Capitolul 2: Factori perturbatori ai atayamentului.. 58
2.1. Factori ce influen(eaz atayamentul 58
2.1.1. "esponsivitatea sen#itiv a mamei 58
2.1.2. Comportamentul matern 58
2.2.Studii interna(ionale... 59
2.2.1. Copii !in orfelinatele rom3ne.ti a!optai 4n Cana!a. 59
2.2.2. Copii !in orfelinatele rom3ne.ti a!optai 4n %5 6-
2.2.3. $tu!iul la copiii !in instituiile re#i!eniale !in 0ucure.ti 63
2.2.. Aspecte comportamentale la a!olescenii a!optai 6
2.3. Tulburrile de atayament. 67
2.3.1. 6erspectiv istoric. 67
2.3.2. Clasificarea tul+urrilor !e ata.ament 67
2.3.3. 7actori !e risc privin! tul+urarea !e ata.ament.. 71
2.4. Tulburrile de comportament... 73
2.5.Aspecte rela(ionale ale afectivit(ii...79
2.6. Tulburrile de limbaj.. 89
Capitolul 3: Metodologia cercetrii.. 96
3.1. Obiectivele cercetrii... 96
3.2. Ipotezele cercetrii... 97
3.3. Prezentarea instrumentelor de evaluare99
3.3.1. 7i.a psi8ope!a&o&ic.. 99
3.3.2. 7i.a !e o+servaie a le&turii !e ata.ament............ 99
3.3.3. 6ro+a 9ec8sler 966$: :::............ 99
3.3.. ;estul <mului 1-2
3.3.5. ;estul 7amiliei.. 1-3
3.3.6. $tu!iul !e ca# 1-5
3.3.7.6ro!usele informatice. 1-5
Capitolul 4: Prezentarea yi analiza rezultatelor 1-6
4.1. Prezentarea rezultatelor 1-6
4.2. Studii de caz... 187
.2.1. Ca#ul 1 187
.2.2. Ca#ul 2... 191
.2.3. Ca#ul 3.. 195
Concluzii 199
Bibliografie. 2-5
Anexe. 213
2
Introducere
Cuvntul abandon nsemna renunare. A abandona ceva sau pe cineva nsemna a renuna la un bun sau la un
drept. Dac ne referim la un alt sens, termenul indic prsirea copilului sau familiei. Dar cuvntul abandon are o
aur negativ, ilustrnd una dintre cele mai dureroase experiene umane.
A. orot definea abandonul ca fiind! "absena, slbirea sau ruptura unei legturi afective de susinere, antrennd
cel mai adesea falimentul obligaiilor morale sau naturale care sunt legate de acestea#.Confu$ia moral, daunele
sociale cau$ate adesea victimei, sunt condiii favorabile apariiei la acesta a unor tulburri nevrotice sau psi%otice
reactive#". ornind de la experiena dureroas a abandonului la copiii orfani ai celui De&al Doilea '$boi (ondial,
s&au lansat primele studii, cercetri cu privire la problematica ata)amentului. Ata)amentul ca legtur privilegiat de
ncredere ntre printe )i copil. *egtura de ata)ament ntre copil )i printe nu se caracteri$ea$ prin simetrie ci este
ba$at pe nevoia copilului de ngri+ire )i protecie, securitate pe care le dobnde)te de la adult. Astfel copilria este o
perioad de vulnerabilitate, n care copilul depinde de printele su sau mai precis spus, de adultul care&l ngri+e)te )i
care va deveni principala sa figur de ata)ament. *egturile de ata)ament se stabilesc preferenial cu mama sau
substitutul acesteia dar nu exclusiv, copilul stabile)te legturi de ata)ament )i cu ali aduli de referin din mediul su
familial sau social! tatl, bunicii, bona, educatorul, etc. ,ituaia de dependen a copilului fa de adult, ns, nu
trebuie confundat cu legturile de ata)ament indiferent de natura lor! securi$ante sau insecuri$ante. *egtura de
ata)ament poate fi privit )i ca un resort n supravieuirea individului.
*egturile de ata)ament se construiesc n timp prin contribuia ambilor parteneri. Copilul mic se ata)ea$ de
principala persoan care i acord ngri+iri materne. Aceast persoan poate fi oricine! mama, tatl, un bunic, bona,
un ngri+itor, educator. -n timp, pe msura cre)terii )i de$voltrii, copilul )i diversific )i relaii de ata)ament.
*egtura de ata)ament se stabile)te cu scopul de a menine comunicarea )i proximitatea fa de ba$a sa de siguran .
adultul ce&l ngri+e)te )i n felul acesta de a&)i asigura protecia )i supravieuirea. *a vrstele antepre)colare )i
pre)colare mici, proximitatea fi$ic este foarte important, din acest motiv separrile fa de ngri+itorul su sunt
urmate de proteste puternice din partea copilului, dar pe parcursul naintrii n vrst, copilul devine tot mai
independent )i lipsa proximitii fi$ice este mai u)or de suportat.
/na din principalele funcii ale ata)amentului este de a prote+a copilul, de a media protecia sa n condiiile
necunoscute ale mediului )i ale vulnerabilitii foarte mari a copilului.
0niiate nc din anii 123&143, studiile privind ata)amentul s&au de$voltat mult ncepnd cu anii 153 care au
adus crearea situaiei strine ,, )i finali$area unor importante studii ale lui 6arr7 6arlo8, crearea 0nterviului de
Ata)ament al Adultului 0AA, descoperirea unei noi forme de ata)ament . ata)amentul de$organi$at, identificarea )i
diagnosticul, precum )i clasificarea tulburrilor de ata)ament dar )i impactul legturii de ata)ament asupra de$voltrii
copiilor. 9iecare decad a adus noi studii )i noi descoperiri n ceea ce prive)te teoria ata)amentului.
,copul pre$entei lucrri este acela de a ne opri asupra problematici comunicrii, a limba+ului oral )i calitii
pronuniei, )i relaia acestuia cu formele de ata)ament la copilul antepre)colar )i pre)colar. A existat o preocupare cu
privire la comunicare, n cadrul discursul printelui n interviul de ata)ament al adultului sau n discursul
adolescentului cu privire la propriile legturi de ata)ament. ,&au reali$at studii cu privire la procesul de nvare al
citirii n cadrul relaiei de ata)ament. Dar prin acest studiu am ncercat s nelegem rolul pe care ata)amentul
securi$at )i insecuri$at l are )i legtura sa cu nivelul de de$voltare a limba+ului, de$voltarea tulburrilor de limba+.
:tiind ct de important este pentru de$voltarea copilului sigurana sa n explorare )i iniiativa la nivelul +ocului, ne
propunem s descoperim mai multe rspunsuri cu privire la limba+ att n ce prive)te legtura de ata)ament cu
educatorul ct )i la nivelul familiei.
Clarificrile obinute n urma studiului sperm s aduc un spri+in n nelegerea problematicii complexe a
copiilor cu tulburri de limba+ trecnd de limita strict a interveniei logopedice centrate pe aspectele deficienelor de
pronunie )i corectarea lor. -n acela)i timp, am avut n vedere modul cum evoluea$ o serie de trsturi ale afectivitii
n relaia cu formarea )i de$voltarea comportamentelor umane adaptative.
Capitolul 1: Locul yi rolul atayamentului n dezvoltarea uman
1.1. Conceptul de atayament
;ermenul !e ata.ament in!ic o le&tur/ un raport cu un su+strat afectiv implicit .i un sens po#itiv.
Dicionarul e1plicativ al lim+ii rom3ne ne in!ic o =afeciune puternic .i !ura+il>/ simpatie/ prietenie sau !ra&oste
?1998/ pa&. 67@. Dar termenul !e ata.ament are !efiniii sta+ilite !e literatura !e specialitate care ne in!ic o =le&tur
afectiv a unei persoane cu o alta sau a unui animal cu un con&ener> ?,arele !icionar al psi8olo&iei Aarousse/ 2--6/
pa&.119@.
Ata.amentul este un raport ce se sta+ile.te 4ntre copil .i 4n&riBitorul su/ in!icat !e teoria ata.amentului ca fiin!
fi&ura !e ata.ament. 6utem consi!era fi&ura !e ata.ament ca fiin! o component a acestui raport numit ata.ament.
;ermenul a fost intro!us !e Co8n 0o)l+( care !e#volt o teorie contra#ic3n! opiniile .tiinifice !e p3n la acel moment
!inD
a. ;eoria psi8analitic care su+linia c relaie mamEcopil este susinut !e satisfacerea nevoilor !e 8ran ale
copiluluiF
3
+. ;eoria 4nvrii sociale care su+linia c =ac8i#iiile sunt pro!usul evenimentelor e1terioare/ in!ivi!ul suport3n!
pasiv acest proces>.
Ae&tura !e ata.ament 4ntre copil .i printe nu se caracteri#ea# prin simetrie/ reciprocitate ci este +a#at pe nevoia
copilului !e 4n&riBire .i protecie/ securitate pe care le !o+3n!e.te !e la a!ult. Astfel/ copilria este o perioa! !e
vulnera+ilitate/ 4n care copilul !epin!e !e printele su sau mai precis spus/ !e a!ultul careEl 4n&riBe.te .i care va !eveni
principala sa fi&ur !e ata.ament. Ae&turile !e ata.ament se sta+ilesc preferenial cu mama sau su+stitutul acesteia !ar
nu e1clusiv/ copilul sta+ile.te le&turi !e ata.ament .i cu ali a!uli !e referin !in me!iul su familial sau socialD tatl/
+unicii/ +ona/ e!ucatorul/ etc. $ituaia !e !epen!en a copilului fa !e a!ult/ 4ns/ nu tre+uie confun!at cu le&turile
!e ata.ament in!iferent !e natura lorD securi#ante sau insecuri#ante.
Dicionarul !e psi8olo&ie Aarousse/ 2--6/ su+linia# constituirea concomitent cu le&turile !e ata.ament a unui
mo!el intern operaional al relaiilor !ia!ice .i care vor constitui un .a+lon al relaiilor ulterioare. "epre#entrile
relaiilor cu apropiaii/ copilul .i le !e#volt &ra!at/ av3n! ca reper relaiile cu prinii si 4n ve!erea anticiprii .i
interpretrii comportamentului celorlali.
Ae&tura !e ata.ament poate fi privit .i ca un resort 4n supravieuirea in!ivi!ului. Ae&at !e rolul atri+uit
ata.amentului se anali#ea# fenomenul !e amprentare filial pe care lEa stu!iat 5onra! Aoren#. Acesta o+serv c puii
!e &3sc sl+atic 4.i urmea# prinii. At3t nouEnscutul c3t .i puii !e animale activea# resorturi !e supravieuire
cut3n! o +a# !e securitate 4n ime!iata lor pro1imitate.
Ger#a/ H. .i Ger#a/ 7.H. preci#ea# 4n lucrarea 6si8olo&ia v3rstelor/ 2---/ c ata.amentul este un factor
!eterminant al comportamentului copilului/ =ata.amentul se e1prim ca o !orin !e conservare a unei apropieri
emoionale fa !e o persoan> ?pa&. 82@.
C. 0o)l+( evi!enia# patru fa#e 4n evoluia onto&enetic a ata.amentului/ conform ,. "!an/ 2--2/ pa&.13D
Faza 1. Orientarea yi semnalele sociale fr discriminarea unei figuri (0-3 luni).
A+ilitatea copilului/ 4n conte1tul interaciunilor sale sociale/ !e a !iscrimina persoanele este limitat. Aa aceast v3rst
e1istD orientarea ctre persoan/ urmre.te cu privirea/ #3m+e.te/ vocali#ea# 4n pre#ena persoanelor/ semnalea#
!orina !e a se apropia/ pl3nsul/ frica .i tensiunea se !iminuea# la pre#ena .i vocea uman. Cu c3t se avansea# 4n
v3rst/ rspunsurile sociale sunt mai precise .i a!ecvate.
Faza 2. Orientarea yi semnalele sociale preferen(iale n raport cu una sau mai multe figuri de atayament (3-6
luni).
Copilul 4.i orientea# comportamentul preferenial ctre mam sau principalul 4n&riBitor. "spunsurile sunt evi!eniate
prin orientarea au!itiv .i vi#ual.
Faza 3. Men(inerea proximit(ii cu o figur discriminat prin semnale yi locomo(ie (6-24 luni).
Ac8i#iiile motorii 4i permit copilului s urme#e principala fi&ur !e ata.ament .i s o 4nt3mpine la revenire. $emnalele
!e comunicare .i !e apropiere fa !e persoanele strine se re!uc. Copilul are un rol activ 4n cutarea contactului cu
fi&ura sa !e ata.ament.
Faza 4. Formarea rela(iei de parteneriat orientat spre atingerea scopului (24-26 luni).
7i&ura !e ata.ament este repre#entat !e o personalitate !istinct/ in!epen!ent cu un comportament ce reflect
propriile o+iective/ motive .i sentimente. Copilul 4.i va aBusta comportamentul a!apt3n!uEse interaciunii cu ceilali/
aciunilor 4n parteneriat.

1.2.3.3. Depresia
"De)i lumea e plin de suferin, este plin )i de succes n dep)irea ei."
6elen ;eller
Depresia la copil este le&at !e a+an!on/ !e maltratare sau !e separarea fa !e fi&ura sa !e ata.ament/ traume/
!ar pot e1ista multe alte evenimente sau conte1te !e via care s !etermine apariia episoa!elor !epresive. ;. 0err(
0ra#elton in!ic faptul c tristeea este o stare normal .i natural pe care .i un copil o trie.te ca urmare a unor
!e#am&iri inerente. 6rintele repre#int +a#a !e si&uran a copilului .i tot el este cel care poate susine copilul prin
manifestarea iu+irii fa !e acesta .i a cl!urii suflete.ti * astfel copilul va putea s !ep.easc starea !e tristee pe care
o trie.te.
De asemenea se consi!er necesar o+servarea instalrii strii !e tristee ca fiin! asociat cuD
E pre#ena unei persoaneF
E a unui evenimentF
E a criticii le&ate !e comportamentF
E a pier!erii unui cel/ sau a unei Bucrii favoriteF
E a pier!erii unui cole&/ prieten/ partener !e BoacF
E a+senei printelui/ etc.

Astfel !e evenimente sau asocierea unor astfel !e evenimente pot provoca e1periene !ificile pentru copil/
urmate !e stri !e tristee sau !epresie.
Hste necesar identificarea declan)atorului 4n situaia c3n! starea copilului fluctuea#. Dac starea se ameliorea# .i
este !ura+il/ sau !ac e1ist reveniri la starea !e tristee/ sau !ac e1ist o !isproporie 4ntre amploarea evenimentului
.i &ra!ul !e manifestare al !urerii/ suprrii copilului.
Acela.i 0err( 0ra#elton ne propune c3teva aspecte ?0ra#elton/ ;.0./ $parro)/ C.D./ 2--7@ care permit
!iferenierea 4ntre starea !e tristee .i !escrcarea acestei tensiuni prin pl3ns/ .i !epresia. $imptomele in!icate suntD
1. Retragerea. In ce prive.te relaionarea cu ceilali/ copilul se retra&e .i 4.i restr3n&e contactul cu a!ulii .i copiii !in
anturaB.
2. Expresie stins yi apatic. ,imica/ e1presivitatea feei sunt mult re!use/ mo+ilitatea este restr3ns asemenea .i
&esturilor.
3. Pierderea energiei. Hner&ia pentru care copiii sunt recunoscui este mult !iminuat la copilul !epresiv. Hl este
permanent o+osit .i apatic.
4. Sentimente de lips de speran(, devalorizare yi culpabilitate. Aipsa !e speran !etermin o lips !e iniiativ/ !e
an&aBare cu 4ncre!ere 4ntrEo activitate proiectat anticipat !e copil. Incercrile !e e1primare a sentimentelor sunt
restr3nse.
5. Lipsa bucuriei. Copilul nu se entu#iasmea# .i nu se +ucur 4n conte1te 4n care anterior se +ucura.
6. Tulburri alimentare, de somn sau de control sfincterian. %na !intre aceste laturi poate fi afectat sau mai multe
simultan.
7. Dureri de cap yi de stomac. Aceste simptome pot aprea 4n orice conte1t/ relaionate !e orice activitate coti!ian sau
sin&ular 4n e1istena copilului .i a familieiD !e la mersul la &r!ini p3n la vi#ite .i participri la petrecere.
8. Efect deprimant asupra altora. 6ersoanele !in Burul copilului sunt triste .i !eprimate/ nu se pot relaiona cu acesta
iar copilul pstrea# !istan fa !e a!ulii !e referin. Copilul manifest u.or furie/ suprare .i frustrare/ cu o
irita+ilitate crescut !in cau#e nesemnificative.
9. Schimbarea obiceiurilor. Copilul are un aspect ne4n&riBit/ este frecvent mur!ar/ cu 8aine mur!are .i prul ne4n&riBit.
Depresia .i tristeea pot aprea 4n e1istena unui copil care nu are 4nc mecanisme soli!e !e aprare/ care se confrunt
cu nenumrate fra&iliti sau vulnera+iliti iar ele sunt semnalul !e aButor pe care copilul 4l lansea# ctre fi&ura sa !e
ata.ament. $e .tie ca 4ntrEun moment !e stres se activea# +a#a !e si&uran a copilului iar aceasta va cuta fi&ura sa !e
ata.ament pentru a se asi&ura/ calma .i reconforta pentru a se lansa ulterior 4n activiti !e e1plorare .i Boc.
1.2.3.4. Copiii primitivi/ nstrina(i ,feral children
/n copil nu poate supravieui singur, ci ca parte esenial a unei relaii
D.<. <innicott
Dac plecm !e la conceptele !e !epresie anaclitic .i 8ospitalism ca fiin! e1presia unei ne&liBri profun!e 4n
conte1t social/ consi!erm aceste situaii * a copiilor ce au trit .i supravieuit 4n afara societii/ ca fiin! !ova!a
e1presiei unei e1periene e1treme la care cei care au =luat parte> au supravieuit. H1cept3n! ca#ul !ocumentat al lui
Gictor !in Avi&non ?7rana@ !escoperit la 18--. $ecolul JJ a!uce multe ca#uriD
1.$8am!eo/ !escoperit 4n mai 1972 4n :n!ia * nu a putut vor+i !ar a 4nvat s comunice prin semne.
2. Co8n $se+un(a/ !escoperit 4n %&an!a 4n 1991. ;ria 4n compania unui &rup !e macaci.
3. In 196- este !escoperit 0iatulE&a#el/ 4n $a8ara spaniol !e ctre antropolo&ul CeanEClau!e Au&er. Hste
sin&urul ca# mo!ern 4n care 4ncercrile !e a reintro!uce +iatul 4ntrEo comunitate au e.uat.
. <1ana ,ala(a. Descoperit 4n 1991 4n %Kraina. Aocuia 4n compania c3inilor comunitari. In ciu!a faptului c
perioa!a sen#itiv !e !e#voltarea a lim+aBului oral a fost pier!ut/ ne referim aici la pier!erea perioa!ei pre.colare/
4n urma pro&ramelor !e recuperare/ 4ns/ <1ana a reu.it s compense#e +ine pier!erea astfel 4nc3t la v3rsta a!ult
vor+irea <1anei s fie fluent/ 4n sc8im+ lim+aBul scris .i performanele co&nitive nu au putut fi compensate 4n
aceea.i msur.
<1ana ,ala(a ?LMNOPO QOROS@ sEa nscut 4n Toiem+rie 1983/ .i a fost &sit la v3rsta !e 8 ani/ 4n 1991/ 4n %craina/ fiin!
unul !in copiii primitivi sau 4nstrinai ?Uferal c8il!ren> !in en&l.@. Ha trise cea mai mare parte a vieii ei 4n compania
c3inilor/ 4n cu.ca acestora/ 4n apropierea !omiciliului familiei 4n Tova(a 0la&ovesc8enKa. 6erioa!a petrecut !e aceasta
4n compania animalelor este apreciat ca fiin! 4ntre v3rsta !e 3 .i p3n la 8 ani. De la !escoperirea sa ea a locuit 4ntrEun
centru re#i!enial !estinat persoanelor cu !eficiente mintale 0ara+o( Clinic/ 4n <!essa/ un!e sEa !erulat .i pro&ramul !e
recuperare. Aa !escoperirea sa !e ctre autoriti/ <1ana se !eplasa folosin! cele patru mem+re/ ltra/ m3r3ia/ se &8emuia
precum animalele/ a!ulmeca m3ncarea 4nainte s o mn3nce .i 4.i !e#voltase un acut sim al au#ului/ mirosului .i v#ului.
Ha fusese !eprivat !e stimularea intelectual .i social iar suportul emoional 4l primise !oar !in partea c3inilor 4n
compania crora trise.
De.i acum <1ana poate vor+i .i multe !in pro+lemele sale au fost reme!iate/ rm3ne neclar !ac va putea !e#volta relaii
sociale str3nse sau se va putea simi ca parte !intrEo comunitate.
In 2--6/ <1ana continua s locuiasc 4n Centrul re#i!enial .i s ai+ &riB !e vaci/ 4n ca!rul fermei !einute !e Clinica
0ara+o(.
5
5. ;ot la 4nceputul anilor V9-/ tot 4n %Kraina este !escoperit H!iK/ la v3rsta pre.colar iar recuperarea lui a fost
surprin#toare .i 4ncuraBatoare at3t la nivel ver+al c3t .i co&nitiv.
6. 0iatul leopar! !escoperit 4n 192- l3n& 0om+a(/ :n!ia. A fost i!entifica .i rea!us 4n comunitate !up 3 ani.
7. 5amala .i Amala sunt !ou surori !escoperite 4n 192- l3n& Calcutta/ :n!ia. Amala a murit la un an !up ce a
fost primit 4n comunitate !ar 5amala a reu.it s 4nvee mersul +ipe! .i apro1imativ 5- !e cuvinte.
8. In 1937 a fost &sit A!ana/ 4n ;urcia. 7ata a fost &sit 4n p!ure/ .i sEa !escoperit c a convieuit alturi !e ur.i.
9. Wenie/ California 197-/ %$A. <!at !escoperit la v3rsta !e 13 ani a fost intro!us 4ntrEun pro&ram !e
recuperare. Aim+aBul oral a lui Wenie a evoluat !e la e1primarea prin cuvinte i#olate/ la asocierea a !ou cuvinte.
Din pcate/ !up o perioa! !e evoluie surprin#toare/ au urmat episoa!e re&resive maBore corelate cu sc8im+ri
ale !omiciliului .i ale 4n&riBitorilor si/ numeroase le&turi .i rupturi ce au !e#ec8ili+ratEo afectiv pe Wenie.
6entru literatura !e specialitate cele 3 ca#uri Wenie/ <1ana .i H!iK au o valoare !eose+it !eoarece sEau
reali#at stu!ii lon&itu!inale/ pro&rame !e recuperare/ sEau cutat rspunsuri .i sEa cutat 4nele&erea a multiplelor
aspecte cuprinse 4n procesul !e !e#voltare .i maturi#are/ a ac8i#iiei lim+aBului oral/ a comunicrii 4n &eneral.
6ornin! !e la lucrrile prof. W8eor&8e "a!u cu privire la perioa!ele sen#itive !e !e#voltare/ ne 4ntre+m care
este perioa!a sen#itiv !e !e#voltare a lim+aBului. Am fost tentai s consi!erm perioa!a pre.colar/ !ar privin! cu
atenie !ocumentrile le&ate !e copiii primitivi2 4nstrinai ?=feral c8il!ren>@ 4nele&em rolul esenial !einut !e perioa!a
-E3 ani 4n !e#voltarea +a#elor comunicrii.
1.2.5. Rezilien(a
;ermenul !e re#ilien este la ori&ine un termen te8nic care se refer la re#istena materialelor. In ceea ce
prive.te !omeniul psi8olo&iei/ termenul face referire la re#istena/ puterea interioar a unei persoane !e a face fa la
evenimente stresante/ traumati#ante/ cople.itoare !eEa lun&ul istoriei in!ivi!uale.
Xer+an :onescu ne in!ic ali termeni 4nvecinai .i folosiiD =capacitatea !e a 4n!ura !ificultile>/ =pstrarea sensului .i a
coerenei>/ =invulnera+ilitatea>/ =a!aptare la situaii stresante>.
$tu!iile lui ,. "utter ?1971/ 1979@ sta+ilesc o le&tur 4ntre copiii care au relaii tensionate .i !istorsionate cu
prinii lor .i pro+lemele comportamentale manifestate !e ctre ace.ti copii/ spre !eose+ire !e copiii ce au relaiile
armonioase cu prinii lor .i care au o pro+a+ilitate mai mic !e a !e#volta pro+leme comportamentale ?"!an/ ,./
2--2@. ,. "utter intro!uce termenul !e stres cronic cumulatF ca urmare a stu!iilor sale nu sEa putut sta+ili o le&tur
4ntre comportamentul copiilor .i fiecare !intre factorii !e stres anali#ai i#olat !ar sEa sta+ilit o le&tur 4ntre
comportament .i 2 sau mai muli factori ce !uc la o cre.tere a pro+lemelor !e comportament !e 2/ 3 ori.
7c3n! o referin la formele !e ata.ament putem consi!era ata.amentul securi#at ca fiin! cel care contri+uie
la cre.terea re#istenei copilului la stres/ la con!iii nefavora+ile/ la &estionarea traumelor sau pier!erilor. A.a!ar o
le&tur timpurie securi#ant/ conintoare este o surs !e =8ran> 4n cre.terea copilului/ permite/ conform lui ,.
"utter/ =eficiena comportamental/ aca!emic .i social/ 4n pre#ena unor factori stresori maBori/ asociai cu suferina
emoional>. ,. "!an citea# un alt stu!iu !in 1993 a lui $8a) .i Gon!ra/ care evi!enia# c 9 !in 1- copii ce provin
!in familii srace/ av3n! 3E factori stresori au pre#entat le&turi !e ata.ament re#istentEam+ivalent ? tip C @ .i
!e#or&ani#at ? tip D @. Inele&em c pre!ominana acestor forme !e ata.ament este un factor facilitator/ o +a# ce a
permis aciunea factorilor stresori asociai sau a stresului cronic cumulat.
Aa acela.i eveniment !ificil/ traumati#ant/ marcant/ persoanele rspun! !iferit/ inclusiv mem+ri ai aceleia.i
familii/ frai !e acela.i se1D
a. unele persoane aBun& s se simt cople)ite/ iar &3n!urile .i strile lor le&ate !e acele evenimente aBun& sEi
!omine/ 4mpie!ic3n! evoluia/ fr3n3n!uEle procesele creative .i !e#voltarea.
+. alii rspun! agresiv .i prompt la provocri mult mai mici/ reacion3n! e1a&erat .i 8iperprotectiv cu privire la
pro+leme coti!iene.
c. alte persoane triesc evenimentele !eclan.atoare ca fiin! 4n!reptate 4mpotriva lor .i ne!repte. %nii autori fac
referire la acest tip !e rspuns ca fiin! caracteristic unei =victime>.
!. ultima cate&orie este repre#entat !e persoane consi!erate ca fiin! re#iliente * re$istente la evenimentele
solicitante ale vieii. Au o capacitate crescut !e a!aptare la permanente sc8im+ri .i situaii tensionate
constante. Aceste persoane se caracteri#ea# printrEun ec8ili+ru activ iar re&resele/ e.ecurile sunt !ep.ite cu
succes. 6rin afirmaiile anterioare nu consi!erm c aceste persoane nu sufer/ nu triesc tristei/ pier!eri sau
tra&e!iiF le triesc/ !ar capacitatea pe care o au !e reor&ani#are .i =refacere> le va permite s o+in succes 4n
aciunile lor.
In toate ca#urile/ mai ales 4n cel al situaiilor !e a+u# .i maltratare/ scopul interveniei terapeutice/ al serviciilor
sociale .i e!ucative este !e a 4m+unti re#istena .i a susine in!ivi!ul 4n &sirea .i urmarea soluiilor constructive/
!e cre.tere .i !e#voltare a in!ivi!ului. 7r 4n!oial/ a+u#ul .i maltratarea sunt str3ns le&ate !e calitatea 4n&riBirilor
parentale/ !e semnificaia e1perienelor !e suferin ale copiilor !ar .i !e 4n&riBire precum .i a relaiilor
semnificative. (anualul de formare a specialistului n copilria timpurie ?5oll(/ $./ "!ulescu/ C./ An&8el/ ,./
2--9/ pa&. 256@ ne in!ic elementele ce influenea# re#ilienaD
a. v3rsta .i nivelul !e !e#voltare al copilului/
+. forma !e ata.ament .i fi&ura !e ata.ament care vor contura mo!elul intern !e lucru/
6
c. inteli&ena ce 4i va permite copilului s anali#e evenimentul sau situaia stresant .i s caute soluii/
!. !ep.irea repulsiei .i resentimentelor fa !e a&resor fr i!entificarea cu acesta/
e. participarea la activiti ce fac plcere copilului .i care 4l pun 4n valoare/ !3n! un sentiment !e satisfacie/
f. orientarea po#itiv a caracterului/ comportamentului copilului/ c8iar .i aspectul sau pre#ena acestuia fiin!
semnificative. Astfel/ copiii pot participa .i +eneficia !e contri+uia a!us !e evenimente/ situaii sau relaii
asi&ur3n!uE.i resursele !e re#isten pentru viitor. A.a!ar unii !intre copiii unei familii pot !e#volta
comportamente a&resive sau autoa&resive/ 4n timp ce alii vor !eveni performani 4ntrEun anumit !omeniu .i
vor construi un nou !rum pentru ei.
Conform lui "utter ?1987@/ re#iliena este spriBinit !e e1perienele ulterioare !e afiliere/ !e !ra&oste !o+3n!ite
4n relaii sociale ec8ili+rate .i armonioase. Acceptarea 4n relaie .i a unei relaii/ furni#ea# copilului a nou .ans !e
4m+untire a strii sale. Acest aspect oferit !e "utter/ ne face s ne &3n!im la aspectele anali#ate !e ,. ,ain 4n
stu!iile sale lon&itu!inale. $tu!iile lui ,. ,ain evi!enia# c e1ist copii ce au le&turi insecuri#ate !e ata.ament/
copii ce au primit 4n&riBiri parentale nea!ecvate/ !ar pe parcursul vieii/ !atorit unor relaii securi#ante .i sntoase
!e#voltate cu ali a!uli E ru!e mai 4n!eprtate/ e!ucatori/ parteneri !e via * fi&uri importante !in e1istena in!ivi!uluiF
ace.ti copii !evenii a!uli pot !e#volta ata.ament securi#at. A.a!ar consi!erm c aceste le&turi contri+uie la
!e#voltarea re#ilienei !ar permit .i formarea unui mo!el operaional intern ce va !etermina crearea unor le&turi
ulterioare securi#ante.
0. C(rulniK vor+e.te !e faptul c vulnera+ilitatea crescut 4n ca#ul pier!erilor afective este mare 4n ca#ul
copiilor maltratai ceea ce va face !ificil consolarea lor !ar .i orientarea po#itiv ctre viitor/ ctre viitoare relaii 4n
care s investeasc afectiv. De asemenea putem 4nele&e .i pre#ena unor !olii complicate 4n ca#ul pier!erilor. A.a!ar
ata.amentul evitant poate fi e1plicat .i 4neles !in perspectiva maltratrii. A investi afectiv 4ntrEo nou relaie care nu va
oferi 4n sc8im+ securitate este ?!in perspectiva relaiilor anterioare@ o ener&ie ce va fi consumat fr re#ultate .i
c3.ti&uri pentru persoana 4n cau#/ a.a!ar mecanismul !e protecie al in!ivi!ului 4l con!uce ctre evitare.
Dac face referire la formele !e ata.ament/ cu si&uran ata.amentul securi#at este &arania cea mai +un
pentru un !emers !e succes viitor. Ata.amentul securi#at susine re#iliena copilului. 75Y !intre copiii cu aceast form
!e ata.ament vor manifesta 4ncre!ere 4n situaii !ificile .i pline !e provocri sau se vor relaiona cu principala fi&ur !e
ata.ament/ se vor reorienta ctre +a#a !e si&uran care 4i vor asi&ura/ 4ntri/ 4ncuraBa pentru a reali#a cu succes
!emersurile provocatoare. 6rovocrile coti!iene e!ucative/ relaionale sau ce in !e carier vor fi =!ificulti
constructive> ?C(rulniK/ 0./ 2--5@. 33Y !intre copii cu un ata.ament insecuri#at vor reu.i sE.i valorifice po#itiv aceste
e1periene/ restul copiilor vor tri !ificil a!olescena .i provocrile ei !e la !e+utul maturitii.
A.a!ar cantitativ e1ist c3teva constante cu privire la formele !e ata.ament .i numrul apro1imativ al .anselor
copiilor !e aE.i !ep.i 4ncercrile !estinelor lor. Dar terapeutic/ nimeni nu poate spune cu e1actitate care este viitorul
copilului cu care se lucrea#/ !in ce cate&orie va face parte/ !ac va reu.i s !o+3n!easc 4ncre!ere 4n reu.ita proprie.
Incre!erea .i sperana terapeutului .i a!ulilor !e referin/ efortul constant pentru spriBinirea fiecrui copil 4l vor a!uce
pe acesta mai aproape !e o securitate necunoscut sau mult !orit.
1.3.3. Situa(ia Strin (SS) Baltimore (SUA) 1964
Dincolo !e contri+uiile teoretice/ ,. Ains)ort8 a !e#voltat o meto! !e evaluare a le&turilor !e ata.ament
valoroas pe care se +a#ea# multe stu!ii pre#ente. In 1963/ ,. Ains)ort8 a 4nre&istrat 26 !e femei pe parcursul unui
an/ 4n ca!rul a 18 vi#ite la !omiciliu/ vi#ite ce !urau fiecare c3te ore/ !e la na.terea copilului p3n la v3rsta acestuia
!e 5 !e sptm3ni/ cu o me!ie !e 72 !e ore !e o+servaie pentru fiecare familie. ,amele au fost selectate 4nainte !e a
na.te. <+servaia a fost or&ani#at !e o manier care s nu pertur+e rutina familiei/ aceasta !esf.ur3n!uE.i activitile
4n mo! normal. Datele au fost 4nre&istrate su+ forma unor notie scrise !e m3n su+ form !escriptivEnarativ iar
ulterior
Av3n! ca o+iectiv !emonstrarea naturii &enetice a comportamentului !e =+a# !e si&uran> a.a cum susinea
C. 0o)l+(/ ,. Ains)ort8 4mpreun cu 0. 9ittin& ela+orea# o proce!ur !esf.urat 4n la+orator. Aceast proce!ur
4n!eprtea# conte1tul familiaritii/ a!uce .i 4n!eprtea# +a#a !e si&uran .i evaluea# comportamentele e1ploratorii
eseniale !e#voltrii copilului .i ilustratorii a le&turilor !e ata.ament. Aceast proce!ur poart numele !e situaia
strin =,, >.
$ituaia strin este o .e!in structurat ce !urea# apro1imativ 2- !e minute. $e !esf.oar 4ntrEun la+orator
un!e se &sesc Bucrii iar alturi !e copil/ 4n episoa!e alternative se afl un printe .i un evaluator * =un strin>/ o
persoan necunoscut copilului !ar av3n! cuno.tine 4n 4n&riBirea copilului cu care acesta nu a !e#voltat o le&tur.
Ca!rul final al situaie strine a fost ela+orat !e ,. Ains)ort8 4mpreun cu 0le8ar/ 9aters .i 9all/ 1978.
?tapele situaiei strine ,, suntD
1. mama .i copilul sunt 4n la+orator. ,ama las copilul Bos/ 4n apropierea Bucriilor .i trece 4n partea opus a
camerei.
2. o persoan strin intr 4n camer/ se a.ea# ?un minut@/ vor+e.te cu mama ?un minut@/ interacionea# cu
copilul .i 4ncearc s !etermine 4nceperea Bocului !e ctre un copil.
3. mama prse.te camera. Dac copilul pl3n&e .i protestea# persoana strin 4ncearc sEl lini.teasc/ !ac nu
este suprat se 4ntoarce la locul ei .i rm3ne tcut.
. mama se re4ntoarce .i se apropie !e copil interacion3n! .i la nivelul Bocului. 6ersoana strin prse.te
camera.
7
5. mama prse.te camera/ iar copilul rm3ne sin&ur.
6. persoana strin se re4ntoarce. Dac copilul pl3n&e .i protestea# persoana strin 4ncearc sEl lini.teasc/
!ac nu este suprat se 4ntoarce la locul ei .i rm3ne tcut.
7. mama se 4ntoarce .i persoana strin prse.te camera.
7iecare etap se 4nca!rea# 4ntrEo !urat !e 3 minute/ !ar !uratele pot fi mo!ificate !ac reaciile copilului sunt
intense sau sunt prelun&ite 4n ca#ul 4nt3r#ierii iniierii Bocului. CameraEla+orator are un perete !e sticl ce permite
o+servarea interaciunilor !in interiorul la+oratorului .i 4n acest fel se poate reali#a mo!ificarea !uratelor. Inre&istrarea
comportamentelor se face printrEo 4nre&istrare vi!eo.
H1istena unor 4nre&istrri vi!eo a permis reluarea pas cu pas .i re&3n!irea a #eci !e le&turi !e ata.ament plec3n! !e la
un material neutru .i caracteri#at printrEo fi!elitate foarte mare. Astfel/ 4ntre 1986E199- ,. ,ain a reluat apro1imativ
2-- !e filmri vi!eo .i reevaluat coninutul acestora !in situaia strin ?$$@/ astfel 4nc3t sEa putut i!entifica o nou
form !e ata.ament * ata.amentul !e#or&ani#at2 !e#orientat * tip D.
In ceea ce prive.te minoritatea copiilor care au participat la stu!iu/ aceasta se 4mparte 4n !ou cate&oriiD
a. Copiii care e1plorea# 4ncperea .i e1perimentea# in!iferent !ac mama este pre#ent sau a+sent sau este 4n
momentul !e revenire2 separare. Aceast cate&orie a fost constituit !e copiii evitani.
+. Copiii care nu pot e1plora .i sunt preocupai !oar !e le&tura lor cu mama. Timic nu poate sEi lini.teasc iar
revenirea mamei nuEi lini.te.te. Ace.ti copii au fost numii =re#isteni> sau am+ivaleni.
A.a!ar ,. Ains)ort8 continu3n! +unul su renume privin! munca sa clinic/ ela+orea# o meto! !e evaluare a
specificului le&turii mamEcopil/ a clasificrii acesteia .i a comportamentelor specifice privin! +a#a !e ata.ament.
A.a!ar/ &eneral acceptat .i utili#at/ situaia strin este .i limitat 4n aplicarea ei/ criticat !ar !e o valoare
incontesta+il at3t pentru cercetrile pre#ente .i viitoare c3t .i pentru pro&resul istoric 4nre&istrat .i spriBinit pe
construcia .i utili#area acestui instrument.
1.4. Clasificarea atayamentului. Forme, tipuri sau stiluri de atayament
;ermenului !e ata.ament nu i se pot atri+ui termeni precum po#itivEne&ativ/ +un/ intens/ puternic sau sla+. In
sc8im+ 4n ceea ce prive.te teoria ata.amentului se folosesc termenii ce corespun! formelor !e ata.ament/ cu referire a
cele !ou mari cate&oriiD securi#atEinsecuri#at/ or&ani#at sau !e#or&ani#at. Clasificarea ata.amentului a pornit !e la
situaia strin creat !e ,ar( Ains)ort8. C8iar !ac primele stu!ii vi#ea# 4n principal relaia mamEcopil/
ata.amentul este manifestat .i 4n raport cu tatlF mai mult !ec3t at3t le&tura !e ata.ament a copilului poate fi !e un
anumit tip cu mama .i !e alt tip cu tatl/ spre e1empluD securi#at cu mama .i insecuri#at cu tatl/ iar formele !e
ata.ament cu tatl sunt acelea.i. De asemenea un printe sau un 4n&riBitor poate avea un ata.ament securi#at cu un copil
.i am+ivalent sau evitant cu altul. 6recum .i un a!ult poate avea un ata.ament am+ivalent cu partenerul !e via .i un
raport securi#at cu un alt a!ult cu care are o relaie semnificativ.
1.4.1. Atayamentul securizat, tip B
Aceast form !e ata.ament este !e !orit/ corespun#3n! unui le&turi or&ani#ate/ av3n! o +a# !e securitate
care va susine e1plorarea/ e1perimentarea/ concentrarea ateniei asupra 4nvrii .i !esc8i!erea ctre nou. Ae&tura
4ntre copil .i printe este armonioas .i copilul tin!e s rspun! cererilor mamei. Comportamentul !e ata.ament este
activat !e ctre un stimul/ acesta poate fi plecarea mamei !in camer/ a.a cum reiese !in situaia strin !ar nu este
sin&urul factor !eclan.ator. Acci!entarea/ spre e1emplu/ !e asemenea poate constitui un factor activator al sistemului !e
ata.ament iar copilul va cuta s se apropie !e fi&ura sa !e ata.ament/ 4n acest fel cut3n!uE.i +a#a !e securitate.
Comportamentul copiilor. Copiii au o funcionalitate specific atunci c3n! se simt 4n si&uran .i 4.i pot o+ine
confortul prin contact/ e1plor3n! .i av3n! iniiativ. ,. Ains)ort8 consi!er c 4n ceea ce prive.te situaia strin
momentul reunirii este mai important !ec3t cel al separrii/ oferin! elemente elocvente cu privire la forma !e ata.ament
ce caracteri#ea# natura le&turii copilului cu mama sau 4n&riBitorul. Xi copiii cu ata.ament securi#at sunt tul+urai !e
!esprirea !e mam !ar se lini.tesc !up ce aceasta revine iar ei 4.i reorientea# atenia ctre Boc .i e1plorarea
me!iului. Copiii sunt reconfortai .i reasi&urai !e ctre mam/ ei revin ctre o +a# !e securitate un!e primesc un
rspuns sensi+il .i a!ecvat nevoilor lor/ !up care se relansea# 4ntrEo nou e1plorare a me!iului/ 4ntrEun !emers ce
reflect autonomia. Copiii cu un ata.ament securi#at se lini.tesc repe!e .i se consi!er c la +a#a acestuia au stat
nenumrate momente c3n! copilul a primit rspunsuri a!ecvate !in partea mamei la nivel !e coninut/ la nivel !e ritm .i
intensitate. Aa reunirea cu printele copilul se an&aBea# 4n comunicarea cu acestaD contact vi#ual/ sc8im+uri ver+ale
pon!erate ca intensitate a sunetelor ?e1ist .i ver+ali#ri puternice !ar nu ipt puternic@ .i !e !urat/ cu o atenie
orientat a copilului spre printe. Int3lnirea este cl!uroas .i are !ou secveneD reunirea propriuE#is .i reorientarea
ateniei copilului spre activitate/ revenirea la Boc .i e1plorare.
Din anali#a situaiei strine se o+serv la copil un =ec8ili+ru fle1i+il> ?9allin/ D.C./ 2-1-@ 4ntre cutarea +a#ei
!e securitate .i e1plorarea camerei sau an&aBarea 4ntrEo activitate !e Boc.
D. C. 9allin cit3n! pe Ains)ort8 .i cola+oratorii ?1979@ evi!enia# c un comportament ce favori#ea#
aceast form !e ata.ament se caracteri#ea# prin =sensi+ilitate/ acceptare .i nu respin&ere/ cooperare .i nu control/ .i
!isponi+ilitate emoional>. Cercettorii au anali#at comportamentul prinilor 4n raport cu ace.ti copii cu un ata.ament
securi#at .i 4n urma interviului au !istins !ou cate&oriiD
8
a. Cate&oria prinilor care puteau reflecta asupra le&turilor !e ata.ament. 6re#entau un &ra! aprecia+il !e o+iectivitate
.i !esc8i!ere. ,. ,ain citat !e ctre D. 9allin !escrie !iscursul prinilor securi#ani ca fiin! coerent .i cola+orativ/
!e#vluin! o fle1i+ilitate/ un ec8ili+ru 4ntre 4ntre+rile intervievatorului .i propriile amintiri/ stri .i &3n!uri.
"ememorarea propriilor e1periene .i le&turi !e ata.ament/ a unei istorii personale 4ncrcate afectiv este trit cu
plcere/ fr stri semnificative !e !isconfort. C8iar .i evenimentele neplcute sunt re!ate 4ntrEo manier ec8ili+rat .i
raional.
+. %lterior ,. ,ain a i!entificat cea !eEa !oua cate&orie a prinilor care aveau un ata.ament securi#at !o+3n!it
ulterior. Aceast ac8i#iie se consi!er a se !atora unor le&turi cu ali 4n&riBitoriD +on/ e!ucatori/ prieteni sau
partenerilor !e via/ terapeui.
Din aceast cate&orie fac parte prinii care relatea# istorii !ificile !in copilrie ce sunt asociate unui ata.ament
insecuri#at.
In ca!rul acestei cate&orii !e ata.amentEsecuri#at/ tip 0/ avem patru su+cate&oriiD primele !ou sunt
repre#entate !e copiii care evit 4ntrEo anumit msur confruntarea cu momentul separrii/ iar celelalte !ou cate&orii
sunt repre#entate !e copiii care sunt suprai .i 4.i manifest suprarea la plecarea mamei. H1ist copii care sunt
preocupai !e pre#ena mamei/ iar 4n ceea ce prive.te populaia american avem 5-E6-Y !intre copii care se 4nca!rea#
4n aceast cate&orie ?AtKinson/ ".A./ AtKinson/ ".C./ $mit8/ H. H./ 0em/ D.C./ 2--2@.
%n alt concept intro!us !e ,. ,ain ?1991@ este cel !e monitori#are metaco&nitiv. Conceptul se refer la
capacitatea printelui care 4n ca!rul !iscursului !e a anali# retrospectiv a e1perienelor proprii !e ata.ament poate s
le a!uc 4n pre#ent !ar 4n acela.i timp s le .i anali#e#e. $ fie 4n interiorul evenimentului !ar .i 4n e1teriorul lui
?9allin/ D.C./ 2-1-@. Ace.ti prini care au !e#voltat un ata.ament securi#at cu copiii lor au .i o a+ilitate crescut !e
inte&rare a evenimentelor !in istoria personal/ stri afective/ &3n!uri conturate 4n structuri operaionale interne.
"spunsurile prinilor sunt sensi+ile .i aBustate semnalelor copiilor.
1.4.2. Atayamentul insecurizat evitant, tip A
Anali#3n! situaia strin/ o+servm comportamentul copilului cu acest tip !e ata.ament ca nemanifest3n! un
protest la separarea !e mam !ar nici neinteracion3n! cu aceasta la revenire. Dup separare copilul continu s
e1plore#e me!iul sau s se Boace/ nesemnal3n! prin comportament o mo!ificare semnificativ iar la revenirea fi&urii !e
ata.ament/ evit 4nt3lnirea/ confruntarea/ re&sirea cu aceasta. Aa re4nt3lniri/ 4n situaia strin/ copilul evit
pro1imitatea cu +a#a sa !e securitate. In e1terior ace.ti copii nu manifest emoia trit 4n episoa!ele !e separare .i
reuniune
In situaia 4n care copilul este ri!icat .i luat 4n +rae corespun#tor momentului 4nt3lnirii/ 4n momentul lsrii
lui acesta nu manifest ten!ina !e a pl3n&e sau !e a se a&a/ !e a se opune 4ntrEun fel sau altul separrii. A.a cum este
evi!eniat !e ctre ,. Ains)ort8 Z cola+./ ace.ti copii sunt evitani !ar .i an1io.i/ aparena este !e calm cu o lips a
simptomaticii strii !e stres. D. 9allin ne in!ic 4nc !e la v3rsta !e 12 luni c un copil 4.i poate evita mama motiv3n!
acest aspectD
a. ca urmare a respin&erilor constante !in partea mamei/ .i evitarea contactului fi#ic .i a sc8im+ului emoional/
sau
+. ca urmare a unui comportament parental intru#iv/ supraimplicat ce inclu!e .i un control mare e1ercitat !e ctre
printe ?$trofe/ 1996@.
Din punct !e ve!ere al e1primrii afectelor copiii cu un ata.ament evitant sunt ine1presivi/ nu arat nici
suprare/ mirare/ nelini.te la episoa!ele !e separarea !in situaia strin/ .i nici +ucurie la re4nt3lnirea cu printele.
H1ist o neutralitate/ o e1presie plat/ uniform afectiv in!iferent !e momentul/ conte1tul !e via sau relaional 4n care
se afl copilul. 6entru a nu tri 4n mo! repetat !e#am&irea lipsei !e rspuns !in partea printelui su/ copilul se apr
prin acest mecanism !e evitare a ata.rii.
$tu!iile lon&itu!inale evi!enia# c la v3rste pre.colare ?6 ani@/ copilul cu un ata.ament evitant/ continu sE.i
evite mama/ ls3n! iniiativa 4n relaionare printelui/ interacion3n! puin iar !iscursul fiin! impersonal.
Din o+servaiile reali#ate !e ,. ,ain/ 4n ceea ce prive.te viaa 4n ca!rul familiei/ ace.ti copii au ten!ina s pl3n& mai
mult .i s manifeste mai mare an1ietate la separare ?6rior/ G./ Wlaser D./ 2--6@. Hlementul stresor !etermin o intens
activare a sistemului !e ata.ament/ iar !ac frustrarea continu/ copilul poate manifesta furie.
,. ,ain .i 9eston ?1982@ caracteri#ea# copiii evitani ca fiin! =molateci> atunci c3n! sunt inui 4n +rae/ nu
Bucu.i/ nu afectuo.i ?9allin/ D.C./ 2-1-@.
6rocentul ei repre#int 2-Y !intre copiii americani conform lui AtKinson/ ".A./ AtKinson/ ".C./ $mit8/ H. H./ 0em/ D.C./
2--2.
Comportamentul prinilor ce au copii cu ata.ament evitant pre#int elemente specificeF la apropierea copilului
mama tin!e s se !eplase#e !ep.in! copilul sau evit3n!uEi privirea. De asemenea .i contactul fi#ic este evitat !e ctre
printe sau e1primarea emoional era srccioas.
Aipsa acestui comportament manifest !e ata.ament este re#ultatul unui mecanism !e aprare 4mpotriva lipsei
!e armoni#are 4ntre a.teptrile copilului .i rspunsurile neaBustate ale fi&urii !e ata.ament. At3t ,. Ains)ort8 c3t .i C.
0o)l+( evi!enia# o =acomo!are !efensiv> sau o =!eta.are> la copiii care au fost separai perioa!e 4n!elun&ate !e
prinii lor. Aa copiii evitani poate fi 4neleas aceast raportare la printe ca un re#ultat al !ificultii !e a &si la acesta
un spriBin sau o +a# !e securitate/ a.a!ar ei au renunat 4n a mai &si reconfortare/ reasi&urare la printe .i nu o mai
caut.
9
,surtorile fi#iolo&ice arat ca aceast neutralitate afectiv este aparent .i c e1ist rspunsuri !in partea
corpului/ reflectate 4n nivelul corti#olului .i 4n rspunsurile te&umentare.
6rin :nterviul !e Ata.ament al A!ultului ?:AA@ ,. ,ain caracteri#ea# !iscursurile prinilor cu copii evitani
ca fiin! 4ncrcate !e note contra!ictorii .i incoerenteD
a. e1ist !iscursuri ce !escriu o relaie i!eal cu prinii !ar nu e1ist amintirea e1perienelor care s ar&umente#e acest
tip !e relaie/ .i
+. e1ist !iscursuri ce !escriu o relaie i!eal cu prinii !ar evenimentele evocate sunt contra!ictorii termenilor
!escriptiviD =e1celent>/ =foarte +ine>/ =mam &riBulie/ iu+itoare...i suportiv>. De e1emplu e1ist un ca# !escris !e
,. ,ain ?,ain/ ,./ 2---/ pa&. 1-8E1-85@ 4n care mama =care 4.i evit copilul> !escrie un eveniment !in copilrie 4n
care .iEa rupt m3na iar propria mam a aflat acest lucru !e la un vecin care o o+servase. Aipsa comunicrii unei situaii
at3t !e importante !e la copil ctre printe/ este ar&umentat !e o team !e a nuE.i !e#am&i mama. Inele&em ca
!istanarea mamei fa !e copil/ !e#implicarea2 !istanarea emoional c3t .i lipsa !e atenie sunt !escriptori pentru o
le&tur nesecuri#ant.
%n alt autor H. 'esse/ 1999/ i!entific o su+cate&orie la acest tip !e prini/ su+cate&orie 4n care fi&urile !e
ata.ament sunt minimali#ate .i !e#avuate !e ctre intervievat.
A.a!ar !iscursurile 4n ca!rul :AA reflect o aparent lips !e implicare/ la nivelul evocrii evenimentelor !in
copilrie !ar .i o !e#implicare la nivelul momentului pre#ent.
$tu!iile lui ,. ,ain evi!enia# c at3t copiii c3t .i prinii folosesc un sistem !e =re&uli> care !iminuea#
con.tienti#area sentimentelor !ar mai ales a strilor le&ate !e ata.ament. Aparent ace.tia afi.ea# autonomie/ putere .i
control/ maturitate conte1t 4n care !evine puin pro+a+il s se poat confrunta cu propriile vulnera+ilitiF insecuritate/
lips !e autonomie. Aipsa !e sensi+ilitate a acestor prini ?sensi+ilitate matern@/ precum .i rspunsurile neaBustate
oferite copilului !etermin o eliminare a cererilor copilului 4n satisfacerea propriilor nevoi. 6rin nevoi 4nele&em nevoi
!e natur afectiv/ relaional !espre care copiii nu vor+esc/ ca .i cum ele ar fi =eliminate>/ +locate.
Dar a.a cum 4nele&em structura pirami!al a lui A. ,aslo) .i !in lucrrile scrise !e acesta/ nevoile
nesatisfcute 4ntrEo anumit msur/ vor crea un !e#ec8ili+ru 4n ceea ce prive.te palierele superioare. Cele !ou etape
ale procesului motivaionalD ascen!ent/ etap 4n care se caut o tensiune .i !escen!ent/ 4n care tensiunea este re!us.
< !at re!us tensiunea/ va urma o alt tensiune/ 4ntrEo 4nlnuire fireasc. In ceea ce prive.te motivaia social .i
afectiv/ a.a cum ne in!ic ,arele !icionar !e psi8olo&ie Aarousse/ =este puin pre!ispus la saietate>/ ea st3n! la
+a#a sc8im+urilor afective.
A.a!ar se poate constata o funcionare 4n o&lin! a celor !oi/ mam .i copil. ,ama rm3ne !istant/ evit3n!
contactul fi#ic .i sc8im+urile afective cu copilul/ iar copilul interiori#ea# un mo!el !e funcionare al mamei/ 4i
rspun!e/ se a!aptea# .i proteBea# 4n acela.i timp/ re!uc3n!uE.i cererile ctre mam/ evit3n!Eo/ ne&3n!uE.i nevoile .i
!orinele !ar pstr3n! o aparen !e fals si&uran .i autonomie.
A.a cum se ve!e !in &rafic/ momentul separrii 4n ca!rul $$ !eclan.ea# sistemul !e alarm ca urmare a
separrii fa !e fi&ura !e ata.ament/ !ar atenia copilului orientat spre e1plorare nu are .i nici nu va atin&e un nivel
4nalt. An1ietatea trit !e copil/ preocuparea acestuia fa !e printele a+sent/ vor interfera cu orientarea acestuia ctre
e1plorare .i Boc pertur+3n! semnificativ activitatea .i 4nvarea.
Despre aceast cate&orie !e copii/ 0. 6ierre8um+ert afirm c sunt precoce in!epen!eni/ copii ce nu solicit
aButor .i susinere !in partea a!ulilor. $tu!iile evi!enia# preocuparea copiilor intens pentru a+sena fi&urilor !e
ata.ament/ insecuritatea la nivelul le&turii cu ba$a de securitate .i 4n acela.i timp comportamentele !e e1plorare rm3n
puin activate. Astfel in!epen!ena este !oar aparent iar !incolo !e aceste aparene copilul rm3ne fra&il/ vulnera+il .i
puin eficient 4n performane.
1.4.3. Atayamentul insecurizat ambivalent-preocupat, tip C
6ornin! !e la aceea.i situaie strin/ putem o+serva c episoa!ele !e separare .i reunire cu printele !etermin
un comportament specific copilului. A.a!ar la plecarea printelui copilul protestea# foarte tare pl3n&3n! .i vocali#3n!
puternic iar preocuparea sa pentru printele care a plecat este at3t !e mare 4nc3t atenia sa este 4ntru totul a+sor+it !e
eveniment .i nu se mai poate concentra asupra e1plorrii me!iului/ e1perimentrii sau Bocului. ,. Ains)ort8 in!ic
!ou su+cate&oriiD
a. una preocupat activ * repre#entat !e copiii ce manifest furie.
In ce prive.te cate&oria copiilor furio.i/ mai numii .i an1io.i re#isteni ?5oll(/ $./ "!ulescu/ C./ An&8el/ ,./ 2--9@/
!e.i erau inui 4n +rae sau e1ista apropierea fi#ic/ ei 4ncercau s se !esprin!/ s se !eprte#e c8iar s respin&
printele/ unii aBun&3n! la cri#e !e furie ?9allin/ D.C./ 2-1-@.
+. una preocupat pasiv * repre#entat !e copiii ce sunt lipsii !e ener&ie/ letar&ici.
Copiii aflai 4n am+ele cate&orii au manifestat stres .i o stare cople.itoare afectiv care iEa 4mpie!icat 4n a avea orice alt
activitate/ =iEa parali#at>.
In ce prive.te copiii pasivi/ re4nt3lnirea cu mama a fost la fel !e puin lini.titoare. Copiii solicit consolarea .i
reasi&urarea !in parte mamei/ ei e1prim fra&ilitatea lor/ nevoia lor !e a fi lini.tii !ar 4n ciu!a pre#enei mamei .i a
apropierii fi#ice tensiunea nu !escre.te iar copilul continu s caute consolarea.
Aa episoa!ele !e revenire/ am+ele cate&orii au avut !ificulti 4n calmare/ 4n re!ucerea tensiunii acumulate .i/
4n ciu!a 4m+ri.rilor .i reconfortrii a!use !e 4n&riBitor ace.ti copii preau !e neconsolat.
,ai mult !ec3t at3t/ copiii 4.i intensific solicitarea sau cererea !in punct !e ve!ere cantitativ .i calitativD
!evin mai &l&io.i/ mai !ificili la separare !atorit imprevi#i+ilitii comportamentului parental. ;oat atenia copilului
este concentrat asupra mo!alitii !e apropiere !e fi&ura sa !e ata.ament iar cum rspunsurile acesteia sunt
1-
imprevi#i+ile/ el rm3ne interesat/ 8ipervi&ilent cu privire la aceasta. %n mecanism asemntor este 4nt3lnit la mamele
!epresive ai cror copii sunt mult mai solicitani/ vocali#ea# mai mult .i mai puternic/ pl3n& mai mult pentru a orienta
atenia .i a ri!ica nivelul !e vi&ilen al mamei/ pentru a putea o+ine rspunsuri la solicitrile lor/ la nevoile pe care
ace.ti copii le au. Acest lucru se o+serv 4nc !e la v3rste foarte mici/ !e su+ un an.
Copilul nu .tie c3n! .i cum va primi rspuns la cererile sale/ !e aceea 4.i pstrea# concentrat atenia ctre
mam/ ne&liB3n! alte activiti/ !ar manifest3n! a!aptare la situaia cu care se confrunt/ la tipul !e le&tur promovat
!e ctre printe.
Aceast cate&orie !e copii repre#int la nivelul populaiei $tatelor %nite ale Americii apro1imativ 1-Y/ AtKinson/ ".A./
AtKinson/ ".C./ $mit8/ H. H./ 0em/ D.C./ 2--2.
Comportamentul mamelor@ prinilor copiilor am+ivaleni este caracteri#at prin insensi+ilitate. Aa fel ca 4n
ca#ul copiilor evitani mamele nu rspun! a!ecvat copiilor/ fr 4ns s e1iste o respin&ere ver+al sau fi#ic.
$ensi+ilitatea matern sc#ut .i rspunsurile neaBustate oferite copilului/ sau pre#ena unor rspunsuri oferite oca#ional
sau imprevi#i+il/ !etermin o lips !e preocupare a copiilor pentru e1plorarea me!iului/ pentru Boc !ar copilul este
preocupat !e pre#ena mamei sau a locului un!e aceasta se afl.
Conform lui ,ain/ 1995/ .i 'esse/ 1999/ prinii copiilor am+ivaleni parcur& :AA iar rspunsurile lor reflect
mult preocupare pentru propriile e1periene .i emoii ce creea# confu#ie .i opaci#ea# sau mai e1act +loc8ea#
capacitatea !e refle1ie asupra evenimentelor !in istoria personal/ a amintirilor semnificative pentru le&turile !e
ata.ament. Discursul acestor prini este caracteri#at !e coninuturi contra!ictorii at3t !in punct !e ve!ere co&nitiv * al
mesaBului/ al informaiei/ c3t .i !in punct !e ve!ere afectiv * a tririlor e1primate 4n ca!rul !iscursului. ;recutul lor
inva!ea# pre#entul .i !omin &3n!urile .i tririle pre#ente/ fr ca printele ce particip la :AA s poat pstra o
!istan fa !e trecut care sEi facilite#e reflecia cu privire la propria trire .i e1perien. 6ornin! !e la acest amestec
trecutEpre#ent .i anali#3n! !iscursurile se o+serv cD 4n naraiune apar citate nein!icate/ formulri !e a!resare !irect
?!e.i a!resantul nu este pre#ent@/ voca+ular specific copilriei !ominat !e !iminutive/ cuvinte fr sens/ e1primri va&i
sau am+i&ue/ propo#iii incomplete ?9allin/ D.C./ 2-1-@.
Conform lui ,. Ains)ort8 .i cola+./ citat !e ,. ,ain 1995/ aceste mame au manevrat nea!ecvat copilul 4n 1 Y !intre
situaii .i 4n 2 Y a!ecvat/ spre !eose+ire !e mamele copiilor cu ata.ament securi#at/ ce au fost caracteri#ate ca fiin!
=tan!re .i atente>.i care
A manevrat a!ecvat copiii 4n 53Y !in ca#uri .i acci!ental manevrrile au fost consi!erate nea!ecvate ?9allin/ D.C./
2-1-@.
"epre#entarea &rafic a unei le&turi !e ata.ament an1iosEam+ivalente ne este oferit !e 0. 6ierre8um+ert.
Ata.amentul an1ios am+ivalent 4n ca!rul situaiei strine ?$$@/ evi!enia# componenta e1ploratorie a copilului ca fiin!
la un nivel sc#ut fr cre.teri ulterior momentelor !e 4nt3lnire !intre copil .i printe. A.a!ar copilul 4.i !ore.te s fie 4n
pro1imitatea printelui pentru a !iminua starea intern !e tensiune !ar 4n momentul 4nt3lnirii cu printele su/ copilul
are !ificulti 4n a primi afeciunea !in partea acestuia.
1.4.4. Atayamentul dezorganizat sau dezorientat, tip D
6rimele trei forme !e ata.ament au fost i!entificate .i !escrise !e ctre ,. Ains)ort8D ata.amentul securi#at/
ata.amentul insecuri#at am+ivalent/ .i insecuri#at evitant. "eevalu3n! apro1imativ 2-- !e 4nre&istrri vi!eo ale situaiei
strine/ 4n 1986 p3n 4n 199-/ ,. ,ain .i Cu!it8 $olomon au o+servat c e1ist copii a cror comportament nu se
4nca!rea# 4ntrEo form !e ata.ament cunoscut/ 4n apro1imativ 9-Y !intre ca#uri. Comportamentul copiilor nu avea
ceva nou/ !ar era compus !intrEun amestec !e comportamente reflectate 4n celelalte forme !e ata.ament sau
comportamentele cu aspecte +i#are/ care !ucea la lipsa unei strate&ii coerente !e comportare 4n situaiile !e stres
!eclan.ate !e prsirea camerei !e ctre printe. Aceste comportamente interveneau secvenial 4n comportamentul
normal al copilului pe !urate foarte scurte !e 1-[ E 3-[/ 4ntrerup3n! continuitatea comportamentului copilului. ,. ,ain
.i C. $olomon/ 4n 199-/ in!ic c3teva caracteristici ce ne permit s putem i!entifica un comportament ce se 4nca!rea# 4n
aceast form !e ata.amentD
a. comportamente ce se caracteri#ea# prin secvene contra!ictorii * un comportament !e ata.ament urmat !e o
puternic evitare a printelui/ +locaB .i stupefacie.
+. comportamente contra!ictorii precum evitarea urmat ime!iat !e cutarea contactului vi#ual .i manifestri !e
stres sau furie.
c. mi.cri .i e1presii incomplete/ 4ntrerupte/ in!irecte sau &re.it !irecionate/ prin asta 4nele&3n! .i !e#orientarea
copilului 4n cutarea +a#ei sale !e ata.ament. De e1empluD copilul manifest suprare/ stres !ar 4n acela.i timp
se !istanea# fi#ic !e mam/ nu se 4n!reapt ctre ea.
!. stereotipii/ mi.cri !i#armonice/ inoportune/ .i posturi +i#are precum +locaBele fr un motiv evi!ent ce poate
fi i!entificat 4n ca!rul !e evaluare ?4n e1terior@/ !ar numai 4n pre#ena printelui.
e. +locaBe 4n mi.cri/ postur imo+il sau mi.cri 4ncetinite asemntoare mi.crilor su+acvatice
1
.
f. in!icatori cu privire la teama resimit !e copil 4n raport cu printeleD umerii a!u.i sau mimic specific.
&. in!icatori privin! !e#or&ani#area sau !e#orientareaD copilul se mi.c prin camer fr un scop anume/ are o
mimic ce e1prim confu#ia sau stupefacia .i sc8im+ri +ru.te !e afect.
1
,i.cri 4ncetinite * !in en&l. =un!er)ater movements>/ 6rior/ G./ Wlaser D./ %n!erstan!in& Attac8ment an! Attac8ment Di!or!ers/ H!. Cessica
5in&sle( 6u+lis8ers Aon!on an! 68ila!elp8ia/ 2--6.
11
,. ,ain consi!er c un comportament plin !e contra!icii este ima&inea unui conflict interior !eclan.at !e
nevoia copilului !e a se apropia !e +a#a sa !e securitate/ !e a cuta o +a# !e securitate .i frica pe care o resimte 4n
raport cu aceast fi&ur. $tarea !e !epen!en a copilului fa !e a!ult 4l !etermin s se apropie !e acesta c3n! se
!eclan.ea# sistemul su !e alarmF pentru a face fa la stres copilul caut o +a# !e si&uran !ar 4n acela.i timp frica
pe care o trie.te 4l fr3nea# 4n a se apropia !e aceasta/ 4l con!uce ctre evitare sau aciuni a&resive 4n!reptate spre
fi&ura !e ata.ament. Conflictul intern este at3t !e puternic 4nc3t !e#or&ani#ea# .i !e#orientea# copilul.
Carlson .i cola+./ 1989 in!ic un procent !e 82Y !intre copiii care au suferit traume ca urmare a maltratrii/ au
!e#voltat un ata.ament !e#or&ani#at .i !oar 18Y !intre copiii !in &rupa !e control pre#int aceast form !e ata.ament.
$rcia/ +olile psi8ice/ !epen!ena fa !e alcool sau alte su+stane/ violena sunt factori importani !e risc 4n
!e#voltarea unui ata.ament !e#orientat !ar .i interaciunile a!ultEcopil/ interaciuni 4n care copilul resimte stri !e fric
fa !e fi&ura !e ata.ament. At3t 4n ceea ce prive.te printele c3t .i 4n ceea ce prive.te un alt a!ult ce 4n&riBe.te copilul
interaciunea !irect cu copilul !ar .i in!irect cu un e&al al su frate sau cole& pot !etermina astfel !e comportamente
contra!ictorii !e#or&ani#ante. ,ain .i 'esse vor+esc 4n 1992 !espre un =colaps !e strate&ie> ?9allin/ D.C./ 2-1-@ la
copilul care trie.te =fr nici o soluie>. Aceast cate&orie repre#int 1-E15Y/ procentul cresc3n! semnificativ 4n ca#ul
copiilor maltratai sau 4n&riBii !e prini cu tratamente psi8iatrice ?AtKinson/ ".A./ AtKinson/ ".C./ $mit8/ H. H./ 0em/
D.C./ 2--1@.
Comportamentul printelui. 6lec3n! !e la aceea.i anali# a situaiei strine/ momentul !e revenire al printelui
conform lui A(onsE"ut8 .i Coco+vit#/ fc3n! referin la stu!iile lui ,ain .i 'esse vor+esc !espre un printe ce
alterea# starea !e con.tien a copilului care trece fie 4ntrEo stare =!e trans> fie 4n stri !isociative. Comportamentul
copilului este +ulversat !e ceea ce repre#int fi&ura sa !e ata.ament ce constituie fie o surs !e si&uran/ fie o surs !e
fric.
Comportamentul printelui ce are le&turi !e#or&ani#ate cu copilul su poate fi 4neles prin interme!iul
:nterviului !e Ata.ament al A!ultului ?:AA@/ ela+orat !e ctre ,. ,ain. In urma anali#ei !iscursului printelui !in
ca!rul :AA/ se poate conclu#iona c e1perienele !in istoria personal/ cele mai multe pro+lematice sau traumati#ante
nu au trecut printrEun proces !e ela+orare. ;raumele .i pier!erile printelui nu au fost re#olvate sau !oliul nu sEa
4nc8eiat sau nu a fost fcut/ iar acest aspect afectea# ata.amentul cu propriul copil .i consecutiv interferea# cu
!e#voltarea acestuia. Capacitatea !e amintire/ !e reflectare asupra situaiilor !e via pro+lematice E !ecesul unei
persoane importante/ variate tipuri !e a+u#/ traume/ etc. E este foarte sc#ut iar !iscursul printelui este 4ncrcat !e
aspecte contra!ictorii fla&rante ce 4ncalc 4nele&erea funcionalitii realitii 4n care ne &sim. Inele&em aceste
caracteristici ca re#ult3n! !intrEo contopire a fantasticului 4n realitatea ime!iat a in!ivi!ului/ stri afective puternice/
fruste/ fr nuanri/ !omin3n! .i pertur+3n! raionalul. D.C. 9allin vor+e.te !espre =lacune !e monitori#are a
raionalului> ce au fost o+servate 4n !iscursul printelui care coninea aspecte incompati+ile sau 4nclcau le&itile
universului.
Aceea.i cercettoare ,. ,ain anali#3n! :AA al printelui o+serv treceri !e la o manier !e pre#entare a
evenimentelor la o alt mo!alitate/ 4ntreruperi 4n !iscurs urmate !e uitarea i!eilor pre#entate/ trecerea !e la o
perspectiv narativ la alta/ etc. H1periena traumatic este consi!erat una !intre cau#ele !estructurrii !iscursul
a!ultului/ iar lipsa !oliului nu permite trecerea ctre o etap superioar/ cea a monitori#rii metaco&nitive. A.a!ar/ !ac
!oliul nu se 4nc8eie iar printele nu 4.i restructurea#/ reor&ani#ea# e1perienele trecute/ inclusiv e1perienele
le&turilor !e ata.ament/ !evine puin pro+a+il ca acesta s atin& o etap a monitori#rii metaco&nitive.
1.6. Atayament yi comunicare
Cu privire la comunicare .i raportul acesteia cu ata.amentul/ cele mai multe aspecte anali#ate au fost fcute !e
,. Ains)ort8 .i ,. ,ain 4n raport cu !iscursului printelui .i al copilului/ ca ulterior s fie anali#at !iscursul
a!olescentului ?0. 6ierre8um+ert/ 2--9@.
*egturile securi$ante sunt cele !e !orit a e1ista pentru a asi&ura +a#a afectiv pentru !e#voltarea optim a
copilului. 6lec3n! !e la situaia strin .i anali#3n! momentele !e separare ce activea# sistemul !e ata.ament se poate
anali#a specificul comunicrii 4n raport cu formele !e ata.ament. In le&turile securi#ate !e ata.ament copilul
semnalea# suprarea .i !isconfortul prin pl3ns/ &esturi sau c8emarea mamei. $emnalele copilului sunt clare .i +ine
!irecionate ctre fi&ura !e ata.ament/ ctre +a#a sa !e securitate. Copilul manifest cu claritate .i coeren nevoia .i
!orina/ cererea !e consolare !in partea printelui. $ensi+ilitatea matern sau a 4n&riBitorului face ca la semnalele sale
copilul s primeasc rspunsuri prompte .i a!ecvate. Acest aspect ne a!uce 4napoi ctre procesul comunicrii !intre cei
!oi la nivelul relaiei/ .i putem caracteri#a comunicarea ca fiin! coerent .i ec8ili+rat la nivelul solicitrilor copilului
.i rspunsurilor printelui. Hste o comunicare pe care D. 9allin ?2-1-/ pa&.39@ o caracteri#ea# ca fiin! =comunicare
a+or!atcola+orativ .i contin&ent>.
*egturile de ata)ament evitante se caracteri#ea# prin alte aspecte ce particulari#ea# comunicarea mamei .i a
copilului. $tarea !e nesi&uran/ lipsa !e 4nele&ere .i 4ncre!ere a!uce copilul 4n situaia !e a nuE.i putea e1prima
suprarea/ !isconfortul .i stresul 4n momentele !e separare iar la momentele !e reunire/ copilul evit sE.i e1prime
+ucuria/ nevoia !e a fi consolat/ susinut/ reconfortat. Aa r3n!ul lor .i mamele sunt mai puin sensi+ile/ evitante iar
rspunsurile lor/ 4n timp/ prin nea!ecvare/ lips !e reciprocitate au !us la lipsa !e 4ncre!ere .i comunicare. In acest tip
!e le&tur este =in8i+at orice form !e comunicare care ar propune o le&tur> ?9allin/ D.C./ 2-1-@. At3t la nivelul
comunicrii c3t .i la nivelul activitii/ lipse.te iniiativa. "eactivitatea crescut a printelui/ reaciile sale +ru.te .i
supra!imensionate pot !etermina fric la copil/ ceea ce e1plic evitarea contactului .i comunicrii. D. 9allin meniona
=in8i+area comunicrii nevoilor !e ata.ament a fost o meto! !e a!aptare * at3t pentru a evita s fie respin.i \pentru a
12
nu tri !e#am&irea respin&erii 4n mo! repetat]/ c3t .i pentru a evita furia care amenin s 4n!eprte#e mama atunci
c3n! nevoile copilului erau frustrate> ?9allin/ D.C./ 2-1-/ pa&.39@.
Acest tip !e le&tur afectea# procesele !e imitaie. Dificultatea copilului !e a se relaiona ec8ili+rat cu 4n&riBitorul su/
se va repercuta asupra manierei 4n care acesta 4.i orientea# atenia asupra a!ultului .i preia !e la acesta mo!elul 4n
comunicarea ver+al sau nonver+al. Consi!erm ca procesele !e imitaie sunt eseniale 4n !e#voltarea comunicrii
copilului.
*egturile de ata)ament ambivalente sunt caracteri#ate !e o comunicare ce implic mesaBe contra!ictorii.
,omentele !e separare .i revenire !eclan.ea# sistemul !e ata.ament la copil iar acesta transmite semnale ctre printe
ce implic o solicitare puternic !e confort .i calmare. Aceste mesaBe sunt transmise la nivel ver+al .i nonver+al. In
momentul revenirii mamei2 printelui copilul nu !iminuea# ritmul !e transmitere a semnalelor .i mesaBelor !e
solicitare a confortului/ ci continu ca .i c3n! acestea nuE.i atin& o+iectivul. Astfel/ putem caracteri#a comunicarea ca
fiin! re!un!ant/ purttoarea unui mesaB autentic !ar 4n acela.i timp nuE.i atin&e o+iectivul * acela !e a o+ine
apropierea !e mam .i c8iar !ac e1ist o pro1imitate fi#ic acest fapt nuEl va calma.
Copiii de$organi$ai@ de$orientai la nivelul comunicrii ca .i la nivelul comportamentului/ pre#int frecvente
+locaBe 4n comunicare/ +3l+3ieli/ aspecte contra!ictorii reflectate 4n lim+aB. 7ie folosesc un lim+aB a&resiv/ fie unul ce
reflect &riBa pe care o au fa !e printe/ prin acesta 4nele&3n!uEse o inversare a rolurilor ca urmare a nevoii copilului
!e a controla comportamentul printelui su 4n conte1tul pro1imitii fi#ice !intre ace.tia .i a ameninrii ilustrate !e
ctre printe. Copiii !e 6 ani/ la re4nt3lnirea cu printele !in situaia strin/ poart conversaii lipsite !e coeren
?conform lui ,ain .i cola+. 1985@.
H1ist o corelaie evi!eniat !e literatura !e specialitate ?D. 9allin/ C8. ^eana8/ 0. 6ierre8um+ert@ 4ntre
forma !e ata.ament evi!eniat 4n copilrie .i re#ultatele ulterioare !in copilrie/ a!olescen sau v3rsta a!ult t3nr.
Copiii securi#ai au mai mult 4ncre!ere/ sunt mai re#ilieni/ mai competeni social/ concentrai 4n Boc .i activitile !e
4nvare/ cu a+iliti +une !e comunicare.
,ain .i Cassi!(/ 1988 citai !e ,. "!an 4n 2--2/ evi!enia# !iferenele cu privire la !e#voltarea copiilor .i
performanelor acestora.
Copii cu atayament securizat Copii cu atayament insecurizat
2 ani. Copiii 4.i concentrea# atenia pe o !urat
mai 4n!elun&at/ sunt caracteri#ai ca fiin!
eficieni .i cooperani ?,atas/ Aren!/ $roufe/
1978@.
3 ani. Copiii se relaionea# +ine cu partenerii lor
!e v3rst ?Aa 7reniere .i $roufe/ C.A. Caco+son .i
9allie/ 1986/ citai !e $8a) .i Gon!ra/ 1993@.
3-5 ani. Copiii sunt activi .i curio.i/ activi .i cu
iniiative sociale ?9aters/ 9ippman/ $roufe/
1979/ citai !e "utter/ 1981@.
4-5 ani. Copiii sunt caracteri#ai ca fiin! curio.i .i
competeni ?Aren!/ Wove .i $roufe/ 1979@.
4-5 ani. Copiii sunt in!epen!eni iar aButorul este
solicitat !oar 4n situaii ce implic un &ra! mai
mare !e !ificultate ?Aren!/ Wove .i $roufe/ 1979@.
10 ani. Copiii au re#ultate .colare +une .i
competen social +un ?H&elan! .i 7a+er/ 198@.
2-3 ani. Copiii se Boac mai puin/ e1perimentea#
mai puin .i petrec mai puin 4n interaciunile
sociale ?,cWuruK/ 1993@.
3-5 ani. $unt caracteri#ai ca fiin! retra.i la
nivelul &rupului/ .i 4.i urmresc cu !ificultate
scopul ?9aters/ 9ippman/ $roufe/ 1979@.
4-5 ani. ,anifest nevoia !e contact/ apro+are .i
atenie ce afectea# relaiile .i performanele 4n
activitatea !e 4nvare ?$roufe/ 7o1/ 6ancaKe/
1983/ citai !e Wri++le/ 1993@.
5-8 ani. Au fost 4nre&istrate pro+leme !e
comportament. Aspectele evi!eniate au fost
le&ate !e stu!iul &rupurilor cu nivel economic
sc#ut ?HriKson/ $roufe/ H&elan!/ 1985F A(onsE
"ut8/ "epac8oli/ Alpem .i Connell/ 1991/ citai !e
7ona&(/ 1991@.
H1ist o le&tur evi!eniat !e ctre 6elle&rini et al./ 1985 citat !e Wus .i Gan :C#en!oorn/ le&at !e stimularea
#onei pro1imei !e#voltrii !e ctre mam 4n ca!rul relaiei cu propriul copil. Inele&em rolul mamei ca unul !intre
principalii factori ai =susinerii> #onei pro1imei !e#voltri .i facilit3n! !e#voltarea copilului. 6lec3n! !e la e1plicaiile
cu privire la teoria !e#voltrii a lui G3&otsKi/ 4nele&em perioa!ele antepre.colare .i pre.colare ca fiin! perioa!ele
=sen#itive> !e !e#voltare a lim+aBului oral. 6si8olo&ul rus evi!enia c funciile psi8ice nu se maturi#ea# 4n ritm e&al/
fiecare av3n! o perioa! [sen#itiv[ !e !e#voltare/ c3n! ritmul este ma1im iar celelalte funcii par sa se polari#e#e 4n
Burul su. Aa fel cum privim relaia cu printele/ putem privi relaia cu e!ucatorul copilului. H!ucatorul/ prin rolul su
profesional este un factor activ 4n stimularea !e#voltrii comunicrii copilului.
[A. G3&otsKi consi!era c 4n aprecierea !e moment .i a perspectivelor ce se 4ntrev!/ tre+uie avute 4n ve!ere/
concomitent/ !ou #one ale !e#voltrii oricrui copil investi&at E $ona actual a de$voltrii/ la nivelul creia copilul
poate aciona eficient/ cu fore proprii/ fr a avea nevoie !e aButorF .i o $ona proxim a de$voltrii E la nivelul creia el
poate aciona eficient numai !ac este aButat .i !iriBat/ a!ic !ac +eneficia# !e spriBin !in e1terior/ !in partea a!ultului/
!e re&ul a !asclului[ ?W8. "a!u/ 2---/ pa&. 5@.
Ae&turile !e ata.ament pe care copilul le are cu prinii si/ +unici/ e!ucatori constituie conte1tul 4n care se
formea# #ona actualei !e#voltri .i #ona pro1imei !e#voltri. $priBinul pe care 4n&riBitorul 4l a!uce copilului const 4n
13
susinerea .i crearea #onei !e pro1im !e#voltare precum .i 4n ceea ce prive.te susinerea trecerii !inspre #ona actualei
!e#voltri ctre #ona pro1imei !e#voltri/ susinerii re#olvrii.
:mitaia este o alt component important a !e#voltrii copilului/ fie c !iscutm !e preluarea unor &esturi/
e1presii ce reflect emoiile sau emisii ver+ale. Cu privire la !e+utul imitaiei/ se in!ic primele o+servaii reali#ate 4n
primele 36 !e ore !e la na.tere ?;iffan( 7iel!/ 1982@. An!re) ,elt#off ?1988/ 199-@ a cercetat a+ilitatea copilului !e a
imita. Hl consi!er c 4n ce prive.te imitaia/ acesta are o +a#a 4nnscut. A. ,elt#off in!ic apariia imitaiilor primele
e1presii emoionale la c3teva #ile !e via. Dup primele 72 !e ore copilul are rspunsuri prin imitaie precumD
proiectarea lim+ii 4n e1terior sau !esc8i!erea lar& a &urii ?$antrocK/ C.9./ 1992@.
:mitaia am3nat. Acela.i autor evi!enia# 4n stu!iile sale apariia la o v3rst mic a imitaiei am3nate/ cea
care apare !up ore/ c8iar .i #ile. %n stu!iu !in 1988/ evi!enia# cum un copil !e 9 luni poate imita aciuni ce au fost
reali#ate cu 2 !e ore 4nainte.
Consi!erm c imitaia/ ata.amentul/ sincronia/ re#iliena/ reciprocitatea/ sensi+ilitatea matern sunt elemente c8eie 4n
!e#voltarea copilului/ inclusiv 4n ceea ce prive.te !e#voltarea lim+aBului.
Capitolul 2. Factori perturbatori ai atayamentului
2.3.1. Perspectiva istoric
$ecolul JJ a fost secolul 4n care foarte muli cercettori sEau aplecat asupra pro+lematicii copilului.
<+servaii/ 4nre&istrri/ filme/ evaluri toate au !us la o +un 4nele&ere a !e#voltrii copilului !ar .i asupra multelor
pro+leme cu care copilul se confrunt .i a consecinelor acestora asupra !e#voltrii lor ulterioare.
". $pit# !e#volt !in anii _- lucrri cu privire la efectele asupra !e#voltrii copiilor instituionali#ai sau
spitali#ai pe parcursul unor perioa!e 4n!elun&ate. 6rin contri+uia sa ". $pit# a creat un curent !e opinie 4n lumea
.tiinific .i aportul su este .i ast#i valorificat.
Anii _5- .i _6- a!uc o !e#voltare a stu!iilor cu privire la afectivitatea copilului iar fi&uri importante 4.i a!uc
contri+uiaD C. 0o)l+(/ D. 9innicot/ '. 'arlo)/ ,. Ains)ort8/ etc.
Cercetrile 4n ceea ce prive.te cre.terea .i 4n&riBirea copiilor 4n conte1te !e via &rave/ e1treme .i a+u#ive au
continuat iar !ocumentarea acestor ca#uri/ !e e1emplu a copiilor crescui 4n afara societii * copiii primitivi =feral
c8il!ren>. In aceste ca#uri/ at3t evaluarea c3t .i !e#voltarea lor a!uce comunitatea .tiinific 4n situaia !e a privi cu
totul alte aspecte .i !intrEo alt perspectiv !e#voltarea in!ivi!ului !ar .i capacitatea lui e1traor!inar !e a!aptare. Dac
C8. ^eana8 se 4ntre+a 4n ca!rul stu!iului !erulat 4n instituiile !e 4n&riBire a copiilor !in 0ucure.ti !ac e1ist copii care
nu formea# le&turi !e ata.ament 4n copilria timpurie !ar este posi+il ulterior ca aceste le&turi s ia na.tereF putem
afirma cu si&uran c !e#voltarea acestor copii i#olai/ =feral c8il!ren>/ se reali#ea# 4n a+sena unor le&turi !e
ata.ament.
2.3.2. Clasificarea tulburrilor de atayament
A.a cum ne in!ic C8. ^eana8/ 4n 1996 Dia&nostic an! $tatistical ,anual of ,ental Disor!ers * D$, ::/ nu
inclu!e tul+urrile !e ata.ament/ e1plic !oar anumite particulariti ale comportamentului copilului precum rspunsuri
!e protest ale copilului la separarea !e mama sa * pl3ns/ pier!erea apetitului/ retra&ere social sever. Acela.i manual 4n
varianta sa 4m+untit D$, ::: a!uce menionarea tul+urrilor !e ata.ament/ 4n 198-. ;ul+urrile reactive !e
ata.ament sunt privite ca efectul e.ecului copilului !e a se !e#volta 4n primii 5 ani !e via. ,anualul D$, :::E" in!ic
!ou cate&orii ale tul+urrilor !e ata.amentD in8i+at .i !e#in8i+at.
;ul+urrile !e ata.ament sunt re&site 4n literatura !e specialitate su+ !enumirea tul+urare !e ata.ament
reactiv "AD. ;ermenul utili#at este folosit at3t 4n 9orl! 'ealt8 <r&ani#ationVs :nternational $tatistical Classification
of Diseases an! "elate! 'ealt8 6ro+lems ?:CDE1-@ c3t .i 4n D$, :G. In :CDE1- se folose.te termenul !e "AD pentru
tul+urarea !e ata.ament !e tip in8i+at/ iar DAD pentru tul+urarea !e ata.ament !e tip !e#in8i+at. ,anualul D$,
folose.te !oar termenul !e tul+urare !e ata.ament reactiv "AD pentru am+ele su+cate&orii.
6entru a sinteti#a vom !escrie 4n consi!erare cele !ou forme !e ata.amentD
A. %n tip !e tul+urare este inhibat/ comportamentul este in8i+at .i puin comunicativ/ am+ivalent sau retras
emoional. Copilul este nonresponsiv .i cu un &ra! mare !e evitare .i cu !ificulti 4n autore&laBul emoional. Conform
lui 6rior .i Wlaser ?2--6@/ ace.ti copii nu caut .i nici nu accept consolarea/ iar sistemul lor !e ata.ament pare
!e#activat atunci c3n! ar tre+ui s fie activat. 6rior .i Wlaser afirm c ata.amentul este 4nnscut .i c aceast 4n#estrare
nu se pier!e/ ci 4n conte1tul favora+il relaional/ a apariiei unui 4n&riBitor a!ecvat/ se va activa sistemul !e ata.ament
iar tul+urarea !e ata.ament in8i+at se va ameliora.
< preci#are important a celor !oi autori este aceea c 4n ceea ce prive.te copiii !e peste 5 ani/ ce au crescut 4n
instituii/ ace.tia formea# ata.amentul primar ?cel mai important ierar8ic pentru copil/ cel repre#entat !e principala
persoan careEl 4n&riBe.te@ cu 4n&riBitorii !in instituie/ le&tur ce poate fi clasificat ca fiin! !e tip A/ 0/ C sau D.
H1ist copii care nu au crescut 4n instituii !ar !atorit sc8im+rilor frecvente/ a rupturilor relaionale frecvente/
ne&liBenelor/ a+u#urilor/ traumelor .i ei vor pre#enta "AD ?"eactive Attac8ment Disor!er@. In con!iii favora+ile ace.ti
copii au nevoie !e o perioa! lun& !e timp pentru a investi o noua relaie cu 4ncre!ere.
1
0. Ata.amentul dezinhibat, nediferen(iat al copilului 4n relaia cu a!ulii. Copiii ce pre#int acest tip !e
tul+urare se a&a ?!in punct !e ve!ere fi#ic@ !e a!uli/ c8iar necunoscui/ 4.i manifest afeciunea ne!ifereniat 4ntre cei
cunoscui .i cei necunoscui/ sunt 8ipervi&ileni cu rspunsuri centrate asupra unuia sau mai multor a!uli.
Copiii !in aceast cate&orie au suferit a+an!on .i ne&liBen e1trem/ cu un vi! relaional mare. De aceea prin
acest comportament riscant/ copilul 4ncearc s =valorifice> fiecare situaie posi+il/ favora+il/ fiecare oportunitate
relaional.
Ace.ti copii sunt !ispu.i s urme#e a!ulii necunoscui fr a verifica .i a primi apro+area a!ulilor !e referin/ ceea ce
atra&e atenia asupra riscurilor le&ate !e autonomia 4n prevenia .i protecia !e situaii .i relaii riscante. Tu se manifest
selectivitate 4n interaciunea cu !iferite persoane 4n raport cu care 4.i caut +a#a !e securitate ?^eana8/ C8./ 1996@.
Ca#urile !e ;A ?tul+urri !e ata.ament@ tre+uie atent evaluate/ 4n conte1te variate ca s poat permite
i!entificarea unui !ia&nostic/ iar simptomele suficient !e severe pentru a susine aceast tul+urareD starea !e
insecuritate/ lipsa unei +a#e !e securitate sau lipsa unei persoane preferate * fi&uri !e ata.ament. Ce este important !e
4neles este c/ relaion3n! formele !e ata.ament AEevitant/ 0Esecuri#at/ CEam+ivalent/ DE!e#or&ani#at cu tul+urrile !e
ata.ament/ 4nele&em c !oar formele !e ata.ament insecuri#ate permit copilului s !e#volte ;A/ !ar formele
insecuri#ate !e ata.ament nu sunt sinonime cu ;A. Dia&nosticarea timpurie a ;A este important at3t 4n ce prive.te
starea !e securitate a copilului c3t .i traiectoriile !e#voltrii copilului/ cu riscuri pentru starea sa !e +ine/ !e ec8ili+ru.
:!entificarea timpurie a factorilor !e risc/ !ia&nosticul .i intervenia terapeutic sunt soluiile 4n a asi&ura
con!iiile !e#voltrii armonioase a unui copil.
H1ist o serie !e stu!ii care privesc !e#voltarea copilului care au fost !erulate !e Aie+erman .i 6o)l 199- .i
citate !e C8. ^eana8 .i care evi!enia# 3 aspecte ale pertur+rii +a#ei !e securitate a copiluluiD
1. Copiii manifest o lips n verificarea reperelor/ limitelor/ permisiunii cu un a!ult !e referin
atunci c3n! sistemul !e ata.ament a fost activat. Aciunile copiilor sunt caracteri#ate 4n aceste con!iii
ca fiin! nes+uite/ e1a&erate .i nepotrivite.
2. Inhibi(ia explorrii. Copiii nu manifest !orina !e a se 4n!eprta !e +a#a lor !e securitate/
e1plorarea este restr3ns iar cunoa.terea este afectat.
3. Competen(e precoce. Ace.ti copii sunt surprin#tor !e autonomi/ par s fi interiori#at o +a# !e
securitate/ par 4ncre#tori/ ofer la r3n!ul lor protecie c8iar .i prinilor.
7olosin! aceste stu!ii C8. ^eana8 .i A. Aie+erman ?1996/ pa&. 8@ propun o nou clasificare a tul+urrilor !e
ata.ament
Denumire tulburare Subcategorii
1. Neataat Aeata)at cu o nediscriminare social
Aeata)at cu retragere emoional
2.Tulburare de ataament Bulburare de ata)ament cu in%ibiie
Bulburare de ata)ament cu expunere la pericol
Bulburare de ata)ament cu inversare de rol =parentificarea
copilului>, copilul preia un rol de adult securi$ant
3. Ataamentul perturbat 'eacie de durere ca urmare a pierderii
1. In aceast cate&orie ata.amentul este a+sent. Descrie copii ce nu pre#int un ata.ament !ifereniat fa !e nici o
persoan. $unt !ou tipuriD
retra&erea emoional/
ne!ifereniere social.
2.5. Aspectele rela(ionale ale afectivit(ii yi tulburrile de rela(ie
Cine nu poi vedea dect cu sufletulD
ceea ce este esenial este invi$ibil pentru oc%i.
Antoine de ,aint&?xupEr7
6erspectiva actual anali#ea# .i !e#volt aceast tematic a afectivitii !in perspectiva relaional. Inele&em
afectivitatea ca e1presie intern a le&turilor !intre in!ivi#i. Hmoiile constituie su+stratul coninuturilor co&nitive/ a
motivaiei/ a aciunilor .i interaciunilor sociale. $timulii interni .i e1terni purttori !e informaii !eclan.ea# emoii 4n
acor! cu semnificaia acestora particular pentru su+iectul 4n cau#. =<rice e1perien pe care in!ivi!ul o are 4n
raporturile cu o+iectele/ cu ceilali semeni se 4nsoe.te !e o trire !e un anumit semn .i intensitate/ convertin!uEse 4ntrEo
e1perien afectiv/ ale crei coninuturi .i urme se 4nscriu 4n structura intern a personalitii su+ forma memoriei
afective.> ?Ger#a/ 7.H./ 2--/ pa&.116@ ,emoria afectiv/ e1perienele afective trecute vor constitui o +a# .i vor
susine interpretarea e1perienelor pre#ente .i viitoare.
15
In plan intern e1perienele emoionale particulare nu pot fi !escrise ca fiin! po#itive sau ne&ative ci
pre!ominant po#itive sau ne&ative 4n raport cu evenimentele/ aciunile sau alte persoane implicate 4n relaie. 7iecare
e1perien/ eveniment sau aciune uman are o structur in!ivi!ual pentru fiecare persoan. Aa nivel e1tern
e1perienele emoionale se rsfr3n& la nivelul relaiei/ la nivelul comunicrii .i sc8im+urilor !e mesaBe ce se pro!uc
4ntre cei aflai 4n relaie.
Ae&tura !e ata.ament implic o relaie particular/ special 4n care a!ultul constituie o +a# !e si&uran iar
copilul se apropie !e acesta pentru a cpta 4ncre!ere .i si&uran. $c8im+urile reali#ate 4ntre cei !oi sunt intense .i
necesare/ eseniale !e#voltrii .i e1istenei umane. A.a cum su+linia D. 0lum/ afeciunea constituie =8rana> 4ns.i.
C8iar !ac unul !intre partenerii relaiei !e ata.ament constituie +a#a !e securitate .i cellalt partener se spriBin .i
susine acces3n! aceast +a#/ fiecare !intre parteneri are la +a#a o nevoie !e or!in afectiv. Aa nivel e1tern le&tura !e
ata.ament implic sc8im+uri intense ver+ale/ co&nitive/ afective !ar .i aciuni prin care partenerii !etermin apropierea
fi#ic !up intervale !e separare !e lun& !urat sau scurt !urat. Cu c3t v3rsta copilului este mai mic/ cu at3t sca!e .i
!urata !e separare care va fi 4ntrerupt !e ctre solicitrile !e apropiere ale copilului !e a!ult.
Axa 2. Clasificarea tulburrilor de relaionare.
A1a 2 a!uce o scal 6arentsE:nfant Wlo+al Assessment $cale ?6:"EWA$@/ care permite evaluarea tul+urrii !e
relaie printeEcopil. 6entru sta+ilirea unei tul+urri a relaiei printeEcopil se iau 4n consi!era trei elementeD
Calitatea comportamentului 4n ca!rul interaciuniiD se refer la comportamentul mem+rilor !ia!ei/ !e e1emplu
rspunsuri sensi+ile ale printelui la solicitrile copilului.
;onalitatea afectiv a sc8im+urilor/ ce emoie !omin la nivelul relaiei.
;ipul !e implicare emoional a printeluiD este !e tip implicat/ tip !e#implicat sau cu ten!ine !e preluare a controlului
la nivelul relaiei.
,anualul !e formare a specialistului 4n copilria timpurie .i Clasificarea !ia&nostic a sntii mentale .i a
tul+urrilor !e !e#voltare ale copilriei timpurii DCD-E3" ne in!ic tipurile !e relaie in!icate !e A1a 2.
a. "elaia supraimplicat ?9-1@. $upraimplicarea se re&se.te la nivel fi#ic .i psi8olo&ic. 6rinii acionea# 4n !irecia
controlului e1cesiv al aciunilor copilului. $trile lor sunt !ominate !e an1ietate/ furie/ !epresie/ aspecte ce a!uc mult
for 4n relaia cu copilul/ cople.in!uEl/ ceea ce va !etermina la nivelul comportamentul copilului fie supunere/ fie
provocare.
+. "elaia su+implicat ?9-2@. :mplicarea printelui este restr3ns/ superficial/ lipsit !e autenticitate. 6rintele
!eco!ea# &reu semnalele copilului/ este puin sensi+il la aceste semnale .i strile copilului. $tarea copilului nu este
calmat !e printe sau acesta nu poate calma copilul. In manipulare .i 4n acor!area 4n&riBirilor prinii sunt !e#implicai
iar copilul pare s fie puin 4n&riBit fi#ic .i psi8ic. Copiii nu sunt stimulai suficient .i !rept urmare copilul pre#int
4nt3r#ieri psi8omotorii .i !e lim+aB.
c. "elaia an1ios2 tensionat ?9-3@. Aa nivelul relaiei este tensiune iar plcerea/ +ucuria/ reciprocitatea/ sincronia/ nu se
re&sesc 4ntrEo msur satisfctoare. Aa solicitrile copilului/ rspunsurile sunt supra!imensionate/ tensionate .i cu
note !ominant ne&ative .i nea!ecvate. 6rintele este foarte sensi+il la semnalele copilului/ acest aspect amplific3n!
rspunsurile sale ctre copil. Copilul la r3n!ul su manifest !ocilitate .i an1ietate.
!. "elaia iritat2 ostil ?9-@. "elaia printe copil este !ominat !e ostilitate .i mult tensiune/ !uritate .i lipsa
reciprocitii. In timp ce comportamentul printelui este !ur/ tensionat/ cu manipulri +ru.te. Copilul este temtor/
in8i+at/ retras/ evitant sau impulsiv .i a&resiv.
e. ;ul+urarea mi1t !e relaie ?9-5@. H1ist o fluctuaie 4n relaie/ !rept urmare caracteristicile nu confer acesteia o not
!ominant ce s asi&ure omo&enitatea. "elaia pen!ulea# 4ntre iritare/ ostilitate .i !istanare/ 4ntre supraE .i
su+implicare/ su+E .i supraprotecie.
Axa !. Ni"elul dez"oltrii emoionale funcionale.
A1a 5 pune 4n evi!en =a+ilitile lor !e autocontrol al strilor !e activare fi#iolo&ic .i al emoiilor> ?DCD
-E3"/ 2-1-/ pa&. 59@. Copiii pre#int o serie !e particulariti in!ivi!uale 4n &estionarea aspectelor sociale/ !ar
!ia&nosticul vi#ea# a+aterile semnificative !e la nivelul !e !e#voltare al copilului corespun#tor v3rstei 4n raport cu
a+ilitile in!icate !e Clasificarea Dia&nostic.
Aiteratura !e specialitate i!entific .ase a+iliti cu privire la funcionarea emoional .i social.
1. Aten(ie yi control.
A+ilitate ce poate fi evaluat 4ncep3n! cu intervalul -E3 luni. $imurile copilului fac copilul atent .i !etermin reacii !in
partea acestuia. A+ilitatea copilului !e a se autocontrola 4i permite acestuia !e a fi atent la stimuli interni sau e1terni .i a
o+serva fr a se instala o su+reactivitate sau o suprareactivitate. 7uncion3n! optim la acest nivel/ copilul poate susine
interaciuni !e mai lun& !urat .i continue ce vor a!uce +eneficii !e#voltrii sale.
2. Formarea rela(iilor sau a angajamentelor reciproce.
Aceast a+ilitate poate fi o+servat 4ncep3n! cu 3E6 luni. =Copilul !e#volt o relaie cu unul !intre cei care 4l 4n&riBesc
pentru a primi alinare/ si&uran .i plcere.> ?DCD-E3"/ 2-1-/ pa&. 61@. Copilul are o relaie +un/ protectiv iar me!iul
acesta permite copilului s !e#volte o palet !e emoii po#itive .i ne&ative.
3. Comunicare bilateral inten(ional.
16
Comunicarea este o+serva+il 4ntre .i 1- luni !e via. 6ornin! !e la &esturi simple/ comunicarea se !e#volt/ !evine
mult mai ela+orat pe !ura celui !eEal !oilea an !e via. <!at cu !e#voltarea vor+irii copilului/ apare !ialo&ul iar
comunicarea !evine +ilateral.
4. Gesturi complexe yi rezolvare de probleme.
Anali#a acestei componente 4ncepe cu v3rsta !e 1-E18 luni. Comunicarea copilului este !e#voltat &esturile simple se
transform 4n secvene !e &esturi/ iar sunete .i sila+e i#olate se conturea# 4n cuvinte .i structuri &ramaticale simple.
Aim+aBul .i &esturile sunt folosite pentru sc8im+urile !e mesaBe la nivel relaional !ar .i pentru re#olvarea !e pro+leme.
5. Utilizarea simbolurilor pentru a exprima gnduri yi emo(ii.
Anali#a acestei componente 4ncepe cu v3rsta !e 18E3- !e luni. Cocul sim+olic/ Bocul !e rol/ vor+irea sunt componentele
ce e1prim &3n!urile copilului/ !orinele/ emoiile sale. 6rin Bocul su copilul transpune realitatea e1perimentat !e el/
!ar .i ima&inea# sau e1perimentea# aspecte ce nu pot fi transpuse 4n realitatea fi#ic ime!iat a copilului. :nterveniile
.i mo!ificrile !e scenariu la nivelul Bocurilor se reali#ea# cu mare rapi!itate !ar 4n conformitate cu !orinele .i
&3n!urile/ ima&inile le&ate !e pove.tile au#ite sau filmele vi#ionate.
6. Conectarea logic a simbolurilor yi gndire abstract.
Anali#a acestei componente 4ncepe cu v3rsta !e 3-E8 !e luni. Copilul 4nlnuie.te o serie !e i!ei/ emoii sau sim+oluri
4n mo! coerent .i lo&ic. $ecvenele create se 4nlnuiesc .i pre#int continuitate 4n Bocuri/ povestiri sau conversaii.
Taraiunile copiilor sunt structurate iar evenimentele sau aciunile au consecine precise .i previ#i+ile.
Capitolul 3: Metodologia cercetrii
Demersul nostru prin aceast lucrare a fost !e a ne opri asupra unor aspecte !e natur relaional * le&tura !e
ata.ament .i influenele sale asupra !e#voltrii lim+aBului la copiii antepre.colari .i pre.colari. Tumeroase cercetri sEau
oprit asupra pro+lematicii copiilor instituionali#ai sau a copiilor cu !eficiene. $tu!iul pre#ent a evaluat pro+lematica
ata.amentului 4n conte1tul !e#voltrii normale a copilului. C8iar !ac 4n maBoritatea ca#urilor situaiile familiale ale
copiilor cuprin.i 4n lotul investi&at/ sEa 4nre&istrat o sta+ilitate familial/ cu un numr sc#ut !e familii monoparentale
!ar cu +une reele sociale/ !e suport. $ta+ilitatea social .i economic a familiei sunt importante iar acest lucru
!etermin o +a# !e si&uran pentru copil/ cu toate acestea e1ist un numr mare !e aspecte ce pot constitui factori
!eterminai pentru apariia tul+urrilor !e !e#voltare/ tul+urri ale lim+aBului .i ata.amentului !ar .i a tul+urrilor !e
comportament. In con!iiile normalitii pot aprea 4n !e#voltarea copilului o serie !e tul+urri a cror cunoa.tere/
4nele&ere .i con!iionare rm3ne esenial pentru !ia&nosticarea corect a pro+lematicii copilului .i intervenia
terapeutic a!ecvat. :nstituionali#area/ !eficiena mental/ !e au# sau !e ve!ere sunt aspecte cruciale 4n conturarea
tul+urrilor !e !e#voltare. A.a!ar aspectele evi!eniate 4n stu!iul actual !evin relevante at3t pentru !e#voltarea normal
c3t .i pentru copiii ce pre#int !eficiene sau sunt a+an!onai .i e1perimentea# instituionali#area.
$ecuritatea sau insecuritatea trite 4n le&tura !e ata.ament 4ntre copil .i printe sau 4ntre copil .i e!ucatorul
su constituie +a#a !e#voltrii sale. Din acest consi!erent am a+or!at pro+lematica +a#ei !e !e#voltare a copilului E
le&tura !e ata.ament/ .i pro+lematica lim+aBului ca o important component a !e#voltrii.
Con.tienti#area pro+lematicii sau a factorilor !e risc o consi!erm foarte important pentru cunoa.tere/ pentru
cercetare !ar esenial pentru !ia&nosticare .i intervenie. In ca!rul terapiei tul+urrilor !e lim+aB/ 4n special a celor !e
pronunie/ consi!erm important a evalua .i aspectele ce in !e pro+lematica ata.amentul/ a !e#voltrii afective .i a
strii !e securitate pe care le e1perimentea# copilul.
3.1. Obiectivele cercetrii
Demersul pre#ent !e cunoa.tere neEa apropiat !e nenumrate aspecte le&ate !e nivelul !e#voltrii lim+aBului/ a
tul+urrilor !e pronunie !ar .i a formelor !e ata.ament .i implicaiile acestora la nivelul strii !e securitate sau
insecuritate e1perimentate !e copii. 7iecare etap a acestui !emers neEa purtat ctre obiective care/ o!at atinse neEau
permis s 4naintm pe calea propus.
1. In primul r3n! neEam propus cunoa.terea nivelului !e !e#voltare a lim+aBului copilului antepre.colar .i pre.colar.
6ornin! !e la tul+urrile !e pronunie am !orit s evalum lim+aBul copilului.
2. In al !oilea r3n! neEam propus s !eterminm tipul .i &ravitatea !eficienei !e pronunie. Comportamentul copilului
este influenat !e ctre pre#ena unei !eficiene/ la nivelul relaiei cu ceilali copii sau a!uli.
3. Cunoa.terea formelor !e ata.ament .i a particularitilor ata.amentului 4n con!iiile conte1tului relaional .i afectiv
al copilului.
. Hvaluarea le&turilor !e ata.ament !intre copil .i e!ucatorul su/ 4n conte1tul e!ucaional al instituiei !e e!ucaie.
5. :mportana !ia&nosticrii formelor !e ata.ament .i a particularitilor comunicrii prin nivelul !e#voltrii lim+aBului
oral.
6. Confi&urarea unor instrumente !estinate evalurii le&turii !e ata.ament a copilului .i a comunicrii.
3.2. Ipotezele cercetrii:
:pote#e &enerale.
1. 6resupunem c me!iul familial raportat la cre.terea .i 4n&riBirea copilului creea# un conte1t favora+il al crerii .i
!e#voltrii ata.amentului/ a afectivitii .i lim+aBului/ fapt care contri+uie la !e#voltarea unor structuri psi8ice !e
performan 4n evoluia comportamentelor.
17
2. 6re#umm c 4n !e#voltarea &eneral psi8ofi#ic a copilului relaia !intre acesta .i a!ult !etermin nivelul .i calitatea
ata.amentului ce contri+uie ca liant al evoluiei sale.
:pote#e !e lucru.
1. Av3n! 4n ve!ere importana comunicrii .i a afectivitii 4n !e#voltarea psi8ic a copilului presupunem c tul+urrile
ver+ale .i afective influenea# ne&ativ formele !e ata.ament prin insecuri#are .i !e#or&ani#area acesteia.
2. Dat fiin! faptul c orice tul+urare a afectivitii .i lim+aBului are efecte ne&ative asupra relaionrii su+iectului cu cei
!in Bur/ am presupus c !iferenele !e acest &en influenea# calitatea ata.amentului .i se constituie ca fr3n 4n a!aptarea
social a in!ivi!ului.
Capitolul 4: Analiza yi interpretarea rezultatelor cercetrii
4. Prezentarea rezultatelor
Datele o+inute 4n urma proceselor !e evaluare au fost prelucrate statistic .i le vom pre#enta 4ntrEo manier
sintetic. "epre#entarea &rafic a re#ultatelor o consi!erm relevant pentru !emersurile pre#ente.
SCAL VERBAL
NOTA COMPOZIT QIV
ANTEPRECOLARI
inferior
?W1@
me!iuEsuperior
?W2@
83.2 11-.11
83.-- 1-9.--
.15 1-.25
9-.-- 136.--
76.-- 96.--
1.-- -.--
5.-Y 9.3Y
26.87
1.75
` a -/-5
m
1
E m
2
a -
m
1
E m
2
b -
1
33
35
.1
1-1.-2
?1.89 / 37.81@
c -.-5
,e!ia aritmetic
Diferena me!iilor
Coeficient variaie
6ra&ul !e 4ncre!ere fi1at E o
INDICATORI
STATISTICI
Tivel !e !e#voltare ver+al
Amplitu!inea
Coeficient variaie ?Y@
,e!iana
Diferena me!iilor
,rime efect ?Co8en@
Galoarea minim
,e!ia aritmetic
Wra!e !e li+ertate 4ntre &rupuri E df
1
F calculat
Wra!e !e li+ertate 4n &rupuri E df
2
Tumrul !e su+ieci
F critic ?valoarea !in ta+ele@
A+aterea stan!ar!
Galoarea ma1im
:ntervalul !e 4ncre!ere
6ra&ul !e 4ncre!ere !eterminat E P
ANOVA UNIFACTORIAL
:pote#a !e nul H
0
:pote#a cercetrii H
1
?m
i
a me!ia &r. i@
-
2-
-
6-
8-
1--
12-
W1 W2
-Y
2Y
Y
6Y
8Y
1-Y
W1 W2
-
5
1-
15
2-
25
3-
W2 E W1
18
1- 13- 12- 11- 1-- 9- 8-
18
16
1
12
1-
8
6

2
-
1- 13- 12- 11- 1-- 9- 8-
7
6
5

3
2
1
-
Inferior
7
r
e
c
v
e
n

a
Mediu-superior
,ean 83.2
$t Dev .16
T 17
:nferior
,ean 11-.1
$t Dev 1-.25
T 18
,e!iuEsuperior
SCALA VERBAL
NOT COMPOZIT QIV
Ant epre.colari E nivel !e !e#volt are ver+al
,e!iuEsuperior :nferior
1-
13-
12-
11-
1--
9-
8-
7-
SCALA VERBAL
NOT COMPOZIT QIV
Antepre.colari E nivel !e !e#voltare ver+al
83.2
11-.11
26.87
Diferena me!iilor notelor compo#ite d:G la antepre.colari/ pe scala ver+al/ este !e 26.87
uniti/ me!iile fiin! e&ale cu 11-.11 la &rupa cu nivel !e !e#voltare ver+al me!iuEsuperior ?W2@ .i
83.2 la &rupa cu nivel !e !e#voltare ver+al inferior ?W1@. Dispersia notelor compo#ite pre#int o
structur omo&en pentru am+ele &rupe. Aa verificarea ipote#ei statistice cu testul AT<GA
unifactorial a re#ultat c !iferena me!iilor este semnificativ statistic/ p c -.-5. Aimitele !e
4ncre!ere pentru !iferena me!iilor 4n procent !e 95Y sunt !ate !e intervalul ?1.89 / 37.81@.
Galoarea in!icelui Co8en ?-.71@ arat c !iferena !intre me!iile aritmetice corespun#toare celor
!ou &rupe este mare spre foarte mare. In conclu#ie/ me!ia &rupei W2 fiin! semnificativ mai mare
!ec3t cea a &rupei W1/ se respin&e ipote#a !e nul ?'
-
@ .i se accept ipote#a cercetrii ?'
1
@.
"epre#entarea &rafic pre#entat susine afirmaiile.
19
LIMBA1 OPIONAL
NOTA COMPOZIT NCL
ANTEPRECOLARI
inferior
?W1@
me!iuEsuperior
?W2@
9-.82 1-8.9
88.-- 11-.5-
1-.86 12.9-
118.-- 137.--
77.-- 71.--
1.-- 66.--
12.-Y 11.8Y
18.12
-.78
` a -/-5
m
1
E m
2
a -
m
1
E m
2
b -
1
33
35
.1
2-.-8
?5.-7 / 3-.82@
c -.-5
,e!ia aritmetic
Diferena me!iilor
Coeficient variaie
6ra&ul !e 4ncre!ere fi1at E o
INDICATORI
STATISTICI
Tivel !e !e#voltare ver+al
Amplitu!inea
Coeficient variaie ?Y@
,e!iana
Diferena me!iilor
,rime efect ?Co8en@
Galoarea minim
,e!ia aritmetic
Wra!e !e li+ertate 4ntre &rupuri E df
1
F calculat
Wra!e !e li+ertate intre &rupuri E df
2
Tumrul !e su+ieci
F critic ?valoarea !in ta+ele@
A+aterea stan!ar!
Galoarea ma1im
:ntervalul !e 4ncre!ere
6ra&ul !e 4ncre!ere !eterminat E P
ANOVA UNIFACTORIAL
:pote#a !e nul H
0
:pote#a cercetrii H
1
?m
i
a me!ia &r. i@
-
2-
-
6-
8-
1--
12-
W1 W2
-Y
5Y
1-Y
15Y
W1 W2
-
5
1-
15
2-
W2 E W1
1- 13- 12- 11- 1-- 9- 8- 7-
9
8
7
6
5

3
2
1
-
1- 13- 12- 11- 1-- 9- 8- 7-
7
6
5

3
2
1
-
Inferior
7
r
e
c
v
e
n

a
Mediu-superior
,ean 9-.82
$tDev 1-.86
T 17
:nferior
,ean 1-8.9
$tDev 12.9-
T 18
,e!iuEsuperior
LIMBA1 OPIONAL
NOT COMPOZIT NCL
Ant epre.colari E nivel !e !e#volt are ver+al
2-
SCAL VERBAL SUME STANDARD QIV
ANTEPRECOLARI
inferior
?W1@
me!iuEsuperior
?W2@
1.12 23.
1.-- 23.--
1.76 3.22
17.-- 32.--
11.-- 19.--
6.-- 13.--
12.5Y 13.7Y
9.32
1.83
` a -/-5
m
1
E m
2
a -
m
1
E m
2
b -
1
33
35
.1
11-.95
?6.72 / 11.63@
c -.-5
A+aterea stan!ar!
Galoarea ma1im
:ntervalul !e 4ncre!ere
6ra&ul !e 4ncre!ere !eterminat E P
ANOVA UNIFACTORIAL
:pote#a !e nul H
0
:pote#a cercetrii H
1
?m
i
a me!ia &r. i@
Wra!e !e li+ertate 4ntre &rupuri E df
1
F calculat
Wra!e !e li+ertate intre &rupuri E df
2
Tumrul !e su+ieci
F critic ?valoarea !in ta+ele@
,e!ia aritmetic
6ra&ul !e 4ncre!ere fi1at E o
INDICATORI
STATISTICI
Tivel !e !e#voltare ver+al
Amplitu!inea
Coeficient variaie ?Y@
,e!iana
Diferena me!iilor
,rime efect ?Co8en@
Galoarea minim
,e!ia aritmetic
Diferena me!iilor
Coeficient variaie
-
5
1-
15
2-
25
W1 W2
-Y
5Y
1-Y
15Y
W1 W2
-
2

6
8
1-
W2 E W1
3- 25 2- 15 1-
1-
8
6

2
-
3- 25 2- 15 1-
7
6
5

3
2
1
-
Inferior
7
r
e
c
v
e
n

a
Mediu-superior
,ean 1.12
$tDev 1.76
T 17
:nferior
,ean 23.
$tDev 3.222
T 18
,e!iuEsuperior
SCALA VERBAL
SUME STANDARD QIV
Ant epre.colari E nivel !e !e#volt are ver+al
21
LIMBA1 OPIONAL
SUME STANDARD NCL
ANTEPRECOLARI
inferior
?W1@
me!iuEsuperior
?W2@
16.88 22.9
16.-- 23.5-
3.69 .62
26.-- 33.--
12.-- 9.--
1.-- 2.--
21.9Y 2-.1Y
6.-6
-.7
` a -/-5
m
1
E m
2
a -
m
1
E m
2
b -
1
33
35
.1
18.26
?2.7- / 9.3-@
c -.-5
A+aterea stan!ar!
Galoarea ma1im
:ntervalul !e 4ncre!ere
6ra&ul !e 4ncre!ere !eterminat E P
ANOVA UNIFACTORIAL
:pote#a !e nul H
0
:pote#a cercetrii H
1
?m
i
a me!ia &r. i@
Wra!e !e li+ertate 4ntre &rupuri E df
1
F calculat
Wra!e !e li+ertate intre &rupuri E df
2
Tumrul !e su+ieci
F critic ?valoarea !in ta+ele@
,e!ia aritmetic
6ra&ul !e 4ncre!ere fi1at E o
INDICATORI
STATISTICI
Tivel !e !e#voltare ver+al
Amplitu!inea
Coeficient variaie ?Y@
,e!iana
Diferena me!iilor
,rime efect ?Co8en@
Galoarea minim
,e!ia aritmetic
Diferena me!iilor
Coeficient variaie
-
5
1-
15
2-
25
W1 W2
-Y
5Y
1-Y
15Y
2-Y
25Y
W1 W2
-
2

6
8
W2 E W1
3- 25 2- 15 1-
6
5

3
2
1
-
3- 25 2- 15 1-
9
8
7
6
5

3
2
1
-
Inferior
7
r
e
c
v
e
n

a
Mediu-superior
,ean 16.88
$tDev 3.689
T 17
:nferior
,ean 22.9
$tDev .621
T 18
,e!iuEsuperior
LIMBA1 OPIONAL
SUME STANDARD NCL
Ant epre.colari E nivel !e !e#volt are ver+al
22
SUBTEST 1
COM
ANTEPRECOLARI
inferior
?W1@
me!iuEsuperior
?W2@
8.88 13.56
9.-- 13.5-
1.93 3.17
11.-- 21.--
.-- 9.--
7.-- 12.--
21.8Y 23.Y
.68
-.91
` a -/-5
m
1
E m
2
a -
m
1
E m
2
b -
1
33
35
.1
27.37
?2.12 / 6.71@
c -.-5
A+aterea stan!ar!
Galoarea ma1im
:ntervalul !e 4ncre!ere
6ra&ul !e 4ncre!ere !eterminat E P
ANOVA UNIFACTORIAL
:pote#a !e nul H
0
:pote#a cercetrii H
1
?m
i
a me!ia &r. i@
Wra!e !e li+ertate 4ntre &rupuri E df
1
F calculat
Wra!e !e li+ertate intre &rupuri E df
2
Tumrul !e su+ieci
F critic ?valoarea !in ta+ele@
,e!ia aritmetic
6ra&ul !e 4ncre!ere fi1at E o
INDICATORI
STATISTICI
Tivel !e !e#voltare ver+al
Amplitu!inea
Coeficient variaie ?Y@
,e!iana
Diferena me!iilor
,rime efect ?Co8en@
Galoarea minim
,e!ia aritmetic
Diferena me!iilor
Coeficient variaie
-
5
1-
15
W1 W2
-Y
5Y
1-Y
15Y
2-Y
25Y
W1 W2
-
1
2
3

5
W2 E W1
2-.- 17.5 15.- 12.5 1-.- 7.5 5.-
12
1-
8
6

2
-
2-.- 17.5 15.- 12.5 1-.- 7.5 5.-
6
5

3
2
1
-
Inferior
7
r
e
c
v
e
n

a
Mediu-superior
,ean 8.882
$tDev 1.933
T 17
:nferior
,ean 13.56
$tDev 3.166
T 18
,e!iuEsuperior
SUBTEST 1
COM
Ant epre.colari E nivel !e !e#volt are ver+al
23
SUBTEST 3
INF
ANTEPRECOLARI
inferior
?W1@
me!iuEsuperior
?W2@
5.2 9.89
5.-- 1-.--
1.71 1.78
1-.-- 13.--
3.-- 6.--
7.-- 7.--
32.8Y 18.-Y
.65
1.37
` a -/-5
m
1
E m
2
a -
m
1
E m
2
b -
1
33
35
.1
61.96
?3.59 / 5.93@
c -.-5
A+aterea stan!ar!
Galoarea ma1im
:ntervalul !e 4ncre!ere
6ra&ul !e 4ncre!ere !eterminat E P
ANOVA UNIFACTORIAL
:pote#a !e nul H
0
:pote#a cercetrii H
1
?m
i
a me!ia &r. i@
Wra!e !e li+ertate 4ntre &rupuri E df
1
F calculat
Wra!e !e li+ertate intre &rupuri E df
2
Tumrul !e su+ieci
F critic ?valoarea !in ta+ele@
,e!ia aritmetic
6ra&ul !e 4ncre!ere fi1at E o
INDICATORI
STATISTICI
Tivel !e !e#voltare ver+al
Amplitu!inea
Coeficient variaie ?Y@
,e!iana
Diferena me!iilor
,rime efect ?Co8en@
Galoarea minim
,e!ia aritmetic
Diferena me!iilor
Coeficient variaie
-
2

6
8
1-
12
W1 W2
-Y
1-Y
2-Y
3-Y
-Y
W1 W2
-
1
2
3

5
W2 E W1
1 12 1- 8 6 2
9
8
7
6
5

3
2
1
-
1 12 1- 8 6 2
9
8
7
6
5

3
2
1
-
Inferior
7
r
e
c
v
e
n

a
Mediu-superior
,ean 5.235
$tDev 1.715
T 17
:nferior
,ean 9.889
$tDev 1.779
T 18
,e!iuEsuperior
SUBTEST 3
INF
Ant epre.colari E nivel !e !e#volt are ver+al
2
SUBTEST 5
DIM
ANTEPRECOLARI
inferior
?W1@
me!iuEsuperior
?W2@
16.9 22.9
16.-- 23.5-
3.67 .62
26.-- 33.--
12.-- 9.--
1.-- 2.--
21.6Y 2-.1Y
6.--
-.7
` a -/-5
m
1
E m
2
a -
m
1
E m
2
b -
1
33
35
.1
17.99
?2.66 / 9.22@
c -.-5
A+aterea stan!ar!
Galoarea ma1im
:ntervalul !e 4ncre!ere
6ra&ul !e 4ncre!ere !eterminat E P
ANOVA UNIFACTORIAL
:pote#a !e nul H
0
:pote#a cercetrii H
1
?m
i
a me!ia &r. i@
Wra!e !e li+ertate 4ntre &rupuri E df
1
F calculat
Wra!e !e li+ertate intre &rupuri E df
2
Tumrul !e su+ieci
F critic ?valoarea !in ta+ele@
,e!ia aritmetic
6ra&ul !e 4ncre!ere fi1at E o
INDICATORI
STATISTICI
Tivel !e !e#voltare ver+al
Amplitu!inea
Coeficient variaie ?Y@
,e!iana
Diferena me!iilor
,rime efect ?Co8en@
Galoarea minim
,e!ia aritmetic
Diferena me!iilor
Coeficient variaie
-
5
1-
15
2-
25
W1 W2
-Y
5Y
1-Y
15Y
2-Y
25Y
W1 W2
-
2

6
8
W2 E W1
3- 25 2- 15 1-
6
5

3
2
1
-
3- 25 2- 15 1-
9
8
7
6
5

3
2
1
-
Inferior
7
r
e
c
v
e
n

a
Mediu-superior
,ean 16.9
$tDev 3.665
T 17
:nferior
,ean 22.9
$tDev .621
T 18
,e!iuEsuperior
SUBTEST 5
DIM
Ant epre.colari E nivel !e !e#volt are ver+al
25
ANTEPRECOLARI
Tr.
crt
ATAAMENT
EDUCATOR
NIVEL DE DEZVOLTARE VERBAL
:nferior ,e!iuEsuperipr
7recven Y 7recven Y
1 AH 7 1.2Y 3 16.7Y
2 0H 3 17.6Y 1- 55.6Y
3 CH 5 29.Y 3 16.7Y
DH 2 11.8Y 2 11.1Y
TOTAL 17
100
18
100
Inferior Mediu-superior
DH
11.8Y
CH
29.Y
0H
17.6Y
AH
1.2Y
DH
11.1Y
CH
16.7Y
0H
55.6Y
AH
16.7Y
ANTEPRECOLARI
NIVEL DEDEZVOLTAREVERBAL
ATAAMENT EDUCATOR
PRECOLARI
Tr.
crt
ATAAMENT
EDUCATOR
NIVEL DE DEZVOLTARE VERBAL
Cu !islalie 7r !islalie
7recven Y 7recven Y
1 AH 12 3.39Y 7 21.9Y
2 0H 8 22.9Y 17 53.1Y
3 CH 8 22.9Y 6 18.8Y
DH 7 2-.-Y 2 6.3Y
TOTAL 35
100
32
100
26
Cu dislalie Fr dislalie
DH
2-.-Y
CH
22.9Y
0H
22.9Y
AH
3.3Y
DH
6.3Y
CH
18.8Y
0H
53.1Y
AH
21.9Y
PRECOLARI
NIVEL DEDEZVOLTAREVERBAL
ATAAMENT EDUCATOR
PRECOLARI
Tr.
crt
ATAAMENT
PRIMAR
NIVEL DE DEZVOLTARE VERBAL
Cu !islalie 7r !islalie
7recven Y 7recven Y
1 A7 13 37.1Y 5 15.6Y
2 07 5 1.3Y 19 59.Y
3 C7 7 2-.-Y 6 18.8Y
D7 1- 28.6Y 2 6.3Y
TOTAL 35
100
32
100
27
Cu dislalie Fr dislalie
DH
28.6Y
CH
2-.-Y
0H
1.3Y
AH
37.1Y
DH
6.3Y
CH
18.8Y
0H
59.Y
AH
15.6Y
PRECOLARI
NIVEL DEDEZVOLTAREVERBAL
ATAAMENT PRIMAR
ANTEPRECOLARI
Tr.
crt
GRAD DE
OMOGENITATE
NIVEL DE DEZVOLTARE VERBAL
:nferior ,e!iuEsuperipr
7recven Y 7recven Y
1 <mo&en 1 82.Y 12 66. 7Y
2 Teomo&en 3 17.6Y 6 33.3Y
TOTAL 17
100
18
100
Inferior Mediu-superior
Teomo&en
82.Y
<mo&en
17.6Y
Teomo&en
66.7Y
<mo&en
33.3Y
ANTEPRECOLARI
NIVEL DEDEZVOLTAREVERBAL
GRADUL DE OMOGENITATE
28
PRECOLARI
Tr.
crt
GRAD DE
OMOGENITATE
NIVEL DE DEZVOLTARE VERBAL
Cu !islalie 7r !islalie
7recven Y 7recven Y
1 <mo&en 21 6-.-Y 12 66.67Y
2 Teomo&en 1 -.-Y 6 33.33Y
TOTAL 35
100
18
100
Cu dislalie Fr dislalie
Teomo&en
6-.-Y
<mo&en
-.-Y
Teomo&en
3.Y
<mo&en
65.6Y
PRECOLARI
NIVEL DEDEZVOLTAREVERBAL
GRADUL DE OMOGENITATE
29