IMPLICAREA FARMACISTULUI ÎN

STRATEGIILE DE PREVENŢIE ŞI
PROMOVARE A SĂNĂTAŢII
• PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ESTE PROCESUL CARE OFERĂ
INDIVIDULUI ȘI COLECTIVITĂŢILOR POSIBILITATEA DE A-ȘI CREȘTE
CONTROLUL ASUPRA DETERMINANŢILOR SĂNĂTĂŢII ȘI, PRIN
ACEASTA, DE A-ȘI ÎMBUNĂTĂŢI STAREA DE SĂNĂTATE.

• TOTODATĂ, REPREZINTĂ UN CONCEPT UNIFICATOR PENTRU CEI

CE RECUNOSC NEVOIA FUNDAMENTALĂ DE SCHIMBARE ATÂT A
STILULUI DE VIAŢĂ, CÂT ȘI A CONDIŢIILOR DE TRAI
• PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII REPREZINTĂ O STRATEGIE DE
MEDIERE ÎNTRE INDIVID ȘI MEDIU, COMBINÂND ALEGEREA
PERSONALĂ CU RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ȘI AVÂND
DREPT SCOP ASIGURAREA ÎN VIITOR A UNEI MAI BUNE STĂRI
DE SĂNĂTATE (WHO-EURO, HEALTH PROMOTION GLOSSARY,
1989)
• ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII EVIDENŢIAZĂ CĂ
SĂNĂTATEA ESTE MULT PREA IMPORTANTĂ ȘI TREBUIE
SUPRAVEGHEATĂ DE PRACTICIENII DIN DOMENIUL
SĂNĂTĂŢII PUBLICE;
• EDUCAŢIA ȘI ELABORAREA DE POLITICI TREBUIE SĂ FIE
CENTRALE PENTRU DEZVOLTAREA SĂNĂTĂŢII LA NIVEL
INDIVIDUAL, COMUNITAR ȘI NAŢIONAL
• ACEST MODEL PREZINTĂ 3 SFERE DE ACTIVITATE
DISTINCTE, DAR CARE, ÎN ACELAȘI TIMP, SE
SUPRAPUN:
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE,
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII,
PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR.
DIFERITELE ZONE DIN FIGURA DE MAI SUS AU URMĂTOAREA
SEMNIFICAŢIE:
1. SERVICII PREVENTIVE, DE EX.: IMUNIZĂRI, LUAREA TENSIUNII
ARTERIALE, DETERMINAREA GLICEMIEI.
2. EDUCAŢIE ÎN MEDICINA PREVENTIVĂ, DE EX.: INFORMAŢII ŞI
SFATURI LEGATE DE PRACTICILE SEXUALE NEPROTEJATE.
3. PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PRIN METODE PREVENTIVE, DE EX.:
DEDURIZAREA APEI.
4. EDUCAŢIE PENTRU PROTEJAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
PRIN METODE PREVENTIVE, DE EX.: ECHIPAMENTUL
INDIVIDUAL DE PROTECŢIE.
5. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE POZITIVĂ, DE EX.:
PROMOVAREA SPORTULUI ÎN RÂNDUL DIFERITOR
CATEGORII DE VÂRSTĂ.
6. MESAJE POZITIVE PENTRU PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII,
DE EX.: POLITICA LEGATĂ DE FORTIFICAREA PRODUSELOR
DE PANIFICAŢIE CU ELEMENTE MINERALE (FIER, IOD ETC.).
7. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ORIENTATĂ PE
SĂNĂTATEA POZITIVĂ, DE EX.: INTERZICEREA PUBLICITĂŢII
DESPRE CONSUMUL DE ALCOOL.
• PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII FOLOSEŞTE DIFERITE ABORDĂRI CE
CONTRIBUIE LA ÎMBUNĂTĂŢIREA STĂRII DE SĂNĂTATE.
• ACESTEA INCLUD INFORMAREA ŞI EDUCAREA, DEZVOLTAREA
COMUNITĂŢII, ORGANIZAREA, PLEDOARIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI
LEGISLAŢIA.
• PRIN TOATE ACESTEA, PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ESTE
MULTISECTORIALĂ ŞI IMPLICĂ MAI MULTE DISCIPLINE, NU NUMAI
SECTORUL DE SĂNĂTATE, ÎN DEMERSURILE SALE
• PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII DEPINDE ÎN MOD SPECIAL DE
IMPLICAREA POPULAŢIEI.
• SĂNĂTATEA ESTE INFLUENŢATĂ DE MAI MULŢI FACTORI.
• UNII, PRECUM STILUL DE VIAŢĂ ŞI COMPORTAMENTUL, POT FI
CONTROLAŢI DE CĂTRE INDIVID, DAR ÎN GENERAL OAMENII
AU PUŢIN CONTROL ASUPRA UNOR PROBLEME PRECUM
VENITURILE, CONDIŢIILE DE LOCUIT, REŢELELE DE
TRANSPORT SAU CALITATEA AERULUI.
• PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII IA ÎN CONSIDERARE ŞI NEVOIA DE A
CREA MEDIUL FAVORABIL UNOR ALEGERI BENEFICE PENTRU
SĂNĂTATE.
• DE ASEMENEA, RECUNOAŞTE NEVOIA DE A FURNIZA INFORMAŢII
POTRIVITE ŞI LA TIMP, PENTRU A AJUTA OAMENII SĂ FACĂ
„ALEGERI SĂNĂTOASE”.
PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ARE LA BAZĂ ȘI PROMOVEAZĂ URMĂTOARELE VALORI:
 • FORMAREA UNUI STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS.
 • RESPECTUL FAŢĂ DE VIAŢA PERSONALĂ, SĂNĂTATEA PROPRIE ŞI A CELORLALŢI.
 • DOBÂNDIREA UNUI COMPORTAMENT RESPONSABIL REFERITOR LA SĂNĂTATE.
 • DEZVOLTAREA TOLERANŢEI ŞI SOLIDARITĂŢII FAŢĂ DE PERSOANELE AFLATE ÎN
DIFICULTATE.
 • MANIFESTAREA SPIRITULUI DE INIŢIATIVĂ ÎN SITUAŢII CRITICE CARE VIZEAZĂ
SĂNĂTATEA.
 • DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI ŞI RESPONSABILITĂŢII PENTRU SĂNĂTATE ŞI OCROTIREA
MEDIULUI
• DE-A LUNGUL ISTORIEI MODERNE,
FARMACISTUL S-A LUPTAT PENTRU A
ECHILIBRA ROLUL SĂU APARENT DUAL AL
PROFESIEI SALE, CEL MERCANTIL ȘI CEL AL
MISIUNII PROFESIONALE
• CONFORM ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII (OMS),
FARMACISTUL ESTE „O PERSOANĂ PREGĂTITĂ SĂ
FORMULEZE, SĂ ELIBEREZE ȘI SĂ FURNIZEZE INFORMAȚII
CLINICE CU PRIVIRE LA MEDICAMENTE PROFESIONIŞTILOR
DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII ŞI PACIENȚILOR“.
• UN FARMACIST ESTE UN MEMBRU AL ECHIPEI DE ÎNGRIJIRE A
SĂNĂTĂŢII ȘI JOACĂ UN ROL-CHEIE ÎN FURNIZAREA DE SERVICII
MEDICALE ŞI ÎNGRIJIRE FARMACEUTICĂ DE CALITATE PENTRU
PUBLICUL LARG.
• FARMACIŞTII SUNT EXPERȚI ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ȘI ÎŞI
FOLOSESC EXPERTIZA CLINICĂ, CONTROLUL CALITĂȚII ŞI
CUNOȘTINȚELE PRACTICE PENTRU A ASIGURA FURNIZAREA ȘI
UTILIZAREA ÎN SIGURANŢĂ A MEDICAMENTELOR CĂTRE PUBLICUL
LARG.
• FARMACIȘTII SUNT RESPONSABILI PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII
FARMACEUTICE A MEDICAMENTELOR FURNIZATE PACIENȚILOR
CONFORM REGLEMENTĂRILOR, PRECUM ȘI PENTRU EDUCAREA
FARMACEUTICĂ, INCLUSIV CONSILIEREA PACIENȚILOR.
PORTRETUL FARMACISTULUI DE 7 STELE
• MOTIVELE EXISTENŢEI FARMACISTULUI ÎN COMUNITATE SE
REFLECTĂ ÎN ROLURILE DIFERITE PE CARE LE ÎMBRACĂ
FARMACISTUL ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE, AŞA CUM LE VĂD FIP
(INTERNATIONAL PHARMACEUTICAL FEDERATION) ŞI OMS,
ACESTEA FIIND MULTIPLE.
• FARMACISTUL ESTE ÎN ACELAŞI TIMP PRESTATOR DE SERVICII DE
ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII, FACTOR DECIZIONAL, COMUNICATOR,
LIDER, MANAGER ŞI EDUCATOR.
1.PRESTATOR DE SERVICII – FARMACISTUL OFERĂ SERVICII DE
ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII. FIE CĂ ACESTE SERVICII SUNT CLINICE,
ANALITICE, TEHNOLOGICE SAU DE REGLEMENTARE FARMACISTUL
TREBUIE SĂ FIE CONFORTABIL ÎN INTERACȚIUNEA SA ATÂT LA NIVEL
INDIVIDUAL, CÂT ŞI PUBLIC.
• FARMACISTUL TREBUIE SĂ VADĂ PRACTICA SA INTEGRATĂ ÎN
SISTEMUL DE SĂNĂTATE. SERVICIILE SALE TREBUIE SĂ FIE DE
CEA MAI ÎNALTĂ CALITATE.
2. FACTOR DECIZIONAL – UTILIZAREA CORESPUNZĂTOARE, EFICACE
ȘI COST-EFICIENTĂ A RESURSELOR (DE EXEMPLU, A PERSONALULUI, A
MEDICAMENTELOR, A ECHIPAMENTELOR, A PROCEDURILOR ETC.) AR
TREBUI SĂ STEA LA BAZA MUNCII FARMACISTULUI.
• ATINGEREA ACESTUI SCOP PRESUPUNE ABILITATEA DE A EVALUA,
SINTETIZA ȘI DECIDE CU PRIVIRE LA CURSUL DE ACȚIUNE CEL MAI
ADECVAT.
3. COMUNICATOR – FARMACISTUL ESTE ÎNTR-O POZIȚIE IDEALĂ
ÎNTRE MEDIC ȘI PACIENT. CA ATARE, ESTE NECESAR SĂ FIE INFORMAT
ȘI ÎNCREZĂTOR ÎN TIMP CE INTERACȚIONEAZĂ CU PROFESIONIȘTII DIN
DOMENIUL SĂNĂTĂŢII ŞI CU PUBLICUL LARG.
• COMUNICAREA PRESUPUNE COMUNICARE VERBALĂ, NON-
VERBALĂ, ASCULTARE ȘI ABILITĂȚI DE SCRIERE.
4. LIDER – DACĂ FARMACISTUL SE GĂSEȘTE ÎN SITUAȚII DE ÎNGRIJIRE
MULTIDISCIPLINARĂ (ÎN CADRUL UNEI ECHIPE MEDICALE) SAU ÎN ZONE ÎN
CARE ALȚI FURNIZORI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SUNT DEFICITARI SAU
INEXISTENŢI, ACESTA ESTE OBLIGAT SĂ-ȘI ASUME O POZIȚIE DE LIDER ÎN
BUNĂSTAREA GENERALĂ A COMUNITĂȚII.
 LEADERSHIPUL PRESUPUNE COMPASIUNE ȘI EMPATIE, PRECUM ȘI
CAPACITATEA DE A LUA DECIZII, DE A COMUNICA ȘI GESTIONAREA
EFICIENTĂ A RESURSELOR.
5. MANAGER – FARMACISTUL TREBUIE SĂ GESTIONEZE ÎN MOD EFICIENT
RESURSELE (UMANE, FIZICE ȘI FISCALE) ȘI INFORMAȚIILE;
 TREBUIE, DE ASEMENEA, SĂ FIE CONFORTABIL ÎN GESTIONAREA ALTOR
PERSOANE. MAI MULT, TEHNOLOGIA INFORMATICĂ ŞI INFORMAȚIILE
AFERENTE VOR OFERI PROVOCĂRI FARMACISTULUI, CARE ÎȘI ASUMĂ O
RESPONSABILITATE MARE PENTRU SCHIMBUL DE INFORMAȚII CU PRIVIRE
LA MEDICAMENTE ȘI PRODUSE CONEXE.
6. ELEV PE VIAŢĂ – PENTRU A PRACTICA ŞI A DEZVOLTA O
CARIERĂ, UN FARMACIST TREBUIE SĂ ÎNVEŢE CONTINUU.
CONCEPTELE, PRINCIPIILE ȘI ANGAJAMENTUL FAȚĂ DE
ÎNVĂȚARE PE TOT PARCURSUL VIEȚII TREBUIE SĂ FIE
SPRIJINITE PE TOT PARCURSUL CARIEREI LUI.
FARMACIȘTII AR TREBUI SĂ ÎNVEȚE CUM SĂ ÎNVEȚE.
7. EDUCATOR – FARMACISTUL ARE RESPONSABILITATEA DE A AJUTA LA
EDUCAREA ȘI FORMAREA GENERAȚIILOR VIITOARE DE FARMACIȘTI.
 PARTICIPAREA ÎN CALITATE DE MENTOR PENTRU GENERAŢIILE VIITOARE
NU NUMAI CĂ ÎMPĂRTĂȘEȘTE CUNOȘTINȚELE ALTORA, DAR OFERĂ O
OPORTUNITATE PENTRU FARMACISTUL PRACTICIAN DE A DOBÂNDI NOI
CUNOȘTINȚE ȘI DE A-ŞI AJUSTA ŞI ÎMBUNĂTĂŢI ABILITĂȚILE EXISTENTE.
• „FARMACIA REUNESTE DEOPOTRIVA PROFESIA DE FARMACIST SI
CAPACITATEA DE A SERVI COMUNITATEA.
• FIECARE ASPECT AL ACESTEI PROFESII REUNESTE NIVELE DIFERITE
DE IMPLICARE SI DE PREGATIRE.
• DINCOLO DE PROFESIE, PONDEREA IMPLICATIILOR IN VIATA
COMUNITATII ESTE FOARTE MARE.”
• PACIENTUL SI SATISFACEREA LUI CONSTITUIE „MOTORUL INTREGULUI
MECANISM” PENTRU FARMACIST. ASADAR, PE LANGA ACTIVITATEA DE
„COMERT IN DETALIU (IDENTIFICAREA, STIMULAREA SI SATISFACEREA
CERERII), MANAGEMENT (FOLOSIREA RESURSELOR LIMITATE PENTRU
EFIENTICIZAREA ACTIVITATII IN SINE, PENTRU SUSTINEREA EFICIENTA A
CERINTELOR AFACERII, ANGAJATILOR SI CLIENTILOR)”
• FARMACIA IMPLICA ACTIVITATEA „PROFESIE IN SLUJBA
COMUNITATII (COMPETENTA, DEDICATIE, RESPONSABILITATE).”
• PROFESIA DE FARMACIST INTEGRATA IN GENERAL, IN PROFESIA
MEDICALA ESTE INZESTRATA CU ACELAȘI SCOP: LUPTA ÎMPOTRIVA
BOLII, A SUFERINȚEI.
• ÎNTRUCÂT OMUL ESTE O FIINȚĂ AXIOLOGICA, „MENȚINEREA SI
PĂSTRAREA SĂNĂTĂȚII UMANE, TREBUIE AȘEZATĂ PRINTRE
VALORILE CELE MAI DE PREȚ IN SISTEMUL DE VALORI AL
UMANITĂȚII”.
• MUNCA FARMACISTULUI SI A ȘTIINȚELOR FARMACEUTICE FAC PARTE
DIN ACEASTA ACTIVITATE.
• ȚINÂND CONT DE FAPTUL CA FENOMENUL PROCURĂRII, PĂSTRĂRII,
DISTRIBUIRII SI CONTROLULUI MEDICAMENTULUI NU SUNT IZOLATE, CI
DIN CONTRA APARȚIN SISTEMULUI MEDICO – SANITAR CARE
INTERACȚIONEAZĂ SI ESTE INFLUENȚAT DE ALTE SISTEME –
„CONSTITUIE O VERIGA A SISTEMULUI SOCIAL GLOBAL.”
•
• PREGĂTIREA DE SPECIALITATE II AJUTA PE FARMACIȘTI SA
ÎNȚELEAGĂ LA JUSTA EI VALOARE PROBLEMA MEDICAMENTULUI,
ATÂT DIN PUNCT DE VEDERE TERAPEUTIC CAT SI SOCIAL SI NU
IN ULTIMUL RÂND DISFUNCȚIONALITATEA CE POATE REZULTA PRIN
UTILIZAREA IN MOD INADECVAT A MEDICAMENTELOR,
GRAVITATEA EFECTELOR ADVERSE, ACUTE SI CRONICE ALE
ACESTORA.
• FARMACISTUL ESTE PUS IN SITUAȚIA DE A-SI DEFINI SI A-SI PRACTICA
MESERIA AVÂND CA PUNCT DE REPER PACIENTUL, IN SENS BIOPSIHOSOCIAL.
• PENTRU A ADUCE CONTRIBUȚII RELEVANTE LA REZULTATELE PACIENTULUI,
FARMACISTUL VA APLICA CUNOȘTINȚELE SI ABILITĂȚILE SALE IN VEDEREA
DEPISTĂRII PROBLEMELOR REALE SAU POSIBILE DIN PUNCT DE VEDERE
FARMACOTERAPEUTIC.
• IN CAZUL IN CARE FARMACISTUL SOLUȚIONEAZĂ ACESTE PROBLEME, SE
POATE DEDUCE CONCLUZIA CA A CONTRIBUIT LA REZULTATELE GENERALE
POZITIVE ALE PACIENTULUI.
• REDEFINIREA ROLULUI FARMACISTULUI SI A RESPONSABILITĂȚILOR
AXATE PE PACIENT – VOR AJUTA LA O MAI BUNA ÎNȚELEGERE A
ACTIVITĂȚILOR COGNITIVE ÎMBINATE CU REZOLVAREA DIN PUNCT
DE VEDERE FARMACOTERAPEUTIC A PROBLEMELOR.
• ÎNCĂ UN ASPECT DE CARE VOM TINE CONT ESTE „CADRUL
IDENTIFICĂRII, REZOLVĂRII, PREVENIRII PROBLEMELOR LEGATE DE
MEDICAMENT.”
• MEDICAMENTUL UȘUREAZĂ, PREVINE BOALA, PRELUNGEȘTE DURATA
VIEȚII, DAR POATE SA CUPRINDĂ, DE ASEMENEA, O SUBSTANȚĂ
RISCANTA.
• DISPERSIA SA SOLICITA GARANȚIA SI EXPERTIZA FARMACISTULUI,
SINGURUL GARANT PENTRU O BUNA ELIBERARE A MEDICAMENTULUI
• FARMACISTUL ÎȘI ANGAJEAZĂ PROPRIA RESPONSABILITATE
PENTRU FIECARE PRESCRIPȚIE MEDICALA, PE CARE TREBUIE SA O
CONTROLEZE.
• EL ESTE PROFESIONISTUL SĂNĂTĂȚII CONSTITUIND ULTIMA
VERIGA IN DRUMUL MEDICAMENTULUI, SFĂTUIND BOLNAVUL
ÎMPOTRIVA UTILIZĂRII DEFECTUOASE IN SPECIALITĂȚILE
PRESCRISE.
• ANSAMBLUL DE FARMACIȘTI REPARTIZAȚI PE TERITORIUL NAȚIONAL, ARE
UN ROL ESENȚIAL IN MATERIE DE SECURITATE SANITARA: EI SUNT O
VERITABILA PLACA DE LEGĂTURĂ INTRE POPULAȚIE SI AGENȚIILE DE
SĂNĂTATE.
• EI TRANSMIT INFORMAȚII PRECISE SI PREZINTA PRODUSELE RISCANTE
PENTRU PUBLIC.
• GARANȚIA CALITĂȚII SI SECURITĂȚII ADUSE DE FARMACIST ESTE UN
ADEVĂRAT FUNDAMENT DE MONOPOL PE CARE-L CONSIMTE IN
PREPARAREA SI ELIBERAREA MEDICAMENTULUI.
• FARMACISTUL TREBUIE SA CUNOASCĂ DEFINIȚIA, CARACTERISTICILE SI,
APROXIMATIV 3000 DE PRINCIPII ACTIVE A CULEGERII DE REȚETE FARMACEUTICE
ACTUALE, CU CELE 4500 DE SPECIALITĂȚI FARMACEUTICE SI 8500 DE PREZENTĂRI.
• EL TREBUIE, IN FIECARE AN, SA-SI REACTUALIZEZE CÂMPUL DE CUNOȘTINȚE, IN
FUNCȚIE DE NOILE SPECIALITĂȚI.
• CONFRUNTAT PERMANENT CU PROGRESUL ȘTIINȚIFIC SI EVOLUȚIA MESERIEI SALE,
FARMACISTUL TREBUIE SA DISPUNĂ DE O FORMARE CONTINUA SI EXEMPLARA, IN
SCOPUL DE A ASIGURA CALITATEA RIDICATA A ACTELOR FARMACEUTICE PE CARE
LE EFECTUEAZĂ.
• DATORITA FORMARII SALE INIȚIALE SI PERMANENTE, FARMACISTUL ESTE UN
ADEVĂRAT PROFESIONIST AL SĂNĂTĂȚII
• ESTE SINGURUL CADRU CU PREGĂTIRE SUPERIOARA IN DOMENIUL
ȘTIINȚELOR POZITIVE CARE CUNOAȘTE IN CEL MAI INALT GRAD
CONDIȚIILE DE PREPARARE SI CONSERVARE A MEDICAMENTELOR,
ESTE SINGURUL CADRU IN SARCINA CĂRUIA APASĂ ÎNTREAGA
RĂSPUNDERE IN STABILIREA NECESARULUI REAL DE
MEDICAMENTE PENTRU COLECTIVITATE SI IN ORGANIZAREA
ASISTENTEI CU MEDICAMENTE A POPULAȚIEI.
• S-A DEMONSTRAT IN ULTIMII ANI NECESITATEA SI ROLUL DIN CE IN CE MAI
ACCENTUAT PE CARE IL ÎNDEPLINEȘTE FARMACISTUL IN MAJORITATEA
ACTIVITĂȚILOR SANITARE:
• - IN INDUSTRIE, CALITATEA PRODUSELOR DIN PUNCT DE VEDERE FIZICO-CHIMIC
ESTE CERCETATA DOAR DE FARMACIȘTI;
• - ALĂTURI DE MEDICI, FARMACIȘTII PARTICIPA LA CERCETAREA BIOLOGICA SI
MICROBIOLOGICA;
• - ALĂTURI DE CHIMIȘTI, BIOLOGI, IA PARTE LA PROCESELE DE MODELARE SI INOVARE
A NOILOR PRODUSE SI IN ETAPELE DE OBȚINERE A MEDICAMENTELOR PLECÂND DE
LA SUBSTANȚA FARMACEUTICA;
• - FARMACISTUL DE OFICINA ESTE CEL CARE CUNOAȘTE CEL MAI BINE NEVOILE,
CERINȚELE PACIENȚILOR, ESTE LA CURENT CU CEREREA SI OFERTA DE PE PIAȚA
FARMACEUTICA PRECUM SI CU FIRMELE PRODUCĂTOARE SAU IMPORTATOARE DE
PRODUSE FARMACEUTICE.
• FARMACISTUL SE AFLA IN POZIȚIA IDEALA ATÂT PENTRU A SE
ASIGURA CA MEDICAMENTELE SUNT FOLOSITE IN MODUL CEL MAI
EFICIENT, CAT SI PENTRU A ÎNCURAJA UN AUTO-TRATAMENT CORECT.
• IN PLUS, ÎNTRUCÂT OAMENII AU ÎNCREDERE IN FARMACIȘTI CA FIIND
PROFESIONIȘTI DEDICAȚI SI ACCESIBILI IN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII,
ADESEA VIN LA EI CU O VARIETATE DE PROBLEME CARE NU SUNT
NEAPĂRAT LEGATE DE MEDICAȚIE.
• INTRE ACESTEA SE NUMĂRĂ PLANIFICAREA FAMILIALA, ABUZUL
DE ALCOOL, MEDICAMENTE SAU DROGURI, PROBLEME
PSIHOLOGICE.
• DEȘI UNELE DINTRE ACESTEA NECESITA APELAREA LA MEDIC,
FARMACISTUL TREBUIE SA ȘTIE CUM SA RĂSPUNDĂ UNOR ASEMENEA
SOLICITĂRI, IN MĂSURA COMPETENȚEI SALE.
• IMPORTANȚA FARMACISTULUI CA FACTOR DE SĂNĂTATE PUBLICA
CRESTE ATUNCI CÂND LUAM IN CONSIDERARE PE LÂNGĂ
EXECUTAREA PRESCRIPȚIILOR SI ELIBERAREA MEDICAMENTELOR
PE BAZA ACESTORA, IMPORTANTA CRESCÂNDA PE CARE O AU
MEDICAMENTELE CARE SE POT ELIBERA FĂRĂ PRESCRIPȚIE
MEDICALA (OTC), CARE FAC UN FARMACIST UN ADEVĂRAT
CONSILIER PENTRU SĂNĂTATEA PACIENTULUI, ACȚIONÂND IN
URMĂTOARELE DIRECȚII:
- INFORMAREA SI SFATUIREA PACIENTULUI PE BAZA
FORMATIEI SI INFORMARII CONTINUIE A FARMACISTULUI;
- EDUCAREA PUBLICULUI IN PRIVINTA PASTRARII SI
UTILIZARII CORECTE A MEDICAMENTELOR;
- INFORMAREA GENERALA A PUBLICULUI DESPRE ANUMITE
AFECTIUNI SI MODUL DE PREVENIRE SI TRATARE A ACESTORA;
- ABORDAREA IN PROFUNZIME A PARTICULARITATILOR
PACIENTILOR CONTRIBUIND LA CRESTEREA COMPLIANTEI SI IN
ACELASI TIMP A EFICIENTEI TRATAMENTULUI.
• FEDERATIA INTERNATIONALA FARMACEUTICA ( FIP ) A ELABORAT IN 1997
LA IERUSALIM O „DECLARAȚIE DE POLITICA GENERALA” RELATIVA LA
„AUTOGESTIUNEA ÎNGRIJIRILOR SI AUTOMEDICAȚIEI”.
• ACEST TEXT PUNE IN FATA ROLUL FARMACISTULUI, IMPORTANTA
FORMARII SALE CONTINUE SI PROPUNE STRÂNGEREA RELAȚIILOR
PROFESIONALE INTRE MEDICI SI FARMACIȘTI.
• AUTOGESTIUNEA ÎNGRIJIRILOR, PRIN CARE TREBUIE SA ÎNȚELEGEM
AUTOPRESCRIPTIA SI AUTOMEDICAȚIA, ESTE DE MULȚI ANI O REALITATE
DE CARE TREBUIE SA ȚINEM CONT IN SĂNĂTATEA PUBLICA.
• AUTOGESTIUNEA ÎNGRIJIRILOR CUPRINDE PREVENIREA IN SENSUL
LARG AL TERMENULUI: IGIENA ALIMENTARA, EXERCIȚIU FIZIC,
CONSUM MODERAT DE ALCOOL, EVICȚIUNEA TABAGISMULUI SI
UTILIZAREA PRODUSELOR DERIVATE DIN TABAC, PROASTA
UTILIZARE A MEDICAMENTELOR.
• IN CAZUL EȘECULUI MASURILOR PREVENTIVE, AUTOMEDICAȚIA,
CARE CONSTA IN TRATAMENTUL BOLNAVILOR CU MEDICAMENTE
ALESE DE EI ÎNSIȘI , ESTE ACCESIBILA FĂRĂ REȚETĂ SI TREBUIE
LUATA IN CONSIDERARE ÎNTR-O MANIERA RESPONSABILA
• MARELE BIOLOG FRANCEZ ROSTAND AFIRMA CA: ”EPOCA
NOASTRA NU ESTE NICI EPOCA ELECTRICITATII, NICI A
ATOMULUI SAU A ZBORURILOR COSMICE, CI EPOCA
FARMACIEI.”
• „OMUL A AJUNS UN SEMIZEU TEHNIC ÎNAINTE CA, DIN
PUNCT DE VEDERE MORAL, SĂ FI COBORÂT DE TOT DIN
COPAC.” — JEAN ROSTAND

• „UN OM NU ESTE BĂTRÂN ATÂTA TIMP CÂT CAUTĂ CEVA.”

— JEAN ROSTAND
Medication Vending Machine
Boston USA

OTC