STEPHEN HAWKING

Avand oportunitatea de a alege un reprezentant

al fizicii, acel cineva care m-a marcat intr-un mod
placut, care mi-a oferit nu doar un model in cariera de
viitor fizician, ci si un exemplu de viata, nu am ezitat
sa aleg conceperea unui scurt eseu despre maretul
Stephen Hawking, unul dintre cei mai brilianti fizicieni
teoreticieni dupa Albert Einstein.

Fiind coplesit de obstacole doboratoare pentru altii, insa peste care a reusit sa treaca
intr-o maniera fantastica, Hawking e un exemplu clar in care pasiunea nu poate fi doborata de
niciun fel de bariere, fie ele exterioare, in relatiile cu cei din jur, sau interioare, de natura
psihica sau medicala.

Nascut la data de 8 ianuarie 1942, cand se implineau fix 300 de ani de la moartea lui
Galileo Galilei, coincidenta care anticipa totusi calitatile intelectuale pe care acesta avea sa le
dovedeasca, Stephen Hawking a intampinat mari greutati in cariera de fizician, mai exact
greutati de natura medicala. La varsta de 21 de ani a fost diagnosticat cu o boala paralizanta,
numita scleroza laterala amiorfica, fiindu-i subliniat faptul ca sansele de trai sunt pe o durata
scurta de timp. Totusi, pentru Hawking a fost suficienta functionalitatea creierului, cel care l-a
propulsat in faima pe domeniul fizicii. Astfel, a trecut de barierele temporale pe care i le
impusesera medicii si a trait timp de mai bine de 50 de ani, imobilizat intr-un scaun cu rotile
comunicand prin intermediul unui computer si al unui sintetizator vocal.

Profesorul a fost intotdeauna un luptator, indemnand pe toti cei care au dizabilitati de

orice fel sa se concentreze asupra lucrurilor la care au acces si pe care le pot savarsi, uitand de
cele care nu mai reprezinta o varianta, pe care nu le mai pot face: "Sunt adesea întrebat: de câte
ori te gândeşti că suferi de SLA?", a scris acesta cândva. "Răspunsul este: nu prea des. Încerc să
duc o viaţă pe cât de normală posibil şi să nu mă gândesc la boala mea sau să regret lucrurile pe
care nu le-am putut face, care nu sunt prea multe", a mai scris acesta.

Fiind inzestrat cu o minte uluitoare, Hawking a avut ca scop in mare parte din munca sa
stiintifica, unificarea teoriei relativitatii si a celei cuantice, pentru a descrie formarea universului si
modul in care functioneaza acesta, fortele si principiile care il guverneaza: "Scopul meu este
simplu", a scris acesta. "Este înţelegerea completă a Universului, de ce este aşa cum este şi de ce
există".
Activitatea sa stiintifica a inceput de la o varsta frageda. Astfel, in anul 1966 – la
varsta de doar 24 de ani – a obtinut titlul de Doctor in Fizica la Trinity Hall din Cambridge,
unde si-a inceput activitatea didactica si stiintifica.
 Domeniile de cercetare pentru care fizicianul si-a ocupat cel mai mult din timpul sau
au fost cosmologia teoretica, relativitatea generala si mecanica cuantica.

In anii 1965-1970 s-a ocupat de studiul originii si evolutiei universului de la momentul

Big Bang - ului, realizand studii asupra legaturii dintre gaurile negre si termodinamica.
Studiile sale l-au determinat sa afirme ca aceste gauri negre au o durata limitata de existenta,
iar constituirea unor perechi de particule-antiparticule ar duce treptat la o „evaporare” a
acestora sub forma unor radiatii care ii poarta numele, radiatiile Hawking.

Mai tarziu, a revenit cu o teorie ce mai e cunoscuta si sub forma de paradoxul

informational al gaurilor negre, ce contrazice legile mecanicii cuantice si sustine ca radiatiile
se produc indiferent de procesele ce au loc in interiorul gaurilor negre. A afirmat, de
asemenea, in cadrul unei conferinte, faptul ca aceste gauri negre ar putea transmite informatii
deformate despre ceea ce au asimilat in interiorul lor.

Activitatea fizicianului a fost completata de scrierea unor carti extrem de populare,

care surprind cele mai noi teorii ale fizicii intr-un mod simplu, usor de inteles chiar si pentru
cei ce nu au studii in domeniu si vor doar sa-si creeze o cultura generala in fizica. Printre
acestea se numara A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă
istorie a timpului, 2004), Einstein's dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri), The
Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004) și A briefer history of
time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).

De asemenea, munca sa stiintifica a fost incununata de o serie de premii si distinctii

importante precum Fellow of the Royal Society din 1974, Companion of the Order of the
British Empire din 1982, Medalia de Aur din partea Royal Astronomical Society 1985,
Premiul J. E. Lilienfeld de la American Physical Society 1999, Medalia de aur Papa Pius al
XII-lea, decernată de Vatican în 1975, Membru al Academiei Pontificale de Științe din 1986,
Premiul Wolf pentru Fizică, împreună cu Roger Penrose, în 1988, Profesor de onoare al
Instituto de Astrofísica de Canarias, în 2016.

Din punctul meu de vedere, reusitele lui Stephen Hawking in fizica in ciuda faptului ca
a avut nenorocul unei boli care l-a mentinut toata viata paralizat si i-a luat chiar si sansele de a
comunica normal, ar trebui sa fie un imbold pentru toti cei care sunt pasionati de fizica si
doresc sa contribuie in vreun fel in acest domeniu vast. Intr-adevar, Hawking a avut o minte
sclipitoare, o inteligenta greu de egalat, iar reusita de a scrie o serie lunga de carti si tratate
stiintifice chiar si in conditiile sale de viata, l-a facut un adevarat invingator si exemplu pentru
oamenii din lumea intreaga.

In concluzie, prin activitatea sa stiintifica, Hawking a demonstrat ca imaginatia umana

nu are limite si, chiar daca nu a primit inca premiul Nobel pentru fizica, deoarece, asa cum
sustinea si jurnalistul Cristian Tudor Popescu: „Niciuna dintre teoriile lui nu are nicio
confirmare și sunt și șanse mici să aibă. Viața găurilor negre e de miliarde de ani. Sansele de a
trai explozia unei găuri negre, momentul în care radiația Hawking, pe care a descoperit-o
teoretic, își va face efectul”, sunt minimale, fizicianul a fost un foarte bun exemplu de lupta
pentru pasiune in ciuda conditiei medicale si a contribuit mult la dezvoltarea stiintei, care e in
continua expansiune, atat de vasta incat e foarte greu spre imposibil sa o cunoastem pe toata.

Inchei eseul printr-un citat pe care Hawking insusi l-a sustinut si care are in esenta sa o
insemnatate deosebita:
„So, remember to look up at the stars and not down at your feet. Try to make sense of
what you see and wonder about what makes the Universe exist. Be curious. And however
difficult life may seem, there is always something you can do and suceed at. It matters that
you don’t just give up.” (Hawking, 2010)

Student: Căpriță Roxana-Diana

Grupa: 102F
BIBLIOGRAFIE
Hawking, S. (2010, June). (D. Sawye, Interviu)

Obretin, A. (2018, March 14). Cultura-Media: Mediafax. Preluat pe February 1, 2019, de pe Mediafax:
https://www.mediafax.ro/cultura-media/stephen-hawking-istoria-unui-geniu-sa-fiu-al-naibii-daca-
voi-muri-inainte-sa-descopar-mai-multe-din-tainele-universului-mesajul-transmis-de-copiii-
celebrului-fizician-17063549

Stephen Hawking: Wikipedia. (2019, January 18). Preluat pe February 1, 2019, de pe Wikipedia:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Stephen_Hawking

Știri: Digi24. (2018, March 2018). Preluat pe February 1, 2019, de pe Digi24:

https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/ce-si-a-dorit-de-fapt-stephen-hawking-ca-
oamenii-sa-inteleaga-explicatia-lui-c-t-popescu-895983