Stephen Hawking – geniul care

l-a infruntat pe Dumnezeu

www.descopera.ro

Galerie foto (14)

Multi il considera cel mai mare om de stiinta de la Albert Einstein incoace, o figura demna
de a fi inclusa in galeria marilor savanti ai lumii, alaturi de Galilleo Galilei, Isaac Newton
sau Giordano Bruno.
Scepticii, in schimb, l-au catalogat nebun iar declaratiile sale, uneori socante, i-au atras mai nou
oprobiul bisericii. Cine este, insa, omul Stephen Hawking si care sunt ideile care l-au adus in
centrul atentiei oamenilor din toate colturile lumii vom incerca sa aflam, alaturi de voi, in cele ce
urmeaza...

Un copil fara abilitati deosebite

Stephen Hawking s-a nascut la Oxford, pe 8 ianuarie 1942, ca prim fiu al Dr. Frank Hawking,
un reputat biolog englez, si al Isobelei Hawking. Stephen si-a petrecut copilaria, alaturi de cele
doua surori mai mici, Philippa si Mary, si de fratele adoptat, Edward, la Londra, parintii sai
mutandu-se la Oxford doar pentru ca Isobel sa poata naste in siguranta - in anul 1942, Londra se
afla sub un puternic bombardament Luftwaffe.

Familia Hawking revine la Londra acolo unde Frank preia departamentul de parazitologie al
Institutului National de Cercetari Medicale. Opt mai tarziu, in anul 1950, parintii lui Stephen se
muta din nou, de data aceasta in St. Alban,
acolo unde viitorul fizician urmeaza, pentru trei ani, cursurile scolii de... fete din localitate.
Trebuie spus ca regulamentul institutiei respective le permitea baietilor cu varsta de pana la 10
ani sa studieze alaturi de micutele domnisoare.
Stephen Hawking urmeaza, apoi, cursurile Scolii St. Alban, acolo unde se dovedeste un elev
bun, dar nu unul exceptional. Aceasta este perioada in care Stephen il descopera pe ilustrul
matematician de originea armeana, Dikran Tahta, iar pasiunea sa pentru matematica avea
sa il calauzeasca de atunci pentru tot restul vietii. La sfaturile tatalui sau, tanarul student se
orienteaza catre cursurile Colegiului Universitar Oxford, aceeasi scoala pe care o urmase si
Frank Hawkins. Cum insa colegiul nu avea o catedra de matematica, Stephen este nevoit sa
urmeze o alta specializare, stiinte naturale, ocazie cu care aprofundeaza fizica.

Si totusi, cel considerat astazi un geniu al stiintelor exacte, Stephen Hawking, se dovedeste,
mai degraba, un elev mediocru, ceea ce impune o reexaminare orala de final, pentru ca el sa
poate absoli cursurile universitare. Abia atunci au inteles profesorii lui Hawking ca in fata lor, in
fata comisiei de examinare, se afla un student a carui inteligenta si perspectiva asupra
termodinamicii, relativitatii si a mecanicii cuantice era una cu mult superioara fata de
restul studentilor.
"Nu tinea multe carti si niciodata nu lua notite. Evident, mintea sa era diferita de cea a
contemporanilor sai. La examenul oral am inteles, alaturi de ceilalti profesori, ca stateam de
vorba cu o persoana mult mai inteligenta decat multi dintre noi", declara ulterior, pentru The
New York Times, profesorul de fizica al lui Stephen, Robert Berman.
Stephen descopera ca este atras puternic de astronomie, dar cum Colegiul Universitar Oxford se
dovedeste insuficient pentru setea sa de cunoastere, viitorul om de stiinta aplica si este admis la
Trinity Hall, Cambridge, acolo unde studiaza intens astronomia teoretica si cosmologia. De
aici si pana la viitorul sau in aceste stiinte nu a mai fost decat un pas.

Hawking - un geniu al controverselor

Stephen isi ia doctoratul in cosmologie la Cambridge, acolo unde, din plicitseala, devine si
carmaciul celebrei echipe de canotaj a acestei universitati, si castiga o bursa de cercetare la
Colegiul Caius in 1965. Acesta a fost, spune el, un punct de cotitura in viata lui. Se confrunta cu
un viitor sumbru, afectat tot mai grav de boala neuro-motorie de care aflase recent, insa bursa i-a
permis sa se casatoreasca si sa isi continue munca in domeniul cosmologiei.

In colaborare cu Roger Penrose si alti cercetatori, dezvolta noi tehnici de studiere a structurii
spatio-temporale la scara mare si le aplica la teoria Big Bang-ului si a gaurilor negre. In
1979 Stephen Hawking devine Profesor Lucasian de Matematica la Universitatea Cambridge, in
1982 primeste titlul de Comandor al Imperiului Britanic, iar in acelasi an, 1982, a devenit
Companion Onorific.

Hawking a continuat sa investigheze functionarea campurilor cuantice in jurul gaurilor negre,

descoperind spre surprinderea lui ca acestea nu erau in intregime negre, ci emiteau ceea ce a
devenit cunoscuta drept "radiatia Hawking", care indica o conexiune profunda intre gravitatie
si termodinamica. Stephen si echipa lui au dezvoltat abordarea euclidiana a gravitatiei cuantice,
pe care au aplicat-o apoi gaurilor negre si universului primordial. Toate acestea au condus la
ideea ca Universul este complet autonom si fara limite in spatiu si timp.
Hawking si-a atras, insa, si multe critici din partea oamenilor de stiinta. Felul sau nonconformist
de a fi si de a-si exprima opiniile determinand pe unii dintre contestatarii sai sa il catalogheze
drept un nebun. Una dintre teoriile care i-a atras antipatia unora dintre savantii lumii este, mai
degraba, o convingere a britanicului, el afirmand ca viata extraterestra exista, fara doar si
poate, in intinderea nesfarsita a universului.
"Gandirea mea matematica imi spune ca existenta extraterestrilor este cat se poate de
rationala. Adevarata incercare este aceea de a ne imagina cum arata acesti extraterestrii. Ei nu
numai ca exista cu siguranta pe alte planete dar pot exista, la fel de bine, pe stele sau, pur si
simplu, plutind prin Univers".

Stephen Hawking a tras, insa, un semnal de alarma incercand sa tempereze entuziasmul celor
care de abia asteapta o intalnire cu entitati din Univers. "Unele specii extraterestre sunt
inteligente si pot chiar sa ameninte Terra. Contacul cu astfel de civilizatii ar putea fi
devastator pentru umanitate. Daca extraterestrii ne vor vizita, este foarte posibil ca efectele
asupra noastra sa fie identice cu cele produse de Columb si oamenii sai in America, un
eveniment care nu a decurs deloc bine pentru nativii americani".
Si nu era decat inceputul unor afirmatii care au creat rumoare in absolut toate mediile stiintifice
ale lumii. Stephen Hawking s-a declarat convins de posibilitatea calatoriilor in timp,
sustinand ca acestea pot fi realizate intr-un viitor apropiat; de inevitabilitatea unei apocalipse si
de modul in care ea se va produce, sau de unica sansa de salvare a omenirii, prin colonizarea
unor alte planete.

Dar ceea ce l-a transformat intr-un inamic public pentru biserica crestina, in general, si pentru
milioane de credinciosi a fost afirmatia sa cu privire la originile Universului si ale omului,
implicit. Hawking a negat, practic, ideea de Dumnezeu, afirmand ca intregul Univers s-a
creat singur, sub influenta legilor fizicii. "Deoarece exista o lege asa cum este gravitatia,
Universul poate si se va crea singur din nimic. Creatia spontana este motivul pentru care exista
ceva in locul a nimic, motivul pentru care Universul si noi existam. Nu este necesara invocarea
lui Dumnezeu care, pe baza unui plan bine stabilit, a pus Universul in miscare. Intre stiinta si
religie, stiinta va castiga intotdeauna. De ce? Pentru ca functioneaza", declara Hawking in
lucrarea lui, The Grand Design. Cartea a generat un val de proteste, mai ales in Marea Britanie,
acolo unde pozitia bisericii a fost una extrem de vehementa la adresa lui Hawking.

Dar domnul Hawking este, mai presus de toate, un om de stiinta extrem de popular. In
ciuda bolii sale necrutatoare, Hawking este deja la al doilea mariaj, a aparut in mai multe
showuri de televiziune si chiar si-a jucat propriul rol in celebrele seriale The
Simpsons si Futurama.

Inca este implicat puternic in "fenomenul" LHC, fiind unul dintre oamenii care s-a aflat in
spatele ideii de a crea un accelerator de particule foarte performant care sa permita
intelegerea crearii Universului si a legilor sale fundamentale. Mai mult, el a aparut si in
celebrul serial Star Trek: The next generation sub forma unei holograme, in episodul "Descent".
Autor al mai multor carti de succes, cu contributii prolifice in toate zonele fizicii gravitationale,
dar in special in domeniul originilor si evolutiei Universului, Hawking nu a fost interesat
niciodata de nivelul IQ-ului sau, sau de obtinerea unui doctorat. "Care ar fi scopul obtinerii
unui doctorat daca oricum voi muri curand? Iar daca ma intrebati ce IQ am, raspunsul e simplu:
Nu am nici cea mai mica idee. Parerea mea este ca aceia care se intreaba despre nivelul IQ-ului
lor sunt niste fraieri".

Si totusi, in ciuda controverselor pe care le-a generat, Hawking este vazut de multi, in
continuare, ca omul cel mai inteligent de pe Pamant. Iar daca teoriile sale sunt valide sau daca
omul de stiinta Stephen Hawking s-a inselat, raspunsurile la aceste dileme nu vor putea fi gasite
decat in viitor, pentru ca, dincolo de toate, nimeni nu poate nega faptul ca Hawking este omul
care si-a depasit, cu mult, timpul.