Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Sociologia Elitelor

Student: Comanici Daria Cristiana

Anul III, Seria 3, Grupa 1, R.U.

Universitatea București, 2021

 Introducere

Tema cercetării mele este despre descoperirile, viața și impactul cercetărilor lui Stephen
Hawking asupra lumii științifice. Am ales această tema întrucât sunt pasionată de astronomie și
cosmologie încă de când eram mică, am citit în mare parte cărțile lui Stephen Hawking și mă
fascinează cercetările și descoperirile lui, cât și viață personală și evoluia cursului sau academic.
În această cercetare îmi doresc să mă centrez pe aportul științific adus de omul de știință asupra
lumii academice, studiile acestuia cât și o parte din rețeaua socială a lui Hawking, mai exact
oamenii de știință cu care a colaborat, dar și cei mai apropiați, prieteni și familia. Consider
această tema relevantă și de actualitate deoarece tehnologia se dezvoltă din ce în ce mai rapid și
în momentul de față ne aflăm într-o epoca de aur pentru cercetarea spațiului cosmic. Aparatura și
descoperirile făcute ne ajută astăzi mai mult că niciodată să înțelegem noțiuni avansate despre
cosmologie, originea Universului dar și modul în care acesta se va sfârși, dacă acest lucru este
posbil și cum. Ideea găurilor negre nu mai este o ficțiune, călătoriile intergalactice au devenit
idei de viitor, nu vise și existența multiversurilor stă la baza multor cercetări cosmologice în
desfășurare la ora actuală. Întrebările de cercetre pe care se centrează această lucrare sunt “Care
este impactul descoperirilor lui Stephen Hawking pentru lumea științifică?” și “Care sunt
persoanele din cercul lui Stephen Hawking care l-au ajutat cel mai mult în muncă sa?”.
Cercetarea mea este realizată prin tehnică studiului de caz, având în centru o elită fondată pe
performanță, omul de știință, fizicianul și autorul Stephen Hawking. Mă voi axa pe teoria rețelei
sociale pentru a află care au fost cele mai influențe persoane în viață cercetătorului englez. De
asemenea voi face analize amănunțite în legătură cu cercetările sale și felul cum această a
influențat ca și elită a lumii științifice.

Capitolul 1: Stephen Hawking-descoperiri si impact

Stephen Hawking, pe numele sau complet Stephen William Hawking, (născut la 8 ianuarie 1942,
Oxford, Oxfordshire, Anglia - decedat la 14 martie 2018, Cambridge, Cambridgeshire) a fost un
fizician englez, fondator al teorie exploziei găurilor negre, ce s-a bazat atât pe teoria relativității,
cât și pe mecanică cuantică.
Hawking a studiat fizică la University College în Oxford și la Trinity Hall în Cambridge.
Hawking a lucrat în primul rând în domeniul relativității generale și în special în fizică găurilor
negre.

Cel mai mare aport omenirii a fost faptul cā Hawking a fost primul care a explicat teoria
cosmologiei și originea universului.

Potrivit lui Hawking, universul ar fi putut începe că o singularitate.

Teoria dezvoltată de acesta este aceea că universul se supune teoriei generale a relativității și se
potrivește oricăruia dintre modelele de cosmologie fizică dezvoltate de Alexander Friedmann,
atunci trebuie să fi început că o singularitate.
Hawking a făcut ipoteza așa-numitei a două legi a dinamicii găurilor negre în 1970. Această lege
spune că orizontul evenimentului (the event horizon-the point of no return) al unei găuri negre nu
se poate micșora niciodată.
Hawking a inventat termenul de radiație a lui Hawking. Acest termen se referă la găurile negre
care emit radiații și pot continuă până când toată energia lor este epuizată și se evaporă.
Hawking a fost primul care a explicat teoria cosmologiei și originea universului.
În 1971 a sugerat formarea, în urma Big Bang-ului, a numeroase obiecte care conțin până la un
miliard de tone în masă, dar care ocupă doar spațiul unui proton. Aceste obiecte, numite găuri
negre miniaturale, sunt extrordinare prin faptul că masa și gravitația lor imensă necesită ca
acestea să fie conduse de legile relativității, în timp ce dimensiunea lor minusculă impune ca
legile mecanicii cuantice să li se aplice de asemenea. În conformitate cu previziunile teoriei
cuantice, Hawking a propus modul în care găurile negre emit particule subatomice până când își
epuizează energia și, în cele din urmă, explodează. Muncă lui Hawking a stimulat în mare
măsură eforturile de a delimita teoretic caracteristicile găurilor negre, obiecte despre care
anterior se credea că nu se poate cunoaște nimic concret. De asemenea, opera sa a fost
importantă deoarece a arătat relația acestor proprietăți cu legile termodinamicii clasice și cu ale
mecanicii cuantice.
În 1974, Hawking a rezolvat problema temperaturii găurii negre într-un mod uimitor. Prin
aplicarea teoriei câmpului cuantic pentru a îndoi spațiul-timp la formă geometrică a unei găuri
negre, Hawking a reușit să demonstreze că gaura neagră se comportă că un corp negru, iar
temperatura radiației termice emise corespunde entropiei găurii negre, iar entropia să este egală
cu un sfert din aria orizontului. Conceptul de bază al lui Hawking despre acest număr este simplu
și strălucitor.
Hawking a făcut ipoteza așa-numitei a două legi a dinamicii găurilor negre în 1970. Această lege
spune că orizontul de eveniment al unei găuri negre nu se poate micșora niciodată.

Descoperirea lui Hawking despre găurile negre care nu sunt de fapt găuri negre a surprins
fizicienii. Calculele sale au fost confirmate de o varietate de metode alternative, care arată că
radiația Hawking este o caracteristică omniprezentă în timp și spațiu, inclusiv spațiul și spațiul-
timp văzut cu ajutorul unui observator accelerat.

Cu toate acestea, se poate spune cu certitudine că radiația Hawking este singurul rezultat al
mecanicii cuantice și al gravitației, care a fost acceptat de toți fizicienii implicați în acest subiect.

Contribuțiile lui Hawking în domeniul fizicii i-au adus recunoaștere internațională și multe
onoruri excepționale. În 1974, Societatea Regală l-a ales unul dintre cei mai tineri asociat. A
devenit profesor de fizică gravitațională la Cambridge în 1977 și, în 1979, a fost numit la catedră
de matematică Lucasiană din Cambridge, funcție ocupată cândva de Isaac Newton. Hawking a
fost numit comandant al Ordinului Imperiului Britanic (CBE) în 1982 și însoțitor de onoare în
1989. De asemenea, a primit Medalia Copley de la Royal Society în 2006 și Medalia
prezidențială a libertății SUA în 2009. a acceptat o catedră de cercetare vizitativă la Perimeter
Institute for Theoretical Physics din Waterloo, Ontario, Canada.

În urmă recunoașterii sale academice, Hawking a plecat apoi la Cambridge ca profesor

universitar senior în fizică gravitațională.
În 1975, Hawking a primit premiul Eddington Medal pentru investigații de merit remarcabil în
astrofizică teoretică și, de asemenea, medalia de aur Pius XI.
În ciuda tuturor premiilor, această a decis să scrie o carte în 1982. A semnat un contract cu
editura americană, Bantam Books. Până în 1984, prima versiune a cărții sale, “O scurtă istorie a
timpului” a fost completă și, în cele din urmă, cartea a vândut 9 milioane de exemplare.
După succesul cărții sale, Hawking a fost apreciat ca „Maestrul Universului” și s-a bucurat atât
de recompense financiare, cât și de statut de celebritate.
Hawking a primit Medalia Franklin, iar în 1982 și în onoarea de Anul Nou, a fost numit
comandant al Ordinului Imperiului Britanic (CBE).

A apărut în multe emisiuni TV; discursurile sale au umplut Albert Hall din Londra și locuri
similare din Statele Unite și Japonia. A apărut în „Star Trek” și „The Simpsons” și a apărut în
multe documentare TV și reclame. A ținut prelegeri la Casă Albă lui Clinton. La scurt timp după
aceea, când președintele Obama i-a acordat Medalia Libertății, a fost o onoare foarte rară pentru
orice străin - desigur, acesta a fost doar unul dintre numeroasele premii pe care le-a câștigat de-a
lungul carierei sale.

În vara anului 2012, când a devenit emblemă la ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice
din Londra, acela a fost momentul când a avut cel mai mare public. Sute de oameni de știință
celebri din întreaga lume au venit să comemoreze și să celebreze descoperirile lui Stephen și să
petreacă o săptămână discutând cele mai noi teorii despre spațiu, timp și univers.

Publicațiile sale au inclus The Large Scale Structure of Space-Time (1973; coautor cu GFR
Ellis), Superspace and Supergravity (1981), The Very Early Universe (1983) și best-sellers A
Brief History of Time: From the Big Bang to Black Holes (1988), The Universe in a Nutshell
(2001), A Briefer History of Time (2005) și The Grand Design (2010; coautor cu Leonard
Mlodinow).
El a scris si foarte multe carti explicatie pentru copii, lasand astfel in urma scrieri valoroase
pentru viitoarea generatie de cercetatori.
 Grupul social si familia lui Stephen Hawking

Stephen Hawking a provenit dintr-o familie de părinți intelectali. Mama cercetătorului a fost
născută într-o familie de doctori în Glasgow, Scoția, această studiind Filosofie, Politică și
Economie la Facultate din Cambridge unde l-a întâlnit și pe tatăl lui Stephen care studia
medicină. Cercetătorul a mai avut 2 surori mai mici: Philippa și Mary și un frate adoptat,
Edward. Tatăl sau era cercetător la Institutul Național pentru Cercetare în Medicină.
Stephen a mers la școală în St. Albans, lângă Londra, apoi a mers la Universitatea Oxford. În
toate privințele, era un student ambitios, increzator, relaxat. Talentul său îi aduce o diplomă de
primă clasă în fizică și un bilet de intrare la o carieră de cercetare la Universitatea Cambridge.
Anii 1960 a fost o perioadă interesantă în astronomie și cosmologie. Acesta a fost deceniul când
au fost dovedite găurile negre și Big Bang-ul. La Cambridge, Stephen s-a alăturat unui grup de
cercetare dinamic. Acesta a fost condus de un mentor entuziast și de o inteligenta sclipitoare,
Dennis Sciama, care l-a îndemnat să se concentreze asupra noilor concepte matematice
dezvoltate la acea vreme de Roger Penrose de la Universitatea din Londra, care a fost inspirat de
teoria generală a relativității a lui Einstein.
Universitatea din Cambridge a reprezentat baza, spatiul de lansare a lui Stephen de-a lungul
carierei sale. Acesta a devenit o figură familiară într-un scaun cu roțile pe străzile orașului. Până
la sfârșitul anilor 1970, el fusese promovat la una dintre cele mai remarcabile și distinse funcții
din cadrul Departamentului de Matematică Lucas al universității, deținut odată de însuși Newton.
El a fost la conducere timp de 30 de ani în mod strălucit, dar a ajuns la vârsta de pensionare în
2009 și a servit ulterior că președinte al cercetărilor speciale.
În lucrarea sa în colaborare cu Penrose, Hawking a extins conceptul teoremei singularității care a
fost explorat pentru prima dată în disertația să de doctorat. Această include nu doar existența
singularităților, ci și teoria conform căreia universul ar fi putut începe ca singularitate. Lucrarea
lor comună a fost clasată pe locul al doilea în competiția Fundației Gravity Research din 1968.
La începutul anilor 1970, lucrările lui Hawking și Carter, Werner Israel și David C. Robinson
susțineau cu tărie teorema lui Wheeler. Despre natură masei, sarcinii și rotației. Teza sa „Black
Hole” a câștigat Premiul Gravity Research Foundation în ianuarie 1971.
Prof. Donovan, cel mai bun prieten a lui Stephen l-a cunoscut pe Prof. Hawking când perechea
se află împreună la Trinity Hall College în Cambridge. Din momentul în care acestia s-au
întâlnit, au fost nedespărțiți, ambii devenind cel mai bun prieten al celuilalt.
Robert, fiul prof. Hawking, poartă numele prof. Donovan. Prof Hawking a fost prima persoană
pe care Prof. Donovan a întâlnit-o când a ajuns la nouă să casă din Cambridge în timpul studiilor.
Avea să urmeze un doctorat în dinamică reacțiilor pentru profesorul Donovan în timp ce prof.
Hawking finaliza un doctorat în singularități spațio-temporale.

Stephen Hawking și-a cunoscut viitoarea soție, Jane în 1962. Aceștia au avut trei copii: Robert,
Lucy and Timothy. Din cauza condiției medicale a omului de știință, familia a fost ajutată de
multe asistente, îngrijitori, chiar studenți și medici. Aceste lucruri au creat unele tensiuni în
căsnicia celor doi care în final au divorțat, Stephen căsătorindu-se cu o îngrijitoare de a lui,
Elaine Mason. Căsnicia nu a durat foarte mult că în final să divorțeze și să se întoarcă la fosta
soție și la copii lor.
Stephen Hawking încă din timpul univeristatii a făcut parte din grupuri de studenți pasionați de
matematică, fizică, astronomie și cosmologie.
Hawking a publicat prima sa carte în 1973, intitulată The Large Scale Structure of Space and
Time, pe care a scris-o împreună cu profesorul sud-african de matematică și matematică aplicată,
George Ellis.

După multe cercetări prin teoria rețelei sociale am putut să determin care au fost cele mai
importante și influente persoane pentru Stephen Hawking, astfel am făcut rețeaua socială a
acestuia.
Cei mai apropiați de el au fost familia, soția și copii săi, care nu l-au părăsit nici când soția sa,
Jane a început să aibă sentimente pentru un alt om de știință. Aceștia împreună cu cea de-a două
soție au ocupat aceeași poziție structural echivalentă, fiind cei mai apropiați și având
caracteristică comună reprezentata de gradul de rudenie, familie.
Prietenii și colegii săi de universitate reprezintă un alt grup de noduri în retaua socială care se
aseamănă prin aceeași caracteristică, cu toții fiind cercetători, oameni de știință, fizicieni,
matematicieni și cosmologi. Persone cu care Stephen Hawking a colaborat de-a lungul carierei
sale, care l-au ajutat, l-au susținut atât emoțional cât și academic. Multe dintre operele lui
Stephen cât și cercetările sale au fost făcute în colaborare cu lumea științifică britanică și
americană.
Rețeaua socială a lui Stephen Hawking a fost incredibil de densă, omul de știință având legături
și cunoștințe în toate ariile. Persoanele aflate în cercul restrâns al acțiunii au rămas însă familia
pe o parte, dar și asistentele și medicii care îl supravegheau 24 de ore încontinuu.

Metodologia

Ca metodă de cercetare am ales studiul de caz.

C.Robson ne oferă o definiție a studiului de caz drept “o strategie de cercetare bine stabilită,
focalizată pe un caz concret (care este interpretat în amănunt, adică prezentând referiri detaliate
despre indivizi, grupuri, organizații vizate), cu luarea în considerare a tuturor particularităților
sale contextuale. Acesta necesită utilizarea mai multor metode complementare de culegere,
analiză, prelucrare și stocare a informațiilor relevante, atât cantitative cât și calitative”
Mi-am cules datele în mod empiric din cărți scrise de personalitatea aleasă, interviuri ale
persoanelor apropiate, articole de specialitate, filme, documentare, înregistrări de la cursurile
Domnului Profesor Hawking.
Lucrarea de față a fost scrisă prin studiu de caz individual, accentul a fost pus pe o singură
personalitate, pe viață acesteia contribuțiile ei pentru omenire.
Am întâmpinat unele dificultăți în cercetarea prietenilor și persoanelor apropiate cercetătorului
britanic, acesta fiind foarte discret și privat de-a lungul vieții sale. Sinteza informațiilor găsite a
putut fi posibilă după urmărirea îndelungată a mai multor interviuri și documentare, care de cele
mai multe ori se axau pe operele sau viață altor cercetători cu care acesta a colaborat.
O parte semnificativă din conținutul articolelor și interviurilor găsite au fost atent analizate
pentru a scoate doar informația relevanță și utilă.

Concluzii

În concluzie studiul de față reflectă o personalitate cu adevărat importantă și de renume.

Complexitatea individului și a descoperirilor lui Stephen Hawking este greu de sintetizat într-o
singură cercetare. Lucrarea de față însă scoată la suprafață unele dintre cele mai importante
astecte și consider că este un punct interesant și incitant de plecare spre o lectură și o informare
mai amănunțită în legătură cu această arie a științei.
Au fost observate relațiile profesorului Hawking, dar în primul rând descoperirile sale care lasă o
urmă mare spre un viitor strălucit în explorarea spațiului cosmic. Consider un domeniu pe cât pe
frumos, pe atât de greu, frustrant dar și satisfăcător studiul lumilor ce ne aștepta să le
descoperim. Această lucrare reprezintă de asemenea un omagiu adus cosmologului teoretician
Stephen Hawking el fiind și motivul pentru care astronomia a ajuns pasiunea mea. Cartiile sale
mi-au deschis orizonturile spre o lume nouă .

Bibliografie:

• Cosma, S.,   Elaborarea planului de cercetare ,[ Online], Disponibil pe

https://ro.scribd.com/document/36493712/Tipuri-de-cercetari
• Chelcea, S. (2001). Tehnici de cercetare sociologica, Bucureşti.
• Chelcea Septimiu,Un secol de psihosociologie, Bucureşti, Editura INI, 1999
• Hawking, Stephen, 1942-2018. A Brief History of Time. New York :Bantam Books, 1998.
• The Science of Second-Guessing (New York Times Magazine Interview, December 12, 2004)

• https://www.youtube.com/watch?v=u0eJRXOOikg
• https://www.youtube.com/watch?v=TdjAJeUy0zM

• https://www.youtube.com/watch?v=T8y5EXFMD4s
• https://www.youtube.com/watch?v=dpma-J68Etc
• https://www.youtube.com/watch?v=VYxjumUhji0
• https://www.youtube.com/watch?v=wHAxkAONnMw
• https://www.youtube.com/watch?v=RrV_KBsiUTs
• https://www.youtube.com/watch?v=ZksG3rcnBno
• https://www.youtube.com/watch?v=sdsXqO2deyE
• https://www.youtube.com/watch?v=pzSfIAbPp6U
• https://www.youtube.com/watch?v=K-EILOynCbA
 Table 2

Grupa 2 Numarul de Numarul de idei Satisfacerea cu Satisfacerea cu Durata

interventii originale decizia luata modul in care s-a
desfasurat procesul

Andrei 5 4 4 3

Carla 2 1 3 4

Fabian 6 3 5 3

Lorin 7 4 4 4

Total 20 12 4 3.5 Total: 28

Table 1-1

Grupa 1 Numarul de Numarul de idei Satisfacerea cu Satisfacere cu Durata

interventii originale decizia luata modul in care s-a
desfasurat procesul

Darius 4 2 5 5

Sebi 5 1 3 5

Costi 3 3 5 4

Ana 4 2 5 4

Media 4 2 4,5 4,5 Total: 20