2013 - Anul omagial al Sfin ilor Împ ra i Constantin i Elena

PAROHIA BELLU PIEPTANARI

Biserica Sfanta Ecaterina Strada Ostrovului Nr. 11 Sector 5

Anul I nr. 13 22 decembrie 2013

Ev. Matei I, 1-25
Genealogia Mântuitorului

Si ne descrie Evanghelia de astazi legatura Fiului lui

Dumnezeu devenit om, cu intreg neamul Lui, cu cele doua
genealogii.Poate va intrebati de ce incepe de la Avraam.
Avraam este parintele neamului evreiesc, iar intr-un anume
fel si parinte al celor trei religii monoteiste.

Sarbatoarea e un act suprem, dumnezeiesc: S-a intrupat Fiul lui Dumnezeu de la Duhul Sfant si din Fecioara. Daca ne-
am gandi noi nitel, adanc! Vedeti, Evanghelia dupa Luca il numeste pe Adam fiul lui Dumnezeu, in ultima instanta.
Atunci, obarsia noastra este in Dumnezeu, va spuneam adineaori. Ori, cum a fost zamislit Adam insusi? In zidirea lui
Adam e ceva din taina intruparii Fiului lui Dumnezeu, caci Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat de la Duhul Sfant si din
Fecioara Maria. Adam, si el de la Duhul Sfant, ca a primit suflare de viata, nu? Luand Dumnezeu tarana din pamant l-a
plamadit pe Adam si a suflat in el suflare de viata, harul Duhului Sfant. Din pamant, dar ce fel de pamant?
Dumnezeiestii Parinti numesc pamantul, fecioara curata, caci nu fusese inca intinat de pacatul uciderii, de sangele varsat
de Cain din Abel. Era pamantul fecioara curata, neblestemat, deci. Adam, intr-un anumit fel, avea si el din taina
Intruparii faptul acesta: pamantul-fecioara, neintinat, neblestemat, si suflare de viata de la Duhul Sfant. Trebuie spus ca
de la Adam pana la Avraam lumea privea spre vechiul paradis pierdut, dar de la Avraam se deschide o noua viziune in
istorie: catre paradisul viitor, catre Hristos. Toti cei din Vechiul Testament, prin credinta au strabatut suferinte, necazuri,
robiri, privind spre Hristos, spre intruparea Lui. Toti profetii, si cei mai putin insemnati, aveau o tendinta spre inainte,
viziune care era numai a omului in taina viziunii revelatiei dumnezeiesti. Si au trait taina serbarii. Acum noi traim taina
intruparii, inradacinati in ea din momentul botezului si al mirungerii. Prin Evanghelie avem neincetat ochii catre Hristos,
desavarsitorul credintei noastre, plinitorul credintei noastre, cum spunea acelasi Pavel. Simtim noi ca a inviat sufletul
nostru, ca s-a risipit indoiala, necredinta, deznadejdea, ca il simtim pe Hristos viu? La fiecare sarbatoare noi sa simtim
taina sarbatorii; sa simtim ca rodim, crestem in ea dupa chipul lui Hristos. Altfel ne uscam. Ganditi-va: Au mai fost
profeti de la Hristos pana astazi, care sa vesteasca intruparea, venirea lui Dumnezeu? N-au mai fost.

Parintele Constantin Galeriu: Predica la Duminica dinaintea Nasterii Domnului