Sunteți pe pagina 1din 9

Iorgu Ivan- o viata traita in disciplina canonica

Pr. Mihalcea Florian

Este imposibil ca rasfoind cursuri, manuale, studii de drept canonic, reviste si


periodice bisericesti sa nu intalnim numele prof. Dr. Iorgu Ivan printre cei mai
importanti teoreticieni ai dreptului bisericesc din teologia romaneasca. Am facut acest
lucru aducand un prinos de recunostiinta marelui profesor al plaiurilor romanatene.
Nascut in comuna Gostavatu, la 9 noiembrie 1899, din vrednicii si modestii sai
parinti Dumitru si Visa Ivan (agricultori), de la care va deprinde primordiale
coordonate crestine ca dragostea, respectul, onestitatea fata de oameni, valori ce-i vor
coordona intreaga viata si activitate.
Educatia si-o incepe in comuna natala unde urmeaza scoala primara (19071912) apoi, prin concurs, devine elev bursier al Seminarului Teologic Sfantul Nicolae
din Ramnicu Valcea unde, sub indrumarea unor prestigiosi profesori, exceleaza ca
unul dintre cei mai buni elevi. Aici se evidentiaza prin moralitate si comportament,
calitati ce-i vor dezvalui latura profund religioasa care-i vor pregati calea pentru un
viitor stralucit in domeniul dreptului canonic bisericesc. Cu o intrerupere de un an
din pricina Primului Razboi Mondial absolva cursurile seminarului valcean in luna
iunie 1921, ca sef de promotie, in acelasi an se inscrie ca student al facultatii de
teologie din Bucuresti, cursuri ce le termina in 1925. Acelasi an 1925 i va aduce
tanarului Iorgu Iovan si diploma de bacalaureat in urma examenului de
adminsabilitate pe care il sustine la Liceul Ionita Asan, din Caracal.
Teza de licenta, ,,Crestinismul si politica1, o sustine in 1927 la Bucuresti,
obtinand calificativul maxim. Imediat i se acorda de catre statul roman o bursa de
studii la Institutul Romano-Catolic din Paris pentru specializare- Drept bisericesc.
Timp de trei ani 1927-1930 urmeaza cursurile acestui institut ende-l va avea ca
mentor si indrumator pe eruditul profesor de drept Eduard Fournier, profesor care va
insista cu staruinta asupra tanarului teolog, pentru ca acesta, in paralel cu studiile din
institut, sa urmeze si cursurile pentru doctorat. Ascultandu-si mentorul, Iorgu Iovan va
urma si cursurile pentru doctorat in Drept din cadrul prestigioasei Universitati din
Sorbona unde-l va asculta in prelegeri pe renumitul profesor de drept, Paul Fournier2.
1

Teza de licenta este sustinuta si alcatuitasub stralucita indrumare a profesorului de dogmatica Ioan
Mihalcescu. Profesorul Mitropolit, Ioan Mihalcescu, este de altfel, cel care il va invita sa preia Catedra
de Drept din cadrul Facultatii de Teologie din Bucuresti, vacantata prin pensionarea profesorului
Dimitrie Boroianul. Tot Mitropolitul Ioan Mihalcescu este acela care va starui pentru acordarea
tanarului teolog, de catre stat, a burselor de studii in Franta, dandu-si seama de calitatileexceptionale pe
care acesta le avea, prefigurand in el viitorul cercetator al dreptului bisericesc ortodox de care atata
nevoie avea Biserica.
2
Profesorul Paul Fournier, care, desi catholic, este acela care va afirma ca actuala organizare a Bisericii
Romano-Catolice, bazata pe institutia papala, are la baza din izvoare ale dreptului, acte false intitulate
ulterior ,,Falsele decretale. Raspunzand contestatarilor acestei afirmatii, profesorul Fournier va
marturisi ulterior: ,,cercetand mi-am facut datoria de om de stiinta cu obiectivitate, in rest sunt
credincios al Bisericii, iar cei ce au luat cunostiinta de rezultatele cercetarii raspund de ceea ce am
aratat pe baza stiintifica. Aceste afirmatii l-au facut pe Iorgu Iovan sa-l considere pe Fournier un
catholic ortodox.

Tot la Paris va frecventa cursurile vestitei Ecole Pratique des Hautes Eudes unde-si va
desavarsi specializarea in drept cu profesorul Robert Genestal.
n paralel cu studiile in cadrul Facultatii de teologie din Bucuresti se inscrie la
Facultatea de drept si cea de Filosofie pe care le finalizeaza cu licenta in 1926 (Drept)
si absolventa in 1927 (Filosofie). Activitatea juridica o incepe in 1927 ca avocat in
Baroul Ilfov unde va avea printre colegii de bara ilustre personalitati ai perioadei
interbelice3.
Intors in Franta in 1930 va fi numit profesor la Catedra de Stiinte Religioase a
Scolii de Cantareti Bisericesti de pe langa Mitropolia Ungrovlahiei unde, in paralel cu
celelalte activitati va activa pana in 1940. Simtindu-se nevoia de teoreticieni ai
dreptului canonic Universitatea Bucuresti, prin catedra de drepe, a Facultatii de
teologie ii va acorda o bursa de studii in Universitatea din Atena (1932).
La recomandarea profesorului Dimitrie Boroianu si a consiliului profesoral al
Facultatii de Teologie din anul universitar 1933-1934 cu avizul Ministerului
Instructiunii, profesorul Ivan va activa ca asistent pe langa Catedra de Drept, intai ca
suplinitor, apoi, prin concurs ca asistent provizoriu, apoi definitiv pana la 1 ianuarie
19494, cand va fi incadrat definitiv ca profesor titular al catedrei de Drept al
Institutului Teologic din Sibiu; aici isi va continua rodnica activitate pana in 1970
cand e pensionat pentru limita de varsta. Nu dupa mult timp ramanand vacanta
catedra de Drept de la Facultatea de Teologie din Bucuresti- vrednicul de pomenire
Patriarh Justinian, cunoscand competenta si experienta didactica acumulata de-a
lungul anilor de profesorul Iorgu Iovan, il va ruga sa preia ca suplinitor Catedra, lucru
pe care distinsul profesor il si face devenind unul din cei mai indragiti profesori atat al
cursurilor de licenta cat si al celor de doctorat, pana in 1978.5
Nu trebuie neglijata nici rodnica activitate a profesorului Iorgu Iovan pe taram
administrativ-bisericesc si juridic, astfel in perioada cand functiona ca asistent
universitar al Catedrei de Drept bisericesc, va primi din partea Ministerului Cultelor si
Artelor functia de director al departamentului Culte (1941-1943) intr-o perioada grea
datorata celui de-al doilea razboi mondial. Transferandu-se la Sibiu in Institutul
Teologic andreian va fi numit jurist al Arhiepiscopiei Sibiului si, apoi, al Bucurestilor
se va ingriji indeaproape de buna instruire administrativ-bisericeasca a preotilor
participand la toate cursurile si conferintele organizate de catre acestea prin prelegeri
de un inalt profesionalism si de o vasta eruditie 6. In calitate de membru de conducere
3

In Baroul Ilfov se va inscrie in galleria marilor orator ice s-au afirmat in plan politic, diplomatic,
cultural: Demetru I. Dobrescu- primul primar al Bucurestiului (1928-1934), Vasile Lascar, Take
Ionescu, Mihail Kogalniceanu, B. St. Delavrancea, Titu Maiorescu, Nicolae Densusianu, Petre Pandrea,
Nicolae Titulescu, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Steinhart, Ionel Teodoreanu, etc.
4
Numirea ca professor a coincis cu transformarea de catre autoritatile comuniste a Facultatilor de
Teologie in Institute Teologice trecute direct in subordinea Bisericii. Acest fapt a necesitat o revizuire
si adaptare a programelor analitice din invatamantul superior teologic la nevoile pastorale si misionare
impuse de autoritatea comunista. Profesorul Iorgu Iovan a colaborat la elaborarea acestor programe
tinand cont de problemele practice ale administratiei parohiale, a bunei chivernisiri al bunurilor
bisericesti de catre preoti stiut fiind faptul ca incepuse goana autoritatilor totalitare dupa confiscarea
multor din bunurile Bisericii.
5
De la numirea sa ca asistent, in 1934, si pana in 1978 profesorul Iorgu Iovan va functiona numai in
cadrul Catedrei de Drept bisericesc, ceea ce ia inlesnit o temeinica si solida pregatire in specialitate, ca
si acumularea unei vaste si pretioase experiente didactice. Va conduce cu multa experienta seminariile,
in calitate de asistent, apoi, ca profesor, se va impune de la inceput prin eruditie, documentare, metoda
didactica si tact pedagogic, facand tot mai interesanta si atragatoare disciplina Dreptului bisericesc,
sporindu-i utilitatea practica.
6
In cadrul prelegerilor din Institutul sibian va fi primul dintre juristii Bisericii care va trasa definitive
coordonatele differentiate ale actelor juridice de cele administrativ- parohiale.

al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, apoi al Comisiei de


editare a colectiei Parinti si Scriitori bisericesti, la initiativa Patriarhului Iustin
Moisescu se va ingriji indeaproape de traducerea fidela a majoritatii operelor Sfintilor
Parinti, nu de putine ori vasta sa cultura teologica fiind un motor al intregii echipe de
traducatori din care faceau parte la vremea aceea, vrednici de pomenire, parinti
profesori ai celor institute teologice Teodor Bodogae, Teodor M. Popescu, Dumitru
Staniloaie, s.a. Nu mai vorbim de staruinta domniei sale pe langa autoritatile
comuniste cand venea vorba de obtinerea aprobarilor de tiparire, punandu-si in
miscare imensa putere de convingere argumentata de o impresionanta cultura
legislativa7.
Viata personala a profesorului in tumultul activitatilor profesionale a urmat un
curs firesc perceptiilor personale ale profesorului in ceea ce priveste familia, institutie
pe care o diviniza si pentru care va milita de-a lungul intregii vieti in 1927 se
casatoreste cu tanara profesoara Ioana Mateescu fiind daruit de Dumnezeu cu trei
copii.
Latura de cercetare a prof. Iorgu Iovan nu a ramas numai in aceste coordonate
prezentate mai sus, intreaga sa munca se va concretiza in bogata si variata opera scrisa
elaborata si publicata in numeroase studii, articole, documentare, recenzii, comentarii,
cronici in care sunt abordate o foarte variata gama de teme din domeniul Dreptului
bisericesc.
Opera
Opera profesorului Iorgu Iovan graviteaza in jurul fundamentarii si reflectarii
asupra problematicii dreptului bisericesc inspre o mai buna cunoastere a acesteia de
catre preoti. In munca sa de cercetare stiintifica a formulat enunturi si pareri
argumentate ale dreptului canonic pe care putini dintre teologi au avut competenta sa
o faca de-a lungul anilor.
1. Organizarea si administrarea Bisericii
Incepem prin a mentiona teza de doctorat a prof. Iovan Bunurile bisericesti
in primele sase secole. Situatia lor juridica, lucrare pregatita sub indrumarea
profesorului Dimitrie Boroianu in care sunt evidentiate conceptiile Bisericii bazate
pe traditie si sinodalitate asupra bunurilor materiale ale acesteia, asupra normelor de
administrare. Regulamentele de dobandire, administrare si impartire sunt elemente ce
au ca finalitate asigurarea bunului mers al oficiilor parohiale protopopesti sau
eparhiale cu implicatii in aplicarea corecta a normativelor legale in vigoare. Relatia
Biserica stat, privitoare la normativele juridice si legislative de gestionare a acestora
trebuie privita din prisma bunei conlucrari si transparente.
Tema principiilor fundamental canonice ce stau la baza organizarii si
administrarii Bisericii8 este una din amplele preocupari ale profesorului Iovan, carora
le acorda un vast spatiu si o deosebita atentie cu un talent si o jurisprudenta rar
intalnita izvorata din multitudinea de canoane ale Sinoadelor ecumenice si locale din
invataturi ale Sfintilor Parinti ai Bisericii.

Chiar si asa doar o parte din traducerile din Sfintii Parinti au vazut lumina tiparului pana in 1989
multe din ele fiind tiparite dupa Revolutie, lucru ce va deveni un vis implinit al profesorului I. Iovan.
8
Primul studio de drept administrativ Principii de organizare disciplina bisericeasca in Canoanele
Sinodului IV Ecumenic va veni in completarea Statutului sagunian si va fi izvor pentru alcatuirea
noului Statut de organizare si functionare a Bisericii ce va aparea in 1954. v.Telegraful roman, 1952 nr.
7-8.
7

Importanta principiilor fundamentale canonice de organizare si


administrare pentru unitatea Bisericii9,Viata interna a Bisericii Ortodoxe.
Organizarea si administrarea. Consideratii generale.10, Organizarea si
administrarea Bisericii Ortodoxe Romane in cei 50 de ani de patriarh (19251975)11, Vechimea raporturilor Bisericii Ortodoxe Romane cu celelalte Biserici
Ortodoxe12, Raporturile Bisericilor autocefale locale cu Patriarhia ecumenica,
dupa canoane si istorie13 sunt studii ce vor lamuri aspecte mai putin clarificate ale
legislatiei Bisericii Ortodoxe Romane stiut fiind faptul ca dupa aparitia in 1954 al
Noului Statut se impunea reformularea statutului sagunian ce statea la baza
administrarii Bisericii si alinierea lui la noile cerinte legislative impuse de autoritatea
comunista.
Pentru a nu lasa loc unor interpretari eronate vrednicul de pomanire Patriarh
Justinian il va insarcina de nenumarate ori pe profesorul Iovan sa lamureasca
probleme de drept prin precizari si interpretari canonice care sa inlesneasca
intelegerea lor exacta si care se vor regasi in forma noua a Statutului de organizare si
functionare al Bisericii Ortodoxe Romane14.
Cu aceeasi competenta Profesorul Iorgu Iovan se va apleca si asupra studiului
modalitatilor de organizare si functionare ale multor dintre cultele religioase din
Romania, studiind comparativ dreptul organizational bisericesc intr-o perspectiva
juridica de o mare valoare.15
Raspunzand abaterilor grave ale Bisericii Romano-Catolice de la disciplina
canonica referitoare la organizarea si administrarea apostolica a Bisericii cu
concentrarea intregii puteri bisericesti in persoana Papei printr-o forma de conducere
monarhic-absolutist cu suprapunerea Papei peste Sinoade atribuindu-si rolul dreptul
de judecator, posesor si impartitor suprem al tuturor bunurilor bisericesti vor da
nastere studiului profesorului Iovan Abaterile papalitatii de la organizarea canonica
a Bisericii16.
Aceeasi eruditie o dovedeste in lucrarea Embaticul in dreptul bisericesc17
unde face un studiu strict de specialitate filologica si exegetica canonica in care arata
sensul sau intelesul notiunii de embatic18 si intrebuintarea ei in dreptul bisericesc.
2. Despre hirotonie si preotie
Dispozitiile canonice si legale ce hotarasc asupra varstei hirotoniei preotilor in
ansamblul celorlalte conditii cerute pentru admiterea in cler sunt evidentiate cu
temeiuri scripturistice si patristice consemnate si in canoane in lucrarea Varsta

M.M.S., 1969, nr. 3-4


Studiu publicat in limba germana in revista Le monde religieux, vol.30, dedicat Bisericii Ortodoxe.
Acest studiu s-a bucurat de o mare apreciere atat din partea teologilor protestanti cat si romano-catolici.
11
B.O.R., 1875, nr. 11-12
12
G.B., 1980, nr. 11-12
13
M.M.S., 1973, nr. 7-8
14
Profesorul Iorgu Iovan va fi alaturi de alti teologi din Institutele Teologice din Sibiu si Bucuresti
membru in comisia Sfantului Sinod de alcatuire si redactare a noului statut.
15
S.T.,1952, nr. 3-4
16
Ortodoxia, 1954, nr. 4
17
M.M.S., 1970, nr. 3-4, p. 196-218
18
Embaticul este actul prin care, in Biserica de Apus, cei indreptatiti sa numeasca titulari ai oficiilor
bisericesti incasau, in intregime sau partial, timp de unul sau mai multi ani, veniturile beneficiilor
bisericesti atunci cand le confereau unui nou titular. El poate fi considerat simonie cand darea sau
luarea lui estepretinsa si incasata cu anticipatie de la titular cu prilejul numirii, confirmarii, hirotoniei
sau instalarii cuiva.
10

hirotoniei clericilor19. Varsta hirotoniei este o conditie foarte importanta, iar fixarea
de catre Sfintele Canoane a unei limite minime sunt bazate scripturictic si patristic:
,,varsta de 30 de ani este varsta deplinatatii, Insusi Hristos dupa aceasta varsta isi
incepe cu adevarat activitatea invatatoreasca, marturie ne stau Scriptura si Sfintele
Canoane ale Bisericii20. Desigur ca aceleasi Sfinte Canoane, bazate pe autoritate,
sunt in masura sa fie luate in considerare de catre autoritatea bisericeasca cand vine
vorba de acordare de dispense de varsta21. Autoritate, deplinatate, experienta,
moralitate sunt argumente ale profesorului Ivan in sustinerea existentei unei varste
minimale acordarii Sfintei Taine a Hirotoniei luandu-se in considerare imensa
responsabilitate pe care cel hirotonit si-o asuma in fata lui Dumnezeu si a viitorilor
pastoriti.22
Urmarile canonice ale actului hirotoniei stabilesc de la sine o legatura
indisolubila intre cel hirotonit si Biserica aceasta nemaiputand renunta de buna voie la
starea sa preoteasca si sa treaca in randul laicilor. Numai printr-o sentinta
judecatoreasca, urmata de o condamnare administrativa sau penala, pentru abateri
grave, clericul poate fi indepartat din preotie. Studiul profesorului Ivan Demisia din
preotie23 infatiseaza doua conceptii referitoare la problematica in cauza: una foarte
transanta (aspra) care nu admite sub nici o forma demisia de buna voie a clericului
(preot sau episcop), ci inlaturarea lui din preotie prin judecata, si , cea de-a doua, mai
ingaduitoare, pa care o gasim consemnata si in Pildalion, conform careia clericul care
se simte vinovat de un delict care-l face nevrednic sa mai slujeasca, poate sa
demisioneze. Argumentand, profesorul Ivan precizeaza: exista o demisie din scaun,
dar nu din arhierie sau preotie, problematice sunt motivele care au temei in
canoanele si practica Bisericii, ca si consecintele la care se expun clericii care
demisioneaza24.

Lucrari, studii, documentare, articole

1. Familia crestina. Datoriile sotului: 1.Dragostea fata de sotie, in revista


,,Duminica Ortodoxa, an. XVI, nr. 5-6, din 1-8 oct. 1933, p. 2-3.
2. Datoriile sotului: 2. Rabdarea in supararile in stramtorarile casnice, in
,,Duminica Ortodoxa, nr.7-8, din 15 si 22 octombrie 1933, p. 2-3.
3. Datoriile sotului: 3. Munca si grija pentru intretinerea familiei, in
,,Duminica Ortodoxa, nr.9-11, noiembrie 1933, p. 3-4.
4. Datoriile sotului:4.Ferirea de risipa, in ,,Duminica Ortodoxa, nr.13-16,
decembrie 1933, p. 7-8.
19

Publicata in 1937, ed. Tipografia Cartilor Bisericesti


I. Iovan, Varsta hirotoniei preotilor, ed. Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti, 1937, p. 3
21
n Biserica Ortodoxa acordarea de dispense pentru varsta de hirotonie nu este o regula general
acceptata lasandu-se la latitudinea autoritatii bisericesti locale-eparhiale de acordare a acestora, dar si
acest lucru cu totul si cu totul izolat. n celelalte Biserici Ortodoxe Autocefale dispensa de varsta pentru
acordarea Sfintei Taine a Hirotoniei este acordata exclusiv prin hotarare a Sfantului Sinod.
22
ntrebat fiind de catre Mitropolitul Ardealului Nicolae Balan, la scurt timp dupa numirea sa ca
profesor la Sibiu, daca are vreun motiv temeinic ce l-ar impiedica s ail hirotoneasca, profesorul Ivan ii
raspunde ca are un motiv personal. Cu siguranta cunoscand divina responsabilitate, sa fi fost desi avea
50 de ani- acel motiv personal.
23
Studiu de drept canonic publicat in 1937 la Bucuresti
24
I. Ivan, Demisia din preotie, ed. Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti, 1937, p.8
20

5. Moartea Sfntului Vasile cel Mare, in ,,Duminica Ortodoxa, nr. 17-18 din 7
ian. 1934, p.4.
6. Datoriile sotului. 5. Sotul sprijinitor si colaborator al sotiei, in ,,Duminica
Ortodoxa, nr.19-20 din 14-21 ian. 1934, p. 2-3.
7. Datoriile soiei. 6. Religiozitatea soiei, in ,,Duminica Ortodoxa, nr. 21-24
februarie, 1934, p.3-5.
8. Vicari parohiali. I. Publicat in rev. ,,Viitorul, XXII, nr.4 din 15 februarie
1934.
9. Arestarea, detentiunea preventiva si judecarea preotilor, in chestiuni
penale, de catre justitia laica. Publicat in rev.,,Raze de lumina, nr.2, martie-aprilie
1934, p.142-151.
10. Vicari parohiali, II, Publicat in Rev. ,,Viitorul, XXII, nr.7 din 8 aprilie
1934.
11. Datoriile soiei. 7. Supunere si ascultare, in ,,Duminica Ortodoxa, nr. 3538, 3 iunie 1934, p.4.
12. Datoriile soiei. 8. Soia este datoare s-i ajute brbatul, in ,,Duminica
Ortodoxa, XVII, nr.5-6, octombrie 1934, p. 2-3.
13. Datoriile soiei. 9. Fericirea de lux i risip, n ,,Duminica Ortodoxa, nr.
9-10, noiembrie 1934, p. 3-5.
14. Se va legifera i adulterul?, n ,,Duminica Ortodox, nr. 11-12, din
noiembrie 1934, p. 3-5.
15. Pe pmnt pace, n ,,Duminica Ortodox, nr. 15-18, decembrie 1934, p.3.
16. S nu exagerm ntrebuinarea semnului Sfintei Cruci, n ,,Viitorul,
XXII, nr. 23, din 1 decembrie 1934.
17. Pensionarea preoilor, n ,,Viitorul, an. XXIII, nr. 1, din 1 ian. 1935.
18. Propunere n legtur cu justiia bisericeasc, n ,,Viitorul, XXIII, nr. 2
din 15 ianuarie 1935.
19. Vor fi sancionate infraciunile contra bunelor moravuri n noul cod
penal?, n ,,Duminica Ortodox, an. XVII, nr. 23-24, din 3 i 10 februarie 1935, p.23.
20. Demnitatea preoiei nu trebuie njosit (arestarea preoilor), n ,,Viitorul,
an. XXIII, nr. 5 din 1 martie 1935.
21. S ne curim simirile, n ,,Duminica Ortodox, nr. 31-32, din 6 mai
1935, p.3.
22. Inovaii pgubitoare demnitii preoiei. Hirotonii onorifice pe seama
schiturilor, n ,,Viitorul, XXIII, nr.10, din 15 mai 1935.
23. n legtur cu pensionarea preoilor, n ,,Duminica Ortodox, nr. 37-38,
din iunie 1935, p.3.
24. Euthanasia, I, n ,,Duminica Ortodox, an. XVIII, nr. 11-12 din
noiembrie 1935, p. 4-6.
25. Euthanasia, II, n ,,Duminica Ortodox, an. XVIII, nr. 13-14 din 1-8
decembrie 1935, p. 4-6.
26. Hristos se nate, mrii-L, n ,,Duminica Ortodox, nr. 15-18, din
decembrie 1935, p. 4-6.
27. Primejdia Crematoriului (I), n ,,Viitorul, XXIV, nr.1, din 1 ianuarie
1936.
28. Se suprim Consistoriul spiritual central?, n ,,Viitorul, XXIV, nr. 4 din
15 februarie 1936.
29. Familia cretin: 10. Divorul, cauza de slbire i decdere a neamului, n
,,Duminica Ortodox, nr. 25-26 din 1-8 martie 1936, p.2-3.

30. Primejdia Crematoriului (II), situaia legal i canonic a cimitirelor, n


,,Viitorul XXIV, nr. 5 din 1 martie 1936.
31. Pocina tlharului, n ,,Duminica Ortodox, nr.29-32 din 12-19 aprilie
1936, p. 8-9.
32. Familia cretin. Divorul aduce nenorocirea soilor, n ,,Duminica
Ortodox, nr. 33-34, din 3 mai 1936, p. 3-4.
33. Primejdia Crematoriului (III). Cine este proprietarul trupului dup
moarte?, n ,,Viitorul, an. XXIV, nr. 10 din 15 mai 1936.
34. Mai mult ateniune la familie, n ,,Duminica Ortodox, nr. 35-36 din mai
1936, p.2-3.
35. Plaga sinuciderilor, n ,,Duminica Ortodox, nr. 41-42 din iunie 1936,
p.2-3.
36. Exomologhitar sau Carte foarte folositoare de suflet ( trad. din grecete,
apare n foileton n ,,Duminica Ortodox, an.XIX, nr. 3-4, 5-6, 7-8, 9-10, 13-16, 1718, 19-20, 24-26, n continuare).
37. O alta inovatie.Asociatia Prietenii M-rii Neamt , in Viitorul XXIV,
nr. 22 din 15 noiembrie 1936.
38. Casatoria religioasa, rev. Duminica Ortodoxa, nr. 27-28, aprilie 1937,
p. 3-4.
39. Sa cinstim cum se cuvine Praznicul Invierii, rev. Duminica Ortodoxa, nr.
33-35, 2 mai 1937, p. 5-6.
40. Robert Genestal du Chaumeil, in Raze de lumina, nov.-dec. 1937, p.
364-366.
41. Bunurile bisericesti in primele 6 secole. Situatia lor juridica si canonica,
teza de doctorat , 1937, XVI+170 pagini.
42. Varsta hirototniei cclericilor, Bucuresti, Tipografia Crtilor Bisericesti,
1937, 26 pagini.
43. Demisia din preotie. Studiu de drept canonic, Bucuresti , Tipografia
Cartilor Bisericesti, 1937, 48 pagini.
44. Chestiuni de drept bisericesc, Bucuresti, Tipografia Cartilor Bisericesti ,
1937, 40 pagini.
45. Cateva chestiuni in legatura cu Proiectul de Cod Penal. Eutanasia,
adulterul , bunele moravuri, Bucuresti , Tipografia Cartilor Bisericesti , 1937, 16
pagini.
46. Biserica si institutia casatoriei, rev. Studii Teologice, VIII, 1940, nr. 2,
p.127-165.
47. Mitropolitul Veniamin Costachi in lumina canoanelor, rev. Biserica
Ortodoxa Romana, 1947, nr. 1-3, p. 81-96.
48. Principii de organizare si disciplina bisericeasca in canoanele Sinodului
IV Ecumenic, Telegraful roman, nr.7-8, 15 martie 1952, p.2-4.
49. Impotanta canoanelor Sinodului al IV-lea ecumenic pentru organizatia si
disciplina Bisericii, rev. Telegraful roman, nr.1-2, 1952.
50. Statutele de organizare ale cultelor religioase din R.P.R., rev. Studii
teologice, 1952, nr. 3-4, p. 216-240.
51. Pravila Mare dea lungul vremii, rev. Studii teologice, 1952, nr. 9-10,
580-609.
52. Recasatorirea sotilor despartiti, Bucuresti, Tipografia Cartilor Bisericesti,
1937, 36 pagini.
53. Telegraful romn i autonomia Bisericii, n Telegraful romn, ianuarie
1953.

54. Biserica cretin sprijin i binecuvinteaz orice aciune menit s


ntreasc familia, n Studii teologice, 1953, nr. 7-8, p. 513-525.
55. Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romne sub PS Patriarh Justinian (19481953), n Biserica Ortodox Romn, 1954, nr.4, p. 88-110.
56. Codul Familiei, n Biserica Ortodox Romn, 1954, nr.4, p. 569-584.
57. Abaterile papalitatii de la organizatia canonica a Bsericii, rev.
Ortodoxia, 1954, nr. 4, p. 475-507.
58. Autonomia Bisericii in conceptia si activitatea IPS Mitropolit Nicolae, in
Omagiu IPS-sale Dr. Nicolae Balan, Sibiu, 1955, p. 155-172.
59. Catehism crestin ortodox, in colaborare cu pr. Prof. D.Belu si isidor
Todoran cu binecuvantarea IPS Justin , Sibiu 1956, editia II , Iasi, 1957.
60. Canonizarea sfintilor, rev. Indrumator bisericesc, Sibiu, 1954.
61. Liturghia Sfantului Iacob in romaneste, rev. Mitropolia Ardealului,
1963, nr. 9-10, p.738-743.
62. Evanghelizarea slavilor, rev. Mitropolia Ardealului, 1965, nr. 11-12, p.
897-914.
63. Academicianul Prof .protopresbiter Dr. Stefan Tancov, rev. Mitropolia
Ardealului, 1965, nr. 7-8, p. 613-618.
64. Sfintirea Sfantului Mir , rev. Mitropolia Ardealului, 1966, nr. 7-8, p.
525-534.
65. Nuluitatea actului de caterisire a Mitropolitului Antim Ivireanul , rev.
Mitropolia Ardealului, 1967, nr. 1-2, p. 147-171.
66. Intarirea familiei, datorie patriotica si porunca divina, rev. Mitropolia
Ardealului, 1967, nr. 6-7, p. 516-532.
67. Dina activitatea interna a Bisericii Romano-Catolice, rev. Mitropolia
Ardealului, 1967, nr. 4-5, p. 395-398.
68. Preocupari si studii din Dreptul canonic, rev. Studii teologice, nr. 5-6,
p.408-422.
69. O marturie a pretuirii teologiei ortodoxe romane, note si comentarii, rev.
Ortodoxia, 1968, nr. 2, p. 142-144.
70. Statutul sagunian (o suta de ani de aplicare), rev. Mitropolia Ardealului,
1969, nr. 5-6, p. 330-334.
71. Importanta principiilor fundamentale canonice, de organizatie si
administratie, pentru unitatea Bisericii, rev. Mitropolia Moldovei si Sucevei, 1969,
nr. 3-4, p. 155-165.
72. Die Orthodoxen Kirchen, Das innerliche Leben der Kirche.2. Die
Organization und die Verwaltung . Allgemein Bertachtungen ( Bisericile
Ortodoxe.Viata interna a Bisericii. Organizarea si administrarea. Consideratii
generale.), rev. Le monde religeux, 28-e annee, 30-e volume, Lezay(Elvetia), 1969,
p.159-204.
73. Oros si canon in dreptul bisericesc, rev. Ortodoxia, 197-, nr. 3, p.
365-372.
74. Embaticul(emvatikion) in dreptul bisericesc, rev. Mitropolia Moldovei si
Sucevei, 1970, nr. 3-4, p. 196-218.
75. Invatatura Bisericii despre autoritatea de stat, rev. Indrumatorul
bisericesc, Sibiu, 1971.
76. Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava, rev. Indrumatorul bisericesc, Sibiu ,
1973, p. 182-185.

77. Raporturile Bisericilor autocefale intre ele si fata de Patriarhia


Ecumenica, dupa canoane si istorie, rev. Mitropolia Moldovei si Sucevei, 1973, nr.
7-8.
78. Organizarea si administrarea Bisericii Ortodoxe Romane in cei 50 ani de
patriarhat(1925-1975), rev. Biserica Ortodoxa Romana, 1975, nr.11-12, p. 14061420.
79. Aspecte canonice in discutia a doi mari ierarhi ortodocsi romani, rev.
Glasul Bisericii, 1975, nr. 3-4, p. 278-290.
80. Hotararea Bisericii anglicane de a admite femei la Preotie piatra de
incercare in dialogul cu Biserica romano-catolica si Biserica Ortodoxa, rev. Glasul
Bisericii, 1977, nr. 3, p. 428-433.
81.Noi propuneri pentru usurarea incheierii casatoriilor mixte intre anglicani
si romano-catolici, rev. Glasul Bisericii, 1977, nr. 7-9, p. 690-695.