DREPT BISERICESC Exista contradictie intre canoane dar canoanele nu se abroga. Abrogarea inseamna desfintarea unei reguli.

Canoanele insa pot cadea in desuitudine. A cadea in desuitudine nu inseamna neaparat ca nu se aplica ci nu se aplica pentru ca nu mai exista respectiva situatie Ex: canoanele referitoare la horepiscopi si diaconite - pt ca nu mai exista, dar canonul referitor la interzicerea transferului episcopilor n-a cazut in desuitudine pt ca exista episcopi si exista eparhii. El nu mai are aplicabilitate ca in vechime deoarece a venit o alta reglementare - de data relativ recenta - mileniul al II-lea. Sinoadele: apostolice ecumenice locale sfinti parinti - 13 Canoanele astea nu sunt luate in consideratie de statul roman pe cand statutul BOR este recunoscut printr-o hotarare de guvern, deci are acelasi statut ca si o hotarare de Guvern. ATENTIE!! - in drept trebuie sa fim foarte exacti si prima oara cand avem de-a face cu un act juridic este sa lamurim sensul termenilor deoarece s-ar parea ca stim foarte bine sensul unui cuvant dar in act juridic s-ar putea sa aiba alta sens. Din punct de vedere juridic cel mai nou canon se abroga. Exista abrogare expresa(neintalnita in dreptul canonic) si abrogare implicita(Ex: exista o lege si hop vine o alta lege altfel decat prima - asta ultima o abroga pe prima facand-o inaplicabila). Trebuie sa fie aplicata ultima dar de aceeasi autoritate, de acelasi organ(exista o ierarhie a legilor Ex: Parlament acum, inainte de 89 - Marea Adunare Nationala, ministrul care n-are voie din pdv constitutional). Canoanele au fost alcatuite la diverse Sinoade(care sunt in diverse locuri si in diverse timpuri - alte legi aplicate, alta mentalitate, alta reglementare a Sf. Parinti). Exemplu: Sinodul de la Ancira a stabilit ceva in privinta diaconilor(can 10) carora li se ingaduie sa se casatoreasca si dupa hirotonie, insa la Cartagina( 419 - cel care
1 Valentin Georgian Joghiu

reuneste o colectie a Conciliilor Africane 321, 293, 419 - cele mai importante) spune sa ramana in celibat. Diaconul este obligat sa spuna in momentul hirotoniei daca vrea sa se casatoreasca ulterior la primul iar la al IIlea - nici nu se discuta. Canoanele trebuie privite ca reguli pastorale ca nu au fost toti episcopii juristi. Dictonul roman: "Sa fie dreptate chiar de-ar fi sa piara lumea" Sf. Ioan Gura de Aur: demoleaza dictonul roman :"Daca nu-i dragoste si piere lumea cui mai foloseste dreptatea? Totul trebuie inconjurat de iubire." Canoanele au fost alcatuite in sec III-IV, inceputul sec V, puse laolalta abia la Trulan(Ctinopol - 691) apoi a mai fost sin 7 ec, si 2 sinoade locale in timpul lui Fotie. Raportandu-ne azi la colectia canonica asa ca la niste reguli care au fost verificate si oricare dintre ele pot fi aplicate in biserica. Si episcopii nostri din membrii Sf Sinod au aceesi putere de decizie ca si Sf. Vasile. Unele canoane se aplica dar nu in mod direct ci prin dispozitiile statuare si regulamentare care au preluat dispozitiile lor, altele nu se aplica dar asta nu inseamna ca nu este posibil sa vina o vreme in care regulamentele BOR sa abandoneze dispozitiile actuale si sa devina la o practica care a fost la un alt sinod. Toate sunt aplicabile pentru scopul bisericii care este - mantuirea credinciosilor.

PUTEREA BISERICEASCA - slujirea bisericeasca - invatatoreasca, - sfintitoare, - conducatoare(pastoral-misionara) sau cardaitoare sau jurisdictionala(jus, juris - drept) a. legiuitoare/ b. executiva c. administrativa/judecatoreasca

Valentin Georgian Joghiu

I. PUTEREA INVATATOREASCA: Se distinge de celelalte ramuri ale puterii bisericesti in primul rand pentru ca ea se exercita si inafara Bisericii intr-o masura mai mare decat celelate doua puteri adica se revarsa mai mult decat celelalte si asupra celor ce nu sunt membrii ai Bisericii. Primul exercitiu de putere invatatoreasca l-au facut Apostolii inafara Bisericii, mai intai la Ierusalim apoi mergand in toata lumea si propovaduind Evanghelia la toata faptura potrivit poruncii Mantuitorului(Mc. 16, 15). La fel au procedat si ucenicii Apostolilor si multi altii, cei mai insemnati dintre acestia ajungand sa increstineze regiuni vaste sau chiar neamuri intregi si sa fie cinstiti in Biserica dupa trecerea lor la cele vesnice ca Apostoli in sens larg evaghelizatori sau misionari APOSTOL! - Pavel a fost Apostol in sensul propriu al cuvantului, s-a adunat ca si ceilalti 12. Ucenici lui nu au fost si ei Apostoli, au fost din cei 70 - multi dintre ei numiti in calendari ca apostoli. Mai e si a III-a categorie de apostoli crestinatorii: Chiril, Metodiu, etc. Odata constituite primele comunitati crestine s-a continuat propovaduirea Evangheliei in cadrul acestora, la inceput de misionari apoi de slujitori asezati de ei. Uneori propovaduirea s-a facut de persoane investie cu putere(nu de Ap sau de ucenicii lor) ci direct prin chemarea lui Dzeu. Acesti propovaduitori fac parte dintr-o categorie mai larga a celor numiti harismatici. Desi harismele sunt daruri acordate direct de Dzeu fara nici-o mijlocire din partea Apostolilor, totusi harismaticii nu au putut lucra niciodata separati de acestia deoarece "darurile sunt felurite, dar acelasi Duh si felurite slujiri sunt, dar acelasi Domn si lucrarile sunt felurite dar este acelasi Dzeu care lucreaza toate in toti"( I Cor 12, 4-6). Puterea harismatica nu se transmite prin puterea hirotoniei. NU exista liturghie fara participarea credinciosilor. Duhovnicia face parte din puterea invatatoreasca. In BOR exista hirotesia intru duhovnic, in BOG nu exista. In momentul hirotoniei primesti intreaga putere dar nu ai dreptul sa o exerciti. A avea un drept si posibilitatea de a exercita acest drept. - ex : Savarsirea Sf. Maslu. Doar Apostolilor le-a spus Mantuitorul: "Precum M-a trimis pe mine Tatal, asa va trimit si eu pe voi" si numai Ap le-a promis - "oricate veti lega pe pamant vor fi legate si pe cer", si la ziua Cincizecimii numai Ap li sau aratat impartite limbi ca de foc si au sezut pe fiecare dintre ei si s-au umplut toti de Duhul Sfant(Fapte 2, 3-4) Apostolii au fost cei imputerniciti de Domnul sa aseze primii diaconi(Fapte 6, 1-6), preoti(Fapte 14, 23) si
3 Valentin Georgian Joghiu

episcopi(Tit 1, 5). Apostolii si preotii au constituit dintru inceput autoritatea responsabila pentru lamurirea si rezolvarea oricaror probleme aparute in comunitatea celor botezati in numele lui Hristos(Fapte 15, 2-6; 16,4). Tot Ap au fost cei carora primii crestini s-au adresat spre a mijloci milostenia pentru fratii aflati in nevoi. Dintru inceput Ap si-au facut ucenici care sa ii ajute in aceasta lucrare si carora, atunci cand au fost pregatiti, le-a transmis darul preotiei. De aceea Ap Petru ii indeamna pe crestini : Fiilor duhovnicesti, supuneti-va preotilor. Intr-o comunitate deja constituita, puterea invatatoreasca continua a se exercita in sensul precizarii si adancirii adevarurilor de credinta transmise prin Evanghelie. Uneori puterea invatatoreasca se manifesta si pentru apararea adevarurilor de credinta.(2 Pt 3,16). Datoria fiecarui crestin este de a se deprinde cu credinta cea adevarata(I Tim 4, 7) pe care s-o pastreze nestirbita cu ajutorul Sf. Duh care salasluieste intru noi(II Tim 1, 13-14). Prin urmare, exercitiul puterii invatatoresti cuprinde mai multe lucrari care din ratiuni didactice pot fi grupate in 3 categorii: 1. Lucrarea misionara sau de raspandire a misiunii crestine. 2. Lucrarea de precizare si de adancire a adevarurilor de credinta. 3. Lucrarea de pastrare si aparare a adevarurilor de credinta. Forma scrisa nu poate fi detasata de puterea invatatoreasca. Motivatia scrierii trebuie cautata pe deoparte in dorinta Ap si a ucenicilor martori directi sau indirecti de a se pastra cat mai fidel propovaduirea si amintirea faptelor minunate ale Mantuitorului. Una dinttre comunitatile crestine nou-infiintate, parintii fiind la indepartare, s-au vazut uneori nevoiti sa le transmita prin scrisori unele lamuriri ale invataturii deja primite sau sfatui grabnice privind tratamentul de aplicat celor care se abateau de la modul autentic de vietuire. De asemenea este posibil ca unii dintre cei care au recurs la scris sa fi gandit ca scrierile lor pot circula mai usor sau mai repede decat ei si chiar pot patrunde spre a fi cunoscute si in locuri in care lor le-ar fi fost cu neputinta sa intre sa propovaduiasca. Oricare ar fi motivatia recurgerii la scris, trebuie retinute doua aspecte: 1. autorii scrierilor - evocand uneori traditia orala insista asupra precizarii ca invatatura transmisa de ei provine de la Domnul(Sf Pavel - "eu de la Domnul am scris ce v-am dat eu voua" I Cor. 11, 25, si cap 15) 2. Nu toata propovaduirea si faptele minunate ale Mantuitorului au fost cuprinse in scris. Prin urmare, in cadrul lucrarii misionare sau de raspandire a inv crestine de la inceputurile bisericii distingem o lucrare aparte , de pastrare in scris a adevarului revelat. Nu toate scrierile Sf Ap s-au pastrat, unele s4 Valentin Georgian Joghiu

au pierdut, existand dovezi clare ca au mai existat si altele inafara celor cunoscute astazi. Ex: Epistola catre Corinteni- in care Pavel amintise de o alta epistola pe care le-o trimise. Pe de alta parte, inca din timpuriu au aparut si scrieri care uneori involuntar alteori intentionat au ajuns sa denatureze inv Mantuitorului. Unele au fost puse chiar sub numele Ap. uneori cu precizarea ca este vorba de inv Domnului Is. Hr., apostolii fiind doar cei care le-au dat o forma scrisa. Utilizand scrierile despre Hr si propovaduirea sa, Biserica a delimitat aceste scrieri de cele care redau in modul cel mai fidel adevarul revelat. S-a nascut astfel Canonul Sf Scripturi. Cartile canonice au fost deosebite de celelalte incheindu-se inainte de finele primului sec crestin. Asadar. lucrarea de fixare in scris a adevarului revelat s-a incheiat o data cu stabilirea canonului Sf Scripturi. Ea nu se mai continua in Biserica. Ea a fost savarsita de unii dintre Apostoli: Mt, In, Pt. Pavel care s-au bucurat de o chemare deosebita - de chemarea la apostolat si de unii uceniti directi ai Apostolilor: Mc, Lc, Iacob, Iuda care s-au bucurat de aceeasi chemare speciala. Toti cei care s-au bucurat de acea chemare aparte au lucrat cu insuflare sau inspiratie divina. Inspiratia divina a constat in stimularea si ajutorarea prin asistenta Duhului Sfant la fixarea in scris a adevarurilor pe care le-a cunscut. - "Nu va ingrijiti cum si ce veti vorbi..." De inspiratie divina s-au bucurat si autorii cartilor VT. Profeti prin care s-au descoperit lucruri vitoare legate de Intruparea lui Dzeu. Totusi in inspiratia nou-testamentara exista o crestere. Autorii cartilor NT l-au vazut pe Fiul intrupat si i-au fost ucenici si au primit mai cu adevarat darul Duhului Sfant - Apostolii prin limbile de foc ce au sezut pe fiecare dintre ei, toti ceilalti cu botezul - in numele lui Is. Hr. Inspiratia divina nu a incetat, caci tot ceea ce se lucreaza in biserica se face sub insuflarea Duhului Sfant insa fixarea in scris a adevarului revelat este o etapa deja incheiata in viata Bisericii. 2. Continuarea lucrarii misionare sau raspandirea invataturii crestine dupa stabilirea Canonului Sf.Scripturi. - dupa fixarea in scris, Ap. si ucenicii au continuat sa propovaduiasca, uneori explicand, alteori adancind lucrurile cu anevoie de inteles, alteori facand cunoscute lucruri si minuni ale lui Is care nu fusese insemnate de niciunul dintre ei. - atat precizarile referitoare la scrierile lor cat si relatari privind alte minui ale Mant s-au transmis mai departe pe cale orala. - mai devreme sau mai tarziu, multe dintre aceste precizari au fost fixate in scris de slijitorii mai ganditori ai Bisericii, devenind - Sf. Traditie. - succesorii Ap, episcopii, preotii si diaconii au fost investiti cu puterea de a le continua lucrarea de propovaduire, lucrare ce se continua pana astazi si nu va inceta pana cand nu se va propovadui aceasta Evanghelie a Imparatiei
5 Valentin Georgian Joghiu

in toata lumea spre marturie la toate neamurilor si atunci va veni sfarsitul(Mt 24, 14) - in lucrarea de propovaduire a fost de multe ori chemati si misionari. Desi uneori si-au inceput lucrarea fara vreun mandat din partea autoritatilor bisericesti instituite, au fost ulteriori calauziti de duh, de Dzeu sa si-o desavarsiseasca sub ascultarea ierarhiei. Cei mai multi dintre ei au primit si hirotonie, chiar in treapta de episcop Sg Gr. Luminatorul, Sf Chiril si Metodie, - Ap simtind nevoia de a fi ajutati au stabilit niste reguli dupa care succesorii lor sa-si orienteze lucrarea misionara. Uneori aceste reguli au fost completate si adaptate de parintii bisericii potrivit cerintelor fiecarei epoci. a. Marturisirile concise prin simbolurile de credinta. Chiar de la inceputurile bisericii s-a incercat exprimarea adevarurilor esentiale ale credintei crestine. - dumnezeirea lui Is Hr si unicitatea lui Deus in intreita Persoana. S-a incercat exprimarea acestora in expresii scurte - pentru a fi mai usor receptate. Chiar in Sf. Scriptura - "Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnzeu celui viu". Formulele trinitare: botezand in "Numele T si al F si al Sf. D." Formule de marturisire ale intruparii si lucrarii mantuitoare a Fiului: "Dzeu s-a aratat in trup..." Cele mai vechi marturii din Simbolul de credinta au fost transmise sub numele Sf Ap si a unora dintre slujitorii mai insemnati ai Bis din primele veacuri - Simbolul apostolic si Simbolul Pseudo-atanasian. Cel mai important - Crezul niceo-constantinopolitan. Prin urmare se poate spune ca intocmirea Simb de credinta concentrat este o lucrare specifica perioadei de inceput a Bis la fel ca si fixarea in scris a adevarurilor revelate. 2. Randuieli privind lucrarea de propovaduire(predica) si de explicare a invataturii crestine(cateheza) puse la un loc de parintele, nu separate ca la Floca - Sf. Scriptura enumera in indeletnicirile fundamentale atribuite unui slujitor al Bis si pe aceea de a fi destoinic sa invete pe altii. Ap Pavel indeamna chiar insistent pe unul din ucenitii sai devenit episcop: "propovaduieste cuvantul, staruieste cu timp si fara timp"(2 Tim 4,2) - indemnul acesta a fost preluat de mai multe canoane ale Bis, in care au fost prevazute pedepse severe pentru cei care ar neglija aceasta indatorire misionara, astfel canoanele apostolice - prevad ca: "episcopul sau preotul care nu poarta grija de cler sau de popor si nu il invata buna cinstire a lui Dzeu sa se afuriseasca iar daca staruie in aceasta nepurtare de grija si se leneveste, sa se cateriseasca"(Can 58 Ap.) La clerici: Afurisirea este oprirea de la Sf. Impartasanie si de la slujire La laici: Afurisirea mica: - Oprirea de la Sf Imparatasanie(excomunicare mica pe o perioda determinata in care trebuie sa faca penitenta Ex: - 3 ani in care trebuie sa faca penitena si dupa 3 ani este reprimit).
6 Valentin Georgian Joghiu

La laici este doar afurisirea, iar la clerici si afurisire si caterisire. In cazul clericilor putem avea uneori afurisire + caterisire(in cazul in care se indreapta), alteori avem caterisire urmata de afurisire. Afurisirea sub acest termen grecesc, ascunde 2 sanctiuni una mai putin clara care ar precede caterisirea si una mult mai clara care urmeaza caterisirii. Termenul latinesc este excomunicare. In Regulamentul de procedura actual - oprirea totala de la oricare slujba sau oprirea de la savarsirea anumitor slujbe(in gen de la Sf Liturghie) - ambele pe perioada determinata. - Afurisirea dupa caterisire - excluderea totala din biserica - nu mai poti reveni in randul clericilor chiar daca te-ai pocait. - Afurisirea mare: nu mai este primit la nimic comun cu cei credinciosi( nu e definitiva deoarece nu exista pedepse definitive aplicate laicilor) - Caterisirea - pedeapsa definitiva. Ridicarea caterisirii inseamna anularea sanctiunii pronuntate din pricina faptului ca a fost pronuntata pe nedrept. Daca a fost pronuntata pe drept, indiferent cata pocainta ar face respectivul, nu se poate ridica aceasta caterisirire. - In momentul in care preotul este caterisit - el nu devine laic - este ca si cum ar fi un laic dar nu e un laic deoarece un laic poate fi hirotonit dar el nu mai poate.(Harul ramane) Afurisirea dupa caterisire: excluderea totala din biserica(este ca oricare laic) DE RETINUT!!! CANONUL 58 AP(NDATORIREA CLERULUI DE A CATEHIZA I PREDICA) Episcopul sau presbiterul artnd nepsare (neglijnd) clerului sau poporului i nenvndu-i pe acetia dreapta credin, s se afuriseasc, iar struind n nepsare i n lenevie, s se cateriseasc. (19 TruL; 11 Sard.; 19 Laod.; 71, 121, 123 Cartag.) - Episcopul si preotul sunt datori sa acorde o atentie deosebita celor care vin si celor care se intorc la dreapta credinta pentru a-i invata sa umble la biserica, ca sa asculte scripturile(Can 7 II e, Can 95 Trulan) - Can 19 Trulan reaplica obligatia episcopilor si a preotilor de a invata poporul. - Desi can 19 al Sin de la Laodiceea stabileste locul predicii in cadrul Sf Lit inainte de rug catehumenilor(imediat dupa citirea Sf Ev), totusi s-a prevalat obiceiul ca predica sa fie tinuta inainte de impartasirea credinciosilor.
7 Valentin Georgian Joghiu

- Episcopului ii este interzis sa invete in public inafara eparhiei sale can. 20 Trulan, exceptie facand faptul cand ar fi invitat sa faca acest lucru(can. 3 Sadic). - prin analogie atat regula cat si exceptia se aplica si preotilor. - laicului ii este interzis a tine cuvantare sau a invata in public (can 64 Trulan), totusi atunci cand are binecuv ep sau macar a pr ii este ingaduit acest lucru interdictia nu poate fi privita ca fiind absoluta. - fiecare crestin este chemat sa il marturiseasca pe Hristos inaintea oamenilor(Mt 10, 32) pe de alta parte exista laici destoinici a transmite si altor inv crestina(laici invatati) unii din acestia chiar se pregatesc pt a deveni slujitori ai altorilor, altii pentru a transmite inv crestina de la catedra iar altii chiar o transmit(teologi ramasi in starea laica) - tuturor acestora oricat de invatati ar fi, le trebuie acordul ep sau pr. - ca si concluzie nu se cade oricui, venit la intamplare sa propovaduiasca poporului dogmele de credinta - cat despre femei acestora nu le este ingaduit sa vb in timpul Sf. Slujbe, (si dupa cuv Ap Pavel sa taca), caci lor nu le este dat sa invete...(can. 70 Trulan) 1 Corinteni cap 14, 34-35, insa nici in acest caz interdictia nu este totala. - canonul vizeaza participarea la activitatea slujirii invatatoresti: - 2 categorii - 1.exercitarea smultana a puterii inv si a celei sacramentale - 2. exercitarea doar a puterii invatatoresti - predica parte a Sf Lit, lucrare sacramentala, pe cand orice alta parte a puterii invatatoresti 1. rezervata in primul rand Ep si pr, dar tot aici intra si cititul, si cantarea la strana sau in cor. 2. lucrarea de predare a invataturii crestine(pt predarea orei de religie mai multe femei decat barbati au solicitat si au primit binecuv ep, mai mult si in seminarii teologie exista femei care predau materii teologice) - prin urmare interdictia prev de can 70 Trulan, care se bazeaza la randul lui pe cuv Sf Ap Pavel vizeaza in prezent doar activitatea predicatoriala si implicit accesul la treptele ierarhiei de instituire divina. - ca o concluzie, poate fi amintit can 26 al Sin de la Laodiceea : Nu se cuvine ca cei ce nu sunt randuiti de episcopi, sa catehizeze, nici in bis, nici in case se intelege ca episcopul este in masura sa puterniceasca cu exercitiul puterii invatatoresti pe oricare membru al Bis potrivit starii si priceperii sale. Lucrarea de precizare si de adancire a adevarurilor de credinta
8 Valentin Georgian Joghiu

- pregatirea slujitorilor Bis - expunerile detaliate ale credintei: scrierile Sf Parinti si ale scriitorilor bisericesti, marturisirile amanuntie de credinta, catehistele, cartile simbolice si alte scrieri teologice - lucrarea de pastrare si aparare a adevarurilor de credinta: a. datoria fiecarui membru al Bis de a pastra adevuririle de cred nestirbite si de a le apara b. precizarea si apararea adev de cred prin hotararile sinoadelor. c. pastrarea nealterata a adevarului revelat de catre intreaga Biserica.(doar Biserica in intregimea ei se bucura de infailibilitate si de sfintenie) Un Sfant Parinte i-a fost acceptata lucrarea in ansamblu Un scriitor bisericesc(catalogat drept mare teolog) anumite parti din opera sa au intrunit consensul intregii Biserici - intocmirea textelor slujbelor religioase - promovarea artei ca mijloc de afirmare constanta si propagare a adevarurilor de credinta pe cale vizuala. => Concluzia generala din puterea primita de la Hristos cu care s-au imbracat in chip desavarsit la ziua Cincizeicimii, Ap au transmis tuturor celor care au crezut si s-au botezat in numele lui Hristos unora intr-o masura mai mare cu rostul de a pastori Bis lui Deus si de a transmite la randul lor aceasta putere mai departe, altora intr-o masura mai mica cu rostul de a se folosi de ea pentru a-si lucra propria mantuire si pe cea a aproapelui. Indiferent cat a primit fiecare crestin, cleric sau laci, barbat sau femeie, are un loc binedeterminat in Biserica lui Hristos. Cum fiecare madular al trupului are trebuinta de toate celelalte, la fel si cei botezati intr-un duh nu pot sluji Bis decat impreuna. Impreuna-lucrarea aceasta pt mantuirea intregii fapturi se verifica mai ales in exercitiul puterii invatatoresti de pastrare nealterata si aparare a adevarului revelat. (411-421 in Anuar) In Noul Statut - Sa nu confundam puterea charismatica cu puterea sfintitoare sau sacramentala(primita prin hirotonie) Puterea sfintitoare a Bisericii: - se manifesta in general in toate randuielile din randuielile din rugaciune prin care harul divin se revarsa asupra credinciosilor
9 Valentin Georgian Joghiu

- aceasta putere se exercita prin intermediul Sf. Taine si al Ierurgiilor - harul divin indispensabil sfintirii vietii se impartaseste credinciosilor prin Sf. Taine si Ierurgii - intr-o oarecare masura de exercitarea puterii sfintitoare se leaga si intocmirea randuielilor de savarsire a lucrarilor sfinte. - importanta deosebita a puterii sfintitoare consta in aceea ca prin intermediul ei se confera intreaga putere bisericeasca - prin Sf. Taina a hirotoniei se confera din toata puterea bisericeasca adica toate cele 3 ramuri in masuri diferite, pe de alta parte harul Botezului la care se adauga harul mijlocit prin celelalte Taine si Ierurgii ii face si pe laici(adica pe toti membrii bisericii) participanti la exercitarea puterii bisericesti in toate cele 3 forme ale ei. - intr-o situatie aparte se gasesc membrii clerului inferior - vicar administrativ poate fi si un preot de mir si unul monah - protopop poate fi doar un preot de mir - staret, exarh poate fi doar un calugar. Rangurile sau distincitiile onorifice : DIACON - diacon, arhidiacon, protodiacon, PREOT DE MIR sachelar, iconom, iconom stavrofor PREOT MONAH singhel, protosinghel, arhimandrit - distinctii onorifice pt treapta de ARHIEREU: - Arhiepiscop si Mitropolit Onorific ADMINISTRAREA SF. TAINE A BOTEZULUI: - Botezul este primul act prin care se exercita puterea sfintitoare in sensul ca Botezul reprezinta actul de nastere la viata in Hristos. Actul prin care un necrestin devine un madular al Bisericii - cea dintai lucrare a puterii sfintitoare se aseamana cu cea dintai lucrare a puterii invatatoresti, ambele savarsindu-se inafara Bisericii in sensul ca amele lucrari se rasfrang asupra unor necrestini - normele canonice care reglementeaza savarsirea Sf Taine a Botezului 4 categorii 1. Savarsitorul Tainei
10 Valentin Georgian Joghiu

2. Primitorul Tainei 3. Randuiala savarsirii(Procedura administrarii) Tainei 4. Efectele administrarii Tainei(juridico-canonice) 1. Savarsitorul Tainei - in mod normal, Botezul se savarseste de episcop sau de preot(46, 47, 49, 50 Apostolic) - in cazuri exceptionale cand exista pericolul ca o pers sa moara nebotezata, nefiind in apropiere nici episcop nici preot, botezul poate fi savarsit de un diacon, de un simplu monah ori monahie(can 44 Nichifor Marturisitorul) sau de oricare crestin barbat ori femeie(can 45 Sf Nichifor Marturisitorul) - in astfel de cazuri exceptionale, Botezul se reduce doar la rostirea formulei trinitare si intreita scufundare in apa, socotindu-se valid prin iconomie(pogoramant) - in cazul in care cel astfel botezat supravietuieste, Botezul nu se repeta. Ep sau pr va continua slujba. 2. Primitorul sfintei Taine a Botezului - poate fi orice fiinta umana in viata(Can 18 Cartagina) indiferent de sex si varsta(110 Cartagina) - copiii, pentru ca nu-si pot marturisi singuri credinta crestina, trebuie sa fie asistanti de o persoana dreptcredincioasa care indeplineste rolul de parinte sufletesc, garant sau tutore spiritual al copilului botezat - aceasta persoana se numeste Nas, fata de care copilul botezat dobandeste calitatea de fin - intre nas si fir, precum si intre rudele acestora se creeaza o inrudire cu caracter religios care se numeste nasie(53 Trulan) - nasul trebuie sa fie crestin ortodox - nu poate fi nas cel al carui botez nu este valid, nici cel cazut in erezie, nici cel de alta confesiune sau religie - astfel de persoane nu pot fi o garantie ca cel botezat va fi crescut in credinta ortodoxa - cel care primeste pruncul in brate dupa ce il scoate din apa ala e Nas(Ex: sotia lui este numita nasa doar pt ca este sotia nasului sau invers) - pruncul in pericol de moarte trebuie grabnic botezat(38, Sf Nichifor) - institutia catehumenatului apare inca din perioada apostolica
11 Valentin Georgian Joghiu

- cei care isi manifestau dorinta de a primi botezul crestin parcurgeau mai multe etape premergatoare - intrau in gruparea catehumenilor unde trebuia sa participe un anumit timp, apoi erau supusi exorcismelor si admisi sa participe la sfintele slujbe in cadrul carora erau botezati. - exorcismele rugaciunele(Cearta-te pe tine diavole...) / lepadarile dialogul - ei puteau participa la sf slujbe pana la : Cei chemati iesiti... botezul era la marile sarbatori, in cadrul Sf. Lit. - can 45 Cartagina botezul celor bolnavi, in pericol de moarte - botezul celor depsre care nu se stie sigur daca au fost botezati botezul conditionar - 84 Trulan, 72 Cartagina - botezul celor veniti de la eretici 7 Sin II ec !!! Titlu eronat in manualul Pr Floca: Tainele ereticilor si schismaticilor - Titlu corect: Validarea lucrarilor sacramentale ale eterodocsilor in Biserica Ortodoxa - cand va raportati la canoane luati in ordine cronologica. 3. Randuiala savarsirii(Procedura administrarii) Tainei - Botezul se savarseste in numele Sf Treimi prin 3 afundari(can 50 Ap, 7, II Ec, 91 Sf Vas) rostindu-se formula evanghelica pe care o avem la Mt 28,19 - se savarseste in biserica. Pt a se savarsi in paraclisele din casele particulare este necesara aprobarea episcopului locului(31, 59 Trulan; 12 I-II Constantinopol) -momentele mai importante ale slujbei Sf Botez sunt enumerate de Sf Vasile in can 91 lepadarea de satana si de ingerii lui, binecuvantarea apei, a untdelemnului si a celui ce urmeaza a fi botezat, ungerea cu untdelemn si intreita afundare. - botezul savarsit in mod valid nu se repeta, repetarea atrage pedeapsa caterisirii(47 Ap, 48 Cartagina) aceeasi pedeaspa vor primi si cei care vor refuza sa boteze pe cei care-au primit botezul de la eretici. 4. Efectele administrarii Tainei(juridico-canonice) - cel botezat devine membru al bisericii, dobandind ceea ce s-ar putea numi cetatenia bisericeasca, devenind subiect de drepturi si indatoriri in cadrul Bisericii. Numai in aceasta calitate el poate primi celelalte Taine si ierurgii ale Bis.
12 Valentin Georgian Joghiu

ADMINISTRAREA SF. TAINE MIRUNGERII: 1. Savarsitorul Tainei - Episcopul sau preotul - in Bis Rom-Cat este savarsita doar de episcopi, preotul o poate savarsi doar in cazuri exceptionale cu aprobare de la episcop - prezbiterii sunt opriti de a face hrisma(mir sfintit) si a consfinti fete si nici sa impace pe cineva la Liturghie in public nu se cuvine 2. Primitorul Tainei I. oricine a primit Botezul crestin in mod valid - categorii diferite de primitori: cei care au primit Botezul indiferent de varsta la care l-au primit urmeaza sa primeasca si Taina Mirungerii II. Taina Mirungerii este administrata si unora dintre eterodocsi care se intorc la dreapta credinta: a. atat celor care inainte de a cadea in erezie fusesera botezati in Bis Ort. b cat si celor care au fost botezati de anumite grupari eterodoxe al caror botez este acceptat de Bis prin pogoramant, cu alte cuvinte este validat prin venirea la dreapta credinta. I. In Bis Ortodoxa, Taina Mirungerii se administreaza indata dupa Botez, cele doua taine savarsinduse de regula una in continuarea celeilalte(can. 48 Laodiceea) II. Mirungerea se administreaza numai dupa ce se leapada de erezie facand o marturisire de credinta scrisa.(7 II ec, 95 Trulan , 7 Laodiceea) - cei care inainte de a face parte din gruparea eterodoxa primise in Bis Ort Botezul si Mirungerea, cu ocazia revenirii la adevarata credinta primesc pt a 2-a oara Taina Mirungerii - de retinut ca celor intorsi de la rataciri mai putin grave(can I al Sf Vas sunt numite adunari ilegale) nu li se mai administreaza Taina Mirungerii ci dupa lepadarea de Eres prin marturisirea scrisa, sunt impacati cu Bis si primiti la Sf. Cuminecatura(can 1 Sf Vasile, Can 95 Trulan) 3. Randuiala savarsirii(Procedura administrarii) Tainei
13 Valentin Georgian Joghiu

- can 7 II ec si 95 Trulan prezinta forula si modul in care trebuie facuta ungerea cu Sf Mir: fruntea si ochii si narile si gura si urechile si pecetruindu-i pe ei zicem: pecetea darurilor Sf. Duh - ca si Botezul, Mirungerea se savarseste in biserica - in vechime sfintirea Sf si Mare Mir a fost rezervata episcopului(6 Cartagina), pe cale de obicei insa aceasta sfintire a devenit o prerogativa a Sin Bis Autocefale. 4. Efectele administrarii Tainei(juridico-canonice) - pentru cei ce primesc Mirungerea data dupa Botez ea nu produce efecte juridice - cei care primesc Mirungerea dupa venirea sau revenirea de la eterodocsi, fara a mai fi botezati, do(re)dobandesc calitatea de membrii ai Bisericii.

ADMINISTRAREA SFINTEI TAINE A EUHARISTIEI 1. Savarsitorul Tainei - episcopul sau preotul 2. Primitorul Tainei -oricare crestin botezat in mod valid sau al carui botez a fost acceptat prin iconomie. - se disting mai multe categorii de primitori : - in primul rand toti cei care primesc Botezul si Mirungerea indiferent ca e vorba de copii sau de adulti - apoi copii, atat timp cat nu constientizeaza greselile pe care le fac pot primi la fiecare sarbatoare pe nemancate(atat cat le permite varsta) - adultii trebuie sa se pregateasca pentru Euharistie si sa primeasca in prealabil dezlegare de la duhovnic prin Spovedanie - in vechime s-a admis exceptie ca in cazul de primejdii de moarte si catehumenii si penitentii care nu primise inca dezlegare si nu fusesera impacati cu Bis sa primeasca Sf. Euharistie.(can.13 I Ec, 6 Ancira, 7 Cartagina , 73 Sf Vasile, 2-3 Gr de Nyssa, 9 Nichifor Marturisitorul) - in ceea ce priveste penitenta publica in momentul in care aveam un pacatos in comunitate pacatului putea sa fie cunsocut de toata lumea(Ex: i-a dat unuia una-n cap si l-a omorat) nu mai era necesara o marturisire ci
14 Valentin Georgian Joghiu

doar o asumare - pe de alta parte erau pacatele necunoscute de comunitate pe cale de spovedanie. - fie ca era in primul caz fie in al doilea in momentul in care incepea acest stadiu penitentiar se facea o rugaciune. Pana la aceasta rugaciune era o excludere totala. !!! E diferenta intre total si definitiv. - cand esti penitent, esti tot in stadiul de afurisire: Chinonia euharistica(afurirsea mica), chinonia rugaciunii(afurisirea mare)] - impartasirea celor de alte confesiuni tot ca exceptie este cea a carora dupa ce s-a abatut de la adevarata credinta, s-a intors la credinta lor facand o marturisire scrisa si lepadandu-se de toate erorile. Marturisirea scrisa(zapisul) poate fi asimilata cu Taina Spovedaniei - in astfel de cazuri cand celui revenit la adevarata credinta, nu i se administreasza Taina Mirungeriii, incorporarea acestuia in Bis se face in 2 acte legate intre ele: renuntarea in scris la tot ce este contrar Sf Biserici si primirea Sf Impartasanii(can 95 Trulan, 1 Sf. Vasile) - Euharistia nu poate fi data trupurilor celor adormiti(83 Trulan, 18 Cartagina) - can 8 si 9 Ap prevad ca toti cei care participa la Sf Lit, atat clerici cat si laici, sa se impartaseasca. - in cazul clericilor se prevede o exceptie: atunci cand un cleric ar avea o cauza binecuvantata(un motiv justificat) care l-ar face sa se abtina de la Sf. Impartasanie, insa aceasta cauza este obligat sa o comunice celorlalti slujitori. - in cazul laicilor se poate spune ca regula a devenit exceptie, traditia laicii sa se impartaseasca destul de rar, unii foarte rar, deoarece pt participarea la Sf. Euharistie, este necesara o pregatire, care sa duca la o dezlegare in cadrul tainei Spovedaniei. 3. Randuiala savarsirii(Procedura administrarii) Tainei: - referitor la impartasirea mai rara sau mai deasa, normativa ramane pozitia Sf Ioan Gura de Aur: multi se impartasesc o data pe an, altii de doua ori, altii mai des, care trebuie laudati? Cei care se impartasesc o data sau cei care adeseori, sau cei care rareori...nici cei ce se-mpartasesc o data, nici cei ce de multe ori, nici cei de putine ori, ci cei ce se impartasesc cu constiinta bogata si a carei viata este ireprosabila. Unii ca acestia intotdeauna, iar cei ce nu sunt de acest fel, niciodata sa nu se apropie de cuminecatura(Cuvant despre Epistola dupa Evrei) - pentru savarsirea si primirea cu vrednicie a Euharistiei este necesara o pregatire, o curatire a constiintei asa
15 Valentin Georgian Joghiu

cum celre Ap Pavel(I Cor, 11) si mai multe canoane.(41 Cartagina, 29 Trulan, 16 Timotei al Alexandriei) - cand cel care doreste sa primeasca Sf Impartasanie nu este pregatit, el nu primeste dezlegare de la duhovnic, fiind oprit de la Cuminecare, adica este afurisit sau excomunicat(exc. mica) (can 28 Sf Nichifor) - numai clericii se pot impartasi in altar(19 Laodiceea, 69 Trulan) - ordinea impartasirii: episcopii, preotii, diaconii(18 Sin I Ec) - Cum se impaca dispozitia can 18 sin I ec, care prevede o randuiala, o ordine la impartasire cu anumite practici in soboarele actuale care au multi arhierei. Ce comentariu putem face intre practica actuala si dispozitia can? - ipodiaconilor nu le este ingaduit sa administreze Sf. Euharistie(can 25 Laodiceea) pentru a face delimitarea intre diaconi si ipodiaconi(diaconilor le era admis ) - ieromonahul tanar nu ii este ingaduit a le impartasi pe calugarite(23 Nichifor Marturisitorul) - se interzice cu desavarsire clericilor sa pretinda sau sa primeasca vreo plata pt Sf Imparatasnie(23 Trulan, Enciclica lui Ghenadie al Ctinopolului) 4. Efectele administrarii Tainei(juridico-canonice) - Euharistia produce efecte juridice doar in doua cazuri exceptionale: a. cand constituie alaturi de lepadarea scrisa de toate inv gresite, actul de reprimire in Bis a unor schismatici(95 Trulan) b. cand constituie alaturi de rugaciunea de dezlegare, iertare si impacare actul de reprimire in Biserica a unui excomunicat(excomunicarea mare) - in ambele cazuri prin Taina Euharistiei se pecetluieste redobandirea calitatii de membru al Bisericii.

ADMINISTRAREA SF. TAINE A HIROTONIEI: Canonul de la 394 de la Ctinopol, apoi can 13, 49, 50 Cartagina invoca randuiala cea veche stabilit la Niceea - Can 3 al Sin VII Ec preia integral textul canonul 4 al Sin I Ec(de remarcat faptul ca cele mai multe din vechile canoane referindu-se la hirotonia episcopului au in vedere atat hirotonia propriu-zisa cat si actul premergator al alegerii) ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? - unele canoane utilizand termenul hirotonie, vizeaza exclusim alegerea(19 Antiohia, 12 Laodiceea)
16 Valentin Georgian Joghiu

- termenul hirotonie s-a folosit si cu sensul de alegere chiar si la inc mil al II-lea - in cazuri extreme s-ar putea accepta ca hirotonia unui episcop sa se faca de alti 2 asa cum a fost ingaduit si inainte - confirmarea celor facute in fiecare provincie revine mitropolitului - hirotonia preotului si a diaconului se savarseste de un sg episcop(can 2 Ap)insa nu oricum ci de episcopul eparhiot ci de oricare alt arhiereu care are incuviintarea episcopului eparhiot spre a carui ascultare canonica se afle cel ce il hirotoneste - este interzisa nu numai interzicerea hirotoniilor inafara proprilor eparhii(35 Ap) ci si savarsirea in propria eparie a unei pers ce apartine de alta eparhie, fara incuviintarea episcopului eparhiei din care provine cel ce se hirotoneste si indiferent care este intentia episcopului hirotonisitor.(can 16 Sin I Ec partea finala vizeaza o astfel de hirotonie a unui cleric venit din alta eparhie, considerand-o fara tarie) - o problema importanta este cea a hirotoniilor savarsite de episcopi depusi din treapta sau caterisiti. - harul hirotoniei ramane pt totdeauna in cel hirotonit, unul ca acesta nu mai poate deveni miren pentru ca taina aceasta ca si cea a Botezului si a Mirungerii il pune pe om intr-o anumita relatie fundamentala cu Hristos...aceasta relatie se imprima in fiinta omului lasand in ele niste urme chiar fara voia lui.(Staniloae, T. Dogmatica) - DEF: asadar caterisirea este actul prin care aut bis opreste pt totdeauna pe un cleric vinovat de anumite abateri grave de a mai exercita puterea bisericeasca socotindu-l ca si cum ar fi un simplu laic si lasandu-l sa se bucure numai de drepturile laicilor. Acesta pierde drepturile de a invata, a sfinti si a pastori precum si drepturile de onoare ce i se cuveneau ca si cleric dimpreuna cu numele si demnitatea de cleric fiind sters din catalogul clericilor si socotit laic - motivele care pot atrage caterisirea unui cleric pot fi grupate in 2 categorii: a. un numar considerabil de nereguli destul de grave, cele mai multe dintre ele atragand caterisirea numai in cazul de persistenta in acea situatie sau de regidiva.(astfel de situatii sunt prevazute in canon: parasirea parohiei fra acordul epis sau 15 Ap, 10, 7 Ec, despartirea de sotie sub pretex de evlavie 5 AP , 13 Trulan, detestarea casatoriei 51 Ap, jocurile de noroc si betia 42 Ap, camata 44 Ap si 10 Trulan, neglijarea indatoririi de a propovadui dreapta credinta 58 Ap, neglijarea datoriei de a-i ajuta pe slujitorii saraci din subordine 59 Ap...) b. erezia si toate celelalte fapte deosebit de grave asimilata ereziei ce atrag o dubla pedeapsa caterisirea si afurisirea(excomunicarea) in acelasi timp, sau chiar anatema.(can 1 al Sin II Ec. cere sa se anatemizeze orice erezie, prin urmare un cleric dovedit de erezie va fi nu numai caterisit ci si anatemizat in acelasi timp)
17 Valentin Georgian Joghiu

- multi autori includ in aceasta categorie si hula impotriva Duhului Sfant. Alte fapte sunt: simonia(29 Ap, 5-7 Ec), Apostazia(62 Ap), vrajitoria , magia si descantecele(36 Laodiceea), sarbatorirea Pastelui cu evreii(1 Antiohia), apelul la sprijinul stapanitorilor lumesti pt ocuparea scaunului episcopal(30 Ap.) - indiferent de motiv, efectele caterisirii sunt aceleasi: retragerea de catre autoritatea bisericeasca a dreptului de a mai exercita puterea bisericeasca precum si a dreptului de a se mai bucura de statutul clerical. - pedeapsa caterisirii nu afecteaza capacitatea harica a celui caterisit, - capacitatea harica este afectatata de insasi caderea in erezie sau de savarsirea uneia din celelalte fapte asimilate de erezie, prin urmare chiar si in cazul in care caterisirea este urmarea caderii in ereziei, aceasta pedepasa pronuntata de aut bis nu produce niciun efect suplimentar - caterisirea, mai exact afursirea sau anatema care o insoteste in acest caz, constituie numai un act constatator declarativ de pierdere a capacitatii harice - pierderea capabilitatii harice sau caderea din har despre care vb can 21 Trulan nu inseamna pierderea totala a harului hirotoniei - o urma din harul hirotoniei, mai mare sau mai mica ramane chiar si in clericul cazut in erezie, insa aceasta urma este insuficienta pentru ca o eventuala lucrare sacramentala savarsita de un astfel de cleric sa fie valabil. - unii autori ort ezista sa recunoasca aceasta urma de har care ramane in clericul chiar cazut in erezie, caterisit si exclus din Bis, retinerea acestor fiind probabil determinata de faptul ca invatatura despre caracterul intelebic(de nesters)al preotiei a fost formulata in Apus in sec XII si dogmatizata de Conciliul Tridentin in sec XVI. - se afirma chiar ca vechea trad canonica a Bis Ort nu cunoaste aceasta notiune. - vorbind despre catari(secta novatiene)si despre alte grupri schismatice, Sf Vasile cel Mare sustine: separarea lor de Biserica a inceput prin schisma insa cei care s-au lepadat de Biserica n-au mi avut harul Sf Duh peste ei, caci ruperea succesiunii a intrerupt si comunicare. Intr-adevar primii primisera hirotonia de la parinti si prin punerea mainilor acelora, aveau darul duhovnoicesc insa dupa rupereea comuniunii, coborati la starea laica, n-au mai avut puterea nici de a boteza, nici de a hirotoni fiind incapabili de a transmite altora harul Sf Duh de la care ei inssi cazusera(Can 1 Sf Vasile) cu toate acestea, desi initial parintii hotarasera ca aceia dintre ei care revin in Bis sa se curete din nou prin adevaratul Botez al Bisericii, ulterior, unii din Asia au socotit ca este spre binele multora ca Botezul lor sa fie recunoscut iar Sf Vasile este si el de acord cu aceasta recunoastere, pt motive similare, Sf Vasile fiind de acord si cu botezul ecratitilor concluzionand ca: trebuie sa observam obiceiul si sa urmam parintilor care au randuit problemele noastre bisericesti.

18

Valentin Georgian Joghiu

In finalul aceluiasi canon, Sf Vasile confirma recunoasterea chiar a hirotoniei unor clerici veniti de la gruparile ereticilor si integrarea acestora in biserica: Stiu bine ca le-am recunoscut fratilor ce sunt impreuna cu Izois si Saturnin, rangul de episcop chiar daca au apartinut acelei categorii, de aceea nu mai putem sa ii tinem despartiti de Bis pe cei care sunt din aceeasi tagmam prin recunoasterea episc lor, fiind deja stabilita un fel de regula pt comunicare cu ei - inaintea Sf Vasile, Sin I Ec se pronuntase pt integrarea clericilor, inclusiv a episc veniti de la catari la sob si apos biserica, recunoscandu-li-se hirotonia(can 8). - mai tz mai multe dintre Sin Africane(Cartagina)s-au pronuntat pt recunoastrea Botezului donatistilor (can. 47 si 57) si chiar a hirotoniei clericilor reveniti de la aceasta secta - daca nu se admite acea urma de har, acea putere apropiata in stare latenta ramasa in cei ce-au fost hirotoniti, chiar si dupa caderea in erezii nu poate fi justificata in nici-un fel recunoasterea Botezului si mai cu seama a hirotoniei ereticilor intorsi la dreapta credinta! - in can 7 al Sin 2 Ec reluat de 95 Trulan se face distinctie intre eretici si schismatici - este la fel de adevarat ca tat catarii cat si donatistii se incadreaza in ceea ce Sf Vasile numest schisma, insa chiar Sf Vasile afirma ca separarea lor de Bis a inceput prin schisma, dina rgumentarea ulterioara lasand sa se inteleaga ca s-a ajuns la erezie. STAREA CIVILA A CLERICILOR: - La inceput toti clericii, au avut libertatea pe deoparte de a se casatori sau de a ramane necasatoriti sau de alta parte de a se casatori fie inainte fie dupa casatorie. singura restrictia a fost monogamia(Tit 1, 6) - de foarte timpuriu a inceput a se generaliza obiceiul ca incheierea unei casatorii sa se faca inainte de hirotonie sau hrotesie. - la generalizarea acestei practivi a contribuit in buna masura si faptul ca limitele de varsta care s-au stabilit initial pt accesul in treptele ierarhiei bisericesti erau deasupra varstei la care se incheiau casatorii in vremea aceea - aceasta practica imbraca forma scrisa abia in can 26 Ap, care stabileste ca: dintre cei care au intrat in cler neinsurati si vor sa se casatoreasca au invoire numai citezii si cantaretii(16 Cartagina stabileste chiar si pt citeti ca ajunsi l varsta maturitatii sa se hot. ori sa se casatoreasca ori sa faca infranare) - nu se prevede insa nicio sanctiune pt clericii care ar incalca aceasta randuiala - este importatant de mentionat intru inceput faptul ca interdictia din acest canon nu are nici-un fundament
19 Valentin Georgian Joghiu

dogmatic ci doar ratiuni de ordin practic - pastoral - prin urmarea hirotonia nu constituie un impediment de natura doctrinara pt primirea Tainei Cununiei. - Sin local de la Ancira(314) a venit cu o derogare pt diaconi permitandu-se sa se hirotoneasca si dupa ce au fost casatoriti, cu conditia sa fi marturisit aceasta intentie la momentul hirotoniei pt a primi incunviintarea de la episcop(can 10) - totusi Imp Justinian, prin mai multe novele revine si intareste dispozitia can 26 Ap. stabilind sa fie indepartati din cler, preoti, diaconi si ipodiaconi care s-ar casatori dupa hirotonie si ameninta chiar cu confiscarea averii pe cei care ar nesocoti aceasta hotarare. - in acelasi sens se pronunta si Sin Trulan care desi in can 2 confirma can Sin local de la Ancira, reluand contextual dispozita can 26 Ap, o dezvolta si prevede sanctiunea caterisirea pt ipodiaconul, diconul sau preotul care ar indrazni sa se casatoreasca dupa hirotonie. - cu toate acestea au continuat sa existe clerici care se casatoreau dupa hirotonie, drept urmare Imp Leon al VI-lea emite o Novela in 897 prin care interzice categoric practica inca existenta la acea data de a se permite nu numai diaconilor ci chiar si preotilor casatoria dupa hirotonie. - Sinodul local de la Elvira a incercat si in parte a reusit sa impuna celibatul clericilor incepand cu treapta de ipodiacon - dupa aproximativ 2 decenii, dupa dezbateri aprinse, la Niceea, Sin I ec a respins aceasta masura. - unii apuseni au interpretat canonul 3 al Sin I ec in sensul impunerii celibatului. - in Rasarit au prevalat dispozitiile canoanelor apost. Acestea au stabilit pe de-o parte pedeapsa caterisirii atat pt episcopul cat si pt pr sau diac care si-a parasit sotia pe motiv de evlavie si ar starui in aceasta situatie(can 5 Ap) - pe de alta parte, o indoita pedeapsa extrema caterisirea si excl din Bis pt ep, sau alt cleric, dar chiar si laicul care s-ar feri de casatorie, de carnuri si de vin, nu pe motiv de infranare ci din ingretosare.(51 Ap) - spre sfarsitul sec IV, tot in Apus, mai multe sinoade africane(Cartagina) au reluat problema obligatiei clericilor de a pazi in infranare departandu-se de femei(can 3, 4, 25, 70 Cartagina) - avand in vedere si opiniile unor parinti si scriitori bisericesti a primelor veacuri care se pronuntasera ca ar fi mai bine pt clerici sa nu fie casatoriti(Eusebiu de Cezareea, Sf ChIril al Ierusalimului, Sf Epifanie, Sf. Ambrozie, Fericitul Ieronim) - cei mai multi dintre apuseni au intrepetat dispozitiile in cauza in ssensul impunerii celibatului
20 Valentin Georgian Joghiu

- insa Sin Trulan, combatand ceea ce in Bis Romanilor s-a predat drept canon, referindu-se in mod expres la acele canoane de la Sin de la Cartagina, le-a interpretat in sensul ca infranarea clericilor casatoriti fusese intotdeauna inteleasa in Rasarit ca obligatie de abtinere de a avea relatie cu sotia in anumite zile inainte de a sluji(can 13 Trulan) - in acelasi canon Parintii Sin Trulan prevad drept pedeapsa caterisirii pt cel care ar indrazni ca impotriva can apost sa impiedice pe cineva din cei sfintiti: un pr, diacon sau ipodiacon, a se uni si a convietui cu sotia legitima - chiar daca nu ar fi venit can 13 Trulan sa lamureasca aceasta problema, interpretarea canoanelor sin africane in sensul obligarii celui promovat in cler sa se desparta definitiv de sotie, ar fi greu de sustinut, mai ales in cazul canonului 3 Cartagina care cere clericilor sa fie intru toate infranati pt a dobandi ceea ce ei cer sincer de la Dumnezeu, astfel si noi vom tine ceea ce ni s-a transmis prin apostoli si ni s-a pastrat din vechime - in privinta infranarii, insa, Ap Pavel recomandai : sa nu va lipstiti unul de altul decat prin buna intelegere pt un timp, ca sa va indeletniciti cu Postul si cu rugaciunea si apoi sa fiti din nou impreuna, ca nu cumva Satana sa va ispiteasca prin neputinta voastra de a va stapani(I Cor 7, 5) - totusi situatia episcopilor casatoriti este abordata in mod diferit - se poate afirma ca in privinta oblig epis de a se lepada si infrana de femeie, Sin Trulan achieseaza la interpretarea specific apuseana. - cu mai bine de un sec si jum mai devreme, Imp Justinian facuse primii pasi in acest sens. - prin urmare dispozitiil referitoare la casatoria episc inregistreaza o dispozitie aparte - Dupa cum deja s-a vazut, Sf Script prezinta posibilitatea ca episcopii sa fie casatoriti si sa aiba copii - chiar unul dintre Apostoli au fost casatoriti. - desi unuii Parinti si Scriitori bis ai primelor veacuri opinasera ca ar fi mai bine pt cleric sa nu fie casatoriti, in primele veacuri chiar si episcopilor li s-a lasat libertatea de a fi casatoriti sau nu, cu conditia ca ramanerea in celibat sa nu fie cauzata de o desconsiderare a casatoriei. - de remarcat faptul ca in Rasarit, celibatul s-a mulat pe starea monahala. - Imp Justinian incearca sa ingradeasca accesul la episcopat al celor necasatoriti impunand candidatului la aceasta treapta sa fie necasatorit, sa nu aiba copii sau nepoti si sa fi fost cel putin 6 luni calugar sau cleric.(Novela 6 ) - mai tarziu, urmand intr-un fel linia trasata de Justinian in aceasta privinta, Sin Trulan reactioneaza impotriva faptului ca in unele tinturi episcopii continuau sa traiasca cu sotiile lor chiar si dupa hirotonia in treapta arhiereasca
21 Valentin Georgian Joghiu

si sanctioneaza cu caterisirea(can 12)

- de remarcat ca sunt vizate nominal tocmai Africa si Libia.

- acelasi sinod stabileste pentru sotia celui care a fost ridicat la treapta episcopala, obligatia nu doar de a intrerupe legatura cu prorpiul sot dar si obligatia de a intra in manastire, departe de sot, iar episcopului revenindu-i obligatia de a-i acorda sprijinul material necesar(can 48) - prin urmare, atat legislatia lui Justinian cat si dispozitiile Sin Trulan nu interziceau celui casatorit accesul la treapta episcopala, insa il obligau sub sanctiunea caterisirii sa inceteze viata conjugala din momentul consacrarii sale in treapta episcopala. - asadar mai ales dupa Sin Trulan regula pt episcopi a devent celibatul - desi in Rasarit de foarte timpuriu majoritatea clericilor care au renuntat la casatorie au intrat in monahism totusi pt candidatii la episcopat, starea monahala nu a devenit obligatorie decat dupa sec al XIV-lea. - pt ceilalti clerici insa, starea monahala nu s-a impusa niciodata, ca unica forma de celibat. - un moment important in evolutia institutiei episcopatului il constituie Sin Local de la Ctinopol care in can 2 ajunge sa declare incompatibilitatea demnitatii episcopale cu starea monahala - unii canonisti au interpretat acest canon in sensul ca ar interzice accesul monahilor la treapta episcopala, altfel spus starea monahala ar fi impediment pt hirotonia in arhiereu(Dumitru Gaina, Pr Floca, Pidalion Zosima Darana, Haralambie Popescu ) - intr-adevar canonul prevede o interdictie, insa aceasta nu-i vizeaza pe monahi ci pe episcopi fara sa faca vreo referire la conditiile sau la impedimentele pentr accesul la treapta episcopala, can interzice celor ce-au ajuns la demnitatea episcopala sa se pogoare la viata monahiceasca - asadar canonul lasa sa se inteleaga ca episcopului provenit dintre nemonahi nu ii este ingaduit sa intra in monahism, iar ep ales dintre monahi, odata ridicat la aceasta treapta isi pierde calitatea de monah, caci voturile monahilor presupun ascultare neconditionata si ucenicie, nicidecum a fi invatatori si carmuitori, nici a pastori pe altii, ci insisi a fi pastoriti, ales pastor monahul iese din starea de ascultare. - prin urmare obiceiul generalizat in Rasarit catre veacul al XIV-lea de a se impune celui ales ep(dintre nemonahi) sa intre in starea monahala inainte de a fi hirotonit arhiereu, nu trebuie socoti contrar can 2 de la Sin Local de la Ctinopol. - din moment ce potrivit afrmatiilor mai multor Sf. Parinti, Ep. este Chipul lui Hristos in eparhia sa, Bis a randuit ca inainte de a fi randuit epis, inainte de a fi pastor, fiecare ierarh sa treaca printr-o stare dosebita si smerita de ascultare, care numai in viata monahala este dusa la extrema - oricat de anevoioasa este aceasta ascultare, ea nu repr decat o umbra stearsa a ascultarii pe care a aratat-o Fiul
22 Valentin Georgian Joghiu

lui Deus. Dupa inaltarea Sa, Fiul nu se mai intoarce niciodata la starea de supunere si smerenie. ADMINISTRAREA SF. TAINE A CUNUNIEI: - cununia se savarseste in Biserica - nu se savarseste in post. Exista unele dispense(acordate de chiriarh) dar NICIODATA in Postul Mare si in Postul Sf Marii. - toate conditiile necesare a fi indeplinite la incheierea casatoriei sunt necesare si pt incheierea logodnei bisericesti. - a nu se savarsi logodna fara savarsirea Tainei Cununiei. - logodna este o promisiune de casatorie pe care o faceau parintii. 4. Efectele juridice ale cununiei a. cei doi formeaza o familie crestina, unitatea de baza a unei comunitati crestine. b. desi cei doi isi pastreaza individualitatea sunt socotiti ca fiind un singur trup, aceasta realitate verificanduse practic in calculul gradelor de rudenie c. intre soti se creaza drepturi si indatoriri reciproce si egale. d. sotii au aceleasi indatoriri si dreptui fata de copii - legile civile prevad si alte efecte juridice ale incheierii casatoriei !!! IMPORTANT: primele pagini despre clasificare nulitatilor 6 pagini si cateva randuri(se citesc greu dar daca ai inteles, n-o sa mai ai probleme toata viata) A fi constatata nulitatea vs. A fi anulat actul - prin folosirea acestor 2 cuvinte se da seama daca stim ce inseamna nulitate relativa si nulitate absoluta. - la nulitatea absoluta vorbim despre constatarea nulitatii sau declararea nulitatii, atunci cand contravine interesului obstesc, general si poate fi invocata oricand. - la nulitatea relativa avem 2 persoane care sunt afectate de acest act. Daca una dintre cele 2 persoane constata ca exista un motiv sa invoce nulitatea(relativa), aici vorbim de anularea actului(ar putea sa fie anulat sau ar putea sa fie valabil) actul era anulabil. - cand spunem constatarea nulitatii absolute inseamna ca am luat de stire ca a existat o conditie
23 Valentin Georgian Joghiu

importanta care a fost incalcata, si nu se poate sa mai produca efecte. EXCEPTIA EXCEPTIILOR!!- singurele cauze de nulitate relativa in privinta casatoriei sunt cele referitoare la princinile de consimtamant, toate celelalte sunt de nulitate absoluta unele dintre ele pot fi acoperite prin confirmare, altele nu pot.

CONDITII DE FOND LA INCHEIEREA CASATORIEI: Conditiie de fond pozitive: 1. Diferenta de sex A.(Legislatia civila) si B(Legislatia religioasa) 2. Varsta matrimoniala(varsta nubila sau varsta legala pentru casatorie) - 18 ani atat pt barbat cat si pt femei 3. Consimtamantul la casatorie: eroarea, dolul(viclenia), violenta. 4. Coumincarea reciproca a starii de sanatate Impedimentele de fond negative 1. Existenta unei casatorii anterioare necunoscute 2. Rudenia a. Rudenie fizica: Rudenie de sange (consangenitate) Dreptul civil pana la gradul 4 se intereseaza, iar dreptul canonic pana la gradul 7. - la dr civil dispensa pt gr 4, iar dispensa crestina pentru gr 5,6,7...in nici-un caz pt 4 Cuscria(afinitatea) b. Rudenia morala: - actul adoptiei sau al infiereii - actul tutelii
24 Valentin Georgian Joghiu

- logodna religioasa c. Rudenia religioasa sau spirituala(nascuta prin nasia la botez sau la cununie) 3. Alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a discernamantului 4.Lipsa unei aprobari special

25

Valentin Georgian Joghiu