Ma inchin, Doamne, asternutului piciarelor Tale si dreptei Tale

sfinte care m-a plasmuit si m-a facut om in stare sa Te simt. Dar am

pacatuit si am facut rau atat in mine insumi cat si inaintea Ta, caci am
lasat sfanta indeletnicire a legaturii cu tine si mi-am inchinat zilele
indeletnicirii cu poftele. Te rog, Doamne, nu pune inaintea ta pacatele
tineretilor mele, nestiinta batranetii mele si slabiciunea firii mele, care
s-au intarit asupra mea si m-au cufundat in ganduri la lucruri care ma
inspaimanta. Intoarce inima spre Tine, departe de imprasierile
involburate ale poftelor, si fa sa locuiasca in mine lumina ascunsa.
Bunatatile Tale fata de mine premerg mereu orice vointa a mea de a
face binele si orice grabnica pornire a inimii mele spre o viata dreapta.
Nu ti-ai oprit niciodata purtarea de grija ca sa pui la incercarea
libertatea mea, ci asemenea girjii unui parinte fata de fiul sau mai
tanar, asa a alergat purtarea Ta de grijs dupa mine si harul Tau
parintesc a cercetat slabiciunea mea si n-ai vrut sa imi pui la incercare
vointa; caci stai Doamne dintotdeauna ca mai putin chiar decat un
copil nu stiu incotro sa o apuc.

Sfantul Isaac Sirul