,

- G R I L L E T s criitor §1. c1. neastl

A L A IN R O B B
E ' in is t' E rancez,se
2 2 , la B r e s t, F e re . ste co . t
1 8 u g u s t 1 9 " nsidera
n a §t e"' a11N a 1 . , m i~ c a r e J 't pe
1 erara care o
a o u u1 R o 1nan francez" Y
a u
,, p a p a . .., ,. 1 1 9 6 3 ( P o u r u n nouv e romEan) · Se. f.ace
t e o r e t1 z e a z a 11
a n u J L e s C o m m e s (1953) · aprec1at in
om .
c u n o s c u t ·c u r · · ·c1• a1. li.teraturii France ze, Prm tre
"' d e 1 m p o r ta n p cnt1 · m a n ele
epoca t h · e B la n c h o t. T reptat, ro
R 1a nd B a1 _es §1 ~ a u n c a fi a fa ntasmati v".
cara
s e
le
tr
o
e e s p r e e r o t1 s m §1 s p r e ,,a
u to b io g r
byrinthe [i n lab
irint] (lg;;y'
a lo u s ie (1 9 5 7), D a n s le la r k (1 970), LaRepri
s;
La J - Y o
r e v o lu ti o n aN
e w
o je tp o u r u n e
Pr
[ R e lu a r e a ] (2 0
0 1 ).
s t c u s c e n a r iul filmului
in c e p e c a r ie r a d e c in e a r e a lizat de Alain
l§i M a r ie n b a d (1 9 61 ),
n e e d e r n ie r e a d e el, se numara:
L 'A n e a li z a te
s n a is . P r in tr e fi lm e le r v e (1 983), C'estGra
diva
Re e C a p ti
1 m m o r te ll e (1963), L a Bell
L 0 0 7 ) etc.
qui vo u s a p p e ll e (2
in R o b b e -G r illet preda in
in 1 9 9 7 , A la
a ington
k §i la Wash
D in 1972 p a n d in N e w -Y o r
te le U n it e , la Universitatea i) , § i, in tr e 1 9 8 0 §i 1988,
S ta u r
r s it y d in S a in t L o u is (Misso a tu r ii la Universitatea
Unive a li te r
n d u c e C e n tr u l d e sociologie
co
B r u x e ll e s . ie i F r a n c e z e , la 2 5 martie
d in b r u al A c a d e m
E s te a le s m e m
ic e R h e im s , d a r n u a rostit
r
, s u c c e d a n d u - i lu i M a u a p a r ti c ip e la activitaple
4 s
ir e , r e fu z a n d
2 0 0
r s u l d e p r im
d is c u a
c a d e m ie i. fe b ru a ri e 2 0 0 8 , in urm
A llet m o a r e la 1
8
R o b b e -G ri
Ala in
, la C a en , in Calvados. utor, Un
i c ri z e c a rd ia ce d e a c e la § i a
une
d it u r a A R T , a m a i aparut,
La E
e n ta l.
r o m a n s e n ti m
 Alain
'
I

Robbe-Grillet
Traducere Gel0 Z·ia
din lim ba franceza
de Raluca Dinca

ED ITU RA
ART
 Nota traducatorului

ea" (,,zabrele
in Iimba franceza,jalousie cu sensul de ,,jaluzti vedea fara
ora po
de Iemn sau de fier forjat in spatele car
format din Iamele
sa fii vazut" [1549]*; sau ,,oblon mobil
iana (gelosia) unde
paralele" [1757]) este im~rumutat din ital
u denumite storurile
trimitea la un context onental: a§a era
virile din exterior;
destinate sa le ascunda pe femei de pri
a putea fi vazute.
acestea le ajutau sa vada in afara rara
ivat de la adjec-
Jalousie cu sensul de ,,gelozie" este der
conform secµunii
tivul}aloux, cuvant cu o istorie complexa,
lat. zelosus, ,,plin
etimologice din dictionar: ar proveni din
V-lea sau al VI-lea),
de afectiune §i amabilitate" (secolul al
t mai ales In latina
derivat din lat. zelus, ,,gelozie, zel", atesta
µe pusa Ia mdoiala -
cre§tina, care ar putea proveni - explica
, invidie", ajungan-
din gr. sDAO<;, ,,ravna, ardoare, rivalitate
tale, morfologice §i
du-se pana Ia diverse ipoteze dialec
savante.
a sensuri rezulta
Prin urmare, din combinarea celor dou
s de gelozie, printre
imaginea cuiva care spioneaza, cuprin
st roman In care
jaluzele: asemenea naratorului din ace
,,gelozia" §i ,,jaluzeaua" devin ... geloze
a.
-Henkel face o
Traducatorul german Hinrich Schmidt
tp://www.arte.tv
nota etimologica in acest sens (ht
/fr/834304,CmC=834312.html), invocand
mfinal un proverb
antul ,,jaluzea" este
?in limba germana (unde, formal, cuv
"!) care, tradus in
iden!ic cu eel din franceza, ,,die Jalousie
patima care cauta
romana, suna cam a§a: ,,Gelozia este o
cu ze[ ceea ce provoaca durere".

- - :- - le-sunt preluate din Le Tresor de la Langue

Fra In~ormatii
/t1f.htm).
n~azse Informatise (http://atilf.atilf.fr
,..
Lill - stalp care
IN ~CEST MO~ENT, UMBRA STALPUper i§ului - im-
sust1ne ungh1ul de sud-vest al aco
dent
parte in doua sectiuni egale unghiul corespon
ita, ce
al terasei. Terasa e o galerie intinsa, acoper
ea§i
1nconJoara casa pe trei laturi. Cum are ace
A • V

rale,
lapme §i in partea din mijloc, §i in partile late
ct in
linia umbrei proiectata de stfilp ajunge exa
rele,
coltul casei; dar se opre§te acolo, pentru ca soa
asei.
care inca e sus pe cer, atinge numai dalele ter
ei -
Razele n-au ajuns §i la peretii de lemn ai cas
e deo-
adica fatada §i frontonul dinspre apus - , car
i§ul e
camdata sunt protejati de acoperi§ (acoper
). ~a
comun, se intinde ~i peste casa, §i peste terasa
o lasa
se face ca, in aceasta clipa, umbra pe care
unghi
marginea acoperi~ului coincide cu linia, in
ua fete
drept, pe care o formeaza terasa §i cele do
verticale din coltul casei.
e da
Acum A... a intrat in dormitor, pe U§a car
, larg
in holul din mijloc. Nuse uita spre fereastra
i acest
deschisa, prin care - din U§a - ar putea zar
U§a. E
colt al terasei. Acum s-a intors sa inchida
e, cu
imbracata in aceea§i rochie deschisa la culoar
la masa
guler drept, foarte mulata, pe care a purtat-o
daca
de pranz. Christiane i-a mai spus o data ca,
orta
n-ar mai purta haine a§a lipite de corp, ar sup
zam-
mai U§Of caldura. Insa A... s-a multumit sa
e de-a
beasca: nu suferea din pricina caldurii, avuses
 8 Alain Robbe-Grillet

face cu l~c~ri ?1ult mai c_alde - Africa, de Pilda _

unde se ~1 s1mpse foarte b1ne. De altfel, nici cu &i '
nu are probleme. Se adapteazii u~or oriunde ar~I
Cand i§i intoarce capul, parul negru plin de bucI ·
•
e
• • V •

1se m1~ca grat10s, pe um en, pe spate.

Bara masiva a balustradei mai are pupn ~i-~i
pierde vopseaua de deasupra. Deja se vede culoarea
cenu~ie a lemnului brazdat de §antulete longitudi-
nale. De cealalta parte a barei, doi metri mai jos de
nivelul terasei, se intinde gradina.
Dar, din capatul dormitorului, trecand pe dea-
supra balustradei, privirea nu atinge pamantul decat
mult mai departe, pe celalalt versant al vaii, printre
bananierii de pe plantafie. Pamantul nu se vede din
cauza frunzelor verzi §i late, dese ca ni~te manun-
chiuri de pene. To ~i; aceasta porpune fiind cultivata
destul de recent, poti distinge incruci~area regulata
§i alinierea plantelor. ~i e la fel pe aproape toata su-
prafata vizibila a terenului; asta pentru ca parcelele
vechi - acum neingrijite - sunt situate mai sus, pe
acest versant al vaii, adica de cealalta parte a casei.
~i tot de cealalta parte trece ~oseaua, aflata un
pie mai jos de marginea platoului. .Soseaua, singura
pe care -se poate ajunge la teren, marcheaza extre-
mitatea nordica a acestuia. De la §osea se face un
drum carosabil care duce la hangare §i, mai jos,
catre Casa; in fata casei, intr-o U§Oara panta, e Uil
loc special amenajat, unde iti poti intoarce ma§ina.
. Casa -e construita la acela§i nivel cu esplanada
~1 nu se desparte de aceasta prin vreo veranda sau
vreo ~alerie. In schimb, celelalte trei laturi ale casei
sunt 1ncadrate de terasa.
~a!orita·acelei ~ante, mai accentuata de la.esp la-
(
1unea din miii. , loc a t erase1 care
nad. , a .1ncolo, poq da de la miazazi) <lorn.1na. , g1.a"d.1na
marg1n,e~te fata d
. . "I .
d e Ia o 1na time e eel putin doi metri.
 Gelo zia 9

!nj uru l g1:adinii, pana la marginea plantatiei, se

int1nde mult1mea verde a bananierilor.
in
Din c~uza ca ace§tia se afla foarte aproape, §i
i nu
stanga, §I in dreapta, dar §i din cauza loculu
pe
foarte inalt de unde prive§te observatorul postat
sun t
terasa, nu se distinge bine felul in care
ime-
ordonati; in timp ce, jos de tot, in vale, se vede
pe
diat ca au o dispunere cvincunciala, adica in gru
rat,
de cit e cinci, din tre care pat ru formeaza un pat
tate
iar al cincilea e mmijloc. Pe unele.parcele replan
a ce
recent - cele in care pam ant ul ro§iatic abi
arit a
incepe sa lase locul frunzelor - , poate fi urm
te,
chiar U§Or sim etr ia eel or pa.tru direcµi incruci§a
in functie de care sun t aliniate tulpinile tinere.
i
In ciu da faptului ca acolo bananierii sun t ma
daca
inalµ, acesta nu- i un exercitiu pre a greu nici
fata:
e sa urmare§ti parcelele ce ocupa versantul din
ma re
e locul pe care-I poµ c6ntempla cu cea mai
me
u§urinta, pe care-I poti supraveghea fara proble
i din
(de§i e dru m lung pan a acolo ), pe care il prive§t
de la
instinct, fara sa fii nea par at cu gandul la el,
mi-
una din tre cele dou a ferestre, deschise, ale dor
torului:
pe
Sprijinindu-se cu spatele de U§a inte rio ara
ma,
care tocmai a illchis-o, A... , fara sa-§i dea sea
oape
prive§te lemllul vopsit al balustradei, ma i apr
oape,
de ea, pervazul <lat cu vopsea, apoi, §i mai apr
podeaua de lemll. ·
co-
Face cativa pa§i Ill dor mit or, se apr opi e de
prill
moda· masiva §i tra ge ser tar ul' de sus . Umbla
eaca
hartiile din par tea dre apt a a ser taru lui, se apl
mai
§i, ca-s a poa ta ved ea ma i bille pal la Ill capat,
, se
trage un pie ser tar ul spr e ea. Du pa alte cautari
§i bra -
ridica §i sta nemi§cata: coatele lipite de corp
mai
tele stra nse §i asc uns e sub piept; fara nici cea
mica indoiala, tin e in ma ini o foaie de hartie.
 10 Alain Robbe-Grillet

Ca sa nu-§i oboseasca ochii, acum se d

Iununa .
" . continue
. " sa-~1 Iectura. Profilul sau uce. la
c . . . H ,. . 1nc1Inat
nu 1ace 111c10 nu§care. art1a e de un albastru-
" ·
de 1nanmea une1· 101 · • pentru scrisoriPal '.
c · obI§nu1te

pastreaza urmele apasate ale felului in care a f~ §I

st
A
1mpatunta 1n patru.
V ' Y A

Apoi, cu scrisoarea in mana, A... impinge ser-

tarul, se indreapta spre masuta de lucru (plasata in
apropierea celei de-a doua ferestre, langa peretele
care separa dormitorul de hol) §i se a§aza degraba
in fata mapei de birou de unde, in acela§i timp,
trage o foaie de hartie de un albastru-pal - intoc-
mai ca prima, doar ca nescrisa. Scoate capacul stilo-
ului, apoi, dupa ce-§i arunca scurt privirea in partea
dreapta (privire care n-a atins nici macar mijlocul
ambrazurii, situate mai in spate), se apleaca dea-
supra hartiei §i se apuca de scris.
Buclele negre §i stralucitoare stau nemi§cate,
atarnand pe Iinia dreapta a spatelui, marcata putin
mai jos de fermoarul metalic §i ingust al rochiei.
In acest moment, umbra stalpului - stalp care
susµne unghiul de sud-vest al acoperi§ului - se
intinde pe dale, trecand prin mijlocul terasei, di-
naintea fatadei, acolo unde sunt a§ezate fotoliile
pentru serile petrecute in aer liber. Capatul Iiniei
pe care o formeaza umbra aproape ca atinge deja
u~a de la intrare, U§a care marcheaza mijlocul. Pe
frontonul dinspre apus al casei, soarele lumineaza
lemnul pe o inaltime de aproximativ un metru §i
jumatate. Prin urmare, daca jaluzelele n-ar fi tra-
se, soarele ar patrunde din plin in dormitor prin cea
de-a treia fereastra care da in pa1tea aceasta.
Tot in aripa dinspre apus a terasei, dar la celalalt
capat, se afla oficiul. Prin U§a intredeschisa se aud
pe rand vocea lui A... , apoi cea a bucatar~lui de
 Ge/o7,lc, 11

o· . .
culoare,• volubila ~i 1nuzicala ' 'I(;li ap I tar VOcea ' clara
• !<
~1 rasp1cata, care da
ordine pentru masa de seara
e t . " ·
Soar.ele s-a. ,fa.cut nevazut in spatel cres e1 stan-
platoului.
coase" din capatul pro_eminent al • t·1e
St'"an d pe unul d1ntre fotoliile de fab nc a
' . " d" ea vaii, A ... cite~ te
locaIa §I avan 1n fat~ sa priveli~t
~u o zi inainte ~i
ron1anul pe c~re I-a n1!-prumutat
I~i continua Iec-
despre care e1 au vorb1t la pranz.
carte, pana cand
tura, fara sa-§i ridice ochii din
in a de vi ne di n ce in ce m ai slaba. Atunci i~i
lum
a u~ or ca pu l, in ch id e ca rte a - pe care o pune
ridic
m an a pe m as ut a - §i st a ~i se uita parca in-
la inde
spre balustrada
tr-un punct fix, drept in fata,
strajuiesc celalalt
ajurata §i spre bananierii ce
erde in intuneric.
versant ~i care, curand, se vor pi
rc a st a §i as cu lta zg om ot ul , ce rasuna din toate
Pa
al la cu stelo r ca re -~ i fa c ve ac ul prin rapa. Dar
parµle,
sit de orice variaµi,
e un zgomot continuu, uniform, lip
ameptor, n-are ce sa auda.
bitor, vorbaret,
Franck e prezent §i Ia cina, zam
vo ito r. D e da ta ac ea sta , Ch ris tiane nu I-a mai
bine
l, pentru ca avea
insotit; a ramas acasa cu copilu
tin a fe br a. In ul tim a vr em e, sotul sau vine cam
pu
fa ra ea : fie di n ca uz a co pi lu lu i, fie din cauza
des
re se obi§nuie~te
tulburarilor lui Christiane, ca
m gr eu cu um ez ea la §i ca ld ur a din acest Ioc, fie
ca
ic in a pr ob le m el or do m es tic e pe care i le fac
din pr
prost organizati.
servitorii - su nt §i prea multi, §i
ta -se ar a, A ... pa rc a O a~tepta. Ceruse
TO tU §i, as
a ordin sa fie luat
sa fie patru tacamuri la masa. D
imediat eel care e in plus.
ck st a to la ni t in tr- un ul di nt re fotoliile joase
Fran
m face de obicei -
de pe terasa, mirandu-se - a§a cu
su nt de co nf or ta bi le . Su nt ni §t e fotolii simple,
cat
dupa indicatiile
din lemn §i din f~ ii de piele, executate
 12 Ala in Ro bb e-Grillet

se ap} ..
Iui A... de un artizan de-al Iocului. A... eaca
spre Franck §i-i intinde paharul.
De§~ s-a ~ntunecat d~-a binelea, a ce
rut sa nu fie
ina atr _
aduse Iampile, pe nt ru ca - spune ea - Ium
pe pana ~
ge tantarii. Paharele su nt pline, aproa
nerala, dea~
refuz, cu un amestec de coniac §i apa mi
eata. Ca sa
supra caruia plute§te un cubulet de gh
a - §i asta
nu verse paharul dintr-o mi§care gre§it
t cat mai
din pricina intunericului - , s-a apropia
and cu grija
mult de fotoliul in care sta Franck, tin
pentru el.
in mana dreapta paharul umplut special
fotoliului §i
Cu cealalta mana se sprijina pe bratul
, incat cape-
se apleaca spre el; su nt ata t de aproape
pte§te ceva:
tele Ior stau lipite unul de celalalt. El §O
ii multume§te, probabil. . .
pahar -
Ea se ridica gratios, ia eel .de-al treilea
, pentru ca
de data asta, nu i-e teama ca-1 va varsa
ga Franck,
nu-i atat de plin - §i apoi se .a§aza lan
a despre ca-
timp in care acesta i§i continua poveste
stit de cand
mionul ramas in pana; asta a to t pove
a venit.
terasa,
Asta-seara, dupa ce a cerut sa fie aduse pe
i 1-a oferit
ea singura a a§ezat fotoliile. Cel pe care
unul langa
lui Franck §i eel pe care sta ea se afla
_la perete,
altul, lipite de peretele casei - cu spatele
face ca in
fire§te -, sub 'fereastra biroului. -¼a se
- dar mai
stanga are fotoliuI Iui Franck §i in dreapta
le. Cele-
incolo - masuta pe care su nt a§ezate sticle rte a
ta pa
lalte doua fotolii sunt plasate de cealal
at sa nu
mesei, cu mult spre dreapta, in a§a fel inc asei
da ter
se interpuna intre primele doua §i balustra
~i sa ~ev~tric: perspectiva. Tot din mo
tive de ,,per-
rse catre
spectiva , ultimele doua fotolii nu sunt intoa
fiind orien-
. restul ~p ul ui : au fost puse intr-o parte, asta vaii.
tate o~hc ~pre balustrada ajurata ~i spre co re stau
ca
~a ca, din cauza acestei dispuneri, cei
 Gdm•,iu 13

acolo ar trebui sa-~i roteasca mult capul spre stanga

daca ar vrea s-o zareasca pe A ... - mai ales cine sta
pe eel de-al patrulea fotoliu, care se afla ~i la cea
111ai 111are distanta.
Cel de-al treilea, un scaun pliant facut dintr-o
panza intinsa pe ni§te tije metalice, ocupa - doar
el - o pozitie retrasa, intre eel de-al patrulea §i masa.
Dar acesta, nu atat de confortabil, a ramas gol.
Vocea lui Franck se aude in continuare: vorbe§te
despre grijile de peste zi in legatura cu plantatia sa.
A ... pare sa asculte cu mare interes. Din cand in
cand, ii mai spune cate ceva, tocmai ca sa-i arate
cat e de atenta. in tacerea care s-a lasat, se aude un
zgomot: cineva pune un pahar pe masuta.
De cealalta parte a balustradei, spre coasta vaii,
se aude doar zgomotul lacustelor §i nu se vede decat
intuneric ul neinstela t al noptii.
in sufragerie, i§i revarsa lumina doua lampi cu
gaz. Una dintre ele e a~ezata pe marginea bufetului
lung, in capatul din stanga; cealalta se afla chiar pe
masa, in dreptul locului gol in care ar fi trebuit sa
stea eel de-al patrulea musafir.
Masa are o forma patrata, de vreme ce n-a mai
fost desfacuta in intregime (n-avea rost pentru atat
de putine persoane ). Cele trei tacamuri ocupa trei
laturi, iar lampa e pusa pe cea de-a patra. A... sta
pe locul ei obi§nuit. Franck e in dreapta sa - adica
in fata bufetului.
Pe bufet, in stanga celei de-a doua lam pi ( adica
inspre U§a, deschisa, a oficiului), stau stivuite farfu-
riile curate, a§teptand sa fie folosite in timpul mesei.
"'
In spatele lampii, spre dreapta - langa perete - , un
urcior traditiona l troneaza in mijlocul mobilei. Mai
la dreapta, se contureaza, pe fondul zugravelii cenu-
~ii a peretelui, umbra marita §i neclara a unui cap bar-
batesc - Franck. Nu poarta nici vesta, nici cravata,
14 Alain Robbe-Gril/et

iar gulerul cama~ii e larg descheiat; insa e O ,~

de un alb impecabil, dintr-o panzabfina de b~ana~a~ca,a
. se cu utoni deta b'.
. 1nan~ete1e sunt pnn
. te, 1ar
hta ~a ih
. fild
dIll e~.
A... e ll~bracata tot cu r~chia_ de la pranz. Franck
aproape ca s-a cer tat cu sot1a lu1, Christiane, atunci
cand aceasta a co1nentat ceva in legatura cu modelul
rochiei: ,,nepotrivit" pen tru ,,caldura neobi§nuita
din aceasta tara". A ... s-a mu ltu mi t sa zambeasca:
- Dupa parerea mea, clima de aici nu e chiar atat
de insuportabila, a spus ea, voind sa incheie su-
biectul. Dara ap fi vazut ce caldura era, zece 1uni pe
an, in Kanda!. ..
¼a ca, pen tru o vreme, conversatia s-a oprit
asupra Africii.
Baiatul i~i face aparitia prin U§a deschisa a ofi-
ciului, µna nd in maini castronu1 plin cu supa. Cum
i1 Iasa jos, A.... ii .cere sa mute Jampa de pe masa,
pentru ca lumina e prea puternica - spune ea - §i
o deranjeaza. Acesta ridica lampa de maner §i se
duce s-o a~eze in celalalt capat al incaperii, acolo
unde A... ii face un semn cu mana stanga.
Astfel, masa se scufunda in penumbra. Prin-
cipala sursa de Iumina este lampa a§ezata pe bufet;
intrucat cealalta - din direcpa opusa - se afla acum
mult mai departe.
Capul lui Franck a disparut de pe peretele din-
spre oficiu. Camcl§a lui alba nu mai straluce§te, a§a
cum se intampla acum cateva clipe, cand lumina
cad.ea direct pe el. Doar maneca dreapta mai este
a~ a de_cateva raze, venite din spate, dintr-o parte:
um aru l ~1 brat~l ~u un contur luminos, Ja fel §i,
n1ai
sus, urechea §I gatul. Aproape ca nu i se vede deloc
chipul, lumina venindu-i din spate.
- Nu-i mai bine ~a? intreaba A ... , intorcandu-se
spre el.
 Geloziu 15

sp un de Franck.
- Mai intim, fire§te, ra
pa _ la iu te al a. D e§ i nu face vreun gest
. _Ma_nanca su od co respunzator
ti ne l! ng ur a in m
I~§~t d1~ co ~ un ? sc oa ta zgomote, da
1d ul fa ra sa
~I 1ng~1te "'hch
p u n e in ac ea st a um ila indeletnicire 0
1mpres1a ca . A r fi greu de spus
si un e fa ra m ar gi ni
energie §i o pa en ti ala, in ce punct
lc a vr eo re gu la es
unde exact inca
ii Iipse§te delicatetea. m po rtamentul
fa ce ni ci o ga fa , co
Chiar d ac a n u
§i n u tr ec e ne ob se rv at. Spre deosebire de
sa u totu i operatiune fara sa
ai a in ch ei at ac ee a§
el, A... to cm ar §i fara sa atraga
m i§ ca t vr eu n pi e - d
p ar a ca s- a -u n m o d nefiresc.
st a in te p en it a in tr
at en ti a ca ar al a, d ar m ur da ra , ca
-i ve zi fa rf ur ia go
E de -a ju ns sa
co nv in gi ca n -a u it at sa m an an ce .
sa te re co nstituie cateva
or ia re u§ e§ te sa
. De altfel, mem
al e m ai ni i sa le dr ep te §i ale buzelor, cateva
mi§cari cu 1ingura de Ia
e du -t e- vi no fa cu te
mi§cari d
a Ia gu ra ; p o t fi co ns iderate ni§te gesturi
farfurie p an
semnificative. ns s- o in tr eb i daca
ai si gu r, e de -a ju
C as a fii §i m p u s p re a m u lt a
e ca bu ca ta ru l a
n u cu m va 'i se p ar
" su p a. ""'
sa re 1n ai tr anspiri, ra sp un -
a te -a ju ta sa n u m
-N u , sa re
de ea. , as ta nu -i o dovada
sa te ga nd e§ ti
Daca st ai b in e
astazi.
certa ca a g u st at su p a ii le . .A§a ca e impo-
tu l vi ne §i ia fa rf ur
Acum ba ia rf uria lui A... -
iz ez j u rm el e di n fa
sibil sa m ai anal
-a m an ca t.
sau lipsa Ior, d ac a ea n ve st ea d es p re ca-
at ia a aj u n s ia r la po
Convers ainte, F ra nc k nu
in p an a: de -a cu m in
mionul ra m as ve ch i; ultin1ele sale
m at er ia l m il it ar
va mai cu m pa ra pl ac er i; ca nd I§i va
s p re a m u lt e ne
achizitii i- au ad u a ce va nou, clar.
e m a. ~i ni , va lu
inlocui u n a d in tr
 t6 Ala in Rob be- Gri llet

fns a nu face de loc bin e ca las a ace ste camioa

mo de rne pe ma na §Oferilor de cu loa re care
le.stn~:
un a-d ou a; ast a da ca nu le fac pra f.
-D ar, spu ne Fra nck , da ca mo tor ul e no u, §of
erul
n-a re de ce sa um ble la el.
Nu ma i ca se int am pla inv ers , ar tre bu i sa
§tie
asta: un mo tor no u va fi o juc ari e §i ma i isp
ititoare,
Ia fel de isp itit oa re ca §i de pa §ir ea vitezei
pe dru-
murile pro ast e sau acr ob ati ile la vo lan ...
Bazandu-se pe ex pe rie nta sa de tre i ani , Fra
nck
crede ca mai sun t §i §oferi serio§i, ch iar §i pri
ntr e cei
de culoare. A... e §i ea de ~ceea§i pa rer e, binein
teles.
in tim pu l discutiei, ea s-a ab tin ut sa vorbe
asca
despre rezistenta div ers elo r ma§ini, ins a se opr
e§te
indelung asu pra pro ble me i §Oferilor, int erv
en ind
categoric. . . '
,. De altminteri, s-a r pµ tea ca ea sa aib a dre
pta te.
In acest caz, Franck ar tre bu i §i el sa aib a dre
pta te.
~cu?1 vor~esc ~m~nd?i de spr e rom an ul pe car
A ... il c~te§t:, §I_? can n acµ un e se des fa§ oar e
a in Afri-
ca~ Eromavc~_ l nu ~u~orta clima tro pic ala (a§a cu m
n,?£su~ortda n~ci Ch nstiane). Din cauza caldurii,
sa aca a evarate crize: pa re
.
- Lucrurile astea sun t mai mu l ,.. .
spu ne Franck. · .
tin m1 nte a e1,
Dupa care face o aluzie _ ca "
Pen tru cineva car e nici ma"c m gre u de 1nteles
la com po rta me ntu l sotului. i~i· ar n-a " £ •
. . d"" " hr~s 01t ca rte a -
~tie s-o pn n a sau ,,sa §tie _inc e1e• fraza
cu ,,sa"
y
8
spu ne ·cu certitudine despre ci i ap nn da ", far
a a
vorba. Franck se uita la A ..., iar eaes:au_ ~e spre
ce e
Ii aru nc a fulgerator un zambet uita la Fra nc
im edi at in semiintunericul din inc~ oe se pie k.
rde
Ia ce se re£era, ; ; d e vreme ce ea ~tie ttp p
ere A "
· int ele s
Q.
Nu, nu §i-a mi9cat nicio trasatura ~; :st.ea.
neala asta nu-i de-acum: buzele au ramatei. fnt
epe -
s nec lin tite
 I7
Oe/oyJo

a n d a r o s ti t u lt in1 ele cnvi 11t 1 babil ca zarnb e-

de c
iv n u e r a d e c a t proi· ec t~1··1 :,1;'ro n.. sau umbra
tu l f u g it c amp
u n u i tl u tu r e .
t n u m a i era i
f n acel m o m e n
c a p u l sp c u ~ t~ spre F1:~1nck.
n 1 a i l§ i 1 n d r e p ta s e r e 1in1a de m ~ oc a
To . .c . d r e p t 111 fa ta in d. ti.a peretelui
mese1 §1I s e ud ta 1 ' irec
1
'"'
n e g r ic io a s a m archeaza locul
e o\,;pata '"'
~ o ' a c o o u n . g e r a a f o s t strivita s a p ta ma"' na trecuta
1n c a r e O s c u11
t1 ·· ta , s a u mai de~
a tr e c u
1 , . . c e p u tu u n u , p o a te lun
a 1n
m u1t. a p r o a p e in contre-J·ou r, n u
i. F r a n c k . ,
C h ip u'"' l lu . a e xpresie.
. c e a m a1 m ic
s ch 1te a z a n1c1 fa rf u ri il e . C a d e obicei A ...
tr a n g e
Baiatul v in e §i s c a f e a u a p e terasa. '
r v it a
ii c e r e s a f ie s e i v o r b e § te n im eni. Zgo-
Nu ma
A c o lo e b e z n a . n te n it . D o a r ici-colo mai auzi
o tu l la c u s te lo r a co b a z a itu l brusc al
m o c tu r n ,
r le tu l v r e u n u i c a r n a s ie r n p o q e la n puse
u c e § ti d in
u i s c a r a b e u , s u n e tu l u n e i
un
pe masufa. fo to li il e lo r , a §ezate cu spa-
F r a n c k §i A ... s
ta u in u n u l cu cadru
l c a s e i. S c a
d in le m n a a chiar
tele la p e r e te le lu i d e -a l p a tr u le
e ta li c e to t g o l. P o z if ia c e n o r a m a asupra
m e o p a
ic a acum: n - a r
nu s e m a ij u s ti f
h ia r § i m a i d e vreme, inainte
m e n t. ( C , din cauza
vaii in a c e s t m o a ta t d e re p e d e
e c in a , in a m u r gul c e tr e c e i, n u p u te a i zari
d s tr a d e
h iu ri lo r p r e a m g u s te ale b a lu u p r a barei de
oc u it a i p e d e a s
bine p e is a ju l; §
i, d a c a te
e c a t c e r u l c u p r iv ir e a .)
geai d re, cand
sprijin, n u a ti n e te d la a ti n g e
a d e i e s te n
L e m n u l b a lu s tr n s u l n e r v u r il o r §i al inicilor
za se
degetele u r m e a i d a u p e s te o z o n a ce s e
§ a n tu ri lo n g it u
d in a le . A p o f a ta fi n a, d a r , d e
s u p r a
c o ro je § te ; d u p a care iar o a r c a ta ~in Joe
s o r ie n ta r e , m
a li n ii d e .
: a : a aceasta, f a r d in c a u z a v o p selei.
p e r it a ti
oc d e U§oare a s tr a s tu l d in tr e cele d.o u a chu.lo. .n,
Lua ..lu m in a zilei '
con . m a 1 d e s c isa,
u r ~ i c e a ,
cen ll - c e a a J e m n u lu i n a t
§
18 Alain Robbe-Grillet

a vopselei ra1nase - deseneaza figuri complicat

. 1 e cu
ni§te conturun co turoase, aproape ca dintii u .
.d ... nu1
ferastrau. Deasupra b are1 e spnJ1n, ultimele restu .
de vopsea forn1eaza ici-colo ni§te insulite ce ies 1 °
relief. In schimb, pe balu~tri unele portiuni
pierdut vopseaua de tot, dar nu sunt a§a de muite
~i-a:
§i, in general, se afla pe la mijloc, fiind urmele sea-
bite in care, daca pui degetul, dai peste crapatura
verticala a lemnului. Pe marginea lor, sunt alte bucati,
de vopsea scorojita ce pot fi desprinse cu U§urinta;
e de-ajuns sa pui unghia sub marginea care se dez-
lipe§te §i sa o' ridici indoind degetul; abia daca simti
ca opune vreo rezistenta.
Pe de alta parte, ochii, obi§nuiti cu intunericul,
deslu§esc mai bine acum o forma ce se contureaza
pe peretele casei: cama§a cea alba a lui Franck.
Antebratele sale stau orizontal pe cele doua reze-
matori. Bustul e lasat pe spatarul fotoliului.
A... fredoneaza o melodie, dar n-ai cum sa-ti, dai
seama ce e, pentru ca versurile sunt de nedeslu§it.
Poate ca Franck le intelege, asta daca le §tie §i el;
poate ca le-or fi auzit adesea impreuna. Cine §tie,
poate ca ~ unul dintre discurile ei preferate.
A... i§i odihne~te ~i ea bratele pe cele doua reze-
matori ale fotoliului; nu sunt atat de bine conturate
ca bratele vecinului sau, din cauza nuantei _ canl
pale _ a tesatu~i. C~le patr~ mai?i stau aliniate,
nemi~cate. Spat1ul d1ntre kmana dstanga a lui A ... ~I.
"$
mana dreapta a Jui Franc este e_ circa zece cen-
timetri. Urletul scos de .un carnas1er nocturn _
, d' . , as
cutit ~i fulgerator, rasuna Ill nou, ven1nd din vale
cine §tie de Ia ce distanta. '
- Cred ca ma due acasa, spune Fran~<."
- DarnU -i tarziu deloc, . , . , ,A... fara sa Stea
. raspunde
I', d . E atat de b1ne sa stam a~a ...
pe gan un.
 Ge/07,iu 19
"' "
v a r ' ac: I,. avea c h e f . ., 1ece, Franck
D a c a , in tr - a d e c a t sap
m o ti v
ar putea da un s in s : ~ o a t e ~e ,_ serios: sotia
care s u n t
§i c o p il u l s8.u, tg b ~ c a s~ . In sa el invo. .,ca
a la la c a r e r e u1e sa se t ~easca a
d o a r o.r a m. .,a ti.n h ri s ti a ne r~
lu z ie la C
d o u a ~I, f a r a n1cio a e r a t . A p_:o~n~daucu-sm e,
a s c u ti t §i f u lg o r p a r e sad.VIn a
a c e la §.I., du.r le. ., t . ,
d. a r te a d e J. os a terase1· , 1nspre est.
incg r a I n a , d in p . ., .ine u n alt urlet, identic dar
u p a el v
. a_ u n ~cou, d s a . L o r le r a s p u n d altele , ma1 S U S
:
u
d in d1rect1a o. p . lt e le , jo s d e to t in vale.
apo1 a grav sau
s p r e d r u m ; §I l e u n p ie m a i
n d , s u n e tu
? i n c a n d in c a c a s u n t s p e c ii diferite de
P r o b a b il a n a i'ntre ele·'
ma1 p r e lu n g . , u r le te le s e a m
a te a s te a saj U§or de
a n im a le . C u to e c e v a , u n m e
r tr a n s m it n - a u ceva
nu pentru ca a a p e n tr u c a
ai degrab
d e s c if r a t, ci m : p a r c a n u s u n t urlete
e c if ic , n u e x p r im a n im ic a u d e d ragoste.
sp in ta r e s
r ia te , d e d u r e re, de amen e fara un motiv
spe c a n ic e , s c o a s
r le te m e z a d o a r exis-
S u n t u n fel d e u ic , s e m n a le a
n s m it n im a l, m a r c a n -
a n u m e , n u tr a f ie c a r u i a n im
i m i§ c a r il e
te n ta , p o z it ia § e u l d e n o a p te .
l tr a s ck.
d u - i in a c e s t fe , c r e d ca o s a plec, s p u n e Fran
- P a n a la u r m a n t. N u s - a u m i§ cat din
ic iu n c u v a
A ... n u s c o a te n c e la la lt , c u b u s tu l lasat p e
l la n g a r e z :~ a to r i,
loc. S ta u u n u te le in ti n s e p e
lui, c u b r a e afla ~n~r-o
s p e te a z a fotoliu a in i a le lo r s
p a tr u m te
astfeJ in c a t c e le a r e : la aceea§i in a lt im e , ahn1a
a to
p o z it ie a s e m a n
a le l c u p e r e te le c a s e i.
pa r
 "' SPR E SUD-VEST
JN ACEST MO ME NT , UMBRA STALPULUI DIN
a iec tat
- in col tul ter ase i, din spr e do rm ito r - e pro
inca
pe pa ma ntu l din gra din a. So are le a ras ari t, dar
ele pe
nu s-a rid ica t sus pe cer ; i§i pro iec tea za raz
ina ,
ap roa pe toa ta lun gim ea vai i. fn ace ast a lum
vaii,
ran du ril e de ba na nie ri, ob lic e in rap ort cu axa
se <listing pe rfe ct pe toa ta sup raf ata .
ui
De jos §i pa na sus de tot , pe ver san tul op us cel
iet ii cu
pe car e e co nst rui ta cas a, po ti nu ma ra pu
casei -
de stu la U§Urinta; ma i ale s dac a sta i in fat a
nta te
§i ast a pe ntr u ca par cel ele din ace st loc sun t pla
a pre a
rec ent , iar ba na nie rii n-a u ap uc at sa cre asc
mu lt. in-
De pre siu ne a a fos t def ri§ ata pe o sup raf ata
ust a
tin sa: acu m n-a ma i ram as dec at o liz ier a ing
ma r-
de arb u§t i, ce se int ind e pe tre ize ci de me tri la
ntr -un
gin ea pla tou lui , leg ata de ver san tul vai i pri
ad an -
po var ni§ rot un jit, far a vre o cre ast a sau vre o
cit ura sta nco asa . de
Lin ia ce sep ara zon a nec ult iva ta de pla nta tia
ta, cu
ban ani eri nu -i ch iar a~a dre apt a. E int rer up
ti,
un gh iur i can d int rat e, can d ie§ite, ~a ni~ te zim ma i
fie car e va rf fac and pa rte din tr- o alt a par cel a,
n ai
rec ent sau ma i dem ult cul tiv ata , dar , de cel e 1
mu lte ori , ori ent ata in aceea§i directie.
Ch iar in fat a cas ei cat iva ban ani eri au ati ns cea
en
ma i ma re ina ltim e din ace st sector. Bu cat a de ter
 Geloxia 21

car.e se . .,term ina/\ in acel loc are O form a d rept un _

P""
g 1u ara . am ant ul apr oap e ca nu se mai vede
h 1
din tr~ fr~n~ele des e ca ni§te ma nun chi uri de pene.
Tohl§I, ahn1erea per fec ta a buta§ilor ara ta ca au fost
pla nta ti rec ent §i ca n-a fost inc a rec olta t niciun
cio rch ine .
Din dre ptu l lor, par tea de sus a tere nul ui co-
boa ra, for ma nd un ung hi (sp re stan ga) in rap ort cu
pan ta. Sun t trei zec i §i doi de ban ani eri pe un ran d
pan a la ma rgi nea de jos a parcelei.
in con tinu are a ei, in jos, ran dur ile ban ani eril or
sun t dis pus e la fel; un alt tere n cultivat ocu pa in-
treg ul spa tiu cup rins intr e prim a par cela §i par aul
car e cur ge in vale. Pe toa ta ina ltim ea sa, nu sun t
dec at dou aze ci §i trei de puieti. Iese in evidenta fata
de par cel a din ain te doa r dat orit a vegetatiei ma i
bog ate, afla ta intr -un stad iu ma i ava nsa t de cre§-
tere : tulp inil e un pie ma i ina lte, frunzi§ul incfilcit
§i o mu ltim e de cio rch ini inc arc ati. De altfel, cativa
au fos t dej a taia ti. Da r golul la.sat de tulp ina taia ta
e §i el U§or de rem arc at, a§a cum e last aru l crescut,
cu ma nun chi uril e Jui de frunze late, de un verde-des-
chis, de sub car e iese tija gro asa §i cur bat a plin a cu
fructe.
in plu s, in loc sa aib a o for ma dre ptu ngh iula ra
ca §i cea afla ta ma i SUS, ace asta par cel a are form a
de trap ez; §i ast a pen tru ca par aul , car e o n1argi-
ne~te in par tea de jos , nu e,per pen dic ula r pe cele
dou a par ti - in ava l §i in am ont e - par ale le intre
ele. In par tea din dre apt a (ad ica in aval) nu snn t
dec at trei spr eze ce ban ani eri, in loc sa fie dou azeci
~i trei.
In sffu-§it, ma rgin ea de jos nu e rectilinie, a~a cun
"' 1

nu e nici par aul : o par te un pie 1nai bon1bata ingus-

teaz a tere nul spr e mij loc . A§a se face ca ran dul
 22 Al ai n Robbe-Grillet

n, ca re ar tre bu i sa ai ba op tsp rezece puiet ·d .\;

med ia
pe z ve iit ab il, nu cu pr in de de ca t §aispr;z aca
ar fi lll1 tra
·1 "
Pe~1d~I ~a r~n , po1:n1~
d · d · capatul stanglec
dIn , e a;
cI §I do I de pu 1e tI ( a§ a ar reie§i din d· ~
fi doua ze " Junui teren de formIS
. . J '-') ca zu
punerea cVIncuncia a In
v

u1 ar3. . To t do ui lz ec i §i do i ar fi §i in cazu~
dreptunghi
te ren tr ap ez oi da l, di fe re nt a dintre cele doua
unui
, de fapt, sunt tocmai
laturi paralele fiind infima. ~i
douazeci §i doi de puieti acolo.
nd nu sunt decat
fnsa nici pe eel de-al treilea ra
§i do i de pu ie ti, in Jo e sa fie douazeci §i
douazeci acest
ei , ca t ar in ca pe a to t in tr -u n dreptunghi. La
tr
n- a ap ar ut ni ci o di fe re nt a in plus din cauza
nivel,
rb at . To t a§ a se in ta m pl a §i cu al patru-
m al ul ui cu
a, pe ca re se af la do ua ze ci §i un u de puieti, cam
le
m ai pu tin de ca t un ra nd pa r al presupusului
cu un ul
dr ep tu ng hi .
ul sa u, cu rb ur a ra ul ui in tr a 111 jo c ince-
.La rand
nd de la al ci nc ile a ra nd : intr-adevar, aici nu su nt
pa
ca t do ua ze ci §i un u, de §i ar tre bu i sa fie douazeci
de
i in ca zu l un ui tr ap ez ve ritabil §i douazeci §i
§i do
hi (r an d im pa r) .
tr ei in cazul un ui dr ep tu ng
el e in si ne su nt te or et ic e, de .vr em e ce unii
Cifr
er i au fo st de j! ta ia ti di n radacina, dupa ce
ba na ni
pt ci or ch in ii. In re al ita te , ee l de-al patrulea
s- au co
es te fo rm at di n no ua sp re zece manunchiuri de
ra nd
ze §i do ua sp at ii go al e; ia r al cincilea, din do ua -
frun
de m an un ch iu ri §i un sp atiu - adica de jo s in
zeci
e, un spafiu gol, doua-
sus: opt manunchiuri de frunz
un~e.
sprezece manunchiuri de ~r -
a co nt de or d1 ne a lll care se atla ba na
Fa ra sa tin
l de-al ~aselea ra nd da
nierii rama~i ~i cei taiati, ee
~i doi, doua~ec! ~i un u,
urmatoarele cifre: douazeci
ea ce reprez1nta dr ep t-
douazeci, nouasprezece - ce cu m al ul cu rb at ,
l, tra pe zu l ve rit ab il, tra pe zu 1
unghiu
 ran1as la tel dupu scad erca- ccJor ta.
, f. " . pu l
recoltei.
(. 1c,~, in tim -~._

t de. sp. re ran du ril e un na to are ·• dou;'aze ,. c1. ~J. tre .

Ca
"' 1
u, do ua"' ze ci. §i. un u , do ua ze .· · '
doua"'zec1. ~1. un d . c1 §I unu.
Do . D "' 01,
ua zec 1 §1 do ua.zec1 §I un u , douazeci , d oua v _

. . uazec·I,
zec1. ou aze c1 §I tre1, do ua ze ci §i un u ' do
no ua"' sp rez ec e etc ...
pa rau , in
Pe po d~ l di n bu§teni, ca re tre ce pe ste
un barbat. E
pa1tea de JO S a ter en ulu i, sta gh em uit
te pantaloni al-
un om de -al locului, im br ac at cu ni§
lasa la vedere
ba§tri §i cu un ma iou , ne co lor at, ce-i
ta lichida, ca
um eri i goi. St a ap lec at pe ste su pr afa
ul apei, da r nu
§i cu m ar ca ut a sa va da ceva pe fu nd
§i are un nivel
se pr ea po ate di n ca uz a ca ap a, de
pede.
foarte sc az ut, nu -i in de aju ns de lim
la se int ind e
Pe ac es t ve rsa nt al vaii, do ar o parce
unghiului ata t
de Ia pa ra u pa na la gr ad ina . in ciu da
ba na nie rii de
de mi c al pa nte i, po t fi nu ma ra ti U§Or
ina lti me a ter as ei. fn tr- ad ev ar, Ill ac ea sta zona,
Ia
tinere. Aici nu
rec en t cu lti va ta di n no u, su nt pl an te
r nici tul pin ile
nu ma i ca di sp un er ea e pe rfe cta , da
me tri inaltime,
n- au ma i mu lt de cincizeci de ce nti
va rf su nt bin e
astfel ca ma nu nc hiu ril e de fru nz e din
rea mai e inles-
delimitate mt re ele. In fine, nu ma rat oa
lin ate in rap or t
nita §i de faptul ca ran du ril e su nt inc
ci de grade).
cu axa vaii (in ju r de pa tru ze ci §i cin
se ve de cu m
La po du l di n bu §te ni, in dr ea pt a,
pa na la coltu1
ia na§tere un ra nd oblic, ce aju ng e
a sa , se po t nu -
stang al gr ad ini i. Pe to ata Iungin1e
dis pu ne rii
mara treizeci §i §ase de pu iet i. Da to rit a
de pa rc a ar fi
c"?~cunciale, ace§ti pu iet i ar ata
pe rp en di cu -
ahniati pe alt e tre i dir ec tii : 1nai int ai,
oi alt e do ua ,
lara pe pr im a dir ec tie po me ni ta, ap
prin1e1e do ua
Perp~ndiculare in tre ele, fo rm an d cu
de gr ad e. Pr in
ungh1uri de ca te pa tru ze ci §i cinci
urmare, ult im ele do ua su nt paralel
a §i, respectiv,
24 Alain Robbe-Grillet

perpe ndicu lara pe axa vaii - §i pe inargi

a gral,,la•11111.
.. nea de
Jos
I

in acest 1no1nent, grad ina nu e decat un ~

de pam~nt go,I ara t de cu:a?
1,,1 " " d, d. e _unde riisarPatrat
doa
vreo do1sprezece porto cah tlner1, firavi, un pie rn :
mici decat un om, plan ta ti la cererea Jui A... ai
Casa nu ocupa intreaga latime a gradinii. ~a ca
din orice parte, este izolata de multimea verde ~
bananierilor.
Pe pamantul gol, 1n fata frontonului dinspre
apus, se proiecteaza umbra deformata a casei. Um-
bra acoperi§ului se une§te cu umbra terasei prin
umbra oblica a stalpului de pe colt. in acest loc,
balustrada formeaza .o fa§ie prin care abia se vede
lumina, de§i distanta Teala dintre balu§tri e aproape
egala cu grosimea lor.
Balu~trii sunt din lemn, rotunzi, cu o parte mai
bombata in mijloc, la care se adauga doua protu-
berante, mai inguste, spre fiecare extremitate. Vop-
seaua, care a disparut aproape complet deasupra
barei de sprijin, incepe sa se cojeasca §i pe paqile
b?mbate ale balu§trilor; cei mai multi dintre ei au
ca~e o porµune intinsa de lemn ramasa descoperita,
1~ Jumatatea !n!ltimii, pe curbura paqii bombate,
~pr e terasa. Intre vopseaua cenu§ie, care inca re-
z1st~, dar care in timp s-a estompat ~i lemnul de-
ven1t cenu§iu d. .. ' Y
rnici de un b in c~uz.a umezeln, se vad suprafete
nului - acolruodn-ro§1datic - culoarea naturala a lem-
e un e au ca t
de vopsea scorojita t zu recent alte bucati
I
vopsita intr-un lb. n re~ga balustrada va fi re-
ga en-ap
Feresti-ele de lad . . rins··_,a~a a hotara
'"' . .
I) . . or m1torul sati s t A ...
oar Jaiu7.elele care " . · unt Inca 111chise.
A "'

<l~ ebise, la.sand ~a pa/~lo cu1. .es~ gean1 urile sunt

lun1.ina. A... b'la in J)icioa1·u1,1,._da in_interi or sufici enta
ta 91 s:e uitA pe ten1sa '-~ nnga fol'e.as ti·a <.lin dreap -
p1 int re lan1ele Je Jajuzciei~
-
Gelozia 25

t, aplecat dea-
Barbatul acela sta to t a§a, neclinti
bu§teni acoperiti
su pr a apei n1aloase, pe po du l din
pie: ghemuit, cu
de pa ma nt . Nu s-a mi§cat niciun
inite pe coapse §i
capul las at in jos, cu coatele sprij
hii departati.
cu 1nainile at ar na nd in tre genunc
de de-a lungul
in fata lui, pe pa rc ela care se -n tin
rchini pa r sa fie
paraului pe celalalt mal, m1;lti cio
est sector, deja au
copti, nu m ai bu ni de cules. In ac
e ra ma se goale in
fost taiate mu lte tulpini. Locuril
in acea in§iruire
urma taierii se <listing pe rfe ct
i bine, po ti vedea
geometrica. Dar, da ca te uiti ma
bananierul taiat,
Ia.stand deja crescut care va inlocui
ina; a§a ca sime-
la cativa decimetri de vechea radac
le incepe sa se
tria ideala a di sp un er ii cvincuncia
cam piarda.
pe §Osea, pe
Zgomotul un ui ca mi on care ur ea
celalalt ca pa t al
acest ve rsa nt al vaii, se au de di n
case1.
.
fa§ii orizontale
Acum silueta lui A... , de cu pa ta in
fa in el ~l uz ei §L sta nd -1 .n-Sp ateleierestr..ei_dP._.__ _
de
. ~-..-· .
-l a dQDllll.QL._s.-aJa_c.u tn ev az u.t a...___
selei, mai jo s de
Ajungand pe suprafata pl an a a §O
asta sta nc oa sa a pla tou lui , ca mi on ul i§i sc hi mb a
cre
a nu se mai aude
viteza, apoi i§i vede de drum; huruial
l scade tre pt at,
atat de inabu§it. Dupa care zgomotu
ma su ra ce se de pa rte az a sp re es t, pr in br us a
pe
frunze rigide, in
fO§iatica pr es ar ata cu arbu§ti cu
lui Franck.
directia urmatorului teren, eel al
lan ga hol - e
Fereastra do rm ito ru lu i - cea d~
in ca dr an d bu stu l
larg deschisa, cele do ua ca na tu ri
l ju ca u§ al celui
lui A ... Spune ,,Buna ziua" pe to nu
ne di sp us ; sa u al
car~ a dormit bine §i se treze§te bi
ze grijile - daca
celui care prefera sa nu-§i exteriorize
- afi<;:andu-<;!i ca ·de obicei '
are cumv" a vreo griia .., ' "f '
et in ca re po ti citi at at
"f
ace} · acela §i za mb
a§ i zamb et;
 Al ai n Ro hb e- G ri lle t

batjocura, cat ~i in cr ed
er ea sa u ab se nt a tota
sentilnentelor. la a
De al tm in te ri , nu s- a tr . .
ez1t ab1a ac um . Sigur
§i facut du~. E in acela§
i de za ?i e pe ?a re de ob
ii po ar ta diminea~a; s-~ ice~
d at §1 cu ~u~, uu_,ul de
loarea buzelor, ab1a da ca cu-
se ob se rv a; 1ar pa ru l pi
ta na t cu grija st ra lu ce §t ep-
e in lu m in a di n fereas
atunci cand, in to rc an du tra
-§ i ca pu l, i§i mi§ca ince
gratie, buclele ce ca d cu t, cu
to at a gr eu ta te a pe um
acoperiti de m at as ea al erii
ba .
S e- nd re ap ta sp re co m od
a li pi ta de pe re te le din
celalalt ca pa t al ca m er
ei . D es ch id e pu ti n se
de sus, ia un ob ie ct m ic rtarul
ut §i se -n to ar ce cu fata
lumina. B ar ba tu l ca re la
st at ea g h em u it pe po du
bu~teni s-a facut ne va zu l de
t. N u se ve de ni m en i in
Deocamdata, nicio ec ju r.
hi pa n u lu cr ea za in
sector. acest
A... se a§aza la m as a,
m as u ta de sc ri s de la
peretele din dr ea pt a, ee nga
l d in sp re ho l. S e aple
cercetand in de lu ng ce va aca,
cu m u lt a at en ti e: or i co
se_vreun ciorap fo ar te a-
fi n, or i i§i pi le §t e unghiile
0 1
: ?ese~eaza cu un ,
creiona§. D ar A ... n u de
nici~data; ca sa ba ge at se ne az a
a in ac, ar fi tr eb u it
duca la lumina; iar, da ca sa se
ar fi av ut ne vo ie de o m
ca sa-§~ faca unghiile, si as a
gu r n -a r fi al es m as u ta
De§i capul ~i um er ii sa asta.
sacada i p ar ne m i§ ca ti vi br at
ca d /\ te. /\ ii agi·f"a on du le . . ' ,..
ii
ur il e ne gr e. D in ca n d /\
in :p '!§ 1 in ~r ea pt a sp at 111
o1 ca se g" d el e, ca §i cu m s- ar d a pu ti n
Cu un ge tsa d . . ,
an ea sc a ma1 b1 ne la . .
8
om ol ce ea ce face.
care s-a d . ' "1§1· d"ap'
e sp at e o §Uvita ma1. sc v
tot aranJ· e: s~ ri ns ~e ce le ur ta
/\ la lt e §i o in co m od ea za . l§i
in pa rs e suza e cu m an a d I
.· o n u eu ri le : de ge te .
. "' es c §1 se le pr . se
1n
~1~cari rapid d ra ..,
1ncontinuu su ce sc , u n u l d u p a al tu
d ef ' ar nu br u§ te , l, cu
ca re se tr an sn 1i t
de acela§i mecaa ~nul la
altul, ca §i cu m ar fi in1pin
n1sm. se
 Gefoz,1·u 27
.., .
Ac um sta 1ar ap1ecata , rel ua:- n d u-~ 1. t 1....
,.
tre ru pt -o . Pa ru l ei str aJ u ·t · rea ua pe tar e
a 1n refl
,. . goIun.1e pe ca re le fo rm c1 or. , are b exe ro~c:ate
1n "' ea za uc lel D
"' fio ri e. e Ia un
um ar la ce lal alt o tre e u~or ni~te
d dee ~e poto! esc
re pe de , as"'tfe l ca nu se po at e v e ea aca se m .,
tu l corpulu1. l§c a
- sa u d ac a tre sa re ma.car _ "5~i res
.
Pe te ra sa , ..,in fa ta. fe re str elo r de Ia irou, Franck
,..
v
b.
"' nuit ' in tr- un ul d.Intr e c1otoh..ile
sta pe 1oc u1. sa u ob1~ '"'
.
de fa bn ca µe. lo ca.., la. Do ar tre i au fast scoase ,1n
"' d.
ac ea sta ..,1m 1n ea ta. Su nt a~ezate ca de ob·1ce1.·. pn·-
ali .
alt sub fereastra,
~eIe do~ a n1a~e un ~ lan ga celal
dincolo de masuta.
1ar al tre ile a un pi e m ai de pa rte ,
i: apa minentla
A ... s- a du s sin gu ra du pa ba ut ur
in a cu doua sticle
~i co ni ac . Pu ne pe m as a o tav a pl
tre i pa ha re . De sfa ce sti cla de coniac §i incepe sa
§i
re Fr an ck ~i-1 pr i-
to ar ne , du pa ca re se -n to ar ce sp
te la pa ha ru l care
ve§te. D ar Fr an ck , in lo c sa se ui
sp re chipu1 lui A ...
se to t um pl e, i§i rid ic a pr iv ire a
ar e pa .m l str an s in tr- un co c la ceafa, nu ma i ca
Ea
ata de pa rc a s-a r
§Uvitele im pl et ite cu pr ic ep er e ar
u§i, cateva clame
de sfa ce in se cu nd a ur m at oa re ; tot
s decat s-ar parea.
bi ne as cu ns e ii tin pa ru l m ai str an
clamat: ,,Stop !
S- a au zi tv oc ea lu i Fr an ck ca re a ex
pr ea mu lt!" sau
E pr ea m ul t!' ' sa u po at e: ,,Gata! E
e ze ce or i m ai m ul t", ,
,. De do ua ori mai mu lt" etc .
"D
nd -o ~a niveluwl
l§i tin e m an a dr ea pt a in ae r, rid ica
te. A ... 1ncepe sa
ca pu lu i, cu de ge te le u~ or de pa rta
rad"'a.
- Pu te at i sa m a op rit i in ain te!
- Da r n- am va zu t pr ot es te az a Franck. unde
tati
• b1. ne, as ta se -n' ta" m pI.a. , d aca. ., nu ,,a'" L11·
- E1
• ·
tre bu ie, ra sp un de ea . sp un a nunl• ~·
Se ui ta fix un ul la alt ul , fara·asa ·1n1aia·111 co ltul oc 11-
un e __ .
Fra nc k za mb e~ te §i m ai tar e; nh ·a gu1·a ' de pa re a aJ
. - 9 e
Ior 1 se ac ce nt ue az a. 1n tre de sc 1
2g Al ain Ro bb e-G ril let l

urma sa spuna ceva. A. .. nu schiteaza ni

profil, trasaturile fetei n-o triideaza cu n gest· a·
ciu
nimic. ' in
Trec.JD.inute_:.-:- sa u se cu nd e - bune
, iar ei su
tot unul Ianga celalalt, in aceea~i pozit
Franck pare impietrit; de fapt, intregul
ie. Chipul
lui corp pa~
t
tintuit. E in1bracat in pa nt al on i sc
urti §i-ntr-o ca-
ma§a kaki cu maneci scurte, cu epol
eti §i buzunare
prevazute cu na st ur i ce-i da u o alur
a vag militara.
Peste §OSetele di nt r- un bu m ba c as
pru are ni§te
teni§i dati cu un st ra t gros de vops
ea alba care se
crapa acolo un de pa nz a ia forma pi
ciorului.
A ... toarna acum apa minerala in
cele trei pahare
aliniate pe masuta. Le ofer_[Q ~r im el
e doua, dupa
care se a§aza - tinandu-1 pe-al ei in m
ana - in foto-
liul eel gol de langa Franck. Acesta a §i-
nceput sa bea.
- E suficient de rece? il in tre ab a
A... Sticlele au
stat la frigider.
Franck da din cap §i mai ia o inghiti
tura.
- Va puteti pune gheata daca vreti,
spune A.. ·.
~i, fara s-a§tepte vreun raspuns din
il cheama pe baiat.
partea lui ,
Li~i~te. Baiatul ar trebui sa-§i faca ap
terasa, 1n coltul casei. Numai ca nu vi ~ritia pe
ne n1men1.
~ranck o prive§te: A... parca ar vrea
s~rig; 0 data, sa se ridice sau sa fac
sa-1 mai
a ceva, orice. Se
uita in directia ba lu str ad ei ~i stran
ge un pie din buze .
. - N-a~de, sp un e ea. M ai bine sa
d1n!re no1 du pa el. se du ca unul
Pe I~i~:(fu~\nic~ Franck nu se mi1?di din fotolitt.
ter as ei, nu cit e~·t·1? I~ ~r ep tat di n pr
• 10
. "1ncur "' of il spre coltt1l
n1c1un za"
nic aja re F , · -4 m b et, 111. c10
. a~tep t·1re
' '
se ad un a pe Pe r~ t/a?ck contem
pla micil e bnle ce
ap ro ap e de oc hi, Pa ha ru lu i sa
u, tin an du -l foart e
E de -aj u .,
ba ut ur ~s o inghitit
a nu-1 sufi · \J

_c1ent d ur a ca sa -ti da i se am"a ca'"'

'"'

e rec e. Fr an ck n- a da t 1nca
 Gelozia 29

un raspu ns clar, de§ i a baut de do u;,,a on. a·in pah ar

.l . Y. •
·idu >- d. .·
De a1t f e , oI s1n gura sticla era sa "1re. ct. nd1
, a. .rn.1nerala"' carc e acu
· 'd e1.... sh·e a d e ap
fng1 . . . ' c m l§I p1erde
rilor fin e
U§Or ct~ Ioadr~a verzu1e din cauza picatu Vt ·
proven1te 1n condensarea aburilor pi· ca un ce
"' ,
abu 'tv a
IllCOllJOara am pr en ta lasata pe suprafata
" • v

·d na
•i
st1c e1 e ma na
A
cu de ge te lun gi.
bufet.
Cat despre coniac, locul lui e tot timpul in
vasul cu
A... aduce mereu odata cu paharele §i
gheata, da r astazi n-a mai procedat la fel.
- Ei, spune Franck, nu-i mare lucru!
fi sa
Ca sa te duci in oficiu, eel mai simplu ar
ntampina
traversezi casa. De cum intri pe U§a, te-
U§a de Ia
racoarea semiintunericului. In dreapta,
birou e intredeschisa.
niciun
Pantofii U§ori cu talpa de cauciuc nu scot
U§ii se
zgomot pe pardoseala de pe hol. Canatul
de par-
inchide :fara sa scartaie. in birou e acela§i tip
jaluzelele
doseala. Cele trei ferestre sunt inchise, iar
caldura
sunt doar U§dr crapate, ca sa impiedice astfel
de la amiaza sa pa tru nd a in incapere.
i. In
Dona dintre ferestre dau in mijlocul terase
jos de tot,
dreptul celei dintai - adica in dreapta - ,
din lemn
prin spatiul dintre ultimele doua lamele
eel putin,
U§or inclinate, se vede parul negru - sau,
cre§tetul.
ul sau.
A... nu se clinte§te, sta dreapta in fotoli
E cu ochii undeva spre valea ce se-nti
nde in fata lor.
§i el tace
Tace. Franck e in stanga, da r nu se vede;
sau po ate ca vorbe§te foarte incet.
- da
Biroul - ca §i celelalte camere, ca §i baia
ria, ca r:
in hol, iar in capatul holului se afla sufrage
ntru treI
nu e separata de nicio U§a. Masa e pusa pe
fie adus
persoane. Probabil ca A... tocmai a cerut sa
~i tacamul pe ntr u Franck; nu a§tepta nic
iun musa-
fir azi la pranz.
 30 Alain Robbe-Grillet

Cele trei farlurii sunt a~ezate ca de obice· .,

in mijlocul uneia dintre cele patru Iaturi, 1' fiecare
Cea de-a patra, fara tacam, e Ia aproape ad1e.mes .
v V /\

e1.
de peretele gol, desch1s . I o1 met .
. . . .
a cu loa re, pe care ri
inca urn1a scut1g ere1 str1vite. se Vede
in ofic!u, ?ai~~l ~-ncep~t deja sa scoata cuburiie
de gheata din tavita. Cu aJutorul unui vas plin
cu
apa, a§ezat pe jos, a incalzit recipientul din me
tal.
Ridicandu-§i capul, afi§eaza un zambet larg
.
Cu greu ar fi avut tim p sa se duca pe terasa,
sa afle ce-i ordona A... ~i sa se-ntoarca (luand
-o
pe-afara) cu tot ce-i trebuie.
- Doamna mi-a zis sa aduc gheata, spune el pe
intonatia cantata specifica negrilor, in care se
pune
accentul prea mult pe anumite silabe, uneori
chiar
in mijlocul cuvintelor.
Jmrebat intr-o doara cand a primit acest ordin,
_el ri is ID !. _n ~a r prin asta nu oferii nic
iu~
indiciu satisfacator. Poate ca i-a cerut sa adu
ca
gheata atunci cand s-a dus sa ia tava, pu r §i
simplu .
Doar el ar putea confirma acest lucru. fnsa
din
____a.c~a intr~pare -=-12m_~tpusa, de altfel - nu inte
lege
decat ca tre bu ie sa Se grabeaSCa.
~ - O adu c nu ma ide cat , spune el, ca sa nu-
da car eva rab dar ea. §i piar-
Vorbe~te destul de corect, da r nu intelege me
reu
ce se- a§t eap"ta din partea lui. Cu toate ast
reu~e~te fara probl . " ea, A...
.
Din , .. eme sa se faca inteleasa.
u~a ofic1ulu.
. suf ,
d 1n .
rag ene D . I nu se ved e pata de. pe pe ret e]e,
al holul·u1· n. ·. e pe ter asa pan a in celala v

-aJunge · · .,. lt ca pat

In st'' · ·
anga, U§a .binic io fra ntu ra din con ver sat ie.
l

ace ast a Nu . .
1ou l .
UI e lar g des chi sa de dat a
· ma1 ca a·
fereastra ce s ,.,
e-n tam in Prag nu po ti ved ea pri.n
Iv
- ~e J~.~u lamelele P ~ af~ra, din cau .
· -- ··-- -- ~rea 1nch nat e. za ca ~
 Gelozia 31

dac stai la o distan de un

de mai puin
Doar
fac apariia pe rând, la intervale
metru vezi cum î_i
din loc în loc
Succesive, în benzi paralele separate
mai late dintr-un lemn cenu_iu, ele-
de alte benzi
mentele unui peisaj fragmentat: balu_trii din lemn,
fotoliul gol, masua pe care pahar plin
se afl un

dou sticle i, în sfâr_it, cre_tetul

lângtava cu cele
acoperit de par negru, care in acestmomentseîn=
unde intr în scen, dea-
toarcespre dreapta, acolo
un antebrat gol, cu pielea închis la
supra mesei,
culoare, tinând în mâna mai deschis la
culoare
vasul cu ghea. Se aude vocea lui A... care-i mul-
Mâna cu pielea de culoar
tume_te b iatului.
inchis se retrage. Vasul din metal strlucitor,
aco-

de picturi fine de ap, st pe tav

instantaneu
perit
alturi de cele dou sticle.
cocul lui A...
Dac te uii de aproape, din spate,
destul de complicat. E greu s-i urm-
pare s fie
pe ici, pe colo,
re_ti _uviele atât de bine împletite: nu-i dai
dar în alte pri
gse_ti mai multe solui,
de cap.
In loc s pun ghea în pahare, ea st în conti-
nuare cu ochii aintii spre vale. Din pmântul gr-
dini, fragmentat pe vertical de balustrad, apoi
nu mai rmân decât ni_te
pe orizontal de jaluzele,
ptrele, adic o parte insignifiant din suprafaa
total cel mult o treime dintr-o treime.
-

induce în eroare.
^i din profil cocul lui A... te se-ntâm-
Ea st în stânga lui Franck. (Tot timpul
cafea sau la
pl a_a: st în dreapta lui Franck la
aperitiv, pe teras, _i în stânga lui în timpul
meselor, în sufragerie.) Se-ntoarce iar cu spatele
la ferestre, dar de-acolo vine acum lumina. Sunt
ni_te ferestre normale, cu geamuri: fiind orientate
soarelui.
spre nord, nu se afl niciodat în b taia
 32 Alain Robbe-Grillet

Ferestrele sunt închise. Nu

ptrunde niciun
Zgomot înuntru cänd prin faa uneia dintre
trece o siluet, mergând de-a lungul casei de ele
buctrie la
spre hangare. Era -

se vedea decupat de
la mijlocul coapselor în sus- un brbat de culoare
în pantaloni scuri, în maiou, cu o
plrie ponosit,
in picioarele goale probabil, având un mers
iute i
legnat. Ai zice c e inconfundabil, îl recuno_ti
imediat printre toi muncitorii de pe plantaie, cu
pålrioara lui de pâsl, scofâlcit _i decolorat. i
totu_i, nu-i chiar a_a.
Cea de-a doua fereastr se afl mai în spate, în
raport cu masa; ca s-o vezi, trebuie s te rsuce_ti
spre spate. Dar niciun personaj nu se contureaz
în fata ei: omul cu pälrie oria trecut deja, p_ind
în lini_te, ori tocmai s-a oprit sau _i-a schimbat
dintr-odat direcia. Dispariia sa nu te prea ia prin
surprindere, ci mai degrabte face s-i pui la în-
doial prima apariie.
-

Lucrurile astea sunt mai mult în mintea ei,

spune Franck.
lat, romanul african e din nou tema principal
a conversaiei lor.
Se vorbe_te despre climat, dar asta nu-nseam-
n nimic.
-

Crizele provocate de paludism...

-

Pentru asta exist chinina.

Mai e _i capul care-i vjaie cât eziua de
A Sosit momentul s se intereseze de
lung.
Christiane,
cum se mai simte.. Franck räspunde
printr-un gest:
i_i ridic mâna, dup care _i-o coboar încet, fåcândd
ni_te mi_cri vagi, in timp ce, strângându-_i dege-
tele, ia o bucat de pâine de lâng farturie. în ace-
la_i timp, buza de jos e puin ie_it, se mi_c, bàrbia
indicând imediat direc ia in care se atl A..., care,
 Gelozia 33
Drobabil, i-a pus o intrebare identic putin mai
devreme.
Baiatul i_i face apariia prin u_a deschisa ofi-
ciului, tinând in mâini un vas mare _i adânc.
A... n-a fåcut niciun comentariu la gestul lui
Franck. Mai are o posibilitate: s afle câte ceva despre
cel mic. Acela_i gest - sau aproape acela_i -, dup

care iar muenia lui A...

-

Tot a_a, spune Franck.

Prin ochiurile de geam se vede cum trece iar
pålria de påsl, numai c, de data aceasta, în sens
invers. Nu _i-a schimbat alura zvelt, agil i, în
acela_i timp, greoaie. Dar fata nui se vede deloc,
_i asta din cauz cáå se uit in direcia opusá.
Dincolo de sticla grosolan a geamului, perfect
curat, nu-i decât curtea pietruit, dup care, urcänd
spre _osea _i spre marginea platoului, se vede multi-
mea verde a bananierilor. In frunzi_ul lor lipsit de
nuante, imperfeciunile geamului deseneaz cercuri
mi_ctoare.
Pân _i lumina pare verde, invadeaz întreaga
sufragerie, czând pe prul negru cu _erpuiri ne-

verosimile, pe faa de mas, _i proiectându-se apoi

pe acel perete gol unde, chiar în faa lui A.., tro-
neazá o pat intunecat, în contrast cu zugrveala
deschis laculoare, neted _i mat .
în cele
Cas vezi mai bine pata respectiv, pân
mai mici detali, ca s vezi de unde provine, trebuie
s te apropii foarte mult de perete _si ste întorci cu
faa spre u_a oficiului. Astfel, se profileaz imaginea
Seutigerei strivite, nu pe de-a-ntregul, ci în fragmente
indeajuns de bine conturate cât s se vad clar despre
e vorba. Aproape fiecare firicel de articulaie,
ce
fiecare apendice _i-au pus amprenta într-un mod
mpecabil, de parc ar fi ni_te reproducerifidele ale
unei plan_e anatomice: una dintre antene,cele dou
 34 Alain Rolbbe-Grillet

mandibule încovoiate, capul _i primul inel, ojumá

tate din al doilea, trei dintre picioarele mai
Celelalte päri sunt mai estompate:
bucti lungi.
de
cioare si o parte din corpul convulsionat ce pi-
a
forma unui semn de intrebare. uat
În acest moment al zilei, sufrageria e
luminat
perfect. De cealaltå parte a mesei pätrate, unde nu
e pus înc tacâmul, una dintre ferestre,
perfect curate
far urme de prat, e deschis spre curtea care se
si
reflect într-unul dintre canaturi.
Între cele dou canaturi, precum _i prin cel din
dreapta pejumtate împins, se încadreaz, în dou
pri separate printr-o bar vertical, poriunea din
stänga a curii, acolo unde e parcat camioneta aco-
perit , cu capota întoars spre sectorul nordic al
plantaiei de bananieri. Sub prelat se afl o cutie
mare de lemn, nou, pe care sunt scrise invers ni_te
litere negre cu ajutorul unui _ablon.
Peisajul care se reflect în geamul din stânga are
parte de mai mult lumin, dar, cu toate astea, pare
_i mai întunecos. E distorsionat din cauza imperfec-
tiunilor geamului, a petelor de verdeat ale bana
nierilor ce se plimb, în cercuri sau semicercuri,
prin mijlocul curii, pe lâng hangare.
De_i parial mascate de unul dintre inelele mi_-
catoare ale frunzi_ului, se pot deslu_i totu_i uria_a
ma_in albastr, dar _i rochia lui A..., în picioare
lâng ma_in.
Eaplecat spre portier. Dac geamul a fost lásat
injos-_i se prea poate s fie a_a - , e
posibil ca
Sa-_i fi bágat capul în ma_in prin deschiz tura A...
de
deasupra scaunului. Ridicându-se, risc s-_i
pieptánátura de strice
in toate
marginea de sus, iar prul i-ar Iug
directiile, _i asta chiar în fata soferului ra-
mas la volan.
 Geloziu35
Plin de amabilitate i tot un zåmbet, acesta r-
mane la cin. Se arunc intr-unul dintre fotolile din
fasi de piele, fr s-lfi poftit cineva, mirându-se,
asa cum face de obicei, cât sunt de confortabile:
Cebine-i s stai a_a!
In întunericul nopii, cma_a lui alb formeaz
o pat mai deschis la culoare pe zidul casei.
Atent s nu verse ceva din gre_eal, fiind bezn,
A.. -a apropiat cât mai mult de fotoliul în care st
Franck, tinând cu grij în mâna dreapt paharul
umplut special pentru el. Cu cealalt mân se
sprijin de braul fotoliului _i se apleac spre el;
sunt atât de aproape, încât capetele lor stau lipite
unul de celälalt. El îi _opte_te ceva: probabil îi multu-
me_te. Dar vorbele se pierd în zgomotul asurzitor
al lcustelor ce se aud din toate prile.
La mas, dup ce lmpile au fost a_ezate în a_a
fel incât lumina s nu deranjeze pe nimeni,conyer-
satia i_ireia cursul firesc,acelea_iteme acelea_i
fraze.
Camionul lui Francka rmas în pan în mijlocul
pantei, între kilometrul 60 - locul în care _oseaua

las in urm câmpia - _i primul sat. Noroc cu o ma-

_in a jandarmeriei, care, trecând prin zon, s-a

oprit la plantaie _i -a anunat pe Franck. Dup
dou ore, când a ajuns acolo, Franck nu _i-a gsit
camionul în locul cu pricina, ci mult mai jos;, _oferul
incercase s mearg în mar_arier, cu toate c risca
Sá se loveasc de un copac dac nu putea s ia vreo
curb.
De altfel, procedând în felul acesta, era absurd
Sa se a_tepte la vreun rezultat. A fost nevoit s de-
o dat carburatorul. Norocul lui a fost
monteze înc
Ca adusese _i ceva de mâncare, pentru c s-a întors
abia pe la trei _i jum tate. De aceea Franck s-a ho-
tárät s-_i ia alt camion cât mai repede cu putin;
 Alain Robbe-Grillet
36

Si-spune el
-

e chiarultima dat când mai cum-

m

pr vreun produs militar vechi.

- Crezi c faci o afacere, darpân la
urmå te
cost mult mai mult.
Acum are în plan s-_i ia o ma_in nou. Cu pri
ma ocazie, se va duce personal în port, ladistribu-
itorii principalelor mårci auto, ca så tie exactcar
reduceri sunt, ce termen
sunt preturile, ce oterte, ce
de livrare au etc...
Dac ar avea oare_ice experien, ar _ti c o ma-
mâna _oferilor de
_in modern nu se las a_a pe
asta dac nu le fac
culoare, care le stric una-dou;
praf.
- Când avei de gând s v ducei? întreab . .
- Nu _tiu...

Intor_i unul spre cellalt, se privesc pe deasupra

vasului pe care Franck îl ine cu un singur bra,
la
douzeci de centimetri mai sus de nivelul mesei.
- Poate s pt mâna viitoare.
- i eu trebuie s-ajung în ora_, spune A... Am o

grmad de cumprturi de fcut.

- Päi, atunci v duc eu. Dac plecm dis-de-di-
minea, suntem inapoi cánd se-nnopteaza.
Pune vasul în stânga sa _i se pregte_te s-i
puná in farfurie. A... i_i mutä privirea pe axul mesei.
-O scutiger! spune ea, st pånindu-_i glasul, in
tcerea care tocmai s-a instalat.
Franck isi ridic ochii. Apoi, uitându-se în di
rectia în care se îndreptau _i ochii aintii ai vecinei
sale, i_i întoarce capul în partea cealalt, în dreapta
lui.
Pe acel perete din faa lui A..., _i-a fcut apariia
o scutiger de mrime mijlocie (cam cát un deget
de lung); de_i lumina e slab, o poi vedea destul
de bine pe zugrveala deschis la culoare. Deo-
camdat, st nemi_cat, îns poziia corpului su
 Gelozia 37

Arat c va tia suprafata în diagonal: vine dinspre

nlint, în partea care d în hol, i se îndreapt spre
coltul tavanului. E u_or s-i dai seama ce creatur
e dup numeroasele perechi de picioare, mai ales
in partea posterioar. Dac te uii cu atenie, observi
in celälalt capt cum i se mi_c antenele când într-o
parte, când în alta.
De când a vzut ce-a vzut, A... n-a mai schiat
niciun gest: st teapn pe scaun, lsându-_i am-
bele mâini pe suprafaa neted a fetei de mas, de
o parte _i de alta a farfuriei. Tine ochii larg deschi_i
si se uitfix la perete. Are gura u_or întredeschis;
poate c _i buzele ii tremur într-un mod im-
perceptibil.
Nu-i ceva ie_it din comun s dai peste tot soiul
de miriapode - e _i noapte _i te afli _i într-o cas
de lemn veche de-acum. lar aceast specie nu e
dintre cele mari; _i nu-i nici pe departe cea mai
veninoas dintre toate. A... î_i pstreaz calmul, dar
nu-_i poate desprinde privirea, contempländ
îndelung creatura, _i nici nu poate schia vreun
zambet la gluma fcut pe seamaaversiunipeeare
o are fa de scutigere.
Tcut în tot acest timp, Franck o prive_te din nou
pe A... Apoi, fr sscoat vreun zgomot, se ridic
de pe scaun tinând _ervetul în mân. l face cocolo_
_i se apropie de perete.
A... parc respir un pic mai repede; sau poate
e doar o iluzie. Incet-încet, mâna stâng i se în-
clesteaz pe cuit. Antenele strvezii î_i accelereaz
mi_carea legnatä.
Dintr-odat, creatura î_i arcuie_te corpul _i în-
cepe s coboare de-a curmezi_ul spre podea, acce-
lerând cu toat viteza picioarelor, timp în care
_ervetulfcut cocolo_ se abate asupra ei cuo vitez
^i mai mare.
 38 Alain Rolbbe-Grillet

Mâna cu
degete lungi a rmas încle_tat
nerul cutitului; nici chipul nu pe mâ-
_i-a pierdut nimic
acea amoreal. Franck ia _ervetul de din
dup care strive_te ceva pe podea, pe perete,
ciorul pe plint. apäsänd cu pi.
Cam la un metru mai
sus, pe zugrveal a rmas
o
amprent întunecat: un arc micu ce se
ca un semn de
întrebare, îndoaje
tr-o parte, fiind
pe jumtate estompat în-
înconjurat
fine. A... nici acum
ici colo _i de urme foarte
nu-_i poate lua ochi din acel loc.
COBORAND PE TOAT LUNGIMEA PRULUI DESFÃCUT,
peria se las încet în jos, scotând un sunet domol,
ca _i cum s-ar auzi o rsuflare sau ni_te pocnituri
slabe. Cum ajunge jos, o ia repede spre cre_tet; în
drum, love_te cu toat suprafata ei firele de pr,
dup care iar alunec pe podoaba capilar brun
- un oval, de culoarea filde_ului, al crui mâner,
destul de scurt, nu se mai vede aproape deloc din
mâna care-l strânge cu putere.
Nu-_i las tot prul pe spate, doar jumtate; cu

mâna rmas liber î_i trece cealalt jumtate peste

umr. Apoi i_i înclin capul în aceast parte (adic
in dreapta), în a_a fel încât peria s poat pune
stpânire mai u_or pe tot prul. De fiecare dat când
aceasta se opre_te mai sus, la ceaf, capul se apleac
mai mult, ridicându-se cu greu apoi, în timp ce
_imâna dreapt - care tine peria - se duce în sens

invers. Pentru o clip , mâna stâng - care ine p-

rul,fr s-l strâng îi las liber trecere _i se

-

întoarce aranjând iar _uvitele, fäcând un gest

term, circular, mecanic; în tot acest timp, peria î_i
continu drumul pân la capt. Zgomotul, de fie-
care dat altul, a ajuns acum o pocnitur înfundat
_i slab, iar ultimele sunete se produc odat ce
peria, prsind ruta trasat de lungimea prului, e
deja pe cale s urce iar pe ruta ascendent a cir-
cuitului, desenând în aer o curb rapid prin care
 40 Alain Robbe-Grillet

ajunge deasupra gåtului, acolo unde

stau lipite de cap i de unde rsare firele le pár
fcute pe mijloc.
albeata crárri
in partea stâng, croitä de aceast
podoabei capilare atârn în cea crare,
crare
lalt jumtate a

pàn la talie: valuri-valuri de onduleuri Voie

Un pic mai la stânga, nu i se vede decât graicontul
oase,
unuia dintre pomei. Dar mai incolo se afl
oglindo
in care se reflect
ntregul chip, din fa, îndrep-
tându-_i privirea -care nu poate face nimic, n-are
cum s urmreasc mi_cärile periei -înainte, asa
cum e _i firesc.
A_a c privirea lui A... ar trebui s întâlneasc
fereastra larg deschis, dinspre frontonul vestic, in
fata creia î_i aranjeaz prul la msua de toalet
special amenajat, prevzut cu oglind vertical
prin care poate privi în spate, spre cea de-a treia
fereastr a camerei, iar de-acolo spre mijlocul
terasei, apoi în susul vii.
A doua fereastr, ca _i cea din urm, e orientat
spre miazzi, doar c se afl mai aproape de coltul
sud-vestic al casei. Fiind tot a_a, larg deschis,
aceasta las la vedere marginea msutei de toalet,
muchia oglinzii, profilul ei stâng si prul desfcut
care-i cade pe umr la-ntâmplare, dar _i braul
stâng ce urmeaz s prind _i cealalt jumtate, din
dreapta, a podoabei capilare.
Intrucât ceafa se înclin în aceast parte, taa l
e u_or intoars spre fereastr. Pe placa de marmurd,
pe suprafaa creia se vd câteva vini_oare cenuu.
sunt aliniate cutiute
_i sticlute de mrimi _i ro
diferite, mai spre margine troneaz un
mens _i 0 alt
plepc
perie, una de lemn, cu mânerul mal
lung, st cu perii din mtase neagr in sus:
care
Pesemne c A... tocmai s-a splat pe cap;
nu s-ar apuca s
an
se pieptene în miezul zilel. y "
 Gelozia 41

intrerupt mi_earile; probabil c a terminat cu acea

Darte. Cu toate c nu-_i schimbpoziia braelor _i
nu-_i mi_cå nici bustul, se-ntoarce cu faa la gea-
mul din stânga sa, îndreptându-_i privirea spre te-
ras, spre balustrada ajurata i spre versantul opus
al väii.
Umbra e mic_orat a stâlpului ce susine unghiul
acoperi_ului proiectat pe dalele de pe teras, în
directia primei ferestre, cea dinspre fronton; dar
n-ajunge nici pe departe la fereastr, pentru c
Soarele e înc prea sus pe cer. Frontonul casei e
prins complet sub umbra acoperi_ului; cât despre
segmentul vestic al terasei, de-a lungul acestui fron-
ton, aici î_i face loc o band însorit cam de-un
metru între umbra acoperi_ului _i cea a balustradei,
nesträbtut în acest moment de nicio fâ_ie de
lumin.
Tocmai în fa a acestei ferestre - în untru, în

dormitor- a fost pus masa de toalet din lemn de

acaju läcuit _i alb; în casele ame-
din marmur
najate în stil colonial dai mereu peste câte un exem-
plar de acest gen.
Pe spatele oglinzii e o plac dintr-un lemn gros,
ro_iatic, dar lipsit de strälucire, cu o form oval
_i având pe ea o inscripie fcut cu creta, _tears
pe trei sferturi. In dreapta, se vede faa lui A., care
acum se apleac spre stänga ei ca s-_i perie _
cealalt jum tate din pr _i-_i arunc un ochi îna-

inte, a_a cum e _i firesc, prin fereastra larg deschis,

la multimea verde a bananierilor.
In captul terasei -

tot în aripa de vest-, se des-

chide u_a exterioar a oficiului, prin care se ajunge
apoi in sufragerie, locul în care rcoarea se menine
toat dup-amiaza. Acolo, pe peretele gol, între u_a
oficiului _i hol, pata care s-a format de la rm_iele
acelei vieti abia se vede la inciden razanta.
 Alain Robbe.

42
pUse pentru trei Do
Tacamurile sunt
farfurii ocup trei dintre laturile me
persoane;
sei påtrattrej
butet, latura dinspre feres
latura dinspre l tura
mijlocul înc perii întins
care vine spre

jum tate a încàperi formeaz fel de salon cealalta

ce vine
median marcat de desch tura din-
dup linia
spre hol _i de u_a care d spre curte, prin care
ajunge mai u_or la hangarele unde î_i are biroulse
maistrul indigen.
Numai c, dac vrei.s vezi salonul de la mas-
zona hangarelor
sau s vezi, printr-o fereastra,
ar trebui s stai pe locul lui Franck: cu spatele a
bufet.
Deocamdat , locul ecu pricna e gol. Totusi.
scaunul e pus unde trebuie, iar tarfuria _i tacâmurile
sunt _i ele la locul lor; îns nu exist nimic între

marginea mesei _i sptarul scaunului, scaun care

las la vedere ornamentele din paie groase împle-
tite; iar farfuria, str lucitor de curat, e înconjurat
din toate prile de cuite _i furculie, a_a cum se
întâmpl la începutul mesei.
Hotrându-se într-un final s mnânce, fr s-1
mai a_tepte pe musafir, care nu mai vine odat, A..
feres-
st teapn _i tcut pe scaunul ei din fata
trelor. ^i-a ales singur, o dat pentru totdeauna,
aceast poziie în care lumina îi vine din fat;
oricine î_i d seama de la o po_t c nu-io poziie
comod. Gesturile pe care le face în timpul mesei
sunt reduse la minimum, parc ar face economie
de mi_cri: nu-_i întoarce capul nici în dreapta, niel
in stänga, st cu ochii mijii ca _i cum ar c uta vreo
pat pe peretele gol din faa ei, unde, dator+ta
Zugrávelii impecabile, nu exist niciun punct care
s atrag atenia.
Dup ce a servit aperitivele, fr s schimbe tar-
furia care sttea acolo
degeaba -fusese pus pentru
 Gelozia 43
musafiru caren-a mai venit -, bäiatul i_i face din
ADaritia, prin u_a deschis de la oficiu, tinând
in mâini un vasmare_i adânc. A... nu se obose_te
si arunce un ochi în calitatea sa de stpân a casei.
Er s scoat un cuvant, bâiatul a_az vasul pe fata
de mas alb chiarrîn dreapta ei. E plin cu un piure
galbui, de igname pesemne, rspândind în jur un
abur subtire, care se arcuie_te, se-ntinde, disprând
fr urm, pentru ca imediat s se fac din nou

äzut, ridicändu-se graios deasupra mesei.

in mijlocul acesteia, mai e un vas de care nu s-a
atins nimeni, unde, pe un sos brun, stau unul lân-
psri de mici dimensiuni.
g altul trei pui fripi
-

Baiatul s-a retras în lini_te, ca de obicei. Dintr-o-

dat, A... i_i desprinde privirea de pe acel perete gol
de seam pe rând la cele dou
si se uitcu bgare
vase, din dreapta _i
din faa sa. la lingura _i-_i pune
domoale _i precise:
singur în farfurie, cu gesturi
care ia vasul
cel mai mic pui _i puin piure. Dup
din dreapta ei _i-l mut în partea stâng; lingura
a

r mas în untru.

Iat-o cum desf_oar, în farfuria sa, un meticulos

care-l folose_te
exerciiu de tiere. De_i obiectul pe
cum ar fi vorba de o demonstratie
e minuscul,
ca _i
anatomic, ea desface pulpele, corpul taie în drep-
carnea de pe oase cu
tul articulaiilor, desprinde
vârful cutitului, inând în acela_i timp bucata cu
fr s apese prea mult, fr s
ajutorul furculiei,
rateze, totul ie_indu-i din prima, fr s lase impresia
c execut o munc grea sau ceva neobi_nuit. Ce-i
de pasre e adesea în meniu.
inclus
drept, friptura ridic u_or
terminat de mâncat, î_i
Dup ce a

îndreptându-_i privirea în mijlocul mesei i

capul,
biatul vine _i ia
stând iar neclintit, timp în care
dou
arfuriile pline deoscioare maroni, apoi cele
 44 lain Robbr-Grillct

vase- pe unul dintre ele rmsese cel de-al trei

pui tript, cel pentru Franck.
Tacamul lui st acolo, nemi_cat pân la
mesei. Pesemne c a fost reinut, a_a cum i sei sfâr_itul
tamplà cam des, de cine _tie ce incident petrecnt
pe plantaia sa; cci n-ar fi ratat masa nici dac soio
sau copilul su s-ar fi simit cumva ru.
De_i e puin probabil ca musafirul s aparä
acum, A... poate c mai pände_te zgomotul vreunei
ma_ini care coboar panta dinspre _osea. Numai c,
prin ferestrele sufrageriei, dintre care cel puin una
e pe jum tate deschis , nu sträbate niciun sunet de
motor, nu ajunge niciun alt zgomot la aceast or
din zi, când orice activitate e intrerupt , când pân
_ianimalele amuesc, mole_ite sub puterea necru-
t toare a c ldurii.
Fereastra din col are ambele canaturi deschise
îns nu pe de-a-ntregul. Cel din dreapta e doar
întredeschis, în a_a fel încât mascheaz u_orjum-
tatea ambrazurii. Cellalt, din stânga, dimpotriv,
e împins in spate, spre perete, dar nu pân la capt:
de fapt, nu se prea distaneaz de locul în care per-
fereastra
pendiculara pic pe planul tocului. A_a c
formeaz trei panouri cu înlimi egale _i aproape
la fel de late: în mijloc, e deschiz tura cea mare, 1ar
de o parte _i de alta câte o poriune de geam alc-
tuit din trei ochiuri de geam. In fiecare dintre ele
se încadreaz fragmente din acela_i peisaj: curtea
pietruit _i mulimea verde a bananierilor.
Geamurile sunt perfect curate, de aceea, în pa-
noul din dreapta, dispunerea råndurilor de pe
plantaie nu este decât puin distorsionat din cauza
imperfectiunilor sticlei: doar câteva dau o not de
mi_eare suprafetelor uniforme. Dar în panoul din
stanga - care este mai întunecos, de_i iese mai mult

in eviden- imaginea care se reflect e distorsionata:

 Clelozia 45
etele de verdeat.
pe bananierilor plimb, in
ale
se
Cercuri sau semicercuri, prin mijlocul curtii, pe
langa hangare.

Uria_a ma_in albastr a lui Franck, care

Oprit în acel loc, este _i ea brzdat tocmai
de unul
dintre inelele mi_catoare ale frunzi_ului; la fel
se
intâmpl _i cu rochia cea alb a lui A... Ea coboar
prima din ma_in.
Se apleacspre portiera închis. Dac geamul
afost lsat în jos -1 se prea poate s fie
a_a -, e
osibil ca A... s-_i bgat capul în ma_in prin
fi
deschiztura de deasupra scaunului. Ridicându-se.
ar risca s-_i strice pieptänätura de marginea de sus,
iar p rul - care se destace cu atât mai u_or fiind1
proasp t spälat - i-ar fugi în toate direc ile, _i asta

chiar în fata _oferului rmas la volan.

Numai c se deprteaz u_or de ma_ina albastr;
motorul, înc pornit, scoate acum un zgomot din
ce în ce mai puternic, punänd stpânire pe întreaga
curte, _i, aruncând înapoi o ultim privire, A.. se
indreapt cu pa_i repezi spre u_a din mijloc care d
direct în camera de zi.
In faa acestei u_i, se întinde holul care face le-
gtura, fr niciun perete despritor, cu sufrageria.
De o parte _i de alta, sunt u_i; ultima pe stânga,
acolo unde se afl biroul, nu e închis de tot. Ca-
natul se mi_c de colo-colo în balamalele bine unse,
fr s scoat vreo scârâitur; încet, cu mi_cri
discrete, revine la poziia iniial.
In captul cellalt al casei, se deschide u_a de la
intrare, cu mai puin tact îns, apoi se închide; dup
care zgomotul domol, dar bine definit, al tocurilor
inalte pe pardosealtraverseaz încperea princi-
pal, apropiindu-se din ce în ce mai mult, de-a
lungul holului.
 46 Alain Robbe-Grillet

Pa_ii se opresc în fata u_ii de la birou,

numa
u_a din fat, acolo unde se atlå
dormitorul, c e
care se deschide, pentru ca imediat s fie închios
la loc.
In acest moment al zilei, jaluzelele celor trei fe
restre -

dispuse simetric în raport cu ferestrela

dormitorului -

sunt trase mai mult de

jumtate.
Asa c biroul e învluit într-o lumin difuz care
face ca obiectele s-_i piardä volumul. Cu toate
acestea, linile nu s-au _ters, sunt bine definite, doar
c planurile care se succed nu mai las impresia
de profunzime; de aceea, din instinet, îti întinzi
mâinile în fa ca s-i dai mai bine seama la ce
distant te afli.
Din fericire, încperea nu-i chiar a_a de încr-
cat: bibliorafturi _i etajere lipite de pereti, câteva
scaune _i apoi biroul masiv cu sertare care ocup
întregul spaiu dintre cele dou ferestre dinspre
miaz zi; dac te ui i la fereastra din dreapta - care

este _i cel mai aproape de hol -, poti vedea prin cr-

pturile oblice dintre lamelele de lemn msua _i
fotolile de pe teras decupate în raze luminoase
paralele între ele.
Pe coltul biroului se afl o mic ram cu incrus-
taii de sidef, care încadreaz ofotografie fácutde
un fotograf ambulant în prima vacan petrecut
înEuropa, dup _ederea în Africa.
Era în fata unei mari cafenele care etala un de-
sign modern: A... sttea pe un scaun complicat, din
metal, având ni_te rezemtori _i un sptar, pline de
spirale i acolade, ce preau mai mult spectaculoase
decât confortabile. îns, în poziia în care st pe
acest scaun, A... arboreaz, ca de obicei, o atitudine
absolut fireasc, fr s-i scape vreo urm de mo-
le_eal.
 Gelozia 47
A... e întoarså puin intr-o parte, aruncându-i
un
zânmbet fotogratului, Sein c e pregtit pentru
acest instantaneu". Timp in care braul ei gol î_i
continu, färä nicio
intrerupere, fär nicio ezitare,
oestul de a
paharul pe masa de alturi.
pune
ins n-are de gand sa pun
ghea în pahar; nici
mãcar nu se-atinge
de vasul din metal care str-
luce_te pe masà, acoperit imediat de picturi fine
de apå.
St nemi_cat, cu
privirea aintit asupra vii
care se întinde în faa lor. Nu mai spune
nimic; tace.
La fel _i Franck, care st în partea stâng, dar nu
se vede. Se prea poate ca ea s fi auzit un
zgomot
ciudat din spate, pregåtindu-se s fac o mi_care
aparent spontan, prin care s-_i îndrepte privirea
ca din întâmplare în direcia jaluzelei.
Fereastra care d înspre rsrit, din cealalt
parte a biroului, nu e un simplu geam - a_a cum e
deschiztura paralel cu ea de la dormitor -, ci
serve_te _i pe post de u_, prin care poi ie_i pe
teras fr s-o mai iei pe hol.
in aceastä parte a terasei, te intämpin soarele
diminetii; nimeni nu se fere_te de razele sale. In
aerul proaspt din zorii zilei, ciripitul psrilor ia
locul cântecelelor nocturne ale lcustelor; cele dou
sunete seamnîntre ele, doar c ciripiturile, de_i
mai puin regulate, sunt însoite din când în când
de câteva vibratii muzicale. Cât despre psri, ca i
läcustele, nu se arat deloc, stând ascunse sub
mnunchiurile de frunze verzi _i late din jurul casei.
Poriunea de p mânt rmas liber, care separ
casa de aceste mnunchiuri _i pe unde se înal dinn
loc în loc, la intervale egale, portocalii cei tineri -

ni_te tulpini firave, împodobite cu niscaiva frunze

inchise la culoare -, este acoperit de sclipiri
Cristaline: o multime de pânze înrourate pe care
 Alain Robbe -Grillet
48

minusculii päianjeni le-au tesut printre

p mânt proasp t arat. bulgåriide
In dreapta, aceast parte a erasei d în
capt al sufrageriei. Ins icul dejun e servitcelälalt
toti
aer liber, în dreptul faadei dinspre sud de unde -

simti c domini cu privirea intreaga vale. Pa

msuta joas, aflat lâng singurul fotoliu - adne
acolo de bàiat-, cafetiera _i cea_ca sunt deja la locul
lor. La ora asta, A...înc nu s-a trezit. Ferestrele
camerei sale sunt înc închise.
Jos DE TOT, ÎN VALE, pe podul din
bu_teni care trece
peste påräu, stà ghemut un brbat; e întors cu
SDre amonte. Un om de-al locului, un
fata
indigen, îm-
brcat cu ni_te pantaloni alba_tri _i cu un
maiou,
necolorat, ce-i las la vedere umerii goi. St aplecat
peste suprafaa hchid ca _i cum ar cuta s vad
ceva prin apa tulbure, plin de mâl.
In faa lui, pe celálalt mal, se întindeun teren
in form de trapez, u_or eurbat înspre
partea în care
curge apa; acolo toi bananierii par sfi fost cule_i
de curând. Se vd foarte bine rdcinile rmase:
tulpinile tiate au lsat în loc câte un ciot nu prea
înalt, care se termin cu o cicatrice de forma unui
disc, alb sau u_or înglbenit, în funeie de cât timp
a trecut de la retezarea lor. Dac îi numeri pe fiecare
rând, de la stânga la dreapta, ajungi la urmtorul
rezultat: douzeci _i trei, douzeci _i doi, douzeci
_i doi, douzeci _i unu, douzeci _i unu, douzeci,
douzeci _i unu, douzeci, douzeci etc..
Chiar lâng acele discuri albe - numai c în
direcii diferite - au ie_it la lumin lástarii ivii dup

ce au fost tiate tulpinile. Judecând dup stadiul

destul de precoce al primului mnunchi crescut,
noile plante au acum o înälime cuprins intre cinci-
zeci de centimetri _i un metru.
A... tocmai a adus paharele, cele dou sticle
Si vasul cu ghea. Începe s toarne: coniac, ap
 50 Alain Rolbbe-Grillet

mineralà _i, la sfâr_it, trei cuburi de gheat

transparent, in care
strluce_te tiv un
captiv erfect
un mm-
nunchi de ace arginti.
Plecm in zori, spune Franck.
Adic la ce or?
Päi, la _ase, dac v convine.
0, Doamne...
Ce, v e fric?
Ei, nu...
Si râde. Apoi, dup
un moment de tcere:
Dimpotriv, mi se pare chiar amuzant.
-

Si amândoi beau câteva înghiituri.

-
Dac totul merge bine, spune Franck, am fi în
ora_ în jur de zece _i-am avea timp berechet pân
la prânz.
- Da, atunci a_a facem, spune A..

i amândoi beau câteva înghiituri.

Dup care trec la alt subiect. De curând, au ter-
minat de citit cartea cu pricina, care, ce-i drept,
le-a luat ceva timp; prin urmare, comentariile lor
avea un caracter general, în sensul
c discut
pot
atât despre deznodmânt, cât _i despre episoade
mai vechi (subiecte abordate _i cu alt ocazie)
deznod mânt arunc o nou
asupra c rora acest
lumin sau c rora le confer o semnificaie supli-
mentar.
Ins niciodat n-au emis vreo judecat de va:
vorbeau
loare privire la acest roman; dimpotriv,
cu

despre locuri, întâmplri, personaje, ca _i cuma

ei
fi fost vorba de lucruri reale: un loc de care _l-ar
fi amintit (undeva în Africa), oameni pe care 1-ar
fi cunoscut împreun sau despre care li s-ar
Sa
povestit. In conversaiile lor, S-au ferit mereu
aduc în discuie caracterul verosimil, coerena su
al În schimb, le repro
Vreunalt merit povestiri.
unele
anumite
_eaz adesea personajelor: aciuni sau
 Gelozia 51
sturi de caracter, ca _i cum ar avea de-a face cu
ni_te prieteni comuni.
Câteodat, ajung så se lamenteze pe tema ha-
7ardului care intervine in poveste, spunând c .n-a
fost s fie", i apoi incep s pun cap la cap o alt
desf _urare probabila a ac iunii pornind de la o
nou ipotez, ,dac nu 5-ar fi întâmplat". între
timp, lucrurile iau o alt întorstur, se bifurc _i
toate conduc spre finaluri complet diferite. Sunt
multe variante; dar _i mai multe sunt variantele
variantelor. Iar ei las impresia c le place s tot
varieze pe aceea_i tem, aruncându-_i zâmbete,
indemnându-se ca-ntr-o joac de copi, întrâtai
probabil de toat aceast avalan_....
- Din pcate îns, chiar în acea zi s-a-ntors mai
devreme. Nimeni nu putea s prevad una ca asta.
Prin asta Franck respinge dintr-un foc fictiunile
pe care doar ce le-au înjghebat împreun. Degeaba
jonglezi cu diverse supoziii contradictorii, din mo-
ment ce a_a stau lucrurile; nu poi schimba nimic
din realitate
^i amândoi beau câteva înghiituri. Bucile de
ghea au disprut de-acum, s-au topit în toate cele
trei pahare. Uitându-se pe fundul paharului su,
Franck examineaz ce-a mai rmas din lichidul au-
riu. Il înclin într-o parte _i-ntr-alta _i se-amuz
incercând s desprind micile bule lipite de pereii
paharului.
-^itotu_i, ne mersese strunla-nceput, spune
el.
_i lua-o
Si, întorcându-se ctre A..., ca cum ar

drept martor:
-Am plecat la ora stabilit _i-am mers pe _osea
Tará nicio problem. Era abia zece când am ajuns
in ora_.
 Alain Robbe-Grillet
52

Franck s-a oprit din povestit. A...i mai înt

o dat, ca _i cum -ar incuraja s spun mai depaeab
Si n-ati observat nimic neobi_nuit în
zilei, nu?
timpul
-

Nu, nimic. Intr-un fel, era mai bine dac fá-

ceam panà imediat, înainte de prånz. Nu în tim
calätoriei, ci în ora_, înainte de prånz.
m -ncurca una ca asta, pentru c
vident,
aveam de åcut
ni_te drumuri, cam departe de centru, dar mcar
aveam timp s g sesc un mecanic ca så mi-o repare
în dup -amiaza aceea.

- La urma urmelor, nu era mare lucru, ine s

precizeze A.., luându-_i un aer întrebtor.
- Nu, chiar deloc.
Franck se uit la pahar. Dup o lung tcere, fár
ca nimeni s-l mai întrebe ceva de data aceasta, î_i
continu explicaiile:
- Când s pornim, dup cin, motorul... nici
pomeneal . Fire_te, era prea târziu, nu mai puteam
face nimic: toate service-urile auto erau închise. A_a
trebuia s a_teptm pân a doua zi.
c
Frazele curgeau una dup alta, fiecare la locul
într-o înlnuire logic. Avea debit con-
un
su,
trolat, uniform, sem nând din ce în ce mai mult cu
o m rturie în faa justi iei sau cu o recitare.
Mä rog, mai întâi ai crezut c o putei
repara
Singur, spune A... Oricum, ati încercat. Dar prea
nu
ea cu
Suntei un mecanie grozav, nu-i a_a? întreab
zâmbetul pe buze.
Se uit unul la cellalt. Zâmbe_te _i el. Dup care,
de
încet-incet, zâmbetul i se transform într-un so1
grimas . Ea, în schimb, î_i p streaz aerul calm,
continuând s se amuze.
Cu toate cá nu experien a de a repara _i de a

improviza este ceea ce-i lipse_te lui Franck- a

mionul lui întotdeauna rmâne în pana..
 Gelozia 53
Da, zice el, motorul ala are ce are, încep s-
Doar c ma_in nu mi-a
c u n o s c .

prea fcut pro-

bleme.
Ce-i drept, niciodat n-a fost vorba de vreun alt
incident in care s fi fost implicat uria_a ma_in
albastr; aproape nou.
de altfel, e

Toate au un inceput, rspunde Franck.

Si-apoi, fåcänd o pauz:
-N-a fost så fie, tocmai in ziua aia..
Mâna dreapt , cu care face un mic gest - _i-o
ridic, dup care o coboara u_or-ajungeîn punc-
tul din care a plecat, i anume pe fâ_ia de piele care
acoper braul fotoliului. Franck afi_eaz o figur
obosit; zââmbetul nu i-a mai aprut pe fat de la
grimasa de-adineauri. Corpul sau pare tasat, parc
S-a fcut una cu sptarul fotoliului.
- Poate c n-a fost s fie, dar nu-io dram, rs-
punde A.. pe un ton indiferent, spre deosebire de
cel al tovarä_ului ei de conversaie. Dac aveam cum
s anunm pe cineva, întârzierea nu conta deloc;
dar prin plantaiile acelea pierdute în brus ce
puteam face? Oricum, e mai bine a_a decât s rmâi
in pan în mijlocul drumului, fix în toiul nopti!
Ce-i drept, era mai bine decât s fi fcut vreun
accident. La urma urmelor, nu-i decât o întâmplare,
o aventur fr consecine grave, unul dintre mi-
cile inconveniente ale traiului din colonii.
- Cred c-o s m duc acas , spune Franck.

Epe picior de plecare, a trecut doar ca s-o lase

pe A... Nu vrea s întârzie prea mult. Christiane
Se-ntreab probabil ce-a pjit, poate st cu grija,
de-aia se gräbe_te Franck. Iat-l c se ridic din
1otoliu, brusc _i cu putere, _i pune pe mäsu
paharul pe care tocmai l-a dat pe gât dintr-un foc.
revedere, spune A.., continuänd s stea in
La
fotoliu. ^i v multumesc.
 Alain Robbe-Grillet
54
Franck schiteaz o mi_care cu bratul, son
emn c
n-are de ce så-i multumeasca. Dar A.. insist
Ba da! Stau pe capul dumneavoastr de dou
zile.
Din contr , mie îmi pare rau c V-am pus in
situaia dea v petrece o noapte intr-un hotel jalnic,
Facând câiva pa_i, se opre_te inainte s ajung
in holul care str bate întreaga caså i se-ntoarce

putin:
- înc o dat , ierta i-m c sunt un mecanic atât
de nepriceput.
Aceea_i grimas , executat mult mai repede,
se-ntrezre_te pe buzele sale. Apoi intr, fcându-se
nev zut în untru.
rsun
Pa_ii si pe pardoseala de pe hol. Astzi
avea pantofii cu talp din piele _i purta costumul
alb,care-_i pierduse prospeimea în timpul c-
latoriei.
Auzind cum u_a de la intrare, aflat în cellalt
capt al casei, se deschide _i se închide la loc, A...
se ridic _i ea, plecând de pe teras _i luând-o tot
pe-acolo pe unde a trecut _i el. Numai c imediat
intr în dormitor, închide u_a _i trage z vorul în
urma ei. In curte, înspre faada nordic a casei, se
aude zgomotul produs de motorul pornit, care
demareaz în tromb, scoând un sunet prelung i
ascutit. Franck n-a pomenit nimicde reparaia de
care a avut nevoie la ma_in.
Ferestrele de la dormitor au rmas larg deschise
toat dimineata; acum A... le închide, tr gând _l
jaluzelele una dup alta. Urmeaz s se schimbe;
S1, fire_te, dup un drum atât de lung, se va duce
s fac un du_.
Din dormitor se ajunge direct în baie. O a doua
u_ d în hol; un gest zdravn, _i clana se trânte_te.
 Gelozia 55
Tot pe aceea_i parte a holului, urmeaz un alt
itor, mult mai mic, in care se afl un pat de o
dornitor, mult
dorn
singur
Iar dac mergi doi
persoan .
metri mai
departe, vezi c holul dá direct în sufragerie.
Masa e pusä pentru o singur persoan. Mai
Mai
M
tacäm _i pentru A.
trebuie adus un
Pe acel perete, inca se vede perfect urma scu-
tigerei strivite. Nimeni n-a încercat s curete pata,
de team s nu strice zugr veala mat - probabil

c nu e un var lavabil.
Masa e pus pentru trei persoane, în ordinea
obi_nuit ... Ständ pe locurile lor, Franck _i A... vor
besc despre c l toria în ora_: vor s mearg îm-
preun sptmäna viitoare, ea s fac diverse
cumprturi, el så se intereseze de un nou camion
pe care v r e a så _i-l achizi ioneze.
Au stabilit deja _i când s plece, la ce or, _i când
s se întoarc, au calculat durata aproximativ a
traseului, au socotit de cât timp au nevoie ca s-_i
rezolve treburile, inând cont de masa de prânz _i
vor lua
de cin. N-au inut s precizeze îns dac
masa separat sau dac se vor întâlni s m nânce
îndoial : exist u n
împreun . Dar nu încape nicio
mâncare bun pentru clieni
Singur restaurant cu
c se vor
aflai în trecere. Prin urmare, normal
trebuie s
întâlni acolo, mai ales pe sear, când
porneasc imediat spre cas .
ocazia ce s-a
normal c A... Vrea s profite de
Si varianta
Vit ca s în ora_; normal c prefer
se duc
cu banane, în
care
asta, _i nu camionul înc rcat
drum a_a de lung;
4proape c nu se poate urca la un
deasupra, prefer compania lui
Ormal c, pe loculul,
în locul unui sofer oarecare de-al
Franck este acesta
ea c
cat de bun mecanic a r b nui s fac acest
an urm . Ce-i drept, rar se-ntâmpl de situatn
drum în conditii acceptabile; e vorba
 Alain Robbe-Grillet
56

exceptionale- dac nu chiar inexistente-, adic do

atunci cand cererea sa categoric« e întemeiat
pe ni_
motive serioase, iar asta încurc mai
mereu
mai puin bunul mers al lucrului pe plantatie. sau
mult
De data acesta, n-a mai cerut nimic _i nici n.a
pomenit ce fel de cumparaturi i Justific deplasarea
în oras. N-avea de ce s declare vreun motivspecial
din moment ce o ma_inå cunoscut a venit s-o ia
direct de-acas , urmänd s-0 aduc tocmai pe sear
Dac stai bine s te gânde_ti, e de mirare faptul c
un astfel de aranjament n-a mai avut loc înainte.
De câteva minute, Franck mnânc fr s
scoat o vorb. A... are farfuria goal, iar furculia
_i cutitul su stau deasupra unul lâng cellalt. Tot
ea reia conversaia, întrebând ce mai face Chris-
tiane, pentru c n-a mai vzut-o în ultimul timp;
se simte mai mereu obosit (de-atâta cldur, crede
ea) _i de-asta n-a mai putut veni cu soul ei.
- E la fel, r spunde Franck. I-am spus s vin
_i ea cu noi în port, ca s-_i mai limpezeasc gän-
durile. Dar n-a vrut, trebuie s stea cu la mic.
- Ca s nu mai spunem c e mult mai cald pe
coast, zice A...
- Da, prea în bu_itor, încuviin eaz Franck.

Urmeaz între ei un schimb de vreo cinci sau

_ase fraze cu privire la dozele de chinin necesare
atât acolo, mai jos, cât _i aici. Dup care Franck
revine la efectele îngrozitoare produse de chinin
asupra eroinei din romanul african pe care-I citescC
amandoi. A_a se face c aceast conversaie aluneca
u_or spre peripetiile centrale din povestirea cu
pricina.
De cealalt parte a ferestrei închise, în curtea
plin de praf unde drumul pavat neuniform scoate
la iveal
poriuni de pietris, se vede camioneta
întoars cu capota cas.
spre Ma_ina e oprit fix
 Gelozia 57
I care trebuie: cat sa se incadreze in
drcapta, in ochiurile de geam de jos _i canatul
din
din
de lemn mijloc,
nga
cerceveaua
dinuntru, care-i_i decu-
peaza, pe orizontal, silueta în dou seciuni
A intr prin u_a deschis egale.
a oficiului în sufra-
gerie, indreptandu-se ctre masa pus A ocolit
toat terasa ca s-1 spun ceva în treact bucta-
i , cruia mai adineauri îi rsuna vocea melo-
dioas _i volubil.
Dup ce a fcut du_, A... S-a sehimbat de tot. ^i-a
Dus rochia deschis la euloare, foarte mulat, despre
care Christiane spune c nu se potrive_te cu clima
tropical. Se-a_az la locul obi_nuit, cu spatele la
fereastr, în faa tacämului neatins pe care biatul
l-a adus special pentru ea. I_i aranjeaz _ervetul pe
genunchi _i-ncepe s-_i punin farfurie, tinând cu
capacul platoului care înc cald
e
-

mâna stâng
mâncarea fusese început în timp ce ea fcea baie,
dar platoul rmsese în mijlocul mesei.
^i spune:
-

Mi s-a fcut o foame de la drumul sta...

ce s-a mai întâmplat pe
Dup care caut s afle pe care
cât timp a fost plecat. Expresia
plantaie un ton
e rostit pe
o foloseste (dac e ,ceva nou")
însufleire, fr s simuleze îns
ejer, cu o o a r e c a r e nimic
deosebit . De altminteri, nu-i
Vreo atenie
nou.
aib un chef de
Ca toate acestea,
A.. pare s ca
Are impresia -
a_aspune ea -
VOrba neobi_nuit. de lucruri în
acest
o grmad
gur s-au întâmplat ea, a fost
fructiticat

nterval de timp, care, pentru

cum trebuie. taca
_tiut ce så
descurcat, au desta-
s-au
p e planta ie o
fost vorba decât de
în acest timp; dar n - a treburile
sunt
mereu
-

previzibil a lucrului
re acelea_1
acelea_i sau aproape
 58 Alain Robbe-Grillet

intrebat fiind ce ve_tia mai aflat, se rezumkl

vreo patru sau cinci informaii _tiute deja: drumu
e tot în reparaie pe o poriune de vreo zece kilo
metri de unde se termin primul sat, ambarcaiunea
,Cap Saint-Jean" a acostat de-a lungul debarcade-
rului în a_teptarea încrcturii, lucrrile la noul
oficiu po_tal n-au prea avansat de mai bine de trei
luni, servicile publice de salubrizare las de dorit,
ca-n totdeauna, etc...
I_i mai pune o porie. Camioneta ar fi mai bine
s stea în hangar, la umbr, din moment ce nimeni
n-are voie s-o foloseasc la începutul dup-amiezii.
Sticla grosolan a geamului mu_c din caroserie,
undeva prin spatele roii din fa, formând o sco-
bitur arcuit. Mult mai jos, izolat de suprafaa
amestecat
principal printr-o zon de pmânt
cu

pietri_, un semidisc de tabl vopsit e refractat la

cincizeci de centimetri de unde se afl în
peste
realitate. De altfel, aceast bucat anormal
se poate

deplasa în voie, î_i poate schimba atât forma, cât i

dimensiunile: se mre_te de la dreapta la stânga, apoi
în invers, se face ca o semiluna
se mic_oreaz sens

orientat înjos, dup care devine cerc complet atunci

când cre_te în înlime sau se sparge (dar e o poziie
care dureaz foarte puin, e ceva aproape instanta-

neu) în dou aureole concentrice. In fine, pe distane

mai mari, se afund în suprafa a-mam din care face
parte sau dispare, într-o contracie brusc.
A... vrea s mai spun câte ceva. Numai c nu

deserie deloc camera în care _i-a petrecut noaptea

-

subiect neinteresant, dup cum spune ea, intor

cândimediat capul;: toat lumea _tie câte de incon
fortabil hotelul sta _i toti au auzit de perdelele
cårpite din jurul paturilor care îi apr pe clien
de tânari.
 Gelozia 59
nent în care re_te o scutiger ce pare sá
traverseze peretele gol din taa ei. Cu o voce îná-
bu_it, ca _i cum n-ar vrea:s sperie creatura, spune:
- 0 scutiger !
Franck ridic ochii. Dup care, urmrind
de privirea fix de-acuma
-

directia indicata
vecinei sale, î_i întoarce capul în cealalt
parte.
în
Creatura st nemi_cata acolo, mijloc,
distin-
tondul zugrvelii deschise la
oandu-se perfect pe
1în ciuda luminii nu foarte puternice
care
culoare, Far s spun nimic, Franck
cade pe tot peretele.
se ridic în picioare, u_or,
se uit
din nou la A... Apoi
A... st la fel de ne-
s scoat vreun zgomot.
far in care el se apropie de
clintit ca scutigera, timp
fäcut cocolo_.
cu _ervetul
perete r mas încle_tat pe faa
Mâna cu degete lungi a
de mas alb .
de pe perete, dup care face
Franck ia _ervetul
ceva pe podea, ap-
mi_care: strive_te
Se întoarce i se a_az
urm toarea

sând cu piciorul pe plint. lumineaz în

care
lmpii
la locul lui, în dreapta
bufet. face s
spatele su pe lmpii, umbra sa
Trecând prin dreptul o clip
acoperind-o pentru
suprafa a mesei, deschis
dispar moment, pe u_a
In acel lini_te. A...
pe de-a-ntregul. s strâng în
se-apuc cateaua.
intr biatul, c a r e teras
aduc pe
l cere, ca de
obicei, s discutà in con-
Franck
Ständ în
fotoliile lor, ea _i plecrii:
de la
s rind
u n a la
alta -pe tema drum
ora_,
nuare fug pân -n
cand le-ar conveni
s dea o
cu o zi înainte. fi pier-
pe care _i l-au propus
încheiat repede. Nu c _i-ar nou
element
Subiectul e niciun Frazele

dut interesul, îns ei nu g sesc men in viu.

s-l ele
care s-l alimenteze _i majoritatea
dintre

din
mai scurte, preluate
devin din ce în ce fragmente
muitumindu-se s repete
60 Alain Robbe-Grillet

alte fraze rostite în ultimele dou zile sau chiar

înainte. mai
mus:

Dup ultimele replici monosilabice, marcate

pauze din ce în ce mai lungi, ajungänd ca de
urm snu mai îneleagä nici ei nimic, cei
pån la
las påguba_i, învin_i de cderea
doi se
nopii.
Ca dou forme vagi ce rzbat din
dens o rochie _i o cma_
întunericul
-

deschise la culoare
stau amândoi unul lâng cellalt, cu bustul
lipit de
sptarul fotoliului, cu braele alungite pe rezem-
toare, în jurul crora fac din când în când unele
gesturi imprecise, fr amploare gesturi abia
schitate _i rapid potolite sau poate chiar imaginare.
Pân _i lcustele au tcut.
Doar ici-colo mai auzi urletul vreunui carnasier
nocturn, bâzâitul subit al unui scarabeu sau sunetul
unei ce_ti din porelan puse pe msu.
TN ACEST MOMENT, VOCEA CELUI DE-AL DOILEA SOFER

råzbate
ate dinspre hangare in zona central a terasei;

se aude un cäntec neao_, cu ni_te cuvinte de neîn-

chiar fr cuvinte.
teles sau, cine _tie?,
Hangarele se afl de cealalt parte a casei, adic
c vocea ocole_te
in dreapta curii principale. A_a
sub strea_in, tot unghiul casei care
probabil, pe
biroul; de aceea intensitatea sunetului
cuprinde
considerabil, de_i câteva vibraii reu-
scade în mod
loc printre
s sträbat încperea, fcându-_i
sesc sudic _i de pe frontonul
jaluzele (cele de pe fatada
dinspre rsrit).
v o c e a bate pân
departe. Eo voce plin,
Totu_i,
registrul grav. Pe deasupra,
puternic , de_i atinge
la alta; apoi se
cänt u_or, curge
lin de la o not
opre_te brusc. aparte, de
un caracter
Melodiile de acest gen au cäntec s-a
dac acel
s-i dai s e a m a leg-
aceea e greu strâns
motiv în -

intrerupt din
cine _tie ce
-sau dac
care o face cântreul
tura cu treaba pe
muzical a ajuns la sfâr_it.
pur _i simplu bucata cântat, la fel
de abrupt,
iar pe început
lot brusc se pune sun nici a
note care n u prea
atingând ni_te ca se
refren.
de melodie, nici a c e v a pare
s anun e
alocuri, pro-
În schimb, pe o
arat : o
sc dere

c
curând; totul
sentimentul

dtermina calmul reg sit,

gresiv ntensit i,
 62 Alain Robbe-Grillet

nu mai e nimic de spus; doar c, dup acea

acea nes
not
care ar fi trebuit s: fie ultima, urmeaz alta, cântat
cu aceea_i u_urin, fr så lase deloc senzatia de
continuitate, apoi vin alte i alte note, astfel ncât
chiar în inima
simt transportai
cei care-l aud se

poemului.. când colo, totul se opre_te a_a, din senin

A.. eîn dormitor; acum e cu ochii pe scrisoarea
o scrie. Doar câteva rânduri sunt
pe care tocmai
un albastru-pal din faa sa;
a_ternute pe hârtia de
trei sau patru
A.. mai scrie, parc pe fug, vreo

stiloul in aer. Dup

cuvinte, dup care r mâne
cu

un minut, î_i ridic u_or capul, in timp ce dinspre

acordurile.
hangare cântecul î_i reia versuri care se
Probabil c e vorba de acelea_i
continu . Uneori, temele se estompeaz,
pentru ca
mai târziu s-_i recapete s-_i reia cursul
fora _i
înainte. Totu_i, aceste repetii,
aproape la fel ca

aceste infime variaiuni, aceste întreruperi _i re-

modific ri -

aproape
veniri pot da na_tere unor
treptat de
imperceptibile - , îndep rtându-se
punctul din care s-a pornit. întors capul spre
Ca s asculte mai bine, A... i-a
fereastra deschis de lâng ea. Jos de tot în vale,
trece
ni_te me_teri repar de zor podul de bu_teni ce
de pmânt pe
peste pârâu. Au decopertat înveli_ul
sfert din lime.
un Se pregtesc s puna
aproape
în locul lemnelor npdite de termite ni_te bu_teni
numai buni
drepti,
proaspt tiai, cu tot cu scoar,
in lungime, ce stau acum întin_i de-a latul
drumulu
de acces, pân-n pod. In loc s fie pu_i în ordine,
ni
aliniai, cei care i-au adus aici i-au aruncat la
mereal, în toate direciile.
unul faa
Primii doi bu_teni sunt a_ezai paralel dintre el
de cellalt (dar _i fa de mal), spaiul
echivalând aproape cu dublul diametrului lor co
mun. Un al treilea îi taie în diagonal pe o treime din
 Gelozia 63

din
agin
hunginnca
Urmtorul,
urnä,e reazem deperpendicular
ar

capátul lui; lapecelálalt

acesta
e aproape lipit.de altul, formând împreuná
aa c p i t ,

am fr vlag, cu vârful destul de cscat. Dar

un

bu_tean, al cincile; la numr,

adic pe direcia päräuluiparalelcu
S c e s t
e
primele dou, ce curge
pe sub podet.
Oare cât a trecut de când a trebuit reparat ultima
dat? Probabil ca
lemnele, de obicei protejate de
termitelor, nu fuseser supuse unui tra-
actiunea
tament corespunzátor. Ce-i drept, mai devreme sau
din cauz ca nivelul apei cre_te periodic,
mai târziu,
de pämänt cad prad insectelor.
hustenii acoperii
Doar construciile înalte, situate la o distan con-

de sol cum e casa, de pild -, pot

siderabil fa
-

mod eficient _i pentru o bun bucat

ff protejate în
de vreme.

A...e î_i vede în continuare de

în dormitor;
scrisoare _i de serisul ei mic,
înghesuit _i ordonat.
la jum tatea paginii. Dar iat c-_i
Acum ajuns
a
prul ei negru plin de ondu-
ridic capul,
u_or cu
în-
leuri mldioase, întorcându-se, încet _i fr
fereastra deschis.
trerupere, spre num r
lucreaz la pod tot în -

Cinci muncitori
sfie folosii.
bu_tenii ce-a_teapt
de cinci sunt _i toii ghemuii
îin aceea_i
In acest moment, stau cu

cu antebraele sprijinite pe
coapse _i Cu
poZitie: depårtai.
mâini atârnate între genunchii
ambele dintre ei pe malul drept,
-au a_ezat fa în fa, doi
stâng. Probabil c se pun
ceilalti trei pe malul
ar proceda; sau,
c a r e vor
de-acord asupra modului înodihnesc un pic
înainte

la fel de bine, poate c se

c rând bu_tenii
s -apuce detreab - or fi obosit
nu se
clintesc. in-
pan-acolo. În orice caz, de
bananieri,
se

in spatele lor, pe planta iaform de trapez, pe

care,

tindeîn amonterun teren în

 64 Alain Robbe-Grillet

nefind cules niciun ciorchine dup ce au fost

buta_ii, se poate vedea perfect dispunerea cvinci sádit
cial.
Cei cinci brbai, care stau de o parte _i de alta
a podetului, au o poziie simetric: pe dou lin
Daralele, la intervale egale în cazul ambelor grupuri.
ri,
iar cele dou personaje de pe malul drept- crora
li se vede doar spatele - se atl pe mediatoarele

segmentelor formate de ceilali trei tovar_i de pe

malul stâng, cei întor_i cu faa spre cas, acolo unde
A... se ridic _i prive_te din spatele ferestrei.
St în picioare. Tine în mân o hârtie - de un

albastru-pal, de mrimea unei foi obi_nuite pentru

scris scrisori - ce p streaz urmele ap sate ale
felului în care a fost împturit în patru. St cu
braul ridicat, u_or îndoit, astfel c foaia de hârtie
se afl în dreptul taliei; timp în care î_i îndreapt
rtcind
privirea sus de tot, spre linia orizontului,
cu ochii ht-departe, spre partea de sus a
celuilalt
versant. A... st _i-ascult cântecul neao_; se aude
dar înc rsun atât de limpede, c
în deprtare,
ajunge pân pe teras .
dintre
Dincolo de u_a care d spre hol, sub una
ferestrele simetrice ale biroului, Franck
st în
fotoliul su.
Intorcându-se cu b uturile - S-a dus singur
Desface
dup ele , pune tava plin pe msu.
coniacul _i toarn în cele trei pahare aliniate, dup
care le umple cu ap mineral . Dup ce ofer pri-
pahare, se-a_az _i ea în fotoliul gol
ce
mele dou
o a_tepta, tinând în mân cel de-al treilea pahar.
dac mai e nevoie
întreab de
Moment în care
ca
obi_nuitele cuburi de gheat, având în vedere
sticlele tocmai au fost scoase de la frigider; nunai
c pe o singur sticl dintre cele dou s-a format
condens la contactul cu aerul.
 Gelozia 65
il strig imediat pe bäiat. Nu rspunde nimeni.
- Mai bine s se duc unul dintre noi dup el,
spune A..
ins nici ea, nici Franck nu se mi_c din locurile
lor.
Biatul e în oficiu _i tocmai scoate cuburile de
din tvi: cic a_a i-a ordonat stpâna.
gheat ar fi precizat
Spune c le aduce îndat; mai bine
momentul in care a primit acest ordin.
Franck _i A... au rmas pe teras, tot în fotoliile
nici nu s-a
lor. Ea nu s-a ridicat s pun ghea:
cam pierdut din
atins de vasul de metal ce _i-a
-

luciu, fiind acoperit depicturi fine ap-pe

de care

de ea.
bäiatul tocmai l-a a_ezat aproape
Ca Franck
_i vecina sa, îndreapt privirea în
î_i
de sus a ce-
fat, spre linia orizontului, spre partea al cmsii sale
luilalt versant. Din buzunarul drept
o foaie de hârtie
de un albas-
kaki se vede ie_ind
mai multe ori de vreo opt
-

tru-pal, împ turit de buzunarul

In timp ce nasturele de la
ori, probabil.
închis cum trebuie, în partea dreapt buzu-
stâng e stridicat din cauza
narul e _i-acum deschis: clapa
cu mai bine
de-un centi-
care dep_e_te
scrisorii buzunarului.
metru marginea de sus a
toate privirile. fi
Foaia de hârtie atrage parc
A... Se-apuc s dea cäteva ex-
sare-n ochi lui _i
cu o oarecare nein elegere
plicatii în legtur motivul fiind gheaa.
S -i fi
iscat între ea _i biat, s
s n-0 aduc ? Poate c n-a reu_it
zis ea cumva
ar fi pentru prima
se fac înteleas... In orice caz, servitor.
ceva cu un
dat când is-ar întâmpla a_a
zâmbind lini_tit.
-Toate au unînceput, s
ea, spune
nu cipeasc niciodat,
In ochiiei verzi, care par cer.
o siluet profileaz pe
ce se
seoglinde_te podeului
deo parte _i de alta a
Jos de tot, în vale, nu mai stau
in

de bu_teni, personajele
cu pricina
 Alain Robbe-Grillet
66

aceea_i ordine. N-a mai rmas decât un muncitor

pe malul drept, ceilali patru s-au aliniat
iat în
în fata
pe
ins niciunul dintre ei nu _i-aschimba poziia. Din
fata lui,
spatele muncitorului stingher lipse_te unul dintre
bu_teni: cel care tia în diagonal ali doibu_teni.
in sehimb, pe malul stâng a apårut un alt bu_tean,
cu scoarta plin de pmänt; e undeva în spatele
celor patru muncitori care stau toi cu faa spre cas.
Franck se ridic brusc din fotoliu, punândla
repezeal pe mas paharul pe care tocmai l-a dat
pe gât dintr-un foc. N-a mai rmas niciun pie de
gheat pe fundul paharului. Cu un mers cam tea-

pn, Franck se-ndreapt spre u_a holului, unde se

bustul în directia lui
_i opre_te. I_i întoaree capul _i
A..., ea st jos, nu s-a ridicat.
-Inc o dat, iertai-m c sunt un mecanic atât
de nepriceput.
de pe
Dar A... st cu spatele, a_a c grimasa
aceste cuvinte
chipul lui Franck în timp ce roste_te în-
r mâne în afara câmpului ei vizual, grimas
ghiit la fel ca _i costumul cel alb cam
imediat,
semiîntunericul care domneste în
hol.
_ifonat, de
lsat pe mas
Pe fundul paharului pe care l-a
-

se tope_te ceea
atunci când a plecat - , se vede cum
dintr-un cub de ghea: o bucic
ce a mai r mas

rotunjit la un _i parc tiat de-a curmezi_ul

capt una
la celálalt mai încolo, stau a_ezate
capt. Puin
cea de coniac,
lâng alta sticla de ap mineral _i
trece peste
iar în spatele lor se vede podeul ce
tot ghemuii, _i-au
pârâu, unde cei cinci brbati, dOl
schimbat locurile: acum, unul e pe malul drept,
Sunt pe malul stâng, iar ceilali doi stau chiar pe

punte, in partea dinspre aval; toi î_i îndreapta

acela_i punct din mijloc, pe
intreaga atenie spre
care par s -l examnineze cu luare-aminte.
 elozia 67
Mai sunt de pus doar doi bu_teni.
Franck st împreun cu gazda sa in
numai c, de data acelea_i
tolii, aceasta, _i-au schimbat
locurile: A..st în fotoliul lui Franck _i invers. A_a
se face c acum ranck e aproape de msua pe care
se afl vasul cu ghea _i sticlele.
Eail strig pe biat.
Numaidecât acesta i_i face apariia de dup
coltul casei. Ajunge pe teraså _i se-ndreapt me-
canic spre másua: o 1a, o ridic, fr s verse îns
nimic, _i o a_az un pic mai departe, lângstpâna
sa. Dup i_i vede de drum, fr sscoat
care un

cuvânt, în aceea_i direcie, cu aceia_i pa_i ca de

adic
robot, ducându-se înspre celälalt colt al casei,
unde se face nevzut.
in aripa de est a terasei,
La fel de tcui, stând nemi_cai în fotoliile lor,
cu privirea fix, Franck _i A.. Se uit lung în zare.
ma_ina rmas în
Franck poveste_te ptania
cu

energic, cu o bun -dis-

pan, râzând _i gesticulând
de pe masa
din c o m u n . I_i ia paharul
-

poziie ie_it dintr-un foc, _i ca cum

de-al turi _i-l d pe gât

-

nicio înghiitur
avut nevoie de
lichidul n-ar mai fi Pune pa-
dintr-odat .
totul a c u r s
în drumul su: vasului.
între farfuria lui _i suportul
harul pe mas, o poft
atât de
mâncat. Cu
n o u de
^i se apuc din bine definite, încât
mare, punând
în joc mi_cri mâna dreapt
adev rat spectacol:
totul pare un fureulita
cuitul, furculia _i pâinea; stanga;
apuc, pe rând, când în
mâna
dreapt ,
e când în mâna câte una i-_i rea
carne una
de astel
cutitul taie bucile eliberând
fiecare utilizare, m
locul pe mas dup fac
num rul

l sând furculita s-_i între

SCena _i
du-te-vino

mi_c rile
de de
suferite
cealalt mân; apoi ritmice
deform rile
zdravene,
în
farfurie _i
larturie gu ,
gur
unei
mastica ii
så tie
timpul
mu_chii feteiîn
aceasta

înainte ca
sau
chiar
urma c reia
-
 Alain Rolbbe-Grillet
68
dus pân la cap t - este reluat într-un
un ritm
accelerat întregul proces.
Mâna dreapt ia pâinea i o duce la gur, mân:
dreapt pune pâinea pe faa de mas alb si ia
cutitul, mâna stâng ia furculia, furculita strpunar
carnea, cuitul taie o bucat« de carne, mâna dreap
t pune cuitul pe mas, mâna stâng trece furculita
în mâna dreapt, care str punge bucata de carne
care se apropie de gura, care incepe så mestece
punând în mi_care toi mu_chii fetei prin contractie
_i destindere, de la pomei la ochi _i urechi, în timp
ce mâna dreaptia din nou furculia ca s-o duc îin
mâna stâng, apoi ia pâinea, dup care cutitul,
furculia...
Biatul î_i face apariia intrând pe u_a deschis
a oficiului. Se apropie de mas. Pa_ii si sunt din
ce în ce mai sacadati; la fel _i gesturile, atunci când
strânge, una câte una, farfuriile _i le duce pe bufet,
pentru ca apoi s pun alte farfurii curate. Dup
care iese imediat, mi_cându-_i braele _i picioarele
ritmic _i uniform, în caden, de parc ar fi un
mecanism cu reglaj grosolan.
Tocmai în acest moment are loc scena în care e
strivit scutigera pe acel perete gol: Franck se ridica,
ia _ervetul, se apropie de perete, strive_te scutigera
pe suprafaa vertical a peretelui, d la o parte _er
vetul, zdrobe_te scutigera pe podea.
Mäna cu degete lungi a rmas încle_tat pe faa
de mas alb. Cele cinci degete care stteau rstirate
se îndoaie _i se strâng, ap sând cu atâta putere incat
trag dup ele _i fata de mas. Aceasta se încrete_te.
formând cinci fascicule de pliuri convergente, mult
mai lungi.
Numai primul deget se mai vede. Pe inelar stra
uce_te un delicat cerculet de aur care, pe piele, aDla
ese în
eviden. în jurul mâinii pliurile se întina
 Gelozia 69
ca niste raze care i_i pierd conturul pe msur ce
se indeprteaz de punctul central, fiind din ce în
ce mai aplatizate, dar _i din ce în ce mai întinse,
aiungând pân la urm o suprafa alb _i uni-
form, unde se-a_az mâna lui Franck, mai închis
la culoare, mai mare, arborând un inel de aur lat
_i plat, asemänätor ca model cu primul.
Imediat lâng, se vede cum lama cuitului a lsat
pe fata de mas o pat mic, maronie, subire,
curbat, iîn jurul creia abia se zresc alte pete _i
mai mici. Mâna mai închisla culoare, dup ce se
agit câteva clipe în stânga _i-n dreapta, ajunge
brusc la buzunarul de la cma_, unde încearc din
scrisoare de
nou, mecanic, s îndese mai bine acea
un albastru-pal, împturit
de opt ori, care iese cu
un centimetru în afar .
Eo cma_ rigid,
dintr-un material o testur
care _i-a cam pier-
de bumbac cu firul urzit oblic,
Pe marginea
dut culoarea kaki de la atâtea splri. orizontal
vede o cus tur
de sus a buzunarului se
cus tur în form de
imediat sub ea vine o alt
_i în jos. Exact în vârf e
acolad cu vârful îndreptat
c ruia e închis de obicei
cusut nasturele cu ajutorul
nasture glbui din plastic; aa cu
buzunarul. E un
în mijloc o cruciuli.
deseneaz
care e prins scris subire _i
scrisoare se vede un
Deasupra, din buzunarului.
perpendicular pe marginea
strans, mâneca scurt a cmsi
n dreapta, vin, pe rând,
de lut, tradi ional, a_ezat pe
bombat
kaki, urciorul acestuia, se afla
în captul
mijlocul bufetului, apoi, una langa
neaprinse, lipite
gaz,
cele dou lmpi cu vede coltul
mai la dreapta, se
mult deschis al
alta de perete; îndeaproape de geamul
urmat
ncaperii,
primei ferestre. Franck; se
ma_ina lui
iat c intr în scen conversa ie
9i firesc de
atras în mod
vede pe geam,
 Alain Robbe-Grillet
70

Eoma_in albastr uria_, de bricatie americ:

caroseria-de_i plin de praf- pare s fie noucaná,
motorul e într-o stare foarte bun: niciodat nnu ^i
fcut probleme proprietarului.
Acesta din urm a rmas lavolan. Doar pasagera
sa a coborât pe pmântul plin de pietri_ din curte.
Poart ni_te pantofi fini, cu tocuri foarte
c trebuie s aib grij i sà calce
înalte, a_a
doar pe suprafetele
cât de cât uniforme. Dar n-o deranjeaz s fac
exerciiu, nici mácar n-a sesizat c nu-i o treah
acest
tocmai comod, din câte se pare. St rezemat de
portiera din fa _i se apleac, prin geamul deschis
de tot, peste scaunul gri din imitaie de piele.
Cam de la talie în sus, rochia alb clo_ dispare
din peisaj. Astfel, nu se poate vedea ce se petrece
în interiorul ma_ini, din cauza pozitiei capului, a
bratelor _i a bustului care intr prin geamul des-
chis. Probabil c A... î_i strânge lucrurile pe care
tocmai le-a cumprat, s le aduc acas. Dar iat
c iese cotul stâng- urmat îndeaproape de ante-
brat, încheietur , apoi de mân - care se sprijin
de marginea de jos a geamului.
Dup un timp, ies la lumin _i umeri, apoi gâtul,
apoi p rul negru _i bogat, cu o pieptntur care
de la atâta mi_care s-a cam deranjat, _i, în sfâr_it,
mâna dreapt care tine, de un _nur, doar un pa-
chetel de culoare verde în form de cub.
Luându-_i cele patru degete de pe suprafaa
plin de praf a portierei _i lsându-_i astfel am-
prentele, mâna stâng se-apuc în grabs aranjeze
pårul, în timp ce A... se-ndeprteaz de ma_ina
albastr _i, dup ce-_i mai arunc o
privire în urna
se-ndreapt cu mersul ei apsat înspre u_a cAsel
Suprafata neregulat, acoperit de pietri_, pare s
Se finetezit sub picioarele ei, pentru c pur _l
A... nici nu se uit Simp
pe unde calc.
 Geloziu 71
Apoi st lipit de u_a de la intrare
pe care tocmai
închis-o în urma sa.| Din acest loc, areo
a
e lungasupra casei: incaperea perspectivá
n stânga _i sufrageria in dreapta,principal (salonul
unde se vád deia
tacâmurile puse pentru masa de sear), în
holul (în care dau cele cinci u_i laterale, toate miiloc
trei pe dreapta _i douä închise,
pe stänga), terasa _i, dincolo
de balustrada ajurat, celälalt versant al vii.
Pornind din vârt, coasta se împarte în trei sec-
tiuni, pe înlime:o fâ_ie neregulat de brus, unde
nu s-a mai plantat nimic, _i dou parcele cultivate
la intervale de timp diferite. Brusa are o culoare
ro_iatic, iar din loc în loc se vd ni_te arbu_ti verzi.
Câtiva arbori ies în eviden, marcând cel mai înalt
punct al planta iei din acest sector; ei ocup coltul
unui teren în form dreptunghiular , oblic fa de
curbele de nivel, unde pe alocuri p mântul nici nu
ca ni_te m-
se vede dintre frunzele tinere _i dese
nunchiuri de pene. Mai jos, pe cea de-a doua par-

în form a început deja culesul:

de trapez,
cel,
discurilor albe _i late ca ni_te farfurii,
care
num rul
de la tulpinile t iate _i care se puin z resc
au r mas
egal cu num rul
este aproape
deasupra p mântului,
bananierilor adulti înc netiai.
marcat de
a acestui trapez este
Marginea de jos duce pån la
drum de acces care
existenta unui sunt
Acum cei cinci brbai
podeul de la pârâu. câte doi pe
tie-
cvincuncial :
a_ezai într-o form cu taa spre
ghemuit,
Care mal _i unul în mijloc, mäl, care
tulbure, plin de
ainonte, privind apa
cei doi pereti de p mänt a
printre
Curge inspre el
albiei, surpati
cam pe ici, pe colo. douà lem-
mai sunt de pus tot tara
re malul drept,
formeaz
împreun u n fel
de V cam
de-a
Ele fiind puse
vârful destul
de c scat,
VIga, cu
 72 Alain Robbe-Grillet

curmezi_ul drumeagului ce urc spre grdin

cas.
_i spre
tocnmai se-ntoarce acas. A fost în vizitä 1a
A...
Christiane care n-a mai putut ie_i din cas pentru
c, de mai multe zile, cel mic se simte cam ru,
fiind
la fel de sensibil, la fel de neobi_nuit cu
viaa din
colonie ca _i mama sa. A... pe care Franck a con-
-

dus-o (cu ma_ina) pån la u_ trece prin su-

-

fragerie _i o ia pe hol ca s ajung în dormitorul care

d spre teras.
Ferestrele au stat larg deschise toat dimineata.
Apropiindu-se de prima, A.. închide canatul drept,
timp în care mâna pus pe geamul din stânga î_i
intrerupe gestul. Se vede cum st din profil în fata
geamului pe jumtate deschis, cu gâtul întins _i cu
urechea atras de ni_te sunete din deprtare.
Vocea grav a celui de-al doilea _ofer se-aude
pân la ea.
Brbatul cânt un cântec neao_, o fraz muzical
fr cuvinte ce pare s nu se mai termine, cu toate
c, la un moment dat, se opre_te brusc, cine _tie din
ce motiv. Ducându-_i pân la capt gestul, A.. îm-
pinge _i cel de-al doilea geam.
Apoi închide cele dou ferestre. Dar nu trage
jaluzelele.
Se-a_az în faa msuei de toalet: se contempl
în ovalul oglinzii, nemi_cat, inându-_i coatele pe
msu _i cuprinzându-_i faa cu ambele mâini, ale
cror degete îi ajung pân la tâmple. Chipul ei nu
schiteaz nicio mi_care, nici pleoapele cu gene lung
nu se mi_c, nici mcar pupilele, în mijlocul irisului
de culoare verde. Tintuit în acest fel de propria
privire,atent_i calm, las impresia c pentru ea
timpul s-a oprit în loc.
Aplecat într-o parte, cu peria în mân, se piapP
tn înainte s se duc la mas. Câteva bucle din
 Gelozia 73
pÄrul negru _i bogat ii atärná pe ceaf. Apoi i_i trece
rin ele degetele-i lungi de la cealalt mâná.
A... S-a întins în pat imbrcat. Un picior e pe
cuvertura din satin, iar celälalt, îndoit de la ge-
nunchi, st pe jumätate atårnat pe marginea pa-
tului. In aceastä parte, braul se arcuie_te spre zona
capului, sub ac iunea cruia perna cilindric _i alun-
git capät o u_oar adâncitur. Intins de-a curme-
zi_ul patului imens, celälalt bra se îndeprteaz de
corp, formând un unghi de aproape patruzeci _i
cinci de grade. Faa e îndreptat spre tavan. Ochii
par mai mari din cauza luminii slabe.
Aproape de pat, lipit de perete, se afl o comod
destul de voluminoas . A... e în picioare, st în fata
sertarului de sus întredeschis; se apleac s caute
ceva acolo ori s pun în ordine lucrurile dinuntru.
Operaiunea dureaz mult, dar, orice ar face, n-are

nevoie s se mi_te din loc.

St în fotoliu, între u_a care d înspre hol _i
birou. Recite_te o scrisoare care p streaz înc
ni_te
fost împturit de opt ori.
urme clare, dovad c a
Picioarele lungi stau încruci_ate unul peste cellalt.
Mâna dreapt tine foaia de hârtie în dreptul feei,
fotoliului.
1ar mâna stâng strânge rezem toarea
scrie
A... st la masa de lâng prima fereastr _i
ceva. Mai degrab se scrie, doar dac
pregte_te s
scrisoarea. ine stiloul
nu cumva _i-a terminat deja

la câiva centimetri deasupra foii de

hârtie, îndrep-
calendarului de pe
tändu-_i privirea în directia
perete. doua fereastra
_i cea de-a
Spatiul dintre prima care sta
masiv. A...,
e Ocupat de un dulap destul de trea
de la cea de-a
alaturi, nu poate fi v zut decât vestic. E un

ereastr , cea care d înspre frontonul m

cu mare aten ie
a p Cu geam. Se prive_te
74 Alain Robbe-Grillet

vitrin, aplecându-se s-_i examineze faa mai

aproape. de
Acum, s-a retras _i mai în
dreapta, în coltul
camerei, care de fapt este _i colul de sud-vest
casei în ansamblu. Se poate vedea cu al
face printr-una dintre cele dou u_i, cea u_urin ce
_i cea de la baie; numai c u_ile sunt dindinspre
lemn, fár
hol
a fi prevzute cu jaluzele
prin care s se vad
înuntrul camerei. Nici jaluzelele celor trei ferestre
nu ajut deloc în acest sens: acum chiar nu se mai
zre_te nimic.
IN ACEST MOMENT, CASA E GOAL.
A... S-a dus în ora_ impreun cu Franck, sfac
niste cumprturi urgente. N-a precizat ce anume
trebuie s ia.
Au plecat din zori, s aib timp ca, dup ce termin
de fcut cumprturle, s se _i-ntoarc pe sear la
plantatie.
Din calculele lor, plecând de-acas la _ase _i
întoarce puin
jumtate dimineata, reiese c se vor
înseamn c lipsesc
dup miezul nopii, ceea ce
cel puin pe drum,
optsprezece ore, dintre care opt
dac totul merge bine.
luate
Dar, cudrumurile astea proaste, trebuie
ar porni
mereu în calcul _i întârzierile. Chiar dac
la drum la ora stabilit, imediat dup o gustare fru-
acas pe la
gal, ar putea la fel de bine s ajung
mai tärziu.
unu noaptea sau chiar
Ferestrele de la dor-
Deocamdat , casa e goal.
cele dou u_i, cea
_i
mitor sunt deschise, la fel
de la baie. Intre baie _i
hol, u_a
dinspre hol _i cea hol
cum e u_a care d dinspre
_i
e deschis larg, a_a
in mijlocul terasei.
azi-dimineat
mai fost scos
n-a
Si terasa e goal; m car msua pe-
niciun fotoliu, n-a fost adus niei
aperitivul _i cafeaua. Dar
obicei
care se servesc de deschis a biroului
înc
pe dalele de sub fereastra
picioare ale fotoliilor:
Se vad urmele lsate de cele opt
 Alain Robbe-Grillet
76

de doud ori câte patru

puncte ce par lustruite,
netede decât suprafaa dimprejur, formând
câte un ptrat. Cele douà coluri din fiecare
stânga
ptratului din dreapta se afl la doar zece centimet
de cele dou coluri din dreapta ale ptratului
din
stanga.
Punctele acestea lucitoare nu se pot vedea
clar
decât de la balustrad. Se estompeaz pe msurä
ce te apropii de ele. In poziie vertical, dac te uiti
prin fereastra de deasupra lor, e de-a dreptul ime
posibil s-i dai seama unde se afl.
Aceast încpere n-are cine _tie ce mobilier, e
ceva destul de simplu: bibliorafturi _i etajere
lipite
de pereti, dou scaune _i biroul masiv cu sertare. Pe
coltul biroului se afl o mic ram cu incrustaii de
sidef, care încadreaz o fotografie fcut pe malul
mrii, undevaîn Europa. Aici A...epe terasa unei mari
cafenele. Scaunul pe care st e plasat în diagonal fa
de masa pe care urmeaz s-_i pun paharul.
Masa are forma unui disc de metal cu multe per-
foraii, dintre care cele mai proeminente deseneaz
o rozet sofisticat, ca o broderie: liniile curbe în
form de S pornesc toate din mijloc, ca spiele
curbate ale unei roti, _i fiecare se rsuce_te în
spiral la cellalt capt, pe marginea discului.
Piciorul care susine acest disc este format din
trei tije subiri, lipite între ele, care se ramific
la
pån
un punct, unde iar se unesc, printr-o deviere a
adânciturii, _i se rsucesc (în cele trei planuri verti
cale ce trec prin axul
sistemului), formând trei vo-
lute asemntoare ce ating
de jos, unite între ele
pmântul cu spira lor
printr-un inel, puin mai sus.
Scaunul e fäcut la fel, din plci
perforate _i din
tije metalice. Rsucirile în spiral sunt mai greu de
urmrit din cauz c persoana care st pe scaun le
mascheaz _i abia se vd.
 Gelozia 77
Pemas, lâng un alt pahar, aproape de
margi-
nea din dreapta a imaginii, se vede o mânde
brbat,
care se continuä cu man_eta unui sacou, dar care
e întrerupt imediat de dunga alb vertical ce
încadreaz poza.
Toate celelalte scaune ce se deslu_esc fragmentar
în fotografie par s nu fie ocupate. Nu-i nimeni pe
aceast teras, a_a cum nu-i nimeni nici în restul
casei.
In sufragerie e pus un singur tacäm, pentru masa

de prânz, în dreptul locului cu vedere spre u_a de

mai
la oficiu _i spre bufet, bufet care are o lungime
mare decât înlimea: ine de la aceast u_ pân
la fereastr.
Fereastra e Curteae pustie. Cel de-al
închis .
camioneta lâng
doilea _ofer a trebuit s parcheze
s-o spele. In locul
în care st de obicei,
hangare, ca
în ochice sare
a r mas doar o pat mare _i neagr,
ulei scurs de
întinderea plin de praf a curii. E
pe
pictur, chiar în acela_i loc.
la motor, pic tur cu foarte u_or, _i asta
da-
pata
Poi face s dispar geamului grosolan cu care
torit imperfec iunilor s atragi, prin
în-
fereastra: e de-ajuns
eprev zut într-un punct
suprafa a înnegrit
cerc ri succesive,

mat al ochiului
de geam. umflându-se
într-o
se întind ,
Pata începe s rotunjit, mai
mare

protuberan
parte _i
formând o
numai câiva mili
înainte. Dar, la
d e c a t c e e a ce
era
format se pretace
pântecul astfel
metri mai încolo, semicercuri
concentrice,

intr-o gr mad
de fine ajung ni_te
mai mici, pân
ce în ce s e mie
care devin din capt, pata
celälalt
în timp ce, la soi de apendice
liniute, sa un
l sând în urma
rândul s u
pentru
Soreaz ,
îngroa_ la
peduncular.
Acesta s e bruse.
totul se _terge
o clip, dup care
78 Alain Robbe-Grillet

Dincolo de geam, în unghiul lescris de tocul

restrei _i cercevea, sunt doar nuane de bej _i fe
adic pietri_ul plin de praf ce acoper
de gri
întreaga
Pe peretele din fa, scutigera i_i marcheaz curte.
locul: nici mai mult, nici mai puin decât în miloe
bine
Mica dung oblic, lung de zece centimetri, se
oprit din mers fix la nivelul ochilor, adic la .
mtatea drumului dintre plint (inspre pragul ho-
lului) _i coltul tavanului: cum îi ridici privirea, dai
cu ochii de ea. Creatura st nemi_cat. Doar
antenele se mai pleo_tesc, când una, când alta, dupä
care se ridic, cu mi_cri alternative, lente, dar far
întrerupere.
Dup m rimea picioarelor din spate - mai ales

dup ultima pereche de picioare, care dep_e_te în

lungime antenele-,e clar c e vorba deo scutiger,
creia i se mai spune _i ,patruzeci-de-picioare";
numele vine de la o credin de-a locului cum ce
foarte iute în mi_cri atunci când înteap, iar
ar fi mortale. In realitate,
aceast
întepturile cic
în
specie nu e chiar a_a de veninoas, cel puin
ce se-ntâlnesc
comparaie cu multe alte scolopendre
la tot pasul în aceast regiune.
Dintr-odat, partea din fa a corpului pune
se

astfel încåt
in mi_care, executând o rotaie pe loc,
se curbeaz, luând-o pe perete in
dunga negricioas
creatura
jos. ^i, neavând timp sse duc mai departe,
cade imediat pe pardoseal, arcuindu-se pejumtate
_i strângându-_i încetul cu încetul picioarele lun-
se-nchid
guiete, în timp ce maxilarele se deschid _i reflex.
tremurat
in gol, cuomare repeziciune, într-un decât un
Dup zece secunde, nu mai r mâne
resturi
terci ro_iatic, unde sunt amestecate diverse
greu de identificat.
In schimb, pe peretele gol se distinge pertect
imaginea scutigerei strivite, nu pe de-a-ntregul, a
 Gelozia 79

intr-un mod impecabil, de parc ar fi ni_te repro-

duceri fidele ale unei plan_e anatomice pe care
ar figura doar o parte dintre elemente: o anten ,
cele dou mandibule încovoiate, capul _i primul
inel, o jum tate din al doilea, câteva picioare lun-
guiete etc...
Din câte se pare, desenul nu poate fi _ters. Nu
iese în relief nici mcar cât s-l poi rzui cu unghia.
Pare mai degrab o urm de cerneal închis la
culoare ce a impregnat stratul de var de la suprafa.
Pe de alt
parte, peretele nu prea poate fi sp lat.
mai
Vopseaua mat probabil c n-ar rezista, fiind
pretenioas decât obi_nuita vopsea cu lac, pe baz
de ulei de in, cu care era zugrvit înainte aceast
camer . Cea mai bun soluie e guma de _ters,
o

înl tura puin câte

gum foarte tare _i fin, care ar folosit
puin suprafaa murdar; de pild, guma
la ma_inade scris, care se afl în sertarul din stânga
sus al biroului.
Bine conturate, picioarele sau subtiri
antenele
mai r mas din ele dispar -

_i fine de fapt, ce-a de la primele încerc ri de

-

cât ai _i asta chiar

clipi, mult timp, pierzând
ale _terge cu guma. Nu dup
cea mai mare parte a
deja destul din intensitate,
forma unui semn deîntrebare
corpului, curbat sub
mai neclar spre capt, dispare _i
ea cu
din ce în ce
necesit un efort
totul. Ins capul _i primele inele tare:
trebuie apsat mai _i-a pierdut
mai sustinut,
numai c forma rezist, ine ceva

rapid culoarea, mai estompat

Doar conturul s-a
mai mult timp.
iar în acela_i punet
Guma tare ce _terge iar _i
putin. deocamdatä.
mare lucru
nu mai schimb trebuie
suplimentar :
E nevoie de o opera iune delicat,
folosind, într-un mod foarte
r zuit locul
Astfel, cade un praf alb de
colul unei lame de
ras.
instrument foarte precis,
Datorit acestui
pe perete.
80 Alain Robbe-Grillet

zona asupra c reia acioneaz este foarte

bine deli-
mitat. Inc o netezire cu jutorul gumei
de _ters,
_i lucrarea se-ncheie fr probleme.
Urma dubioas a disprut complet. În locul s
n-a r mas decât o zon mai deschis la
locul sáu,
estompat pe margini, fär asperiti vizibile, cara culoare,
în cel mai ru caz, ar fi luat drept o imperfeciune
oarecare de pe suprafaa peretelui.
Totu_i, hârtia pare mai subire; a devenit mai
translucid, neuniform, u_or scmo_at. Aceea_i
lam de ras - arcuit între dou degete ca s poat
fi folosit partea din mijloc a t i_ului - ajut _i la

înl turarea scamelor lsate de guma de _ters. In-

tr-un final, cu ajutorul unei unghii, sunt netezite _i
ultimele asperiti.
La o privire mai atent, în btaia luminii, pe
foaia de hârtie de un albastru-pal se observ dou
bastona_e scurte care s-au pstrat din cauza scri-
sului pe alocuri prea ap sat. Atât timp cât cuvântul
dinainte nu va fi înlocuit pe pagin cu un alt cuvänt,
Scris cu o mare dexteritate în a_a fel încât s acopere
aceste dou liniue inutile, urmele de cerneal
neagr nu vor disp rea. Asta dac nu cumva guma
de _ters va intra iar în joc.
Acum aceasta la fel ca _i lama de ras se afla,
-

ie_ind în eviden pe suprafata maro-închisa

in
biroului, lâng rama cu incrustaii de sidet,
interiorul creia A.. se pregte_te s-_i puna
paharul pe masa rotund cu nenumrate pertoral.
Guma de _ters are forma unui disc subtire, ae
culoare roz, având în mijloc o rondel de tablà.
Lama de ras are forma unui dreptunghi subtlTc
rotunjit la cele dou capete, cu trei guri coliniare
Gaura din mijloc este rotund; celelalte douà, ae
parte _i de alta, reproduc exact - la o scar foare
 Gelozia 81
redus - forma de ansamblu a lamei de ras, adic

un dreptunghi cu capetele rotunjite.

fn loc s se uite la paharul pe care se pregte_te
care st pe un scaun plasat
sä-l pun pe maså, A..
-

de locul mesei se întoarce în

in diagonal fa
-

directia opus aruncându-i un zâmbet fotografului,

ca _i cum
l-ar încuraja s fac instantaneul.
Operatorul n-a lsat aparatul mai în jos ca s fie
nivelul modelului. Pare chiar c s-a urcat pe ceva:
la
treapt sau pe-un zid nu foarte
pe-o bordur , pe-0
nevoit s stea cu faa mai în sus ca
s
inalt. A.. e

intra în obiectiv. I_i întinde gâtul zvelt, orien-

poat In aceast parte, mâna
tându-_i privirea spre dreapta.
cu naturale e de marginea scaunului,
se sprijin Genunchii
u_or îndoit.
atingând coapsa; braul gol
e

unul de celälalt, picioarele sunt pe ju-

nu stau lipii
sunt încruci_ate.
m tate întinse, iar gleznele o curea lat
bine definit de
Talia subire este întins, ine
în trei locuri. Braul stâng,
care se prinde centimetri fa
de dou zeci de
paharul la o distan
de masa ajurat . în voie pe
umeri.
P rul ei negru _i bogat îi cade valuri-valuri,
reflexe ro_cate,
ce curg
imprimat de mi_ca-
Onduleurile cu

tresar _i la cel mai mic impulsmi_c rile în

sine
clatinäu_or,
rea capului.
Capul se amploare în
îns capt
perceptibile, um r la
sunt abia de la un
în care trec prin pr str lucitoare, ce
momentul
u n o r vârtejuri
na_tere s capete
celalalt, dând dintr-odat ,
imediat, pentru ca, nea_teptate,
se potolesc transformându-se,
pe
mai
lar intensitate, mai în jos...i
spasmodic , puin
ultim spasmn.
intr-o mi_care mult mai în jos,
un
v zut din
n jos... i apoi, - neputând fi
ascuns deasupra
Fata, c u m v a ea - , e
aplecat
st nici ele
-

cauza pozi iei

în care
nu se
vd
care
mâinile
-

coase
acolo unde ori
mesei, mult aten ie:
ceva cu
me_teresc îndelung
82 Alain Robbe-Grillet

vreun ciorap foarte fin, ori1_i pile_te unghiile

deseneaz ceva cu un niile, oi
creiona_, ori
terge cu
vreo pat sau un cuvänt nu tocmai inspirat.guma
când în când, î_i îndreapt spatele, Din
luând rece
distant, ca _i cum a_a ar examina mai bine treah
pe care o face. I_i d incet pe spate o _uvit mai
scurt care i s-a desprins din pieptänátura nu foarte
strâns _i-o deranjeaz la lucru.
Numai c _uvia rebel se opre_te pe mtasea
alb ce ia forma umrului, trasând în acel loc o linie
unduioas ce se termin cu o bucl. Mai jos de prul
care se mi_c în voie, talia subire este tiat pe
vertical, pe linia dreapt a spatelui, de fermoarul
metalic _i îngust al rochiei.
A... e pe teras, stîn picioare lâng stâlpulp-
trat care susine unghiul sud-vestic pe care-l for-
meaz acoperi_ul. Se sprijin cu ambele mâini
de
dominând cu
balustrad, stând cu faa la miazzi _i
privirea grdina _i întreaga vale.
Soarele îi vine drept în fa. Razele îi lovesc din
nu se temede
plin fruntea. Dar, din câte se vede, este
asta nici în miezul zilei. Umbra ei, mic_orat,
din supra
proiectat perpendicular pe pardoseal,
creia nu ocup, în lungime, mai mult de o dal.
fata aco
centimetri în spate, se vede umbra
La doi
balustrada. Soarele a ajuns
peri_ului, paralel cu
aproape la zenit.
distan egala
Bratele întinse stau deprtate la o se
de o parte _i de alta a _oldurilor.
Ambele mâini
se las cu toat
tin de bara de lemn în acela_i fel. A... Pe
greutatea pe pantofii cu toc înalt, dar jumtate
cor
unul, jum tate pe celälalt, astfel încât poziia
pului su este perfect simetric .
A.. st în picioare, rezemat de una dintre e
restrele închise ale salonului, având chiar în faa
drumul care coboar de la _osea. Se uità prin gea
 Gelozia 83
drept înainte, spre locul de unde începe drumul, pe
deasupra curii pline de praf. O fâ_ie de aproape trei
metri e umbrit de cas; în rest, curtea e scldat
în soare.
in schimb, în untru pare s fie mai mult întu-
neric. Aici rochia capt o albastru
nuan rece: un

din adâncuri. A... nu face niciun gest. St _i se uit

drept înainte, tot contemplând curtea _i locul de
unde începe drumul, în mijlocul bananierilor.
A... e în baie acum; a l sat hol u_a dinspre
întredeschis . Nu se aranjeaz, nu-_i face toaleta.
St în picioare lâng msua vopsit în alb, în faa
Din-
ferestrei ptrate care-i ajunge pân la piept.
trecând peste
colo de ambrazura destul de larg,
teras, peste balustrada peste grdina de
ajurat,
ei cade mulimea verde a banani-
jos, privirea pe
în urm _oseaua care
erilor _i, mai departe, l sând
creasta stâncoas a
coboar spre câmp, ajunge pe
s-a
în spatele c reia soarele tocmai ce
platoului,
f cut nev zut.
noaptea în aceast re-
_i las
Nu trece mult se
Msua vopsit
giune c a r e nu _tie ce-i amurgul. de al-
capt numaidecât o nuan _i mai aprins
rochia, _i podeaua alb, _i pereii
bastru, la fel _i de întuneric.
înc pere e cuprins
c zii. Intreaga de un violet
Doar p tratul
ferestrei e ca o pat
decupeaz si-
c reia se
mai deschis, pe suprafa a
linia umerilor _i a braelor,
lueta neagr a lui A...:
lumina asta, e imposibil s-ti
In
Conturul prului. sau cu spatele.
dai seama dac st cu faa
s-a-ntunecat în tot biroul. Soarele
Dintr-odat , Din
a asfintit. ^i imaginea
lui A... S-a _ters complet.
cu
v d decât marginile
Totografie nu se mai c a r e str lucesc
într-o
ale ramei,
incrusta ii de sidef se vd
lucind _i
slab . Puin mai încolo,
umin lama de ras,
contureaz
c a r e îl
paralelogramul pe
84 Alain Robbe-Grillet

_i elipsa metalic din mijlocul gumei de _ters. Dar

aceast strlucire nu dureazá prea mult timnn
Acum, chiar dac ferestrele sunt deschise, ochii nu
mai pot deslu_i nimic.
Cei cinci muncitori sunt tot la post, jos, în vale,
ghemuiti pe podet _i a_ezai într-o form cvincuncialä
Pe apa ce curge la vale se mai vd ultimele scân-
teieri ale jocului de umbre _i lumini. Se sting
treptat; _i-apoi nimic.
A.. e pe teras; probabil c în curând î_i închide
_i ea cartea. I_i continu lectura pân când lumina
devine prea slab. Atunci î_i ridic u_or capul,
întinde mâna i pune cartea pe msu, dupcare
st nemi_cat, cu braele goale alungite pe reze-
mätorile fotoliului, eu bustul lipit de speteaz, cu
ochii larg deschi_i spre cerul pustiu, spre locul unde
înainte fuseser bananieri, spre balustrad, în-
ghitit _i ea de întunericul noptii.
Zgomotul asurzitor al lcustelor e deja omni-
prezent, ca _i cum ar fi fost acolo dintotdeauna.
Scârâitul continuu, fr variaii, fr nuane, se afl
în plin desf_urare de forte, fcându-se auzit de
minute bune sau chiar de ore bune, de vreme ce nu
se poate spune în ce moment s-ar ti declan_at.
Acum scena e întunecat, complet neagr. De_i
ochii au avut timp s se obi_nuiasc cu întunericul,
n-a mai rmas niciun obiect, nici mcar printre cele
mai apropiate.
In schimb, acum se vd iar ni_te balu_tri înspre
coltul casei - jumti de balu_tri, mai bine zis
_i o bar de sprijin deasupra lor; treptat, în partea
de jos se disting dalele. Unghiul format de perete
subliniaz linia vertical a acestuia. Din spate
ta_ne_te o licrire jucu_.
Eo lamp aprins - una dintre lämpile mari eu

lumin dezváluie pân la genunchii

gaz-,a crei
 Gelozia 85
oi dou picioare.care-_i continu mersul. Báiatul
ce apropie tinând t0arta în mâna sa lung. Umbrele
se mi_c în toate direcile, ca-ntr-un dans.
Biatul n-ajunge bine lâng mas, c se _i aude
vocea, clar _i rspicat, a lui A.., care-i cere s duc
lampa în sufragerie; dar asta dup ce se asigur cá
a închis ferestrele, a_a cum se-ntâmpl în fiecare
sear .
Stii prea bine c n-are ce cuta lumina aici.
Atrage tânarii.
Biatul n-a scos niciun cuvânt _i nu S-a oprit
nicio clip din mersul lui regulat. Când a ajuns în
dreptul u_ii, s-a rsucit, fr a face îns o rotaie
unde s-a fcut
complet, luând-o în direcia holului,
lumin difuz, din ce
nevzut, _i l sând în urm o
înv luie mai întâi cadrul
în ce mai estompat , care
dreptunghi din dalele de pe teras _i
u_ii, apoi un
celälalt. Dup care nu se
_ase balu_tri
din captul
mai vede nimic.
Când i-a vorbit biatului,
A... nu _i-a întors capul
care-i
era sc ldat
de lumina lmpii
spre el. Faa îi luminat i se-nti-
Profilul astfel
venea din dreapta. care înghite
pe retin .
In întunericul nopii,
pre_te mai apropiate, pata
obiectele din jur,
chiar _i pe cele
în voie, fr s-_i piard
deplaseaz
de lumin se
nimic din
conturul pro-
s strice
intensitatea _i fr bärbie, din
din nas, din
filului: jum tate
din frunte,
dale,
gur... zidul casei, pe
lumin e acum pe valea, din
Pata de în toat
r spânde_te
pustiu. Se versant. E _i-n
pe cerul celälalt
pân la pârâu _i pe în salon,
in curte,
gradin în sufragerie,
DIrou, in dormitor,
Nici
c rarea care duce la _osea. niciun gest.
pe n-a schi at tul-
A... ei n-a
Cu toate astea, vocea

spun
ceva,
rondul de
n-a deschis gura s l custelor
care
fac
vacarmul
burat deloc
 86 Alain Robbe-Grillet

noapte; bäiatul n-a venit pe teras _i, prin

rin urma
urmare,
n-a adus lampa, _tiind prea bine c
nu-i surâde ideea.
stpânei sale
A dus-o în dormitor, acolo unde
stpâna sa se
pregte_te acum de plecare.
Lampa st pe msua de toalet. A.. e aproape
gata cu machiajul ei discret: un ruj care nu face
decât sredea culoarea natural a buzelor, dar care,
în aceast lumin puternic, pare saib o nuan
mai închis.
Inc nu s-a luminat de ziu.
Franck va veni în curând s-o ia pe A... _i s-o duc
în port. Ea se uit în oglinda oval, iar lumina îi cade
pe fa dintr-o singur parte; astfel c, la o distan
mic, î_i vede în oglind, dublat, doar profilul.
Se apleac un pic mai mult spre oglind. Cele
dou fee se apropie. Sunt doar la treizeci de centi-
metri distan una de alta. Dar fiecare î_i pstreaz
forma _i poziia: un profil _i o fa paralele între ele.
Mâna dreapt _i mâna din oglind deseneaz
pe buze, dar _i pe buzele reflectate - imaginea co-

respunz toare a buzelor, un pic mai strälucitoare,

mai bine definit _i cu o nuan puin mai închis.
Cineva bate de dou ori în u_a dinspre hol.
Dintr-odat , gura _i jum tatea ei din oglind se
pun în mi_care, sincronizându-se perfect:
- Ce este?

Cu o voce domoal , potolit , ca _i cum ar veni

din camera unui bolnav sau ar fi vocea nui hot
care-i spune ceva complicelui su.
- A sosit domnul, se aude vocea b iatului rs-
punzând din cealalt parte a u_ii.
Totu_i, niciun zgomot de motor n-a tulburat
lini_tea (de fapt, nu era chiar lini_te, ci mai degrab
_uieratul continuu al lmpii).
- Vin acum, spune A..
 Gelozia 87
incet, fr s se gräbeasc, A... termin de con
turat dintr-o singur mi_care precis- linia _er-
puitoare de deasupra brbiei.
Se ridic, se duce în cealalt parte a camerei, oco
lind patul, apoi î_i ia geanta de pe comod _i plria
alb de paie cu boruri largi. Deschide u_a fár s
fac vreun zgomot (dar nici excesiv de prudent nu
este), iese, apoi închide u_a în urma ei.
Pa_ii se îndeprteaz de-a lungul holului.
U_a de la intrare se deschide _i-apoi se închide
la loc.
E _ase _i jumtate.
 CASA E GOAL. Nu-i nimeni de
Acum e _ase i azi-dimineat.
jumtate. Soarele a disprut dup
creasta stâncoas din
toului.
captul proeminent al pla-
bezn, totul aîncremenit, prive_ti înjur _i nu
E
simti niciun pic de rcoare, din toate prile te asal-
teaz zgomotul asurzitor al
lcustelor, un murmur
ce pare c se-aude dintotdeauna.
Probabil c A... n-ajunge la cin; ia masa în
ora_
împreun cu Franck înainte s plece la drum. N-a
lsat vorb s ise pregteasc ceva anume când o
s se-ntoarc.
N-o s aib nevoie de nimic.
A_a c
n-are rost s fie
a_teptat. Sau, în orice caz, n-are
rost s fie a_teptat cu masa
pus.
Bäiatul n-a pus decât
tacâm pe masa din
un
sufragerie: în dreptul locului din faa acelui bufet
mai mult lung decât înalt, care ocup
aproape tot
peretele dintre u_a deschis a oficiului _i fereastra
închis ce d spre curte. Perdelele n-au fost trase,
a_a c se vd cele _ase ochiuri de geam negre ale
ferestrei.
Aceast încpere este luminat de o singur lam-
p, a_ezat pe mas, în colul de sud-vest (adic
înspre oficiu); lumina puternic se rspânde_te pe
fata de mas alb. In dreapta lämpi, se vede o nmic
pat de sos, semn c acesta este locul lui Franck:
e o urm sub ire, curbata, in Jurul c reia abia se
 Gelozia 89
Tresc alte pete _i mai mici. In cealalt parte, razele
cad perpendicular pe peretele gol, care se aflá foarte
aproape, în a_a fel incät se distinge clar în luminá
imaginea creaturii strivite de Franck.
Fiecare picior al Scutigerei are patru segmente
de lungimi aproximativ egale, îns niciunul, a_a
cum sunt conturate aici, n-a r mas intact - poate

doar unul, primul din stânga. Numai c e întins,

aproape rectiliniu, în a_a fel încât locul articulatiilor
e cam greu de precizat. Inainte piciorul poate c era

mult mai lung. Nici antena n-a lsat vreo urm

intact pe perete.
întins
Pe farfuria alb troneaz un crab: st
cu

sale _i i se vd
cele cinci perechi de picioare ale
bine prinse, per-
foarte clar articulaiile, stra_nice,
fect legate. In jurul cavitii bucale, apendicele,
dimensiuni mai mici, seam n
multe la num r _i de
Cu ajutorul lor, crustaceul
între ele dou câte dou.
un fel de sfârâit
îl auzi dac -

produce un zgomot, care-l

asem n tor sunetulcu pe
stai aproape -,
sCoate uneori scutigera. are un
nimic din cauza lmpii:
Dar nu se aude decât
care urechea
nu-l sesizeaz
^uierat continuu, pe
s surprind _i un alt sunet.
atunci când încearc dus deja msuta
b iatul a
Pe teras, acolo unde aprins
scos de lampa
zgomotul
_i unul dintre fotolii, întrerupt de urletul
unui
ori e
dispare ori de câte
animal. l custele S-au po-
bucat de vreme,
ste-
De o bun
binelea. Au
dispårut i
de-a
tolit. S-a înnoptats e simte nicio adiere de
vant.
E
in
ele, _i luna. Nu se-ntâmpl
cum
e lini_te _i cald, a_a
e aud strig tele
Dezn, colo se mai
noapte, doar
ici _i nocturni,
fieca carnasieri
micilor unui
scurte ale fâlfaitul
ascutite _i unui
scarabeu sau

Dazâitul bruse al
liliac.
 90 Alain Robbe-Grillet

Apoi se a_terne lini_tea. Ins urechea stå

încercând s deslu_easc un alt
zgomot, mai dis
lit,
cret, ca _i cum ar toarce o pisic.. Dar se opreste
imediat. ^i iar vine _uieratul lämpii _i pune stä-
pânire peste tot.
De altminteri, seamn mai degrab cu un
gro-
hait decât cu un motor de ma_in. A... înc nu _S-a
întors. Intârzie un pic; e normal, la cât de proaste
sunt drumurile astea...
Da, a_a este, lampa atrage ånarii; dar îi atrage
spre propria-i lumin. A_a c, dac e pus la oarece
distant , tân arii sau alte insecte n-au cum s de-
ranjeze pe nimeni.
Se învârt în jurul sticlei, acompaniind cu zborul
lor ciclic _uieratul monoton al gazului. Faptul c
sunt mici, c se afl la o oarecare distan, c prind
mai ales când trec pe lâng sursa de lumin
-

vitez -

te împiedic s-i dai seama cum arat corpul i

aripile lor. Nu poi distinge nici ce specii de insecte
sunt, dar mite s e dai _i denumirile. Nu sunt decât
ce descriu elipse
ni_te simple particule în mi_care
mai mult sau mai puin turtite în plan
orizontal, sau
t ind în viteza lor, când mai sus, când
u_or înclinat,
mai jos, tubul de sticl al lmpii.
lampa s fie centrul aces-
Dar rar se-ntâmpl ca
duc într-o parte, in
tor traiectorii; aproape toate se
uneori atat
stânga sau în dreapta, îndep rtându-se Nu
de tare, încât corpusculul dispare în noapte.
trece mult, c intr iar în scen sau, cine _tier,
-

restränge
poate ealtul în locul lui _i imediat î_i
-

alturi de to
orbita, în a_a fel încât s evolueze o
Iuminat puternic, pe
vará_ii si în aceea_i zon,
lungime.
portune de aproape un metru _i jumtate pân
In fiecare clip, unele elipse se mic_oreazà
devin tangente la globul de sticl, de o parte _i ae
alta a acestuia (în fa _i în spate). A_a cà sun
 Gelozia 91
reduse la cele mai mici dimensiuni, în ambele sen-
SIIri, atingänd cea mai mare vitez de care sunt în
stare. Numai c nu-_i pot pstra mult timp acest
ritm accelerat: îndepärtându-se brusc, elementul
generator î_i reia mai calm mi_c rile de rotaie.
In rest, în ceea ce prive_te amplitudinea, forma sau
poziia nmai mult sau mai puin îndeprtat de
centru, probabil c se petrec fr întrerupere tot felul
de schimbri printre insectele roiului. Pentru a le
urmri, ar trebui s fie difereniate unele de altele.
Cum acest lucru e de-a dreptul imposibil,
se
în
observ în ansamblu o oarecare continuitate,
interiorul c reia crizele locale, sosirile, plecrile,
se pun la socoteal .
permut rile nu animal,
R sun urletul ascuit _i scurt al unui
s vin din grdin, chiar din
undeva aproape; pare
secunde, acela_i urlet
terasei. Apoi, dup trei
josul cealalt parte a casei. ^i
semnaleaz prezen a în
î_i n u neap rat lini_te, ci o succe-
iar se las ini_tea:
urlete identice, mai slabe, mai îndep rtate,
siune de
bananieri, în apropiere
de
venind dinspre plantaia versant, _i
r su-
c de pe celälalt
de pârâu, poate
la u n capt
la altul al v i.
nând de mai surd, mai
prelung,
zgomot
un de
Acum se-aude soi de grohäit,
un
solicit întreaga aten ie:
care toarce o pisic ..
cum ar
stor it, s a u ca _i not distinct , zgo-
chiar înainte
s capete o iar
Dar, s -lg seasc
Incercând în zadar
motul s-a oprit. urechea nu
mai percepe,
fundalul sonor al noptii, cu presiune.
pe lmpii
decât _uieratul ascu it, u_or
in locul su, ca o
tânguial ,
blând, atinge
sunetul
E un s u n e t sale,
complexit tii absolut ,
Datorit regularitate
nazal.
Cu o toate
toat gama
de vibra ii. el
invadeaz

acela_i timp,
violent în întreaga
noapte,
in bu_it _i st pânire pe
Simturile _i pune
nic ieri.
venind parc de
92 Alain Robbe-Grillet

in jurul lmpii, insectele î_i

acela_i fel. Cu toate acestea, tot
continu hor m
ochiul deslu_e_te pân contemplând
la urm corpusculi
mai r
_i mai mici. Ins nu-i de-ajuns pentru
le prea
_i specia. Pe fundalul întunecat, nici ei nu forme
decât ni_te pete de culoare deschis, care meazá devinmai
strälucitoare pe msur ce se
apropie de luminä
apoi, dintr-odat, trecând prin faa globului de sticla
si primind lumina din fa, î_i schimb culoarea.
ajung s fie negre, pentru ca îmediat dup aceea ssi
recapete str lucirea, a crei intensitate scade spre
vârful orbitei.
Intorcându-se brusc în direcia luminii, pata se
izbeste cu toat puterea de tubul de sticl: scoate
un tiuit sec _i cade pe mas . Acum eo micut co-
leopter ro_iatic ce-_i strânge elitrele _i se rote_te
încet-încet pe suprafa a de lemn mai închis la
culoare.
F când acelea_i mi_c ri, _i alte surate au czut
deja pe mas: umbl de colo-colo, la-ntâmplare,
parcurgând diverse trasee întortocheate ce pun tot
soiul de probleme. Ridicându-_i dintr-odatelitrele-
_i formând un V cu bratele curbate -, una dintre
ele î_i întinde aripile membranoase, î_i ia zborul _i
se-ntoarce cât ai clipi printre celelalte gâze rotitoare.
In mijlocul roiului, ea se numr printre corpus
culii cu mi_c ri mai greoaie, mai lente, a_a c pot
fi urmrii cu
privirea foarte u_or. Pân_i spiralele
pe care le descrie în aer sunt haotice: când bucle _i
semicercuri, când înältri urmate de cderi violente,
când înclinri _i schimbri de
direcie..
Zgomotul, mai înbu_it acum, dureaz deja de
secunde bune sau chiar de câteva
minute: un sO
de grohit, de
sforit, sau huruitul vreunui motor,
motorul unei ma_ini care ar urca
tou. Pentru o pe _osea spre pla-
clip, se atenueaz, dar apoi revine
 elozia 93
si mai abitir. De data aceasta, chiar e
ma_ini ce trece pe _osea. gomotul unei
Se aude din ce în ce mai tare.
Umple
vale cu trepidaia sa uniform, monoton, întreaga
e mult
mai vibrant decät dac auzi în mijlocul zilei.
s-ar
Intensitatea sa cre_te cu repeziciune, întrece orice
a_teptare, de parc n-ar fi vorba despre o simpl
ma_in.
Acum zgomotul a ajuns în apropierea interseciei
cu drumul care duce spre plantaie. In loc since-
tineasc _i s-o ia la dreapta, î_i continu ritmul uni-
form _i în acest moment, dupce a ocolit casa prin
fata frontonului dinspre rsrit, se aude clar. A tre-
cut de intersec ie.
Ajungând pe suprafa a plan a _oselei, mai jos
de creasta stäncoas a platoului, camionul i_i
huruitul nu
schimb viteza, apoi î_i vede de drum;
care zgomotul
se mai aude atât de puternic. Dup
ce se deprteaz spre est,
scade treptat, pe m sur
a farurilor cade pe arbu_tii
cu
iar lumina puternic
ici-colo prin brus, în di-
frunze rigide rspândii Franck.
urm torului teren, cel al lui
recia r mas ma_ina în pan.
Ar
Cine _tie, poate iari-a
întoarc de mult timp...
fi trebuit s se lmpii
în continuare jurul
în
Elipsele graviteaz
o iau la dreapta
se îngusteaz ,
Cu gaz: se alungesc, r stoarn când
coboar , se
sau la stânga,
urc _i ele, dând
se-ncurc între
intr-o parte,
când în alta, unde
mai încalcite,
urzeli din ce în ce
de sine
na_tere unei nicio curb
recunoscut

nu mai poate fi
st t toare. ceva timp.
acas de
trebuit s fie cauzele ei,
A... ar fi probabil,
î n t â r z i e r e are, accl-
Dar aceast de v r e u n
In afar
fi întâmplat.
dou pene
Cine _tie nmai sunt cele
ce s - o
se
niciodat
exclus-, _oferul
dent în care

una dup alta, situa ie

produse
94 Alain Robbe-Grillet

vede obligat s repare singur unul

dintre pneuri.
s scoat roata, s demonteze anvelopaer
iasc gaura în camera de cauciuc, _i asta la
farurilor etc...; mai poatefi
vreun cablu lumina
electria
din cauza unei zguduituri prea puternice.
întrerupe, de exemplu, alimentarea faruriio
Si-
tuatie în care trebuie s me_tereasc mult _i bine
_i s improvizeze un racord la lumina slab: unei
lanterne. Drumul e atät de prost, încât anumite
piese vitale ale ma_inii se pot strica de tot dacá se
merge cu vitez mare: amortizoare rupte, arbOTe
indoit, carter fcut buci.. Posibil i sfi oprit ca
s-i sar în ajutor unui _ofer aflat în dificultate. Mai
sunt _i diverse alte evenimente imprevizibile care
i-ar împiedica s plece la timp: vreo treab care a
durat mai mult decât era prevzut, vreun chelner
în ultimul
prea lent, vreo invitaie la cin acceptat
moment, în urma întâlnirii întâmpltoare cu un

oboseala
prieten etc. etc... i, în fine, mai poate fi
s ie
soferului, un motiv ca drumul de întoarcere
amânat pentru a doua zi.
versant al
Un camion ce urcpe _osea, pe acest
vii, umple iar v zduhul cu zgomotul su. Se de-
la
plaseaz dinspre vest spre est, de la un capt
celälalt al câmpului auditiv, atingând intensitatea
maxim atunci când trece prin spatele casei. Merge
cu aceea_i vitez ca _i cel dinainte, astfel
încât,
nu-
pentru o clip, ai impresia c e un autoturism;
mai câ zgomotule prea puternic pentru o ma_ina
mic. Cu siguran, camionul nu e încrcat. Sunt
cei care transport banane: se întorc cu camioanele
goale, venind din port, unde au depozitat ciorchinii
iîn magaziile de la debarcader, de-a lungul c ruiaa
acostat,Cap Saint-Jean".
foemai aceast nav e surprins în imaginea de
pe calendarul po_tei, agat pe un perete din dormitor
 Gelozia 95
E alb, nou-nou, l e acostat la chei, stând lipit
de digul care - pornind d n marginea de sus - se

indreapt inspre larg. Nu se distinge prea bine din

ce e fåcut: se prea poate så fie vorba despre o struc-
tur de lemn (sau de fier) peste care e turnat un soi
de pavaj gudronat. Digul aproape c se afl la
nivelul apei, îns nava se înal cu mult deasupra
sa. Imaginea e
luat din fa, astfel încât se vd linia
vertical a etravei, precum _i cei doi pereti netezi;
doar pe unul dintre ace_tia cade lumina.
Nava, în stânga, _i digul, în dreapta, ocup par-
In jur, din loc în loc,
tea din mijloc a imaginii.
dintre ele se vd clar, în timp ce
alte trei,
pirogi: opt forma. 0 ambar-
în deprtare, î_i pierd oarecum

prevzut cu o trinc, pe care

caiune mai solid,
punctul de a dubla extre-
vântul o umfl u_or, e pe
Pe debarcader, o mulimne
mitatea debarcaderului.
de colo-colo;în apropiere, în faa
pestri alearg
afl o grmad de baloturi înghesuite.
navei, se în prim-plan
întors cu -

dar
Putin mai departe, înjurul c ruia s-a stârnit
vapor alb
spatele la uria_ul la multime - ,
un
cu spatele
forfota _i, fire_te, st_i se uit,
în

personaj îmbr cat

înstil e u r o p e a n ce plute_te la
la un soi de epav
dreapta imagini, apei capt
o u_oar
Suprafa a în
cativametri de el. uniform , ce ajunge

ondulatorie, rapid, jum tate

mi_care Epava, pe
respectiv.
b rbatului hain ponosit
direcia aduce cu o
venirea valului,
ridicat de
goalä. se afl
in ime-
sau cu o geant mai mare

pirogile, cea
îndep rteaz
de
Dintre toate
numai c
se -

0 l a t a sa
apropiere,
vâslesc
-
doi indigeni
de
pricina; cei
care
cu le e acaparat
iar aten ia
Z011a
împro -
Se uit drept în fat, astfel c spuma

spart de coc,
un val ce s-a fotografie.
în aer de
cata e surprins
 Alain Robbe-Grillet
96

În stânga digului, marea e i mai lini_tit:

verdele
marin e _i el mai intens. Ni_te pelicule întinse
ulei formeaz câteva pete verzui baza pontonului,
Cap Saint-Jean" tocmai a acostat în parteaasta
asupra ei se concentreazá atenia tuturor celorlalte
personaje din scena respectiva. Din cauza pozitiei
pe care o ocup, elementele din suprastructura
navei sunt destul de nedefinite, exceptând partea
din fa a castelului central, puntea, co_ul _i prima
big cu braul oblic, cu seripeii, cu cablurile _i cu
frânghile sale.
În vârful bigii s-a cocoat o pasre; nueo pasre
marin, ci un vultur ple_uv. Un altul planeaz pe
cer, e undeva deasupra, în dreapta; î_i ine aripile
perfect întinse, una în prelungirea celeilalte, corpul
su fiind puternic înclinat spre big; pasrea se
pregteste s fac un viraj. Deasupra, vine pe ori
zontal o margine alb de trei milimetri, dup care,
lipit de ea, e o fâ_ie ro_ie _i mai îngust, cam de
un milimetru _i jumtate.
Deasupra calendarului - prins cu a ro_ie i

fixat cu o piunez, astfel încât acest sistem de prin-

dere capt forma unui accent circumflex -se vede
peretele de lemn vopsit într-un gri-deschis. In jur,
din loc în loc, se mai vd _i alte guri, semn c
pe-acolo au trecut mai multe piuneze. În stânga,
sare în ochi o alt gaur, marcând locul în care
cândva a fost btut un piron sau un cui mai mare.
In afar de aceste perforaii, zugrveala camerei
e într-o stare destul de bun. Cei patru perei a_a -

cum se-ntâmpl în toat casa - sunt îmbr ca i în

lambriuri verticale, late de zece centimetri, despr-
tite intre ele de un nulet cu dou adâncituri. în
lumina puternic a lämpii cu gaz, se formeaz zone
distincte de umbr ce contureaz _i mai bine lam
briurile.
 Gelozia 97
Accastá fá_ie se repetá sub aceea_i formá
cele patru laturi ale camerei pe toate
din
pátrate sau chiar -

cubice, moment ce înálimea ei este

egalá cu
Iátimea sau lungimea. altfel, _i tavanul este îm-
De
brcat in acelea_i lambriuri
vopsite gri. Pân _i
podeaua are o dispunere identic, seoas în relief
de interstiiile longitudinale bine marcate, bine
curátate, dar crápate din cauza deselor spålri,
soldate cu decolorarea lemnului; ele vin paralel cu
_ántuletele din tavan.
A_a se face c cele _ase faete interioare ale cu-
bului sunt decupate cu precizie în benzi subtiri de
acelea_i dimensiuni: verticale în cazul celor patru
planuri verticale _i orientate de la vest la est în cazul
celorlalte dou planuri orizontale. Atunci când lam-
pa e u_or legnat de måna întins care o tine, toate
umbl de
aceste linii, cu umbrele lor scurte ce tot
într-o mi_care de
colo-colo, parc prind via
rotatie. casei dau la iveal
In schimb, la exterior, pereii
a scândurilor; sunt _i mai
o dispunere pe orizontal
douázeci de centimetri
-

i se supra-
late-injur de suprafaa
alteia. Astfel c
pun una peste marginea ci într-o
inscris într-un plan vertical unic,
lor nu e
înclinate cu câteva
mulfime de planuri paralele, unei
dintre ele fiind de grosimea
grade, distana
scánduri. mulur, deasupra
incadrate de o
Ferestrele sunt form triunghiular
des-
fronton ín
cáreia se aflá un de lemn din care sunt
f cute
tul de plat. Plácutele fost fixate deasupra
decorative au
aceste elemente peretele, astfel
formeaz
imbricate ce
BCandurilor între ele doar
sisteme sunt legate
Incát cele douá ficc rei scân-
inferioar a
(marginea
de niyte muchii
deschizäturi
r mas destule
acestea, au
duri) printre lumina,
pe unde poate
pátrunde
 98 Alain Robbe-Grillet

Doar cele dou muluri orizontale sunt

cu toat suprafaa lor: baza frontonului aplicate
ate
ancadranmentului, dedesubtul ferestrei. în hyaia
acesteia, a curs de-a lungul lemnului un oltul
lichid?
chis la culoare, trecând peste fiecare scândur,
din
muchie în muchie, prelingndu-se apoi pesocnlal
beton- o dâr din ce în ce mai îngust, un firicel de
-

ajungând pân jos, pe pardoseala terasei, chiar

mijlocul unei dale, unde formeaz o mic Dat
rotund .
Celelalte dale din jur sunt curate. De regul, par.
doseala e splat des; _i-n dup-amiaza asta a fost
curtat. Teracota foarte fin din care sunt f¯cute
prezint o suprafa mat, cenu_ie, pläcut la atin
gere. Dalele sunt destul de mari; de-a lungul pere-
telui, de la pata mic _i rotund pân la intrarea în
hol, sunt doar cinci dale _i jumtate.
U_a de la intrare este _i ea încadrat de o mulur
din lemn, deasupra creia se afl un fronton triun
ghiular destul de plat. Dincolo de prag, se întinde
o alt pardoseal; de data asta, figurile geometrice
care o compun sunt mai mici: pe jumtate fa de
celelalte, având de fapt o dimensiune obi_nuit. In
loc s fie netede, precum cele de pe teras, sunt
ha_urate, în direcia diagonalei, de mici adâncituri
longitudinale; _nuleele fine au aceea_i läime ca
prile laterale, adic vreo câiva milimetri. Dispu-
nerea lor alterneaz de la o dal la alta, tocma
pentru a trasa o serie de zigzaguri. Acest relief lipst
e scos
de intensitate, abia chiar în
vizibil _i plinzi,
la iveal de lumina artificial, mai ales daclampa
se afl la o oarecare distan, dar iese _i mai mult
nivelul
in evident dac lampa e tinut jos, la
solului.
de-t
Legnarea u_oar a luminii, care înainteaz
lungul holului, agit încontinuu liniile _erpuitoare
 Gelozia 99
ale zigzagurilor: o
mi_care ondulatorie continuá
asemenea unor valuri.
Pardoseala se prelunge_te, fár vreo linie de
demarcatie, _i în sufragerie. Zona in care se afl
masa _i scaunele este
acoperit cu o
umbra picioarelor mesei _i ale scaunelor rogojin;
rapid poziia, schimb
rotindu-se in sensul opus acelor de
i_i
ceasornic.
În spatele mesei, în mijlocul acelui bufet
lung,
urciorul tradiional pare _i mai voluminos: pånte-
cele mare _i sferic, fcut din pmânt ro_iatic _i ne
lcuit, proiecteaz pe suprafaa peretelui o umbr
dens care se mre_te pe msur ce se apropie sursa
de lumin : un disc negru deasupra cruia se afl
un trapez isoscel (cu baza mare în sus) _i o curb
fin, proeminent, care leag marginea circular de
unul dintre vârfurile trapezullui.
oficiului e închis. Intre aceasta _i deschi-
U_a E
z tura d înspre hol, se afl scutigera. uria_:
care
aceast
una dintre cele mai
mari din câte tr iesc în
sale alungite _i cu picioarele
regiune. Cu antenele
ea poate acoperi
su-

lungi etalate jurul

în corpului,
mat,
unei farfurii obi_nuite. Pe zugrveala
prafata foarte multe, apendicele sunt
sunt _i-a_a
c
dup ce

dublate de propria umbr . partea din spate

îndreptat în jos:
Corpul curbat e în timp ce
ultimele
înclinat în direc ia plintei, recti-
e un traseu
o r i e n t a r e a iniial:
inele î_i men in de la pragul
curmezi_ul peretele u_ii
liniu ce taie de-a tavanului, deasupra
în colul
dinspre hol pân
inchise a oficiului. cum ar
a_tepta
nemi_cat ,
ca _i peri-
Creatura st c a presim it
e dreapt înc, de_i poate
pleo_tesc,
c n d una,
ceva, antenele se
mai alternative,
Colul. Doar cu mi_cri
care se
ridic ,
cand alta, dup întrerupere.
lente, dar fr
100 Alain Robbe-Grillet

Dintr-odat, partea din fa a corpului se

în mi_care, executând o rotaie pune
pe loc, astfel incá
dunga oblic se curbeaz _i maimult, parc ar hua-o pe
perete în jos. ^i imediat, neavând timp s se duei
mai departe, creatura cade pe pardoseal, arcuin
du-se pe jumtate i strängându-i încetul cu încetul
picioarele lunguiee, în vreme ce maxilarele se des-
chid _i se-nchid în gol, cu repeziciune, într-un tre-
murat reflex.. Dac îti apropii urechea, poi auzi
sunetul pe care-l scot, un soi de sfârâit.
Seamän cu zgomotul pe care îl scoate peria în
contact cu prul lung. Dinii periei trec, de sus în
jos, prin podoaba capilar, electrizând vârfurile i
electrizându-se _i ei; astfel, sub aciunea lor, prul
negru _i des, cu reflexe ro_cate, proaspät splat,
scoate ni_te sunete de parc ar trosni, în timp ce
mâna delicat î_i coboar degetele lungi printre firele
mldioase degete care, încet-incet, se strâng.
-

Cele dou antene lungi î_i accelereaz legnrile

alternative. Creatura s-a oprit fix în mijlocul pere-
telui: cum îi ridici privirea, dai cu ochii de ea. Dup
nenumratele picioare care se pot observa în partea
din spate a corpului, e clar c e vorba de o
scutiger,
cunoscut_i sub numele de ,patruzeci-de-picioare".
In lini_tea care s-a lsat, se aude din când în când
sfårâitul ei specific; probabil c scoate aceste sunete
cuajutorul apendicelor bucale.
Fr s spun nimic, Franck se ridic de sca-
pe
un tinând
prosopul în mân; îl face cocolo_, se
apropie discret de perete _i strive_te creatura. Dup
care o zdrobe_te cu piciorul pe podeaua din dor-
mitor,
Apoi se iîntoarce spre pat _i, în drum, pune pro-
sopul pe bara metalic de lâng chiuvet.
Mäna cu degete lungi a rmas încle_tata pe cear-
saful alb. Cele cinci degete care stteau rstirate se
 Gelozia 101

indoaie _i se strang, apasand cu atáta putere incát

trag dup ele _i a_ternutul; acesta se
încrete_te,
formând cinci fascicule de pliuri convergente... Dar
Derdeaua ce apr de tânari cade iar, de
prejurul patului, interpunánd voalul opac jur-im-
pe care
sunt cusute petice dreptunghiulare in
ochiurilor rupte. dreptul
Gräbindu-se s ajungla destinaie, Franck mer-
ge cu vitez. Astfel, dând peste tot felul de ridicturi
sau gropi, ma_ina se zdruncin din ce în ce mai
puternic. Cu toate astea, nu încetine_te deloc,
dimpotriv, accelereaz în continuare. Fiind noapte,
n-a vzut gaura care brzdase asfaltul chiar în mij-
locul drumului. A_a c ma_ina face o mi_care brusc
_i intr pe contrasens... Din cauza _oselei acci-
dentate, _oferul nu poate redresa la timp, iar ma_ina
albastr ajunge pe acostament _i se izbe_te de un
copac cu frunze rigide; copacul abia se clatin, cu

toate c lovitura a fost destul de puternic.

Flcrile tâ_nesc imediat. Brusa e scldatîn lu-
min _i cuprins de pocniturile _i sfârâielile focului
ce se-ntinde pe toat suprafata. Asta e zgomotul pe
care-I scoate stând iar nemi_cat chiar în
scutigera,
mijlocul peretelui. seam n
Dac stai _i asculi mai bine, zgomotul
un soi de sfârâit: la
I cu sunetul respiraiei, _i cu
rändul coboar pe toat lungimea prului
ei, peria
desfcut. Nici n-ajunge bine la captul
drumului,
traseul ascendent
adic la vârfuri, c imediat reface
descriind în aer
al ciclului, luând-o înapoi în sus,
adic la prul
curb _i revenind la punctul iniial,
O se pregte_te s alu-
ins din cre_stet, acolo de unde
nece înc o dat.
al camerei, vulturul se afl
Lipit peretele
de opus
m aceea_i poziie: gata s fac un viraj. Puin maijos,
împodobindu-l parc,
COcotat pe catargul navei,
 102 Alain Robbe-Grillet

de-a doua pasre nu s-a

cea
mi_cat nic
desubt, în prim-plan, bucata de stof ea.
jumtate ridicat de aceea_i mi_care ondulats e e
asa,,De.
pepe
valului. Nici cei doi indigeni, aflai
luat ochii de la spuma împro_cat,
în mdul
pirogå ato
u
rie
si-a
fata ambarcaiunii lor fragile.
gata s cadá
in sfâr_it, jos de tot, pe suprafaa lácuit mo a
de scris, mapa de birou din piele e la locul o
ralel latura mai lungà a biroului. La stânea
cu
un disc din fetru special fcut pentru asta-sstpe
-

soclul circular al lmpii cu gaz, al crei mâner e

undeva în spate.
în interiorul mapei de birou, sugativa de culoare
verde e plin de frânturi dintr-un scris cu cerneal
neagr: bastona_e de doi sau trei milimetri, mici arcuri
de cerc, codie, bucle ete.., nici mcar cu ajutorul unei
oglinzi nu s-ar putea citi o liter întreag. In buzunarul
lateral, sunt strecurate unsprezece foi de hârtie
pentru scrisori, de un albastru-pal, cu un format
obi_nuit, a_a cum se gsesc pe pia. Pe prima foaie
din acest teanc se vd clar urmele unui cuvànt _ters
- undeva sus, în dreapta - , din care n-au mai r mas

decât dou frânturi de bastona_e, estompate de

guma de _ters. În acest loc, foaia de hârtie s-a cam
subtiat, e mai translucid, dar suprafaa e aproape
neted, fár multe asperiti, a_a c se poate scrie
din nou pe ea. Cât despre cuvintele dinainte, nu-p
poti da seama, e imposibil s reconstitui liter cu
liter. In mapa de birou din piele nu mai e nimic
altceva.
In sertarul biroului, se afl dou blocuri de hârtie
pentru coresponden; unul e înc nedesfcut, ce
lalalt e început de ceva
vreme: sunt destule foi lipsa.
Foile sunt absolut identice cu cele
dinainte: aceea
dimensiune, aceea_i calitate, acela_i albastru-pal
Aläturi sunt
aranjate trei teancuri de plicuri asortates
 Gelozia 103
1t O
dublur colorat într-un
albastru-inchis, încá
nfá_urate în cäte o panglic. Totu_i, dintr-un teanc
lipsesc mai mult de jumtate dintre plicuri, astfel
incât panglica nu mai e bine întins, czând, sl-
bit, pe cele care au rmas.
in afar de dou creioane negre, o
în formde disc, de romanul care a
gum de _ters
fcut obiectul
atâtor _i-atâtor discuii _i de un set de timbre
neînceput, nu se mai afl nimic altceva în sertarul
mesei de scris.
In sertarul de sus al comodei masive, e necesar
un inventar mai amplu. In partea dreapt, mai
multe cutii adpostesc scrisori vechi; mai toate _i-au
pstrat _i plicurile pe care stau lipite timbre din
Europa sau din Africa: scrisori trimise de familia
lui A.., scrisori de la diver_i prieteni...
Câteva scârâituri discrete atrag atentia înspre
aripa de vest a terasei, în partea cealalt a patului,
Ar putea fi
dincolo de fereastra cu jaluzelele lsate.
Biatul _i buctarul
zgomotul unor pa_i pe pardoseal. sunt
c s-au culcat de mult. ^i, oricum,
probabil
destul de silenio_i: umbl în picioarele goale
sau

î_i iau espadrilele.

imediat. Dac, într-adevr,
Zgomotul s-a oprit
era de
vorba pa_i, erau unii rapizi, mruni,
ni_te de om,
furi_. Nu prea preau a fi pa_i
fcui parc pe patruped: v r e u n câine
unui
ci mai degrab pa_ii
s lbatic ce s-a r t cit pe teras .
fr s lase o amintire

A disp rut prea repede, s asculte

m car n-a timp avut
clar : urechea nici
câte ori s-a repetat lovitura,
cu atentie. Oare
de
la contactul cu dalele de
u_oar de altfel, produs nici atât.
cinci sau _ase ori, poate
de
pe teras ? Abia de un câine care
a trecut
vorba
Prea puine ca s fie câte
des s cad de pe strea_in
pe-acolo. Se-ntâmpl asem n tor:
producând un zgomot
0 Sopârl uria_,
104 Alain Robbe-Grillet

un soi de bâldâbâc" inäbu_it; îns acum ar

s cad vreo cinci sau _ase _opârle, izbindu-"rebi trebvit
dup alta, ceea ce e puin probabil... i trei
ar fi prea de tot.. La urma urmelor, Sopårle
zgomotul u s-a repetat decât de vreo dou poate cå
Pe msur ce trece timpul, ori.
sale scade. ]
probabilitatea exi
tentei E ca _i cum nu s-ar fi
nimic. Prin crpturile unei jaluzele
întredeschie întâmplat
-

cam târziu e imposibil distingi ceva, oria

-
s
Jaluzelele trebuie închise, iar operaiunea se face
manevrând bara lateral care, la rândul ei, con-
troleaz grupul de lamele.
Camera este iar închis. Dungile podelei, sn-
tuletele de pe pereti, cele de pe tavan se rotesc din
ce în ce mai repede. Personajul care st în picioare
pe debarcader, urmrind cu privirea epava pluti
toare, parc începe _i el s se mi_te, fr s-_i piard
ins nimic din întepeneala în care este surprins. E
îmbrcat într-un costum alb, bine croit, iar pe cap
poart o casc colonial. Are o musta neagr, eu
vârfurile ridicate, a_a cum era moda pe timpuri.
Nu. Dat fiind c lumina soarelui nu cade pe
chipul su, nu-ti poi da seama de nimic, nici mcar
ce culoare are pielea. Ai zice c micul val din faa
sa, pe care il tot urmre_te cu privirea, va desf_ura
bucata de stof, dând la iveal vreo hain, Vreun sac
e
de pänz sau cine _tie ce altceva, asta dac mai
lumin suficient.
dintr-odat .
in
Inacest moment, lumina se stinge,
ce ma
Mai înainte probabil c era din ce în
mic-
slab; dar cine _tie dac fusese chiar a_a? I_i
SOrase intensitatea? Nu cumva licrirea avea
nuan mai galben?
Cu toate astea, pistonul de pompare a fost apsal
Dare
de mai multe ori de când s-a l sat întunerieul.
arsese tot gazul? Oare biatul uitase s n
 Gelozia 105
rezervorul?
rezervorul? Nu cunmva acest fenomen brusc se

explic mai degrab prin astuparea subit a unui

canal, din cauza unor impuriti din combustibil?
în orice caz, reaprinderea necesit niste manevre
prea complicate ca s merite osteneala. Nu-i mare
lucru straversezi camera pe întuneric; nici s gáse_ti
comoda masiv, cu sertarul deschis, teancurile de
scrisori neimportante, cutiile cu nasturi, ghemele de
lân, pmtuful de peri foarte fini care seamn cu
ni_te fire de pr; nu-i mare lucru nici s închizi
sertarul.

Acum, c s-a oprit, îi dai seama mult mai bine

cât de puternic era _uieratul lmpii cu gaz. Din-
tr-odat, cablul care se întindea de obicei s-a rupt
sau s-a desprins, l sând cutia cubic în voia sorii:
animalele s-au potolit,
în cdere liber. Probabil c _i c
unul câte unul; valea e lini_tit.
E lini_te, atâta
mic mi_care.
n-ai cum s faci nici cea mai
P rul m t sos printre degetele încordate,
curge
orice con-
în noapte lipsit de
acord cu aceast
parc î_i împinge ten-
alunge_te, se multiplic,
tururi. Se
înf _urându-se _i
taculele în toate direciile,
din ce în ce
mai complicat, prin
formând un scul
în_el toare
ale c rui circumvolu iuni _i labirinturi
indiferen ,
continu drumul cu aceea_i
falangele î_i
cu aceea_i u_urin.. desf cut,
u_urin prul se las
Si tot cu aceea_i din n o u pe
um r ca un val
se las întins, c zând de sus pânjos,
de sus
alunec blând,
potolit; peria de-acum doar
condus
jos,
pån jos, de sus pân care d na_tere, în
respira iei, s
de fream tul egal, în stare
unui ritm
intunericul des vâr_it, mai poate
asta dac ,
în aceste clipe,î n t u n e r i c u l
m soare orice, descris, în
conturat,
h ceva m surat,
soarelui.
r s ritul
deplin, pân la
 106 Alain Robbe-Grillet

Soarele a rsrit de mult. In josul

celor dou fe-
restre orientate spre sud, razele de lumin p
prin interstiiile jaluzelelor;închise. Ca s bat Cu
putere în acest unghi al faadei, soarelettrebuie s
fie sus de tot pe cer. A... nu s-a întors. In stângarpa-
tului, sertarul comodei a rmas întredeschis. Grepi
cum e, atunci când este împins i alunec în cadrul
su, scârâie ca o u_ neuns .
În schimb, u_a camerei se mi_c silenios în
propriile-i balamale. Pantofii cu talp de cauciue nu
scot nici cel mai mic zgomot pe pardoseala de pe
hol.
Pe teras, în stânga u_ii de la intrare, bäiatul a
a_ezat, ca de obicei, msua _i un fotoliu; pe msu
a pus o singur cea_c de cafea. I_i face apariia de
dup coltul casei, inând în mâini tava în mijlocul
c reia troneaz cafetiera.
O a_az cât mai aproape de cea_c, dup care

Spune:
- Doamna nu s-a întors.
De parc ar fi zis: ,Cafeaua e servit", ,Dumne-
zeu s v binecuvânteze" sau orice altceva. Mereu
cânt acelea_i note, în a_a fel încât frazele intero-
celelalte fraze. Pe
gative nu se pot deosebi de
acest biat
deasupra, ca toi servitorii indigeni,
nu-ideloc obi_nuits a_tepte rspuns atunci
când
intrând acum în
pune o întrebare. Pleac imediat,
cas prin u_a deschis care d în holul central.
Soarele dimineii ia în primire terasa, aceasta
vale. In
parte din mijloc, a_a cum face cu întreaga
aerul cam rcoros din zorii zilei, ciripitul psrilor
ia locul cântecelelor nocturne ale lcustelor; cele
dou sunete seamn între ele, doar c ciripiturile,
din când în
de_i mai puin regulate, sunt însoite
când de câteva vibraii muzicale. Cât despre påsåri,
arat mai deloe la fa
nu -

ca _i lcustele, nu se
 Gelozia 107

mai mult decät de obicei stând ascunse sub -,

mnunchiurile de frunze verzi _i late din jurul casei.

Portiunea de pmânt rmas liber, dintre cas
bananieri, este acoperit de sclipiri cristaline
si
o mulime de pänze înrourate pe care minusculii
de pmânt
pianjeni le-au tesut printre bulgrii de bu_-
proaspt arat. Jos de tot, în vale, pe podul cinci
din
teni ce trece peste pârâu, o echipformat
muncitori se pregte_te s înlocuiasc lemnele
n p dite de termite.
b iatul î_i face apariia pe
De dup coltul casei,
traseul obi_nuit. In urma lui,
la
teras, urmându-_i
vine cineva, tot un indigen, îm-
Vreo _ase pa_i, ma
maiou, cu picioarele
br cat în pantaloni scuri _i-n
uzat .
_i având pe cap o pålrie
goale are o alur zvelt, agil _i,
Acest nou personaj
urmeaz ghidul, îndrep-
în acela_i timp, greoaie. I_i
msu, fr s-_i deajos plrioara
tându-se spre s-a B iatul oprit
din pâsl, scofâlcit _i decolorat . r mânând la v r e o
se opre_te _i el,
din mers, a_a c bäläb nindu-i-se
bratele
cinci pa_i în spatele lui,
cu

pe lâng corpul de_irat. b iatul.

Domnul n u s-a întors, spune
în gol, undeva
-

uzat se uit
Trimisul cu plria colo-
unde _opârlele
sub acoperi_, de
spre grinzi, pe una dup alta, alearg
umbl
rate în gri _i roz
în mijlocul cursei,
brusc
colo-colo _i se opresc r mânând cu

capul într-o parte _i

ridicându-_i ondulatorie.
în plin mi_care
coada întepenit b iatul.
sup rat , spune
-
Doamna e orice fel de
acest adjectiv,
el define_te
Folosind Probabil c
sau de n e c a z .
incertitudine, de tristete la tel
,îngrijorat ";
dar a r putea fi,
se refer la
azi ,geloas" sau
chiar,disperat ".

de
de bine, ,furioasel", n-a
întrebat nimic; e pe picior
fara
De altminteri, neimportanta,
o fraz
plecare. Cu toate astea,
108 Alain Robbe-Grillet

osemnificaie anume, declan_eaz în el o avalanak

de cuvinte, rostite pe limba lui plin de
vocale, in
special de a-uri _i e-uri.
Întorcându-se, acum st cu faa la celälalt. Acesta
il ascult, dar nu las deloc impresia c ar fi
îneles
ceva. Biatul vorbe_te repeziciune, ca _i cum
cu
frazele pe care le înlnuie n-ar contine niciun fel
de punctuaie, dar pe acela_i ton cântat cu care se
exprim _i în francez. Dintr-odat, nu se mai aude
nimic, tace. Cellalt nu adaug niciun cuvânt, face
stânga împrejur _i o ia, în sens invers, pe drumul
pe care a venit, cu pa_ii si domoli _i iui în acela_i
timp, legnându-_i _i capul cu plrioara scofâlcit,
_i coapsele, _i braele pe lâng corpul de_irat, fr
s deschid gura s spun ceva.
Biatul pune cea_ca murdar pe tav, alturi de
cafetier, dup care le ia _i intr în cas prin u_a
deschis care d spre hol. Ferestrele de la dormitor
sunt închise. La ora asta, A... nu s-a trezit înc.
Azi-diminea, a plecat foarte devreme, ca s
aib timp de cumprturi _i s se poat întoarce pe
sear la plantaie. A coborât în ora_ împreun cu
Franck dup ni_te cumprturi urgente. N-a pre-
cizat ce anume vrea s-_i ia.
Din moment ce nue nimeni în dormitor, jalu-
zelele n-au de ce sstea trase; toate celetreiferestre
sunt acoperite, niciun ochi de geam nu-i liber. Cele
trei ferestre sunt asemntoare, fiecare fiind
împrit în patru dreptunghiuri egale, adic patru
serii de lamele, fiecare canat cuprinzând dou serii
de jos în sus. Cele dousprezece serii sunt identice:
saisprezece lamele de lemn dirijate de o bar la-
teral , fixat vertical pe montantul exterior.
Cele _aisprezece lamele dintr-o serie sunt para-
lele tot timpul. Când sistemul e închis, marginile
lor se suprapun, acoperindu-se una pe alta pe o
 Gelozia 109
portiune de aproape un centimetru. Dac
hara în jos, gradul de înclinare a lamelelorîmpingi scade,
creând astfel o serie de spaii ce permit ptrunderea
Juminii _i care se lrgesc treptat.
Când jaluzelele sunt deschise la maximum, la-
melele sunt aproape orizontale, scoându-_i la ivealá
muchia. Astfel c versantul opus al väii se vede
acum in benzi succesive, suprapuse, separate de
niste spaii un pic mai înguste. In fanta care vine
fix la nivelul ochilor se încadreaz câiva arbu_ti cu
frunze rigide, aflai la marginea plantaiei, acolo
unde începe brusa de un galben-pal. Multe tulpini
seivesc sub forma unui fascicul divergent, de unde
cu frunzele de un verde-închis,
pornesc crengile
desenate una câte
ovale, bine definite de parc ar fi
c sunt _i destul de mici, _i
una, în ciuda faptului
formeaz un trunchi
destul de multe. Jos, tulpinile
strbtut de striaii în relief, din
comun, foarte gros,
ce în mai late spre sol.
ce
mai puin lumin . Soarele s-a fcut
E din ce în ce
stâncoase din capätul pro-
nev zut în spatele crestei
jumtate. Zgomotul
eminent al platoului. E _ase _i vale -

un
asurzitor al l custelor umple întreaga
continuu, uniform, lipsit de orice variaii, la
scârait nu-i nimeni de
de orice nuante.
Casa e goal,
rsritul soarelui. ia masa
de ce s se întoarc pentru cin;
A... 11-are
înainte s porneasc
cu Franck,
In ora_ îmnpreun c vor ajunge acas cândva spre
la drum. Probabil
miezul noptii. Azi-diminea ,
n-a

goal, nu-i nimeni. nici

i terasa e
fost adus
n-a
niciun fotoliu,
mai fost scos afar de obicei aperitivul
servesc
se
macar msuta pe c a r e au
r mas opt
dalele pardoselii doud
SI cafeaua. Pe locul celor
marcând
puncte ce par lustruite, biroului.
fereastr a
1otolii, sub prima
110 Alain Robbe-Grillet

Väzute din afar, jaluzelele deschise î_i scot

la iveal muchia co_covit a lamelelor paralele
ici-colo, se vede cum vopseaua S-a scorojit, formând
ni_te zgrunturi ce pot fi u_or desprinse cu unghia,
Inuntru, în dormitor, A... st în picioare la fe
reastr _i prive_te printr-o fant, în directia terasei,
balustrada ajurat _i bananierii de pe celälalt versant.
INTRE VOPSEAUA GRI CARE A MAI RMAS, dar care, în
timp, _i-a mai pierdut din culoare, _i lemnul care,
sub actiunea umiditii, a cptat o nuan gri, ies la
iveal mici suprafete de un brun ro_iatic - culoarea
naturala lemnului; acolo unde recent au czut alte
buci de vopsea. Inuntru, în dormitor, A... st în
picioare la fereastr i prive_te printr-o fant.
Brbatul acela st tot a_a, neclintit, aplecat
deasupra apei mâloase, pe podul din bu_teni plini
de p mânt. Nu s-a mi_cat niciun pic: ghemuit, cu
capul lásat în jos, cu coatele sprijinite pe coapse i
cu mâinile atârnând între genunchii deprtai.
Parc ar c utas vad ceva pe fundul apei, vreun
animal, vreo sclipire, vreun obiect pierdut.
In fata lui, în parcela ce se-ntinde de-a lungul
ciorchini par s fie
pârâului pe cellalt mal, multi
numai buni de cules, de_i în acest sector n-a
copti,
cealalt parte a casei, pe
început înc recolta. De
unui camion care-_i schim-
SOsea, se aude zgomotul
scârâitul
b viteza; în aceast parte, îi rspunde
fereastr a dormitorului,
unei cremone. La prima
sunt deschise dou canaturi.
deschiz tura îi încadreaz
A.. st în dreptul lor:
coapsele. Spune ,Bun ziua" pe
bustul, talia _i
care a dormit
bine _i se tre-
tonul jucu_ al celui
care prefer
s nu-_i
sau al celui
ze_te binedispus;
 112 Alain Rolbbe-Grillet

exteriorizcze grijile, afi_ându-_i, ca de obicei, ace

la_i zambet.
Nu trece mult _i se întoarce in untru, pentru ca.,
dup câteva secunde - zece secunde poate, dar,

oricum, la o distan de doi-trei metri -, s-_i fac

aparitia putin mai departe, într-o alt deschiztur,
în locul jaluzelelor de la cea de-a doua fereastr, ale
c ror lamele - cele patru serii - tocmai ce-au disp rut

undeva în spate. St ceva timp aici, într-o poziie în

care abia i se vede un sfert din fa; _i asta pentru
c e întoars spre stâlpul din colul terasei care
susine strea_ina.
Din locul în care se afl - postul s u de ob-

servaie -, nu poate zri decât întinderea verde a

bananierilor, marginea platoului _i, între cele
dou, o fâ_ie de brus, unde nu s-a mai plantat
nimic, o iarb înalt_i înglbenit ce scoate la iveal
din loc în loc câiva arbori.
Nici pe stâlp nu e nimic de vzut; poate doar
vopseaua care se scoroje_te _i, din când în când, la
intervale imprevizibile, când sus, când jos, câte o
sopârl colorat în gri _i roz, care se mi_c atât de
iute, c nu-ti dai seama nici de unde vine, nici
încotro se-ndreapt, dispare imediat, lsând sen-
zatia unor apariii intermitente.
A.. iar a ie_it din scen. Ca s-icapteze prezena,
privirea trebuie s se plaseze pe axa primei ferestre:
acum ea e în fata comnodei masive, lipite de peretele
din celálalt capt al camerei. Deschide puin serta-
rul de sus, se apleac in dreapta i caut îndelung
ceva, scotocind cu ambele mâini, mutând de
colo-colo diverse pachetele _i cutii _i ajungând mereu
în acelasi punct- asta dacà nu cumva s-a apucat s -si

pun în ordine lucrurile.

 Gelozia 113

in poziia în care st, între u_a dinspre hol _i pat,

de pe teras, printr-una dintre cele
Dot ptrunde,
trei ferestre larg deschise, câteva raze ce ajung pân
la ea.
Pornind dintr-un punct al balustradei aflat la doi
pa_i de colul casei, o traiectorie oblic ptrunde
tind
astfel în camer prin cea de-a doua fereastr,
de-a curmezi_ul piciorul patului _i ajungând
pân
la comod. Ridicându-se, A... se rote_te în direcia
luminii _i dispare cât ai clipi dup peretele ce

desparte cele dou ferestre _i ascunde partea din

masiv.
spate a dulapului cadrul din
_i-_i face apariia în
Nu trece mult
în faa msuei de scris.
stânga al primei ferestre,
din piele _i se apleac puin
Deschide mapa de birou de mar-
de sus a coapselor
în fat, lipindu-_i partea de la nivelul
Din c a u z a rotunjimilor
ginea msuei. urm ri ce-i fac mâinile,
ce tin,
nu poi
soldurilor,
de msu sau ce las jos.
ce iau pe într-o poziie în c a r e
cu spatele,
A.. e întoars adineauri, numai
doar un sfert din fa,
ca
ise vede _i-a dat jos
parte. Inc
nu

c acum e din cealalt dar

dimineaa,
în care umbl de obicei
dezabieul
l sat acum în voie,
piept nat cu grij prul, în
deja i-a r suciri; capt o
str lucire

fär împletituri _i capul, A... î_i

întorcându-_i
lumin atunci când,
buclele ce cad cu toat greu-
mi_c încet, cu graie, de m tasea alb,
în timp
tatea pe um rul
acoperit iar spre
îndreptându-se
îndep rteaz ,
ce silueta se de-a lungul peretelui
celálalt al camerei,
cap tul
dinspre hol. msuei, mapa de
latura cea lung a
Paralel cu
cum st de obicei. In
închis , a_a
birou din piele e dominat
suprafa a de lemn l cuit e
locul p rului, cea albà
unde doar nava
acum de
calendarul po_tei,
 114 Alain Robbe-Grillet

iese în eviden pe vopseaua gri de pe

spate.
Acum pare s
peretele din
nu fie nimeni în
A.. a deschis u_a dinspre hol, camer. Poate
oate ecá
fr s
zgomot, _i a ie_it; dar se prea scoat
vreur
poate s fie tot acolo
în afara
câmpului vizual,
între aceast
în zona
oarb
u_, dulapul masiv _i cuprinsá
unde ultimul obiect vizibil
e un disc
colul msutei
de fetru. Cu
exceptia dulapului, aici, în acest
decât o refugiu, nu mai
pies de mobilier (un fotoliu). e
fiind ie_irea mascat
prin Totu_i, dat
care se comunic
cu
salonul, curtea _i _oseaua, cu
holul,
scpare sunt infinite. posibilitile ei de
Bustul lui A... este încadrat în
perspectiv
-

an ambrazura celei de-a treia -

ferestre, pe frontonul
dinspre apus al casei. La un moment
probabil prin dreptul piciorului patului,dat, a trecut
du-se apoi spre cealalt zon îndreptân-
oarb cuprins între
msua de toalet _i pat.
St acolo, nemi_cat, de o bun bucat de vreme.
Profilul ei se contureaz clar
pe fundalul mai în-
tunecat. Buzele-i sunt de un
s-ti dai seama dac sunt ro_u-aprins;
sau nu
nu-i u_or
date cu ruj,
-
-

pentru c, oricum, a_a eculoarea lor natural.

Ochii-i sunt larg
deschi_i, fixati pe linia verde a ba-
nanierilor: îi cerceteaz
încet-încet,
de stâlpul din colt, într-o mi_care deapropiindu-se
rotaie pro-
gresiv a capului _i a gâtului.
Pe poriunea de
pmânt din grdin unde nu e
plantat nimic, umbra stâlpului formeaz acum un
unghi de patruzeci _i cinci de grade cu umbra
rat a aju-
balustradei, cu aripa vestic terasei
frontonul casei. A... nu mai e la fereastr. Nici_i fe-
a cu

reastra în dreptul creia

sttea, nici celelalte dou
nu-i vdesc prezena în camer. A_adar, niciun
 Gelozia 115
motiv sá crezi cá se afiá intr-una dintre cele trei zone
oarbe, _i nu in altá parte. De altfel, douá dintre ele
au in apropiere douá ci de acces: una spre holul
principal _i cealaltá spre baie, unde mai existá o u_á
prin care se ajunge tot in hol, de-acolo in curte etc.
Acum iar pare så nu fie nimeni în camer .
Ín stánga, tot ín aripa de vest a terasei - dar in

bucátarul de culoare tocmai ce cur de

capát-,
coajá ignamele deasupra unui lighean de metal. St
in genunchi, lásándu-se pe clcáie _i tinând lighea-
nul intre picioare. Lama str lucitoare _i ascuit
a

cutitului desprinde coaj subire, ce pare s nu

o

se mai termine,
de pe tuberculul galben _i lung care
rsuce_te într-o mi_care uniform .
se suce_te _i se

La aceea_i distan, dar într-o direcie perpen-

stau
dicular, Franck _i A... î_i servesc aperitivul;
fereastra
sub
cu spatele în fotoliile lor obi_nuite,Franck ine
biroului. ,Ce bine e, ce
confortabil!" î_i
Tot
mâna dreapt la captul rezem torii.
paharul cu
stau întinse de-a lungul
celelalte trei brae
a_a, lor sunt lipite
paralele, dar palmele
fá_ilor de piele acolo unde pielea fo-
a cadrului,
de partea de sus
îngusteaz
toliului se rotunje_te pe margine _i se

dedesubtul celor trei

formând un triunghi, chiar c rora e
ajutorul
cuie mari, bombate la capt,
cu

fixat de lemnul ro_iatic.

acela_i deget,
Dou dintre cele patru mâini au, pe
din stânga _i
inel de aur, lat _i plat: prima
acela_i tronconic plin pe
cea de-a treia, c a r e tine paharul
galben-auriu mâna dreaptä
-

Jum tate cu un lichid

msu.
a lui Franck.Paharul lui A... e alturi, pe
c lätoria
u n a la alta,
vorbesc despre
S rind de la viitoare,
in ora_: vor s mearg împreun s pt mâna
ea sá fac diverse cump r turi, el s se intereseze
de un nou camion pe c a r e
vrea s _i-l achizi ioneze.
116 Alain Robbe-Grillet

Au stabilit deja _i când s plece, la ce or, _i când

s întoarc, au calculat
se durata
aproximativá a
traseului _i au socotit de cättimp au nevoie ca
sá-si
rezolve treburile. Mai trebuie doar sse pun do
acord asupra unei zile care s le convin amând.
rora. Fireste c A... vrea s protite de ocazie: nu
deranjeaz pe nimeni i face _i ea acest drum in
conditii acceptabile. E de mirare doar c un astfel
de aranjament n-a mai avut loc înainte, într-una din
zile, în împrejurri asemntoare.
Degetele subiri _i lungi de la cea de-a doua
mân se joac acum cu capetele nichelate ale cu-
ielor: buricul ultimei falange a artätorului, a de-
getului mijlociu _i a inelarului se tot plimb pe cele
trei suprafee netede _i bombate. Degetul mijlociu
st întins, vertical, urmrind parc axul vârfului tri
unghiular pe care-l formeaz pielea fotoliului; ine-
larul _i arttorul sunt pe jumtate îndoite, astfel
încât ating cele dou cuie de sus. Imediat, la _aizeci
de centimetri în stânga, cele trei degete delicate
se

las în voia aceluia_i exerci iu. Dintre aceste _ase

în extremitatea
degete, cel care poart inelul se afl
stâng.
- Pân la urm, Christiane nu vrea s vincu
noi,- nu? Imi pare r u..
Nu, nu poate din cauza copilului, spune Franck.
-

Ca s nu mai vorbim c pe coast e mult mai

cald.
Da, a_a-i, e mai înbu_itor.
- -ar fi prins bine s mai schimbe aerul. Cu
se mai simte?
- Tot a_a, spune Franck.
fre
Vocea grav a celui de-al doilea _ofer, care

la cele trei
doneaz un cântec neao_, ajunge pän
toate c se aude
fotoli plasate în mijlocul terasei. Cu
 Gelozia 117
din deprtare, vocea e u_or de recunoscut. Ocolind
casa prin cele dou frontoane ale sale în acela_i
timp, ajunge la urechi i prin dreapta, i prin stânga.
- Tot a_a, spune Franck.
A.. insist, plin de bunvoin:
- Dac ar veni _i ea în ora_, ar putea s-o vad
un medic.
Franck î_i ridic mâna stâng de pe rezem-
toarea de piele, dar nu-_i desprinde _i cotul; o las
imediat în jos, într-o cdere lent, pân la punctul
din care a pornit mi_carea.
- S-a dus, au consultat-o mai muli. Ia o gr-
mad de medicamente, ca _i cum..
- Trebuie s -ncerce _i altceva.
- Clima e de vin, a_a zice ea!
nu-nseamn
Vorbim noi de clim, dar asta
nimic.
Crizele de paludism.
- Pentru asta, exist chinina..
dozelor de
Urmeaz cinci sau _ase fraze pe tema
necesare în diferite
zone tropicale, în funcie
chinin
sau nu în
de altitudine, de latitudine, de _ederea
lagunelor etc..
apropierea mrii, de existenta
despre efectele
Franck reia discuia
Dup care
eroinei din
d un toarepe care le are chinina asupra
care-l cite_te A... Apoi face o
romanul african pe n-a
cineva care nici m car
aluziecam -
pentru
vag vinovat
r sfoit la comportamentul sotului,
cartea -

în ochii celor doi cititori. I_i

de neglijen, cu: puin poat a_tepta",,la ce se va
cel
incheie fraza ,S-o
,in
a_tepta" vad când se va înapoia",
sau ,s-o
orice altceva.
camera sa", ,tipul cânta" sau cu discuia.
Dar Franck _i A... au ajuns departe
alb o fi aceea_i
vorba despre o tânr
-

e
ACum vreun persona)
de adineauri sau rivala sa? ori
 118 Alain Robbe-Grillet

feminin secundar? -

care-_i oferá
favorurile
om de-al locului sau poate mai multora. unui
pare s-o blameze: anck
-

Totu_i, s te culci cu ni_te negri..

A... se întoarce spre el, i_i ridic brbia _i-l in
treab zâmbind:
Ei, _i? Dece nu?
Franck zâmbe_te _i el, dar nu spune nimic, ca si
cum l-ar fi deranjat tonul pe care-l capt dialogul -
de fat cu altcineva. I_i mi_c u_or buzele, iar aceastá
mi_care se încheie cu un soi de grimas.
Soferul care cânt _i-a sehimbat poziia iniial;
vocea lui ajunge acum doar prin partea estic; se
pare c vine dinspre hangare, adic din dreapta
curii.
Din când în când, versurile nu prea au de-a face
cu ceea ce înseamn în mod obi_nuit un cântec, o
balad popular, un refren, astfel încât asculttorul
occidental are toate motivele s se întrebe dac nu
cumva e vorba despre altceva. In ciuda faptului c
se repet în mod clar, sunetele nu se leag între ele,
nu respect nicio lege muzical. Ce s mai... nu
exist nici compoziie muzical, nici melodie, nici
ritm. Zici c omul nu face altceva decât s scoat
ni_te frânturi de sunete fr rost ca s nu se plic-
tiseasc în timp ce munce_te. inând cont de direc-
tivele pe care le-a primit chiar azi-diminea, acum
ar trebui s se ocupe de bu_teni: s-i dea cu un
insecticid pentru a-i proteja de termite înainte s
fie pu_i la locul lor pe pod.
-

Tot a_a, spune Franck.

-

Iar probleme cu ma_ina?

- De data asta, carburatorul face figuri... Trebuie
schimbat complet motorul.
 Gelozia 119
De când _i-a fcut apariia pe bara de
balustradei, o _opårl i_i menine poziia
sprijin
într-o
a

nemiscare absolut : capule ridicat într-oparte spre

cas, iar corpul _i coada formeaz un S ale crui
curbe nu prea sunt accetuate. Creatura parc e
împiat.
-
Biatul sta are voce frumoas, spune A...,
dup o lung tcere.
Franck r spunde:
Vom pleca dis-de-diminea.
-

A... Vrea s _tie ceva precis. Franck îi d toate

detaliile, preocupat totodat s afle dac nu cumva
e prea devreme pentru pasagera sa.
- Din contr , spune ea, mi se pare foarte amuzant.

Si amândoi beau câteva înghitituri.

- Dac totul merge bine, ajungem în ora_ în jur
de zece _i avem destul timp pân la masa de prânz.
- Da, clar, de acord, r spunde A... luându-_i un
aer serios.
- ^i-apoi, toat dup -amiaza m întâlnesc cu di-
mecanicul Robin s-i
ver_i ageni; trec _i pe la
meu

cer sfatul, îl _tii, st la malul m rii. Ne întoarcem

acas imediat dup cin.
Aceste preciz ri în legtur cu felul în care _i-a
ar suna mai
organizat programul din ziua respectiv
rspunde vreunei
firesc în acest context dac ar
cu
întreb ri venite din partea interlocutorului;
manifestat nici cel
toate astea, ast zi nimeni nu _i-a
mai vag interes în privina dorintei lui de a-_i
la
cump ra un camion nou. Mai are puin _i pune
fiecare de-
punct cu voce tare chiar foarte tare
-

taliu al deplas rilor _i al întrevederilor sale, pas cu

dat
pas, minut cu minut, subliniind de fiecare
faptul c are In schimb, A...
nevoie de masin .
nu

1ace niciun comentariu referitor la cumprturile

 120 Alain Robbe-Grillet

pe care vrea s le fac _i care i-ar lua cam tot

timp. atát
Vorbret _i binevoitor, Franck e prezent i
la
masa de prânz. De data asta, Christiane
n-a venit
cu el. Cu ozi înainte, aproape ca s-au certat discu
tând despre modelul unei rochi.
Dup ce exclam, ca de obicei, cât de confortabil
e fotoliul, ce senzaie plcut stârne_te, Franckin
cepe s spun, cu lux de amnunte, o poveste
despre o ma_in rmas în pan. E vorba despre
ma_ina mic, nu despre camion; fiind aproape nou,
nu-i prea creeaz probleme proprietarului.
Ajuns în acest punct, Franck ar trebui s facåo
aluzie la un incident asemntor care a avut loc în
ora_ atunci când a cltorit împreun cu A.., in-
cident fr urmri grave, dar din pricina cruia au
fost nevoiti s amâne întoarcerea la plantaie pentru
a doua zi. Arfioaluzie mai mult decât fireasc. Dar
el se abtine _i nu pomene_te nimic despre asta.
Secunde bune, A... î_i analizeaz vecinul cu o
atenie sporit, ca _i cum ar a_tepta s aud o

anume fraz. Dar nici ea nu spune nimic, a_a ca

fraza cu pricina se pierde undeva pe drum. De altfel,
ei n-au mai vorbit niciodat despre acea zi, despre
acel accident, despre acea noapte - cel pu in atunci

când nu sunt singuri.

Acum Franck î_i recapituleaz lista pieselor ce
trebuie demontate pentru o examinare complet a
unui carburator. Face un inventar exhaustiv, atent
la fiecare detaliu, cât mai precis, menionând o grà-
mad de elemente care, de altfel, se-neleg de la
sine; merge pân acolo încât aproape c descrie fe
lul în care se de_urubeaz o piuli, pas cu pas, i-apoi,
tot a_a în detaliu, opera iunea invers.
 Gelozio 121
Thd cá astázi vá cam
pricepeti la mecanicá,
spune A..

Franck tace, intrerupåndu-_i brusc discursul. i_i

aruncáprivirea sprebuzele _i ochii, din dreapta sa,
pe care
s-a a_ternu un zambet calm
lipsit
-

parcá
&enS-ce pare imortalizat de un cli_eu fotografic.
A rámas cu gura intredeschisá, probabil chiar in
mijlocul unui cuvánt.
Teoretic vreau sá zic, precizeaz A..., pe cel mai
amabil ton al ei.
Franck 1si îndreapt privirea spre balustrada
ajurat, unde se vád ultimele insulie de vopsea gri,
sopárla ce pare ímpáiat _i cerul neclintit.
-

Încep sá m obi_nuiesc, de când cu camionul,

spune el. Toate motoarele seamn între ele.
Lucrurile nu stau chiar a_a, bineineles. De pild,
motorul camionului su are doar câteva elemente
in comun cu motorul ma_inii sale americane.
- Intr-adevár; a_a _i cu femeile.
Dar se pare c Franck n-a auzit. Se tot uit fix
la sopárla gri-roz - din fa a lui - a c rei piele moale,

de sub maxilarul inferior, pulseaz imperceptibil.

A.. 1_i termin paharul de ap mineral gal-
ben-aurie, íl pune, gol cum e, pe msu _i incepe
sá mángâie cu vârful degetelor - _ase degete - cele

trei cuie groase _i bombate cu care e prevåzut

Tiecare al fotoliului în care st.
picior
Pe buzele sale lipite plute_te un oarecare zåmbet
visarea sau absena. Un
n poti
care citi senintatea,
ti,
Tambet impietrit _i atât de uniform, încât poate
comand, de ochin
fel de bine, _i un zâmbet fals, la
lumii, sau chiar unul imaginar.
la umbra;
Pe bara de sprijin, sopârla st acum

Umbra acoperi_u-
orile sale s-au cam estompat. la zenit.
p i c á exact pe conturul terasei: soarelee
 122 Alain Robbe-Grillet

Franck, care e in trecere, spune c nu

intârzieprea mult. A_a c se ridic dinfot s
punepe nsu paharul pe care tocmai l-a
dat pe
gat. Se opre_te înainte s-o ia pe holul care travpe
seaz întreaga cas; se întoarce puin, ver
profil, _i-_i salut gazdele. Buzele sale arboreaz: din
stând
nou aceea_i grimas,
numai c, de data din
asta, 0 exe
cut cu repeziciune. Iese din scen, fcându
nev zut în untru. -Se
A... nu S-a ridicat. St întins în fotoliul ei
bratele alungite pe rezemtori, ochii larg
cu

spre cerul pustiu. Alturi, aproape de tava plin e

deschi_i
cu
sticle _i de vasul cu ghea, se afl romanul pe re
il-a împrumutat Franck i pe care l-a început cn
-

o zi înainte-, roman a carui aciune se desfásoari

în Africa.
Sopârla a disprut de pe bara de sprijin a balus-
tradei, lsând în locul su o insuli de vopsea gri
cu o form asemntoare: un corp
alungit în sen-
sul fibrelor lemnului, o coad curbat în dou
locuri, patru picioare destul de mici _i capul întors
spre cas.
Bäiatul n-a pus decât dou tacâmuri pe masa
ptrat din sufragerie: unul vizavi de u_a deschiså
a oficiului
_i de bufet, cellalt în direcia ferestrelor.
Pe acest loc se
a_az A..., cu spatele la lumin. Mä-
nânc putin, a_a face de obicei. Pe toat durata
mesei, nu se mi_c deloc pe scaun, st dreapt, chiar
foarte dreapt, mâinile sale cu
degete alungite
cadrand o farfurie la fel de alb ca fata de masà, n
1ar
privirea oprindu-se pe rmsitele maroni ale seu
Igerei strivite care murdresc
Are ochii
Deretele gol din fata sal.
mari, strlucitori, verzi, cu gene lung
_i eurbate. Chiar _i atuncicând st în profil, aio
magine clar a ochilor ei, de fata
parc
ar sta cu
 Gelozia 123
in orice împrejurare, i_i ine încontinuu
ochii cât
mai larg deschi_i, får s-_i mi_te vreodat
pele.
pleoa-
Dup masa de pränz, se întoarce în fotoliul
ei,
plasat în mijlocul terasei, având în stânga fotoliul
rmas gol al lui Franck. Ia cartea de pe mas b- -

iatul i-a lsat-o acolo când a luat tava _i, întrucât

-

isi întrerupsese lectura la venirea lui Franck, în-

cearc acum s vad unde a rmas: undeva pe la
sfertul pove_tii, cam a_a ceva. Dar, gsind pagina
cu pricina, î_i pune cartea deschis,
întoars, pe
genunchi _i st a_a fr s fac nimic, cu spatele lipit
de fâ_iile de piele ale fotoliului.
Din cealalt parte a casei, se aude zgomotul scos
de un camion încrcat ce coboar pe _osea, o ia la
vale spre câmp _i-apoi spre port- acolo unde nava
cea alb a acostat de-a lungul debarcaderului.
Terasa e goal, la fel _i casa; nu-inimeni. Umbra
acoperi_ului pic exact pe conturul terasei: soarele
e la zenit. Casa nu mai proiecteaz nicio fäâ_ie neagr
proaspt arat din grdin. Tot
pe bucata de pmânt
a_a, trunchiul portocalilor firavi pare împietrit.
Nu se aude zgomotul unui camion, ci zgomotul
unei ma_ini mici ce tocmai coboar dinspre _osea
ctre cas.
ferestre
In canatul din stânga, deschis, al primei
din sufragerie, în centrul ochiului de geam median,
tocmai s-a
imaginea reflectat a ma_inii albastre
coboar din
oprit în mijlocul curii. A... _i Franck
cealalta,
ma_in în acela_i timp, el pe o parte, ea pe
prin cele dou portiere din fa. A... tine în mäna
un pachet de mici dimensiuni, cu o form
neclarà,
din peisaj, fiind ab-
Ce
dispare într-o clip complet
Sorbit de o imperfectiune a geamului.
 Alain Robbe-Grillet
124

Cele dou personaje se apropie imediat

celälalt, în fata capotei. Silueta lui Franck .unul de - Care e

mai solid- mascheaz în intregime silueta lui A

care se afl undeva în spate, în direcia aceleiasi
raze. Capul lui Franck se apleac u_or în fatá
Imperfectiunile geamului deformeaz detaliile
gestului. Ferestrele din salon ar oferi o perspectiv
direct, dintr-un unghi mai comod, asupra acestui
spectacol: cele douå personaje stând unul lângá
celálalt.
Dar s-au desprit deja, acum merg unul lângá
celälalt pe pmântul plin de pietri_ din curte,
tându-se spre u_a de la intrare. Distana
îndrep- dintre ei
este de un metru, cel puin. In btaia soarelui de
la amiaz, ei nu las niciun fel de umbre, nu se vede
nicio siluet proiectat în prelungirea picioarelor.
Când se deschide u_a, amândoi zâmbesc în ace-
la_i timp; au acela_i zâmbet. Da, sunt bine snto_i.
Nu, n-au fcut accident, au avut doaro mic pro-
blem cu motorul, din cauza creia au fost nevoii
s-_i petreac noaptea la hotel, a_teptând s se

deschid un service auto.

Dup un aperitiv luat pe fug, Franck, grbindu-se
S-ajung acas la soie, se ridic _i pleac, în costu-
mul lui alb ce s-a cam _ifonat în timpul cltoriei.
Pa_ii si se aud cum rsun pe pardoseala holului.
A... Se retrage imediat în camera sa, face o baie,
se schimb de
rochie, ia masa, mâncând cu porta
se
intoarce _i se a_az pe teras, sub fereastra bl-
roului; prin jaluzelele ferestrei - lsate în jos, dar
nu de tot i se poate zri doar
cre_tetul.
-

Seara o gse_te în aceea_i poziie, în acela_1 10

toliu, în fata aceleia_i _opârle gri
împietrite. Sing
diferen este c biatul a adus _i cel de-al patruiea
fotoliu -

nu
atât de confortabil precum celelai
 Gelozia 125
fcut dintr-o pânz intins
Soarele ascuns in spatele pe
s-a ni_te tije metalice.
eanätul proeminent al muchiei stâncoase din
de vest. platoului, undeva in partea
Lumina e din ce în ce mai slab.
s A..., neputând
citeasc mai departe, inchide cartea
msuta de alturi (situat între _i o pune pe
cele
grupate dou câte dou: fotoliul de patru fotolii
de perete, sub fereastr, lâng al ei, lipit
_i celelalte dou, diferite
intre ele, plasate
de-a
balustrad). Ca s
curmezi_ul, mai aproape de
nu
piard
indoaie în interior margineapagina care a rmas,
la

undeva pe la un sfert din supracopertei lcuite,

grosimea crtii.
A. întreab cemai e nou astzi pe
Nu-i nimic nou. plantaie.
Sunt doar incidente minore din
timpul recoltei ce apar periodic, pe un teren sau pe
altul, în funcie de ciclul operaiunilor. Intrucât sunt
multe parcele _i întreaga activitate se
în a_a fel încât recoltarea s fie
organizeaz
e_alonat pe cele
dousprezece luni ale anului, toate elementele
ciclului au loc zilnic în acela_i timp, iar incidentele
minore periodice se repet _i ele, ici _i colo, în
fiecare zi.
A... fredoneaz o melodie ceva dansant - ale
crei versuri nu pot fi deslu_ite. Poate c e un cântec
la mod, l-a auzit prin ora_, poate c a _i dansat pe
ritmurile astea.
Cel de-al patrulea fotoliu era în plus: a stat gol
toat seara, izolând _i mai mult cel de-al treilea
fotoliu din fâ_ii de piele de celelalte dou. Intr-ade
vår, Franck a venit singur. Christiane a r mas cu
cel mic, pentru c avea puin febr. In ultima
Vreme, soul su vine cam des la cin fr ea. Totu_i,
astá-sear, A... prea s-o a_tepte; cel putin, ceruse
126 Alain Robbe-Grillet

s fie puse patru tacâmuri. Dar imediat d

ordin sá
fie luat cel pe care nu-l va folosi nimeni.
De_i acum s-a întunecat, a cerut s nu fie aduse
lmpile, pentru c - spune ea -

atrag tânarii. Din

întunericul dens, rzbat doar câteva forme
estompate, o rochie, o cma_ alb, o mân, dou
mâini, curând patru mâini (ochii obi_nuindu-se cu
absenta luminii).
Nimeni nu vorbe_te. Nimic nu se mi_c. Cele
patru mâini stau aliniate cum se cuvine, paralel cu
peretele casei. De cealalt parte a balustradei, în-
spre amonte, se vede doar cerul neînstelat _i se aude
zgomotul asurzitor al lcustelor.
Pe toat durata cinei, Franck _i A... au vorbit de-
spre planul lor de a merge împreun în ora_, într-una
din zilele viitoare, fiecare cu diverse treburi. Dup
mas, în timp ce-_i beau cafeaua pe teras, se întorc
la acela_i subiect de conversaie: eventuala c-
ltorie.
Urletul violent scos de un animal nocturn îi sem-
naleaz prezena undeva în apropiere, chiar în
grdin, în colul sud-estic al casei. Franck se ridic
rapid _i se îndreapt cu pa_i mari într-acolo; tl-
pile de cauciuc ale înclrilor sale nu fac niciun
zgomot pe dalele pardoselii. In câteva secunde, c-
ma_a alb a fost înghiit complet de întuneric.
Vzând c Franck nu spune nimic _i întârzie s
apar _i erezând probabil c el zre_te ceva, A... se
ridic _i ea _i, supl cum e, se îndreapt în lini_te
în aceea_i direcie. A_a se face c _i rochia ei este
imediat înghiit de întunericul dens al nopti.
A trecut destul de mult timp, dar înc nu se aude
nimic; niciun cuvânt nu e rostit suficient de tare ca
s sträbat o distan de zece metri. Se prea poate
s nu mai fie nimeni în direcia respectivå.
 Gelozia 127
Franck a plecat acum. A... S-a retras în camera
ea. E lumin înuntru, dar jaluzelele sunt bine
inchise: printre lamele, ici _i colo, nu rzbat decât
ni_te fa_ii de lumin.
Rásun din nou urletul ascuit _i scurt al unui
animal, dinspre grdin, chiar din josul terasei. Nu-
mai c, de data asta, semnalul vine din colul opus,
acolo unde se afl dormitorul
Fire_te, e imposibil s zre_ti ceva; poi s-i
apropii _i mai mult ochii de locul cu pricina, poi
ste apleci înainte, peste balustrad, stând lipit de
stâlpul ptrat, cel care sustine unghiul sud-vestic
al acoperi_ului, dar degeaba...
IN ACEST MOMENT, UMBRA ST e proiectat na
dale, sträbtând aceastä parte din centrul terasei.
prin fata dormitorului. Directia oblic a liniei în-
tunecate- când aceasta e prelungit pân la zid.
semnaleaz pata ro_iatic ce s-a scurs de-a lungul
peretelui, pe vertical, din colul din dreapta al pri-
mei ferestre care se afl cel mai aproape de hol.
Ar mai trebui cam un metru pentru ca umbra
stâlpului- care deja se întinde pe o distan foarte
mare - s ating pata aceea mic _i rotund de pe

pardoseal. De aici se desprinde un firicel vertical

care ia proporii pe msur ce urc pe fundaia de
beton a casei. Dup care urc, pe suprafaa de
lemn, de pe o scândur pe alta, l rgindu-se din ce
în ce mai mult pân la pervaz. Dar nu eo evoluie
constant : traseul se întrerupe din cauza felului în
care plcile sunt suprapuse parial, formându-se
astfel ni_te denivelri echidistante unde lichidul se
împr _tie înainte de a-_i continua mi_carea ascen-
sional. Vopseaua de pe pervaz s-a scorojit în mare
parte, dup scurgere, fcând s dispartrei sferturn
din pata cea ro_ie.
nu se
Pata e tot acolo, pe perete. Deocamdat,
pune problema s fie revopsite decât jaluzelele
balustrada - aceasta din urm într-un gal-
ben-aprins. A_a a hotrât A...
 Gelozia 129
E la ea în camer; cele dou
ferestre dinspre
miazzi au fost deschise.
Intr-adevr, soarele,
foarte jos pe cer, nu mai rspânde_te atàta ajuns
cåldur:
si, înainte de a astini, va lumina cu ultimele-i-

raze fatada casei, dar numai

pentru câteva clipe.
la o inciden razant.
A... st in picioare, nemi_cat, în faa msutei
de scris; e întoars spre perete, a_a c i se con-
tureaz profilul în fereastra larg deschis. Urmeaz
s citeasc din nou scrisoarea pe care a primit-o
din Europa când a venit po_ta ultima dat. Pe m-
suta lcuit, lâng mapa de birou din piele _i stiloul
cu capac aurit, plicul desfcut formeaz un romb
alb. Foaia de hârtie, pe care o întinde. tinând-o cu
ambele mâini, pstreaz înc urmele apsate ale
felului în care a fost împturit.
Termin de citit, ajungând în josul paginii, i
se a_az pe scaun _i des-
pune scrisoarea làng plic,
buzunarul cel
chide mapa de scris. De aici, din
mare, scoate o foaie
de hârtie, de acelea_i dimen-
verde.
siuni, dar goal, pe care a_az sugativa
Scoate _i capacul stiloului, î_i apleac puin capul
_i se-apuc de scris.
îi cad în voie
Onduleurile negre _i str lucitoare
ce penita sti-
pe umeri,
tres rind u_or pe m sur
nici braul, nici
loului înainteaz pe hârtie. De_i
fi fost agitate în vreun fel, prul,
capul nu par s
oscilatorii ale
mai sensibil, capteaz mi_crile
transformându-le în fre-
încheieturii, le amplific, retlexele
sus în jos,
mtri subite ce scot la iveal, de
ro_cate ale podoabei mi_ctoare.
activitatea, pro-
Chiar _i când mâna _i-a oprit
Dar
interferentele î_i continu jocul.
pagrile _i
 130 Alain Robbe-Grillet

capul ridic _i începe s se roteasc

se
lent, fárá
oprire, spre fereastra deschis. Ochi ei mari
fr s clipeasc la aceast trecere rezist
ctre umina
puternic de afar.
Jos de tot, în vale, în faa
parcelei în form de
trapez, unde razele oblice ale soarelui
cu o claritate dus la extrem -fiecare
decupeaz_
mnunchi
frunze, fiecare frunz de bananier, pârâul
de
prezint
ni_te cute regulate pe suprafaa apei, dovad c e
un curent
puternic. Aceast lumin de la sfârsitul
zilei în
scoate relief zigzagurile, liniile
transversale,
ha_urile pe care le deseneazcutele întortocheate.
Siroiul curge în continuare pe suprafaa ce pare
întepenit în aceste dungi imuabile.
Datorit luminii care, tot a_a, a încremenit în
-

acel loc, întinderea lichid capt un

aspect mai
transparent. Numai c nu-i nimeni acolo care s-o
contemple, undeva în zona podului, de pild. Nu
se vede nimeni nici în împrejurimi. Deocamdat,
nicio echip nu lucreaz în acest sector. De alt-
minteri, ziua de lucru s-a încheiat.
Pe teras, umbra stâlpului s-a mai alungit; tot-
odat, i luat-o puin în alt directie. Acum aproape
a
ca atinge u_a de la intrare, cea care marcheaza
mijlocul faadei. U_a e deschis. Dalele care for-
meaz pardoseala holului au ni_te ha_uri zigzagate,
asemntoare cu cele de la suprafata pârâului, doar
c mai regulate.
Holul ine drept, ducând ctre cealalt u_,
ce då in curtea principal . Ma_ina mare _i albasttrà
u_a
S-a oprit exact în mijlocul curtii. Pasagera coboar
din ma_in _i imediat se îndreapt spre casa nu
pare deranjat de pmântul plin de pietri_, de_i
 elozia
ni_tepantofi cu tocuri 131
ddestul de
p o a r t a

in vizit
la Christiane, iar Franck a înalte. A fst
poi acas . condus-o îna-
St în fotoliul lui, sub
prima fereastr a birou-
lui. Umbra stälpului înainteaz
spre el;
trbtut îndiagonal mai mult de dup ce a
jumtate din
teras, de-a lungu dormitorului, trecând
de usa care dà in hol, umbra
dincolo
ajunge acest mo-
în
ment pân la masua pe care A... tocmai _i-a pus
cartea. Franck nu sta decat puin, dup care se va
intoarce acas, astfel, î_i încheie _i el ziua.
Mai e puin pâná la ora aperitivului, a_a c A...
n-a mai a_teptat _i l-a chemat pe bäiat; acesta i_i
face apariia în coltul casei, aducând tava pe care
stau cele dou sticle, trei pahare mari _i vasul cu

gheat. Drumul pe care vine, p_ind pe dalele par-

inter-
doselii, este, practic, paralel cu peretele _i se
secteaz cu fâ_ia de umbr la nivelul msuei,
pe care a_az
cu grijtava, lâng
rotund _i joas,
romanul cu copert lucioas .
urm - romanul cupricina-
De altfel, acesta din
conversaiei. Lsând la o
e cel care ofer subiectul
psihologice, e o povestire cla-
parte complica iile
acjunea petrecându-se
SIc despre viaa colonial, revolte
unor tornade,
undeva în Africa: descrieri ale
Franck vorbesc
A... _i
autohtone _i povesti de club. totodata
luând
aceste lucruri,
despre
Cu entuziasm
combina ie de coniac _i
câteva înghiituri din
acea
c tre st pâna
servit de
b utur
ap mineral,
vamal
casei în cele trei pahare. este un
ofier
al crtii func ie
rsonajul principal functionar,
are o

implu
rsonajul nu e un
132 Alain Robbe-Grillet

de conducere într-o companie comercial cu tra.

ra-
ditie. Afacerile acestei companii merg prost, ev
uând rapid spre escrocherie. Afacerile companiei
merg foarte bine. Personajul principal se -

spune
e un tip necinstit. Ele cinstit, încearc s resta-
bileascsituaia compromis de predecesorul su,
mort într-un accident de ma_in. Numai c el n-a
avut niciun predecesor, deoarece
compania e re-
cent înfiinat; _i nu era un accident. De altfel, e
vorba despre o nav (o nav mare de culoare alba),
_i nu despre o ma_in.
Apropo de asta, Franck începe s povesteasc
ce-a pjit el cu un camion rmas în pan. Din
politete, A... pare interesat _i-i cere tot felul de
amnunte, artând astfel cât atenie îi acord
oaspetelui su, oaspete care se ridic în curând,
salut _i pleac, pentru a ajunge la el pe plantaie,
un pic mai departe spre est.
A... i_i sprijin coatele pe balustrad. Din cea-
lalt parte a vi, soarele î_i arunc razele orizontale
pe arbori presrai pe suprafata brusei, dincolo de
zona cultivat. Umbrele lor foarte lungi brzdeaz
terenul cu dungi groase _i paralele.
In valea adânc, întunericul a pus stpânire pe
pårau. Pe versantul dinspre nord, deja nu se mal

vede nicio raz. La soarele s-a ascuns in

asfinit,
din
spatele crestei stâncoase. Cum lumina bate
Spate, peretele stâncos, bine conturat, se vede lin
pede, pentru o clip, pe un cer puternic luminat
o linie abrupt, u_or bombat, legat de platou
printr-o parte ie_it în afar, urmat de o alta ma"
puin accentuat.
 Gelozia 133
Fundalul scldat în lumin s-a
riciune. Pe una dintre prtile estompat cu repe-
laterale ale vi,
7ele bananierilor ca ni_te mnunchiuri de
frun-
pierd contururile în amurg. pene i_i
E _ase i jumtate.
intunericul nopii _i zgomotul asurzitor al lcus-
telor se a_tern din nou peste
grdin_i teras, cu-
prinzând intreaga cas.
 CUPRINS

În acest moment, umbra stâlpului

7
In acest moment, umbra stâlpului
dinspresud-vest........ 20

Coborând pe toat lungimea prului desfäcut.... 39

Jos de tot, în vale 49
In acest moment, vocea celui de-al doilea
sofer. 61

In acest moment, casa e goal 75

Casa e goal . . . . . . .
88

Intre vopseaua gricare a mair mas... 1l1

In acest moment, umbra stâlpului .

. 128