Hasdeu, EMR, 1

01) T E ex/
<2>
*AC A 0 EMI E I
R0M ÂNAC-
ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANI1E
DICTIONARUL
LIMBEI ISTORICE SI POPORANE
A
ROMANILOR
LUCRAT DUP.A DORINTA SI CU CHELTUIELA
M. S. REGELUI CAROL I
SUB AUSPICIELE
A. c A. 3D ivx I E I izt,oz./IA.I.Tp
DE
B, PETRIGEICU-HASDEU
Membru al Academia' Ronuine, al Academie Imperiale de Saba,' fi al &demo Imperiale archeologice
dela St. Petersburg, Socield0 de Linguisticd din Paris, al Academia Regale din Belgrad, al
.gocieM/i1 Academice ,din Sofia, al Syllogului filologic ellenic din Constantinople etc.; Director general
al Archivelor StatulaY; profesor de Filologia comparativd la Universitatea din Bucurcsa'.
MauVnem dar aceste frumase expresiuni
intrebumtate de strabunl, j nu ne temem de
cuvinte carl ad capdtat de vOcurI inparnin-
tenirea
. CAROL I.
... marl si ndtede socetéle etimologhiceV,
adeca talcuitbre de cuvinte.
Cantemir-voda (Chron. I, 84).
, TOMUL I.
s A-Arvw RTESC
BUCURESCI
; STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO .
59 Strada Berzei 59
www.dacoromanica.ro
2 '
B. PETRICEICU-HASDEU.
ETYMOLOGICUM MAGNUM
ROMANLIE.
www.dacoromanica.ro
ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANUE
DICTIONARUL
LIMBEI ISTORICE SI POPORA\E
A
ROMANILOR
LUCRAT DUPA. DORINTA SI CU CHELTUIELA
M. S. REGELUI CAROL I
SUB AUSPICIELE
.A.C.A£/£MIEI Pt 0 M 1\T M
DE
B. PETRIOEICU-HASDEU
Afembru al Academie). .Romdne, al Academie)* Imperiale de Sciinfe dela St. Petersburg, al Socieldfii
de Linguisticii din Paris, al Societd filar Academice din Belgrad pi Sofia etc.; Director general al Archivelor
Statula; profesor de Filologia comparativb Ia Universitatea din Bucurescr.
MAntinem dar aceste frurn6se oxpresiunl

intrebuintate do strAbum, si nu no ternom de
cuvinte can au capetat de vdcun inpUrnin-
tenirea...
CAROL I.
... marl si nbtode socotilo etimologhicesti,
adea talcuit'Ore de cuvinte.
Cantemir-voda ((Aron. 1, 84).
TOMUL I.
A AZUGA
BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC SOCEC & TECLU
96. Strada Berzei. 96
1886.
www.dacoromanica.ro
PR EFATA
Deschidend sesiunea: generala a Academiei Române din 1884,

M. S. Regele a rostit urrnAtOrele cuvinte :
Avend onorul de a fi membri al acestel adunäri, Regina §i

,,Ea venim tot-d'a-una cu bucuria in mijlocul D-vOstre, spre a as-
culta discutiile sciintifice, pe cari le urmarim cu un interes nein-
cetat. §i cum pOte sä fie alt-fel, cand lucrarile de capeteniä ale
Academiei sint istoria §i limba, temeliele existenOt mistre natio-
nale ? Tera datoresce astaqi Academiei un §ir de documente istorice,
ascunse pina acum, §i cari art fost scOse din intuneric prin oste-
nelelo neobosite ale membrilor ei, rospandind ast-fel o noua lumina
asupra trecutului nérnului rornanesc. Nu mai putin insa, trebue sa
.,ne ocuparn §i de viitor de limba nOstra, care s'a pastrat ne-
7)
atinsa in campiile roditOre ale Dunarei, in plaiurile mar* ale
Carpatilor, aceste tinuturi incantatOre, descrise cu maestria §1 in o
limba a§a de curata de poetul nostru popular V. Alexandri. Ce
sarcina mai dulce 'Ate aye Academia decat a lua sub paza sa
ac6sta limba veche, pe care poporul o intelege §i iubesce ? Man-
Onern dar aceste frumOse expresiuni intrebuintate de strabum, §i
nu ne temem de cuvinte cari au capetat de vécuri inpamintenirea.
17
Superflua non nocent.
Ce limba are norocul de a dispune de patru cuvinte pentru

o insu§ire, care trebue sä fie mandria fie-carui popor, care trebue
sa fie scrisa pe stegul fie-carii armate : voinicirt, vitejiä, bravura,
www.dacoromanica.ro
VI
eroism ? SA ne ferim insa de o inbel§ugare de expresiuni mo-

derne, care, ne punend o stavill la timp, va instrAina poporului
limba sa.
Arn fost indemnat a rosti aceste cate-va cuvinte prin dra-
gostea care am pentru frumOsa §i bogata limba romanA §i find
incredintat CA dorinta mea
,,
indrOznesc a lice i a Academiei
nu rëmane un pium desiderium.
1,
Supun dar la chibzuiala D-vOstre, dacA nu ar fi folositor de a

7,
face un fel de Etymologicum magnum Romaniae, continOnd tOte cu-

,,vintele vechi, earl altmintrelea vor fi perdute pentru generatiunile
viitOre.
Verba colant, scripta manent.
Spre a sprijini acOstO intreprindere, pentru care patru, cinci,

§ése ani vor fi trebuincio§1, pun in fie-care an modesta sumg de
§ése mil lei la dispositia Academiei.
Intr'adevör, lucrarea acOsta este fOrte intinsA, pOte chiar ne-
i mArginitO ; sä ne amintim insA cuvintele lui Horatit : Est modus
)7
in rebus sunt certi denique fines, §i sint convins ca opera Acade-
miel, care i§i va ridica §ie-§i un monument neperitor, va fi inco-
ronatA de o isbanda fericitA".
1,
Chibsuind asupra dota0unii Maiestatii Sale, Academia Rom'anã

a bine-voit a'mi incredinta mie indeplinirea Augustei dorince, primind
tot-o-datä urmAtorul prospect, pe care me creclusem dator a i'l su-
pune spre aprobare :
Lucrarea care se va executa din dotatiunea M. S. Regelui, nu
va aye in vedere anume limba romanA literarA de astdcli, ci mai
ales limba cea veche §i graml actual al poporului cu divergintele
sale dialectale.
Pentru limba cea veche vor servi ca fantane :
I.. Texturile vechl rornane tiparite §i manuscripte ;
2. Cuvinte sail locutium romane de prin vechile documente
scrise slavonesce sail in altA limbA strAina ;
3. Actele vechi, publicate sail inedite, scrise romanesce ;
4. Vechile dictionare §i glosare romane manuscripte.
Pentru graiul actual al poporului cu divergintele sale dialec-
tale vor servi ca fantane :
www.dacoromanica.ro
VII
1. Scriitorii moderni fOrte populari, precum Alexandri, Costachi

Negruzzi, Anton Pann etc. §i unil scriitori de pe la inceputul se-
colului ;
2. Dictionarele §i vocabularele romane, mai ales acelea din pri-
ma jumOtate a secolului, dar tOte cernute prin excluderea neolo-
gismelor ;
3. Poesiele poporane, basme, icëtori, locuVuni proverbiale etc.
publicate sau inedite ;
4. Archaisme §i provincialisme adunate de-a dreptul din gum
poporului, intru cat graiul vih conservd pind astaqi elemente dis-
parute din limba literara ;
5. Terminologia tecnica vulgara din istoria naturala §i din viata
industriala.
Pentru inavutirea ultimelor doö rubrice, a patra §i a cincea,
se vor consulta invëtätoril satesci, preoti §i alte persone de prin
sate din tOte provinciele locuite de Romani, carora li se va adresa
un cestionar ad-hoc, tiparit intr'un mare numër de exemplare sub
titlul de : Dotutiunea Carol I. Programel pentru adunarea datelor pri-
vitdre la limba romdnd. Respunsurile la acest cestionar,, dupa ce
vor fi utilisate, se vor depune in original in archivul Academiei.
Stabilita pe aceste base, lucrarea va da dupa putinO, pentru
fie-care cuvint, pe linga traducerea sensului general in limba latina
sat in cea francesa, urmathrele rubrice :
a) Forma cea mai rëspandita §i formele dialectale vechi §i
2)
noue ;
b) Diferitele acceptiuni cu citarea exemplelor din fantanele in-
dicate mai sus ;
c) Filiatiunile istorico-etimologice.
,,Spre a fi inlesnit in sarcina curat materiala, autorul avOnd o
neaperata trebuirqa de cel putin trei tineri can sa lucreze sub di-
rectiunea sa, primind o modestä retributiune, guvernul va fi rugat
din partea Academiei Romane sa i a cu acest scop o mësura ce va
crede de cuviinta.
Opera intrega urmand a fi terminata in interval de 6 ani, in
17
fie-care an autorul va presinta Academiei o parte din lucrare, in-

sotita de un raport despre mersul ei ulterior. Tiparirea definitiva
se va putO incepe in sesiunea generala din anul 1885 dupa ce
Academia va fi luat cunoscinta de un specimen al operei."
www.dacoromanica.ro
VIII
Indatd dupd acésta, prin intermediul mai ales al revisorilor sco-

lari si al protopopilor, am réspandit in ét-a. urmdtorul Cestionar :
1. In ce cuvinte anume poporul de acolo rostesce curat pe a

cel neaccentat, fárã a'l trece in I, bung, Ora, malalu, iar nu meilazu,
altele ?
2. In ce se cuprinde pe acolo, in chipul de a rosti al poporu-
lui, deosebirea intre sonurile a' (%) i i safl a (ai) ?
3. Can sint cuvintele unde se aude mai bine sonul as ?
4. Se qice Ore : sara, fata, masa etc., on serei, feta, méset §i
altele ?
5. Sint 6re cuvinte, in cari poporul rostesce curat pe 0 cel
neaccentat, fara a'l trece in u, bunk Ora dormim pentru durmim,
Roman pentru Ruman etc. ?
6. Se clice Ore umblu on inblu ? unghtu on inghiu ? sa cum
alt-fel se clice ?
7. Sint Ore cuvinte, in can ni nu s'a muiat in 1, precurn in-
tdniu pentru intaiu, cuniu pentru cuiu, straniu pentru strazu, cal-
cdniu pentru calcdiu etc.?
8. Sint Ore cuvinte, in can l nu s'a muiat in i, precurn taliu
pentru taiu, puliu pentru purit, liepure pentru zepure, ureclie pentru
urechze i altele ?
9. Se aud Ore pe acolo in chipul de a rosti al poporului vo-
cale lungi, adeca a lungit ca aa, o ca oo etc. ?
10. Se intimpla Ore, ca poporul s rost6sca intreg pe u dela
sfir0tu1 unui cuvint färá articlu, precum omu in loc de om, saü la
verburi ca facu in loc de fac etc. ?
11. Nu curn-va se rostesce cate o data intreg i dela sfir0tul
cuvintului, buna-Ora Omni pentru Omeni, faci pentru fact etc.?
12. Se clice Ore cuvente, mente, mormente, vene, mene etc. in loc
de cuvinte, minte, morminte, vine, mine ?
13. Diftongul oa se rostesce el curat, adeca a§a ca sä se aucla
de o potriva o 0 a, on se ande mai mult nurnai una din ele,
care anume ?
14. Diftongul ea se rostesce el ma ca s se aucla bine e Ii a,
on se aude mai mult ea ia ?
15. Sint Ore cuvinte, in can poporul roste§te e' sau ea acolo
unde limba nOstra literara de astaqi pune pe simplul e, de ex. plei-
cere pentru pleicere, lege pentru lege, merge pentru merge etc. ?
www.dacoromanica.ro
Ix
16. Sint öre cuvinte, in cari se rostesce simplul e acolo unde-
limba nOstra literara de astacli pune pe d, de ex. ese pentru ese,
vre (voesce) pentru vrea, §i altele ?
17. Ce alte particularitati , straMe limbei nOstre literare de
astacli, se observa in privinta vocalelor in gralul poporului de acolo?
18. Poporul de acolo cunOsce el numai sonul z? or'i ca deo-
sebesce pe z de dz?
19. Z in Dumnezeil se rostesce el tot a§a ca z in praznie, on
alt-fel cum-va ?
20. Carl sint anurne cuvintele, unde se aude dz in loc de z?
21. Poporul de acolo rostesce el öre pe r In doe feluri, deo-
sebind adeca pe un r virtos, ce-va ca rr, de un r mole ?
22. In cari cuvinte anume se aude rr ?
23. Poporul de acolo preface el 6re pe f in h, de exemplu
ii pentru fie, hier pentru fier, iderbe pentru fierbe etc. ?
24. Sint öre cuvinte, in can fie sau fi nu se preface nici o
data in Me sat hi?
25. Sonurile fie sau fi nu se rostesc öre ca sat chiar ca c,
11
buna-Ora er sau cci pentru fier?

26. In ce cuvinte preface poporul de acolo pe v in h, de ex.
hulpe pentru vulpe, reihnire pentru reivnire etc. ?
27. Sciti Ore cuvinte, in cari h se preface in v ?
28. Poporul de acolo nu rostesce el Ore de o potriva, fail a
simti deosebirea de sonuri, fie §i hie sau vulpe §i hulpe?
29. In ce cuvinte poporul preface pe v in g, de ex. ghiu in
loc de viü, ghie pentru vie etc.?
30. Nu se rostesce öre jig sau chiar giu pentru viu, §i altele
de asemenea?
31. Un v la inceputul cuvintului nu piere el Ore cate o datg,
rostindu-se buna-Ora in in loc de vin?
32. In cuvintele stdua, cliva, réua etc. nu se aude Ore va pen-
tru ua, adeca stéva, Viva §i altele ?
33. Deosebesce ore bine poporul de acolo pe j de (sj (v),
ori ca le pune pe una in loc de alta, qicend de exemplu Our pen-
tru jur sat jinere pentru ginere?
34. Poporul de acolo rostesce el Ore pe bi ca ghi, de pilda
ghine pentru bine, cerghi pentru cerbt, corghi pentru corbi etc.?
35. Poporul de acolo rostesce el pe pi ca ki, de ex. kiept in
Joe de piept, kicior in loc de pielor §i altele ?
www.dacoromanica.ro
X
36. Nu curn-va se rostesce chiar cept sag cicior in loc de piept

§i picior?
37. Cum se rostesce pluralul dela lup §i dela popd, adeca :
lupi, luki, lupkz, lupci sat cum alt-fel ?
38. Mie i mlel cum Ore se rostesc, adeca nie, niel, on mnie,
mniel, sau cum alt-fel ?
39. Poporul de acolo rostesce el in acela§i chip mie (1000) §i
mie (pentru mine) in frasa : mi-a dat mie o mie de lei" ?
40. In ce cuvinte poporul de acolo preface pe n intre vocale
in r, buna-Ora pird in loc de pina §i altele ?
41. In ce cuvinte poporul de acolo preface pe r in n, buna-
Ora ginind pentru farind etc. ?
42. Poporul de acolo nu amesteca Ore pe j cu 17, intrebuin-
tand pe unul in loc de altul ?
43. Nu amesteca öre pe s cu z?
44. Nu amesteca Ore pe ci cu 01?
45. Cari sint exemple de tOte aceste schimbari de consOne in
gura poporului, §i de alte schimbäri de aceia§1 fire ce se mai ob-
serva pe acolo ?
46. Rostesce poporul pe acolo fluerann on fluerar, mdncatoriu
on mdncdtor, ajutoriu ori ajutor, cuptoriu ori cuptor, §i alte vorbe
de acest fel ?
47. Are poporul pe acolo obiceiul de a clice : /'am vëptu-/,
te-au batutu-te, i-am datu-1, ne-am intalnitu-ne, le-au arOtatu-le, cu
pronumele repetit ? on clice numai : l'am vqlut, i-am dat, ne-am
intdlnit etc. ?
48. Are poporul pe acolo obiceiul de a clice : ömenii merge,
copiii d6rme, muierile tace, in loc de ömenii merg, copiii dorm, mu-
lerile tac?
49. l?ice poporul pe acolo mdnile, mdnule, mcinurile, ori intr'
alt-fel ? se intrebuintOza numai o forma ? §i care ? oil se intrebuin-
téza mai multe, §i anume can ?
50. Cari sint cuvintele, putin intrebuintate pe aiuri sag necu-
noscute, privitOre la clima, adeca la iarnA, primavarA, vara, tOmna,
zapada, ghiata, poleiu, ar§ita etc. ?
51. Cari sint cuvintele, putin intrebuintate pe aiuri sag necu-
noscute, privitOre la positiunea locurilor, buna-örä la :
mare, noian, toiu, rig, pariti etc. ?
munte, rnovila, magura, alma, gruiu etc. ?
www.dacoromanica.ro
XI
codru, padure, rediu etc.?

stan, lespede, stincl, cAr§ia etc.?
vale, vagauna, grOpa, vizuina. etc. ?
52. Cari sint pe acolo numirile locale cele mai neobicmuite pe
aluri, §i cum i0 explica sail cum talmacesce poporul acele numin ?
53. Carl* sint cuvintele, putin intrebuintate pe aiuri sail necu-
noscute, privitOre la minerale, adeca : petra, bolovan, cotrOnta, aur,
argint, fer, cositor, plumb, 'Acura etc. ?
54. Carl sint metaforele, figurele sau asemenarile luate de po-
por din lumea minerala, adeca : ce fel de lucruri sail de insu§in
se asemenéza cu aurul, ce fel cu argintul, cu ferul etc. §i cu ce
cuvinte anume?
55. Carl sint cuvintele, putin intrebuintate pe aluri sau necu-
noscute, privit6re la vegetatiune, adeca, partile arborului sau plan-
tei una cate una, crescerea plantei etc.?
56. Carl sint numirile cele mai neobicinuite pe aiun ale arbo-
rilor selbateci: stejar, fag, ulm, mestecan, anin, brad etc. ?
57. Can sint numirile cele mai neobicinuite pe aiuri ale arbo-
rilor roditori : per, mar, prun §i altele?
58. Carl sint pe acolo diferitele numiri de struguri, cu descrie-
rea pe cat se p6te mai pe larg a fie-carii varlet*?
59. Carl sint pe acolo cuvintele privitOre la viia, §i la lucrarea
ei sail la cules ?
60. Can sint pe acolo numirile feluritelor vinuri §i cele pri-
vitOre la culOrea vinului, la gustul lui, la taria etc. ?
61. Carl sint pe acolo numirile feluritelor grane : grau, orcl,
ovas etc. §i daca, sint vre-unele numin neobicinuite pe mull?
62. Cari sint pe acolo numirile, putin intrebuintate pe aiuri
sau necunoscute, ale legumelor bob, mazere, fasole etc. ?
63. Sint öre pe acolo numin de arbori, de plante, de grane
sau legume, cari se intrebuintéza §i pe aiuri in téra, dar cu un
alt inteles?
64. Cari sint pe acolo, intr'un numer pe cat se pOte mai mare
§i cu o descriere pe cat se 'Ate mai lamurita, numirile diferitelor
buruieni, ierburi i fion?
65. Cari sint metaforele, figurele sag asemënarile luate de po-
por din lumea, vegetala, adeca, : ce fel de lucruri saü instqin se a-
semenöza, cu arborul cutare, cu Urea cutare, cu buruiana cutare etc. ?
www.dacoromanica.ro
XII
66. Can sint pe acolo numirile, putin intrebuintate pe aluri

sag necunoscute, ale feluritelor flare §I dobitOce?
67. Carl sint pe acolo cuvintele in privinta calului : felurile
lui, vrista lui, culOrea §i altele ?
68. Carl sint pe acolo cuvintele in privinta boului §i vacel :
felurile, vrista, culörea §i altele?.
69. Carl sint pe acolo cuvintele in privinta berbecelui §i oien
felurile, vrista, culOrea i altele?
70. Carl sint pe acolo cuvintele in privinta caprel §i a por-
cului: felurile lor, vrista, culdrea §i altele?
71. Carl sint pe acolo cuvintele in privinta caInelul: felurile,
vrista, culOrea §i altele?
72. Carl sint pe acolo cuvintele in privinta pisicer?
73. Cum se numesc pe acolo deosebitele feluri de §Orecl?
74. Cum se numesc pe acolo deosebitole feluri de vermi?
75. Cum se nurnesc pe acolo deosebitele felun de insecte?
76. Carl sint pe acolo cuvintele despre gasca, rata, lebeda,
porumbel sag turturica, coco§ §i gaina, §i altele?
77. Can sint pe acolo cuvintele privitOre la albina §i la cre-
scerea albinelor?
78. Carl sint pe acolo cuvintele despre urs, lup, vulpe, cerb
sag ciuta §i capricirA, vidra, lepure, veverita etc.?
79. Can sint pe acolo cuvintele privitgre la vultur, uliu, co-
roiu, §oim §i alte pasen rApitOre de acest fel?
80. Can sint pe acolo cuvintele privitcire la bufnita, sag cu-
cuvae?
81. Can sint pe acolo cuvintele privitöre la corb §i GIOIA?
82. Carl sint pe acolo cuvintele privitOre la mierla, sturq,
crocarliä, rindunica, vrabia, cuc, patirniche etc.?
83. Can sint pe acolo cuvintele privitOre la cocor §i la barcla
sau cocostirc?
84. Carl sint pe acolo cuvintele privitore la brosca §i felurile
el, la ariciu, la viezure etc.?
85. Carl sint pe acolo cuvintele privitOre la §opirla cu felurile
§i la §erpl cu felurile lor ?
86. Carl sint pe acolo cuvintele privitOre la melc sag culbec,
la scoica, la rac, la paianjen, la omida, flutur, lacusta, grier, fur-
nica, lipitOre etc.?
87. Can sint pe acolo numirile feluritilor pesci?
www.dacoromanica.ro
XIII
88. Carl sint metaforele, figurele sag asemënärile luate de

popor din lurnea animald, adecd : ce fel de lucruri sail insu§iri se
asemënézd cu fiara cutare sag cu dobitocul cutare?
89. Cum se chiamd pe acolo sonul sail glasul ce scot feluritele
flare sag dobitOce, bund-Ora boul muge, rata mdcdesce §i a§a mai
incolo pentru tOte animalele, in privinta cdrora se afld in popor
Cate o vorba deosebitd?
90. Cari sint pe acolo cuvintele privit6re la vindtOre?
91. Carl sint tipetele sag strigdtele ce obicinuesc vinatorii, fie
in privinta vinatului, fie in a cainilor de vinat?
92. Ce fel de numi se da pe acolo cainilor de vinat?
93. Cari sint pe acolo cuvintele in privinta pescariei?
94. Cari sint pe acolo cuvintele privitOre la ciobdnid, build-
Ord felurile de locuinta clobanéscd, uneltele obiclnuite de catra do-
banl, vorbe despre pd§lune, despre brinzeturi §i läpturi cu felurile
lor §i cu chipul de a le face etc.?
95. Ce fel de numi dag ciobaniI vitelor ca sa deoseb6scã pe
una de alta?
96. Ce fel de numiri se dd, pe acolo cainilor ciobänesci?
97. Ce deosebire fac ciobanii intre un dulag, un mosoc sag
un alt-fel de caine de stand?
98. Cum impartesc ciobanil liva §i cum se chiamd, la ei fie-
care parte a clilei?
99. Carl sint metaforele, figurele sag asemëndrile intrebuintate
de card ciobani in privinta deosebitelor lucruri sau insu§iri?
100. At 6re cIobaniI cuvinte, pe carI nu le intrebuint6za cei-
l'alti sateni?
101. CarI sint pe acolo cuvintele, putin intrebuintate pe aIuri
sag necunoscute, privitOre la plugärid?
102. Cum se numesc deosebitele felurI de camp, lucrat §i ne-
lucrat?
103. Cum se numesc deosebitele unelte sag scule de plugaria?
104. Cum se numesc, una cate una, deosebitele 041 ale plu-
guluI?
105. Cum se numesc, una Cate una, deosebitele pip ale cd-
rutel?
106. Cum se numesc, una cate una, deosebitele parti ale mOrei?
107. Cum se numesc deosebitele me§te§uguri sag meserie cu-
noscute pe la tOrd?
www.dacoromanica.ro
XIV
108. Cum se numesc uneltele de dulgheria, materialul §i apu-

caturile la lucru ale dulgherilor ?
109. Cum se numesc uneltele de feraria, materialul §i apuca-
turile la lucru ale ferarului?
110. Cum se numesc uneltele de zidaria, materialul §.1 apuca-
turile la lucru ale zidarului?
111. Cum se chiama deosebitele felurl de tesöturi tëranesci,
covilre, panzeturi etc. ?
112. Cum se chlarna deosebitele unelte de tors, tesut §i cusut ?
113. Carl sint pe acolo cuvintele, putin intrebuintate pe aluri
sail necunoscute, privitore la plutire, precum luntre, visla etc. ?
114. Cum se chiama deosebitële arme, cu cari se servesc sa-
tenil?
115. Ce fel de cuvinte s'aii pastrat printre sateni despre ar-
mele obicinuite la Romani in trecut?
116. Carl sint pe acolo cuvintele, putin intrebuintate pe aiurl
sau necunoscute, privitöre la ale casel, precum la: zid, acoperi,
pOrtA, ferestre, vatra, beciu, curte sail ograda, put, pat, scaune sau
lavite, mese, Ole etc.?
117. Ore se intrebuintéza acela§i cuvint, cand este vorba Ca
mananca un om §i cand este vorba ca mananca o fiara sau un
dobitoc, oil alt-fel se numesce mancarea de om §i. alt-fel mancarea
de animal ?
118. Carl sint pe acolo, una cate una, nurnirile hainelor la
satenl, fie barbatesci, fie femeisci?
119. Cari sint pe acolo numirile poclObelor femeiesci, precum :
salba, bratari, inele etc. ?
120. Carl sint pe acolo numirile mai deosebite ale mancarilor ?
121. Carl sint pe acolo numirile deosebite ale bëuturilor ?
122. Carl sint cuvintele privitore la inrudire, adeca despre pa-
rinti, frati, veri §i alte rude, trupesci §i sufletesci?
123. Carl sint cuvintele privitOre la casatoria, incepOnd dela
logodna pina la savir§irea nuntei ?
124. Ce fel de juraminte intrebuintOza poporul de acolo?
125. Ce fel de ocari intrebuinteza poporul de acolo ?
126. Ce fel de jocuri copilaresci, cu cuvintele privitOre la ele,
cunisce poporul pe acolo ?
127. Cum se numesc vasele pentru gatirea bucatelor, pentru
punerea lor pe masa §i pentru ducerea lor la camp ?
www.dacoromanica.ro
XV
128. Carl sint pe acolo cuvintele cu privire la gatirea buca-

telor §i la tot ce se tine de acésta?
129. Cum se numesc deosebitele feluri de cantece ce le canta
poporul pe acolo ?
130. Carl sint pe acolo cuvintele privitOre la jocul de carp*?
131. Ce fel de danturi, cu cuvintele privitOre la ele, cunOsce
poporul de acolo?
132. Cum se numesc pe acolo deosebitele instrumente de mu-
sica, cu partile fie-caruia ?
133. Carl sint pe acolo cuvintele privitOre la inmormintare ?
134. Face poporul vre-o deosebire intre suflet de om §i su-
flet de dobitoc, §i cum se numesce a-parte fie-care din ele?
135. Este Ore vre-un cuvint deosebit cand se vorbesce despre
mcirte de dobitoc, buna-Ora : omul mOre §i dobitocul cicnesce ?
136. Carl sint credintele poporului in privinta cugetului , a
mintii, a gandiril etc. ?
137. Cum intelege poporul frumosul, §i earl sint, dupg, pare-
rea lui, lucrurile cele mai frum6se in lume?
138. Care este parerea poporului in privinta stelelor, despre
natura lor, scopul etc. ?
139. Cum se chiarna, la popor, una cate una, deosebitele stele,
§i ce se clice despre fie-care din ele ?
140. Cum se chiamä partea cea albiciOsa a cerulul de nOpte,
pe care unil o numesc calea lui Trolan, §i ce se povestesce de-
spre ea ?
141. Cum privesce poporul eclipsa ori intunecarea sOrelui sail
a lunei, §i ce povestesce despre acestea ?
142. Ce sint Vircolacil dupa credinta poporului §i cum se mai
chiama ?
143. Cum intelege poporul ma numitul diochiu i ce povestesce
in acéstä privinta ?
144. Ce fel de clini §i cline cun6sce poporul, cum il numesce
pe toti unul cate unul, §i ce povestesce despre el ?
145. Ce se povestesce despre. qina CosaNana sail Sanclana §i
ce alt nume i se mai da ?
146. CunOsce Ore poporul vre-o pia cu numele de Filma" ?
147. La nunti sail in alte intamplari se canta öre despre
Lada" §i Mana", §i ce sint acestea ?
148. Ce povestesce poporul despre Dragaica ?
www.dacoromanica.ro
XVI
149. Ce povestesce poporul despre Strigoi saU StrigOie §i de-

spre Stafie, §i prin ce se deosebese aceste fiinte unele de altele ?
150. Ce povestesce poporul despre dracul §i cum il descrie ?
151. Ce povestesce poporul despre Ursite §i cum le mai nurnesce?
152. Ce povestesce poporul despre Iele sail Dinsele §i despre
Iezrne §i cum le mai numesce ?
153. Ce povestesce poporul despre Joimarita §i cum o rnai
numesce ?
154. Ce credinte §i obiceiuri are poporul in privinta li1el san-
tului IOn Botezgtorul ?
155. Ce este Papaluga sag Paparuda §i cu ce fel de obiceiuri
e insoOta ?
156. Ce povestesce poporul despre Sburgtor §i cum il mai
numesce ?
157. Cuthisce öre poporul de acolo vre-un obiceiu saü vre-o
credinta cu numele de Turca sag Turcg ?
158. Ce este Brezaia ?
159. Ce sint BorbOsele ?
160. Cum se petrec pe acolo Colindele ?
161. Ce povestesce poporul despre Pricoliclu sau Tricoliciu §i
cum il mai nurnesce?
162. Ce insemnätate ail in basmele §i credintele de acolo Zmeii
§i Balaurii §i cum sint descri§1 de catra popor?
163. Poporul de acolo povestesce el ce-va despre Omenii ro-
§iI", §i ce anume?
164. Ce obiceiuri sint pe acolo in privinta vrajilor ?
165. Carl sint pe acolo cuvintele in privinta bOlelor de om ?
166. Carl sint pe acolo cuvintele in privinta boilelor de vite ?
167. Care este, dupg pgrerea poporului de acolo, pricina fri-
gurilor, a epilepsiei, a holerel, a ciumei etc.?
168. Cum povestesce poporul de acolo despre santul Petru ?
169. Cum povestesce poporul de acolo despre santul Ilie ?
170. Ce alti sfinti sint mai socotiti de catra popor §i pentru
ce anurne sint mai socotiti ?
171. Cum impartesce poporul qiva §i nOptea, necunoscOnd im-
pArtirea precisg in ore sail césuri ?
172. Dacg pe acolo clioa d'intaih a fie-cgrii lune nu pOrta o
numire deosebitg, bung-Ora,: Sdn-vdsia lul Faur, a lui Malirr, etc.?
173. Ce clice poporul despre fie-care i a sëptëmanei, adeca
www.dacoromanica.ro
XVII
le socotesce pe tOte de o potriva, oil face intre ele vre-o deo-

sebire ?
174. Ce povestesce poporul despre Santa Miercuri, Santa Joi,
Santa Vineri, Santa Duminica etc.?
175. Ce fel de dobitOce sat paseri socotesce poporul de acolo
ca mai placute lui Dumnept ?
176. Sint Ore locuri, ape, paduri, movile sat alt ce-va, pe cari
poporul le privesce ca sfinte ?
177. Poporul privesce el Ore ca sfinti pe SOrele i pe Luna ?
178. Ce sint, dupg, parerea poporului de acolo, Zorila §i Mur-
gild ?
179. Este Ore pe acolo vre-un blastem cu pornenirea Dunaril,
buna-Ora : bata-te Dunarea ! sat alt-fel cum-va ?
180. Carl sint prejudecatile poporului de acolo in privinta
vintului ?
181. Cum se numesc pe acolo deosebitele vinturi?
182. CunOsce 6re poporul de acolo niscai-va rugaciuni afar a
de cele bisericesci ?
183. Cum i§1 explica poporul caderea stelelor ?
184. Ce intelege poporul prin fap0, punerea cuOtului §i da-
rea de argint vid ?
185. Ce este §i cum se face legarea sat deslegarea ploid?
186. Ce este Mama peidurii ?
187. Ce este Ciurica §i ce sint Cireovii ?
188. Ce credinte i obiceiuri are poporul asupra anului nog,
a bobotezei, a lasatuluf de sec ?
189. De ce scot babele ochii la sfintii zugraviti pe biserica ?
190. Ce sint pasd'rile cu cloud de foc ?
191. Ce este vintul turbat ?
192. Ce intelege poporul prin tdca din cer ?
193. Ce crede poporul despre curcubet ?
194. Ce este rodul pdmintului ?
195. Ce e meiniceitdrea ?
196. Ce e focul lui Sdn-Medru ?
197. Ce e iarba fdrelor ?
198. Ce sint pocinyeii §i coldeerii ?
199. Ce e cdsornicul easel*?
200. Ce credinta are poporul despre Rait i despre Tad?
201. Ce intelege poporul cand. qice : pe cel-alt törim" ?
22,083 II
www.dacoromanica.ro
XVIII
202. Ce se intelege prin Oraia-nea ?

203. Cum 41 explica poporul eirea cu plin, eirea cu sec ?
204. Ce este Spiridupl ?
205. Ce sint cpcáuni sa ceitcetuniI §i cum alt-fel se mai
chiam5 ?
206. Ce crede poporul despre Vremea d'apoi ? . . .
In acest Cestionar predomnesc doe puncturi de vedere noue,

pe cari mi le impunea starea actuald a Sciir4ei limbei §i cari sint cu
totul strdine lexicografiei de §cOla clasicd : 1° fonetica poporand, temelia
Dial ec t olo gi e 1; 2° credir4ele cele intime ale poporului, obiceiele
§i apucaturile sale, suspinele §i bucuriele, tot ce se numesce astddi
in lipsd de un alt cuvint mai nernerit cu vorba englesd F olklor e.
Voiarn sä cunosc pe Roman a§a cum este dinsul in tote ale lui, a§a
curn l'a pldsmuit o desvoltare treptata de opt-spre-cJeci vécuri, a§a
curn s'a strdcurat el prin mfi §i mil de inriuriri etnice, topice §i cul-
turale.
In interval de un an, mi-au sosit tencuri de respunsuri de pe la
preuci §i mai ales de pe la inve0.tori sdtesci vr'o cate-va adeverat
:
pre0Ose, unele forte bune, multe bunicele, aprOpe nici unul din care
sa nu se traga o brumd de folos. Dela primele pagine ale DicOo-
narului ori-unde indic in parentesi numele corespondentului §i loca-
litatea se vede modul in care m'am putut servi de acele respun-
suri. In casuri dubiOse sad pucin arnurite, trimiteam o cartd-postala
cu intrebdri suplementare, §i mi se respundea prin scrisori, a§a cä
s'aii mai grdmadit un noU ténc din epistole primite, pe lingd cari
unii mi-an impartasit plante §i chiar minerale in naturd, irnpreuna cu
nomenclatura.
DicOonarul unei limbi trebui sä fie pentru un popor o enciclo-
pedid a traiului seü ntreg, trecut §i presinte. In limbd o natiune se
privesce pe sine insd§i intr'o lungd galeria de portrete din epoca in
epoca, unele ce-va mai §terse de vechirne sail de impregiurari, dar
in cari totu§i ea i§i recunOsce pe deplin individualitatea : cum a fost
din legen, cum a crescut, cum a mers inainte §i érd§1 inainte, cum
a ajuns acolo unde este. Gr4d. Cestionarului meii, cele mai inve-
chite din acele portrete vor capeta un colorit de via0. cele mai ;
noue, vor pute chiar sä vorbescã, fie-care cu timbrul seü propriii.
B. P. H.
BucurescI, 15 Mail 1885.
www.dacoromanica.ro
IN LOC DE
INTRODUCERE.
I. CE ESTE ETIMOLOGIA? 1I. CUM SE AMESTECA. LIMBILE?
IN CE CONSIST.A. FISIONOMIA UNEI LIMBI?
I.
Ce este etimologia?
Termenil tecnici in genere ar trebui tot-d'a-una WO: intincla,
acceptiunea in mösurl, cu treptata lArgire a acelei sfere sciintifice
sat artistice, din care el fac parte. Dad, la cel vechl dvarottij in-
semna o simpi dissectiune, ba Inca fOrte neperfecta, de aci nu
urmeza, ca ace1a§1 sens ingust sa alba anatomia actuala. El bine,
intr'o contradictiune flagranta cu immensul progres in studiul limbei,
etimologia mai pastrOza pina astNi adceptiunea cea rudimentara, pe
care o avusese cu sute §i chiar cu mii de ani inainte de nascerea
Linguisticel.
Romanil explicaü pe grecul hypoAoyia prin : quae verborum
originem inquirit." 1) AcOsta resuma cat se p6te de bine aplicatiunea
cea traditionalä a termenului, care la Romani, ca §i la Greci, ca §1
la noi toti pina acuma, are a face numal cu verbum, numal cu
cuvintul i lara§1 cu cuvintul. Prin perifrasä, etimologia este
derivatiunea unel vorbe". De ce insä nu ori-ce derivatiune lin-
11
guistica ? Cum sä numim öre, de exemplu, derivatiunea unei construc-

tiuni sintactice?
Mentionam anume casul sintactic, cad el incurcase in secolul
') Quinctil. Inst. I. 6. 28.

II*
www.dacoromanica.ro
XX
trecut pe unul din Omenii eel mai geniall, care ghicise de pe atunci
aprope tot ce distinge metOda linguistica contimpurana. Nemuritorul
Turgot a scris, intre cele-l'alte, o scurta bucata intitulata : Etymo-
logies et fragments sur les langues", compusa din §ése numere,
dintre carl primele trei se refera la originea unor cuvinte latine,
iar restul la originea unor constructiuni sintactice ebraice. Pe cele
de'ntalu, el le numesce etymologies" ; pe cele din urma, negasind
nici un termen proprit, se vede silit a le boteza fragments", ex-
presiune pe care ar fi putut aplica mult mai bine la o gramada
de petre sail de giamuri: sparte! tt
0 derivatiune sintacticg este etimo1ogia cu acela§i drept ca
§i o derivatiune lexica. Cand Weil probeza, ca constructiunea englesa :
The king's eldest son has given a feast to the citizens deriva din a-
mestecul constructiunii francese : Le fils aim' du roi a donnd une
fête aux citoyens cu constructiunea germana : Des Konigs dltester Sohn
hat den Blirgern ein Fest gegeben, astfel Ca daca, vom exprime or-
dinea cuvintelor in cea francesa prin : 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,
10, 11, vom aye atunci in cea germana: 4, 5, 3, 2, 6, 10, 11, 8,
9, 7, iar in cea englesa : 4, 5, 3; 2, ca la Germani, §i apoi : 6, 7,
8, 9, 10, 11, ca la Francesi, el ne da o etimologia intocmat ca
§i cand ar explica pe englesul useful prin francesul user §1 anglo-
saxonul ful. Etimologia sintactica, in casul de Nä, se resuma in
urmatOrea equatiune: The king's eldest son has given a feast to the
citizens=Des Konigs dltester Sohn±a donne' une fete aux (=ci les) cito-
yens, care nu difera intru nemic de etimologia lexica: useful=used-ful.
Pe acela§1 temelu, dad, este etimologia de a vice ca cuvintul
frances charme ce-va ce ne atrage prin placere" vine din cuvintul
latin carmen cantec" , atunci tot et im o I o gi a este de a constata
ca sonul frances ch- vine din sonul latin c-; §i iara§i et im o I o gi a
este de a arata ca. semnificatiunea cantec", gratiä semnificatiunil
intermediare da fermec prin cantare", pcite sä tréca la semnifica-
tiunea de ce-va ce ne atrage prin placere" :3) in fine, va fi tot eti-
mologia daca, mergend mai departe, vom descompune pe latinul
carmen, sub forma cea veche casmen, in radicala cas §i sufixul men.
') Turgot, Oeuvres, Paris, 1844, t. 2, p. 754-6.

2) Weil, .De l'ordre des mots dans les langues anciennes comparees aux langues mo-
dernes, Paris, 1869, p. 47.
'I Cfr. Littré, Etudes et glanures, Paris, 1880, p. 9.
www.dacoromanica.ro
XXI
Mai pe scurt, derivatiuuea sintactica, ca i cea fonetica, ca i cea

ideologica, ca §i cea morfologica, tOte sint de o potriva etim ol o gi a.
Pina la nascerea Linguisticel, sonurile nu aveau pentru sciinta

nici o genese hotilrita: les voyelles ne font rien, et les consonnes
fort peu de chose", dupa falmOsa gluma a lui Voltaire; formele
gramaticale se expuneati atunci in paradigme, regulate sail nere_
gulate, dar fart nici o analisa genetica ; regulele sintactice consti-
tmail de asemenea un fel de codice dogmatic; doctrina semnifica-
tiunilor nu exista de loc; a deriva dara o vorba dintr'o alta vorlet.
sau cel mult a o deriva din öre-cari elemente constitutive inte-
lese in modul cel mai confus, lath, tot ce facea §i tot ce putea face
etimologia. Astacli insa, cand Linguistica deriva nu numai cuvintele,
ci inca sonurile, formele gramaticale, constructiunile sintactice, sem-
nificatiunile, ori-ce alt ingredient al limbei, se cuvine öre ca etimo-
logia" sa mai remana inchisa nestrarnutat in cercul cel strimt al
cuvintelor" ?
totu§i anomalia nu incetéza.
Curtius incepe clasica sa opera prin aceia ca: etimologia este
sciinta menitä a urmari originea cuvintelor §i filiaiunile lor
r e cip rOce." 1) Pentru Pott, etimologia este: descompunerea cuvi n-
)2
t el or in radicale §i elemente formative".2) Cand citarn pe un Pott

pe un Curtius, ajunge. In fond, tot a§a intelegeafi etimolo gi a
Menage i chiar Cicerone.
Hovelacque a scris un paragraf intreg, intitulat : Pericolele
etimologiei", in care ne spune, intre cele-l'alte, cum-ca exista o
etimologia filologica" (etymologie philologique) §i o etimologia
linguistica" (Otymologie linguistique), ambele fOrte primejdiOse. El
aduce ca specimen de cea de'ntaru derivatiunea lui cadaver din caro
data vermibus, iar ca specimen de cea a doua pe latinul forma din
') Curtius, Grundzage der griechischen Etymologie, ed. 3, Leipzig, 1869, p. 3: Donn
unabweislich ist trotz ales Zweifels und Spottes das Streben dem Ursprung der Worter
und ihrer Yerwandtschaft unter einandor nachzuspiiren, oder wie es der Name unsrer
Wissenschaft so treffend bezeichnet, das lxv.1101,, das seiende, den wahren 1nd eigent-
lichen Gehalt derselben, zu ergriinden... Tobler, Versuch eines Systems der Ety-
inologie, in Zeitschr. f. Volkerpsych., t. 1, p. 355.
Pott, Etgmologische Forschungen, ed. 2, t. 2, part. 1, Lemgo, 1861, p. 185 : die
Etymoiogie, d. h. die Lehre freilich nicht bless von den Wurzeln, sondern auch von
den Bildungselementen, die zu ihnen, und es fragt sich, unter welcherlei Bedingun-
gen, hinzutreten...
www.dacoromanica.ro
XXII
grecul poer4 1). Ceia ce speriase atat de mult pe Hovelacque §i I-a

produs chiar un fel de confusiune in spirit, se pare a fi tocmai
identitatea cea fundamentala, pe care am constatat'o noi mai sus
in rolul cel marginit al etimologiei" la cei vechi 0 la ca. noul. La
cei noui §i la cei vechl de o potriva, scopul este derivatiunea unui
cu vin t ; tota deosebirea consista in procedura. Un Pott sat un
Curtius, negre0t, intemeiaza o derivatiune lexica pe fonologia i pe
ideologia, ba Inca mai recurg nu o data la sintaxa, urmarind intre-
buintarea cuvintului in frasa ; dar derivatiunea sonului i deriva-
tiunea sensului, in ori-ce cas, ii preocupa abia pe un plan secundar,
numai ca un instrument, ca un mijloc metodic de a ajunge la tinta.
Nedomerirea trebul curmata o data. Dad, etimologia este der i-
v at iun e, atunci ea nu formeza o sciinta separata §i nu face parte
dintr'o singura ramura a sciintei, ci apartine Linguisticei intregi.
Ori-unde linguistul nu se multumesce de a inregistra un fapt, ci
cauta a stabili raportul intre o causa i un efect, fie pe terenul
sonurilor, fie pe al formelor gramaticale, al sintaxei, al semnifica-
tiunilor, al cuvintelor etc., lar generalmente causele i efectele se
impletecesc pe t6te aceste terenuri, une-ori abatendu-se chiar peste
sfera Linguisticei, el face et im ologi a.
SA luam pe francesul dirai. Aceste doe silabe se descompun
in dire-ai, derivand din latinul dicere habeo. Transitiunea lui dicere
habeo in dirai constitua : o etimologia fonetica prin r din cr=c6r-
etc.; o etimologia morfologica, prin scaderea lui habeo la un simplu
sufix, intocmai ca -bo in dicebo sat -0-0) in 140); o etimologia ideo-
logica, de vreme ce sensul de presinte se schimba in sensul de
viitor ; o etimologia lexica, fiind-ca dirai este un singur cuvint; am
mai pute adauga Inca o etimologia tonica, caci perderea lui ce in
dire=dicere se datoresce conservatiunil accentului pe prima silaba
latina, ca 1111 reducerea lui hdbeo la ai. Daca e atat de omnilate-
rala derivatiunea disilabicului dirai, apoi cu cat mai virtos ne va
fi imposibil de a mantine etirnologiei un caracter numai lexic, cand
ne vom apuca de mexicanul notlazomahuizteopixcatatzin, care, de0
nu e decat un cuvint, se traduce totu0' prin: pretre venerable
que je cheris comme mon 'Dere" !
') Hovelacque, La linguistique, p. 18-9.

1) A. Humboldt, Essai politique sur le royaume de Nouvelle Espagne, p. 81, ap. Pott,
Wurzel-Wörterbuch, t. 5, p. XXII.
www.dacoromanica.ro
XXIII
In scurt, Fonologia se ocupa cu sonuri, Morfologia cu

forme gramaticale, Lexiologia cu cuvinte, Ideologia sau Serna-
siologia cu semnificatiuni etc.; cat se atinge insä de Etimologia,
ea represinta in genere derivatiunea in ori-care ramura a sciintei
lirnbei. Cu ace1a§1 temeiu, cu care un dictionar 'Ate fi etirnologic,
'Ate fi etimologica i o gramatica. Este un fel de contradictiune,
cand Brachet, de exemplu, intitulOza o carte a sa: Dictionnaire
etymologique de la langue francaise", Tar o alta carte: Gramrnaire
historique de la langue francaise", de§i ambele carti sint absoluta-
mente de aceia§1 directiune der iv a tiv a. Vrênd cine-va sa'§i explice
originea francesului fais din facia, n'o gasesce in Dictionarul eti-
mologio" , ci trebui sa alerge la G-ramatica istoricei"
Etimologia actuala, cea adeverat sciintifica, eata nu numai sa

imbratipze un camp fara asemënare mai vast decat etimologia cea
empirica din trecut, care se inchidea öre-cum ermeticesce in cercul
lexic, dar tot-o-data trebui sa tinda a fi r econstructiv a, adeca
a gäsi pentru fie-care fenomen, intru cat el este diferentiat in mai
multe exemplare, cate un prototip comun, resultand din corelatiunea
divergintelor.
Pott nu reconstruesce nici o data prototipurile lexice. El
constata, bunä Ora, ca latinul sex, grecul 1W, sanscritul zen-
dicul kpas etc., sint forme colaterale ; dar nu le urea prin compa-
ratiune la un parinte comun ksvaks, din care tr eb u la sa se fi
nascut tOte. ScOla linguistica germana cea numitä noua, cu Brugman
in frunte, se arata une-ori chiar ostila reconstructiunii, dar iarii
numai pe terenul lexic.
Sa examinam.
Ori-cine respinge in Linguistica o reconstructiune de un fel,
este dator a respinge tot-o-data ori-ce altä reconstructiune, cad nu
se pOte invoca in favOrea unel singure specie de reconstruqiune
nici un argument, care sä nu militeze in ace1a§1 timp pentru re-
constructiunea in genere.
Ei bine, top' llnguitii pina la unul admit reconstructi u-
nea fonetica : din corelatiunea sanscritului bh cu grecul p, cu
goticul b, cu latinul f etc., se reconstruesce, de exemplu, proto-
tipul bh.
Cuvintele insa find compuse din sonuri, reconstructiunea fo-
netica duce necesarmente la reconstructiune lexica, ceia-ce se pOte
www.dacoromanica.ro
XXIV
demonstra tocmai asupra §cOlei lut Brugman, care se pare cate o

data a fi atat de ne'mpacata in acesta privinta. 1)
Din acea impregiurare ca sanscritul am in cicyam corespunde
grecului ov in (innov, pe cand sanscritul am in pddam corespunde
grecului oc in njda, Brugman conchide ca prototipul lui am=ov di-
fell de prototipul lui am=a. Tot ma prin an=ov in bluiranti=Tieovrt
fatä cu an------av in asdnti=goom el reconstruesce doe prototipuri di-
verse pentru posteriorul an. Avem astfel patru nasale, pe can sa
le formulam prin mi., n12, n1, n2, lipsindu-ne semnele tipografice in-
trebuintate de Brugman. In acelmi chip, mai departe, prin compa-
ratiuni fOrte ingeniOse, el reconstruesce r1, r2, al, a2 iar indraz-
netul sefi urma§ Saussure merge la foneme " cu mult §i mai
complicate ca a1 9 saa a2 o. Vine insä intrebarea : cum de se qicea
pddam.=.71-dda i cele-l'alte in epoca lui m2, n2, al, a2 etc.? lath ca
§cOla lui Brugman, vrênd-nevrend, din causa rec onstruc tiunii
fonetice se vede d'o data impinsa la reconstructiune le-
xica ba inca ce fel de reconstructiune !dandu-ne nesce prototi-
purl curat inexprimabile, precum este buna-ora pentru quatuor :
k2a1twAa2ra1s. 2)
Sa mai vorbim öre de reconstructiunea ideologica,
de care se isbesce mereil orl-ce linguist, de vreme ce i se presinta
la tot pasul, in graluri congenere sag chiar in aceimi limba, o
vorba cu doe sail mai multe semnificatiuni diverse, find dator a
le reduce la un punct de plecare comun, la o sorginte de unde sä
se desfa§Ore treptat divergintele?
Sa luam cuvintul bray, unul din cele mai norocOse, care in
scurt timp a reu§it a se respandi din Occidinte in limbile cele mai
eterogene din Europa §i din America. Dupa Diez, Littre clice: Fran-
cais brave ;provencal brau (feminin brava) dur, méchant, brave ,catalan
1) Brugmann-Osthoff, Morphol. Untersuch., t. 1, p. IX: nur derjenige, welcher

sich far immer lossagt von jener frilherhin weit verbreiteten, aber auch jetzt noch
anzutreffenden Forschungsweise, nach der man die Sprac he nur auf dem
Papier betrachtet, alles in Terminologie, Formel wesen und
ngrammatischen Schematismus aufgehen lasst etc."Cfr. Leskien,
Die Deklination im Slavisch-litauischen und Germanischen, Leipzig, 1876, p. 39: Man hat
sich nach dem ganzen Entwicklungsgange dieser Disciplin (der Sprachwissenschaft)
daran gewohnt, bei den einzelnen Formen der Einzelsprachen immer zunachst an die
Ursprache zu denken etc."
2) De Saussure, Memoirs sur le system primitif des voyelles, Leipzig, 1879, P. 21 .
Cfr. Kruszewski, Lingvistieeskila zametki, Warszawa, 1880, p.1-13.
www.dacoromanica.ro
XXV
brau; espagnol et italien bravo ; bas-latin bravus , sauvage. Le

,,s ens primitif est sauvage, dur, fougueux, d'oU on passe facile-
ment au sens de vaillant, courageux. Mais d'ou vient celui de beau,
..bien habillé? Sans doute de vaillant on est venu a habile (bravo
en italien a cette acception), puis bon, beau, bien habillé 1)
Cand noi auclim la Opera strigandu-se bravo in loc de fOrte bine",

sail chiar bravissima in semn de cea mai deplina multumire sufle-
tésca pentru arta unei gingme cantatrice, nu ne gandim, negre§it,
la sensul primitiv de selbatec", care este o reconstruc-
tiune ideologica aprOpe tot atat de indrasn6ta, iar in orl-ce
cas de aceimi natura, ca §i un k2i1twAa2ra1s pentru quatuor!
Reconstructiunea lexica, care nu se pOte desparti de cea
morfologica, cuprinde in sine pe cea fonetica §i imp1ic pe cea ideo-
logica. Admitend dar pe una din ele, admitern eo ipso pe tOte. De
aceia insu§i Pott, dei nu reconstruesce nici o data cuvintele, nu
contestä totu§1 legitimitatea reconstructiunh linguistice in genere, ce-
rend insä, cu multa dreptate, ca ea sa fie pe cat se p6te mai me-
todica, sa nu amestece cele sigure cu cele nesigure, sa se intre-
buinteze atunci cand trebul sail acolo unde trebul, i sa resulte
numai din date positive. 2) Cam tot acOsta, in fond, o doresce §cOla
lui Brugrnan, insistand anume asupra pericolului unor reconstruc-
tiuni pripite. 3)
') Littré, Dict. I, p. 412. Cfr. Diez, Etymologisches Wdrterbuch, l3orni, 1861, t.
1, p. 83.
2) Pott, Wurzel-Worterbuch, t. 3, p. 119 : Auch habe ich nichts dawider, dass
man, so weit dies moglich, auf Ermittelung derjenigen Urzustande Bedacht nehme,
in welchen sich die Sprache, sei es nun als unserem gesannmten Indogermanischen
Sprachstamme vorausgegangeno allgemeinsarne Urmutter, oder als Ahnin bloss ein-
zelner Familien innerhalb desselben befunden haben mag. Es wird aber dringend na-
thig sein, dass man mit enthaltsamer Bescheidenheit verfahre, und nicht, wie leider
noch so oft geschieht, Gewisses mit Ungewissem oder gar Falschem, nicht thatsach.
lich Gegebenes und bloss Erschlossenes oder wohl gar nur leichtsinnig Ersonnenes
und Geheischtes mit wilder Haft und ohne Unterscheidung bestandig durcheinander
ratt el e und schattel e."
3) Brugman, Nasalis sonans, in Curtius, Studien, t. 9 (1876), p. 320 nota : Wer die
Sprachformen, ohs er an die Ursprache denkt, immer zuerst darauf ansieht, ob sie
nicht analogische Neubildungen sind, begeht bei weitem nicht so leicht folganschwere
Irrtamer wie ein solcher, der sich immer erst dureh den umnittelbaren und offenkun-
diger' Augenschein so zu sagen darauf stossen lasst, an Associationsbildung zu den-
ken, und im Uebrigen alles, was sich lautgesetzlich auseiner denkbaren ursprach-
lichen Form herleiten lasst , sofort auch daraus herleitet. Denn vier irrig eine
,Associationsbildung statuiert, irrt nur insofern, als er eine einzelne Form oder eine
Reihe von Formen noch nicht an der richtigen Stelle untergebracht hat, wer dagegen
von den historischen Formen aus sogleich zur Ursprache tberspringt und mit Hi:life
www.dacoromanica.ro
XXVI
Cel intaiu, farg indo616,, care emisese principiul reconstructiu-

nii in Linguistica, mai in specig a reconstructiunil lexice, a fost
Chav6e 1); eel intaiu insg, cgrui i se datoresce aplicatiunea acestui
principig pe o Kara vasta, este Schleicher 2) Cu tOte astea, Ascoli
probezg intr'un mod irresistibil ca Reconstructiunea in stare la-
:
tenta e cuprinsg in ori-ce comparatiune stabilita pe criterie rigu-

r6se. Cand Bopp, combinand formele i elernentele diverselor limbi
ario-europee, ne arata meret, cum ele, cand una, cand alta, repre-
sintl mai bine cutare saU cutare conditiune originalä, astfel ca
tOte se completOzg 6re-cum reciprocamente, el lucreza in fapt la
o ne'ncetata reconstructiune, de§i nu se'ncerca a ne da resultatele
acestel operatiuni sub o forma lexica expresg. A§a, de exemplu,
2)
))alaturandu-se costa la costa ace§ti trel nominativi : sanscritul

ag"an, grecul 4wv §i latinul agens, fatg cu tulpinele lor respective:
ag"an t- 034-agent apoi fiind constatat ca vocala cea primitivg se
)7
pgstrOzg mai bine in sanscrita, ca consOna guturalg in gr6ca

latina e mai veche decat consOna palatala in sanscrita, i cg din
grupul t+s, adecg finalul tulpinei i desininta casuala a nominati-
vului, sanscrita n'a mantinut nemic, greca a compensat perderea
totalg prin lungirea lui o in co, pe cand in latina a remas s, iata
ea, avem dela sine reconstructiunea agant-s... 3)
In desvoltarile ce preced, din tOte ramurile Linguisticei noi

n'arn atins numai sintaxa, in privinta earn, de asernenea, etimolo-
gia eata sa tinqa a fi reconstructivg.
Reconstructiunea pOte fi expr esa ca in Schleicher, in Fick
§i'n sub-intel6sg ca in Bopp §i in Pott reconstruc- ;
tiunea cea expresg, la rindul el, pOte fi con cr et g, ca in casurile

de mai sus, ori ab s tract g. 0 reconstructiune abstracta este aprope
singurg posibilg pe terenul sintactic, undo ne interesa intr'o frasa
mai putin cuvintele cele intrebuintate decat modul distribuirii catego-
rielor grarnaticale sag a celor logice, ori-care ar fi altmintrea ex-
presiunea lor cea concretg. Astfel, bung-Ora, luandu-se qicala:
dieser Formen Grundformen erschliesst, die nie bestanden, irrt nicht bless in Hinsicht
auf jene einzelnen historichen Bildungen, sondem auch in Hinsicht auf allos Woi-
tore, was er auf den erschlossenen Grundform aufbaut.
') Chavee, Lexiologie indo-europeenne, Paris, 1849, p. XI-XII.
Pentru prima orã, ca o incercare nipoteticA" (mutmassliche Grudform), in For-
menlehre der kirchenslawischen Sprache, Bonn, 1852, P. V.
Ascoli, Studj critici, II, Torino, 1877, p. 9.
www.dacoromanica.ro
XXVII
Rom. A cumpöra mata in sac;

Ital. Comprare la gatta in sacco ;
Fr. Acheter chat en poche;
Germ. Die Katze im Sacke kaufen ;
nu ne trebui §i nu sintem in stare de a da o reconstructiune con-
creta a frasei romanice fata cu cea germana, ci ne ajunge vre-o
formula abstracta, din care sa se veija, pe de o parte ceia-ce este
comun sintaxel romanice generale in opositiune cu cea germanii, de
exemplu positiunea verbului, iar pe de alta sa se arate divergintele
intre sintaxele romanice cele speciale, de exemplu la intrebuintarea
articlului.
Un S+A este o reconstructiune sintactica abstracta pentru un
graiu in care norma cere punerea substantivului inainte de adjec-
tiv , un A-1-S, pentru o norma contraria; un ±:-+.: pentru o norma
indiferinte. Un S+A este pentru om bun, cal alb, mdnd dre'pta etc.
o et imologia sint actica intocmai cu acela§I drept, cu care
latinul auricula este o et i rn ologiä lexica pentru rom. ureche,
ital. orecchia, fr. oreille, provent. aurelha etc., ambele dobandite prin
reconstructiunea unui prototip comun din comparatiunea fap-
telor omogene positive.
SA. ne intrebam acuma : care este valerea reconstructiunii in
Linguistica? in ce anume se cuprinde utilitatea el, §i chiar necesi-
tatea? cari sint marginile sferei sale de actiune?
0 reconstructiune etimologica corecta, intemeIata pe un mate-
rial suficiinte, nu este ipoteticei, dar iara§1 nici exacta', ci tot-d'a-una
aproximativei. Ipotesa se chiama o presupunere la mijloc intre doe
observatiuni: prima observatiune, accidentala, da nascere presupu-
neriI , a doua observatiune, intentionala, verffica presupunerea. 0
presupunere o data verificata incetéza de a fi ipotesa, devenind
f a p t. Verificarea pote fi complet a, orl numal apr oximat iv a.
Aproximatiunea nu rapesce faptului caracterul sea sciintific positiv.
In Mecanica, de exemplu, a§a numita lege a lui Mariotte, cumca,
temperatura fiind egala, forta elastica a unui gaz variaza in ra-
tiunea inversa a volumului pe care'l ocupe, conserva o deplina
valdre, de §1 Regnault a demonstrat ca ea nu este decat aprox i-
mativ a 1). In Linguistica, sute de experimente confirma reconstruc-
') Naville, La logique de l'hypothese, Paris, 1880, p. 7.
www.dacoromanica.ro
XXVIII
tiunea ario-europeului bh din grecul 99 sanscritul bhlatinul f go-

ticul b etc. Totql nu este nici ea exacta, ci aproximativA. In loc
de bh pOte sa fi fost ph, sag ce-va interrnediar intre bh §i ph.
Argumentul Ca g)--_-ph se aflA numai la Greci nu e decisiv, dupa
cum nu e decisiv contra primitivitAtil lui a intr'un grup de cu-
vinte ario-europee casul cand ii pAstr6za nurnai sanscrita. Apro-
xinaatiunea bh, explicand o multime de fenomene, fail a fi in dis-
armonia cu vre-unul din ele, serva in Linguistica tot ma de bine
ca legea 1u Mariotte in Mecanica.
Aproxirnatiunea are graduri. Etimologia, in opera sa de a re-
construi prototipurile, ajunge la un grad de aproximatiune cu atat
mai inalt, cu cat comparátiunea cea metodica se exercitA asupra
unui numOr mai mare de fenomene inrudite. SA reluam, ca
exemplu, cuvintul ureche. Comparandu-1 cine-va numai cu ita-
lianul orecchia, ar trebui sa reconstru6scA un prototip spe
cial italiano-roman orechia, care ar fi de tot gre§it fata cu macedo-
romanul ure'cle, dupA cum se mai qicea inca §i'n Moldova nu mai
departe decat in secolul XV, 1) i fatA cu italianul colateral ore-
glia. Pe de alta parte, dacA vom compara numai formele occiden-
tale : span. oreja, portug. orelha, reto-rom. ureiglia §i franc. oreille,
vom imagina un prototip special franco-spano-portuges orelia, pentru
care am gasi, ca paraleluri fonetice, pe fr. merveille=port. maravilha =re-
to-rom. marveiglia din mirabilia, pe sp. paja din palea etc. Cam de felul
acesta sint inchipuitele prototipuri speciale greco-italice, slavo-letto-
germanice etc., pe cari le reconstruesce meret cu atata facilitate
Schleicher, §i mai cu deosebire Fick. Nu acésta ne trebue ! Pentru
ca o reconstructiune sa fie adevörat sciinifica, insu§ind un Malt
grad de aproximatiune, cata sA ne urcam dela formele cele si-
gure, dela nesce fapte bine constatate, d'a-dreptul la o conclusiune,
la un prototip comun, care astfel sA resulte inunediat dintr'o rea-
litate aa Ilicaid concentrata, totala, intrega, lar nu bucgitA. Daco-
rornanul ureche cu forma cea veche urecle, macedo-rom. ure'cle, ital.
orecchia i oreglia, formele sarde orija, origa §i orecla, fr. oreille cu
formele dialectale areille, airoaille, oraile i altele, sp. oreja, portug.
orelha, reto-rom. ureiglia, provent. aurelha etc. reconstruesc tOte
la un loc prototipul cornun romanic aproximativ orecla aurecla
ureche", corespuncletor deminutivului latin auricula urechlOrA",
care deja la Romani §ovaia spre or icula. Tot ma sanscritul ahis,
') Hasdeu, Archiva istoricci, t. 1, part. 1, p. 140.
www.dacoromanica.ro
XXIX
zend. azhi, gr. gxts, lat. anguis, litv. ang is, vechiu-gerni. unc, vechiu-
slay. ffiall, etc. ne dag un prototip comun ario-europeu aghis anghis
§érpe", ce-va de cea mai Malta aproximatiune, a earn yalöre scade
cu desavir§ire prin trunchiarea materialului in prototipurile cele
intermediare ale lui Fick. Un pretins prototip leto-slavic aman nume"
alaturi cu un pretins prototip greco-italic gntiman nume" in loc
de un singur prototip ario-europeg gndman ndman, estemai re-
petam inca o data intocmai ca pretinsul proto tip rornano-italic
orechia linga pretinsul prototip franco-spano-portuges orelia in loc
de un singur prototip romanic orecla aurecla.
Unii lingui§ti sustin, ca fara prototipuri intermediare partiale
n'ar fi cu putinta a reconstrui un prototip definitiv total. Fara o
trepta mijlocia greco-italica feronti clice Leo Meyer nici gre-
cul wieovai, nici latinul ferunt nu se reduc la prototipuI bhdranti. 1)
Este o inyederata, erOre. Cand ni se infati§oza nesce forme posi-
tive ca gr. qheovat cu doricul yieorri, latinul ferunt, sanscritul bill i-
ranti, zendicul bdrenti , vechm-slay. Sepauk (=beronti) etc., ne ajunge
a sci din fonologia Ca T=f=b represinta un son primitiv transcris
prin bh, pentru ca sä reconstruim d'a-dreptul, fara nemic interme-
diar, un prototip comun ario-europeg aproximativ, care insa nu este
bhdranti, ci bhe'ronti, sag cel putin ambele impreuna.
Reconstruind un prototip in doö fete, buna-Ora aghis anghis,
noi sintem departe de a-I mic§ura aproximatiunea, de vreme ce
orl-ce graiu, fie cat de primordial, cuprinde deja in sine diverginte
dialectale. Pe MO aghis anghis n'ar fi de mirare sa mai
fi existat o nuanta aghus anghus , prin care ni s'ar explica
latinul anguis , cacl lat. pinguis=mapjs, lat. brevis din breguis =gr.
flecexOs, lat. tenuis=gr. wavl')-, lat. suavis din suaduis=sanscr. svddus,
lat. gray is din garuis=scr. gurus =gr. ficeek, lat. levis din leguis=
scr. laghus =gr. llaxtis etc., corespund t6te unor prototipuri cu -us.
Reconstructiunea qice DelbrUck nu ne procura nici un
material nog, dar servä a da o expresiune plastid, resultatului
cercetarilor nOstre. Ea jOca in Linguistica acelmi rol ca curbele
,,
§i alte procedimente intuitive analOge in Statistica. Este un rnij-
loc de expositiune fOrte util, pe care catã a nu'l nesocoti: In ace-
la§i timp, indemnul de a reconstrui formele fundamentale silesce
') L. Meyer, Vergleichende Grammatik der griechischen und lateinischen Sprache,

Berlin, 1861, t. I, p. 22.
www.dacoromanica.ro
XXX
pe linguist a sta purur6 la cumpëna pentru a nu lua cum-va o

formatiune rhoderna drept o formatiune primitiva ; §i mai ales, 11
impedeca de a trece cu uprinta peste dificultati fonetice i de
alta natura, a caror deplina invingere e necesara pentru ca sa
pal, re4 intr'o reconstructiune.'
Paralelismul intre reconstructiunea linguistic i curbele din Sta-
tistica nu e corect. Daca este in Statistica ce-va asemënat cu reconstruc-
tiunea in Linguistica, apol numai d6r6, termenul-mediii, care resuma un
§ir de expresmni cifrice diverginti de acela§i ordine. Un exemplu.
0 mo§ia a adus proprietarului ei in curs de cinci an! urmato-
rul venit :
Anul I fr. 4500
72
II 22
4620
72
M 72
2800
51
IV 22
4718
72
V 7)
5000
Venitul anual in t er m en- rn edit este dar de fr. 43273/5, o ci-
Ira aproximativa catra care convergesc t6te cifrele cele concrete,
diferentiate prin concursul unor impregiurari speciale explicabile :
secete intr'un an, abundanta intr'un alt an etc. Cu cat expresiu-
nile cifrice sint mai numer6se, cu atat i termenul-mediu, scos din
ele, este de o aproximatiune mai 'Malta. Fara termen-medih, Sta-
tistica n'ar putO sa reduca diferite ordine de fenomene la cate o
unitate colectiv A, pe care lesne s'o compare apoi cu altele ob-
tinute pe aceimi cale. Prin reconstructiune, Linguistica capeta §i
ea uni t a ti cote ctiv e, cari o ajuta in comparatiunea ulteriOra,
§i tot-o-data dupa cum a observat'o fOrte bine DelbrUck pina
la un punct o controleza. Lipsa de ori-ce constructiune, fie clis in
parentesi, este aceia care face atat de anevoios controlul grupurilor
etimologice in operele lui Pott i mai cu sema ale lui Diefenbach.
Cuvintul r ec on strue ti un e pe terenul linguistic nu e toc-
mai fericit. El s'a luat din paleontologia, ca §i cand linguistul ar
fi §i el un fel de Cuvier reconstruind fiintele cele ante-delu-
viane. 2) Insa intre reconstructiunea etimologica §i reconstructiunea
paleontologica nu se afla in fapt nici o asemOnare. Paleontologului
') Delbrfick, Einleitung in das Sprachstudium, Leipzig, 1878, p. 53.

') Cfr. Sayce, Introduction to the science of language, London 1880, t. I, pag. 346.
www.dacoromanica.ro
XXXI
i se &AI nesce fragmente de Ose, pe earl sd, le figuram prin : t, n,

a, s, d, 0, el le coordOna intr'un schelet neispravit : -astod-n-, de
unde apoi, studiand lacunele §i completandu-le cu ni, o, t, rec o n-
stru es c e pe : mastodont. Ore tot a§a, procede etimologia in ceia, ce
se chiama reconstructiune" ? Din ureche oreja oreille etc. lin-
guistul nu potrivesce un singur corp lipit bucath, cu bucata intr'o
ordine 6re-care determinata, dupl, cum face paleontologul, ci extrage
prin analisa din intréga seria un t erm en-m ed i a, prin care o Ca-
racterisa in totalitate §i de care se apropiä ori-ce membru al el in
parte, de§i nici unul p6te sa, nu coincida exactamente cu acea ex-
presiune generala aproximativd.
Particularitatea cea distinctiva, a termenului-media" in Lin-
guistica, de unde i-a §i venit numele de reconstructiune", este de
a fi privit ca isvor al grupului omogen de elemente concrete, earl
t6te impreuna 11 implied. Isvorul totu§i e fOrte §ovaitor in fluidi-
datea sa. Ast-fel termenul-mediti pentru formele romanice ureche
orejaoreille etc. se clatina nu numai intre orecla i aurecla, dar mai
admite Inca probabilitatea rnasculinului oreclu aureclu auriclu,
represintat prin italianul orecchio §i proventalul aura. Tocmai acest
exemplu insä ne arata reversul medaliei in reconstructiunea etimo-
logica in genere. Forma masculina, care ar corespunde unui latin
auriculus, pate ft de o proveninta posteriOra, nascendu-se la Ita-
lieni §i la Proventali prin analogia cu ochlu", italienesce occhio,
proventalesce oil, masculini in t6te graiurile romanice. Intima corela-
tiune intre ochiu i ureche, ca doe parti ale capului §i ca organe
ale celor doe sensuri principale, l) va fi adus mai taNia uniform-
rea lor sub raportul genului in Italia §i'n Proventa, fara ca acesta
sa se fi intamplat §i pe aiuri, de§i lesne putea sa, se intample ori-unde
pe o cale independinte. In acest mod orecchio dupa occhio fiind spe-
cific italian §i auril dupa oil fiind specific provental, noi nu avem drep-
tul de a le cauta un prototip romanic. Ce-va mai mult. Prin acela§1
corelatiune, ochiul" se pare a fi exercitat o influinta linguistica asu-
pra urechii" Inca la Romani, dar nu in schimbarea genului, ci in
1) Cfr. Haase, Vorlesungen fiber laleinische Sprachwismnschaft, Leipzig, 1874-80, t.

1, p. 48 : Die Analogie der Wahrnehmungen durch Gesicht und GehOr zeigt sich sehr
haufig ; z. B. hell wird von der Farbe gebraucht, aber das Ursprangliche ist eM heller
Ton von hallen. In der Malerei spricht man von FarbentOnen. Clams wird sowohl bei
clara vox als clara lax gebraucht etc.'
www.dacoromanica.ro
XXXII
modificarea sensului. Romanicul orecla aurecla insemneza ureche",

lar nu urechiOra" ca latinul clasic auricula sat oricula, deminutiv
dela auris. Prototipul ideologic pentru ureche" sa fie Ore ure-
chlOre ? Bite da, insa pOte §i nu. La Romani ochiu" este oclu,
clasic oculus, deminutiv dela un perdut ocus , dar cu o nuanta demi-
nutivala desparuta cu desavir§ire deja in cea mai veche limba la-
tina cunoscuta. Corelatiunea intre ochiu" §i ureche", intre oculus
§i aur is, va fi impins gralul poporului roman la uniformarea sufi-
xului, sail mai bine a terminatiunilor, fara a se atinge diferinta
genurilor, aa ca auris ureche" a trecut d'a-dreptul in auricula
17
ureche", nu urechiOra", prin simpla analogia cu oculus ochiu" ,
nu ochi§or", in care poporul a luat drept sufix pe -cubits, ca in
homun-culus, pauper- culus, arti-culus etc., de§i c in oc-ulus apartine
tulpinei. In acest cas, reconstructiunea ideologica : ureche" din
urechicira" ar fi o gre§ela, de vreme ce romanicul or ecla aurecla
nu va fi avut nici o data vre-un sens deminutival, ci numai i§1
va fi adaptat un sufix feminin corespuncletor terminatiunii masculine
devenite incolOra din ocu/us. Iata dara ca'n loc de un prototip, de
o reconstruqiune, de im termen-medit, ori-cum s'ar numi, nol ca-
potam o genealogia fOrte complicata :
auris [olcul[us]
auricula
aurecla, orecla
olil
\
aurelha uroche oroja oreille urei0a orecchia [occh]io
auril orecchio
In acOsta genealogia, forma cea reconstruitä aurecla orecla este

prototip pentru ureche or eja etc., dar nu §i pentru auril, la nasce-
rea carui s'a amestecat oil, i nu pentru orecchio, ndscut prin ame-
stec cu occhio.
Utilitatea metodica a reconstructiunii" in Linguistica apare
dara chiar acolo unde, ca in casul de mai sus, tragerea unui ter-
men-medit este impedecata de factori etimologici de alta natura.
In adevör, numai prin reducerea grupului intreg la un singur pro-
www.dacoromanica.ro
XXXIII
totip aureclaorecla ese la ivéll cu o depling plasticitate In for-

mele cele nereductibile auril i orecchio, o abatere interesantg, pe
care linguistul ar fi dispus altfel a o trece cu vederea ca ce-va de
tot indiferinte. Nu mai putin simtite sint serviciele procedimentului
reconstructiv in cea-l'altg ramurg a filologiei comparative, in ceia-ce
se chiamg, Etno-psicologig sag Folklore, unde aprOpe in acela0 mod,
printr'o rigurOsa, alaturare a literaturelor poporane sag a obiceie-
lor, se pot reconstrui prototipurile lor, dupg cum ne-am incercat
de a o face nol in0ne, bung Ord, in privinta baladei Cucul §i tur-
turica" i a Povestii numerelor". 1)
Reconstructiunea este, ca sg, qicem a§a, instrumentul cel mai
perfectionat al filologiel comparative in genere, 0 mai ales al Lin-
guisticei; un instrument prin care etimologia contimpurang, aplicatg
la totalitatea limbei, iar nu numal la cercul curat lexic, se depar-
tézg, de etimologia cea trecutg mai mult de cum se depgrtOzg in
sciintele fisice i biologice observaVunea microscopicg de observa-
tiunea cu ochiul gol. Acéstg, pretiOsä unéltg, precum am veclut in
cele ce preced, nu se adaptézg, insa la tote fenomenele linguistice.
In multe cestiuni, sintem siliI a o intrebuinta numai in parte; in
altele, catg, sg, n'o intrebuintam de loc. 2) i acOsta nu e tot. FOrte
adesea trebui sä ne abtinem dela orl-ce etimologig, adeca dela ori-ce
derivatiune linguistica, mgrginindu-ne a constata faptul, a-1 trece in
registru ca un simplu material, sag ca o problemg a cal-if explica-
tiune s remang in sarcina viitorului.
Turgot, pe care l'am citat la inceputul acestei introduqium, a spus
de de-mult, cä ceia ce e mai de cApetenid in etimologia, este de a
sci unde sä se opr6scg. Le grand objet de l'art étymologique
n adaugl eln'est pas de rendre raison de l'origine de tous les
mots sans exception, et ,j'ose dire que ce serait un but assez fri-
2)
vole. Cet art est principalement recommandable en ce qu'il fournit

1)
la philosophie des matOrieaux et des observations pour Alever le
grand Odifice de la théorie gOnerale des langues : or, pour cela, i
27
importe bien plus d'employer des observations cer-
taines, que d'en accumuler un grand nombre. 3) AprOpe
tot aceea ice Curtius: Scopul sciintel nu este de a satisface cu-
') Cuvente den biitreini, t. 2, p. 501-608.

8) Cfr. excelentele observatiuni ale lui Johannes Schmidt, Die Verwandtschaftsver .
hdltnisse, p. 28-31.
8) Turgot, op. cit. p. 744.
22,083 HI
www.dacoromanica.ro
XXXIV
riositatea sail de a gási loc pentru jocul unor presupuneri mai

mult sat mai putin ingeniOse, ci de a mar I sfera adever u-
lui §1 de a restringe cercul eroril.
A pretinde cine-va el a gasit derivqiunea a tot ce se aflä
inteun graiu, fie chiar numai a tutur or cuvintelor in sensul cel
ingust al etimologiei din trecut, este o pre-multa u§urintd in pri-
vinta subiectiva §i un bogat repertoriii de gre§eli sub raportul
obiectiv.
Din cele clise resultã ca :
1°. Prin etimologia se intelege in Linguistica orl-ce d e-
rivatiun e, fie fonetica, fie morfologica, fie lexica, sintactica,
ideologica ;
20. Etimologia, in generalitatea operatiunilor sale, tinde a se
servi mai cu semä de reconstructiunea unui prototip pen-
tru fie-care grup omogen de fenomene, intru cat conditiunile parti-
culare ale fenomenelor n'o silesc a recurge la alte procedimente ;
30 . Sint multe casuri rebele nu numai la reconstructiune, ci
chIar la etimologia in genere, linguistul marginindu-se d'o cam data
a descrie faptul a§a cum este.
Cum se amestecti limbile?

Mai intaia de tOte, sa ne intelegem bine asupra punctului in
desbatere.
Un Engles, Cresswel Clough, a publicat nu de-mult o carte in-
trega intitulata : Despre exist* limb il or a mestecat e", in
care el declara, cu taria, ca pretinsa axioma, sustinutä de cei mai
multi lingui§ti, cum-ca : o limba amestecata este o imposibilitate"
trebui intorsa pe dos: imposibilitate este o limbä neamestecata".2,
Pentru a demonstra acOstä tesa, autorul pleca dela principiul,
ca intr'o asemenea problema cata a fl considerate nu numai gra-
matica unei limbi, dar Inca vocabularul §i pronunciatiunea; apoi,
') Curtius, Grundz.3, p. 44 : Die Wissenschaft hat nicht don Zweck die Neugior
zu bofriedigen odor far mehr odor minder geistroiche Muthmaassungon einen Spiel-
raum zu gewithren, sondem das Reich dor Wahrheit zu mehren und das des Irrthurns
in engere Grlinzen einzuschliessen.
") James Crosswell Clough, On the existence of mixed languages, London, 1876, pref.
www.dacoromanica.ro
XXX V
in aplicarea principiului, el pe gramatica o inlätura mai cu desa-

vir§ire, ba chiar recunOsce et : acolo amestecul nu e tocmal pr6-
mare", 1) §i alunecand pe ici pe colea asupra pronunciatiunii se
tine aprope exclusivamente in sfera vocabularului.
Ca ce fel intelege Cresswel Clough limba amestecata", o pu-
tern judeca dupa urrnatorul §-f despre graiul romanesc:
Romanil au trel stiluri : stil purist sail latin, stil tinar ro-
manesc sail frances §i stil vechiu romanesc sat conservativ. A§a
puristul va clice : m' am obligarisit francesomanul : m'am engaja-
risit, conservatistul: m'am indatorit. Temelia limbei romane e la-
25
till, de ex. : apd =aqua, a§teptare=expectare, bun=bonus, cap=caput,

ncopt=coctus, domn=dominus, doftor=doctor, epei =equa, fiiu=fdius,
frate=frater,, lapte=lac, maset=mensa,muma=mater 0), tatd=pater
pinzei=pannus, pept=pectus etc., unde se v6d unele schimbari con-
sonantice curiOse, precum ct in pt §i ft, qua in pa, p in t (0, m
))
in t (!), lar in dialectele sudice (sic) Inca p in k i ct in p (!), de

12
ex. keptu =pectus. Presintele indicativ este latin: ccintu= canto,

cânticantas, cãnt=cantat etc. 0 gramatica in genere e tot ala
11
de romanica ca §i cea francesa, italiana, spani6lä sail portugesa.

In vocabularul roman se afla o séma de elemente slavice, precum
smeintand=rus. (?) smietana, verigd=rus. veriga, bob=rus. bob etc.
Invecinatii Unguri stand in acela0 raport catra Austria ca Ro-
manii catra Turcia (?!) §i poporele cele subjugate gravitand tot-d'a-
1)
una unul catra altul-(!?), nu e de mirare ca literatura i cugetarea

maghiara (!) n'aii fost farä influinta asupra Romaniel. A§a ponos=
ung. panasz, muncet =rnunka, poruncet=parancsolom, otel=aczel etc.
Mai este inca un element strain. Cre§tinii Romani facênd adesea
causa comuna cu Grecii contra Turcilor (?), mai multe vorbe neo-
grece s'ati introdus in limba romana, precum drum.JeOpos §i
22
zamei--4ovtit. 2)
Negre§it, nu printr'o asemenea procedura se p6te sgudui ca-
tegorica asertiune a unui Max Willer ca : limbile nu sint nici o
data amestecate".3) 'rota lumea scie f6rte bine 0 nimeni nu s'a
indoit in vecii vecilor, Ca off-ce popor imprumuta cu v in t e dela
alte popOre nu acésta insa avea in vedere ilustrul linguist dela
1) Ibid. p. 4: Grammar, then, can be mixed, and is often found so, though not
to any very great extent.
') Ibid. p. 48, dr. p. 39.
3) M. Muller, Lectures, 1-t series, ed. 1866, p. 77: languages are never mixed.
III*
www.dacoromanica.ro
XXXVI
Oxford, cand a contestat exist* limbei amestecate", ci anume

gramatica §i iara§i gramatica, pe care o numesce sangele §i
sufletul limber. 1)
De asemenea Papillon : Studiul linguistic nu aratä nici o urma
de un aparat gramatical amestecat intr'una §1 aceia§i limba."2)
Hovelacque se rostesce §i mai larnurit : Jamais on ne parvien-
draft a el-6er une 1 an gue mi xt e. On ne saurait imaginer une
langue indo-europeenne dont la grammaire soit en partie slave, en
parte latine. Il n'y a pas, il n e p eut y a v oir de langues
m ix t es. L'anglais, par exemple, chez lequel se sont introduits un
si grand nombre d'eléments etrangers, notamment d'éléments fran-
cais, n'en demeure et n'en demeurera pas moMs jusqu'a son ex-
tinction une vraie langue germanique... 3).
Cel de'ntalu linguist, care a supus cestiunea limbei ameste-
cate unui studit mai pe larg, a fost Sayce, consacrandu-i un ca-
pitol intreg in Principiele de filologia comparative.
Imparta§ind §i el credinta, ca sa nu clicem preventiunea, ca
o gramatica amestecata e peste putinte, 4) Sayce stabilesce insa
unele reserve, call in fond distrug acestä teoria; buna-Ora : Ve-
cinatatea a doe limbi face ca o parte din poporatiune e bilinguica ;
§i daca o asernenea bilinguitate iea o intindere insemnatä, atunci
se intampla adesea schimb de idiotisme intre ambele dialecte, iar
irnpreuna cu idiotisme se deschide o usciora pentru introducerea
nouelor forme gramaticale. 5) Ca exemple, Sayce aduce genitivul
§i dativul engles al pronumelui personal of me, to me, care este o
imitatiune a francesului de moi, d moi, in loc de forma anglo-saxOna
min, me; intrebuintarea unui articol postpositiv, trecut dela Ro-
mani la Bulgari : elék-cit=omu-1, de§i fenomenul e de tot strain fa-
miliei linguistice slavice, etc. 6) §i totu§1 el conchide, aprOpe tot a§a
ca Max Muller sat Hovelacque, ca : in tesä generala, realitatea
conflrma negatiunea cea absoluta, pe care Linguistica o opune vechii
notiuni despre amestecul formelor gramaticale." 7)
') Ib. p. 78 : the grammar, the blood and soul of the language."
I) Papillon, A manuel of compar«tive philology, London, 1877, p. 18.
8) Hovelacque, La linguistigue, p. 10.
4) Sayce, Principles, London, 1874, p. 173 : we cannot have a mixed grammar".
5) Ibid. p. 174.
5) Ibid. p. 175 sq.
7) Ibid. p. 177 : On the whole, therefore, the evidence before us will confirm the
absolute denial which Glottology gives to the old notion of a mixture of grammatical
forms."
www.dacoromanica.ro
xxXVII
0 apërare atat de elastica a curentului celui la ordinea i1ei a
fost menitg, negre§it, mai mult a sdruncina decgt a intäri pretinsa
.axiomg.
Citand pe Sayce, un alt linguist engles observg : Doctrina cea
predomnitore despre imposibilitatea gramaticel amestecate p O t e
fi adevërata, dar probele aduse despre acésta nu mi se par a fi
pe deplin multumitöre." 1)
Tot atat de pazit, profesorul DelbrUck, a cgrui carte este cea
mai noug introducere generala la Linguistica , declarg ca limba
amestecatg" este Inca o pr oblem g, mai adgogend cä despre acéstä
problemg nu s'a scris d'o cam data nici o lucrare temeinica. 2)
Alti lingui§ti, fgra a desbate macar cestiunea, admit posibili-
tatea amestecului gramatical al limbilor ca ce-va care nici ca s'ar
fi contestat vre-o-data. .A§a face Schuchardt in clasicul Vokalismus"
§i 'n lucrgrile posteriOre ; a§a face Miklosich in studiele sale asupra
Tiganilor ; 3) a§a face Ascoli in cela ce el numesce la riazione
etnologica" sat resistinta limbel cucerite contra celel cuceritOre ; 4)
a§a fac multi dintre cel mai de frunte. Dar ce ic ! Insu§i Sayce,
precum vom vedO indatg mai la vale , pare a fi renuntat mai tar-
lig la dogma neamestecabilitätil."
Este curios, cg un adevörat amestec de gramatica figuréza
tocmal in frasa , prin care Max Muller peg radicalmente un
asemenea amestec. El clice: Languages are never mixed". El
bine, languages" este un frantusism nu numal lexic , dar §i
gr am atic a 1 tot - o - data. Nici un dialect germaniC nu for-
mözg pluralul prin -s , pe cgnd in limba englesg acesta forma-
') Le Marchant Douse, Grimm's Law, London, 176, P. 19.

Delbrück, Einleitung in das Sprachstudium, p. 121 nota : nAn dieser Stelle wit-
ren auch die Mischsprachen zu erwanen gewesen, wenn bis jetzt eine grandliche Be-
handlung dieses Problems vorldge."
1) Cfr. de exemplu : Miklosich, Ueber die Mundarten und die Wanderungen der Zi-
geuner, part. 12, Wien, 1880, p. 49, despre expresiunea timpulul viitor la Tigani1 de pe
peninsula balcanica. i la cel din Rusia.
Ascoli. Studj critici, t. 2, Torino, 1877, p. 17, 19, 20, 61 etc., cfr. Ascoli, Una
lettera glottologica, Torino, 1881, p. 43: cosi lo Schuchardt pensi di continuo alle ra-
.,gioni celtiche delle trasformazioni per le quali si determina ii galloromano, o ii Miklo-
sich scruti, con quella serena larghezza che gli 6 propria, le ragioni autottone che
agiscono sulla riduzione della parola latina in parola rumena, seguito ora, con molto
.,zelo, anohe da un valoroso indigeno, l'Hasdeu. Nessuno per6 ha affermato, con maggior
coraggio e maggior nitidezza, la riazione celtica sul latino, di quello che facesse ii Ni-
gra : Celticae gentes, latinam linguam magna ex parte mutuati sunt et proprio ingenio
usuique accomodaverunt...
www.dacoromanica.ro
XXXII"
tiun e eminamente francesa, cu totul necunoscuta An glo-saxonilor, este
cea normall, altoita acolo prin influinta franco-normanda. 1)
Un adanc cunoscötor al limbei englese in desvoltarea ei isto-
rica, Americanul George Marsh, protesta cu multä elocintä contra
teoriei a§a numitului neamestec gramatical, dandu-ne in acela§i timp
urmatorul frumos specimen despre modul, cum se petrec lucrurile
in realitate §i cum se pot surprinde asupra faptului :
Anglo-saxonii format gradurile de comparatiune prin schim-
barea terrninatiunii sat a inflectiunii, 'far nu prin nesce adverbi
2)
cu sens de magis §i maxim; Franco-normanclii le format prin
ace§ti adverbi ; Englesii afl primit ambele me-We, intrebuintand
pe cea franco-normanda mai cu preferinta la adjectivii cei lungi.
Relatiunea posesiva sat cea genitivala intre numi se exprima la
Anglo-saxoni printr'un posesiv regulat sat prin desininta casuala
a genitivului; la Franco-normancli, in genere, numal prin prepo-
sitiune ; Englesii intrebuintéza ambele moduri. Anglo-saxonii nu
aveati nici o prepositiune de'naintea infinitivulul, ci infinitivul lor
1)
era o forma verbala speciala, fOrte analOga cu gerundiul latin §i

privita de catra unii ca un cas dativ al infinitivului ; Franco-nor-
manclii obicinulat de'naintea infinitivului o prepositiune ; Englesii
de'ntalu ail supres caracteristica terminatiune gerundiala, capötand
)7
astfel un curat infinity, pe care apoi, cand nu este unit cu ver-

17
bul auxiliar, ii preced de o prepositiune, amalgamand sat, mai

bine, confundand functiunile celor doö forme. Aceste i alte ca-
suri d aceia§I natUrd sint exemple de combinatiuni gramaticale
1)
straine, substituite unor inflectiuni natale, sat cu alte cuvinte

I)sint specimene de amestecul a doö gramatice pro tanto. In adevër,
ele nu sint pré-multe sat pré-importante pentru ca sa schimbe
2)caracterul general al sintaxei englese, care in fOrte mare parte
r remane anglo-saxOna ; sint de ajuns insa pentru a proba, ca doe-
trina imposibllitaii radicale a amestecului gramatical este o gene-
ralisatiune de tot pripita, §i ca intinderea amalgamaril sintactice
77
nu este in fapt decat o cestiune de dosa relativä. 2)

11
Din data ce cade inchipuita axiomä despre neamestecul gra-

matical al limbilor,, deschiclendu-se ast-fel un vast camp pentru
1) Earle, Philology of the english tongue, 2ded., p. 350-2, citat de Le Marchant Douse,
op. laud. p. 20 nota.
2) Marsh, The origin and history of the owlish language, London, 1862, p. 48 ;
dr. p. 74-5 i p. 84.
www.dacoromanica.ro
X X X IX
desbaterea ne'mpedecata §i nepartenitOre a problemel, este bine a

se indica cate-va criterie preliminare, cate-va prolegomene pentru
acest nog studig.
Amestecul intre limbi, fie gramatical, fie de alta natura, p6te
fi de doe feluri : p r im ar §i s ecund ar. Numim amestec pri-
mar" pe acela canal* i se datoresce nascerea unei noue limbi din
doe graiuri diverse; numirn amestec secundae imprumuturile cele
posteriOre, pe cari le face o limba, farä ca fenomenul sa fi fost
preces sau sa fie insotit de contopirea popOrelor. Gralul A a'a na-
/\
scut din arnestecul graiurilor B §i U, arnestecandu-se apoi prin im-
prumut cu gra:WI M :
A
Numai amestecul cel prirnar, adeca in linia verticalä, nu §i

cel secundar sag in Enid orizontala, este de o insernnatate g en e al o-
gi c t, clatinând 6re-cum continuitatea dialectala cea ne'ntrerupta. Lui
mai cu semä, daca nu exclusivamente, Linguistica va ajunge, cre-
dem noi, at atribui o particularitate fOrte bine observata de Humboldt
in privinta dialectelor romanice : Noi sintem in stare a urmari di-
feritele ordini de schimbäri, pe cari le-a indurat limba latinä in
scaderea §i disparitiunea ei; sintem in stare a mai adaoga catra
77
acestea amestecul ulterior al elementelor straine; §i tot Inca ne
e peste put*, a ne da sema de incoltirea simburelui celui viu,
care- se desvOlta, d'o data sub diverse forme in organismul lim-
bilor celor din nog inflorite. Un principig intern, lipsit mai 'nainte,
Iatã ca cuprinde edificiul cel descompus, reconstruindu-1 in fie-care
)7
din limbile cele derivate intr'un alt mod... 1) Aci noi vedern o
nascere in Vita puterea cuvintului, §ioef-ce ar (-slice Fuchs este
o metafora permisa, ba chiar necesara prin claritatea imaginii, de
a considera in resultatul unel asemeni nasceri pe un c op il produs
de doi p a r in t 1, cu cari II lega filiatiunea, dar de call Ii desparte
individualitatea. 2)
I) Humboldt, Werke, t. 6, p. 33-4.

) Cfr. Steinthal ap. Pott, Ungleichheit menschlicher Bassen, Dotmold, 1856, p. 214:
Eine T o cht er spr a ch e ist eine Sprache, welche von einem andorn Volko, als dem
sio urspriinglich angehOrt, oder auch von letzterem, aber mit fremden sehr einfluss-
reichen Stiimmen vermischten Volke, nach einem neuen Principe entwickelt, d. 0.
numgeformt worden ist.
www.dacoromanica.ro
XL
Amestecul secundar pOte §i el sa se inradöcineze inteo limba;

generalmente insa este ca o mOda, pe care un popor o imbrati§Oza
§i o parasesce cu o de o potriva uprinta, ; cel mult, el ne apare
ca o b011 external ca un fel de abces, pe care, dad, ne supëra, II
putem stirpi, fara ca desfiintarea lui sä traga dupa sine vre-o con-
secinta grava sati durabill. Amestecul primar, din contra, face parte
din ins6§1 natura limbei, in care se ramifica in ma fel in tote direc-
tiunile, incat in cele mai multe casur i. nu e chip de a'l inlatura fara
a distruge prin acésta. violintä intrega economiä a organismului. 1)
Amestecul cel primar se operOza in diferite proportiuni de
n um ër §i de cultur ä. 17n A p6te sa resulte din 1/2 B+1/2 C, din
1/4 B+3/4 C, din 1/3 B+2/3 C. Numerul prO-covirOtor sail cultura
prO-superiOra, a unuia din cele do6 ingrediente ii vor inlesni, firesce,
o hotaritä predomnire in amalgama.
In natiunea englesa, de exemplu, elementul anglo-saxon §i ele-
mentul franco-normand se contrabalantati sub raportul culturei ; insa
cel de'ntahl intrecea de sute i mil de oil pe cel-alt in privinta
numerului. In natiunea bulgara, elementul turanic cel venit dela
Volga, ori-cat era de vit6z, stetea fOrte jos fata cu elementul in-
digen slavic de peste Dunare, atat prin numër cat i prin cultura.
Elementul vechiu roman, ori-unde se a§ecla : in Gallia, in Spania, in
Dacia, era mult mai mic prin numer decat poporatiunile autoctone,
dar in acela§1 timp se radica d'asupra lor ca un gigant prin ma-
rimea cultureL Este Ore de mirare, ca elementul anglo-saxon la
Tamisa, cel slavic in Balcani, cel latin in tërile romanice, ail co-
pl4t elementele antagoniste ? Am fi in drept a ne mira mai cu-
rand, ca copleOrea totu§1 n'a fost nicairi completa.
Ar fi interesant, mai cu deosebire, de a observa amalgamarea
linguistica a doe triburi selbatece de aceia§1 forta numerica §i cul-
turalä. Cat privesce doe popOre de o potriva inaintate in civilisa-
tiune, acolo §i numal acolo un asemenea fenomen este apr6pe im-
posibil. Roma cucerise Elada §i a stapanit'o in curs de secoli; nici
Grecii insa n'at devenit Latini, dar nici Latina Greci.
In studiul limbei amestecate la selbateci, un inceput forte re-
marcabil se datoresce eminentului linguist frances Lucian Adam.
Se sciea de de-mult ca la Caraibil de pe insulele Antille bar-
1) Cfr. Cuvente den bdtrdni, t. 2, p. 648-56,
www.dacoromanica.ro
XLI
batii §i femeile vorbesc doe graiuri diferite ; 1) acesta bilinguitate

insä, aa &end sexualä, citata din timp in timp ca o curiositate ,
n'a fost urmaritä pina acum intr'un mod sciintific. Cornparand cele
doe limbi, de'ntahl in relatiunile lor reciproce, apoi in raportul lor
comun catra alte dialecte americane, Lucian Adam arunca cel de'n-
taiu o luminä positivg, d-posteriori, asupra procesului general al
formatiunii limbei amestecate". Aci nu mai sint rationamente sau
probabilitati, ci fapte.
Graiul bgrbgtesc §i graiul femeesc al Caraibilor sint ambele
produsul acelormi elemente constitutive, luate insg in proportiuni
diverse, fie-care din cele doe graiuri fiind compus din elementul ga-
libi i elementul arruac, cu acea deosebire totuV ca elementul ga-
libi predomnesce in graiul barbatesc, iar elementul arruac in cel
femeiesc. Cum s'a intamplat öre acest ciudat fenomen, care ne a-
duce a-minte din chimig formatiunea substantelor atat de diferite
in aparinta ca protoxidul de azot, acidul azotos, acidul azotic etc.
din acelmi azot V din acelmi oxigen luate in catimi variate?
Sint acum cati-va secoli, insulele ocupate mai in urma de Ca-
raibi apartineat unui trib de Arruaci, venit de pe continentul a-
merican, unde remase V mai remane ping astgcli grosul triburilor
arruace. Un trib de Galibi, deslipindu-se de asemenea de restul tri-
burilor galibi de pe continent, a navglit sä cucerescg acele insule,
exterminand intrega poporatiune barbgtesca i apucand pe femeile
celor macelariti. De aci bgrbatii vorbiati intr'o limbá : dialect galibi,
iar femeile intr'o alta dialect arruac, doe dialecte eterogene.
:
Copiii cresceati cu ambele aceste graiuri, find insä oprit bgietilor

de a vorbi in limba mamelor, reservatä numai pentru fete. Dar a
fost cu neputinta de a mantine mult timp separatiunea cea ari-
stocraticA intre ambele graluri, astfel Ca cu incetul fie-care din ele
a inceput a reversa cate ce-va in cela-l'alt. Amestecul e nu numai
lexic, ci m al cu semg gr a ma tica 1. Barbatii Galibi ati luat, bunä-
Ora, dela femeile Arruace unele pronumi, distinctiunea genurilor,
desininta viitorului, augmentul a la infinitiv, o forma, posesiva, verbul
causativ etc.
Lucian Adam conchide : Il est rernarquable que dans cette
fusion du galibi et de l'arrouague qui a donne" naissance au carathe,
l'influence preponderante ait eté exercée par l'idiome des vaincus.
1) Cfr. Sayce, Principles, p. 80.
www.dacoromanica.ro
XLII
et que ce soit particulierement dans la sphere des relations qui con-

stituent la grammaire que les forts aient subi la loi des faibles. Ce
renversement des rOles tient sans doute a ce que les femmes des
Caralbes etaient exclusivement charges de Feducation des enfants
,,des deux sexes jusqu'a Page de neuf a dix ans ; j'incline néan
moins a penser que la superiorité grammaticale de l'arrouague sur
le galibi n'a point été un facteur indifferent. Quoi qu'il en soit,
la science saisit sur le vif, dans le double parler caraibe ramend ci
ses origines, le phe'nomene instructif de la formation d'une langur
par l'effet d'une conquote qui, d'une partie des hommes de la na-
ton conquerante et d'une partie des femmes de la nation vaincue,
fait une nation nouvelle. Comme les populations américaines ont
été soumises durant des siecles a la loi de l'exogamie, qui a da
7)
produire pacifiquement les memes effets sociaux que le droit de

la guerre pratiqué à outrance, on est en droit de se demander si
le nombre des nations et des langues de l'Amdrique n'a pas dtd accru
f)
considdrablement par des causes identiques ou analogues d celle qui
a produit la nation et la langue des Caraibes. 1)
Alaturandu-se acum resultatele studiului lui Lucian Adam a-
supra graiului Caraibilor cu observatiunile lui Marsh despre englesa
§i cu unele reserve ale lui Sayce, urméza, ca o limba amestecata
resulta generalmente, daca, nu chiar tot-d'a-una, dintr'o indelungata
bilinguitate a unei poporatiuni compuse din doe nemuri pe cale de
a deveni un singur popor. Pina la deplina identificare a celor doe
graiuri, fie-care din èle mai intaiu se modifica treptat din ce in ce
mai mult in sensul celui-l'alt, marindu-se astfel proportiunea punc-
turilor comune intre ambele. In acest chip, dna graiul A consista
la inceput din a, b, c, d, e, f, Tar graiul M din g, 1, n, p, r, s, va
sosi un moment a§a clicend mijlociü, cand A va primi dela M pe
g §i 1, dand lui M pe b §i c, incat vom aye :
A=a+d+e-l-f
+b+c+g-Fl
M=n+p+r-Fs
Vom mai adaoga ca succesiva arnalgamare a doe ase-
meni graiuri immultesce numerul puncturilor comune nu numai in-
') Adam, Du parlor des hommes et du parler des Iemmes dans la ktngue caraibe,
in Revue de lingu&stique, t. 12 (1879), p. 275-304.
www.dacoromanica.ro
XLIII
tr'un mod absolut, ca in equatiunea de mai sus, dar §i intr'un mod

relativ, facend ca unele puncturi diverginti sa dispara cu desavir-
§ire din ambele limbi, de exemplu d din A. §i p din X, adeca :
+b+c-i-g+l
M=n+r-ks
Acum o noua cestiune.
Amestecul cel primar putend a se intampla intre limbi etero-
gene sad intre limbi omogene, §'apoi omogene §i eterogene in plus
sag in minus, ar trebui sä ne intrebam, daca este vre-un grad de
eterogenitate, unde o amalgamare a doe limbi sa fie radicalmente
peste put*.
Am spus mai sus, ca Sayce pare a fi renuntat la prejudecata
contra amestecului gramatical al limbilor. In a doua sa opera el nu
mai atinge acesta cestiune pe terenul teoretic, dar probOza intr'un
mod a§a 4)icend practic adeverul teoriei opuse, dand pe §Ose pa-
gine specimene de graiuri amestecate", i anume : maltes, negro-
daneso-olandes din India, negro-engleso-olandes dela Surinam, negro-
spaniol dela Curacao, olando-portugeso-indic dela Ceylan §i negro-
frances dela San-Domingo.
Unele din aceste graiuri sint vorbite de cate o poporatiune de
peste 100,000 suflete.
Despre cel negro-daneso-olandes, Sayce observa ca : n'are ge-
nuri, numere, declinatiune i conjugatiune" ; despre cel negro-en-
gleso-olandes, ca : este apr6pe lipsit de gramatica" ; despre cel
olando-portugeso-indic, Ca: a perdut casurie, sufixurile verbale etc." 1)
Dar tete acestea, in termeni atat de generali, Ore nu s'ar pute
clice §i despre limba englesa ? §i ea n'are genuri ; §i ea in mare
parte, mai ales daca o alaturam cu cele-l'alte graiuri germanice,
n'are casuri, sufixuri verbale etc. ; §i ea a fost acusata adesea, une-
ori laudata, de a fi aprOpe lipsita de gramatica".
0 limba, din data ce serva ca mijloc de intelegere mutuala
pentru o cthnunitate umana, nu pOte sa nu alba gramatica, de Ora-ce
ea trebui cu orl-ce pret sa exprime intr'un mod, fie cat de neper-
feet, acele relatiuni färä cari o intelegere mutuala ar fi peste pu-
') Sayce, Introd. t. 1 p. 219-25.
www.dacoromanica.ro
XLIV
tinta. Gramatica, consiste ea in forme speciale, in regula positiunii

cuvintelor in frasa, in varietatea intonaVunii, in ori-ce alta proce-
dura, este tot gramatica.
In dialectul negro-frances dela San-Domingo, un pasagiii din
Evangeliul St-lui Joan (IV, 7 9) sunä ma :
Yon femme, gens Samarie, vini haler dleau. Jesis die li :
Ba-moen 'Doer. Discipes ii Otant te aller nans botlq la gagnbn po-
visions. Alosso, femme Samaritaine la die li : coument fair ous,
,,qui yon Juif, ca mander dleau poU boer nans lamain moen, qui
yon femme Samaritaine ? pace Juifs pas ca meler épis gens
Samarie....
Aci gramatica, neaperat, nu este nici negritena, nici francesa,
ci parte negritena, parte francesa, parte sui generis ; dar in orl-ce
cas este gr a m atic a. Limbile creolice, studiate de cat-va timp in
specia de Adam, de Coelho, mai cu deosebire de Schuchardt, reversa
lumina din ce in ce mal viug asupra acestel probleme.
Consecinta este dara, Ca o limba amestecata", se piste na-
sce, printr'un deosebit concurs de impregiurari, din fusiunea graiu-
rilor celor mai eterogene. Cu cat mai virtos din cele omogene !
Fie insa omogene, fie eterogene, recunOscerea provenintei pre-
cise a elementelor constitutive intr'o limba amestecate, mai ales
a celor gramaticale, nu este uVra. Limbile cele eterogene produc in mare
parte prin fusiune ce-va care nu semena cu nici una din ele ; limbile
cele omogene, din contra, produc prin fusiune, lara§i in mare parte,
ce-va care semëna pre-mult cu ambele. Dar dificultatea cea mai se-
ricisä e de o alta natura.
Ori-ce limba este un t o t armonios, in care tote se afla in cea mai
strinsa corelatiune.1) Amestecul primar al limbilor, dupa cum am mai
vedut, se incepe prin intrebuintarea in acelml timp a doe limbi diferite
de catra o poporatiune compusa din ingrediente etnice diverse. Bilin-
guitatea in mersul sea catra unilinguitate inzestreza pe limba cea
noua, ce se desfavra din ea, cu mai multe forme disparate, cari se obici-
nuesc una linga alta in concurenta, pina ce totalitatea limbei, prin
necontenite framintari ma clicend equilibristice ale elemffitelor sale
constitutive, capeta o expresiune caracteristica u n a. De aci incolo,
l) ca. Humboldt Ueber das vergleichende Sprachstudium, in Werke, t. 3, p. 252 :

Es giebt nichts Einzelnes in der Sprache, jedes ihrer Elemente kiindigt sich nur als
Theil eines Ganzen an."
www.dacoromanica.ro
XLV
ori-ce nu se impaca cu acest tip normal, se inlatura sail se modi-

flea, in sensul cel predomnitor. Cu fie-care pas inainte, devine din
ce in ce mai greil a supune unei analise rigurOse pe acest complex
atat de solidar, atat de nedisolubil, atat de corelati v.
In fine, Inca o observatiune.
Sub' raportul limbei amestecate" s'a vorbit mult despre fo-
netica, despre 1exic, despre gramatica ; nemic insa sail mai nemic
despre semnificatiune.
Dad, e adeverat, precum resulta din tote desvoltarile de mai
sus, cum-ca doe graiuri nu se contopesc inteunlil singur decat in
urma unel prelungite bilinguitati a doe némuri intrunite, atunci
numal prin amestec primar, nici o data prin cel secundar, o sem-
nificatiune, o simpla ideia saü asociatiune de idel, desbracata de cu-
vintul in care fusese intrupath, pOte sä treca dintr'o limba intr'o
alta limba.
SA ne explicam.
S'a constatat de-mult ca sa dam .un exemplu ca france-
sul contree i italianul contrada deriva din latinul contra prin imi-
tatiunea germanului Gegend tera" din gegen contra". 1) Daca cu-
ceritorii germani intr'o parte a Franciei §i la nordul Italiel nu s'ar
fi amestecat cu poporatiunea indigena de acolo, intr'un mod ast-fel
incat un dialect teutonic §i un dialect latin sä se vorbesca cat-va
timp tot-o-data de catra ambele nemuri puse in contact, o aseme-
nea imitatiune ar fi fost absolutamente imposibila, caci ea presu-
pune ca. acela care a qis cel de'ntaiu contree din contra sciea ca
nemtesce Gegend vine din gegen, adica sciea nemtesce.
Nemtii erail in Francia §i'n Italia un pumn de Omeni fata, cu
miliOnele de indigeni, call mai pe d'asupra, dupa cum am mai
spus'o, 11 intreceat departe prin cultura. Cu to:Ste astea, fie intr'o
proportiune cat de mica dintr'o parte, intro ambele elemente s'a
intamplat totu§1 un adeverat amestec primar, caracterisat, pe o
intindere teritoriala mai mult sail mai putin insemnata, printr'un
interval de bilinguitate, ale aril urme destul de vederOse s'aii
pastrat dupa secoli in francesa §i'n italiana de astacli.
Exemplul Francief, mai cu sema, ne arata ca o limba 'Ate fl
resultatul mai multor amestecuri primare, distantate prin lungi
') Cfr. M. Mailer, Ueber deutsche Schattirung romanischer Worte, in Kuhn, Zeitschr.
t. 5, p. 11-24, unde Ins& trebuT fãcute multe reserve.
www.dacoromanica.ro
XLVI
periede. Unii lingui§ti nu incetézg a bAnui, cä gintea celticg, ca

sange §i ca limbg, se ngscuse dintr'o amalgama ante-istoricg a unui
trib ario-europeti cu un trib turanic ; 1) at venit apoi sg se amal-
garneze Romanii cu Celtil ; in fine, s'ati mai amalgamat Germanil.
0 asemenea multiplg amalgamare ar fi trebuit sg spulbere cu de-
stivir§ire continuitatea cea ne'ntrerupta dialectalg ario-europeg in
genere §i pe cea romanicg mai in specig. Faptul insa. desminte
acesth aparinta. Pe de o parte, amestecurile aU fost pre-dispropor-
tionate prin numer §i prin culturg tot-o-dath ; pe de alta, legea co-
relatiunii, pe care am atins'o mai sus, a fäcut ca elementul covir-
§itor, cel latin in ultima instanta, sg devinä, prin equilibrarea suc-
cesiva a partilor totului, din ce in ce mai fate in limba francesg,
chiar dupg ce Latinii proprit cliV de de-mult desparuserg de pe
sceng.
In ce consistA fisionomia unel limbI ?

In economia politica, c i r cu latiunea are doe sensurl : de'n-
tarn, sensul vulgar de trecerea unui lucru din posesiune in pose-
siune, sail mai bine din loc in loc ; al doilea, sensul adeverat sciin-
tffic de mi§care productivg a valorilor.
Circulatiunea in Linguisticg se apropie ping la un punct de
ambele aceste sensuri.
Prin multg circulatiune materiald, o moneth sat o- marfg lute
se invechesce, se §terge, perde lustrul. i nu e necesar ca acest fel
de circulatiune sh se petreca, prin mai multe mani: copilul el sin-
gur, sucind §i resucind meret jucaria, o stria, mai de grabg §i mai
lesne decum s'ar strica ea calgtorind dela New-York ping la Bu-
curesci. In acest inteles, circulatiunea in economia politicg nu e alt
ce-va dent o neastimporata locomotiune, fie prin concurs colectiv,
fie prin mijlece individuale.
In Linguistica, un cuvint, o forma gramaticalg, o semnificatiune,
') Benloew, Apergu gdneral de la science des langues, Paris, 1872, p. 139 45. Pott,
Etymologische Forshungen, t. 2, Lomgo, 1836, p. 478, si Indogermanischer Sprachstamm,
in Ersch u. Gruber, Encykl. 2-te Sekt., t, 18 (1840), p. 37 : Noch immer aber gebe ich
zu bedonkon, dass sich im Celtismus auch eine dom Sanskritismus fremdere Seite
zeigt..." Cfr. Ascoli, Studj critici, t. 2 p. 20.
www.dacoromanica.ro
XLVII
ori-ce alt element al limbei, se deteriOra tot a§a printr'o desä in-
trebuintare. Acesta s'a observat de de-mult §i s'a spus de mai
multe oil. Ceia-ce a scapat insä din vedere lingui§tilor, este ca in-
trebuintarea cea desa nu trebul sa fie neaperat colectiva, adeca nu
trebui neaperat sa se exercite in totalitatea gral'ului unui popor.
Pentru ca francesul Pierre sa se metamorfoseze in vr'o doe-sute
de forme, pe cari le enumera Robert Mowat ,I) pentru ca loan sa devine
la Romani Ion, Iancu, Ionitet, Ionaru, Hip, Ionel etc. ; pentru tOte acestea
ajunge actiunea ceadesmierdatere a cator-va familie, in earl se afiacate un
Pierre sag Ioan, chiar dad, in sinul natiunii ar fi putine asemeni familie.
Mu lt mai important, fie in economia politica, fie in Linguistica,
este cel-l'alt fel de circulatiune : mi§car ea productiv a a v a-
lo r ilor , in puterea caril doe lucruri, identice sub ori-ce raport,
represinta totu§i nesce valori fOrte disproportionate, astfel ca din
dol m unul face 1 2, pe cand altul numai 1 sag chiar zero.
Precurn in economia politica moneta este mijlocul universal al
circulatiunii tuturor bunurilor,, tot a§a in Linguistica graiul este
mijlocul universal al circulatiunil ideilor §i impresiunilor. §i. fan,
rnoneta, bunurile ar circula, dar cu mult mai greoiu ; cu mult mai
greoiu ar circula de asemenea, de§i tot ar circula, ideile §i impre-
siunile Mt graiu.
Acest paralelism o data stabilit, sa lasam acum textualmente
sa, vorbesca economistul cel mai competinte in materia circulatiunii.
Supposons qice Skarbek qu'une piece d'un franc soit
remise dans la matinee de la premiere journee par un habitant
1)
de la capitale a une laitiere en Ochange du lait qu'elle apporte au

marche ; que celle-ci l'emploie tout de suite a acheter une aune
de toile ; que le marchand de toile fasse avec cette meme pièce
de monnaie sa provision de viande dans la boucherie ; que le bou-
17
cher la depense dans la boutique d'un marchand de yin ; que ce-

lui-ci l'emploie a l'achat de bouteilles ; que le marchand de verre-
ries la depense en pain, le boulanger en bois, et que le marchand
de bois la retienne pour une &Tense a venir et la laisse sans
ernploi dans le courant de la journee suivante. La difference des
1)
services rendus par cette piece de monnaie dans le courant des

deux journees est tres sensible, et peut etre exprimee par des chif-
)7
fres, car elle est comme sept d un. Dans la premiere journee,
11 Les noms familiers, in Mem. de la Soc. Linguistique, t. 1, p. 297-9.
www.dacoromanica.ro
XLVIII
,,la piece d'un franc a fait la fonction de sept francs, parce qu'elle
a servi a faire sept achats consécutifs, au lieu que dans la se-
,,conde journee elle n'a representé qu'une unite dans les mains du
marchand de bois. Si celui-ci n'en fait point usage dans le cou-
rant de la seconde journée, on peut meme dire avec raison que,
71
..pour la societé en general, la difference des services rendus par

la mane piece de monnaie dans les deux journées est comme
,,sept ci zero, parce que, étant restée inactive dans les mains du
marchand de bois, elle n'a point rempli sa fonction comme instru-
,
rnent d'echange, et l'effet est le meme que si elle n'efit point
existe. Sa valeur, dans la premiere journée, est egale en services
))rendus A celle de sept francs, et il est facile de s'en convaincre
,,en rassemblant tous les produits qui ont ete achetes par son mo-
yen : car en évaluant la valeur du lait, de la toile, de la viande,
du yin, des bouteilles, du pain et du bois achetés consécutivement
avec la meme piece d'un franc, on se convaincra aisément qu'il
faudrait depenser sept francs pour pouvoir acheter toutes ces cho-
ses simultanément. 1)
Resumand i completand acestä particularitate In doe cuvinte,
un alt economist observA : Cu cAt mai des o moneta trece din
rnanA in manA, cu atAt mai multe bunuri i servicie se pot curn-
/7
pera cu ea, 0 cu atat mai pup numérar se va cere pentru in-

tréga circulatiune dintr'o téra. Cu acestA ocasiune, el citézA un fapt
fOrte instructiv. Pe la jumatatea secolului trecut, comandantul unei
cetAti asediate nu avea la dispositiune cleat 7000 fiorini, cari i-ar
fi ajuns abia pe o septernana pentru plata garnisOnel. El a sustinut
totu§1 asediul in curs de §epte septemane, platind regulat soldatilor
sei, cari cheltuiat apoi banil pe la carcimari, iar carcimarii impru-
mutat merea aceia0 bani comandantului. 2) In acest chip 7000 de
fiorini ati represintat valcirea de 49,000 1
Intocmai in acelmi mod, din doe lucruri linguistic e de
o valOre intrinsecA identicA, unul pOte sa alba o valere utill incle-
citä i chiar insutitA decat cel-l'alt, dacA in graiul comun al popo-
rului circulézA de qece safi de o sutA de oil mai mult in ace1a0
interval de timp.
') Skarbek, Idde gdndrale de la circulation, ap. Coquelin, Diet. de l'Econ. politique,
ed. 1854, t. 1, q. 367-8.
*) Rau, Corso di economia politica, trad. Conticini, Genova, 1855, p. 370-1.
www.dacoromanica.ro
XLIX
Autorul unei scrieri despre fusiunea limbel franco-normande

cu limba anglo-saxOng §i-a dat ostenéla de a distribui dupg prove-
nintg respectivg cele peste 40,000 de cuvinte din dictionarul en-
gles al 1111 Robertson, de unde a resultat cl limba englesg posedg
13,330 cuvinte germanice §i 29,854 cuvinte romanice, §i anume
dupg litera initiala a cuvintului :
Germanic Romanic
A. 392 2230
B. 1210 846
C. 680 3630
D. 637 2757
E. 297 1810
F. 853 1171
G. 594 679
H. 729 613
I. 250 2608
K. 165 13
L. 500 636
M. 555 1412
N. 244 375
0. 478 594
P. 171 1545
Q. 163 169
R. 499 1926
S. 1973 2411
T. 697 1107
U, V. 1332 3221
W. 834 81
Y. 61 71 27
Z. 16 20
13330 29854 ')
Munca colosalg, fgrg resultat serios Important este de a cu-

nOsce mi§carea cea productivä a valorilor, iar nu de a socoti cu
d'a-mgruntul intregul numörar dintr'o térg, clasificandu-1 dupg, dife-
ritele efigie ale suveranilor, dar uitand a distinge mai pe sus de
tOte moneta care circulg in realitate, care concurge la avutia na-
tiunii, care este o adevërata utilitate, de catrg moneta cea ingro-
patg farg folos in pamint sail ascunsä in Wile cgtor-va sgirciti.
1) Thommerel, Recherches sur la fusion du franco-normand et de l'anglo-saxon, Pa-

ris, 1841, p. 102-3.
22,308 IV
www.dacoromanica.ro
L
Dacg Thommerel, in loc de a despula un dictionar, in care cu-

vintele intrebuintate o data pe an figurOza alaturi cu cele intre-
buintate in t6te clilele, ar fi luat mai bine un text engles poporan,
un basm sail un cantec, el s'ar fi incredintat ca aprOpe t6te vor-
bele de origine germanicg se bucurg acolo de o circulatiune dupla,
tripla, decupla, dent vorbele de origine romanicg. Prin urmare, cele
13,000 de germanisme din Robertson represinta o valOre, o utili-
tath nationalg, de mai multe off mai mare decat cele 30,000 de
romanisme. Prin necontenita intrebuintare, germanismele din limba
englesa nu numai s'ail ros, s'ati tocit, s'ati redus generalmente la
monosilabe, pe cand romanismele sint mai tOte lungl, dar Inca pe
de o parte s'ati ramificat in numerOse familie etimologice, iar pe
de alta s'au diferentiat fie-care intr'o multime de semnificatiuni, ast-
fel ca verbul to get, de exemplu, are peste patru-Ijeci de sensuri
diverse, adecg corespunde cu peste 40 de cuvinte deosebite ! Nu
este Ore curios de a pune pe germanicul to get, repetat la tot mo-
mentul, in acela§1 cumpana cu vre-o raritate ca dissembarrassment
sail imprescriptibility off jactitation, ca §i cand ar fi 1-1, de Ora
ce in dictionar ele apar fie-care ca o unitate egala ?
Un dictionar (-slice Steinthal este o statisticg a limbeV . 1)
Ar fi trebuit sg adauge, ca este anume o statistica fOrte vitiosa,
un fel de recensiment unde poporatiunea se imparte dupa origine
sau dupa religiune, dar nu se arata de loc rolul fie-carui individ in
societate, a§a ca cetatenul cel mai folositor, cel mai cautat de Ca-
trg toti pentru necontenitele sale servicie, e pus pe aceia§i linia
cu un vagabond despretuit sail cu un calugar cell scOte nasul din
chilia, abia la qile mari, ba §i. atunci numai dOra pentru biserica.
Dictionarele, a§a cum s'au fgcut pina astaill, nu ne dau cir cul a-
tiune a limbei , §i tocmal acOsta este punctul cel esential.
Aceimi er6re ca Thommerel, dar pe o scara mai intinsa, a co-
rnis'o Cihac in privinta limbei romane, asigurandu-ne ca :
L'OlOment latin de la langue roumaine ne représente guere
aujoui.d'hui qu' un cin qui e me de son vocabulaire, tandis que 1'6-
lOment slave y entre pour le double ou pour 2/5 a peu pr6s..."
§i mai departe :
') Steinthal, Abriss der Sprachwissenschaft, p. 35.
www.dacoromanica.ro
LI
Les elements turcspresque un cinqui 6m e du vocabulaire

roumain...." 1)
Cu alte cuvinte, limba romana se compune, dupa Cihac, din
o 1/5 latina, o 1/5 turca §i 215 slavice, afara de o 1/5 eterogena.
E mai pe sus de ori-ce indoela, ca nicairi ca in Dobrogia Ro-
manil n'au fost expu§1 la o mai mare influir0 slavica §i turca tot-
o-data, locuind acolo, in curs de cati-va secoll, intr'un strins con-
tact cu Bulgaril §i cu Otomanil. El bine, nici chlar in Dobrogia
aritmetica lui Cihac nu se potrivesce.
Iata o scurta doina romana, dobrogiana, culésä de neobositul
Teodor Burada :
Vara vine, érna trece,
N'am cu cine mai petrece ;
cu eine am avut,
Vai de mine, l'am perdut !
L'a mancat negrul pamint,
La bisericn, 'n mormint ! 2)
Luam primul tom din dictionarul etimologic al lui Cihac, cu-
prinptor de elemente latine", §i gasirn acolo : vard=ver, veris ;
vin=venio ; drnd=hibernum (tempus) ; trec=trajicio ; nu=non ; am,
avut, av=habeo ; cu=cum ; cinquinam ; mai=magis ; petrec=per-
trajicio; Qi=sic; vai=vae; de=de ; el=ille ; perd=perdo ; mdnc=man-
duco; negru=nigrum; pamint=pavimentum ; la= un 1 euphonique (?)
prepose a la preposition. a=ad" ; biserica=basilica ; in=in ; mor-
mint = monumentum ; fiind uitat numai mine, care insa, de§i
coincida cu slavicul MEHE) totu§1 nu se pOte desparti de vechiul
italian mene :
Lontano son de gioi, e gioi de mene.... a)
Cate cuvinte, atatea latinisme, fara nici un amestec strain, ab-

solutamente nici unul!
Ar fi putut öre Cihac sa ne gasesca, tot ma un cantec roma-
nesc pe jumatate mai scurt, sat macar sa compuna, el-insu§i in
prOza o frasä romanesca de cinci §iruri, in care t6te cuvintele sä
fie numal slavice sat numal turce, sat numal slavice §i turce ?
de vreme cedupa el elementul turc in limba rornana este egal
n) Cihac, Diet. d'etymologie daco-romane, t. 2, p. VII, XII.

'4) Burada, 0 edleitoria in Dobrogla, Ia§I, 1880, p. 10.
Caix, Le origini della lingua poetica italiana, Firenze, 1880, p 210.
IV°
www.dacoromanica.ro
LII
la numer cu cel latin, iar elementul slavic y entre pour le

double".
Negre§it, slavismele la Romani, §i chiar turcismele, nu sint
putine ; in circulatiune insa, adeca in activitatea cea vitala a
gralului romanesc, in mi§carea cea organica, ele se perd apr6pe cu
desavir§ire fate, cu latinisme. Chiar daca tOte derivatiunile turce §i
slavice ale lui Cihac ar fi corecte, pe cand in realitate cele mai
multe pecatuesc contra sciintel §.1 contra metodei, 1) tot inca nu
s'ar pute clice ca ingredientul slavic i cel turc luate la un loc sint
egale la Romani cu ingredientul latin, necum a reduce pe acesta
din urma la o biata patrime in alaturare cu cele-l'alte doe. Un
calcul serios in Linguistica, ca §i'n economia politica, are in ve-
dere nu unitatea bruta, ci v al0 r ea de circulatiun e.
SA luarn tot din Dobrogea, pentru motivul aratat mai sus al
unei influinte turco-slavice mai pronuntate, urmatorul bocet sail
cantec de jale, in care sint destule cuvinte nelatine :
Drdgutul met bArbqel,

Drcigulul meil sufietel,
CAnd veni dorul
SA 1'0 drumugorul,
SA-mI stingi focu§orul ?
Asta prirnavara,
Cand eIai afara
In reversatul zorilor,
In antatul paserilor,
In luerul vinturilor,
Plugugorul injugai,
Nogra brazdd resturnai,
din gull tu liceaT :
Ta Plevan
hais JoYan,
Hai cu tata, nu ye dati
la grea nu me lasati,
Brazda bit'o resturnati!
Ea cand te auqiam,
Cu gull nu grdiam,
Mt luam,
Me sculam
') Cfr. Cuvente den bdtrani, Suplera. la tora. I, passim.
www.dacoromanica.ro
LIII
in grddind m duceam,
Floricele semënam,
SA le porte fetele,
Fete le, nevestele.
Florile afl inflorit,
BArbatul mi-a putregit!
Timpul edsei c'a sosit
§i la camp cand am qit,
Pe rezdre m'am uitat,
Sufletelul mi-am strigat :
Spune'mi, dragd, un cuvint
SA pot trdi pe pAmint!
Am remas fArA de sprijin,
SinguricA fAr'de razim!
Valuri marl mö 'nveituese,
N'am cum sA m6 sprijinesc.
BAtutA's de gdnduri,.
Ca vintul de dOluri,
Ca apa de malur111)
Prin litere cursive noi am insemnat cuvintele nelatine, intrate
in limba romana, prin amestec secundar, i anurne : 1 vorba greca.,
3 vorbe maghiare §i 18 slavice.
Prin litere rarite am indicat 7 cuvinte, despre originea carora
nu e aci locul sa discutam, cari insä in ori-ce cas nu sint nici
slavice, nici turce.
Peste tot in cantecul intreg sint 155 de cuvinte, dintre cart,
prin urmare, numal 29 nu sint latine ; adeca elernentul latin in-
trece mai mult decat de cinci ori pe tOte cele-l'alte im-
preura.
Apol lid un singur turcism la 155 de cuvinte, de§i scena se
petrece tocrnai in Dobrogia.
Sa mai observam, ca din numörul vorbelor latine noi am §ters
pe strig, pe care insu§1 Cihac, nu se scie prin ce minune fonetica,
ii deriva din latinul exquirito.2) Afara, de acésta, am trecut la cu-
vinte slavice pe zori, macar-ca forma zuori, atat la TransilvanO-
nul Silvestru : urn HII guo pH pow HAIIITEpb TCIAE, 3) precum 0 la
Moldovénul Dosoftelu : Htlb gucap E tatiA Lvh umigis, 4) alaturi cu
9 Burada, op. cit. P. 265.

2; Cihac, Dict. t. 1, P. 266.
'1 .Psaltird ce sec zice cantard, Belgrad, 1651, ps. CIX.
4) Psaltire a sfdntalai prorocii Daviclit, Uniev, 1673, ps. LXX.
www.dacoromanica.ro
LIV
vechia forma cunoscuta pwa=ciiva, indica mai curand originea din

latinul dies, sail cel putin un comprornis poporan intre vorba la-
tina §i cea slavica. Mai pe scurt, am fost mai partenitori pentru
strainisme decat pentru latinisme.
Circulatiunea relativa a elementelor linguistice se recumisce
prin intrebuintarea lor mai UM, sat mai rara intr'un text, in care
ori-ce element, de cate oil se repetä, se considera ca atatea ele-
mente deosebite. Ast-fel in cantecul de mal sus slavicul drag, de
exemplu, intimpinandu-ne de 3 oil, nol a trebuit sa-I dam valOrea
de 3, fata cu vorbele cele puse numai cate o data=1. Dupa Cihac,
un asemenea drag nu este decat 1=1 catra predmet, reitan, seidelcd,
trz:pol §i cine mai scie cate altele, pe cari nolRomaniile audim,
pOte, la clece ani o data. Cele mai circulatOre insa, adeca cele mai
utile din elementele slavice in limba =and, ca sa nu mal vor-
bim despre cele turce, poseda totu§1 o valOre mult mai mica decat
cele latine. Un §i, un sa, un ccl, un cu etc., MI-a cari nu e chip a
construi o frasa romana, sint ca 100, ca 1000 catra 1 chlar in
privinta unui drag.
Principiul circulatiunii in limba, in sensul m i §c aril pr o du c-
tiv e a valorilo r, n'a fost pina acum nici o data formulat in
Linguistica. Acésta ar pute scusa pina la un punct pe Thommerel
pe Cihac. SA nu uitam insa, ca unil dintre corifeil sciintei l'au
presimtit de de-mult. Ma Curtius, vorbind despre posibilitatea ca
o forma gramaticala sa modeleze dupa sine alte forme gramaticale
diferite, clice Ca acésta se intampla in doö casuri: saa cand o for-
matiune este fOrte numerosa, pe cand cele-l'alte sint isolate, sail
cand ea este fOrte intrebuintata." 1) Ce insemneza acOsta dilerna ?
Ea stabilesce din punct in pullet equatiunea, pe care o avem noi
in§ine in vedere, i anume : 1 franc cu o activa circulatiune face
cat qece franci circuland fie-care de qece off mai putin. Actiunea
unei forme gramaticale in 50 exemplare este pentru Curtius de o
potriva cu actiunea unul singur exemplar circuland de 50 de ori
') Curtius, Studien zur griechischen und lateinischen Grammatik, t. 9 (1876), p. 232
nota: soi es, dass num eris ch eine grosse Zahl von Bildungen mehrere vereinzelte
nnach sich zieht, sei es, das eine sehr viel g ebr a uchte und deshalb dem spre-
chenden besonders lebhaft vorschwebende Form ihn von der Tradition abirren lasst.
Cfr. Misteli, Lautgesetz und Analogie, in Zeitschr. f. VOlkerpsych., t. XI (1880), p. 414-5,
§1 Brugman, Morphologische Untersuchungen auf dem Gebiete der indogermani.schen Spra-
chen, Leipzig, 1878, t. 1, p. 83.
www.dacoromanica.ro
LV
In intervalul cand cele cincl-deci exemplare at circulat numai cate

una data, adecA : 50 (1a-1-1b+lc...)=1sx50.
Curtius ne stramuta din sfera Dictionarului in a Gramatiee4.
Precum dictionarul este statistica cuvintelor, de asemenea grarna-
tica e statistica formelor de relatiune ; §i o statistica tot atat de
viciOsA, dacA indica numai exist* elernentului cutare sag cm
tare, dar nu §i cir c ul a tiun ea lui, urmArita in texturi popo-
rane. 12icem §i aci texturi poporane" , cAci in cele literare, cu
cat ele sint mai literare, cu atat mai mult ne intimpinA forme
straine une-ori cu desAvir§ire graiului comun, sat cel putin nea-
junse Inca a deveni vulgare. Romanesce, buna-Ora, adverbil in
-mente sag adjectivil in -abil sint de o cam data literare §i numai
literare.
Alfabetul, ca §i gramatica, ca §i dictionarul, este §i el o sta-
tistica de aceia§1 naturA a provisiunii fonetice a unei limbi. In al-
fabetul cirilic un g, un un 4f, un 61), figurezA ca 1=1 alaturi cu
a 6, ft etc., de§i in circulatiunea dialectelor slavice ele sint o cu-
ratA exceptiune, sat chiar o fictiune. In alfabetul latin z sag y, cu
totul exotice pentru vechii Romani, sat mai bine proprie nu-
mai limbei latine literare, ocupa in alfabet un loc identic cu sonu-
rile cele mai respandite. Aci, ca §i'n privinta cuvintelor sag a for-
melor gramaticale, texturile sint unicul mijloc de a constata circu-
latiunea, adeca adeverata valOre sat utilitate a unui son.
0 incercare de acest fel a facut'o de de-mult FOrstemann. SA
luam, de exemplu, proportiunea celor doe nasale in limbile elena
§i latina. La 100 consOne, in elena sint 18 n §i numai 4 m; in
latina 14 n §i 12 m. In elena dar un n valor ez A de 4 1/2 ori
cat un m. La 100 vocale, in elena sint numai 7 i, in latina 27. 1)
In latina, prin urmare, un i are o utilit ate aprope de 4 oil mai
mare ca in elena. Un asernenea tabel al circulatiunh relative a so-
nurilor ne da o notiune villa despre caracterul fonetic al unei limbi;
un alfabet nu ne spune nemic. NicI o data printr'o simpla enu-
meratiune a sonurilor cunoscute intr'un graiu noi nu vom intelege,
de pilda, pe cei 5 i din latinul difficillimi, pentru care in de§ert am
cAuta o paralelA in elena §i'n mai multe alte limbi.
La Romani sonul r, pe care nu'l ag de loc Mexicana §i Chinesil,
') Forstemann, Numerische Lautverthaeltnisse, in Kuhn, Zeitschr., t. 1, p. 163 79.

Cfr. ibid. t. 2, p. 36-44.
www.dacoromanica.ro
LVI
se repeta cel putin de 15 ori la fie-care 100 de consOne. Putem

6re sari dam aceia§1 valOre ca lui h, intrebuintat de vr'o 2 oil la
150 de consOne ? Ba chiar tOte guturalele §i palatalele la un loc :
h, Ic, g, 6, g' i j, de§i sint 6 la num6r, totuV circuléza in limba
romana mai putin decat singurul r.
SA presupunem un moment, ca circulatiunea lu j ar fi la noi
tot ma de désa ca a lui r, incat sa se clica cu drept cuvint : 1j=lr;
atunci insa tipul fonologic al graiului romanese ar fi cu desavigire
alt ce-va, fara nici o asemënare cu cela-ce este astAcli. In circula-
tiune dara §i iard§1 in circulatiune se oglindesce fata cea fonica, ca
§i cea gramaticala, ca §i cea lexica, a unei limbi.
Cele de mai sus se aplica de o potriva bine la constructiuni
sintactice, la respandirea mai mare sail mai mica a diferitelor
categorie ideologice, la ori-ce alta sectiune a studiului linguistic in
genere.
Cand Bergaigne constatA, ca 'n a doua carte intréga din De
bello gallico Cesar pune tot-d'a-una verbul la sfigitul propositiunii,
afara de vr'o cinci-spre-cleci exceptiuni, 1) el urmaresce in latina un
cas de circulatiune sintactica.
Cand Heyse ne spune, ea Francesii ati 4 cuvinte: pointe, saillie,
trait d'esprit i bon mot pentru 1 singur german Witz, sail alte 4 :
ruse, fourberie, friponnerie i espieglerie pentru 2 germane : List
Betrug, 2) el surprinde un fenomen de circulatiun e id e 0-
1 o gic a.
Pretutindeni in Linguistica un ingredient intrebuintat de 4
sail de 6 oil in intervalul d are o valOre utila dupla sail tripla
decat un ingredient identic intrebuintat numai de 2 ori in acelmi
interval d. In acest mod, 100 de ingrediente, utilisate fie-care nu-
maI cate 1 data pe i, valoreza mai puOn decat 25 ingrediente,
utilisate fie-care de cate 5 ori. i o proba irresistibill in acésta
privinta este, mai cu sema, raportul numilor proprie, locale i per-
sonale, catra graiul comun al unui popor.
Onomastica unei teri de o intindere Ore-care constituA in tota-
litatea sa un dictionar mult mai voluminos decat dictionarul cel
mai complet al gralului comun de acolo. Vr'o 9000 de numi pro-
') Bergaigne, Essai sur la construction grammaticale in Mem. de la Soc. de Ling. t.

3, P. 8.
2) Heyse, System, p. 242.
www.dacoromanica.ro
prie, mai tOte personale §i mai tOte nurnar din Germania, ail fost
explicate de catra Pott, abia ca o incercare, ca o mica frintura aa
clicend dintr'un colosal mosaic. 1) Pentru singura onomastica topica
a Romaniel n'ar ajunge 100.000 de numere ! Mapa cea mai ama-
runtita, acoperind cu litere aprOpe imperceptibile un parete intreg,
nu ne imparta§esce dent notabilia, fail a se putO pogori la atatea
movile, stanci, pariia§e, fel de fel de accidente teritoriale, pentru
cari la fata locului exista generalmente cate un nume propriii. 2)
Daca ne aducem a-rninte ca o mare parte, pOte chiar cea mai
mare, din acésta immensa nomenclatura e cu totul straina limbel
comune a terei, ast-fel caun exemplu forte caracteristic din cele
30 districte ale Romaniei : Mehedinti, Gorj, Arge,s, Dimbovita, Pra-
hova, Buzcid, Rimnic, Patna, Bacda, Suceva, DorohoW, Botopni,
Roman, Vasluiu, Tutova, FcZlciz, Covurluiu, Tecuciu, Braila, Ialomita,
Ilfov, V laFa, Teleorman, Olt, Romanati, Dolj, Rthnt, Mused i Vdl-
cea, numai cele 3 din urma se pot intelege romanesc e, ba Inca
in Vcilcea din v(lced=vallicella s'a mutat accentul, iar 1\7emt e de
origine slavica, se nasce firOsca intrebare : cum Ore gralul poporu-
lui nu se afunda intreg sub un amestec ibrid atAt de covir§itor ?
Tot ce'l scapa de potop, este principiul cir cul a tiun
Limba comuna, abstractiune facend de §ovairi dialectale, se
reproduce aceimi pe fie-care punct al terel. Daca vom admite
ca, ea poseda 10,000 cuvinte, pe can sa le represintam prin m,
atunci ori-ce individ, cunoscend numai jumätatea cea mai intrebuin-
tata, va aye o provisiune lexica de "i/9. Limba onomastica totala a
aceleia§i tell fie de 200,000 termeni, adica 20m. E ce-va spaimin-
tator ; nu exista insa nici un punct, unde acOsta, maninã sa fie cu-
noscuta intrega. Individul cel mai familiar cu nornenclatura perso-
nala §i locala a terei sale, scie cel mult 1,000 de numi proprie,
adeca 11110. AcOsta inca nu e tot. La 1,000 de cuvinte din limba
comuna, chiar din gura acelui individ exceptional, c irculeza in
conversatiune 5, maximum 10, fie chiar 25 de numi proprie, ceia-
') Pott, Die Personenna»zen insb son lere die Famillenn mien, Leipzig, 1859, p. IX.
2) Cfr. Brandes, Die Heiligen und die Teufel mit Himmel und Holle in den geogra-
phischen .Namen, Lemgo, 1866, p. 3 : Wie die Sterne am Himmel und die Sandkorner
am Meeresgestade nicht zu zahlen sind, so unzahlbar sind auf unserer Erde die Stadte,
Flecken, Darfer, Weiler, die Strame, Masse, Bache, Berge und Walder, und alle ha.
ben ihre Namen bekommen ; und nicht allein jene sondern auch fast jeder Fleck in
nden Feldmarken und Waldrevieren ist benannt worden..."
Iv**
www.dacoromanica.ro
LVIII
ce constitua, intr'un cas extrem, abia m/400. lath cum un element,

de SO de off mai numëros ca cifra bruta, poseda totu§1 prin cir-
culatiune o valOre de 40 sail de 100 de off mai mical...
In Linguistica marele principig al circulati un j I, uitat pina
ad aprOpe cu desavir§ire, s'ar pute privi ca petra cea angulara a
edificiului. Ceia ce se chiama fisionomia unel limbi, nu este alt ce-va
decat resultatul circulatiunii. Fisionomia totala a limbei se compune
din fisionomiele sale partiale fonetica, tonica, morfologica, sintac-
tica, lexica, ideologica, resultand fie-care dintr'o circulatiune deose-
bitä, astfel ca se 'Ate intampla, buna-Ora, ca fisionomia fonetica
sag lexica sä nu fie de aceia,§1 natura cu cea sintactica sag cu
cea tonica, dar t6te circulatiunile speciale la un loc concurg intr'o
singura fisionomiä generala. Limba francesa, de exemplu, are in
intregime o fisionomia un a, de§i fisionomia sa lexica e hotarit la-
tina, pe cand fisionomia fonetica este, din contra, de un caracter
celtic fOrte pronuntat, ca i cea tonica, nu scim insä pina la ce
punct cea sintactica sat cea ideologica, remanênd a se decide pro-
blema prin criteriul circulatiunii, fail care ori-ce caracteristica to-
tald sag partiala a unui graiu e radicalmente falsä.
Cuvintele lui Rousseau despre fisionomia individualä: On croit
que la physionomie n'est qu'un simple developpement de traits
deja marques par la nature; pour moi, je penserais qu'outre ce
developpement, les traits du visage d'un homme vien-
nent insensiblement a se former et d prendre de la
physionomie par l'impression fre'quente et habituelle
d e certaines affections de lIcime, se aplica pe deplin
la fisionomia unei limbi, pe care el ar fi putut s'o explice : par
l'impression fr equ ent e et h abitu ell e de certains phenomenes
materiels et psychiques."
Circulatiunea i nurnai circulatiunea da, o desmintire
aforismului lui Humboldt, cumca fisionornia unui graiu, ca i a unui
individ, ar fi nedescriptibila. 0 fisionomia e nedescriptibila, in
adevër, dad, nol ne marginim a cunOsce natura bruta a elemente-
lor sale ; ea se descrie insa aa icOnd dela sine, din data ce se
constata printr'o proportiune aproximativa valOrea cea utila a fie-
carui din acele elemente...
www.dacoromanica.ro
LIX
A face etimolo gig, in sensul sciintific al cuvintului, larnu-

rind prin metoda comparativa, intru cat e cu putinta, nu nurnaI
originea vorbelor romane ca rnateria, ca forma, ca sens, ca propo-
sitiune, dar tot-o-datä sorgintea credintelor sau obiceielor exprese
prin acele vorbe ;
A discerne in limba romana, ma cum o gasim in monumente

vechi. §i 'n gura poporului, amestecul primar, care I-a dat na-
scere, §i multiplele amest ecurl secundar e, prin can se carac-
terisa vittal ulteriOra in curs de vécurl,
A desvali adevërata fisionomia, a graiului rornanesc : ceia
ce circuléza in el §1 ceia ce nu circuléza sat abia circuléza ;
Acesta este tinta, pe care §i-o propune Etymologicum ma-
gnum Romaniae.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPALE PRESCURTARI
adj. adjectiv. interj. interjectiune.

adv. adverb. L. B. saa Lex. Bud. Dictionarul
A. I. B. Archiva istorica a Roma- roman din 1825.
niei. L. M. Dictionarul i Glosarul de Lau-
Alex. Alexandri. rian V Maxim.
Arch. Stat. Archiva Statului din Bu- loc. local.
curesci. m. sat masc. masculin.
art. articlu. _Ms, manuscript.
artic. articulat. n. neutru.
c. sail com. comuna, sat. n. pr. nume propria.
cf. saa cfr. compara. part. participit.
Col. 1. Tr. revista : Columna lul plur. plural.
Traian. prep. prepositiune.
conj. conjunctiune. pron. pronume.
Cony.lit. revista : Convorbirl literare. s. saü subst. substantiv.
Cuv. ci. batr. Cuvente den batrani. sing. singular.
demonstr. demonstrati v. v. wilt
f. sari fem. feminin. vb. verb...
NB. Ne-am ferit In genere de prescurtari, cam ar putê in-

gram lectura.
Lista amäruntitä a cartilor consultate, a manuscriptelor, a do-
cumentelor 0 a corespondentilor se va publica la finea operel.
Vom mai observa aci ca, : Cronicarn moldovenesci sint citati
dupa 1-ma editiune de d. Cogalnicenu, cronica lui Moxa dupa Cu-
vente den batrani" t. 1, scrierile mitropolitului Dosoftelu i alte
vechi tiparituri dupa anul publicarh lor, de ex. : Varlam 1643"
insemndza Cazania mitropolitului Varlam tiparita in 14 la acel an,
Coresi 1577" =Psaltirea lui Coresi, lax Coresi 1580" =Omilia-
rul, etc.
www.dacoromanica.ro
Ar_ACMY ETVOLCGIC11 IT ROYAMAE
A A
L A, a; lettre et voyelle a. ( Prima ne§ti numele slovei de'ntalu , Tar la
litera din alfabetul roman §i prima din limba slovenesca loc-de-nume eu ...
cele cinci vocale clare ale limbei ro- v. .A.zbuchi. Azbucdv0. Azu.
mane. Atht ca semn, cat ki ca sunet, 2°. Intrebuintarea lui a ca cifra pen-
cand se Tea absolut, este de gen ma- tru unul trecend dela Greci la Slavi,
sculin : un a mic, doi a mici; cand insa dela Slavi apoi, impreuna cu caqile
se pune cu una din vorbele litera, bisericesci , s'a introdus la Romani §i
semn, sunet etc., atunci se re- a durat, mai mult sail mai putin, pina
specta genul acestor vorbe : litera a e in secolul nostru. Spre a se deosebi de
tonica sail netonicad) (L. M.). Rea, peste cifra se punea de asupra
I. a, semn grafic. semnul : d. In combinatiunea pentru
1". Ca 1iter6, a sta in fruntea alfa- un-spre-q e c i se scriea intaiu 4 (1)
betului fenician §i a mai tuturor alfa- k'i dupa aceia 1 (10), nu vice-versa ca
betelor derivate , dintre cari numar in latinul XI. Preces de semnul A+
in cel sanscrit krn cel latin el se nu- sail +, a in scrisOrea cirilica insem-
mesce prin insu§i sonul seil : a, Tar in néza 1000.
cele-l'alte are drept nume cate un cu- Statistica Moldovei 1591 (Archivul
vint inceput prin a, de ex. semiticul MSS. Petru-voda in Academia Roman6):
aleph, de unde grecul alpha. In alfabe- eTutuva tinut ..raT (1311) oameni
tul cirilic al Slavilor, trecut §i la Ro- cu saraci...,
mani, acesta liter% se chiamA azu, ceTa 3°. In pipaiturile de ortografia ro-
ce insemnéza et". Diferitele forme mano-latinä, incepénd de pe la finea
ale luT a in paleografia romana se pot secolului trecut, scriitoril s'ail servit
vedé fac-sirnilate in Cuv. d. lAtr. I, de a, fie simplu, fie duplicat, fie cu tot
p. 77. In curs de vécurl, Romanii din felul de semne, nu numaT pen tru sonul
Carp41 inv6tail la a z , 'far Romanii de- propriil a, dar §i pentru varietqile
la Pind i§1 bi1teail capul cu a I f a. a§a numitei vocale confuse. Astfel in
Lexiconul slavo-roinan circa 1670 Molnar, incai, Clain, Budai ete. vedem
(MSS. al Societqii Archeologice din scris : cdprao, sanatas, addevenitd td
Moscva) : 4A z II, la azbuchile slove- lduda etc. Despre aceste sisteme orto-
22,083 I
www.dacoromanica.ro
a A. 4
grafice, v. Cipariu, Principia, p. 301 veni in barbat sari calare, in loc de

sqq. §i Papiü, Tes. de monum. I p. 92. bdrbat i calare, netonicul a se man-
Deja in secolul XVII, facendu-se in- tine prin inriurirea combinatti a licui-
cercAri de a scrie romanesce cu litere dei §i a tonicului a din silaba urma-
latine, s'a intrebuintat a pentru vocala tOre, pe cand in fenomenul romanesc
confusa. Intr'un act dela 1660 (Dim. general : fete din fate, judecdtii din
Sturdza in Col. 1. Tr. 1877 P. 82) o judecatei, will din carti etc. tonicul a
nepeta, a lui Mihaiü Vitézul iscalesce : scade la e i d prin actiunea urmno-
rilor e sari i. La inceputul cuvintului,
din contra, afara de casul cand precede
I C (4 4/ vo
Ja nasalei insotite de o alta consona, ca
in amblu=arnbulo sari angerZangelus,
Pentru dialectul macedo-roman, gra- nu numai a se conservA, cu sari Mil
fica gréca (Kavalliotis) admite a i cr, accent, ci inca : pe de o parte, initia-
cea latina (Bojadschi) pe a i a, avi lul e tinde a trece in a, ca in acel=
ca vorba tata se scrie prin doe feluri ecc'ille, acest=ecc'iste, ariciu=ericius,
de a : niva sari tatd. aleg=eligo etc.; pe de alta parte, sint
II. a, element fonetic. fOrte dese casuri de prepositionalul a
10. Sub raportul fisiologic sail al fo- §i de un a curat inorganic, mai cu
neticei generale , a este vocala prin séma in dialectul macedo -roman :
excelinta, cad i i u trec prin y 0) aumbra = umbra, asun = sone, alav-
§i w (u) in sfera consónelor, pe cand dare=laudare etc. v. Miklosich, Lautl.
a nu'O perde nici o data natura sa d. rum. Dialekte, I p. 10 sqq. i Ci-
musicala. 1Tocalele e §i o se nasc din pariu, Gramm. 17 sqq.
apropiarea intre a i i pe de o parte, 3°. Sub raportul statisticei fone-
intre a 0 u pe de alta, adeca. e= tice , multimea cuvintelor incepetOre
°/,,a+Voi, mar o=0/0a+V0u. Vocala concu a, cari sint nu mai putine in latina
flisa 7, sail .15, vocala i n.d I fer in te §i 'n fiicele neo-latme din Occidinte,
dupa cum ail numit'o -miff, este aceia dtt limbei romane in aläturare cu gra-
din care se pot desfalura §i la care iurile invecinate slavice o fisionomia
se pot interce cele cinci vocale dare. atat de individuala romanica, incat e
v. Techmer, Phonetik, I p. 44. ciudat ca fenomenul n'a fost observat
2°. Sub raportul istoric sail al fone- pina acuma. In paleo-slavica, daca vom
ticel romane speciale,. neaccentatul a scOte cate-va vorbe imprumutate dela
pin mijlocul i dela finea cuvintului Greci, nu vor remane decat vr'o qece
scade mai tot-d'a-una la vocala con- cuvinte, cel mult, incepetOre cu a. Po-
fusa d sail Ct (1), ba chiar i cel ac- lonesce, la §ése tomuri din Linde, peste
centat cand II urméza o nasala (n, m), tot vr'o 4000 pagine, abia 36 '12 sint
Tar mai virtos urmandu-i nasala §i o consacrate literei A, §'apoi chiar intre
alta consOna : pagan=paganus, bland= acelea maioritatea cuvintelor sint neo-
blandus, lana=lana etc. Ori-ce excep- logismi. AprOpe aceiai proportiune in
tiune dela aces-tri norma, clan, nu e un aceleall conditiuni ne intimpina in ma-
neologism, atunci trebui justificata prin rele dictionar bohem al lui Jungmann.
vre-o analogia, i mal cu sema prin Serbesce, la 850 pagine din Karadzie,
actiunea acomodativa a consOnelor §i numal 8 112 apartin lui A, in care in-
vocalelor invecinate; de ex. la Moldo- tra in mare parte cuvinte de prove.
www.dacoromanica.ro
5 A 6
ninta turcA. Mai avuti in acesta pri- rili, nici ali treburi sn. yhia Teti p'acolo,
vinta nu sint nici Bulgarii. La Romani, d'aia'ti scrisei mai bine carte roma-
din contra, luandu-se ambele dialecte, neascã. . ."
cel daco-roman i eel macedo-roman, (Jipescu, Opincaru, p. 19)
litera A ocupa materialmente a gecea
parte din intregul vocabular. Propor- La 79 cuvinte, 15 cu a, adecn, ce-va
tiunea cresce §i mai mult in vorbire, ea 1/5.
caci cuvintele call se incep cu a, pre- In termen de mijloc, se pOte (lice en,
cum si monosilaba a cu feluritele ei in limba romana dupa ambele dialeete
intelesuri, sint dintre cele mai intre- a §6ptea parte din cuvintele in cireu-
buintate. latiune se incep cu a.
Un frumos pasagiu din Canternir,, La Makedo-romani in specia, grama-
Chron. II, 65 : direa vorbelor cu a- merge adesea
Aratci-se greutate acgtii istorii : pin la urit. Buna-Orn, pentru a ne spit-
7)
Marturisim §i, nu fara putina tan- ne en, §óricele sari in sus i 'n jos pinn,
)7
guiala, ne cutremurArn de mare i de ce intr'o snriturd ajunse la arborele, un

ne purtat greuinta care asuprd-ne vine, basin dela Cruvva (lice : aóriclu ar-
c1ci marl stand in mijlocul drumului ca sdri arfip de arupazênd §i cu putin
neclatite stati, i multe i impletecite arstrisdrmintu ajunse sum arburle. . ."
impiedecaturi innainté p9ilor ni se arun- (V. Petrescu, Mostre, II p. 3).
cd, carile i pa§ii innainte a-i muta ne Deja vechii Romani, din punctul de
opresc, i calé chronicului nostru slobod vedere estetic, ere' supOrati pe marea
a alerga tare astupd, §i ca troénii ome- respandire a initialului a, pe care Ci-
tilor, de vifor §i viscol in toate partile cerone il numesce öre-unde littera in-
spulberati i aruncap, cararile céle mai suavissima". Scriitorii latini, prin maie-
de nainte de alpi calcate atdta le aco- stria stilului, i§i dedeati ostenela de a
pij'r gi le ascund, cat nu Para mare frica inlatura acest neajuns. In gralul po-
primejdia ni este, ca nu cumva parte porului roman, ca o reactiune instinc-
ratacind i cararé pe care a merge am tiva contra monotoniel, in parte en-
apucat pierzénd, cursul istoriei noastre noscuta Neo-latinilor din Occidinte §i
Iii adancz vartopi §.1 neurnblati codri, chiar altor famine linguistice, conso-
de povata lipsit, sä cada, §i ae la do- nele h i d se aninn, la initialul a fa-
ritul popas i odihna sa nu putem il niel un rnotiv etimologic. Aa, pe
agiunge. . ." de o parte se aude harbore, harc,
Sint 135 cuvinte, din cari 19 cu a , hariciu, harmasar etc., mai cu pre-
adeca 1/7 ferinta acolo undo dupa a urrneza
Un teran din Prahova (Valenii-de- ?.; pe de alta, generalmente numai in
munte) vorbesce asa :
cantece : dalb , dalet, dalt, da§a, , da-
Hin-ca ne cuno9tem dla p'dla d'a- vut.. .
Mita ai do qile, am tot dat sri. mO ri- v. H. D. Ea. Oa.
ped pin' la dumneata acasd ; ca n'am 2.A! interj. Unul din sensurile sale
strigat tare, cri mi-e glasu necacios apare destul de bine in versul fabu-
§i secativ, ca s'aqi d'aci din di listului Donici :
Bucureti togm'acolo Ia 'nfundatura de
munte ce-aveam sa'ti iqir; i Inn& Al ce nãcaz, ce osindire I
Asupra gdnscelor ce cruda prigonire!..
ca nu mO iearta, nici timpu, lid "Asti- (Gfinscile)
10
www.dacoromanica.ro
'7 A--=VA 8
Cu o adeve'ratn, melancolin, in Ini- insotóscA mi§carea opusn, de Once

ma mea e tristA" de Gr. Alexandrescu : re:
A! cat de mult amara, Arvinte. Mai intalu sA ciocnim cãte-
Viiata o sa 'ml para ! vu pahare !
Minuturile vOcurl o sa le socotesc ; Pepelea. SA ciocnim, gin pane !Noroc,
A or-carii cli racla, §i intru cés bun!
NouI lacriml o sä coda, Arvinte, Amin. (bea) A !... bun IL .."
Cand pe streine OrmurI strein o sa traesc I...
Durerea cea mal mare Arvinte i Pepelea, sc. Xi).
Nu pito sa omoare;
P'a mea care-a 'ntrecut'o ? day tot nu poeTti In vorbire, fie-cArui sens i fie-cnxii
sa mor ! adumbriri de sens corespunde o alta
A! del mat tin8 minte intonatiune i o altA duratA.
Atatea juraminte, Interjectiunea de uimire a! nu tre
Imi vei pastra tu, pote, o urma de ainor !
bue confundatA cu interjectiunea de_
In exemplele de mai sus, a! cuprinde durere ah! dupA cum le confunda, la.
o pnrere de mil pentru ce-va care nu tinesce editorii lui Plant §i ai lui Te_
trebuia sn, se intample. Cu sensul de mi- rentin , de§i in manuscripte figurezA
rare mai pronuntat, dar tot fatn, cu un ambele exclamatiuni. Dinarchus cand
co superncios : sarutn, pe Phronesium :
Florica. I! cand a§ fi de capu men,
ah! hoc est mel melle dulci duleius! ...
pre legea me, m'a§ face vivandierA.
Colivescu (viind pe portita). Flo- ar fi mai corect de a citi :
rico ... a! hoc est mel .
Florica. A! tot aici qt1 ?
Colivescu (oftand).- Tot, tot, pAca-
A pune aci ah! in loc de a! este ca
si cand am face pe Arvinte, cand bea
tele mele
§i 'I place vinul, sa gicA : ah!... bun
(Alex., Florin si Florica, sc. IV). II ..." Intre a! §i ah! fie latinesce sail
Cu o sup6rare ImpinsA. la furth : romanesce, este o mare deosebire psi-
AreveritA rAdica, pAharul i inchi- cologicA. Ambele insA nu sint nici la-
nand qise : SA trAesci intru multi ani tine, nici romane in parte, ci commie
MAria ta! sA stnpanesci tera in pace, tuturor popOrelor. Cat pentru cea de
milostivul Duinnegen sa, te intArescA 'ntait din ele, deschiderea gurei §i oi-
in gandul ce ai pus de a nu mai strica rca din gatlej a sonului a la vederea
pre boeri §i a Nintui .norodul unui lucru surprinqetor este un fel de
N'apuca sA suir§éscA, cAci buzduga- gest vocal firesc al copilulm §i al sel-
imi Arma§ului lovindul drept in frunte, batecului.
ii obori la pAmint. v. Aa! Ah ! Ahi! Alto!
A ! vol ocAriti pre Domnul vo- Ama! Aos ! Au!
stru! striga acesta ."
(C. Negruzzi, Alexandru LapusnOnul, III) 3 A pentru va, verb auxiliar la for-
Sensul fundamental al interjectiunii marea viitorului singular de a 3-a per-
a! este surprinderea. In exem- sOnA.
plele ce preced, surprinderea e in- E des in cantecele poporane, mai ales
tovnrnlita i chiar precumpAnitA de cand forma intréga va ar core doe si-
desplacer e. Se pOte insA ca s'o labe, de ex. se va imi va ..., ii
www.dacoromanica.ro
9 A--=A1J 10
ea etc., acolo uncle metrul permite nu- 4.A, verb auxiliar la formarea pre-
niai una : s'a. . . , na-a. . teritului compus singular de a 3-a per-
Balada Codrenul :
sena : a venit, a fugit" (L. M.) in
opositiune cu pluralul : a ii venit, a IA
Pe Codrénul nu'l erta, fugit".
Ca el capul ti-a mama
:di foe tirguluf da Forma literara moderna , deja fOrte
8,i pe DOmna 1,0 fura... inrdäcinat i destul de nemerita, dar
care e apr6pe necunoscuta poporului
13alada Inelul i naframa : §i vechilor texturi, unde ne intimpina
Aurul cand s'a topi, a it venit, aü fugit" sari venit-a 3,
Sit sciI, frate, Com mud ... fugit-a II" la singular i la plural de o
potriva.
Balada Miorita :
In partile Terei-Romanesci pe uncle
Plueras de os, se aude in grain a in loc de a U, el se
Mult clice duTos!
Flueras de soc, intrebuintéza §i la plural, de ex.: as-
Mult clice cu foe! noapte a intrat luchi 'n zavada s'a
Arintul cand a bate, mancat v'o trei oi..." (T. Theodorescu,
Prin ele-a resbate Ialornqa, c. LuKenu).
Intr'o comedia de Alexandri, o vo- Tot a§a in dialectul istriano-roman
rOva intre doi terani : se qice a venit, a fugit", dar rileY
Gheorghe. Ii privighetor mai, ii acolo nu se face deosebire intro am-
sub-prefect d-nu Rasvratescu! ... are bele numere, ci a se apnea la plural
putere, frate. ca §i la singular : o vota fqt'a trei
Veveri0,. Las', cumatri , ca de-al frat, doi orb i ur n'a v6jut..." (Mi-
de Rasvratescu se schimba pe tete lu- klosich, Rum. Untersuch. I, 78).
pile. Ca mani a vini altu i ne-a qice Am spus ca diferentiarea a venit
alte pove§ti.. " el a 11 venit ei", admisa in limba
In conjugatiunea romana existand actuala literara, e frumOs i va re-
un viitor propriu qis sari afirmativ mane ; dar vre-o ratiune etimologica ea
si un viitor dubitativ cu functiunea 1111 are. Din latinul singular habet, po-
de presinte optativ, la eel veclu ne poran avet, s'a nascut romanul a ü
in timpina une-ori o frumOsa diferentiare av[et], i tot a IA = av[ent] trebuia
de sens intre a §i va : sa se nasca din pluralul latin habent.
Neculce, Cron. II, 310 : de a hi a§a, In scurt, a ri la singular, ca i la plu-
ra da sama lui Dumnezeil ..." ral, este unica forma romana organica.
In acest pasagiu , a este dubitativ, Tocindu-se finalul u in grain, s'a tocit
va e afirmativ. de o potriva la ambele numere. Daca
Cu sens dubitativ e §i mai obicinui- n'ar fi a ü la singular, poporul n'ar put6
til in popor contractiunea lui va in o : sa alba forma contrasa o, fOrte res-
(ladi n'o putO, n'o veni, §i s'o alege pandita : el o venit, o fugit", caci mo-
cu atat" (L. M.), prin care auxiliarul nosilaba a nu scade la o decat prin
v o ir e se confunda foneticesce cu auxi- contact cu o consOna sari o vocala la-
liarul a v ere la preteritul de a treia biala. v. Au. O.
versOnil : o facut" pentru a facut". Macedo-romanii, in adever, intrebuin-
v. 0. Au, Vow. teza pe a ri numai la plural ; insa. nici
www.dacoromanica.ro
11 -A 12
pentru singular el nu cunosc pe a, aju- log de asemenea romanic, pe care'l re-

tandu-se in locu'i cu are" i mai ales cu gasim in dialectele neo-latine occiden-
6ste" : 6ste fugitu", éste venitu" : tale : aquest , aquel , adunque, asi,
Eu din cor nu'm m despartu, abes unde insa, inca o data
Ca'Eul dste venit Mrbatlu..." nu ne intimpina nicairi emfaticul -a,
(v. Petrescu, Mostre II, 70). una din trasurile cele mai caracteri-
stice ale graiului romanesc intre lim-
5.A, partic. enclit. 0 vocala emfa- bile surori, nu numai in daco-romana,
tica, care se acata, : 1°. la ast, cest, dar §i'n macedo rornana : atuncl-a ,
acest, al, cel, acel, in casurile direct aist-a, acest-a, aci-a , acel-a, aliur-a,
§i oblic din ambele numere la mascu- doile-a, a treile-a etc., i chiar
lin §i. feminin : ast-a, astui-a, a5ti-a, in dialectul istrian, atat de putin
ast'-a, astei-a, aste-a, stor-a ...; 2°. la studiat i deja aprOpe disparut : ac-
un, alt, atat, cat, in casul oblic din moce-a linga acmoce, aiure-a lingO
ambele numere §i genuri : unui-a, alure, anci-a linga anci, cel-a linga
unei-a, unor-a ...; 3°. la mult, tot, a- cel, cest-a linga cest i altele.
mindol, in casul oblic plural mascu- Emfaticul -a este pe deplin un ele-
lin i feminin : multor-a, tuturor-a, ment pronominal demonstrativ,, un
aminduror-a; 4°. la nimene, in ambele cuvint deictic" (deiktisches Wort) d u pa
casuri ale singularului : nimene-a, ni- expresiunea lui Miklosich (Lautl. I, 5).
menui-a; 5°. la ordinalul masculin : El jOca in limba romana, pe o scara
al doile-a, al treile-a, al patrule-a ; mult mai intinsa, acelaV rol pe care'l
6°. in fine, la mai multi adverbi : aid-n, avusese in vechea attica lungul t in
aieve-a, alature-a, purure-a, acum-a, 0111-06-i linga oi5ioç, iorcov-i linga
atunci-a, pretutindene-a, asemene -a, voi"rov, rovv-i lingrt ioio, ,
aimintere-a, a§ijdere-a, aiuri-a, nica- LEtvou'-i, bccurijo'-i etc., cu acea deose-
irT-a etc. bire c acesta din urma i§i atrage ac-
In bite aceste casuri emfaticul -a centul, pe cand cela-l'alt intaresce de-
este netonic, intarind cuvintul nra, a monstratiunea fara, a sgudui tonul.
atrage accentul asupa§1. Altfel e in Chlar etimologicesce, romanul -a pare a
a§a=mia din mi i in abia din abl, unde fi de aceia§i origine cu vechlul grec
nu e decat diftongirea vocalei scurte ac- caci formal prirnitiva nu e -a, dar
centate , fenomen fonetic cunoscut -ia, care reapare in a i a=a-ia dela a
limbilor neo-latine, iar nu o particula- §i'n a c 01 a=acea-ia dela acea, unde
ritate morfologica propria gralului ro- -i- nu este un adaus eufonic pentru
man. De acela vedem, de exemplu, cã inlaturarea hiatului din aa §i aceaa,
a scha linga as chi exista i la fiind-ca romanesce hiatul in asemenea
Reto-romani, pe cand nicairi in Occi- casuri se inlaturO nu prin ci prin
dinte nu gasim o paralela pentru ast-a -u- sail -o-, ca in stea-u-a S. stea-o-a,
linga ast sail pentru atunci-a linga basma-u-a etc. Conservandu-se
atunci. clan, in a-mt i 'n acea-ia, primitivul
Tot astfel de o alta, natura este ini- -ta s'a redus pe Our! la -a intocmai
tialul a in avt, abia, atuncia, acesta, dupa cum s'a redus la -'a articlul nostru
acela etc., adec a. generalmente sau pre- feminin postpositiv din latinul lila, de
positiunea ad, sau ac din ecce ori uncle prin muiare trebuia sh fie 'ta,
eccum, saü vre-un alt ingredient ana- nu 'a. 0 data, primit pentru emfaticul
www.dacoromanica.ro
13 A=CEA 14
-a prototipul -ia (ya), ne gAsim fata Cu particula emfatica , din a se

'n fata cu pronumele demonstrativ face aia, i atunci generalmente se lun-
indo-europeti fOrte cunoscut ya (la), gesce in graiul poporan i adjectivul
sanscrit ya(s), zendic ya, litvan ji (s), care urrnOzA, dandu-i-se articlul post-
paleo-slavic i, latin i in is, id etc., cu positiv, astfel cit in loc de painea a
care deja Curtius (Grundz. No. 606) a buna" se aude : pamea aia b u n a", cu
identificat pe emfaticul i al Grecilor. sensul aprOpe superlativ de fOrte
v. Windisch, Relativpronomen in Curt. buna".
Stud.11,316. Prin urmare, un oirroa-i este La plural este ale, adesea preces de
paralel cu romanul acest-a sad acel-a nu prepositiunea partitiva d e.
numai prin functiunea de demonstrativ Pann, II, 100 :
emfatic, dar pOte i materialmente prin Vr'o cate-va vorbe tranti dupa lege
-i=-a, dei Rornanii n'ad imprurnutat D'ale nodorOso, ca niste clomoge...
acOsta particula dela Greet Sa fie Ore Ar fi tot una a (lice : vorbe de c e 1 e
o remroiä dacica ?.. nodonise."
Cand la ale se acata emfaticul -a,
(LA., article reminin adjectival. atunci se adauga mai tot-d'a-una arti-
De'naintea adjectivului, singurul ar- clul postpositiv la adjectivul urmator;
ticlu feminin intrebuintat in limba nO- de ex. Ian, cum vorbesce un Vran
stra literara veche §i noua este c e a, din Ilfov :
tot ap la Istriano-romani, 'far la Ma- Mi-aduc aminte d6 vorbele ei alea
calo-romani a cea: cea frumOsa, cea dulcile ca mierea...."
muptä, acea mupta la belle"; in gura (I. Dumitrescu, Zmariindita, p. 28).
poporului insrt, mai ales in Tora-Ro-
Sad intr'un basm din Mehedinti :
manOsca i peste Carpati, circulOza in
Apol frtcu o nunta d' alea in fr i-
multe locuri forma a, care apartine in co§atele : aa nunta §'ap veselie
specia posesivului.
mai la rar..."
Ne intimpin O. des la Anton Pann :
(Ispirescu, Legende, p. 344).
F3i in fuga lul a mare
II prinzi cu mama calare Pe alocuri, mai cu sOma in Banat

(Prov. III, in, §i 'n partea sudica a Transilvaniei, a
uncle nu difera intru nemic prin sens §i. ale . se aud aspirate ca ha i hale
de obicinuitul : fuga c e a mare...", sat chiar hdle oil hale.
rnacedo-romanesce fuga acea mare..." Intr'un basm teme§On, reprodus en
-Lae particularitAtile dialectale de critrit
ce o vró, sa faca:
Biirbatu'l la Vito ca mutul sa tacit; Picot (Dialectes roumains, p. 30, 34) :
ii daca gasesce vre-un 1it-m6-mam'a, Casa in carie §edie saipana Oita-
Nu vede, n'aude si nu'i baga 'n sdma, nului Ii tata din oasie de om. In Ia
De parere buna po care 'ntalnesco vdie numa o baba cu fata Tel ha fru-
li lauda casa, i sb fericesco moasa..."
Cit ea barbat aro bun pesto inësura :
Ca pfunea a bona... iT mai jos :
(Prov. II, 97). Io ma duc naintie sa vad t§inie o
Se qi.ce proverbial : ei traesc im- fost nietriebnicu ahala carie fura pre
preuna ea pamea a buWi...", e bun ca varuica mica i tatie lucrurile lei hale
painea a buna : ii Tel imbucatura din frumoasie..."
gura..." (Pann, II, 135; III, 20). Dei fOrte respandit §i chiar mai eu-
www.dacoromanica.ro
15 A---=-ACEA 16
ionic, articlul adjectival a (al) va recu emfaticul a, devenind ala, ca

mane tot-d'a-una un provincialism fata. in acela din ace.
cu forma literal% c e a (cel), comuna La I. Bibicescu, Doine din Transil-
tuturor dialectelor romanc. vania (Coll. MSS.), cand un flacall se
v. 74 Al. Cel. plange de lubitele sale:
A din del s'a rnaritat,
7.A, pron. demonstr. fem.; celle, celle- A din vale m'a lasat,
1. Corespunde masculinului à/. La ge- S'a din capul satului
nitivo-dativ face Oct. In vechile tex- Aia m'a dat draculuT...
turi necunoscut ; in graiul insa al po- Tot acolo plangerea unel copile :
porului se aude adesea in Muntenia gi
StrMna's, maica, straina
peste Carpati : Ca s'o flere din gradina,
0 'ntreb: Stano, la no spune, Nici aia nu e straina
Ca vrem sa scirn a minune: 0511 pamint i radacinft
Barbatul teu co fel fuse
Acurn cu noT cand se duse?.. MaTca! straina ca mine
(Pann, Prov. I, 81) Nu e nimenea pe lume,
Locutiunea a minune" a devenit Numal cucul din paduro,
Dar nici el nu e ea mine:
stereotipa. In basmul Poveste tera- S'ala are p'ere-cine,
ii6sca" : Ca mierlita galbidra
Orbul se minuna, §i gise fie-sel sa P'afa-o are suriera
se la dupa dinsul a doua i i s yap, Si pe sturclul galbior
P'ala'l are fratior...
d'a minune ce face argatul..."
(Ispir., Leg., 263; cfr. ib. 54) Jarnik-Barsanu, Transilv. 198 :
Demonstrativul a nu trebui confun- Numai biata clocarlie,
Aia 'mT canta '11 pribegie...
dat din uprinta cu articlul adjectival
a. In frase ca cele citate de Dr. Obe- Proverb: Culca-te pe urechea ata..."
denaru, de ex. : muiere! da:mi a sapti" (Pann, III, 30), care insemneza : cela
(Revue (1. langues romanes, 1881, p. ce te altepti tu, nu se va intampla.
142), traducerea femme, donne-moi hi Povestirea toranesca din Ialomita (T.
pioche" e necorecta, ci can a se tra- Teodorescu, c. Lup§Onu): asOra, cand
duce : femme, donne-moi cette pioche- viniarn acasa, m'a muvat catOoa lu
lt" sau la pioche que tu sais". mo§ Magu de fil-a rupt icrele dila chi-
Demonstrativul a deveni parte inte- cl'oru drept; d'ohl prinde-o, o s'o bat
granta in doö numiri poporane de Ude: cu vergOoa aia 1:16 hier dila pupa pin'o
a-b u b a cancer" §i a-n evoe saü ha- striga la sapun .."
nev oe epilepsia", despre earl veql Emfaticul ala, ca §i pronumil femi-
la locul lor. nini aceia, a césta etc., functio-
La plural face ale, rostit mai adesea all. nezrt ades ca un neutru cu sensul de
To spala, to curatesce, hoc" sail illud".
Ca merg sa.11 crimper camas() .4§a e in proverbul : d'aia n'are ursul
Ca sa lepezT ale fase... Oda" (Pann, III, 99), cand se vorbesce
(Pann, I, 157)
despre un om care a pagubit din pr&
Pentru i maT multa demonstratiune, mare lacomia de a ca§tiga, alusiune
cand se pune singur saa dupa, sub- la o anecdota poporana despre urs :
stantiv, , demonstrativul a se adaoga 27 ursul, fecior de popa cum il (lice
www.dacoromanica.ro
17 A,ALE 18
poporul adeea fiinta lacoma , §i-a a cei a, este month, mai mult decat
pierdut cOda merg6nd sa vineze pesce corespungAtorul masculin a 1 §i A I a,
inteun lac, care a inghietat pringOndu-i de a se respandi in grain §i a se inra-
coda sub ghiar (D. Georgescu, Ialo- dacina in literatura, find de pe acurna
mita, c. Co§ereni). v. Urs. stereotip in unele expresiuni. Ap, de
Un strigat de dant in Transilvania : exemplu, cand töranul qice ca cine-va,
De ce joc, d'aPt-as Pea, §optindu-i verqi §i uscate, ii toaca la
Mina, mana, mai! ureche cat e ale t oat e" (Praho-
Pare ca's fAcut asa, va, Valenii-de-munte), e peste putinta
Tot asa, mar 1 de a pune pe acele" sag vre-un alt
(Jarnik-Bärsanu, 362)
cuvint in locul lui ale, i ar fi insa
Prin acomodatiune cu 4-, emfaticul a pOcat de a perde din lirnba un aseme-
din aid scade la e in forma die, ae : nea idiotism.
Nu e vorba aja, ate e vorba..." (Pann,
Prov. II, 134), se qice cand cine-va v. Al. Al. Lu. Cel. Ahata.
vorbesce altfel decum intelegem nob. Ata.
Proverb : Omului do ce'l place, d'ae
se 'ngra§e . ." (ib. II, 81).
. 8.A, art. femin. possessif. Nu e tot
La plural, emfaticul -a se acata la una cu articlul adjectival a i cu pro-
forma ale : numele demonstrativ a , despre cari
Ochil i sprincenele, vedi mai sus. El corespunde masculi-
Alea fac pAcatele 1... nului al §i se prepune numai : 10. po-
(Jarnik-Bärsanu, 8) sesivului proprig qis : a mea la mienne";
au : 20. nurnOrului ordinal : a doua la den-
Calul bun si mAndrele, xième"; 3". genitivului : a omului de
Alea 'nu rnAnd. zilele !.. l'homrne". Nici o data in gura popo-
(ibid. 15) rului articlul posesiv nu se aspira in
In uncle locuri, mai cu deosebire in ha, nu sufere trecerea lui a in a §i nu
Banat, demonstrativul a se aspira in se amplifica prin emfaticul a, ca la
ha, de unde cu emfasa haia, apoi cu articlul adjectival §i la pronumele de-
prepositivul a forma ahaia; la plural : monstrativ : hal, hal, haia, ahala,
hale, &ilea, ahdle, ahdlea. a h ai a etc. Afara de acesta do
Intr'un basm teme§on (Picot, Dialec- criterie nu mai putin importante arti-
tes roumnins, 31) : acuma tie cunosc clul posesiv e comun tuturor Roma-
ca pre ahata carie 1 stApana aciimi nilor, 'far nu sporadic, §i nici intr'un
miele ..." cas nu pOte fi inlocuit prin c el (c e a).
0 notita din secolul XVII : dupa 1°. De'naintea pronumelui posesiv fe-
soma co mare am dat la o ruptore co- minin : acesta vaca este a mea", la
stande 2, dupa ahaza ,11X(1_11, am dat la plural : aceste vaci sint ale mele", pe
birul sforalor orti 2, dupa ahaia (axain) cand la masculin : acest bog este al
am dat la alta rumtore costande 2 ..." meg", ace§ti boi sint a I mei"...
(Cuv. d. bath II, 615). Totussi in popor nu e rar de a auqi
Demonstrativul a, lar cu ant mai pe a de'naintea posesivului de ambele
virtos forma sa emfatica neutrala am, genuri pentru ambele numere :
pe care adesea, sub raportul energiei, Teranii aice clic a mele in loc de
n'o pdte inlocui trisilabicul sinonim ale mele, de ex.: ale cui sint caprele ?
www.dacoromanica.ro
19 A,ALE 20
a mele ; vor fi venit cinci capre a mele..." bani a beséricii, care bani vor fi lasat
(R. Popescu, Mehedinti, c. Closani). de cine-va..."
Tot asa in Moldova, in Transilvania, Docum. moldov. 1610 (A. I. R. I, 1,
in Banat. 22) : un gard batran a Petricanilor
Dialectul macedo-roman nici nu cu- inpreuna cu a ingarestilor..."
nósce o alt-fel de constructiune clecat: Moxa, 1620, P. 382 : in zilele In
a rued, a mei, a mele etc. (Bojadschi) Costantin inparatil si a Irinei..."
2°. De'naintea nurne'rului ordinal de- Docum. mold. circa 1650 (A. I. R. I,
la 2 in sus : 1, 136): Tiganul iaste a manastirii..."
Apocalipsul Apost. Paul circa 1550
A doua zi iar, (Cuv. d. batr. II, 415) : deca apune
A treia zi lar, soarele, toi ingerii omeniloru, a barba-
A patra zi lar tilor si a muerilor, mergu la Dumne-
Lucra in zadar
(Balada M-roa Arget,) dzeu..."
In dialectul macedo-roman, de'nain-
A c e c e a" cu sens de dare sail con- tea genitivului, ca i de'naintea ordi-
tributiune, decima, dime" : nalului, fie (WO, un nume articulat sau
Docum. moldov. 1639 (A. I. R. I, 1, nearticulat, singurul articlu cu putinta
94) : si a zec6 de an inca sa dé este numai a, qicêndu-se d'o-potriva :
vaca a lu Petru, vaili a lu Petru, callu
A doua ora" se contrage in limba a lu Petru, cairn a lu Petru; si tot
veche inteun singur cuvint : asa nu numai la genitiv, dar si la dativ.
Moxa, 1620, P. 393 : atunce pradara In dialectul istriano-roman, casul oblic
Rusii pre cheii adoarri..." se forméza prepunend pe lu" la nume
In dialectul macedo-roman nu exista nearticulat, de ex.: lu omu = a omului
masculinul al, astfel ca a se prepune sad omului, lu omiri = a órnenilor sad
d'o potriva ordinalului la ambele ge- omenilor, lu casa = a easel sad easel...
incepénd chiar dela 1 : a intania, De'naintea unui 1 u se mai pOte pre-
a doilea si a daoa, a treilea si a treia, pune a : a lu omu, a lu omiri, a lu
a patrulea si a patra etc. (Bojadschi) casa etc. (Miklosich)
3". De'naintea genitivului, cand se Din cele de mai sus resulta ca : daco-
concordeza cu un nume feminin near- romana i macedo-romana, pinii la un
ticulat : vaca a lui Petru" sad a lui punct i istriano-romana, nu numai in-
Petru vaca", la plural : vaci ale lui trebuintéza d'o-potriva articlul posesiv
Petru" sad ale lui Petru vaci", pe feminin a (al), dar Inca in cate-trelo se
cand la masculin : boil a 1 lul Petru", manifestO si'n mare parte s'a i lade-
boi a I lui Petru". plinit tendinta de a reduce tote formele
Cu t6te astea, in popor si'n vechile lul flexionare (al, ai, ale) la singurul a,
texturi a se intrebuintOza adesea de care astfel devine un articlu indeclina-
'naintea genitivulur concordat nu nu- bil pentru ambele genuri i numere;
mai cu femininul plural, dar i cu ma- o tendinta analOga acelela pe care En-
sculinul la ambele numere : glesii ad i reusit s'o realiseze pe de-
Pravila Moldov. 1646, f. 17 : omulu plin cu articlul lor the", desi anglo-sa-
mvatatu inteacestd mestersugu a fur- x6na avusese patru articli. Intru cat
tusagului .." intelegerea n'ar fi impedecata prin lipsa
Ibid. f. 23: cela ce va strica niscari lui a 1, a i si a 1 e, poporul ar vré bu-
www.dacoromanica.ro
21 'A 22
curos sa scape de acest prisos cam chiar articlul masculin la plural, clan-
complicat, care insa e fOrte elegant §i du-le articlul feminin la singular, pe
se petrifica din ce in ce prin limba ii- cand alte vorbe analOge prin termina-
terar. tiune §i prin sens barbatesc ail schim-
V. °A. 7A. bat in acela§1 timp genul : o calfa, o
9.A, art. férnin. postpositif du sub- sluga, o gazda, ca in vechea francesa
stantif. Corespunde masculinului -lu, ' -1, I a pape" in loc de I e pape" sail in
-le. La casul oblic singular : -ei, -it, ma- proventala I a propheta" pentru e 1
cedo-romanesce -elfei ; la plural propheta". Noi nu cumiscem in limbile
direct -le, oblic -bor. Functionéza ca romanice ce-va paralel cu : un tata
articlu definit, acatandu-se numai la tat'a tat'ei In albanesa inst
substantiv sail la o parte a cuvintului exista un paralelism , pe care '1 vom
luata substantival, precum §i la ad- cerceta la cuvintele Popa §i Tata.
jectivul cand se pune de 'naintea unui 2°. Este nu mai putin interesanta in-
substantiv fara, articlu : cas'-a la mai- trebuintarea articlului feminin singular
son", frurnOs'-a mea ma belle", fru- in numile primelor cinci Ve ale sëptöma-
mOs'-a casa la belle maison", vorbire-a nel : luni, marti, miercuri, joi §i vineri,
le parler". cari sint nesce genitivi latint petrificati :
Afara de intrebuintarile sale norma- Lunae saü Luni, Martis, Mercurii, Jovis,
le, postpositivul -a ne mai presinta Veneris [dies]. Italienesce in dialectul
urmatOrele particularitati sporadice im- venetian : luni, marti, mercore, zoba ,
portante : 1) functioneza la singular ca venere, sint masculini, de§i zoba, la
articlu masculin ; 2) articuléza uncle Piemontesi giobbia, ar trebui sa fie fe-
numi cu forma plurala ; 3) in contact minin prin originea sa din lat. Jovia
cu vocala finald a cuvintului inlatureza [dies]. La toti Neo-latinil din Occidinte
hiatul nu nutnai prin elisiune, dar §i Vele sëpt6manei sint masculine, thud
printeo vocala excrescinte ; 4) in lim- ca masculin este acolo termenul general
ba archaica Vito sa articuleze infiniti- de 4'1" : fr. jour, it. giorno, sp. dia etc.
vul Para a '1 substantiva. Din contra, termenul general de ser-
1°. De§i feminin, postpositivul -a tine batOre" fiind feminin : fête", festa",
totusi loc de articlu masculin in : fiesta" etc., vedem frantuzesce, buna
pop'a, genit. pop'ei le prOtre", nici o Ora, devenind feminine numile unor
data popal, la plural insa popi; tat'a, serbatori curat barbatesci : la St. Geor-
le père", une-ori tatal, plural tati §i ges, la St. Jean §i altele, pe cand e
tatani ; babac'a le pere", genit. baba- masculin dimanche", macar-ca dupa fo-
eat intocmai ca Anic'di dela Anic-a; netica francesa finalul -che se pOte
nene-a, bade-a, lAdit'a, genit. nen'it, ba- nasce numai din femininul -ca. Genul
d'a, badit'di le frère ainé", une-ori ba- termenilor speciali regulanduse dara
din), baditul; i in altele cate-va, cari in acesta privinta dupa genul terme-
irni scapa din memorth, dar aprOpe -bite nului general, iar romanesce termenul
a partin graiului copithresc. In construc- general qi" fiind feminin, noi qicem
tiune cu adjectivul prepus, i§1 reiea ro- intr'o vineri", intr'o martf, §'apot :
lul articlul masculin '1 : inteleptu'l popa, luni-a, marti-a, mercuri-a, joi-a, vineri-a,
bunu'l tata, frumosu'l bade.... Este unde -a nu 'Ate fi alt ce-va decat ar-
remarcabil, ca limba romana a conser- ticlul postpositiv. Tot ala la Macedo-
vat acestor cuvinte genul barbatesc §i romani : luni-a, mart-a, etc. Este o
www.dacoromanica.ro
23 -'A 24
simplA scApare de condeiu, and Mi- sufrAncea-o-111 (Bojadschi, 22),

klosich (Rum. [Inters. I, 60) vede in de§i vocala excrescinte nu mai servil
macedo-romanul vinir-a = vineri-a pe aci la inlAturarea hiatului, fiind numai
emfaticul -a c4 in acest-a. v. 81. o propaginatiune dela norninativul ar-
3". Postpositivul a nu sufere hiat. ticulat. v. H. Tiktin, Stud. z. ruman.
La inthlnire cu A §i. u, ii elide : casa = Philol. I, 26.
cas'a = can-a , sad sora --= sor'a =-- 4°. Postpositivul a articuleza nu nu-
soru-a; i 'n acest cas devenia lung in mai pe infinitiv atunci cand acesta se
limba veche, scriindu-se chiar une-ori : Yea ca substantiv feminin flexibil : vor-
casaa = casa (v. 1Aa). La intAlnire bire-a, vorbir-ii, vorbiri-le, vorbiri-lor,
cu e, se contopesce in diftong : vor- dar in limba veche el articula i pe
birea = vorbire-a , mergerea = merge- infinitivul functionand ca mod verbal.
re-a. La intalnire cu un alt a, hiatul Exemplu de forma nearticulata:
se inlatura prin excrescerea vocalei u
sau o : stéua sail steoa = stea-o-a, stea-
Neculcea, II, 227 : §i ma toi bo-
u-a, abaua = aba-u-a, valceoa = vM- leril §i capitanil ail purees cela dupA
cela pre rand a se inc hi nare §i ad
cea-b-a. De asemenea la intAlnire cu i
in cuvintul qiva == clisma sad clioa =---
qit earl ; i cum au qit afara ad
qi-o-a, de unde specimenul ffind unic §i
inceput a incalecare pre cal i aU
purees cu totii in gios; era, Petriceico-
poporul considerand in principiii numai
voda ad ramas numai singur, rminai
pe -a ca articlu s'a croit o forma, cu Habalescul hatmanul i cu casa luT,
nearticulata inorganicA gio, intrebuin- ad inceput a plangere i a bla
tata alaturi cu forma organica i. In
aparintA in acelmi mod s'a nAscut ne-
stAmare..."
articulatul pio din articulatul pioa = Exemple de forma articulatA:
pi-o-a ; in fapt insA aci n'a fost de loc Moxa, 1620, p. 362 : §i i era gata
vocala excrescinte, ci latinul pila, mai sabila a t Alare-a in boiari..."
bine pilla contras din pisula, a trecut Varlam, 1643, II p. 17 : nu mai pa-
rornanesce in piva, cu v=11 ca in mö- rasila de-a invatare- a, gandindil in
duva, = lat. medulla sail stavA = me- mentia sa .."
dio-lat. stalla (v. Cuv. d. -Mtn I, 303). Pravila Moldov. 1646, f. 71 : candu
Forma pivA se intrebuintaza pina asta41 va lua mularia al doile barbat, soco-
inai des decat pio. Apoi prin vocali- tind cumil celd dentai Taste mortil, de
sarea lui -Ira in -o (cfr. vechiu daco- va putia arOta inaintia giudqului cu
roman vaduo = vaduva, filo = mace- rnOrturii ca acele destonici de-a s a
dor. iuvA etc.) avem forma pio, arti- credo re-a..."
culat pio« = pio-a. Vocala excrescinte Mai etA exemplul cel mai rernarcabil,
o sad u dispare in flexiunea cuvin- in care infinitivul scurtat figureza in
tului dupA dialectul daco-rornan, mA- concordanta cu infinitivul intreg arti-
car-cA in texturi vechi ne intimpinA culat :
exceptionalmente, de ex. intr'un docu- Pray. Mold. f. 72 : de va fi acel
ment din 1571 (Cuv. d. Mtn I, 251) trimis om ca acela sA fie destonicu de
genitivo-dativul singular valcéoi = vi- a'l pute credere-a..."
cea-o-ei in loc de välcelei sad valcélei. Alte exemple yell la Cipariu, Prin-
Acest cas e obicinuit in macedo-ro- cipia, p. 195 6, i mai jos la prepo-
mâna : stea-o-lii, cura-o-lii, masea-o-hi, sitiunea infinitivala a.
www.dacoromanica.ro
25 A. 96
Acest fenomen este erksi Park para- Exemplele de mai jos ail in vedere
lelk in cele-l'alte limbi neo-latine. numal cele trei intrebuintärT archaice
5°. Inck o observatiune. Postpositi- ale infinitivului a : 1". fark d e - §.1 cu
vul -a derivand din lat. ilia, ar tre- infinitivul intreg nearticulat; 2°. flirk
bui sk fie -ea (-Ia), dupb, cum si este d e - i cu infinitivul intreg articulat ;
la pronurnele personal ea = illa. SA 3°. cu infinitivul intreg articulat §i cu d e-.
nu uitam insä, c. latinul ilia , tre- Pravila Munten. 1640 f. 19: ... surdu
cend in limbile romanice ca articlu gi sau fill de a treia nunta sau rascutil
ca pronume tot-o-dath, s'a diferentiat intru amesteckciune de sänge, de unii
pretutindeni in doe forme: franc. la si ca ace§te toti sk nu cuteze a se ch e-
elle, ital. §i span. la §i ella, etc. In m are-a preoti..."
dialectul sicilian, anume cel palermitan, Pravila Moldov. 1646, f. 57 : nu sk
articlul devine tocrnai a : « donna, a va certa lArbatulil curvei de o va omora
iimmina, a bedda... Romanesce o ase- pre dAnsa inpreuna cu cela 6'au curvit
menea tocire fonetick era cu atat mai cu drinsa ; 'Tara de va scUpa muiaria
de asteptat, cu cat articlul postpositiv 'Drina va ucide pre curvariu, atunce
ii perde individualitatea, or-andil o va grisi atuncte sä o omoara,
v. "A. Lu. -- Le. Ez. alegandU sk nu fie facut pace cu dansa,
ck daca va face pace nu iaste vreme
'°.A; preposition servant a rnarquer de-a o mai ucidere-a..."
l'infinitif. Ori-ce infinitiv, intru cat func- Moxa, 1620, p. 352 : näscu anume
tionezk ca mod verbal, este preces in Alexandru , coconii fromo§el, fu
dialectul daco-rornan de prepositiunea mila a'l piiardere-a..."
a: a face, a se face, a facer e, Neculce, II, p. 196 : cu cat vk yeti
a se facer e, afark numai atunci cand indemna a citire pre acest letopiset
incetézk de a fi infinitiv prin unire cu mai mult, cu anta, veti sti a v t f e-
auxiliarii a m i voiu: as face, voiu rir e de primejdii §i yeti fi mai invk-
face, si atunci cand unnézri dupa ver- tati a dare räspunsuri la sfaturi..."
bul p o t : pot face, si dupa s c I ü : Panä arrna§ul din Tirgoviste 1627
sciti face. (A. I. R. I, 1, p. 14) : I am vkndut en
Acest a 'Ate fi despärtit de infini- de a me bunk voe §i cu zapisul mieu
tivul seri prin unele elemente adversit aibk a'§i facer e a §i carte dom-
biale i pronominale monosilabice : a nesck de mo§ie..."
mai face, a ne mai face, a nu ne mai Originea prepositiunii infinitivale a-,
face, a nu ne mai tot face..., §i ferte natura in genere a infinitivului roman
des ii asociazA prepositiunile s p r e, si functiunea articlului infinitival post-
pen tr u, fark : spre a face bine, positiv -a, se invedereza, pe deplin cate-
pentru a face reil, WA a face ce-va, trele prin urinktorul pasagiu din Psal-
mai ales insa prepositiunea genitivala, tirea slavo-romana a rnitropolitului Do-
d e, cu care se unesce in d e - a sat d ' a : softeiu 1680 ps. CXLIX, punendu-se
de a face, de-a face, d'a face ; Tar in in paralel cu contexturile grec §i latin:
limba veche nu mai putin des se in- ....a f ace rkscurnparare intru phi-
trebuinta dup5, a un infinitiv intreg gtni, infruntkri in nkroade; a l eg a
articulat, adeck in loc de a face" se pre 'mpUratai lor in obedzi i slkvitii
qicea nu numai a f a cer e", ci inck in catu§ la mann de heru ; a face r e-a
17« facere-a". intru dansii giudetul cel scris..."
www.dacoromanica.ro
27 A- 28
In textul slavic, dupit care traducea Infinitivul de-a fire-a" figureza in

Dosofteiu, sint doi infinitivi in -On limba veche ca un curat adjectiv in-
puterea cuvintului : stitiroriti i svie- declinabil cu sensul de nobil", cu care
zati, din earl unul e tradus de'ntalu se pete alatura ping la un punct infi-
prin a f ace" §i dupa aceia prin nitivul frances etre, devenit substantiv
1)
a facere-a". §i chiar adjectiv, de ex. la Fenelon :
Iatn contexturile grec i latin : 2)
le plus etre de tous les et res",
sag in vechiul drept feudal : il est
...2" 023 notiicrat ...ad faciendam du lignage et estre" (Littre).
ZXJiXna Z11 zoi; vindictam in na-
Pravila Moldov. 1646, f. 18 : Candn
t9i' EC r poirg tionibus, increpa-
va fura neltine de sparge vre un zid
Iv wag laag voi tiones in populis:
sau u§e sau secriiu sau alta asemenia
dila at iOvc fla- ad alligandos acestora, de va fi facutt aciasta dzua
at2ag cetii-c;iv reges eorum in §i de va fi omii de rod bunt, sn'10
rtidatc, xtri z-og compedibus , et
scoa-0, den loculti lui o mina de vreme,
?vdd'Ovg atir6v lv nobiles eorum in
aciasta sn intelege de va fi o mu de
zEteongtag °win- manicis ferreis :
o c in a s6,'1 scoata den ocinile lui ca-
e tag- vov itot- ad faciendum tava vreme catu va fi vola giudetului;
1at v aiOç in eis judicium
Yarn, de va fi omn mai de giosil, s '1
ottagynamt-ov. conscriptum... bata ca pre unn furg 5i stilt trimita
Infinitivul roman functionéza darn la ocna catava vréme ; iara de va fi
intocmai ca gerundiul latin in -dum, facutil aciasta noaptia §i de va fi cumn
de undel vine materialmente preposi- amg dzisg omü d e- a fi re-a, sa fie
tiunea a=lat, ad, pe cand articularea scos §i gonitg ..."
lui, pe de alta parte, se apropia de In acest pasagiu om e- a fire-a"
forma gréca cu zoij. Este insa mai cu se comentéza prin om de rod bun"
sema instructiva gradatiunea, in care §i om de ocina". Italienesce un sens
a facere-a" se pune. a§a qicend in ferte apropiat are es sere a fi" in
conclusiune dupa doi infinitivi nu rm- vechile locutiuni : giovani d i grande
mai nearticulati, dar inca scurtati : esser e", moglie d i piccolo esser e",
a face" i a lega", aa c ultimul nel esser suo è rispettato da tutti"
infinitiv se inzestreza cu Ull spor de (Tommaseo). v. Firef. Hirq. Fire.
energia, ca i cand s'ar qice : ad fa- Prepositiunea infinitivalä a nu §i
ciendum-illud". articlul infinitival a este romanica
Cu prepositiunea de, in Palia dela generala, dmi in limbile neo-latine oc-
OrMtia din 1581, Exod. XVII, 1 (ap. cidentale a clisparut astacli aprepe cu
Cip. Princ. 195) : acolo n'ave nnrodulu desavirlire sag a devenit rail. In
apa de-a bere-a", unde latinesce : vechea francesa e Inca ferte desa. La
non erat autern aqua populo ad bi- Villehardouin : alerent a veoir Con-
b endurn". Prin de §i prin articulare, stantinople"; la Chartier : estoient nes
romanul de- a b er e -a" exprima cu seulement a boire et a manger" ; la
un fel de innrire : de-ad bibendum- Froissard : se doubterent de lors corps
illud". Fara articulare, in traducerea et de lors biens a perdre", etc. v.
reto-romana dupa dialectul dela Enga- Godefroy, Dict. d. l'anc. langue franc.
din : qua non eira aua da baiver...", I, 1-2. In italiana, de 'naintea infini-
italienesce: acqua da b e re." v. 9A. tivuluT se intrebuintéza atat a precum
www.dacoromanica.ro
29 A-[D] 30
§i compusul d e a contras in d a. Ro- f o r t o" = spre a" sail d e a", de

manul om d e a fire-a" cu intelesul exem. for to make = de a face. E a-
din Pravila ml Vasile Lupul s'ar pute deverat insa c un infinitiv analog
(lice italienesce : uomo d a onorare". exista, §i in limbile scandinave : t i 1
Treptata tergere a infinitivalului a la a t" sail f o r a t", literalmente d e
Neo-latinii din Occidinte e cu atat mai a d", incat in englesa p6te sa, fie o
putin de mirare, cu cat chiar la noi influinta romanica §i danesa, tot-o-data.
poporul Ii inlocuesce mai adesea in grain
prin conjunctiv, 'far Macedo-romanii rad 11.A (DE-,D'); preposition marquant
perdut de tot, astfel ca, numai printr'o surtout un mouvement vif ou continu.
constructiune conjunctivala ei pot tra- Sub raportul formel, acesta prepositiu-
duce pe daco-romanul a face", de-a ne a ajuns a fi neseparabila, de prepo-
face", a facere", de-a facere", Mra, sitiunea d e, astfel ca numai grafica le
ca sa mai vorbim de archaicul post- mai desparte in d e -a sail d'a, pe cand
arLiculat de-a facere-a". in grain ambele inchipuesc o strinsa
unitate d e sad d a, intocmal ca italia-
In balada Pauna§ul codrilor" : nul d a, compus din aceleall elemente
Fuse prunca a cAnt a, latine de-ad; sub raportul seinni-
CodriT puser'a s u n a. ficatiunii, exprima in genere o m i s-
macedo-romanesce : care villa sat prelungitä, si
tocmai de aceia : 10. face parte into-
F3e(lu f6ta s 0. cAntA,
Curiile ahurbirA s'arsun granta din aprOpe tete numirile j o cn-
(Petr. Mostro, 11,10) rilor copilaresci; 2°. urmeza,
In balada Mandstirea Argee : dupa verburi cu sensul de merger e,
apucare, sãrire i ori-ce fel de
Pin'om hotari u rn b 1 e t. Acesta prepositiune nu tre-
In zid de-a zidi
Cea'ntAm sotiOrA bue confundatä nici cu d e- a de 'na-
intea infinitivului (v. '°A), unde am-
macedo-romanesce : bele ingrediente sint fOrte separabile
Pina te s'apofasim §i unirea lor mai adesea e faculta-
Ta stisma sA sti s.m usim ... tiva, nici cu simpla prepositiune a,
(ibid. 125) despre care vorbim mai jos (v. ".A,
Un paralelism perfect cu infinitiva- 12A) §i care numai intr'un mod inci-
lul daco-roman a ni se infati§eza in dental ii pOte asocia pe d e.
englesul t o : a face" = t o make". Alexandri, Poes. pop. 393 : Giocuri-
Se scie ca Anglo-saxonii nu aveah in- le copiilor romani sint fOrte diverse;
finitiv, pe care '1 inlocuiad printr'un ele se numesc : de-a mijOrca, de-a brilz-
gerundia, de unde Englesii §i-ati tras o dita, de-a puia-gala, de-a bastonul, de-a
forma infinitivala, prepuindul pe t o halea-malea, de-a sita cumetrei, de-a
ad" prin imitatiune dupa franco-nor- boul, de-a balanea, de-a dracul, de-a
mandul d. In acest mod englesul t o baba-Orba, de-a tencu§a, de-a inelusg-
make", intocmai ca i romanul a fa- invirtecul".
ce", represinta pe latinul a d facien- Tot ma in Muntenia :
dum". v. Marsh, Hist, of the engl. lan- Jocurile copilaresci sint d'a vaca,
guage, p. 47. Ce-va mai mult, in viul d'a ulceln§ele, d'a petrecn, d'a dovlecei,
grain popnrul engles intrebuinteza des : d'a portita, d'a robul, d'a rarul pared,
www.dacoromanica.ro
31 A-ED') 32
d'a fetele furate, d'a sulul, d'a pur- 0 balada din Transilvania :
cdua, d'a parnintul furat, d'a muierea Palq de argint scotea,
in tirg, d'a varqa inghieat i targ6, Intr'un picior se 'nvirtea
d'a mOra, d'a gala, d'a turca, d'a ine- ni da una de cea grea:
lu§, d'a dAsAgeii, d'a rischitorul; d'a Capul Turculm sarea
$i de-a tiara se ducea...
gasca cu bobocii, d'a boul, d'a ciosvir- (fPompiliu, Sibiu, 24).
ta, d'a panza incurcat4, d'a mija §i
De aceiati origine copilArdsca slat
mija alergatg, d'a petricelele, d'a lupul
o multime de alto expresiuni, dintre
cu oile, d'a carligelele, §1 altele." (D.
earl unele par a fi perdut urma ace-
Negoescu, Dimbovita, com. Pietro§ita)
stei proveninte , inMdacinandu-se in
De asemenea peste Carpati :
graiul poporan din tote qilele i chiar
Pe aice jocurile copiilor se chiam6.:
in limba poeticA.
de-a hoborocul, de-a surduca sau de-a
Celui ce face vre-un red pe sub ascuns,
cotca, de-a sapatorile, de-a bóta, de-a
poporul ii ice ct mu§ca de-a-furata
tri-sprijonitele, de-a cucelea, de-a interul,
de-a pitelea, de-a purcica, de-a stata, de-a
ca canele..." (M. Juica, Transilv., Sre-
di§tea-mica)
tiganul, de-a paretele i de-a %era, de-a
orgdnul sail de-a ogoiul, de-a bobarrin.- Poporul, mai ales ciobanii, cred ct
cul, de-a gOnta, de-a baba sau de-a bo- Tricoliciul se preface din om in lup
dandu-se de trei on de-acuru 'n-cap,
lobica cu cutitul, de-a rapu sat de-a
masa, de-a clincea, de-a cocala, de-a §i apol OrV danduse de trei ori de-a-
piva cu maiul, de-a bunn calea prin curt' 'n-cap redevine om..." (Staret G.
Teodorescu, Galati)
cetate, de-a dracul cu angerul, de-a im-
V;ratul rop §i de-a imp6ratul verde, Marian, Bucovina, I, 125 :
de-a hotil, de-a tutulu§u, de-a virtel- Ot tj-om da opt turnu do oi,
nita etc." (V. Olténu, Transilvania, Ha- TOO cu midi ochipI,
De-a dragul sa catf la ei!..
teg)
Anton Pann (Prov. II, 132) descrie Pann, Prov. I, 74:
in urmAtorul mod pe copilul Amor : Scriptura i sfanta lege
Ades() la ochl se léga. D'a'ndOsele n'o 'ntelege...
Si la horl, la multi se duce Philimon, Ciocoil, p. 276: SAvir§in-
D'a-mijile sa apuce
Bun cu nebun sa 'npreuno, du-se acéstAceremoniA, Paturica se tra se
Prost cu 'ntelept sa adune... putin d'a'ndaratele..."
Locutiunea proverbialä : tOte merg
0 expresiune copilUrdsc4 fOrte re- d'a'ndaratele" (Pann, Prov. III, 11 ; ib.
spandita e de-a dura". III, 15, 18).
Balada CodrOnul : Se topia d'a'npiciOrele bietul Imp(-
Capul de-a dura salsa, rat s6, aib6, §i el, ea toti Omenii, m6,car
Sangele bolborosla, o stirpitura de fecior..."
Trupul rnetani: facea... (Ispir. Legende, 41)
Balada Radu Calomfirescu : Atunci Fét-frumos Ware intra in

palaturi §i se opri la scarA. Fata cum
Si capetele sbura, 11 v6qu, ei afara. Vorbi cu Fét-frumos
Sbura pe scarf de-a dura:
CAM Buzesci poste Caplesci, d'a'ncalarele i seinte1esera la cuvinte..."
Cand Caplescf poste Buzesel... (ibid. 194)
www.dacoromanica.ro
33 A.[P] 34
... apoi rupênd d'a fuga, sA te pA- prelungita intr'o directiune Ore-care
zesci pirleo, ca'l sfiriia cAlcAiele de lute d e-a-lungul, d e-a-latul, d e-a-dreptul,
ce se ducea..." d e-a-rindul etc.
(ib. 361)
Balada Badiul :
...
d'a berbelécu : peste cap, d'a
roata, d'a rostogolu, a la renverse, en Fa la apa c. purcezi,
90's fuga s te repezi
culbutant..." Pe la gura pivnitel
(I. Costinescu, Vocab., 288)
Tot de-a-lungul ulitel...
Mic,
Mete! sA mi te duci.
de-a ruptu capului !" Marian, Bucovina, I, 124 :
(Alexandri, Surugiul) Intindeti podul de-a-latul
Ca O. tree mai lute vadul,
Pann, Prov. III, 93 : Sa nu m'ajunga barbatul...
In lone §i'n trändavie, Pann, Prov. II, 131 :
A§tepti d'a gata sall vie...
Pe nimenl nu osebesce :
Neculce, Chron. 268 : ... rat
purtat La totI d'a-rindul zimbesce...
tot targul cu lacata de-a grumazii §i Caranfil, Valea Prutului, 53 :
apoi rat spAnzurat..."
Pravila Moldov. 1646, f. 89 : sA o Lual tara in lungi§,
ia §1 farA de voia ei, ce sA dzice cu In lungi§ §i'n curmezis:
*i de-a lungul si de-a latul
de-a sila..." In s6c imI fuse umblatul!..
Pann, Prov. I, 28 :
Vel, nu vel, el cu d'a sila
In tote constructiunile cu "*A, post-
Face musca cat camila... articularea e de vigOre, lipsind une-ori,
numai ca o licenta poetica, in : dea
Cand i-am tras un pumn, o fAcut lung" sail de-a drept".
hic §i o cAqut de-a rostogolu..."
Alex. Poes. pop. 2, 55 :
(Alex., Chirita in volaglu)
Dolca vesel se scula,
SA se observe, cA in unele construe- Campul de-a-lung apuca...
tiuni de felul celor de mai sus, a se Balada Jianul :
aglutinezA nu numai cu d e, dar i cu
n, formând ast-fel in rostire o mono- Trage podul mal d'a-drept,
Pin' nu'ti pun un glOnte'n plept...
silaba d a n, compusa din trei cuvinte
deosebite de-a-in : d'a'ndaratele = de Balada Mogo§ Vornicul :
a indArit..., d'a'ncAlarele = de a incal..., L'am trimis in lad d'adrept,
d'a'ndósele = de a indos..., etc. Cu sapte palose'n pept...
Sub o inriurire directA a jocurilor Aci e locul de observat, cA in de-a-
copilaresci, d e-a a trecut in graiul po- una" §i tot-de-a-una", unde la prima
poran §i la jocul de cArti. 0 locutiune vedere se pare a fi aceiai prepositiune
proverbiala bAnatenA contra cartofori- de mi§care a ca 8rn de-a-rindul", in
lor : eine jcica d e-a-duracul, nn'§i mai realitate ea nu este organica, ci furi-
umple sacul" (P. Pintea, c. Nevrin- §atA prin analogia in forma normalA
cea). v. Durac. de-una" §i tot-de-una" , macedo-ro-
Caracterul copilArese al lig d e-a dis- manesce totu-di-una" (Bojadschi) §i
pare cu desavir§ire, cand e vorba nu de-unA-unA" (Kavalliotis) sari una-
de o mi§care vita, ci de o ini§care un6," (Daniil).
22,083 2
www.dacoromanica.ro
35 A- 36
v. De. De-a-una. Tot-cle-a-una. a'l respandi treptat in limba cu cele

Sensul fundamental romanic al pre- doe sensuri de mivare viva §i
positiunii compuse d e-a este acela de mi§care prelungita, trasureca-
mi§care imitativa. In acest racteristice ale jocurilor copilaresci.
sens o aa i Italienil in : far d a santo ; v. 10A. -12 A. D'a .-- De. De-a.
trattare d a amico, d a signore, d a fra-
tello ; i fanciulli vestono d a donna, '2.A ; preposition 'servant a exprimer
d a cavaliere etc. (Tommaseo). Negre- certains rapports de position. In limba
§it insa ca ad, intocmai ca §i'n pri- literara moderna acestä prepositiune s'a
vinta infinitivalului d e-a (v. 10A), para- inlocuit aprOpe pretutindeni prin sino-
lelismul italian nu merge pina la arti- nirnul I a; se pastreaza insa mai cu
culare, care este propria graiului ro- staruinta in graiul poporan, g i mai ales
manesc : de-a bere(-a)= d a bere, d e-a in vechile texturi. Functiunea el fun-
imperatu(-1)= d a signore. Din sensul damentala este de a exprime posit i-
fundamental de mi§care imitativa, care une exteriOra, fie rnateriala saa
nu e strain Neo-latinilor din Occidinte, morath, pe cand (in, servesce a indica
s'a nascut la Romani in specia intre- o positiune in teri er fi. Distinctiu-
buintarea lui de-a in numirile jocurilor nea intre a §i. (in) lesne se observa
copilaresci, mai t6te de natura mimica. chiar in privinta notiunilor immateri-
Acest de-a al copiilor pare a fi specific ale, de ex. : iea a-minte" nu e tot una
romanesc, caci Italienii se multurnesc cu baga.'V i n minte".
in asemeni casuri cu numele jocului Tete intrebuintarile acestei preposi-
frLr prepositiune, saü cu simpla pre- tiuni, care fOrte rar 1§1 asociazä pe d e,
positiune a, ori cu d e fara a; de ex. p r e, c u etc., se pot clasifica in cele
al nostru d e a petricelele" se chiama relative la : 1° om ; 2° tirnp ; 30 loc.
italienesce le pietruzze"; in Toscana
27
delle buche", in Sicilia a li baddi"
27
10. In legatura cu om.
(Pare). Frantuzesce, in lunga lista de Prin acest sens, a corespunde lati-
jocuri copilaresci, pe care ni-o (la in- nului a d in : a d manum habere",
tr'un loc Rabelais (Gargant. I, 22), nici a d miserationem inducere", a d cer-
unul nu se incepe cu d e, ci t6te nu- tum reperire", a d subtile examinare",
mai cu a : au flux, a la vole, a la a d voluntatem, a d arbitrium" etc.
prime, a la pille, a la .triumphe" §i. aa
Marian, Bucovina, II, 197 :
mai incolo. In latina se prepunea de
asemenea a d : quum in quodam con- Death in Ord straina
vivio ad la-trunculos luderetur... Cu colac de grail a mane.,
(Vopisc., Firm. XIII), romanesce ar fi : E mai bine 'n satul thu
Cu colac de malaiu red...
d e-a hoth". Spaniolii nu pun gene-
ralmente nici macar pe a : la cadena, Docum. transilv. 1627 (A. I. R. I,
la arboleda, los soldados etc. (Machado 1, 93) : candu mi leu adus (zapisele),
y Alvarez). Stereotiparea lui d e-a la n'am avut ce prinde a mana, ca au
Romani in grarul copiilor, cari in prin- fostu stricatu-se de tot de n'am avutu
cipal dupa cum o vom constata ce prinde a mana, a§a sa
adesea pastreza cu multa staruinta Viata S-tei Maria Egiptena din sec.
unele elemente ferte archaice (v. 2Ar- XVII (Cod. Miscellan. in-4 Bis. St. Ni-
meigia. Codomele), a concurs apol colae din Bra§ov) p. 392 : cum veri
www.dacoromanica.ro
37 A- 38
sapa sa faci groapa, neavanda nemic Pann, Prov. III, 67 :

a mana?..."
Vine poste noi ce vine,
Moxa, 1620, P. 392 :" §i celula ce Nu sciu sa o spuTu p'a-nurne,
aye pane de satiti, se apnea de a ma- Ca n'am mai vezut in lume...
na 'i §i se satura ai lui, lara satulul
ramase flarn Ana..." v. Anume.
Dosofteiu, 1673, ps. 7 : 0 functiune destul de inrudita cu
a-nume ni se infatileza in a-ievea §i
,5i de nu v'et intoarce cAtr'6, pocäintiti,
a buna serna...
Are sâget a-mftna, scoase din tulbita,
Arcul intins in coarda, lancia straluclas.te Balada M-rea Arge§:
De stricA §i rástoarna fn ce sâ opria.ste... 0 §optá de sus
v. A-niand. A-levea mi-a spus,
Ca orl-ce-am lucra,
Varlam 1643, I, 152 : sa scula §i NOptea s'a surpa...
inca §i patul sau radicala li'l lua a
umarii dela duse, cum n'are hi fostii ... sail a buna semä, credem a buna
nice danaoara bolnavii..." sema, a§a e a bunä séma, nu e a§a a
Nic. Costin, Cron. 89 : zicea Nico- buna sema, ve in§elati a buna sera.;
lai-voda ca nici un folos dintr'acele pail dara cam in acela§i inteles se clice mai
nu aduc dupa sine tarii, ce mare scri- vault : de buna sema." (L. M.)
dere §i stricaciune, i a ochiu luata la v. Aieve. Semei.
Imparatie taxa .." De aceiall natura este : a-marunt, care
Ibid. 99 : ...acmu Hanul avand a in limba veche nu era post-articulat §i
ochiu pre Nicolai-voda, aflat'at vreme nu avea trebuinta de prepositiunea su-
acel Daul Ismail Aga prin mijlocul Ha- plementara. «cut, ca astaqi in cu a-
nului, fiindu-i Capi-Chiliae, de aa scos märuntul".
domnie taxa' lui Dumitra§co-voda..." Cuvintul lui Ion Crisostom din sec.
Predica 1619 (Cuv. d. batr. II, 120): XVII (Cod. Mss. Miscell. Bra§ov.) p. 304 :
bine socotiti §i loati a mente ce gra- nu cu evangheliia numai striga, ce §i
i4e Domnedzeu..." cu dumnedzee§tii prooroci §i cu de
Varlam, 1643, II f. 9 : lacrami pre Dumnedzau graitorii ai sai ucenici a
fiatele noastre varsam, candu ne adu- marunth spune..."
cemil a mente de chinurile §i de moar- v. Amanunt.
tia ce amara..." 0 notiune a§a qicend superlativa a
Psaltire circa 1550 (Mss. cheian in a-mftruntului" ni se presinta cu dupla
)7
Acad. Rom.) LX, 2 : ia a mente ruga prepositiune a In : a-fir a-pör".

me..." Cantemir, Chron. I, 76 : Numitor
v. A-minte. stand in dointa gandului §1 a lucrului,
Pe aid calul este animalul cel mai Tata sose§te i pastoriul Favstus, adu-
lubit de popor ; ma, cand un om vede cand §i pre Romulus cu sine §i spuin-
pe altul calare pe un cal bun, il pri- du-i toate di'nceput, precum i-au aflat,
vesce a mila, §i de pe fatal se 'Jae li pe ce vreme, Qi de hrana lor intaiu
citi dorinta de a aye §i el un cal bun..." dela lupoaica, apoi dela dansul, i de
(Preut C. Ionescu, Mehedinti, c. toate de a-fir a-par povestindu.i..."
scii-de-jos). v. Fir. Nr.
Tot aci s'ar puté pune a-nume, care Ca indicare de o positiune Ore-care,
preciseza o positiune individuala. tot aice intra : a-lene, a-nevoe, a-tocma,
2.
www.dacoromanica.ro
39 A- 40
alte cate-va expresiuni analóge, de- manesc a format prin prepositiunea a

spre earl vom vorbi la locul lor. pe : a-dese-ori, scurtat apoi in adese sat
v. A-greid. ades ; pe a-rare-off, redus mai targit
20. In legatur a. cu timp. la : rare-orb, dupa, cum s'a redus i : une-
Prin acest sens, a corespunde lati- off = a-une-ori :
nului a d in : a d lucem", a d me- Pe vatrá i pe cuptorlu,
ridiem", a d horam", a d diem", a d Ba §i jos a-une-oril...
prandium", a d coenam" etc.
(Jarnik-Barsanu, Transilv. 443)
Dosofteiu, 1672, f. 23, din Isaia VIII,
22 : §i nu va raspunde cola cel in In liinba veche mai era un adverb
strimtoare pina a timpt...", acolo unde de timp : a-ori, corespunclOtor pe deplin
in Vulgata : et non deficiet qui in an- latinului ad horas".
gustia fuerit usque ad tempu s..." Moxa, 1620, P. 390 : lasa mnpitr-
Nic. Costin, Chron. 125 : cand at fost iTaIn Leu fiiu-sau, i au Montt raz-
sambata pe a-pranzul cel mare, eta a boae cu §ch6ii i Prancii i cu Turcii,
at i sosit Bekir Aga..." deci a-orealt biruffa, a-orea biruiia..."
Moxa, 1620, p. 382 : andt durmila v. Ord. Ades. A-rare-ori. A-u-
inparatul a-miazazi, ei intrara §i'l prin- ne-on. A-ori. Apurure...
sera..." Prepositiunea a parea atat de tre-
Pina, astagi, impaxtirea curat roma- buinciOsa, la indicarea timpului, incat
nOsca a i1ei, a§a cum o mai pastréza in vechile texturi o gasim cate-o-data a-
pe ici pe colea teranii, mai cu s6ma glutinata cu i n sub forma n a (= in-ad)
peste Carpati, cuprinde in sine, afara de'naintea numèrului pre- :Eli post-arti-
de a-pi-aqui cel mare, sinonim cu a- culat al c6sul u I.
pe : a-pranjor sat a-pranqivr, Radu din Manicesci 1574 (Mss. Harl.
a'mproor, , a-vecerne sat a-chindie , 6311 B. British Mus.), Mat. XX, 5-6 :
a-murg sat a-sfintit §i altele , de- ,;1arei n a al §asele bast, i n a al
spre carl velli la locul lor. In tOte a- noaole Oast facura a0jdere; intru n a
ceste numiri s'a uitat cu timpul indi- al uin-spra,-zOcele eas..."
vidualitatea prepositiunii a, poporul in- Tot acolo : in a acela 6ast" (ibid.
cepOnd a qice : la a-miOqi" sat la 55 : in illa hora).
n'a-mlégi", la a-sfintit" sail pe la a-
sfintit" etc., de0 un 1 a ling a. un a 30 . In legatur a. cu loc.
este ca §i and am pune latinesce : Prin acest sens, a corespunde lati-
ad-ad-meridiem" , far forma la n'a- 'mini a d in : a d locum", a d latus",
mieqi" s'ar traduce literahnente prin //a d dextram", a d sinistram" etc.
77ad-in-ad-meridiem". Cuvintul lui St. Ion Crisostom din
Tot aci apartine = lat. ad-diem, sec. XVII (Cod. Mss. Miscell. Bralov.)
pe care nu trebui all arnestecam eti- p. 510 : iaste-ne destult aciasta, au
mologicesce cu astaAli". aduce-vom a miljoc §i toti proorocii ?.."
v. 121. Aprdny. Apranjor. unde crniljoc* pentru «mijloc,, cu me-
Amiayi. Amproor. Avecerne. tatesa lui 1, este ca la Macedo-romani.
Achindie. Amurg. Asfiniit. AO. Radu din Manicesci 1574, Mat. XIV,
Aserd... 6: juca fata Irodiadei a mijloct.i...",
In unire cu notiunea de 6 r il, dupri undo in Vulgata : saltavit filia Hero-
norma latinului ad horam", graml ro- diadis in medi o..."
www.dacoromanica.ro
41 A- 42
Badis.or ca badlu meg larea e contraria spiritului limbei : nu

Nu'l cat tine Dumne0ed, se 'Ate (lice a-man'a", a-minte-a",
Tar' ma este-un brad a mute
Ca bdolita med de frunte, a-munte-le", a-fundu'l", a-cas'a" etc.
Dar nici bradu Dintre exemplele precedinti, in a-
Nu 'I ca. badiu... pranclul cel mare" post-articularea se
(coll. lass. R. SiMU, TrauitV., Orlat)
explica prin calificativul ce 'I urmeza
In loc : abia am sosit dela munte, Ora care se (ice nearticulat : a-
pe la nol se (lice : aghie am sosit de pranqg. Ea se pricepe nu mai putin
a munte..." (InvaOtoril I. Floca, I. Ra- atunci cand a I1 perde cu totul indi-
du, I. Dobre, Transilv., corn. Sina). vidualitatea, devenind impreuna cu vor-
Reposatul I. Maiorescu (Itin. in Is- ba aril se prepune un singur substan-
tria, 83) observa a la Istriano-romani: tiv, de pilda : amurgul le soir", apran-
a se zice in loc de I a, de ex. in Je- VI le midi" etc. Post-articularea nu
iune :a munte in loc de : 1 a munte, se justifica insa in urrnatórele casuri :
intoemai ca la MoV in Arda." Dosoftelu , Syrinx. 1683 , Nov. 15 :
Pravila Moldov. 1646, f. 118 : de )) s'au tras un siarpe mare balaurii pre
sa va inpreuna trupeste cu fata mt a-furisul s'au intratg in vistiariulg celu
tuse-sa, ce iaste obrazil de st a. de o imparatescb..."
parte, ce s dzice a-laturia, sg, va certa De asernenea in adverbii bana tem :
dupa voia a-rarul ram" (Anonym. Lugosch. circa
Caranfil, Valea Prutului, 26 : 1670, in Col. 1. Tr. 1883 p. 424) si
Pradd la MO II lasa, a-densul serio, ex proposito" (Viski,
*'apo1 maxi se 'ntorcea
La a-lature de drum,
1697, in Transilvania 1875 p. 152), a-
La gropana cu cinci ulmi... Gest din urma in loc do nearticulatul:
a-dins.
v. Aldeuri.
v. Ararul. Adins. Furi§% En-
Zilot, Chron. 29 : nu numai nu fa-
piul...
cea vr'o impedicare Pazvangiilor,, ci
Inca pe a-locuria unii din ei se i in- Tot prin confusiune cu 11.A s'a nrr-
tovarkfa cu dmnii la praqi i Ia ja- scut d e-a in :
furT..." ... mö pominesc p6 U cu galiganu
Moxa, 1620, p. 356 : sapandg te- do morar, cu toporu d'a spinare..." (Ji-
meliia a-fundd in pamantg, aflara ung pescu, Prahova, c. Valenii-de-munte).
capg de ask..." In limba veche s'ar fi sis: a spinare.
Pann, Prov. I, 87 : In fine, un cas interesant de ames-
tecul lui "A cu 12A, ni se presinta in :
Privind imprejuru'O, v6zu floricele, a-drepta i a-stanga.
S'a pus sa, culegt, ziandu'ql: nu'mi purl,
Cu mdlnele Ole tot nu merg a-casci... Catechism circa 1560 (Guy. d. batr.
II, 103) : sa sui in ceriu i sad6 a
V. A-casd. A-locurt. Afund. derdpta TatMui..."
4° Casuri indolOse. In gralul poporan si chiar in limba
Sint cate-va vorbe, in call preposi- veche se aude mai mult : de-a drépta,
Vunea 12.A, menita a exprirne o posi- de-a stanga ; sag si mai des : din-a-
tiune, se confunda sub raportul for- drépta, din-a-stanga, adeca cu trel pre-
mei cu prepositiunea de miscare "*.A, positiuni : de-in-a . Si italienesce :
mai ales prin aceia c cuvintul se post- d a sinistra". Prin aglutinare cu d e,
articuléza, pe cand la 12.A post-articu- si mai ales prin post-articulare, de-a-
www.dacoromanica.ro
43 A- 44
drept'a §i de-a-stang'a formeza o tre- cuprinde in tot trupul §*1 ochii i se pain-
cere catra 11A. jinesc. i ce era, nu era a bine!..."
v. 11A. Dre'pta. Stanga.
(Crèngii, Capra cu trel leg
Prepositiunea "A in expresiuni ca:
a-mana, a-ochiu, a-munte, a-mijloc, a- Despre curcubeti poporul ice ca e
ori, a-timp etc. ar trebui re'nvivata in a vreme buna..." (G. Popescu, Suceva,
literatura. Ori-cine lesne va recunesce, c. Malini)
de exemplu, ca a-ori intrece in ele- ... nu'ti e a buna, nu v6 e a buna,
gan §i energia pe cate-o-data" saü nu v'a fost a buna..." (L. M.), o locu-
Pune-ori".
tiune in care buna nu este adjectiv
v. Ad. La. feminin, ci un substantiv neutru co-
13.A ; preposition servant a exprimer respunptor pluralului latin b o n a.
v. A.-bund.
un sentiment d'aise ou de malaise, et
surtout un pressentiment. De§i deriva Marian, Bucovina, II, 50 :
din latinul a d, acesta prepositiune s'a Cu trel stOgurl de mAtasA.:
specialisat la Romani intr'un chip de Unul rosu ca focul,
tot original. Ea urméza d'a-dreptul du pa Unul negru ca corbul,
verb, Para a.'0 asocia alte elemente Unul alb ca ornatul ;
prepositionale, diferind cu desavirire Cel rosu'l a bAtalie,
Cel negru a jelanie,
sub raportul functiunii de 10A, 11A §i .5i cel alb a bucurie...
'2A, macar-ca tote s'at nascut de o
potriva din acela§i sorginte. E destul Lasateni cesornic de casase
a qice cine-va : canta a... sati : trage a..., (lice ca este un sunet in parete ; cand
pentru ca Romanul, fall a auqi mai suna in paretele unde stau icenele,
cleparte, s pen completa frasa intr' spun ca este a bine, iar cand suna spre
un mod aproxirnativ. u§a se (lice ca, este a merte..." (M.
Tote adumbririle acestei prepositiuni Tight, Covurluiu, c. Foltesci)
se desTh§urk din intelesul fundamental Une-ori a urmeza dupa un nume,
est ad aliquid", este a-", de unde dar atunci se presupune verbul e s t e,
apoi, avend Iii IA a ca punct general de ex. : vint a seceta, semn a bucu-
de plecare, se diferentiaza dupa cele lin, etc.
trel simturi mai putin materiale vecl, Poporul de aice privesce eclipsa de
auq §i odorat : sem6na a-" du0 sim- s6re sag de hula ca un semn rei,
tut v6(1 ulu 1, suna. .a-" dupa simtul adeca a MAUI, a merte, a holera §i
auqulu 1, miresa a-" dupa simtul altele, povestind ca atunci Vircolacii
odor at ulu 1, aprepe tot-d'a-una la mananca serele sag luna..." (P. Mohor,
a treia persena a presintelui indicativ. Tutova, c. Puiescii)
Niel'in latina, nici in limbile surori Vintul de catra apus se chiand
din Occidinte, esse ad aliquid" n'a Bistra, a seceta §i a biu§ag ; cel de
capetat nicairi o asemenea desvoltare. nord Mestecanul, a lipsa ; cel de re-
10. Balada Iordachi al Lupului : sarit, Gurenul, a red..." (N. Trimbi-
tomu, Banat, Lugo§, c. Gradi§te)
Dar asculta-m6 pe mine, Miron Costin, Chron. 323 : ... foarte
Cad ce sirnt eu, nu'l a bine... groznica intunecare in postul cel mare
Un for rece ca ghiata ii trece prin intr'o Vinere, §i tot inteacelali an la-
vine, picierele i se tae, un tremur o custele, neauzite vécurilor, care toate
www.dacoromanica.ro
45 A- 46
semnele batranii §i astronomii in tera 3°'Dupa simtul auqului : suna a-",

Lepsca a mari rautati ca sant acestor canta a-", latra a-", urn, a-" etc.
teri menia..." ... vasul acesta suna a spart, a
dogit, a crepat..." (L. M.)
20.Dupa simtul vëqului: : semèna, a-", Cucuvaia canta a merte ; cucul can-
cauta a-", calca a-", Ambla, a-" etc. ta in fata §i in drepta a bine, in stanga
Balada Novae i corbuL a red..." (Preut I. Toma, Galati)
Halnele salt priminescl, Jarnik-Barsanu, Transilv. 106 :
Ca sá pan un blet sArac,
SA nu semenl a Novae, Ed gandIam anal cântA mie,
CA nu'l Turcilor pe plac... Da el canta a pustie...
... a ce semena, purtarea vestra ? In basmul despre Gheorghe cel vi-
ast copil semena a mort ; asta copila tezil : ... luand busduganul, Ii arunca
nu semëna a merta ; s6mönati a adein slava cerului, i cand caqu jos, se
vörqf smintitI..." (L. M.) turti ; Ii lepoda §i pe acesta. Acurn ce
Pann, Prov. I, 111, locutiune prover- sa faca ? Sta in loc §.1 fluera a pa-
biala in privinta unui betiv : Mustä- guba..."
tile II cauta a OM". (Ispir., Legonde, 139)
Varlam, 1643, I, f. 225 : ... a nirnica Balada M-rea Argq :
alta nu sa asamana ispravile noastre
Un zid pArAsit
inteaciasta lume, numai fumului, §i 51 neispravit :
nu numai ispravile noastre, ce §i dzi- CAnil cum il véd
lele §i aii §i viata...", unde insa intor- La el se rAp6d,
setura frasel nu e tocmai poporana. Si latr'a pustiti,
Portretul S tului Vasilie la Dosofteiu, Si url'a mortiu...
Synax. Ghen. I : sprancianele ratunde, 40 Dupa, simtul odoratului : miresa
frunöaoa incretita §i sarnanandil a omil a-", pute a-".
ganditoriu §i grijliv1..." ... miros a §ofran, oleo croccum ;
Intr'un basm din Mehedinti: Ur- put a pirciu, oleo hircum..." (L. B.)
ca-te, leic, intr'un copaciu mare, §i ... ce spui tu, nu pute a nas de
te uita in tete partile, dOra de vei om ; ye miresa gura a cepa, a ustu-
vede ce-va a§a care sa semene a sat..." roiu, a cui§Ore ; miresa, a friptura..."
(L. M.)
(Ispir. Legende, 836)
Pann, Prov. II, 80 : A mancat urda
caln a popa" sail nu calca a popa"
71
cu usturoiu, §i cere sa'i mirese gura
(L. M.), qice poporul despre un om cu a lapte..."
aspiratiuni superiere, adevérate oil pre- Jarnik-Barsanu, Transilv. 34, 36 :
tinse.
Dragu mi-I badiu din joc,
Sätenii considera ca un sernn me- CA mirdsA-a busuIoc!...
teorologic, cand : rimele umbla a plOia"
(S. Cordova, Tutova, c. Docanii). §i mai jos :
ce nu ie saten, Ii nalucesce cam Lelea cu mArgole multe
a ciocoiu" (Jipescu, Prahova, c. Valenii- AmirOse-a florl mArunto
De pe vale, dela munto ;
de-munte).
Dar cea en maI putintele
Alexandri, Florin §i Florica, sc. VII : Amirdse-a floricele
Bine se mai priface a boier!" Dela munte, din vAlcole...
www.dacoromanica.ro
47 A 48
I. G. Bibicescu (Transilv., Coll. Mss.): a ce sOm6na acest luau? a ce mirOsa?

Ed Iubesc o copilit& a ce suna?.. De aci s'a nascut conjunc-
Sal mircise gue-a titä tiunea de intrebare «a c 6», adeca a-ce,
buzele-a lánia literalmente «ad quid», care ne intim-
5°. Ce-va vag, astfel ca se pOte aplica pina fOrte des in scrierile mitropolitu-
clupa impregiurari la sirntul cutare sag lui Dosofteiu.
cutare : trage a-". A§a in Psaltirea slavo-romana din
...tragi tot a calic, a calica, a sarac, 1680 , ps. 21 : Dumnadzaul mieu ,
a saracia..." (L. M.) ia' mi a-minte; a-ce ma parasa§?...",
Despre bufnita se (lice in popor ca unde in Vulgata : q uare me dere-
e cea mai cobitOre, tragdnd a pustie- liquisti ?"
tate ; despre corb i cióra c ele trag In psalmii 41-42, acesta conjunc-
a stirvuri..." (St. Istratescu, Dimbovita, tiune se repeta de vr'o Vse ori, tot-
c. Cobia). d'a-una cu sensul de « pentru ce »,
Proverb ciobanesc din Ardél (Orlat, «quem ad finem».
R4nar) : In Psaltirea versificata din 1673,
Saraca pálarie, ps. 76 :
Ta tragl tot a sárikcia; A-ce, Doamne, ne-al urnit ala departe
Dar cAciula cea buhlisa De nu'ntorci precurn ne-aT fost cu bunatate?
Aduce de dulce 'n casa... A-ce, Doamne, i 1a mita de'l tdiatA,
In exemplele de mai sus nu figu- Fi direpta t'ai inchisu't cé'ndurata?...
rOza simtul pipaitului i simtul gustu- v. Ace.
14 mai materiale decal vOqul, auqul 14.A; prOposition servant a marquer
§.1 mirosul, singurele earl se potrivesc
le 0/lad et surtout le datif dans la
cu tendinta cea idealista a lig 13A.
declinaison inclOterminOe. Limba roma-
Acest idealism se arata pe deplin cand nä posedOnd o declinatiune nearticu-
punern fata 'n fata pe sémèria a " lata aläturi cu o declinatiune articulata,
linga semOna cu". Nu se OW qice: cea de'ntaiu procede, mai ales in tex-
calul meg s1n6na cu §oimul", caci turi vechi dupa dialectul daco-roman,
intre cal i ohn nu exista nicI o ase- prin prepunerea lul a la singular §i la
m6nare mat eriala; este insä Mae plural de 'naintea genitivulul §i mai cu
permis l i forte romanesce : calul meg deosebire de'naintea dativului : a om
sem6na, a §olm", idealisandu-se (d'homme» i A homme» (articulat :
iutOla calulul. E §i. mai invederata omulul), a Omeni «d'hommes) i «a
idealisar ea in : calul meg sém6- hommes ) (articulat : órnenilor). A-
na a zmeil", luandu-se drept termen cest a (= ad) n'are a face etimo-
de comparatiune o fiinta cu totul fan- logicesce cu articlul a (al, al, ale),
tastica. In scurt , functiunea lui '3A care dupa dialectul macedo-roman se
este de a exprime mai mult preve- prepune nu numai genitivului, dar §i
dere, prevestire, presimtire, un fel de. dativului determinat : a omlui, a (5-
adulmecare propria ori figurata, decat minlor (v. 8 A) El se potrivesce insa
o sensatiune de-a-dreptul i lamurita. fOrte mult, prin functiune ca I prin
v. Este. Sém6n. Cale. Cant. origine, cu rolul datival §i chiar geni-
Miros. Cant. Tray tival pe care '1 are sag avusese lati-
60. Intr'o constructiuneinterogativa, a nul a d in limbile romanice din Occi-
urmat de ece» se pune Inainte de verb : dinte, de ex. In vechea francesa :
www.dacoromanica.ro
49 A- 50
Car certes s'il n'est autre vie, tab locuri i Domnii cei vechi a boieri
Entre arm a homme et arne a truie (= A nobles), a slujitori (=à soldats),
N'a doncques point de difference...
pentru slujba i credinta spre stapant;
(Godofroy, Diet d. l'anc 1. franc. I, 3) era nu ala aproape de ora§e cat sa
n'aiba tirgurile deosebit hotarele sale
Aceste versuri s'ar puté traduce in nesupuse zeciuelilor a boieri (=de no-
romanesca din secolul XVII cam Na: bles) §i a calugari (= de moines)..."
2,
sa arnu nu este alta viiata , in- Chiar insa in ultimele doe casuri,
tre suflet a om i suflet a screfa nu noi nu sintem pe deplin siguri, daca
Oste dara nice o deosebire." n'ar fi cum-va i aci nesce dativi, a-
Ori-curn, in romana ca i 'n limbile deca : a boieri 0. a calughi =1 a boieri
surori, chiar dupa vechile texturi, a 0 1 a calugeri.
pentru d e nu e des. Pe cat de rar este genitivalul a, pe
In graiul actual: relatiunea atribu- atata de ades ne intimpina in vechile
Mvä a unui substantiv cu alt substan- texturi a la dativul nedeterminat, de0
tiv se exprima cu prepositiunea a sin- tocmai acesta in limba actuala e a-
gura forte rar, §i anume cand substan- prepe fara exemplu.
tivul atribut este preces de o vorba ce Mss. 1574 din British Museum (Col. 1.
exprima numör sail cantitate, cum : Tr. 1882 p. 243) : candit cinci paini
vitele a patru sate, averea a dud fa- sfaramii a cinci mie, cate copre urn-
mine, spusa a cati-va bötrani, domn pinta de farame de luatil?.. dara cand6
a multe turme de oi, domn a tOta tera ppte a patru mie, cate copre in-
romanOsca". (L. M.) pinta ?.." In Biblia dela 1688 este : I a
In graiul vechiu, sfem lui a la ge- cele 5000" §i I a eel 4000".
nitiv nedeterminat nu e tocmaI atat Dosofteiu, 1680, ps. 21: vor vesti
de restrinsa ca astMI, dar totu0 e direptatO lig a popor ce sä va nasto...",
destul de mica. unde in Vulgata: p opulo qui na-
Pravila Moldov. 1646, f. 82 : de sa scetur..."
va afla in mijlocula a barbatil 0 a Coresi, 1577, ps. 97 : vine sit judece
famee, ce sa dzice intre casari, cum sä pamantului, sa judece a toata lume
fie vre o vrajba ca acOia de moarte..." in dereptate §i oameniloril in dereptie..."
Moxa, 1620, p. 397 : eine va vré Ibid. ps. 80 : sa nu fie tie Dum-
sa se adeverOze a mare credinta ce ave: nezeu nou, nece sa te incliini a Duin-
besereca, prO frumoasa zidi lu sveti nezeu
Gheorghie, §i alte multe facia cu calda Pravila Moldov. 1646, f. 1 : cade-sa
inima catra Dumnezeu bunatati..." a tot plugariul sa .§ are §i sa lu-
In urmatorul pasagiu din Chronica lui crOdze pamantult..."
Nicolae Costin, p. 94, a figureza de'n- Ibid. f. 10 : canal va taia unü omii
taiu de trei ori la dativ nedeterminat, niscare lemnii in padure, sau va da-
apoi de doe ori la genitiv : rama a niscare dobitoace §i va cadia
... pentru hotarele tirgurilor dorn- asupra vre unui dobitocii §i '1 va o-
ne§ti, dela o vreme se deprinsese Dom- mora..."
nil cel mai de curand a da : §i a bo- Ibid. f. 109 : cela ce va face sibã a
Teri (= A nobles) i altora, aa cat n'ail mulare vaduo, sa va certa cu bani dupa
ramas loc deosebit pentru hrana §i a- destoniciia acelui obraz..."
gonisita pe dinsul tirgurilor. Harazi- mai jos :
www.dacoromanica.ro
51 AA 52
Ori-cine va face sila a feUmra mb- ta, n'ai mintitti a oameni, ce lui Bum-
para., Inca sa nu fie de 12 ai, s va nezau..."
certa mai rau de cdndil are fi fost fata Ibid., Mat. XXVII, 53 : intrara in
mare de vrdsta..." ora§ulti sväntil §i sa aratara a multi"
Moxa, 1620, P. 357: acesta (Augustti) In vechile texturi din tete provin-
de 'ntaiu canal §edia, a multi facia ciele daco-romane sint sute de exemple
cazne rele..." de o asemenea intrebuintare a lui a,
Ibid. p. 379 : elu (Leu) se fdgadui, prin a cdrui prepunere capeta functiu-
puiul aspideei nepotiloril napraceei, nea de dativ numele nearticulat ce '1
chern1 pre Ghermanti patriarhul de vru urmeza, une-ori intr'un mod ferte ele-
sIT inpreunéze a rau sfatul lord, Tara gant, buna-Ora la Varlam 1643, II f.
parintele nu-i déde nice a grai, ce '1 75 : putemil cuno4te ca a mare Bum-
foarte infrunta..." nedzau sa, inchina acesta...", unde da-
Ibid. p. 393: crama §i sfatulti dedése tivul nedeterminat cu a este fara dera
a ne§te ticii i nebuni de '1 §i 'Ate mai nemerit decuin ar fi : unul
Varlam, 1643, I, 332 : sa ruga de mare Dumneclea se inchina".
dzicia sa tremita pre Lazart in casa Literatura roman modernd, mai cu
parintilord sai sa marturisasca a cinci séma cea poeticd, ar pute sa rechieme
frati ce are, sa nu vie §i ei intr'acel la viata pe dativul nearticulat cu a,
loca..." care pare a fi disparut din gram. Geniti-
Ibid. I, 61 : nice frate a frate va vul insa nearticulat cu a e cam de prisos,
folosi, nice parinte a fecior, nice bo- de Ora-ce, afara de cele cate-va casuri
gatil a saracti..." a§a qicend stereotipe, el se constru-
esce mai bine cu prepositiunea d e.
Ibid. I, 347 : omil a om nu putu v. Ad.De.
folosi, nice putu izbavi, nice légia nice
prorocii nu putura vendeca ranele ro- '5.A; préfixe d'un emploi trés fre-
dului omenescti..."
quent et de provenance tres-variee. In
Ibid. II, 14 : indurate Doamne, dzi prepositiunea propriii clisä, a vine din
a ingerd blandd sa la cu pace sufle- a d ; in ainte, din a b; in acest, din
tulu mieu..." ecce; in aridic este o vocala excre-
Viata Sf. Dimitrie, Mss. sec. XVII scinte, etc. Sub raportul prepositiona-
(Cod. Miscellan. in-4 al Biser. Sf. Nico- lului a, nurnal &ill Italienii pot riva-
lae din Brapv) p. 93.: la mai mare lisa in bogAtia cu Romanii. v. Bianco
cinste sa se spodobasca dela insup Bianchi, Storia della preposizione a e
inparatul §.1 a mai mare deregdtorie de' suoi composti nella lingua italiana
cu mari daruri §i avutie sa fie dd,ruit, (Firenze, 1877), 452 pagine I
§i sotd inparätescti sa se chéme, de-
cattl a luti munci sa fie dat §i spre v. I.A. Ab.'.Ae.--'.Ad. Ade...
amara moarte..." lAa, A, a ; voyelle longue, servant
Miron Vv. Movild, 1628 (A. I. R. I, comme moyen de compensation pho-
1, 175) : imbla dipgubinarii in toata netique et ayant une portée symbo-
vreme de facu napati a famei §i a lique. Originea §i natura lui aa sail a
fete de oameni buni §i a sarace..." in limba romand, trebui urmarita in
Noul Testament 1648, Apostol V, 4 : deosebi in vechile texturi pe de o parte
cace al pusii acestti lucru in inima qn'n graml viii pe de alta.
www.dacoromanica.ro
53 AA 54
10. a in vechile texturi. din a paatra paarte a paatra paarte

Mai tete sistemele grafice, fie-care de saatu, §i cu baalta ce iaste pe ata
intr'un mod neatirnat, aü represintat paarte i cu tot vinitul acei part, care
lungimea vocalei in genere prin redu- paarte iaste aliasa dintr'alte..."
plicarea literei respective, 'far pe lun- Acest aa=a ne intimpina numai in
gul a (a) in specia prin aa. .Ast-fel a manuscripte, §i mai ales in acte ru-
fost la vechii Romani in cele mai an- stice, adica cele scrise de emeni ne-
tice inscriptiuni : faato, naatam, paa- carturaff, pe earl II stapania nu o or-
stores, aara etc. ; tot asa la vecinii tografia tipica, ci deprinderea lor pro-
nostri Serbi, fie cu litere latine, fie cu pria de a rosti sonurile. In tipariture
cele cirilice : cTsaap, cTpaalic, goraa, sinu'l mai gesim, §i nu pre in texturi
laa §. a., sat la Unguri : haasfa, laan, transcrise cu o ingrijire Ore-care.
naarffa etc. v. pe larg In Cuv. d. Netonicul aa in numi feminine arti-
batr. I., 34-7. De ad urméza, ce, culate : portaa, jupanesaa, polaa, se
de cate ori in scrisórea romana cirilica rostia fain, cea mai mica indoiOlä ea
ne intimpina un aa, el infatisOz) anume o vocala lunga, cfici lungimPal resulta
pe a. din con tractiunea a doe vocale : portd+a,
Legenda St-ei Vineri 1580 (Cuv. d. jupanosci-a, pold±a, §i din aceiasi cause,
bat% II, 152) : dusera sfanta Veneri era lung §i e in casul oblic, care §i'n
in cetate i de§chisera portaa i o du- texturi tiparite se scriea ferte des prin
sera, catra, zmeu samta Veneri..." e, in Coresi buna-Ora la tot pasul :
Docum. munten. 1602 (Cuv. d. bat% caseei, §arbeei, fOteei etc. In scurt, aci
I, 127) : sa n'aiba trduba a merge sa-i este a sat aa prin compensatiune fo-
judece sau sa-i praade..." netica direeta.
Intr'o scrisere dela o jupenesa Stana Tonicul aa in paarte, saatu, fraate,
din 1609 (Cuv. d. Mtn I, 173) : ma dumnitaa §i altele, unde lungirea era
inchin cu capul la pamantu la dum- inlesnita prin accent, nu este organic,
nitaa §i la jupanesaa dumnitale eu ci se datoresce unui principit de reac-
astazi santu in polaa dumnitale..." tiune. Désa trecere in vocala confusa
Stefan-voda Tomsa, 1622 (ap. Mel- a sat a mic§urand. din ce in ce sfera
chisedec, Chron. Hu§., Apend. p. 46) : lui a in fonetica romana (v. IA), tre-
bine sa tii, ca de se va strica ran- buia in tarirea acestei vocale ame-
tanaa, apoi capetile voastre vor V..." nintate, §i anume on pe unde ea pete
Inventariul Galatei 1588 (Cuv. d. se, resiste. Este aceia0 lege, prin care
be tr. I, 206) :cice bucatele §i vinul Curtius explica fenomenul ca aspira-
§i de alte vaase..." tiunea in greca sen latina, atunci cand
Dabija-voda., 1662 (A. I. R. III, 243): slabesce sat se perde in cuvintele unde
sa, fie taare §i puternic cu carte dom- e organica, tinde a se introduce in al-
niei mele a opri si a tine o parte de tele ; aceia§i lege, pe care Le Marchant
mo§ie zalojita de fraate-sau Ursul Douse (Grimm's law, London, 1876,
§i apoi au rascumparat'o Neculaiu §i p. 36,599.) a studiat'o in limba en-
cu fraate-sau..." glesa §i. a numit'o fOrte potrivit {corn-
Nicolae Arbure, 1698 (A. I. R. III, pensatiune incrucisata (Cross Compen-
264) : ... am vandutu dumisaale lui sation). In latina rustica, perderea lui
Lupaasco Murgulet din saatu din h in ircus pentru hircus Meuse a se
'gumataate de saatu din paurte de sus, furi§a h in hinsidiae pentru insidiae ;
www.dacoromanica.ro
55 AA I 56
in englesa, poporul incetand de a pronu p6te sa'l aiba cleat numai un po-
nunta pe r in : father, l'a acatat d'o por inzestrat cu rnult spirit.
data la : et-cetera, pronuntand : and-ce- Vocala a se lungesce mai ales cand
terer. In acelall mod la Romani dis- se exprima o mirare sarcastica, de ex. :
!Arend a in : 'nand sad pagan, graiul maare lucru ! adeed nu pr6 mare ; sad :
poporan l'a adaos in : fraate sad dumni- taare bine ! adeca nu pre bine..." (G.
taale. Un asemenea a sad aa se aude Traild, Banat, Timi§Ora)
pina astacli in gura teranului, mai cu 0 admirabila ironia printeo singura
senia la munte §i peste Carpati, dar nu se vocald !
observa, privit ca o particularitate in- v. Aa!Aaii ! Aaoleo !
dividuala a vorbitorului, fiind-ca nu se
pOte supune la o norma. 2Aa ! a! a! interj. Intru cat nu trece
Acest a sad aa este curat romkiesc. peste o silaba, aa ! adeca a ! este ace-
Intalnirea lui in unele cuvinte cu lunia§i interjectiune cu a! numai ce-va
gul a latin, de ex. vaas=lat. vas, mai intensiva. Lungirea monosilabied
fra a t e =lat. fra ter, taa re --=la t. ta lis etc., póte sa mérga chiar pinil la aaa ! fara
pare a fi o simpla coincidinta. a se schimba totu§1 caracterul inter-
v. A«mu. Aapd. Apa. H. jectiunii ; de ex. :
Vine chie-va i spune unuia ca in
20. a in graiul vit. cutare sat s'a nascut un copil cu patru
Mara de casul prin compensatiune capete ; atunci el se mira in modul
incruciptä, despre care s'a vorbit ma) acesta : aaa ! haida stol v i ed..."
sus, viul graiu al poporului mai poseda (Ialomita, c. Grindu)
un aa sad a de o natura simbolicd. Cand e disilabic: a !a ! devine o alta
Cand cine-va e manios sat nacajit, interjectiune, prin care cel ce o intro-
lungesce vocala, de ex. : Faa, vin'aice! buintéza nu'§T arata nici o surprindere
Aada apal..." (I. Iordachescu, Boto§ani, a sa propria ca in a ! dar surprindere
c. Cristesci) tot este, insa nu subiectiva, ci din
Este ce-va proprid naturei umane partea unei a doua pers6ne, uimite prin
in genere. In limbile primitive redu- o intamplare nealteptata pentru dinsa
plicarea silabei a fost §i este unul din §i de de-mult preveduta de catra noi.
mijlócele obicinuite de a forma impe- Exclamand a! a! noi ne bucuram de
rativul §i vocativul.. patOla cui-va. Cu alte cuvinte, noi qicem
Vocalele se prelungesc atunci cand a ! a ! cand vedem pe aprópele nostru
teranul vrea sa arate o actiune con- ajuns la a!
tinua, de ex. tam lemne WO, cliva !... La téra interjectiunea a ! a! cu sen-
el me certa §i ed taac !.." (C. Dermo- sul fundamental de ai-p atit' o, este
nescu, Prahova, c. Magureni) una din cele mai obicinuite.
Lungirea vocalei pentru a exprime Se aude a! a! cand qicem cui-va
durata actiunii este erall un proces ca i s'a intamplat ma cum ii preve-
comun tuturor popOrelor. Ca mijloc stisem, de pilda : a ! a ! bine ti-a facut...
simbolic, al nostru taaiu = taiu me- sad : a ! a ! nu ti-am spus ed sa te
red" nu difera de mexicanul aahuiltia feresci ?..." (Dirnbovita, c. Pietro§ita).
uralu mered" dela ahuiltia umblu". Al a! degéba fusa§i acolo !" (Dolj,
Romanul insä mai intrebuintéza pe c. Séca-de-Padure).
aa la un alt-fel de simbolism, pe care Daca acela caruia i s'a gis un ase-
www.dacoromanica.ro
57 AAPA. 58
menea a ! ! se supera, el ameninVI tiv, cu cat e strain limbei latine. Are-

atuniq repetand interjectiunea: chn Romani erati de tot säraci in in-
da eii a ! a !" sati: vei vede tu a! a!" terjectiuni §i carpiaii acest neajuns
Intr'un document frances din 1373: imprumutand dela Greci pe : euge, io,
Adonc icellui Fatroulle va sacher s'e- iu, evoe, papae etc. Grecii, din contra,
spëe, et dist a son compere : N'apro- tot atat de viol pe cat de magistrali
chiez de moy, car se vous aprochiez, erail Romanii, puteati sa'§i exprime
je vous donrai de ceste H a a", ceia ce fie-care mivare de simVmint printr'o
Du Cange (ed. Carpent. III, 605) ex- alta interjeqiune. Nu mai putin avqi
plica prin : vox interjectionis, qua decat Grecii i Romanil, sint in acésta
ensem nostri significarunt ; forte quod priviqa Albanesil. v. Hahn, Alb. Stud.,
evaginatus terrorem incutiat". 0 ex- Gramm. 105 sqq; Reisig, Vorles. fib.
plicaVune mai potrivita se cuprinde in lat. Sprachwiss. § 161.
romanul : al a! v. Ao'eo ! Aoleo ! Alei! Alelei !
v. 21.1 Aaoleo ! Aha ! A! Valet !...
Id/ E Na !...
Aam ; archaisme pour : o am.
.Aaiiil interj. Se pronunta disilabic: Intr'un act din 1596, scris in Pra-
aa-iii. hova (com. Glodeni) : n'am avutu cu
Auql pe satén, cand vrea sa'§i ex- ce plat, ci am vandut ocina .a.i!asta
prime regretul: aaiii! ramasal pe urcare iaste scrisa mai sus dereptu ughi
ma tutulor!..." (S. Vasilescu, Dolj, c. 18, §1 aam prinsu §i datoria cia vëche
Ska-de-Padure). tot intr'acei bani..." (Cuv. d. batr. I, 72).
v. ..A!''AalI!--11.1 In acest pasagiu aa in aam provine
Aaoleo 1 interj. Se pronunta trisi- prin contractiune asimilativa din o am",
labic : aa-o-leo. adeca : §i o am prinsu i datoria..."
Aaoleo, exclama femeile, cand ii In acela0 document, ce-va mai sus, se
aduc ce-va a-minte. Buna-óra : aaoleo! citesce : caau datu parintii lor bani",
bine qici; despre nenea Ion este vorba?" unde aa in caau vine &ail prin con-
(D. MiMescu, Braila, c. Céciru) tractiune asimilativa din cia, i anume:
Este o interesanta nuanta a inter- 2/cc/ au datu..." In ambele casuri, aa
jectiunii de parere de mil aoleo", in represinta pe -a-, lay nu do6 silabe.
care prin lungirea lui a a crescut ex- Pina astaqi, intr'un mod analog, po-
presiunea surprinderii (v. 2A , Ma), porul unesce adesea in rostire inteun
scMend in acela§i timp notiunea mäh- singur lung Tt, adeca aa monosilabic,
mm. pe auxiliarul a cu iniialu1 a al verbu-
Aci e locul de a indica in genere lui ce urméza, de ex. : adus lemne=
extrema bogatia a sferei interjectio- a adus lemne, sat : ajuns la tirg=a
nale in gralul poporului roman. 0 vom ajuns la tirg, tot a§a precum in loc
constata adesea in cursul acestei opere. de o oca de lapte, qice : oca de lapte,
Pe linga multimea interjectiunilor dee- cu un o lungit." (P. Antofe, Covurluiu,
sebite, apoi fie-care din ele se mai di- c. Foltesci)
ferentiaza in cate doö , trei §.1 mai v. ' 'A a. Am.
multe forme pentru a exprime cate o
fma aduinbrire a emotiunii fundamen- Aapti ; archaisme pour : a p a.
tale. Fenomenul e cu atat mai instruc- v. Apei. Appa.
www.dacoromanica.ro
59 AARON 60
Aaron ; n. pr. v. Aron. vede pus intre parole valache le quali

Ab ; préfixe. Ca prepositiune, latinul hanno corrispondenza colla lingua la-
a b n'a trecut de loc in limba romane, tina ed italiana". In secolul XVII insa,
§i a lasat pré-putine urme chiar in to- Romanil scieati fOrte bine ca aba ne
talitatea dialectelor romanice. Ca pre- vine de peste Dunare, §i qiceaa ca
fix, Cihac (I, 1) il crede conservat nu- anume din Sofia. Dictionarul BanatOn
mai in : ascund, abat, arunc i ame- circa 1670 (Col. 1. Tr. 1884, p. 421) :
tesc, dintre cari insa dupa cum vom Aba. Pannus rusticanus, Sophien-
vede mai jos abia casul de'nta,iu e s i s".
pe deplin sigur, Tar cel de al doilea pe Turcul 'WA:, de proveninta araba, s'a
jumatate. respandit de prin secolul XVI in in-
trega Europa orientalä : la Neo-greci
v. Ainte. -
up,n-ag, la Unguri aba, tot ap la Serbi
Ab (fern. abet, plur. abi, abe); adj. 0 la Bulgari, la RAI ana §i rana, la
Forma istriano-romana pentru alb. Rutetil haba (Miklos., Turk. Elem. I, 5).
Polonesce acest cuvint s'a diferentiat
v. Alb. Oab.
in haba postav prost" i chaba haina
A-ba I interj. Compusa din a ! (v. prOsta", de unde apoi prin intermediul
2A I) i din negativul ba, ac6sta excla- de sdrente" sensul de saracia" (Linde).
matiune exprima mirare amestecate, 0 diferentiare de forma, §i'n parte de
cu o indo615 Ore-care. Poporul o intre- sens, s'a intamplat §i la Romani : ala-
buinteza fOrte des in Oltenia §i 'n Vla§ca. turi cu aba s'a nascut aba, despro care
A-ba, me ! cand ai venit ?... A-ba, yap mai jos. Ambele forme : aba
neica ! de ce mai vorbesci i d-ta ? aba, pot fi aspirate : /alba, haba.
mai tot-d'a-una in propositiuni intero- Philimon, Clocoii, p. 269 : In launtru
gative §i'n asociare cu un vocativ" era alternut fin peste care era pusa
(G. Constantinescu, Craiova). o scOrta (covor) ro§ia cu vargi, pe
v. Abol A-ma !
care vdea un boiarinal de provin-
cia , imbracat cu anteriu de dimia
Aba, (artic. abaua sail abaoa, plur. verde, cu caravani (nadragi) de pange
abale); subst. fern. ; étoffe grossière, alba de casa, cu tirlici i irninei ro§ii
bure, drap tres-comrnun et sorte de in piciOre, cu libadea de aba alba im-
manteau rustique. Panura sat tese- podobita cu gaitana negru, i cu un
tura, din fire de lafia, gros tOrse. Ca cauc ascutit indesat pe cap..."
derivatele sale : abager i a, a b a- Beldiman, Tragodia, v. 215 :
g I ii, vorba aba se aude mai numal
la Romanii din Romania liber, precum Mal erau inert §i altiT, seriitorl §i gramatici,
Nu puteal a mal alege pe eel marl dintre eel
si d i rn i a, care are aprOpe aceiall in- mid ;
semnare. In Transilvania se aude in- Totl din marginile lumel, in Moldova adunatT,
tre putini nurnal habci = OnurA alba." Venitl goll, in stare prOsta, in abale imbra-
(L. M.). catI...
Cuvintul e cunoscut Romanilor de General mente abaua este alba ; p6te
vr'o trei secoli. In Del Chiaro (Ist. della sa fie insa i de alte culori, mai ales
Valachia, Venezia, 1718, p. 237) el figu- négra i ro§ia.
rdza, nu numai ca romanesc, dar inca ea Socotéla M-rii Caluiul 1738 39 (Con-
ce-va forte vechm in limn, ast-fel a se dica de socoteli , Mss. Arch. Stat. ,
www.dacoromanica.ro
61 ABAGERIA 62
f. 724) :S'au dat pe o pareche ciz- Felurite teseturi terAnesci sint abale
me i pe o bucata de aba negra i na- din 1an saü dimia, scOrte alese,
dragi mo§ului Rafail..." ; mai jos: S'au scOrte vörgate, foite, velinta, panza de
dat pe 2 bucati aba négra lui Onofrie in, de bumbac, de canepa, covor de
cAlugaru..." ; de aci : S'au dat pe o lana etc." (M. Dobrescu, c. Ciochina).
bucata de aba nOgra de s'au facut du- Ast-fel a b au a a gonit pe panura
lama lui Climent calugar..." 'farpe ea o gonesce imia; nici
Socotéla M-rii Hurezu 1740 (Cod. un element insa, o data inradacinat
Mss. laud. f. 678) : La 2 abale negro intr'o limba, nu dispare cu desavir§ire.
da s'au facut haine lui Nictarie..." In interval de trei vOcuri, din abci s'a
In tarifa vainala moldovenesca din nAscut la Romani o familia intrégA
1761 (Cogaln., A. R. II, 323) : Aba de derivate.
alba, de 11 bucati un len yechiu ; aba v. Abager. Abageria. 'Abagiu.
rqie, de 7 bucati 1 lel vechm...", 2Abagizi. Abatu. Abaluyi.'2414.
adeca abaua ro§ia de do6 ori mai scumpa Abeadrti. Panurei. Uricesc.
decat cea alba.
Mai era un fel de aba nurnita u r i- Abaeit. ; v. 2Abagiu.
ces c despre care in Socotela M-rii .
Caluiul (loco cit.) : S'au cumparat 6 Abae (Our. abdi), subst. fern.; hous-
bucati de aba uriöasca de s'au facut se, schabraque. v. Abatu.
dularni la darvari §i la alV Abagbr ; subst. masc. ; tailleur, coin-
Ca tOte teseturele sAtenesci, abaua mergant ou fabricant d'abas. Format
este §i a tbst din vechime la noi o din a b agi b prin sufixul -ar -arius,
industria locala a .erancelor romane adeca abagiar, de unde apol cu acorn o-
pe care numai in mica parte o sporia daVunea yocalica abager. FOrte rar in-
importul din Turcia, de unde, prin de- trebuintat, nurnai &VA in Moldova, a-
sul contact cu Serbil §i Bulgarii, ni-a bager e cunoscut mai mult prin dui;
venit insu§i numele lucrului. Vorba vatul seil a b a g eri A.
romanesca cea strabuna, pastratA pint
asta-cli pe a-locuri, mai ales peste Car- v. Abageria.
pati, este panura (Lex. Bud.)=lat. Abageriti, subst. fern.; boutique ou
panula. De cat-va timp cuvintul aba atelier d'abas. Dintr'o abageria s'a rA-
se afla i el in lupta Cu un alt termen dicat un Arrant care, in a doua juina-
turcesc : dimi A, care a §i re-4ft tate a secolului XVII, domnise cand in
deja a'l goni din unele districte, mai Moldova, cand in Muntenia, ba chiar pe-
ales in Oltenia, iar In altele poporul ste o parte din Polonia sudica, §i cat p'aci
intrebuintéza astall cu acelmi inteles era sa fundeze o dinastiA. Nic. Muste,
ambele vorbe, de§i vechile texturi nu Chron. III, 9 : Duca-voda era de mo§ie
le confunda nici o data. A§a de exem- dela Rumele din tara GrecescA, §i de
plu in Ialornita: copil mic viind aice in tall in zilele
Deosebitele teseturi femeesci se nului Vasilie-voda, ail lost la dughena la
mese pe : panqa de bumbac, de in, abagerie; apoi Vasilie-voda l'aa luat in
de canepa, tergare, macat, foite, scOrte, cash..."
iorgan, chilim, abate..." (C. Teodorescu, Format prin sufixul -ie = lat.-ia din
c. Dudesci). abager.
§i tot in Ialomita : v. Abager.
www.dacoromanica.ro
63 ABAGMBA 64
l'Abaghl, subst. masc. ; tailleur, com- duva de Domn le da fiicei sale : 1 ha-
mergant, fabricant d'abas. Format din baciu de §ahmara cu spinari de sobol ;
a b a prin sufixul ture -gi. La Serbi §i 1 habaciu de aclazu neblänitu..." (Tiktin,
Bulgari: abagiia. in Tocil. Rev. p. 339).
Inventariul M-rii Cotroceni 1681 (Mss. De aci resulta ca forma cea mai ve-
Arch. Stat.) f. 11, despre nesce locuri che a cuvintului nu este cu ci cu
in Bucuresci : den gardul lui Dragan -ciii, de unde apoi -gil printr'o scadere
iuz[bap] pana in casa lu Petco aba- fonetica forte normala (cfr. aprig din
giul..." apric, vitreg din vitrec, harag din ha-
Pe abagii din Oltenia i descrie Ion rac, alagea din turc. alaga etc.), pe
Ionescu (Mehedinti, p. 696-8): Abagiul cand e peste put* a presupune fi-
este un meserial care croesce dimia de liatiunea contraria prin urcarea lui gi
lana i de bumbac, o cósa, i face haine la ci, cu atat mai virtos cand media
cu cari se irnbraca Omenil din sate. invecinata b ar fi concurs a mantine
Daca abagiul are capital de cump6ra pe media g, ast-fel ca in scurt un
dirnia, o lucreza i o face gata de vin- abacil p6te deveni abagiu, dar nu vice-
dut, atunci este meserial §i negqitor ; versa.
'far dad, lucreza pre bani materia ce i Cuvintul nu vine d'a-dreptul din a b a
se aduce, atunci este simplu meseriq n'are a face cu ononimul abagi 11,
croitoriu. Dimia de lama, se face de feci este deminutivul unguresc abacse
meile satenilor si se vinde la abagil cu (abaöe) abaluta". E de observat ca
2 pina la 272 lei cotul. Dimia este alba, in abaci4, ca Via rudele sale ab al u-
forte putin se intrebuintéza, boita negru t a i abiOrä, dosprecariveqimal
sau rop. Abagiul face haine simple jos, deminutiunea indica nu o micirne
sari cu cheltuell, adeca cu cusöturI de materiala, dar calitatea superiOra, mai
gaitane i bucmea de mtas i de lana suptire, mai fina, adeca tocmai ce-va
Straele ce fac abagiil sint tuzluci, na- care se departOza de a b Ei., de§i 'I con-
dragi, mintene scurte pina la brag, e- serva numele.
pingele, §ube..."
Astfel in Mehedinti, dqi in loc de v. Aba. bagiu. Abaluta.Aba-
idrei.
a b a poporul a inceput a (lice numai
dimia , totql cuvintul abagia a re- AbagIabli, subst. fem. ; nom d'un
mas. arbrisseau : trodne, frésillon. Cuvintul
v. Aba. Abager. pare a fi intrebuintat abia intr'o mica
parte din Transilvania. Ii gasim numai
2.Abagiii (habagiu, habaciu), subst. la Sava Barcianu (Vocab. p. 1, cfr. p. 137),
masc. ; sorte de manteau de femme care traia la R6iinar in regiunea Sibiiului
Frunclá verde clocotici §i care '1 identifica cu malin-n egr u
N'atl vëclut mandra pe-aid? sag m a 1 i n i f a., adeca Ligustrum
B'arn v6dueo ici-colea, vulgare, nerntesce Mundholz , Rain-
11hirta bata do cafea, weide." Francesil n'ati clescoperit Inca
Imbracata 'n habagiu,
Mina bata de rachiu... etimologia sinonimilor troöne" i fre-
(Marian, Bum,. II, 224)
sillon". Fie-ne permis i noe" de a nu
sci de unde vine enigmaticul abagiuba.
Intr'o fOia cle zestre din Moldova dela A r trebui mai intaiu de t6te sa. se con-
1669, pintre alte haine pe cari o va- state adevOrata forma i adevOrata sem-
www.dacoromanica.ro
65 ABANOS 66
nificatiune a cuvintului, doö puncturi chandises. Fantana de unde luam cu-

esentiale, in privinta carora Barcianu vintul este Lexiconul Budan , care '1
a putut sa, gre§Osca. Nu cum-va sa fie traduce prin : horreum , emporium
abagiubd =arbor -Juj uba (Rhamnus mercium". Se gasesce 0 la Bra§ovO-
zizyphus , jujubier), un copacel ca nul Isser (WOrterb., Kronstadt 1850):
ndlinul, rodind brobOne acri§Ore gu- abaldd, die Niederlage der Waaren".
stOse? Italienil Ii numesc giuggiola, Tot ala la Polysu revequt de Barit.
dintr'un tip latin deminutiv : jubiola. Pontbriant ii deriva dintr ' un grec
v. Lenin canesc. Cane. Iii9celz-og, care nu exista. Cunoscuta nu-
mai peste Carpati, ba i acolo prO-pu-
.A.beau, subst. masc.; housse, scha- tin, acOsta vorba e de proveninta ger-
braque, couverture. mann. Dupa sens 9i dupa forma, ii
Intr'un inventar din 1579, scris cu corespunde Hab-lade, dela Habe biens,
insi mana lui Petru-voda chiopul fortune" §i Lade caisse, depOt" (v.
(Coll. Dim. Sturdza in Acad. Rom.): Ladd), adeca : garde- marchandise".
1 abai cadife ro cu sirma cosit; 1 Trecerea finalului -blada in -balda este
Oar§af cosit matasa; 1 birin galbin ma- intocmai ca in rom. baltä = slay. blato.
tasa ; 1 abai cadife ro§; 2 abai zerbap Ar fi important de a consulta in acOsta
cosit; 2 gugiman sobol; 1 boll'4a; 4 privinO, numerOsele sub-dialecte silsesci
'Oar§af cos ; 1 fibai cadefe ne[gru?]", 9i din Transilvania.
maT jos: on abai sirma i cadife "
Cuvintul deriva numai indirect din Abadatti, subst. fern.; mantelet. De-
turcul 'ab-a-, i anume prin serbul abaia minutiv din a b a, format intocmai ca
care insemnéza ar§ea, doltar, de 'ntaiu mantaluta din manta §i avOnd
hnbracarninte de cal facuta din aba, acela0 inteles. Cuvintul e destul de intre-
apoi cu timpul off-ce invälitOre, fie cat buintat, de0 nu se prO gasesce in tex-
de preiós i chiar aurita (v. Miklos., turT, ba ran uTtat §i dictionarele, afaril
Turk. Elem. I, 5). Serbesce abaTa e fe- de al lui Polysu.
rninin ; romanesce, vorba a trecut la v. Aba. 2Abagiü. Abdiord.
inasculin in textul de mai sus : on
abai" = un abaiu". Exista insa pina '-Abanbs, subst. masc.; Diospyros, 0-
astail la Rornanii din Macedonia forma bène, toute sorte de bois noir et dun. Ori-
feminina abae (M. Iutza, Crurva), care ginar din India, acest arbore, al carui lemn
a existat o data §i la noi, precum do- infati§Oza o frumOsa culOre nOgra §i o
vedesce deminutivul ab ai 6r a, de- mare taria tot-o-data, din vechimea cea
. spre care mai' jos. Abae=serb. abaia mai departata se Meuse cunoscut in
e turcul trecut prin limba alba- Europa prin comerciul Fenicienilor. Din
nesa, in care aba-ia este forma articu limba feniciana a trecut la Eleni insu0
lata: l'aba". E interesant ca la noi numele lucruluT : gfiEvog, de uncle lat.
cedl'altl dol sinonimi ai cuvintului : ebenus. Imprumutand apoi cuvintul
ar§ea i cioltar, sint ambii de dela Greci sub forma : ebentis, ebenos,
asemenea de proveninta tura. abanos, Arabil in vOcul de mijloc Pan
v. Aba. Abdidrd. Arra. Cioltar. respandit d'a-dreptul in Occidinte , Tar
pin Turd in Europa orientala. Vechiul
.Abaldit (pion abalde), subst. fern.; frances benus, span. ebano, tot ap la
entrepôt, lieu de depOt pour les mar- Portugesi i Italiani, vin din araba, nu
22,083 3
www.dacoromanica.ro
67 ABAT 68
din latina. Pe de altä parte, nu din scere la o asemenea adverbisare, care se

vechia grkli se trage neo-grecul glum- explica la Romani printr'o asociatiune
voç, eturavOt, dturavOg, ci se datoréza de idol curat romanica. Latinesce robur,
Turcilor, , dela cari de asemenea Ro- forma veche robus, insemna pe de o
manii, Bulgarii i Serbii aü capötat pe parte s t ej ar, ci chiar anume stejar im-
abanos. petrit, abanos", 'far pe de alta ta r i
Intr'o fdia de zestre moldovenesca adica calitatea de a fi :
din 1669 (Tiktin, in Tocil., Rev. I, 340): . . . . . . abanos
2 sapete mari ; 2 1621 verzi mari ; 1 TapAn §i virtos....
sacreiu viarde; 1 sacrei4 de abanos gi
De aci spaniolesce substantivul : ro
polieitu...."
ble stejar"; locutiunea : fuerte como
Aci e vorba de adevOratul abanos;
acest cuvint insa insemna la noi, ca i la
un roble a se tine abanos"; adjectivul:
vecinil no§tri de peste Dunare, ori-ce roblizo tep6n, virtos, abanos." Inainte
lemn negru §i tare, care se póte dode a fi capëtat dela Turd pe abanos,
bandi printr'o procedura artificiala. La Romanii cata dara sa fi avut, ca §i
Serbiqice Kar4ic' (Lex. I)ab onos Spaniolii, un termen latin, o veche
se chiama : lemnul care prin §edere in vorba indigena, cu cele doö intelesuri
apa se intaresce ca o pétra. RomAnul de robus" i robustus", pe earl am-
crede c : din stejar se face abanos, bele dupa acela le-ah altoit cuvintului
Mae negru §i tare, cand Vde o suta imprumutat de peste Dunare. In acest
ani in apa; din acest abanos se fac a- mod, ori-cat de turcesc prin forma,
abanos este la noi latin prin fond.
poi gaturile la ghitare i la scripce,
cube la acelea§1 instrumente §i la flau-
2Abanos, adv.; d'une manière forte,
te etc." (Stant G. Theodorescu, Galati).
durable, en persistant.
Cuvintul este la noi atat de poporan,
v.'Abanos.
incat a ajuns a se intrebuinta i ca
adverb. Cand cine-va nu se schimba, nu
Abed., subst. n.; souci , inquietude.
se India, nu slabesce, poporul Ii ice :
dabr i habar, vorba turcesca , care
*ade tot abanos, scire, §i de aci : pös, grij't
insOmna, :
Tapan §i virtos....
(Pain, Pray, II, 159). mare, temere: abar n'am do tine.--nu
'mi pOsa de tine; abar de grip sa n'a-
In acest adverb, nu numai notiunea yeti de amenintarile lui = de loc sa
do lemn, dar §i acea de n e gru, au n'aveti grija, de amenintarile lui; abar
desparut cu desavWre. Anton Pann n'am avut de ce 'mi spuneVi voi=nici
(op. cit. II, 98) (lice catra o fath : prin minte mi-a trecut de ce'ml spu-
Cat sA te dregl la ohraz, neti voi." (L. M.)
To-al troeut, nu mal al haz; Pann, Prov. II, 93 :
Windlal cit chipu 'ti frumos Eu loOn, mor dupit tine.
0 sit stea tot abanos. .. tu habar n'ai de mine. . . .
A pc-16 abanos, a sta abanos , a se v. Habar. Haber.

tind abanos, este o expresiune cu a-
tat mai interesanta, cu cat numele ar- 1 2 3' ANA (abdtnt, abdtere), vb. Sub
borelui in cestiune, de§i a calatorit acdsta forma limba romana poseda pa-
Mae mult, totq n'a dat nicairi na- tru verbi Mae diferiti prin semnifica-
www.dacoromanica.ro
69 ABAT 70
tiune i 'n parte chiar prin origine, de- culca la tulpina ml, i er4l visa ace-
§i in unele casuri e a-nevoe a'i des- Ial vis...."
parti pe unul de altul, confundandu-se (Ispir., Legende, 231).
in grain din causa identitatii materiale. 2°. Ca reflexiv :
Vocabularul romano-latin scris in Ba- .... nu ne vom «bate nici o data
nat circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 421) dela datoria nestra; nu te abate dela
ne da : adevör ; v'ati abatut din calea bine-
1°. Abat. Diverto. [Ecarter]. lui...." (L. M.)
20. Abut. Festino. [Hater]. . abutu-m6 din cale= de via de-
Trebul sa mai adaugam pe : flecto ; abatu-ine dela bunittate=a bono
30 . Abut. Deverto. (S'arreter en pas- deflecto; abatu-m6 dela refi =-- declino
san t]. a malo ; abatu-mö intr'o parte secado"
40 . Abate. Incidit. [Vient dans l'es- (Robb, Dict. I, 2).
prit]. N. Muste, Chron. p. 52 : ...Domn sä
Din aceste patru numere, cel de 'n- fie neschimbat, §.1 dupa viata lui sa fie
tall"' singur deriva cu certitudine din feciorii lui neschimbati , de nu se vor
latinul rustic battuo prin prepositiunea abate din obiceile ce sant tocmite
a b; apoi No. 2 i No. 4 vin din ace- scrise...."
1a0 battuo, dar prin prepositiunea a d ; Dosofteiu, 1680, ps. 33 : abate-te
in fine, No. 3 pare a fi resultatul corn- dela rau i f binele", unde in Vulgata :
promisului intre a d 0 a b, Para a d eclina a malo et fac bonum".
apaqine cutaruia sag cutarula pe de- .Acelassi pasagiu la Coresi, 1577 : 1 e -
plin. r ë q t e-te de rau 0 fa bine"; la Sil-
Sub raportul etimologic , cei patru vestru, 1651 : i nt oar ce-te despre
verbi se reduc dara la trei , earl ur- rau i Pa bine"; iar la Arsenie dela
meza a fi studiqf in deosebi. Bisericani, din sec. XVII (Mss. Sturdzan
I. tAbat = ecarter, devier. in-4 in Acad. Rom.) se traduce in trei
I°. Ca activ, §i mai ales ca neutru : feluri : p 6 c - te de rau", I a s -te
....a abate un rill din albia sa ; a a- de rau", p r si a§te-te de rau".
bate un car din drum ; de aci in iqe- Biblia erban-voda, 1688, ps. 118 :
les moral : a abate un om din calea blastamati ceia ce sa abat de catra
binelui §i a adeverului; cu elipsa obiec- poruncile tale", unde in Vulgata : ma-
tului real : abateri din drum, ca noi ledicti qui de clinant a mandatis
nu abutem" (L. M). tuis". Tot ay la Dosofteiu , 1680 :
Beldiman, Tragodia v. 3735 : blastamati's carii sa abat dela porun-
cite tale". La Coresi, 1577 : Waste-
Taina vreau sä so pAzOscA, i numaI voi sa
o scitl. matii ce lepadar a- se de lege ta".
Interesul o al vostru, se cuvine s5:1 pAziti; La Silvestru, 1651 : blastamati's carii
Grec de-acuma Ia Domnie nu votl maI avO se, d epar t a de porancile tale."
Mel cum, Vechile texturi intrebuinteza dara ca
Dar et, vO pázitl credinta, sã n'o abateti din sinonimi la reflexivul ni abat pe :
drum....
feresc, me intorc, me plec, me las, me
Intr'un basm din Transilvania : a parasesc, me loped, me departez, pe
doua qi, mergend era§i cu vitele la linga cari s'ar mai pute adaoga ar-
pascut, abdtu din drum i dete erfi§i chaicul : me delung , tete exprimend
pe la copaciul cu pricina, §i er4i se sensul latinului declin o.
3.
www.dacoromanica.ro
71 ABA T 72
Acésta corespundinta a lui abat in sa isbavasca acéle trei suflete diin ma-
vechile texturl cu declino" Meuse ca nule diavolului, §i abtitu de lega intr'o
insu§1 termenul gramatical declinatio" rnahrama 300 de galbeni..."
sa fie tradus romanesce de catra unii Tot acolo cu ace1a§1 sens ne intiin-
prin : abat cuvint, abatere cuvintului" pin abdtu de trei off pe fOia 30.
(Bobb), pe and altii ii traducea0 prin Dosofteiu, Syuax. 28 Dec.: oblicind0
plecare" episcopu10, «bdtu de botedza pre tot..."
In bAbat prefixul a indiand i n I a,- Uitat in limba actuala literara, acest
tu r a r e, vine deci neapörat din lat. ab, (that n'a desparut din graiul satenului
cu aceialf functiune ca in : absum, roman.
abigo, abdo, abduco, abeo etc. In Transilvania, in loc de : mé si-
II. 'Abat = hater,, presser, , s' em lesc srt vifi curand", se clice adesea :
presser. abut de yin curand" = cito venire co-
1°. Ca neutru. nor (Bobb, I, 2).
Forte des in limba veche. WA, cum descrie pe Dumneqe0 un
Ureche, Chron. 184 : Tomv, dupll tPran din Prahova :
izbanda cu noroc ce aü invlat pre Al mai muncitor crqtin , vorba
Vi§novetki, s'an intors spre Sucéva, yhine, dbpo fata pamintului, din cer §i
stringond téra, ab incungiurat cede supt soare, e Dumneclet. Cine e
tatea unde era inchis Despot-von, §i mare ca el, Drag+ ! El pururea lu-
au abatut piNcele de o batea...." crecla §i nu sO ostene§te. D'ala e a§a
Moxa, 1620, p. 364 : décii mérse dé puternic §i cu dare do mana. Avu-
(Costantint Marele) i birui pre toti, thea ml curge p0 nun i p0 paraie,
insRi inparatil intalu cre§tinescfi , sta 'n fundu marilor; unili averi §ed
§i abdtu de surupa casele ido1i1ort i negura, p0 fata pamintului i 'nauntru
a stupa capi . . ." lui, altili les din pamint, §i cate n'or
Id. p. 386 : Iara Theofil atunce hi si in air in sus, pina dincolo de vintu
abdtu de nu auta sa ramae ce-va din turbat ! Daca el abate p0 nerOsuflate,
avutie'§O, ce pazi de nol acia spartura mere0 i fara pregit, noi, muco§i, srt
de cetate..." 'ntelenirn cu mainili 'n sin?..." (Jipescu,
Viata S-tei Vineri, Mss. din sec. XVII Valenii-de-munte).
(Cod. Miscell. Brapv.) p. 75 : snap- Am abate se explica, prin pururea
nicula Inca nu puté rabda atrita pu- lucréza", o nuanta de sens din pres-
toare a acelui trup0, §i nevoitu fu diin ser"=--activer".
stlapii a de§tinge, §i zise unora s sape Fara continuitate, aceia§i notiune se
o groapa adainca i acolo sri bage acela cuprinde in imperativul fOrte obicinuit
trupil inputitt; iara aceia foarte cu pe la tera : abate de pornesce I = age
osradie ascultara era cumu i invata, §i rnoveas, trachte dass du aufbrechest".
se sragucia in lucru, i inteacela amu (L. B.)
aceia abaturd §i, groapa adaincandO, Cu acela§i sens, Romanii de peste
sri para . . ." Carpqf mai ail irnperativul reflexiv :
Varlam, 1643, II f. 72 : Ai de sragu abate-tel pe care Clemens (Wrtb. 1823,
abdtu (sf. G-heorghie) de vandu ce avu p. 4) il traduce nemesce prin fort!"
si déde saraciloril ..." 20. Ca impersonal.
Ibid. II f. 29 : prinsa de véste §i Un idiotism greil de tradus intr'o
svantulu Nieolae i puse intr'aniina sa alta limba.
www.dacoromanica.ro
73 ABAT 74
In sfera morala, in care se intrebu- lofan de copil, sanatos i voinic ca ta-

intéza mai cu deosebire, abate insem- ta-sea..."
neza o cugetare sad o voire nemoti- aspir., Leg. 27).
vata , nascuta pe nealteptate , venita Frantusesce acesta situatiune se chia-
iii graba, nu se scie de unde. Prin ma travail, englesesce labour; To-
elementul graba," acest abate se legrt manesce , impersonalul abate nu ex-
cu abat ----hater, de undo s'a des- prima de loc vre-o notiune de munca,
frtprat etimologicesce ; prin elemen- ci numai pe aceia de caprici O. In
tul nu se scie de unde", e imper- fond : I-a abdtut srt faca un copil"
sonal. nu difera de : I-a abdtut sa Lea o
Ca netransitiv, se qice de dorinte , gluma, o pozna, o copilaria". Intr'un
cugete i resolutiuni subite i capri- cas ca i 'n cela-l'alt, Romanul privesce
Vise : Ce ti-a abdtut srt pled? Ti-a a- lucrurile dintr'un punct de vedere cu-
batut sa te 'nsori , i mai multe nu! rat satiric, par' ca ar (lice : uite ca din
Mult to tine cand 11 abate ?...." (L. M.) nemic ese ce-val
Trei exemple din Costache Negruzzi : Ca sa ne resumarn, dintr'un tip latin
a) la trecut : eh nu 0,ib, ce I-ail a- ad-battuo s'a format romanul abut
batut tatani-meft sa, vie sa seda tOtá cu sensul fundamental de dad inainte,
vara aice ?..." (Carlanii, 203). grabesc"; de ad apoi, pe de o parte
b) la trecut de-mult: la vrista do neutrul abut lucrez Iute qi mule, lu-
patru-zecl ani ii abdtuse sa se 'nsOre...." andu-se graba in bine ; pe de alta, lu-
(Au mai patit'o, 65). andu-se graba in reit, impersonalul
c) la viitor : de'mi va abate vr'o abate vine ce-va pripit".
data sa'ml vim] (Scrisórea VIII). III. 3Abat = s'arrOter en passant.
Peste Carpati se intrebuinteza i thm Mai tot-d'a-una se intrebuinteza ca
nuantrt ironica : abate-rni-se in rninte= reflexiv.
in memoriam venit" (Bobb); dar ace- Marian, Bucovina, II, 103 :
sta rar. Frunza verde lemn de tem,
In sfera materiala, se (lice abate la Mal baditä, bade het!
ori-ce durere grabnica 0 de care nu Ian to-abate pe la not
scim bine sa ne dam seina. De exem- dejuga biota bol....
plu, o teranca din Ialomita povestesce Balada Badiul :
despre fflu-sea :
Alol, cumnatica moa I
Lu Ionica al nostru nu §tid ce I-a Resarit'ai ca o stea 1
abeitut la o urechie ca:1 dere urechia, Ce vint dulce te-a batut
manca-l'ar maicuta, d6 nu s6 'Ate o- La nol de te-aI ablita?
dihni do loc; o sa Iaü ni§te carpa dila Beldiman, Tragodia v. 1221 :
pamatuf i baliga din (lion, dO Marina Ieau co vor fara crutaro; nu lasa, de-ar fi putut,
§'o sCi afum la urecbie, ca ci-cal bun Cava ca sä mat rbmae, ort-unde s'au abatut. .
de najit, c dO pustiiu d'ala'l dOre u-
rechia...." (T. Theodorescu, c. Lup§enu). N. Muste, Chron. p. 42 : Pentru a-
Tot a§a abate se aplica la momen- ceea era mare nevoie §vegilor merghili
tul cand femeia incepe a sirriti durerile in urma o§tilor Moskices,ti, unde nici
fhcerii. bucate nici hrana de cal nu gasia; tgi
Inteuna din qile, eta, c i neve- on incotro sa vrea abate §veclii , tot
stei ii abatuse s faca, i nascu un do- ars Si stricat era... "
www.dacoromanica.ro
75 ABA 76
Cantemir, Chron., I, 69 : Ace§ti doi cheval autant que possible". Pentru

porneniti Domni TroadOni,vanslind spre 3 Abat : abati-te i la noi" passez
s'au abeitut in partile undeàcum aussi chez nous". Macedo-romanii mai
laste taxa Venetiianilor descale- intrebuintOza pe abat cu sensul de st ra-
cat ace tail..." h at, de ex. : abettui tun germ i cu
In qicerea : mö abat la cine-va," e de,ayhia vidzui piscirOua = j'ai tr a-
poste putinta, a decide, daca prefixul v er se tout le plateau, et c'est a peine
a vine din a b off din ad, caci dei que j'ai trouve la grotte." AcOsta in-
se arata un fel de tendinta , iar prin taresce §i mai mult ceia ce am spus
urmare ad, dar totql nu este o ve- noi mai sus, ca nurnal la Romani yen-
nire de a-dreptul sail cu hotarirea de bul bat capöta, tot-d'a-una in compo-
a remane, ci nurnai in trecere i din sqiune sensul de pousser".
lature, ceia ce se exprima prin a b. In macedo-romana se 'lice la infinitiv
01'1-CUM insä, elementul a d predom- mai mult abatere. Istriano-romanii, can
nesce. Romanul: bine ca te-al abatut qic §i el la infinitiv abatere, intrebuin-
pe la noi" s'ar traduce in limba lui tOza acest verb ca reflexly cu sensul de
Terentiii : bene factum te a d venisse". s c rintir e in expresiunea : cazut'a
Tot ala latinul : Quis deus Italiam, §i s'a abatut pre mana" (I. Maiorescu,
quae vos dementia a d egit" (Virg. Aen.) Istria, 83).
nu e departe de al nostru : ce vint v. Bat. Rdsbat. Sbat. Strdbat.
v'a abdtut."
E forte important de a constata, ca Abiltere (plur. abaten), subst. fern.;
nici unul din cele trei sail chiar patru Ocart, deviation. Fapta de a abate
sensuri ale roManului abat nu core- sail de a se abate : inlaturare mate-
spunde francesului abattre, ital. abbat- riala saU calcare morala. Rare-ori are
tere, span. abatir, carl tOte insemnOza : sensul de venire une-va sag la cine-va
a dobori, a darima, a umili , a da jos", in trecere (Lex. Bud.); §i nici o data
adeca ce-va care romanesce nu se ex- pe acela de grabire. Cu alte cuvinte,
prima nici o data prin abat. Causa di- deriva mai cu serna din 1.A. bat i 'n
vergintei este a 'n al nostru abat ele- parte din 3A b at, dar nu din 2Ab a t.
mentul principal b a t n'are in corn- v. Abat.
positiune intelesul de lovesc", ci pe
acela de imping", de ex. in : stra-bat, 1.A.bit (art. aba , plur. abe), subst.
ras-bat, s-bat. Ast-fel abat cu a d in- fern.; bure de couleur blanche. Se intre-
semnOza pousser en avant", iar abat buinteza in Transilvania. Sub forma
cu a b pousser de cote" , semnifica- aspirata se afla in Lexiconul Budan
catiuni specifice romanesd, straine lirn- (p. 259) : haba , Omura alba, pannus
bilor surori din Occidinte. albus." Accentul in aba ne face a
In macedo-romana nu existä numai crede ca cuvintul nu vine d'a-dreptul
impersonalul abate; cele-l'alte sensuri din turcul 'aba, ci prin mijlocul altor
§i nuante de sens sint tOte bine re- vecini, fie Unguri, fie Serbi sat Poloni,
presintate, cel putin ala cum se vor- cari accentOza aces-0, vorba tot-d'a-una
besce la Cru§ova (M. Iutza). Pentru pe prima silaba. In Transilvania pa-
lAbat: abati-te din cale"=6 cartez strandu-se in acelail timp vechiul ro-
-vous". Pentru 2 Abat : abate callu cat man p an u r -- lat. panula, abeta ca-
poti cama cu de-alaga"----h a t ez votre pOtat prin diferentiare sensul de tesetura
www.dacoromanica.ro
77 ABIZA 78
mai firth, deosebindu-se ast-fel de sino- dova la 1562 pentru M-rea NOmt, se
simul set sub raportul calitäVi" (I. citesce : chakyzmu konskich", adeca
Bianu, Tirnava). allele" (Jagiö, Opisi i izvodi, I, 25 ;
v. Aba. Abdidrd. Pdnura. cfr. Miklosich, Lex. v. chakizrno). v.
Alexandria.
subst. fern.; passe-temps, veillee
2A134, Despa logofetesa a lui Vlad Coco-
rustique o l'on travaille en s'amusant. thscu, intr'o foita de zestre" scrisa
Acest sinoMrn cu cl a c i cu §e r15- la 1689, da intre altele fiicei sale E.
t Ore n'are a face cu IA14, cu care '1 linci: ... carata cu 6 telegari ; 1 cal
confunda Lexiconul Budan i d. ainénu de ginere cu rafturi , cu a cu florile
(Tocil., Rev. t. 4 p. 651). In forma a- de sarma, cu abaiora iara cu flori de
spirath Wet, singura pe care o cunO- sarma..."
scern, h nu este protetic, ci organic. Cuvint fOrte eufonic, abaidra n'ar 11
Pentru istoria cuvintului, v. 'llaba. trebuit sa dispara din limba.
v. Abazu.-2Abagifi.Abalutd.
Abager. V. Abager.
AbAlatit. v. Abalutd.
.Abageresc, adj.; appartenant au mé-
tier d'abager. Epitetul de abtigeresc se AbettiitOre (pl. abatatorf), subst. fern.;
cla mai cu sOma la un ac mare, nu- auberge, gite. Lex. Bud. : abatatdre,loc
mit in alte locuri : ac ignesc. de abatut, deversoriurn, diverso-
v. '21.c. rium". Format prin acela0 suflx Ca
in latinul diversorium.
Abagerill. v. Abageriti. v. 3Abat.
AbltiOrti, subst. fern.; mantelet de 'Abfitut, supin d' a b a t. Loc de aba-

cheval, mantelet de femme. Deminutiv tut, deversoriurn , diversoriurn" (L. B.).
dela abae , avOnd aprOpe acela0 sens. v. Abdtdtdre.
Intr'un act scris in Arge§ la 1621
(Arch. Stat., Episc. Arge§ LXIX) : gi 2A.bittat (-a); part. passé d'ab at, sur-
aü fost intr'ace thclitä 2 pahare de tout dans le sens d'OcartO. C. Negruzzi,
argintu ce au fost daruite la nunta ScrisOrea XIV : Prin abatut intelegeti
cuconii comisului, unul l'au dat nunul, ace% ce Francesul Tee prin 0c ar t O."
altul l'au dat jupanOsa Chera a Mei ; Cantemir, Chron. I, 127 : a Dachi-
0 au fost §i 1 dularna de zarba pre lor limba samana'§ cu a Italilor, insä
trupu cupto0ta cu atlaz ro§u, i 'far o atata'i de stricat i abatuta, cat claim
dulama de zarba cupto§ita cu bogasiu, poate sa intOlOga Italul...", unde tra-
flu o abetiora vechi i sparta; aceste duce pe Bisantinul Chalcocondylas (lib.
s'au aflat..." II) : Jcixec tTh xec5vrat ¶pov acreaff4-
In Alexandria scrisa la 1714 in Bu- trice i-fi'lcaLiv, dtEp9-ctep,ivri Th ?. zouoi)-
curosci de Bucur Gthmaticul din Fa- i-ov scat dtEvsyxOccn...."
gara§ (Mss. Arch. Stat.), intre tesaurele v. lAhat.
lui Dario se pomenesce la f. 50 : 20,000
de abdioare de piei de Ate de Mare, AbLet, n. pr.; nom d'une famine no-
gi acela nici un her nu'l tae...", acolo ble moldave. La plural : Abazescz. Prin
unde in originalul slavic, scris in Mol- Abazcestii " incepe Cantemir (Descr.
www.dacoromanica.ro
79 ABE* 80
Mold , ed. Papiii, 114) lista fiunilielor ag venit §i o sema de Circasieni : Cer-
boeresci moldovene din epoca sa. chezi de a Id( Vasilie-voda" (ibid. 305).
Intr'un act dela Dabija-voda din 1662 v. Arapu. Cerchez.
(A. I. R. III, 244) : acela sat (Pastra-
venii) iaste la tanutul Nemtului, care Abêre, subst. fem.; terme macedo-
sat au fostu a lui Gavril hatmanul, roumain pour banquet. Irati la var-na
'far pre urma lui Gavril hatmanul au abére? =-- fost'ati la vr'o petrecere? "
fost ramas acel sat pre mana a fi0ori- (M. Iutza, Cru§ova). Tot abere se chia-
lor lui Gavril hatmanul Radul §i cu ma mesa, pe care dulA, nunta o pri-
Abaza..." mesce miresa sag nvésta nao" dela
Abazescii erag incuscriti cu Stur- némurile ei. (Id.) Cuvintul vine inve-
dzescii, Motocescii §i alte nernuri boe- derat din bere ---- lat. bibere, cu un a
resci din Moldova. Unul din el, Ilie prepositional sag numai protetic, atat
Abaza , pe care cronicarul Neculcea de des in dialectul macedo-roman (v.
(Let. II, 366) il numesce vornic de- 'A). E ferte remarcabil, ca §i la vecliii
spre Doamna" pe 1ing Dimitrie-voda Romani se facea dupa nunta un pranq,
Cantemir, a insotit la 1711 pe acest i- in timpul caruia mirOsa calAa darurl
lustru principe in Russia, i acolo a §i de pe la rude i care se numia repo-
remas, ajungend colonel in armata lui tia" dela potus"=beutur a.
Petru cel Mare. v. Vita Constantini v. Poceinc1e1.Nunt4.
Cantemiri, Moscva, 1783, p. 373-78.
Abaza este unul din numile perso- Abbl, adv.; en .verite, ma foi. Cu-
nale cele mai obicinuite in Turcia, un- vintul se gasesce deja in Dictionarul
de l'ag purtat mai multe personage romano-latin Mss. circa 1670 (Col. 1.
istorice : Ab rza-Hasan, Abaza-Mohamed Tr. 1883 p. 421), unde e scris Abcsh,
pap etc. (Hammer). Mateiu Basarab dar lasat fara traducere. Pina astaqi
se urcase pe tronul Terei-Muntenesci se aude forte des in partea resaritena
gratia unui Ahaza -pap. Inteacea a Banatului. Abe' se intrebuinteza in
vreme (lice cronica muntenesca (ap. vorbire ca adverb afirmativ. De ex. :
Cipariu, Archiv, 1867, p. 18) fiind abeq cb:1 zic emenii prost, ca nu-i zic
pre marginea Dunarei un Pa§a ce'l in zadar. De asemenea , unul vorbind
(Thema Abaza-pa§a , §i intelegend el ce-va, cela-l'alt afirma vorba , zicend :
pentru acesta saraca de tara cum au abr§!" (Sofr. Liuba, corn. Maidan linga
spartu-o Domnii cei streini cu Grecii Oravita, Banat). Prin urmare, abcq in-
tarigradeni, facut'au acesta pa0 seat, semneza : pre lege, pe cinste, pe ore-
ea sa aduca pre Mateiu aga..." In re- dinta", adeca intocmai adverbul afir-
giunea Caucasului este o provincia mativ albanes : bess! bessal §i chiar
intrega, ocupata de poporul numit cureduplicare : bessa par bessa ! (Hahn,
Abazt (Schiefner). De acolo venisera la II, 106), della bessa credinta."
noi §i Abazesca. Nici Albanesii n'ail luat cuvintul de-
Acesta familia s'a a§eqat in Moldova la Romani, nici vice-versa, caci in dia-
nu inainte do jurnAtatea secolului XVII, lectul macedo-roman, singurul interim-
anume pe timpul ml Vasilie Lupul, diar posibil intre ambele aceste natio-
care zice Miron Costin (Let. I, 283) nalitati in casuri de imprumut , abe§
§i-au adus Doarnna pre fata unui Mar- lipsesce cu desaviVe. Reaulta dara cri
zac din tera Cerehezasca", iar cu dinsa Albanesii §i Romanil Fag mo§tenit de
www.dacoromanica.ro
81 ABTA 82
o potrivri, unii in Epir, cei-l'alti in Da- DupA cum si hotarira,

cia, din substratul ante-roman tracic. Cu val, cu chin si abia.
Romanii adaugOndu-i prepositiunea u= Aci cu val" i cu chin" figureza
ad, banatenul abe§ vrea sa oca lite- ea sinonimi cu abia.
ralmente : ad fidem", pe cand alba- Cu sensul de pe data c e :
nesul par-bess=per fidem". Dupa cum Zilot, Chron. p. 113 : pica pOmele
la Romani cuvintul s'a pastrat "MIMI cand se coc, abia mNcand pomul la
in Banat, tot ma la Albanesi nu'l mai radacina
conserva astaqi decat dialectul toskic, Cost. Negruzzi, Alergare, 38 : abia
nu §i cel gheghic. incepuse a gusta dulcetile unei casa-
tuff potrivite cu intliful el barbat,
Abe). V. Abid. §i mertea II secera sub zidurile Sili-
strel ..."
Abi. v. Abid. Une-ori nu se pOte trage o sigura
linia de despartire intre ambele sen-
ANA, adv.; a peine. Disilabic : a-bta, s u ri.
sau trisilabic : a-bi-a. Abia pot sta pe Gr. Alexandreseu, Multumirea :
piciere ; abia se mi§ca ; abia s'a culcat
Asa! imi trimitT dam)", 1ubiLt copilita:
0 a adormit; abia se pOte crede ce Abza esti de o palmA, i vrei sa te slAvosc!
spui tu ; abia intrasem la dinsul, cand Do ochii tel albastri, do mica ta guritA,
ii vequi sarind asupra'mi; abia r6sarise Di limba armoniel iti place sA'tT verbose...
seffele, cand pleca la camp..." (L. M.) Aice abia insemnéza ce-va mijlociu
Cuvintul are doö adumbriri do sens intre cu grea" §i pe data ce".
fundarnentale: abia= a-nevoie, cu greti, In qicerea abia altept", greul con-
§i abi«=pe data ce, in data, chiar in sista in neröbdare , intr'o dorinta pre
momentul acela. villa de a vedé ce-va realisandu-se mai
Aolmulenul meU, pentru care p'aci curand.
p'aci eram sa'mi perd vieta pina l'am Dosofteiti, 1673, ps. 40 :
dobandit, a imbatranit §i el; este un
CA pizmasii, 01 nii sA 'mbunddzA
rapciugos; atria i§i tirie §i el vieta de §'abie-astbptil in rau sA mA vadzA
agi pe maine. Alta data, ubia mö ar6-
tarn inaintea vrajmaplui i, sa te ii In ori-care din cele dol5 sensuri, abia
pirleo! II darn calcaele dinaintea fe- 'Jae sa '51 asocieze prepositiunea d e ,
tei mele...." fara ca prin acésta sa se atinga cat
de putin intelesul :
Legendo, 12).
De-able cresc si mb fac flOre,
In acest pasaglu, primul tibia insern- Abie me 'ncalcjesc la &fore,
n6za a-nevoe" ; al doileape data ce". Si pe mine cade 'ndatA
Cu sensul de a-nevoe.: UmbrA nOgra 'ntunecata....
Balada Blästemul : (Alox., Poos. pop 2, 23'2)
Murgu'l mic i drumu'l grea, Moxa, 1620, p. 379 : cu mare chin

Abid duce trupul meu ...
§i me§te§ugti de-abia dobandi cetate..."
Moxa, 1620, p. 383 : perira multi C. Negruzzi, Aprodul Purice, 96 :
Greci, inparatul Inca abita scapa.. ." D'abea dobele i surle semnul bAtAil veste.,,c,
Pann, Prov. III, 96 : IndatA cu toti'n Ostea Ungurilor navalesc....
Intr'acea zi se tArira, Viata St. Nicolae din sec. XVII (Cod.
www.dacoromanica.ro
88 ABIA 84
Mss Miscell. Bra lov) p. 154 : toata sosind spre Senidosii, nelasandii pre noi
cetate plange §i de abiza te a§tepta..." vantul, am trecutti pre langa Crit de-
Pentru a exprime un adaus de greu- spre Salmoni; §i abila abatandu-ne dela
tate, abia pOte saV asocieze doö pre- ia, venit'am la un locti oare-carele...."
positiuni : cu de -. In latinul vix se gasesc arnbeie a-
Dosofteiu, Synax. Decembre 10 : 4 dumbriri de sens fundamentale ale lui
cu d e-abiza alb induplecara in sfatulii «bia. Sensul de cu greD : vix me
lor, §i le dzasa de-i flacera o contineo, quin involem in capillum....
o mica caeoara..." (Ter.) = abia mö stapanesc ca sa nu
Mai adesea insa notiunea superlativä te inhat de chin"; sensul de pe data
de dificultate se represinta prin reclu- ce" : v i x agrnen novissimum extra mu-
plicarea materiala a lui abia : nitiones processerat , quum Galli co-
Se duse slIt dqtepte ucenicul. A- hortati inter se..." (Caes.)=abia a treia
costa dormia mort. Ii sgudui , Ii scu- ceta qise din tabara , cand iatä Galii
tura,i abia, abia se dqtepta.. ." sfatuindu-se " De asemenea i redu-
(Ispir. Leg. 370) plicarea materiala v ix vixque " (P.
Albinov.) =abia-abia, dei latina prefera
Tot ma se reduplica abia pentru no- aci reduplicarea logica : vix et aegre"
tiunea de pe data ce", cand voim a sail vix aegreque", care se apropia
aröta o actiune petrecOndu-se mai remai mult de romanul : c u chi n §i
pede. abia.
Donici in fabula Peptenul : Din vi x cu prepositionalul ad, deja
in latina rustica se formase a b i s, pe
Ca cum abia-abza de pöru'i s'au atins,
Copilul de dureil au §i strigat cu plans : care vechia spanidla Ii conserva a-
Ce pepten indrãcit !... própe intact. In Poema del Cid din se-
colul XII, v. 589-91 :
In Santa Scriptura prin abia se tra-
duce tot-d'a-una latinul vi x. A§a pa- Falido ha a Mio Cid el pan ë la cebada.
sagml din Vulgata (Act. Apost. XXVII, Las otras a b es lieba, una tienda ha dexada.
De guisa va Mio Cid....
7-8) : et v ix devenissemus contra
Gnidum, prohibente nos vento, adna- Poetul qice aci ca Cid, remas faril
vigavimus Cretae juxta Salmonem ; et provisiuni, a fost silit a pärasi un cort
v i x juxta navigantes, venirnus in lo- §i pleca inainte , abia ducdnd cu sine
cum ....", se vede tradus : cele-l'alte lucruri.
1°. Codex Voronetzianus circa 1550 In poesiele lui Gonzalo de Berceo de
(Mss. in Acad. Rom.) : ... abia fumu pe la jumatatea secolului XIII acelNi
intru Chindu, c nu na lasa noi van- cuvint ne intimpina sub forma a v es.
tulu , de-aci nutamu in Critu i ceia Pentru reduplicatul abia-abia, Spa-
diintru Salmonu, abia alOsemu margi- niolii ic pina astaqi mal-a v e s sail
re ; de-aci veinrimu in locul cela..." mal-a v ez, dei pe simplul ayes Pail
2°. Noul Testament Silvestru 1648 : inlocuit de-mult prin a p 6n as".
abila sosim lainga Cnida, nelasandii Deja Diez (Etymol. Wtb., II, 98) a
pre noi väntul, vansläm in Crit lginga observat ca. de vechiul spaniol abes
Salmona; §i (Ibiza trecandil pre langa nu se 'Ate instraina reto-romanul ves
ia, venimil la unil loc... " =abfa, ambele venind din lat. ad- vl x.
30 . Biblia erban-voda, 1688 : §i abiza La Reto-romani a merge abia" se
www.dacoromanica.ro
85 ABIELIJ.5A 86
(lice ir v e s"; a lucra abYa far prin diftongire abid a, peine", dar tot-
v e s " (Carisch). o-data i abia a peu près, presque"
La noi forma organica abi= lat. ad- prin acatarea emfaticului a (v. 5A). Ter
vix ail pastrat'o pina astaqi Mehedin- menul se intrebuinteza pina astali in
tenii (cfr. Buda, Stud. filol. 87). Din Banat , alaturi cu abi i fara a se
(IN prin diftongirea vocalei scurte to- confunda cu acesta , dei ambele cu-
nice s'a facut abla , intocrnai ca din a i vinte se asérnöna atat de mult, fie
= lat. sica §ia; de aci apoi o forma prin son, fie prin sens. Accentul e tot-
sctiquta. «b)e paralela lui a §6, in ambele d'a-una pe i, i finalul a remane inva-
casuri prin acomodatiune intre i §i a; riabil, ca i 'n deminutivul abitqa, cu
in fine, monosilaba diftongita finaM -ia sufixul -qd adaos catra o tulpina cu
s'a desvoltat mai departe in disilabicul ca in Maria Mariuta, franghia
-iia : abifet=--ablet. franghiuta, cutiacutiuta §i altele, pe
v.5 A. 7 Ala. AO. 'I. cand la o tulpina cu -ia sail -a se a-
Sub raportul consonantic, aka, a tre- cata. sufixul -luta , nici o data -usa :
cut dup localitatl in : aghui saü aghze, abieluta, abaluta etc.
&vide §i chiar (Live. abittla abia, cu tonul pe i, in-
i
In Transilvania : semndza : de tot putin ; de ex. : apa e
La noi se qice : el vorghi ghine; ea abiula saü abia , adeca abi a calduta"
inalghi panza; aghie am sosit de a (S. Liuba, Banat, com. Maidan).
munte ; bunghi, porunghi..." (Invöttito- Din abi s'a format abia prin ernfa-
rii Floca, Radu §.1 Dobre, Sibiiu, corn. ticul a, intocmai ca din aci a c I a.
Sina). Genealogia cuvintului se resurna dara
In IVIunteriia : in urrnatorul chip :
... bati-l'ar mama lu Dumneqeil de lat. clas. ad-4-vix-=lat. rust. abis
Green draculul ! de gras ceri, aghia se
carnie§te " (T. Theodorescu , Ialo- span. abos roto-r. yes rom. abi+a=abia
mita, corn. Lup§6nu).
AprOpe in -bin Moldova se (lice a- abiid abza
ghte , in unele locuri abghze prin In-
siunea ambelor forme abie aghze + aglah aba a glIza
(cfr. Cuv. d. batr. II, 218-19), §i apoi
abghiè
de aci prin asibilare abge, de ex. in co-
munele aru-Dornel §i Broscenii din abg6
districtul Sucéva, unde se rostesce : In macedo-romana, abia s'a perdut,
bgini =bine, corbgi= corbii, albgina = find inlocuit prin neo-grecul flia §i prin
albina, abge = edge...
albanesul me-zie.
Tot ala vorbesc §i Ardelenii in re- v. Abielufa. Abieluta.
giuhea Nasaudului : In doo saptamani
de- abge. m'am facut stmatos ; Mniculai Abia, adv. V. Abia .
de-abge mere de slab; Ola cea niogra
abgé o scapat din apa..." (A. Pop, Tran- Ablelima, adv.; diminutif d' abut
silv., Valea Some§ului, comuna San- ....e ca vëclu orbetului, cand zarie-
giorgiu). §te d' abzclu§a, ca prin sin or ca pin
Din prototipul abi, couservat in Me- clur...
hedinV, s'a format la Romani nu nurnal (Jiposcu, Opincaru, 50).
www.dacoromanica.ro
87 ABO ! 88
Format prin sufixul -u§d, care tot . fi fost in latina rustica i forma Aba-
d'a-una ii asociaza pe -1- cand se a- tir saü Abitir, este lapis aörius," fiat-
cata la o tulpina cu finalul tonic a. zaos. Meteorstein, petra aril Ro ma-
Tot ala prin sufixul -ufa s'a format atribuiaa o putere divina de a
deminutivul ab el u ta a bia-l-uta,
Y birui pe vrajmali (Plin. Hist. Nat.
intrebuintat cu acela§i sens. XXXVII, 135). Cfr. WOlfflin , Arch. I%
lat. Lexikographie, t. I (1884), p. 435,

AbIe luta, adv. v. Abwlu§a. unde citOza din Mythogr. Vat. I 104
extr. (B) : gemmam quam Abidir vo-
Abiruire, subst. fern.; victoire. In- cant", adeca : pOtra scumpa nurnita,
teun text circa 1600 (Cuv. d. Mtn II, abide.
81) : §i cazu intru ce nu tiia, undo D6sa intrebuintare a lig abitir in has-
ti-i mortia acolo, unde ti-i abiruirC..." me pare a mai intari provenin
fata cu paleo slavicul : pobëda victo- mitologica , de§i nu tot-d'a-una el in-
ria". Substantiv format intr'un mod semnéza strälucire materialrt, ci
anormal din infinitivul intreg luat im- inca adesea notiunea generala de ce-va
preuna cu prepositiunea infinitivala a : frunti-q saa ales.
a-biruiré. In basmul despre Omul-de-flori din
v. '°A. Bir. Biruesc. Dimbovita : Baiatul care pina aci plan-
sese de udase parnintul i slabise de
Abitir, adv. ; excellemment , brillam- remasese scandura, s'a vèqut acurn in
ment, très-bien. Cuvint intrebuintat a- bratele until om, care '1 tinea mai a-
própe exclusivamente in Muntenia. D. bitir ca tata-seil chiar..." (S. Stanescu,
ainOnu (Tocil., Rev. IV, 651) citèza coin. Bilciurescii).
urmatOrele trei pasage din basme mun- I. Dumitrescu, Zmarandita , vodevil
tene : in 2 acte (Buc. 1855) p. 26 : E dra-
... petre de berliant , care lumina gastósa fata pandaruluT mai abitir de-
nauntrul easel mai abitir ca sute de cat t6te fetele..."
luminari " (Calendarul basmelor 1875 Trecerea substantivului abitir pierre
P. 55); précieuse" in adverb cu sensul de ex-
... o corOna care lumina mai abitir cellement" ar fi pe deplin de acelAt
ca cele mai scumpe petre" (Cal. basm. natura ca trecerea substantivului ab a-
1875 P. 5); n o s, bois dur" in adverb cu sensul
... o lumina ce stralucia mai abitir de perpetuellernent". Sub raportul ca-
ea un sOre" (Cal. basm. 1861 p. 20). tegoriei gramaticale, nu este nici o
De aci d. ainOriu conchide c abi- deosebire intre : Ion se tine mai a b a
tir deriva din comparativul persian n o s decat Barbu" §i : Barbu se tine
abeter plus clair, plus transparent". mai abitir decat Ion".
Daca, abitir ar aye in adevér intele- v. Abanos. Fedele§. Cobzd. Cue...
sul fundamental de stralucit" i mai
ales de petra scumpa", atunci s'ar Abe interj. In Dictionarul latino-
dentifica cu o alta vorba orientala, cu- roman banatén circa 1670 (Col. 1. Tr.
noscuta deja vechilor Romani i chiar 1883 p. 421): Aboi Admirantis par-
introdusa tocmai in mitologia latina. A- ticula". Este un simplu variant al in-
tidir , cu forme colaterale Abaddir, A- terjectiunii : a-bal despre care s'a vor-
badir, Abaddier, pe linga carl putea sa bit la locul sea. Raportul intre abo !
www.dacoromanica.ro
89 APRA* 90
a-ba! este acelall ca intre interjec- d'a-dreptul par a o fi primit Serbii,

tiunile aha! §i aho! Bulgarii i Albanesii (Cihac, II, 541),
v. A-ba! la cari ea 'Ate sa fie mai noua decat
la Romani, caci acolo nu s'a diferentiat
A-1361ä. v. A-nevoe. ca la noi in mai multe sensuri, ba
Abor. v. Abur. chiar in doe forme, §i nu s'a impleticit
cu vechi credinte nationale.
Abore. V. Abur. Calul se chiarna abrag cand are o
path, alba, sub Oda," (E. Braila, Iasi,
Ab Ore, subst. fem. ; souffle du vent. corn. Galata; N. Ionescu, Covurluiu,
Mai des se clice bore : bate Uwe" (Lex. corn. Maci§eni ; I. Bondescu, Suceva,
Bud.). Sinonim cu adiare. com. Giurgescii, etc.)
Intr'o uraVa, de nunta sail conoca- Cand calul are vr'un semn balan la
rill" din Moldova : buza, se (lice buzat sat stranut; cand
*'am venit cu potcOve de-argint fruntea i ochii sint carara,V, se (lice
SA scdtem floricica din pAmint, cal iabrag... (N. Coman, Buzeil, corn.
S'o scdtem din rAdacinA
Macsenu).
S'o resadirn la 'mperatu 'n grAdink,
Ca acolo sA rodOscA, ...iabrag= cal deochiat ; ex. : amin-
Locul sA'T pridscA, doe iepele sint abrage" (L. M.).
SA nu se ve§tecjasca; Pontbriant : iabrag, tacheté de blanc
S'ap plecarAm (sub ceda cailor); fig. ensorcele."
venirAm
Po stelele cerula Cand Romanul (lice cit catarii sint
Pe abórea vintulul, abrae" (L. M.), el n'are in vedere ibri-
Pe fata parnintulul... dismul lor, ci credinta poporana ca el
(N. Balanoscu, Sucéva, corn. Paacanl-Stolniconl) sint de pieza rea.
v. Abur. .Aburez. Bore. Prin notiune de nenorocos, abray
a trecut §i la om.
Abrati (-a), adj.; cheval arzel, fig.: Cu acest sens ne intirnpinrt adesea
inalheureux, malencontreux, de man- la Alexandri.
vais. augure. Se (lice i iabrag. Ay se Hojma unil scriu, racnose
chiarna calul cu o petit alba sub WA; SA nu fie boleresc
cate o data §i cal pnat pe la ochi. Ti pfunintul sA se 'nparte.
Tot mojicul s'albA parte!
Precum in limbile neo-latine din Occi- Numal nol sa fim abral 1:
dinte cuvintul corespunqötor e de pro- Dude printre calara0...
veniqa araba : franc. arzel, ital. argilio, (Alox., Sandu Napoila)
span. §i port. argel, din arabul argel Romanul insa aplica mai cu prefe-
(Devic), tot ay arab e i romanul abrag: rinta acest epitet la Orneni royati.
arabesce ebrq, ebrq, abra§ bariole, Poporul crede cit emenii cu perul
bigarre, cheval nuance de taches blan- rop sint pociti ; daca mergend cu o
ches" (ainenu in Tocil., Rev. IV, 652). treba, intimpina in drum vr'un om
E de crequt ca acesta vorba, ferte re- ros, n'o sa isbutesca in cele dorite ; le
spandita in dialectul daco-rornan si ne- mai (lice cit sint abrae...a (V. Mircea,
cunoscuta, in macedo-romana, nu ni-a corn. Copoil).
venit prin intermediul relativamente mo- De emeni cu perul rop sit te fe-
dern al Turcilor, ci in vécul de mijloc resci, cit slut órneni abrae..." (Preut
prin Cumani. Ori-curn insa, dela Turci V. Mironescu, Mint, c. Vinatorii).
www.dacoromanica.ro
91 ABRTJD 92
E necontestabil ci, vorba abraf e Densu§ianu, Horia ; Papth, Dacia su-

arabd ; nu arabd insä, ci curat latina periOrd).
este asociatiunea intre peta albd sub Intr'o doina, de lingd Sibilu :
coda calului" i intre notiunea de ne- Peste-Abrud, peste Alud,
norocos"; astfel c Romdnii (fat fdcut Dalelel ce drum batut1
decdt a imbrdca intr'o haind orientald (P om piliu, SibiU, 24).
o veche idee romanicA, pentru care Abrud avusese un fel de poet al
mai 'naMte avuseserd, negrNit, un alt seri, dela care existd o broprd, tipd-
cuvint. rita cu ortografia urguréscd, fdra in-
La France§1 : les cavaliers supersti- dicatiunea loculul, sub titlul : Vérsu
tieux ne montent jamais de chevaux Kotranci in sztihurf alketuit de Pe
a r z el s un jour de combat; ils les tru Furdui déld Abrudfalva Id An-
croient infortunes" (Rolland, Faune nul 1818 18 zile December."
popul. DT, 162). Abrudenii amestecd in vorbire cu-
La Italiani, intr'un text din 1562 : vinte §i chiar frase unguresci. Iat un
Chi sapra, mai trovar la cagione per- pasagiu din Furduiu (pag. 4), transcris
che ii caval balzano del pie destro di cu ortografia ordinara :
dietro, che con proprio vocabulo chia-
miamo arzegli o, sia disastroso?" Care cash n'ail avut,
(ap. Behmer, Roman. Stud. I. 277). Curte cu pOrth aü fãcut,
8m conlhã, i grajd de boT,
La Spanioli, ce-va §i maT mult : vorba Si') mai fálos decit no);
ar gel insemnézd in acelali timp cheval Care nic) nu cuteza
balzan " i calitatea de etre in f o r- in crismä a se bhga,
tune ", intocmai ca la noi abra§. Du-te 'n crisma undo's eT,
Ca's dupa masa, temeTti,
v. Beillat.Bre'z.Ccirdrat.Ciaedr. Si cere yin ungtroste,
Dere§. Peg. Tarcat... Si cinta i duhäneste
Ado vin
Abrad, n. pr. loc.; nom d'un bourg C. banil yin!
Ordog atta
tres-historique en Transylvanie. Or- Bani 's gata...
elul Abrud, apqat lingd riul Ampoiu
in muntil apuseni al Ardelului, es,te La 1786 s'ati descoperit la Ro§ia
punctul de cdpetenid al minelor de aur (Verespatak) lingd Abrud pretiOse ta-
de acolo, pe care de aceia Unguril Ii ble cerate romane, scrise intre anii
numiad in latina lor oficial: A ur aria 110 160 dupd Crist, adecd nu mult
m a gn a, nemtesce Gross-schlatten". dupd colonisarea Daciei, i din earl re-
Impreund cu 1ocaliti1e invecinate : sultd cd acéstd localitate se numia
Buciumeni, Cdrpeni§, Rqia §i altele, atunci Alb urnus. Deja Massmann
distinse prin positiunl strategice i prin (Libellus aurarius, 114) observd a in-
bArbdtia locuitorilor, Abrud a jucat un tre Abrud i Alburn us este o pre-
rol insemnat in mai tote milcdrile re- mare asemenare, admiteridu-se o forma
volutionare din Transilvania, mai ales intermediard A lb ru d ; dar pe de altd
sub Horia i Clova la 1781, sub Iancu parte, el atrage in acela§1 timp aten-
§i Balint la 1848. Intréga regiune de tiunea asupra numelui oraplui tracic
'mpregiur pertd la popor numele co- din Mesia Abr ut um, unde se bdtuse
lectiv de muntii Abrudului", iar lo- Imperatul Deciii contra Gotilor. Cu
cuitorii se fdlesc de a fi Mo ti (v. N. alte cuvinte, Abrud ar pute sd, fie nu-
www.dacoromanica.ro
93 A-BIJBA. 94
mele dacic al localitatii, pe care colo- ligne" medicina intelege o bOla, care
url roman! prin assonanta ail numit'o se nasce la om anume prin contact di-
apol Alb urnu s. Noi vom adauga rect sail indirect cu vitele atinse de
catra acésta, ca, in Tracia exista ora- dalac, cu pieile lor saa cu lana, ba
§ul 34ieo).hfia, adeca prin obicinuita chiar prin pi§catura muscelor earl sup-
con fusiune paleografica gréca A=A : sera, din sangele unor asemeni vite
Abrucleva saü Abruclava (Du Mont, In- (Littre-Robin, v. pustule). Prin urmare,
script. de la Thrace, p. 76), de uncle este ce-va curat teranesc, §i mai ales
Abrud fara mai nici o modificare fo- clobanesc, insa teribil : dupa, ce s'a are-
netica. Ar urma de aci c numele rotat buba, omul mOre peste o sëptö-
man oficial A. lb urn us s'a uitat, dar mama. De ad gr6za Romanului, care
numele dacic poporan A brud a v a s'a de frica se sfiesce macar a caracterisa
conservat pina astaqi. acésta bOla printr'un epitet, ci 'I qice
numai : aceia.
Abruddn (-d), adj. i subst.; habitant Intr'un descantec din Banat se in§ira :
d'Abrud ; appartenant a Abrud. Prin

Buba bldndd,
Abrudén se intelege numai cine-va saü Bubá re,
ce-va din Abrud in sensul restrins al BubA galbánä,
cuvintului. Pentru locuitoril din mun- Buba negrA,
tii Abrudului in genere, dela Rclia, Bubä vinata,
Carpeni§, Buciumeni etc., se intrebuin- Buba romithesca,
BuM nenatasek
Vet mai mult numele de M o Iii. Bubr.1 ungurdsck
v. Abrud.-2.31-01. Buba porcdset,
Buba c6.6se6.,
A-baba, subst. fem. Sing.; maladie Buba vAcesct,
Buba. oTasa,
cancOreuse, specialernent pustule ma- Bub6. selbateeh,
ligne. Se accentéz i a i u. Dr. Po- Bubil de noe-deel i nee de felurl...
lysu (Wrtb. ed. Barit, p. 2) traduce (s Linba, corn. Maidan)
acest cuvint nem tesce prin K a rb u n k el
La un alt capOt al ptimintului ro-
cand e vorba de a-bubd in genere ; iar
manesc, in Moldova, descantecul suna :
cand este puma! in gura", prin Mund-
f au le . In casul al doilea, vorba se in- ... buba cu sagetatura, buba cu po-
trebuinVza mai mult in ()rap, fOrte citura, buba cu 'ntalnitura, bun alba,
rar pe la tern,. In casul de'ntaiu, e bun négra, buba vinata, baba cu n o -
aceiall Ma, care in Moldova se chia-
e el n o e de junghiuri, bun arme-
ma mai adesea buba-tranjilor §i nesch, bun jidovasca, bun Vganesca,
buba romanesca..."
pe care a descris'o pe larg Dr. C. Ver-
nav (Physiographia Moldaviae, Budae, (Ap. Toed. Rev. II, 383).
1836, p. 62), adaugOnd ca ea este pro- ET bine, din acele bube o sun Kira
pria anume poporului de jos : mor- una, specificate dupa fantasia poporana
bus est quem solummodo plebi proprium prin culori, prin vietaV i prin nOmuri,
novi". Numele romanese cel mai ye- una le intrece pe tOte : i se (lice ade-
chiu al acestei bOle, cunoscut deja in sea b uba-r ea, ca i cand cele-l'alte
latina rustica, este bub a- n6 gr it (L. ar fi bune in alaturare cu ea; cei mai
M. I, 261). multi insa abia o indica cu for! fara
Sub termenul tecnic de pustule ma- a'i da vre-un epitet: a-bubd, adeca, a
www.dacoromanica.ro
95 ABUR 9(i
ce a-buba, buba sciuta de toti, buba singurul care 'hi mai asociaza une-ori
xcreh-oxiv. Asemenea terere Romanul intr'un mod arbitrar pe d e, cad din
o resimte numal Mit de 'naintea epi- causa pre-rarei intrebuintari a substan-
lepsiel , pe care de aceia o hi numesce tivului separat buna natura prepo-
in acela§1 fel: a -bela sati a-nevoe. sitionala a lui a in a-buna nu se mai
v. A. 2 A-nevoe. Bubd. Bubd- simte, fiind tractat intocmal ca a in
negra'. Dalac. abia = de-abia, incat fOrte corect s'ar
pute scrie intr'una: abund.
(de-), adv.; h bon presage. Aspru cu Romanu tOti i bland cu
Cand qicem : nu'V e folositor, afirmarn ; lepra! Bine V §ade! De ti-ar hi d' a-
qicOnd insa : nu'ti e a-bund, exprimam buna numa... (Jip., Valenii-de-munte).
o parere, o presupunere, o banuela, Bucuria ce avea, nu era d' abund =
dar fondul este acelall. nu'i prevestia sfir§it favorabil."
Substantivul latin bonum, prin plu- (Costinescu, Vocab. 7).
ralul sea bona, a trecut la Romani din V. "A. 2 Bund.
neutru in ferninin : bu n fara a se
confunda cu adjectivul proprill : buna,
'Abin (plur. aburi), subst. masc. ;
vapeur. Se pronunta de asemenea :
bonne" sail cu adjectivul substanti-
vat : buna grand'mere". Peste Car-
obor, apoi almre i abore ; articulat
insa poporul (lice nutrial aborul sati
pati se (lice adesea : a face ce-va c u
aburul, Mci o data : aburele sati aborele.
buna" in inteles de : placidis rnediis"
(Lex. Bud.). Pasagiul din Sallustiii (Cat.
... aburi es din apa ce incepe a da
in fiert ; caldura serelui scete aburi din
IX) : jus b on um qu e apud eos non
legibus magis quam natura valebat" lacuri, riuri, mare; ceta i negura nu
s'ar puté traduce romanesce : el tn.- sint decat de§1 awl; nuoril Inca se
Tati drept §i cu buna, nu de frica le-
formeza din aburii, scoi prin caldura
serelui din apele pamintului; pleia
gilor, ci din fire".
In unire cu prepositiunea de pre- roua se nasc tot din aburii scoti din
sinul pamintulul, earl reciti se fnc
vestire a, acest bun& devine adverb cu
sensul de : animus praesagit b o 1-1 a",
er41 apa ; prin caldura mare nu nu-
Tar dupa negatiune : animus praesagit
mai apa, ci i cele mai solide corpuri,
mala", ca intr'un vers din StatiO. In- cum metalele de exemplu, se pot pre-
face in aburi" (L. M.).
trebuintarea negativa e cea mai desa.
... nu e a-bunci, copilului ca tot In enumeratiunea de mai sus, lip-
plange; nu'ti" e a-bunci ca te scoll nep-
sesce aburul vinului:
tea i nu dal' pace altora s derma ; ... §i apoi cand aburii vinului i o-
atata ris sa dea Dumneqeu sa ye fie" chii cra§maresei ati produs efectul bor.
a-buna (L. M. I, 236). incep horele, risurile, tropotele..."
... (C. Negruzzi, ScrisOrea XXVIII)
yhisal as'noapte un pustiti do
yhis urit scuipati-vO 'n sin §i hie Mai lipsesce aburul cal ului :
&parte d'ast loc! Din asta, nu mi-e ... calul era numai spumil ; mucIiii
a-bund. Tema mi-e en. m'ciu präpadi..." i se intinsesera ca cerda unui arc, ki
(Jipescu, Prahova, Valenii-de-munte.) aburi groll qiail din el..."
Din tote cuvintele cu prepositiunea (Icl., Alergare, 31).
de prevestire a, precum : a bine, a reil, Apol resuflarea se chinma de ase-
a merte, a seceta etc., a-bund este nienea abur (Polysu).
www.dacoromanica.ro
97 ABUR 98
Dosofteiu, 1673, ps. 134 : muritor, pe cand flarelor i clobitOcelor

Gura, au si nu pot sA graiascA. le acorda numai o suflare trecaóre,
Cu ochl slut si nu pot sA zArdscA, numita une-on: b les c = scanteia ",
Urechi au si nu pot sa auchA, mai tot-d'a-una insa : abur.
Nice aburz nu le taste 'n budzA...., In tOte provinciele Daciei lui Traian,
acolo uncle la Silvestru, 1651 : nici abur insemnéza: ame des animaux";
Taste rasu fl a r e in rostul lor" = Co- Tar cand animalul incetOza de a trai,
resi, 1577 : nece Taste sufle t in ro- rare-ori i se 'lice ca a murit", Ci mai
stulii lore = Arsenie dela Bisericani ales : a pie ri t , afara de mai mune
circa 1650 (Mss. in Acad. Rom.): nice alte expresiuni ca : a cr6pat", a cic-
Taste s u fl a r e intru gurile lor." nit", a e§it" etc., prin earl' se stabi-
lesce i mai bine credinta poporana
In medicina prin abur se inteleg mai
in specia gazurile sc6se prin evapora- despre deosebirea intre cele do6 prin-
cipie vitale.
tiune. A§a : baia de abur. Intr'un trac-
tat medical din secolul trecut (Mss. A murit un om ; a pierit un bob ;
Arch. Stat.): uda un burete in apa a le§it o Oia' (C. Liciu, Ia0, comuna
0 in unt-de-lemn adese-ori i incalzesce Cotnarii).
cu el pe de-asupra partea cea cu po- Poporul gice despre dobitoc ca. nu
roil, Inca §i oblojind i cu faina de orz are suflet, ci numai abure, care piere
sau cu tarite sat cu smochine saü cu o data, cu dobitocul, iai sufletul omului
nalba, sa'l a§ezi inca in abur facut de este neperitoriu, §i déca se desparte
ierburi moiciOse : de nalba, de mu§etel, de trup, se duce la D-det pentru ca
de saminta de in..." sa'0 lea resplata" (Preut D. Popoviciu,
La sateni insa, chiar in medicina a- Banat, coin. Tincova).
bur exprirna mai mult notiunea de Despre omul ce jure stramb, popo-
su f I are. Astfel, poporul creqénd ca un rul cice en, : acela n'are suflet ca Ome-
copil se póte vindeca de deochiu, dacä nil, ci numal abor ca canii". (A. Bu-
tata saa muma Ii va sufla peste cap, nea, Transilv., corn. Vaidarecea).
intr'un descantec din Transilvania ne Despre un om fOrte slab, se (lice :
in ti mpina : astal numai cald ! sat : numai cat are
suflet in 6se ; Tar despre un om rdir :
Fugi deochiu flerbinte,
CA te-ajung aborit de parinte.... asta are numal abur ca canii" (T. Cri-
(R. Sirnu, Sibiu, corn. Orlat)
0anu, Transilv., com. Cugieru).
Tot ala se vorbesce pretutindeni in
Alaturi cu fum , cu pulberea i cu Romania.
cenu§a, aburul este unul din simbolu- La Munteni :
rile nestatorniciel lucrurilor. §i de cum se apropie de ea, Murga
Ioan din Vint, 1689, f. 111 : Cale 27
se trase inapoi spaimintata d'ap man-

scurta Taste pre care alerg6ruil. Fumil drete, c'o fi avOnd dobitocul abur in
Taste viiata aöasta, aburu §i tarinft §i loc de suflet, dar vegul e tot vg..."
cenu§e. Intru putin sa arata 0 in de-
(De la Yrancea, Sultanica, 246).
graba pi:are..."
De aci, facend o deosebire intre prin- In Moldova, deja la Cantemir in Di-
cipiul vital la om 0 la cele-l'alte vie- vanul lumii (A. I. R. II, 128) : «burul
tati, poporul roman recunósce omului dobitocului, muritor §i in nemica in-
su fle t propriii cps, pe care'l crede ne- torcator..."
22,083 4
www.dacoromanica.ro
99 ABUR 100
Dupa credinta poporului roman Pe fata pamintulul,

o fiintn, inter- Pe aburili vintuluI...,
ce-va cam darwinist
(C. Ccnstantiniii, Némt corn. DOmna)
mediara intre om i dobitoc este stri-
golul, adeca omul nascut cu cOda, saü:
care tocmai de aceia n'are suflet, ci Pe radele sOrelul,
numal un fel de abur, persistand insa Pe aburul vintulul...
§i dupa mOrte. (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 177).
Strigoii §i strigOele sint un soin de
Omeni carii ai coda; §i dupa ce mor, Sa se observe ca latinul vapor"
es din mormint in chip de abur ...." n'are nici o data sensul de suflu , a-
(C. Rosescu, Ném., corn. Bistricióra). tat de esential in romanul abur i pe
La Romani intre su flet i abur care latinesce noi 11 putem traduce nu-
este acelali raport psicologic ca la ve- mai °lora prin : s pi rit us, sat chiar
chii Romani in tre animus §i an i ma, prin an i m a, de ex. in : animae yen-
ambele avond de asemenea intelesul torum". A trage dara pe abur din
fundamental de vine : d'vEttog. Omul vapor", cu perderea iniiaIuIui v §i
singur avea animum"; cele-l'alte fiinte cu trecerea lui p intre vocale in b,
bite animam" : este nu numai contra foneticei ro-
mane, dar Inca ce-va pe care nu sung,
... Indulsit cornmunis conditor illis nici macar o deplina corespundinta de
Tantum animas, nobis animum quoque...
sensuri. Cu vapor", in care predom-
(Juvon. XV, 148).
nesce notiunea de cal dur a , de ex. :
Numai animus" era nemuritor : ni- aestivus vapor, dissiliunt vapore saxa,
hil est nisi mortale et caducum prae- vapor amorque torret etc., e inrudit
ter anim os" (Cie. de Rep. II, 12). A- al nostru vapae, dar abur nu.
poT animus" find sinonim cu sollertia", Intro ambele cuvinte nici macar o de-
cu voluntas", cu consilium", prin el partata filiatiune ario-europea nu exi-
domnia omul asupra naturel. Tot ma sta, de ora-ce vapor, archaic vapos,
(lice Romanul : Dobitocul este fricos deriva dintr'un prototip cvapos = litv.
0 supus omulul fiind-ca n'are sufl e t , kvapas, din aceiali radocina cu grecul
ci numal abur..." (D. Resmirita, Mint, xanydg.
coin. Vinatorii)= a n i m am tantum , Dar a pretinde, pe de alta parte, ca
non a nimum ". Romanii aü imprumutat pe abur dela
Pe linga abur cu sensul de suflare", Albanesi, fiind-ca ace§tiTa ati pe avul",
mai este forma abóre, ambele intre- érali nu este corect. Miklosich (Alban.
buintandu-se de o potriva in privinta Forsch. II, 69), dupa ce pune alaturi :
vintului. A§a in acelall cantec de nunta lat. vapor, alb. avul, rom. abure",
se aude in unele locuri : are bunul simt de a adauga ca nu
*'asa, plecartm e sigur de inrudirea lor : die Zu-
*i veniram sammengehOrigkeit dieser Wörter ist
Pe stelele ceruluT, nicht sicher" (cfr. Diefenbach, Vol-
Pe abdrea vintulul...
kerkunde, I, 243). E cu atat mai re-
(N. Busuloc, Sumva, corn. P61carn-Sto1nicend
gretabil, cand altii le identifica Para
Tar in altele : Mel o reserva. Mal Intaiti, latinul vapor
Indat 5. pornirbrn trebui läsat cu totul la o parte, cer-
*i venidun cetandu-se apoi numai legatura intre
www.dacoromanica.ro
101 ABUREL 102
abur V albanesul avul, call sint in adevör prin contact cu Albanesii. Nu l'ar aye,
de aceia§i origine primitiva, insa Para, probabilmente, nici Daco-romanii, sä fi
a se fi putut nasce unul din altul. venit aci de peste Dunare taiiiii in
Albanesce avul, rostit §i : aval, insem- vécul de mijloc, dupa cum crede c(f)la
neza vapeur, exhalaison" (Dozon), une- lui ROsler. In ori-ce cas, acésta este
oil fumëe " (Camarda), nici o data inca o proba, Ore-cum suplementara,
souffle". Catrt sä fi avut totqi o data
)2 despre desvoltarea cea independinte a
sensul fundamental de s uflu, fiind-ca, lui abur la Romani pe de o parte, iar
deriva, din aceiq rad6cina ario-euro- a lui avul" la Albanesi pe de alta.
av, din care este grecul d'w =
pea : Prin diferitele sale acceptiuni, abur
aFw suflu" , d'o; = aFog suflet" are o multime de sinonimi. Une-ori el
(Hesych.), &ER a aF8,12. a , atre a , insemneza ; p a r a, f u m ; alte-ori : c é-
d4 etc., tote cu digamma, de uncle ta, negura, nor, promorOca etc.;
apoi prin imprumut dela Greci lati- semnificatiunea insa de capetenia este:
nul : aura §i abr. Acea rad6cina a- adiare....
rio-europea av ni se presinta i 'ntr'o Familia romanului abur : aburesc,
forma metatetica va, din care se trage aburez, bureza, bOre, abOre, borila etc.,
sanscr. vami sufllu", lat. ventus §i afiliatä cu albanesul" avul" i cu fami-
altele (Curtius, Griech. Et.) In laconi- lia greculuT cino, n'are a face cu grecul
cul dfihe=lesbiacul az),' lie (Ahrens, Dial. floeiag safi fio0Pg crivar alban. bora
dor. 49), adeca : aber=aver, ne intim- sail volt, zapada", care prin latina s'a
pina trecerea lui v in b. In romanul respandit mai in tote dialectele romani-
abur, abureza, abdre, radecina av §i-a ce ; dar nici cu slavicul: buria furtuna"
conservat sensul fundamental de suflu" n'are a face. In romana insa, ambele
ca i la Greci, pe cand Albanesii rat aceste curenturi eterogene s'ail intalnit
perdut ; ce-va mai mult Inca, Romanii nu numai cu tracicul bore, ci Inca §i
poseda forme colaterale b 6 r e, b ur 6- cu latinul bruma, producéndu-se prin
z a , derivate din liva=av, pe call nu clocnirea tuturora o confusiune ore-
le ail de loc .Albanesii. Daca dara avul" care din causa asemenärii fonetice §..i
este trade la Albanesi, e tracic V a- a apropiaril de sensuri. Trasura carac-
bur la Romani, dar nici Romanil nu teristica a lui abur este o suflare lina,
Fail luat dela Albanesi, nici .Albanesii abia calduta, sat mai mult cu o re-
dela Romani , de§i forma romanesca cOre placuta, ceia ce nu se cuprinde
este mai primitiva prin sens , 'Ate §i nici in latinul vapor li bruma, nici in
prin finalul r. grecul boreas, nici in slavicul buria.
Macedo-romanesce se qice ca i la v. Aburel. Aburesc. Aburez etc.
noi : abur, aburi. La abur din corp : Aer. Bore. Burezd. Suflet...
nii spilai nihém manille §i vedzi cum
nii-es aburi..." La abur din paine : pal- Aburare (plur. aburdri); subst. fern.
nea e cakM, frange 'ria carvelie §i va v. Aburez.
sa vedzi ca. mite aburi..." La abur din Abura.t (-4), adj. v. Aburit.
apa : capachea tingeriliei se-umpla de
aburl..." (M. Iutza, Crapva). Nu cu- Abur11 (plur. aburele), s. n. ; brise,
nóscem insa la Macedo-romani nici un zephyr. Se rostesce V aborel. Demi-
exemplu de abur cu sensul de suflare", nutiv din abur sail abor, avOnd ace-
pe care ei par a'l fi perdut din graiu la§i inteles cu b 0 r e :
4°
www.dacoromanica.ro
108 ABURESC 104
»Deosebitele vinturi se cbiama : cri- diat mai cu deosebire Caix (Studi di

vat, austru, virtej, furtuna, i aburel etim. ital., 199 203).
cand este pre-mic (T. Constantiniti, v. AbOre. Abur. Aburez. Bore.
Braila, corn. Latinu) = Numirile vin- Vazdurel...
turilor la nol : austrul, dela sud ; cri-
vattil dela nord ; vintul Bralovului, Abur61 6. (plur. abureli), subst. fern.;
dela resarit ; vintul Sibimlui, dela apus ; exhalaison, souffle continu, brise. Se
bOr ea, zefir..." (A. Bunea, Transilv., rostesce §i : aboréld. Lex. Bud.: abo-
Fagara§, corn. Vaidarecea). rela, vaporatio, evaporatio". cfr. Po-
Dupa Dr. Polysu (ed. Barit p. 2), a- lysu, Barcianu etc.
buret mai insemneza norivr", ca de- Sensul fundamental, ca i pentru in-
minutiv dela abur nor". Dupa. Cihac : tréga familia a lui abur, fiind su-
),
aburel = petite vapeur" (?). Sensul fun- flare", abureld este aprOpe sinonim cu
damental insa pentru aburel, ca i pen- aburel i cu borila:
tru abur, nu este de loc acela de Vinturile se numesc: crivat, vijelia,
ceta", ci anurne de suflu». furtund, virtej §i abure7d" (Miron, Te-
Un frumos pasagiu din Dosofteiu, cuclu, coin. Craicena)= vintul de miaqi-
1083, f. 86 : ... priimitt roaa a Du- qi sail borila, in urma carula se q-
hului svantti, roa infocatft, roaa nu tepta numai decat phith," (S. Iorda-
umada i cu aburelu de v anti' pemin- chescu, Botovni, corn. Cristescil).
tescti, ce roaa infocata cu aburelu Dum- Format prin acelaT sufix ca in : re-
nedzaesch ce s u fl a cu fon, nu cu cola, vinetola, surgela, fierbintela etc.,
focu de cesta ce arde i vqtedzia§te, aturOld exprima stare, pe cand a b u -
ce focu luminatori i intramatori..." r ire sau ab ur are, ea infinity sub-
Prin analogia cu aburel, poporul stantivat, exprima actiune; apoi b o -
croit in limba poetica cuvintul v az ril a, compus ca : Zorilä, Murgila, Fra-
durel. De exemplu, intr'o colinda din tila, surgila etc., indica pe aginte ; in
Muntenia : fine, derninutivul ab ur el este ce-va
mai putin saü ce-va mai trecötor de-
ln spatele lul cat cele-l'alte tOte.
Sore cu dtldura; v. Abur. Aburel. Aburesc. BOre.
In fimbi urnerel
Borild...
Dol lueeferei;
Jur-prejur do pile
Cerul plin de stele, Aburèse (aburit, aburire), vb. ; va-
Tote v6,zdurele... poriser, exhaler, souffler doucement.
(G. D. Teodoroscu, Pipes. pop. 49) Se (lice §i : aboresc. 1° Ca transitiv,
a expune ce-va sail pre cine-va la a-
Curiosul v zdur el e (la sing. v z bun, a'l trece prin aburi : multi (funeni,
dur 61) este : v zd uh +aburel (plur. pentru multe neputinte, se ahuresc;
aburile) prin fusiunea a do6 cuvinte, parti vatamate de ale corpului, inainte
ca frantusesce in : selon =secundum de a se trage, se aburesc bine. 2° ca
longurn, safl: refuser = refusare + re- Mtransitiv, a scóte aburi : caii de multa
cusare, italienesce : stamberga = stan- fuga aburzau infrico§at ; dimineta, dupa
za ±albergo etc., un fenomen lingui- gile i nopti caldurose, riurile aburesc.
stic fOrte interesant, pe care l'a stu- 30 a sufla incetkor, vorbind do yin-
www.dacoromanica.ro
105 ABTJR IT 106
tuff: un dulce vint aburesee despre In inruditul bu réz a , dei sensul

ineqi-cli" (L. IVI.). fundamental este de asemenea suflare",
D'o s'eptemana §i mai bine zapacla totuv prin notianea intermediara de
se topise; mu§celele, acoperite d'o pc+ recOre" s'a desvoltat sensul ulterior
ghita, verquria, aburiau un fum ce se de plOia de tot marunta", astfel ct
'n6,10 a-lene, cletanat de adiere..." ambele cuvinte, diferentiate prin forma,
(De la Vrancoa, Sultanica, 51) s'au diferentiat i prin inteles :
Sensul de s u fl a r e predornnesce.
... la no!, cand b ur é z a din pada,
se (lice prornorOca," (Preut N. Sando-
Intr'un cantec poporan din Tran- vici, Dorohoiu, corn. Tirnauca).
silvania :
Ca i bureza, aburezd se intre-
Sub un pom am adormit, buinteza adesea impersonal.
$i ml-o fost pomu'nflorit,
S'un vint cald ce-o aburit
In multe locuri se aude cu dz : abu-
Florilo lo-au oborit... redz, aburédza. Dictionarul romano-la-
(Pornpiliu, MARL 45). tin banaten circa 1670 : aburtdz. Va-
poro. Efflo" (Col. 1. Tr., 1883, p. 421).
Intr'un bocet" din Moldova : Macedo-romana cunósce numal forma
Dincotro vintul me bate, aburedz: panea cu de-ayhia se-«burd...",
Tot me frige §i me arde;
Dincotro el ab tresce,
apa calda se-aburedzd..." (M. Iutza,
Tot me arde, me pirlesce... Crurva).
(Prout S. Teofanoscu, Mint, conn. Garcina). v. ilbur. Aburesc. Bore. Burd.
Burez...
Intr'o doina tot de acolo :
Bate vintul, aburesce, Aburit (-4 part. passé d'aburesc.
Puiul se calatoresce Aburit saü aborit, aburat saO aborat,
Si mdridruta mi'l jelesce...
(Cony. lit. 1885, 455).
expus la aburi, incaNit sau muiat prin
aburi" (L. M.).
In graiu, aburese se confunda cu for- Idiotisme : friptura aburita = bine
ma colaterala ab urez, mai respandita rumenita §i cu miros placut ; yin abu-
si singura cunoscuta in macedo-romana. nit= tare i aromatic ; fata, aburitet =
v. Abur. Aburez. ro5gita prin emotiune. In tOte aceste
expresiuni, sensul fundamental este :
Aburbz (aburat, aburare), vb.; vapo- insu fle tit, prin opositiune cu re -
riser, exhaler, souffler doucement. Se suflat, care ITU mai are suflu.
rostesce i aborez. Ace14 seas ca in Pann, Prov. I, 37 :
aburesc, cu care se confunda in graiu.
Alexandri in Sentinela romana, : Si vezend gascanul in gheveclu adus,
Aburit, flerbinte si 'nainte'l pus...
Lat e ctimpnl celei lupte, Dosofteiu, 1673, f. 143:
Lat i plin de arme rupte,
Plin, do trupurl sfaramate Si Domnului i se fiace milã
Care zac gramdzi culcate, Vadzind ca le fac pizmasii MIA
Plin do sfinge ce'l peteza ca din somn sdri Domnul rumdn.
Si väsduhul abure:a... Ca de yin ce-I aburit si suman,
$i diade 'n pizmm cu razboi lute....
B 6 r e se numesce vintul lin de vera,
cand numai aburezd" (S. Liuba, Banat, ...ba o stringea pe fata de mana,
corn. Maidan). ba o calca pe picior, ba... cum e treba
www.dacoromanica.ro
107 AC 108
flecailor. i trope, tropal, ropai, ropai! gile este resultatul influintei graiului
i se aprind lui Ipate al nostru calcaele. copilarese asupra limbei pärintilor.
Chirica era §i el pe-acolo, §i cum se Cu abugde nu trebul a se confunda:
lasa Ipate din joc , spiritu§ul dracului de-a b u Vi, dupa cum se chiama un
il qice: joc de copii, cunoscut mai ales in Mol-
2)- El, stapane, par'ca te-ai cam a- dova §i'n care se rostesc urmAtórele
burit la fata, nu schl cum ; ce qici, cuvinte :
alal ca'ti vine la socotëla?..." Aii-late,
(I. CrOrigä, Stan Patitul). Bail-late,
Nu ti-1 fricã di, te-olu bate?
v. Abur. Aburesc. Din coditä, din cocIA,
Pin'om prinde-a numêrà
Aburbs (4), adj., vaporeux. Aburos (D. Alboténu, Covurluiu, corn. Mastacani).
i aboros : 1. plin de aburi; 2. rar §i Format prin prepositiunea de mi§care
afinat ca aburii; 3. intunecos, putin a (v. ".A), acest adverb NI mai asociaza
luminat" (L. M.). aprópe tot-d'a-una prepositiunea d e :
Adjectiv cu dibacia intrebuintat de d'a-bugile.
A. Odobescu in Pseudokynegetikon p. v. Bug. Bugd.
86 : Mugurul liliacului se despica
inverqesce sub aburdsele Mrutari ale tAc (artic. acul, poporan : acu, ma-
sOrelui de Aprile..."; i 'n Mihnea-voda cedo-rom. aclu; plur. ace i acuri), s. n.;
p. 17 : tinara fecióra se arata cu con- aiguille, aiguillon. Instrument de fer,
ciul semënat cu diamanturi, cu abu- suptire ascutit, cu care se cdse , se
rosul zovon de filaliti, cu auritul vol impunge sat se infige" (L. M.).
de betélä rasfirat pe un bini de su- I. Ac in ghicitori.
vaiu alb..." Cimilitura poporana a acului :
v. Abur. Am un om mititel
Face gardul frumusel..,
Abilellea.v. Abugde. (Revista popularé 1884 p. 47)
sail :
Abiuli1e, adv. ; a quatre pattes. Dic- Ce e mic-mititel
tionarul romano-latin banaten circa 1670 Ingradesce frumusel....
(Col. 1. Tr. 1883 p. 421) : Abushile. (Ispirescu,-Pilde, 32)
Infantium incessus quadrupes." 0 alta cimilitura :
Pruncii cel midi cand imblu pre Ce fuge mereii la vale
maul i picidre, se qice a imblu abu- *i's1 las6, matele 'n cale...,
se-ilea.Omenii marl cand imblu, ori despre care d. G. D. Teodorescu (Poesil
cand caldnd se opresc pre maul', se pop. 216) observa ca : in Mexic se ga-
qice : in br an di" (S. Liuba, Banat, sesce o ghicitore asemenea acesteia tot
corn. Maidan). despre ac: eine a16rga printr'o vale, ta-
Aci doO observatiuni: rindu'§i matele dupa sine."
10 Aceiali actiune are un alt nume Macedo-romanii ail §i ei doO cimi-
cand e vorba de copil, §i altul atunci lituri despre ac :
cand se vorbesce de cei in vristä ;
Nile Mi-escu, drac nii-escu,
2° Copilul de tot mic pronuntand s Ma tuta, lumea eu u 'nvescu...
in loc de 1, forma abusalea pentru abu- (M. Iutza, Crurva)
www.dacoromanica.ro
109 AC 110
care exprima aceimi ideia ca in pro- dat de pomena dupa moart6 eT", ne
verbul daco-roman : acul este mic , intimpina, afar% de ac de argint" in
dar scumpe haine cOse" (Pann, Prov. doe rinduri :
I, 137). 2 ace man l. de argint cu margaritar
A doua cimilitura macedo-romana, cu turchiaze ;
fOrte ingeniOs i 'n care chiar prin )2
2 ace man l. de arcrint de invalitura..."
rima este indicat ac: (M-rea Cotroconil, Arch. k3tat.)
Drac tru chisa, 'n cor tut drac, Poporul, firesce, crede ca cel mal
S'Oste var'n6, códtt nhi trag,
Pri-M-cido cu cOda mi bag, frumos din tote acele trebui sa fie acela
Din dao-trel rnasi una fac, al DOmnei. Jocul copilhresc de-a Baba-
Pan6.-ci-sh di dia. ascap... gaia, nurnit pe a-locuri : de-a ClOta, de-
01 Iutza, Crurva) a Puia-gaia etc., se incepe in Muntenia
printr'un dialog intre copihal care face
adeca : drac in 'fad, in rain tot drac; pe c16§ca cu put* i intre acela care
daca trag dupa mine o cOda, apoi ori
face pe baba :
unde me bag, din doC-trel numai una
Ce cauti, babo?
fac, pina ce me scap §i de cOda".
Acul DOmnei.
In fine, un fel de ghicitore volarOsca:
0 fi asta (aratand piciorul drept).
De unde aü luat Adam i Eva ac §i
ata de ail cusut frunqele de smochin.. ?"
Ptiu! nu e asta..."
(Cost. Negruzzi, Cum am invetat ro- (Ispirescu, JucAril, p. 25).
m anesce). In alte varianturi : Acul D 6 rn n el
II. Feluri de ace. cu fir rop..." (G. D. Teodorescu, Poes.
Ca instrument de cusut femeesc, ac pop. 198).
a dat nascere la proverbe : In unele districte (Dolj, corn. Ri-
Despre femel lenevOse : Cand eram ; Olt, corn. Piroll) se chiama :
la mama, i eh scieam sa cos, ca ma- Acu-Ddninei flOrea Scandix-pecten, nu-
ma impungea i eü trageam acul..." mita i latinesce: Acula, ital. Agu-
(Pann, Prov. III, 106) glia, span. Aguja, dar cunoscuta mai
mult sub poeticul nume de Peptenele-
Despre femei lucratOre : Barbatul
Venerel" (Pecten Veneris). In Acu-
sa aduca cu sacul, muierea sa scOta DOmnei" se intelege anurne ac de
cu acul, tot se ispravesce..." per", o unelta de cochetaria deja la
(Ibid. II, 123). vechii Romani : comas a c u comen-
Din ace femeiesci, Dr. Polysu (ed. tibus" (Quinctil. II, 5).
Barit p. 9) distinge : ac cu ureche"-= Din ace barbatesci, Rornanul distinge
de cusut, ac cu craci" = de per, ac pe cele intrebuintate de croitori, cojo-
cu Omaha" =bold. In unele locuri cin- cari, cisrnari i a1ii, numindu-le : ac
ghel safl cange crochet" se chiarna : abageresc" (Olt, corn. Vlaici), ac
acu-ci ur ului (Ia§i, corn. Bosia). ti g an e s c " (Ia§i, corn. Sinescii) etc.,
Intr'un document scris in Argq la 'far un ac mare, in genere, se (lice : a -
1621 (Arch. Stat.): 10 ace de carpa c oiu, in Banat §i'n Hateg: a c o niu,
de argintu." prin opositiune cu un ac mic : acut,
Intr'un act din 1686 despre hainele aculet sag ac§or.
sculele ale jupanesei Ilincai fata ju- v. Abageresc. Acoitc. André.
panesei Necai ot Petre§ti, care s'au Cange. Cinghel. Igla. iganesc...
www.dacoromanica.ro
111 AC 112
III. Ac = ic . In : ai inghitit un ac i ai sa scoti

Ca ce-va fOrte neinsemnat §i fOrte un fier de plug" (Coll. Golescu, Cony.
eften, ac a dat nascere la o muqiine lit. 1874 p. 68), ni se infati§eza er6§1,
de locutiunl : ca antitesa intre ac i druga de fer",
ET Inca numör si anil o asociatiune de idol romanicd. Italie-
Cand n'aveal para de ac, nesce se qice: dare un ago per aver
acum te joel cu banii 1.111 palo di ferro" (Tommaseo).
Turnandu'l din sac in sac... 0 alta antitesa :
Pann, Prov. II, SO.)
Cine fura achl un ac, Eran brOstele
Maine frith un gansac... Ca mustele,
(Ibid. I, CS). §erpil ca i acele,
Te slujesce norocul, cat umbra acu- Naparci ca andrelele 1
luz pe croitor" (Ispirescu). Acum Vote au crescut
*i de spaima, s'au facut:
Intr'un act moldovenesc dela voda Brdstele
Alexandru-Ilia§ din 1621 (A. I. R. III, Ca plostele,
216): dainu't §tire de randul celor *erpii ca onnOile,
shigi Carr inblat de-au luat bucatele Naparci ca butile...
lui Dumitra§co §epte1i6, c'am inteles (B irada, Dobrogin, 1E3).
cum Mut la tine in prinsoare, deci sa-i
faci sa intoarca tot 6'au luat dela casa IV. Urechea aculuz .
lui, pan la un cap de ac..." Alaturi cu asociatiunea de idol ro-

Expresiunea : pin' la un cap de (lc" manica : acum quaerere", dificultatea
este o intorsetura posterióra in loc de de a face ce-va se mai exprirna prin-
veclnul : pin' la un ac de cap", o lo- tr'o imagine ebraica : a trece prin
cutiune ajunsa a fi juridica, pe care o gaurica acului", pe care Evangeliul a
gsim latinesce, intr'o frasa intocinai respandit'o in tote limbile §i care s'a
ca cea de mai sus, in Codicele Teodo- rarnificat pretutindeni in mai mune va-
sian : Si praeter haec tria crimina rianturr poporane.
repudium marito miserit (uxor), oportet Nout Testament 1648, Mat. XIX,
earn usque ad acuculam capitis 24 : mai lesni Taste camilei prein
in domo mariti deponere" (ap. Du Cange, urrache acului a trece, cleat bogatul
v. Acucula). intru inpardia lui Dumnedzau a intra."
Coresi , Omiliar 1580 : pre bund,
Cauti acul in caru cu fin..." ; sau :
orbul ii cairt acul in aria cu paele,
.
amu §i. minunata 'taste pilda aöasta :
§i surdu II povauesce unde suna. ." cumu nu poate incapé camila prein
(Palm, II , 4 ; III , 130). Frantusesce : urechile acului dereptu multa strim-
chercher une aiguille dans une botte tura §i pentru multa groshnO a cami-
de foin" (Littre). Asociatiunea de idei leei, a§a §i calé cera ce duce in viata
intre cautarea acului §i ce-va fOrte flU poate incape pre bogatulu pentru
greu", este veche romana. La Plaut strimtura ei §i pentru multa gräsinie
(Men. II, I, 8 sqq) : a bogatului..."
Spaniolesce se ilice o oh 1 ul aculur" :
Nun quid modi futurum est ilium quaereie?
flue annus sextus, postquara ei rei operarn por el o j o de una aguja" ; roma-
damns... nesce : ureche, mai ades la plural
si acum ciedo quaereres, urechile, de§i se vorbesce despre un
Acura invenissos... singur ac; mar rar : gaur saü bortd.
www.dacoromanica.ro
113 AC 114
Varianturile poporane ale pildel e- nu este a bine. Daca cum-va se intal-

vangelice : nesc, lute i§i trimite una alteia cate
Bola intra cu caru §i ese prin ure- un ac. Ceea ce are baiat, trimite un
chile acului" (M. Stefanescu, Teleor- ac cu garnali a; era ceea ce are fata,
man, com. Traian). trimite un ac cu urec hi " (P. Is-
R6u intra 'n trupu omului ca pin pirescu).
urechili aculuY, §i nu'l incape nici caru, VI. Acul albinei.
cand te umare§ti srt '1 scoti" (Jipescu, Prin proprietatea de a imp ung e,
Prahova, V61enii-de-munte). se nurnesce ac boldul unor insecte,
iretul se stracOra ca prin urechile mai ales al albino!, latinesce : acu-
aculut" (P. Ispirescu). leus (fr. aiguillon =it. aguglione = sp.
A§tépta sa vina luna lul Fluenrii, aguijon).
care baga ornötul pe bOrta acului in Albina in guilt tine mierea cea mai
casa..." (I. Verddnu, INTOmt, corn. Car- dulce, i in coda acul cel mai otravi-
ligii). tor" (Coll. Golescu).
Pann, Prov. III, 130: Lesne a bilga Pann, Prov. II, 112 :
in urechile aculut cand vezi..." Viespea miere duprt ce nu face,
V. Ac=impungotor. Sare i te impunge cu ace...
Ca instrument ascutit, ac a proclus 0 legenda poporana :
o alta locutiune rnetaforic6. Cand a facut Dien tOte viet6 tile,
Deja la vechii Rornani, a cu tan- a intrebat pre fie-care, c ce putere
gw-e", a atinge cu acul", insemna : voesce sa alba. Albina a respuns : Pre
12
a lovi toemai unde &ire." cine voiu impunge cu acul moO, s i
Mendicus es ? Tetigisti a c u. Videtur móra. Atunci D-clen a : Mai bine
digna forma... sa mori tu! ap, se vede pin?' in
(Plaut. Rud. V, 2) qioa de astaqi, ca indata ce inghimpa
Romanesce, cand cine-va se pOrta cu acul seti albina pre cine-va, mOre
mil safl ne supërä, noi Ii arneniqam ea insa§l" (G. Dobrin, Transilvania,
cu pedépsa : Fagara§, corn. Voila).
Romanul a observat insä ca matca",
Asta e bOla cu 1de, stipana albinelor, n'are ac, ci numai
Am eu de cojocul teu ac...
albinele cele de rind (Preut V. Flo-
(pann, Prov. III, 128; cfr. I, c,$)
rescu, Sucova, com. Ruginósa), de unde
saü : A rn en ac i atá de cojocul ten" ii place a trage c6. : cine e mare §i
(Coll. Golescu). tare, de D-clen nu 1 este dat sit im-
Ca simbol de respingere, acul figu- punga."
rOza in urmatorul obiceiu : La figurat :
La noi intalnirea cu popa este pri- Joan din Vinti, 1689, f. 150 : pro
vita de popor ca plaza rea; ferneile inslti neascultana rnortii §i aculu I n-
arunca ace cu garnalii pe jos, ca sa ci It c iunil i legaturile iadului in
scape do plezu" (I. Poppescu, Dolj, Iorilanu afundandu-le..."
corn. Bailesci). Ibid. f. 177 : ar veselit. cu nadOjdo
Tot aci vine un alt obiceiu, in care invicrii pre cei vat6mati cu aculu m o r-
simbolismul e §i mai pronuntat : ti ..."
In Bucuresci ferneile lehuse se fe- Tot a§a : acul pizmei, acul resbu-
resc a se intalni una cu alta, fiind-ca narii et.c.
www.dacoromanica.ro
11 -AC 116
Dupd Bobb (I, 3), se mai qice ac §i con-ac = qonaq,

virful spicului de grail. ét-ac = 27
iataq etc.
VII. Derivatiunea lexica. Latinesce, acest sufix (-ac, -aco) ne
Latinesce sint: acus (gen. acus) femi- apare in : mer-acu-s, halven-ac-us, lin-
nin, §i : acus (gen. aceris) neutru. gul-aca etc. ; mai ales insd, sub forma
La Romani i la Italieni ambele forme -ax=ac-s: ed-ax, loqu-ax, aud-ax, fug-
s'ad contopit, cdpaandu-se la plural : ax, ten-ax, rap-ax, fer-ax, sag-ax, lim-
romanesce ace lingt acuri (v. Gruber, ax (=it. lurn-aca) etc.; apoi adaos cu
Stall asupra genului, Ia§i, 1884, p. alte sufixe, ca in : halven-ac-iu-s, horde-
32); italienesce : aghi, aldturi cu vechiul: ac-eu-s, ciner-ac-eu-s, gallin-ac-eu-s, dur-
agora. Forma plurald acora" catd sd ac-inu-s , tili-ac-in-eu-s etc. (Corssen ,
fi existat deja in latina rustica. Cele- Ausspr.2, t. 2 p. 195). Din causa ace-
rake graiuri neo-latine : fr. aiguille stei sufixatiuni suplernentare §i din
prov. agulha = span. aguja= reto-rorn. causa trecerii flexionare a lui -ax in
aguaiglia etc., ca i ital. aguglia §i -ace-, se pOte qice e.a'n latina literard
agocchia, §1-ad format cuvintul din- sufixul proprid -ac devenise fOrte rar,
tr'un tip latin deminutiv : acucula = dei trebui sd se fi pdstrat mai bine
acicula. in latinitatea rustled. cfr. Budenz,
v. Ald. --1.Hac. Das Suffix xdg (twig, axdg, mak), Got-
ting. 1858 ; G Mueller, De linguae lat.
2..A.a (-dcd) ; suffixe s'attachant aux deminutivis, Lips. 1865.
substantifs et aux adjectifs. Sufixul La Dad, i la Traci in genere, sufi-
nominal -ac, primar sad secundar di xul -ac pare a fi suferit : pe de o parte,
tot-d'a-una tonic in limba romand, este o scadere consonanticd la -ag, ca in Sus-
una din ramificdrile sufixului -c (-ka, ag, numele unui Dac, despre care vorbe-
-ka), diferentiat in : -ac, -ic, -ec, -oc, sce Plinid Gel tindr intr'o scrisOre cdträ
-uc etc., prin asociare cu diverse vo- Traian ; pe de alta, o scddere vocalicd
cale, lungi sad scurte, prin earl se IOWA la -oc : Amad-oc, Bith-oc, Sad-oc, Spa-
cu räddcina sad cu tulpina cuvintului. rad-oc, Spart-oc IMO Spart-ac etc. (To-
A cest sufix existd de o potrivd in cilescu, Dada, 605). Cu tOte astea, Eu-
tOte limbile ario-europee §i'n t6te lim- stathiii in scholiele la Homer ne trans-
bile turanice, astfel cd intr'un cas con- mite vorba .tracica pavcicexlig ,,dEattog
cret proveninta lui pOte sd fie cu to- xOeivu, legdturd de fin (De Lagarde,
tul de o alta natura decat in casul Gesamrn. Abhandlungen, 280), in care
concret cutare sad cutare. Aa la Ro- sufixul -ac s'a pdstrat intact §i pe care
mani el este : ati mo§tenit'o Romanii in cuvintul :
a) ario-europet in : mdldac petit tas de foin" (Cihac, II,
bui-ac = sl. bulaka, 672). In maioritatea casurilor, sufixul
ciorp-ac = sl. 6irpalar, -ac pare a se fi acdtat in dialectele
cos-ac = sl. kosakii, tracice la tulpine nominale cu finalul
har-ac =-- gr. xdecg.$, t sad d.
burnb-ac = gr. fiattfidxtov etc.; In mdld-ac" = pavcisdxlig se invede-
b) turanic in : rezd pe deplin caracterul deminutival
bdrd-ac = turc. bardaq, al sufixului -ac la Traci, pe cand in
cap-ac = qapaq, latina literard acest caracter se per-
cerd-ac --= Ardaq, duse aprOpe cu desdvir§ire, dupd cum
www.dacoromanica.ro
117 AC- 118
ne intimpina prë-putin sfn cuvintele atunci accentul, de ex. din : gancldc

slavice, grece i turce, introduse in gandacel = gand-ac-el.
limba romana. v. -Ag. -Eac. -Eag. -Ic.--Ig. -0c.
Ori de unde ar veni, dela Daci sa -0g. -Uc. -Ug.
din latina rustica, e forte interesanta
intrebuintarea curat deminutivala a su- 3 AO- préfixe s'attachant aux pro-
fixului -ac de catra teranii no§tri in- noms et adjectifs demonstratifs. Deja
tr'o multime de vorbe pläsmuite de in latina archaica, pronumele demon-
din§ii §i pe earl nu le cunOsce sati le strativ : ecc' (ecce, ecco) servia a mai
nesocotesce graiul carturarilor. intari alte elemente demonstrative, cu
Iata, de exemplu, cum vorbesce un cari se aglutina intr'un singur corp.
satén din Prahova : La Plaut nu o data ne intimpina : ec-
Daca, uscativa, putinica si b u d u- cil lum a cel" = ecce-illum, eccistam
la ca mea vorbire cu ande hinu mieu acésta" = ecce-istam etc. In limba la-
Motaila, n'or hi'n placu multor duhuri tina rustica s'a respandit cu timpul
marl ..." (Jipescu, Valenii-de-munte). din ce in ce mai mult acest mod de
Cand esti mic, scunda c, vëqu- a procede, §i tot-o-data, §tergéndu-se
t'ai ca te härtapalesc toti ?" (Id.) cu incetul in asemeni compuse indivi-
... indrasnöla tinerilor, mintea pu- dualitatea lui ecce saü e c c o,
rurea crudacd a fetilor ..." (Id.) e- a trecut in -a. De aci prefixul
In balada Cucul §i turturica (Alex. ac-, pe care'l afl Romanii in : acest=
Poes. pop.2, 8) : lat. ecc'istum (ital. questo = eccu'istum,
questi = eccu'iste, span. aqueste =
Ba, cucule, ba,
Nu te-olu asculta, eccu'iste) alaturi cu simplul : ist = is-
Porumbacule, turn ; acel = lat. ecc'illum (span. aquel
Frumuselule, = eccu'illum, ital. quegli = eccu'ille,
Pestrisorule, quello = eccu'illum) alaturi cu sim-
Drrtgusorule....,
plul : el, 61 = illum ; acum saü acmu=
uncle deminutivalul -ac corespunde de- lat. eccu-modo (= friul. acurnO) ; aci=
minutivalilor : -el = lat. -ellus i -ior = lat. ecc'hic (span. aqui = eccu'hic) §i
lat. alus. altele.
Sufixul roman -ac ne'nfati§eza sub De observat :
rapoltul formei urmatórele : 1°. ac- redus la a- : aist = ecc'istum,
1°. Tinde a scadO consonantic la -ag, linga acest ; asi = eccu'sic, linga ma-
de ex. desag saü desagd = gr. dtad- cedo-romanul acsi (=sicil. accussi)...
vt0v; 20. ac- redus la c-: cest = acest ; cel
2°. Tinde a scadO vocalic la -oc, de arel, colo = acolo...
ex. gansoc = gansac (cfr. Quintescu, 3°. Latinul ecc' trecut in acelasi cu-
De deminutivis, 50-3) ; vint in trei forme : acatare, cutare, a-
zi° Iubesce tulpinele nominale cu fi- tare = ecca'talem (=ital. cotale)...
nala dentala, ca in : scundac, maldac, 4°. In adverbul : cOce = eccu'hacce,
fundac etc. ; disparutul a reapare numai in construe-
40 Se adaugn, la un alt sufix, de ex. tiunea : intr'acOce.
din : prostan prostanac = prost- Astfel prefixul roman ac-, spaniolul
-an-ac ; aqu-, italianul qu- etc., tOte din latinul
5°. I§i adauga un alt sufix, periend ecc' (ecce, ecco), se identifica prin ori-
www.dacoromanica.ro
119 ACARNITA. 120
gine cu adverbul nostru : 6ca. = ital. 2Acar (plur. acare), S. n.; étui a ai-
ecco, dqi de secoli s'au despartit de guilles. Latinesce ar fi : acuarium.
dinsul prin diversitatea functiunilor. Uneltele de cusut : ac, ata, aca r,
v. Ecd. fOrfece, degetar, panza..." (D. Alboténu,
Covurluiu, com. Mastacani).
Acadee, (plur. acadele), subst. fern. ; Dictionarele mai &Ai pe : a c ar fabri-
caramel. Vorba turcésca, cunoscuta cant d'aiguilles", ba inca : a c ri
numai in Romania libera," (L. M.). Cu- fabrique d'aiguilles" (Cihac), forma-
vintul ni-a venit prin Turci din arabul tiuni gramaticesce corecte, dar nedo-
'akide sorte de sucrerie" (ain6nu), dar vedite i call nu vor deveni o reali-
suna romanesce tot a§a de bine ca §i tate decat numai dupa ce se vor in-
frantusesce caramel", care e de ase- fiinta mai intaiu in Romania nesce
menea arab, trecut in Francia prin Spa- fabrice de ace, de o cam data, in
nia (Littr6). Gratiä cofetarilor italieni, lipsa.
caramel" a strabritut prin Germania v. 'Ac. Acarnip. Acarld . Aco-
(Karmelzucker) pina 'n Po Ionia (kara- nifa. Ar .
melek), pe and acadcd nici macar in
3 Acar (plur. acan), s. m. ; fabriquant
Romania n'a putut sä aiba o lunga d'aiguilles.
durata.
v. 2. Acar .
v . Alva . Alvild.
Acark (plur. acareturi, s. n.; bien-
l'Acttr, conj. ; n'importe [qui, quoi, fonds. Se aude i ecaret. Se a plica
comment etc.]. Dictionarul romano-la- mai cu s(nria la constructiuni cu de-
tin banayn circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 pendintele lor.
p. 422) : Akar. Sive. Vel. ilkar-kare. Enache Cogalnic6nu, Cron. p. 200,
Quicunque. Quivis". In Lex. Bud 265 : vorbind despre Lupul-Agd sub Con-
a car = macar, batar, ori, fie, fie§te-". stantin Mavrocordat : pan' la cea de
Bobb. 3 : acar-ca = etsi, acar-ce =quid- pe urma aü scapat cu vi6ta, dar an
cunque, acar-cine = quicunque". qit din §ese-zeci pungi de bani §i 1-ati
ramas §i bite acareturile, care nu se
Noul Testament 1648, f. 219 : unul
pot arata cu scrisul can. rasipa §i pa-
crede ca e slobod acar-ce a manca, larh
gub ati avut..."
altul slab mdinca vOrze..."
Filimon, Ciocon vechi, p. 106 : Ei
In aparinta, acar se identifieä cu bine, stapane! Trebue sa, facem cerce-
m a c a r, avénd acela§i sens i abia di- tare pe la tOte aceste acareturi, caci
ferind prin forma. In realitate insa, póte sa fie calcate de vecini..."
ambele cuvinte sint cu totul strdine Cost. Stamati (Muza roma* I. 526)
unul altuia prin origine. Intrebuintat ii da ca sinonim : heIuri.
numai la Romanii de peste Carpati, §i Venit la Romani prin Turci din ara-
chiar acolo ear, acar este din punct in bul 'akaret (ainOnu).
punct maghiarul : akar n'importe", in
compositiune: akdr-ki= aca eine, akdr-
v. Bind. Hem.
mi = acar-ce, akdr-hól = acar-unde etc , 1 2 3 Acarlu. I 2 3.Arar.
dinteo radEScina curat ungurésca cu
semnificatiunea de voire". AdtrnitA (plur. acarnife), s. f.; boite,
V. Macar. On. Va, e. sac ou Otui h aiguilles. Sinonim cu a-
www.dacoromanica.ro
121 A-CASA 122
carqa §i aconiV, despre cari veT multumit, Romanul (lice : Nu'mi sint
mai jos, i cu acar , din care s'a for- tql" boff a-casa" (Baronzi, Limba no-
mat prin sufixul slavic dar avend mana, 43). Totu§1 nici o data nu s'ar
un irqeles ce-va mai intins : puté clice : boil in c a s a."
La ciobanii de pe la noi acarnild se Ca adverb, a-casd une-ori ii perde in
chiama locul, cutia sad traista, unde grain pe finalul -a, devenind : a-cas' sat
ei in acele, ferfecile etc." (V. Lohan, acas', dupa cum se perde in : afar' =
Ia§ii, com. Buciumii). afara.
v. 2 Acar. Intr'un cantec poporan din Transil-
vania :
Acarniqte, S. f. : étui a aiguilles. For- De nu'l Taz
mat din a c ar ni t, inlocuindu-se fi- Si nicl pârlaz,
nalul -ita prin sufixul slavic -i§te. Ace- Sa trec la mAndra acas' . . .
sta. forma, care remane dubiesa, ne in- (Jarnik-Brirsanu, 309),

timpina numai la Ierornonahul Maca- pe cand intr'un alt cantec tot de acolo:
rie, Lex. Mss. slavo-roman din 1778 Co folos c trag acasa,
(Bibl. Centrala din Bucur.) : Ca n'arn nevasta frumds6.:
//Taxa acelor, acariul, acarni§tea, téca String in bratA slom de glnatrt,
or .0,va cea prinsa cu curéle, intru Pare ca'r o mogAndeta...
carea se pun acele, undrélele..." (Ibid. 183)
v. Acarnild. In legatura cu pronumele personal
sail reflexly, a-casd ill asociaza sub
A-ottsá, adv. ; chez, a la maison. De- forma enclitica : a-casdl, a-cusali etc.
§i compus din a = lat. ad §i casd = Moxa, 1620, p. 355 : Dumnezeu i
lat. casam, totql a-cu.sd a ajuns a fi cruta, cal gasi unu porcarm anume
un adverb in ten, puterea cuvintului, Festul §i fece bine cal duse a-casa' §i..."
invariabil i avénd cele doe elernente Pravila Moldoy. 1646, p. 88 : mu-
ale sale constitutive cu atat mai strins 'far% candu nu sa .ya pleca nice va
unite, cu cat prepositiunea separata. a asculta de beserica, candu-i va dzice
(v. "'A) a desparut din limba aprópe sd marga dupa barbatu'§a , carele o
cu desavir§ire. Precum este adverb : cere i o chiama sa vie a-casa' §i s5,
afara = a-fara = lat. ad-foras, in acelall lacurasca inpreuna..."
mod e adverb a-case, care ferte bine N. Muste, Cron. 17 : Wad primit
s'ar pute scrie : acasd. Grigorie-Voda, rugandu-se Vezirului
In a-casd nqiunea de edificiii" e lasa sa marga a-casd'§i in Tarigrad
accidentala. Pete sa fie cine-va a-casd Cost. Negruzzi, Au mat patit'o §i
in padure sat intr'o pescera, daca a- alVf, 71 : Tql alergara pe a-casa cu
colo ii este §ederea. Limba romana po- perul sburlit, cu grija In suflet, cu
sea, o multime de expresiuni pentru grOza in inima, gandind la scena ce
nesce locuirrte ca : stana, tarla, surla, veclusera §.1 teméndu-se sa nu gasesca
cocieba, bordeiu, cqmaga, cu§melie, asemene priveli§ti pe a-casetle..."
coliba, bojdeuca, cobirna, zavada, §atra, In proverburi :
cort etc., pe cart nici o data nu le nu- Despre fanfaronada, :
mesce casa", §i totu§i cei ce petrec Pe ulitã
in ele sint : a-casd. Chirità.
Pentru a arata ca e superat saü ne- *'a-casa chisalita...
www.dacoromanica.ro
123 A-CASA 124
sag : ocol, aidi a-casd! §i la acest semnal

UmblA pe drum cu alalu toVi precurn i canii, aldrga
To-rasa n'are malalu... spre locul aratat " (I. Panaitescu,
(Pann, I, 160) om. Baltatil).
1)Cand vinatorul, urmat de ogar, ga-
Despre o oi buriä §i o nevdsta har- sesce vinatul, el striga mereg : ocol,
IAA : aidi a-casd ! ocol, aidi a.casd! pina ce'l
LAnds5. §i laptosA §i grask prinde...." (I. Ionescu, Raiósa).
SA vie §i de vreme a-casd.... In Dolj :
(lb. II, 113)
Cand vinatorul este insotit de ogat:
7
Despre eel ce calatoresc fan. folos : k3si. vede iepurele, vulpea sat alt animal,
A lipsit de a-casii no6 anl striga : tut puiu! §i: ocol, aideti a-
Si s'a Inters cu dol banT... casd !" (M.. Ciocalteg, Dolj, c. Plenita).
(Ib. II, 5) Tot ap in Ialomita (C. Ionescu, corn.
In fine : Boranesci).
Acest strigat cu a-casa" e un fel
CAnd e§tI poftit la vr'o mask
PIETA sAtul de a-cavi...
de conjuraVune:
(lb. III, 105)
La vederea vinatului, sberetul vina-
torului este : ocol, aid' a-cas ! crellénd
§i atunci acel ce te ospetdza va puté ca atunci iepurele sag vulpea sag alt
sa qica: a§a, mai vii de a-casa", un ce va fi se opresce pe loc de se pOte
idiotism care insemndza : a§a'mi place da cu pulca". (N. Poppescu, Dolj, C.
sl fii." Piscu).
Draga mea Anicuta Ean s te pri- Poporul e sigur c fiarele §i. dobitó-
vesc in hainele aiste Aa erance cele inteleg limba omendsca §i sint chiar
mai yin de a-casd s aT epte sate in stare de a vorbi o data pe an (v.
pline!" An-nog). Auqind dara c omul se in-
(Alex., Craid notl, sc. Ix). tOrce a-casd", vinatul se annagesce, nu
Gaitanis : Iert tot. se mai mi§ca, i deci e impuvat.
Alecu: A§a mai vii de a-casd...." E fOrte interesant ca strigatul vmnä-
torulul se chiama la Olteni sber et,
(Alex., Nunta teran6sck sc. X). cela ce nu are a face etimologicesce cu
In blästemuri : Duce-te-ai in sus sber are = lat. [ex]balare béler", ci
§i'n jos, 'a-casid sa nu mai vii !" (A. este vechiul roman [ex] barritus cid
Degan, Transilv., HunedOra). de guerre", ricnetul ce isbucnia tocmai
In gralul vinatoresc, eel putin in atunci cand legionarii navaliati asupra
Téra-Roman6sca, exclamatiunea haide du§manului : clamor autem , quern
a-casd!" insemnéza c vinatul e prins, b arr itum vocant, non ante debet at-
Ap, in Teleorman : tolli quam utraque acies se junxerit"
Pe la poi vinatorii, dupa ce 0.-at (Veget.).
ales timpul, se intrunesc dela trei Vinatorescul: a-casd! ii gasesce
pina la §dse, avénd fie-care caini de el, cel putin ca fond daca nu i ca
vinat, i pléc inirai astfel din di- forma, nesce paraleluri romanice, carl
stanta in distanta incat sa se póta ne permit a banui o veche origine la-
vedd until pe altul. In data apoi ce tina : Au lit ! au lit, chiens ! exclama-
unul din ei a zarit vinatul, striga : tions pour faire quêter les chiens, lors-
www.dacoromanica.ro
125 ACAT 126
qu'on vent lancer un lièvre" (Littre). ciul bisericesc, care in séra Vinerii din
Aide a-casd l" sail aide in pat !" ex- a cincea septemana din Paresimi se
prima aceia§1 notiune de : aide la face in on6rea Nascotorei de Dumno-
o di hn a ", prin care vinatorul crede a qe, §i in cursul cam% toQ: Omenil
in§ela pe Iepure. stall in picióre; 2° de aci, in genere,
Adverbul a-casci, in ori-ce cas, tre- ori-ce rugaciuni §i cantarl catra Na-
bui sa fie latin rustic: ad-casam pen- scaOrea de DurnnelleU ; 3° ceia ce se
tru clasicul : dorni, domum"; cad nu da preutului, care face aceste rugaciunl
nurnai corespunde italianului §i spanio- §i cantäri; de ex.: am sä del acatiste
lului : a casa", dar inca francesului pe la tOte bisericele ca sa te blasteme."
chez", vechiu a ches" ad casam", (L. M.).
de ex. intr'un text medieval citat de Cel mai vechiu Acatist romanesc tips-
vos voliez venir a nos e a
LittrO : nit, este acel moldovenesc al mitropo-
ceaus qui sont a che s nos"voiati litului Dosofteiu, Nit in-4 la Uniow in
a veni la nol §i la cei ce sint a-casd Galitia la 1673, in acelki timp cu
la noi." Italienesce la Macchiavelli : II Psaltirea in versuri. Titlul, pe care nu'l
Re, per timore di questa lega, se ne cunoscuse Cipariu (Principia, 107), este
andO per ragunare pii forze a case curios prin amestecul limbel paleo-sla-
(Tornmaseo). In dialectul vallon (Grand- vice cu romana: Pre6estnyi Akathistt
gagnage, I, 21) in loc de chez" se clice i molebent presvetyi Bogorodici, ka-
amon"=a-rnohon" (a-maison), schim- nona voskresenü i pro eib, spasitelnyia
bandu-se cuvintul principal, dar rema- molby kü Gospodu na§emu Iisusu Chri-
ndnci aceiki constructiune i aceiqi stu, talmacit de pre limba, slovenIasca
idei ca in : a-casd. pre limba rumaniasca trudoliubiemil i
v. Casci. Ocol. Sberet. Vinat. tHaniemt preosvia§6 ennago kyr otca
Dosotheia, mitropolity Su6avskago i
Acatastasia, subst. fern. ; boulever- vseia Moldavskia zemlia. V Monastiru
sement, désordre. Grecul dyazaavaaia, Unevskomil typom izobrazisia. Rok
care n'a circulat nici o data in gura 1673." Specimen din text:
poporului roman, dar pe care totqi, Bucura-te ca pre filosofi nemaestri
a§a fiind moda in epoca fanariotica, I-arätN, bucura-te ca. pre cei me§teri
cronicarul Zilot (p. 45) il intrebuinteza de cuvinte necuvintatori 1-au Wit..."
vorbind despre Mihaiu-voda Sutul : Cel intaiu Acatist romanesc cu li-
Undo ese i cum merge, tere latine este : Acathist sail carte
De e strAmb saU dupA lege, cu mune rugatsdni pentru evlaviea fie-
Niel ca prin gaud II trecea! stequarui crestin", publicat de celebrul
Care mal de dimindth Samuil Klain (Micul) la Sibiiu, 1801,
I se arAta in fata,
Ce'l Oicea, a§a facea! in-16.
Asa acatastasici,
A§a scArnavä Domniti...1 1. Acit (plur. aca, S. m.; Acacia
blanc, Robinia pseudo-acacia. Arbore cu-
Achtist (plur. acatiste), s. n. ; terme noscut la noi mai mult sub numele de
ecclésiastique. '.dxciiMprog, proprit : salcam; in Banat: braghin, ba-
care nu se pune jos, care nu Vde jos; gr in, m a gri n dupa localitati; in Ol-
de unde in special, ca termen biseri- tenia: dafin; in unele locuri : ar c at
cesc : 1° rugaciunile, cantarile, servi- prin epentesa lui r cu in arta r, cu
www.dacoromanica.ro
127 ACAT 128
care une-or Ii confundA poporul. A se Macedo romanesce dupA basmul de-

vedé la fie-care din aceste cuvinte. Ter- spre Fet-frumos (V. Petrescu, Mostre,
menul acal ( ung. alilitz) se intrebu- I. passim):
intézA mai mult in Transilvania. EU nu escu ta- E U. nu sint ta-
2 A* (accqut, acalare), vb.; daco- 01 a ten acel de tal tefl cel ade-
roulnain : suspendre, accrocher; macedo- dialihia, ci te-am verat , ci te-am
roumain : saisir, attraper. Se rostesce aralat pe prins pe rit...
de asemenea, prin scäderea lui c intre Cum il vëquia, Cum il vegurA
vocale la g: agal, agctlat, -ttgalare. Se ascapat, qinele se sapat, qinele se
mai clice la presinte indicativ : coat, niirirä cd nu pu- ciudira de necaz
agm sau : acâ, agát. In Moldova, din turk sUn aca/d... di nu puturrt s5.'1
contra, in multe locuri se pronuntA : pringA...
acapt, acalare, far6, a trece pe neto- Apoi idiotismul: acqd fric prin ci e
nicul a in d. fricu.
In Dictionarul romano-latin bänäten Precum frantusesce accrocher, s'ac-
circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : crocher" vine de la croc", tot av ro-
acal applico ; acalu-mè applicor ; manesce acettare se trage prin prepo-
aculat applicatus". sitiunea a ad" d'a-cireptul din c a t 5.
Cel ce e pe cale de a se inneca, se croc", houlette", batul cu carlig in virf
neap de ori-ce '1 vine inainte. Neavênd prin care pAstorir prind oile actlyin-
ce sU,'mi impute, se amp de forma du-le de lanA. Ciobanul nu face un pas
ve§mintelor mele. Romanii din Mace- Para, c a t a, de ar fi cat de avut :
donia qic : catup acata §Oreci mAta
Ciobanil ml Dobrisan,
saü pisica prinde §óreci" (L. M). El sint beer! de Divan,
In balada Corbac, lastem asupra Sed in c a tA rezemati,
corbului : Cu caftan totI imbracati.
Orl de mine tu 'tl bati glee ? CAte-o pdtra nestirnata
Remandre-al fara cloc, De platesce lumea toatA
Si ti-ar cadO unghile Sus pe c a t all aninata....
SA n'acql cu dinsele ! . . .
(Burada, Dobrogia, 185)
In Psaltirea transilvan6, a Jul Cor-
bea din 1700 (Mss. in Acad. Rom.) A prinde Oia cu c a ttt, se chiarna
ps. LXXXVIII : ciobãnesce: a acdta. De aci, a in§ela
Si intr'a ta bunA vrOre
pe cine-va, a prinde cu vorba, a urn-
Si cornul nostru putdre bla cu minciuni, se qice : a umbla cu
Va lua, si s'o 'nAlta c a t a".
cat de cer s'o acata. . .
Sa nu mal umbli cu cat a
Gherghino, tan! ado topora§u s6, sa'ml amarastl viata...
bat un cum colea linga sobA sA'mi agal (Pann, Prov. II, 46 .
a glwbä sá së usuce, cä'r plinb, (16 apA..."
(T. Teodorescu,Ialomita, com. Lup§énu). Acctf este in limba romana un rest
Proverbial: din viata pastorala.
Se acayt de om ca scaiul de OM" Din cel doi sinonimi ai lui atirn
(P. Olténu, Transilv., Elateg). §i a n i n, vom vede mai jos c6. unul
S'a acalat ca o veverit6," (R. Simu, este era§i de origine ciobanesca.
Transilv., corn. Orlat). V. Ca/a. Atirn
www.dacoromanica.ro
129 ACATIR, 130
In dictionarul lui Bobb (I, 5) refle- exista numai in dialectul daco-roman,

xivul: acqu-mö se traduce prin hae- fiind insa chiar aci mai rar decat sim-
sito", de unde apol adjectivul acat A- plul a c a t, de unde deriva. Mai ade-
ci o s haesitabundus, haesitans, hae- sea se qice catdr, pergendu-se iniialul
sitator ", pe cand pentru notiunea pro- a-, dupa cum in istriano-romana el s'a
pria de nexilis, connexivus" se da perdut in forma c a t in loc de a cat
a catos, lar infinitivul substantivat (Miklos., Untersuch. I, 18).
accilare se aduce o data ca: appensio" Cu a-:
alt a. data ca: haesitatio". In tex- La I. Crenga in Povestea lui Stan
turf noi n'am putut constata pentru Patitul":
acalare acesta desfalurare a unui sens
secundar de ganganire, a fi greoiu la ... se raped canii sä rupa ornul,
vorba sail la hotarire" din sensul pri- nu alt ce-va; gi cand se uitä mai bine,
mar de aninare ". Nu lipsesc insa ce sa vada? vede un Met ca se acei-
hera pe stilpul portii, de frica canilor..."
paraleluri pentru o asemenea asocia-
tiune de idel. Chiar latinesce haesito §1 ce-va mai jos :
nu este decat intensivul lui haereo, ... cum vine Duminica, Ipate i cu
vechiu haeseo anin". Romanesce ace- Chirica se iea i se due la hora in sat.
Tai bifurcare de sensuri ne intimpina Chirica, cum ii tréba baetilor, se acci-
mai jos in : atar n. hera pe cele garduri i se hlizia cu eel-
In dialectul istriano-roman se 'lice laltt
acai saü accil cu sensul de prind, in- (Cony. lit. 1877 p. 23, 29)
hat", ca gi'n macedo-romana; mai ade-
sea insa , cu perderea initialului a-, Fara a- :
remane numai car. Mal curiOsa este La Alexandri in Scara matel (sc. III):
forma istriano-romana racci, pe care I. Cand m'ar vedO inpricinatii caterdndu-
Maiorescu (Itin. p. 111) o explica prin me qi §i nOpte pe scara, Ore ce ar
prefixul re-, dar care póte sa, alba 0 socoti in gandul lor despre presidentul
alte explicatiuni. Dupa fonetica istriano- din Roman?..."
romana, pe de o parte initialul d trece Sail in Critil §i Andronius (Ia§i ,
une-ori in r, de ex.: reschid = deschid, 1794, p. 7) : ...ei sa cdpira cu iutime
rescut = descult, respart = despart, asupra acestora stand, care era nea-
atunci raccii ar puté fi din daccil, cu propiiate pentru mine..."
prefixul d ; pe de altã parte, un pro- Strinsa legatura de sensuri intre
totip inacal, format prin analogia cu : acatar i acat se invederéza mal ales
inacresc, inalbesc, innot, in loc de sim- cand ambele vorbe ne intimpina ala-
pli : acresc, albesc, not etc., ne duce turi, buna dra la C. Stamati in Mbar-
dra§i la o forma istriano-romana racdj, voda (Muza, I, 95) :
ca in : rentie = inainte. Explicatiunea
La eke but1 s'aU dat cep
din urma ni se pare a fi mai probabila, De mled, vi§inap §i vin!
dar nu sigura. CátI martoll s'au rädicat,
v. Acalcir. Agq. lnfingOndu'l in pamint,
De a carora virf nalt
Aceittr (acqdrat, aceprare), vb. ; Nafráml cu banl s'au legat,
Pentru cel ce vor put6
grimper. Se intrebuintéza mai tot-d'a- 85, se ca:ere pe el!
una reflexiy : a se accitara. Pare a Catl bracll din muntl s'atl adus,
22,083 5
www.dacoromanica.ro
131 ACAIARE 132
Pe cariI 1-au räsäclit aceirqd se explica prin analogia altor

Pe drumurl §i prin orn cuvinte cu un sens apropiat : cute,
Acatand pe virful lor
Stegurele fel de fel... lad* etc.
v. 2'Acar.
Cine se acaleird, nu face alt ce-va
cleat a se ac t a mai de multe off. 2.ActizItit (plur. aedrite), s. f.; t. de
Explicand pe franc. grimper ", Littre tique des moutons, pediculus
zool. ;
observa : on s' a c cr oche pour ovinus. Termen intrebuintat mai cu
grimper". sema in Transilvania ca sinonim cu
Lungimea materiala in awl-dr din capu0: acarifd, capqa, gonga ce
a c a t, pentru a exprime notiunea fre- se face pre ol cu fdle mare" (Lex.
quentativa, este de aceiall natura mor- Bud. 3, 97). Iser, Wtb. 4: acarqd,
fologica ca in : scut-ur din : scot=lat. Schaaflaus".
excutio, sati in: turb-ur din: turb=lat. Cuvintul n'are a face cu a c aiguille",
turbo. Sufixul verbal -dr represinta aci ci deriva d'a-dreptul din lat. acarus
pe -ur = lat. -ulo. Forma organica e : = gr. l&cret, de unde §i italienesce :
acapur, de unde apoi, prin acomoda- acaro dei montogni.
tiune cu i din 6t ti, urmeza trecerea Trecerea la feminin in (warp din
lui u in a §i chiar in e : acaper. forma organica acar" se datoreza ana-
v. Awl. Cap'. Car. -ur. logiei sinonimului capu a. De aci
apoi prin analogia cu uedritcl, in care
:Aert. V. 2*-Ae. -r- este organic, se ilice i mielarita
(L. B.), uncle -r- nu se putea nasce pe
Ac4-. v . 3. Ae- . Accitare. calea curat fonetica, ci numai dora
prin aninarea analogica a finalului -drip
Actirlet, s. f.; quincaillerie, fabrique din ace& qa.
d'aiguilles, aiguilles en general" (Cihac). Filiatiunea morfologicã este clan :
Format din acar fabricant d'aiguil- acar + cäpu§4
les", intocmai ca: abageria din abager, 1
croitoria din croitor, cismaria din cis- acard

mar etc. acdrqci ± mlel
v. 2'Acar. 1
mlelarit&
l'Acttritti (plur. aedrile), s. f. ; étui E ferte interesant a urmari asemeni
h aiguilles. Sinonim cu a carni ta , casuri de analogia, cari ar remane pen-
acarni§te, aconita §i acar, tru tot-d'a-una enigme din punctul de
despre earl yell.' la locul lor. vedere curat fonetio.
Uneltele de cusut sint: ac (cojoca- v. Cdpufa.
resc, mare, mic, de fluturi), a i aed-
" (C. Negoescu, Rimnic-Sarat, c. Acittare, pron. indeterm.; guidam,
Bogza). un certain. Vorba pe cale de a dispare
Ciobanii 'Dern uneltele lor de cusut din grail], dar care nu o data ne in-
intr'o acarila" (Mironescu, Nernt, c. timpina in vechile texturi.
Paula). In Vocabularul banaten Mss. circa
Ca deminutiv din acar, ar trebui 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : Alcd-
sa fie acarel; trecerea la feminin in tare. Quidam".
www.dacoromanica.ro
133 ACATARE 134
Ioan din Viriti, 1689, f. 158 b. (Io. cutare i atare. Sub raportul ma-
17, 4) : ingerulii Domnului pogoraia in terial, intre cate-trele este aceiall le-
acdtare 6asuri in lacti i turbura apa..." gatura ca intre: acest, cest i ast sat
= span.: descendla en cierto tiempo aest, derivate d'o.potriva din lat. ecc'-
=portug.: descia em c Or to tempo"... istum. Genealogia lexica este:
Evangeliarul transilvan 1618, Luc.
ecculalem
XI, I : 4i cand sa, ruga Oil in acdtare
loch, cumu pnrasi, zise unulti dein "acotare
ucenicii lui catra elb..." = et factum
est, quum esset in quodam loco 'acutare
orans... = kr ,thry
Italienesce acest pasagiu se p6te tra-
duce fOrte corect : in c o t ale luogo". acatxre cutare atare
(it. cotale) (span. atal)
Deja Lexiconul Budan (p. 3) a ob-
servat identitatea intre romanul acd- Accentul pe a treia silaba, pe de
tare i italianul co t a l e. Ambele o parte a provocat perderea nue%
inn nu deriva din lat. aeque-talem, din silabele anteri6re netonice : [a]cu-
precum banuia Diez (Wtb.2, I, 143), ci tare i a[cu]thre; 'far pe de alta, a
din : eccu'talem, cu ec- devenit prefix redus in forma cea mai completa pe
8i trecut in ac- sat in c- in tOte lirn- vocala clara la vocala obscura : acothre
bile romanice : acel Gel, acestcest, acutare accitare. 0 data triple-
acolo colo etc. tul dobandit, s'a operat apol o mica
In locqiunea proverbiala munte- diferentiare de sensuri, fail care ar fi
nesca, pe care ni-o da Anton Pann fost de prisos i trebuia sa pera do6
(Prov. III, 129): eti acdtare pema nu din cele trei forme. Astfel acdtare in-
sint, dar nici fie-ce pasere nu me' ma- semneza : un certain" ; cut ar e: a
nanca" s'a conservat latinul talis savoir tel" ; a tare: un pareil". De
cu sensul. de excellent", ca in : talis ex.: accitare loc" =un certain lieu";
vir, talis dignitas, talis et tantus etc. c utare loc" = a savoir tel lieu";
precum i la noi in adjectivul t a r e . atare loc" = un pareil lieu". De
77
Cu acela0 sens in Transilvariia : La aci resulta, ca graiul romanesc pete

noi mai amp pe batrani qicond despre sa alba nevoe de cate-trele.
o persena saü un lucru : nu-i acdtare, Macedo-romana a pastrat numai o
adeca : nu e mare tréba de el" (I. Bia- forma : ahtare, nascuta prin scklerea
nu, Tirnava). guturalei din acatare. E curios de a
Cronicarul Neculce, II, 245, descrie vede pe unii cautand in macedo-roma-
in urmatorul mod pe Doinnul moldo- nul ah- pe un albanes a k a-, pe cand
venesc Duca : Era om nu pré inalt, romanul acd- = lat. eccum ne apare
§i gros, burduhos §i batran; numai II nu numal in acatare, ci Mteo intrega
cernia barba ; pe atata se cuno§tea ca familia de cuvinte curat romanice :
nu avea acdtare minte sat frica lui Dum- acolo, acel, acest, acum, aci etc. Dar
nezet. i ce gandia el sa faca, §i la ce atunci de ce Ore sa nu se pretinp cu
se ispitia, §i la ce Pat adus pacatul... I" acelai drept a fi albanism i italianul
Din lat. eccu'talem limba romana a cotale?
capëtat un triplet forte interesant. v. 3Ac-. Ahtat. Atare. Atat.
Alaturi cu acdtare, ne mai intimpina : Cutare. Tare.
5,
www.dacoromanica.ro
185 ACCE 136
Actit Accé (art. acceua, plur. accele), s. f.;

} v. Acat. monnaie, denier, sou. Acest cuvint, cu
.A.c at
litere cirilice : aKqe, figureza pe banul
Ao litaxe (plur. acdleiri), s. f.; infinitif moldovenesc din 1573 al lig voda Ion
substantive d' acat : action d'accro- eel Cumplit :
cher.
v. Agettare.
Actittielbs
v. Acal.
Aotttbs j
AcktAritro
v. Acatetr.
Acit p,rt
it I
Reposatul Laurian, intr'o not* co-
Acktfirátóre. v. Ceticirdtore. municata lui Papit (Tes. III, 271), ex-
plica legenda de mai sus prin: b a n
Acittat,-it; part. passé d'acal. Voca- cu marca Moldovel". D. A. Papadopol-
bularul banaten circa 1670 (Col. 1. Tr. Calimah (Cony. lit. 1884, 104-9) a in-
1883 p. 422) : Akkzat. Applicatus". locuit pe b a n prin a r gin t", intr'un
v. Agaitat. studiü intitulat : Despre moneta de
ar gin t aced a Domnului Moldovel
Acatátbr. v. Agdteitor. Ion-voda..." Acesta erOre a impins apoi
pe d. ainOriu (Eletnente turcesci, p. 7)
Acittat6re. v. Ageildtdre. a 'lice: acced, literalmente albicios, nu-
mele monetel de ar gin t a lui Joan-
Aefithtiurt. v. Agettaturet. voda cel Cumplit din anul 1573". Fap-
tul este ca dela Ion-voda nu exista
Aefitèle, subst. fem. plur.; t. de bo- nici o moneta de argint, ci numai de
tan.; vrilles ou mains de vigne. Termen ar a m a (Sturdza, Uebersicht d. Miin-
forte frurnos, intrebuintat mai ales in zen, 43). Este intocmai ca un sou"
Transilvania pentru acele fire a cat() se frances de cinci centime. De.li dara
ale vitei, cart mai obicinuit se chiatna turcesce ak ea insemneza "blanchatre"
camel. Bobb, I, 5 : acatele, camel la §i argent monnayé" (Zenker), totu§1
vqa de vie". Latinesce (Varro, Plin.) nu dela Turd: d'a-dreptul all putut
se qicea capreolus", fiind-ca se a c a- Moldovenii sa Tea acest cuvint, ci din
tara ca o capra. vre-o alta limba turanica, in care el
v. Acal. Acatar. Cdrcel. sa alba sensul general de moneta, fie
de aur, fie de argint sail de arain5. In
Aati (dupa Iser, plur. : acoae), s.n.; adevér, in dialectul turc al Cumanilor,
seau, baguet. Acdu, o mesura de patru cart stilpanisera Moldova in curs de
vedre" (Pisone). Acetic, o mesura de vécuri, acce insernna pecunia", ban"
40 de cupe" (Lex. Bud. 28). Cuvint (Kuun, Codex Cumanicus, Bud. 1880,
aprOpe necunoscut in Romania. Vine p. 91, 151, 248). Este una din vorbele
d'a-dreptul din ungur. a k 0 semi, cumanice, remase in limba romana pina
muid" (Cihac). in secolul XVI i mai incóce.
v. Harddu. v. Aslant. Sim.
www.dacoromanica.ro
137 A-CE 138
:Ace. v. -Acht. F. 148 b :

Dumnedzau statu 'n zbor mare
Ace v. Aceia. 2. Acel. De DumnedzM, de Domni tare,
De '1 mustra pentru gudlate
Banuindu's schimbind flate,
A-ce, adv ; pourquoi ? a quoi bon? *i le gralaste cu scraba, :
Necunoscut astaqi, acest frurnos ad- Ace facet hage strarnba?..
verb de intrebare e f6rte des in scrie-
rile mitropolitului Dosofteiu. F. 75 a :
In Psaltirea slavo-romana din 1680 : Cind el s5, aduna
Domnul Al detuna,
Ps. XLI, 12; Q uare tristis Iii cuprinde frica
XLII, 5: Ace mah- es, anima mea, et De nu pot nemica,
nit eth,sufletulü Cat stad de sä rnira :
guar e conturbas Ace sã 'nglotira?..
mieu, i ace ma me...?
turburedza...? In Paremiarul din 1683, f. 2 a : Ace
ghremetira limbile i naroadele?.."
Ps. XLII, 2 : Quare me re- Alte exemple vel mai sus la 18'A
Ace ma urni §i pulisti et quare (p. 48).
ace trist imblu...? tristis incedo...? Precum frantus3sce nu se confunda
Ps. XLIII, 24 : Q uar e faciem adverbul pourquoi" cu constructiunea
Ace fata ta o in- tuain avertis...? pour quoi" sail latinesce quare" cu
torci...? qua re", tot ala vechea limba romana
poseda i ea alaturi cu adverbul a-ce
Ps. XLVIII, 6: C u r timebo in constructiunea a ce", pe care o gasirn
Ace ma tern la die mala...? chiar la mitropolitul Dosofteiu, de ex.
dzua cumplita...? in Sinaxarul din 1683, la 24 Novem-
bre : am intrat in curabie sä marg.'
Ps. LXVII, 17 : Ut q uid sus- la Ierusalimil, sa aflu a ce doriiarmi
Ace va uitat picamini montes sa audza...", unde latinesce nu se mai
munü inchegat..? coagulatos..? pOte traduce prin quare", ci numal
In Psaltirea versiflcata din 1673 : dora prin qua de re".
Intr'o predica mabacen din 1619
F. 2 b : (Cuv. d. batr. II, 121) ne intimpina
331 va mustra de ocara
ce-va analog: Evangbelie dzice : tatalti
Pentru carlal suparara;
Cu manie le va dzace : nostru cel ce qti in ceriure; a ce §i
Ace staturd cu price ?... intelep6urO sufletului, i inirema sa in-
F. 130 b : ralti asupra de cerlu, ca Domnedzeu
Ace, Doamne, ne-al urnit departe, elu au faptu ceriulu i pamantulu..."
Ne-al parásat si nu tal parte...? Ca sinonim cu a-ce, mitropolitul ro-
F. 132 a : softeiu intrebuint6za un alt adverb, de
Ace t'antorcl mans, dela arme asemenea disparut din graiu, anume
De nu't la§ dir6pta al destrame ?... derept-ce" sail drep-ce" :
F. 69 a : Ps. XLI, 10 :
Ace, Doamne sfinte, t'ascundzl sfanta fata
Quare oblitus
De nol, ticdoil, cu atata grOta, Ace ma uita§ti i es mei? Quare
Cat sufletul nostru in pray sá sgräclmte drep-ce mah- contristatus in-
3i vintrele nostru 'n pamint sa lipla§te...? nitü inblu...? cedo...?
www.dacoromanica.ro
139 ACETA 140
Adverbul a-ce represinta pe latinul: 1618 (A. I. R. III, 214) : ... i-aii fostu
a d-q ui d. El este mai elegant i mai facut zapis pe sine pre ace datorie, dupa
energic decat constructiunile actuale aceia s'au tocmit cu gupanesa Lentoe
la ce", de ce", pentru ce", in cari intr.' aceia ei 'au cules viia §i o au dat
tot-odata urechea simte cele doe ele- in maim, glupanesei Vrancenesei..."
mente, pe cand in a-ce ele s'an conto- Intr'un document moldovenesc din
pit pe deplin. Nemic nu ne-ar impe- 1708 (A. I. R. III, 271) : dat'am
deca de a'l scrie far% träsura de unire, carte domnii méle spre aceia ca sa
dar atunci ar trebui accentat : ace, fie volnici cu cartia domnii méle a
pentru a se inla tura in lectura posi- chema §i a strange oameni streini..."
bila confusiune cu pluralul dela a c. Cost. Negruzzi, Scriserea XII : ...De
v. Cd-ce.Derept-ce.Drep-ce. aceia, luat'aV séma cand e ger erna
i vantul vijie, ca daca va puneti la
Ace& v. l'Aceia. '.Acel. 2'Acel. vatra dinaintea focului, auziV unele
lemne tipand, §i videti strecurandu-se
i'AccHa ; ça, cola, nom general de din ele o apa ferbinte?..."
chose" (Littre). Etimologicesce, acel'a Nu o data in loc de aceia vechile
in propositiunea : fiind-ca am um- texturi ne dad : ace, adeca fail emfa-
blat mult, de aceia sint obosit" nu ticul -a (v. 3.A). De exemplu, in Psalti-
difera de a c e I a" in frasa : femeia rea cheiana din secolul XVI (Mss.
ac e la obosesce, cand umbla mult" ; Acad. Rom.) :
in primul cas insa noi avem a face cu Ps. IX, 39 : se ...non apponat
un element neutru invariabil , intoc- nu adauga-se du- ultro magnificare
mai ca ital. ciO, pe cand in casul al pa ace se mare- se homo...
doilea este un pronume demonstrativ sca-se ornul...
cu flexiune §i cu motiune. Neutrul Ps. XXX, 23 : ... ideo exau-
acela, ca §i alte numerese formatiuni dereptu aje au- disti vocem ora-
analege in limba romana, in cari prin- dzit'ai glasul ru- tionis meae...
tr'o forma feminina se exprirna o gaciriei méle...
functiune neutrala, §ovaesce intre ad-
verb §i pronume , plecandu-se mai TJn act moldovenesc de pe la 1630
mult in partea celui de'ntaiu. (A. I. R. I, 108) : ... am inblatu tin-
Intr'un act moldovenesc din 1639 derele de-am insamnat §'am stalpit cum
(A. I. R. I, 87) : ... §i sti, ia §i ace au fost invatatura mariei sale lui voda;
paine sa o de calugarilor, §i locul sa'q intr'acé s'au aflat avandu §.1 manastire
tie calugarii pre unde le spun dirésele Pangaratul o bucata de hotar..."
§i pre unde le-au hotarat hotarnicii qi In tete locutiunile de mai sus, aceza
le-au pus stalpi, direptu aceza nime sa, are o functiune curat adverbiala : drept
nu cutéze a tine sau a opri..." acela = ideo, spre aceza = adeo, dupa
Intr'un act muntenesc din 1649 (A. acela = postea, inteaceia = interea, de
I. R. I, 107) : ... ni6 o Mutate nime- acela = propterea... Rolul pronominal
nile dela ei n'au vazut, ce'§ pazescu dispare aprepe cu desavir§ire.
lucrul §i beserica cum se cade, Tara In vechile texturi e mai cu sema,
acum ei nu se pot rapoosa de voi, des : drept aceza".
derept acéza eta ca va scriii..." Astfel in Caletoria la 'fad a Maicei
Intr'o marturia scrisa in Cotnar la Domnului, scrisa circa 1550 :
www.dacoromanica.ro
141 ACETEZ 142
... ace§te santu ceia ce n'au crezut Picot, Dialectes roumains, 27 : ajun-
in tatal si in fiiult §i in duhul sfantil, gelid acolo, vedzu ca ahaza ce strain-
d e rep tu aceict se muncescu a§a... cia ap de tare II un gaitan de aor..."
(Cuv. d. batr. II, 316). v. Ahaza. Asa. Ce)a.
... acqte sintu carii ascultatii
Wail
de tata-seu §i de muma-sa, ce-u prii- 2.A c61a. v. Acela.
mitu blasternul parintiloru, der eptu
aced se muncescu a§a..." (Ibid. 324). .A.c6IaTI. v. Acelafi.
... aceia ran au graitu cum voru
curvi §i au facut curvie, d ereptu Aceat, part. passé d'a c eie z. v.
ace se muncescu..." (Ibid.) Aceiez.
aceia manainca came de om, d e
22
rept u ace se muncescu..." (Ib. 326). Acenz (acelat, acelare), vb., endiman-
... ingerii tremura inaite cruciei, cher,, mettre les plus beaux habits.
ara omenii o tinti a-mana i 'gun, pré Cuvint intrebuintat mai cu deosebire
Ta strambu, der ep tu ace sa mun- in Banat, dar pOte nu cu totul ne-
cescu..." (Ib. 326). cunoscut in Romania.
§1 altele vr'o doeeci de pasage, in A se aceia, aceiat, a se imbraca,
earl aceia e scris : avast, pleat, mica §i imbracat in haine curate" (S. Liuba,
mai ales : tPle. Caransebe§, corn. Maidan).
Prin deg, circulqiune, drept aceia" Cuvintul ateid insemna : habiller
ajunsese a deveni un singur cuvint, pri- solennellement, festlich kleiden; de ex.
mul element perqdndu'§i individualita- Petru s'a ateiat de biserica, de Pasci
tea prin tocirea consOnel finale. Ap etc. (S. Mangluca , Familia , 1884,
intr'un document moldovenesc din1610 p. 67).
(A. I. R. I, 22) : d er ep- ace sa are Cele doe forme : acezez §i ateiez se
ei §i aduce nescare urice sau alte is- explica prin particularitatea fonetica a
pisoace, marila ta sa nu le crezi..." graiului din Banat de a confunda pe t
Foneticesce acela ga" coincida nu Cu e de'naintea lui e §i i, pronuntand
numal cu a cei a celle-la", ci inca §i ca Serbii in sonul i (Picot, Dialectes
cu ac el a ceux-la"; prin funqiune roumains, 13). De aci, considerand pe
insa e ce-va tot ant de independinte t ca primitiv, d. Mangiuca inrudesce
ca §i adverbul latin eo" fata cu cape acezez cu ital. attillarsi se parer,
sul pronominal eo ", §i nu e permis s'orner avec trop d'affectation." Aces-0,
de a nu'i acorda un loc separat in derivatiune, ingeniOsa la prima vedere,
repertoriul limbei. e gre§ita chiar in casul cand forma
Ca i pronumele feminin a cei a, organica ar fi atelez, cad italianului
neutrul aceia se rostesce in gralul po- attillare corespunde spaniolul atildar,
poran nu nurnai cela, perderea ini- ambele din medio-latinul attitulare, de
tialului a-, dar se mai inlocuesce Inca unde e peste putinta a trage pe ro-
prin aa §i ahaict. manul ateiez. Faptul insa este ca atelez
A. Pann, Mo§ Albu, I, 5 : e un simplu resultat de confusiune
dialectica intre te t i ce, in loc de forma
$i ziceam, clatind cu capul, ca d'aza bletil
Romanl cea corectä acelez.
La ate o intamplare zic vorba celor bA- Intr'o colinda din Ialomia, .aprópe
tranT... de Calarali, se canta :
www.dacoromanica.ro
143 ACEL 144
Yet li'ml au nu vetjt curate sail aceleturi". (S. Liuba, Caran-

Acet muntt sebe§, corn. Maidan).
Caruntl?
Nu's carunti de fel, v. Aceiez.
Ci's &arm* de ol :
Prin dalbele ol 1Ace], acea (plur. acelYi, acele ) ; art.
Negri colpariel ; def. de l'ad,jectif en macédo-roumain.
Dar nu's colpanel,
Ci sint clobaneT,
La Macedo-rornani se qice: vicinlu acelu
In cati ratlimati, hunu, vicina acea burA, vicinlii acetti,
In glugl buni, vicinile acele bune, acolo unde
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 75). dialectul daco-roman pune ca articlu
adjectival pe eel: vecinul cel bun,
E cam a-nevoe a se rosti intr'un vecina ce a bund = le bon, la bonne",
mod honrit, daca ialomynul acioat pe canci acel funqionéza la noi numai
in gluga," este acdat, pare", sail ca pronume demonstrativ, ba Mci nu
a civat, abrite". Ori-cum insa, prin sth bine de'naintea unui adjectiv, ci
acesta nemic nu se schimba. V. trebui sa' i asocieze atunci pe emfa-
Aduez. ticul -a : a ce la. In daco-rornana: ve-
A aceid este a prinde cu ace", a cinul a c el bun" nu exista, lar in:
spilcui". Un om acdat este cine-va vecinul a cel a bun" se cuprinde un
tire h quatre ëpingle s". In evul curat pronume demonstrativ, o. Mdi-
media, un prelat imbracat in hainele catiune directa la o persOna, nu un
articlu. Ce-va macedo-roman este la
cele solemne se qicea epingle", spi-
nulatus" sati spindulatus", de ex. in- prima vedere in urmatorul vers din
tr'un text adus de Du Cange (v. Spi- Beldiman, Tragocl. 1009 :
nula) : Lanfrancus autem Archiepi- II rup plete, it rup barba, il bat in cat
scopus in tabula plumbea ponderosa le-au placut;
valde inventus est, in qua a die primae Ca sa spue adev6rul, multa sila )-at
sepulturae suae intactis membris, mi- facut;
De-acolo II iaü in paza, §i l'aft dus de
tratus, spin dulatus, usque in hunc Pad inchis,
diem jacuerat", unde romanesce nici Ca sit'l faca cercetare acea ma) cu din-
am pute sa, qicem altfel decat: acezat. adins...
Daca astaqi un barbat se imbraca cat In realitate insa cercetare acea mai"
de bine thra a ave nevoe de multe este aci in loc de cercetarea ce a mai",
a c e, sa nu unarm ca nu ay, era in ca o licenta, poetica pentru a caltiga
trecut, cu hainele cele scurte i lungi o silaba.
suprapuse, unele strimte, altele largi, Tot a§a numai prin nevoia metrului
cu podebe, ceprazuri §i cheotori. se explica la C. Stamate (Muza, 285):
v. '.Ac.Spilcuit.
Copilul men I fiful med ! vrel sa at cu-
noscinta
AceIetiirá (plur. acezeturi), s. f.; ha- Cu mine, a ta ruda ace mal de aprOpe?...
bits de fete. Vorba banatena, formata Un articlu adjectival acel s'ar pare
din participiul lui aceiez prin su- de asemenea a se fi fuript in urrnato-
fixul -urd, ca in : albitura, tivitura etc. rul pasagiu din Pravila Moldov. 1646,
Se intrebuinteza mai mult la plural. f. 71:... cand va lua muiaria al doile
Aceiat insemnéza inschimbat In haine barbat, socotind cumil celti dentai iaste
www.dacoromanica.ro
145 ACEL 146
mortg, de va putia aräta inaintia giu- atunci dzise Aclit inparat catra slu-
detului cu märturii ca aréle destoinici gile lui: talagid capul curunclo. i do-
de-a sa créderia..." sera sfanta Veneri sa-i tae capul. i
In fapt insä nici aci nu e vre-un arti- sfanta Veneri ruga-se acelor rnuincitori
clu, ci numal un pronume demonstrativ, §i dzise: lasati-ma §i ogoditi-mi sa fac
pus exceptionalmente fgra emfatieul -a, rugaciuni, sä ma rogu catra, Hs. Dom-
caci in altele cincileci de pasage din neziul mieu. i dzisera ei: roga-te en-
aoeiasi Pravila figureza tot-d'a-una de rundn. i atunci sfanta Veneri ruga-se
'naintea adjectivului : a cela, acelea. cu lacrami i plangé i dzicia: Domne
v. 2' Acel. Acela. Cel. clespuetoriul, parintele a tut tinotul,
facatoriul ceriului si al parnantolui !
2.Ac41, ace& (plur. acei, acele), pron. audzi-m i ascultä-ma, prba ta, intr'-
demonstr.; cet, celui. In casul oblic acesta Cas; rogu-te sg, faci meseréré
sing. acelui, acelei sag acei, plur. acelor. ta i sa dai mgriia ta celora ce vorti
Aran ce-va mai departe, in opositiune face pornena mie §i prinosul i letur-
cu a c es t pentru lucruri mai apropiate. ghie i lumanare, §i vor cinsti aasta
Departarea sag apropiarea pot fi nu dzi, blagoslové§te-e, Domne: casele lor,
numai materiale, ca in : acel arbure §i fiCorii lor, §.1 holdele lor §i dobito-
se vede din acësta ferestra", dar cele lor toate ; §i fuga de ei toate du-
gi ideale,ca in: acei Romani ce nu hurile réle, i färmacatoarele; §i sufle-
inteleg aceste adev6ruri". tele lor sg, fie luminate ; e cela ce nu
Legenda Santei Vineri, circa 1580 o va cinsti aCast a dzi venere mare..."
(Cuv. d. Mtn II, 154-5): Ai atunci In acest pasagiu, afarg, de corela-
manie-sä acel inparat cu amart, i tiunea logica, intre acel §i acest, ne
atuinci zise muincitorilor lui sa aduca mai apare raportul numeric intre am-
o cgldare §i sa piisedze petri i seu, §i bii demonstrativi. In adev6r, in gura
se aduca blumbu §i smoalä, i bage poporului circulatiunea ml acel cu di-
acYa fan, in caldare sa fiarba in trei feritele lui varianturi fata cu circula-
zile §i in trei nopti. i dusera sfanta tiunea lui acest cu varianturile lui
Veneri catra fon i catra caldare gi este cam ca 7 ata 3, §i pOte chiar
ce sta inaintré toti, i e§i o parä diin mai mare. E de observat, in tréca,
focti mare diinteacel foc al lor, §.1 inca la Plaut eccillum acel) ne
conk ura-i acei muncitori, §i arsera toti intimpina de vr'o §épte ori, pe cand
inteacel Cas. i sfanta Veneri sta acii eccistum (=acest) abia dad, va
§i ruga-se cu psalom din saltiri ; a§a fi de vr'o do6.
dzicé: miluia§te-ma, Domne, cg, spre Numai emfaticul acela, despre care
tine upovaia§te sufletul mieu! i la mai jos, póte sta singur sag a urma
sfrasitul rugaciuniei psalomului zise : dupa, un nume; de ex.: Cine vorbesce?
amin. i vazu aceli inparat muinci- Acel a"; sat : Omul acela vor-
torii lui ca perira, i sparie-sa, i frica besce". Simplul acel trebui pus tot-d'a-
mare fu spre elti, §i cherna slugile lui una de 'ilaintea unui substantiv sag
toate §i intreba, ei §i dzise: spuneti-mi, adjectiv, nici o data singur sag la urrna.
ce voiu face ce§tii magheniti? §i No'ncetat trista, OndIa cu jale
dzisera atr elu: s. nu-i -Mere capul,
.
L'a tineretel veseld vale,
curundu ace§ti oameni toti catra L'acele crangurl, l'acel isvor...
domneqeul ei face-e-va de pleca-se-vor. (Gr. Alexandroscu)
www.dacoromanica.ro
147 ACEL 148
sag: I. CrengA in Povestea lui Harap Alb

(Cony. lit. 1877 p. 181) : ...apoi aceluia
Acel os, acea dumbravã i colnicele cernite
Ii privesc, si de-a lul jale par'cä's i ele om nu-i trebue altd negustorie mai
nAhnite... bund..."
(C. Negruzzi)
In graiul nostru vechiu, se mai ro-
Peste putinta de a qice: la cran- stia une-ori trisilabic: acelu. Aa intr'un
gurile acele, la isvorul acel, la dum- zapis moldovenesc din 1622 (A. I. R.
brava acea", ci numai: acelea, acela, I, 31): au intrebatu pe oare cine-va
acei. afard de casul and acele e o din oameni : a cui este moVa pe acelu
scAdere foneticA poporand din acelea, v Arfu frumosu? le-au spusu cine-va-§ cd
precum vom vedé mai jos. este a nostth mqtenilor BrAnqti;
In graiul romanesc insd hind o ten- dumnélor auzindu a§a, au venitu la
dintd, forte pronuntatd de a postpune noi i ne-au intrebatu : mo§ilor! a dum-
elementele pronominale, de aci urrnezd ndvostrd este moliia pe acel vArfu?..."
cd circulatiunea Jul acel e rard in corn- In macedo-romana. forma trisilabicd
paratiune cu a WI acel a. In limba s'a conservat pind astql. Kavalliotis
veche acel a usurpd adesea locul lui scrie : ceTWov, Bojadschi : acelu.
acel pira 0 de 'naintea numilor. De ex.: . Femininul acea, fdrd a perde o si-
Dosofteiu, 1673, pref. p. : .-mal labd ca in acel din acelu , a scallut
vrAtos ca i intea ci a I a noapte intru §i el in grain la ace, de§i mai rar,
caria patina cia de buna voae au su- silaba finald raQmandu-se pe accent.
ferit..." In Legenda Santel Vineri (Cuv. d.
Sag : bdtr. II, 119): O acelu inparat vddzu
Act moldovenesc din 1639 (A. I. R. ace cludd mare..."
I, 91) : ...pentru acela loc au avut E de merqionat cd in ace1a§1 text,
alugdrii de Beserecani Ora cu Dumi- care ne oferd pe trisilabicul acelu, in-
travo..." tr'un loc scade la ace pin i emfati-
In urmAtorul pasagiu din Evange- cul aceia (ibid. 156): §i dupa a c e
liarul dela 1574 (Mss. Rail. 6311 B. grdi svdnta Veneri..." (v. Acera)
British Mus.), Marc. III, 24-5 : Moldovenii mai nici o datd nu ro-
...de va impd- ...si regnum in stesc : acea, ci nun-ial ace.
rdtila de ia-V inse dividatur, non Romanul acel, vechiu acelu, ca 01
pdrti-se, nu poate potest regnum paralelurile sale occidentale : ital. quel-

sta inpArAtiia illud stare; et si lo, span. aquel, portug. aquelle, reto-
aceia, 0 de va domus super se- rom. eI sau quel i altele, derivd din
casa de Tali in- met ipsam dis- lat. eceillum eccu'illum, pe care nu
pArti-se, nu poate pertiatur, non po- o datd ii gdsim in Plant, de ex.:
sta acCia c a s A... test dornus illa Seri generurn nostrum ire eccillu m video...
stare... (Tn i. III, I)
intrebuintarea emfaticului acela dupd Ubinam est is homo gentium ?
0iinainte de nume presintd un chias- Eccillum video...
(Mercat. II, 3)
mus adevèrat clasic :
impdrdtiia aeela Filiam ex te tu habes ?
>< Immo e c c ill a m domi...
(Aulul. IV, 10)
acela casA Habeo e c c ill am meam clientam...
In limba poporand de astatp : (vin. III, 1)
www.dacoromanica.ro
149 A CELA. 130
Toxilo has fero tabellas tuo hero. Radu din Manice§ci, 1571 (Mss. IRA.
Abi! eccillum domi... 6311 B. British Mus.), Mat. V, 3, 5:
(Persa, II, 2)
Apud nos e c cilia festinat cum sorore Fericati mese- Beati pauperes
uxor tua... rii cu sufletuth, spiritu : quoniarn
(Stieb. IV, I)
ca acelora e in- ipsorurn est
Din lat. eccillurn (eccillam) Romanii paratiia ceriului. regnum caelo -
aü tras d'a-dreptul dubletul: acel (area) FerecaV ceia ce rum. Beati qui
§i c el (c e a), intocmal ca : acest plangu-se, ea a- lugent : quoniam
cest, acolo i colo etc., de 'uncle apoi ceia mangala-se- ipsi consula -
prin emfaticul -a: ace la (a c e I a) §i vor... buntur...
c el a (c e I a). Despre cele-l'alte forme :
Arnaud ce-va departat, acela se afla
al (a), al, ahal etc. 'Ate fi controversa,
in opositiune cu a Gest a, care in-
precum vom vede mai la vale. De§i
dica obiecte mai apropiate.
acel i c e 1 sint perfectamente identice
Pravila Caragia (1818) p. 81: Ori-ce
prin origine, totu§i cu timpul ele s'ati
diferentiat in dialectul daco-roman prin
inclinare §i datorie au fiii cei fire§ti
functiuni: acel pastranduV caracterul ctr priniT lor, tot ace inclinare ail
§i fili eel de suflet catr a. suflete§tii lor
proprit de pronume demonstrativ in
parinti", §i a ce t i Ta catra meta..."
corelatiune cu acest", pe cand c e 1
a capetat rolul de articlu adjectival. Positiunea normala a lui acela este
V. 1.Acel. Cel. Acela. Cela...
la finea propositiunii, ca in pasagiul
de mai sus, ori dupa un nume, de ex.
Ac41a, exMa (plur. aceia , acelea), la Dosofteiu, 1673, f. 12 a :
pron. demonstr.; celui-lä. Acest pro S'avem bucurie de-a sa niintuintA
nume compus difera de simplul a c el S. vedem pizmasil afundati in sbltft,
prin mai multa emfasa, printr'un grad CA'n latul acela care el gittara,
mai inalt de demonstrativitate, pe care Li s'au prins pieorul de sA incurcard...
'1 datoreza particulel enclitice -a (v. 54). Samoil Clain, Invataturi, Blaj, 1784,
Ca specimen de energia lui acela se p. 20: Seneca, marele acela intre Ro-
p6te da urmatorul pasagiu de pe la mani filosoftl, intre alte §i foarte in-
1650 din Arsenie dela Bisericani (Mss. telepte invataturi ale sale, §i acesta
Sturdzan din Acad. Rom.), ps. XCIV: au lasatil in scrisorile sale, pentru in-
intru manule lui 's marginile lumii, dreptare oamenilor : in toata viiaa
§i nalimi1e magurilor acelufa sant, ca. zice trebue a invata a muri..."
acelicia Taste maria i acela o au facut Nici la capetul frasei, nici dupa sub-
pri'nsä...", acolo unde se exprima cu stantiv sati adjectiv, spiritul limbei ro-
mult mai mOle : mane nu admite pe a c el, ci numai
Dosofteiu, 1680: Silvestru, 1651: pe acela. Scriitorii moderni, chiar dintre
...in manule lui ...intru a lui cel mai buni , pun une-ori : a c e 1
's hotarale pa- mana skin toate care... ", find deprin0 cu francesul :
mantului, §i nal- adancile Oman- c el u i qui..." Poporul insa nici o data
turile muntilor a tului, i varfurile nu va gice altfel decat : acela care..."
lui sant, ca, a lui muntilor ale lui De asernenea numai acela pOte sa
Taste maria §i in- santu, ca a lui inlocuesca un nume; de ex. :
s u I au facut Tasternaria.ie1fl Constántin-voda Brancovanu , 1696
pre insa... o ail Manta_ (Condica Brancovenesca Mss. in Arch.
www.dacoromanica.ro
151 ACELA 152
Stat., p. 178) : Precum §i apostol Pa- Mai cu séma in :

vel graiasce, cat vor sta cu duhul lui Pravila Moldov. 1646, f. 60 : ... va
D-zeu, aceia vor fi §i fii lui D-zeu..." fi marsa asupra-i cu annele goale
In limba veche nu o data emfaticul cu sotii multe ca nu alta data, cu o a-
acela inlocuesce pe simplul a c el chiar meni ca aceia tocmita de ucidere..."
de'naintea unui nume; buna-Ora. : Ibid. f. 15 : De sa va prileji nWine
Mitropolitnl Atanasie, 1631 (N. I. R. sa fie lacuitoriu intr'un satt, i de ya
I, 106) : ... sa fie opriti de 16ge §i de cunoa§te vre un loca ca acela bunt
besereca, §i acela popä ce-i va priimi de moara, §i intr'acel satt vor fi tota
la besoreca Inca st, fie proclet..." 111240, §i acela locU va fi a tat sa-
Stefan-voda Gheorghie, 1656 (A. I. tult..."
R. III, 230) : ... zicandu bolarinul no- Ibid. f. 82 : ... s vora despArti Inca
stru Pelin vistiiarnicul §i cu Gherman mai vratosa de canda o are bate, §i
§i cu Simion de §ile§eu, cum acela sat alesa canal va fi om ca acela sa-i
Mihal 6111 le iaste lor drept de mo§ie..." fie de pururia draga svada..."
Chiar in casul oblic ne intimpina Ibid. f. 72 : ... de va fi acel trimis
une-ori, de ex. : o in ü c a acela sa fie destonica de a'l
Pravila Moldov. 1646, f. 7 : ... acia putia crederia..."
vita de o vor strica gadinile, sä a- ... or-care vamest va
Ibid. f. 25 :
rate stapanului samnult aceii vite cere vama de niscare lucruri ce n'aa
perite...", unde aceii este un genitiv fosta obiceiul s sa dia vama, nice
emfatic in loc de simplul: acel. Taste cu §tiria domniei, de sa va afla
Tot acolo, f. 12 : ... sa platesca pre- pentru une ca acélia sä fie luata
ulü aceii pagube..." plata, ce s dzice vama, ca sa i sa tae
In genere, circulqiunea lui acela, in capult ..."
texturi poporane §i mai ales in viul Ibid. f. 35 :... cela ce va avia in
grain, e cu mult mai mare decat a casa sa cinii bune ca acelia de fur-
lui a c el. El traduce nu numai tot- tu§agii, face prepusa §i acesta cum sa
d'a-una pe francesul cellii-la", dar Inca fie ela furatt..."
adesea pe celui" §i pe cet". Ibid. f. 51 : ... slugile ce vor inbla
0 particularitate a limbei romane §i in susa §i in kos gatanda trébe
este constructiunea lui acela cu con- c a acelza riale pentru sa sa, faca uci-
junctiunea c a, precésa de un nume dere, pre aceia sa-i certe ca i pre u-
sau de numeralul u n u. cigatorii de parinta..."
Miron Costin, Letop. I, 241 : ... a Ibid. f. 53 : ... de'l va fi pre trecand
doua zi l'aa legat hinuseu §i l'au dus cu bataia, cu vrajma0e ca aréza
legat la Schindir-Pa§a. 0! sal bata §i cu arme, atunce poate fiiula sa sa
Dumnezea hin c a acela !..." radice asupra tatane-sau..."
Dosofteiu, 1673, f. 34 b : Ibid. f. 113 : ... canda va marturisi
Unul c a acela dela Domnul are moNia, cumu Taste fata intrega, o vom
Dar §i bunátate, milã si sporlu mare... crede, §.1 vasta cand va fi m uiare
Constantin Brancovanu, 1695 (Cond. c a (veto de cinste maasia..."
Mss. Arch. Stat. p. 100) : Pus'am Cate-o-data chiar de doe on in ace-
gand ca acela §i dentru toata inima la§i pasagiu :
noastr am voit a radica sfanth ma- Ibid. f. 53 : ... or-cine '§ va ucide
nastire aid pre pämtntu1 Orai..." feCorult, carele va fi nascut cu niscare
www.dacoromanica.ro
153 ACELA 154
semne groznice ca acélia cum e mai cu serna energica atunci cand

are fi cu capult ca de dobitoc, sag cu substantivul nu e articulat: o m ca
tot trupul, sau de totü cu totulg sa acela bun" e mai fOrte, mai mult decat :
fie lucru ca acela nice de o treba u n om ca acela bun" sat : o in ul..."
ti cumu-i mai grozav..." Functiunea superlativala e mai putin
In tOte aceste pasage, fie dupa nume, simtita, ba cate-o-data nu se afla de
fie dupa numeral, constructiunea ca loc, in constructiunea lui c a acela"
acela" cuprinde in sine ce-va superla- cu numeralul u n u, unde apare mai
tiv, corespunqend astfel, pina la un mult comparatiunea , astfel a mai
punct, latinului quam in: quam sae- adesea se pOte traduce prin pareil" :
vus" (Plaut., Amph. I, 3), q u a m Enache Cogalnicenu, Letop. III, 227 :
barbarus" (P1., Bacch. I, 2) etc. Versul ...nu se supunea, inca sta i impro-
lui Plaut: tiva, care pe unii ca acie Ii punea
Nitnis q a a m formido, ne manifesto hic me Lupul la falanga..."
opprimat... Pravila Muntenesca 1640, f. 19 b.:
(Mostell. II, 2) Preotuld de va fi mqterg a lucra in
s'ar fi putut traduce in Pravila lui cetate §i va cerca sa se boeresca
Vasile Lupul: frica mi-e ca aceza mare va umbla cu nu§ii, i va merge in
sa nu in6 apuce..." Negrqit, parale- saborg cu oameni prqti sau cu bo-
lismul romano-latin se marginesce aci alegändg Ora de o nevoe oare-
numai in rolul lui ca --= qu a m de a da care de-i va fi lui, unii ca aceza ori
locutiunii un sens Ore-cum superlativ, sa se scoata, ori sa se lase de un el e
chiar atunci cand superlativul lipsesce c a acelza..."
in forma. Om ca acela bun" este mai Dar pe aceiqi pagina, vorbind de
putin decat omul cel mai bun", dar cel nedemni de preuti, Pravila glee:
mai mult totti§1 decat : ornul mai bun Oare-ce episcopil pentru plata de va
decat cutare". Femee ca aceia cin- pune ung popa ca acela, sa se scoata
stita" este femee f6rte cinstita", amandoi..."
adea ce-va intermediar intre mai Aci, fiind pusa dupa substantivul
cinstita" i cea mai cinstita". Omeni popa", constructiunea ca acela" Ii
c a aceia tocmiti pentru ce-va" nu sint recaltiga intensivitatea, sub-intelegen-
numai engages", ci expressement du-se la urma : .cu totul nedestoinic".
engages". Unul c a acela bun de gura" De asemenea tot acolo, 26 a:
f.
= quelqu' un qui a la langue t r è s ...pana la moarte insi sa aiba cer-
bien pendue" etc. tare §i despartire de bisereca sa aiba,
Quasi-superlativul ca acela" este de nu se va läsa de ung lucr u c a
un idiotism romanesc, pe care n'ar acela s nu'lg ca mai faca..."
trebui sail nesocotescã limba literara. In urmAtoru1 pasagm din Povestea
Acésta constructiune se pune general- lui Harap-alb de Crenga (Cony. lit.
mente dup6, un substantiv i inainte 1877, p. 173) ne intimpina acela con-
de un adjectiv sag de o alta expre- struit cu ca", dar remanend totuv un
siune calificativa, care .insa pOte sa fie simplu demonstrativ :
presupusa numai. ATa la Miron Cos ...imparatul acela, aprOpe de batra-
tin in: sa'l bata Dumnezed hin c a nete, cazend la zacare, a scris carte
acela" se sub-intelege: viclen", dupa fiAine-seg craiului, sa-i tramita grab-
cum resulta din context. Expresiunea nic pe cel mai vrednic dintre nepoti,
www.dacoromanica.ro
155 ACELA. 156
ca sA'l lase impArat in locul seg, dupA lea i acie = aceia, se datorOza princi-
mórtea sa. Craml primind cartea, in- piului de acomodatiune vocalicA pro-
data. chiema tustrei fecioril inaintea gresivA : e+ a = e+ e sag i e. Ur-
sa i le zice: éca ce'mI scrie frate-met carea : acela din acela resultA din per-
§i movil vostru. Care dintre voi se derea totala a independiatel emfaticului
simte destoinic a impArAti peste o ar -a. Nurnai pe cat timp se mai simte
ka de mare §i bogatA ca aceia..?" individualitatea acestei particule, e din
Din data insA ce vom pune: tara silaba precedinte nu trece in ea, ci
c a acefa mare §i bogatA" devine un remane acel-a = acelu-a, ca i cand
superlativ : f Or t e mare §i f Or te ar fi doe cuvinte deosebite, cAci altfel
bogatA", Para nici o demonstrativitate fonetica romana cere neaporat ca si-
conzreta. laba e, dad. '1 urn:Len immediat o si-
ScAderea fonetica a pluralului ma- labA cu d sag a, sA se urce la ea.
sculin aceza la acie, ca in pasagml de Prin forma poporana acele" in loc de
mai sus din Enache CogMnicenu , e acelea" se confunda la feminin plural
27
f6rte obicmuita, mai ales in Moldova. emfaticul acela cu simplul acel, al cA-
Cost. Stamate, Muza, 344: ruia feminin plural este intr'un mod
CA fericiti sint acie ce sint facëtorl de pace, normal acele. Deosebirea insA, desparond
DecI le dau sfat c'ar fi bine ca si eI sa, se ca forma, se conservA totki ca sintaxA.
impace... In acele femel" este un demonstrativ
Tot in Moldova insA, pe cand aceia simplu; in femeile acele" e demon-
scade la arie, singularul masculin acela strativul emfatic. Ba chiar sub rapor-
se urcA in gralul poporan la: acela. tul formei, acolo pe unde emfaticul
La noi demonstrativele se rostesc acelea scade la acele, graiul poporan
avt : mai scade la rindul set pe simplul
BArbatesci: Femeesci:
a c ele, pronuntandu'l aceli, ca in
naratiunea sucevOnA de mai sus despre
ista, aista, céla, asta, iasta, alas- Stan.
ace7a ; ta, cee, acee ; Poporul mai inlocuesce pe acela prin
a*ie, cie, ieste, aieste, cele, Ala, ahala, ala, ahaia etc.
acie ; acele..."
(P. Teodorescu Iasi, com. Miroslava). Jarnik-BArsanu, Transilv. 217 :
0 narqiune despre StafiA in graiul Mult m mir oü de- a hal a
Care nu stie-a canta,
din districtul Suceva : Cum Isf petrece lumea,
Staciia '1 o ntIuc I sa diosAghkti CA en cant, cl5u, tot mend
di strigoi, cindr' c strigoiu '1 cu trup, *'o petrec destul de r5u1...
da staciia '1 numa o aratari. Tara mai sag tot acolo, 38 :
di mult obicei di sa lua umbra unui
om sag altui doghitoc I sa pun% in IWO col sArAcut
Deu, acela mi1 dragut,
zidiri ca sa tie multa vremi i sa cii a- CA cleu A 1 a mi-1 mandrut...
parati di cumpeni; insa nici actala cu
umbra luata nu mai trA6 dicat 40 Hin-cA ne cunktem Ala p'äla d'a-
dzili. Sufletu lum sa duce in a c el i zidiri tatia ai do (Jip., Opincarul, 19).
etc." (I. Bondescu, SucOva, cOm. Giur- Numal ca acelagi sat acelap, in com-
gescil). binatiune cu intensivul - § i = lat. sic,
ScAderile : acee = aceia, acele = ace- acela nu pOte fi inlocuit cu A 1 a sat
www.dacoromanica.ro
15'7 ACEPT 158
ahala. Nici in texturi, nici in viul In acest pasagm s'ar fi putut Oce :
graiu, nu ni s'a intamplat a intimpina aceta; insa intensivul -§P da afirma-
unde-va pe un Mali" sag ahalall", ci tiunii mai multa putere. Ori-cum, deo-
numai: acela§i. ComposiVunea este de sebirea intre acela §i acelap e atat de
aceia§1 natura ca in sinonimul latin : mica, incat pentru sensul de le meme",
idem = isdem, ejusdem, eodem etc., ca sa nu se confunde cu celui-la", se
adeca noul cuvint, compus din do6 ele- pOte pune : t o t acelap".
mente, pAstreza intocrnai flexiunea pri- Zilot, Cron. p. 18 : Deci vectend Dorn-
mului element, finalul remanênd hn- nul Ipsilant ca s'ag latit näravul ace-
mobil : acela-§i, acetail, acelea-§1, acelor hoti i nici cu strejuirea nu face
aceletall, acelorail. Ori-unde se
luma-51, nimic, n'ati zabovit a insciinta Porth
rostesce acie pentru plur. masc. aceia, apucaturile lui Pazvantoglu, ca adica
iar acee pentru sing. fem. aceta, pe acolo mica Ornenii lui tera i o jefuesc ; t o t
se pune §i 'n cotnbinatiune cu : inteaceiap vreme asemenea insciintari
acielf, acee-§1. Mai pretutindeni in vor- mergénd Portii i dupa la alte crap..."
birea poporului vocala din -§i", dupa v. Aceta. .Acel. Altaza. Altala.
ce se redusese de 'ntalu la a, a despa- Ala. Amt. Ca. Ca-mat. Cwt.
rut apoi cu desavir§ire, pronuntandu-se: Cela....
acela§. In vechile texturi insa ne mai
intimpina une-ori tetrasilabicul a-ce-la-§i, Acèlao, acêTa5 (plur. aceiafi, ace-
forma cea organica; de ex. in Codicele leaS, pron. demonstr. ; le memo, celui-lh
Voronetian circa 1550 (Mss. Acad. méme.
Rom.) p. 24 : v. Acela. Acestat.
diinr' acela§i ...ex ipso ore
rostu esu uraciu- procedit benedic- Acèpt (aceptat, aceptare), vb.; accep-
rile iblastemul... tio et maledictio... ter, ou plutOt : s'attendre a recevoir,
avoir envie de prendre. Nu e neologism,
sag tot acolo p. 25 : ci din contra : un venerabil arcaism
...doara izvorul ...numquid fons desparut din graiu. In glosarul slavo-
diineaceiafi cure- de e o de rn fora- roman muntenesc circa 1620 (Mss.
re izvori-va dulce mine emanat dul- Sturdzan in Acad. Rom.) ne intimpina
si amaru... cern et amaram... cuvintul de d o 6 orb sub d o 6 forme,
Compusul acelagi insemneza : ceia ce garantéza, ca nu este vre-o erdre
10. le memo" : grafica. In ambele casuri e tradus sla-
Sainoil Clain, Invataturi , p. 21 : vonesce. La pag. 170 : miu vuspriati,
... precum acelait filosof (Seneca) in- acept(avenT) a lua". La pag. 171 : Caetg,
tealtg loc foarte intalepte§te §i ade- aceptel (aqtrim)." Paleo-slavicul Miati"
varatii graimte : mare parte a vietii insemnéza a spera" (Miklos.). Ca forma,
oainenilorg trece fail de nici o lucrare, romanul aceptare este invederat lat.
iara mai mare parte in r6 hicrare..." a ccep tar e = prov. acceptar = span.
20. celui-lh avec plus d'affirmation": aceptar etc., de care se apropia i ca
Const. Brancovanu, 1693 (Cond. Mss. sens. Cand alaturam cu accipio", de
in Arch. Stat.) : gralqte dar Solo- unde frequentativul accepto", sinoni-
mon nu pentru intelepciune adeca filo- miT : praehendo, capio, sumo si
sofia Elinilor, d6 vréme ce aceiagi Taste recipio, constatam ca el cuprinde in
ratacita §i de§arta..." sine tot-d'a-una notiunea de speranta,
www.dacoromanica.ro
159 ACEST 160
caci implica vointa altuia de a da saü logia tuturor verbilor terminqi prin
de a nu da : quod dat, accipimus" -ir : insIr, mira, restira, etc.
(Cic., Fam. I, 1). Acèsta, notiune a de- E invederat ca ewer este mai orga-
venit precumpönitóre in derivatul ro- nic decat acir.
man acept din causa asem6narii for- Acest interesant cuvint nu e nurnai
male cu vorba a§t e p t, in care ele- transilvan. Sub forma : acir, acirat, el se
mentul sperantei e i mai pronuntat. aude la popor §i'n prejrna Bucurescilor,
Astfel se explica apoi insäl dispari- de unde Ii vedem trecut in Dictionarul
tiunea ulteriOra a lui acept, poporul reposaVlor Laurian §i Maxim (t. I, 24):
confundandu '1 i ajungénd a'l identi- Acirare, a aspira, a altepta sail a
fica cu a t e p t. In adevar, intr'o re- cauta, a umbla sa capete dela altul: cand
daqiune circa 1670 a aceluiq mate- omul areal set, nu acird la mama altuia..."
rial glosografic slavo -roman (Mss. al E peste putinta a trage pe acer din
Societatii Archeologice din Moscva, f. latinul aspiro. Grupul fonetic sp nu
147), ne intimpina deja inlocuirea lui trece in C. Noi credem ca acer nu 'Ate
acept prin Wept: fi cleat o compositiune curat roma-
Jain vtispriati, Weptu a lua. nOsca, din a = lat. ad i c e r = lat.
Jaianie, Wep tar e". quaero. Sub raportul sensului nu se
v. .4tept. presinta nici o dificultate. In privinta
formei, accentul in acer trebula neapë-
Acepare j rat sa fie pe penultima : deer, ca in
Acepat J v. Aeept. toti verbii romani disilabici termi-
natl. prin -er : sècer, dèger, finger etc.,
loer (acerat, acerare), vb.; desirer, de unde apoi trecerea in prima conju-
s'attendre, solliciter. Vorba conservata gatiune : acerare, acerat in loc de :
in Dictionarul romano-latin Mss. circa acerere, acerut.
1670 (Col. 1. Tr. 1883 P. 421) : v. 2' Cer.
Acsar. Expeeto.
Acgratul. Expectatio." Acereze
j v. Acer.
Cu e scalut la i, acer se Oa deja la AcerAt
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXXII
p. 16 : priimitii amu iaste anulh Acerb, (plur. cicere), S. f.; aigle. Sino-
acela I cu pohta i cu dragü derepti- nim cu vultur i pajura.
lor, cei ce acird §i altepta de ce-au Acerd, aquila, pasere rapace din
pentru ace dulceta i viata ce familia falconilor, pentru taria i ageri-
va sa fie...", undo in Omiliarul rutén tatea sa numita regina paserilor" (L. M.)
publicat de mitropolitul Petru Movila Acera, der Adler" (S. Barcianu).
(Kiev, 1637, p. 745): Cekaiut ti na S. F. Marian, Ornitol. I, 137 : Pa-
nego i oddalutd..." Rutenesce 6e k a ti jura, numita in unele locuri Pajora,
( = polon. czeka6) insemnéza ex- Pajera, Pajira, Pagira, Ora in Rom a-
specto". nia- mic a Acira. Comunicat de d.
Pe cand in vocabularul banatén circa V. Burla".
1670 tonul este pe prima silaba : acser Dupa fonetica romana, dcerd este
=dcer, la Coresi el ne apare pe a doua, din punct in punct lat. 6 qui la =span.
adeca, pe i scaqut din e : acir, acira aguila,,provent. aigla, fr. aigle etc.
intonandu-se astfel dupa ana- v. Pajura.
www.dacoromanica.ro
161 ACEST 162
Acbst, acêstil (plur. ace§a, aceste), prin o esceptiune singulara, c se pro-

pron. demonstr.; ce, cet (cette). Arata mita cu un sunet ce e Un mijloc in-
ce-va mai apropiat, in opositiune cu tre ce i 1" (I. Maiorescu, Itin. 83).
a c el pen tru lucruri mai departate, Afara de forme de mai sus, graiul
fie apropiarea sa departarea reale, fie poporan mai poseda Inca alto varian-
ele nurnai in cugetarea vorbitorului. turi ca: cest, ahast, aist etc.,
Ca si corespunqotorul a c e 1, acest despre earl a se vedé la locurile lor.
trebui pus tot-d'a-una de'naintea unui In vechile texturi apare din cand in
substantiv saa adjectiv, , nu singur cand forma organica intrega: acestu.
sail la urrna, cad altfel spiritul lim- Asa in Codicele Voronetian circa
bei romane cere pe emfaticul acesta, 1550 (Mss. in Acad. Rom.), p. 51:
corelati v emfaticului a c e 1 a. E nero-
manesce a 'lice: omul acest" sat Act. Apost. ... ait : Adobe-
Omenil ace§ti" in loc de : a c est a, XXIII , 17 : i scentem hunc
acestila. dzise : du acestu perdue ad tribu-
Tocmai de aci vine in graiu putina giure la mitasul, nurn, habet enim
circulatiune a lui acest in alaturare cu ca care- ce' i va aliquid indicare
se' i spue lui; elu iii. Et ille quidem
acesta; i chiar atunci cand trebui '1 luo '1 duse assurnens eum ,
sa se intrebuinteze, mai adesea il in-
locuesc forme mai scurte : a s t, a s t, la miiasul ; de-a- duxit ad tribu-
cii dzise : Pavelu nurn, et ait : Vine-
i s t. In expresiuni ca: ast a data, astä
nOpte, as t a vera, i altele, poporul nici
fuglul chierna - tus Paulus roga-
o data nu va intrebuinta pe acesta ; ba
-me de me ruga vit me hunc a-
se aducu acestu dolescentem per-
pina §i pe ast 6, o mai reduce une- giure... ducere...
off la : a s' nópte etc.
Poetul se 'Ate folosi cu intentinne Ib. XXIV, 5 : . invenimus
de multimea formelor, ca un mijloc de aflanau acestu hunc hominem
varietate : barbatu pierdza- pestiferum...
A s t glas, acdstei cAmpie, toriu...
NOptea care mi3 'nvAlea,
Grandirl de melancolie Dar pina secolul trecut se mai
In inima, 'ml inviea... rostia inca une-ori trisilabic : acestu.
(Gr .Alexandrescu). De exemplu intr'un act moldovenesc
Poporul, cand nu scie care anume din din 1703 (A. I. R. III, 268): eu Ur-
cele multe forme e mai potrivitä, o face sul Murgulet parcalabul scriu i mar-
§i el tot a§a, desi Para intentiune ; turisasc cu acestu adevaratu zapis al
de ex. intr'un act moldovenesc din mieu..."
1612 (A. I. R. I, 71) : ...cum §tiu ei Se pare ca anume la acusativ trisi-
toti ae§ti oinene cu sufletele lor, labismul reusise a se marline mai mult
ca dirmainté lor s'au facut acdstä toc- timp, dupa ce perise la nominativ.
mala si acestli scrisore, i boul mi l'au Casurile oblice sint : acestui, acestei
biCuluit aceiti omene buni..." sa ace§tii la singular ; acestor la plu-
In macedo-romana acest nu existä, ral. Dupa femininul aceste sati ace§tii
ci numai a i s t. it are insa istriano- numele ce'l urmeza se pune general-
romana: acest, plur. acesti, se qice §i mente in casul oblic nedeterminat:
sitnplu cest, ist; in tote aceste, acestet femei (nu: femee), acqtiz case
22,083 6
www.dacoromanica.ro
163 ACESTA 164
(nu : casA), ceia ce nu se face dup6, tr6, ace st intocmai ca acel a atrti acel
masculinul acestui, de Orb, ce nu existh in privinta lucrurilor mai depArtate.
la noi declinatiune nedeterminatti pen- Positiunea normala a emfaticului
tru genul barbAtesc. In gralul vechiu acesta este duprt un nume, fie substan-
insA, numele femeesc preces de ace- tiv saü adjectiv, ori in locul unui nume,
stei" sat acegtii," póte s6, conserve sail la finea propositiunii, pretutindeni
forma nominativ., dupA analogia nu- adecrt uncle spiritul limbei romftne nu
melui 136.rbAtesc preces de acestut". sufere pe simplul aces t. A qice :
Aa intr'un text circa 1600 (Cod. Mss. omul aces t" sat : i-am veVt pe
Miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Brapv, ace t 1" nu e romamsce, ci trebue :
p. 48): Iar . and venise a-casai Io- acesta, acegtiia.
sift dela lucrul sAu, dupa scrna céia In vechile texturi §i 'n viul graiu .
ce afla nedeprta cocoana Domnului, emfaticul acesta inlocuesce adesea pe

déca-i fu spus de aCasta de inger simplul ac est chiar de 'naintea unui
in somnti cum Taste diin Duhul sffintil nume; de ex. :
intru ia, el au prosl(tvitfi pre Durn- In Psaltirea circa 1550 (Mss. cheian
nedM,u ce l'au spodobitil pre elfi a in Acad. Rom.), ps. XXIII, de doe off :
sluji acegtii bun atate pr6 mare §i ...cire e acesta in- ...quis est iste rex
I
acegtii tain t dumnedzeiasa..." pAratul slaveei?... gloriae?...

I
Precum ac elu vine din lat. ecc'il- Dosofteiu, 1673, pref.: acesta obi-
lum, tot aa acestu nu e decãt lat. mai Taste din bntrbmi, scotindii v'un
ecc'istum = eccu'istum, de unde se izvod dep sv6,nta carte a'l scrie supt
trag de asemenea : ital. questo = pronumele a de mare cinste Scaun..."
vent. aquest= v. portug. questo=reto- Acelali, 1680, f. 38 b :
rom. éest saü quest=v. franc. icest etc.
In Plaut: Ps. XXXII, 7: A- Iste pauper cla-
cesta mie1 striga- mavit, et Dominus
quam te virginem t'au §i Domnul au- exaudivit eum...
Me reposcis?
Quam ab Lenone abduxti hodie, scelus
viri. Intr'un act muntenesc din 1669 (A.
Nullam abduxi. I. R. I, 96) : eu Mihäil dein Gro§ani
Corte eccista ni, video. scriu §i marturisescil cu acesta al mieu
(Curcul V, 2)
zapis..."
adea, : Ce fel de fart con tu dela Samoil Clain, InvIltnuri, Blaj 1784,
mine? Pe care ai luat'o astql dela p. 2 : Intru acesta chip, lubitilor cre-
Hotru, tialosule! N'am luat pe Mci Vni, au pus Diet pre om in lumea
una. Ba latIn, chiar pe acestd..." acesta ca intr'un oral de negotitorie...",
v. Acel. Aest. A hdst. Aist. unde lumea acesta" e o constructiune
Ast. 1st. Cest. 1st... normaM, Tar acesta chip" este o aba-
tere inadins pentru a da afirmatiunii
Acèsta, acésta (acegtfia, acestea), pron. mai multh, fort6,.
demonstr.; celui-ci. Pronume compus, In popor, acesta se aude f6rte rar,
care se deosebesce de simplul acest find mai tot-d'a-una inlocuit prin dsta
prin mai multa energiA, datoritA particu- asta, aistaaiasta, aesta,
lei enclitice -a (v. 5.A). In privinta lucru- ansta etc., pe earl' vegi-le la locurile
rilor mai apropiate, acesta se rapOrtri a- bor. In ace1ai timp, in casul oblic feminin
www.dacoromanica.ro
165 ACESTA 166
la singular: acesteia sail acegtria, precum rai, cum sa jure el inpreuna cu frate-
0 la nominativul plural de ambele ge- sau Costandin vel clucer §i cu yarn-
nuri : acegtita i acestea, emfaticul -a sau a n'au luat nici un ban dela soa-
tinde a scadd la -e prin acomodatiune cra-sa Ilinca vorniceasa pentru gasta
regresiva cu vocalele inve.cinate, deve- mo§ie Negrenii, de6 junnd inteacestag
nind astfel : acegtie .1i aceste. De aci o chip, el sa'§ tie mo§iia..."
confusiune formala intre acest Zilot, Cron. p. 40 : deci inteacestagi
acesta. In : a ceste femei" e simplul chip ail fost elirea Pazvangiilor §i dela
aces t, pe cftnd in : femeile aceste" §egarcea..."
in loc de Ocestea" este emfaticul a- In declinatiune, acestagi urmezti, sirn-
cesta. Scaderea finalului -a la -e ne in- plului aces t, emfaticul -a- §i inten-
. timpina deja in vechile texturi tera- sivul -gi remftnend invariabili : acestut
nesci. Ap intr'un document moldove- -a-11, aceste't-a-gi, acestor-a-gf...
nesc din 1622 (A. I. R. I, 31) : noi a- In graiu acestagi e mai putin intro-
cegtie mo§teni ot satul Bnnqti..." buintat decftt corelativul acela§i.
v. Acela. Acest. Aesta. Ahetsta. v. Acela. Acest. Acesta.
Aista. Asta.Cesta.Ista...
Acéla. V. Acela.
Acbstate, acéstall (acegtfiagi,acesteagi),
pron. demonstr.; celui-ci memo, tou- .Acésta ; ca, ceci, nom general de
jours celui-ci. Aran un lucru mai apro- chose" (Littre). E invederat ca in frasa :
piat, despre care s'a vorbit deja, dupft 7/al jucat pre-mult, acésta sti n'o mai
cum corelativul acela§i indica tot fur nu este un pronume demonstra-
a§a un lucru mai departat. E compus tiv feminin ca in : femeea ac est a
din emfaticul acela §.1 din intensivul joa pré-mult", ci o locutiune neutra,
§ i =-- lat. sic. invariabila, avénd o functiune inter-
Pravila Moldov. 1646, f. 29 : ...cAndil median intre pronume 0 adverb. Co-
vor avia doi oameni Ora pentru vre relativ neutrului a c ei a, acésta e ce-va
o vie, sau pentru vre unit pamantil, mai demonstrativ, ca unul ce serva a
§i plInft a sa pan, unula dentean§ii exprime o situatiune mai apropian, fie
va merge de va secera prtmantula sau apropiarea in fapta sari numai in cu-
va culége vila, Para de voia giudetului, getare.
acestag piiarde tot venitult..." Pravila Moldov. 1646, f. 57 : ...cela
Ibid. f. 49 : ...cand va fi un om bol- ce va dzice gitipanu-sau, sa are fi ce
nav, 0 va lasa cuiva sa mo§nenescft boiarin, sä nu-i vorovascft cu muiaria,
multil-putinu ce va avia §i'i va face §i el tot va vorovi, de va face atasta
0 zapisii, 0 acesta mo§nian nu va de doft de trei ori, poate sa'lti ucigft
griji de dänsil sa-i aduca vre un vraê fara nice de o certare..."
bun sa'l pAzasca candai doarft l'are n- Ibid. f. 24 : ...de va fi flicut una ca
madui, ce'l va lasa a§la negrijitu i ne- atasta i se va adevara cu marturie
socotitil, 0 de va muri bolnavulii, ace- oameni de cinste 0 credincio01, certa-
stag va piiarde movenila 0 vor fi toate ria lui sa fie moartia..."
bucatele 0 ocinile domne§ti..." Ib. f. 49 : ...cela ce va ucide pre
Constantin Brancovanu, 1694 (Cond. altulti Can fost tiinda mqiile cuiva,
Mss. in Arch. Stat. p. 94) : ... 0 am dat cu acesta scoposii cumil st cadza pre
domnila me Radului §tirbéiu lege t11- mana lui, de vreme ce sa. va arata lu-
6*
www.dacoromanica.ro
167 -ACHI 168
crul c'au facutd una ca aCasta, nice el, nu ati putut sa le mai scoata dela
nice fesdorii lui nu vor incapia sa mq- Turd; a el, mai inainte de ce ad qit
nenesc5, acéle ocine..." din téra, le-ad grijit cu. oameni, cu
Dosoftelu, 1673, f. 2 a : pu§ce i cu bucate de agiuns; §i aa
Ce poate fi de poviaste aü ramas pre mama Turcilor Ora
Ca acesta §i de vIaste astazi" (Ureche, Letop. I, p. 134).
De s5. zborath pAganil, Insql tefan cel Mare, vestind Un-
Gloate, tinerl gi batrann...7 gariel expeditiunea Turcilor asupra ce-
Ib. f. 5 b: lor doe cetati, intr'o scrisOre din 22
Iará spre noi, Doamne Sfinte, iuniü 1475, qice: Turci veniunt ad
rat insPimnat de mai'nte nos contra nos et contra terrain no-
Stalucoaria sfintel flate, stram, et per aquam et per terram et
De ne'ntoarce la blindlate; ita dicunt, quod valida classis prece-
De-a6asta 'm dal bucurie
Inernil i veselie...
dit cum maximis munitionibus born-
bardarum magnarum expugnare A l-
Dosoftelu, 1680, f. 82 a : b a rn et Chiliam... " (Vigna, Codice
Ps. LXVII , Manda , Deus, diplom. tauro-ligure, t. 3 p. 479).
29: Poruncia§te, virtuti tuae: con- v. Cetatea-albet.
Dumnedzaule, cu firma h oc, Deus,
putiare ta; inta- quod perfecisti in Achèt. v. Aconild.
ria§te , Dumne - nobis...
dzaule , ae-asta :Achi, suffixe servant a former
care o 1ucra in- certains diminutifs. Acest sufix se a-
tru nol... cata mai cu sema la numi de botez,
In viul grail, acesta se intrebuintéza avénd un sens mic§urator sad des-
forte rar, fiind inlocuit mai mult prin : mierdator. Introdus in gralul roma-
asta, lasta, alasta, cari insa §i nese abia de prin secolul XVII, el de-
ele circuleza mai putin decat aceia venise ferte respandit in epoca Fana-
cu varianturile Inf. riotilor §i n'a mai desparut din limba,
v. Aceia. Aiasta. Asta. fasta... dar a inceput a capeta din ce in ce
mai mult o nuanta 6re-cum ironica.
=Ache. V. -Achi. Unul din cel mai insemnaV croni-
carl moldovent din secolul trecut a
Achermem, n. pr.; Akkerman, ville fost Enachi Cogalnicenu (1733 1774).
de Bessarabie, située a l'embouchure Sufixul -achi ne intimpina nu nurnai
du Dniester. in insu§i numele lui de Enachi, dar
Enache Cogalnicenu, Letop. III, p. Inca la tot pasul in cursul cronicei
276... era Hanul, dela Movila Rabaei sale. Ap in capitolul VII (Letop. III,
cum at simit, indata ad fugit spre 225-234), ca sa ne marginim cu unul
Ackerman, cu oastea lui..." singur din cele cinci-spre-qeci, gasim :
Compus din ak alb" §i kerman Iordachi Spatarul fecior Jul SO-
cetate", Acherman este o traducere varachi;
turca a unul vechiu nume romanesc. Iordachi Cantacuzino ;
Ap tefan-voda ad curatit téra Costachi Razu ;
de vrajmali, era cetätile care le-ad Iordachi Genetu ;
luat Turcii, Chiliea §i ceta tea Alba, Iordachi Maria vel aga ;
www.dacoromanica.ro
169 ACHINDIE 170
Lascarachi Genetu; a §i ajuns deja pina la un punct in :

Sardarul Mazara chi; Cucene Mihalachi" saü Cucene Pe-
Spatarul Manolachi socru lui Sta- trachi" alaturi cu : Domnule cutare".
varachi; v. Agachi. Beicachi. Samurachi...
Fotachi;
Manolachi Costachi vornic ; AehilimIt, adj.; ayant ses aises.
Iordachi Mananu paharnic; Vorba banatena : daca nu e§ti achili-
Balasarhi vel aga; mit = daca n'ai tot ce'tl trebue a-casa"
Spatarul Niculachi Ruset etc. (Liviil Iancu, Caral-Severin, corn. Vi-
-Cate-o-data, sufixul se reduplica in sagu). ? Pentru a ne rosti asupra
ace1a0 nume, ca in : Enacachi Cami- originil acestui cuvint, care presupune
narul", unde Endcachi este: Ene+achi un verb : achilimes c, trebul sa
+achi! Une-ori 10 asociaza un alt cunescem mai intaiu tete formele si
sufix, ca in: Eneichla=--Ene+achi+ita. acceptiunile lui in cutare saü cutare
in numele istoricului Hurmuzachi, regiune a teritoriului romanesc, ceia-ce
al poetului Conachi i al publicistului d'o cam data ne lipsesce.
Asarhi, este acela0 sufix.
Disarmoniosul -achi ne vine din neo- Aehindèiu. v. Achindie.
gréca, in care el se presinta, sub forma
Xlig in numi proprie: zhhavethcrig, E0- Achinclie (plur. achindil), S. f.; ve-
t aJcirrig, FE coeydvic xcei Occeydzie pres. Forma obicinuita a cuvintului e
(Passow, Cum. Gr., 168) §i altele, iar chindie saü chinclii dies ad occasum
sub forma -dxt in termeni comuni ca: inclinatus, timp al gilei ce cade la
atchin copilm" , cercEcixt mesutA" , mijloc intre amegi §i apusul serelui"
nodaecizt picioru§ " etc. (Mullach, (L. M.). Prin analogia insa cu : a-meg,
Gramm. 171). §i la Romani acest su- a-prang, a-murg, poporul Mite ades
fix a reu§ft a trece peste sfera nomen- gice : achindie, adeca : a-chindie; ba
claturel personale, fie in locutiuni ca : inca une-ori, prin aceia0 analogia, ii
inghite Agachi", fie in epitete ca : trece la masculin: achindeiu, mai ales
Samurachi. in Moldova, dand astfel vorbei o forma
CñeIul Samurache, ce sedea la o parte de tot romanesca.
Ca simplu privitor, ))1?iva se impartesce in urmätorul
Auzind vorba lor... mod, de ex. In Ianuarie: la zori co-
Gr. Alexandroscu)
respunde cu (Vele 6 1/2; prangu-mic,
In Covrigarul" de Alexandri, un cu 9 ; prangu-mare, cu 101/2; amiaga,
Grec plangendu-se de luarea mo§illor cu 12 ; achindri, cu 2 Ore p. m. ; teca,
manastiresci, Romanul Ii intreba : Care cu aprepe 4..." (Preut N. Sandovici,
mo§ii, cilibidachi?" Dorohoiu, c. Tirnauca).
Cel mai uricios din t6te sufixele Zori de pa, revarsatul ilei i
derninutivale, destul de numerese in diminéta a timpul pe cand resare se-
limba romana, -achi 0-a trait traiul ; rele; aprangul mic, pe la 6 cesuri ;
negre§it, el va remane pentru tot-d'a- aprangul mare pe la 8; sub-amége,
una in istoria, ca o trasura inciden- pe la 11; amege, pe la 12; dupa-amége,
tall a unel epoce, dar in viul graiu pe la 2; achindil pe la 4..." (Boto§ani:
se va 'Astra pe id pe colea numai I. Iordachescu, c. Cristescii; G. Gheor-
dera la luarea peste picior, dupa, cum ghig, c. Calinescii).
www.dacoromanica.ro
171 ACI 172
7) "
diminéta, apranq, améqa, achin- Achipaèse. V. Apipdesc.
dent..." : I. Gheorghit, c. CarjOea;
S. Mironescu, c. Rovanii). Ael, adv.; id, ci, en ce moment. Acest

Poporul impartesce cliva ca §i do- adverb se intrebuintéza in privirqa lo-
banil : de-a pranzu cel mic, de-a pranzu cului mai putin, pOte, decat in acea a
cel mare, de-améza, de-achindie..." (Bot- timpului, fiind adesea sinonim cu a c um.
tez, Ia§1, c. ipotele). Pann, Prov. II, 91 :
Ciobanii irnpartese ziva astfel : cand Munca pe om nicT o data nu'l las a. a flamanzi,
se scOla cu 2 césuri inainte de a re- Cand cu firea 'nbarbatata nOptea o va face zi.
sari sOrele, zic : manecate ; pe la 9 As,a dar d'aci 'nainte sa nu §edem lenevo§1...
sail 10 césuri diminéta, zic: apranz; Gr. Alexandrescu :
la 12 césuri : améze; la 4 achindau..." Vintul, umbra m23 'nsala, cand crez a o vedea;
(N. Bancescu, Vasluiu, c. Telejna). Luna aci s'arata, aci iar se ascunde :
11"" in zori-de-ziva ,
diminOta, la a- Abia ate o data intunecul petrunde,
méza, la tOca, la achindie..." (V. Lo- Si norii inainte'l se pun ca o perdea...
(Atoptaroa)
han, 14, c. Buciumil).
sail :
In achindie find prepositionalul a-= Aci se opresce, aci so asaza,
lat. ad, in unele locuri poporul 11 in- Nimica nu'l face a se departa...
locuesce cu in", facénd tot-o-data din (Canolo soldatului).
chindietinghie: inainte de In constructiune cu d e i p i n a,
resaritul sOrelui, se qice : timpul romanul aci corespunde pe deplin spa-
; dupa resarit: sOrele d'o sulita; niolului i portugesului a q u 1, care §i
apoi cum este sOrele vera pe la Orele el se aplica mai mult la notiunea
8: d'améqa; pe la Orele 3-4 : timpul timpului : de aqui adelante (d' aqui
d'ameza 'n-de-sera ; inainte de apusul em diante)=de aci inainte, dès ce mo-
sOrelui se qice: sOrele in tin ghie; ment"; hasta aqui (ate a q u i)=pin'aci,
'n fine in timpul apusului : sOrele jusqu'à ce moment". In poema lui
in scaun..." (Preut G. Rarinca, Te- Cid, v. 180, o Evreica cer6nd o blana
cuciu, C. Torcesci). in dar, eroul II respunde : d'aqui
Cuvintul e atat de respandit in Ro- sea mandada" = 41-o dati chiar do
mania §i atat de poporan, incat repo- a c u m".
satii Laurian §i Maxim II cautaii o pro- In constructiune cu p e : pe aci=
veninta latina. Dei turcesce ikindi par ici", aci est adverb de loc ; nu
insemneza le temps entre le midi et insa §i'n idiotismul: cat p'aci=peut
le coucher du soleil" (ainénu, Elem. s'en faut", de ex.: cat pe aci era sa
turc. 30), totql e a-nevoe a crede ca caq" (L. M. I, 543).
Romanii vor fi luat acesta vorba dela Notiunea timpului e tot atat de pro-
Turcii proprit ci mai curand din nuntata in aci, precum este notiunea
dialectul turcesc al Cumanilor, adeca locului in a i c e, ast-fel c ambil acqti
Inca de prin secolil XIIIXIV, ceia ce adverbi, etimologicesce apr6pe identici,
ne-ar explica adanca'i inradacinare in pot fi pu§l intr'un fel de oposiVune,
graiul teranior §i al ciobanilor. In ade- de ex. :
vér, la Cumani aceimi parte a qilei se
Porculul aci il dal bico
chiama: echinda i echinda *i el se'ntOrce si zice :
(Kuun, Cod. Cumanicus, p. 80). Anteq mi3 batea p' a i c e...
v. Chindie. .pi. (Pann, Prov. HI, 36).
www.dacoromanica.ro
173 ACIA 174
Chiar cand se intrebuintOza ambele acolo colo , aice ice , acestcest ,

intocmai cu aceimi nuanta de sens, to- acel cel etc., cata sa fi fost o data §i
tu§i in gura poporului aci 1 aice al- variantul c i pe linga forma intrOga
ternOza une-ori dupa o norma forte ad. AcOsta e cu atat mai sigur, cu
interesanta, dar pe care e gret a o cat vom ved6 mai jos linga emfaticul
larnuri. Aa peste Olt mull pe a-locuri a c i a=aci+a forma scurtata c i a =
terani intrebandu-se : &Fa. Precum constructiunea de ad"
Vi's aci? o conclusiva, tot ma conclusiva trebuia
Ni's aici ". sa fi fost gi constructiunea : de c i".
(Preut R. Popescu, MehedinV, com. Isverna).
Iata de unde deriva credem noi
conjunctiunea : deci ergo", printr'o
Ca adverb de loc, aci arata nu nu- transitiune 1ogic intocmai ca in germ.
mai ca cine-va sail ce-va se Oa linga daher" i engl. therefore"; 6r nu din
noi, dar inca serva pentru a'l atrage constructiunea de ce"=lat. de quid
spre noi, functionand atunci ca inter- (Cihac). In adev6r, de aci" i deci
jectiune. In portugesa aqui figuroza sint ca i sinonimi in : de aci ur-
in chiamarea de ajutor : aqui del méza ca...=d e ci, urmOza ca..., de ad
rei!"=au secours!" In spaniOla : a qui se vede ca...=d e c I, se vede ca..., de
aqui!" Vinatorii romani in strigatele lor aci am cunoscut ca...=d e c I, am cu-
ii del mai cu sOma acest sens, atat lui noscut" etc. In acest cas deci" nu se
aci, precurn §i lui aice cu tOte vari- urea la un prototip latin, ci este o
anturile lui, despre earl yap mai la formatiune posteriOra romanosca, care
vale. de aceia nici nu se gäsesce in cele-
Tipetele vinatorilor obicinuite sint : l'alte graiuri romanice.
laca'1! iaca'1! iacal ! la! aci! aci! iaca v. Ada. Ci.Cia. Ded.
aci !..." (I. Aldoiu, Muscel, c. Voinesci)
Sail amplificat cu intensivul de" : Ada, adv. ; id, ci, en ce moment,
Aci ! aci ! aci-de! aci-de! sane pa immOdiatement ii ou alors, y. Format
el !.." (S. Istratescu, Dimbovita, corn. din a c i prin emfaticul -a (v. IA), acia
Cobia). e mult mai des in circulatiune, daca
Acest a c i-de !" ar o interjec-
fi nu in viul grain, cel putin in vechile
tiune independinte in WO puterea on- texturi ; dar tot-o-data el are o insem-
vintului, daca n'ar 'Astra ambele ac- nare i mai mladiOsa, putendu-se intro-
cente : a c 1- d 6. buinta aprOpe d'o potriva nu numai in
Din lat. ecc'hic (ec'ic) =eccu'hic (ecu'ic), inteles de: aici i a c u m, ci inca in
do unde i ital. qui i ci, span. aqui, loc de: acolo §i atunci, maicu
portug. aqui, v. franc. iqui etc., deriva séma: chiar acolo, chiar a-
la Romani numai aci, nu i aice, tunci.
care presupune un prototip latin am- Din do6 prototipuri latine rustice :
plificat : ecc'hicce (ec'ice). Din aci a- ecc'hic (eccu'hic) §i ecehicce (eccu'hicce)
poi, prin emfaticul -a (v. 544) se nasce se nascura, doi adverbi romanesci: a c
forma : a c i a, care scade in gura po- = ecc'hic i acic e, cu forma mai re-
porului la: acie i a c i I. spandita a 1 c e=ecc'hicce. Pe cand ra-
AprOpe toti adverbii i pronumii ro- mura a i c e" conserva in bite varian-
manesci cornpq cu ac-=lat. eccu ifl turile sale functgiunea adverbiala de loc,
avOnd cate o forma scurtata. fara a- : gi anume de locul cel mai apropiat de
www.dacoromanica.ro
175 A CIA 176
vorbitor ; in ramura a c i", din con- voastra, acit'a va ibi est et cor
tra, se desvOlth din ce in ce mai mult fi §.1 inima voa- tuum...
functiunea adverbiala de timp, iar acea stra.. . .
de loc se tot largesce, trecênd peste Mat. XVIII, 20: ubi enim
. . .
marginea stricta, a apropierii. In sim- §i iuo amu santa sunt duo vel tres
plul a c i ambele functiuni se mai ecui- doi sau trei adu- congregati in no-
libréza Inca ; in emfaticul acia, func- nati in numele mine meo , i b i
tiunea de timp incepe a precumpëni, mieu, aciia santt sum...
ca i intinderea funqiunil de loc; in eu .
amplificatul a ci a § T, pe care'l veqi Mat. XXVI, 16: ... et exin de
maT la vale, functiunea de loc in ge- qi d e acifa soco- quaerebat oppor-
nere §i acea de timp apropiat in specia tiTa podoaba vrO- tunitatem ut eu m
dispar mai-mai cu desavir§ire. me sa el vanza traderet.. .
Moxa, 1620, P. 346 : pana aciia rao- Marc. I, 31: §i ... et conti-
tati hitléne in inima lui nu era..." o lasa Ta focul nuo dimisit earn
Ibid. p. 388 : nu numai ca pana aciYa. . . febris...
aciia , ce Inca ne§te spurcaciuni réle Luc. VIII, 44: ... confes-
facia . .." aciia statu cursul tim stetit fluxus
Istrate Dabija-voda, 1662 (A . I. R. sangelui ei sanguinis ejus
III, 243) : ... s aiba a Vnè moVa, Luc. XIV, 5: ca- cujus ve-
part() Ursului cu tot vinitul, pana-i va rele dein voi fe- strum asinus aut
intoarce Ursul banii, de aciia I va lua öora sau bou in bos in puteum ca-
puta va cad& gi det, et non c o n-
0 predica transilvana circa 1600 (Cuv. n u acifa va scoa- tin u o extrahet
d. bat% II, 226): toti volt sta, te ela ilium ...
cine§a cu meserérO sa, ce Taste gatita Emfaticul -a scaclénd la -e prin aco-
lor in vecia vécului, §i amu de-acia cu modatiune regresiva cu resulta for-
bucurie nesfra§ha bucura-se-voria, ma acie=acia, care nu rare-ori ne in-
amu de-acia gréta de nimenilia nu volt timpina in graiu texturi.
aye ..." In Codicele Voronetian circa 1550
In Calötoria la Tad a MaTeeT Dom- (Mss. In Acad. Rom.) :
nului, scrisa circa 1550 (Cuv. d. batr. Act. Apost. devenitque
II, 330) : "... sa s'era aprinde casa ace- XVIII, 19 : pri- Ephesum, et illos
lora de tute patru iunghiurele §.1 st o stoi intru Efesu i b i reliquit, ipse
incunkure foculu §i n'ara pute e§i afara, §i aceia läsa acie, vero ingressus
ce ara arde aciia..." e insul intra in- synagogam...
Psaltirea Scheiana circa 1550 (Mss. tru gloata.
Acad. Rom.) Ps. XLIX, 23 ...
i acia Ibid. XXVII, ... et i b i in-
cale cu ce ivescu lui spasenia me...", 6: i acie afl su- veniens centurio
cola ce la Dosofteiu, 1680, suna: 4 ta§ul corabie... navem...
a c o lo'l calla cu care voiu arata ..." Ibid. XXVIII, ... et inde
= et illi c iter... = 81 OdOc. , 15 : §i acie fratii quum audissent
La Radu din Manicesci 1574 (Mss. audzira... fratres...
Hart 6311 B. British Mus.) : Ib. XXV, 14 : quum dies
Mat. VI, 21: §i ubi enim est ca multe dzile plures i b i de-
io Taste comoara thesaurus tuus , prebändi acie . . . morarentnr . . .
www.dacoromanica.ro
177 ACiA 178
Ib. XXVII, 12: statuerunt nezau nu Taste, acii mare foamete Taste
sfatuira- se cum consilium naviga- de lucruri bune ; unde nu sa secera
se vainslOdze d e re inde... spicul curatiei ca al graului, acii e foa-
acie . . . mete mare de viata de vecie..."
Nascut prin acomodatiune din acia, AllIturi, ba p6te chiar mai pre sus
trisilabicul acie scade apoi prin asimila- de sensul local de acolea", acia func-
tiune la disilabicul acit (= acii). tioneza aprOpe intocmai ca adverbul
Coresi, 1577 : Dosoftelu, 1680 : de timp atunce". A§a in acelmi Omi-
Ps. CXXXVI: La Oracle Va- liar p. 63 :
La raulii Vavylo- vilonului, acil §e- ... numai ce'ti cugeta, a cata frlm-
nului , aciia §e- dzum §i plan sOte vor fi acel ceriu §i pamant nou,
zumil sam... ca lata de acii nu va fi nice o frica,
Ps. CXX X VIII: ... de fata ta nice schimbare de vremi, §i nice se vor
... de fata ta in- incatro sa fugil ? acoperi cu nori intunecqi §i trasnet
catruo s fuel ? de m'oi sui in §i fulger ucigatoriu; de acii vedOre in-
st suire in ceriu, ceriu, tu acolo frico§ata nu se va arata a c olo ; a§ij-
tu e§ti aciia; sä ett ; de-a§ pu- derO §i pamantul se va lumina cu främ-
de§tinsere in , gora-ma in lad , séle de flori cu buna mirizma, i adeca
aciia eV... acii eV... de acii nu vor mai fi pre el fieri 111V...a
Deosebirea intre emfaticul acia din In acest pasagiu, atat de bine scris,
aci §i emfaticul aicea din aice se acii este curat un adverb de tin] p, si-
arata mai apriat la Dosoftelu in psal- nonim cu atunci" §i avénd drept co-
mul CXXXI : relativ, ca adverb de loc, pe : acol o.
ACastal odih- Haec requies In scurt, acia pare a avO, ca deri-
na mia in vécul mea in saeculum vat emfatic din a c i, o functiune in-
de véc , aicia saeculi, h i c ha- termediara intre aice §i a c olo pe
m'oi sale pi... bitabo... de o parte, intre a cum §i atunci
Acif volu it; I b i suscitabo pe de alta, dar plecandu-se totu§i mai
sari cornü lui Da- cornu David... mult spre a tunce §i spre acol o.
Zilot, Cron. p. 83 : . . . pricina de
se punea Rosia pentru Constantin-voda
Astfel aicea este hic", lar acia Ipsilant, era adev6rat §i a trahtaturi-
ibi" , dar nu tocmai cu sensul de lor §i a hatihumalunurilor, dar era mai
acolo", ci cu acel de acolea", precurn
mult slujbele §i indatoririle ce facuse
vedem tot la Dosofteiu in Paremiar, el Rosiel, in vremile acelea cand Na-
1683, f. 103 a : poleon umbla cu tOte mqte§ugirile sa
... all adu6i1 . 14Eng cetkok.
surpe §i pe Rosia, cum surpase §i stri-
in cortulii mar- neOg zip ocriviv case §i cele-l'alte impOratii i craii ale
turiel, §i volt sta Toi) Itaerveiov,xat Evropel, gata avénd resbolul §i cu dinsa,
acii cu tine , §i azipiorrat I x E
§i pe taina umbland a ridica i pe Turd
ma voi pugora §i pEzec aofi, xat xce- asupra el, ca mai lesne srL o surpe ;
voigrai a colia waliirrottat , xal care lucru sirntindu'l Ipsilant i f'acén-
cu tine... laAhaw 1x81 du-i'l cunoscut, Rosia fOrte s'au fost
ft81-cse gra
indatorat lui; i d e acii, mama drOpta
De asemenea in Omiliarul dela Go- avêndu'l la acésta, cum i la aradica-
vora, 1642, p. 29 : unde frica lui Dum- rea SOrbilor impotriva Portei, sta Ro-
www.dacoromanica.ro
179 ACIfAV 180
sia pentru dinsul a nu se mi§ca din .. intra intru o cash, lara aciYapt
Domnia sa, fiindu-I cel mai trebuin- e§i veste pretutindine de elf', ca no
clos la acele ingrozitOre pentru dinsa se putO ascunde lumina ceia mare a
vremi..."
In acest pasagiu, d e acii" se p6te Ioan din Vinti, 1689, f. 156 b : Cine
inlocui mai bine prin : de at uno i" lase in de§artg ding ceia ce alerga in
sau de a c o 1 o" decat prin: de a i c e" besereca ta, Nascatoare do Dumnedzau,
sag de a c u m". cu tot sufletul, §i sa nu dobandesca
Precum linga simplul a c i s'ag pa- acita§ vindecare ?. . ."
strat urma unei forme scurtate c i , In Codicele Mss. miscellaneg al bis.
tot ala emfaticul acia are alaturi pe Sf. Nicolae din Brapv, scris in secolii
scurtatul c i a, ajuns insa rar chiar in XVI i XVII, aci1a e forte des, ca
vechile texturi. §i forma scaquta. acii0 :
Dosofteiu, Parem. 1683, f. 58 b : §e- p. 79 : Orel ca zboara pre
detti aci cu asana, iara eu i coconulg suptil ceriu, i de parere buna §i do
om triace pana c jT a. . ." bucurie elu se mira cumg va mai face,
La Macedo-romani pare a nu exista acilagii tremese . . ."
simplul a ci, ci numai emfaticul acia: p. 90 : . aCaste deca auzi Maxi-
trft acia=dics aertoii, di acia=alize4Ev, miian, inplu-se de manie, §i invata
pre acia --= daavzob" (Bojadschi). In aciiy M, fie adus sfantul catra el . ." .
istriano-romana insa ne intimpina nu p. 110 : .. . de aCasta aciie de na-

numai acia, §i anume cu o nuanta in- prasna spamantati fura §i cazura cu
termediara intre aice i acol o" , fqa la pamant..."
dar pina §i forma scurtata c i a : p. 164 : ... iara sfantul nemica nu
Acia, aci, aice, insa ceva mai la o pesti, ce aciip sari in corabie...
parte. Acia se aude i in Ardel i in p. 048 : .. . dOc'au nascutg, acirap
alte parti. In Berdo in Istria se zice pusu-l'au in iasle.. ."
§i c i a tot in acesta insemnare" (I. Intr'un loc, p. 1 16, forma plina acita0
Maiorescu, Itin. 83). 0 forma scaciuta acii figuréza alaturi :
v. Aci. Acice. Acolea. Acolo. .se rugaaciipcatranerugatil merse sfantulg §i
Aice. Cice. Ci. Cia. Ice... Dumnedzau, §i acifay in-
vise'l, nu ca pre un mortü, ce ca pre
Ade un adurmit . .."
v. Acia. Varlain, 1643, f. 338 a :
Aell . s atinse . rippazo zoo
de poalele vek- xqaaniaov zoO 1-
Ad-de v. Aci. mentelorg lui, i Itaziov aerroii. xai
aciiü stAtu cu- c re az iheta gaily
c c ,
aellasT, adv.; instantanement, subi- . . Qvcrcc.
tement, a l'instant memo. Derivat din Precum acia scade la a ci e §i
a c i prin forma emfatica, a ci a §i din a c i i, tot a§a aciia§t poseda, ca forme
intensivul-§i=lat. sic, aciYa§t (=--ecc'hic- foneticesce scaqute, nu numai pe acii§r,
-a-sic) a perdut aprOpe de tot caracte- ca in pasagele de mai sus, dar §i pe
rul local, functionand numai ca adverb acie0, de ex. inteun text circa 1550
de timp. (Cuv. d. bat% II, 291) : acie§i, '1 tre-
Coresi, Omiliar 1580, quatern. D, p. 5: mese elu suptu intunerec ..."
www.dacoromanica.ro
181 AGICEA 182
De asernenea in Codicele Voronetian, Alexandri in Cinel-cinel (sc. V) ride

scris cam tot pe atunci (Mss. Acad. de acilea ca de un muntenism, opu-
Rom.), unde cuvintul este tetrasilabic : nOndu'l luT aici al Moldovenilor :
Act. Ap. XXI, ... et statim Graur. Fa, Florica !
30: §i aciee in- clausae sunt ja- Florica. Ce'l ?
chisera ni1e. nuae. Graur. Ean uita-to la mine.
Ib. 32: deci a- statim as- Florica. §'apoi ce ?
ciei luo voinici sumptis militi- Graur. Multe sint ca tine aici in
suta§i... bus et centurio- sat ?
nibus... Florica. Unde ?... Acilea ?
Ib. XXII, 29 : ...protinus Graur. Ba a i c 1.
aciee se deluin- ergo discesserunt Florica. IIa, ha, ha, Moldovénu dra-
gara de elu... ab illo... cului !"
Pretutindeni acirae (aciee", aciie) ne Negre§it, acilea este o forrnatiune
intimpina cu unul i ace1a§1 inteles, noua, dar curat poporana, intemeiatä
care se arata mai limpede in Pre- pe o adevörata trebuinta. Prin aice
dica transilvana circa 1600 (Cuv d. nu se intelege o apropiare immediata ;
... §i aciip intru
biltr. II, 226) : cu atat mai putin prin acolea, care
clipitul ochiului..." este deja un pas catra acolo; in a ci,
Limba riOstra literara de astaqi ne- pe de alta parte, s'a desvoltat mai mult
avênd nici un adverb poporan pentru notiunea de timp decat acea de loc ;
notiunea de instantanément", cad sla- in acest mod, poporul a crequt de cu-
vicul d e naprasn a" exprima mai viinta a forma pe acilea, ca un adverb
mult notiunea de fortuitement", ba- meMt a indica anume gradul cel mai
tranul aciragr are dreptul de a fi re- intim de apropiare.
chiamat la viata. v. Aci..Acolea.
v. Aci. Ada. Haprasnd.
Acice. v. Acicea.
Acilea, adv.; ici, ci. In acilea nu este
articularea lui a c i dupa analogia al- Aeleea, adv.; ici. Sinonim i dublet
tor adverbi ca : almintre 1 e a, aluri 1 e a etimologic cu aice a. Forma simpla
etc., ci numal acatarea analogica a fi- acic e, de unde s'a facut acicea prin
nalului -lea din acolea", adverbul cel emfaticul -a (v. 5.A), pare desparuta din
mai apropiat prin sens §i'n care -le grain deja de vr'o dol-trel secoli, caci
deriva pe cale organica din latintal n'o mai gäsim nicairi in texturi; forma
-illic. amplificata acicea a perit §i ea, dar cu
A. Pann, Mo§ Albu, I, 6 : mult mai tarqiii, dupa ce '§1 infipsese
;i sateniI auzindul, au luat funil po loc, urma in mai tOte scriptele romane din
Gandind ca, din sat d'acild a cAzut veun secolii XVI i XVII, fie transilvane,
dobitoc... fie moldovene sail muntene. Ne-ar fi
Intr'un basm, povestit de d. B. Ste- a-nevoe a reproduce macar a qecea
fariescu (De la Vrancea), Sultanica p. parte de prin pasagele cu acicea.
263, acilea figuréza linga aici: ... mai a) Din tiparituri :
sint p'ae ilea ;51i fere marl, zise Tuguia ; Coresi, Omiliar 1580, quatern. A, p.
§ade ; nu fii slobod la gura; aicI 10 : ... sa lepadamil acice pacatele
nu e curnetrie cu chief i cu lautari..." noastre, ca s fima curaV §i
www.dacoromanica.ro
183 ACINTD* 184
Ibid. quatern. D, p. 1 : zice Hs. in un alt sens decat acela de : aice a,

Casta Evanghelie, cA unde Mntil co- lAtinesce : h i c, h i n c, h u c.
moarale voastre acolo sAntil i inimile Radu din MAnicescI, 1574 (Mss. Harl.
voastre ; acice invatA pre noi Hs. nu 6311 B. British Mus.) :
numai spre dare 0 spre pace..." Mat. XVII, 4: bonum est
Pravila MuntenéscA 1640, f. 116 b : bine Taste noao nos h i c esse
... cella ce au acicé sfrA0t, IarA a c ol o acice s flrn...
fArA de sfrA0t i sAnta neinputinate..." Ib. XVII, 19 : dicetis mon-
Omiliarul dela Govora 1642, p. 58 : zicere-ati codru- ti huic : transi
sA va ice cine-va voao : Iata acicg lui acestui : treci hinc illuc, et
e Hristos, nu cr6deti..." de acice incolo, i transibit...
Evangeliarul transilvan 1648, Mat. arü tréce...
XVII, 4 : bine este nouo acicé a fi, Ib. XXVI, 38: . sustinete
sA vei s facem trei colibi..." alteptati acicé §i h i e et vigilate.. .
Ibid. XVII, 20 : treci de acicd colo. ." preveghéti...
Dosofteiu, Parem. 1683, Ghen. 30 : Luc. XIII, 31: ... vade h i n c...
... dzasa Ilie atrA Elisei : vdzil darA te du de acice...
acida, c6, Domnulii m'au manatil pAnA Io. VI, 25: cAnd quando h u c
la Iordanti..." ai fosta acice venisti...
b) Din manuscripte :
Forma acic e, de unde einfaticul
Moxa, Cron. 1620, p. 399 : ... pAra acicea, nu derivA din lat. ecc'hic, care
acicici s'au scosil dentr'alte cArti slo- a dat nascere numai lui a c 1 (=ec'ic),
veneV pre limba noastra. ci din prototipul amplificat : ecc'hicce
Predica mAhAcOnA din 1619 (Cuv. d. (=ec'ice), cu finalul -ce ca in : atunce
bAtr. II, 125) : ... a ta iaste inprä- =lat. tuncce. In vechile texturi romãne
iia i sila 0 slava in veciTa vécului mai: este 0 forma sour tatA : c i c e, em-
amint, inraltA noi acice in dArnire sA fatic : cice a, de ex. la Dosofteth ,
avernu upovAinta tare..." Parem. 1683, Iulie 20 f. 21 a : .0 cAnd
Legenda Sante VinerT circa 1580 fu pAnA cicia i pAnA ciia, i ceriulii
(Cuv. d. bAtr. II, 146) : ... nu mi se sa intuneca de nuori..." Scurtatul c ice
cade numai acicd sA fiu i sA lAcuescu, (=lat. ecc'hicce) corespunde lui quici
ce mi se cade sA mA duct s propo- (=lat. eccu'hicce) care ne mai intim-
veduescu ..." pinA la Dante, dar a despArut 0 el
Codicele Mss. miscell. al Bis. St. Ni- de-mult din limba italian6, find i acolo
colae din Brapv, p. 132 : ... ce fe- de prisos, intocrnai precurn a despArut
ricii cart nu se-au indulcitii acice, cA acicea din romana.
acolo indulci-se-vort ; eine se volt po- v. Aice. Cice. Cicea.-- Ice. .
cäi 0 se volt curAti acice, aceia intru

salqul cerlului veseli-se-voril ; i cine Acintal t. de Botan.: Jacinthe (Scilla,
se va usteni acice, acolo in vecie o- Hyacinthus). Sinonirn cu zambil A.
dihni-se-va ; carii se vor plAnge acice, Termen intrebuintat pe-alocuri in Tran-
acolo in vecie bucura-se-vor..." silvania (Hateg, corn. Clopotiva). Este
Ceia ce explicA disparitiunea lul o formatiune poporanA din Hyacin-
acicea din graiu, este a era de prisos, thus" = gr. 15dxtvi9vg, pOte prin inter-
cAci nicT 0 data el n'are In vre-un text mediul forme unguresei, in care fina-
www.dacoromanica.ro
185 ACME 186
lul -thus se pronuntA -tu§, ca §i cãnd Cu sforile de matas6,

ar fi un deminutiv romanesc. Impletite tOte 'n §Ose,
Cu teru§il de argint
v. Zambild. Spiritus. Cum n'a fost nic cä mal sint,
Cu malugi de acioi
Aci6e, s. f. ; bronze, airain, metal Cum nu s'afl 6. pe la noI...
melange. Ne intimpin6, in grain §Fri tex- Basmul Coto§man nAsdrAvan" (I-
turi sub doe forme: acide §i cide, per- spirescu, Legende, 294) : Cand intrarä
Vndu-se initialul a- prin analogiA cu: in palat, ce s6, veqi dumnéta? BogAtia
cest, cel, colo, colea, catax, cutare etc. de pe lume era acolo. PAretii numai
In inventarul de averea maiAstirii in aur po1eii. Pardoséla era d& de-
Arnota, 1741 (Cond. Mss. Arch. Stat. §tar, erA invalitOrea era de acide §i de
p. 697) : ... 3 tingiri mai midi §i 2 ca- plumb..."
pace da. aramA, 3 sfë§nice da acioae..." Bronzul saü amesteatura de aram6,
In inventarul mAnästiril Polovraci §i. de cositor se chiamA la noi aeide..."
din acela§1 an (ibid. p. 729) : (A. Iliescu, Dirnbovita, com. SArdanu).
Sfe§nicel de acioae la proscomidie ; Jipescu, Opincaru, 151 : ... Mai trecu
CädelnitU, de argint prost ; ce trecu §'apUi auqi balAnaninda un
adelnitA de acioae ; clopot do acioate. . ."
5 candele de acioae..." Dup 6. metal, insu§1 clopotul a ince-
In glosarul slavo-roman circa 1620 put pe a-locuri a fi numit acide saü
(Mss. Sturdzan in Acad. Rom. p. 83) : cide : Clopotul la call inhArnati la tit,-
... idol varsat de argint sau de altã sura sail in hergheliA se (lice cilzoae..."
(D. Arghirescu, Covurluiu, c. Moscu).
oare-ce cioae, cum era in zilele vechi";
apoi mai jos la p. 81 : ilectron, cioae". Dar de unde vine cuvintul ?
In redactiunea circa 1670 a aceluiV Derivatiunea din latinul cib um
material glosografic slavo-roman (Mss. in mancare", argumentata prin aceia c.
Bibl. Societqii archeologice din Moscva) numele german al aceluia§i metal :
f. 81 b : ilectron, auoae (rimac)..." Glocken speis e" insemneza literal-
Silvestru, 1651, ps. CVI : mente mAncare de clopot" (Cihac, II,
356), s'ar puté discuta numai (kat, a-
c'au zdrobit quia contri- tunci and Germanii sail un alt popor
portile cele de ci- vit portas a e- or4-care ar numi vre-un fel de metal
oae i rAtëdzele re as et vectes Speisemancare", WA a mai adauga
de fier frAmtu- ferreos confre- determinatiunea cea esentiala.: GI o cke
le-au... git... clopot".
Intr'o predia, transi1van6, circa 1600 Latinul vulgar a ciariu m, la plu-
(Cuv. d. Mtn II, 230): ...
arzandu-i ral aciari a, insemna in genere: on-
cu crirbuni vii de focu nestin§i, mece ferArirt", axle& oare-ce cioae", dupä
steandu-i in ralina. cu pilatra puCoasA expresiunea lexicografului slavo-roman
gi topindu-i in argint §i in aura §i in circa 1620, care numesce aa pin5,
ctuai (vioati).. ." gi pe 9.8xreov, o compositi:une din
In graiul de astUql : aur §i argint, pe and Psaltirea din
Balada Mihnea-vodU, , a§a cum se 1651 d acelai nume aramei. Ori-cine
canttl, in Dobrogea (Burada, Met. 205): haberet in fusina sua aliquod ferrum,
Este-un cort mare rotat. arainum, vel cuprum ad coquendum",
Cu crescetul naramzat, era: aciererius (Du Cange, ad voc.).
www.dacoromanica.ro
187 -ACM 188
Din lat. aciarium se trage ital. Aciolbz (aciolat, aciolare), vb.; abri-
acciaio otel", acciaro sabi6, ter, mettre a couvert. Sinonim cu a d A-
secure, armA de metal", acciaino post es c, dar numai intr'un loc aco-
arrmar" etc. perit. La presinte indicativ se 'Ate (lice
Cuvintul acide nu ne vine d'a-drep- si aci6l, aciat, acidid, precurn se (lice
tul din latina, ci prin comerciul italian de o potrivA : lucru" i lucrez", lu-
de pe la finea evului mediil, din epoca cri" i lucrezi", lucrA" i lucrezA".
numerOselor colonie genovese pe tot Derivit d'a-dreptul din aci Ola abri".
litoralul MArii-negre. Tot de acolo avem Pe unde se acidla nevastuica, po-
§i al a m A. porul pune furci cu sgrebeni de canepri
v. Alamd.Cide.Sp. prin tete colturile coprelor, qicend ct
ea fuge de firma ca dracul de tamfte.
Acibl. v. Aciolez. M'am servit inadins de verbul se a-
ciad" sail se aciolezd", de Ora ce la
Achint (plur. acidle), s. f.; abri, cha- noi e fOrte popular §i'l autli la sateni
let Sinonim cu a dApos t, dar nurnai in tOte convorbirile ; insemneza : pune
atunci cAnd e acoperit. la adapost sub un acoperemint a unei
Locuinta la ciobani se chiamA : co- fiinte sail a unui lucru in timp de in-
libA, perclea, . ." (S. Alexandrescu, temperiA. . ." (Preut A. Paraschivescu,
Prahova, c. Baicoiu). Muscel, corn. Valea-mare).
Acidld este o §atrA , un adApost
12
De la Vrancea, Sultanica, 227 : In
pentru vite, cu acoperipl alipit de pA- mahalaua nOstrA abla se aciolase ci-
retele easel sail al unui co§ar, fare ca va sAteni de pe la Sohat. . ."
acio'la sA aib5, pAreV..." (G. Bobocescu, Cuvintul intra i 'ntr'o locutiune pro-
Dimbovita, pl. Délu). verbialA, care caracterisA ospitalitatea
In literaturA, numai De la Vrancea poporului: d'aia face omu patru pe-
(B. Stelanescu) a sciut sA utiliseze a- retY, ca sa se acioleze i cei strAini..."
cestA frumOsA vorbA ciobAnescA, in Sul- (A. Iliescu, Dimbovita, c. Särdanu).
tanica p. 59 : PArAsind vatra pArin-
tescA, pustie d farmecile d'odiniOrA, Acioltre. v. Aduez.
despretuind rësplata viitOre, ce i sA in-
fAti§a ca o minciunA d6§artA, fugind .A v. Acer.
de or-ce acidlä omenescA, cAuta drumul
muntelui PopAu..." Acta, -ace; suffixe servant a for-
Aciad derivA din aciiu reposer" mer des adjectifs et marquant surtout
prin sufixul dercinutival -6 I A, pe care un penchant. Nu derivA din latinul
Romanii" Pan mqtenit intreg din la- -aceum, dupa cum s'ar pare la prima
tinul -ulla, -olla, ca in : hom-ullu-s, Cat- vedere (Diez, Gramm. II, 315), ci din
-ullu-s, Apr-ulla, cor-olla, pers-olla etc., -a c e m (-a x), cu care se intAlnesce nu
de§i lAtinesce el era compus, de ex. numai in functiune, dar une-orI chiar
corolla = coronla = coronula. Acelai in cuvinte, de ex. fugaciu ---- fug a c e m,
sufix este la noI in : furc-ul- tr6gactu = trah a c e m. Forma -ace con-
-itA , rnusc-ul-itA §i altele (cfr. Schu- servandu-se la feminin: femee fugace,
chardt in Cuv. d. Mtn Supl. XXXIII). vacA tragace, masculinul s'a dissirni-
v. Aciolez. Aduez. Buoluld. lat in -acrit : ora fugadu, boü trligadu",
Hidld. -did. -uld. italienesce i portugesesce la ambele
www.dacoromanica.ro
189 ACIUEZ 190
genuri : fug a c e. Ca §i lat. -a c e m, II. AoRsz (acioat, acioare); reposer, a.

sufixul romanesc -adu indica mai tot- briter. Acésta form5, fOrte respandita
d'a-una un närav, o aplecare la ce-va, in popor i prin concurenta cariia or-
buna sail rea, de ex. : batadu batail- ganicul acifu= lat. acquieo deveni
lour", pungadu dispose a frapper des de tot rar, ne presinta a doua trepta
cornes", stangadu gaucher", hranadu din istoria cuvintului. Pe de a parte,
vorace", gonactu, etc. ca latinesce in : aciez linga acint este ca : lucrez Ying
mord ac em , bell a c em, aud a c e rn , lucru, infarz linga inf4, curmez linga
lingu a c e rn , ed a c e m, vor a c e m... curm etc. ; pe de alta, acioat §i acioare
In vorbe imprumutate intregi din a- in loc de : aciet i aciere se datoreza
fara, de ex. garbaciu", carpaciu", co- aceluia§i proces fonetic ca in : io in
paciu", finalul -aciu nu e sufix din loc de qie latin. diem, sail in : chio-
punctul de vedere al limbel rornane, tOre=cheitOre.
care nu '1 utiliséza, cu o functiune de- ... Orecii mid* se acioazei prin lo-
terminata la formarea unor noue cu- cuintele emenilor §i imprejurul locuin-
vinte, dupa cum utiliséza, buna-Ora, pe telor ; eel mai stricatori insa sint §6-
slavicul -nik saü pe turcul -kith recil cel marl cat purcelul de o luna ti
Sufixul -acfu=----lat. -a c e m n'are de cu c6da lunga de o pabm, earl distrug
loc a face cu sufixul -at, Tar cu sufixele totul pe unde se acioadi el. . ." (I. Tacu,
-ac i -a§ se inrudesce numal in parte Covurluiu, corn. Brani§tea).
sail indirect.
y. 2 _Ac.
... Dupa ce Smeil aü lost isgoniti
de Fet-frumos de pe 'n codri, el se duse
in ceriuri, §i acolo se 'let la harta, ba-
Acluèse. v. Actuez. tendu-se cu buzduganele §i racnin,d din
gura ; acesta haratela smeesca se nu-
Aeluèz, vb. ; reposer, abriter. Cuvin- mesce tunet §i fulger ; el nu se pot
tul ni se presinta sub patru forme, acio(i cleat dupa ce Sandhi (= Sfantu
strins inlantuite atat in privinta fo- Ilie) ii stropesce cu apa, fiind pus peste
netica precum §i 'n acea semasiologica. ploile din cer..." (Staret G. Theodorescu,
I. Aellu (acid, aciere); reposer. Mol- GalatT, Mavromol).
nar (Wal. Sprachl., ed. 1810 P. 229) Inteo colinda din Ilfov :
pune pe acilu, ruhen, abstehen" in a La Mërul rotat
2-a declinatiune, dupa norma luI: bath La Câmp-rourat,
Unde mi se bat
(ibid. p. 171). Prin sens i prin forma, DoI puI de vulturI,
acifu (aciere) este din punct in punct Dol puipr1 suri
latinul acquieo (acquipre), din a d §i Sus intr'un norel
qui e 0, q u i a r e, archaism mentionat P'un fulg daurel ;
Eti ca nif-am aflat,
de gramaticul Pompejus, dar inlocuit Acolo-am plecat
in latinitatea clasica prin inchoativul Si m'am acioat
acquiesco, quiesco". Sub umbra de fag ...
Din acifu, prin sufixul -61 lat. (G. D. Teodorescu, Poes. pap. GS)
-olla, s'a format a c i ó la chalet" §i Inteo colinda din Ialomita insa, ado-
apoi aciolez mettre a couvert" , at 'Ate sa nu fie abrite", ci o erOre
dor termeni carora nol le-am consacrat in loc de : aceiat pare" (v. Acelez):
mai sus un loc a-parte. Dar nu's colpanel,
v. Aciold. Aciolez. Ci sint clobanel,
www.dacoromanica.ro
191 ACtUEZ 192
In catl raclimatl, p. 10 : . fiTului lu Dumnezeu ce n'au

In glugl acioati avuta uncle nice capulti sa '§a aeuo
(Ibid 75
(pauo), acestuia §i robilor lui ravnitori
Cantemir, Cron. I, 304: de cal- sa finiti §i multeei §i nespuseei boga-
caturile §i imbletele lor (Tatarilor) locu- tiei a lui sa jelnima..."
rile Tarn Moldovel despre Nistru, la Forma aciAto in loc de adue ne a-
camp i deschise fiind, mai mult pu- mintesce prin finalul -o pe : ado din
stie i de mo§nénii sei de cql-va ani Pralea ; la Coresi insa trecerea lui e in
parasita este, deoseb de slujitorY Ca- o se explica prin acomodatiune regre-
lara§1, ce start pre ace margine pe la siva cu -u-, pe cand la Pralea ea pare
Orhel, pe la Soroca §i pe la alte tre- a fi numai o imitatiune refl brodita,
catori, undo sa pot aceoa de Mutate cad el cunoscea Omiliarul din 1580.
lor. Se, observam ca, in originalul
.
Cost. Negruzzi, Scriserea VI : "and
manuscript, controlat de d. Gr. Toci- eca cerul se intarita, vantul stinge lu-
lescu, nu este: aceoa, ci : acioa (Pfiw3). minele, §i pleia varsandu-se cu §iree,
Basarabianul C. Stamate (Muza, 526) silesce pre toti a'§T cauta acivare prin
aduce intro cuvinte vechi infinitival chilii.. ."
substantivat: acioare, pe care'l explica Idem, Aprodul Purice :
prin : haladuinta, adapost, oplo§ire".
prim6,vara omau1 cel adunat
De asemenea la Pralea (Psalt. 1827) Pintre ripl, i d'a lul Febus cal de raze sagetat,
E 88 b: acioare, supunere, ascundere", Se topesce i s'asvirle sirolu lute furios
mai dandu-ne §i o forma : ado pe In pirdul care curge pintre florl in vale jos,
care o vom atinge maY jos. II turbur4, ii máresce, ii amfla cu al seii val,
Si nu'l las5, On' nu'l face de se vars6, piste mal :
Doe tendinte fonetice au concurs a
CA,mpiile se inda, r Ostoril spAlmO.ntatl
trece pe aciez intr'o noua fasa : 1°- pleca- S'acluiazd cii-a lor turme in muntil invecinati...
rea Int 6 dea desvolta dupe, sine pe pa- Varlam, 1643, f. 371 a : , e§ti
rasiticul u, ca in : ciumpoiu = cim- streine pre parnanta : ca unü ()ma ne-
poiu, ciucere = cicere, bucium --= bucin, mérnicil te u6uedz1 priin laca§uri ome-
aci uee = acide etc., de unde : aduez = ne§ti ..."
aciez ; 2°- tendinta grupului disilabic -io-
Cantemir, Istoria ieroglifica (Mss. in
de a scade la monosilabicul -Yu-, ca in Acad. Rorn. p. 5) : ... de ochiul za-
vechiul : zua zioa, Tar cu atat mai
vistii supt scutul umilinei audn-
virtos cand i nu este sustinut prin ac-
du-ma. .."
cent, ca in : actuat = aciodt.
Ibid. p. 94 : Cine dara in lume, o
III. Aelatz (aduat, aduare); abriter. priatinilor! atata de scamos la minte
Se intrebuinteza mai tot-d'a-una re- stramtos la cuvinte sa va afla, ca-
flexiv, astfel ca Dictionarul Mss. bana- rele sa socotiasca sau sa graiasca, ca
Vn circa 1670 (Col. 1. Tr. 1803 p. 442) cel inpotriva de supt bratul leului va
nici nu scie altfel decat: Aciuedzu-m 6, puté scapa, sau col supt aripile vultu-
contegor". rului dcuat ca in primejdie va intra ?.. ."
Moxa, Cron. 1620, p. 348 : Noe in- Cantemir, Divanul lumii, 1698, f.
tra in corabie cu feorii i cu nurorile, 114 a : ... nice o pricina de price le
trimise Dumnezeu de céle de pre va folosi, nice o §uv5dre, nice o aduare
parnanta de tote vitele §i fieri i pa- sau suptti pamantil fugire..."
seri de se aeuard cu nus in corabie ..." Cantemir clara intrebuinteza tot-d'a-
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXII una pe aduare in constructiune cu
www.dacoromanica.ro
193 ACNU 194
sub: supt scut", supt aripe", supt merita cate-trele de a remand in limba;
pamint", adeca : abriter" in intelesul nu maiputin acidla §i aciolare,
strict al cuvintului; pe and pentru despre Gaff veqi la locul lor.
notiunea de reposer" el pune pe aci-
oare : a se acioa de cine-va". A duire
v. Aciuez.
In fine, dupa cum adevdrare" a tre- Adult 1
1
cut in adeverire", adaugere" in a-
daugare" §.1 adaugire" etc., tot a§a Aclucie. v. Acide.
aciere din a doua conjugatiune, dupa
ce nemerise in prima prin : acquare, Aclitz. v. Atlaz.
colindOza de aci in a patra prin : Adio }
IV. Aclu6so (acquit, acquire); abriter. v. Acolo.
AclOci j
Acéstä forma e adusa, de Baronzi (Limba
romana p. 125), Para ca sa citeze exem- Aemac, - it, adj. ; novice, maladroit.
ple. In graiu, actuesc este mai mult : Turcul ahmak sot, idiot", de pro-
abriter quelqu'un", lar acquez: s'a- veninta araba (§aindnu, Elem. turc. 7).
briter soi-même". Tot qa in limba ve- Cuvint aprOpe necunoscut in popor
che (Cipariu, Principia P. 4) meser ez literatura.
insemna transitiv : saracesc pe altul",
pe cand meseresc intransitiv: s6,- Aomóce 1
racesc eti". V. Acton,

Acmil
In basrnul Adrpele unchiaplui" (Ca-
lendarul basmelor 1882 p. 56) : Vo- Acmils1 --v. Amue.
clênd §1 vdclénd a nu le era cu pu-
tinta ca sa yap. §.1 el in batatura un Acnii, adv. ; a prdsent, de suite. In
copila§ se hotarira sa acluescei, pe linga Banat, pe linga acu m cu scurtatul
casa un dobitoc, un caine, o pisica, a c a se mai intrebuinteza cu acelai
ce o fi..." inteles : acnic.
Iata dark genealogia fonetica, mor- Cuvintul se vede trecut §i'n Grama-
fologica §i semasiologica a cuvintului: tica lui Diaconovici-Loga (Buda, 1822,
lat.-olla lat. acquiere reposer" p. 148), Ore-cand profesor la Arad :
act, acinn, acna, indata. .."
I rom. ae;ere Afara de acnic, se mai aude la Ba-
rom.
reposer" nateni :acnuma, acrii §i acruma,
tOte pentru acum, acuma" (S. Liuba,
Caransebq, com. Maidan).
aciOlá acioare Legile fonetice ale limbei romane o-
chalet" abriter"
presc cu desavir§ire trecerea labialului
-in- in n sat r, mai ales cand m se ra-
aciolare acutare tlima de vocala tot labiala §i chiar in-
rnettre a couvert" abriter", refléxif. tonata. U. Grupul -met- nu se pote dis-
labialisa, 'far cu atat mai virtos cand se
=Mire afla in positiune fOrte, adeca dupa o con-
abriter" transitif. sona. A§a dara acna i a c r a nu sint
Formele : aciere, acivare i acquire, varianturi d'ale lui acum a c m u,
avénd fie-care o alta nuanta de sens, ci nesce forme cu totul independinti.
22,083 7
www.dacoromanica.ro
195 ACOLEA 195
Se scie de-mult ca. acum este lat. Marin. Inteacoace?... cand te scobo-
eccu'modo. rai de sus ?.. Ba m'a ferit Dumnalet..."
Tot latinul eccurn" figurOza §i. 'n Cuvintul e trisilabic i disilabic : a-
cele-ralte forme , dar intr'o composi- c6ce sau acdci.
tiune diferita : v. BAc-. Acolea.Acolo.Cdce.C6.
acm'z --= lat. eccu'nunc;
acnuma---=lat. eccu'nunc-modo, .11.06d. v. Acdce.
urmat de emfaticul -a (v. 6*A).
Despre acr i i acrum a, la locul A.eblu (plur. dupa Cihac : acoae, dupa
bor. Polysu : acauri), s. n.; grande aiguiRe
v. BAc-. Acuin. a passer, aiguille d'emballage. Un ac
mare, fabricat chiar la tén de ferari
Aenume. v. Acnu. §i cu care se cdse saci, traiste etc.
Forma acovitu s'a conservat pina astaqi
in Banat 0 'n HunedOra. In dictiona-
Accke, adv.; ca, par ici. Nu este rul romano-latin Mss. circa 1670 (Col. I.
aice", dar arata directiune sat mi§- Tr. 1883 p. 423): A/cony. Acus magna".
care spre aice". Forma organica din Este o formatiune romanesca din a c
latinul ecc'hocce--=ec'oce, co- prin sufixul augmentativ -o u = -o n u.
respunptOre formelor scurtate : cOce
Un sufix inrudit, dar nu acela§i, ne in-
§i c 6, de ex. : vino'n CO c e" i vino'n
timpina in sinonimul italian agone"
c 0", acdce s'a conservat in grain nu- ===*aconem, pe cand vorba romana ar
mal in compositiune cu intru" : vino presupune un prototip : *aconium, daca
inteacdce"----viens de ce ettO-ci".
n'ar ft mai probabil caRomanii §1-at for-
Lul acdce e corelativ acolo la, mat cuvintul deja in epoca post-latina.
par lä" = lat. eccu'illoc (ecu'lloc), a- v. 1Ac.--aiu.
tunci cand arata 0 el directiune sat
mi§care in sensul opus : repede-te 'lute
Aco16.Acolea.
intea c o 1 o, dar mai .arunea'ti ochil
§i'nteac6ce..."
Acoleh, adv.; IO, de ce cOte. Arata
Numai asociaV cu intr u, adver- o positiune mai aprOpe decat acol o,
bii ac6ca i acolo traduc pe fran-
dar mai departe decat a i c e, adeca
cesul par-ci par-là, de-ci de-là", de ex.:
ce-va mijlocit intre ambele.
ce tot alergati intr'ac ol o 'ntr'ac6ce..!"
7,
In Moldova se aude mai ales acole,
Formele scurtate: in c o 1 o 'n CO c e"
fara -a, ceia ce insa intra in sfera si-
cuprind aceiaT notiune, dar intr'un stematica a scaderil finalului -ed la -6
mod mai general, fara a indica anume
in graiul moldovenesc : vede =-- vedea,
puncturile intro cart se produce mit
ace =---- acea, etc. Peste tot, cu mult mai
carea.
respandit este emfaticul acolea (v. B.A),
Alexandri in Iorgu dela Sadagura,
caruia it corespunde forma scurtata
sc. VIII : Dec! se sent flacau dela
masa 0 vine 'ntr' acocf..." cote a, mijlocia §i ea prin sens intre
scurtat-ele cob iic
Id., Scara matei, sc. III : Acole nu pOte fi latinul eccu'illac (Ci-
Magdian. Eata-o chiar sub ochi. A- hac), de unde ar 4 aeon.", nicl o
cum spune'ml, vNut'al ce-va mai adi- data acole; ea vine din : eccu'illic
nioare... inteacoace? (arata scara).
www.dacoromanica.ro
197 ACOLE.A. 198
Prin analogia cu acolea, in care -lexandru-vodk acolea; ce Alexandru-voda,

este organic, din a c i s'a format a ci- vazand i auzAnd Ca este golit de tot
lea, prin care se exprima ce-va mai agiutorul, s'aa pogorit la Chilia i de
apropiat, saü cel putin mai intim decat acolo s'aa dus la Imparatie, ca sa se
aice a, astfel ca gradatiunea intre cei ajutorésca de acol o..."
patru adverbi, considerandu-se vorbi- Jarnik-Barsanu, Transil. 171 :
tnrul in centru, s'ar pute figura astfel:
I16 facul o pas6rea
$i sbural la malca-mea;
rulg de pas6re mMastrA,
Sbural la malca'n ferestra.
Malca'n cas'a mMura:
lia*! pas6re de-acolea,
CO. ddr nu i3.t1 fica meal"...
Ibid. 400 :
FrunzA verde foI de nalba,
Ce duci, rnandra, pe sub sa1b6,
Cole a'n fis.óra albã?
Da dol pul de turturea.
Da-mi'l mie, draga mea
Alexandru-voda Radu, 1627 (A. I. Bibi, bade, de-aco'ea,
R. I, 105) : ...nemic de vinure, Ote Ca nu's pentru dumndta...
se vor vende acolé in sat §i in Tiga- Cost. Negruzzi, ed. 1857 p. 140 : §i
nie, sa nu dé, ni sä mérga paharnicii ce fac acurn Le§il la Ia§1.? Este o
a c o lo, pentru a am ertat domnia saptarnana de cand s'ail dus, dupa ce
me..." au vazut ca nu mai ati merinde pen-
Enache CogMnicenu, Letop. III, 231 : tru o§ti, qi ati purees pe Bahlum in
...a doua zi cu mare cinste i jale aü sus, gandind c'or gasi de tote; dar aco-
radicat boerii eel mari oasele (Thimnel lea sa videti! Voda din lagarul Tur-
Soltana) cu mare adunare de Vladioi, cilor cum ail auzit de acOsta, ati i
Egumeni i preoti far de numèr, mer- pornit dupa
gaud §i. Domnul cu toate gloatele pe Exclamatiunea : sa vecli acoleal"
gios pan la manastirea Goliel, fncancl corespunde pink la un pullet france-
mare obidnuire Dom nul pentru Doamna, sulm : et v o ila!", compus de ase-
la care cetind oasele cu mari cantari menea din : veqi" (vois) acolea"
gi irnpartiri de bani la saraci, i la tot (la); Tar de francesul quo v oil M" se
norodul ce se afla a c o 1 o, aü ingro- apropie acolea in
pat'o acole dWnaintea Precistei; de a- Pasa-mi-te nu pricepeai ca te
cole ati luat boierii cu toti pe Domnul 17
chiema sa'ti dea mere dulci din sin?

§i Pat dus la curte..." DO unde, cre§tinu lui Dumnegea?
Evangeliar transilvan 1648, Marc. VI, spusei ca %ram o fita, un nod,
10 : vare-unde vet intra in Casa, a- acolea? Ce sA cunosc eti, ce'l plesma
cote ramanet pana vetti ei de acolo..." muieri'n cap!..."
Urecbe, Letop. I, 179 : . sat gatit
(Jipescu, Opine. 42.)
de isnoava (Despot-vocla) asupra lui
Alexandru-voda, qi aü pogorit la IV, v. Aeilea. Acolo. Ake. Colea.
apoi la Hu§i, sa poata apuca pre Ale- Colo...
7'
www.dacoromanica.ro
199 ACOLO 200
Acolisèso (acolisit, acolisire), vb. re- juridica, acolisesc pare a fi o rem5lita

flex. : a s e acolisi; s'accrocher a quel- din influinta Dreptului Bizantin, in Mol-
qu'un ou a quelque chose, ne pas lais- dova mai cu deosebire (cfr. Cantemir,
ser tranquille. Sinonim cu : a se lega Descriptio Moldaviae, p. 100).
de cine-va sat de ce-va, insa intr'un v. Acolisitor. Acolisiturd. Agoni-
mod mai staruitor i cu gand reg. Un sesc...
copil se léga de alti; un ciret s e a-
colisesce. Aeolislre
Pravila Moldov. 1646, f. 66 : ...Candu Acolislt j V. Acolisesc.
sa va acolisi nal omil de altulti, ne-
fiindu'i cela nice cu o dela, acia numai Acolisitbr, -Ore, adj. ; pernicieux.
intr'o pizma va vria uciga, cela Beldiman, Tragod. v. 2777 :
inca nu sa va da..." Din Turcl peste patru sute, putin oresl-ce maT
17n act moldovenesc din 1631 (A. I. multi,
R. I, 106) : ...au venit la mene Gheor- Si sése spre-dece tocma volintin i ArnautT,
ghie Pangara6anu1 i cu carte dela egu- Bez cálugöril ce vremea afara I-ad apucat,
menul Nil i dela tot soborul, i au Care fail nicl o villa. in sabie aü picat,
adus un uric peCatluit i nescris, ci De care ad sä dé s8mã Grecil acolisitori
Si d'un SMnt Lams mult vrednic Mr cuvint
s'aa acolisit de mene se'l scriu..." supOratorl...
N. Muste, Letop. III, 60 : Eata ce
agonisecte zavistia, cum OA vreme ne- v. Acolisesc. Acolisiturd.
prietenul de'cI ispravNte trebile lui ;
ca aceste toate, de nu s'ar fi acolisit Aconsitarti (pl. acolisiture), s. f.; ef-
Constantin Voda Br5ncovanul Domnul fronterie, importunité.
Muntenesc de Mihaiu Voda, nu s'ar fi Noul Testament 1648, Luc. XI, 8 :
fäcut..." ... savai nu ... 81 xca 00
Miron Costin, Letop. I, 233 : Eara s'axa scula sä 'I dahsEi az3vu,i dva-
cine era Vizir la Impratie, era prie- dé, lui pentru ce auceg chcst z-O gym
ten TonV Voda, i ail zis Vizirul, epriiatin lul, iar piov aercoii, did
pricep6nd lucrul : Ce se acolisefte Ra- pentru acolisitu- ysTiv dvai dEt-
dul Voda de acel sarac ?..." ra lul scula-sa-va av a0voi3 400-
17n act moldovenesc din 1765 (Co- hi-I va da... ..0-81g (Wan aeacti...
drescu, Uricar, V, 391) : dupa a noa- v. Acolisesc.
stra cualtinVi i cercetare ce am fa-
cut pe scrisori i dovezi, ce ne-ati ara- Acolb, adv.; la, la-bas. Acolo, in acel
tat Bosi6sa prin vechilul s5u pe acesta loc unde nu sint nici eü, nici tu ; p e
moie Berbectii , i dupa stapanirea acolo, d e acolo, I n t acolo" (L. M.)
veche ce-aa trecut atatia ani, ap am In marea bogatia de colorit a adver-
socotit, cci. numitul egumen de Hangu bilor romanesci de loc, acolo arata ce-va
rail se acolise§le de mocia BerbeS..." mai departe cleat acole a, care &all
Cuvintul acolisesc e de origine gréca, e mai departe cleat aice a, care gi
dar cu mult mai vechiu in Romania el e mai departe decal a cile a. Fie-
decat epoca Fanariotilor. Cihac (II, 632): care din acectiia mai are cate una-doé
x02.2,3, aor. Zxdatiaa, coller, s'attacher,
7) nuante: linga acileaaci i acia
se communiquer ; btabiaa TO xmaiv, cu vechiul c i a; lingä aice a aice
j'ai pris le mal". Avénd o acceptiune (a i c I) ci icea (i c e, i c I), afara de
www.dacoromanica.ro
201 ACOLO 202
vechiul acicea (acice, cicea, cice); ,Tacolo sub fagil mid

lingA acoleaacole colea Sint morminte de voInicl,
Care s'afi dus dup'a i el...
(c o 1 e); linga acolo c o 1 o.
Intro acolo §i c o 1 o este o umbra 0 naratiune teranOscA din Ialomita :
de deosebire login. Cand noi qicem : A-sérA m'am intalnit cu ni§te Omeni
el stA acolo sus", indicam in depAr- care gre§iserA drumu la CAlAra§i, §i
tare un punct unde se aflA cutarele ; le-am arAtat et drumu I n t r'acolo, si
cand qicem : el stA c o 1 o sus", inte- lor le-a pArut grozav do ghine cA ne-am
legem acea depArtare in genere, farA intalnit cu toti, cA aminteri ar hi urn-
un punct anume. blat tOtA nOptea orbocAind..." (T. Theo-
Acolo, cu scurtatul c o 1 o, sint sin- dorescu, corn. Lup§6nu).
gurii adverbi de timp, Carl Mei o datA Rornanul acolo represintA pe latinul
nu'§i acatA pe emfaticul -a (v. 5.A). Cand vulgar ec c u'i llo c (=e c u'll o c), des-
are nevoe de intArire, acolo i§i asociazA pArtindu-se astfel de ital. cola, span.
prepositiunea int r u. I2icénd : du-te acculla, portug. acola, call t6te derivA
intr' acolo", poi ne rostim cu mai din : eccu'illac (=ecu'llac). In macedo-
multA demonstrativitate decat in : romana se qice : acolô i ado, mai avOnd
du-te acolo", care la rindul set e mai §i o formA scurtatA : cull) ---- c o 1 O.
precis decat : du-te 'n c o 1 o". Variantul macedo-roman acloci presu-
Silvestru, 1651, f. 257 b : Uncle ma pune un prototip latin : e c c u'i llo cc e.
voiu duce de 'naintia duhului nu? §i In daco-romana, o formA scAqutA aculit
de 'naintia fétei tale unde voiu fugi ? ne intimpinA in Legenda lui Avram
SA volt' sui in ceriu, tu acolo e§ti; sa circa 1600 (Cuv. d. bAtr. II, 193) :
voiu pogora in Tacit, acolo qti. SA al 11" . dus la prestolul heruvimilor, aculu
lua arepile zorilort §i a§ lAcui in mar- amu mira-se toate silele ceriului de A-
ginia mAriei, acolo Inca rnana ta m'are vram. . ."; apoi in Banat : poporul ro-
duce pre mine i derépta ta m'are stesce pe a-locuri acoo in loc de acolo"
tinia.. ." (D. Receanu, Lugq, corn. Bucova).
Dosoftelu, 1673, f. 39 a: In istriano-romana acolo a despArut,
Mil acoperi-mA in cAmar'adincA; ca i a cole a, remanend numai scur-
SA ffil fdrA térnd, mil sui pre stincA; tatele : c o 1 o, c o 1 e a. E curios n la
Acolo pizma§ii n'or putla sa'm strice... nol, farA sA fi fost in pericol de a se
Cod. Mss. miscell. saec. XVII al perde, strAbunul acolo a sustinut luptA
Bis. Sf. Nicolae din Brapv, p. 596 : contra sinonimului slavic tamt", care
... aci c é veri sernAna naaracini cu se incerca cu ori-ce pret a'l inlocui in
limba oficialA. A§a inteun zapis mol-
rAsul §i cu glumele ; acolo veri secera
lacrame §i plAngere..." dovenesc din 1612 (A. I. R. I, 71),
Jarnik-BArsanu, Transilv. 38 : de§i scris de terani, totql ne intim-
CAntä cucu 'n par de vie, pinA : ... in tocmala nostrA au fostu
'acolo este-o chilie Toder Buzdug din SAlAvestre i BAlo§
Cu muscatA §i Ulnae : ot tam i Ghiorghe de acolo §i Bog-
Dragu meg acolo scrie, dan ot tam i poppa Mateiu o t
*i and aerie mb mangle... t a m..." Trei t a m la un singur acolo!
Ibid. 314 : v. Aci. Ada. Acicea. Acilea.
Acolea. Aice. Colea. Colo...
*i mi;) scOte pAn'la Tisk
C'acolo '1 tabAra 'ntinsA,
www.dacoromanica.ro
203 ACOPER 204
Aconite', (plur. aconge), s. f.; étui I. In sensul proprit al cuvintului,

a aiguilles. Derivat din a c oni u = a- a acoperi fiind a pune sat a intinde
c o Yu grande aiguille" prin sufixul un ce peste alt ce-va, e sinonim cu
-ita, acest cuvint se intrebuintéza nu- invälir e, care la rindul seri e sino-
mai in Banat: ac, aconig, degetarin, nim cu infa§are : infa§are
unghitä..." (Preut M. Dragalina, c. Bor- insa este punerea unui ce peste alt
lova). Tot in Banat se mai aude cu ce-va de giur impregiur; in v alir e este
ace1a§1 sens vorba ache t: pinza se aceia§1 actiune d'asupra §i pe margini;
cosa cu acul §.1 aconiul, acele se tin acoperire, tot aceia numai d'asupra.
in ache t..." (S. Liuba, c. Maidan). Moxa, Cron. 1620, p. 348 : deci slo-
Ambele forme sint de tot provinciale. bozi Dumnezeu sloata ceriului §i se
v. 1.Accirifei. Acoiu. vrasara ploi de acoperird pamantul..."
In rugaciunea Sf-lui Sisin, text
AcônIu. v. Acoiu. circa 1580 (Cuv. d. bat% II, 291): Ii
Acbpör (acoperit, acoperire), vb. ; cinstitul ve§bmantul ce acopere cinsti-
couvrir, voiler, cacher. tul capul lui..."
Dictionarele ne mai &IAA §i forma : Silvestru, 1651, f. 243 a : ...atunci
acoperiu, care Msä e indoicisä. apele ne-au vrutti acoperi pre nol, rau
In tote acceptiunile sale, acope'r este au vrutu trece preste sufletulti mieu..."
in antitesa cu descop6r. Ibid. f. 270 a :
Noul Testament 1648, Luc. XII, 2: Ps. CXLVI, 8: ...qui coope-
... a
nemica nu ..,oliav a avyxs- cela ce aroapere
71
rit coelum in
iasteacoperit care xce1,vp,p,ivov ceriula cu noori... nubibus...
sa nu sa d e s- ki-tv a ot3x dm o-
coapere... zalvw .8. 4 o' 8- N. Muste, Letop. III, 74: ...ati prins
Z a I ...
putinei robi §i ati dat foc satului ; a-
§ijdere §i alte sate pin pregiur, tot
Cantemir,, Istor a ieroglifica (Mss.
le-au dat foc; satele dese cu case multe,
Acad. Rom.) p. 52 : ...precum focul
cat aroperise vi1zduhul de furn..."
in piatra mai virtoasa gi in fierul mai
Enache Cogalnicenu, Letop. III, 192 :
indesat ascuns fiind dinteacëia§i §.1
In zilele lui Grigorie Ghica s'ail facut
mai tare lovindu-sa schinteiaza, a§O
§i sufletul plin de vrednicie, pre cat
§'un cutremur mare, care at tinut un
mai mult sa acopere, pre atata mai tare
minut de ces; §i mare spaima aul ca-
sa descopere..." zut asupra norodului, §i. multe ziduri
mai jos : at cazut; care §i manastire Goliei,
Ibid. p. 53 : ...zavistnicul §i vi- find ca o tocmia inteacé vara §i. o
chanul numai atuncé graia§te adeva- acoperia cu fer alb, ca arsëse in zilele
lui Constantin Voda Mavrocordat, gi
rul, cand sau zavistia des co perin-
du-sa spre rau nu sporé§te, sau vi- find me§teri Unguri din tara Ungu-
resca, ail cazut toate cubelile mana-
cle§ugul cu un cuvint a adevarului
stiril peste dan§i1..."
acoperind, spre mai mare rau pre De aci figurat :
altä data il opre§te..."
Diferitele acceptiuni ale lui acoper Daca vre o cugetare
decurg tOte din sinonimica sa: pe de C'o umbra de intristare
Fruntea mea acoperta...
o parte, cu invälesc; pe de alta, cu (Gr. Alexandrescu)
ascund.
www.dacoromanica.ro
205 . ACOPER 206
Zilot, Cron. p. 15 : Ah, amar mie ! dere, cad un ce nu se mai vede cand
cum rn'am nascut inteacésta Tera Ru-. peste el se pune sat se intinde alt
manesca, in care pina la virsta care ce-va. Ca mijloc de ascuns", acoperire
sint, trecuta peste 20 de ani, luand se pOte lua in sens ret, daca tinde a
sérna cu amaruntul nu numai a drep- in§ela, dar i in sens bun, cand protege.
tate sat semn al dreptatil n'am vMut, 10. In sens ret:
ci Inca mai virtos, potopul nedreptatii Moxa, 1620, p. 367: soarele aco-
acoperindu-o i aprópe a ineca pe ti- peru nuorii, aa i pre bine vraj-
calogil locuitorii ei. Thduit am fost
de cand cu mergerea in virsta, Ore- Pravda Moldov. 1646, f. 21: Un
cum mi s'at aridicat perdeaoa mirM, tata sat fe6orii lui, un frate sau mu-
care la copilarOsca virsta acopere inte- iaria san alte chipuri asémenia ace-
legerea §i judecata cea desaviritaa stora, de volt avia dentru dan§il vre
cunOsce pe vre-un stapanitor al ei ca- unul sa fie flirt §i de 'I volt acoperi
tqi de cat urmator al dreptatii, ca sa §i nu'l volt. spune, ce'l volt ascunde
mat gi eü pricina a lauda dupa a mea §i pre dansil §i furtupgul lui, nu sä
putere ; dar iari amar mie! c pri- volt certa..."
cilia de lauda n'am putut afla macar 2°. In sens bun:
una..." Psaltirea transilvana a lui Corbea
Silvestru, 1651, f. 125 b : ...pentru din 1700 (Bibl. Acad. Rom.) ps. LXIII:
tine am suferit batgocura i acoperi De adunard
ru§inia fata mia..." ViclOnilor rd
Moxa, 1620, p. 372 : biruise rault Sa mit acoaperi
pre bine i acoperise strAmbatn,tile pre sa mit aperI...
di
dereptati..." Dosofteiu, 1680, f. 73 b : acoperi-

0 figura de tot indrazneta : m'ol inteacoperemantul aripilor
Dosofteiu, 1680, f. 83 b : aco- tale..."
perfiu Cu postil sufletul mien..." Id. 1673, f. 90 b :
Fiind-ca omul de 'ntaiu i§1 alt erne Hie't mitt, Domne sfinte, hie't mila,
§i apoi se acopere, s'a nascut o core- Cit spre tine mi'l nediajdia cind am salt,
latiune figurata intre acope'r §i at e rn, Si mie1u1 mieu de suflet tie cauta
chiar atunci and actiunea nu e de loc Sa'l acoperi cu arlp a ta cO lata...
materiala. Sat fara nici o imagine :
Dac' am vOst ca nu mal vii, Dosofteiu, 1673, f. 48 a:
Focul eü invaluil,
0: de turburdla omenOsca
Fusel dorul capOtaiu,
SA, '1 acoper sit sit odihnOsca,...
Uritul mi'l astern
Cu dragul m'acoperif... Ibid. f. 99 b :
(Jarnik-Bärsanu, Transilv. 144)
*i de pizmasiI am deradict
Cantemir, Ist. ler. p. 24-25 : ...In Migelul suflet fara de frica,
inirna ta acésta ascuns avand ca, cu o Si sa, m'acoperi de éata strimbt
voroava vicléna b cu un obraz ce Ce dau cu mu1ta sa'm sae'n grabt...
nu §tie a sa ru§ina, doaa vicle§uguri Zilot, Cron. p. 87:
sä poti Werne i cu doaa rautati Dator a fi s'acoper,
sa te poti acoperi..." Iar nu sa defaimez
II. Sinonim cu in v lire, acoperire Pe ceT d'un nOm cu mine ;
e in acelali timp sinonim cu a s cun- Dar greu, frate! ohtez,
www.dacoromanica.ro
ACOPERI$ 208
207
Ca n'am alt fel cum face, Enache CogalnicOnu Letop. III, 232:
Si lit slut d'adever: ...§i eü am fost oranduit asupra aco-
El fml clice a scrie peremantului bisericii eel marl, de am
Tete pin'la un per....
ac o peri t'o dupa cum se vede pana
Cu acest sons, vechile texturi intro- astacp..."
buirrteza forte des, ca adjectiv sag ca Acoperemint e sinonirn cu acop e-
substantiv, forma participiala acop e- r i §, cu deosebire ins c acesta din
ritor sag acoperitoriu in loc de urma se aplica numai la acea parte
slavicul ocrotitor". supericira a unui ediflcid care se mar-
Dosofteiu, 1680, f. 86 b : pre tine ginesce prin stre§ina, pe cand cola.
m'am radzarnat din zgau, din pante- l'alt pOte fi luat intr'un inteles mai
cele maicamia tu'm e§t acoperitoriu..." larg de locuinta sag adapost.
Ibid. f. 194 b: ...scoale-sa i sa va Omiliarul dela Govora 1642, p. 42 :
atute voaa §i va hie voaa acoperi- ...ceriulu e voao acoperemeint i pa-
tort..." mantul masa, ploaTa §.1 vazduhul Taste
Arsenie din BisericanT, circa 1650 hranitoriul vostru..."
(Mss. Sturdzan in Acad. Rom.) p. 164: Dosoftelu, 1673, f. 96 :
...tu e§ti acoperitorul mieu, dela tine Petrecind In casa ta, 'nteacoperemint,
e cantare mia pururia..." Supt sfinta ta àripâ vlata pre pe.mint...
Alitturi cu acoper se intrebuintOza E nu mai pqin intrebuintath forma
cu acela§l sens, dar mai rar, forma Para prepositionalul a- : coperemint
c o p 6 r. = lat. cooperirnentum. La Coresi ne
Coresi, 1577 (ed. Hasd. p. 178): intimpina insa o deosebire Ore-care lo-
...derept tine priimii imputare, c o- gin, intre acoperemint i coper e-
peri ru§in6 fata m6..." m in t:
Tot acolo mai jos : ...c operii cu
ajunatul sufletul mien..." Ps. XVII, 12: gi
puse untunérecti ...et posuit tene-
Din lat. cooperire vine romanul c o- coperiman- bras latibulum
p eri r e = it. coprire = span. cubrir --- tult sax, im- suum: in circuitu
fr. couvrir. Forma acoperire este deja prejurul lui aco- ejus taberna-
propria romanOsca, prin prepositiona- peremintutic
culum ejus...
lul a = lat. ad. In istriano-romana se
qice numai : co per ; la Macedo-romani: Macedb-romanesce : acopirdmint are
acopir, devenit insa, din ce in ce mai sensul mai restrins de acoperi§,
rar. Cuvintul acopir, acopirdmint, se de ex.: acopirdmintul i ciuruc di tut,
inlocuesce meret prin anveilescu, an- acata s'chica tu tute partile = acope-
vali§. AcOsta inlocuire la Moscopolis §i rigul easel e stricat de tot, incepu sa
in genere la Romanil dela camp s'a caqa din tOte partile..." (M. Iutza,
§i facut, a§a incat acum abia se mai Cru§ova).
aude acopir" (M. Iutza, Cru§ova). v. Acoper. Acoperif.
v. Acoperi§. 1. Acoperit. Ascund.
Coker. Invdlesc... Acoperire. V. Acoper.
Acoperemtnt (plur. dupa, L. B.: aco- Acoperie (plur. dupa Cihac : acope-
pPreminturi, dupa Cihac : acoperenrinte), ripe 0 acoperifuri), s. n.; toit, cou-
S. n.; couverture, toiture. verde. Cand e vorba de un ediflcig,
www.dacoromanica.ro
209 ACOPERITORE 210
acoperi§ este sinonim cu invali§ 0 ca acelia pentru sa nu intelega totti,

astrucu §, de carI se apropia i prin Tara numai cei invatati..."
sufrxul -if (----u). Dupa Bobb (I, 7-8): Canternir, Ist. ieroglif. (Mss. Acad.
acoperig de Ma testum", acoperig de Born.) p. 39 : ...cuvinte oplite 0
pele obstragulurna, acoperigul fanta- supt pilde oare-cum acoperite, insa
Del puteale", acoperigul ti tel or mam- tocma la tenchiul adevarului dusa §i
milare", acoperigul capulul muierese nernerite..."
rice, acoperigul easel culmen". Ac- De ad in graiul vechth adjectivul
ceptiunea din urrna e cea mal respan- acoperit are irVesul de ipocrit."
din,. In acest sens, se chiama acoperig Radu din Manicescl 1574 (Mss. Haft
intréga invalitere a edificiului, avend 6311 B. British Mus.) :
drept margini stre0na.
Odobescu, Demna Chiajna, 48 : ...in Mat. VI, 16 : ...e ...quurn autem
casele Domnesci, al caror lat acoperi§ candu va postiti, jejunatis , nolite
de 0ndri1a se'ntindea jur imprejur cu nu fiti ca acope- fieri sicut h y p o-
stre0nI largi 0 reversate, sta6 adu- ripi ce se intri- critae tristes...
nat.', cu o cucernich smerenie, impre- steza...
jurul trupului impodobit al r6posatului, Ace14 pasagiu in Noul Testament
tete Opeteniile teriI..." 1648: dara cand6 postit, nu firet ca
v. Acop&. Aroperemint. Astrucug. cei f a ta rn i ci triV..."
Invitlig. lndilitdre... Cu acela§i sens in proverbs :
Pann, Prov. II, 81 : In Ola acoperitd
l'Acoperit,-A; part. passe d'ac o- nimene nu scie ce fierbe..."
p 6 r : couvert, voile, cache, allegori- lordachi Golescu (Mss. Acad. Rom.):
que, hypocrite. Desveltä, ca adjectiv, ca un carbune acoperit,
72116tarnicul,
tote accepunile verbulul aco p 6 r. pe nesinTtite te arde..." (Cony. Lit.
1874, p. 75).
Precum o sentinelä, pe d61u1 depArtat
In Psaltirea §cheiana circa 1550
Domnesce mAnAstirea; si zidu'l cel fnalt
Se'ntinde Imprejurul, pustiM si fnvechit, (Mss. Acad. Rom.) acest participih se
De edera bAtrãnk de muschlu acoperit... intrebuindz i ca substantiv :
(Gr. Alexandrescu, M-rea Deul)
Ps. XVII, 12 : ...in circuitu ejus
De ad figurat : impregiurul lui tabernacu-
Critil 0 Andronius (Iqi, 1794) p. acoperitul lui... 1 u m ejus...
96 : frunte este ceriula mintii, une-
off acoperitd, une-ori senin6, dupa deo- 2Acoperit, S. n. v. l'Acoperit.
sebitele patimi a sufletului..."
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXIX Acoperitóre (plur. acoperitori), s. f.;
p. 15 : ...oamenii pildele 0 cuvintele couverture, toiture. Dictionarul Mss.
céle acoperitele multu 10 socotesca 0 banatén circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883
multu le ispitesc& ti. intréba, Iara ca- p. 422) :
rele santt graite aiave 0 curatil, nu A koperemen t. Tectum. Cooper-
foarte le asculta 0 mai alene se in- tura.
demna..." Alcoperitore. Idem."
Pravila Moldov. 1646, f. 135 : cu. Sinonim 0 cu acoperitura.
vinte acoperite, ce sa dzice cu talcuri v. Acoperernint. Coperitdre.
www.dacoromanica.ro
211 ACRI* 212
Acoperitiul. v. Acoperitth.e. 1' AcrI, s. n.; petit lait aigri ser-

vant en place de vinaigre. A§a numesc
Acrèse (acrit, acrire), vb.; aigrir, mocanil in unele locuri zerul inacrit
rendre aigre, aciduler. Vorba rar intre- saU jintita pe care o fac intr'adins pen-
buintata, fiind inlocuita prin compusul tru a o intrebuinta in loc de otet la
nacresc=inacresc,tot appre- inacrirea bucatelor (Banat, n. Suseni,
cum naspresc = inaspresc" a scos din Ostrovel, Sibi§el etc ; Transilv., Faga-
graiu pe simplul aspresc". ra§, c. Lisa, Copacel). Format din acru
Vocabular romano-latin Mss. circa prin sufixul deminutival -4.
1670 (Col. 1. Fr. 1883 p. 421) : v. Acru. -ig. Jintitd. Zer.
Acresc. Acidum reddo.
Acrescu-m6. Acredinem contraho". 2Aeril, s. n.; t. de Botan. : 10 gro-
Polysu, 10: mi s'a acrit cu cutare= seiller h maquereau, Ribes grossularia ;
es kommt mir schon zuwider, saner, 2° raisin vert, uva acerba. Sensul cel
mit..." . mai vechiu este acel de agurida", fiind
v. Acru. Ndcresc. comun intregei familie neo-latine. Si-
nonimii romanici occidentali : span.
AerêlA agraz, vechiu franc. aigret, ital. agresto
Aorétti, J V. Acrime.
etc. se inrudesc intre sine §i cu roma-
nil acrig numai prin tulpina a c r o-,
Aeriens. v. Acru. nu §i prin sufix. Din Italia a trecut la
Slavi: serb. ogresta, polon. agrest, boh.
AcricIane. v. Acrime. agre§t etc., iar dela Slavi la Unguri :
egres. A lbanesul ghre§ta pare a fi luat
Acrime (pl. acrimi), s. f.; aigreur, d'a-dreptul din italiana. Romanul acrig
acrimonie. Sinonim cu a c r 616,, care este o formatiune propria, cu totul in-
insa prin sufixul -la exprima numai o dependinte, intocmai ca in bAcrig. Po-
stare in genere (v. Aburéld), pe nand porul pronunta mai adesea : agrig (L.B.)
acrime, avênd sufixul colectival -im e, §i chiar agrij (Col. 1. Tr. 1882 p. 43),
arata o mai mare intensivitate a starii. cu trecerea initialului ac- in ag- ca
A c rélä pOte fi treatOre; acrime e §i'n tote cele-l'alte graiuri romanice,
mai constanta. A c r 61 a se datoresce pretutindeni prin analogiä cu : agrestis
unei actiuni externe; acrime vine mai selbatec". In forma italiana acosta
mult din insall natura lucrului. Un al analogia a modificat pina §i sufixul.
treilea sinonim este acr6ta= ital. v. Acru. Agrig.
agrezza, singurul pe care'l aü Macedo- Agrigd. Aguridd. Agurisar
românii, dar care in daco-romana mai nä
nu se intrebuinteza, precum nici sinoni- 8.Aor11, s. n. ; t. de Botan. : oseille,
mul al patrulea: acriciun e, ambele Rumex acetosa. Se 'lice mai des : Ma-
puse in Dictionarul Ieromonahului Ma- crig sat Mdcrig. Bobb (I, 9 ; II, 2)
carie din 1778 (Mss. Bibl. Centrala Bucur.) aduce ambele forme pentru oseille",
verbo kislt" : acru, cu acrime, cu dar pune numai pe acrig la : acrigu-
acréta, cu acriciune, otatos..." , care totu0 in Lexiconul Budan
v. Acru. Acrum. --e7d. (p. 367) figureza ca : mdcrip-calului".
Tot a§a la Porcius (Flora Naseudului,
.Aorlre. V. Acresc. Ndcresc. Buc. 1885 p. 83-4) berberis vulgaris"
www.dacoromanica.ro
213 ACRIU 214
se chiama in ace1a§1 tirnp : acrif-ro§u A erit. v. Acresc--Nticresc.

gi macri§-spinos. Este invederat ca in
acesta nomenclatura graiul poporan a Aeritóre, s. f.; terme familier : volee,
fusionat pe a cr u (= lat. acrum) cu raclee, action de rosser quelqu'un. Li-
macru (= lat. macrum). Numirile teralmente : ce-va care acresc e, pre-
straine ale plantei : lat. rumex a c e- cum invalitOre" e ce-va care invalesce,
tosa sad ac et osa pratensis, germ. tocitOre" = ce-va care tocesce etc.,
Sauer arnpfer sat Sauer ling, franc. ar prin urmare otet (v. 1. Acri§); po-
vinette, provent. aigretto, ital. porul insa intrebuintéza acritOre numai
acetosa §i agretto, span. vin- intr'un sens ironic :
agrera etc. dovedesc c noVunea Pe la noi, cand este cine-va batut
de acru este cea fundamentala, tre- de catra altul, ii ic ca a rnancat o sä-
cerea la macru fiind deja ce-va po- Verde; unii ii cpc : salata; alii : nafrarna;
sterior. Cu t6te acestea, nascuta prin- a1iI: acritóre..." (Preut I. Filip, Tu-
tr'o etimologia poporana, forma macri§ tova, corn. Corodescii).
a devenit cea mai respandita, inlocuind Frantusesce se qice : dormer du v i-
aprOpe cu desavir§ire pe organicul acri§ n ai gr e", cand silesce cine-va pe copil
pentru diferitele specii din genul Ru- a sari lute §i de mune ori peste cOrda.
mex". Alaturand acum istoria lui v. Acru. -dre.
cri§ trecut In agri§ cu istoria lui 3.Acri§
trecut in macri, avem un frumos spe- Acritarit (plur. acriturt), s. f.; chose
cimen de diferentiare analogica : aigre en general.
acru + Pann, Prov. II, 116 :
agrestem -4- acris macrum Omulul de or-ce bine If vine inbulbAturi :
I I
De dulceturI grOta'1 vine, doresce i acritari...
agril nacri
v. Acru.-2-Acri§.Macrig. Tractat de medicina populara din se-
colul XVIII (Mss. in Arch. St.) : ...din
ACTifror t. de Botan.: dpine-vi- praful acesta sä ia de trel ori pe zi,
nette, Berberis vulgaris. Se mai chiama: cad' drege fOrte mult acritura sad ama-
Macri§-spinos i Macrif-de-riuri, afara clunea fieril, la cel sangero§i i ma-
de alti termeni. Despre trecerea formei nio§1 0 la cel buhavi..."
acri§ in macrig, veqi mai sus la : A- v. Acru. -urd.
cri§. i 'n numirile straine ale acestei
plante, precum : spina acid a, o x y- Acrlt., -le, adj.; aigrelet. Sinonim cu :
acantha, Sauer dorn etc., apare ace- acricios, acri§or i acriq cu
ia§i notiune de a c r u. deosebirea insa c aceste doe din urma
v. Acru.-8.Acri§. Dracild.Lemn- insemneza putin acru", dar fara vre-
galben. Macripspinos. Macri§-de- un alt gust, pe cand cele doe de'ntam
riuri... indic un alt gust dand in acru".
A§a, un lucru pOte fi amar aeriu sad
Acrilbr. v. Acru. Acra dulce ac ricio s, data in arnar sau
in dulce se amesteca o acriciune Ore-
Acriurpfisereso. v. lifacri§-pdseresc. care ; cand qicem insa acri or sad
a c r ut, e numai acru, de0 nu tare.
Aeriqu-calulul. v. Macrip-calului. v. Acru. iu.
www.dacoromanica.ro
215 ACRU 216
Acru, -if, adj. ; aigre, acre. Din lati- Intr'un text latin medieval : et pa-
nul : acrum, de uncle atat sinonimul stores dabant nobis acrum lac bi-
frances, precum §i : ital. agro, span. bere" (Du Cange, v. Acrum).
agro, provent. agre etc. La Romani Sinonim cu lap t e -acru este lapte-
-c- a trecut in -g- numal in derivatul c o vits i t", in care epitetul specifica-
agri s. Pretutindeni acela0 sens fun- tiv vine din slavicul kvast fermen-
damental de : intepator la gust". Ca turn" (Miklosich).
§i a m a r, acru e in opositiune cu Ca nume personal, intr'un document
dulc e. 17n contrast §i mai energic. rnoldovenesc din 1620 (A. I. R. I, 181):
cu notiunea de dulc e, exprima aso- Glegorce Lap ti acru..."
ciatiunea amar
: i acru. b) P 6tr -acrci alun, alumen". Ter-
Poporul dice; acru c a o tet ul" men intrebuintat de toti Romanii, dar
sail acru c a bor§u 1", mai ales av6nd §i unii sinonimi provinciall. In
and se vorbesce despre yin ; i-ar in- Banat se clice la alaun: cipsa sail §i
tr'un sens superlativ : a facut un p étr a -acrd" (S. Liuba, Caransebe§, c.
bor§ c atr an de acru" (E. Miro- Maidan).
nescu, Covurluiu, c. Oancea).
A veni cul-va acru de ce-va sat c) A p -acrci eau min6rale" se in-
de cine-va" este o locutiune prover- trebuint4za in unele locuri peste Car-
pati' : borvizul la noi se chiama a p a-
biala pentru a arata desgust.
-acrci," (I. Georgescu, Fagaral, c. Sco-
Pann, II, 114:
rein).
Multi doresc singurAtatea,
Dar eü de ea sint satul: cl) M ö r -acru , mai des la plural:
I-am cunoscut bunAtatea, mere- acre, care nu sint bune la
MI-a venit acrd, destuL.. mancare §i din care se face must acru ;
Pentru t6ran, sint acre pink §.1 hai- pommes a cidre" (Costinescu, Vocab.
nele acelora pe cari ii considera ca II, 87).
ciocoi" : Pann, Prov. III, 150 : N'are dinti
Negustoru, boieru, dregatoru, adi- sa MIA painea, §i '1 cere inima mere
catele alde AI imbracql in acre, in al- acre..."
bastre, ii sint negri inaintea ochilor. Alexandri, Nunta terknésca, sc. I :
Rar s pule ochi buni t6ranu p6 cate Mari, nu 'mi mai pomeni de cataonul
un oräpn..." (Jipescu, Opine. 10). cel de dascal, lua-l'ar nabadaicele ! cä
Ca epitet specificativ, acru intra in- m'am saturat de dinsul ca de mere
tr'o multime de termeni ca : acre..."
a) Lap t e-acru oxygala". Se (lice de asemenea: mere p d u-
Jarnik-Barsanu, Transilv. 394: rete §.1 mere mistrete.
Hop eirac b. mandra mea, In Basarabia exista o familia de
De mancat imI aducea boerina§1: Meriacri =Mere -acre.
Lapte acru 'ntr'o margea, e) V ér -acrci choucroute".
Mancarn §i 'ml mai römãnea;
Dar acuma insurat Pann, Prov. II, 92:
Traiesc ca §'un imp5rat, Mal bine varza acrd cu 'nvoialA
nici and nu's saturat Decat zahar dulce cu cArtdlá...
Ibid. 193:
Frunzã verde lapte acru, f) P m -acrd fruit aigre, ver-
116 bagal sluga la dracu... jus".
www.dacoromanica.ro
217 ACRUM 218
Acest termen se aplica in graiul po- acri ci o s, earl insemneza : dand in

poran cUra sOcre. acru".
Alexandri, Poes. pop.2, 237: v. Acresc. Acrime. Acrig. A-
SOcra, sOcra! critóre. Acriturei. Acriu. Apei.
Pómä acrci! Borg. Brdnzd. Catran. Lapte.
De te-al cOce cat te-al cOce, Mer. Mistref. Oet. Pciduret.
POma dulce nu te-al face... Pétrd. Pomd. Sócrci. Yercld...
Marian, Buc., II, 183 :
SOcrä, sOcra, Acrig, -a. v. Acriu.
P5ma acra;
De te-al cOce cat te-al eóce, Acrii. v. Acum.
Ca malcuta nu te'l face;
De te-al cOce-un an s,'o vara,
l'2Aeriim (plur. acrumurt), S. n.;
Tot veI reman6 amara...
t. de Med. : 1° aphtes, muguet, millet,
Bietelor secre li se canta acest can- maladie de la bouche chez les enfants;
tec chiar la nuntile teranesci: 2° marasme infantile, tabes meseraica;
FOe verde Orbli latä! 3° sorte de sel medicinal, probablement
SOcra, &clerk, p ó m a. acra I
sulfate de magnesle.
De te-al ccice cat te-al cOce,
POnaa dulce nu to-al face; Cu primele do6 sensuri :
De te-al cOce-un an §'o vara, Pontbriant : acrumu, aphthe, petit
Tot est1 acr i a in ar a! ulcere dans la bouche"; Dr. Polysu :
Apoi ca un fel de consolatiune co- acrum, die Aphthen, Mundfaule der
mica : Kinder".
Frunza verde de eicOre I Gr. Perian (Tutova, corn. Bogesci) :
Bucurt-te, sOcra mare, 7)
Poporul de aicea nurnesce bOlele
Call vine cheptanatOre astfel : pOla-alba , rast , umflatura de
Sã te cheptene pe cap tita, durere de ochi, albata la ochi,
C'o lobda de lemn de fag,
Japal, japal peste cap!
carcinul saü brOsca la ochl, durere de
(G. Constantinit, Némk, corn. DOmna) cap, diochiu, plecate, poteitura, verme,
pläscaghita, ne, tifos, friguri, trOhna,
De aci i proverbul: s'a saturat
versat, coriu, bube dulcI, bOle lumesci,
sOcra de p ó m a acrd" (Pann, I, 167).
vatamatura, trepad, holera, ciuma, of-
Este fOrte interesant e, printr'un tiga, galbanare, stransu, rohini, buba
fel de afinitate electiva, acru intra in cea rea, giunghlu, chelbe, galci, buba
compositiune intima numai cu vorbe negra, dropica, §i acrum la copi 1,
de vita latina: lapte, pan, apa, rar, un fel de bOla care se intinde
ver.p. i pOina. Singura exceptiune, pe peste tot corpul."
care ni-o aducem a-minte, este : Intr'o scrisOre ad-hoc, d. Perian ne
g) Br an z 6. -acrei : na se chiama da urmatOrele amanunte: denim ban-
in Banat branza inchegata de sine din tue mai cu deosebire pe copiii reU
laptele inacrit" (S. Liuba, Caransebe§, tractqi, in vrista pina la 15 saa 18
c. Maidan). luni. Copilul VIA inteuna, se invine-
Deminutivele lui acru sint : acrut tesce in timpul plansului cand este
§i a cri §o r, insemnand ambele pu- lovit de acestä bOla, apoi dupa un timp
tin acru"; Ian amestecul lui acru in 6re-care cade intr'o mare slabiciune,
alte gusturI produce pe a cri U i pe are lipsa de sange, duhul Ii este greii,
www.dacoromanica.ro
ACRUM 220
219
§i'n fine pelea incepe a se sbarci putin cu cele trei intelesuri ale sale, ba ma-
pe partea spinaril, a turului, a pició- car cu unul singur, nu figureza de loc
relor §i a bratelor; e trist §i abia se in repertoriul lui Cihac.
mai mi§ca." Teranii scalda pe micul bol- Ore de unde vine?
nav in apa din scutuatua de fin de Din acela§i tulpina acro-" si prin
§es", il in tot-d'auna la caldua, §i'l acela§i sufix -men", limba latina vul-
dal un medicament intern , compus gara ii formase doe cuvinte: de'ntaiu,
din 80 dramuri miere curata", in care acrimen", de unde romanul aorime";
se amesteca cu. o lingua de lemn apol a cr u me n, care ne interesa aci
noua" cate un dram sag doe de scor- mai in specia. Intr'un text medical din
ti§Ora, cui§Ore, nuculOra , sange de secolul XI : nullum acr umen detur
noe frar etc., tOte pisate i cernute; antequam febris absolvatur" (DuCange,
iar ca medicament extern, in doe clile ad voc.) Din latinul acrumen" des-
pe septemana, adeca Miercuria §i Sam- cinde italianul a g ru me, vechiul fran-
ma, Gate de do on pe qi, dimineta ces aigrun, egrum, egrun, §i ro-
§i sera" copilul se unge cu o alifia din manul acrum, fie-care desvoltandu-se
7/200 dramuri unt-de-lemn si 15 dra- pe o cale propria.
muri spirt de vin", ferte f6rte bine la 10. Italieuesce agrume insemneza
un loc cu cate treT pumni frunge de legumele §.1 fructele cele acre sau acri-
ruga uscatn, trei cepe albe i trei catei §Ore, r figurat ori-ce lucru neplacut.
de usturoiu". Ambele acceppni se combina la
Cuvintul daa e de-o potriva cuno- Dante in :
scut in Romania intrega §i ori-care
E poscia per lo ciel di lume in lume
ar fi organul cel atins se aplica de Ho io appreso quel che, s'io ridico,
o potriva la: o bOla copilaresca. A molti .fia savor di forte a gr um e...
Cu al treilea sens : (Farad. XVII, 117)
Tractat de medicina populara din S°. In vechea francesa aigrun vrea
sec. XVIII (Mss. in Arch. Stat.) : Bun sa ilica nu numal toutes especes de
este i acrumul sa ia femeia cand este legumes a saveur acre" (Godefroy,
grea, la §epte luni §i la non, ; sal pi- Dict. v. Aigrun), dar inca exprima no-
sezi acrumul sal fad* praf, i at Tel tiunea generala de ce-va n es an ato s.
pe o para sa pul intr'un feligen cu Ala la Marot (+1544) :
putina apn, sa bea dimineta pe neman-
cate, intr'o i s6, Ia §i in alta sa nu Dames pourtans atour on couvrechief,
Si vous voulez d'honneur venir a chef,
; a§ijderea §i cand nasce copilul sa
Dechassez la (l'oisivet6); car ce vous est
de §i copilului o data, putintel pin' a aigrun
nu suge tita, cat un graunte de meiu..." Plus que poison...
Descrierea nu e destul de lamurita sat inteun vers din Charles Fontaine
ca sa ne permita o identificare si-
(1555) :
gm% ; ea ajnnge insa pentru a se
Car en courant on s'eschauffe et enflambe,
Maui cu multä probabilitate cä e vorba Arriere done, c'est aigrun pour ma jambe...
de sulfat de magnesia.
Avem darn trei cuvinte acrum, cate In ambele aceste pasage, francesul
trele apartinend sferei medicale. aigrun = lat. acrumen = itaL agrume
Nefiind nici slavic sag turcesc, Did este deja aprOpe sinonim cu b 61a,
maghiar sag grecesc, terminul acrum chose propre a aggraver un mal, une
)1
www.dacoromanica.ro
221 ACUFUND 222
maladie", dupa cum observa Godefroy Aerama. V. Acum.

(loco cit.). i mai mult la Alain Char-
tier, poet din prima jumatate a seco- Aerat. V. Acriu. item.
lului XV :
Mais U te faut garder d'e sgru n, lesion, s.m.; chant de l'eglise grecque,
Peu penser, querir compaignie... dans lequel se repète le mot 1;:;:tos
De aci dara avem mai putin de un digne" (Cihac).
pas pina la : Enache Cogalnicenu, Letop. III, 251,
3°. Romanul acrum cu inteles de povestind urcarea pe Scaunul metro-
mal, maladie, malaise", care insa e in- politan din Moldova a lui Gavril Cali-
rudit prin sens, pe do alta parte, §i cu rnah (1759) : apoi adus cafe, dul-
italianul agrume in inteles de vege- cet], erbet §i fumatOre ; i éralt scu-
tatiune, caci una din cele do6 Ude copi- ländu-se aü mullämit Doinnulut, si au
laresci numite acrum consista tocmai purces mergCnd in biserica cea mare
din nesce parasite vegetale, av "end Domnesca, scotindu'i Evangheliea ina-
un aspect vegetativ, astfel ca frantu- inte dupa obiceiO, cantand aksion, po-
sesce ea se chiama : muguet clocotel" menindu'l..."
sati : millet mein" , iar nemtesce : Cuvintul aksion a trait cat-va timp
Schwamm ciuperca,". E de crequt dara in Romania, dupa cum traesc astaq]
ca, inainte de a fi devenit termen me- bonjour" sail adieu", dar romanesc
dical, acrum insemna §i la noi o clasä n'a devenit nici o data.
de legume. Cat se atinge de aplicarea
cuvintului la o sare medicinala , fie Ae0
} v. A§a.
sulfat de magnesia sail alta, acésta nu Aes,lee
are trebuinta de justificare, de Ora ce
asemeni saruri implica in insali corn- AeFibr. V. Aculel.
positiunea lor presinta until a c i d.
Sub raportul curat fonetic, din la- Aea. v. Acum.
tinul acr ü men, masculin in fran-
cesa §i'n italiana , limba romana nu Aeu-DOninel; t. de Botan. v. 1. Ac.
putea sa faca decat acrion. Sufixul
latin -men" cu cele trel forme ale Aeufand (acufundat , acufundare),
sale amplificate : -a-men , -i-men si vb.; enfoncer, plonger. Forma moldo-
-u-men a trecut la noi : venesca In loc de cufun d, näscuta
-i-men" in - i m e : acrime, aspri- prin amestec cu sinonimul a fun d,
me, cruilime etc.; astfel ca : acufund= a[fund]+cufund,
)) -a-men" in -a m e i - a m a: anima, fara ca sa avem nevoe de a reconstrui
vechiu arame=lat. aeramen; un prototip latin cu : ad+con...
-u-men" n'a conservat nicairi urma Se intrebuintéza ca activ i ca re-
lui -e-, devenit -d la feminin : leguma= flexiv.
lat. legumen=fr. legume, 'far prin ur- Robul lua ambe trupurile 'n spate,
mare la masculin trebuia sa dispara Vn data ce-a noptil umbra se iv!,
de tot : acrum = lat. acrumen= Merse, 0 in apa Dunaril spumate
El le asvarli.
fr. aigrun. Ah! cu trupul Greeel, in val ingropat,
v. Acru. Acrime.--ame- -ime. $'a mea bucurie s'au acufundat...
Legumd. Limbarild.SpuVeld.--ume. (0. Negruzzl, aIu1 negru)
www.dacoromanica.ro
223 ACITM 224
Sfârla ca ferul rog mei, al sensului §i al regiunil unde se

In al:A acufundat... intrebuinteza. In texturi nu l'am gasit.
(C. Stamate, Clubfm-voda)
v. Culme.
Tocmal atuncl a sa rnalcá, impreunä cu-al
seü tata, Adam, aemii, adv.; a present, de
S,oclind am6ndol pe vatra, in gandurl acu-
fund*, suite, maintenant. Forma acmit a des-
Ii spuneafi far' sã gra6sca de nenorocita fata parut din grain. Functionand numai
Prin dulcisa catatura a ochilor lacramati... ca adverb de timp, acum exprima no-
ad. Gaflta) tiunea de ceia ce este, fata cu ceia ce
I. Crenga in Cinci panl" (Cony. lit. nu mai e sari care nu este Inca.
1883, 486) : Ea am venit inaintea ju- Donici, Grierul i furnica :
decatei sä capet dreptate, §i ved ca AT cantat I iml pare bine;
dumneta, care scii legjle, mai rot me licum jOca, daca poll...
acufunzi..." Pann, Prov. II, 98 :
v. Afund.Cufund.Fund. Fost'aT lele cand al fost,
Dar acum etI lucru prost;
Aeufundaxe Al lost fhire trandafir,
} v. Acufund.
Aeufandat Dar acum egtl borg cu §tir...
De aci : vreme de acum" in anti-
Aeulèt (plur. aculete), s. n.; aiguil- tesa cu trecutul i cu viitorul.
lette, camion. Sinonim cu a c § o r--= Gr. Alexandrescu, Meditatie :
acU 0 r §i cu acut, iar in oposi- Vr eme a d'acum, trecutul, a'l sci avem
tiune cu augmentativul acoiu grande putere,
aiguille". Din cele trei deminutive, nu- Numal ce-a ea se 'ntample noi nu putem
mai acut are un singur sufix : -ut. vedea;
In cele-l'alte doe, sufixurile sint duple : Dar cand cdsul sosesce, cand nalucirea pere,
acup r=ac+q+or; Se trage de o data gi vecTnica perdea...
aculej=a c+u 1+e t. Pravila Moldov. 1646, f. 31 : acestil
Sufixul -ul in -u1e1 nu represinta de obicéiu au fost legiuit de legiuitorii
loc articlul din acu/, de Ora-ce ne cei batrani, iara in vrémIa de acmu
intimpina §i'n forme feminine ca furc- cqt mai tineri s'au tocrnit totil in-
-74/Aft", musc-ul-ita", qi-ul-ica" etc., preuna §'au schimbatu ace tocmala...
ci este deminutivul latin : -ullus (-onus), Caragé, Legiuire (1818) p. 64 ; Sa
-ulla (-olla), care era compus din te- fac daruri i pre vr eine de acum,
maticul -on i din -ul (cfr. Corssen s', §1 pre vréme viitdre..."
II, 149), astfel ca vorbele romanesci Dintre cel-PaT adverbi de timp ,
ca aculet etimologicesce cuprind in sine acum este intr'o corelatiune mal in-
chiar trei sufixuri. Latinesce ar fi : tima cu atun c 1.
acullitium =ac-on-ul-itium. Moxa, 1620, p. 356 : pusera nume
v. 1.Ac. .ei.- -ol. -or. beséreciei Capitol, §i de at un ce pana
-ul -ug. acum noi chemam beserecile latine§ti
romanete capi§te..."
.Acalm (arulmat, aculmare), vb.; se Dosofteiu, 1673, f. 84 a : ...pentru
pencher, s'incliner (Pontbriant), pro- viaiT oltariului de -a tune e, acmu
pendeo , inclino (L. B.). Cuvint care sint mielu§eil lui Dumnedzau eel cu-
trebui Inca verificat, sub raportul for- vintaret..."
www.dacoromanica.ro
225 ACUM 226
Cuvintul Sf-lui Ion Crisostom despre trebuintata : d e acum inainte" nu

rebdare, text din sec. XVII (Cod. Mss. exprimä alt ce-va cleat : de a c i ina-
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bra lov, inte, frantusesce dorenavant" = de
p. 515) : ...multa departare vaza de hore en avant".
catra acei pastori ce-au fostü atunce Mateiu Basarab, 1649 (A. I. R. I,
de ce§te ce Mutt" acu9n ; nice santil 107) : ...iara voi s cautati de acum
ace§te de acumu ca ceia de atunc e, inainte foarte s va ferit de ma-
ca aceia era hrabori , iara ce§té de nastire..."
acum fugatori..." Un act moldovenesc din 1669 (A. I.
Cand se repeta : acum acurn, sari R. I, 140) : ...sa'i hie de acmu I n a-
cand i§1 asociaza prepositiunile de" i n te egumenului direpta ocina §i cum-
si pina" , acum devine sinonim cu paratura in véci..."
a c I, intru cat acesta functionéza ca In d e acum" , se póte ca cele do6
adverb de timp. vocale sa se contracteze, ca in Pravila
Neculce, Letop. II, 374 : Nadejdea Moldov. 1646, f. 111 : certaria 6e se
Domnului este ca säninul cerului i ca da in vacula deacmu celuia ce va face
incetul marei : acum este sanin §i se sila, vre unii muieri, Taste dupa voia
face nour, acum este marea 1in i se gudetului..."; saa pOte s dispara ini-
face furtuna..." tialul a-, ca inteun zapis moldovenesc
Gr. Alexandrescu, Meditatie : din secolul XVIII (A. I. R. III, 224) :
Dar astfel umbra 'nsa16, zadarnica't1 silinta : deC d e' cmu sa nu avem a Ora unul
Acum din rnftra iti scapA, acum dras1 o yea.. pre altul..."
Moxa, 1620, p. 350 : §i raspunsera: La mitropolitul Dosofteiu, mai ales,
nice tu nu veri domni d e acum, ne intimpina :
alesera pre o sluga a lui Solomonir..." a) Contractiunea nrrEismk=p r e acmu :
Noul Testament 1648 : §i 'Ana pre-armu voi vesti miratele
tale" (1680, f. 87). Tot ala in docu-
Act.Ap.IV,17: ...ne ultra mentul moldovenesc din 1617 (A. I.
d e acum sa nu loquantur... R. I, 1, p. 13) : voi foarte s dati
mai gralasca... pace sa tie calugari dela Sacul cum au
Act moldovenesc din 1610 (A. I. R. tanut i pana pre-acmu..." Construe-
I, 22) : ...pre acole sa hie §i d e acmu tiunea pina pre acmu" sail pina pe
hotarul..." acum" astql nu se mai intrebuinteza,
Omiliarul dela Govora 1640, f. 75 si nici chiar : pe acum" .
a: ...ce lata d e acmu a §ti de tine b) Elisiunea hamir=ca «MU (1673,
nu voiu i nice dinaoara d e acmu f. 106) :
intru nevoile tale nu te voiu asculta..." Ni'l páta, c'atunce sa, te ingrozasca,
Psaltirea cheiana circa 3550 (Mss. C'acmu vine Domnul s te milulascA...
Acad. Rom.) : §i pona acmu spuniu
c) 0 reduplicare curiOsa a preposi-
minunile tale..."
tiunii d e : Ae tRui; =-- d e acmu ce
In aceste i aserneni pasage, acmu
nol ce§ti vii vorn blagoslovi pre Dom-
ar putO fi inlocuit prin : a c iac i, de
a ci, pina aci", care insa are tot-o-data nul d e d e-acmu §i pana in veal"
(1680, f. 150).
functiunea de adverb de loc, ceia ce
lipsesce lui arum. Vechile texturi ne der cate o data
A§i§derea constructiunea Mite informa organica trisilabica acumu.
22,083 8
www.dacoromanica.ro
227 ACIIM 228
Legenda Sf-el Maria Egipténd, text Deja la mitropolitul Dosofteiu, 1680,

din sec. XVII (Cod. Mss. miscell. al ne intimpina de doe off ama scurtat
Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov, p. 392): din acmit :
».--acumu e vreme s faci cumu Ps. XLIII : Nunc autern
s'au zist..." Dara am a urnil §i repulisti et con-
Cuvintul Sf-lui Ion Crisostom (ibid. ru§ina§ pre not.. fudisti nos...
p. 478) : ...cela ce'm era eri de tru- Ps. CXXVIII: ...dicat nunc
pulii mieu, acumu '13 privascil ca unt ...dzacd ama Iz- Israel...
striint..."
Un tractat teologic tot acolo, p.630:
...ce ma, voiu face, cd acumu rn'au 2°. A c :
ajunst easul cela infricaturd de carele 0 naratiune terdnesca din Moldova

de multe ori auziiam..." de pe la inceputul secolului XVIII (A.
Legenda lui Avram, circa 1600 (Cuv. I. B. III, 278) : ...pdna aca n'anivinit
d. bat% II, 192) : de acomu nice dila dansul §i viindu nu l'am gasit..."
riora nu te voiu vede..." Enache Cogalnicenu, Letop. III, 226 :
In forma intregd acumu tonul era mai pe urm aS scos §i go§tina
nesigur : putea s cacid, pe a doua sat intreitd, cate 11 parale de oae, care
pe a treia silabd, adecd acitmu oil a- nu se ardta semne bune, blästhma
cumic, cdci numai prin aces-0, incerti- taxa, cad se uitasd acesta, slujbd in-
tudine tonicd, se explica cele doe for- treitd, iar aca ran aü gdsit'o de ail
me scurtate : acitm(=acitmu) §i acmit scos'o la medean..."
(=acumit), cari sint d'o potrivd vechi. Un teran din Prahova : Da bine,
In unele texturi ambele se gasesc la nag Gligore, cu ce ne aleseram noi din
un loc. A§a in Calötoria la iad a Mai- rësboiu do fu mai acit ? PAT de, hine !
cei Domnului, circa 1550 (Cuv. d. bdtr. Ne aleseram cu ce aS dat
II, 346, 860) : acmu nu se roagd de- nu cu ce a vrut Dumneqee..." (Jipe-
reptu pdcdto§i...", dar i : acum ye- scu, Opinc. 135).
dernu tine, roditoare Domnului..." I. Crenga, in Capra cu trei iegi (Cony.
Din forma acmit, prin asirnilatiune lit. 1875 p. 339): Bun! zise el in gan-
regresiva, s'a ndscut ama; din forma dul set. Ia aca mi-e timpul..."
warn, prin perderea consenei finale : Si mai jos (ib. p. 343) : .. mi-aduc
aca. aminte ca acit, a l'am intalnit o data
1°. A m is4 :
prin zmeuri§..."
Jarnik-Barsanu, Transilv. 165 : In loc de m aT acit"=récemment"
§i c a ac4"=comme si c'etait pre-
FOie verde, verde 'Ana, sent" se 'Ate pune maT acum,
:
Astá lama era larna, c a acum, dar mai bine emfaticul : a-
Batea vintu §i ningea
c u m a.
0i badea la nol venla;
Amu'l varã §i's Rusale, In poesid, acit in loc de acum per-
Punte noua peste vale, mite a caltiga o silabd prin elisiunea
Amu'i cald i antu'l bine vocalei ini Vale a cuvintului ce urrneza,
badita nu mai vine!... sat prin contractiune. De exemplu :
In loc de acum, la nol se (lice antic, Beldiman, Tragod. v. 745 :
dar asemenea §i wit..." (C. Teodorescu, De-acu-1 vreme sã purcOga §1 s6, mergit totl
Vasluiu, c. Lipova). in jos...
www.dacoromanica.ro
229 AOrni . no
Pann, Prov. I, 39 : In pamint. El, ei ! Adel acti. Vai de

Ti'l dau d'acu 'n manä far' sa m sfiesc, mine..."
S'o punga de galbent Meal) daruesc... In acest idiotism, acit nu pOte fi in-
locuit decat numai dOra prin emfaticul
Gr. Alexandrescu, Cainele isgonit :
acuma (v. Acuma). A se clice acum
Dar dupa o lunga vrerne, e acum" sat amül amic" n'are destula
Satul in zadar a geme,
Jalba cainele a dat, energia.
Zicend c d'acu 'nainte Constructiunea de-acu" sat chiar
TOte 11 vor pare sfinte, de'cu", fOrte desa in graiul teranesc,
Numal sa fie lertat... insemndza un viitor apropiat, pentru
o doina din Basarabia : care insa limba francesa se multu-
mesce maY adesea cu A present" sail
Fruncla verde pOma, cOrna,
Asta Ornã era ern& maintenant".
Si ningea i viscolla, Iata cate-va exemple din Tutova
Badita la noI venla; (C. Mironescu, corn. Ibancescii) :
Dar acu'l senin si bine Poporul pe aid, mai ales femeile,
3i bädita nu mal vine... cum véd vre-un Tigan cu ursul, Ii
(Alex., Poee. pop.2, 405)
chéma, eli jOce ursul i sä i'l vire
In poesia poporana forma acit se §i'n casa ; i déc a. o intrebi: pentru
mai utiliséza i pentru rima. ce? ea'ti respunde: a§ari ghine sa hie
Marian, Bucovina, 1, 140: numai giocuri §i. vesehi in ograda me,
Ce fellu de Nlolnic esti tu Tar din cast, ursul ni-o scos faptul
De te-al lasat tocm'acit, d e'cit are sa'nI merga ghine..."
In flOrea vietil tale, Cum vede primavera cocori
Sa fa dint in piclOre?.. poporul : Mal vere, iote tree cu-
Tot ala la Iancu Vaarescu, p. 37 :
cOrale la varatic, de'cit ne-am mantuit
de erna..."
Si gandulul acU
Sä taca ii placu: 2/Pe brotacel cum il aud cantand,
Vorbirea s'a 'nceput dice: i-augi bre , cum canta hojma
L'al inimilor fund; bro§ticul? d e'cu sa §tii c'are sa plcie..."
Spun ele i respund sa se observe ca poporul numai pe
Cu glasul br cel mut... =it Ii construesce cu prepositiunea de,
In fine, actst este indispensabil in idio- mai nici o data pe ami, dei ambele va-
tismul poporan: acu'i acu!" care arata rianturi se pot intalni in aceia0 frasa,
sosirea mini moment decisiv de a face buna-Ora : mit '1 ap, dar de-acn sa
sat de a se face ce-va. vedl..."
I. Crériga in Danila Prepelec (Cony. Forma met din acmic nu trebui con-
lit. 1876 p. 457): MI omule ! Sta- fundata cu vechiul adverb amic =
panu-met s'a resgandit; el vrea mai lat. admodurn, astatli despnrut din
intaiu s ne cercam puterile §'apoi sa graiu, insa des in vechile texturi, tot-
iei banii. Ta aciVi acu; zise Prepe- d'a-una cu sensul de actualul dara".
lee in gandul set, oftand..." In loc de acum d a r a" strabunii
Acelall in Stan Patitul (Cony. lit. nqtri qiceat : acmit a m a", iar pen-
1877 p. 32): Mai iscodesce ea pe ici tut : Iata dara acum" se putea dice:
pe colea sa vada n'a putè afla ce-va 22
adeca ami. acmft".
despre copil, dar copilul par'ca intrase Coresi, Omiliar, 1580, quatern. II p.
S.
www.dacoromanica.ro
231 ACUM 232
15 : a c m u am u mestecati sant pe sdma ei, nu sa sufere sa fie scau-

dereptii cu pacato§ii, Tara atunce foarte nele acole inaint6 casH ei..."
bine despartiti fl-vort..." Tudor Logofa, circa 1584 (Cuv. d.
Ibid. quat. XI, p. 12: ...apa vie Mtn I, 88): ...iar candu au foostu
Taste c6l'a ce se varsa i curs, apa vie a c u m, Tar se au apucatu acqtii bo-
dulcéta duhului sfantil, ca in toate erii ce santu maii sus zi§i, cu egu-
u
chipurile choma-se, dupa c ce in multe manul, de acestu Tigan Ca16u1 fe6oru1

chipuri lucrka, a c mu amu chéma- Oprei de sa'l Ma..."
se apa, aorë focii..." Constantin Brancovanu, 1694 (Cond.
Legenda SanteT Vineri, din sec. XVI Mss. Brancovenesca in Arch. Stat. p.
(Cod. Mss. miscell. al Bis. St. Nicolae 86): ...§i tot le-au tinut boiarinul
din Brapv, p. 72): ...pana amil in- domnii méle cu buna pace, mar c an d
blatil in pustie, tine amil avutü aju- au fost acum, dupa ce au trecut 5
tatoare; Tara acmu catra lume m'amil ani, venit'au MihalcO i Moise inpre-
turnatil, ce ajutorin 'nil trebuia§te dela una cu Dragomir capitan inainté dom-
altü cine-va Para dela tine? acmu nii méle in divan de s'au intrebat de
a m u, inparatésa, stai derepta mine, faata cu boTarinul..."
saraca de eu, shni fii ajutatoare..." Aceia§i Condica Brancovenesca p.
Predica transilvana circa 1600 (Cuv. 108: ...iar cand acum in zilele
d. batr, II, 228): ...de pre zeu, te p. domnii méle, Tar au venit Pana Lo-
rasira tine toti §i trecura ca umbra, go fat ..."
§i a de c a am u acmu aceTa de sine'§ii Cu un sens ce-va apropiat. dar nu
stau, e tine parasira toti i te-ai in- acela.§I, se (lice : acum dela o vreme".
plutu plinü de amarul adului..." Gheorgachi , Letop. III, 311: §i
In Codicele Voronetian circa 1550 dupa masle mergea boTerii de '§T lua
(Mss. Acad. Rom.) : dela Domn ertaciune; dar acmu d e
p. 130 : a m u acmu ciinre graTa§te... la o v reme s'au radicat §i acest
p. 131 : adec amu acmu, boga: obiceiu..."
Din latinul vulgar eccu' m od o,
cu un accent nesigur, s'aa nascut : pe
v. Aclecti. Ama.
de o parte romanul acumit = acmU
Tin alt idiotism archaic fOrte inte- acumu actim; pe de alta, cu a-
resant este: Tar cand a fost acum" ceTall bifurcare tonica : friulanul acu-
salT iar cand acum" cu inteles de : mb = lat. eccu'inbdo --= rom. acwnet
r6cemment, depuis peu". §i sardul cbmo =-- lat. eccinnodo
17n act muntenesc din 1630 (A. I. rom. acianu. AcOsta observatiune a
R. I, 32): ...dupa acela can du au facut'o deja de mult Ascoli (Kuhn's
o s t acum, Tar dumnelui vornicul Z. f. v. Sprachf. XVI, 123). Sardul
Hreza mi-eu dat banii cat amu dat (lice : dai co m o innantis" (Spano,
eu..." 164), Italianul: da q u i innanzi"; cel
Badea Balacénul, 1679 (A. I. R. I, de'ntaifi corespunqend romanului de
61): ...un loc ce au cumparat Necula acum inainte", _Tar cel-l'alt : de a c i
log dela Nedél6 fratele Calii dreptu ug inainte", ca §i. cand graiul nostru ar
3 i tine scaune pe acel loc, Tar cand concentra in sine la un loc nesce va-
au fost acurn, fiind casa Orintilor rianturi pe earl le gasim numai Ira-
Calii aproape de acel loc i acurn Taste pra§tiate in limbile surori din Occi-
www.dacoromanica.ro
233 ACUMA 234
dent, ba Inca unele ca forma acrum, Mihi praedicas? Eccerel jam tuathn
despre care mai jos nu se mai ga- Facis, ut tuis nulla apud te sit fides...
(Amphitr. II, 1 v. 4)
sesc
Din variantul acumn prin intermedia- Precum in compositiune ecce devine
rul acmic vine scurtatul anra; din acianu ecu' in till' pronumiT i adverbii ro-
acn. Macedo-romana §i istriano-romanici derivaV, tot ma eccere cata
mama poseda numai forma acmu, pe sä fi avut in compositiune o forma e c-
care au amplificat'o in acmoce, acatand r u', de unde ecru'm o do aläturi cu
pe -c e dupa analogia lui atunce". Pe ecu'modo. Din ecu'modo vine
acmoce istriano-romana il mai reduce arum; din ecru'modo acrum.
la: cmoce (Miklosich, I. Maiorescu). Din variantul acmit prin intensivul
In acest mod, cuvintul roman n'are -1i (=
lat. sic) s'a format vechiul a c-
de loc a face cu vechiul grec dx,a0 m u §l, asta(11 am u§T; din variantul
tout-h-l'heure, encore", de§i se asé- actscm prin scurtatul aca s'a nascut in-
m6n6, atat de mult prin functiune §i tensivul a cu §I cu deminutivul a c u §
prin forma. Neo-grecul dxdfct sag cbtd- c a, Tar prin particula emfatica -a : a-
sua a perdut pina. i sensul de tout- c u m a.
a-l'heure", desvoltand numaT pe acela v. Acn. Acuma. Acuyi.
de encore", astfel a pentru a exprime Amit. Am* Atunce...
notiunea de presinte trebul saV aso-
cieze pe oiea : cbt4tt xai icaea. Tot Acama, adv. ; tout-h-l'heure, a pr6-
ad vine albanesul : akoma inca". sent. Format din simplul a c u in prin
Genealogia cuvintului: emfaticul -a (v. 5. A), acuma circuléza
lat. eceiemOdo
in concurenta cu formele scurtate a c
§i am t, dar geograficesce e mai res-
lat. eccu'mOdo eceiemodo1--. pandit decal ele.
friul. acume rom. acumic rem. acumu surd. cemo In dictionarul Mss. banaten circa
1670 :
acmit aciim
1 1
Akmu. Nunc.
Conti a it Alcuma. Nunc".
In graiul din Banat, de exemplu Pann, Prov. 1, 99 :
lingã Lugo§, mai exista formele acrit, Nevasta l'acea 'ntamplare
acrum i a c n ü. Trecem peste acnu Incepu a se 'nchina,
= lat. eccu'nunc, despre care am vor- ZicOnd cu mare mirare:
Una.-te acuma, nal...
bit la locul seu. Forma acrum insa
apartine aci §i este de o importanta Pompilia, Sibiffi, 25 :
extrema, ca un adev6rat rest ma qi- De-atl fAcut voT cul-va bine,
cencl fosil din latinitatea cea mai de- Facet) F,i'acuina cu mine!...
partata. Pe linga ecce, latina vulgara Zilot, Cron. p. 112:
avea variantul eccer e, care ne in- Cine s latre?
timpina des la Plaut: Cel ce imparte
Prandi in navi, inde hue egressus sum te Cu lupil turma
conveni. Eccer e, N'a tun
ci §'acuma?..
Perii misera L..
(Menaechmei, II, 3 v. 60) Iancu Vacarescu p. 16:
Jam enim eccere ibo in forum... Iar acuma far'a prinde
(Trucul. II, 2 v. 68) Eu de veste nici de cum,
www.dacoromanica.ro
235 ACUSAT 236
FAr . arcu a'ml intinde documente se scie c atunci ttnume era

Fugar m'am trezit pe drum... Negoe pe scaunul banesc :51i Bogdan la
Teranul din Prahova: Acuma ie logofetia (v. Venelin, Vlacho-bolg. gra-
acuma , hine Motaila! Strangi-te la maty, p. 177). In acea epistola, Voda
piept §i chclula . " (Jipescu , sorb lu Negoe, cum-ca calugaril dela
Opine. 97). Bistrita ar pretinde a fi ale lor trel
Emfaticul acuma se pOte pune a- familie de Tigani, pe cari le stapanesc
própe pretutindeni unde se intrebuin- Latco i Panga, §i clod urméza epi-
téza simplul a c u m, dar mai ales in stola daca calugarii vor putë sa
locul energicului a c ü : jure cä ala este, atunci gratiositatea
Ac I a c t=acuma'i acuma; ta s le dai pe acei Tigani mentionati
Ulta-te a c ü = uita-te acuma; mai sus ca sa fie al manastirii, iar lui
A c t , de !=acuma, de... Latco lui Panga sa cauti a le da
i
v. Acum. ali Tigani la num6r in locul acelor
Tigani pe earl gratiositatea ta II vel
Aciir (acurs, acurgere), vb.; accourir. fi gasit acusap : TEX aprall11 'ITO MI
Archaism trecut in Lexiconul Budan. HameA TBOLI inHãocTh 421C2CC4417." Ne-
In texturi nu'l gnsim. Numai in apa- sciênd cum saV exprime ideia intr'o
rinta Ii 'Ate banui cine-va la Coresi, limba eel era straina, scriitorul a ve'rit
Omiliar 1580, quatern. XXVII p. 11 : in textul slavic termenul juridic curat
moli nevoia§te , ce mai vratost romanese : acusatu, acusati, cu sens
lenivo§ii i Iuii spre cuviinta céia de: recunoscut, constatat, dovedit prin
buna ispre spasenie acura (anotas)...", juramint". Sub raportul fonetic, acest
cacl contextul probéza, c aci este acusali , cu s ca in casa", nas",
vechiul infinitiv a curd" = lat. cur- pus" etc., nu cu z ca in neologismil
rere, lar nici decum compusul acur. luati din francesa sat italiana, repro-
v. 2.Cur. Curg. sinta din punct in punct pe latinul
a c cu sat u s. Sub raportul logic insä
.A.-ourmells, v. CurmeAs. De-a. nu se potrivesce de loc cu latinitatea
clasica, in care cuvintul nu are nicairi
Adis 1 sensul de constaté", ci numal cu la-
v. Acusat. tinitatea vulgara, de unde ne intim-
Actishre
pina acOsta acceptiune in francesul
Aousht,-A, adj.; constate, reconnu , accuser i italianul accusare.
prouvé par serment. Acest cuvint este Frantuzesce : accuser son age, a c-
un adevërat margaritar, gasit din intam- cu se r sa maladie, accuser récep-
plare intr'o clae de fin. Pintre docu- tion d'une lettre, accuser son jeu...
mentele inedite ale manastirii Bistrita Italie nesce : a ccusar ricevu ta , a c-
din Oltenia, conservate in Archivele cusar una lettera, a c c u sar un do-
Statului din Bucuresci, se afia o epi- lore. In terminologia jocului de carti,
stola dela Petru-voda Mircea catra ju- occidentalul a c cu sar e este mai-mai
pan Négoe marele ban al Craiovei", tot ace% ce facusera calugärii dela
scrisa intrêga slavonesce cu mana vel- Bistrita in privinta celor cate-va sala§e
1ogof6tu1ui Bogdan. Actul penta numal de Tigani : In alcuni giuochi, accusata
data lunara. : 30 octobre"; anul insa dicesi di quelle verzicole (tre o phi
nu pcite fi decat 1560, caci din alte carte) che vengono accusate o sia d
www.dacoromanica.ro
237 AD- 238
ch iar ate da'giuocatori, a tenor della blajina nora m i g aI a prin mg.; acus la
regole del giuoco, per tirarne qual- strujit pene, acu§ imbala tortul, acu§
che v ant aggi o" (Boerio, Diz. Vene- pisa malaiu si'l vintura de buc..."
ziano, v. Acuso). Romanesce insa se (Cony. lit. 1875 p. 284).
pare ca acusat era anume cel dovedit Prin emfaticul -a (v. 5.A), acqi se
prin juramint", et jurata fuit accusa" amplifica in a c u § a, fail a se modi-
dupa cum se qicea in latinitatea me- fica sensul.
dievala (Du Cange, v. Accusa). and ameninta pe cine-va cu batae,
v. Reit. poporul (lice : Lasa ca'ti voiu math, et
Bacaul a c u § al..." (Preut G. Palladi,
Acsilf, adv.; sur le champ, de suite, Tutova, c. endrescii).
A l'instant. Format din a c ii(=a c u m) Din acuii, dupa analogia lui ata-
prin intensivul -§i (=lat. sic), acugi ex- tica" din atat", se formOza deminu-
prima un viitor immediat. tivul a c u §i c a, care se pOte aplica d'o
Pann, Prov. I, 97 : potriva la presinte §i la viitor imme-
Nevasta lui mai in graba diat.
Caldarea la foc puind, ....o sa'V dëslu§esc, IA cat m'o tala
Si el umblAnd dupd tréba, puterea, atatea §'atatea 'ntrebari §i
De caiI lul ingrijind, nepriceperi, trecötOre do mune ori pin
Isi intreba, pe nevasta:
Pusesf draga, ce Men? mintea ta 'ntunecata i nedoslegate
Ea ii respunse l'acdsta: pin'acusica de judicata ta nedOprinsa..."
Da, da, barbate, amp_ (Jipescu, Opincaru, 20)
In sOptOmana Pascilor merg copiii v. Acum. AmusY.
séra in cimitir §i bat tóca, qicend :
T6co tocorezele Acula
C'au trecut botezele, v. Acu§i.
Acu2Ica
TOco tocoriile
C'aii trecut floriile,
TOco tocorutele Aeulôr A
v. Aculq.
C'acun vin ptscutele... Aeat
(P. Olténu, Huneddra, Hateg)
I. CrOnga, Povestea liii Danila Pre- "Ad-, prOfixe. Devenind prefix, pre-
pelOc (Cony. lit. 1876 p. 459) : MAI posqiunea latina a d ne apare in graiul
omule, gise dracul. Tu cu michiriile roman :
tale af tulburat tóta dracimea; da acug 10. redusa la a-, Para a se reduplica
am sa te ver §i et in tote grozile urmatOrea consona, dupa cum se re-
mortii duplica in italiana : afum=it. affumo,
Alecu Vacarescu, p. 28, reil a pus afund = it. affondo, alin = it. alleno,
pentru rima pe acusi in loc de acum: alint = it. allento, alung =it. allungo,
amoqesc=it. ammorto, aplec=it. ap-
Si tu Iirnb, ce täcus,I, plico, apun =it. appono ;
Ca o mut& pan'acun...
20. remasa ad- de'naintea vocalei :
Numai cand se repeta, acusi arata adaog=lat. adaugeo, adap=lat. adaquo,
o activitate febrila in presinte, nu in adun=lat. aduno ;
viitor : 3°. amplificata printr'o vocala ira-
Pe cand sOcra horMa, dormind dusa,
27
tionala de'naintea consónelor labiale :
www.dacoromanica.ro
239 ADAM 240
adever lat. ad-verum, adcipost= lat. 5508 ani inainte de Crist, §.1 care se
ad-positum, ademana-----ad-manum. numia cursul anilor dela Adam."
V. Nic. Costin, Letop. II, 77 : ...0 Fah
radicat pe Mihaiu-voda din Scaun, §i
2.Ad, s. n.; enfer. Astaqi se qice nu- cu mare manie §i graba rat cuprins,
maT : 1 a d. in 14 zile, fiind vinerT, fiind MihaTu-
Predica transilvana circa 1600 (Cuv. voda, la biserica la Tril-sfetitele, fiind
d. batr. II, 228): deci acolo in launtitru in zioa sarbatoarei a Prepadoamnii Pa-
intru adu intundrecul ales fi-va, chinti raschevii, fiind cursul anilor dela
cumplitii i durdre nespusa ; c. acolo Adam 7218, Tar dela Hs. 1710..."
vare-ce yeti simti i vare-ce veri auzi, De aci locutiunea poporana : de
totu V-e until i de totu te ingro- and cu mo§ Adam", pentru a arata
ze§ti ; i vare-ce veri atinge sau se va o vechime extrema a unui lucru, cela
atinge de tine, de toate te vatami, cä ce se qice italienesce : da A damo
adul Taste plint de amaril fierbinte..." in qua". In Moldova : dela Adam B a-
Cod. Mss. miscell. saec. XVII (Bis. b adam, adea baba Adam", cu tur-
Sf. Nicolae din Bra§ov) p. 652 : besd- cul sail tatarul baba tate.
reca sa, card nu o va invince up v. Vele't.
adului..." Nemic nu era inainte de Adam. Nu-
DosofteTu, 1680, f. 110 b : izbavN mai el se nascuse fara parintl. Sin-
sufletulg mieu din adul cel maI de de- gur parnintul I-a fost tata, §i muma.
suptt .."; dar i cu forma Tad, f. 150 a: Aceste credinte sint exprese prin doe
tot aril sa pugoara in I a d..." ghicitori ajunse a fi poporane, de§i
Paleo-slavicul axfi din grecul '4dqc. sint invederat de o proveninta cartu-
Cuvintul vechfu romanesc, remas de rardsa :
epoca pagana pentru a exprime ace- Cine nu s'a nascut 0 a murit?
ai notiune, este tartar -- lat. tar- Adam stramopl.
tarus(=gr. idercreos), de ex. in Cuge- Cine la mOrtea lui a intrat in pan-
thrT in 6ra morVI , circa 1550 (Cuv. tecele malchi-sii ?
d. batr. 465) : ...o, amar cela ce nu Tot Adam strAm00."
se poaescu de pacatele sale, a aceia (A. Pann, Mo§-Albu, 1, 28)
toti se ducu in foculu nestinsu 0 in
vermii neadurmiti §i in t ar t ar u..." D. G. D. Teodorescu (Poes. pop. 250)
v. Genune. lad. Tartar. Tdrim. aduce urmatórele paraleluri straine, al
arora numer s'ar puté hided :
3. Adl V. Aduc. Quel est l'homme qui n'a pas eu
de mere ? A d a m.
Adam, n. pr.; nom du premier homme, Quel est l'homme qui est mort
personnification sérnitique et chrdtienne sans 'are né? A d a m.
des origines de l'humanitd. Numele pri- Wer gestorben und nit geboren
mulul om , dupa Biblia. Arabesce : sey?A d a m.
adam om". Nun nasciu,
Abia in secolul trecut Romanii aü nun addatau,
senza nasciri muriu. Adam co."
inceput a intrebuint.a data cre§tina in
locul cronologieT bizantine dela zidirea Alte ghicitori de aceTa0 riatura, v.
lurniT, presupusa a se fi intamplat cu la Dr. Gaster, Liter. pop. 230, undo
www.dacoromanica.ro
241 ADAM 242
ne apare tot-o-data figura lui Adam Dar Durunecleu s'a milosPvit

in literatura nóstra poporana cea po- Si a doua Ora l'a primit
Si i-a Ois Adame, Adams,
pes* adeca muncita §i'n mare parte Crescet) i v imultiti
tradusa din slavonesce sail din gre- Ca nisipul maril
cesce de bietii dascali bisericesci, dar Si ca stelele cerulul,
imbratipta i respandita pe la tera. Si pe parnint sA trMti
Ap este, de exemplu, o Poveste de- Si sal stapaniti 1
spre Adam §i Eva" 0 Versul lui Si de atuncl se trage
Vito
Adam" (op. cit. 276 sqq.), care se in- Si seminte
cepe prin : Pink ce.a ajuns rindul
Si l'aceste doe mladite,
Veniti toti cel din Adam Ce stau plecati
cu fill lul Avram, Ca dumne-vestra, parinti,
SA cantarn versurl cu jale Sal iertati
Pentru-a lul Adam gresale... *i se2I binemvintatle.
Tot de origine dascalesca, insa im- (G. D. Teodorescu, op. cit. 166- 7)
bracat ce-va mai romanesce, ni se in- Dupa o versiune din Moldova, Adam
fatyza Adam in colinde gi'n cantece fusese zidit :
de nunta.
Intr'o colinda, culésa de d. I. G. Bi- Cu trupul din opt part),
Cu Osele din theta
bicescu in Transilvania (Col. Mss.), Ion $i cu gAndul din multimea ingerilor...
sant-Ion I cu bunul Dumneqeil" ju- (M. Busuloe. SucOva, C. Paseani-Stoiniceno
deca pe Adam, care se masa cu naivi-
Dupa o alta :
tate a l'a in§elat Iuda de i-a bagat mö-
rul In gni% ; apoi ; Dumnecleri a veclut
CA ralul red I-a mint
Adam din rain a qit, Fara motenire
Tot, plangend i suspinand Si far' vietuire,
Si 'n carj1 albe raclimand S'au gandit ca pe om sA zidesce,
Si din guema graind : In raiul sã mos.tendsca :
Ralu, rani, rain! gradina dulce! Ad luat ochiT din Mare,
Nu me'ndur a me mal duce Chica din sere,
De dulceta pemelor, Lut din parnint
De mirosul florilor, suflet din Duhul sfint,
De sunetul frunclelor, $i'n clipa pe stramo§ul Adam a facut...
De sgornotu-albinelor. IConstantinid. Mint, e. Denina)
De viersul paserilor
Si de glasul ingerilor... In alte varianturi, se mai adauga :
La nunti., duminica, inainte de pie- sangele din roua", cugetul din noori",
care la biserica, se recita ay. numita suflare din vint" etc., sari in loc de
Iertaciune", in care se qice ca Duin- 77mu1timea ingerilor" se pune : iuVinea".
ngeu a zidit : Cele opt part?, din earl fusese zidit tru-
pul lui Adam, figuréza in manuscripte
Pe stramo§ul nostr' Adam,
Din care ne tragem nem : slavice incepénd deja de prin ecolul X IV,
Cu trupul din pamint, earl insa fiind de proveninV, sudica, caci
Cu Osele din pdtra, ele mentionéza pe Cumani, pe Romani,
Cu frumsetea din sere, pe ArnAqi, e tot aa de cu putinta
Cu ochil din mare... ; ca noi s fi luat legenda dela Serbi
apoi despre Eva 0. gonirea din raiu : sat Bulgari, precum e cu putinta §i
www.dacoromanica.ro
243 ADAM 244
vice-versa .( v. Tichonravov, Pamiat- MdriOr'aii sinecat,

niki otre6ennoi ruskoi literatury, t. 2 Sinecat s'au mdnecat
p. 439 sqq.) In ori-ce cas, fantana Pe cdrarea luT Troian
La riul luT Jordan...
comuna, directa sag indirecta, a acestor (col. 1. Tr. 1870, No. 3 p 4)
subtilitati teologice poporane e bizan- In altele :
tina, dupa cum e i explicatiunea sim-
Pe cárare,
bolica a numelui ADAM in Pravila lui Pe ulita mare,
Mateiu Basarab : A=.!Ivai-o4 (resarit), La riul lul Iordan,
D=zaats (apus), A=Nxi-og (nord) §i La fantdna lul Bogda n...
M=MEngtfieia (sud). (G. D. Teodorescu, 362)
v. Conacdrid. lertdczune.Nunta. Traian, parintele Daciei; Bogdan ,

Mult inal- romanesc e Adam in vraji fundatorul Moldovei ; eta-ne deja fOrte
§i descantece. departe de lumea biblica I
Inteun descantec cand s'a deochiat Inlocuit'at Rornanii pe stramovl
o vita : omeniril Adam prin strarnopl natio-
nal Tr ai a n? sat nu cum-va, din con-
. . le vacile,
Le du pe cararea Jul Adam tra, vechiul cult al eroului pagan va
La 'Apnea luT Avram fi fost gonit mai tarqig prin elementul
Si Ia apa luT Jordan... semitic al crqtinismului? In astrono-
(I. D. Nour, Thrlad) mia poporana calea lui Troian"
Intr'un altul de desfacut farmecele : find una din numirile drumului de
lapte", sa. fie Ore tot aceia i calea
Do mama drdptã m'au luat, lui A d a m" ? Iata, negre§it, nesce ces-
Pe c Arar ea lul Adam m'au purees, Muni cat se p6te de interesante. Voin
La fantdna lul Iordan dusu-rn'au, observa numm, cA'n latinitatea medie-
Cu crucile de mir, vala acesta parte a cerului se chiama :
Cu tarmurile de yin; via Sancti Jacobi", de unde : span.
Asa Sfinta Precista 61.4 de manã m'au luat, )7
Pe croh alb m'au a5.eqat... camino de Santiago, fr. chemin de St.

(Idem) Jacques, provent. mini de San Jaques,
bret. hent sant Jakez etc. (v. Gaidoz
Intr'un descantec de albéta : et Rolland, Mdlusine, 1884 p. 151-3).
v. Avram. Bogdan. Jordan.
De mfina drOptá l'a luat, Trozan.
Dipe s6re l'a Inturnat
S'a pornit, si a plecat Se pare ca tocmal functiunea cea
Pe drumul luT Adam astronomica a lui Adam, suit intr'o
La fkintAna luT Iordan,
S'a thlnit
sfera mai pe sus de cel dol luminatori,
Trel surorl a sóreluT... ne intimpina in balada poporana SO-
(Albira Carpatilor, 1879 P. 845) rele §i luna", aa dupa CUM se canta
in Dobrogea (Burada, Met. p. 168).
Ce sa fie 6re cararea lui Adam" sag NesciOnd cum sa seape.de arnorul fra-
drumul lui Adam"? In alte descan- telui seg, Luna ii (lice SOrelui :
tece figureza in locu'i : cararea lui
Troia n", de ex. in lunga vraja de SOre luminos,
Mândru si frumos!
a face pe dragoste", culesa de d. S. 0 scara de fer
F. Marian in Bucovina i unde ne in- Pin' la naltul cer
timpina de trei off : Ta mie sa'ml fact,
www.dacoromanica.ro
245 ADAM 246
Pe ea sb, te urci, §i Eva izbavi dein blastemu..." De ase-

lute A, te dum menea in Legenda DuminiceT, 1600
Pin' la mog Adam,
CAcl dorint6. am
(Cuv. d. batr. II, 45): ainte feCu omu
La el sa privesel, intae Adamu de'l feciu in chipul mieu..."
SIt te spovedesa In ambele pasage Adamu e la acusa-
De graba el s'apuca tiv, in loc de : p e Adam".
Si IndatA c6. facea Ca nume de botez, Adam de unde
0 scara do fer
Pin' la naltul cer, patronimicul A d a rn e s c u, augmen-
S'apoi se urea tativul Adamoiu (in Banat : A d a-
Si se Malta moni u) §i deminutivele Adamut
Pin' la mos Adam, §i A d a in ache e fOrte rar la
Strabun lul Avram, Romani. Ca nume evreesc, 11 vedem
La el ca privia,
Se spovedula. intr'o satira poporana din Bucovina
Adam scoborIa, Jidovii i volintirii":
De-a-stAngal lua,
Inteo sOra negurds6.,
In lad fl Saga... Care vira, friar' osa,
In fine, dupa cum prin Adam s'a Mergeam noi,
inceput lumea, tot prin Adam se va 0 suta de Jidanol:
ap credo poporul. Una din le-
sfirV ; Chiser i Haham,
Bureh si Adam,
gendele romane despre Judecata cea fit cu Rabin intre nol,
din urma sat vremea de apoi", este Cu trel car& de-usturom...
et, atunci cand se vor implini vécu- (col. 1. Tr. 1871, p 39)
rile", Dumneet va pune pe Adam sa
buciume, i la trambita lui se va sgudui
Ca nurne local, este un sat Adam
lumea §i se vor scula mortii de prin in Tutova, numit dupa manastirea de
morminte (Vas luiu, c. Negrescii i Mir- make de acolo, i un satulet Adam
cescii; Botoprif , c. Poiana-lunga). 0 in districtul Sucevel; apoi Adam e-
versiune adaoga , cã buciumarea va s ciT, sat in Teleorman.
v. Aron. Avel. Cain. 2. Ji-
tinO trel qile i treT nopV, §i eine n'o
dov. Morse...
va auqi, va remanO in Tad, Tar cei-l'alti
vor merge la judecata" (A. Clurenu,
Vaslusiu, c. Zapodenii). Until om per- 2Adhm, nom propre personnel,
dut fara, indreptare §*1 frä mustrare, v. l'Adam. 3 Adam.
i se pOte (lice ca : n'a auclit trambita
lui Adam. 3Adam, nom de certaines localités
Cu tote astea, nici pe Adam nu'l en Moldavie. Din localitaV cu acest
cruta poporul in injuraturile sale. La nume, cea mai insemnata e manästi-
Vrancea, buna-dra, auql meret odiri rea Adam, alta data apartinênd Co-
de : Pasca ma-seT, Crucea, Dumneqet, vurluiului, astql insa prin schimba-
fe§tania, luceföru nat-sal, Adamu marea hotarelor districtuale caclend in
sei etc." (Putna, corn. Muffle). partea Tutovel.
In vechile texturi, numele Adam i§i Un act din 14 dctobre 1652 (Arch.
acata une-orl pe flexionarul -u : Stat.) : ± adeca eu Petri§or ot Ta-
In Caletoria la lad a Maicei Domnului, plaoni §i Vrabie izba§a §i Vasilie To-
scrisa circa 1550 (Cuv. d. batr. II, 358) : col ot Mileti i Sava Rojan ot Gra-
puteré cinstiteei cruci, ceia ce Adamu dinari scriem i martorisirn co cestu
www.dacoromanica.ro
247 ADAMASCA 248
zapis al noostru, cum noi de bona voe l'Adamitscä, s. f. ; 1° Sorte d'étoffe

noostra am dat danie a noostra drapta de luxe importee de l'étranger ; 2° sorte
ocina §i mo0e din Codrul Ghenghii d'étoffe fabriquee de coton et de laine
din hotarul Osiiacilor pe Vale Bran- par les paysannes roumaines.
nului in Padure Meriaa in loc pustilu, 10. Ca stab, de lux, adamasca se fa-
am dat lui Adam capitanul de §'au brica de'ntalu in China 0 mai cu sema
Mout manästire..." la Damas in Siria, de unde'i vine
De'ntalu barlAtesca, manastirea A- insu§1 numele ; apoi in Occident, unde
dam a trecut apoi, abia in prima ju- nu intalliase a ajunge la o mare per-
matate a secolului nostru, la cAluga- fectiune, mai ales in Italia : la Venetia,
rite, aduse aci din Flores& la Genova, la Lucca. Sub raportul bo-
Mitropolit Veniamin , 1836 (Arch. g6tiei, adamascd sta, alaturi cu ca-
Stat.): luand aminte i pentru pitre- tifea :
ciré §i viata a maicelor calugarite din Souvent sur le velours et le da m as
sf. monastire Adamul, unde prin vre- soyeux
re lui D-zeu rnutandu-sa dela mona- On voit les plus Ilan des convives joyeux
stirea FIoretii, lasandu-o ace mona- S'assooir au banquet avant l'heure...
stire pitrecatorilor cu lacuinta parinti- (v. Hugo)
lor Greet..." Ca tesetura de matasa, damas soie",
adamascd este o stefa grea, amestec
Adamb.nt (plur. adamanturi), S. II.; de atlaz 0 de tafta, cu frumese forT
diamant, pierre precieuse. Lex. Bud.: saü desemnuri e§ite d'asupra, une ori
Adamant, der Diamant; de adamant, cu fire de aur sail de argint. Pentru
Diamanten." amanunte v. Bezon, Dict. des tissus,
Varlam, 1643, II f. 53 a, in vieta t. 6 p. 71 sqq.
Sf-lui loan dela Suceva: sa ustenira In Romania acesta stefa pëtrundea
§i slugile, batandil acelu trupt tare ill doe fabricate pe doe cal : o varie-
ca de acldmant'd (ammann)..." tate d'a-dreptul din Orient, prin Tur-
Peste Carpati se pronunta mai mult: cia, i atunci se chiama : rn u c hi,
adiemant, sub influinta maghiarului : din turcul dimiki, grecul öttaax/ov
gyemant. La noi nu se mai (lice decat satin de Damas" ; o alta varietate,
di amant, cu forma italiana,. Italienii din Italia, unde se Oce astaqi da-
insä, alaturi cu diamante" mantin §i masco", dar in vecul de mijloc purta
pe adamante", dar numai ca vorba numele de adamasco", latinesce ada-
poetica , dupa cum ar pute sa re- mascus", de ex. intr'un act italian din
mana §i'n poesia romana, lasandu-se 1389: planeta una drappi auri in
pe diamant" graiului prozaic. campo viridi, facta ad spicas cum fri-
Non, se di ferro doppio o d 'adamant e siis largis Ad ama s c hi, fodrata tafe-
Questa muraglia impenetrabil fosse... tali rubeo" (Du Cange, ad voc.). Cu-
(Tasso, Ger III, 51). vintul romanesc vine dard immediat din
Deriva din grecul adttag, trecut la italienesce, nici decum dela Slavi (Ci-
Romani prin paleo-slavicul: adamanta. hac, II, 1), fiind-ca atunci ar trebui sä
Sinonim curat romanesc, In legatura fie : adamara, nu -asca, de Ora ce
cu legende poporane, este n e s ti m a tti, rusesce e adama§ka , polonesce ada-
pétra care luminéza neptea ca qiva". maszek, er la cei-l'alti Slavi MIA ini-
v. Balaur. Nestimata. Pétrd. tialul a- : bohemul dama;ek, slovenul
www.dacoromanica.ro
249 ADAOG- 250
tama§ek etc. Slavil ins aü primit si 2°. -at, -are; 30 -it, -ire), vb.; ajouter,
ei vorba tot prin comerciul italian, augmenter, accroitre, multiplier.
mai ales venetian. Din tOte limbile romanice, latinul
In inventarul M-rii Galata din Ia§1, adaugeo (-xi, -ctum, -6re) a remas
1588, ambele varienti : m u c h 1 0 numai la Romani, pastrand acela§i
adamased figurézA alAturi (Cuv. d. bAtr. sens, dar diferentiandu-se in trei con-
I, 199): 4 poale [de icOne] de ada- jugatiuni adaogdre, addogire §i addo-
inctsrd galbeni §i cu flore albe 0 pre gere. Trecerea lui adaug in adaog se
margine atlazu mu §chi i." datoresce acomodatiunii, o fiind fisio-
Tot acolo no intimpin a. adamasca logicesce mai aprOpe de a decat u,
de urmAtOrele culori: verde, ro§ie, alba, astfel ea, poporul de multe off rostesce
mohoritA, albastrA, négra ; apoi : cu aor", taor" etc., netonicul U supu-
obraze" i cu obraze §i cu flori." néndu-se tonicului a. Macedo-romane-
O braz e" se numia desemnurile. see, dup6, o altA tendintA foneticA, u
2°. Ca stoca tesutA de terance ro- dupA vocalA devine v: adavgere, ca §i
rnane, se chiamA adaniascd, mai ales in : lavdu=laud, avdu=aud, arevdu=
in Moldova, un fel de alesAt ur A. rad etc. (v. 1.U).
...urdala bumbac, bAtaia lana boitA, I. Ramificarea sensurilor.
in cinci ite, se numesce adaniascd" a) adaog = sporesc augmenter" :
(M. Dimitrib, Covurluiu, c. Beldiman, Tragod. v. 1103:
Adamascd este o teseturA in patru Se destOptã Eteristil, Ca 1-au amtgit sirntesc,
sail cinci ite, a cArii urVIA este de Adaoge turbaclunea, pe Bals invinovätesc...
in sad bumbac i MO tura de MA cu Ibid. v. 4099 :
diferite culori, formand o fatA cu mid Se intorc TarAs1 la gazda, cal de menzil po-
cadrilaturi de felul acesta : roncesc,
A se face prelungire nicl cum nu'l ingA-
duese;
AcOsta ii claxma tare, acOsta ii supöra,
Addogea ingrijirea intru care el era...
b) Adaog = mar esc accroitre" :
Pravila Moldov. 1646, f. 26 : cela
ce va face vama, noo calla n'au fostO,
sau de va mai adaoge cé viache de-
(A. Negru, Tecuciu, corn. Poiana)." cumii an fostt..."
La terani acestA sarAcAciósA ada- 0 predica din sec. XVII (Cod. Mss.
mascd din bumbac i lana serva pen- miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov,
tru haine femeiesci ei mai cu sdmä p. 260) : Iara cAnd avem pre Duinne-
pentru a§ternut tot a§a de bine ca la zAu indemnatoriu i ajutatoriu, atunce
cel bogati adamasca cea de matasA. si usrAdiia noastrA aprinde-se §i se
v. Alesdturtt. 9.Bdtae. Coftirid. adaoge..."
- Resbout. Urcleld... Constantin Brancovan, 1695 (Cond.
Mss. in Arch. Stat. p. 127): Tar ca-
Adamisca, t. de Botan. v. Avrd- rele de nu va drege, Inca §i nu va
mésd. adaoge, ci va scAde i va strica den-
tr'acestO §i dentr'alte mill de ale sfin-
Ade.og, aciktig (1°. adaos [-us], -gere; tei mAnAstiri..."
www.dacoromanica.ro
251 ADAOG 252
Enache CogAlnichu, Letop. III, 228: tele ? ca cum au zisii: lepAdati hitle-
...§i acei bani sA stele temeig pan la niia, au nu era destul aCasta? pentru
anul sA Amble, neavAnd vole Isprav- ce adaoge de zice : inainté ochilorg
nicii nici adaogd, nici sal scadA..." miei ?..."
Ibid. p. 228: Domnul Iuc ag che- e) Adaog cu pir a décréditer, dif-
mat boieri gi le-at arAtat, zicAndu-le famer."
ca sA se adune la un loc cu totii gi Nic. Costin, Letop. II, 129 : Zic
sri gAsescA léc sa addogd sfertul..." unii cum §i cu acel Bekir Aga §I-ag
Critil §i Antlronius (Ia§i, 1794) p. fost imputat Lupul Costachi Vornicul,
13 : a me mirare sa, adaoge cu mA- §i cu Mehmet Efendi Iazagiul, cä Tur-
sura ce a me luare aminte sa indob..." cilor cine le poate satura lAcomia lor?
0) Adaog = immultesc mul- Deci sAl fie adaos cu para la Ve-
tiplier". zirul §i el..."
Omiliarul dela Govora, 1642, p. 96 : Nic. Muste, Letop. III, 59 : Apoi
§i va adctoge munci cAtra munci..." qind din Edecula, tot nu'l lasa Domnul
Mai ales in urarea: a se adaoge anii Muntenesc sa se odihnesca mazil cum
sau qilele cui-va. era,ce cu multe parT Ii addogea,
o scriscire rustica muntenésca circa sill faca surgun §i din Tarigrad..."
1609 (Cuv. d. Mtn I, 174): ni rogAmu Ibid. p. 80: §i acum nici de poronca
dumnitale §i jipAnései dumnitalë i co- imparAtesca nail vrut sA de pe boieri ;
conui dumnitale, i Dumniziu sA va a- gi cu alte pari addogdndul, f.afi stri-
daogd zelé §i ai dumniiavostA..." cat Domnia lui Mihaiu VodA ..."
Adaog = mai dag sag mai n. Adaog cantec.
spun ajouter" : Dosofteiu, 1673, f. 114 a :
Pann, Prov. III, 78: Scumpul cum- Caril cOrca sa ma prindza,
përä stafide §i cere sa 'I adauge pi- Rautatla sa'i cuprindza,
per..." Iará eu, hie 'n ce vrIame,
Moxa, 1620, p. 393: (Nichifor Foca) Langa tine nu m'ol tiame,
au plecat Syriia §i s'au inchinatg Li- Ce 't vol adaoge cintec
Din gior de and ma mânec...
chiia i au dobAnditil Finichila, i WA,
adaose gre6asca sA fie greeasca..." In a adaoge cantec" cu sensul de
Constantin Brancovan, 1695 (Cond. a in chin a", vouer, dédier" so sur-
Mss. Arch. Stat. p. 101): Iar pentru prinde o acceptiune fOrte archaicA, pe
a pArintilor ce vor fi lacuitori in care o avusese §i latinul adaugeo" in
teinsa hranA i traiu vietii am adaos gralul sacerdotal , de ex. : decumam
§i am ajutorat cu céle dupA puthIA..." ad a uger e" la Plaut.
Ibid. p. 103 : gi 'far am dat 0 am Tn Psaltirea lui Arsenie dela Biseri-
adaos DomniO-mé la sfanta mAnastire eani circa 1650 (Mss. Sturdzan in Acad.
ocinA in sat in RAmesti..." Rom.) se presara pe id e colea o in-
Omiliarul dela Govora, 1642, P. 85: teresantA sinonimica a cuvintului, fi-
derept acOia apostolul au adaus de-au ind-ca traducétorul, de§i avea de'nain-
zis : nu va tea ochilor un text slavic, totu§I ii
Un cuvint al Sf. Joan Crisostom, da multA silinta de a gAsi pentru fie-
text din sec. XVII (Cod. Mss. misc care idee o expresiune carat roma-
al Bis. Sf. Nicolae din Brapv, p. 359): nesca, astfel cA traduce multe pasage
,,pentru ce adaoge catra, cuvAntg in cate doö-trei felurl ; de ex :
www.dacoromanica.ro
253 ADAOG 254
Ps. LXXII : Iata ace§té pacato§ se SAlasul pre ape de rApaos,

adaugu pururIa =Tata, aceltia pacatol 31 cu hrand sufletu ml-au adaos...
se Inmu1escü pururia..." F. 16 a :
Ps. LXXXVIII : ki nemica nu va
sp or i vrajmmul spfinsa = §i riernica Precum baste cerTul mare de nAltame,
Pre pAmint adaogi de oamenb multdme...
nu va adauge= ki nemica nu va f o-
1 o s i..." IL Filiatiunea formelor.
Ps. CV: ki se inpreunara lui Forma organica addugere, intocmai
Velfegor = §i se adauserd lui Velfe- latinul adauger e, e (MA, in monu-
gor..." mentele mistre literare cele mai veal'.
Sa se observe insa, in tesa generala, In Omiliarul lui Coresi, 1580, ea ne
ca in cartile bisericesci, traduse din sla- intimpina la tot pasul; de exemplu :
vonesce, adaog corespunde tot-d'a-una quatern. II p. 9 : parnantul cela lu-
lui pmaarrii, literalmente punere lin- cratulu gräsime sadurilora adauge-le..."
ga", dar avênd o multime de acceptiuni quat. VI p. 5 : cu postula adauge
in fraseologia, aa ca represinta dupa sanatate §i tarie, iara dein neti-
imprejurari pe grecul : neourt&ivat, nere boala §i neputinta apropie-se..."
aar,]stadystv, krtftivstv, avyzazi:IsaOcet, quat. XI p. 13 : cine va aye mai
auptio-,!hyt, xolAiie}at, Ivoijad-ca etc. multfl, §i mai multa i se va da i i
De aci resu1t cá 'n unele pasage din se va adauge..."
vechile tipariture adaog este o vorba quat. XXVI p. 3 : vatamaturilor
roman6sca numai dóra prin materia ki célé rélele adauge-le vindecare..."
forma, dar e ce-va cu totul strain prin In Codicele Voronetian circa 1550
functiune. In psaltirea lui Silvestru , (Mss. Acad. Rom.)
1651, tradusa dupa originalul evreesc,
intrebuintarea semasiologica a lui a- Act. Ap. XXII, quum audis-
daog e mai corecta : 2: audzira c e- sent autem quia
Ps. LX : dzile ... dies super vreiasca limba hebraea lingua lo-
spre dzile inpara- dies regis a cl j i- glasi catra 'n§ii, queretur ad illos,
tului adaoge -I- c i e s... rutes adauseret magis praest i-
-veri... fara-voroava... terun t silen-
Ps. LXVII1: a- . appone tium.. .
daoge stramba- iniquitatem su- In Codicele cheian din aceiV epoca
tate spre strain- per iniquitatem (Mss. Acad. Rom.) .
batatia lora... ipsorum... Ps. XL, 9: i ... non a d j
Ps. LXX: i a- ... et adjici- nu va adauge se cie t ut resur-
daugu spre toata am super omnem vinie.. . gat...
lauda ta... laudem tuam... Ps. LX, 7: dzi ... dies super
In Psaltirea cea versificata a lui Do- spre dzi lu inpa- dies regis a d j
softeiu, 1673, fiind cu totul emanci- rat adaugi. cies...
pata de litera contextului slavic, adaog Ps. LXVIII, 27- .. :et super do-
recapëta de asemenea pe deplin func- 8 : i caträ dur6ré lorem vulnerum
tiunea sa romanésca. ranelor méle ada- meorum a d d i-
F. 33 b : userd; aclauge fa- derunt; ap-
Dumnedza,ii mt paste si n'am lipsâ rt.lege... pone iniquita-
La loc de otavd, ce'mi intinsã tern...
www.dacoromanica.ro
255 ADAOG 256
Ba chiar cu finalul -u : Biblia §erban-voda, 1688, p. 446 :

Ps. LXX, 14 : ... ego autem iata, eu ma mariiu i adaq intelep-
e eu purure upo- semper sperabo, dune preste toti..."
vaiiu in tine, §i et adjiciam Ibid. p. 447 : ma märiiu §i adaog
adaugu in toata super o mnem lau- intelepciune mai multa death toti..."
lauda ta... dem tuam... In macedo-romana, latinul adauxi.Cf
In secolul XVII cuvintul se man- a devenit adapgu prin forma interme-
tine tot in a treia conjugatiune, dar diara adav§u = adaugu. Se conjuga :
incepe deja a precumpani forma cu o: adapg u , acidpsegt, adapsr, adapsem,
adaogere. adapset, adapserd. Din participiul la-
A se alatura Psaltirea lui Coresi , tin adauctum" Macedo-romanii aü fa-
1577, cu acea a lui Dosofteiu, 1680 : cut : adapt, mai organic decal daco-
Coresi : Dosofteiu :
romanul adaus (v. V. Petrescu, Mo-
stre, I, 151).
Ps. XL : Cu- Cuvantt Cala- E interesant la Coresi, 1580, quat.
vantu lege-calca- toriu de liage pu- VIII p. 1: dereptil acéia i timpinara
toriu pusera spre sara supra mia : pre elu cu slava credinCo§ii i blago-
mine: nndt1 doar- clan cela ce doar- slovenie avandil de elu, a de n' a r a
me §i nu va a- me au n'a aclaoge fi crezuti, nu se-ara fi aa cu-
dauge sa trivia?... a sa scula ?... randil adau§ ceia ce ar presu-
Ps. LX: zi spre ... dzale preste pune pe reciprocul rnë adaug" conjugat
zi lu inparatil a- dale inparatului la pre-perfect conditional cu motiunea
daugi...
Ps. LXI: boga-
tia sa cura, nu
adaugep inema...
vei adaoge. ..
... bogataia de
cura, nu adaogepi
inemile...
[et, tu, el] m'q fi
s'ara fi adaus;
,
participiului dupa gen §i numér:
te-ai fi ,
[eu, tu, ea] m'a§ fi te-ai
Ps. LXVIII: a ... ca pre carele s'ara fi adausd ;
, fi ,
eine tu vatama§t, tu Ii Mtn ei Ii [noi, voi, ei] ne-am fi , v'ati fi ,

ei manara §i ca- luara in gona §i
s'ara fi ada4;
tra durer6 rane- catra duriaria ra- [noi, voi, ele] ne-am fi adause, etc.;
ion méle adau- nelor miale adao- in fapt insa 'Ate sa nu fie ad decat
serd ; adauge fa- sdrd ; adaoge fa- un cas de atractiune sintactica.
ra-lege... ra-liage... Trecerea lui adaug in prima i 'n a
Atat in secolul XVI, precum §i patra conjugatiune pare a fi posteri6ra
pinä pe la finea secolului XVII, ne secolului XVII; cel putin, nu ni s'a
mai intimpina din cand in cand forma intamplat a o gasi in texturi, dqi in
organica a perfectului simplu : adclug graiu ea lesne se justifica. In formele
saü addog = lat. adauxi, inlocuitä deja organice addugere, adduserd, simin-
in cele mai multe casuri prin analo- du-se o ne'ndémana la rostirea celor
gicul : addosel. trel silabe ce urméza dupa cea tonica,
Coresi, Omil. 1580, quat. XXXIII, poporul ajunse din causa comoditätii
16 : Tara eu amg nu numai invatai, a le inlocui prin : addugdre sag addu-
ce i lucru adaugu (Winn), acéle ca- gire, adaugdrd sat addugird. Astaqi
rele altulü nimin6 nu le-au facutti..." pine §i scriitorii no§tri cel mai huni
Omiliar dela Govora, 1643, p. 601 : pväesc intre aceste diferite forme,
insumi multe ostenéle adaog..." t6te poporane. A§a Costachi Negruzzi
www.dacoromanica.ro
257 ADAOS 258
in aceiali nuvelA Zoe" pune inteun cesul selon" alAturi cu proventalul

loc : addoga tinArul scuturand ciubu- vsegon" = span. segun" etc. Peste
cul...", j cu trei pagine mai jos : o- putintA de a admite trecerea lui e sail
mei-A-me dar, adaose Iliescul..."; iar in g in 1, dei e invederat tot-o-data ca
povestea TodericA," figureza, pe ace- selon" nu pete fi despArtit de se-
ia§1 paginA : aft adaos arAtand pe Sf. gon". In adever, fenornenul nu se ex-
Petru..." §i : addogi arAtand pe Sf. plicA, de loc prin vre-o tendintA fone-
Petri.'" (ed. 1857, p. 17, 21, 76). Prin ticA, ci nurnai prin fusiunea lui se-
urmare, formele : adaogd, adaose a- gon" cu vechiul adverb frances lone",
daogi, pentru una i aceia§1 persenA (=min. lingO), care avea acela§i inteles.
a perfectului, i se pOreail lui Negruzzi Precum la nol adaora este : adaoga
d'o potrivA corecte. adoar intocmar ala la Francesi:
III. Addord. selon = secundum ± longum.
AfarA de cele trei forme : addogire, v. Adavp. Adord. Lingd.
adaogare §i adaogere, din call cea de-
'ntaiu, noun ea insA§i, a produs apoi, Adhogere (pl. adaogeri), s. f.; ac-
dupA analogia tuturor verbilor de a croissernent.
patra conjugatiune, pe un presinte in- Joan din Yin-0, 1689, f. 18 b: iara
dicativ §i mai noil : addogesc, indepen- cu pilrulil capulü ai acoperitti sA nu
dinte de inchoativul latin adaugesco"; sa vatAme de adaogerict vAnturilor..."
afara de acestea, adaog a mai suferit v. Adaog 2'Adaos.
in graiul poporan o transformatiune
ferte curiesA, nu fArA interes chiar Aditorä. v. Adaog. Adord.
pentru sciinta limbei In genere.
Reposatul G. Seulescu, al cArui ma- l'Adhos, adhus, -6 part. passe d'a-
terial din gura poporului era adunat daog. v. Adaog.
mai ales in districtul Vasluiu, aduce
forma adaora pentru adauge: nu a- 2*.A.d?Los, adhus (plur. adaose, se 'Ate
daord = nu adaoge" (Archiva Albinei, §i :adaosuri), s. n.; augmentation, ad-
Suplem. 1847, No. 41, p. 165). Tot dition, surcroit, supplement.
aa ni se scrie dinteo altA parte a In sens restrins, adaos este alipirea
Moldovel unii prefac pe g in r, de unui ce mai mic cAtrA un ce mai mare
ex. adaord in loc de aclaogd" (G. Bu- de aceia0 naturA: adaos de lefA, adaos
nescu, Tecuciu, corn. BrAhO§escii). de griji, adaos de cheltuell etc., atunci
Faptul darA existO; insa, trecerea cand 1Of, gri,ji, cheltuell i altele de
lui g sail a lui gs' in r este .1i remane Mai 'nainte sporesc.
totu§1 o imposibilitate dupA fonetica Pravila Caragea, 1818, p. 6: cand
romanO. In adaord cu sensul de ada- garla prAvalindu-sa, rate putintel va
ogd nu 'Ate fi dent o fusiune a doe adAoga pArnant la pamantul nostru,
cuvinte. Ori-cine face ce-va a doua adaosul este al nostru..."
o r O", prin insA§1 acesta adaogd la In sens general, adaos insemnezA in
cele deja facute. Poporul contragend limba veche tot ce mAresce sail rMicA
pe a-doua-Ore intr'un singur adverb ce-va in bine sail in mil.
adoarA", de aci se nasce: adaora =
2, a) In bine :
adaogd adoara. Constantin Brancovan, 1692 (Cond.
Ce-va analog ni se presintO in fran- las. in Arch. Stat. p. 5): cugetAndu
22,083 9
www.dacoromanica.ro
259 ADAMA 260
intru inema noastra a zidi i a inalta scoasa vacaritul: de cal doi lei si de
sfanta manastire pre locul satului Hu- vaca un galban, §i adaogag de toata
rezii, gasind locu ca acela bun §i scaun vita un tult..."
de manastire, i cu ajutoriul lui Dum- Grigore Vv. Ghica, 1764 (Codrescu,
nezeu den temelie o am inaltat, si Uric. I, 133) : nefiind la oranduela ca
längä alte mile si adaose, care am nesa stie i saracii ce sa dea, multi din
voit Domnia me sa intarescu sfanta lacuitori parasit -stifle lor, temän-
manastire, pentru ajutoriu facut'arn du-sa ca de multe oil se scotea si
Domnia me mila la sfänta manastire adaogaguri, care cu banii vadraritului
si cu acestu mertic de sare..." si adaogagul acela, si cä poate mai
b) In rea : punea i vadrarii na paste, i cu ace-
Dosofteiu, 1673, f. 111 a: ste pricini fiind adevarul ca era sara-
Ca pre cela ce 1-al dat certare cilor ca un jac..."
Alergara sã'l bata mal tare, I. Canta, Letop. III, 178 :7Alte o-
*i mS. preste rane usturara, biceiurl rele ce era mai inainte sa nu
Preste-adaos mai mult ma mustrail; fie, nici spurcatul si stingerea norodu-
Dale §i lor adaos pre vina, lul acel cu nume urit vacarit, numai
Pre grepla certare deplina...
Grecilor drag foarte, sa nu fie, nici
Cam in acelasi sens la Alecu Vaca- pogonarit, nici conita, nici addoga-
rescu, p. 44: gul..."
Si tu, in loc de rapaos, Format din adaos prin sufixul -sag
*i mai mult trial facl adaos..., ung. -sag), ca in furtusag" din
(=---
unde insa repaos" e pus numal pen- furt", vMmasag" din valma" etc.
tru rima, cad adevërata antitesa a lui v. Adaos. -gag.
adaos e scadere:
Urechea, Letop. I, 95: macar ca Adaadtt, S. f.; lendemain. In graiul
sa afla si de altii insemnate lucrurile poporului, mai ales in Moldova, din
tarai Moldovii, apucatu-m'am si eu a constructiunea a-d o u a- i" s'a for-
scriere incepatura i adaosul, mai apoi mat un frumos substantiv, tot asa de
§i scadere care sa vede ca au ve- bine cimentat din trel elemente ca si
nit in zilele noastre, dupa cum au compositiunea francesa lendemain =
fost inthiul tarai i pamantului nostru l'en-demain". Nearticulat: aclauzd ; cu
a Moldovii; ca cum sa tampla de sarg articlu : adauza.
si adaoge pohoiul apii, si iarasi de 0 naratiune teranesca din districtul
sarg scade si s inputineza, asa s'au Suceva despre Stafia ne spune ca sta-
adaos si Moldova..." panii caselor bantuite de un asemenea
v. Adaog. Acktosurd. spectru: al obicei di cinstesc pi ara-
tari cu un pahar di gin s'o falii di
Adawlitg (Our. adaogaguri), s. n.; pani, cari si lasa pi undi si stii ca,
terme fiscal: surcharge. Cuvint format umbla stacila in timpu nopIi, gasin-
cam in epoca Fanariotilor pentru di- du-si adaup paharu gol, ginu cinstit
ferite adaosuri fiscale peste därile si pania rafuita..." (I. Bondescu, corn.
cele obicinuite. Giurgescii).
Neculce, Letop. II, 299 : Atunce In Banat se (lice cu acelasi sens :
strica Constantin Duca voda legatura rnaine-qi", ca adverb ; substantivul
vacaritului ce facusa Antioh voda, si adauVd este insa mai sin tetic si ne-
www.dacoromanica.ro
261 ADAM 262
mic n'ar impedeca introducerea lui in cine-va decat WO inchipu6sca munti

limba literara. sat maluri: deschigetura dela mijloc
V. Addret. este addnc.
DacA asa cuvinta
Ada-, préfixe. v. 8Ad. Si incepe a cânta,
Muntl 'nalti se cutremura,
Adáman. V. Aclemenesc. V a. I adeinci iml resuna...
(A. Penn, Mos,-A1bu, II, 68).
l'Adanc, -a, adj.; profond, épais, Ghicitórea poporana:

enfonc6. Pe cand sinonimul a fund se inteo vale addned
rapOrta numal la extremitatea inferiOra, Zace-un popa de brAncA.
addnc exprima intregul volum al unei Mamaliga.
(Ispir., Pilde, 84).
deschiqéturi de sus pina jos , astfel ca
se pOte confunda cu n al t, de exemplu Dosofteiu, 1673, f. 109 b :
in locutiunea : apele sint ackinct = Si O. scap de cine mi's cu grOtA
les eaux sont haute s. Ffind insa Si de genunT addnci, line 'n fata;
c6, ackinc se considera de sus in jos, Vivorul apel sA nu ma traga
SA ma'nghitA genunla cd largA;
lar nalt de jos in sus, intre am- Nice smArcul budza sA's deschIae,
bii termeni e contrast. A§a intr'o co- SA ma soarbd si sA sä fnchlae...
Enda, din Transilvania (I. G. Bibicescu,
Coll. Mss.) sfintil gasesc pe Dumnellet : Cantemir, Ist. Ierogl. (Mss. Acad. Rom.
p. 35): nici adânc fundul marei, nici
'ntr'o chilie
De tArnam nestrabatuta a pamantului grosime..."
Cu usa de alAmãe, Sensul latinului aduncus" pare a
Iml sed ea se fi pastrat mai cu deosebire in idio-
Si 'ml socotla
Si cetla tismul romanesc: addna batranete,
Vangholia, care nu este alt ce-va decat : vrista
Cum sä fat& muntl inaltl, incovaiat a". Latinesce se Ocea
Muntj inalt1 si vAI adeind... curva senecta" :
Latinesce aduncus e sinonim cu Et nondum cani nigros laesere capillos,
curvus" ; curvus" insa sail curva- Nec venit tardo c ur v a s en e c ta pede...
tus" este ce-va incovalat in genere, (Tibul. III, 6 v. 16).
fie mult sail putin, pe cand a d u n- Un om garbovit de ani era : toto
c u s se chiama in specie o mare incur vatu s corpore" (Stat. Theb. VI,
covMtura fOrte intrata in intru, in 649). Tot a§a, ca un grad i mai ina-
opositiune cu pandus", care insem- intat de incovaiare batranesca, se pu-
nOza, o linia abia strimbata. Ay cor- tea 'lice : adunca senecta, toto a-
nua adunc a" se qicea la nesce c6rne duncus corpore, aduncatus cor-
formand ambele impreuna mai mult pore. 0 altfel de desfa§urare logica
decat un semi-cerc, clupa cum sint, are la Germani: er ist schon tie f
bun Ora, la zimbrul de pe vechile in die Jahre" alaturi cu: er ist schon
monete moldovenesci. hoch in die Jahre", unde batranetele
Acurn se intelege dela sine desfa- se considera ca o extremitate de sus
prarea logica a romanului addnc pro- sail de jos a unei linie : se urea prin
fond" din latinul aduncus recourbë an) i se pogOra din putere. 0 a trela
en dedans". In loc de cOme, n'are desvoltare independinte are slavicul :
9*
www.dacoromanica.ro
263 ADINC 264
glAboka starostr, cum ar fi lAtinesce: b) lature adcincd :

glub at a senecta (cfr. Miklos. Lex. Dosofteiu, 1673, f. 68 a :
130, 131). In scurt, sinonirnul german Cat le prisoslas,te de nu ne marlin*
insemnézA : age descendu tout bas", Ne mana ca turma 'n lature adincd
sinonimul slavic:age creusé", sino- 20. acldnc Opals".
nimul românesc: age recourbé". a) intunecime addna:
v . Batrdnele. Crescut.
A. Pann, Mq-Albu, I, 3 :
Inventariul M-ril Cotrocen1 1681 (Mss. Mergend asfel putin Inca, niste aita, s'a
Arch. Stat.) f. 15 : jupAnesa Despa Intins,
ajungAndu la addrici brititnete..." S'o 'ntunecirne adincd din patru part1 m'a
Enache CogMnicenu, Letop. III, coprins...
254: srutat mäna, zicandul b) c60,negura,pacla addncd:
sal fid intr'un cés bun, sa, tilescA, Dosofteiu, 1673, f. 108 b :
pänä la aclanci batranete in luminat 0, Dumnedzaii sfinte ! tu ma scoate
scaunul Märiei Sale..." De pogholu de ape, tomu de gloate
Dosofteiu , Synaxar 1683 , la 19 Ce'm vine la suflet, si de glodurl
ghen.: alb, s'al nevoit, §i la adcince Cu pacle aclince fara podurl...
bAtramiate sosand, la DumnedzAti s'al c) umbra acldncd :
mutat..." Balada Erculén :
Dela sensul general de o mare des- Sotie de vrel,
chkFtur6,, consideratA de sus in jos si De vrel sa m Tel,
in totalitatea so, cuvintul trece, pe de o Ne scdte din stinca,
Din umbra adincd...
parte, la orl-ce se plea, pré-jos, de ex. :
Apol vesel se 'nturna d) ó s t e, c e t A addned :
La Sultan de se'nchina Iar a nostra cifita Inca
Cu addna, temena... Vine inapol addncd,
(Balada Sirb-sttrac) ; Tot cu puscl i cu pistOle,
pe de alta, la orl-ce se ascunde intr'o Mal multi cu manile Ole_
(G. D. Teodoroscu, Poes. pop. 178).
infundAturA, ori-ce ni se inNiQéz6, ca
o gitmad5, care se intinde departe ne- Tot aci :
strtibatuth de vöq , orl-ce e forte a- e) ru§ine addnca, adeca grOsa,, in-
nevoe de Otruns, fie materialmente, desatä, in Cuvintul sf. Ion Crisostom,
fie inteun mod figurat. text din sec. XVII (Mss. miscell. al
Arsenie dela Bisericani, circa 1650 Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov, p. 538) :
(Mss. Sturdzan in Acad. Rom. p. 112) o, rqine adaincd! o, ilutaté avatiei !
traduce pe abis, 115'vaaos" prin cel o, amara Iubiré argintului ! o, nesatu-
adancu" i apoi comentezA pe acesta lulu pantece ! .."
cu : cel fan, de fundii, celU ne§ti- In acela0' mod se pOte (lice : n e -
util §i negAnditt, celli neagiunsii de sci int 6, addncd, prosti6, ad(incd etc.
mente de omil." 30 addnc impénétrable = très fin".
Ay, sint : a) intelepcTune addncd:
1°. addnc enfonce. Dosofteiu, 1673, f. 167 a :
a) lacal addnc : Adinca ta 'ntalepclune
Acolo aI odihna, locas addnc, tacut, Nime nu va putla spune,
Erol ce mal 'nainte mnit sgomot aü facut.. Omul fara minte 'ntrega
(Gr. Alexandroscu, M rea DO1u1). Nu va putla sa intolega...
www.dacoromanica.ro
265 AD.A.NO 266
b) minte, socotOla addned : jale addncd:

Moxa, 1620, P. 392 : celt cu minte Jarnik-Barsanu, Transilv. 222 :
ackincd Romania' , déca se vazu inaltatt 146 dusel cu cOsa 'n ddl,
in Scauna..." Cosil 1arb i amar ;
Beldiman, Tragod. v. 293 : 1,15 duReI cu cOsa 'n luna,
Si cosil jale adcincd I
Grecil acestl mult cu minte, acestl addnci
#1 istetr, La Italieni adunco" sail adonco"
UrmOrl, fapte de aceste, puteat dela el s'a- a pastrat sensul material cel restrins
steptl ?... al latinului aduncus" = curvatus",
Zilot, Cron. p. 45, despre Alexandru de uncle insa, prin notiunea interme-
Muruz : Acésta nedomirire avéndu-o §i dial-a de ungues adunci"(Cicer.), dentes
ea, am Mout cercetare intreband pe adunci" (Ovid.) etc., in call aduncus"
Omeni intelepti, §i m'am insciintat in- coincida cu acutus", s'a desvoltat §i
teacestaV chip, care i adevér sérnénä la dine' expresiunea : mente ad un ca
a fi, cum c6, el firesce nu aa fost a- minte ascutita", ce-vacu totul indepen-
tata suptire la minte adeinc la so- dinte sub raportul genesei logice de ro-
cotOla, ci inca incovoia §i spre Ore-§l- manul minte addnca". Ala la Salvini,
care prostime, dar avea darul bunata- in clasica traducere a Iliadei (1723) :
tii i al blandqelor..." Uno comandi ed uno ii rege sia,
c) gand addnc: A cui donO ii figliuolo di Saturno,
Arsenie dela Bisericani, circa 1650 Che profonda ed adunca ha la sua m e nt e...
(Mss. Sturdzan in Acad. Rom. p. 213): v. 2 3'4' Adeinc. LAfnd .
se marira lucrurele tale, Doamne, §i
foarte's addnci gandurile tale..." 2..Adanc (plur. addncun, veohiu a-
Balada Fata Cadiului : cicincure, exceptional : addnce), s. n. ;
Nicl nu bel, nicl nu mOnOncl ; abime, profondeur, fond. Ambele plura-
Ce stal pe gAndurl addnci? . . . i addnre la Dosofteiu,
luri : adâncur
Marian, Bucovina, I, 144 : 1680, in acela§i psalm LXVIII : venilu
Nicl nu beu. nici nu manânc, inteaddncurile marii i volbura poto-
Ca m5 bate-un gand addnc. . .
pitu-m'au. .." §i apoi : izbavia§te-ma
(2) vorba addned : de caril nu ma pot vedia i de adcin-
Pann, Prov. III, 8 : cue apelor, sa nu ma inniace volbura
N'a deslegat sacul Inca, apei nice sa ma soarba addncul. . ."
Dar sO vezl vorbA addn-d... Intrebuintarea cea mai désa a cuvin-
Tot ala: sciinta adeincd, inva- tului este cu sensul general de abis",
t tur adtincd, i altele. mai tot-d'a-una in legatura cu notiu-
4°. adeinc impónétrable = très in- nea de apa".
time". Than din Vinti, 1689, f. 5 b : viho-
(t) durere addncd : rult §i vantula, de a caruia autare
Jarnik-Barsanu, Transilv. 120 : saca acleincurile, i groaza lui tope§te
6; nice bea i nic mAndna, magurile..."
De durerea cea ad Inca. . . Arsenie dela Bisericani (Mss. Acad.
b) amaraciune addncd : Rom. p. 179): 0
se spamantara addn-
Zilot, Cron. p. 70 : curele de multimé sunetului apelor..."
51 cum sO nu fim totl l'addnc'amäraciune?.. Dosofteiu, 1680, f. 190 a : cu lu-
www.dacoromanica.ro
267 ADANC 268
ciul acoperi pre in§ii, sa afundara in- aratatt toate addncurile cartilor i sva-
teadcincti ca piatra..." turile direptilort den limba cia mai
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. Acad. suptire §i mai ascutita de toate urn-
Rom. p. 36) : ... de laca§ul statator bile, ce s dzice elenesca,..."
despre uscat s'au parasit i prin addn- b) sub raportul moral, addncul iM-
curile apelor orbacand..." mei §i al mirarilor el :
Moxa, 1620, P. 386 : cazu o data Pravila Moldov. 1646, f. 133 : den-
o lama pro geroasa de ingheta Mare tru adeinculu inimii lui arata, curnt sa
pana inteaddncii..." aiba prietqugt..."
Cu sensul de ocean", in glosarele Moxa, 1620, p. 892 : dentru addn-
din sec. XVII (Cuv. d. bat% I, 295) : cul inimiei 611 bate sa fie inparatt..."
luciul mrii, addncul, noianul..." Ibid. p. 403 : deca auzira Grecii, nu-
In balada despre Napoleon cel Mare, mai ce suspina catra Dumnezeu dentru
a§a cum se canta in Ardel (Retegan, addncutd inimiei lort..."
Poes. pop. 33) : A. Pann, Prov. II, 38 :
Amaritul Bunaparte Gandul omuluT e Tad
Stand in addnc de departe . ii un addnc fait vad...
Fara notiunea de apa," : Samuil Clain, Invataturi, Blaj 1784,
Critil §i. Andronius (I41, 1794) pag. p. 39 : ... bolari §i. vitOji, carii la cul-
41 : m'amt vazutt ala de gost afun- me fericiril lume§ti ajunsOse, §i mai
data inteadancimele adeincurilorii, catt pre urma, au cazut intru adáncul ne-
am avutt frica ca n'oiu mai qi de a- cazurilor.. ."
colo. .." In fine, In loc de a d an ci batra-
Cugetari in 6ra mortii, circa 1530 nete", care este constructiunea cea mai
(Cuv. d. Mtn II, 454) : toti voru in- respandita, se póte dice: adâncul ba-
viia din morte diin toate adancurilia tranetelor :
pämLntu1ui. . ." Coresi, Omiliar, 1580, quatern. XVI
Legenda Ap. Petru §i Paul (Cod. Mss. p. 5 : insup acesta Avraamt, intru
miscell. al Bis. Sf. Nic. Brapv, p. 650): adeinculii batranetelor, dein pantece fara
ace§tO petrecura adancul a toata lu plodt nascu pre Isaact..
me i ca cu plugul semanara credinta..." Legenda Sf. Nicolae, text din sec.
De aci figurat : XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf.
a) sub raportul intelectual , a d a n- Nic. din Bralov, p. 172) : §i multi
cu1 invätaturei §i. a tot ce se trage Elini fapt'au cre§tini, vietui srantul lui
din ea : D-dzau anii cu dulce cinste §i ajunse
Moxa, 1620, p. 399: cum nu poti intru adancul batrandtelort i fu plin
ajunge naltul ceriului, Mce addncul ph- de zile..."
mantului, nice margine lumiei, §i cum v. 1. Adcinc. Addncime.
nu se pott numara stOlele ceriului,
nice nasipul mriei, 4a nu se poate 3.Adane, adv.; profondement, bien
afla addncul scripturilort.. ." avant, complètement. Represinta ca
Ibid. P. 380: Atha filosofiia toata §i adverb tOte sensurile adjectivului a-
addncul scripturilor eline§ti..." d a n c.
Eustratie logofatul, 1632 (Bianu in Proverb : Cine ti-a scos ochil?
Col. 1. Tr. 1882 p. 26): ... au fostu Prate-met. D'aceia ti-a scos aa
dascali desavralitt, carii au scos §'au addnc." (A. Pann, III, 28).
www.dacoromanica.ro
269 ADINC 270
Zilot, Cron. p. 45: insu§i vegendu- coacta faciunt anguli formam" (Paul.
'11 puterea minii ca nu lucra ackinc, Diac.).
se eau% cu din mini§trii sei..." Dosoftelu, 1680:
Coresi, 1577:
Neculcea, Letop. II, 257, descriênd ...precum sa ma-
pe nemuritorul mitropolit Dosofteiu : mca, marira-se fap-
rira lucrurile tale,
nu era om prost de felul lui, era tele tale, Doamne,
Doamne , foarte
nem de mazil pre invatat; multe foarte adeincard- s'adcincard gan-
limbi §tiea: eline§te, latine§te, slovi- se cugetele tale... durile tale...
nqte i alte; addnc din carti tiea §i
deplin calugar..." in contextul grec : oTdclea 1 # a I; v-
a a v...
nra nici o schimbare materiald, a- Legenda S-tei Vinerl, text din sec.
ceYaY asociatiune de idei póte fi ex- XVI (Cod. Mss. misc. Bis. Sf. Nicolae
presa romanesce prin adeinc : ca adverb din Bralov, p. 75) : aceia abatura §i,
profondément", ca substantiv pro- groapa adaincandei, s6para..."
fondeur" i ca adjectiv profond"; Barac, Risipire lerusalimului, p. 108:
de ex. :
a) ca adverb : o ftez adtinc" . Le rastoarna corabila
Si II tae cu sabila;
Pompilit, Sibiiti, 80 : Care'l vad el ca din apa,
Mandruta se gelula, Cu notul ca, mai sa scapa,
Din suflet addnc o f ta Cu sabila 11 addncd
Si din gralu a§a grMa... Mort in Mare ce adano 4...
b) ca substantiv: o ftez dintr'a d a n c". Lexiconul Budan (p. 6) : addnc, -care,
Alecu Vacarescu p. 46 : -cat, vb. act. : 1) covaiu in launtru
Suflet hain, nu-I pacat adunco, inflecto, sinuo, incur vo : einwarts
Sa ma vezi tot infocat biegen, kriimmen. 2) m6adanc : me
Si dinteadanc oftand, attollo, erigo : sich baumen". In ambele
/11 chinuirl petrecend...7
sensuri, addnc corespunde pe deplin
c) ca adjectiv : un ad an c o f t a t". prototipului latin. E mai cu séma in-
Beldiman, Tragod. v. 17 : teresant reciprocul : a s e addnca se
Totl alerga, cer scapare, in pustiurl na- cabrer", pentru care limba romana nu
valesc, poseda decat pe perifrasticul : a se ra-
Mel vieta, starea tOta, in primejdie-o pri- dica in do6 piciOre.
vesc,
Manile la cerlu radica, inalta ad an ci ot- Infinitivul functionand ca substantiv:
tani, Pravila Muntenesca 1640, f. 114 b:
Plang cu tanguire mare, privind jalnicele se ispitesca sfintele carti, ca sa
starl... aléga partia pacatelora dentru addin-
V. ' 2.Adeinc. 2. Afund, caria valurfloril i sa nu petreca in-
tru grija ce§tii lumi..."
4..Adane (addncat,adcincare), vb.; creu- Mai in circulatiune este participiul
ser, approfondir, enfoncer. Mal vechiu addncat , intrebuintat ca idjectiv sail
cleat sinonimul adancesc i contim- chiar ca substantiv i perpetuat mai
puran adjectivului adanc = lat. a- ales in nomenclatura topografica.
duncum , verbul addncare vine d'a- v. '94Adeinc. 1.2.Addncat. Addn-
dreptul din lat. adunco (-atus, -are): cata. Addnciturd.
adun cantur quae ex diverso
www.dacoromanica.ro
271 ADANCATA 272
Adanca, n. pr. de quelques localités. Cuvintul e des in Psaltirea cheiana

Dupa Frunclescu (Diet. top. 1) se chiama circa 1550 (Mss. Acad. Rom.) ca §i 'n
Acldnca o pAdure i un sat in Diinbo- a lui Coresi din 1577, buna-óra in
vita. Ca nume propriti topic, e mult psalmul LXVIII :
mai respandita forma : Adan cat a.
1550 : 1577 :
v. Addncata.
...intinaiu-me in . intinai-ma in
tin addncatd i tina acidncatd §i
Adancitre (plur. addncdri), S. f.
nu e stare... nu e stare...
v. 4*Addnc.
izbavé§teme izbave§te- ma
de uriii miei §.1 de urqii miei §i
l'Adancitt, -it; part. passe d' ad an c: de ape adclincate.. de addncate ape...
creuse, approfondi, enfoncé.
In ace1ea§1 texturi e nu mai putin
In cele mai multe casuri, adcincat des substantivul adanca t.
exprima notiunea de infundat", fie
infundatura mare, ca la Barac, Risipi- v. 4'Adcinc. 2.Addncat. Addn-
rea Ierusalimului, p. 77 : cata.Adeinciturd. Atrackincat.
Era o cetate tare
Iotapata, foarte mare, 2Aditnclit (plur. addncate), S. n. ;
Supt un munte asezatá enfoncement, chose tits enfoncée.
Si de muntl incunkuratk Se intrebuint6za nu o data la Co-
Cu vtil foarte addncate...
resi, 1577, §i 'n Psaltirea cheiana
saü ib. p. 122 : circa 1550 (Mss. Acad. Rom.), de ex-
Starvurile aruncate emplu : turbura adcincatutd mariei"
In ni§te viti addncate... ; (ps. LXIV) sau : veniiu intru addn-
fie infundatura ori-cat de mica , de catele mariei..."
exemplu la Dosofteiu, Synax. 1683, Zilot, Cron. p. 52 :
ghen. 1, despre St. Vasilie cel Mare : Ci el Intâiü calurã
,lungaretii la miarele obrazului, tam- In mare addncat ;
plele addncate, putintel tunsb..." CeI-1'alt1 lar, cum vezura,
In graiul teranului din Prabova : Cumpetul 10 perdurã,
Si totl ne-am inecatl...
...gandurili fëmei §i Marea n'ati sfir-
§it, n'aa inceput, atat sint dë addn- v. 4.Addnc. 1.Addncat.Adcincata.
cate..." Adâncime.
(Jipescu, Opine. 133.)
Aci dela sensul de infundatura Adâncivta, n. pr. de plusieurs loca-
mare" adcincat trece deja la acela de lités. 0 multime de localitati in Ro-
fail fund". mania pórta acest nume , datoritfi-
Arsenie dela Bisericani, circa 1650 resce positiunii lor inteo vale sau in-
(Mss. Acad. Rom. p. 88) : cela ce a- tr'o infundatura. Aa sint, dupa dic-
duna ca'n ne§te foi apele marii §i le-au tionarul topografic al WI' Frunqescu (p.
pus intru vistare adancate = far a 1), satele numite Addncata: unul in
de fundt..." Dimbovita, unul in Prahova, cate unul
Id. p. 182: Ail adapa pri'n§i ca in in Dorohoiu, in Arge§ §i 'n Teleorman,
nelte ape multe adancate = ape multe doö in Dolj.
fara de fundu..." In Buzeil dupa B. Iorgulescu (Dick.
www.dacoromanica.ro
273 ADANCIME 274
top. Mss.) un satulet Adtincata Si o odihnesce sub pamintul incarcat cu §te-

padure Addncata. vie, cu urici i pelin..."
v. 4'A ddnc. Addnca.' 2'Addneat. v. 4.A.deinc. Addncit.Addncitura.
AditneäturiL (plur. addncdturi), S. f.; Acianolme (plur. addncimi), s. f.; pro-

creux en gOnéral, petit enfoncement. fondeur, épaisseur. Sinonim cu a (lane,
2)
Vale numesce poporul o addncd- cu adancare sat adancire i cu
turd 6re-care in pamint, pe care merge ad anca tur a, cu deosebire ca : a-
un pariti din plOia sat izvor..." (P. danc este ce-va f6rte profund, fail a
Badescu, Dolj, c. Filias). se aye in vedere mesura, sat chiar
Pe aci vale se chiama o addncd- fara nisura; adan car e sat) a d a n-
turd strinsa intre do6 Muff..." (I. cir e este actiunea de a sapa, a scurma
Georgib, Tutova, c. Corodescii). etc. sat resultatul immediat al acestei
Pink i orbita ochiuhii se pOte (lice actiuni; adancatura e ce-va pu-
ackincdturd: tin profund ; addncime este profundul
Jipescu, Opine. p. 133: il invirtqte masurat sat mösura profundului. Ast-
§i II suce§te i 'I intoarce pina scoate felunadancsato adancatura
limba, i ochil i les cat pumnu afara pOte s aiba nu numai o singura, ci
din widncdturi..." mai multe adeincimi in diferite direc-
Cuvintul e format nu din adan c, tiunT.
ci din participiul adancat prin su- Critil i Andronius, 1794, p. 41: aa
fixul -u r a. de kosil afundatt intr'addncimele a-
v. '.2*Addncat.Adeincime. Addnci- dancurilorti..."
tura.-2.3felc.--ura. Odobescu, Pseudokyn. p. 34: ... echo
if respunde de prin tOte addncimile co-
AcIfincèse (addncit, addncire), vb. ; drulul trezit..."
creuser, enfoncer. Formatiune poste- 0 addncime fie cat de mare, se pOte
riOra, care mo§tenesce functiunea ye- masura.
chiului adanc = lat. adunco, gonin- Costache Negruzzi in descrierea Tur-
du'l putin cate putin din grain. n ului din Tirgu-Ocnei (ScrisOrea XXVIII):
Jarnik-Barsan, Transilv. 111: te cobori pe o scArita drOpta i in-
Del vede cã sta pe apa, gusta, putreda acum de vechime, intr'o
Fielp inimiOra 'ntregt; inchisOre sub-pamintena Para lumina,
Del vecid ca s'addncesce, fara aer i de o addncime grozava..,"
Nu'rni trage nici o nãciejde, Aci ar fi fost o greek de a zice :
Flange §i te tanguesce!..
un adanc".
Donicl, Riul §i hele§teul: Mitropolitnl Dosofteiu insa intrebuin-
DeOrtaciunfie lumesci eu le uresc t6za fOrte des addncime in loc de : a-
*i in filosofie prin sown me addncesc... d a n c, acolo uncle Silvestru e mai co.
rect :
Dela Vrancea (B. Stefanescu), Sulta-
nica p. 214: In curtea bisericilor vechl, 1680: 1651:
vecli cruel de pëtr i de lemn, une- Ps XXXV : giudecarile
ori cate do6-trel in acela§i cuib, um- giudecarile tale a- tale adancu
brite de viini i de pruni. Te addn- deincime multa... mare...
cesct in ganduri, parc'ai vr6 s scil cine Ps. XXI: addn- adAnca
www.dacoromanica.ro
275 ADIOGIT 276
cimfa pre addn- pre adancii va fi locul cel mai potrivit de a da in

cime chiaina... chiiama... conspect Intl-6ga farni1i nascuta pe tt-
Ps. LXXVII : adapa pre rirnul romanesc din prototipul strabun :
i-au adapatu'i ca ei ca den ad a n-
'ntru acitincime c ur i mari... ----------------
adunco-
ad un co aduncatum aduncare
ad uncus, a, mu
multa... addnc, -ei adcinc adeincat addncare
Addncime s'a format prin sufixul -ime subst. ad v. I
addnc adt'cnc caldncime addncesc addncatura
din adjectivul adan c, ca naltime" I
din nalt", largime" din larg" etc. addncit
v. l'Addnc. Acidnceiturel. Addn,- adxincitura

cituret.
Latinul adunc o- era compus din
prepositiunea a d qi din tulpina norni-
AdAncire. v. Addncesc.
nala unco- : uncus, -i crampon"; un-
cus, a, urn recourbe=gr. Opcog, dyxeiv
AdAncit, -A; part. passe d' a d a n- sanscr. ankas = litv. anka etc. Chiar
o e s c. Acesta forma mai noua s'a sub- latinesce originalul a- era conservat in
stituit din ce in ce mal mult vechiului ancus qui aduncurn
archaismul :
ad ancat. brachium habet" (cfr. Curtius, Griech.
Gr. Alexandrescu :
Etym. 5, 130). De aci, ca un rest din
Singurul tovarAs de nenorocire, latinitatea vulgara, se explica forma
Singural avere, un came lubit, romana addnc in loc de adunc. SA mai
Sedea linga dinsul, si'n mare mihnire
Parea addncit... adaugam c grupul final -nc era o na-
sala guturala, rostindu-se ca grecul yx
Costachi Negruzzi, Melancolia : sat ca frarqusesce in manque", de unde
Cate ori a zilel razá II gaseste Inca trèz, vine ca in vechile texturl cuvintul se
.Addncit in reverie si cu lacrimi pe obraz... scrie fOrte des prin 4. sat chiar '14 :
Beldiman, Tragod. v. 125: e1,4,14.1(2C, pe cand nasala dentala se ex-
Sacuesc, pradk omOr, marfurile impartesc, prima tot-d'a-una prin s.
Si cu cat privesc folosul, cu atata se lutesc. In macedo-romana, dupa Dr. Obede-
Cine sa se 'mpotrivesca ? cam, saracil, ametitl naru (Dick. Mss. in Acad. Rom.), adânc
Fiind toti in asternuturt si intru somn addn- nu mai exista, fiind inlocuit prin ahun-
citi .
v. Adáncesc. dos" (= afundos). Din istriano-romana
el a desparut de asemenea, intrebuin-
AdAncitbr, -Ore, adj.; approfondis- tandu-se In locu-i : profundait" (Miklos.,
sant" (Cihac). Unters. I, 71).
AdAncitiirA (plur. addncituri), S. f. ; AdAncig, -4, adj. ; un peu profond"

creux en general, petit enfoncement. (Cihac).
Sinonim cu adancatur a, pe care
tinde a'l inlocui in grain. AdetogAtitrA. V. Addosatura.
v. Addncatura.
rand 0, atat in ordinea alfabetica AdAogeme )
V. Adaog.
precum i 'n cea cronologi0, addnci- AdAogire j
turd ne apare ca ultimul descendinte
din tulpina latin adunc o-, aci dara Adaoglt, -4. V. 1.Adaos.
www.dacoromanica.ro
277 ADIP 278
AdAosAturit (pl. adetosaturi), s. f.; in- s'ar scandalisa daca i-ar propune cine-va
sertion, addition. sal adape.
Ioan din Vinti, 1689, f. 88 b : spo- Omul mAnancA, vita pasce érbA ;
dobqte pre elt farn, de osanda a lua cand insA vitel i se dk,fin sat orq, se
pré-curatele tale taine, nu intru mun- qice a mAnana. Omul bea apA; calul
cire, nice intru addosatura pAcatelor, se adapd" (V. Popas, Covurlum, c. Slo-
ce intru curAtila sufletului..." boqia-Conache).
Cantemir, Cron. II, 376: ... mare Alexandri, Iorgu dela Sadagura, act.
jale ducem pentru cAci acel vechiu chro- I sc. 4: Ce sA fac ? .. SA mö adap ?...
nic la manA nu ne-au venit, IarA pri- Trebuie sb, soil, cucónA dragA, cA nu-
cina este, aci vbzand nol adaosaturile mai vitele s'adapd, dar Omenii bet..."
basnelor, carile acel Misail §i. urmAto- I. Créngb., 111(1 Nichifor (Cony. lit.
rul lui Simeon din uscata tidva lor 1877 p. 377) : Gata, jupAne Strut; nu-
le-at scornit..." mai s'addp epuVrele aceste..."
Adaosdturd este o formatiune nere- PompiliO, Sibiiu, 20 :
gulatA, de Ora ce participiul adAosat" FatA albA
sat adAosit" nu existA. Ea s'a nb.scut Cal a dapd.
prin fusiunea formel ad AogAtur A CAI cal fura
cu forma adAo sur A, in earl ambele Toti b6ura...
sufixul -urA, ca tot-d'a-una, s'a acAtat In balada Sirb-sArac, fiind vorb b. de
la participit : adaos-kurA" §i adAu- calul cel minunat :
gat -Fun". De addpat cu ce'l adapa ?
Forma cea mai corect b. e: adAosur A. Tot cu lAptesor de Oa
De si'l face lat pe sapA...
Adttosii.r6, (pL addosuri), s. f.; charge, In Psaltirea lui Corbea din 1700 (Mss.
addition. Acad. Rom.) ps. LIX :
Dosoftelu, Synax. 1683, Dec. 10 : St cu vinul umilintel pre nol
näclale i addosurile scarbelort, ce'l Al adapat ca neste proaste ol...
supArara noaa al, nu le-au bAgatil mina Numai intr'un mod exceptional Ho-
ca o dza. .." manul qice despre sineV cA se adapa,
Iii acest pasagiu addosurd figurezA dar nici atunci cu apa ca vitele, ci cu
ca sinonim cu nadA=InadA al- vr'o altfel de bbuturA, de exemplu :
longe".
Mama 'n brate m lua
v. Adaosdtura. Nada. *i la sin m6 leg6na
cu lapte m'addpa...
(Alex. Poes. pop.2, 479)
Ada') (addpat, adapare), vb.; 1° abreu-
ver, donner a boire, surtout aux bes- In ocArl insA, Romanului ii place din
tiaux ; 2° imbiber, arroser ; 3° empoi- urA a face pe duvnan sA se adape in
sonner. loc de a b 6. Unul din blAstemele cele
1°. Venind din lat. adaquare (ital. ada- mai caracteristice este:
cquare, span. adaguar, pro v. adaigar etc.), Urasca-te binele,
addp insemnëzd literalmente a duce IublfiscA-te bOlele,
SA te usti ca scandura,
la ap b.", de unde oi aplicatiunea cu- SA te-adapi cu lingura
vintului mai cu sem& la vite, astfel Pin' ti'l sfirsi viatal...
ca Romanul, in cele mai multe locuri, (Jarnlk.Bársanu, Transilv. 260).
www.dacoromanica.ro
279 ADAP 280
Intr'un sens analog de blastem, la décii se addpa den doi gradi-

Costachi Negruzzi (ed. 1857 p. 177) : nari ca unti pomett; unu'lche-
Nicl ura, nicl amorul, Ind lumea 'nselatdre ma Costantinti Monamahti..."
Ce ne'ncetat m'adapd cu fiere si venin, Figurat :
Nu pot s. facet alta, decal sa. mt omdre...
Dar RomaniI, fix ai celor ce'n vechime se
Nu atat de exclusive sint vechile luptara,
texturi, in cart addp se aplica forte Cu sudor I addp pamintul, castig hrana
des §i la Omeni, cu sensul de : stimper in durerl;
setea". Sint plugari...
(Gr. Alexandrescu, Tismana).
Pravila Moldov. 1646, f. 20 : ada-
pritorile ce s'au facutil sa sa adape ea- Cea mai spornica addpare a pamin-
latorii. . ." tului nu vine insä dela om, ci din plot
Cugetari in Ora rnortii, circa 1550 si riuri.
(Cuv. d. batr. II, 453) : au doara ai Dosofteiu, 1673, f. 101 a :
miluitü vr'un seracu, sau ai dat man- Dimineta cind e§ tu, dal radza
care flamandzilor, sau ai addpatu vr'un §i de tine cina sä 'mframsadza,
setosu... ?" De tine pamintul sa adapa
Moxa, 1620, p. 369 : beu §i elt pa- §i de bisug nime nu sa scapa
harul ce addpa pre alalti..." Ca paraul tau Dumnedzau varsa
De sataii gatin tuturor masa,
Coresi, Omiliar 1580, quatern. II p. Brazdele pamintulul le 'mbata.
16: flamanzii amu,§i datu-mii-ati main- Sa rodesca siacere bogata
care; insetopi i adapatu-m'ati..."
In loc de a doua persona plurala Coresi, Omiliar, 1580, quatern. VI p.
[voi] addparag", dupa cum se ilice as- 9 : de nu se-ara uddpa pamantulu de
taqi, texturile cele mai vechi ne dali multe ori cu ploaia ce de§tinge dein
nu o data pe [voi] addpat", buna-Ora ceriu, n'ara fi rasarita erbi i sa cresca
tot la Coresi 1580, quat. II p. 10 : §i sa faca seminte intru iale i sa dé
mai multu rodt..."
. .flamanzii esurivi enim, De aci érasi figurat :
§i'mil dédet manet dedistis mihi
care, inseto§ai a) adapure prin credinta :
i manducare; siti-
ma addpatu... Calëtoria la iad a Maicei Dcannulub,
vi, et dedi stis text circa 1550 (Cuv. d. bat% II, 334):
mihi bibere... mult au hulitu pré slujitorii bésere-
Noul Testament din 1648 se sfiesce ciloru, larIt dinteanse se-au addpatu
deja a pune pe arhaicul addpat", in- slugile lu Dumnezeu..."
locuindu'l prin : mi ati dat beutura". b) adapare prin sciinta :
II°. Dupa cum ornul ii adapd vitele Moxa, 1620, p. 345 : de pururia in-
sat pe sine§i, dand a p 6,, tot a§a el seto§ezi cu mentia ca sa afli invata-
pOte sa adape pamintul, stropindu'l sau tura cartilor i denteanse cu duleata
udandu'l, de wide vine vechea locutiune sa te adapi. ."
proverbiala : a dapat din doi gradi- Zilot, Cron. p. 1 : Unil parte bise-
nari", cand era vorba de o femee cu mai ricesca preoti, duhovnici vestiti, clirici
multi barbati, de ex : la scaunul Mitropoliei terei ale§i;
Moxa , 1620, p. 397 : Zola inpa- dascall slavoni i rumani ; §i mai toti
ratesa pururia pohtiia sa se chéme &lap* Ore-§1-ce §i de latinesca §i de
maica a fim nascutu den trupula ei ; grecesca..."
www.dacoromanica.ro
281 ADA.P.A.TORE 282
III°. In fine, precum francesul : poi- 2' Ad6pitt, s. n.; 1°. action d'abreuver
son (=lat. potionem) insemna de'ntaiu ou d'imbiber ; 2°. empoisonnement. Ca
beutura" in genere, alunecand apol la actiune de a adap a", acest partici-
sensul specific de otrava", tot ay ro- pig substantivat nu se deosebesce de
manul adap a trecut §i el la : adapare, adapatura, adapa-
a) del beutura vatamatOre : clune, fiind insa, mai elegant : ad apa-
Corbea, Psaltire din 1700 (Mss. Acad. tul vitelor, ad dpatul pamintului. E mai
Rom.) : interesant sensul de inveninare", prin
§i- 1ntru seté ra6 adeipare care addpat a devenit ca §.1 un termen
Mi-au fapt cu otet lute sj tare... tecnic medical in gura poporului pen-
b) inveninez : tru ori-ce intoxicatiune printr'un corp
Zilot, Cron. p. 111: iar Filipescul fluid, fie in fapta, fie numai in presu-
nesuferind, incepu a sapa pe Voda. Voda punere.
pricepénd, vru a'l perde, dar neputénd, Pe aice se numesc bólele a§a : du-
putu numai de'l facu surghiun la mo- rere de cap, dinsele sail elele, vatama-
§ia sa Bucovul, unde boInvindu-seic tura, surpatura, pantecaria , dropica,
ca rat fost adapati bolnav sloboqin- pör pe la degite, friguri, bubarnégra,
du'l de au venit la Bucuresci, at ft- rae, potcitura, diochere, facut, ada pat
posat. . ." etc. Pricina frigurilor se socotesce de
v. 1' Adetpat. 2. Addpat. Apa. sateni ca este un d a t sat a dapat . . ."
(P. Teodorescu, Vasluiu, C. Lipova).
Aditpitre. v. Adetp. Contra adapatulul, ori-de-unde sa fi
provenit, babele dela Vra, intrebuin-
1Adtipitt, 4; part. passé d' a da p. téza mai cu séma, argint-viii (D. Albo-
Pentru diferitele sensuri, yell la verb ; ténu, Covurluiu, c. Mastacani).
sa se observe ins c adapat se aplica v. Adetp. Arg Dat. Fapt.
aprOpe d'o potriva la Omen! ca §i la
vite sat la pamint, pe cand adap se AddpiLeliine, s. f.; action d'abreuver"
intrebuintéza mai cu deosebire in pri- (Cihac).
vinta acestora din urma. v. 2 Addpat.
Inteo frumósa caracteristica a fete-
lor ardelene : Adápätbr, -Ore, adj.: abreuvant, quel-
§i la gralu sint dragästeise, que chose qui abreuve.
§i la suflet sint volOse, v. Addp. Addpdtóre.
§i's cu buze suptirele
Adoipate 'n tãü cu mien,
Si te tot särutl en ele AcitipittOre (plur. addpdtort), s. f.; a-
(Jarnik-Bars ,nu, Transily. 28). breuvoir, citerne, auge.
SA punem alaturi caracteristica until Cuvintul, literalmente ce-va care a-
prel at : d a p A", insemnOza mai ales sghlaburile
Zilot, Cron. p. 88 : Mitropolit se a- cu apa pentru vite. Iath unul i ace-
ila la venirea Rosilor Dositelu, Grec de la§i pasagiu dupa Paremiarul din 1683
fel, adapat cu invOtatura, i firesce cu §i dupa Biblia din 1688 :
duh pentru patria bun, cad tot sta la Dosofteiu : §erban-voda :
intamplari cu boerii eel bun! pentru Exod. II , 16 : ... au §azut
dinsa. . ." vdzu la putt; la fantana; §i la
v. Addp. 9.Addput . iara popa MI Ma- popa den Madi-
www.dacoromanica.ro
283 AD.A.POST 284
diiamü avia §lap- lam era 7 fete Aliji sinonimi :

te fiate de papa pascandil oile 62- Coresi, 1577 : Silvestru, 1651 :
oile tathlul lora; tani-sau lui Io-
§i venind scotia thor; §i mergand §i se veselira ...atunci sa vese-
pana inplia ada- scote apa pana cri tacura, §i de- lirâ atacura si
patorile ca sa '§ umplura j g hi a- rese-i in prista- povati pre el la
adape oile... burile ca sa a- nite voei lui... tarmurile ce
dape oile... vria el...
In contextul latin : canales" ; gre- Acoperit sat descoperit, la munte
cesce : zcseg cWap,Eveg. sail linga mare. in padure sari pe cam-
Constantin Brancovenu (Cond. Mss. pia, mare sail mic, adapost este pre-
in Arch. Stat. p. 8) in descrierea ho- tutindeni unde pOte sa inceteze sa0 sa
tarelor unei mo§ie : ... den cl-leoa in se imputineze grijile, fie trupesci, fie
sus in valceoa piscului nalt i despre sufletesci.
Vulpeni la del in lac, dela lac in coada Coresi, Omiliar 1580, quatern. XVII
valcelii Grecilor alature cu cuthturile p. 9 : acelor (albinelor) arnu i noi, fra-
lui Cazan pre valce in jos pan in Scor- Vlor, s ne inchipuim, crindit amu ca-
bura, §i lar Scorbura in jos pan la add- tra dumnezeesculu §i framsetatului a-
patori, de acole poteca lupoaei la del..." cestui addpostI alit besericiei venim..."
Pravila Moldov. 1646, f. 20 : cela Balada Iordachi al Lupului :
ce va lua de pre langa drumil adapd- 5,1 cu bine el sosTa,
torile ce s'au facutil sri sri adape cala Addpost el fs,1 gasla
torii, sau de le va strica, acesta sa sri La saralul Hanului,
certe ca unt fort..." Cumnatul Sultanului...
In medio-latina se qicea : adaqu a- A. Odobescu, Pseudokyneg. p. 11 : In
t orium (Du Cange, ad voc.). orl-ce alt loc al Baraganulul, vinatorul
v. Adap. -ore. nu afla alt acleipost, spre a imbuca sari
AdApttturit, s. f.; action d'abreuver, a dormi qiva, decat umbra carutesi
i rn bibition" (Cihac). sale..."
v. 2 Addpat. A. Pann, Prov. I, 95 :
Adlipbst (plur. adaposturt), s. n.; abri, Iar javra, catelul prost,
refuge, asile. Sinonim cu a c i 61a, zri- Sarind de supt adapost,
vadri, liman etc., dar avend sensul Incepe a alerga
cel mai general de ori-ce loc unde o I. Crenga in Stan Patitul (Cony. lit.
fiint pOte sa se lini§tesca fisicesce sail 1877 p. 32) : Dar eil ce fac tocmal
m oral mente. acum la batranete fara lec de adapost?
Arsenie dela Bisericam, circa 1650 Nu te ingriji de asta, matusa draga,
(Mss. Sturdzan in Acad. Rom. p. 249) : O. am sa te ieit cu mine §i 'I trai pe
Ps. CVI : §i se ... et laetati sunt, linga nol, ca banul cel bun..."
veselira ca se do- quia siluerunt, et Costachi Stamate (Muza p. 179) :
molira, si'i inde- deduxit eos in 5,1 acolo stand pe gandurl, privia sub a lul
repta pri'np in- portum volun- picIdre
trulini§tia vre- tatis eorum... SbucTumatl nouril negri de vinturl clocotitdre,
rii sale = intru In camp colbul ca ninsOre spulberat de vifor
adapostul vrerii mare,
Cerbul pintre stand catandu'§I un addpost de
sale... scapare...
www.dacoromanica.ro
285 ADAPOSTESC 286
Chiar in constructiune cu sub" sat mal ales reflexiv : a s e addposti se

supt", adeipost nu presupune neaperat refugier, se mettre a l'abri, échapper,
ce-va ac op erit, ci numal r e- se tranquilliser".
rn a t , latinesce appositum". Ay, la Beldiman, Trag. v. 145 :
Costachi Negruzzi, Alexandru Lapu§- Acel ce din han scapase, sad afara s'au afiat
nenu, II : carii de multe on subt Unil la bolerI aldrga, lar altil la consulat.
adeipostul zidurilor acestora...", lati- Acolo afla limanul, acolo s' add postesc,
nesce : moeniis appo sit i s". Scapa de osinda tOt, i de ferul dugnanesc...
De aci se lamuresce dela sineli ori- Aci me addpostesc" se explica, prin :
ginea vorbei. aflu lirnan, scap".
Etimologicesce, addpost (= lat. adpo-
situm) este acelall cuvint cu : ap us Mitropolitul Dosofteiu, 1680, f. 48 b,
(= lat. appositum), un clublet cu sensul pune forma adapostedzu :
fundamental de repaos", le coucher" : ca ...remitte mihi
repaosul vietatilor, pe de o parte; pe sa ma adeipos- ut refrigerer
de alta, repaosul sórelui sat al stelelor. tedzu mai'nte pa- priusquam abe-
Ambele formatiuni sint proprie limbei na a nu ma duce... am...
romane. Relativamente mai not este Sinonimica acestui pasagiu :
a pu s, desvoltat deja in epoca post-
latina din apun" ( = lat. appono) in Coresi, M77 : Silvestru, 1651 :
locul participiului original : a pos t. Mai ...slabqte-ma sa ...paräse§te-te de
vechiu este adapost, nascut in Dacia rapaust ainte mine a ma su-
latina din adpositum prin interca- pana nu ma Ora §i ma voiu
larea vocalei irrationale de'naintea la- duet.. intari pana nu
bialei intocmai ca in adevör" (=lat. volu merge...
adverum) i cu pastrarea organicului
Sensul de refrigerium", ca la Do-
-post ( positum). softeiu, ne apare in infinitivul substan-
v. Acidlet.''Ad. Adapostad. Add- tivat adeipostire la Beldiman, v. 2713 :
postesc. Addpostiturd. Apus.
Apust... Green záluzl de vapae, pirlitl de strapicul foe,
Nesciind ce sa mal faca, alergad din loc in loc,
Putina addpostire, loc ce-va mal recori t,
Adtipostélit (plur. addpostell), s. 1.; Unde nefiind binale, era mal de suferit...
délassement, repos.
Cu sensul de repaos", ca in sino-
Dosofteiu, 1680 : Silvestru, 1651 : nimul din Coresi :
Ps. LXV: tre- intrasem in
PamIntul toril nOstre e açII adapostire
cut'am prin foc foal §1 in apa, §i L'a Grecilor tarina; lar agonia lor
printeapa, §.1 ne-ai scos in 1 o c Cu jale a votlut'o a Oltulul Wire,
ne scose§t la a- de rapaos... semne de fratia, dovada de lubire
clapostaci... Le-a dat ea indestuth in tlioa de omor...
(Gr. Alexandrescu, Draga§anl)
In cOntextul latin : refrigerium, gre-
cesce : dvatpv, slavonesce : pokoi. Cu acelai sens la Ioan din Vinti,
v. Addpost. 1689, f. 173 b : cela ce e§ti addpo-
stiria ce lina acelor cuprin§i de
Adapostbso (addpostit, adapostire), valuri..."
vb.; abriter, conforter; se intrebuintéza v. AcIuez. Addpost.
www.dacoromanica.ro
287 ADAST 288
Adlipostbz cu trOba incarcati", dar insa ace§tia

Aditpostire v. Adapostese. numai calari, adestdnd cand de cand
Adfipostit sa le sosesca peirea..."
Ibid. p. 47 : Domnul Moruz inca in
Adápostitiul (pl. adapostituri), s. f.;
Bucuresci aflandu-se, fiind-ca addstase
retraite. Coresi, 1580, quatern. III p. 6,
pe Mihaiu Voda pentru nisce socoteli
face o deosebire Ore-care intre a d a-
post 0 adapostitura : ajunsem la ale tërii..."
CO addpostitura buna §i fr voroava, Ibid. p. 31 : nu cum-va ace§ti Turd
la adapost S 0 la lint §i fara scra- §i Arnautf, intr'ascuns uniti fiind cu
ba..." Intr'un alt loc, quat. IV p. 3, Pazvangii, n'adastd vreme indemana-
el intelege prin adapost un port tica ca de o data sa navalesca cu
maritim : rcela ce innoata] stau in toti pe tete partile sa ne jefuesca. sä
launtrula adapostului candu vadu ne robesca..."
bure §i turburele, §i cndS va sa vie Iancu Vacarescu p. 53 :
vantu ei au 0 voroava..." De aci ar Tintuit intru'ntristare
urma, ca adapost insemneza un Am rugat'o lAcrAmAnd,
loc de lini§te mornentana safl putin SA mal alba addstare:
sigura, *far adapostitura un local de POte larA§I vr'un vint mare
Iml va da frun0a curAnd...
odihna deplina. Acesta distinctiune insa
pare a fi mai mult individuala. A. Pann, Prov. I, 144: noi unele ackY-
v. Addpost. -urd. skim §'altele intampinam..."
Ibid. I, 24 :
.Aditst (addstat, addstare), vb.; Otre
dans l'expectative, attendre jusqu'a un Ma el dela femela pranzuletul castigand
terine. Sinonim cu a§t e p t, de care Si la tovara§ul care il adasta ajungOnd,
lack prietene, zise...
insa difera prin aceia c cuprinde in
sine notiunea de nerebdare, de grabire, Romanul addstare nu pOte sa se traga
de dorintA de a scurta timpul pina la d'a-dreptul din lat. astare =ad stare
realisarea celor dorite. (Cihac), ceia ce ar presupune desvolta-
Constantin Brancovan, 1695 (Cond. rea vocalei irrationale dupa a d- de'na-
IVIss. in Arch. Stat. p. 70): ... i Datco intea unei sibilante, pe cand fonetica
slujer ne avand nici atunce banii sa'i 'Astra justifica fenomenul numal de'na-
de, Or s'au rugat sa mai adaste Inca intea unei labiale (v. 'Ad). Afara de
intr'un an de ace§ti bani...", unde e acesta, addstare exista 5i'n italiana ,
interesanta constructiunea lui adast cu unde latinul a d - nu se amplifica nici
prepositiunea de". o data printeo vocala irrationala. La
Psaltirea lui Corbea din 1700 (Mss. Jacopone-da Todi, poet din sec. XIII :
Acad. Rom.) : La vita non me basta
3i nu vor av6 cum a sta, A fame penitenza,
A rAbda a's addsta... Chè la morte m'a dast a
%Rot, Cron. p. 30 : unii trecOnd in- A darne la sentenza...
launtru la Sibim, a1iI pe la Rimnicul Sa mai adaugam ca din lat. asto ve-
de Valcea, a1ii prin alte partI, romaind chea limba romana mo§tenise cu ace-
numai din negustora§ii eel mai mici pula§i sens verbul a sta ü (astatut, a-
tin], §i. din cea-ralta prostime, precum stare), de ex. la Dosofteiu, Paremiar
0 din boerii cati-vali, care se afla 1683 f. 63 b: a s t and u-le Azarila,
www.dacoromanica.ro
289 ADA-V.18E8C 290
sa ruga a§la...", sail tot acolo f. 87 Adad, s. n.; tribut, redevance. Cu-
cu contextul slavic : vint banatenesc, aflat in Dictionarul
...astatura in- ...predstage Mss. romano-latin circa 1670 (Col. 1.
gerii strigandil , aggeli viipiee, Tr. 1883, p. 421): Adeu. Tributum".
Hristóse, uceni- Chris te , u eni- Este maghiarul a d 6 tribut", cu o-
cilor4 tai... komit tvohnil... bicinuita trecere a lui -d in -clu.
Cu totul alt ce-va este addstu, care V. -aa.
dintre texturile cele mai vechi ne
intimpina in Codicele Voronetdan circa *Adolvès, adv.v. Addvasesc.
1550 (Mss. Acad. Rom. p. 156) :
Petr. I. 3: candu . . quando e x- Adv6s6se (aclavdsit, addvdsire), vb.;
adasta a lu Dum- spectabant d6penser, ext6nuer, depouiller, régler.
nedzeu luinga Dei patientiam in Un archaism dintre cel mai intere-
rebdare in dzilele diebus Noe . . santi, pe care cata sa'l urniarim mai
lu Noe... intalu in vechile texturi.
Romanul addst ----- ital. adasto nu Varlam, 1643, I f. 8 b :
pOte dara sa fie decal un latin a d- Luc. XV, 13- ...congregatis om-
asto--=--ad+a[d]-1-sto, adeca cu 14 : stransa totu nibus, adolescen-
duplul prefix a d-, adaogêndu-se un al fe6orulil celA mai tior filius pere-
doilea atunci cand se §tersese deja cu mica, §i sa duse gre profectus est
totul individualitatea celui de'ntaln. intr'o lature dein regionem Ion-
Simplul asto" insemnand star] ina- parte §i acolo ginquam, et RA
inte" sari chiar stall atent", de ex. : addvdsi avutiia dissipavit sub-
ast a atque audi" (Plant.), compusul sa, petrecanda cu stantiam suam
adasto cap6ta, sensul de stall pen- curvele ; §i d6ca vivendo luxurio-
tru cutare lucru anume", de unde : addvdsi elü tail, se; et postquam
V
6tre dans l'expectative". fu foamete... omnia con-
v. Acept. Acer. Astad. A§tept... summasset,
facta est fames...
Acigsat 1 Tot acolo 1. 338 a :
v. Acleist.
Aclit
ikstre Luc. VIII, 43 : ...et mulier quae-
§i adeca o famlae dam erat in tluxu
Acituen1, n. pr. loc. plur.; nom d'un ce-i curr6 singele sanguinis ab an-
village en Moldavie. Sat in districtul de doi-spra-dzke nis duodecim ,
Doroholu, o data al celebrului cronicar ai, ce la addvd- quae in medicos
Miron Costin, 6r mai 'nainte al fami- sise vracilorti toa- erogaverat om-
liel princiare Movi1 (A. I. R. III, 283). ta avutia, §i nu nem substantiam
Colectivul Addoni din singularul A- putu nice de u- suam, nec ab ullo
d a §énu presupune o colonia venita nulü sa sa tama- potuit egrari..,
dintr'o alta localitate numita A d a §, duiasca...
care la rindul set este un demi- In Noul Testament din 1648 add-
nutiv polon ibohem din numele A d am vetsire e inlocuit prin rasipire" §i
(Ada§, Adag), probabilrnente (Tara o cheltuire".
colonia de peste Nistru. Cu sensul de prapa.dit", vedem la
v. Sloboyid. Dosofteiu adjectivul adevasat ex-
32,083 10
www.dacoromanica.ro
291 ADAVASESC 292
t6nu6", Synax. 1683, Dec. 10, in viéta sus sail adversum, care nu in-
St-lui Toma : semnezA contra", ci fatA", de ex. :
...IarAl I-au venitu-I milte mari gratus ad ver sus aliquem" (Reisig,
tAuni de'l potricAliIa §i-I rAniia pilalla, Lat. Sprachwiss. p. 730).
care era adevAsatft i sfarlita de Din verbul adv ers 0, intercalln-
post..." du-se intre d §i v o vocala irrationala
Cu sensul de prödat", tot la Do- ca in adevër" = lat. ad-verurn" (v.
softeiu, Acatist 1673, f. 23 : te tiu 4.4c1), graiul romanesc ar fi fAcut a d e-
vistiariu nefurat i ne-a devasA t..." v r s saü adavër s, care remAnea
In Dictionarul lui Budai-Delénu (Mss. in prima conjugatiune, fiind sprijinit
in Muzeul istor. din Bucur.) cuvintul prin propria sa flexiune i prin flexiu-
adevasesc se traduce nemtesce prin : nea verbului inrudit v ö r s. Nu a§a
auszehren , entkraften , ausmergeln ", insA procede limba in genere cAnd are
adecA ca in primul pasagiu din Var- a fa.ce cu partile cele invariabile ale
lam .1'n primul din Dosofteiu. cuvintuldf, pe cari, sub raportul fone-
Trecénd acum la graill viu, aflAm : tic §i morfologic, nu le sustine nici o
10. In Transilvania, ba tocmai pe'n flexiune.
muntii Abrudului, adjectivul d A v O- Originea lui addvdsesc nu este dara
s i t = prëdat" (Gr. Sima in Tocil. Rev. in verbul adverso", ci in adverbul a d-
II, 183). ver s u m. Precum din latinul deor-
2°. In Oltenia, cel putin in districtul sum" vine romanul jos", de unde ver-
VAlcea (corn. Nisipeni), verbul davit- bul lin] josesc", sat precum din dor-
sesc = cheltuesc mult", de ex. : s'a sum" vine dos", de unde verbul errtl
davdsit tOtA averea. de formatiune post-latina dosesc", tot
In ambele aceste forme s'a perdut aa din latinul adv er sum se na-
prin tocire initialul a-, care ne intim- scuse la Romani adverbul *a dave s,
pina pretutindeni in vechile texturi, §i de aci apoi verbul addvdsesc. Stra-
precum o a treia formA, §i a- bunul adaves a desparut din grail,
nume : nu insa Para posteritate.
3°. Reposatul G. Seulescu gAsise la
Paralelurile romanice pentru filiatiu-
teraniI din Moldova, probabilrnente in
nile logice ale lui addvdsesc sint :
Vasldiu , pe adevesesc cu sensul de
tocrnesc" (Archiva Albinei, Suplern. 10. addvdsesc cheltuesc" = rnedio-
No. II, 1843). latinul adversatio dare fiscalA,
Confruntandu-se gralul yid i textu- tribut" §i ad v er si o mita", ba Inca
rile, singurul sens fundamental pentru a- adversatus un om ce §i-a
davasesc p6te sa fie acela de sich ge- perdut mintile" (Du Cange);
genfiberstellen", obvier, faire face A 2°. addvdsesc tocrnesc" = italianul
quelque chose ou a quelqu'un", de unde a v v er sar e dare ordine alle cose,
decurge intr'un mod firesc : pe de o a' negozi, a' pensieri, ex. gr. il segre-
parte tocmesc , are ; pe de alta, tario av versa i fogli" (Tommaseo).
cheltuesc, perd, slAbese, mö despOiA, Ce-va maY mult. Prin analogia cu
in6 prOda". Latinesce acesta notiune adeivasesc tocmesc", nascut din a d a-
se exprima prin verbul adver so v e s, Romanii din slavicul : protivii
(a d ver so r); pe noi insa ne intere- ad versum" ari facut : potrivesc toc-
1)
sea, acum numaI adverbul ad v e r- mese", pe cand la Slavi nu exista ni-
www.dacoromanica.ro
293 ADECA. 294
cairl acesta asociatiune de idol italico- facut deal o introducere la vorbd, el

romana. pune un adeca, prin care revine la ce-
v. Rules. stiune.
Gr. Alexandrescu, Dreptatea leului :
I Ade-. V. 1Ad. Leul, de multa, vreme, rAdicase ostire
SA se bath cu riga ce se numla Pardos,
2Ade. v. Aide. 0A,c1 era intro din§h o veche prigonire
Si galcevire mare, pentru un mic folos :
3Ade. V. 2' Adins. Vrea, adic, sA scie
Cul mal mult se cuvine....
Idea, &dick adicit, adv.; c'est-à-dire, A. Pann, Mo§-Albu, II, 63 :
savoir, donc. Sensul obicinuit actual al CAci intAlu e vinul must,

cuvintului este acela pe care ni'l cia Al doilea flert la gust,
Dictionarul Laurian-Maxim : adeca, Si al treilea otet :
Niel must, adeca, nicl flert...
termen explicativ, de ex. : mintea, a-
deed puterea de a cugeta; termen spe- Alexandri, Rusaliile, sc. I:
cificativ, de ex.: in acel loc erad pomi, Teirce, leleo, tdrce, tOrce
adeca un mër, un prun i un pör." Pin'ce badea s'a intOrce.
and se introduce pentru prima óra Val! fulorul mi l'am tors
$1 badica nu s'a'ntors
in graiu sat se introdusese de curand I
un neologism, el are nevoe de un adeca adicd, fer6sca DurnneVil pe-o fimee

urmat de cuvintul cel poporan cu a- sd se mdrite cu vornicu satuldi, ca nu
cela§1 inteles. mal are parte de barbat..."
Miron Costin, Letop. I, 231 : avea Zilot, Cron. p. 111: ... intr'acest chip
(§tefan-voda Tomb) un Tigan caldu, Caragea, caci el in 5 ani trecutT ai
adeca perzator de oameni..." Domniei sale petrecénd ca in intune-
Acelmi, I, 341 : Mihné-voda, Dom- recul noptiT, slobodd Mara nesAtiOsd,
nul rnuntenesc, om fall de nice o fried hräpind din tera i fAti§ §i curtneqi§
de Dumnezeti, fail de nice un temeiu, §i dosi§, Tar intru al 6103 an incepdnd
tiran, dirept fantastic, adeca buigui- a se lumina de (lin, aclica a se desco-
torlu in gdndurT...." peri ale WI fapte tOte, dupd mijlocul
Ibid. I, 354 : ...a§a de gred l'ad cuce ad lucrat Banul Filipescul de le-at
prins herbinVla, cdt pand la Tighine ar6tat PorteT prin Rosia..."
ati stdtut frdndtic, adeca buiguit de Dosoftelu, 1680, f. 119 a : psalomul
hire..." canteculdi la dzua simbetil, adecd ce
Nicolae Costin, Letop. II, 29 : afland va sa fie la
pre Turcl caril incungiurase de batea Dar acest sens de c'est4-dire", prin
cetatea Viena, adecd Beciul..." care adeca e sinonim en locutiunile :
Dosoftelu , Synax. 1683 , 12 ian. : vrea sa qica i ce se (lice, nu
acesta era din orapld Savariei Tafo- este singurul §i nu e cel maj vechiu.
Mei, de rudd mare §i luminatã §i ye- In texturile din secolul XVI ne in-
stitd de cinste la IlliriC, adecd la Slo- timpind la tot pasul adeca cu inteles
viaè..." de Oca, otd", voici".
Pe de altd parte, cand crede cine-va In Codicele Voronetian circa 1550
a nu s'a expres destul de clar sad ca (Mss. Acad. Rorn.) de patru on pe
nu §i-a dat gdndul pe deplin, on c n'a pag. 131-133:
to*
www.dacoromanica.ro
295 ADE CA. 296
Epist. Jacob.V, ecce merces din 1577 precum gi'n Omiliarul din
4: adecd pretu- operariorum qui 1580.
rele lucrAtorilor messuerunt re- Intrebuintarea ml adecd cu sens de
celora ce au lu- giones vestras... 6cA" nu incetézA in tot cursul seco-
cratu agrele voa- lului XVII, de§i incepe deja a pre-
stre... cumpëni din ce in ce mai mult notu-
Ib. V, 7: adecd ecce agricola nea de vrea sa qice.
lucrAtoriul a§- exspectat pretio- In Codicele Ales. miscelaneil al bi-
tiaptA ciinstitul sum fructum ter- sericei Sf. Nicolae din Brapv :
rodu al Oman- rae... p. 6 : e§i de acice §i pasA in casa
tului... ta, ca adecd muiare ta Anna intru
Ib. V, 9 : adecd ecce judex an- mate priimi-va §i va na§te...
giudetul intre ue te januam assi- p. 299 : grAiia Malahila : adecd eu
stA... stit... tremite-voiu ingerult innainte feteei
Ib. V, 11 : adecd ecce beatifica- tale...
fericAmu rebdA- mus eos qui su- Dosofteth, 1680, f. 45 a : vadzuiu
torii... stinuerunt... pre necuratul supranaltandu-sa i su-
indu-sA ca chedrii Livanului, §i pre-a-
Tot ala in Psaltirea cheiand, a-
proape trecuiu, §i adecd nu era..."
própe din aceia§i epoch (Mss. Acad.
Rom.):
Tot cu inVesul de ecA" ne apare
adecd la inceputul celor mai multe za-
VII, 15 : adecd ...ecce parturiit pise scrise rornAnesce : a decd eü ...=
mai mare nede- injustitiam... e c A et...", fArA ca sA figureze mai
reptate... sus de acestA formula alt ce-va decat
X, 3 : cA adecd quoniam ecce o cruce.
pAcAto§ii intinse- peccatores inten- Act moldovenesc din 1577 (Cuv. d.
rA arcul...
XXXII, 18 :
derunt arcum...
ecce oculi Do-
bAtr. I, 20) :± aclecd eli Petre BrahAl
scriu §.1 mArturisescu..."
adeca ochii Dom- mini super me- Act muntenesc din 1622 (A. I. R.
nului spre temu- tuentes eum... I, 31) : adica noi aceltie mo§teni ot
ti satul Brane§ti..."
XXXVI, 25 : ...junior fui, e- 1638 (A. I. R. I, 24) : d- aclecd eu
tArAru fuiu, gi a- tenim senui... Marco arma§ul ot DragodAne§ti depre-
decd bAtrArith... unA cu feméla me..."
XXXIX, 8 : a- ...tunc dixi : e c- 1650 (A. I. R. I, 78) : adecd, eu
tunce dzi§: adecd ce venio... papa Mitrofan egumenul §i popa An-
vinim... donie. .."
LIII, 6 : ade- ...ecce enim 1683 (A. I. R. III, 257): d adiacti
Ca dzeul agiutA Deus adjuvat (oAtaK-L) eu Miron sari Lazor Cotujchi
mie... me... ot Cerneut scriu i martorosescu..."
LXVII, 34 : a- ecce dabit in Intr'un certificat dat de mai multi .
decd dede glasu- voce sua vocem boieri moldovenesci, 1644 (A. I. R. I,
lui sAu glas var- virtutis... 120), dupa ce in§ira numile tuturora :
tute... ... i alt boiari multi dela cute mArii
De asemenea la Radu din MAnicesci, sale Domnu-nostru, adecd au vinit Irma-
1574, §i la Coresi, atat in Psaltirea inte noastra Statie marele vame§ gi
www.dacoromanica.ro
297 ADE C.A. 298
cu Alexandra fata Fotései , de a lor finali, letztens, auf die Letzt, zur Letzt,
buna voe i de nime nevoiti ni inpre- am Ende."
surati, au schimbat a lor direpta ocina Polysu, 5 : cand va ajunge tréba la
§i mo§ie..." adicd = wenn es Ernst wird, wenn es
0 donatiune domnésca dela Moise- darauf ankommt, zu..."
Vv. Movila, 1634 (A. I. R. I, 72), dupa Alexandri, Iai1 in carnaval, act. III
titulatura princiara incepe d'a-dreptul: sc. 4 :
adecti domnila me m'am milostivit §i Lunatescu. Te temi ?...
am dat §i am miluit..." Sabiuta. Vorba vine.
Atunci cand actul perta In cap o Lunatescu. Ca te poftese sa nu cum-
formula slavica, urmand apoI mg de- va sa mo la§i la dice& EU am venit
parte romanesce, in loc de aclece se cu d-ta, precum m'ai rugat, er apoi
pune serbul To en , ecce " (Danind, n'am gust sa'mi daü pelea po-
Rjenik, I, 330), de exemplu : p i I. . ."
Act moldovenese din 1581 (Cuv. d. Acela§1, BoTeri i ciocol, act. I sc. 8 :
batr. I, 28): -I-e t o az [= adecel et] Stalpenu. Fa-te om, daca poti, Ro-
Drute scriu §i marturisescu eu cu cest man verde in fata prigonirii, boieriu
zapis..." de vita sanatesa, Or nu un mi§61 din
1621 (A. I. R. III, 215) : e t o az tulpina putreda.
Gavrilal staroste cernauskii scriu §i Hirzobenu. Vorbe, vere... vorbe late
marturisescu..." §i frnmese !.. Dar e ü sint la dice& . .
1618 (ibid. III, 214): d- e t o az Mi- S6,r ac ul de mine!..Unde sa m'a-
hail 'Futuna vel-tAnic i Arsenie logo- scund?.."
fet, adecet au venit nainte noastra Mi- I. Crenga, Povestea ml Harap-alb
ron feCorul Lentei...", unde se pun a- (Cony. lit. 1867 p. 194) : Harap-alb
Mimi' ambii sinonimi : rornamil adecet vOzendu-se pus in incurcala, nu
linga slavicul e t o (=ppm. eta). mai §tiea ce sa faca §i incotro s'o dee
Despre archaicul: aclecd ami acmii", ca sa nu gre§esca tocmal ac ro
care lnsemna : O c a darn, acum", veql la dicet. . ."
la cuvintele : Acum i Anti. Acela§l, Ivan Turbinca (Alman. liter.
Nici prin sensul deA vrea sa qica", 1886 p. 108) : M'am dus ba rain, dela
nici prin acela de oca", nu e cu pu- mill la lad, i dela lad iar la raiu; §1
tinta de a ajunge intr'un mod metodic tocmai acum la adicd n'am nicio
la originea lui adecet, pe care sciinta mangaere..."
in derrt a cautat'o in tot fehil de con- Jipescu, Opincaru, 147 : Cuscru-tOti
structiuni latine : unil in ad quod" (Ci- bile vorba 'ntre noinu'l cunqti ?
hac), altii in adaequa, adde quod, id Nu le Ruman do omeniie, i cand o
est quod" (L. M.), altii in adeoque" hi la adicette, n'are niel bani ! .
(L. B.) etc. Chela enigmel se cuprinde Fara a arOta fantanele sale, Cihac
intr'un al treilea inteles al lui adecei, (II, 573) citeza dica por-
pastrat intr'o locutiune stereotipa, Ore- nirei =-- le moment du depart" qi :a
cum proverbiala: la ddecet", la cidice , prinde la died = prendre sur le fait",
la dice . de unde conchide ca romanul dicd este
Lex. Bud. 4 : adecet usurpatur pro turcul d a qiqa moment, point", w.-
substantivo, et tunc significat finis, exi- tand insa ca atunci tot turcesc cata
tus, p. e. 1 a adecd=ultimatim, in fine sa fie §i adicd, de era ce Romanul (lice
www.dacoromanica.ro
299 ADECA 300
d'o potriva: la dicd", la adicd", ba Aci adica nu 'Ate fi nici c'est-a-

Inca gi: la adicdte". Nu mai adaugam dire", nici voici", ci numai dolt, a la
ca, sub raportul curat fonetic, din tur- fin des fins", prin urmare: a-dica=1 a
cul daqiqa ar fi putut sa esa roma- dice.
nesce nurnal dolt de chica", dar nici Cam tot ap la Costachi Negruzzi,
o data dicd. Carlanii, sc. 4 :
Mai intain, forma died probdza c. Miron. Ii temi nevasta ?
vocala dela mijloc in ddecet=ddicet nu Terinte. Ea ? Ba nici gandesc. Dar
e netonicul -e-, ci tonicul astfel ca judeca tu singur, ce cata el aice ? Na
accentul a sarit mai tarqia pe prima vine, mai, de flori de cue, g'ag pune
silaba, de unde a resultat apoi trecerea ramalag ca §'ail pus ochiu pe ce-va.
lui i, devenit netonic, in e prin acomo- Miron. Zell se 'Ate. Dar adeca de
datiune cu tonicul a, dupa cum in ve- ce'ti batf capul ? Par'cal numai vo-
chile texturi ne intimpina : arepa=a- chita in tot satul..."
ripa=aripa. SA, nu uitam ca, daca vo- v. 12.A. -- Aripa.
cala organica ar fi fost un e netonic, Ce insemneza insa prototipul latin:
el n'ar fi scaqut la -1-, fiind pus intre a d-di c a m, din care se trage roma-
vocalele a i a, earl sint ambele fisiolo- nul ddecet = ddicet = adicet ? Sat mai
gicesce mai aprópe de e cleat de i. bine, lasand elementul preposiVonal la
In acest mod, forma primitiva adica, o parte, ce este di c a?
nu ddica safl dcleca, e sigura. Ajuni In latina vulgara, pe care o repre-
aci, nu avem decat a ne aduce a- sinta pina la un punct Plata i Teren-
minte inlocuirea vechiului a (=lat. ad) pi, dic a insemna chemare la jude-
prin prepositiunea la" in : cata" sail tragere la respundere".
a-mana la mann,
a-munte = la munte, ... Quid tibi ego referampuisti
? Quod surri-
mourn.
a-ochiu= la ochiu, Jam quidem hercle te ad praetorem rapiam,
a-timpla timp etc., et tibi scribam di c a m...
pentru ca sa ne isbim de equatiunea : (Plaut. Aulul. IV, sc. IO)
1 a dial = a-dicet = lat. a d-d i c a m. Una din amenhAarile poporane cele
Dupa ce natura prepositionala a lui a mai energice era : voiu impinge
in adicet a fost uitata, poporul a indice :
ceput a Oce : 1 a adica" alaturi cu la Si tu illam attigeris secus quam dignum est
dica", dupa cum qice : la ameql" in liberam,
loc de simplul a-meqiqi = lat. ad-me- Dicam tibi impin gam grandam.
ridiem". Dixi...
In graiul poporan se mai intrevede (Ter. Phorm. II, se 2)
pina astaqi une-ori vechiul a-dica. Cine despretuia o amenintare, qicea
A§a este, buna-Orn, in doina : WI nu'i OA de d i C a :
Avul parte d'un migel, Sexcentas proinde scribito jam rnihi di c a s.
Pica tundra de pe el ; Nil do: impuratus me ille ut etiam irrideat?...
El ml-o d6. sA, 1.o carpesc, (Ib. sc. 3)
Eii o lad i o isbesc... In vdcul de mijloc dica a trecut la
Adica me socotesc,
Tot s&-I o mat petecesc, sensul de soco tela sail rafuela:
C. cu el am s5. trbasc 1 D i c a, tabula vel canto vel charta
(Jarnik-Barsanu, Transilv. 277) proprie, ubi continetur sum ma d e-
www.dacoromanica.ro
301 ADECA 302
bitietnominadebitorum velde- cotelä, la rafuela", s'at desvoltat de

bent iu m" (Jo. de Janua ap. Du Cange, o potriva, prin notiunea intermediara de
ad voc.). conclusiune, pe de o parte: a died
D i c a, la carta del debit o", (lice vrea sa qica", pe de alta: adica 6ca" .
un vechiu glosar italian (ibid.). Acceptiunea conclusiva este fOrte bine
A§a dara locutiunea romana: ajunge indicata, in Dictionarul Mss. romano-
tréba 1 a adica" (Polysu), sint 1 a dica, latin circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p.
saracul de mine" (Alexandri), pus in 421) : Adelid. Id est vel E r g o".
incurcalaz=tocmai acum 1 a dial" (Crén- Mai mult ca ergo" functioneza adecd,
ga), n'are bani 1 a adica" (Jipescu), de exemplu, la A. Pann, Prov. II, 127 :
prins la died" (Cihac), insemneza: m6 ... sa.'1 am sa car
veq judecat, socotit, rafuit", d i c a im- Cãiid lemne, cand apa, cand alt ce-va grea,
pactus", ad dicam". S'am adica 'n curte ajutor i ea ...
Latinul d i c a, dqi devenise de tot Cuvintul Sf. Ioan Crisostom, text din
poporan deja in epoca plautina, era un sec. XVII (Cod. Mss. misc. al Bis. Sf.
imprumut dela Greci : dixii justice , Nic. din Bra§ov, p. 500) : §i Pavelt
peine infligee, satisfaction que l'on rend apostolt, paziti-va zice de caini ; pa-
a quelqu'un", de unde i adverbii: dixn, ziti-va cum inblati, i cautati i prove-
Iv dixn , Jim» , literal justement" , ghéti i luati a-minte nu pre voi nu-
ceia ce nu e pre departe de unele ac- mai, ci §i de toata turma; nemica a-
ceptiuni ale lul adica, cu care dixiiv deed nu tact sfintele carti de ce Taste
coincid i sub raportul morfologic , noao spre folos..."
ambit fiind formati prin acusativ. Prin analogia cu sinonimul fica",
In privinta strict fonetica, silaba to- care se amplifica in data', adica ii
nica in latinul dica (dica) fiind scurta, acata §i el in graiul poporan pe -t a
ca trn inruditul digitus", de unde ro- acomodat in -t e.
manul deget", a remas la nol fan as- Constantin Brancovan, 1696 (Cod. Mss.
sibilare, pe cand s'a assibilat silaba to- in Arch. Stat. p. 143) ; ca sa fie sfin-
nica cea lunga din latinul dico" (d ico) : tii manastiri mila dada Domniia me
zic" Tocmai din causa acelei scur-. roata dada Ocna Tei§anii, adecate vama
timi, tonicul i din dicd ar fi trecut la caralor.. ."
ea: deacd, adeacd, dupa o norma cuno- Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
scuta a vocalismului romanesc, sa nu Rom. p. 135) : deci socotiti binidor,
fi fost impedecat prin nascerea formei ca de nu sant acolo acele do. aa jiganii,
colaterale ddicd, ambele varianturi cir- filul aclecate i inorogul, sa nu cumva
culand in acelali timp. Tot ma, buna- prin scrisori cu lupul sa sa ajunga..."
Ora, din lat. striga (striga) sorcière" Un act moldovenesc din 1699 (A. I.
nu s'a facut la Romani: streaga (=ital. R. III, 266) : adecate eu Drag* Fra-
strega), fiind oprit prin netonicul i din: timänesa, fata lui Dumitra§co epte-
strigoiu. E cu putinta totu§i, ca deja . ."
in latina rustica sa fi existat do6 forme: Jipescu, Opine. 65 : Act sa'ti spuiu,
dica i d I c a, dupa cum erg': stri- sa nu'ti mai spuiu, c'ai nite pocate
gibus (Ovid.) linga str gibus (Plant.), do moarte, po care le v04 Mite 'ncui-
sinus linga sinus, liquor linga liquor. bate i 'nradacinate in mai toata su-
In privinta semasiologicA, din sensul ilarea rumanesca; adica-te, nici casa ca
fundamental a-dicd la judecata, la so- lumea, nici traiu dO doamne ajuta..." .
www.dacoromanica.ro
303 ADEMENESC 304
Printr'o a doua analogiä, anume cu Ademenèse (ademenit , ademenire),

adverbii ca : incailea, aiurilea. altmin- vb. ; attirer, appater, séduire. Sinonim
trelea etc. , analogicul adecate NI mai cu ingel i cu amagesc, de call
anina pe -1 e a. insa difera prin notiunea esentiala de
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sulta- atragere la sine sail la ce-va" : ade-
nica p. 223 : Daca nu te intelegi cu menesc la cutare fapta prin bani, prin
Ruman la cuvinte, adicatelea daca nu fagaduinte, prin vorbe, prin laude, etc.
graegte acela§1 graiu, pOte s fad% o Nicolae Costin, Letop. II, 110 : ...
mie de cruel' una peste alta, pin 'o mai inainte trimisesa [Cantemir] pe Ste-
gauri fruntea, umerii gi buricul, ca tot fan Luca logofatul, cumnatul lui Ioan
juvina, §i pacoste cade pe urechile Neculcea, hatmanul sail, la singur im-
mistre ." päratul Petru Alexievici, pe la Cernauti
Jipescu, Opine. 155 : adictitile mu- in taxa Legésca, tocma la Iavorov, de
ierea uniori ne 'ntrece §i pe d'ande noi aü intarit lucrurile mai tare cu giu-
la lucru gi la harnicie rarnanturi, ct imparatul venia cu obu-
Analogicul -1 e a pOte fi adaus gi d'a- zul sat pe urma tuturor gheneralilor
dreptul la adica, fara -t e : sai ; §1 aga i-at ademenit, §i pe impa-
I. Crenga, Povestea lui Harap-alb ratul §i pe eremet, de ail lasat calea
(Cony. lit. 1877 p. 177) : ,,g'apoi, cand spre Tighinea §i aü socotit s tréca
este la adecalea, te-a§ intreba ca ce fel Nistrul sa vie spre Prut la Ia§1..."
de zaticnela ai pute s intimpini din Beldiman, Tragod. V. 2031 :
pricina asta? .." Ne-au adimenit cu vorba,diceari unit dintre
Pentru a mai completa cele de mai ei,
sus, vom adauge ct la Coresi (Weed se Starea ne-am stricat'o tad, lasfurd case si
accenteza pe a -doua silabt : aitha) V fimei;
tot aga se pronunta pina astaqi in Ne-au adus dela Odesa , tlicend ca are in
unele locuri din Transilvania, mai ales lest
Ca la trel-clecI de mil öste, dmerd vrednici
linga Blaj. In regiunea Nasaudului insa §i Mall...
predomnesce forma adhicdtea, cu accen-
tul pe 1, cu emfaticul -a (v. 5.A) §1 cu Pompilit, Sibtil, 42 :
un fel de d aspirat, de ex : adhicdtea Somnul m'o ademenit
dhin Samgiorz §i pana'n Rocna i-o Fi pe larb'am adormit
Su porn verde inflorit...
posta..."
In macedo-romana qice Dr. Obede- Costachi Stamate, Muza, p. 35 :
naru (Dick. Mss. in Acad. Rom.)adecci tat'obrajii rumeni ca bujorii prOspetT,
saü adicd a disparut, fiind inlocuit prin lata ochisoril plinI de draganele,
grecul (inAadi. lath o gurita ca ciresa cOptá,
V. 1.2.8*Dicd.Eto.Iaca.Iatd. Ce ademenesce sarutare dulce...
Adeatilea 1 Costachi Negruzzi, Zoe, I : ... me

Adectäte V. Adeca. despretuesci, dupa ce m'ai in gelat !
Adecátelea nu'ti e min, de o ticaldsa fata, pe care
aT adimenit'o cu juruinti mincindse..."
Ademe,n6 Reflexivul m 6 ademenesc" insem-
Ademan neza in gura poporului a se amagi pe
v. Ademenesc.
Ademitnitre sine'§i printr'o nalucire. Aga in bas-
Aden:16,11kt mul povestit de d. B. Stefanescu (De
www.dacoromanica.ro
305 ADENEOR1 306
la Vrancea), Sultanica p. 85, imperatul aliquem vel aliquid ad man u m ha-

ne mai zarind de'nainte'l semnul cel reü bere , venire ad manu m, a d m a-
ce'l speriase , singur in gandul set n u m esse etc., de unde o forma ver-
s e adimeni" . bala admanuare"=acknidn« re.
Dupa analogia lui pornan0 din po- V. A-mane Amdgesc. b2.8* Am na r.
menesc", dojana" din dojenesc", pri- Inel. Mdna. . .
hana" din prihanesc" etc., din tulpina
verbului ademenesc s'a format substan- Ademenire. v. Adcm (nese
tivul ademan a, pe care '1 gasim la
Silvestru, 1651, f. 42 b : Ademenit, ; part. passe d' a d e-
Ps. XXV : in- ... in quorum merles c: attire, appate, seduit.
tru a carora mani manibus iniqui- Beldiman, Tragod. v. 3393 :
laste pacat, §i di- tates sunt, dex-
repta lor plinä-i tera eorum re- BAeti multi luati cu sila, §1 altii adimenqt,
De fugia de:er vre unul , val §i amar de pa-
de ademana pleta est m un e- rintl.
(4.4Enhanai)... ribus...
La margine , Silvestru comenteza : Caranfil, Valea Prutului, 29 :
mita". Ohollo I codru carunt,
0 alta forma a lui ademenesc este Ce mi-ai dres, ce ml.af facut,
adamanesc, pe care ni-o da Lexiconul De me til ademenit?...
Budan : adamdnesc, allicio, pellicio, V. Ademenesc. Ademenitor.
locken, anlocken; adamanesc spre reü,
seduco, solicito, verfilhren, verleiten". Ademenitbr, -Ore, adj.; seduisant,
La Molnar (Walach. Sprachlehre, 1810, attrayaut. Sinonim cu in§elat or
p. 227) ne mai intimpina Inca doe gi amagitor saü amagell, dar
for me : numai prin mijlOce placute.
aclamdn 1 anlocken". Alexandri, Concina, sc. 2: Romanii
adameinez f nu dail indárit, ci din potriva ei merg
Din alaturarea celor patru varian- tot inainte, urmand glasului celui twine
turi, resulta ca prototip : ademdnare, gi ademenitor ce le qice : inainte, copii,
adeca o forma de prima conjugatiune , inainte ! .."
trecuta apoi la a patra : ademenire, in- Ispirescu, Poveste teranesca (Legen-
tocmai precum vechiul adeverare de, 261) : Viind baba la dinsul, incepu
(=lat. adverare) a devenit mai tardy"' sa'i vorbesca cu nite graiuri m i e-
adeverire. r6se i ademenitdre, de ar fi supus
A deriva pe ademan sail pe ademe- pe nu sciii ce voinic ..."
nese din slavicul : maniti faire un si- Beldiman, Tragod. v, 209 :
gne, allecher (Cihac), e paste putinta
Cel d'intaid, Treisfetitenul, suflet scarnav §i
din causa prefixului a d e- (=lat. ad), urit,
care nu se adaoge nici o data decat Ori-cand ii cAtal in fata, 11 vedeal posomorit;
numai de'naintea consOnei labiale a tul- Cela-lalt ii Flore§tenul, viclen, ademenitoriu,
pinelor curat latine : adapost, adever, Ipocrit de eel de frunte i de tell vinturti-
torlu...
adavasese.
Sensul fundamental al lig ademdn v . Ademenesc. Ademenit.
find : atrag pentru a me servi", este
tocmai latinul : ad manu m", de ex.: Adenéorl. v. Adinebri.
www.dacoromanica.ro
307 ADES 308
Adèn. V. 2.Adins. Samuil Clain, Invataturi, Blaj 1784

p. 14 : Nici uiii lucru nu vedemil
Adénsul. V. 1.Adins. mai adese cleat moarte, i nici until
l'Adès, adèse, adv.; souvent, frequem- lucru nu crédemil mai anevoe decat
ment, assidfiment. In opositiune cu moarte..."
a- r a r sat a-r a r e- o r 1. Functionóza A. Pann, Prov. II, 58 :
intocmai ca adverbul d e s , opus ad- Si tot gAzduind adese la un tbran prin cAmpii,
verbului r a r. Care era sArac fOrte i c'o spuza de copil, .
II cern sal dea dintreglii pe copilul mAricel...
10. ades, vechiu adesu.
Alexandri, Poes. pop. 2 p. 260 : 3°. Construit cu pluralul dela óra":
adese o r 1 ; cu emfaticul -a: adesea
Las' sa mórá ca un cane,
CA 1-am (Us ades : stApãne , o r I.
Nu't1 tot bate gioc do mine... Costachi Negruzzi, Zoe, I : ... fa-
Balada Balaurul : naragii, masalagii, potlogaril de care
gemea ora§ul , Vzënd ascun§i pintre
1st copil cliTar din pruncio
Maica sa mi l'a dat mie,
risipuri, pindiaii pe nesocotitul pede-
CA ades ii blAstema... stru, care zabovise a se interce acasa,
qi adese o r I el perdea impreuna cu
Beldiman, Tragod. v. 231 :
punga i viéta, sail cel putin sanata-
Ingamfat do a sa slava, ades la Cute inergea,
Iar maIcA-sa dupA dinsul in gura mare plan- tea. . ."
gea... Gr. Alexandrescu, Viata campenesca:
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. Adtsea o r I pe campie
Acad. Rom. p. 64, 144) : Departe mö rAtAclam,
Act. Ap. XXIV, propter quod Ades.ea Cu bucurie
In dulcl gandirl m6 perdeam... ;
26 : deci i adesu et frequenter
tremité de basa- accersens eum , dar tot acolo, cu ace1ai sens ace-
dui% cu rusul loquebatur cum iai funcune adverbiala, simplul d e s :
eo... Vedeam livada, grAdina,
Epist. Petr. I, simplici ex Poteca ce d e s cAlcam,
22: diin curata in- corde invicem di- Peul Malt i tulpina
1.1nde copil m jucam...
remä. urul alaltu ligite a tt en-
Iubii adesu. t i u s... Jarnik-Barsanu, Transilv. 164 :
20. adese, vectau : adése, cu emfati- De s'ar face deul §es,
cul -a : adesea. Ar veni badea rnal d e s ;
Omiliar dela Govora, 1642, f. 17 : Dar deul se tot mAresce
a§a i sufletul nostru, pana candil $i badea m parAsesce...
faptele cele bune in launtru intru sine Ades= lat. ad densum ; adese=lat.
bine le paze§te cu tacere, atunce bo- ad densa ; Mese o r I = lat. ad densas
gatila lui nu iaste furata ; iara cand horas" (Cihac).
adése pre limba o poarta §i cu marime v. Adesul. Des.
de§arta bucina, atunce multi dimoni
chema ca pre ne0e furi..." 2*Adès, ad6sit, adj. ; frequent. 0 for-
Varlam, 1643, II f. 81 b : Tara giu- matiune exceptionala in locul simplu-
decatoriult ade'sé' schiinba fata de lui d e s. 0 gasim in Cronica lul Nico-
manila ce sa aprinsese inteänsti i nu lae Muste, Letop. III p. 41 : ca Dom-
putu mai multt sa rabde..." nul Muntenesc se nevoia sa mazilesca
www.dacoromanica.ro
309 ADEVDIA. 310
pre Mihaiii VodA, cum s'ail is, care cAci unul Taste dat spre veselie, altul
nu tram% altA stingere i nevoe inspre intristare..."
tr'aceste prY, decat adesele schimbAri Turcul 'adet habitude, coutume,
a Domnilor..." pratique", de provenintA arabA. D. ai-
v. 1.Ades. nénu (Elem. turc. p. 7) observA forte
bine : trecerea sensuluT dela obice I u
Adèsea la dare o intimpinam pretutindenea
Aclese-ori 1 v. ''Ades.
in Cronicele mistre". Dela Turd!, cu-
vintul s'a respandit nu numal la Ro-
Adésul, adv.; frequemrnent. Una din mani, dar pe intréga peninsulA balca-
vechile formatiuni adverbiale articulate, nicA : la GrecT, SerbT, Bulgari etc.
care se mai gAsese, dintre texturi, nu- v. Bir.Haractu. Obicelu. Tramd...
mai difirA in Dictionarul Mss. bAnAten
circa 1670 §i'n Psaltirea Mss. versifi- Adear redevancier" (CH-lac). N'am
catA a 1111 Viski din 1697. In cel de'n- dat nicAiri peste acesth formatiune ,
taiu : Adesul. Frequenter" (Col. 1. Tr. nici in texturi, nici in gran'.
1883 P. 421) in opositiune cu : A r a- v. Adet.
r u 1. Raro" (ibid. p. 424).
v. 1.Ades. Adensul. Arartd. Lu- Adetbrlu, -Ore, adj.; debiteur. Cuvint
piul. pe care '1 gAsim in Lexiconul Budan
(p. 5) §i la Isser (Walach. Wtb. 2).
Adet, aclètiu (plur. adeturt, adetiuri), v. Datoriu.
s. n. ; coutume , redevance , droits de
douane. VorbA eit de-mult din intrebu- bildevérá. v. 2.Adever.
intare la Romanil de dincbce de Dunare.
Nu era tocmai b i r sat altfel de dare LAdevérit (plur. adevere), S. f. ; ye-
intr'un sens concret, ci in genere : nor- rite, rOalit6. Formatiune poporana din
ma fiscalA, quotul la care avea drept neutral adev6 r, la plural : adev 6-
vistieria, i mai ales vama, fie in bani, r ur T i adevere, Tar prin acesta din
fie in naturA. urmA pe cale analogicA femininul ade-
Pravila Moldov. 1646, indice : Va- ve-rd in opositiune cu mincTun A,
meplii ce va lua mai multil decumu-i éra§i un feminin.
adéttulii (mikwrionk)..." Versul lui Anton Pann, Prov. 1, 26:
Constantin Brancovan, 1694 (Cond. Mincluna nu 'ml place, vorbesc a d e -
Mss. in Arch. Stat. p. 95) : ... da sA vörul...
aibA a luare adetul morAnilor ce este ar suna mai bine in limba veche :
clan DunAre p pAmAntul mo§iilor bo-
MincIuna nu'mf place, vorbesc adevara...
Tarilor Domnii nide ce scrie mai sus,
a ClateVlor, a CAtAluTului, a OltOnitii, Cuvintul abundA la mitropolitul Do-
a Urménilor, ori in ce loc ar e§i pre softeiu, in ambele Psaltiri, figurand a-
acéste locuri sa'§ 'fa adetul precum au lAturi cu adev 6r i cu adev 6rA-
fost obic6iul mai dAnainte vreme..." t a t e, une-ori in acelali psalm ; de e-
Cantemir, Divanul lumff 1698 (A. I. xemplu :
R. II, 146): ,,inc i agonisitele sale Ps. X3C-XIX : ... non abscondi
0 bic6e §i adetturi pre amanuntul cer- n'am ascunsil in in corde meo v e-
cethnd , fiete-cine a cunoa§te trebue, inema inla a d e- r itatem tuam,
www.dacoromanica.ro
3171 1.ADE VRR 312
ar a ta té ta 8i et salutare tuum La mitropolitul Varlam, 1643, I f.

spasenia ta spus'- dixi; non abscon- 348 b : §i capetele §'au pusti
am ; n' am as- di misericordiarn pentru aclevara, pentr'ac6 §i dupa truda
cunsd mila ta §i et veritatem lord vor lua plata..."
adevara ta de a- tuam a congrega- v. 1.Adevèr.
dunare multa; tu tione multa ; tu
dara, Doamne, nu autem , Domine , 1'Adev6r (plur. adeverurt §i adevere),
departa indurata- ne longe facias s. n. ; v6rité, r6alité. In opositiune cu
Ole tale de mine : miserationes tu- minciunti.
mila ta 0 a d e- as a me: misera- Cantemir,, Chron. I, 212 : rn i n-
varuld tau... cordia tua et v e- ciuni cu voroava frumoasa ascunse
ritas tua... §i cu numele adevdrului cAptu§ite ..."
Sat in Psaltirea cea versificata din Zilot, Cron. p. 75 :
1673, f. 153 b : Sit talmacim a§a: vecli pe du§man ca vine,
00 da 'n tara noastra slava ta sa, crasca, Te'ncredintezl atuncl §i fugi sa scapi pa sine;
Mila §' ad e varul pre tot sa talnasca, Dar cand numal l'aucll, tu stal la indodla :
cu dereptatla pace 'n gloate multe On fi-vaoia sati nu, §i poti face gre§dla ;
'n brate sit sit stringa §i sit sit sarute; Si pete Vadevêr sa fie auclirea,
De Os adevara in sus sa dla radza, Si tu, gandind m in clan 1, stai ati giisesci
Din cerm dereptatla sa caute sa vadza... p irea...
Cu -e-, ibid. f. 69 b: §i ce-va mai jos, P. 77 :
Cu cat e§t de ghizdav, tinde §i stejia§te Unul clicoa un fel, altul alt-fel respunde;
Cu a ta putlare, §i imparat1a§te Saracul adever cum supt m I n ciunI
P entru adeviard i pentru blindiate, s'ascundo...
Ca tal dereptatla de n'alek in fiate... In aceia§i opositiune cu adever este
La plural, 1680, f. 11 b : sa inmic- birfire:
§orara adeve'rele din fiii omene§ti. .." Corbea, Psaltire 1700 (Mss. Acad.
Construit cu in" 0 intru" : Rom.), ps. XIV :
1680, f. 84 a : intru multamia mi- Cel care nu bar fe§t e,
hi tale audza-ma, i n adevara mantu- Ci adevar graéste...
intii tale mantuia§te-ma. ."
Mai departe, aclevdr e in antitesa, cu
Ibid. f. 110 a : inder6pta-ma, Doam-
ori-ce intuneca realitatea.
ne, in calia ta, i voi miarge int r' a- Caragea, Legiuire 1818 p. 89 : ju-
devara ta..." rand mai intai ca nu o pornqte au-
Ib. f. 147 a : credzute toate porun- decata) din vre o pizm a, ci intru a-
cile lui, intarite in vécul de veal, fn- clevdr.. ."
cu be in t r' adevard §Pn direptate..."
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XVIII
1673, f. 109 b :
P. 13 : o nalucitur a iaste, nu pre
sa ml-ascult, Doamne, 'n t eadevard, adevdru trupuld nostru luat'au..."
Sa nu ma, la§ sa hiu de ocara Notiunea de adever se asociaza mai
Construit cu de" : ales cu acea de dr ep t at e:
1673, f. 114 b: Arsenie dela Bisericani, circa 1650
(Mss. Sturdzan in Acad. Rom. p. 221):
$i rostul mieu preste tart
At va striga d e- adevard, va veni sa giudece pementianii, sit
Toata dzua cu priinta giudece lumii intru der ep t at e §1
T-va spune de mintuinta... oamenilor intru adevdrul
www.dacoromanica.ro
313 l'ADEVER 314
Act moldovenese din 1644 (A. I. R. ritorica n'am invatat ca sa vor-

p. 1 :
I p. 88) : §i a§a, am aflat tot adivd- besc §i sa scriu cu me§te§ug, ci am
rut i toata dr eptate prin oamini invatat singur curat adearul, in-
buni..." taiu dela parinti...", unde : singur
Daca adeverul nu e ascuns, atunci curat" e un fel de superlativ, ca
cine-va il a f I A, ca in pasagiul de mai cand ar fi cel mai curat", §i de aceia
sus ; iar daca e tainuit intr'adins, Ii autorul, ca sa nu despaqa logicesce
vadesce: ambii adjectivi, post-articuleza substan-
Caragea, Legiuire 1818 P. 49 : daca tivul.
vre o parte prigonitoare va ascunde Cu aceia§1 emfasa se peite (lice ade-
sau va fura, ori insu§i sau prin altul, verul adevöra t, adeca lipsit de off-ce
dovezile dreptaVor cel-l'alte inprotiv- amestec. Alt ce-va este adedrul a d e-
nice parti, §i cu vicle§ug sa va invoi veri t= verit6 contrOl6e, verifiee" :
cu acela, §i apoi sa va vadi ade- Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf. Nic.
vdrul. . ." din Brapv, sec. XVII, p. 406 : ade-
Daca adeverul nu e tainuit intr'a- vdrii adeverit graescu voao, cä nu
dins, dar totu§i nu se vede, trebuind Taste robul mai mare de domnul sau..."
urmarit, atunci noi II descoperi m: Adever se construesce mai ales cu
Canternir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. preposiVunea I n sail intr u, formand
Rom. p. 25) : Ai mai multa ocara s'ar o locutiune adverbiala cu sensul de en
fi lucrat, de n'ar fi fost Brebul lucrul vérité" §i en réalit6".
cu un dm mai inainte spre desc o- Zilot, p. 12 :
p erir 6 adevarului apucat..." N'al gandit, sarace, n'ai gandit ; eü schl fara
Mai rar se (lice : a gasi adevgrul", a'mY da respuns,
a cerca acleve'rul" , a nemeri a- Ca de-al fi gandit In adeoer, nu ajungeal cum
(learnt" , de§i cate-trele sint permise al ajuns...
pentru varietatea stilului ; de exem- Neculcea, Letop. II p. 390 : atunce
plu : Mihaiu-voda maniindu-se, ingraba all
Cantemir, Chron. I, 151 : sufletul spanzurat pre Cuza Spatarul, neprice-
odihna nu poate a f 1 a pana nu g a- stuit, incaltat, imbracat, dandu'l vina
s 6 t e adevdrul, carile 11 cer CA oil a at scris el la feciorii MT, avand a-
cat de departe §i off-cat de cu truda colo la Catane, ca sa vie sa prinda pre
i-ar fi a'l nimeri. .." Mihaiu-voda din Ia§i ; ce nu se §tie
Cand cine-va nu mai pOte ascunde int r u adepar all ba ; numai in pisma
adeverul, ilmarturisesce, termen Pau omorit ..."
teologico-juridic trecut in graiul comun, Dosofteiu, 1673, f. 220 a :
unde iI perde cu totul urma prove- Doritu-t'am porunc cu dulcOta
nintei : .35 'n t r 'adeveirul tall sa'm daI vinta...
Costachi Negruzzi, All mai patit'o Gr. Alexandrescu, Umbra WI Mircea:
§i a1iT, p. 67 : adevtfrul ve mar t u-
Noi citim luptele vOstre, cum privim vechea
risesc, nu me pot opri de a bla- armuril
-sterna pe Englezi..." Ce un uria o data in räsbde a purtat ;
v. Martur. Groutatea el ne-apast, trece slaba-ne m6sura,
Fara amestec de mMciuna, de pa- Ne'ndoim dac'asa órnenl intru adevar au
tina, de nalucire, se clice : cur at ade- stat...
ar. i mai energic este la Zilot, Cron. Prin preposipnea c u, adevifr capota
www.dacoromanica.ro
315 2.ADEVER 316
o functiune adverbiala ce-va mai in- Wana sau spune au vesti-va ade-
tensiva, cum ar fi : bien en vérité" : de'devdrulii tau., varulu tau?..
Apocalipsul lui Paul, circa 1550 (Cuv. Ps. XXXIX : ...mila ta ti ade-
d. bat% II, 423) : o, cu cata slava te'i meseréré ta i de- vdrulü tau puru-
spodobitu, suflete I c u .adevetru a fu- devdrulii tau pu- ria m pazésca...
giiai de noi..." rure ajutara-mi...
Tot ala cu prepositiunea p r e : Ps. LXXXIV : ...mila i adevd-
Un text din secolul XVII (Cod. Mss. milosté i de'de- rulu timpin a ra-
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bravv, vdru timpinara- se ...
p. 306) : nice sa ne in§alam se ...
s. ne pare ca e dulce pohta pacate- Legenda Duminicei, 1600 (Cuv. d. bat%
lora, ca ad qta iaste, p r e adevdru, in-
II, 54) : buinratate va fi dela Tatälu
Olaclune mortiei. .
Cu prepositiunea d e, scaquta la ro- dela fiiula Is. Chs. intru vecie de
véca cu cleclevdrit ..."
lul de prefix, adeve'r se aglutinéza in-
Dosoftelu, 1673, f. 9 b :
tr'un singur cuvint : dédear (= de-
adev6r), care ne intimpina in cele mai Ca tu cord dém'anuntu1 inema §1 zgaul,
vechi texturi i pina pe la finea se- Vi §til cu ddclevdrulu direptul i raul...
colului XVII, fara a diferi prin sens Romanul adear --= lat. a d-veru m;
de simplul : Meyer. &dear d e-a d-v e r u m, de unde si
Codicele Voronetian, circa 1550 italianul d a v v e r o, intrebuintat insa
(Mss. Acad. Rom.), alaturat cu Noul numai ca adverb.
Testament din 1648 : V. 1.Ad. 2.3.4..Adear. Birfad.
1550 : 1648 :
Jacob. III, 14 : ...nu va läudaret,
nu va lauclareti nece fireti mm- 2'Adev6r, adevérti, (adeveri, adevere),
§i nu mentireti cunoi inprotiva vrai, veritable, reel. In vechile
adj. ;
spre déclevdru adevdrului... texturi se pune ferte des adjectivul
lb. V, 19 : frati, fratii miei, att propria adeve'r= lat. a d-v er us acolo
se neltiinre de au ratacit eine- unde astaqi se intrebuintéza numai for-
voi ratacialte de- va dintru voi dela ma participiala ade véra t.
la dddevdru adevdra... Coresi , Omiliar 1580, quatern. IX
Petr. I, 22 : su- ...inimile voastre p. 10 : sa nu le se pare lor c e vre
fletele voastre cu- curaIinda intru o naluca, ce adevdrd trupa..."
ratindu intru as- ascultare adevd-
Varlam, 1643, I f. 163 b : aicia
cultaré declevdru- rului...
arata Hs. filula lui Dumnedzau de in-
lui
chinatorii ce i adeveri ce volt vria sa
Tot ap la Coresi, 1577, alaturat cu criadza intru Domnul Hs... carii sim-
Silvestru, 1651 : tema noi cre§tinii cei pravoslavnici in-
1577 : 1651 : chinatori adeveri..."
Ps. V : nu iaste ...nu iaste in ro- Ibid. II f. 81 a : ma, va trage spr6
in rostult lora do- stult lui d ere p- perire i nevoialte sä ma lepada de
devdru... tate... Dumnedzeu celü adevaril ..."
Ps. XXIX : doa- ...au lauda-te-va lb. I, 63 a : and faci aqia, atunce
ra ispovedi-ti-se pre tine tarana? inchipue§ti cruce adevard..."
www.dacoromanica.ro
317 s'ADEVER 318
Arsenie dela Bisericani, circa 1650 p. 149 : apropie-te de vedzi sila de-
(Mss. in Acad. Rom.) : devdrului Dornnedzeu.
p. 85 : lubiti pre Dumnezeu pré-cu- v. 1.Ad.".4.Adever. Adearat.
vioii ca pre c ei adeveri cérca...;
1M, Adeverit.
p. 200 : §i tu, Durnnezaul mien, Nti
indurat §i milostiv, indelung rabdator 3'Adevër, adv.; 1°. vraiment, certai-
5i mut% milostiv i adevdr...; nement ; 2°. amen, ainsi soit-il. Archa-
p. 269 : calla c O adevard o vruiu, ism, ca §i adjectivul corespunQtor a-
calla c é adevard o lubilu ...; d e v ë r. Astäqf se inlocuesce prin lo-
p. 270 : nu lua diin rostul mieu cu- cutiuni adverbiale ca : in ade v6 r,
ventele c 61e adevere... ; cu adev 6 rat etc.
p. 278 : dereptatia ta e dir6pta pu- Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXI
rur6 i 16gia ta e adevard ...; p. 6 : §i aa inbogatindu-ne, in ma-
Dosofteth, 1673, f. 179 a : nile lu Dumnezeu avutiTa sã o damn,
SA rAdice pentru Ora in manile saracilor acOl'a puindt, §i Ia
Moisel §i Aron sfarA, ceriu de vomg strange, atunce ade-
Samuil sA fad. rugA Writ afla-ne-varnt bogati..."
Ca o adevard slugA... Legenda Sf-lul Dirnitrie, text din sec.
Ibid. f. 49 b : XVII (Cod. Mss. misc. al Bis. Sf. Nic.
*i tot sfiintil ce's cu inem'adevard Bra§ov, p. 124) : cn, adevaret, Iubiti-
Laudat vor fi de toatA lumla'n tara... lor, de lucrurile c616 de§artele ale -ce-
Text din secolul XVII (Cod. Mss. §tii lumi peritoare sa ne ferim..."
misc. al Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov) : Acest adverb se mantinuse mult
p. 259 : fugiia Domnulg ca sa in- timp in limba bisericésca in loc de :
credintéze c adevdrii omg era... ; amin ainsi soit-il".
p. 364 : acesta adevdrii Izrailténing Noul Testament 1648, f. 119 a :
Iaste §i intru elu hilten§ugt nu e... Is. X, 1: ade- ... a m e n, a-
Ca §i substantivul ad ev6 r, adjec- vdru, adevdru zic m e n dico vo-
tivul I asociaza de asemenea prepo- voao... bis...
sitiunea de" scatiuta la prefix, deve- Apocalipsul lui Paul, circa 1550 (Cuv.
venind &dear, WU, schimbarea seri- d. batr. II, 425) : aceluia e slava 5i
sulul. inparatie §i tinutulu cu Tatalu §i cu
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. Duhul sfantu de acum i purur6 in
Acad. Rom.) alaturat cu Noul Testa- vecu, adevdru. . ."
ment din 1648 : Cugetäri in Ora moll., circa 1550
1550 : 1648 : (Cuv. d. batr, II, 462) : §i vorn canta
Petru I, V, 12: marturisindg inpreuna cu ingerii cu lauda, in slava
marturisescu a- c'aeasta-I mila cia sfinteei Troite in vecu, adevaru. . ."
asta a fi de'cle- adevarata a Dosofteiu, 1673, Dedic. : inteacIaia
varu cu buinra- lui Dumnezau... daruiasca Domnul Dumnedzag indelun-
tatia lu Dumne- gata i narocita Domniia marii tale,
dzeu.. . intru mila sfintii sale cata cinstia §i
Legenda Santei Vineri circa 1580 lauda sfantg-numelui sag, adevdru."
(Cuv. d. batr. II) : Ibid. f. 158 a : da, Durnnedzag sfin-
p. 146 : acela Yaste cledevaru Dorn- te §i Doamne Isuse Hristoase, i mie,
nedzeu luminatorth i sfintitoriu... ; unui pantos, parte s'aib in sfanta ta
www.dacoromanica.ro
319 4*ADEVER 320
cetate, pentru ruga sfintii sale malciI Din fundul e6rdaculul,

tale Precistil §'a tuturor sfintilor, a- Din marginea drumula..
(Ibid. (305)
devdr. . ."
Context slavo-roman circa 1600 (Cuv. Ba inca cu aferesa lui a- :
d. batr. II, 82) : Cine 'n lume s'ar dafla,
aceluia-i ti. tomu slava i S'ar d a fl a, s'ar dedra
rutul i slava in drüava va veki Pe negrul d'a 'nealica
Fara sea, Ma oblAnci...
vdcu adevdru... (Ibid. 74)
Cu prefixul d e, intocmai ca in ad-
Sensul de affirmer" se invederdza
verbul italian davvero (=de-ad-ve- mai cu sdma din urmatorul pasagiii
rum) , gasim in Dictionarul banatén
in Noul Testament din 1648 :
circa 1670 (Mss. in Bibl. Universitätii
Luc. XXII, 59: ... et intervallo
din Buda-Pesta) : Dadear. Equidem".
§itrecand ca una facto quasi horae
v. 1..A.d.'.2.4*.A.def*. Amin. Cash, altulii ode- unius, alius qui-
vdra zichndil... dam a f fir m a-
4"AdeviSr, adeverèz (adearat, adevg- b a t dicens...
rare) , vb.; affirmer, constater, rdaliser. Cu sensul de constater", «devgrave
Archaism inlocuit astadj prin adev e- este un vechiu termen juridic, care ne
r e s C.
intimpina la tot pasul in criscive gi's
In poesia poporana adev&are s'a ste- pravile.
reotipat in constructiune cu aflar e Badea Balacdnul (A. I. R. I, 61) :
la reflexiv : a se a f 1 a §'a se a d e- sa adevdrati pe maruntul, far de fa-
d ev ër a" avOnd sensul de : rdaliser thrie, cand au cumparat Necula acel
quelque chose de tres-difficile". loc dela Neddld fratele Calii , fost'au
0 colinda din Ilfov : scaunele facute acold ? au facutu-le-au
eine 'n lume s'ar afla, Necula dupa ce au cumparat locul ?
S'ar a f 1 a §'adevera deci precum yeti marturisi i yeti a-
SA dea 'n Mare devdra cu sufletele voastre..."
Ca o flere, Tata un §fr de exempla din Condica
Sa Osa 'n vad
Ca un brad... Logofetiel sub Constantin Brancovan
(G D. Toodorescu, Poes. pop. 71, 72)
(Mss. in Arch. Stat.) :
1692 (p. 12) : au umblat i au ade-
0 alta colindA : vdrat sOmnele mo§iei satului Ordvita..."
1693 (p. 65) : deci ace§ti 4 bolari,
Gino 'n lumo s'o afla,
$' o a 11a s'adevera ei s'au stransu tot la un locu, fiindu
Meril do mi-o sageta? §i ei arnandoi de fata, de le-au luat
Nimenea nu se dafla, sdama pre amaruntul §i bine au ade-
Nunen1 nu e bisula.. v&rat cumca easta moie, ce au fostu
(Ibid. 81) partd lui Bivol §i a Bratului, iaste den
Balada Bacul Haiducul din Prahova : fund rno§alor popii Pierai..."
1693 (p. 29) : §i bine am adevarat
Septe pungI fagAdiffa Domniia me cu tot Divanul. . ."
Orr la eine s'o afla,
S'o afla §'adevera 1694 (p. 146): ... ma au fost ade-
SA se ducA vdrat acei boYari cu sufletele lor..."
Sa'l aduca 1696 (p. 166): Iar pentru dum-
www.dacoromanica.ro
321 *ADEVER 322
brava i pentru hula, ct sa va a- tunc e pentru cace satin multa, nu sa

devdra ca Taste, av, I-au tocmit sa va omora nice unula "
alba a tine frante. . ." Cu acela§T sens de constater ", in
1696 (p. 173): §i au tinut sfanta Catechismul transilvan din 1560 (Cuv.
Mitropolie satul Orevita cu tot veni- d. batr. II, 99 100):
tul din hotar in hotar, cum iaste mai Cu ce veri adevdra ca e§ti cre-
sus zis, precum au ales §i au aclevd- §tint ?
rat ace§ti 6 bolari. . ." Cu aceIa c. m'am botezatil
1696 (p. 96) : drept aceia i Dom- Cu mai multa, cu ce veri adevdra?
niTa me, adevdrdnd ca au fost obiceIu Cu acéla ct tiu radacina cre§ti-
§i mai de'nainte vrCme, a§a le-am dat natatiei... "
armsta carte..." Dosofteiu, 1680, f. 66 a, intrebuin-
1697 (p. 230) : le-au cer§ut ca sW§ téza infinitivul substantivat adearare
scoata movenii carti domne§ti §i seri- cu sens de ad evér:
sori ce vor aye pre rnqiIa satului Go- intoarce-va avertet mala
denilor, ca sa poata adeveira in tot rialele pizma§ilor inimicis meis, in
hotarul ate delnite santu, §i fie§te- miei, cu adevara- veritate sua
carile mo cate delnite au stapanit, §i ré ta raspiIardel dispercle illos....
sa adever eze ce s'au vandut i ce pre in§u
au ramas nevandute, §i ca sa poata La perfect se conjuga : adev&ai, ade-
adevdra cata 'Taste parte boiarinului..." ve;ra§1, adearci...
1698 (p. 254): deci ace§ti bolari ce Legenda Sf-tului Dimitrie, text din
scriu mai sus neputancl adevdra in- sec. XVII (Cod. Mss. misc. al Bis. Sf.
tr'altu chip, au intrebat pre batranii Nic. Bra§ov, p. 113): §i dupa aceia,
§i megiiqi de acolo denprejur " déca se stinsera focurile, Iara tocmito-
Trecénd acum la Moldova : riul besérecei tuturort adevdrá deasta
Pravila 1646, P. 24 : de va fi facut ciudesa ... "
una ca aöasta i sa va adevdra cu La presinte indicativ §i la subjunc-
marturie oameni de cinste i credinCoV, tiv, forma organica : adever, adeveri,
certarIa mi sa fie moartia ..." adeverci, adevere, ne apare inlocuita, deja
Ibid. p. 25 : or-care vainep va face in vechile texturi prin forma cu ez:
napaste cuiva §i-i va lua negotula, dza- adeverez etc.
cMida ca nu §'au platita vama, §i ern Pravila Moldov. 1646, f. 84 : mai
va adevdra c'au platit, acesta nu nu- adevarate sarnta marturiile carile dzaca
mai negotul va intoarce inapoi, ce inca et Iaste aia decatii ceia ce dzica ca
ca un fura sa va certa " nu-i a§Ia; ce sa dzice : ceia ce adeve-
Ib. p. 50 : candil sa va prileji un reclzd mai de credinta smtü death ceia

om casarIu in vilata lui sa'§ daruTa- ce tagaduesca "
sca avutiTa sa fameii sale, sau Pamela Ibid. f. 87 : macaru de-are i fi un
barbatului säu, acesta dara s va ade- marturti destonic i credinCosa sa ade-
vdra dupa moarte, Tara nu in viTata..." veredze precurvila muerii ..."
lb. p. 150: ni§te oameni multi volt Ibid. f. 100 : sa cade sa adeveredze
ueide pre veunult cu rane de moarte, giudetul cu marturii oameni de cre-
carele una denteanse sangura putia dinta, cum iaste rapitorTu, §i atunce
Wig omoara, l'ara sa nu sa poata ade- sa va certa ..."
rdra la kudett carele l'au omorat, a- Ib. f. 150 : sa nu poata kudetulii
32,083. II
www.dacoromanica.ro
323 " ADEVERAT 324
sa adeverédze, cine i-au fUcutii rana cia v. 1.Ad. 1.2.13.Adear. Adererat.

de moarte, i cine i-au facutt célialalte Adereresc. Adeveritor...
ce nu's de moarte ..."
Constantin Brancovan, 1694 (Cond. Adev6ritre. - V. 4*Adc rer.
Mss. Arch. Stat. p. 214) : ca sa caute
§i sa adevereze §i s6. marturisésca pre- 1.2'Adevërat, adj. 0 adv.; part. passé
cum vor §ti cu sufletele pentru aceste d'a de v ere z : 1°. pris adjectivement:
2 délnite de movie din Topolovéni : ti- vrai, reel, authentique; 20. pris adver-
nut'au manastire Glava6ogu1 vre-odi- bialement : en vérité, en réalité, se-
nioara..." rieusement, vraiment.
Zilot, Cron. p. 113, despre dinastia Un text din sec, XVII (Cod. Mss.
Basarabilor : ndm blagoslovit de Dum- misc. al Bis. Sf. Nic. Bra§ov, p. 21) :
negeu precum insq faptele lui in vilOg ddca priimi bucurie Manila, vru ia gi
adtverezd, nu numai aici in pamintul ins6,01 cu valéré sa se incréza, sä volt
törei, ci §i pre alte paminturi..." fi adevdrate cuvintele.. ."
E fOrte interesant, a forma cu ez , Neculce, Letop. II, 810: §i zicu sal
pe linga sensurile de affirmer, consta- fie dat atunce in cafe otrava, care §i
ter, realiser" pare a mai fi desvoltat cam samara acel lucru sa fie fost ai
unele acceptuni, pe cari nu le gUsim cam adeveirat, c. curand s'au bolna-
in derivatele fara - e z; de exemplu : vit. . ."
27
s6, se adevereze = s'assurer, se con- Act moldovenesc din 1698 (A. I. R.
vaincre" : III, 264) : scriu i marturisascu cu
Moxa, 1620, p. 897 : mi§eii de pre- acestu adevdratu zapis al nostru. . ."
tutindinia multti bine lua dentru ma- Act muntenesc din 1682 (A. I. R.
nile lui, i cine va vrO sa se adeve- I, 61) : pentru in a i adevaratel cre-
reze a mare credinta ce ave: dintl, mi-am pus degetul mai jos ca
besereca pre frumoasa zidi lu sveti sa creza..."
Gheorghie §i alte ..." in Moldova e forte obicinuita forma
Tot ala: adeverez=zratteste" la isca- adevarat, adeca cu silaba -vain loc de
liturile marturilor unei transactuni : -va- (.7_--i,e-); de exemplu :
Act muntenesc din 1622 (A. I. R. Pravila Moldov. 1646, f. 166 : pen-
I, 32) : eu Pavel sticlaru adevcrezu, eu tru sa poata intebsge, carele iaste acle-
Stan sticlailu adererez, eu erbanu ot raratu (111,61iAp;Th) §i mai intai vino-
Weans, adeverez,i am scrisu eu popa van.. ."
Toader ot Valcana cu zisa loru ; Pa- Darie Toder, 1674 (A. I. R. III, 249):
tra§c postel ot Targovi§te adeverez, )1marturisUscu cu acest adevarat zapis
Vasilie postelnicu adercrezu, Tanase al mieu..."
postelnec ot Cotteni adtverezu, Opré §i mai poporana in Moldova e forma
postelnic ot Sateni adeverezu." adirarat:
In fine, participiul trecut adercrat 0 naratune terUnesca din districtul
aha asigurat un loc independinte in grain, SucCva: Omu tari di angir 'Rite sa sa
ca adjectiv §i ca adverb, chiar dupa lupti cu un drac 0 sal ghiruiasca, da-
ce a de v erire a reqt a usurpa can va lega cu bracinarlu dila berne-
tOte functunile verbale ale lui adeve- via , §i tot näcajindul I batindu'l ,
rare, scaqut din prima in a patra con- scOti bani, cari sa prifac in carbuni ;
jugatune. di aceia nu trabui sa ni multanim cu
www.dacoromanica.ro
325 ".ADEVERAT 326
banii sco§i intaia§i data, ci sal batem Rare-orl in loc de eu" se intrebu-
meret cand l'am prins, aratandu-i o intOza p r e" :
cruci §i tot stucbindu'l, pan' ci scOti Constantin Brancovan 1697 (Cond
bani adivarap. . . " (I. Bondescu, coin. Mss. in Arch. Stat.) : inteaceia bola-
Giurgescii). renul domnii méle Radul Golescul aga,
Asociandu'§i pe cu", adeverat for- el sciind lucrul p r e adcvarat, au m'Ar-
móza o locutiune adverbiala : turisit cu mare incredintare..."
Act moldovenese din 1620 (A. I. R. Locutiunile adverbiale : c u adev6-
I, 23) : multi boiari i slugi domne§ti rat" §i p r e adeverat" ati un sens
Nijdere marturisim c'au fost a§O c u mai afirmativ decat adverbul proprig
adevdmt , c'au fost inpresurand ace qis adeverat.
bucata de ocina Agapiianii fara lége Neculce, Letop. II, 435, despre ca-
Para isprava..." racterul Turcilor : dupre cum li'i hi-
Altul din 1631 (ibid. 71) : sa, sa rea de dulail, de le zicil dulM adcvd-
criaza a6asta, marturie a noastra, c u rat daca vad ca nu pot ispravi , ei
adevdrat scriem..." dab vina capetilor..."-
Pravila Moldov. 1646, f. 38 : nu sa A. Pann, Prov. III, 34 :
va certa ca un suduitoriu de domnie, Adeveratea respunse as.a e dup& cum zici,
ce c u adevdratic mai multi' sa va cer- CA de te-om primi in casa nimica an o sa'mT
ta pentru aCasta sudalma sau van,- stricl,
mare a giudetului cleat pre altul ce Decat nu e cu cadere unei tinere fernei
Sit dOrma cu altu'n casa, cand e dus bArba-
n'are fi giudetg..." tul ei...
Ibid. 1. 147 : sant cunoasca dude-
Jurämintele intrebuintate pe aid
turn, au doara 0, face, au c u acleva-
ratil iaste nebung..." sint : sa fib al dracului, sa fig afuri-
Ibid. f. 157 : sä va face ca doarme, sit, sa chior6scu, pe legea mea, Dzeii
iar elü c u adevdratu va fi de§tep- a§ai Sa nu'mi vad copchiii, sa'mi mOra
tatt..." boi dila jug ! Astal pane, daca nu spun
adivaratl" (D. AlbotOnu, Covurluiu, c.
Zilot, Cron. p. 38 :
Mastacani).
Care sange, c'al lui Avel, striga la cer ne'n- Iii unèle comune din Dobrogea, cand
cetat vr6 cine-va sa afirme intr'un mod mai
Rösplatä sA faca drOpta tie c u adevgrat...
energic, lea un pahar cu yin sag cu
Alexandri, Rerna§agul, sc. 18 : apa, vérsa putin jos i ice : Istal
Teodorenu. Da bine , domnu Nicu yin sag istal apa de nu spuiu adeva-
Tolinescu ce cauta aid ? rat!" (I. Plesnila, Tulcea, c. TurcOia).
Smarandita. C u adeverat! (catra Tin- Donici, Vulturul i Paingul :
ca, zimbind) Respunde tu... sav spun adeverat,
Tinca. VeriOra... Paingu au rëspuns
Nicu. Domnule Teodorene, am ve- Pe cOda'tf am venit,
nit aid ca sa cer mana duducM..." Tu Insusl m'ai adus...
0 doinn, din Dobrogea : In poesia poporana, expresiunea a
Tu nevastA cu barbat, spune adevcrat" a devenit sthreotipa.
Eu flecAu necununat, Marian, Bucovina, I, 63 :
Spune'nn tu c u-adevarat Dragule, volnicule !
Cate lacriml am varsat 7.. SA nu'ti fie cu bAnat,
(Burada, Cal6t. p. 231) Spune'mi mie-adevarat,
I I*
www.dacoromanica.ro
327 ADEVERESO 328
Cum, de când esti tu armas, F. 35 a : iubit diligite Do-

N'al venit l'al rneu locas ? pre Domnul, tot minum , omnes
Ibid. I, 72 : cuvio§ii lui, a a- sancti ejus, quo-
Spune'mI rnie-adevirat, devcirateil Earca niam verita-
Ce bel pahar neurat? Domnul.. . t e s requirit Do-
*ezI la masa ne'nbiat? minus...
Ib. I, 94 : F. 42 a: Doam- Domine, in
Radulo, ne, in ceriu mila coelo misericor-
BArbatule ! ta, i adevardtate dia tua, et v e r i-
Spune'ml mie-adeverat, ta pana la nuori... t a s tua usque
De ce e§ti tu bldstemat ?.. ad nubes...
Ib. I, 140 : F. 88 a: in vase ... in vase psal-
Spune'rril mie-adevdrat, de psalom adeva- miveritatem
Ore cum de te-al lAsat rdtate ta.. . tuam...
Turcilor F. 108 a : ca quia miseri-
Femoilor mila liadevarata- cordiam et v e r i-
Do pe tine te-au legat ? te iubimte Dom- tat em diligit
Jarnik-Barsanu, Transilv. 403 : nulb... Dominus...
Spune'mI, mitinda,-adevgrat, In acelqi psalm LXXXIV, adeard-
De cAnd badlu te-a lasat, tate i adevör figur6za cu acelaqi
Tu cu catl to-al skutat ? sens :
v. 3.Adever.Adeveresc. Adeverit. F. 109 a : mila misericordia
§i adevarul sa et veritas oc-
Adev6rittate (plur. adeve'rdtdp,), s. f.; talnira, direpta- currerunt, justi-
vérit6. Sinonim cu adevar a, a d e- tia i pacia sä tia et pax oscula-
v 6 r, adevericiune. N'are a.face sarutara ; adeva- tae sunt ; ye r i-
d'a-dreptul cu latinul veritatern", ci rdtatza din pa- t a s de terra orta
este de forrnatiune romanesca din par- manta au rasa- est...
ticipiul adev6rat" sail chiar din ade- nit.
v6r" prin acatarea analogica a finalu- v. '../Idevgr.Adevericiune.
lui ca In : bunatate, dreptate etc.
Dosofteiu, 1680, ps. 24 : toate caile Adeverèse (adeverit, adeverire), vb. ;
Domnului mila's i adevareitate...", unde I. affirmer, constater, 2° confirmer,
la Silvestru, 1651 : mila sant!) §i a- verifier, 30 assurer, promettre solen-
dev ar " , iar la Coresi , 1577 : nellement. Deja in graiul vechiu, din
))mila i dédevaril..." organicul a d ev 6 r ar e (=lat. adve-
Alte exemple din Psaltirea slavo- rare = ital. avverare = franc. avérer
romana a lui Dosofteiu : etc.) se formase, prin trecere in a pa-
F. 27 a: pova- deduc me tra conjugatiune , dubletul adeverire ,
tialte-ma la adein veritatem ambele varianturi circuland in ace141
vardtate' ta... tuam... tiinp. Ca mai tot-d'a-una in asemeni
F. 33 b : ras- . . . redemisti casuri, n'a intanliat a se produce o
cumparali -ma , me, Domine Deus dissociatiune de idei, forma cea noua
Doamne Dumna- veritatis... adeverire incepend a exprime unele
dzaul adevarcitci- nuante straine formei celei vechi, §i
anume pe acelea de intarire" §i a-
www.dacoromanica.ro
329 ADE VERESC 330
sigurare", pe earl* mai a nu' le avea Coresi intrebuintdza une-ori ambele

adev6rar e. Apoi cu incetul acesta forme pe ateia§i pagina, Para nici o
din urina a desparut aprópe de tot, go- deosebire logica ; buna Ora in Omil.
nindu'l cela-l'alt, care insa, singur nu quatern. XII p. 1: derep-ce ca derep-
ajunge. Limba romana trebui sA pA- tate graTaite-se inpreuna cu toate
streze amindod formele, dupa cum pa- bunatatile , §i adeverita incbinacTune
streza participiele lor : adev dr at §i Taste §i lu Dumnezeu cu podoaba, curm)
adeverit, intre cari exista o deosebire Taste cre§tindsca dereptate; mai mare
atat 'de mare sub raportul logic, in- Taste §i mai pre sust mai vratos de
cat se pOte (lice : cutare lucru o fi elindsca §i de jidovdsca ; ca elinésca
adev dr at, dar nu e Inca adeverit---- amu dereptate trupesca ia §i ratacita,
peut-ètre vrai, mais pas encore vd- iara iudeiasca ade varata amu, insa
rifle. 8i atasta e trupesca..."
Cantemir, Divanul lumii, 1698 (A. I. Tot cu sensul de ad e vdr at:
R. II, 128) : macarca al ornului suflet, Coresi, Omil. 1580, quatern. III p.
precum nemuritoriu sa fie, adeverit §i 13 : postult1 adeveritu Taste nu numai
adevarat Taste, insa adevarat tit% topimii trupulti, ce de ce maincamil
a, dupa lumqtile de vei inbla pofte, noi sa inpartimr" i altora sa ma-
§i cu trupul i cu sufletul vei in veci naince..."
muri, precum adevere§te in Pildele sale Ibid. quatern. VI p. 15 : pentru a-
Solomon..." cola fdce Hs. a§a, ca sa ne arate §i
In acest pasagiu, aclevere'Ve insemna noao cal naliinei l i a paceei ceia a-
confirrne", adeverit
)7
confirme, iar deverita. .."
adeve'ratvrai". lb. quat. IX p. 11: bucurie fece
Adev6r are este o simpla afirrna- ucenicilor §i in-tad pre ei spre credinta
tiune a unel sttrY, pe cand adeverire cdia adeverita.. ."
e nu numal atata, ci inca acea afir- lb. quat. XI p. 16 : inchinatorii cola
matiune controlata, adecti o ad ev 6- adeveripi inchina-se parintelui nu cu
rare facuta a doua Ora. trupulti, ce cu duhult, ce se zice nu
10. adeverese =adeverez. cu trupesca jratva, ce cu sufletesca..."
La inceput, dupa ce se formase du- Acelmi participia adeverit functio-
bletul etimologic adevOrare ade- nand ca adverbul adev dr at:
verire, ambele varianturi circular' mult Coresi, Omil. quat. XI p. 16 : carei
timp cu acela§i inteles. Ap la Coresi credri intru elti, ce se zice carei sant!)
participiul adeverit nu insemndza alt ai besereciei, noao arata ca adeveritu
ce-va decat adevdra t. De exemplu : cinstescii pre Dumnezeti..."
Omiliar 1580 : Noul Testament Mai pe d'asupra, din participiul ade-
1648 : vent, Coresi, Omil. quat. XII p. 14,
Io. IV , 37 : . . . intr'ea- formeza prin sufixul -u r a substanti-
acestii amu cu- sta acelü cuvant vul feminin ad ev er itur a cu sensul
\Tann Taste ade- Taste ade val. a t, de adevör: Ai la lumina sa derep-
veritu, ct altula ca altul Taste tati cela ce-au orbit!), spre lucrurele
Taste de semana celti ce samana céld bunele §i spre ade v eritur a
qi altula Taste de 's
altul care sé- §i spre crWinatate..."
sdcera... cera... 20. adeverese =--- confirmer, verifier".
Latinesce : J)verbum veru m". Act muntenesc din 1622 (A. I. R.
www.dacoromanica.ro
331 A DEYERESC 332
I, 31) : noi ace§tie mo§teni ot satul Ib. p. 60 : Vezirul acleverind 1 u-

Brane§ti, care ne-amu numitu, acleve- cr ul cum nime nu se va pune im-
rim cu acestä scrisoare a nostra, pre- potriva poruncii Imparate§ti..."
cumu sa sa §tie Ca..." Infinitivul adeverire functionand ca
Act moldovenesc din 1680 (A. I. R. substantiv :
III, 054) : sa hie platnic lui Neculai Critil §i Andronius (Ia§i, 1794) p.
Ncarlan vornicului, sa-i platésca toata 83 : fart a cerca ni§te adeverin intre
paguba precum s'a putö adeveri..." Romani i Greci, unde sá afla atate
Enachi Cogalnic6nu, Letop. III, 197 : slavite pomeniri din minunile me§te-
aceste multe vorbe cazand in urechile §ugului..."
prostimei, care de care le intari a, Caragea, Legiuire 1818 p. 78: cand
de care auzial §i Domnil cull' era ma- (dhata) nu are adeverire cO oranduita
zili, ales Mihai Von, ca. §ödea de a- de pravili, saIl ci cel ce au facut di-
tata ani in Tarigrad mazil, le adevena rata null. aye mintile
si le incredinta, ambla de zi i noapte
3'. adeveresc = assurer, promettre
dup6, Domnie..." solennelleinent".
Zilot, Cron. 1 : ... peste patru-qeci
de ani aü slujit tèrei cu dreptate, §.1
Dosofteiu, 1673, f. 42 b : a§ia cu-
dreptatea lui o ar acleveri condicele ce i vintul Doinnului IIs. ingrozia§te pre
le-am viqut..." pacatq cu focul nestins i cu munca
Alexandri, Boieri i ciocol, act. IV
ver,nica, Tara cei direp a bucura cu
fericinta cé adeveritd. . ."
sc. 8 :
Hirzobenu. PrurnOsa poveste ! Nic. Muste, Letop. III, 42 : Atunce
Tarsita. Nu'ti face cruce, Iorgur- vedul necunoscand mqte§ugul Mos-
rule... pove§tile din Oua do astql s'a- calului, socotind ca Moscalul do frica
cicvffesc cate-o-datti..."
puterii aü dat dos i fuge, avand §ve-
dul i pe Mazepa Hatmanul C6zacesc
In graiul vechiu, nu o data ne in-
timpina locutiunea : adeveresc lucrul" indemnRor §i adeverinclul a se vor
sau adeveresc lucrul cum...", prin care radica toata Cazacimea in ajutorul Cra-
se amplifica numai forma, fara a se mlui, surnet vedul cu neinfrante o-
adauga ce-va la sens. §tile sale, s'au departat de locurile
Pravila Moldov. 1646, f. 150 : guru Le§eti, mergand dupa o§tile Mos-
detul nu §ti, carele-i va fi facut rana cului..."
cO de moarte, nurnai ce sn, adeveaVe Ioan Canta, Letop. III, 178 : Mai
1 ucrul cum l'au ucis tot inpreuna..." adoerit'au (Constantinvon, Mavrocor-
Nic. Muste, Letop. III, 10 : care dat) c de'r va e§i soma bunk de bani,
poveste auzindu-se in Tarigrad la Im- a radica desatina i vrtcaritul boieri-
Varatie, n'at crezut, ce vrand s ack- lor mazili i manastirilor, i toti s'au
verescd lucru 1, Vezirul ail scris la bu curat..."
Duca Von..." Reflexivul m 6 adevertsc" insernnéza
Ibid. p. 51 : Vezi ce sfat nesocotit in vechiul graiu nu numai incredintare
cu intr6ga smintda ! Moscalul ne§tiu- saü fagaduinV, ci anume obligat i-
tor randul §i puterea acestor tari, s'ail une legala:
in§elat, anume cä se va adeari 1 u- Act moldovenesc din 1699 (A. I. R.
cr ul cum Fat sflltuit Muntenil §i III, 266) : 4 pan oi fi vie, s'ail acle-
Dimitravo Voda..." verit dumnelui nepotul Lupa§co sa ma
www.dacoromanica.ro
323 ADEVERINTA 334
cate §i sa ma socotesca, i dupa morte cum adevdräda- I verita tem an-

me inca sa nu ma uite..." ne vom vesti tie... nuntiabo tibi...
I
De aci in legatura cu juramint: v. Adearatate. --came.

Moxa, 1620, p. 398 : (Evdochiia) se
qdeveri cu juramantil mareca nu Adevermutfi (plur. adtverinp), s. f. ;
se va marita dupa moartd lui (Costan- 10. certificat, quittance ; 2°. assurance,
tinU Duca)... " promesse ; 30 . révélation.
Cu aceiali notiune, Para forma re- In graiul do astql, cuvintul se in-
flexiva : trebuintdza mai mult cu sensul re-
Neculce, Letop. II, 297 : (Duca-voda) strins de quitanta", ca sinonim cu cl o-
trimise pe Vladica de Roman anume v a d A, de ex. : da'mi o adtrerinta saü
Avrentie la Bogdan §i la Iordachi in d ova d a de plata banilor, de primi-
tara Le§dsca de le giur §i le ade- rea marfei etc." ; in vechile texturi insa
vent mare mila, aduse in tara..." predomnesc acceptiunile de :
Un contract moldovenesc de zestre 1°. adereriqd = certificata
din 1715 (A. I. R. III, 276): m'au Constantin Brancovan, 1694 (Cond.
kuruitu durnmahai socru-meu §i mi- Mss. in Arch. Stat. p. 150) : §i au fost
-au adeveritu sa mi de doao mii de Pacut ace§ti 24 de boiari §i scrisoard
zlotii bani..." lor de adeverinftt, cum sa tie Necula
Moxa, 1620, p. 401 : lega j u r a- Banu cn nepotii lui acéste mo§ii..."
nt mare Catacozinu cu Amuratil Caragea, Legiuire 1818, p. 56 : Ve-
§i scrisera carti de adeverit, ca sa Tin chil de jud.cati iaste cel ce sa oran-
strice Turcii Grecilor..." duiqte de altul ca sa sa judece in lo-
1.2 3.Adevi;r. Adearat. Adeverinpt. cul lui ; vechilul de judecati sa sa oran-
Adeveritor. duiasca cu adev6rinpi in scris ; vechil
fAra adbverinfet in scris sa nu fie pri-
Adever6z.v. 3'Adever. mit.. ."
20. adeverinpi= assurance, promesse":
Adeverieffine (plur. adcvcriciant), s. Neculce, Letop. II, 319 : (Carol XII)
f.; véritd. Una din numerdsele forma- au purees in gios spre Poltava prin
tiuni analogice prin sufixul - C 1 U n e, taxa Cazacesca, avand adenrinta ca or
care ne intimpina mai ales in Biblia "veni i Turcii §i TAtarii la dansul de
erban-voda, 1688 : va merge intins in stolita Moschi-
Isaia, XLVIII, . . . . com memo- cdsca.. ."
1 : pomenindu-se rantes non cum Enachi Cogalnicdnu, Letop. III, 243:
nu cu adevericzu- veritate, ne- ... 1-au trimes caciula, caftan, Mean-
ne, nici cu direp- que cum justi- du'l deplin Han, scriidul dupa adcve-
tate... tia... ?Inlet ca sa scoata toata paguba dela
Dan. X , 21 : annuntiabo Tatari a saracilor.. ."
voru spune tie tibi quod consti- 30 . adeverinftt = rdvdlation" :
cel ce e randuitu tutu m est i n scrip- Varlam , 1643, II f. 81: acéstia
cu scrisoare de tura verita- samtu me§terpgurile vrajtna§ului a-
adeverieume... t i s... deverinlei, a Satanei parintelui tau, c'au
Dan. XI , 2 : stabam ad intrat in tine ca intr'unfi vasil al sau
statum la vartu- robur et fortitu- destoinic, i cu tine graia§te cAtra mi-
te i tarie, §i a- dinem , et nunc ne, nedejduind ea ma va trage spre
www.dacoromanica.ro
335 ADEVERITOR, 336
perire §i nevoia§te sa, ma lépada de Liste de asemenT boTerl", confectionate

Dumnedzeu cela adevara ; ce mai vra- la timp dupa districte saü orale, se ti-
tosa tu dela mine, ce Taste adeverinta neaa la Logofetia, purtand numele tec-
§tii : s lepedzi intunereculil necre- nic de reva§e donmesci". Pentru mo-
dintei..." dul de a procede a boieri lor adeve-
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. ritori, Tata cate-va exemple din Con-
Rom. p. 36) : ... clan lin sufland Au- dica judiciara a luT Constantin Bran-
strul adeverinpi, §i inteo parte dand covan (Mss. in Arch. Stat.):
poalele hainei adevarulu I, grozava 1693 (p. 8) : ...ded fiind asCasta, ocina
goliciunea minclunii descoperindu-sa sa batrana i ne§tiind el in a'oasta ocina
arata..." pre undo sant semnele hotarului bine,
Ibid. p. 19 : ... lute Taste adulma- nefiincl nió cartile mo§iei Racovitei de
carea adeverinpi, unde a sufletului pa- prilej, inteaceTa sluga Domnii méle
timire intr'altul despre a sa o masura Bade logofat au venit la Domnia m6
cine-va..." de §'au luat 6 b oiari adeveritori pre
v. Adeveresc. Dovadd. ravaqe Domne§ti, ca sa'§ caute §i
sa'§ descopere hotarale céle batrane ale
Adeverintèz (adeverinlat,adeverinfare), mo§iei Racovitei ; de6 cand au fost la
vb.; reveler. Cuvint format din a d e- zi §.1 la soroc, ei s'au stransu acqti
ver in ta dupa analogia lui incredin- bobari tot la un loc, anume : Mihai
tez" din credinta". den Dobroslovéni §i Preda ot Préjva
Dosofteiu, Paremiar 1681, f. 113 b : §i Mane capitan ot Leul §i Papa ot
care svanta i mangaitori Duhil au in- Barza §i Sima dela Bal§i §i Radul
taleptata §'au luminata §'au invatat Paise diacon, §i au mersu acolo la a-
pre apostoli cu limbi straluminate §i Castä mo§ie ce scrie mai sus, fiind is-
Infocate, adeverinlatu §'au intrt- pravnic sluga Domnii méle Vasilie 2
ritb a fil'ului lui Dumnadzau acel pur- portar, de au cautat hotarale céle ba-
taretil de viata..." trane i o au insemnat pre hotara cum
scrie mai sus, precum am vazut Dom-
v. Adeverqd.
nia me i carte celor 6 bolari adc-
veritori..."
Acleverlre, s. f. )
Satele Racovita, Dobroslovenii, Prej-
I.Adeverlt, -a, adj. v. Adeveresc. ba, Leul, Barza §i Bal§iI, mentionate
2Adeverit, adv. )
in acest pasagiu, se an, tote in di-
strictul RomanatT.
Ade veritbr, -6 re, adj. et subst.; verifica- 1693 (p. 65), in procesul intre popa
tour, juge enqueteur. B ()Teri" adeveri- Fiera §i imjorzu feclorul popeT Nechi-
tort" se numiail in Muntenia cei Insarci- for Mazare" pentru un loc dela BA-
nati de catra Domnia a cerceta la fata lo- jesci, ajungend treba sa vina amindoT
cului impresurarile averii nemi§catere, 2fin Divan de s'au intrebat de fata",
fie urbane sail rurale. De§i in exerci- urméza decisiunea princiara, : Domnia
iuI mishmil li se da titlul de b o lerl, me am judecat §i le-am dat la mijlo-
totuli el puteaa fi dintre negutitori sat cullor 4 boiari adeveritori §i Jude-
popi off plugari, generalmente vecini catori pre rava§ele Domnii
cu proprietatea cea impresurata §i m O 1 e, anume : Chine slujer i Vlaicul
emenT cunoscuti prin onorabilitatea lor. clucer i Mateiu clucer DobricOnul i Tu-
www.dacoromanica.ro
337 -AMA 338
dor chiurciubap ot BotOni, ca sa caute menitOre quasi-identitatea fonetica

§i s adevereze..." logica a lui adevare cu spaniolul a d o-
1696 (p. 194) pentru nesce locuri de b a r arranger", care exista in tOte
pravalle din Bucuresci : §i neputan- dialectele ronianice occidentale, dar pe
du-sa adevara din Divan dereptate care Diez (Wtb. 1., I, 6) Ii crede de
acestor locuri, Domnia me am judecat origine germanica.
impreuna ou tot boiarii Divanului Dom- v. .Addvdsese.
nii mele §i le-am dat (lui Carste i egu-
menului Teofan) Domnia me la mijlo- Miff, ; suffixe de certains noms
cul lor 12 boiari adeveritori §i j u- pro pres topiques. MulV cred ca II e-
decAtori pre ra va V1"-eDomnii ha di a, numele renumitelor bai av-
mOle..." qate la margine intre Banat ki Olte-
Intre eel 12 boia ri" figureza : E- nia, n'ar fi decat o coruptiune din A d-
nuta staroste za negutitori, Iorga biv Media m, dupa curn se chiama ace-
staroste, Manul negutitoriul". lal localitate in epoca Romanilor (Tab.
Sa se observe ca dela boier ii ade- Peuting.). Nici prin legi fonetice nor-
veritori nu se cerea nici un fel de ju- male, nici prin vre-un fel de analogia
ramint ad-hoc 0 cA numerul lor fie sail de etimologia poporana, Ad-Me-
4, 6, 12, 24 etc. atirna cu totul de diam" nu putea deveni Mehadia". Ase-
hotarirea Domnului. mënarea intre ambele numi, dad,
v. BOZO". Junitor. vom admite chiar ca ele se asemena
intru cat-va, este o intamplare, nemic
.Adeveritará. V. .Adeveresc. mai mult. In Mehadi a, finalul -Mkt
e sufix, §i inca un sufix f6rte inte-
Adevesèse. v. Adavasesc. resant.
SA alatureze cine-va numirile lo-
Adevèz (adevat, adevare), vb. ; regler, cale ca :
rassembler, arranger. Reposatul G. Seu- Amarddia, ria ce trece prin Gorj §i
lescu (Arch. Albinei Romanesci 1845, Dolj, versandu-se in Jiiu i dand nu-
Supplem. No. 11) gasise acest cuvint mele sell la doe plase, la o vale etc. ;
la teranii din Moldova cu sensul de Ciocddia, un parit §i un sat in Gorj;
tocmesc, adun", §i aduce chiar frasa: Arpddia, un catun in Dolj ;
adevez 6i am adevat tOte hartiile tre- Apddia, un sat romanesc in Banat
buitOre". El il deriva din latinul a d- linga Lugot. ;
ae guar e, ceia ce nu se pOte ad- Varddia, un sat romanesc in Banat
mite, de Ora-ce qu trece la Romani linga Ver§et ;
nurnai in k (c, e) i p. nici o data Manarddia, nemtesce Donnersrnarkt,
in v. Nu cum-va sa. fie o contrac- qi Cinddia, nemtesce Scholten, sate ro-
tiune disshnilativa din a devases c, manesci in Transilvania ;
pe care tot acolo II auqise Seulescu cu afara de altele, pe earl noi nu le
8001861 inteles ? Nu cutezam a ne rosti, scim sail nu ni le aducern a-minte.
pina a nu se urmari mai intaiu tete Apoi sa se compare formd Mehddia
formele 6i tOte acceptiunile cuvintului, cu forma Mehedia, de unde resulta ea
precum 0 a se precisa regiunea unde acela0 sufix, cu scaderea posteriOra a
se intrebuinteza. In ori-ce cas, pare a accentului, ne intimpina in :
fi de o proveninta latina. E fOrte ade- Cernadia, doe sate in Gorj ;
www.dacoromanica.ro
339 ADIATA 340
Cisnadia, nemtesce Heltau, oralel in Vrei sali spun una, daca'i ap? E§ti
Transilvania ; un nerecunosc6tor, un adiafor..."
Crevedia, un prii in Mehedinti Acela§1, Boieri §1 ciocoi, act. I sc.
cate-va localitqf in Vlalca §i 'n II- 7: decat a sta de o parte r6ce §i
fovii ; etc. adiafor, mai mult patriotism arata cel
Care va fi dara prima conclusiune ? ce se lupta cu ori-ce arm6..."
Existinta unui vechiu sufix roma- Termen grec din epoca fanarioticii :
nesc topic -ddia, p4strat mai cu per- ciduiwneog, care se mai intrebuintha
sistinta in regiunea oltena, fOrte rar numai don intr'o conversatiune co-
in Ardel, de tot exceptional in partea mica sail cu ironi4.
resltritOna a Munteniei §i cu desavir-
§ire necunoscut in Moldova. Adiaforia, s. f. ; indifference. Grecul
Ace1a§1 sufix ni se presinta la Serbi adtaToeia nep6sare".
in : Beldiman, Tragod. v. 1133 :
Gr&idia Grecime, multi Greci" ; Bal in adiaforie, iar Tautul buimacit,
Srbddiza nOmul serbesc" ; AstOptA cu ingrijire cOsul eel nenorocit...
Turddiza nernul turcesc, Turcirne"; Alexandri, Boieri §i ciocoi, act. I sc.
rnowddita tineret, multi tineri" ; 7 : Guvern Ii aista ?... v6 'ntreb bo-
pie§ddzia cAnime, o dr6i6, de caini"; Teri,Guvern Regulamentar ori p t § a-
umddiza, numele unei provincie, 11 c, In care domnesce interesul i s a-
etc. mavolnicia?.. i noi s4 privim
Sufixul -ddia nu este slavic la Serbi, cu adiaforie o asernine stare de lu-
dup4 curn nu e latin la Romani. Lua- cruri ?.."
tu-l'au Romanil dela Serbi ? dar atunci v. Adiafor.
remane deschis4 cestiunea : de unde '1
aü Serbii ? Luatu-l'att Serbii dela Ro- Adiaforisèse, vb.; etre indifferent. Bo-
mani ? aceIai cestiune ii mut4 nu- manesce : a nu p 6 s a, a sta n e p 6 -
mai dOra locul, dar nu se deslega. sAtor
In forma -ddia §i'n variantul -adia, Conachi, Afrodita §i amoriul :
d nu se asibileza. El trece ins6 in z
Dar el simte i lubesce,
pe data ce accentul scade pe o vocala Fara sa lie robit,
mai jos de i. Ala din Amaradia vine adiaforisesce
numele pAriului Amarazde =--- A- In minutul ce-au Tula,
mar adidn e, Or din Cloccklia porecla Incitit zic cu hotarire
Ciocazdn=Ciocadidnu. Ca acest tinar cumplit
Pentru a mea osandire
v. Amaradia. Mehadia. Mehedinp. Siugur din Iad au esit !..
V. Adiafor.
Adafor, adj. ; indifferent. Curat ro-
manesce : nepesator.
Alexandri, Ia§ii in carnaval, act. II 1. Adat, -6, adj. 1 v. Aclizit.
sc. 6 : ii vorba ca te iubese ala de 51*Adiat, S. n.
nästru§nic, incat acum sint adiafor
pin' i de ciubuc I ea care eram in Adage. , adflàta, S. f. ; testament.
stare srt'mi vind sufletul pentr'o ilulO Forma literara este diiata safl d i -
de tiutiun..." at = neogr. Juiza (Cihac), termen in-
Ace1a§1, Hagi-Petcu, act. I, sc. 4 : trat in grain prin legislatiunea fana-
www.dacoromanica.ro
311 ADIIU 342
rioticA, in locul vechlI locutiunI curat v. Aditu. Diatd. Limbd. Tota-

romAnescI : lAsat cu limba de ment.
m 6 r t e.
Caragea, Legiuire 1818 p. 67 : Mo- 'Adiett, adied. A
tenirO Taste priimire unui viu a drep- V. Adecd.
Adielite j
tAtilor unui mort, cArtga II sant dA-
ruite dupe, pravilA farA diiat A sail Adieme, adière (plur. adieri), s. f. ;
cu diiatO,..." l'inflnitif substantive d'adiez: action
Poporul insa rostesce ma adesea : de souffler a peine, souffle, vent leger,
adiata sail adizatet. In acéstA formA, a- brise, zephyr. Sinonim cu b ó r e §i
nu este un simplu adaos fonetic, ci aburólA.
resultA dintr'o ingeniOsA etimologia po- Basmul celor 12 fete de imporat (Is-
porana. Un testament manifestA ul- pirescu, Legende, 238) : Un frOmet
tima s u fl a r e, le dernier souf fl e" puternic se Men atund in WO, pAdu-
a murinduldf. Astfel teranul , aril% rea, ca de o furtunA ce vine intAritatA
nu'i plac in genere neologismisf, a im- asupra copacilor ; i totu§1 nici o frump,
Omintenit pe grecul dtciTcOg cAsAto- mAcar nu se mi§ca din loc, ba nici
rindu'l cu romanul adiére souffler macar nu se cletina, ca de o adiare
legerement" : adiet A résultat d'un de vint barim..."
souffle". De la Vrancea (B. StefAnescu), Sul-
Jipescu, Opincaru, 57 : de mi tanica p. 195 : ScapAtase sOrele; ogO-
s'or scurta ili1i pinla Pa§te, las vouo rele II plecati bogatia de grau, orz,
cu grain limpede, cu limba dëslegatA oyez §i meiu la adierite incropite ale
51 cu miniIi adunate, adiYata mea; §i. vintuldf de mezA-zi..."
blestemati dela mine s hii i uldu- C. Negruzzi, ScrisOrea VIII : Daliile
iti de tot plaTu §i de toate satili d'im- imbrAcate in bogatele lor rochff colo-
prejur, dela Pitigoit i pinA'n Malu- rate §i ginga0 tamarinf se leganati la
VinAt, §i din vac in vac sA. hiV gonit1, aclierea vintulul..."
de n'eti tine cu dinti de doru i de A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 110:
voiea mea a depe urmA..." ... §ueratura frunqelor ce se leganail
Basmul lul Tugulea (Ispirescu, Le- in aclierea dimineOL .."
gende, 331) : Acesta carte ce'i aduse Alexandri, Concina, sc. 2 : ... adie-
era adiata impOratului. CAci bolnav firea recoritOre a noptii, lumina dulce
ind pe patul mortii, Pat fost intrebat a stelelor, cantecele depArtate ale pe-
sfetnicii §i glOtele, pe cine le lase, im- scarilor neapolitani, produceail o armo-
perat, pentru c n'avea aIi copii. Im- nie, o atmosferA incantatOre..."
peratul le-a fost respuns c mai vred- v. Aburdlei.Adizu.Bdre.
nic nu cunOsce pe nirneni decat pe
Tugulea. Atunci s'a scris adiata, s'a AdIfu, adibz (adiat, adiet; adiare, a-
iscAlit de impOrat §i de tOtA ob§tea..." cliere), vb.; 1°. souffler lOgerement; 2°.
Cand Tee adiatd, poporul nu mai frOtiller, branler ; 3. respirer. Necun6-
vede nimic strain in acest cuvint, fl- scerea tuturor formelor §i a tuturor
ind sigur c intrebuintOza pe un de- sensurilor cuvintului aiI impins pe unii
rivat din adie, adecA un participifl a-1 ante, originea in latinul adhalare
femeiesc substantivat , intocmal" ca : (L. M.), 6r pe altii in polonul odwiewa
spusA, qisA, faptA, ursita etc. (Ci hac).
www.dacoromanica.ro
343 ADIIII 344
10. adiere souffler lOgèrement". fix servia vechilor Romani pentru a

In Dictionarul Mss. bannten circa Muni verbi cu sensul de mi§care u-
1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 420) : Adieclz. §Ora", intocmai ca in al nostru adiez
Vix levor". dupa tus-trele acceptiuni. Astfel din
0 colinda din Dobrogea : 2/canto" c a n t i H o, din murmuro"
Vint de var'a adiat, mur murillo, din scribo" scr
Florl de mar s'aii scuturat, billo, din sorbeo" s o r b ill 0, apol
Peste nol s'ad revarsat... vacillo, o scillo etc. In latina vul-
(Burada, CA& 74) gal% numaul unor asemeni forrnatiuni
Basmul TurlOiele blender (Ispirescu, can s fi fost fr alaturare mai mare
Leg. 246) : Un vinticel (Oa incat de decat cele conservate in latina clasica.
abia ii simtiai a vine sa'ti mangaie De ad multirnea lor in limbile roma-
obrajii..." nice occidentale, unde ele aü trecut ca
B. Stefanescu (De la Vrancea), Sul- Alio" i ca -ello", caci quantitatea
tanica p. 221 : SOrele zapu§esce fi- lui i in prototipul latin nu era sigura,
rea ; lumina lui te orbesce ; aerul jOca, une-ori scurt §i. une-ori lung. Astfel
fferbe, §i. nici un pic de adiere nu as- sint in francesa : trainer, brandiller,
timpaa arsura..." torti//er, sauti//er i saute/er, chance/er
20. adiere trainer, branler". etc. ; in italiana : balzellare, sal-be/hire,
In ghicitOrea poporana despre c u m- canterellare §.1 altele.
p6na: In macedo-romana, adillare a reu§it
Niel mOrtá, nicl vie, a retine nu numai forma organica, dar
Numal din cOda adie... intru cat-va pina i una din acceptiu-
(Ispir., Pilde, No. 10) nile clasice ale latinului adir e. Se
In colinda 'Rider Diaconul din Braila: (lice om adillos cu sensul de om
milos, cm care se afectéza facilmente
Stintul Mihail
Cu s ab i a 'n mana,
cand vede pe altii suferind" (V. Pe-
Dec'aa vedea, trescu, loco cit.). In om addlos", ceia
Cu ea c'adia ce daco-romanesce ar fi adiios, nu mai
arneninta... vedem nici o umbra de respirer". Sim-
(G. D. Teodoroscu, Poos. pop. 36) plul adire insemnand latinesce in-
3°. respirer". timpin pe cine-va", dernirmtivul a d i 1-
Cu acest sens §i cu forma organica lare trebui s fi avut anume acceptiu-
adillare (adiliare) cuvintul s'a pastrat nea de intimpin cu placere, cu buna-
in dialectul macedo-roman. Adillare tate, cu blandete", caci insi functiu-
insernnéza a respira, a aspira" (V. Pe- nea sufixului -ill o e desmerdatóre. A-
trescu, Mostre II p. 151), adeca se a- colo unde Plant qice :
plica la vietati, nu la vint, dar tot4 nu satins est
este alt ce-va decat o mivare lina a Adire blandis verbis, atque exqui-
aerului. Substantivul ad iliat u, ar- rere,
ticulat adiliatl u, vrea sa (pa, re- Sint illa, necne sint, quae MIA renuntiant ?
suflare" (M. Iutza, Crulova). Bonus animus in mala re dimidium est mall ...
(Pseudo). 1, 5)
Prin sufixul verbal deminutival 4110
sintem pu§1 fata 'n fata cu un cuvint deminutivul adillare, prin natura
fr nici o indoOla latin, ori-care ar fi sa mangaitOre, ar inlocui pe intregul:
intelesul pärtii radicale a d-. Acest su- adire blandis verbis", caracterisand
1)
www.dacoromanica.ro
345 ADINEORT 346
pe un homo adillos u.s". Tot a§a Adimeaso 1

ventus adillosu s" , ventus qui .Adimenire I v. .Ademenesc.
adill at", nu pOte fi decat un vint Adimenit
placut, bland, dulce". De aci daco-ro-
manul adiere, macedo-romanul Adinécni, adv.; naguère, depuis pen,
cu t6te sensurile lor. dernièrement, tantOt. Cihac (I, 183) a-
La Alexandri, adverbul ce insote- duce urinatOrele forme ale cuvintului:
sce obicinuit pe adiere este 1 i n sari adineaoard, adineori, dineoara, dineon,
al i n. adeca numal pe cele intrebuiqate in
Aa despre cantul priveghitorii : Moldova, unde predomnesce accentul
Vintul tace, frunga désa stt n aer neclintita. pe o. Lexiconul Budan (p. 4, 5, 172,
Sub o panza de lumina lunca pare adormita. 190) : adene'ori, adeneOrd, adineorY, done-
In a noptil linistire o divina melodie ori, dineori, cu precumpönirea tonului
Ca suflarea unul genii pintre frun01 alin pe e. Macedo-romanesce se qice: adi-
adie
*i tot cresce mal sonora, maY placuta, mal nOvra §i dénévra (Dr. Obedenar ; M.
frumisa, Iutza).
(Concertul in 1uncIL) Adinéor iT asociaza fOrte des pe
Despre aer, uncle éraV nu e vorba m a I a peu près", Fara ca prin acésta
de vint : sa se schimbe intelesul.
Alexandri, Scara matei, sc. 3 :
Aerul e viii §1 prispöt 1.. el trozesce si invie Magdian. Acum spune'ml, vequt'ai
Peptul, inima si ochil peste care 1 i n adie...
(Bana)
ceva m a I adinioare... intr'acOce ? (a-
rata scara).
Trecerea lui a d e o, prin deminutivul Marin. Intr'acOce ? cand te scobo-
adill o, la notiunea de suflare a yin- rai de sus ? .."
tului" era inlesnita i chiar provocata Jipescu, Opincaru p. 65 : Sanatos
de o asodatiune de idei tot atat de lucru e sa aveti chiégu vostru §i la
latina i numai latina ca i suffixul pas s legumiti din ce all pus, cum
verbal deminutival -i 1 1 o. Printr'o cloc- vö spusei maT adineuri..."
nire fonetica, independinte de originea In Muntenia accentul se aude mai
vorbelor, numele latin al vintului: ven- tot-d'a-una pe e.
tus" (V va) s'a intalnit cu participiul A. Odobescu, Mihnea voda p. 20 :
ventum" dela venio" (V gva). In a- ))Fie-vö acésta nurnai pilda la qisele
cest mod nu putea sa nu se nasca la mele de &linear& . ."
vechii Romani o etimologia poporana La A. Pann ne intimpina forma adi-
care , prin notiunea intermediara de ndura, fOrte apropiata de acea macedo-
mivare, lega ideia de vint cu acea romana:
de venir e, i pe care nu s'a sfiit a Se caznesce d'adindura
o reproduce chiar un filolog ca Scaliger : Sit faca in nasip gaura...
ventus a veniendo, quia sit (Prov. 1, 81)
airis motus" (Vossius, Etymol. 1. lat. sag :
546). Dar sinonim cu venio" este a-
d e o, de unde apoideminutivul a d ill o. Avem un strein In casa i Vote n'o fl dor-
mind.
v. Aburela. Bore. 1\16 pomenil adinaird cu el la usa batênd,
Pin& maIne diminata. Was dela not cerênd...
Adilbs, v. Adific. (Mos Albu, I, 9)
www.dacoromanica.ro
347 'ADINS 348
on cu emfaticul -a : nu va fi cunoscutii nice dandord pre

Ineal de al-de mo Isidgu crez c6, n'o mai fi acela omil..."
putOnd, Parerniar 1683, 1. 11 b :
L'am vi3zut de adindura tot mereii de somn Genes. XVIII, . . . et dixit :
casoand... 32 : i dzasa: ce- numquid , Domi-
(Ibid II, 137)
va§, Doamne, de- ne, si loquar ad-
Adineon indica, in trecut un punct -ag grad Inca da- hue s eln el ?..
fOrte apropiat ; un interval mai lung ndoard? . .
ne desparte de ad6unaqi sail d è u- Codicele Voronet an circa 1550 (Mss.
n : Acad. Rom. p. 155 ):
Lex. Bud. 5, 188 : a da unä qi, Petr. I, 3, 18: quia et Chri-
daunazi, daunazile, nuper, a Hs. diinraoara stus s e m el pro
nuperrime, neulich, vor etlichen Ta- de pacate dereptu peccatis nostris
gen". noi chinui... mortuus est...
Cand punem pe aclinidra sat dinidrd Exemple mai multe se vor aduce in
alaturicuad6unagisat d6unaqi, alte locuri.
in privinta caruia nu pOte fi indoOla Forma adineitre cu contrasul (Wine-
ca e compus din elementele latine : un, in loc de adiniórd, s'a nascut sub
ad-de-una-dies, se nasce o puternica influinta adverbilor : phrure , alature
bnuOl c intre ambele cuvinte nu sail alaturi, aVdere sat afideri, alt-
exista, sub raportul combinatiunii, alta mintere sail altminteri etc., facOnd st
deosebire decat aceia dintre o r a §i dispara organicul -órd. Metarnorfosa
adeca adiniórd nu este ad-de-in- cata a fi fOrte veche, de vreme ce o
hora" (Cihac), ci o acomodatiune voca- gasim §i'n rnacedo-romana. Limba nO-
ilea din acteunórd =lat. ad-de-una-hora, stra literara a intrebuintat i pOte sa
saa chiar adeunióra = lat. ad-de-unia- intrebuinteze de o potriva tOte for-
hora, cu latinul vulgar unia" in loc mele, o varietate care convine mai ales
de una" (Du Cange, ad voc.). In scurt, poesiei.
adinidret ar insemna acum numai o v. Dinidrd. Oclinidra.
o r a", precum ad6unaqi insemnOza:
acum numai o i.". 1-Adins, adv.; exprès, a dessein, avec
In adevör, forma scurtata dinióra ni intention, ad-hoc. Cera ce se face adins
se infatyza in vechile texturl cu sen- este in opositiune cu ceia ce s e I n-
sul precis de numai o dat a", u n a tamplasau s e nemeresce, fie din
0 r a", de exemplu : .
gre§61a, fie din nebagare de sema, fie
Dosoftelu, 1683, f. 75 a : in gluma, fie din noroc saO nenoroc
Ps. LXI: dein& semello- etc., pe cand adins e tot-d'a-una in-
drei grad Dumne- cutus est Deus , tentional. El exprima dara ideia juri-
dzau, doaa ace- duo haec audivi... dica de precugetar e, §i de acera
stia audzat'am... e des in vechile nOstre logY penale.
In contextul gree : a Tr a grageov... Pravila Moldov. 1646 f. 175 : De sri
mai bine la Coresi, 1577 : ... diva afla neOine acolia de fata cu arme
nioard grai zeulil, de doao ori aZasta unde sa va face ucidere, i udetulil
auzii..." nu va putia aia lesne sa cunoasca :
Pravila Moldov. 1646, f. 175 : uci- i n-de-adinsit venittl, au tampl a-
gatoriulil de va fi omil streinfi, carele t u-s' a u de s'ail nem erita acolia,
www.dacoromanica.ro
349 l'ADINS 350
atunce sa cade sa, fie ingaduitoriu §i La comparativ se (lice: m ai cu -

cu mill..." -d e-adinsul" :
Ibid. f. 123 : candd va kura cela Zilot, Cron. p. 36, despre lupta in-
C'au suduitü, cumd nu l'au suduitd intre Cazaci §i Pazvangii In Crabova :
de-adinA pre ne§tine, atunce giudetulii ...Turcil calareti, ce'i avea de ajutor,
va socoti ..." vegend navalirea vrajma§ilor,, oni de
Ib. f. 52 : de sa va afla c'au facuth frica, sail de pizma, ca sal lase pe Ca-
acesta lucru in-d e- adinsu cu in§ e- zaci n pPire, i-aii napustit i at fugit;
laciune..." Tar a treia §i cea mai mare impotri-
Ib. f. 63: cela ce va ucide pre spri- vire ad statut o plOia repede ce s'ad
jinitoriu cu in§e146une, ce sa dzice: intimplat In toiul razboiului, din care
canal nu l'are ucide nice dereptii vre o udandu-li-se armele, ad sla bit forte tare,
gre§ala sau dereptd ce au vrutti sa Pazvangii intelegend acésta , m a I
uciga pre vrajmap-i, ce nu m al in- c u -d e- adinsul ad navalit asupra lor
de-adinsu , atunce §1 acesta s va o- §i i-ad sfärimat forte, incat pré putini
mora..." ati scapat..."
Ib. f. 72 : poate muiaria s trimita Se 'Ate (lice i nearticulat c u -d e -
I n-d e-adinsu unii omü acolo unde 1-au -adins :
fostd barbatuld, s intrébe de viu, de Pravila Munten. 1640, f. 9 a : A-
morn..." cOsté va invätam, preotilor i tarcov-
In loc de i n-d e-adins", cand vrea nicii biséricilord, ca in§iva sa umblati
sa se rostésca inteun sens superla- intru invataturile ce va sant date voao,
tiv, Pravila Moldovenésca 1646 pune: §i dupa acéia sa invatati toti oamenii,
?YOU tot de-actinsul", de ex. la f. 134: c u-de- adiinsu de purur6, nu pentru
cela ce va gri rau de Domnult lo-
77 vre-o plata or-care de argint sau de
cului aceluia §i'l va sudui c u m a- aur, ce pentru spasenila sufletelor..."
nie §i cu tott d e- adinsulu. . ." Omiliar dela Govora 1642, f. 90 b :
Fara i n i fara t o t, Lexiconul Bu- urechile carile asculta §i Tau a-minte
dan (p. 179) ne d constructiunea: de c u-d e- adins cantecele muerilor celor
adins, pe care o explica, prin : fara curve §i cenghii in multe chipure, a-
gluma, cu voia, cu sirguinta, cu stra- colo nemica nu vor auzi dO acOsté,
dania". numai acel glas infrico§at..."
Astali poporult (lice mai mult : c u- Pina, astaqi insa, chiar in gura te-
-d i n- adinsul, c u-t o t-di n-adinsul. ranului, sunä mai mult forma articu-
In Condica Logofetiei lin Constantin lata, adeca cu -u intreg :
Brancovan 1692-1713 (Mss. in Arch. Jipescu, Opincaru p. 18 : Nu curn-
Stat.) precumpènesce constructiunea : va carlani , manji, armasari , telegari,
c u- d e- adinsul". jugani, §i macar utupinili din lumea
Un frumos pasagiu la p. 161 : lu Dumneqeu, c u-d' adinsu te dau dë
77***a§ijdirë i glasul nostru cel de ruga §ugubina ?.."
celor ce dupa noi vor fi de D-zau alei Numai cand lipsesce "cu", adins per-
stapanitori c u-d e-adinsul intindem, ca de articlul in graiul poporan r
fie§te-carele den voi in vrOm6 stapa- ... da cu ochi d dinsili §i spuni-le
nirii sale din avutia ceia ce dela D-zau dela mine multa sanatate i aratá-le
iaste voao data sa nu fie sfanta masa mai lase focului frunqi§Ora §i ali-
nastire a asta lipsita..." hiia dé pé fata, ca par'ca'§ ni§te pa-
www.dacoromanica.ro
351 tADINS 352
parude 'mbrezalete §i nNte case va- dupa cum ne-am incredintat din copia
mite cu bozii §i cu soc; rogu-le d' in posesiunea d-lui I. Bianu, cuvintul
sa, nu mai umble cu flOcuri, in chieltu- e insotit de o prepositiune. Pasagiul
fell, in intotoneli..." citat de Dr. Silasi suna aa in psal-
(Jipescu, op. cit. 132) mul XXXIII : Szuflet e 11 adenszul
Dar constructiunea cea mai respan- doreste pre Domnul..."
dita este: i n -adins sag in tr adins. Putem dara afirrna, pina la proba
Balada Tencea Sabiencea : contraria, cli adverbul adins expres"
Ada, fenceo, dela mine cere tot-d'a-una de'naintel cel putin o
n-adins te vream pe tine prepositiune, (lea nu §i doe.
Si ' n-adins m'am lAudat v. Adesul. Ararul. Lupiul.
CA n'al hal s5.'m1 fiT barbat... Paralelismul cu ital. adesso, vechiu
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 642). span. adiesso, v. franc. i provent. a-
Donici, Vulturul i paingul : des, fac ne'ndoiOsa derivatiunea roma-
So ult6, vülturu si vede I n-adins nului adins din lat. a d-i p su m (Ci-
Paingu llngä el cum mreja ad intins... hac, I, 28. Diez, Wtb. 2 J 167), sub
Zilot, Cron. p. 65, despre cruqimile forma nasalisata : ad-impsum; a-
Pazvangiilor : cdsta nu insa, flirli o reserva forte
importanta. Occidentalul ad esso este
Cu ochil am vötlut : nasuri, urechl crutate,
Nu sburate de tot, ci'n piele spindurate, un adverb de timp, derivand din : ad-
S'acdsta I n t r' adin,s, pentru mal mare grOza ipsum [tempus]", pe cand al nostru
La cd,t1 vor audi, Tar mat virtos sh-T 0042... adins e un adverb de mod : ad-ipsum
I. Crénga, Povestea lui Stan Pati- [negotium]". Exista dara intre ambele
tul (Cony. lit. 1877 p. 26) : o identitate numai dóra de doe-treimi
Mai omule, vorbekiti I n-adins ori din elementele cele constitutive.
vrei st ugue§ti ? Un paralelism perfect cu romanul
17
Ba ferdsca. Dumnezet, cucOne ; adins ne infatiVza, numai &ill vechiul
In . ." piemontes a d e s, intr'un manuscript
Acela§i, Povestea lui Danila Prepe- din secolul XII, publicat de profesorul
lee (Cony. lit. 1876 p. 454) : uguesti, Förster. Ii gasim acolo de doe ori (Boh-
mai omule, ori ti-e int r' adins . " mer, Roman. Studien, IV, 28) :
A fl cui-va in tr ' adins" : tie ti-e ... no se retrahen, mas ades van
intr' adins, mie mi-e intr'adins de virtute in virtutem..."=nu se re-
etc., este un idiotism, care insemneza: trag, ci cu-tot-adinsu/ pa§esc din vir-
prendre bien au s Orieu x", in o- tute in virtute...";
positiune cu: §aga, gluma, pacalela §i §i mai jos :
altele. 27
le main e ii ol tenea a des
Din exemplele de mai sus vedem cli estendue envers lo eel...". manile §i
adins se intrebuintéza numal asociat ochii I inea in-adins atingi catra
cu prepositiunile : d e, c u, c u-d e, i n, cer..
i n- d e, intr u. Dr. Silasi eonstata in In aceste pasage ad es nu mai este
vechiul grain din Banat §i din Hateg de loc a d-i psum [tempus]" ca in
forma adverbiala : adensul, serio, ex italianul adess o, ci numal a d-i p-
proposito", anume in Psaltirea ma- s u m [negotiumr ca in romanul adins.
nuscrisa a lui Viski din 1697 (Barit, Un al treilea adverb romanic indepen-
Transilv. 1875 p. 152); i acolo insa, dinte adins s'a format din: a d - i p.
www.dacoromanica.ro
353 LADINS 354
s u m [hominem] sail : a d psos [ho- rabdandu u- supportan-

mines]. Veqi'l in articlul urmator. null altui§i tes invicem , et
Vom incheia prin recapitularea mul- ertandu-va adin- donantes vobis-
tiplelor asociatiuni ale lui adins: su voi-s, de are met ipsis si
d e- adins = de-ad-ipsum ; cine-va unul it quis adversus ali-
c u-din- adinsul = cum- de. in- ad- ip- pre alalttin- quem habet que-
sum-illud ; putaciune... relam...
c u-d e-ctdinsul = cum- de-ad-ipsum- mai jos , constructiune cu
in
-illud ; p r e §i perqend pe iniia1u1 a-:
I n -adins = in-ad-ipsum ; invatandu- . . . docentes
i n- d e cm/ins = in-de-ad-ipsum ; va i dojenindu- et commonentes
intr' adins = inter-ad-ipsum ; va, in§iva p r e vosmet ipsos
i n-adinsul = in-ad-ipsum-illud. dinsu intru psalmis, hymnis
v. 2. Adins. Dins. psalomi si in can- et canticis...
2.Aclins, adv. ; entre soi. Archaism. Sa se observe, ca acesta e unicul
Sinonim cu intr e, de care insä di- pasagiu, in care adins entre soi" se
fera prin aceia ca arata numai actin- construesce cu o prepositiune, si tocmai
nea reciprOca immediata intre per. cu preposqiunea p e, cu care nu se
sdne, nu §i in tre lucruri, §i Mei o data asociaza nici o data a d i ns expres".
int er v a 1. Se deosebesce cu totul In norma generala, adins entre soi"
prin sens, de§i nu prin origine, de cel- functionéza tot-d'a-una singur, er a-
Fait adin s, despre care yap articlul dins expres" se intrebuinteza nu-
precedinte. mai preces de elemente prepositionale:
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. de, cu, in, din.
Acad. Rom. p. 159): Pasim mai departe la examinarea
Petr. I, IV, 8: ... ante om- texturilor.
ainte de toti, a- nia autem , mu- Radu din Manicesci, 1574 (Mss. Harl.
dinsu voi iubosti tuam i n vobis- 6311 B. British Museum), Mat. XVIII,
purur6 aibandu... met ip s is cari- 15 :
tatem continuam e sa gre§ire si autem pec-
habentes... tie fratele tau , caverit in te fra-
pasa i oblicéste ter tuus , vade ,
Cu ace1a§1 sens la Moxa, 1620, p. ela adinsere §i a- et corripe eum
334 : puse Domna pre partè rasa- cela singurn... inter te etip-
ritului ala doile fiiu Costandie, bra pre sum solum...
Consta i Costantina lora le déde apu-
sula §i Gallia; ce se tinsera curandii, Intocmai ala in cel mai vechiu Evan-
o amaru I ca se sfadira adinsu ei-§i..." geliar romanese tiparit, publicat de Ci-
Noul Testament 1648, Marc. lx, 15: par sub No. 1 (Analecte, p. 5).
Apol in Legenda Duminicei, 1600
atunci intre- ... et interro- (Cuv. d. batr. II, 49) : si voiu intoarce
ba pre cartulari: gavit eos : quid lumina soarelui de catra voi de va fi
ce va pricit a- inter vos con- intuinrèrecu, de va veti giulughe adein
dins voi-§ ?... quiritis ?.. (EtAcsit) voi..."
Tot acolo, Paul. ad Coloss. III, 13, In fine, in graiul poporan din mun-
16 : ii Moldovel s'a conservat pina astaqi
32,083. 12
www.dacoromanica.ro
355 ADINT 356
aden, redus la ade, cu sensul de sin- des ail orgoillos" Insemnóza: respinge
gur", functionand ca adverb. La noi num ai pe cei mandri" sat: pe cei
In plasa Muntelui teranii qic : m'am dus mandri singur I", adeca, paralel cu
ade, in loc de : m'am dus s in gu r" graiul .teränesc din Moldova : m'am
(G. Gavrilitanu , distr. Mint , com. dus ath ..."
Galu). v. 1. Adins.
Contextul latin al celor mai multe
pasage de mai sus : ipsis", in ipsis", Adint (adintat, adintare), vb. ; 6tre
ipsos", inter ipsos", pune gall de attentif, preter attention. Archaism, a
ori-ce indoéla derivatiunea cuvintului carui disparVune e de regretat, caci
din: ad-ipsum, nasalisat ad-im- nu'l putem inlocui decat pnin perifra-
-p s u m, adeca tot de acolo de uncle sticul: bag-séma, Ieati-a-minte
vine §i cel-l'alt adverb a dins ex- etc.
près", deV Intre ambii deosebirea de Dosofteiu, Paremiar 1683, f. 134 b,
sensuri nu pOte a nu fi mare, de Ora- archangelul catra, Maica Domnului :
ce unul este : a d-i p sum [negotium]", ,,Strigo'I, bucurandu-ma : pliaca:t5 u-
pe cand cel-l'alt : a.d-i p sum [homi- riachla §i'mi adintd a Domnului spu-
nem]" sail : a d-i psos [homines]". indu'ta culcup nesämänatil, c'ai af-
Filiatiunea varianturilor : latu'd dart]. de'naintia Domnului, ce
ade entre soi : seul, seulement" = n'au mai afiatil cand-va alta.. ."
ad-ipsum; Reprodu36nd acest pasagit, reposa-
aden, adins entre soi : l'un l'autre" tul G. Seulescu (Buciumul roman, 1876
= a d-i psos; p. 253) qice : adinta sail a tin t a",
adinsere, formatiune analogica dupa creqênd ca forma romana ar deriva
norma adverbilor : altmintere, mijdere din latinul a t t en d o, de ora-ce, in
etc. adevër, qicerea : §i'mi adintet" nu pcite
Acela§i pretios text piemontes din insemna decat : et a tte n de mihi".
secolul XII, in care noi am gäsit mai Equatiunea : adint =a ti n d ar pre-
sus pe a dins expres", ne d i pe sinta o metatesa intre d i t fan, ex-
adins entre soi", §i anume : emplu in fonetica romana. Admiterea
... episcopi e presbiteri qui tuto di ei e cu atat mai de prisos, cu cat eti-
sonent le tube per predicaciun, guar mologia lui adint este una din cele
ades nos prediquen e castien e nos mai limpeqi.
mostren la via de deu, ades nos Din Dosofteiu cuvintul a trecut in Dic-
cornen..." (Böhmer, Rom: Stud. IV, 17). tionarul romano-german al lui Budai-De-
...
Deus superbis resistit, hurnilibus lku (Mss. in Mus. istoric din Bucur., II
dat gratiam. Deus, zo dis, contrasta p. 6), care insa nesciènd cum sal tra-
a des ail orgoillos, e ail humel dona ducabanuesce numai : vi elleich t
la soa gratia..." (Ibid. 31). winken, mahnen". Este invederat ca
In primul pasaglu : a d e s nos pre- traducerea e grqita. In textul din Do-
diquen, ad e s nos cornen" insemnka: softeiu, singurul in care ne intimpina
77
in tr e noi predica, I n tr e noi bu- adint, acesta vorba nu insemnéza win-
ciuma", adeca paralel cu adinsu ei-§i" ken", faire signe", dar nici mahnen",
la Moxa sail adinsu aden //faire souvenir", ci nurnai : auf et-
voi" In texturile din 1600 i 1648. was spannen, aufmerken, mit Aufmerk-
In al doilea pasagiu : contrasta a- samkeit hören", écouter avec atten-
www.dacoromanica.ro
357 ADOCEIhSC 868
tion", attendere", dupa cum intelesese lui ce-au fostil orbi, zisera lui : da
forte bine Seulescu. PlOcaT urechea slava lu Dumnezeu..."
§rmi adinta a Domnului spuinduli cul- Legenda Sf. Dirnitrie, text din sec.
cu§.. ." se traduce prin : prete ton XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf.
oreille et sois attentive a ce que Nicolae din Bra§ov, p. 121) : de tot
je te dirai de l'accouchement divin..." a-maruntuld innaint6 tuturora spun6,
E sigur ca'n textul slavic, dupa care cumu i se-au aratat sfantul §i intai
lucra Dosofteiu, 1u adint ii corespunde §1 adoara . . ."
vanimai4, attend o". Cu prepositiunea d e: AtAimpa = de
De aci insa nu urm6za derivatiunea +a+ doua + Ora + a, adeca din cinci
cuvintului din latinul attendo", pe cat elemente constitutive, fara a mai nu-
timp sare in ochi identitatea lui cu : m6ra ca al §6se1ea pe articlul feminin
adintuo (intuor, intueor) din intuo din dou'a" :
cu prepositiunea a d, care functionOza Dosofteiu, Paremiar 1683 aug. 6 f.
ca §Pn : adincresco, adinflo, adinvenio, 63 b :
adinvicem, adinstar etc., adeca numai Regn. III, XIX, ... et re-vertit
ca un mijloc poporan de a da §i mai 7: ... sa'ntoarsa angelus Domini
multa amplitudine unei vorbe compuse ingerult Domnu- s e cundo, et te-
deja cu in". Prin sens, intuo este lui dédaora de l'au tigit eurn, et di-
sinonirn cu attendo", de ex. : intu- delteptatil §i I-au xit ei...
e r i veritatem (Cic.), intueri causam dzasu-i...
(Liv.) , int uendu m quid affectet In graiul teranesc de asMi :
quisque (Quinct.) etc. I ntueri irn- ... [La lucrarea vie)] prirnavOra se
plique l'idée d'attention et d'activit6 Tat pull de pre vite, 6r vitele se scOla
d'esprit dans la personne qui regarde" in sus, apoi ascutindu-se puff se im-
(Barrault). Din adintu o, trec6nd in planta de not in pamint linga yite ;
prima conjugatiune, vine ropalnul adint dupa aceia vine legatul vitei pre pari,
far . nici o modiflcare fonetic sai lo- adeca cercuitul; apoi urméza sapatul
gica. N'am aye trebuinta de a adauga intaiu i a doua Ora., ceia ce de
a latinul -tuu i -tuo se reduc tot-d'a- popor se (lice : addra. ." (Invètator G.
una rornanesce la - t : mor-tuus = mod, Dobrin, Transilv. Fagara§, com. Voila).
in-pro-mutuo = irnprumut, batuo ---- bat Lucrarea viei se chiama : ta6t, ingro-
etc. pat, buta§it, aracit, cercuit, sapa de
v. . vie, plevila in t al §i daddra, adeca
Adinthre I
al doile a..." (N. Vasilescu, Muscel,
ft v. Aclint. corn. Glarnbocel).
Adintht j Macede-romanesce se Tee : d e-adait-
ora (M. Iutza, Cru§ova).
.Adohra, adhora, adv.; secondernent, Intr'un alt loc noi am vorbit deja
pour la deuxième fois. 0 contractiune despre o interesanta fusiune a ace-
veche, eleganta §i forte poporana din stul adverb acloara sad adaora cu ver-
cele trei cuvinte : a doua Or a, ci- bul adaug in guri, teranilor din
mentate intr'un singur adverb §i in- Moldova.
tarite prin emfaticul -a (v. 5*A). v. Adaog. Adaucla. Doi.
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XII
p. 5: strigara amu adoara (amiapa) ornu- .Adochèse (adochit, adochire), vb.; faire
I 2°
www.dacoromanica.ro
859 ADORM 360
signe des yeux, jouer de la prunelle. putin poetic : mö luo so mnu I, mö

A adochi, a face semn cu ochiul" bagai s a dorm (Dr. Obedenaru ,
(Costinescu, Vocab. I, 19). Cuvintul sä Dict. Mss. in Acad. Rom.).
fie 6re poporan ? Italienesce : adoc- Adorm e sinonim cu a l ipes c, dar
chiare, ado.cchiamento. aratand o trepta ce-va posteriOra : cel
v. A-ochiu.Deochiu. Ochesc. ce atipesc e, incepe a adormi, de-
venind nemilcat §i incetand de a simti
.Adbrm (adormit, adurmit; adormire, ceia ce se petrece in giuru'i ; cel ce
adurmire), vb. ; endormir , s'endormir, adórme, a ipise deja, dar Irn nu
s'assoupir, fig. mourir. A Incepe a d0rme deplin. Raportul intre a t i-
dormi, a cad6 in somn, a perde con- p esc i adorm este ca grecesce in-
sciinta de sine : nu vorbici, c. dqtep- tre : vvardco sail xogieho i zinvaiacrw.
tati pe amic, care abia a adormit ; ca Dosofteiu, 1680, ps. III:
transitiv, a face sä dOrma : nu puti ... eü atipiiu . 4(.0 -
adormi copilul ? figurat, a repausa, a adormiitt.. . p, v xai '07(-
muri : amicul nostru a adormit int ru Vw d a...
Domnul" (L. M.)
A. Pann, Prov. II, 90 : La Silvestru, 1651 : eu ma c u 1 -
calla i dormilu..."
Abla pin'aci el zise, §i ostenind Inceth,
Adormi, ochi'§l inchise §i nu se mai de§tepth,...
E rea intervertit la Coresi, 1577 :
2) euadurmitu i atipiiu..."
Doina haiducdsca : Cu tOte acestea, deosebirea intre a-
Sh dee plOe cu soare dorm §i a ipesc e atat de mica, in-
Ce inddmnh, la culcare, cat confusiunea e scusabilä.
Sh addrmii stevaril,
SA le fur armasaril.. . Arsenie dela Bisericani, circa 1650
(Alex. Poes. pop. 116 314) (Mss. Acad. Rom. p. 282) :
Sibiiu, 22 : nici ca sa to* vvcrrd
adormd cela ce 6 Ttadadcov 68.
Si de-o (lath ametla,
Pe mash capul punea te feré§te. Iata '1Jo 013 vvo.rd-
*i in grabh adurmia... nu va adormi :g 6 i OVö V IT v 01-
Moxa, 1620, p. 353 : ... se luara nici va a j p i aEt 0 Tadacrcov

cela ce fer0§te Is- TV wrecelpt...
a bia §1. a mama si a juca pana in-
nopta, §i adurmird de gre b... railtënii...
Poporului ii place pleonasticul: adorm AcelaI pasagiu la Coresi, 1577, ps.
0mn: CXX: sa nu durmitOze cela
Cotul pe mash trantla, ce ferë§te tine ; adeca nu durmi-
Maria la obraz punea t 0 z a, nece adurmi, ce feré§te Israilii..."
i greil somn ca adormia... Un al doilea sinonim e: pirot es c,
(G. D. Teodoreseu, Poes. pop. 665)
saa:
un fel de cadere in nesimtire, Para cul-
ar unde lungit chdea care, dar cu aparinta somnului, ceia
Acolo somnu '1 fura, ce se pOte exprime §i prin adormire,
Somn addnc cä adormia... de exemplu :
(Ibid. 673) La A. Pann, Prov. I, 104 :
Aci ne apare sinonimul 6el mai me- Puind pe sätenl la clad, Ore-care arenda§,
taforic al adormirii: m6 fura so in- S'a 'ntAmplat in el sh. fie §i un lene§, nevoIa§,
n u 1. Macedo-romanesce se Tce mai Care de'l punea la sapa, adormia in mâlnl cu ea...
www.dacoromanica.ro
361 ADORM 862
Costachi Negruzzi , ScrisOrea VII : bung i rnilostivü, lui i fu moarté ca

... de multe on In biserica li se in- unt somnii de adurmire. . ."
tampla sa addrmei i sa horaesca and Dosoftelu, 1673, f. 6 a :
era mai frurnos..." tarA eu cu pace bunA
De aci ocara : adormitule! cand e . Vol adormi de preunA,
vorba de cine-va Para spor la lucru, i cind din lume inn duce
de un om care : adorme In piclór e. Ma vel odihni cu dulce ...
Vocabularul lui Costinescu (I, 15) a- sari ibid. f. 19 b :
duce cu aceIai sens : a adormi p e SA nu adorn?, in somnul de a dda moarte...
taciun 1, a mqmoli, a nu cauta cu Dosoftelu, 1680, ps. XII: ca nu cand-
ingrijire de un lucru", alaturandu'l cu
va sa adorm intru moarte..." ; Coresi,
locutiunea francRsa : s'endormir sur
le rOti".
1577 : sä nu candil-va adormu in
Intre adorm i pirotesc exista to- moarte..." ; Silvestru, 1651 : ca sa nu
tui adormu in moarte..." , unde grecesce :
o deosebire : cine-va pirotesce
p6) 7t018 v 7t v w a w dg 9civai-ov.
numal de slabiciune, de MA, de o pa-
tima cronica, de care pOte sa se vin- Cost. Negruzzi, ScrisOrea XI : MOr-
dece, pe cand adormire, rare-ori pato- tea! Numele ei infioreza pre cel bogat,
logica, este in principig un fenomen pre cel care lumea nu'l incapea... SA-
curat fisiologic. racul insa, privindu-o ca o odihna dupa

Un al treilea sinonim e: aromes c, o i de munca, addrme in lini§te..."
care insa precum vom vede la locul Numai exceptional se aplica ador-
set implica tot-d'a-una un inceput de mire la o m6rte care nu e tocmai li-
vis sail de ilusiune optica. ni§tita :
Intr'un sens figurat, adorm e sino- Moxa, 1620, P. 346 : adurmi Adamg
nim §i cu alin: a adormi o durere, somnul celt amart, incepatura axle-
o suferinta, o temere, o grija. riei..."
Inteo doina din Transilvania, o co- 0 aplicatiune de tot poporana a a-
pila adorme dorul pentru lubitul seu: dormirii catra mOrte este : a adormi
somnul tater.
Dorul lul e mare domn ;
Sera când il vine somn
A. Pann, Mo§-Albu, I, 4 :
Trebue sa PI adorm, Noroc cA nu fuse apA, ci un put nAsipos, sec,
Dimineta sal trezesc, &Tat neispravit Inca, dar puteam sA me in-
Poste di Bel gluglulesc... nec ;
(Jarnik-Barsanu, p. 126) Nicl n'au fost ghizdurl saü lemne de care sA
me lovesc,
Gr. Alexandrescu, Un ces e... : Ca adormiam somnul tati, sA nu me
A I dacA 'n asta, lume ce-va putea fi 'n stare mal pomenesc...
S'a 1 i n e, sa a lOrmei un chin sksiitor... Latinesce add or mir e era o vorba
Cost. Negruzzi, 0 alergare de cal, II: mai mult poporana in loc de clasicul
fiinta ticalOsa ce sint adormiam p e
I obdormire". Vechiu italian addor
nadejdea fagaduintelor lui; visam fe- m i r e, provental i vechiu spaniol a -
ricirea in bratele ce erag sa me vinda"... dormi r, a dur mir (Cihac). Exista
De ad adorm se aplica fOrte des la §i'n vechea francesa, dar numai refle-
m 6 r t e, mai ales cand ea este lini. xiv : Il faisoit elz doner bevrajes por
3tith, venind Ore-cum pe nesimtite. loquel s'adormoit matin..." (Go-
Moxa, 1620, p. 362 : pentru ca era defroi).
www.dacoromanica.ro
363 'ADORMIT 364
v. Adormit. Adormitez. Aromesc. tedralele din Buzet, din Argq , din

Alipesc. Dorm. Dormitez. Pi- Berlad , din Boto§ani , Sarindar etc.
cotesc. Pirotesc. . . (Melchisedec, Oratorit, passim).
Slavonesce acesta serbatóre se chia-
l'Adormire (plur. adormiri) ; l'infini- ma Uspenie", grecesce Koimicits", am-
tif substantive d' ado r m: action d'en- bele cuvinte insemnand Adormire".
dormir, de s'endormir. v. Adorm. Dar §i'n latinitatea medievala se qi-
cea D or mitio: in loco ipso usque
2*Adorm1re, t. de Théol. : la fête de adDormitionem Mariae hospi-
l'Assomption de la Ste-Vierge. Se Tice: tari" (Du Cange, v. Dormire).
Adormirea Pré-curatel. feciOre" , A- v. Adorm. 1VIalca-Domnului. Mar ia.
dormirea PrecisteI", Adormirea Make"'
Domnului" ; mare serbatOre saii ser- l'Adormit, -a; part. passé d'a d o r m:
batOre imp6ratesca" dela 15 august. endormi, assoupi, pareusseux ; fig. tran-
Varlam, 1643, II f. 104 b : ...mérse quille, mort, décédé. Adormit, apucat
Arhanghel Gavriil cu stlapariu de fi- de somn, repausat, mort. Ce om ador-
nica in mama i dzise : sa §tii, maria mit ! adeca fail, vivacitate" (L. M.).
ta a lui Dumnedzau Nascatoare, ca, Dosofteiu, Liturgiar 1673, f. 17 b :
de astadzi a trela dzi te veri muta de )7
cercetedz6,-ne, Duranedzau, §i porno-
pre pamantii in ceriu ; deci te gatiadza nia§te pre tot adormip pre nediajdia
pre sine §i tocmé§te céle ce's de moarte de viata veenica §i rapaosa-I . .."
mtapta Adormiria ta, ca va veni Cost. Negruzzi, 0 alergare de cal,
filnlii tau de va lua sufietul tau..." III : Vedeam ormul adormit desfa§u-
Termen curat poporan pentru acesta randu-se sub mine ca o mare umbra.
serbatOre este: Sant a-M a r i a-m a r e, Linilt ea domnia pretutindenI, nu-
in antitesa cu :San t a-M a r i a-rn i c a maY inima mea era turburata..."
dela 8 septembre, adeca qiva NasceriI 0 caracteristica a femeil" la I. va-
Pré-curateI fecióre. La nascere, Maria- arescu p. 279 :
m i c a" ; la mOrte, Maria-m a r e". To plAngi d'o mica inplacume !
Fiind-ca in acest interval de trei La femel asta nu e minuno.
septemani fOrte rar se intampla sa Eu sciii c5, ele, 0 adormite,
cap bruma, poporul din Banat (lice Izvodesc lucrurl mal negandito ...
in ironia : dela Santa-Maria-mare pina Una din injuraturile poporane de des-
la Santa-Maria-mica daca nu cade bru- pret este : adormitule !" sinonim cu
ma, se imput Jidovii" (Manginca, Ca- ))trandav", lene§" , netrebnic" , dar
lendar 1882), ceia ce insemneza 0, maY ales cu c a scaun d" (I. Stefa-
blestematl de Maica Doinnului, el put nescu, Buzeil, c. Zernesci). Italienesce
maT tot-d'a-una. se Tice cu acelV sens : addor me n-
Adormirea PrO-curatei fiind una din tato §i chiar addormentatis-
serbatorile cre§tine cele maY impor- s i m o; in dialectul sicilian : add or -
tante, ii sint inchinate o multime de raisciutu, addormisciutis-
manästirT §i biserici in Romania : ma- s i in u (Traina).
nastirea din Campu-lung, manastirile v. Adorm.
Barnoski (Ia§1"), Varatic, Bistrita din
Moldova §i Bistrita din Oltenia, Cotro- 2'AdormIt, adurmit, s. n.; part. passé
cenii, Tismana, TiganesciI §i altele, ca- d' a do r m pris substantivernent.
www.dacoromanica.ro
365 ADORMITEA 366
Coresi, Omi liar 1580, quatern. VII La Dosofteiu , 1680 , f. 94 b, sint

p. 2 : ... grai lor : Lazara sotul no- forme Para ad : d or mir a, somnul
stru au ad ur mit IA, ce merga sa de- sau" §i. : d or mit ar ceTa ce Inca-
tepttl elü ; zisera ucenicii lui : Doamne, lecara", adeca §i mai aprOpe de con-
de va durmi, mantuitti va fi ; zise Isus textul latin.
de mOrt6 lui, ei le par6 ca de adur- Lex. Bud. 5 : adormitare, somnus
mitula somnului graffa. . ." lenis, das Schlummern; adormitez sau
v. Adorm. 1. Adormit. adormit, obdormi to, obdormisco, schlum-
mern, einschlummern".
Adormitare 1 v. Adorm. Dormitez.
v . Adormitez.
Adormitat )
Aclormithr, -Ore, adj. ; endormant,

Adormitbz, adurmittlz (adorm itat , assoupissant, soporifique. Insu§irea a-
adormitare), vb. ; endormir lentement, celuia care adOr m e, in tOte sensu-
s'endormir lentement , commencer a rile cuvintului : buruka adormitdre,
sommelier. Formatiune frequentativa cantec adormitor, po ve§ti adormitdre.
din ad or m, paralela simplului d o r-
v . Adorm.
mitez sommelier" din d or m.
Coresi, 1587, ps. CXVIII:
adurmitti su- ...dormita- Adormitea, (plur. adormitele), s. f. ; t.
fletula mieu de v i t anima mea de Bot. : 1°. Anemone pulsatilla, Pulsa-
trista, invrato§a- prae taedio, con- tille; 2°. Ipomaea variabilis, Convolvu-
-ma in cuvintele firma me in ver- lus, Liseron. Se intrebuintOza numai la
tale. .. bis tuis... plural. Cu primul sens, cunOscem cu-
Tot ace% la loan din Vinti, 1689, vintul la Romanii de linga Nistru (Du-
102 a :... aclormita, sufletul mieu de bassari, 1855) ; cu sensul al doilea cir-
intristare ; intar6§te-ma pre mine dupa culeza in partile unde Transilvania se in-
cuvantul tau..." vecin6za cu Banatul (N. Sanzian, Hateg).
0 corelatiune perfecta intre adorm 10. Adormitele Anemone". Sinouim
= lat. [ad] dormio i adormitez = cu Dedite I. Se mai qice: 0 i t A, F 1 O-
lat. [ad] dor mit o ne intimpina la rea-vintului, FlOrea-pasce-
Coresi in psalmul LXXV : 1 u T etc. (cfr. Dr. Brandza, Col. 1. Tr.
Adurmira Dormierunt 1882 p. 227). Fie-care din aceste nu-
somnulti sau, qi somnum suum , miri i§1 are o regiune unde se aude §i
nu aflara nemica et nihil invene- o explicatiune prin paraleluri straine.
toti barbati cu runt omnes viri Basarabianul Adormitele ar merita de
mainile sale. De divitiarum mani- a se generalisa. Acesta flOre se stringe
zapr6tenia ta , bus suis. Ab in- sat se inchide dupa, apusul sOrelui, ca
zeulti lu Iacova, crepatione tua , §i cand ar ad or m i, de unde'i vine in-
adurmitarti Inca- Deus Jacob, d o r- su§i numele, un frumos deminutiv de-
lecandii cai... mitaverunt la ador mita: les petites endor-
qui ascenderunt mies". Nemtesce se chiama de aseme-
equos... nea in unele provincie : Tage-s c h 1 a f,
Paralelismul e cu atat mai instruc- Sieben-schlafer chen, Schla f-
tiv, cu cat Coresi traducea din paleo- kraut etc. (Nemnich, v. Anemone). Tot
slavica §i nu sciea de loc latinesce. aa Ru§A ii qic : S o n - trava, adeca
www.dacoromanica.ro
367 'ADUC 368
6rba-s o m n" (Gubernatis, Myth. des tire" se datoresce elementului celui

plantes, I. 291). adaos: ad m en tem. De aceia ambele
2°. Adormitele Ipomaea". Sinonim cuvinte : simplul aduc §i compusul a-
cu Zorele, Volbura, Rochita- duc- a-m int e se pot intrebuinta in
Rindunelei etc., dintre cari cel aceIaI frasa, far5, a produce efectul
mai elegant este termenul moldove- unel repetitiuni; de ex. la Dosofteiu,
nesc: B u n iminet A. Acesta plan- Liturgiar 1673, 1. 18 a : Pomenia§te,
ta agatatOre, podOba a gardurilor, a Doamne, pre cela ce admit' rods §i fact
teratelor, a balcónelor, dimineta NI des- lucruri bune in svintele tale besiarióil
chide florile §i le stringe la apropiarea 11 'g aducti-a-minte de mi§ei..."
noptii, de unde Spaniolil all i numit Diferitele acceptiuni ale lui aduc, la-
Buenos-
una din varietatile sale : sand la o parte pe aduc-a-m i n t e, nu
noches, nemtesce: Gute-Nacht se pot traduce latinesce prin singurul
(Nemnich, v. Ipomaea). adduc o, ci i prin adfero". Dicio-
v. Adorm. Albastru. Bund-dimi- nar Mss. banatén circa 1670 (Col. 1.
nelt Dedgel. Oita. Florea-pasce- Tr. 1883 p. 421): Aduk. Adduco. Ad-
luz. Fldrea-vintului. Volburd. Zo- fero. Adus. Adductus. Allatus".
rele... I°. aduc in acceptiunile ordinare.
a) Despre vietql :
A-drag. v. Drag. I. Canta, Letop. III p. 187 , (lice ca
Voda Grigorie Ghica (1764) Greci
A-drept
v. "%A.-12.A. Drept. n'adusdse mu1l, numai av era de
A-drépta trebuintS Curtel sale..."
1. Adize (adus, aducere), vb.; 10. ap- Nicolae Muste, Letop. III, p. 7 : zic
porter, amener, faire venir, faire parve- ca all poroncit Imparatul sa'T aducei
nir, produire, causer. 2°. aduc-a- min te : pre Dabija Vornicul, sa '1 vaza in ce.
rappeler, faire souvenir. Derivat din la- chip este, §i l'ati adus de l'au vazut..."
tinul adduco (=ad+duco), ca §i ita- Dosofteiu, 1680, ps. XLIV:
lianul addurre, span. add aci r, ve- Aduce-sA-voril Afferentur
chiu frances aduire etc., aduc exprima. inparatului feCo- regi virgines post
actiunea de a da cui-va sail de a pune rite dupa dansa; eam , proximae
unde-va, intr'o apropiare materiala san prilatinile ei adu- ejus afferen-
numai ideala, de vorbitor, un ce care se ce-sa-vor tie ; a- tur tibi; a f f e-
afla mai 'nainte la o departare relativa duce-sa-vor in ye- rentur in lae-
sail nu se afla de loc, 'flu acésta o selii §i'n bucu- titia et exulta-
vietate, ori un lucru sall fenomen, ori rie tatione
o situatiune, sall chiar o simpla cuge- Acelmi pasagiu la Corbea, Psaltire
tare, o vorba de aiuri i din alte tim- 1700 (Mss. Acad. Rom.):
purl De aci : aduc un om, aduc un cal,
aduc o träsura, aduc fin, aduc mar- Aduce-se-vor in vesolio
turin, aduc rOda, aduc pace, aduc somn, *i so vor inchiina cu bucurio,
Intru bisOreca sa vor aduce
aduc veste etc.; dar tot ala : aduc inparatului cu cantec dulco...
paguba, aduc saracia, aduc lipst, aduc
sup6rare, aduc rqine, aduc bOla, aduc Constantin Brancovan, 1694 (Cond
nenorocire, i altele asemeni. In corn- Mss. in Arch. Stat. p. 73) : §i am
pusul aduc-a -mint e, sensul de amin- juclecat, curn sa aduca Mihaiu cu fra-
www.dacoromanica.ro
369 1*ADUC 370
te-sau Dumitravo oameni buni marin pädure näscul,

turii de acolo din prejurul locului..." in padure crescuT,
A-casd data m'aduse
Doina din Transilvania : Curva satulul m6 puso.
vice talca sd, m6 'nsor, Banita.
S'aduc mamel ajutor; in padure nascul,
Dail. mama nu m6 lasd in padure crescul,
SA'l aduc lenesa'n casa, A-casa dacd, m'adwerd
Cum estl tu, mai jupanésd!.. Vataf mare me pusera.
(Jarnik-Barsanu, 428)
Ciomagul.
Pravila Moldov. 1646, p. 10: cand
b) Despre lucruri i fenomene:
va merge ne§tine sa aducci ni§te
Pann, Prov. II, 67 :
dobitocil den campil..."
Tot ad vine aduc in privinta lucru- Alerga la apd, with e pe loc
Si de mamaliga pune vas la foc...
rilor considerate ca persene, ceia ce
ne intimpina mai ales in ghicitori po- N. Muste, Letop. III p. 7 : Adus'at
porane; de exemplu : Moldovenii care incarcate de borfe §i
Ce este Fedelepl" ? de fer..."
Cost. Stamate, Muza I, 69 :
Urduc,
Burduc, Sad precum vita de vie,
De barba ii duc, Macar vite sä o rOda,
De barb& l'aduc. Odräslesce i invie
Si aduco Ordsl rddA...
Un dialog intre Caldarea, in care
ferbe apa, §i intre Donita, menita a Acesta mo§ia aduce un venit de
(Ara, apa" : doe mil de galbeni = cette terre rend
un revenu de deux mille ducats" (Pont-
Scurto, groso, und'te duel? briant).
Arso 'n fund, de ce m6 'ntrebi ?
Uncle eü m6 due,
Doina din Transilvania :
Tot tie tl-aduc. Baclitä cu buze dulci,
S6ra vii, sera te duel
Apol intr'o multime de ghicitori lo- fi nimica nu 'nil aduci
eqiunea : a-casa m'aduse" se repeta Fdrd sinul plin de nucT,
intr'un mod stereotip. A§a : Tu le-aduci,
Tu le mai-land L.
In padure crescul, (Jarnik-Blosanu, 83)
In pddure ndscui,
A-casa daca, m'aduse sat :
Ilora 'mprejuru'mi so puso. Deschide usa, mad lele,
Masa. C'aduc in gura margele...
(Ibid 412)
in padure nascul,
In pddure crescuT, Dosofteiu, 1680, ps. LXXVII:
A-cas'a daca m'aduse ...Radica au- . . . Transtulit
Vataf de curte mo puse. strul de pre ceriu austrum de coelo,
Pragul. §i adusd cu pu- et induxit in
In pddure nascul, tere sa vantul virtute sua afri-
In paduro crescui, Livei... CUM
A-casa daca m'aduse,
Cercel grel iml puso. In acelav mod : vintul aduce nori,
norii aduc plOia etc.
www.dacoromanica.ro
371 t'ADUC 372
Despre o situatiune in genere,

c) p. 504 : s aducemil la miljocil 5i
materiala sat moralä. gra'itorii lui Dumnedzau i sa auzimU
Zilot, Cron. p. 115: Brancov6nu1 dela ei ce de eretici invata pre noi... ;
intelese invlaciunea Cantacuzinului; p. 509 : inca o i prorocii ce-au fostU
dar ce sa that atunci la a§a césuri maT de 'nainte de de-multti a§ijdere
primejdiOse? fara, de cat sta increme- graira, derepth ace% nevointa iaste s.
nit, a§teptand ce va aduce intam- aducema §i pre acqté la ;
plarea..." p. 510 : l'aste-ne destulil aöasta, au

Ace la0 p. 103: aduce-voiu a milj o c i toti prorocii
Dakil statura : de aaste graindt ?
Minuni facura, Tot aci pare a'§i aye locul Beldiman,
Cum sint sciuto Tragod. v. 21 :
In carti trecute ;
Pre chiar Romanil, Aice am trebuinta pe Iraclita sit aduc,
Lumil tiranil, Starea Moldovel sa planga, sau sit pulu sa scrio
Asa'l aduse Jung,
Supt bir ii puse... Dar incatu'i prin putinta, me volu nevoi i oa
Tot astfel: n'arn putut aduce pe ta- Osinda teril a scrie, on catu'ini va fi do greu...
ta-tet sa'ti dea voe..." (L. M.), node ca II° Compusul: aduc a-minte.
§i la Zilot dupa aduc se sub-inte-
lege : in stare". Pravila Moldov. 1646, f. 35 : va
Costachi Negruzzi, Zoe, I : VaI mie dzice c nu'l cunoaite pre vandzato-
nenorocita! 'fan la ce am ajuns! Yata riuhl cela ce i l'au vandutU, sau nu's
in ce stare m'ai adus! m6 despretuesci poate aduce a-m en te..."
Se construesce generalmente cu de",
dupa ce m'ai
Acela§i, Aprodul Purice:
fOrte rar cu p r e".
Moxa, 1620, p. 378 : nu numai bo-
Pricina bejanariel s'a jalet obscescl, tu esti,
Hot turbat i fara lege, care prági i pustiescl! iarilorti le facia rau, ce'§ aduse a-m en te
Care VII cu cete multe do talharl si pradatorl d e patima candu era el in Hersont..."
S'aducl jalo in locasul unor pacinici muncitori.. Corbea, Psaltire 1700 (Mss. in Acad.
Pómele necOpte aduc frigurI = les Rom.), ps. XXI :
fruits verts donnent les fièvres" Aduce-§-vor d e Domnul a-mint e,
(Pontbriant). 01 s'or intoarce la dins cu cinste...
A aduce bucuria. parintilor; a aduce
multamire celor ce ne indatoreza; marl Samuil Clain, InvataturI (Blaj, 1784)
greutati aati adus pe cap ; marl in- p. 10 : Iara elti en fata v6sela §i vo-
curca curl aduserel Romanilor vecinil Ioasä au raspuns : cu adevarat, pr6
lor cre§tini" (L. M.). bun prilaten al mieu te marturisescu,
Despre cugetari, vorbe, opiniuni §i aducdndu-mi a-minte de ace pu-
luate de aiuri. tina cinste ce mI-af dat, astazi cu ca-
In graiul vechiu, cu sensul de : citer man, ti-o volt' intoarce..."
un auteur, un passage, une sentence", Intr'o propositiune negativa este ele-
se qicea : aduc, sau : aducl a mij 1 oc, gant de a pune pe a -in i n t e" ina-
ori: a-mijloc. inte de aduc:
Cuvintul Sf. Joan Crisostom, text din Moxa, p. 390 : maincamt i bemu
sec. XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. de preuna cu clomniia ta, §i a-min te
Sf. Nicolae din Bra§ov) : nu ne aducemu d e 'nsul..."
www.dacoromanica.ro
373 'A.Dt10 374
Tot a§a intr'o doing, din Transil- deja la Miron Costin In ViOta lumil",
vania : 1670 :
Niel o data sa nu'mbucl Norocul, MO, sa stea, i§1 tot schimba pasul :
Pin' a-minte nu'll aduci Anil nu pot aduce ce aduce clasul!
De-a nOstre cuvinte dulci... Numal manä §i aripl, lar piclOre n'are,
(Jarnik-Barsanu, 2E3) Sa nu pOta sta in lee nicl odiniOre...
(Ap. Hasdeu, Riizvan, ed. 3 p. 180)
In tote exemplele de mai sus ne in-
b) Idiotismi :
timping, constructiunea cu d e ; ea nu
este insg, singurg, permisg,.
A aduce pe cine-va in sap 6, d e
1 e m n" (L. M.) = a'l sg,raci.
Cuvintul Sf. Joan Crisostom, sec. XVII
(Cod. Mss. Bra§ov, p. 529) : tu'ti adu
A aduce vorb a"----a *Inge in con-
vorbire pe nesimtite, ea i din intam-
a-minte d e Domnul cum au ;
plare, la cestiunea care ne preocupg.
dar mai jos : tu'ti adu a-minte p r e
Gr. Alexandrescu, Dervilul :
Davidü prorocg cum zice..."
Sat chiar fara nici o preposiVune : Dinteuna 'ntr'alta vorb a aduse,
i in stil neted patima spuse,
Dosofteiu, 1673, f. 10 b : lficOnd : Asculta, eü te lubesc...
Ce poate fi omul de 'I aduC a -minte, Basmul Cotqman" (Ispirescu, Leg.
De cer5 pentru dinsul folos innainte?...
p. 289): Ai flind-cg, v or b a vorb a-
v. 1°.A. A-minte. Minte. duce, cotqmanul i boierul staturg la
III° aduc I n: taifas i se inteleseth la cuvinte..."
a) Proverbi : A aduce din condei u" (Baronzi,
Cu lautari §i cu masa Limba, p. 48) sag : a aduce d in m e-
Aduct pe dracu in ma. t e § u g" = a atinge cu mult a. dibgeig
((Pawl, II, 111) un punct in scriere sat in arth.
Cu lauta §i cu t6ba Basmul BrOsca testOsg," (Ispirescu,
Adusei in casa glOba. Leg. p. 38) : Baia era pardosith cu
(Ibid.)
tot felul de marmurg, lustruita, §i a-
Vorba dulce dusd din me§telug a§a, inat in-
Mult aduce. chipuia fel de fel de flori, de pg.seri §.1
(Ibid. I, 21)
cat() nagode tóte..."
Tu ii trimiti la foc, A aduce c u cine-va", a'§I aduce
i el iI aduce busioc; c u cine-va" = a se asem6na intru
Tu ii trimiti la surcele,
Si el 41 aduce floricele. cat-va.
(lb. I, 86) Acest copil i§1 aduce c u tath-seg"
(L. M.)
Dacg, aduei inthiu terciul, pe urma Pruncul acesta 'aduce mult c u
aduct de surdg, Ospetelui (50 i urda..." maica-sa = dieser Knabe ist der Mutter
(Ib. II, 148) sehr ahnlic h" (Budai-Delenu).
Bärbatul sá aducet cu sacul, mu- Jipescu, Opincaru p. 36, despre Neo-
ierea S scOtg, cu acul, tot se isprg- latinii din Occident : Mid sa duc oth-
yeses." §ani d'ai no§tri p'acolo, sg.'ntalnesc cu
(Ib. II, 123) Letini gia, s'aduna cu toti, stag la
De multe ori nu aduce anul ce a- vorba; spun c' aduce mult cuvintarea
duce césul..." lor c u a nOstra §i cam sOmgng..."
(Ib. I, 151) A aduce p I r g," = a porni judecata,
Acest din urmA proverb se ggsesce a intenta proms.
www.dacoromanica.ro
375 l'ADUC 876
Pann, Prov. I, 120 : poporana de dant= a juca in tact, a

PIM de nebunie, cu artag in sine tempo" :
Se ardica 'n data, la OraOsa vine Ian aruncd-te la joc,
A aduce p r Dar la joc colea cu foc,
S'o aduci tot la sor oc...
Caragea, Legiuire 1818, p. 87 : De sa (Jarnik-BArsanu, 483).
va dovedi c. barbatul ce aduce pira de
pr6-curvie asupra nevestil sale i-au fost
A. aduce la indeplinire", a
mijIocitoriu, nevasta sa fie aparata..."
aduce un lucru la capataiu" =--
1/venir a bout de, mener a. fin, tenni-
D racul aduce" = cand da peste ner" (Pontbriant).
nol o neplacere do care ne temeam,
dar speram tot-o-data c pOte sa nu se
IV° aduc la imperativ.
Imperativul dela aduc ni se presinta
intample.
in texturi §i 'n viul grain sub patru
Alexandri, Surugiul : Stain linga
sail cincl forme, circuland tOte in ace-
biata mama §i o jaham din fundu ini-
la§i timp i chiar din aceiali gura :
mei, caci era acum pe aprOpe de in-
gropat, cand 11 aduce dr acu pe un add sail add, ado, adu, ad, a.
1°. add! add!
ciocoiu de eel' afurisiti. Tati mail erau
Dosofteiu, Liturgiar 1673, f. 39 b :
porniti la drum, numai eb, din p6cate,
adcrtti a-minte de noi pacato§il §i ne-
m6 aflam la po§ta. Cucona§u era gra- 17
triabnicii kerbil tal..."

bit parcal alungail Mail din urma;
Jarnik-Barsanu, Transilv. 165 :
el vine la bordelu meti §i m6 smun-
Cucule, pénd pe cap,
cesce fara indurare de linga sacriu mai- Du-te 'n padurea de fag
ca-mea..." S'add flori péna sa fac;
0 doina din Transilvania Add ficire de bujor
Sa lac pOnd, de felon;
1116 dusel cu plugu'n cOsta
Add Oin trandafirut
'aduse dr ac u-o nevasta;
Uitandu-m5 dupd clInsa Sa fac pOna la drAgut...
S'a rupt cucura i birsa... In acele localitati unde poporul pro-
(Jarnik-Bársanu, 390) nurqa pe finalul netonic -d ca pe -a,
0 alta tot de acolo : se 'lice : add! A§a vorbesc, buna-Ora,
Cand era gura maI dulce,
Berladenii. La not' se rostesce : add o
Pe barbat dracu'l aduce... lada plina, sat. : add dou cofi di apa,
(Ibid. 898) in loc de : add o lada plina, add do6
Miron Costin, Letop. I, 335 : Spun
cofe cu apa" (Preut C. Tudoran, Tu-
tova, c. Pruntilenii).
de Vasile Voda c avea mare grije ca,
2°. ado
va veni Stefan Voda la Pdrta, i in
Pann, Prov. II, 112 :
taina zicea : S nu '1 mai aduca d r a-
c u 1 aice De vein lua si neveste,
Pas'apol de mal trdesce
P 6catul aduce" cand ne ur- Or in lume pribegesce 1
maresce o fatalitate. Ca ale nu te intrOba
Neculce, Letop. II, 245 : 4 ce gandia D'al negustorie slabd,
el sa fad, §i la ce se ispitia, i la ce Ci ado! WI cheltuesce...
Yaü adas pac a tu 1 §i osinda dela Dum- Arsenic dela Bisericani, circa 1650
nezet ! i a§a l'au dus pe Duca Voda (Mss. Sturdzan in _Acad. Rom. p. 270):
in tara LeVsca de ati murit acolo..." ... ado a-minte cuventele tale prbu-
A aduce 1 a soro c", expresiune lui tau..."
www.dacoromanica.ro
377 'ADUC 378
Dosofteiu, 1673, f. 14 a : §i c6. tot ala in unele localitql de

Radica-te, Doamne i Durnnadzdu sfinte, peste Carpati se (lice aft in loc de
De't innaltd, maim si't ado a-minte... aup. Adev6rul inA este a impera-
Omiliar dela Govora, 1642, f. 90 b : tivul a! apartine conjugatiunil contrase
§i tu ado a-minte adasta, care te ac in loc de aduc, dupA cum se aude
sulimAne§ti i te ungi cu deresuri mi- pe ici pe colea in regiunea Bra§ovului
rositoare In multe chipure spre in§elft- Fagaraplui, unde se (lice bunA-Ora :
clune sufletelor celor neinthrite..." n-Wc s'ac un sac" = mö duc s'aduc
3°. adu ! un sac." Din acest ac imperativul
Corbea, Psaltire 1700 (Mss. in Acad. e : a!
Rom. ps. XX): 60. add ! ad!
Inalta-te, Doamne, Doina Nevasta bolnavä" :
Intfa tale coarne, Ea'mI clice: de esti bdrbat
Si cu-a ta putdre Si al suflet de durere,
Le adu lor flére... Add'ml o cupa de mlere
A. Pann, Prov. I, 65: II zise ar- Si'mi ad o cupa de vin,
Durerea sd ml-o alin...
hiereul: unde e ? adu'l aicl..." (Alex. Poes. pop. 2. 310).
Silvestru, 1651, ps. XXIV: adu'
70. adu! ad !
a-minte, Donmne, de milele tale..."
loan din Vinti, 1689, f. 66 b :
Jipescu, Opincaru P. 145: Adu ma;
na'ncoa Ai noroc !..." adu a-minte de indurArile i milele
4° ad! tale céle multe, adu'ta a-minte cu de-
-adinsa..."
Dosofteiu, 1673, f. 36 a:
8°. ado ! add!
Si cu a ta milã t'ad a-minte, Samuil Clain, InvAtaturi (Blaj, 1784)
Sa nu m6 uit, Dumnadzdu sfinte...
p. 90: ...dojene§teri §i le ado a-minte
Ace14, 1680, f. 93 a : Tu fecela céle viitoare, add-le a-minte i de
toate hotarAle pämAntului, vara §i mine..."
primAvara tu p1rAzmuitu-11-ai, Vad a- 170 . Forme istorice.
minte de iale..." a) Prima persOn5, singularA a per-
A. Pann, Prov. I, 129: fectului simplu: eü aduf = lat. a d-
Gura omulul e lad; d i x i. Cipar (Principia, p. 167) repro-
Cat sa'l daY, tot dice: ad! ..
duce vr'o doögleci exemple dup6, Evan-
Tot ad, nu add, trebui A se citéscn, geliarul circa 1570, Omiliarul 1642,
in poesiele poporane la Alexandri pre- Evangeliarul i Psaltirea lui Silvestru
tutindeni unde editorul pune : add-o,..", 1648-1651, Biblia din 1688 i dupa.
de ex.: un manuscript. S mai adAugam al-
Balada Codrénul: tele cftte-va.
Mãi badita, mM crismar, Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
Ad o ploscd de Cotnar... in Acad. Rom.):
50. a
Act. Ap. XXIII, ...deduxi eum
Ponying, Sibim, 57: 28: adup elu in in concilium eo-
Add'ml sork a sd beu, gloata loru... rum...
Bine soiü ell gandul Ibid. XXV, 26: ...produxi
Editorul explicb, (p. 92) a a A adup elu inrain- eum ad vos...
bet" este o prescurtare din add..." tia voastra...
www.dacoromanica.ro
379 '.ADTJO 880
Coresi, Omi liar 1580, quatern. XIX fara numal daca silaba -se- nu se va
p. 14 : aduei ela catra ucenicii fi repetat cum-va dintr'o grabire curat
§i nu putura vindeca pre ela..." grafica.
Arsenie dela Bisericani circa 1650 Cuvintul Sf. Ioan Crisostom, text
(Mss. Sturdzan in Acad. Rom.) p. 271: din sec. XVII (Cod. Mss. miscell. al
adupemi a-minte de tocmélele tale Bis. St. Nicolae din Bra§ov, p. 579) :
céle de de-multt...; adugu'mi a-minte gola era, §i ma inbracat ; §i in tern-
noaptia de numele tau, Doamne . . . ; nite, §'ati venial eAtra mine; bolnavt,
adufeemi (a,orrnmH) a-minte cane tale m'ati cercetata ; striint, §i ma a-
gi tocrnii piCoarele male..." duseta..."
In macedo-romana se clice pina a- Macedo-romanesce chiar astaqi : adu-
stacp adupt in loc de adusei. setu, nu : aduserd.
b) Prima persena plurala a perfec- d) Prima persena singulara a im-
tului simplu : noi adiisem = lat. a d- perfectului : eti aducea = lat. a d d u-
daximus. ceb a m, i numai la plural : aduceamu
Coresi, Omil. 1580, quat. XXXIV =-- lat. adducebamus.
p. 11 : nemica nu adusemil in easta Codicele Voronetian p. 75:
lume i iara nemica nu avamil nece Act. Ap. XXVI, ...quum occide-
a ducere..." 10 : ucigandu ei, rentur, detuli
Dosoftelu, 1680, f. 174 b : acii p- aduce svetu... sententiam...
dzum i plansam, canal ne adusamg
a-minte noi de Siona..." Legenda Sf-ei Maria Egiptena, text
Macedo-romanesce pina astaqi : adu- din sec. XVII (Cod. Mss. misc. Bra-
semu, nu : aduserdm. §ov, p. 377) : ...aciTag eu malacrama,
c) A doua persena plurala a per- gi cu credinta b at e-ma in piepta ,
voi aduset = lat.
fectului simplu : 'mi aduce a-minte de fagaduinta ce-am
adduxissetis pentru adduxistis". facutt ..."
E interesant, ca la Dosofteiu, 1673,
Des in Noul Testament din 1648 :
in Dedicatiune p. I, ne intimpina forma
Luc. XXIII, 14: ...dixit ad illos: moldovenesca poporana a imperfectu-
zise catra ei : adu- obtulistis lui : aduce in loc de aducea : Isus
setu'mi pre omul mihi hunc homi- Hristos de multe ori aduce (aAiNi) a-
acesta... nem... -minte ucinicilort..."
Act. Ap. VII, ...numquid vic- e) In graiul vechiu aduc se 'Ate con-
42 : au doara jrat- timas et hostias strui cu pronumele personal la acusa-
ve§idaruri adu- obtulistis sativ Para p r e", dupa cum am veclut
set mie?.. mihi?.. deja cu cate-va rindurl mai sus in pa-
Ib. XIX, 36-7 : ...nihil temere a- sagele din Coresi §i din Codicele Voro-
nem icMn degraba gere , adduxi-
netian : adugu el u".
._
sa nu facet, ca stis enim ho- Legenda lui Avram, circa 1600 (Cuv.
aduseta pre oa- mines istos... d. batr. II, 190) : e§imu, doara vrem
menii ace§te... vede unde-va vr'u omu salt aducemu
In Codicele Voronetian , acest din el u la casa noastra..."
urma pasagiu suna : adusesetu bar_ n Document moldovenesc din 1610
batii acqté", adeca i mai aprepe de (A. I. R. I, 22) : s a are ei i aduce
prototipul latin : a cl uxisseti s, a- nescare urice sau alte ispisoace, ma-
www.dacoromanica.ro
381 AMC 382
rila ta sA nu le crezi..." = e t quand Si 'n pamint ca mi '1 isbla,

méme ils produiraient quelques Cat pamintul despica I..
actes..." Cu acelali sens, macedo-romanesce :
V. 2'Aduc.-1.Adus.Duc.Reduc. Ih ! ci ghine nii'l aduf i; cara ddde di
cadza, §1 féce tistale --= of! ce bine l'am
2- Adile (adus, aducere), vb.; fléchir, tranti t; cand c4u, igi sparse capul"
faire pencher, brandir. E a-nevoe a de- (M. Iutza, Cru§ova).
cide, daca acest cuvint, derivat in ori-ce In tOte aceste exemple, aduc insem-
cas din du co, vine anume din adduco nOza flOchir," a pleca", a da jos",
sat din abduc o, ori dinteo fusiune ce-va ca abduco la Cicerone in : ab
poporana intre abdu co §i a d du c o. illis hominibus qui turn versati sunt
Prin acceptiunile sale, el se departéza in re publica, ad hanc hominum licen-
cu totul de aduc apporter, amener", tiam atque libidinem me abduci s",
formand o vorba pe deplin indepen- sail : a religionis auctoritate a b d u-
dinte. 0 legatura logica intre ambele cer etur ad mercedem."
qiceri se intrevede in expresiunea aduc Cu acelall iqeles in proverbul :
mana sA fac cruce" : Vinu'l dulce,
Fruncla verde de lemn dulce, Dar te-aduce...
Aduc mana sa'mT fac cruce, (P. Teodorescu, IaT, c. Miroslava)
Mintea din cap mi-se duce; despre un yin placut, care 'MA, te'm-
Aducü mana sa m6 'nchin, béta sat mai bine te culca jos".
PicIOrele nu m6 tin,
Par'ca nu's facut deplin... In exemplele ce urmOza aduc are in-
(G. D. Teodol escu, Poes. pop. 302) telesul de brandir", insa tot cu dug-
rnni i tot de sus in jos, astfel incat
De asemenea in locutiunea aduc ce- ambele acceptiuni se inlantuesc.
va la gura" p orter a la bouche": Balada Iorgovan :
Codrenas, cat o vedea,
Cu palosul aducea,
Plosca la gur' aducea... Capul NediT ii taia,
(Balada Codrénul); Trupul la cainl arunca...
dar in acela§T cantec : (G. 1). Teodorescu, Poes. pop. 561)
In cap mama ca '1 puneam, Balada Bolbocén Haiducul :

La pamint 11 aduceam, Si cand astfel h vorbia,
Capatina 1-0 Warn..., Jana pe baltac punea,
unde acea legaturA logica dispare a- Drept Wit zapciü pornla,
prope cu desaviqire. Binisor s'alatura;
Cu baltac când aducea,
Cu acest sens se (lice de o potriva : Mana drepta cal frangea...
a aduce la pamint" sail a aduce (Ibid. 60.41
la vale" ori numai a aduce". Din vechile texturl :
Balada Vidra : Pravila Moldov. 1646, f. 60 : cela
Cand in loc mi se 'nvirtla, ce va ucide pre cela ce '1 ingrozia§te
Cand la vale s'aducea, ca'l va ucide, nu sa va certa; a dasta.
Nicl unul nu dovedla... laste canda omul cela ce'la ingrozialte
§i mai jos : sal uciga face sOmne in tote flan-
Stolan popa s'aprindea rile §i mahaiate i aduce s A '1 1 o -
81 facea el ce facea v asc A ..."
Pe Paun ca '1 aducea v. Abut. _Adieu. '-Aduc. 2-Adus.
www.dacoromanica.ro
383 ADTJC 384
Aduc-a-minte. v. 1.Aduc.A-minte. Adulcbse (adulcit, adulcire), vb.; adou-

dr. Cuvint a carui existinta trebui con-
' Adinere. v.1- Aduc. trolata in graiu, sat cel putin in ve-
chile texturi. El corespunde pe deplin
2.Adacere. V. 2.Aduc. rnedio-latinului addulcire = ital.
Aducere-a-minte V. A-minte.
addolcire =span. adolcir etc.,
§i ne Intirnpina In Dictionarul romano-
1.Aducötbr, -Ore, adj. et subst.; qui german al lui Budai-Delenu (Mss. in
apporte, qui amène, qui conduit, por- Mus. istor. din Bucuresci) : adulcescu,
teur, conducteur. versiissen, angehehm, vertraglich ma-
Cantemir, Ist. ieroglif. (Mss. In Acad. chen ; adulcitorl u, Versiisser, ver-
Rom. p. 40): Intai fost'au trebuit pre stissend, vertraglich".
cei ce aducatori §i pricinuitori galcevii v. Dulce.
ar fi fost, Para nici o zabavä dintru
mijlocul nostru sa-i firn scos..." Adulcitbr. v. Adulcesc.
Dosofteiu, Liturgiar 1673, f. 14 a :
ca svintia-ta e§ti aducdtoriza i adu- Adalm. v. Adithnec.
sula i priimitoriula i inpartatoriulti,
Hristoase Dumnedzaula nostru..." Adalmec, adarmec (adulmecat, adur-
Miron Costin, Letop. I p. 301 : pre mecat; adulmecare, adurmecare), vb.;
Stefan Parcalabul de Soroca Fat dat flairer, suivre h la piste, dépister, pres-
in sama unora de Hance§ti, carii se sen tir.
tinea pre 1Nriga Stefanitä Paharnicul, Cu sensul propriii, adulmecare .se
stin duca la Vasilie Voda ; ce pentru qice de flare saa alte animale, carl simt
lacomiea sa, aducdtoril, sa fie a lor ce prin miros pe vinatorul ce vine cu vin-
luasa i ce mai era pre MO dansul, tul asupra lor" (Baronzi), sat mirosul
Pari omorit pe cale..." canilor in urmarirea vinatului" (L. M.),
v. 1-Aduc. 1-Adus. 3.Adus. ori in genere : odoratu investigo" (L.
B.); in sens figurat, insemneza petrun-
2.Aduc6tor. V. 2.Aduc. 2.Adus. derea aceluia care lute pricepe cursa
ce i se 'ntinde, primejdia ce '1 altepta,
Aduckcire s. f. ; t. de Gramm. : uneltirile du§mänesci ce i se preg--
guillemet. Vechiu termen gramatical, tesc, sail ori-ce este ascuns pentru o
format din aduc cu sensul de citez minte obicinuita.
cuvintele altuia". Radu Tempe, 1797, In ambele sensuri, cel proprit i mai
p. 216 : Aducdtdre s pune la ince- ales cel figurat, cuvintul e des la Can-
pere §i la sfir§itul vorbil, a incheetu- temir, care'l intrebuinteza une-ori cu
rib sau a periodului, care sa aduce multa, elegantä; de exemplu :
din gura altuia." Diaconovici-Loga, 1822, Istoria ieroglifica (Mss. in Acad. Rom.
p. 13 : Aclucdtord ( ...."), cuvintele p. 57) : Atuncé lupul cu chipuri filo-
céle inchise intro aceste semne, cu ton sofe§ti i eremonii politice§ti inainte
puternic i inalt le vadim". Mai putin adulmecdnd purciasa...
elegant e termenul : semnul aduc e- Ibid. p. 19 : lute Taste aclulmaca-
r i , cand aducem vorbele cui-va" re adeverintii, unde a sufletului pati-
la Heliade, Gramm. 1828 p. 159. mire intr'altul despre a sa o masura ci-
v. 1-Aduc. neva..."
www.dacoromanica.ro
385 ADDLMEC, ADTJRMEC 386
Chron. II, 66 : parasita cale a cerca cutiune proverbiala despre eel ce is-
§iurmele cele astupate i pierdute a codesc.
adulmaca i a le descoperi ne vom ne- Alaturi cu adulmec circuleza forma
voi..." Para prepositionalul a d- .
Apoi adjectivii adulmecat or si N. Rucarenu, Incercari poetice p. 63:
adulmecos: Vinatorul se opresce.
Cantemir, ht. ierogl. p. 39 : ...pre Jos, copil, pe brinci cu totil!
cat lumina soarelui a lucra poate in or- Athjirat1 sueratul
Caprel negre p'intre stince?
ganele vazatoare, pre atata agiutoreste Ne-a ul ma t, dar sint aicea.
mai de nainte stiinta in mintea a d u 1- Drept l'aninãtorl ve ducett..
macatoare..."
Ibid. p. 67 : in lup nu numai ta- Pe la noi copoii sat canii ce u 1-
cere inimoasa, ce §i oare-ce simtire méza i aduc vinatul la pusca, nu
adulmacoasa laste..." se gasese mai de loc..." (I. Tacu, Co-
vurluiu, c. Branistea)
Critil i Andronius (Iasi, 1791) p.
Caracteristica poporana despre urs
102 : ,,ce]ü inteleptil adulmdcd i s i m -
§i lup : Ursul se qice ca ar fost fe-
t e de departe..." dor de popa. Cand a esit Maica Pre-
I. Crenga , Mos Nichifor Cotcaliul cista la biserica, el a speriat'o oraca-
(Cony. lit. 1877 p. 388) : Mie'mi vine ind i, blastemat fiind de ea, s'a facut
sa sting focul, ca acum mi-am adus urs. El e timp la vedere, dar ulm a bine.
a-minte ca dihaniea de lup adulmecd Lupul se 'lice ca e cainele Stlui Petru,
§i vine dupa furn..." Si undel poruncesce, el acolo face pra-
Despre corb (lice poporul ca se duce da. Cand se string mai multi lupi la
cale de 24 Ore dupa holt mai 'nainte un loc de urla, se +lice a se rOga lui
de a resari sOrele, iar dupa resarire nu Sf. Petru sa le rinduesca prada. Se
se mai duce ; cunesce unde e hoitul crede e lupul are trei peri de drac
dupa miros, ceia ce se chiarna : adul- pe cap, de aceia e fioros. Lupul vede
mecd..." (Invat. Carare, Iasi, corn. Cu- bine, insa nu u 1 m 6," (I. Aldoiu, Mus-
cuteni). cel, c. Voinesci).
A. Odobescu, Pseudokyneg. p. 172, Forma cu -r- : adurmec s'a nascut
despre critici : S'aii deprins sa ste prin etimologia poporana dela urrna".
meret la panda, dräcosii, ca i cand Organica, mai veche 0 mai respandita,
alta tréba n'art mai aye; cauta, rn i- e forma cu -1- : adulmec. Sensul fun-
r 0 s a, se furiseza prin carti i dibuiese, damental al cuvintului nu este : ur ma,
mai röt decat copoiul cand adurmecd ci : miro S. Adulmecarea sta in ace-
dira ferei priu tèrina, si bine n'apuci lal report catra nas, ca vederea ea-
sa te bucuri de vre o nevinovata hal- tra ochi i aqui catra urechl. Can-
ducia ce te-ai ispititt a face prin co- ternir, Divanul lumil 1698 (A. I. R.
drii literaturel, cand fara veste te si 108) : cu ochii nevazand, cu ure
pornenesci dovedit. Atuncl se fac Du- chile neauzind, mir osul ne-adulmd-
nare de mania, domnia-lor..." cdnd..."
Tot asa in Mihnea-voda, p. 23, de- In secolul XVI mai exista Inca la
spre Craioveni : ca copoii adurmecd DOT substantivul o 1 m u odeur". ti
ori-ce miscare a Domniei..." gasim la Radu din Manicesci, 1574 (Mss.
A. adulmeca ca copoiul" este o lo- Harl. 6311 B. British Mus.) :
32,083. 13
www.dacoromanica.ro
381 A.DUMENESO 388
Io. XII, 3 : casa ...domus impleta adombrare --= provent. adum-

inplu-se de o 1- est ex odore b r a r, aombrar etc. Mai sint doe
m u 1 myrului... unguenti... forme fara prepositionalul a d : u m-
Vechiul roman o 1 m u, invederat dela brire i umbrare, de exemplu:
latinul oleo", presupune un prototip Coresi, 1577 : Arsenie, 1650 :
o 1 m e n, cu ol-" ca in ol-facio" Ps. XC: ...cu spa- ...cu spatele sale
cu sufixul -men". Latinul vulgar ol- tele sale umbr te va umbr a...
m e n se refera catra medio-latinul oli- -te-va...
ment um miros" (Du Cange, ad voc. : Lex. Bud. 6 : adumbrescu, beschat-
olimentum pretiosorum forum) ce-va ten, iiberschatten etwas".
Ca: tegmen" catra tegimentum". Din In basmele adunate de Ispirescu :
numele o 1 m u vine : de'ntaiu verbul p. 230 : Copaciul supt care se a-
ulmare, apoi ulmecare prin su- dumbrise era maret §i par'ca se lupta
fixul verbal deminutival -ec (= lat. -ico) ca s ajunga la nuorl..." ;
ca in orbec", i de aci in fine, prin p. 289 : Baiatul remase adumbrit
prepositionalul a d sail a- : adulmec, intr'un crangulet verde, cad era gol
&Muff cu forma a ulm e c la mitro- pistoL.."
politul Dosofteiu. In poesia poporana ne mai intim-
v. 1 Ad. Aulmec. Olmu. Ulmec... pina forma dumbresc, in privinta canT
nu se 'Ate decide daca d este un rest
Adulmedi,tbr
V. Adulmec. din ad- ca in: devasit = adeva-
Adulmecbs j s i t, ori din de" ca in: dalb = alb.
Doinä din Transilvania :
Adumbraze Marit5.-te, mândra mea,
v. Adumbresc.
Adumbrat j Dupä mine nu §ed6,
Nu trage nedejdea mea!
Ca nedejdea dela mine
Adumbr&tbr, -Ore, adj.; ombrageux, Ca §.1 umbra dela spine,
qui repand de l'ombrage. Forma pe Cand gandescl sa te dumbresci,
care o gasim in Dictionarul lui Budai- Tot mal tare te soresci...
Delénu (Mss. in Mus. istor. din Bu- (G. Sima Ion, Familia 1883 p. E80).
curesci), ca qi: adumbraciune v. Umbra. Umbresc.
adumb ra tura,. In graiu se aude
mai mult: adumbritor, adum- Adumbrez
bricIune, adumbritura. Adumbriclime
v. Adumbresc. v . Adumbrator.
Adumbrire 1
1Adumbresc.
Adumbritbr
Adumbradime Adumbritarit
} v. Adumbrdtor.
Adumbatarti
Adumerbsc (adumerit , adumerire),
Adumbröse (adumbrit), adumbrire, vb. ; ajuster, adapter. Acesta forma o
vb. ; ombrager, couvrir d'ombre, mettre gasim numai la Budai-Delenu (Dict.
l'abri, protegee (Cihac). 0 forma, mai Mss. in Mus. istor. din Bucuresci) :
organica, dar aprope disparuta dn graiui, adumerescu, anpassen , einer Sache
este din prima conjugatiune : a d u m- gemass machen, einrichten".
brare = lat. adumbrare =--- ital. v. Dumeresc.
www.dacoromanica.ro
889 L'ADUN 390
1. Adtin (adunat, adunare), vb. ; reu- Dumnecleii aruncA sOrte pentru Omeni pe
nir, rassembler, amasser, récolter, ad- parnint :
Unil, incujbatl sub sarcinl de neva amar
ditionner. Derivat din lat. a dun o trAesc ;
(---= ad -I- uno), care s'a pastrat in tOte Altil, cu averl multime §i trAesc tot adu-
gralurile romanice (Cihac), adun expri- mind,
ma notiunea fundamentala de : a re- 5i trAesc in imbulbare, lar la sAracl nu
duce o multime la un u, in opositiune gandesc...
cu risipesc" §i cu impra§tiIu", carsi Jipescu, Opincaru, 134 : sarac e§tI,
consista in bucatirea ca nu te tale capu i puterea sa fad
Doina din Transilvania : negoturi, meseril i plugarile mare ;
Straduesce-te, bArbate, pastrare n'ai, §i nu 'ntelegi cum s
,5'adund multe bucate, aduna..."
CA si eU m'om strAdui Ca verb reciproc, adun se pdte pune
Pina ce le-olu risip in loc de string cand se atinge de
vietql in genere, venite la un loc din
Dosoftelu , Liturgiar (Cuminicare) maT multe pall.
1674, f. 90 a: s'ail ivit ciale 'ntune- N. Muste, Letop. III p. 73 : Sulta-
cate sa luminiadze, sa adune dale nul Inca aü venit cu Tatari, i s ' a 5
'mpra§tiIate..." adunat cu totli la Boto§eni..."
Principalii sinonimi al lui adun sint : Balada Iordachi al Lupului:
string, culeg, impreunez sat Boeril s e adunard
intrun es c, cu ace§ti doi din urma Dela tirg §i dela tork
find inrudit §i etimologicesce. trel clile se vorbirA,
P. Sinonimica. Trel One se sfAtuirA...
a) adun =string: Balada Mihu Copilul :
Ca verb transitiv, adun se intalnesce
Un cAntec dulos,
cu string 0 adesea II inlocuesce a- Atat de frumos
tunci cand e vorba de fiinte aduse Muntil cA resunA,
din diferite directiunI 0 de Averi gra- Solmil s e adund,
madite cu incetul. Codril se trezesc,
Zilot, Cron. p. 61 : Frunzele §optesc...
Fad ostenit prO mult Mihalu-Voda s'adune DoIna din Transilvania :

Osta§I, §i ai i s tr in s, dar clOr numal cu Colea jos in prundulet
nume... A crescut un nuculet,
Nuculet cu frunclA rarA,
Moxa, 1620, p. 351 : acesta adund
S'ac/und cuch din tarA
o§ti mari pre apa 0 pre uscat..." Si cAnta de se omOra...
Beldiman, Tragod. v. 4125 : (Jarnik-B5zsanu, 182)
Vrajma§ ti-am fost pirá astAcll, lar acum Act muntenesc din 1622 (A. I. R.
te tinguesc : I, 31) : n e-amu adunatu toti §1 amu
Sfetnicii ce adunaeeg, ace% te osindesc...
vorbitu, de vor vré sa ne prim6sca gi
Act moldovenese din 1639 (A. I. R. pa noi. .."
I, 87) : mergand la numitul loc, am A. Pann, Mo§-Albu, II, 54 :
adunat pre toti omenii batrani 0 pre Stan era un tinar d'ala care tralul ii plAcea;
toti megiia§ii di prin prejur..." CAnd cu unul, cAnd cu altul, s'aduna §i pe-
Cost. Starnate, Muza I, 293 : trecea...
13.
www.dacoromanica.ro
391 LADUN 392
b) adun culeg: C. Negruzzi, Gelosia :

Culeg §"r adun se intrebuintOza a- Soil pentru ce ?Ba nu.Ah I trebui sa ti-o
desea unul pentru altul in privinta ro- spun,
durilor : flori, porno, grane etc. Destul e de cand chin in sufletu'ini a dun...
Basmul Lucefërul de pia" (Ispi- Acela§i, Zoe, IV : despOie pe va-

rescu, Leg. p. 381) : ... privira flutu- duva §i pe orfan, adundndu'§i o po-
ril cum sältaa §i säriail din flOre in rnenire de blastemuri..."
flOre, cum albinele culegea ü Gera §1 Omiliar dela Govora, 1642, p. 83 :
adunau mierea.. ." Ara témere gre§alte , mäniind pre
Doina din Ardel :
Dumnezeu, §i adund spre sine mania
Dela nol pina la Cluj lui in zua maniei..."
Viorele i lemnu§ ...
Da eine le-o aduna?
c) aclun= impreunez, intru-
Badita cu mandra sa... nese:
(Jarnik-Barsanu, 805) Balada Radu Calomfirescu :
Alta : Noroc bun 0 cale buna 1
Saracele fetele, Ce vint dulce ye aduna
Multu '§1 bat piciOrele Si cu mine vO 'mpr euna?..
Pe tOte rezOrele,
S'adune cOpa cioresch,
Ca impreunare sexuala, recipro-
Fata sa §l-o rumenOsca... cul adun flgureza nu o data in vechile
(Ibid. 439) texturi :
Macedo-romanesse : una ligatura di Radu din Manicesci, 1574 (Mss Hari.
floare, care se chama tufa, u aclunai 6311 B. British Mus.) : a lu Isus Hri-
pre livade..." (Bojadschi, 1813, 161-2). stos nascutul a§a era : logodita amu
In Colinda Plugului : muma lui Manila lu Iosifu, mai 'rite
papa nu s e adunase, an-se aibanda
Ali 'n urma lor lega, in mate de Duhul sfanta..."
Snopurl nalte aduna
*i dal mandre radica De asemenea in Evangeliarul circa
Ce la s6re se usca... 1570 la Cipar (Analecte p. 1).
(Alex., Poes pop. 2, 389) Text din sec. XVII (Cod. Mss. mi-
In privinta fin u lui mai ales, adun scell. al Bis. Sf. Nicolae din Brapv, p.
este un termen remas inca din latini- 43) : mai'nte pana nu s e adunase ei,
tatea rustica : pro fen o dictorurn afla-se avanda in mate diin Duhul
pratorum adunand o"; vechiu fran- sfanta. .."
ces : a ü n e r les foins " (Du Cange). Dar tfin inteles de in trunir e, a-
v. Aduncitor. deca o intalnire nesexuala intro do6
Intr'un sens figurat : sail mai multe persOne ; de exemplu :
Cost. Negruzzi, Aprodul Purice : Dosofteiu, Synaxar 1683, nov. 30 :
acolo (apostolul Andreiu) sa diade in
Precum norul de lacuste, sOrele intunecand,
Vine pre sus cu iutOla tarinile-amenintand,
cuno§tinta cu dumnedzaescula Pavelti
Incat tremurand astOpta spariaul muncitor §i s a adund cu frate-sau Petrt, i de-
Nesciind unde-a sa cada acel nor ingrozitor: acolo miarsa..."
S'amagesce cu nadejdea ca ogoru'l ca scapa Nicolae Costin, Letop. II, 85 : Fo-
B'a sudoril sale rodurl va put() inc'adana... st'ail §i aicO veniti ace§ti boieri Ungu-
Tot a§a omul pOte sä adune sufere§ti de s ' a ü adunat cu Nicolai-voda ;
rinte, durerl etc. datu-le-aa carti de volnicie i lor §i
www.dacoromanica.ro
393 'ADUN 394
oamenilor lor sA fie slobozi de toate P. Ispirescu, PArintele Bimbirica (Fa-

supArArile..." milia 1883 p. 73): Nu amosc et pe
Ace IV, II, 113 : 4 Doamna lui Du- Romanapl Ala, care cel dintaiu a qis:
mitra§co-voda atuncé s e adunaset cu a tunat §i 1-a adunat ; 0, (let ! daca
impAratOsa, §i i-at daruit imparat6sa ar fi mort, I-4 qice : Dumneqeil sAl
un leftu de aur..." odihnesca in corturile dreptilor ; Iar
Tot ala in macedo-romana: tamamu dacA ar fi via, WI qic : bravo tie, om
tora m e adunai cu buna Nu§a mea..." desghetat ! fi-ti-ar gura aurita! §i apol
(Bojadschi, 169). nu creq et o data cu capul, a vre-
In Cronice, adun pe cine-va cu unul din d-vOstre, Romani néqi, sa nu
cine-va" ne mai intimpina in acceptiunea fi auqit, o data macar in vieta d-v(5-
causativa de fake rencontrer quel- stre, qicotura : a tunat §i I-a adunat.
qu'un". Acuma sA v6 spuiu §i et, a pe pa-
Nic. Costin, Letop. II, 129: Ai ay. rintele Bimbirica i pe maica preotOsa,
indata 1-ail pus in hiere pre trei boieri, a tunat li i-a adunat..."
pre Lupul Costachi Vornicul, pre An- Cand tuna, tOte vietatile speriate,
tiohie Jora Hatmanul, pre Maxut Pos- Para aV da sema de ce fac, NI cauta
telnicul, §i cu mare paza I-ail dus la printr'o actiune reflexa tovarall cu
urdie, §i nice i-a ii adunat c u Vezi- call sa impartosca spaima. De aci :
rul..." ), a tunat i I-a adunat", un fel de
Intr'un sens figurat : confederatiune de frica. Proverbul 'Ate
Zilot, Cron. p. 19 : A§a at fost §i sa alba o veche origine romanica.
cu Ostea cea imparatésca : destula era, Despre Catone se qice cd : jamais
qic a ar fi fost peste o suta de ma ; sa femme ne l'embrassoit, sinon quand
vrednica aa fost ; dar in zadar ! nimic il tonnoit bien fort, et pour ce avoit
nu s'at cunoscut, din pricina a ace- il accoustumè de dire en se jouant,
§tia fiind atatia Pa§i dati supt asculta- qu'il estoit bien heureux quand Jupi-
rea Capitan-papi, a carora minti' de ter tonnoit" (Amyot). Ar fi putut sa
ar fi fost cu putinta sa, le aduni tOte (VA i el: cand tuna, ne adund".
la un lo(3 l cu a CApitan-pari im- Spune'rni cu cine te aduni, sa. 'ti
preunA, o minte intr6ga nu s'ar fi pu- spun ce fel de om e§ti" (C. Negruzzi,
tut face..." Scris. XII), qice un alt proverb, cu-
110. adun i n : noscut in mai tOte limbile, dar care
a) Proverbi : la Romani se ramifica in qicetori se-
Pentru cheltuitori : Nu risipi me- cundare cu sens reil §i cu sens bun ;
iul, c'anevoe se adunet (Pann, II, 87 ; de exemplu :
III, 72). Uncle e stirvul, acolo se aclunet do-
Pentru cei ce caltiga pe cM piezi§e : rele" (Pann, II, 73), proverb de origine
adunet unde n'a rasipit, dar nu se biblicA. Radu din Manicesci, 1574 (Mss.
sfintesce" (Ib. II, 28). Hari 6311 B. British Mus.) :
Pentru col ce perd speranta : Vin- Math. XXIV, ... ubicumque
tul adunet norii, i tot vintul ii risi- 28: iuo va amu fuerit corm, illic
pesce" (Baronzi, Limba p. 50). fi trupul, acolo congregabun-
E mai cu serna interesant prover- aduna-se-vor via,- t u r et aquilae...
bill : Par'ca a tunat §i 1-a adunat" turii...
(Pann, II, 136). Italienesce se qice : Le mosche si
www.dacoromanica.ro
395 "ADUN 396
posano sopra alle carogne" (Giusti). Un In poesia poporana, reflexivul m 6

proverb analog despre musce", dar mai adun" se aplica la florile cari 10 In-
trivial, se gasesce 0 la not Ii indicam chid cununa la apropiarea
numai, Para a'l reproduce intreg : A§a in legenda Cicorii, schimbate din-
S'au adunat tr'o qina in flOre, SOrele qice a o va
La sfat face :
Ca muscele
Simu, Transilv., c. Orlat)
FlOre de cicOre
Cu ochl dupd s6re:
Fara rime, acest proverb e Mite cu- Cand volu resAri,
viincios sub forma : S'ati adunat ca Ea s'o 'nveseli ;
Cand volt' asfinti,
muscele la miere" (Baronzi, Limba, p. Ea s'o ofeli;
41) =in limba sarda : ad su mele cur- Mild vow. scapeta,
ret sa musca" (Spano). Ea s'o aduna...
0 varianta : Ca albinele la fag s'a- (Familia, 1881, p. 585)
dunet" (Cony. lit. 1874 p. 74).
Cu acelail inteles : III°. Varianturi di6.1ectice.
Nu putem socoti tocmai ca un va-
La gospodina. bun& riant forma adunedzu in loc de adun
Multi voinicl s'adund...
la mitropolitul Dosofteiu :
§i tot aci frumosul vers de I. Va- Paremiar 1673, f. 102 a : Toate le
carescu (p. 434), ajuns a circula in da Duhul cel svantti : izvoriaite pro-
graiu ca un adev6rat proverb : rocii, preutii obar0mte, necarturaretti
La faptá buna
intalepciune au invatatii, pAscari bo-
Putini s'adanci: goslovniell arata, toata adune'dzei (mg-
Mult pot putinii !ma) pusoaria besiaricii..."
Bunl impreuna! E insa forte importanta forma i-
Dar 0 mai frumOsa este o urare striano-romana adur (adurat, adurare),
moldovenésca curat poporana : care adesea ni se presinta in unele
texturi curat daco-romane din secolul
Cele role XVI ; buna-Ora :
S. se spele, Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
Cele bune
SI s'adune, in Acad. Rom.) :
Vrajba dintre nol sá plait Act. Ap. XIX, contule-
neghina din ogoará... 18: adurali car- runt libros et
(1. Oreng5., Cony. lit. 1881 p. 10).
tile §i le ardé in- combusserunt co-
b) Idiotismi : tre togi... ram omnibus...
A'0 aduna gandurile", a'0 Ib. XIX, 25: a- quos c o n -
aduna min til e" = se recueillir". (lure/ ceia ce era vocan s, et eos
Alexandri, Florin §i Florica, sc. 5 : de ace% lucra- qui hujus modi
Mare pozna i minune ! De cand am tori i ia dzice... erant opifices, di-
vElut vivandiera regimentului, nu'mi xit.
mai pot aduna gandurile pe-a- Ib. XXI, 22 : . .. quid ergo
cas A. Ce frumOse haine purta..." ce amu iaste ? est? utique opor-
Jipescu, Opincaru, 57 : las yam cu totu gintu cade- tet conve-
graiu limpede, cu limba deslegata gi se a se adura nire multitu-
cu mintili adunate, adiiata mea..." dinem...
www.dacoromanica.ro
397 ADUNARE 398
Codicele cheian aprOpe din aceia§i Vom observa aci in parentesi, ca o

epoch (Mss. Sturdzan in Acad. Rom.): asemenea trecere syllectica a lui n in
Ps. XV, 4: nu i .. . non c o n- nr se gasesce §i'n dialectul italian dela
adurd-se zborul gregabo con- Perinaldo In Provincia di Porto Mau-
lor de sange... venticula eorum rizio, unde se qice : pellegrinraggiu=
de sanguinibus... pellegrinaggio, iinra =una, liinra=luna,
Ps. XXX, 14: ... dum c o n - caichanra --= qualcuna, villanramente=
candu adurd-se gregarentur villanamente etc., Tar prin urmare §i
de urn, spre mere.. ipsi simul adver- a diinr a r e=ital. ad u n ar e. Acest
sum me... fenomen, pe care profesorul Vivaldi (ap.
Ps. XXXII, 7: ...congregans Papanti, I parlari in Certaldo p. 362)
adurd ca in foale sicut utrem a- 11 constata unic in dialectele italiane,
apele mariei... quas marls... presupune la Perinaldo, ca §.11a Romani,
Ps. XXXIV , ... et adversus o trecere anteriOra a lui n in r, de
15: §i de mere me laetati sunt unde apoi syllecticul nr.
veselira-se §i a- et convene- v. 2. Adun. Culeg. Impreunez. In-
duraret-se ; adu- r unt; congre- trunesc. Rtsipesc. String. Un. . .
rard-se spre mere g ata sunt super
2.Adi1n (d'), adv.; ensemble, y com-
rane... me flagella...
Ps. XXXVIII,
pris. Forma macedo-romana, care to-
...thesaurizat, et
7: ascunde §i nu
tu§1 s'ar puté introduce §rn daco-ro-
ignorat cui c o n-
mana. Bojadschi , 121 : d i advna ,
§ti cui adurd... gregabit ea... dr ccitta, zusammen". Ibid. 163: a-
Ps. XLVII, 5: ... quoniam ec-
tuncea va si le lotnu d i adunu --= dann
a amu inparatii ce reges terrae
pamantului adu- congregati wollen wir sie mit einander he-
raus nehmen". Ib. 167 : §i eu ari-
rard-se... sunt...
deamu di adunu cu elii =-- ich wiirde
Cu r =--- n §i tot-o-data cu o pentru
m it lachen". Petrescu, Mostre I, 31:
u, in Legenda lui Avram din sec. XVI
(Cuv. d. Mtn II, 191) : cando se adora )2M, = a
niierga d e-adun cu nalii
ingerii qi se inchira Domnolui..."
merge impreuna cu din0". Nu
deriva din verbul a du n (= lat. aduno),
Prin syllexis : n --nr (cfr. Cuv. d.
ci d'a-dreptul din numeralul un u prin
batr. II, 218, 240), in Codicele Voro-
preposktiunea a d. Deja latinesce con-
netian ne intimpina §i forma adunru :
struqiunea a d-u n u in servia ca ad-
Act. Ap. XXV, ... qui ergo in verb : a d unum omnes" (Gell.) =
5: ceia ce santu vobis ait po- toV impreun A I`, consurrexit se-
tail intru voi , tentes sunt, d e - natus cum clamors ad un um (Virg.)
gice , aduinrd-se scendentes si- --= cu sgomot s'a radicat senatul i n-
(moy.fpkce) 0 ce mul, si quod est tr'un a" etc.
e de barbatul a- in viro crimen, v. Unu. Una.
cesta se graiasca accusent eum...
spri'insu... Adurare (plur. adundri), s. f. ; rin-
Ibid. XXVIII, ... quumque flnitif substantive d'adun: addition,
17: §i deca se a- convenissent, recueil, assemblée, reunion , rendez-
duinrard (nAmipa- dicebat eis... vous. Sinonim cu intrunire, cand
pi.) ei, gni cAtrA e vorba de ómeni, §i cu strinsura,
'n0i... cand se vorbesce de lucruri.
www.dacoromanica.ro
399 A.DUN.A.RE 400
Vechiul Testament din 1581 (Cipar, presintate pentru a hotari asupra in-
Anal. 46) in alAturare cu Biblia din tereselor comune, a intocmi veniturile
1688 : si cheltuelile Statului, a face legi §i
1688 : 1581 : altele. De aceia, Adunare cu literA ini-
Genes. I: §i ...§i zise Dum- tiala mare, chiar fAra nici un epitet,
zise DumnezAu: nedzeu: stringa- insemneza Assembl4e -=- Parle-
adun e-se apa ment".
cé de suptii ceriu se apele de suptil La noi Regulamentul Organic dela
intr'o adunare §i ceriu intr'unt 1831 n'a fAcut dent a sistematisa sub
sA sA ivéscA us- locü sA se vadza numele de Adunare ONtescA" o Ire-
catult, §i sa, facu uscatult , §i fu ne institutiune romanescA, analOgA cu
a§a, i sA a d u n A aa numitele altA datA Etats One-
; i chemA
apa cé de suptii raux" din Francia (A. I. R. I, 175 ;
cella la adund- Dumnedzeu us- Laurian-BAlcescu, Mag. Ist. I, 122 etc.);
rile ei §i sA ivi catult pämantü nu scim insA cum vor fi mers lucru-
uscatulfi; i numi
DumnezAu usca-
§i strinsul rile, se vede totqi a nu tocmai bine,
judecand dupA urmAtorul portret :
apeloril chema
tul pAmAntiA Alexandri, Boieri i ciocoi, act. I sc.
adundrileapelort 7: 011tesca obicinuita Adunare aü
numi mAri... agiuns o adevörata A cl un At ur a slu-
In contextul greco-latin: TCC av- garnica, care incuviinteza tote kata-
awl; su,a za zeiv Zötircov, collectiones hrisurile ; ba 'nca. '§i insu0sce drep-
aquarum". tul a face lama in iconomiile Visteriei
Despre lucruri, intrebuintarea sub- §i a le dArui pe tot anul lui Voda, sub
stantivului adunare e destul de rarA, cuvint de recunoscintA..."
fiind in cele mai multe casuri inlocuit Cu literA initiala micA, faril a fi o
prin diferite numi cu sensul de mul- trebuintA neapëratA de un calificativ,
time". Intr'un mod constant se aplicA se chiamA adunare, ca termen ge-
numal la adAugarea unei catimi cAtrA neral, acele petreceri de familiA, earl in
altA catime : adunare in aritmeticA orap pOrtA numiri mai speciale de : ba-
se pune in loc de additiun e" (L. luri, serate etc., 'far pe la terA se clic:
M.). In literaturA, cuvintul e nemerit rletori.
pentru a exprime notiunea de re- La nunti teranesci, petitorii incep
cueil"; de ex.: Adunare de pilde bise- stereotipa cuvintare in versuri catrA
ricqti §i filosofessti de Constantin din familia miresei:
GoleV" (Buda, 1826, in-8). Buna vreme la cinstita adunare
In privinta persOnelor, adunare este *i la cinstiti socri marl...
(Albina, CarpaV1or, 1879 p. 298).
ori-ce mtalnire intre mai multi pentru
a se apropia unii de altii, fie prin pe- Cam tOte adundrile de familia fiind
trecere, fie cu o tintA mai seriOsA, ge- in legatura cu o perspectivA de marl-
neralmente insa bunä, cAci in casul ti§, de acela :
contrar se 'lice mai potrivit : a d u- Un tinar, voinic, in virstA, in anh inflacarati,
natur A. Cdnd mergea la adunare intro Ornenl insurati
Si cdnd le da bunä zioa, el de mult co le
Cea mal importanta adunare este , placea
negre§it, un Parlament, in care tOte ,,1I multamim, imperate" totl d'a-rindul ii
saa mai tOte clasele societAtii sint re- zicea:
www.dacoromanica.ro
401 ADUNARE 402
Sunele neinsurat In Biblia §erban-voda 1688 : adu-

Este ca un impërat... narj color tari..."
(A Pant), Prov. II, 144)
Pentru sinonimia, ace1aY pasagiu
Cost. Negruzzi, AU mai patit'o §i dupa cum s'a tradus in :
a1ii: E de prisos a v6 descrie, ce inger Coresi, 1577 : ... lege-calcatorii scu-
este Zefirita. Sciti cat e de frumOsa; lara-se spre mine, §.1 zb or ul 5 vra-
sciti ce plAtesce intr'o adunare..." to§iloril cer§ura sufletula mieu..."
In graiul vechiu prin adunare se Arsenie dela Bisericani circa 1650
mai intelegea o intalnire pregatita de (Mss. Acad. Rom.): ...calcatorii cei de
mai 'nainte intro doe' sa fOrte putine lOge se sculara spre mene, §i sab or
persOne : rendez-vous". de cei tari cercara sufletul mien..."
Nic. Costin, Letop. II, 85-86, vor- Silvestru, 1651 : ... falo§ii sculara-
bind despre venirea la Ia§1 a until am- se spre mine, §i sf a tul putOrnicilor
basador frances : cu mare cinste adu- cautara sufletul mieu..."
candul la adunarea sa Nicolai-Voda, Adeca: adunare d e- sbor saS s a-
de aice Fat petrecut cu oamenil srti b o r §i s f a t, doi slavismi, din cari
papa la Tighinea..." ; apoi mai jos de- insa cel de'ntaiu insemnOza mai in spe-
spre un magnat polon : a dona zi aS cie Concile" , cel-l'alt: Conseil" , in
purees la adunarea sa cu Nicolai - ambele casuri ce-va organisat, pe cand
Voda..." i tot acolo : dupa adunare adunare d e- presupune o unitate de
i-ag trimis dar un cal moldovenesc..." stari sat de vederi fara a implica o
Nic. Muste, Letop. III p. 21, vor- constituire. Chiar in privinta clerului,
bind despre venirea vitézului hatman s ob or se (lice despre o intrunire or-
moldovenesc Buhu§ la Halil-pala, care'l ganisata ; Tar despre una momentana:
chiamase intr'adins ca shit véqa, (lice adunare.
ca, : i s'at prilejit a merge nu cu mana Enachi CogalnicOnu, Letop. III, 231,
goala la aclunare". descriind inmormintarea unei DOmne :
Cu aceia§i notiune aplicat a. la rapor- ... a doua zi cu mare cinste §i jale
turi internationale, considerandu-se Sta- ag radicat boierii eel marl oasele, cu
tulle ca nesce individualitati : mare adunare de Vlädici, Egumeni §.1
Miron Costin, Letop. I, 292 : Si
b a- preoti far de numar..."
ceia sa se §tie, c axa acésta fiMd Tot ma : adunare de negutitori, adu-
mai mica, nice un lucru singura, de nare de Invëtati etc.
sine fail aclunare i amestecare cu alte In vechile texturi adunare, ca §i
teri n'at Mout..." ceitalti substantivi cu iniialu1 a-, All-
In carti bisericesci adunare, urmat besce prepositiunea in tru in Ice
sail nu de un calificativ, insemnéza de i n.
tot-d'a-una o colectivitate de Omeni de Dosofteiu, 1673, f. 32 b :
acelali fel sat avénd aceIaI scop :
Dosofteiu, 1680, ps. LXXXV : in mijloc de besIarica, mare
... calcatorii cei iniqui insur- At wit multami §'intr' adunare
de liage sä scu- rexerunt super
lara asupra mia, me , et syna- Cipar (Principia, p. 122) citeza, ve-
gi adunare de pu- go ga po ten tiu rn chea forma a genitivo-dativului deter-
tiarni6 cercara quaesierunt ani- minat adunariei ---= adunarii, dupa Pen-
sufletult mieu... main meam... tateucul din 1581 :
www.dacoromanica.ro
403 ADC NATIT 404
Exod. XVI, 9 : ...omni syna- Bóla'n trupu'ml a intrat...

a toata adunariei go gae filiorurn (Alex. Poss. pop.3, 810).
fiilor lu Israil... Israel... Cantecul haiducului Petrénu:

Ibid. XXXIV, seniores... Bata'l crucea om bogat,
30: mai mart a- Om bogat i taxa sfat I
dunariei... TOO, vara l'am rugat
Sa'mf dea bani pe adunat,
v. Adun. Adundoune. 2. Adu- Macar doe, trel parale
nat. Adundturd. Sa:ml cumper la copil sare...
(Ibid. 259).
l'Adunlit,-ii; part. passe d'adun: La Coresi adunat ne apare ca sino-
réuni, rassemblé, amasse, récolté, ad-
ditionné. Sinonirn cu strin s, cule s,
nim cu adunare reunion" ; de
ex. :
intrunit, impreunat, in opo-
1577, ps. LXXVIII:
sitiune cu r i sip i t i impraltiat. ...pomend§te a- ...memento con-
Evangeliarul lui Brancovan , 1693, gregat ionis
dunatuta tau ce-
in alaturare cu al WI Silvestru din ai aflatt de in- tuae quam pos-
1648:
taiu... sedisti ab initio...
1693 : 1648:
1580, quat. XXII p. 5 (Math.
Marc. I, 33 : i .. .0 era tot ora- XXII, 41):
era adunatd toata §ulti stransu . . . adunatele congrega-
cetate la u§a... la uv... Fariseilor intreba t i s autem pha-
Moxa, 1620, p. 353: déca vazura Isus riseeis, interroga-
Troianii adunate atata olti de pretu- vit eos Jesus...
tindinia, adunar a i ei ajutort..." Primul pasagm suna la Silvestru,
Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784, 1651: adu'ti a-minte de adunaria
p. 7): Dara inca de are adunate avuta", lar la margine mai adauga scho-
VI, de are mo§ii bune, de are casi lia : saborul".
frumoase, pentru care elu atata, s'au v. Adun. Adunare. ' Adunat.
ostenitti, atata s'au muncit, ataté ne
voi au rabdatil..."
Adunittii, nom propre de plusieurs
Zilot, Cron. p. 79:
villages. In secolii trecutf i pina, sub
Prin ulite, prin curtY, vedeaf aduna0 pilcurl: Regulamentul Organic, cand eranii
Prieteni, cunoscutT, tot1 facend fugei remit_ romani %sail vetrele lor 0 se risiplail
Cost. Negruzzi, Aprodul Purice: de greza navalirilor din afara, a däri-
lor domnesci §i a jafurilor din intru,
De acolo nu departe teranil stau adunati,
Cu securl, cu land, cu cese i topere inarmati...
astfel cä (lice N. Balcescu numai
din judetul Dolj aü fugit o data, 15,000
v. '.Adun. familii" (Mag. ist. II, 239), adrninistra-
Vunea i stapanii pamintului intre-
It'Adunitt (plur. adunate), s. n. ; part. buintaa tete mijlecele pentra a face
passé d'adun pris substantivement: sa se Intel-a fugarii, 0i une-ori retNiail
récolte, reunion. de a'l aduna, fie cu d'a-sila, fie
Cantecul Nevasta bolnava" : prin fagadueli. De aci multimea sate-
Canipa mT-am seminat, lor numite Adunayi. Frumlescu (Diet.
Dar cand fu pe adunat, top. 2) mentioneza, vr'o trel numai in
www.dacoromanica.ro
405 ADUNITURA 406
Dimbovita. Mai sint in Teleorman, Racoti celui batran ce afl fost Crain
Olt, Mehedinti etc. acolo, strin s'ag adundturd de tara,
v. ''Adun. 1.Adunat. catane i alta pihota multA..."
Zilot, Cron. p. 85, despre domnia
Adunäciane, s. f.; jonction, reunion. fanariotului Constantin Ipsilant: facea
Ca sinonim cu adunar e, la Budai- meret §.1 este, din adundturd de felu-
Deldnu (Dict. Mss. in Mus. istor. din rimi de Omeni blestemati, cu cheltu-
Bu cur.) : adunadune, Versammlun g ". lain, din Visteria Vrei, pe care este o
Cu sensul de jonction", la Dosofteiu, numia a Wei ; era, pociu ice, cu-
Paremiar 1683, f. 127 a: parintele rata céta de Mihail, ca pe unde aj un-
sa cuno§te §i fiiul s slavia§te §i de gea, gemea pAmintul..."
totil Taste §tiut, una putiaria, una De aci tot la Zilot, p. 61, expre-
adundclunza, una inchinaciunia svintel siunea: Omeni de adundturd".
trotte...", unde in contextul slavic: cii- Enachi Cogalnicenu, Letop. III, 279,
'iCTII1C. alpha acesta vorba chiar la un con-
v. 1.Adun. gres de ambasadori, care insa n'a M-
out nici o treba: nu s'ail putut tocmi,
Adunittbr, -Ore, adj. et subst. ; qui §i Wan stricat acea adundturd..."
réunit, qui assemble, qui rassemble. In sens bun, aclunciturd la Costachi
Cuvintul e interesant mai ales cu sen- Negruzzi, Aprodul Purice :
sul agricol de cel ce aduna fin". Un putin numbr de dmenT, tot in cete irn-
Balada Buruldnu : partit ;
Tu mare mie sa'mT fad, Ins'acea adunciturd era mandrá de privit :
De volescl ca sa mS'mpaci, D'o parte boierinasii, d'a lor slugl incungTu-
Vr'o cincl-clecl de cositorl, rati,
Patru-4ec1 adundtorf calarl pe armäsarl ageri si felurit imbra-
Sa:mi cos6sca f i n cu Cool... cati...
(G. D. Teodorescu. Foos. pop. 601). Unul c'o sabie 'ntOrsa, c'un capot ros infirat
ii haine inaurite, este turcesce 'mbracat;
Forma §.1 acceptiune din epoca lati- Altul incaleca 6ras1 un cal de Don cazacesc,
nitiI rustice. Inteun act frances din Dirt& o su1i lunga i un hanger calmu-
1312 (ap. Du Cange, v. A dunator) : cesc...
Una cum corveriis debitis pro fen o Era frumesa, dar tot adunaturd, a-
clictorum pratorum adunan do et deca un mixturn compositum", un
intassando, pro quibus corveriis a d u- fel de fel nu de un fel".
natorib us et intassatoribus dicti La Dosofteiu, 1680, ps. LXVII, de-
feni XVIII denarii duntaxat annua- spre vite : adundtura taurilor in vacile
tim debentur..." popoarelor...", unde la Silvestru, 1651:
v. ''Adun. 2.Adunat. adunaria
Despre lucruri, admdturd insemneza
Adunatiira (plur. adunaturi), s. f.; o strinsura de ce-va prost sag sail-
ramas d'hommes ou de choses. cacios :
N. Muste, Letop. III, p. 39 : Tur- Jipescu, Opincaru, 126, descrie ave-
cul dändu-le (Ungurilor) bung, nadejde rea teranului : SA te apere numa
de ajutor, ei s'au §i ronit asupra Dumnellet , casa ta, boi tai, muierea
Nemtilor din cetati, §.1 radicandu'§i ta, parnintu, copilai, aduncitura ta..."
Crain pre Racoti feciorul lui Gheorghi v. LAdun. Adunare.
www.dacoromanica.ro
407 ADUSETURA 408
Aduaz cu aduc apporter, amener", ci vine

v. Adun. din cela-l'alt verb a d u c, corelativ cu
Adur
resucesc, indoesc", de exemplu:
A-d.hra (d'a), adv.; roulant comme Balada Balaurul :
une boule, roulant avec fracas. Palos rest' el a,
Se construesce cu verbul dare: a Palo§ aducea
da d'a-dura". *i'n doe '1 t6.1a...
(G D. Teodoreseu, Poes. pop. 450)
Alexandri, Resbunarea lul Statu-
palmV, descriend pe fabulosul uria§ sat balada Ghita. CAtanutA:
Sfarma-pétra : La genuche le-a duce a,
In genuche le 'ndoia
Unde vede-o stinca naltä, el o rnacina, cu pe tOte le rupea...
palma.
(Ibid. 628)
Bolovanil sub piclOrel d a ii d ea dura, dad V. 2.Aduc.
de-a-valma ;
cu para nacinat6,, §i. cu petrele-aruncate
El Tezesce, bate, umflã riurile tulburate... 3:Adies (plur. aduse), s. n.; offrande,
premices. Archaism.
I. Crénga, Povestea lui Harap-alb Coresi, 1577, ps. XXXIX :
(Cony. lit. 1877 p. 174): sa, aibi tu
...comandari §i a- ...sacrificiurn et
puterea mea, al vintura terile §'1 ma-
rile, pamintul l'aI da d e a-dura..."
duse nu vru§i... oblationem no-
luisti...
v. "' A (p. 31). Dur. Dura. v. Aduc.
bAdiis, -a, adj.; apporté , amend , Aduscire (plur. adusort), s. f.; em-
produit, cause. portement. Admirabila formatiune din
v. 1..zIdue. participiul a dus, pe care cu multa e-
leganta. o intrebuinteza mitropolitul
2'..f.das, -a, adj. ; fléchi, penché, re- Dosofteiu, Paremiar 1683 , Nov. 30,
courbe. f. 18 b :
A. Odobescu, Mihnea-voda p. 7 : A- Trevalure de ganduri, §i de patimi
rnindoi purtail in cap o turca flocósa, adusori, §i adancuri de pacatO, ticlo-
aduset la o parte..." salt mleu sufletti invAluesc..."
Acelq, DOrrina Chiajna p. 69 : u§1 v. 1. Aduo. Pusdre.
cu tocurI de pail nalte §i inguste,
aduse sus in indoit perghel..." Adusetara (plur. aduseturi), S. t.; t.
De la Yrancea (B. Stefanescu), Sul- de Med.: litteralement appor t, toute
tanica p. 165 : De §apte orl s'a lasat sorte de maladie que l'on suppose etre
temelul noptiI de cand trer atine, in apportée de loin par un malefice quel-
plalurl departate, potica Arnautilor cu conque. Aduseturd face parte din nu-
fes ro§u §i cu etagan adus..." merósa terminologia rnedicala poporana
Laurian-Massim, I, 30 : cernele unor cu -t ur A : 176,0mA-tura, aruncatura, a-
boI sint tare aduse spre spate..." pucatura, lipiturA, stricnitura, napra-
//Pe la nol córnele la vite se deose- citurd, potcitura, etc. Orl-ce bola ad u-
besc in : apo§e, greble§e, aduse, la- s a in casa prin fermecele sari vrajile
te§e, butace, flenche§e §i cercelate" (I. unuI du§man, e adugturd.
Iordachescu, Boto§anl, c. Cristesci). Descantec ardelenesc ca sa desfaca
Acest participit trecut n'are a face de urit" :
www.dacoromanica.ro
409 A-DECE 410
Tu sea de bite facaurile, qi orl-ce text sacru, Tar cu atat mai

De bite aduseturile, virtos pasagele cele scrise pe filacter.
De tOte puseturile
Din talpa cash
Este o vorba introdusa la noT in graTu
Pina'n virful casil, pentru a numi uu lucru specific evreesc;
Din virful casil exista insä un sinonim romanesc pro-
Pina'n talpa casii; prit dis : fr untare (=lat. frontale),
TOte facêturile, care se 'Ate aplica la ori-ce atirngtura
TOte aduseturile
Si Vote puseturile
pe frunt e, pint, qi la un breton" :
Le lea in gura Noul Testament 1648, f. 25 : toate
Si le du pe capul cui le-a dat faptele lora le fac pentru s sa arate
Si le-a minat... oamenilor, lärgindu'§ frunt ar i 1 e lor
(S. F. Marian, Farnilia 1883 p. 102) §i marindu'§t marginile ve§mintelor..."
v. 1. Aduc. Bo7d. -turd. v. Corn. Fruntare.
Advbxe, s. n. plur. ; t. d'Archéol. : A-pee (artic. allecea), s. F. sing. ;

phylactbre, morceau de parchemin sur dime. Alaturi cu dejma (=lat. decima),
lequel sont écrits des passages de l'E- graiul vechiu intrebuinta ca substantiv
criture et que les Juifs s'attachent au cu ace1a§1 sens pe ordinalul feminin
bras et surtout au front. In limba ebrai- curat romanesc
ca se chiama thephilin". La noT astql Varlam, 1643, I f. 5 (Luc. XVIII,
se Qrce : corn sat : co rnul Jidani- 12) : postescu-ma de doaa on intr'o
1 o r, dupa prima impresiune pe care saptamAna i dau a-dzécia (ast9a) diin
o produce vederea acestei amulete puse toate cata agonisesca..."
pe frunte. Evangeliarul transilvan din 1648, F.
Biblia §erban-vodt, , 1688 , f. 767 295, de cinci on intr'un singur pa-
(Math. XXIII, 5) despre Farisei : toate sagiu :
faptele lor le fac pentru s sa arate Paul. Evr. VII: ...Intuemini au-
oamenilort crq largescu advarele lor Iara cautati, ct tern quantus sit
V§ mAresc poalele vqmintelort..." afl fost de mare hic, cui et d e ci-
Tot ale, in Evangeliarul Bucurescén acesta , caruIa 'I mas dedit de
din 1703 f. 20. 'Ude i a-zecia din praecipuis Abra-
Noul Testament greco.roman 1693, dobanda Avra- ham patriarcha.
f. 105 : amt patriarhult. Et quidem de fi-
largesct _Jac:a/Ivo yam y4 Iara aceia carii's His Levi sacer-
advarelelor ma- Tcse TvA,axv4e&ct din fii lui Levie dotium accipien-
reset poalele hai- MIT v xal tteya- qi slujescu in tes , mandatum
nelor... 2t;vovcrtv zcse zedcr- preutie, au po- habent decimas
n-sda... runca sa ia a-ze- sumere a populo
Dupa ce mult mi-am batut capul, cia dela oameni secundum legem,
cercetand originea acestuI cuvint im- dupa ldge, ce sa id est a fratribus
preuna cu d. L. aindnu, forte sciutor zice dela fratii suis , quanquam
in limba ebraic6, am ajuns la convin_ bort, sava a era et ipsi exierint
gere ca advare nu este alt ce-va cleat §i ei eii dent de lumbis Abra-
ha devarim o dyoi, praecepta", trupulii lui Ay- hae. Cujus autem
paroles par excellence", dupa cum raamü. Iara acela generatio non an-
se chiama evreesce cele clece porunce a caruia rudenie numeratur in eis,
www.dacoromanica.ro
411 '.AER 412
nu sa numara decimas sump- a z ec ea parte din pret", unde e

intre ei, luo a-ze- sit ab Abraham, ce-va cu totul accidental i de o quan-
cia dela Avraam et hunc qui habe- titate precisa.
§i pre cela carele bat repromissio- Mai putin elegant §i chiar nu destul
aye fägaduinta nes benedixit .. de corect este sinonimul qeciu el a,
blagoslovi'la... Si Et hic quidem d e- care insemnéza mai mult o actiune
aicia oamenii mu- cim as morientes treatóre decat o norma constanta ,
ritori iau a-zedia, homines accipi- de0 in vechile texturl corespunde u-
Tara acolo acela unt : ibi autem ne-ori latinului decima", de ex. :
despre carele 'I contestatur quia Biblia §erbari-voda, 1688, f. 9 a :
marturisit ca 'T vivit. Et (ut ita Genes. XIV, 20: ...et dedit ei d e-
viu. §i ca sa gra- dictum sit) per §Pi déde lui z e- cimam de om-
escu a§ia, intru Abraham et Levi, ci uial a den nibus...
Avraamil ii z e- qui decimas ac- toate...
Cuit §i Levie , cepit deci in a- v. Dijmi. Desetinci. pece.
carele Ia a-zece... t u s est... dyad.
Act moldovenesc din 1639 (A. I. R.
I, 94) :§i a-zece de an inca, sa de Ao. v. 12.14_ (p. 39). Asteicii.
Troiténii, daca le veri alege locul..."
Omiliarul muntenesc din 1642, P. 4 : itaimä (niun,==adzimd). v. Asmci.
Inflati cu trufie, Fariseii era deprin0 Azima.
sa se laude de a sale bune lucrure in-
ainté narodului, de multa rugaciune le, pron.v. Aia.
§i post §i de ce facia milostenie i da
a-zlaela, lara a ocara pre pacato0 ei -he, suff. v. -du.
era mai intaiu..."
Ibid. p. 42 : parriantul den rodurile Aelpt. V. Aiept.
sale va da a-ziace, iara Maria dentru
adancul su dajdeli aduce tie.;." 1.1.er (plur. aere), s. n.; air. Fluid
Une-ori cu prepositiunea d e, bung,- elastic 0 transparinte , compus din
Ora Intr'un text din secolul XVII (A. 0,79 de azot 0 0,21 de oxigen 0 for-
I. R. I, 48) : au tinut tot calugarii mand in giurul pamintului un strat
acel loc Via luat d e a-dacia de pre de peste 60 chilometri. In sens mai
acel loc..." restrins, sinonim cu v a sduh dile";
Substanttvul allece dime" specifica in sens mai intins, cu slava -c e r u-
o dare normalg, o Indatorire statornica 1 u i aiNe" i cu ceriul atieavdc";
de a plati cui-va , fie catra Stat, fie apoi ca atmosfera, placuta sat uri-
catra o persóna, juridic sail un indi- ciosa, aer se aplica prin metafora la
vid, in bani sail in natura, o sumä fisionomia.
proportionata, mai cu sema unul la In legatura cu slay a:
gece, cate-o-data mai incarcat , din- Basmul Hotu impgrat" (Ispirescu,
tr'un venit total supus unel asemeni Leg. 378) : ...foi§orul Incepu a se sui
obligatiuni. Alt ce-va este construe- in slava §i a pluti in aer..."
tiunea a gecea parte = la dixième v. Slava.
partie", de ex. la Caragea, Legiuire In legatura cu vasduh:
1818, p. 19 : vanzatoriul sa pilarza Un bocet poporan din Bucovina :
www.dacoromanica.ro
4M iAER 414
La fantana lul Ignat sa lacue§ti , §i a§6 sau supt umbra

Sint ldcuri de vindecat, Vulturului sau supt branca Leului te
S'am sapat §i le-am adus,
Pe ferOstra ti le-am pus,
su ppune..."
Dar un gangur a sburat Critil §.1 Andronius (Ia§i, 1794) p. 9:
Cu lkul de vindecat, Elefantula s'au multamita de päduri,
Si in (to- s'a urcat calult de campuri, vulturulti de aere,
Si'n vásduh el l'a scapat... pe§tele de ape, broasca de lacuri..."
(Burada, Inmorrnintari p. 138) Jipescu, Opincaru, 36 : La tail,
v. Risduh. airu, codru , ceru, muntili , ru§hita,
In legaturä cu c e r, mai ales in ex- verdeta, florili campului, §*i nur mai
presiunea paserile cerulu 1" : ce ascuns in inima Rumanului te'nsu-
Coresi, 1580, quatern. XXV p. 13 : fla, ala dë puternic, c pan c'ai hi mai
...pasarile ceriului cele ce zboara., aprOpe d Dumneclet..."
ce se zice ceia ce santa pre suptii aerti Un frumos pasagiu ironic in Chro-
(mph) dracii, §.1 o pierdü acéia ; iara nicul lui Cantemir, II, 346 : ...chipul,
ceriult acic6 vazduhula chê- a caruia fiinta in lucrurile firil nu sa
mâ-se..." afla, a zugravi ne apucam, §i corabii
v. '.Cer. in aer, stand pre apa plutind, lei §i
Din causa transparintei sale, aer se zmel plugurile pre araturi tragand, §i
pOte qice une-ori in loc de zare altele ca aceste fosturi de chitela, lu-
lueur" : cruri pre carile le zamisle§te parer6,
Casa p'o muche cladita, a arata ne nevoim..."; pasagiu care se
Singura campul domnind, as6m6na, cu din Plaut, Asin. I, I, 86 :
De umbra neocolitä Jubeas una opera me piscari in a 0 r e,
0 vecll in aer albind... Venari avem rete jaculo in medio mari...
(Gr. Alexandrescu, Viata ctimpenescA),
Sub raportul schimbrtrilor meteoro-
unde Alexandri ar fi pus tot a§a de logice :
bine : in zare albind..."
Costachi Stamate, Muza I, 25 :
Pe de alta parte, prin gazuri ce cu-
prinde, aer se p6te confunda cu a b u r, Furtuna grozava pe aripl negrite
astfel ca, in unele locuri (S. Veli§cu, Despre apus vine, vajiind in aer;
Vaile suspina, codrul clocotesce,
Ia§i, cora. Bädenii) teranii numesc a§a Stejari de am sute scars,nesc sa se rumpa;
sufletul dobitecelor,, caruia pe aiuri De plOe i vifor nu'l adapostire...
pretutindeni i se qice ab ur. De altmin-
trea, intre ambele aceste cuvinte, dupa Metaforic, dupa cum fulgerul des-
cum am aratat'o intr'un alt articol, pica aerul :
exisa §i o inrudire etimologica pri- Balada Doncila:
mordiala. Pala 'n aer fulger
v. Abur. Capul Mirzacesc sbura...
In credintele tuturor popórelor, aer Alexandri, Balta:
inchipuesce un fel de lume a-parte, in
opositiune mai ales cu pamint §i Aerul e viü §.1 prOspet !... el trezeste si invie
Peptul, inima §i ochii, peste care lin adie...
cu a p
Cantemir, Istoria ieroglifica, (Mss. in Acela0, Seceripl :
Acad. Rom. p. 129) : din doaa, una Clocarlia ciripie, fälfaind din aripiOre,
Ii al6ge : sau in aer, sail pre pamant Pe o Beath de lumina se cobOra de sub sdre;
www.dacoromanica.ro
415 2AER 916
Aerul e'n neclintire, el devine ar06tor; ipotesa lui Diez (Wtb.2, I, 7), a Jul
Prepelita antã'n gra,e, grierul anta'n mohor., Littre (ad voc.), a lui Scheler (a. v.)
Tot aci vine expresiunea a schimba etc., curnca romanicul occidental a i r
aerul": aspect" n'ar fi de acelq origine cu
Se duserá impreunä a i r vasduh", ci ar deriva buna-óra
La mo*ie sa se plimbe, din a r e a. Din lat. area vine al
Aerul ca sä'§I mai schimbe... nostru arie", vechiu are = loc unde
(A. Pann, Prov. III, 45) se triera graul", dar dupa fonetica ro-
In fine, in aplicatiune la fisi o- manesca e peste putinta de a ajunge
n o in i a: dela area la aer; i chiar sub ra-
Critil §i Andronius, p. 85 : ia aye portul curat ideologic distanta e mult
chipul iqeleptti, ochii patrunzatori, vor- mai mare decat intro ner pe fata
bele drepte i curate, manule minunate pamintului, bun sati reti" i aer pe
pentru ca ele da viatä la tail aceia fata, unui om, érall reti sail bun". D'a-
ce atingO; aerulu fetii sale strEu- dreptul din grecul ci5, s'a mai desvol-
citii §i alu säu stath pre-incuviintatt; tat un al treilea sens: aer le suaire",
in scurtil, nu sA poate M. se vaM, o termen teologic pentru vëlul care se
frumsete mai de savar§itti..." pune d'asupra santelor daruri: quia
A. Pann, Prov. I, 172: per modum aeris circa terram expansi
Vezi tu asta alifie i acel clondir luclos? ea ambit" (Du Cange, Gloss. m. graec.
Cel mai urite stafie if da aer dagastos... ad voc.). Cu mai mult drept s'ar puté (lice
Costachi Negruzzi, 0 alergare de cai, despre aerul fig ur el: per modum
I : Cum ! ala de graba ne lali? am adds earn ambit", avénd une-ori aer
adaos incretind fruntea §i radicand alta data aer turburat, aci aer
sprincenele, ca sa'mi daü un aer mah- furtunos, posomorit etc.
nit..." v. 2 Aer. Aeri,sesc.
AcelV, Aprodul Purice:
De acolo nil departe teranif stau adunati, s. m.; t. de ThOol. : le suaire.
Cu sear), cu land, cu ase §1 topóre Mar- InvélitOre a santelor daruri. Aer, vélul
mat); cu care s'acopera sf. potir ; pólele dela
A lor maned suflecate, aerul posomorit, icOne" (Baronzi, Limba romana, 101).
Tácerea lor, tOte-aratã câ spre resbolu s'au Inventarul manastirii Galata, 1588
gatit...
(Cuv. de bat% I, 196): t 2 tetru-
Latinul a 8 r este un imprumut din vangghele neferecate. t 1 aeru tot
grecul dile; un imprumut insa, forte sarma..."
vechiu i ajuns a fi de tot poporan Dosoftein, Liturgiar 1673, f. 44 b :
in epoca colonisarilor romane, a§a, ca §i striga Diaconult : sa luamti a-
a trecut in generalitatea graiurilor neo- minte !lara popa varandu'p manulo
latine : ital. a e r e, span. a i r e, propre suptil aera, cu frica §i cu saiala
verq. a 8 r sari a i r etc. (Cihac). E dumnadzMasca sa atinge de svanta
fOrte importanta mai cu sërna pre- paine..."
sinta in limba romana a lui aer cu Gheorgachi Logofét, Letop. III p.
sensul de physionomie, mine", care 312: [In zioa sfintei i marei Yineri]
nu póte fi la noi un gallicism, de Ora se scoate Aerul, mergand Domnul cu
ce e poporan i anterior inriuririi frau- Mitropolitul alaturé inainte Aerului cu
cese. Prin ac6sta se inlaturä cu totul tot alaiul..." ; i apol ceremonialul se
www.dacoromanica.ro
417 AEST 418
inchee prin : Farutare Aerului de toti dela a e r (= lat. aer) se pOte Oce :
pe obicein..." aeresc, aerare, aeréla.
Beldiman, Tragod. v. 2897, despre v. '.Aer. Svintez.
rnanastirea Secul :
Acel Vornicul Ureche, ctitor din rivna aprins, Aeris616. 1
Cat se da cu vrednicie, fericitul s'au intins Aerisire f v. Aerisesc.
A o zidi la loc tare, minunat a o'nzestra,
in cheltuiala 0 truda fail preget a intra: Aerbs, -Oat, adj. ; aOrien, vaporeux.
Odajdil de un prot mare, un aer prd minunat,
De mana sotiel sale cu margaritar lucrat... Cost. Stamate, Muza I, 58, despre
umbra lui Stefan cel Mare :
Cuvintul deriva din medio-grecul dile,
cu acelali inteles ; in vechile texturi Graind aceste, el pune pe a soldatulul frunte
A sa mana aerósd, qicend cu glas tunator...
insa tonul cade tot-d'a-una pe a, nici
o data pe e, ceia ce ca §i e = n- v. 1.Aer.
pare a dovedi ca vorba n'a trecut la
noi prin intermediul Slavilor, la earl se Abet, a6stit (plur. aegi, aeste), pron.
(lice: iniph (Miklos., Lex. 3), ci cu mult demonstr. ; ce, cet (cette). Forma ru-
mai de'nainte, accentuatiunea §i voca- stica in loc de ac est (v. pag. 161),
lismul find curat latine : a 6 r. de care altfel nu se deosebesce intru
v. 1.Aer. nemic prin fungiune. Acatandu'§i pe
emfaticul -a (v. 5*A), se face aesta
Aerèl, s. n. ; t, de Botan.: Asa-foetida. (aesta) = ace st a (acOsta).
0 planta ombeliferä exotica, al aril In vechile tipariture aest nu ne in-
suc are un miros fOrte greil §i un timpina mai de loc. Numal Mil prin-
gust respingëtor. Cuvintul se intre- teo scapare de vedere, la Dosofteiu,
buinteza, pare-ni-se, numal in Transil- 1673, f. 162 b: aesta (aCcTa) psalom a-
vania : Aerelu, der stinkende Asant, rata scurtaria vigil..." In documente
Teufelsdreck" (S. Barcianu). Are tre- insa nu e rar, mai ales in cele din
buinta de a mai fi verificat, ca sens Moldova §i'n zapise scrise de terani.
§i ca forma. Nu cum-va sa fie dorel, Patra§co Paturniche, Suc6va, 1597
dela a I u (= lat. allium) usturolu", (Cuv. d. batr. I, 77) : nime din ruda
din causa mirosului specific al Asa- m6 ca sa n'aiba a Ora aiastd Ora
fetidel? nice dineoara,..."; dar in acela§i act :
v. _Su. A ior.
a a s t a mica cartulie..."
',";
Dumitrachi Vatavul, 1695 (A. I. R.

I, 63): deci sa-i intorcem de frate
Aerèse. v. Aerisesc. cate 4 lei, ae§ti patru frati cari mai
sus scriu, §i-i fac sa, i sa de 16 lei...";
Aerisbse (aerisit, aerisire), vb. ; aérer, dar cu cate-va rinduri mai sus : noi
Oventer (Cihac). A svinta, a scOte, a aceti patru frati", §i : dinteace§ti
intinde la aer" (Costinescu). De aci si 80 lei..."
substantivul aerisëla action d'ae- Popa Vasilie, Berlad, 1603 (euv. d.
rer, &tat d'a8re" (Polysu). Cuvint din b. I, 131): canal am facut aestil za-
epoca fanariotica, apr6pe necunoscut pis, au fost §oltuzul Sandul di Bar-
gralului teranesc §i peste Carpati. Din lad..." ; §i mai jos: onasti omeni sintil
neo-grecul dEei,co. Curat romanesce , tq din argil din Barlad..."
22,083. 14
www.dacoromanica.ro
419 'AFARA 420
Inventarul manastirii Galata, Iasi, anOantir,, daruire, ruiner = nOo-gr.

1588 (C. d. b. I, 192) : toate alusto a 99 a v i co" (Cihac).
s'au dat la mana lui Ghervasie..." Scrisórea mitropolitului moldovenesc
Din aest se mai reduce la e s t §i Leon catra consulul austriac baron de
cigar la e s, de ex. in acelali Inventar Metzburg, 1788 (Cogalnicénu, Arch.
(C. d. b. I, 207) : stoguri de gran de rom. II, 394) : Peloponisul §i alte lo-
e s -timpu..." curl a stapanirei turcqti, cum §i parte
Costachi Negruzzi , Carlanii, sc. 4, din Moldova i tara Muntenésca, care
convorbire intre terani : Feciorul boe- prin robie i sabie §i foc eat afanisit
riului, care vine in tote diminetile de de dan0..."
citesce sub rachitile aeste..." V. Afan.
Pentru Transilvania, Lex. Bud. 7 :
aestu =acestu". 1 'Afara, afar, adv.; dehors, a l'ext6-
v. Acest. Acesta. Aist. Est. 1st.. rieur. Macedo-romanesc : afar §i afoard ;
in istriano-romana : far i foarei (I.
Abeta. v. Aest. Maiorescu, Miklosich). In poesia, afarei
se reduce adesea la dissilabicul afar :
Aésta. v. Aiasta. fasta. Jarnik-Barsanu, Transilv. 306, plan-
gerea recrutului :
Aöve. v. Aieve. Ean esT, malc,'afar din sat
De vezi cum me duc legat...
Aan, S. n.; contrariété, ennui, crève- Donici, Magariul :
cceur. Vorba de origine necunoscuta . . . . cu vr'o despicatura
§i auclita in gura putinilor Romani din SA dee pe magar afar din curätura...
Moldova in loc de : du r er e de in i-
ma, necaz, amar al sufletului" Din latinul ad-foras (ad-foris)=
(L. M.). vechiu ital. a ff uori= span. a f u e r a,
Acest cuvint se potrivesce prin in- fuera = portug. fora etc. (Cihac).
teles i prin forma : pe de o parte, cu Materialmente diterä numai prin ad"
italianul a f fan n o, vechiu spaniol a- de prepositiunea fait.", cu care une-
f ail o, vechiu frances a h a n=a f a n etc., ori se confunda §i'n privinta sensului,
tOte cu sens de turburare, nemultu- de exemplu :
mire" ; pe de alta, cu grecul dTavtd- Evangeliar 1648: Biblia 1688 :
ttóg, d Tay/. nemicire, peire", de Act. Ap. XXV, ... nimica afarei
unde verbul a fa nises c. Pina la proba 22 nemica zi-
: graindil dentru
contrara, derivatiunea neo-grOca este candid far a célé carele prorocii au
mai de crequt. In texturi vechi, in ce-au prorocitil
gralul teränesc §i'n poesia poporana, prorocii...
noi nu l'am aflat nicairi; ba inca In context : xwOg ).4cov", ex tr a
daca nu ne inVla memoria nici la dicens".
Costachi Negruzzi, Did la Alexandri, Acesta sinonimica cu far se inve-
nici la Crifmga, scriitorii cei mai avuti deréza mai cu sOma cand afard e ur-
in moldovenismi, el nu se gasesce. mat de prepositiunea d e, insemnand
v. Afanisesc. atunci : excepte, outre, en dehors de";
buna-óra :
Afanisese (afanisit , afanisire), vb.; Pravila Moldov. 1646, f. 53 : candii
www.dacoromanica.ro
421 LAPARA. 422
va fi ne§tine nebun §.1 den atarel de Cad casa avutulul

minte §i de'§ va ucide tata-sau sau Din afard-I varuitä,
pre fifu-sau, acestula sa nu i sä dia In I a un tr u'l otravitä;
Dar casa saraculul
nice un ffal de certare, pentru cace In afani-1 cu manjalä,
akunge-i lui certare a l'aste nebunt Din I u ntr u'l cu ticnt314!...
§i f ar a d e mente..."
Coresi, Omiliar 1580, quatern. IV
In loc de f r A minte" in vechiul p. 5 : cu can omula dein nafard bo-
graiu se qice ades afard de minte":
Omiliarul dela Govora, 1642, p. 32 : 16§te §i e in neputinte, an-ta eld dein
toti pacato§ii afard d e mintO sa inlauntru se innoTalte §i se vindeca
bla..." ; §.1 pe ace'faii paging : afard de pacate..."
de sine era osebit de minté sa..." In antitesa cu in - cas a :
Dolna din Moldova :
Nemine nu pOte indrepta ac6sta
stare de lucrurf afard d e Dumneqeti" Es afard cat la muntl,
(L. M.), unde e permis a 'lice §i : far Intru'n- Casa n'am parinti;
Es afard cat la bracll,
n urn a I Durnnellet" (Lex. Bud.). Intru'n- Casa n'am nici frat1;
Afard de acdsta", afard d e aceia", Es afard cat la florl,
afard d e asta" = en outre, a celg Intru'n- c a s a n'am surorl;
près, d'ailleurs" (Pontbriant, Dr. Po- Es afard cat la spinT,
Intru'n- c a s a, la strainT...
lysu), circuléza in popor cu ace1a§1 in- (E. Sevastos, Cony. lit. 1882 p. 268)
teles ca §i : f r' aceia" sat far' de
aceia" (L. B.). Doinä din Arddl :
Afard d e rind --= extraordinarius , Ca mogul Ymbatranit
extra ordinem" (L. B.) putin se deose- Ca p6catu'l de urft:
besce de: fang, rind". Ege-afard tot tugind,
Intra'n casa maraind ;
Afara de off-ce indoëla =fara nicl Iar feclorul cel sarac
o indo610. E placut ca g'un colac:
v. Fara. Ege-afard fluerand,
Dictionarul romano-latin Mss. circa Intrit'n casa tot cantand...
(PomPilid, Sibilu, 17)
1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 421) : Afard.
Foris. Foras. Extra". Cantec oltenesc :
Ca sens fundamental, afard insem- Lun' afard 'ml 1umim3za
néza ceia ce nu se an in 1 a untr u PuIca 'n c as mdgl oftOza;
sat in c as a, intocmai precum lati- Ofteza, puIca, oftOza,
TOta lumea sa te made
nesce foris" este in opositiune cu (Cony. lit. 1878 p. 211)
intus" (Cic. : relictus in tus, exspec_
tatus foris) §i cu domi" (Liv. : bel- In ghicitorI poporane :
lurn foris, seditio d omi). Niel in c as a, nici afara, nicT in
In antitesa cu Ian n tru : cer, nici pe pamint".Ferdstra.
Pompilig, Sibiiu, 29 : Hotul intra In casa
capul afara Y1 lasä.
Ca casile talca-ted
Nu le vede Dumnezen: Cuiul.
Pe din afard's cu var, Prin corelatiune cu in -launtru" §i
In launtru cu amar...
in case, afara pOte sa'§1 asocieze
Jarnik-Barsanu, Transilv. 275 : §i el pe in, capetand forma aglutinata
www.dacoromanica.ro
923 l'AFARA 424
nafara, macedo-romanesce nafoara, fãr nasmul, adaogend : p e u § a" sail I e

vre-o schimbare de inteles. p r t a", ai1ece6".
Ion din St. Petru, Alexandria, Mss. Punga plint pint 'mi fuse,
din 1620 1%. 16 : sa, intorse napoi A- Mandra pe mant me puse;
lexandru de-grabi nafara i egi..." Cand veni la jumttate,
Modificarile logice ale lui afara se Mandra me dete la spate;
datoréza verbilor §i prepositiunilor cu ('and de loc nu ma) sunart,
cari se Insotesce. Me dete pe us' afard...
(Penn, II, 123)
Cu e s, afard e pleonastic, fiind peste
putintä a e §i (= lat. ex-ire) altfel de- Mincluna nu'mi place, vorbesc adeverul,
D'acem or-unde me pisez ca mérul
cat afard. Nu se póte suprime numai Si me daü indatt p e p ô r t a afard
in idiotismul : es afard = Stuhlentlee- De nu'ml gasesc locul si pacea in tart..
rung haben" (Dr. Polysu). Une-ori to- (Ibid. I, 26;
tu§i pleonasticul e s afara" e trebu- Eu fac path] st, se culce,
incios pen tru mai marea plasticitate El ia pusca st më'rnpusce;
a expresiunii; de exemplu : Eu me suiu pe vetrisOrt,
Omiliar dela Govora, 1642, p. 11 : El me Ta de carpusOrt
dela inema esü cugetele hicliane §i i me dt pe us' afard...
acolo intaiu sa nascti, iara apoi e s t (Jarnik-Bersanu, Transilv., 462)
afard prein gura i prein lucru gi Transitivului dail afard = chasser"

fapte..." ii corespunde netransitivul a p u c a-
Cu s c o t, afard este de asemenea fara = s'esquiver, , sortir avec pre-
un pleonasm, de Ora ce notiunea de- cipitation", chrui i se anina de ase-
hors" se cuprinde deja in verb. menea pleonasticul p e u § a" satz p e
Pravila Moldov. 1646, f. 29 : sin- pOrta":
guru cu voia sa §i fara voia giudetu-
*'apuct, pe us' afard,
lui va s co ate afard pre Pavel0 d e n- picend : ne plAtirtm dart...
t eace aviare..." (Pann, Prov. I, 20)
Zilot, Cron. p. 38 : Eti Kill, Para
indoiath, a cu aceste stihuri §i cu alto Macedo-romanesce : 4'o ar up s e
vorbe multe ale acestei istorii, care nafoara" (M. Iutza, Cru§ova).
inchipuesc defaimari stapaniril i altor Afara se construesce cu preposiu-
multi, daa pricina celor care wit pra- nile : pe, de, din, dintru, pe din,
vila i hotarele istoricilor dupa tOta p i n a.
cuviinta a me defaima §i a me sc te Preces de p e, el insemneza : de-
afara cu totul ca pe un netrebnic..." hors quelque part".
Mai adesea i mai romanesce afara Zilot, Cron. p. 78 :
se construesce cu verbul d a fl, consti- ('ei mai multi din boor) la Sibilu in Cetate,
tuind idiotismul : d a ü afard=mettre far altil ma) de jos p'afard pe la sate...
a la porte, chasser, expulser, congédier".
Proverb : Cantecul Doinei" :
Ii dete afard 'ndata Bate vint de primavart;
Ca pe o masea stricatt... En cant dolna pe afard,
(Pann, III, 24)
De me'ngan cu florile
Ei privighitorile...
Dar §i aci poporului II place pleo- (Alex. Poes. pop.2. 224)
www.dacoromanica.ro
425 AFARk 426
Cantec oltenese : (5,En'uttrIripa) d e ce'l vor certa cu moarte,

SI mal vecl focurl p e - afard, iaste datoriu Inca sa platesca rudeloril
Copilasi cu pelea goa151 celui ucisti toate cheltuialele Can M-
Cal in campurl nechezind outh..."
volnici pe plain suind....
(Ibid. 287)
f. 49 : pre acesta, d e n nafard d e
paguba, Ii vor certa intru tot ca §i
Cu prepositiunea d e, afara insem- pre un ucigatorlu...";
nen de dehors" : f. 38 : cela ce va sudui solii carii
Cost. Negruzzi, 0 alergare de cal, II: vin dela o domnie la alta, sau intealt
vëqui pe politmaistru ca veni d e chip de-i va vatama, d e n afara d e
afara cu gran i vorbi cu Doctorul..." certaria ce dau pravilele céle miren4ti,
Balada Chiruta" : acesta s sa afurisesca..."
cael páganul nu scadea, Moxa, 1620, p. 404 : fecera razbolu
Ci mal tare se'mrnultla : mare d e n afard d e cetate la Cos-
Penteun Turc care cadea, mida..."
pece d e - afarei venla...
Veche locutiune proverbiala despre
o cunoscinta de tot pe d'asupra sail
Construit cu d i n, afara póte sa. in- o pospoela sciintifica : a mirosi di n
semneze de asemenea de dehors", de afara d e prag".
ex. la Coresi, Omiliar 1580, quatern. Cantemir, Chron. I, 205 : cine-va
VI p. 3 : nu iaste a opri boala cu carele macar cat de putin cetéla sfin-
vre-uin lucru, i iara nici de in-afard telor i a pro fanelor scrisori va fi ami-
nu intra la, nici dein launtru nu mai rosit, precum sa, zice cuvintul: macar
lase..."; mai adesea insa din afara" den afara de prag, cat de de-
are sensul de en dehors", precum : parte..."
Proverb : Cu pe-di n, afara insemneza : a
D i n afard m6r frurnos l'extërieur" :
16.untru gaunos... Un juramint poporan glumet :
(Pann, Prov. 11, 100)
SA m6 bath, until
Text din sec. XVII (Cod. Mss. mis- Pe din 'untra
cell. al Bis. Sf. Nic. din Bralov p. 374): i zara
curatiV mai 'nainte sticla dein laun- Pe din afara!
tru, i blidulü dupa acdia dein na- (N. Sanzian, Transilv., Elateg)
fard..."; proverb biblic (Noul Testa- Ca idiotism, p e din afara" e si-

ment 1648, Math. XXIII, 26) : nonim cu pe de rost", insemnand de
...curaté§te intai ...munda prius mémoire, par cceur".
inlauntrult paha- quod intus est ca- Cost. Negruzzi, Cum am invqat ro-
rului i blidului, licis et paropsidis, manesce : d-ta vei bine-voi a le in-
ca sa fie §i d i n ut fiat id, quod de v6ta pe de rost pentru ca sa le poti
afard curate... foris est, mun- cuvinta curat i pe inteles, pentru ca
duin... véd ca dascalii d-tale Green] i Frun-
Tot ap di n afara d e" insemneza tuzul, pre care dracul sal iae, tl-at
en dehors de", ceia ce ne intimpina stricat proforaoa, nu poti rosti pe a, a,
mai cu s6ma des in Pravila lui Vasile rn, §i altele vr'o cate-va; am nadejde
Lupul, 1646; de exemplu : ca polmane mi le vei puté spume p e
f. 48 : ucigatoriulq , d e n nafard din afara..."
www.dacoromanica.ro
427 AFEMETAT 428
Cu p In 6,, afaret insemnka. tout romanesc de origine dobanesca : a e§i

pres dehors" : din räbu§ afard" = a face ce-va peste
E§1, mAndruto, prag
tocm616, sat; Para socotéla, pe nepre-
Si'mi aratA, cM' ti1 drag. vegute.
Ese mAndra p n' afarei I. Crthiga, Stan patitul (Cony, lit.
8Fml aratA drum de WA... p. 25) : ...sa nu fil rot de gun., c'apoI
(Jarnik-BArsanu, 123) mi'l sa nu m6 scotI din sarito §i sa
C. Negruzzi, Toderica : Aid este nu m6 fad cate-o-data s6'ml es din r a-
wit ce miros gret; Ian sa e§im putin u afarel..."
p i n' afaret..." Despre ce este rabu§u1", a se con-
In constructiune cu genitivul deter- sulta Burada , Crestaturile plutaVor
minat, afaret II póte aglutina pe ar- (Ia§i, 1880) p. 13.
ticlul genitival, devenind afara, dupa v. 2.Afaret.
analogia cu inapoia" sat inaintea" ;
de exemplu : 2.Aarálinterj.;va-t'en! allez-vous-en!
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. A. Pann, Prov. I, 26 :
in Acad. Rom.) p. 76 : goniia'i painra Strigand: aucil vorbA I aucll flec o data!
afara cetatiloru..." Tocma un ca tine de min' joc sA'§1 bata?
Cesar Bolliac, Sila : Afard I afarci I slugA blAstematA....
Se'nbrobodia copila §i o 'nneca suspine; Spaniolul afuera!" sat: afu era!
Era sA'nnóte 'n viscol sA m6rgA la vecine a f uer a!", portugesul f o r a!" se intre-
SA cée un ou§or,
0 man& de fAinA, st fac' o pAini§órA; buint6z6, cu acela§1 sens interjectional.
Sta din afara u §e 1 sA vacl' o pirtiOrk v. 1.Afarci.
SA vaciä vr'un foc§or...
Afedrbn. v. Afedrona.
Din punctul de vedere al filologiel
rornanice, e interesanta urmatórea con-
cordanta intro functiunile lui ad-foras Afedrbna, s, ind6c1.; .anus, latrine.
(ad-foris, foras, foris) : Neo-grecul dpdedwaq. In grain nu e-
de afard de dehors" = span. de xista.
afuera, de fuera=portug. de fora, Cihac (II, 633) : afedrem, anus", fara
pe afard au dehors" = span. por a cita un text.
afuera, por fuer a = portug. por Evangeliarul 1693 (p. 74) fatn, cu
fora; acela din 1648 :
afaret de except6" = span. fuera de; 1693: 1648:
afard de asta en outre" = span. Math.XV,17: tot ...tot care intra
fuera de eso; ce intra in gura, In gura, in ranza
pe Ora afard =portug. pela porta merge in pantece intra §i prin § a-
f o r a. §i in afedrona s zu t lase...
Ce-va maI mult, idiotismul nostru : ldpadd...
afaret din cal e, macedo-romanesce : v. Egitdre. Waded. Nut.
nafoaret di cale (M. Iutza), outre
mesure, sans règle, sans raison", se re- Afemeiäre. v. Afemeiat.
gasesce intocmal la Spanioli : fuer a
de camino". Afeme1M, adj. et subst.; efféminé,
Vom incheIa printr'un alt idiotism amolli, 6nervé. Cuvint format d'a-drep-
www.dacoromanica.ro
429 I.AFER111 430
tul din fern ee prin prepositionalul a, v. Femee.Femen.Fetaldii. Mule-

§i de acela se aude mai mult numai ratec.Muierce.Muierotca...
la masculin : acest om e de tot afe-
meiat", nu trebul sa fii ma de afeme- AfemeMz. V. Afemetat.
iat" etc., adeca : par'ca ai fi o f e- Aféndul, n. pr. mascul. In vechiul
m e e". Totu§i se póte qice inetaforic : Pomelnic al manastirii Bistrita din
lumea de astqi e afemeiata" sail : Moldova (Mss. in Acad. Rom. p. 45),
aveti o Wire afemeiata". De aci apol unul dintre strabunii familiel boieresci
ca verb : nu ve af e m el' aV", de uncle Stroescu 'Arta numele de Afendulii
infinitivul substantivat : acesta a f e- (N(Delp,oyak). In macedo-romana afendul
meiar e nu'mI place". Alaturi cu cla- insernneza tata"; de ex. intr'un bocet
sicul ef fe minatu s, limba latina vor- poporan :
bin, poseda o forma affeminatu s,
Ne alasa§T 'nvésta
de unde spaniolul §i portugesul a fe- Cu pulli 'n casa,
minado cu deminutivul afemin a- DadAlIel §'afendului...
dillo, vechiu italian affeminato (cony. lit. 1883, p. 487)
(Tommaseo), sardul affeminadu Vine din turcul efendi maitre,
(Spano), sicilianul a ffimina tu, la su- monsieur", derivat la rindul seri din
perlativ a f fim i natissimu, cu de- grecul ceWynig.
minutivii: affiminateddu, affi- v. Efendi.
minatazzu, affiminaticchiu etc.
(Traina). Romanul afemetat este cola- I'Aferlral interj. ; bravo ! parfait !
teral tuturor acestor forme rornanice, c'est bien! E persianul aferin cu a-
represintand un prototip latin rustic celali sens (§ainenu, Elem. turcesci p.
a ffe rn ineatus (cfr. Cuv. d. Mtn I, 7); insa vechimea §i marea respandire
279 No. 61). Sinonimul f e rn elate c, a acestui cuvint in limba romana, fiind
adus de Cihac (I, 90), e de o forma- fOrte poporan in tOte provinciele, ne
tiune romanesca post-latina §i chiar fac a crede ca n'a trecut la noi mai
destul de indoios , pe cand afemelat in urma prin Osmanlii, ci pOte deja in
este de tot poporan. Acesta vorba e vecul de mijloc prin Cumani, al carora
respandita mai cu séma in Muntenia dialect turc era phn de persianismi.
(Pontbriant, Dr. Polysu, Costinescu), v. Acce.
dar merita de a se generalisa, expri- Dictionarul banaten Mss. circa 1670
mend o alta nuanta decat sinonimii (Col.1. Tr. 1883 p. 421) : Aferim.
muieratec, muierce i muierotca, Euge. Laudantis particula".
macedo-romanesce mulier alc u, Cantemir, Divanul lumii 1698, f.75 b :
fladonne aux femmes" yvvatxoltavhg", Math. XXV, 23 : ...e u g e , serve
§i o alta idee decat f é m en §i f 6 t a- 11aferim, sluga bu- bone et fidelis ,
lail ottivavdeog". Aferneiat insemneza : na §i credin 6 oa- quia super pauca
moralement semblable aux femmes", sa, a pre putine fuisti fidelis, su
yvvatx(ddlig", qicendu-se unui barbat ai fost credin Cm- per multa te con-
ginga§ §i mdle, in acelmi mod precum sa, mai pre mult stituam...
la o femee voinica §i energica, mo- te voiu pune...
ralement semblable aux hommes" , Pentru acela§1 notiune, vechii Ro-
dvJetxii" , ii clice poporul : o muiere mani luaserä dela Greci pe eilE, Ro-
barbata". manil dela Turd' pe aferim.
www.dacoromanica.ro
431 AFETEA 432
In secolul nostru, cand s'a introdus Balada Fulga :

sinonimul bray o, mult timp ambele Din gurit'o judeca,
interjectiuni se intrebuintaa una linga Cu napArca o bhtea
alta. Si din gura'i tot dicea:
Filimon, Clocoil vechi B r a-
p. 41 : Aferim, catea batrinA!
v o, lOne, aferim! al respuns tocmai Unde'ml sint miedrele?
Unde'ml sint odOrele?...
dupA dorinta mea...." (G. D. Tepdorestu, Poes. pop 511)
Alexandri, Cinel-cinel, sc. 3 : O c6.-
priOra! Aferim!.. tocmal de Tina SmIt- In Tera-Romanesca, printr'un adaus
randitei..." de ironia se CliCe : aferim popa Ma-
Balada Ghemi§: rin !" (L. M.), macar c acela cu care
Aferim, frate Ghemis,
vorbim nu e nici popa", nici Marin".
Bine facusi ca veni91... v. Halal.
Balada Me§terul Manole :
2.Afer1m (plur. aferimi),s. m.; le bravo.
Aferim, Manole,
Mestere Manole,
Interjectiune luata ca substantiv.
Mester invetat, Fa, ce'ti ic et, giT voiu da un
Mester ldudat! aferim..." (L. M.)
Aferim, zidari, Costachi Negruzzi, Cum am invqat
No6 mesteri marl_ rornanesce : Barbatii Ii fericTaU, II
(G. D. Teodoreseu, Poes. pop. 620)
multemlati, IT strigaa aferim de se
In constructiune : aferim de cin e- sguduiaa paretii ; §i batranul Socolen,
v a", de ex. intr'o colinda : doborit sub grindina laudelor §i. a afe-
GrAi bunul Dumnedeii: rimilor, se lAsase pe un scaun, unde'l
Aferim, dornn bun, d e tine, imprejurasera copiii, ametit, rapit..."
CA stAtusT de mö'ntrebasi
v. 1. Aferim.
Chid e capul vdcului,
Sfirsitul pamintului...
(Cony. lit. 1877 p. 401) Afètea (d'), adv.; gratis, en vain,
Marian, Bucovina, II, 159 : sans rOsultat. Sinonim cu turcul [de]-
Si iubese o copilitA, gia b a §i cu slavicul [in]z dar sail
Aferim de Româncuta [deli) o man a, d' afetea este unul din
Cu garofe in cosith... cel mai remarcabili archaismi latini
Cu sens ironic : in limba romanesca, pAstrat in Banat
Critil §i .Andronius (Ia§i, 1794) p. 64: gi pe a-locuri in Transilvania.
» eu nu mai §tiu, zia este au noapte;

spune-ti'ma ma rogil Aferimu! la
Lexiconul Budan, 169 : de-afetea =
10 adj. inutilis, frustraneus, irritus,
zis Hiront. Lumfärula nu ese dinu vanus; 20 adv. gratis, frustra, sine
umbrile noptil decata ca sä vestOsca causa, vane, inutiliter".
sosiré zilii..." S. Barcianu, 61 : Derete", vergeblich,
Marian, II, 239 : umsonst".
Mandra cum mö audla, S. Lluba (Banat, corn. Maidan) : d'a-
Usa lute-o descuia fetea, pronuntat §i d'aficea, fTträ bani,
Si in casA me poftla; in cinste".
Eu in cash m'am virit, Picot, Dialectes roumains, p. 25 :
Gasil focul desvhlit
51 lemne nepuse'n vatra : S'or pazit de Tel Ils se garderent
Aferim cA era fataL. cat or putut; d'a- de lui tant qu'ils
www.dacoromanica.ro
433 AFIF 434
fiecea, cä 'fel nu purent , mais Hateg adverbul d'afetea se mai aude

se ducea nica- en vain, car §i amplificat : d'afetelea, d'afetealsi
Yuri... ii n'allait nulle d'afeteleas urmand adeca analogiel ad-
part... verbilor ca : a§a§i, acira§l, acilea, aci-
Variantul aficea sat aftecea datorin- 1ea§1, incailea, arnintrelea etc.
du-se particularitätii fonetice banatene Antelea
de a amesteca pe te VI) cu ce (ci), apol Afèteleasi
mai iniliturandu-se emfaticul -a (v. 5-A), Iv. Afetea.
AnteasI 1
ne remane forma organica a fete, in Aficea
care e peste putinta de a nu recum5sce 1
dela prima vedere adverbul latin e f- Afierosbec (afierosit, afierosire), vb.;

f et e din adjectivul effetu s, pe care dédier, consacrer. Neo-grecul dTiEeuh,w,
Forcellini ii explica prin : vanus, ir- aor. dytgewaa, cu acela§1 sens (Cihac).
ritus, fatigatus, defessus". Cuvint la moda in epoca fanariotica.
Iat cate-va exemple : Astagi nu se mai aude.
Virgil. Aen. VII, 440 : e f fe t a se- Zilot, Cron. p. 3 : (Istoria scrisa) din
nectus". indemnarea iubirii de patrie, i afiero-
Val. Flacc. Arg. IV, 300 : spes e f- sita la lubitoril de patrie fratii sei
f e t a". compatrioti "
Stat. Theb. VI, 870 : Mai tot-d'a-una afiGrosesc se intrebu-
Vis eadem CEnidae: nec sole, aut pulvere inta alaturi cu d a U, milues c, i n-
fessa chin §i alT sinonimi, pe linga cari el
Membra labant : riget arcta cutis, durisque insu§i era cu totul de prisos.
laborum 1799 : s'at afierosit i s'at d a t
Castigata toris; contra non integer ille
Flatibus alternis aegroque ef fetus hiatu... ca sa fie nesträmutat nici odinioath §i
in veci dela acésth numita sfanta mo-
Cic. De senect. IX : libidinosa ete- nastire..." (Codrescu, Uricar, I, 83).
nim et intemperans adolescentia e f f e- Tot acolo mai jos : ac6sta afierosire
t u m corpus tradit senectuti..." §i miluire "
Virgil. V, 395 : 1817 : prin d anil §1 afierose..."
.. gelidus tardante senecta
. . (Ibid. IV, 325).
Sanguis hebet, frigentque eff eta e in con- v. Inchin.
pore vires...
De aci in latinitatea vulgath adver- Afif, adj. et subst.; pauvre, gueux
bul effete sine effectu" (Du Cange (Cihac). Turcul hafif 16ger, aourdi,
v. effate, cfr. Diefenbach, Novum Glos- inconstant", de proveninta araba (a1-
sarium v. effeta), adeca en vain", in nenu, Elem. turc. p. 7). Cuvint necu-
de§ert", d'afete. Deja in latina rusticä noscut graiulur teranesc.
putea sa fi existat forma a ffe te din Alexandri, Covrigariul : Lurne, lume
effet e, dupa cum exista afferni- pospäita §i de§arta ! (sunand bailiff in
natus" linga effeminatus" sat affu- palma). Ian privesce banarit, de uncle
gere" din effugere". Chiar fath acdsta eram afif de parale..."
insa, romanul d'afete resulta dela sine Acela§i, Chirita in provincia, act. II sc.
din contractiunea a trei vocale : d'alete 12: Ai cand mo trezesc, tufa'n punga,
=de a-effete. tufa'n busunar, afif! Dar ce'mi pasal.."
D. N. Densu§ianu ne asigura ca'n v. Ififliu. Tufft.
www.dacoromanica.ro
435 AFIN 436
Ifin sail afln, s. m.; 1° t. de Botan.: Omul de 'Darn." se incepe a§a :

airelle, Vaccinium Myrtillus; 2° t. de A fost o data un impérat 0 o im-
Mythol. populaire : nom d'un héros qui peratesa, arnindoi tineri §i frumo§i,
se sacrifie par amitie. dar nu faceail copil. inteo qi veni la
Tufa numita afin infloresce 0 ro- impératul un Arap buzat 0-I gise: SA
desce intre lunie Main 0 Iuniti pe tOte träesci, luminate impérate I Am auclit
plaiurile Romaniei, scotend midi bro- ca imperatesa nu face copii, §i am
bOne albastre dand in negru, fOrte gu- adus buruieni, pe care cum le-o be, re-
stOse 0 cari se chiama a fin e. mane grea. Imperatul lua buruenile de-
Dr. Brandza, Prodrom p. 336 : Afin, la Arap §i porunci sa-1 dea cal impe-
prin locurile stancóse §i umede din ratesc §i un rand de haine de aur ce-ti
padurile montane 0 subalpine 0 prin lua vederile de frumusete, apoi chema
pa§unile petrOse din regiunea alpina". pe impératCsa §i-i dete buruenile sa le
Jipescu, Opincaru, 90 : [pe ierba ferba 0 sa, le bea. Imperatesa chema
muntelui Gamaliiea] faceam singur in pe bucataresa 0-I dete buruenile sa le
mijlocu frunTlor, a stancilor, a fragi- ferba, fara sa-1 spue de ce tréba sint.
lor §'a afinilor, o prescurtare launtrica Bucataresa nesciind puterea lor, gusta
de tOte cate'ml vini 'n minte..." dintr'insele 0 apoi le duse impöratesei
Cuvintul e comun tuturor Romani- sa le bea. Nu trecu mult timp la mij-
bor. In macedo-romana, ala cum se vor- loc, §i rémase grea impératesa. Era
besce pe la Crupva, afin se chiama cand veni vremea, Oscura amindoe
afinehiu, afina afinche (M. Iutza), cate un coconal , mai frumos decat
cu un sufix deminutival, dupa cum §i tot ce este frumos pe lumea acesta, 0
la fraga" se acata acolo un sufix dele puse nume : unuia D afi n §i altuia
minutival : afrandza". Afin..."
Un tufar de afini se (lice afin ar iu Basmul intreg amintesce intr'un mod
(P. Oltenu, Transilv., Hateg) sail a fi- surpringetor mitul elenico-fenician al
n i § (A. Bunea, Fagara§, C. Vaidarecea) Dioscurilor, cei dol frati gemeni, unul
orl af inet (R. Simu, Sibilu, c. Orlat). de vita mai stralucita decat cela-l'alt,
Une-ori se pronunta : afen, a fe n a, sacrificandu-se necontenit unul pentru
afen4. altul. De o cam data insa ne interesa
Dar de unde vine cuvintul ? numal elementul onomastic: D a fi n 0
Romanii poseda in doe varianturi Afin. Aci nu e o simpla paronomasa
legenda eroului care merge cu amicia fonetica, ca la Arabi intro Abel" §i
pins a se preface de buna voe intr'un Kabel" (Avel §i Cain) sat in Biblia
stan de pétra : un variant banäten pu- intre Gog" 0 Magog" (cf. Farrar,
blicat de fratii Schott sub titlul de Language and languages, Lond. 1b78
Vili§ Vitezul" (Wal. Marchen, Stuttg. p. 227), ci este o ingeniOsa intrebuin-
1845 No. 11) 0 un variant cules in tare logica a doe forme ale unuia §i
Muntenia de reposatul Filimon sub nu- ace1uia0 cuvint, ajunse a insemna doe
mele de Omul de pétra" (I. Ionescu, lucruri fOrte inrudite : d a fi n laurier"
Teranul roman 1860, No. 31). Legende li. afin myrte". Laurul 0 mirtul se
analOge ail fost studiate de Hahn bucurati la vechil Romani de o egala
(Griech. Marchen, Leipz. 1864, No. 29): consideratiune mai pre sus de tOte
una neo-gréca, una neapolitana, una ger- cele-l'alte plante : duabus coronis ute-
mann, afara de Ore-cari asemenari indice. batur, 1 a ur e a et myrte a" (Plin. H.
www.dacoromanica.ro
437 AFIN 438
N. XV, 29). Ambil ere' de o potriva porane ar fi trebuit sa dispara din

sacri (Dierbach, Flora mythol. p. 63). grain, dacA nu s'ar fi adaptat la alte
Ambii se mentionézA mereil impreuna : tufe, cu cari bine sail rea IT ase-
cum floribus la ur i et mirtae" (Du mona omul dela tera. Dupa cum nu-
Cange, v. Mirta). Este o reminiscinta mele dafinului laurier" s'a dat la
clasica la Corneille : noi plantei mezereum", maT numita
altfel tulichina", cleitA", piperu-lu-
Votre Cpoux a. son myrte ajoute ce pului", pe care §i limbile neo-latine
laurier...
occidentale o chiama laureola" (lau-
Nu vom urmari pe Max Muller (Se- reole, loireolea), deminutiv din laurus",
lected Essays, 1881, I, 396) in inge- tot asemenea numele afinului myrte"
niesa identificare a greculul ddTvn a trecut la Romani &bra o varietate
(=Mr/) en sanscritul vedic ahana(=a- de vaccinium", canT i graiurile ro-
ghana)", de unde ar resulta posibilita- manice din Apus II ic myrtillus",
tea chiar la Elini a unui dublet agyvn. franc. myrtille, ital. mirtillo, span. mir-
Filologia romanica rare-ori are nevoe tilo etc., un deminutiv dela myrtus".
de a se urea sus tocmal pinA la epoca Paralelismul e perfect. Dar mai este
ario-europea. In generalitatea casurilor, ce-va. Una din numirile francese po-
cheia problemelor se afla cu mult mal porane ale mirtillei" e cousine t,
aprepe §i e en mult mai sigura. cousin, cousine, adeca o tradu-
Romanul d a fi n, trecut sub acesta cere a latinului a f fi nis, ceia ce mai
forma la Serbi §i la Bulgari, nu vine intaresce inca o data cele spuse mai
din neo-greca, ci din vechiul grec dci99v7i sus despre afin ca nume al mirtului"
prin intermediul anume al latinitAtii deja in latinitatea vulgara. SA se ob-
vulgare, care adausese pe caracteristi- serve cA in vechea francesa in loc de
cul -i-. In inscriptiuni latine ne intim- cousin", cousine", se putea qice ferte
pinA : Daphine , Daphino , Daphinidis , bine : a ffin", a f fin e", de exem-
Dafine (Corssen, Ausspr.2, II, 261, 609). plu: bien veigniez touz, vous mi a f fi n"
Acest -1- probeza inteun mod irresi- (Godefroy, Diet. d. l'anc. fr., v. Afin);
stibil latinismul d a fi n u 1 ui la Romani, 8i atunci intro numele lui vaccinium
dela cari cuvintul a colindat apol la myrtillus" la noi i numele lui la Fran-
popere invecinate, iar nici decum vice- cesi n'ar mai fi niol macar deosebirea
versa (Cihac, II, 653). Din dafin, chiar dintre original §i traducere.
pe tarimul latin rustic, can sa se fi In conspect :
nAscut afin ca nume al mirtului" prin gr. 842,7
etimologia poporana dela a ffin i s",
vulgar a f fin u s" (Du Cange), ambele lat. vulg. daphinus ± affinus (cousin)
plante find privite ca rude, ca eel doi rom.
I
dafin (afin) (cousin)

frati gemeni din legenda. Din causa laurier myrte" rnyrte"
acestei fusiuni a doe cuvinte isvoresce I I
necertitudinea accentului in afin, rostit dafin afin cousinet

mai adesea dfin (afi n A) ca in d A- lauréoleu myrtille" mytille"
f i n, dar une-ori afin (a f I n a) ca in Frati in archeologia latina, frati in
affinis. mitologia romanesca, afin §i da fin
Dafinul §i mirtul nefiind indigeni in sint frati §i prin etimologia. In Banat,
Romania, vechile lor numiri latine po- pina astaqi afinul se chiama pe a-lo-
www.dacoromanica.ro
439 AFIRE 440
curl dafin, Tar brobOnele lui cele dulci Letop. III p. 181, vorbind despre Dom-
dafine (Paroh 0-. Iancu, corn. Visag, nul rnoldovenesc Cehan Racovita, dice :
Bobolna, Baia-de-Cri). Sri nu ultam Ail domnit cu pace 3 ani cu toti
ca prepositionalul d ca in dalb"--= boieril bine. De atata era stra§nic cri
alb" nu se acata la noi nici o data
)2
manca afion diminéta, 0 la vreme de
la termini botanici. Se clice aiu", a- chindil bea pelin cu ulciorul, i preste
glica", alun", anin", artariu" etc., toata qiva se afla tot vesel; dar tre-
nu : daiu", daglica" i ala mai In- bile 0-1e cauta cu toata randuéla..."
colo. Forma dafin pentru afin, conser- In poesia poporana, cantecul de bia-
vata la Banateni, este dara cea orga- stem al unei fete invlate :
nica, mo§tenita ca dublet din epoca Frump, verde de-afion,
latina. S'a dus badita Ion
Dela noT pe afin vaccinium myr- S'a lAsat murgu'n pripon :
tillus", sail mai bine numele fructului Murgul pasce §i necthaza,
Puica plinge si ofteza...
a fin a, Pat luat apoi pe de o parte (Marian, Bucovina, I, 21)
Ungurii, prefacêndu'l in a fo n ya dupa v. Mae.
armonia vocalica maghiara,, Tar pe de
alta Rutenii din Bucovina sub for- A-fir-a-per (d'), adv.; très-minutieuse-
ma a fen a, alaturi cu termenul propria ment, très-exactement, de fil en aiguille.
rutenesc boriwka" (=polon. borowka). Forma mai veche a locutiunii adver-
v. Chiralina. Cadiz. Dafin. Me- biale : din fir in po r singillatim,
rivr. accuratissime, haarklein" (L. B.).
Afinti sa afIn. y. Afin. Canternir, Chron. I, 76 : spuindu-i
toate d'inceput, precum 1-au aflat,
MinAI]. 1 pe ce vreme, 0 de hrana lor intam
Afinet t V. Afin. dela lupoaica, apoi dela dinsul 0 de
Afinil toate d e a-fir-a-p& povestindu-i..."
I. CrOnga, Amintiri (Cony. lit. 1882
Afibn, subst.; opium. Turcul a ri p. 446) : at facut Nemtii mare Ora-
luat dela Arabi, carl la rindul lor 11 boiu prin manastiri §i aU rOscolit de
imprumutara din grecul b'atov demi- a-fir-a-p6r tOte chiliile maicelor..."
nutiv dela dnds sue (ainénu, Elem. Adverbul a-fir-a-per represinta lite-
turc. p. 7). ralmente un prototip latin : a d-fi
Substanta narcotica numita afion se lum- ad- pilu m. Paralela romanica
extrage din diferite specii de mac, §i cea mai apropiata prin elemente con-
mai cu séma din speciea papaver stitutive i prin assonanta este ita-
somniferum". Preparatiunile orientale, lianul : a pelo a capello con tutta
intre cari i faimosul haii§", sint cele esattezza" -_-- lat. a d-p ilu m- a d-c a-
mai vestite. §i italienesce se (lice : pillum.
afi one (Tommaseo). v. '244 (p. 38). AN. Fir.P6r.
In Dictionarul banatén Mss. circa
1670 (Col. 1. Tr. 1883 P. 421) : Afiom. Afire (d'), adj. indécl.; eminent, di-
lIerba soporifera". Aci forma e ungu- stingué, noble. Un archaism dintre cei
rësca : a fiu m. mai eleganti §i mai energici. Un om
Morfinomania pare a nu fi de tot d'afird" este acela care nu numai
noua la Romani. Cronicarul Ion Canta, e s t e, ci merita de a fi sag cu in-
www.dacoromanica.ro
441 AFINEZ 442
finitivul archaic merita de a fir é. Acela§i, Paremiar, 1683, f. 94 b :

Nu exista niairi in limbile romanice omula iaste pre lume fiinta m a I
o formatiune cu acela§i sens atat de de-ahiria, ace al cugetatoriu §i cu-
plastica. Ea ar trebui re'ntrodusa in van taret5... "
literatura, mai ales in poesiA, in loc In Pentateucul Orältian din 1581
de prozaicul neologism eminent". (ap. Cipar, Princ. 195) cuvintul ne in-
v. 10.A (p 28). timpina cu sensul de vir" : era de-a-
Pravila Moldov. 1646, f. 20 cela fire Iosif de trei-dzeci de ani...", cela ce
ce va vinde fuorul altuia sau robul se (lice astadi : m a r e de atatia ani".
altuia sau fie pri ce omti, de va fi bo- La Romanii de peste CarpaV acest
iarin sal bage in ocna ; Tara de va fi adjectiv se mai pastreza ina. Lexico-
sluga ce sa dzice om mai de kos , nul Budan, 170 : De' fire sail de a fire,
dentai salt poarte de coadele cailorb, de fi sail de a fi, harnic, idoneus,
decii salt spandzure ; Tara de va fi ornü aptus, tauglich, schicklich".
defiria (Attplipit), atunce sal tae capula..." Din adjectivul de-afire vechiul grain
La Nicolae Costin, a§a cum s'a tiparit formase substantivul abstract d e- a f
(Letop. II, 113), in descrierea impèra- rime noblesse, majesté" :
tului Petru cel Mare : om de fire Cantemir, Ist. ierogl. (Mss. In Acad.
intru tot", este o greVla a editiunii Rom. p. 31) : Ap dna Strutocamila,
in loc de : om de-afire..." precurn 'Ana acmu adevarat pasire au
Mai adesea se intrebuintéza la corn- fost, aë i de acmu inainte pasire a
parativ. fi vrédnica iaste, i inca nu fiete-ce pa-
Cantemir, Chron. 1, 326 : A poi [Con- sire, ce a§qi slavitä , läudata §i in
stantin cel Mare] au luat sotie pe Li- buni chezi luatá, de vrérne ce, deose-
kinie ; ce Maximin, carele cu Vile la bit de dé firi m la (Ampliphia) trupu-
Asia vrand decat Constantin i decat lui ce poarta, i in basna veche va s5
Likinie mai mare i m a i de-afire sa sa zica c oare-care evghenie in niamul
sa arate, s'au sculat cu oaste §i au sail are..."
intrat neprietene§te in Iliria..." v. A-mirare. Firq.
Ace1a.1T, Divanul lumii 1698, f. 3 a,
vorbind despre Alexandru Machedon : Afirlme (de-) v. Afire.
))
Au doara m a i di-afiria decat dinsul
ma voiu face ?.." Af1nèz (afinat, afinare), vb.; rare-
Ibid. f. 20 b : ...precat socotesc , fier, rendre moins ëpais ou moins. so-
nici tu vei fi mai di-afiria sau mai lide. A intinde un corp, facendul mai
harnic decat ala1i oameni..." mare la vedere, dar fara a i se adauga
Ib. f. 102 b : ...sa nu sa m a i de-a- ce-va in materia sail in greutate. Este
firia cleat iaste socotOsa i cu de§arta in opositiune cu in de s.
mandrie inflandu-sa s. sa mandresca..." Proverb :
Cu -hi = -fi- : 0 cerl rasa. §'afinata,
Dosofteiu, Synaxar, 1683, Dec. 4 f. 0 dal cu yid §i'n desat a...
(A. Pann, III,..110)
198 a : a lubi nqtine sa'g intarósca
curnu-i spune mintia sa §i mit tae a Un car cu lemne este afinat, daca
sa voe, ce s. alba marsei spre une lemnele sint suptiri off avgate astfel
osabite lucruri , a sa 'mbraca m a I Inca numai se pare a sint multe.
de-ahiria (07(4) decat altai fratfi..." Afinez nu insemnéza nici o data
www.dacoromanica.ro
443 APLATURA. 444
rendre mince, menu, amincir, amoin- Aflame 1

)1
v Afinez.
drir, d6grossir" (Cihac, I, 87) §i intru Afinat f
nemic n'are a face cu italianul a f f i-
nar e sat francesul a f finer sup- Aftitre (plur. WW1), s. f.; action de
tiez". trouver ou de se trouver, d'apprendre,
Etimologia cea buna s'a dat de Lau- de découvrir, d'inventer. Infinitiv sub-
rian §i Massim (I, 39) : Afinare (din stantivat, represintand tote sensurile
a d §i f i n), rarefacere, rarum sive mi- verbului a f 1 u.
nus compactum reddere; afinat, rarus, Pravila Muntenésca 1640, f. 39 b :
minus compactus". )2
aflare a dracului, pentru ce c toate
mai de 'nainte o spusese Costi- jucarile le-au Marta dracul..."
nescu, Vocab. I, 24 : A afina, a r6zi Text din sec. XVII (Cod. Mss. mis-
c a fin ul din clae, a desdesi". cell. al Bis. Sf. Nicolae din Brapv,
Vine din latinul vulgar a f f e n ar e p. 199): credinta iaste aratare i aflare
--= versare f en u m furcillis" (Du celort lucrure nevazute..."
Cange). Fara prepositionalul a (= lat. Zilot, Cron. p. 9, despre vacarit" :
ad), acela0 cuvint este francesul f a- Destule cercetärl
n e r, vechiu fen e r, in proventala f e- L'al vitalor afleiri,
n a r. F an er qicea glumind d-na Pentru ca sã s'arate
Cu sadacat la t6te...
de Sevigné est la plus belle chose
du monde, c'est retourner du f o in en Intre serbatorile cre§tine sint : Afla-
batifolant dans une prairie". rea Santei Crud* (Lek. Bud.) §i Aflarea
Precum In francesa termenul pluga- capului Sf-lui Than Botezatorul (25
rese f a n 6 a trecut metaforic la sensul Maiu), in ambele casuri latinesce : i n-
de ve§ted", tot ma la Romani parti- ventio.
cipiul afinat a ajuns a Insemna u§u- v. Aflaturd. Aflu.
rel" sat nestatornic".
Cesar Bolliac, 0 diminéta pe malul ,Afie,t,-ii, part. passé d' a fl u : trou-
lacului : ye, appris, découvert, inventé. Core-
Ca prim' acea zäpada ce cade afinatel
spunde ca adjectiv tuturor sensurilor
Pe locurl neumblate l'al s6relti1 ivit... verbulul a f 1 u.
v. Aflu.
Cuvint afinat sat stil afinat insem-
n6za, prolix" sat polilogic" ; cap a- 2.AflAt, s. n.; provincialisme de Ba-
finat, inim afinata om flu§tunat : 6pilepsie. Epilepsia se numesce
ratec". la noi : bóla mare , bOla ré , aflat d e
Jipescu, Opincaru, 79 : omului cu nevoe §i fras" (S. Liuba, Caran-sebel,
mintea plasmuitOre II Ye felu da§a, a- corn. Maidan).
dica : cela ce cugeta nalt, copt §.1 mare, v. Aflu.-2.A-nevoe.
e tarilior la vorba §.1 molat la pas ;
al firfinatic are §i cuvint afinat §i Afi&thr,-Ore, adj. et subst.; qui trouve
mers cararat..." ou invente quelque chose; qui se trouve
Ibid. 130 : cat lenea, nazurili, min- quelque part. Cel ce a fl ; cel ce s e
tea dé coca, simtirea 'ngusta, or domni a fl a in cutare loc sat in cutare stare,
piste cap §i Mimi afinate..," adeca este" (L. M.).
v. Fin. Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
www.dacoromanica.ro
445 AFL1J 446
-
Rom. p. 51) : Jai% mai pre urma cu Pann, Prov. II, 52 : Sal fi tot cau-
totii zisara, c precum vulp6 au fost tat, nu l'ar fi allot..."
afldtoare sfatului, a§6 'fail§ ea va fi Cronicarul Ureche, Letop. I, 96 : de
savallitoar6 faptului..." multe ori omul insu§i cOle ce véde cu
Cost. Negruzzi, Ati mai patit'o §i ochii sai nu poate sa le pue pe rand,
alfl: Ciaiul vörsat prin pahare lua o multe zminté§te, §i au spune mai
vapsea purpurie , amestecandu-se cu multe, au mai putine; dar céle de de-
rumul de Giamaica. Toti sorbiat asta mult i rasuflate de atata vrémi de ani !
iscusitä b6utura, care face nu mai pu- ce eu cum am aflat, aia am aratat..."
tina cinste aflettorului ei dent afldto- Act moldovenesc din 1610 (A. I. R.
ruluf tipografiel §i a coräbieriei cu I, 22) : ...sä afle pre maria ta dasta
abur..." putiné scrisoare dela noi cu bune paci
v. Aflu. §i cu sanatate petrecand..."
Moxa , 1620 , p. 366 : cléca veni
Alláthra, (pl. aflaturi,), s. f.; chose (Theodosie celt mict) in vrasta de in-
trouv6e, découverte, invention. L. M. : suratt, soru-sa Polhiriia grijiia sa-i afle
lucrul a fl a t". Dictionar Mss. banat6n sett..."
circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 421) : Pravila Moldov. 1646, f. 9 : de va
Alleiturd. Inventio". afla ne§tine mascurt sau dulau sau §i
v. Attu. Aflare. altü dobitoct stricandt §i facandt pa-
guba,..."
.A.fiu (aflat, aflare), vb.; 10 invenire : Dosofteiu, Paremiar 1683, f. 102 a :
trouver, d6couvrir, inventer, apprendre, vadzumii lumina c6 adevarata, luamu
17
constater; 20 se invenire : -etre, exister, duhult cerescil, credinta ade-

demeurer, se comporter. Pe de o parte, varata...", unde afldm este vechea for-
sinonim cu: gasesc, descop6r, ma organica pentru actualul aflardm.
nascocesc, prind veste, ade- Doina Nevestei" :
verez; pe de alta, cu: sint, pe- La mama pe cdnd eram,
t r e c, traes c. In vechile texturi bi- De lucram, de nu lucrarn
sericesci aflu corespunde tot-d'a-una la- MameT tot draga eram;
tinulul invenio; in graiu insa i 'n Iar de când m'am mAritat,
Nici un bine n'am aflat...
texturi istorice el function6za, intr'un (Alex., Poes. pop. 2, 308)
mod mult ma vag sat mai elastic.
Intr'unul i acela§i pasagiu, de exem- Cu acela§1 sens in locutiunile : aflu
plu, ne intimpina : am cercat ca sa vrem e" §i aflu prilej" =--- trouver
putem afla adevarul ca s nu m a aflu le moment favorable".
scriitor de cuvinte delarte..." (Letopi- Pravila Moldov. 1646, f. 89 : in-
site, I, 95), unde primul aflu exprima parte-sa muiaria dela barbatt cu voia
notiunea de habere", Tar al doilea pe ei §i fara §tiria giudetului, candt va
acea de esse". In aceste do6 directi- fi barbatul ei eretict i pentru ce va
uni : habeo §i s u m, se clasifica, t6te meprtvgui sä afle vreme sa o poata
acceptiunile lui aflu; dar sub-sensurile omora..."
fie-carui sens fundamental se confunda Moxa, 1620, p. 390 : auzira dela
adesea unul cu altul. masâ boiarii sPst aflard déciia p r
.10 aflu avoir" . 1 e j ü i incepura a plange §i a ruga
a) aflu = g 6,s e s c : pre inpäratul..."
www.dacoromanica.ro
447 AFLU 448
Legenda Sf-tei Vineri, text din se- de le afld fi r I a, i déciia le scoate

colul XVI (Cod. Mss miscell. al Bis. den minte..."
Sf. Nicolae din Brapv, p. 77) : iara Tot aci vine locutiunea : a nuV
acest inparatu Ioant (Asenti) bunu pr afla loc=a nu se astimp6ra, a fi tare
1 e j ü afld §i cugeta uin sfetti foarte turmentat de anxietate, de durere etc."
bunil i cu ogoada catra D-dzeu i cu (L. M., II, 181).
lauda 5i cu folos, i aciiaü tremise Doina Nevasta bolnava" :
catra cei Franci ce era in Tarigrad §i
le zise : nu vom dela voi nice auru Asta'i lumea, ard'o focull
nice argintu nice margaritari nice pietri Cand chitesci sa cerm norocul,
Niel cA'n lume I-afli lo cul
scumpe sa-mi dati, ce moaltele pré- (Alex. Poes. pop. 2, 310)
podobnei..."
Sa mai mentionam aci locutiunile : v. Descope'r.
71aflu cu cale= trouver opportun", c) aflu=nascocesc:
aflu de cuviint a= trouver conve-
22
Balada Vulcan :
nable" (L. M.). Impregluru'l adunati
v. Gdsesc. Sedea Turcil inarmati,
1)) aflu= de scop 61- : 5) pe rind se intreba :
Moxa, 1620, p. 356 : sapandu te- Ca ce mOrte i-ar afla?
Unit gicea sa'l oine're
melfla a-fundii in pamantti, aflard uniT Cu 1at de spindurAtóre...
capti de osq..."
Delimitarea unei mqie din Moldova, Ace1a§1 sens in locutiunea : aflu
1644 (A. I. R. I, 87) : ...pana inteun chip" sail : aflu un chip de
§tejar unde am aflat boorul vechiu, c al e" :
de acolo tot culmé in kos ptin'teun Nicolae Muste , Letop. III p. 26 :
plop intru carele am allat boorul ...cum au mers acolo , se ruga lui
vechiu..." erban Voda, sa intro la mijloc s afle
Zilot p. 79 : un chip de cale WI mantuésca
Acm mai mari boorT pe loc cum s'asegara,
de Dumitra§co Voda..."
De voda cercetAnd, conacul ii aflard.,. Cost. Negruzzi, Zoe, I : Iliescul a-
flase chip a se deslega pe nesimtite
Ponying, Sibiiu, 19 : dintr'un lant ce nu era potrivit cu
Si prin codri m'as lua u§uratatea inimei sale.:."
Pink draga, te-a§ alla... De asemenea aflu pricin A" :
Balada Corbac : Nicolae Costin, Letop. II p. 21, de-

MaicA-ta ml-a poruncit
spre Duca-voda : ...indata alT aflat p r i-
SA tot sbor neobosit, c i n a, a era §i om mqter i istet la
Pe spinarea vintulul fire , zicand ca are Impara0a multe
In giurul pamintulul, trebi §i'i cere dela tara multi bani, si
Sa te afli, ca sa sciu aa indata alT i scos dari multe fara
De ezti mort sau de esti vita.
sama pre boeri rgi pre tara..."
Negruzzi, Zoe, I : Unchiul meu a v. Nascocesc.
aflat legatura nOstra, i e fOrte manios cl) aflu = prind veste, m6 in-
asupra mea... sciintez:
Figurat : Ce ai aflat? = qu'as tu appris ?"
Pravila Moldov. 1646, 1. 92 : apuca (Pontbriant).
www.dacoromanica.ro
449 AFLU 450
Balada Calul Radului" : e) aflu----adeverez.

Nu te, maIcã, sup6ra, Cu acest sens, aflu se deosebesce de
Tristã v est 13 de'l afla... gAsesc" §i descop6r" prin aceia cA
(Jarnik-Mrsanu, Transilv. 497) presupune o cercetare fAcut A. inteadins
Un strigat de joc : pentru ca sa se dea cui-va cera ce i
Mulerusca din Bercut
se cuvine. In scurt, este o intrebuin-
Cu poptarul cel mtmdrut, tare mai mult juridicA a cuvintului.
De ce dracul n'am aflat Vasilie Lupul, 1639 (A. I. R. I, 87):
Ca tu esti. de maritat, s'au jeluit rugAtorii no§tri cAlugArii
Ca si ed te-as fi luat... dela Beserecani cA, le-au scos (stAlpi)
(Ibid. 371)
de unde i-au pus hotarnicii, §i de ni§te
Balada Codrenul" : paine ce au zAs cA le-au luat Dumi-
Prunduli ta. de dudafi,
tra§co stolnicul; de se va afla cA le-au
S'aii aflat la Movilaii scos stlpii, ca sA hie tare §i puternic
De Codrénul cela red cu carte domnii mele a lua hatalmul
Ca se primbla pin pop:ire, 12 boi §i sA aducA aice la domnie
Pin potice fara, sore... me..."
Balada Chira" : Pravila Moldov. 1646, f. 41: or-care
zlAtariu va mesteca aurulti sau argin-
Unde s'ad aflat turn cu alte lucruri fArA §tiria staprt-
Ca s'a'mpreunat
Corbi cu turturele, nului, ce sa dzice de va spurca lucrulti
SerpI cu floricele, §i sA, va afia minciunos, cu altA cu
Urs,I cu capridre nemica numai cu capulü sA plAtescA,..."
Si noun cu sdre?.. Constantin Bthncovanu, 1697 (Cond.
Nic. Muste, Letop. III p. 10: care po- Mss. in Arch. Stat. p. 233) : §i a d e-
veste au(lindu-se in Tarigrad la Irn- vArA rid u-sA cumcA au platit Stroe
pArAtie, n'ad crequt, ce vrAnd sA, ade- vornic tot banii deplin inca din viiata
verescA lucrul, Vezirul aü scris la Duca lui, precum adev er z A in diiatA, §i
VodA aice in tarA, numai sA caute sA. aflandu-sA lucrul §i dintr'alte scrisori
afle cum ar fi lucrul mai adevArat...." curncA au fost fAcut Iordache stolnic
A. Pann, Prov. I, 171 : la zilele lui Antonie VodA nApaste lui
Stroe vornicul...."
Traind omul, cand si cand Acela§i, 1696 (ibid. p. 203) : ci rA-
AIN ce nu'i da prin gaud...
rnAind ei de judecath i vrand Domnia
Ibid. III, 45 : me ca sA Ii sä afle direptate thr, am
Se duserd. imprennA poruncit Domnia me, cum de vor pute
La mosie sA, se plimbe, luoa RumAnii din satul Te§ila carte
Aerul ca s62s1 mal schimbe; cu blestem asupra lor pentru ace§ti
Satenil toti, cum allard, oameni ce scrie mai sus..."
Cu marl cu mid alergara...
De aci, in graiul juridic din trecut :
Tot aci locutiunea : at aftat t I r g ul aflu de rindul unui lucru" vrea sA
§i t r a" =--- la chose s'est dbruitée". qi0. de statu rei cognoscere"; aflu
DoinA muntenescA : de fa ta" = teneo manifestum"; a
Am Iubit'o numaI st3ra, alla cu sufletele sale" = videri ex
S'ail aflat tirgul si animi sententia".
(G. D. Teodoreseu, Poes pop. 319) Tudoru Logoret, 1584 (Cuv. C. bAtr.
23,083. 15
www.dacoromanica.ro
451 AFL1J 452
I, 39) : ne-a foost luatu pr6 nooii pr6 timpina nu o data expresiunea stereo-
ravaV domnqtii de sa afletmu de r an- tipa: se aflei §i se adevereza", in
d u 1 acestui Tigan..." care ambii termini sint meniti a intari
Tot acolo : nooii, ace§tii trei boo- unul pe altul.
rarii, nooii amu ublatu pre urma ace- 0 colinda din Ilfov :
stuii Tigan, i nooii alaa amu aflatu Cine'n lume s'o afla,
cu ale nooastré suflété, cum S'o afla §'adevdra
acestu Tigan ce lasté maii sus scris Sa dea 'n Mare
au foost de moo§ie alu jupaneaseii Ca o flOre,
Annthei..."; i mai jos : nooi aa amu Sa dsä 'n vad
Ca un brad...
aflatu cu ale nooastré suflété (G D Toodorescu, Poes. pop. 72)
marturisim..."
Act moldovenesc din 1659 (A. I. R. Alte exemple veoll mai sus la p.
III, 241) : sa hotarati cum veti afla 319.
mai cu direptul cu suflet el e v o a- 20. alla étre".
s tr e, i precum yeti afla, sa ne fa- E tot-d'a-una reflexiv.
ceti i o marturie sa ne dati Trebui inlaturate acele casuri, in cari
Miron-voda Barnovski poruncesce la a se afla", dei s'ar puté inlocui prin
1627 parcalabilor dela Nérnt (A. I. R. a fi", totu§1 respunde la o cautar e,
I, 14) : sa lasati foarte in pace mi- gi prin urmare e sinonim cu gasire;
pH, sa nu mai vie jaloba pre voi, de exemplu :
iara de se vor afla nescare oameni Moxa, 1620, p. 388 : adusera lui
rai, furl sau talhari, de sa vor afla Mihailü unil bidivif pré bunt , darii
de fat a, unii ca acéia sai prindeti dein Mishit, i nu s e afla nime Witt
0 sa-i legati §i sa-i trimiteti la Dom- poata incaleca..."
nha me..." Sail la Gr. Alexandrescu, Oglinqile:
Simpla negatiune impersonala n u
s e aflet" insemnéza c. ce-va nu se póte Oglindi ca sa se vadd, nu se afla in tara,
*i era poprit lucru sa s'aduca d'afara...
constata juridicesce, nu fiind-ca nu este,
dar fiind-ca nu se dovedesce. Nici o notiune de cautare nu se
Mitropolitul Anastasie, 1610 (A. I. cuprinde insa intr'o multime de casuri,
R. I, 22) : de s'are i mai scula A gain call a se afla" insemneza nurnai
piianii sa faca vr'o Ora i sa nu sa )7a fi", cel mult a fi fata" sail a 11
tie de lege, manila ta sa nu crezi, ca inteo situatiune determinata".
aimentrilé nu sa va afla..."' A§a mai intaiu, in obicinuita intim-
Cu ace141 inteles la Alexandri, Co- pinare : cum t e afli? cum ye aflali?"
vrigariul : sinonima cu ce mai fad?"
Epistatul. Ce ai facut boerului, mai Dumitrachi Vatavul, 1695 (A. I. R.
covrigarule? I, 63) : pentru mine sa §titi dumna-
)) Stan. Eil? feresca sfantul ! Nu 1-am
vostra ca cu mila lui Dumnezau n e
facut nimica. aflam cu sanatate..."
Epistatul. Cum nu? s'a plans mie De asemenea in urmatorele exemple
ca l'ai batjocorit. Coresi, Omiliar 1580, quatern. IV
Stan. Nu se afleg, domnule epi- p. 3: toti oamenii aflamu-ne ca in-
stat..." tru o corabie intrati, ce se zice intru
In fine, in poesia poporana ne in- trupulil acesta putredult..."
www.dacoromanica.ro
453 AFLU 454
Dosoftelu, 1673, f. 119 a : . Act. Ap. XXI, ...et quum inve-

Si dzalele Ii s'or afla pline, 2 : ..rafleimuo cora- nissemus na-
Cindu-I va lua Domnul cu sine... bie ce trece intru vem transfretan-
Finikfla, intramu tem in Phoenicen,
Act muntenesc din 1687 (A. I. R. de vainslamu i adscendentes na-
I, 62) : mo§iile cate s afla, sa fie pe ne apropiem de vigavimus; quum
sema manastirii toate; insa papa va Chi pru... apparuissemus
trai sotul mieu Ancuta, sa le pazésca autem Cypro...
§i sä sa hranesca §i ia cu dänsele..." Ib. XXIV, 5 : ...invenirnus
Cost. Negruzzi, Aprodul Purice : aflamu acestu hunc hominem
Luand veste cumc'a Stefan, Domnul lor, barbatu pierdza- pestiferum...
atuncl s'afla toriu...
In tinuturI depärtate, avênd cu el Ostea sa... Ib. XXVIII , ...secunda die ve-
§i mai jos : 14 : a doao dzi nimus Puteolos,
De va vró Dumnezen, astazi sà putem ca viinremu intru ubi inventis
sä scapam Potiol, itroaflainu fratribus rogati
De primejdia ac6sta intru care ne allam... fratii , i rugati sumus...
Pravila Moldov. 1646, f. 89 : mu- fumu de ei...
Tar% Taste datoare sa marga dupa b) Secunda persóna pluralä : aflatu
&mei ori-unde va merge; §i de-are fi 0 = actualul aflarati.
vinovatti, totti s cade s marga dupa
sa afle la nevola lui..."
Varlam, 1643, II p. 55 a : cu- 0
clang' : s ventele ce grai muiaria ace% aceste
Constantin Brancovan, 1696 (Cond. fura : vedeti , o ! oamenilora cati v.
Mss. in Arch. Stat. p. 181) : tuturor aflatit astadzi aice, acestti pruncii mi-
calugarilor ati se vor afla lacuitori titelt1 au intarita ceriulti i paman-
acolo la sveti Ilie..." tulti..."
Zilot, Cron. p. 38 : Viitorul : vrem afla.
c)
Nu cum-va s6, te hrapOsca, mOrtea cu acest Omiliar circa 1575 (Cipariu, Prin-
pflcat, cipia p. 182) : mai scumptl lucru
Cu sange drept, c'al lub Avel, sa te af1 ju- afla-v ret i in cestti öasil decatil argin-
decat...
tul i aurul..."
A. Vacarescu, p. 24 : Un fel de viitor : a m a afla, a-
A'tl fi rob iml este falik, deca dupa tipul romanic occidental
Red te afli la n'doiala... flinvenire habeo" (trouver-ai).
In ultimele doe exemple ar fi mai Coresi, Omiliar 1580, quatern. VII
romanesce : s t a I la indoéla" i sa p. 16 : ala amu §i la intelepciune lu
fi I judecat"; dar poetuluT ii trebuiati Hristos eine va vre sa se sue, stra-
doe silabe §i, punend pe afli, el n'a minoasa i colturoasa are a afla
facut decat a se folosi de marea ela-
sticitate logica a acestui cuvint. e) Constructiunea lui aflu cu un ge-
3° Forme archaice. runditi :
a) Prima persena -plurala a perfec- Radu din Manicesci, 1574 (Mss. Hart
tului : afldmu = actualul allaram. 6311 B. British Mus.), Math. I, 18 :
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. ...mainte pana nu ...antequarn con-
Acad. Rom.) : se adunase, afld- venirent, i n e n-
15'
www.dacoromanica.ro
455 AFLU 456
se aibandh in ta est in utero hallar vine din forma metatetica

mate de duhul habens de Spi- f all a r, buna Ora in poema lui Cid,
sranth... ritu sancto... v. 1273 : quando los f all (5=candu'i
f) 0 rernarcabila atractiune sintac- afle. A poi vechiul portuges a f 1 a r,
tica : scaqut la acha r. Cand cine-va in-
Constantin Brancovan, 1691 (Cond. treba : como a achais vos? = cum
Mss. Arch. Stat. p. 241) : dreptu a- o allalz?" altul ii respunde: eu a-
ceia i Domniia me inca, pentru drepta c h o -a bella = ei o aflu frumósa".
§i credint;oasa slujba c e (=cu care) se Portugesesce : a char se presente"
afkl boiariul Domnii mele Diicul vel insemneza : a se afla fata. De aci in
Logofat in tot locu de slujqte tarai Italia, vechiul a f fi ar e=a f fl are a
ti Domnii méle..." trecut in dialecte moderne, dupa fo-
netica provinciala, la Neapolitani §i
g) Acelal atractiune sintactica §i Siciliani in asciare saü asciari,
tot-o-data constructiunea cu un ge- la Calabresi in ahhiar i. Mai bine
runditi : insa decat la tql, cuvintul s'a pa-
Ienachi Vacarescu , Istoria (Papiti, strat pina astaqi in reto-romanul a-
Monum. II, 287) : atat in vremile vi- fl a r. lath, de exemplu, un proverb
stieriei cat i in vremea spätariel c e ruman§ din Elvetia , tradus literal-
(=in cari) m'am aflat slujind intea- mente romanesce:
cesta Domnie..."
Tschell ilg qual Acela carele
4°. Filiatiuni istorice. afl a Un ver amig, afla un adevërat
Aflu s'a pastrat §i circuleza de o a fl a un scazi... prieten, afla o
potriva in tote dialectele romane : comOra...
daco-rornan, macedo-roman §i istriano- (Haller, Altspan. Sprichw. 1, 188)
roman, fall a oferi unde-va macar va-
rianturi fonetice. Initialul a- nu se Cuvintul dara este romanic general,
aspira nici o data. In gralul poetic insa §i Ascoli (Studj critici I, 32) il explica
el 1:2i asociaza une-ori pe d-, ca in prin latinul af flare soffiare addosso,
dalb=a1b; de exemplu: donde si pub venire traslativamente a
raggiungere col fiato, toccare, trovare".
Cine'n lume s'ar dafla, Insa nici inteo Iimbrt neo-latina el n'a
S'ar dajla, s'ar devëra
Pe negrul d'a'ncMica...
prins o radacina atat de adanca §i n'a
P. Teoclorescu, Pde4. pop. 74 )
ajuns la o intrebuintare atat de desa
(G.
§i respandita ca in graiul romanesc.
Astaqi nu se mai pOte vorbi despre Pe linga forma aflu = lat. a f f 1 o,
derivatiunea de alta data a lur aflu din peste Carpati se mai cunósce esaflu=
grecul (1).(pdvw. Studiul comparativ al lat. e x a f flo (Caransebe§, corn.
dialectelor romanice ne procura o ne- Visag; HuniadOra , corn. Bobalna §i
contestabila filiatiune curat latinä. De Bala-de-Cril), care insemnéza mai in
'ntaiu, e vechiul spaniol a fl a r, de specie trouver" §i pe care'l gasim
ex. intr'un act spano-latin din 1166 : §i 'n Dictionarul Banaten circa 1670
qui in villa pignos a fl a n d o, et fia- (Mss. in Bibliot. Universit. din Buda-
dor, et ad montern fuerit pendrar, du_ Pesta) : Izafflu. Reperio ". Trecerea
plet la pendra et pectet 60 solidos" initialului es- (=lat. ex) in iz- se
(Du Cange, ad voc.). Modernul spaniol datoresce influintel posteriere slavice,
www.dacoromanica.ro
457 AFUM 458
dupa analogia cuvintelor ca : izbanda, 5'asta Idrná am lernat

izbesc, izvodesc etc. Mal colea de Calafat
Intr'un bordelir darirnat:
v. Esaflu. Picatura m'a picat,
Aforisèse. v. Afurisesc. CrivAul m'a inghetat,
Fumul c5, m'a afumat...
Aftanasie, n. pr. m.; Athanase. Una (G. D. Teodoreseu, Poes. pop. 289)
din formele poporane pentru numele La Anton Pann (Prov. II, 149), o
Atanasie. nevesta, al carff barbat sa plangea ca
Alexandri, Chera Nastasia : Nosti- laptele nu e bine fert:
mu 1, sfinte .Aftanasie! cand imi dice:
Se mira saraca, cu ce ingrijirl
bunica! cer cuvintul... da'mI o bucata S41 flenta mal bine, s'alb5. multamin!
de pane cu povidla..." Spëla, freca vasul, punea de'l fferbea,
Forma Aftanasie, cu ft=th (8), este Pazind sa n'afume 0i'n foc st nu dea...
un slavism. Curat romanesce e T A- In privinta aburilor ce ese ca fum,
n a s e. dar Para lucrarea focului, se pete clice
v. Teinase. cate o data de o potriva bine: afumd
A-thga (d'), adv.; vite, a toutes §i fumeg a. Ap pasagml din Psal-
jambes. Idiotismii poporani: a o rum- tire (ps. CIII, 32; CLXIII, 5): tangit
pe d'a-fuga = s'enfuir avec precipita- montes et fumigan t" sag : tango
tion"; a o tuli d'afuga = s'esquiver montes et fumigabun t", se tra-
lestement". duce romanesce:
De la Arrancea , Sultanica p. 34 : Coresi, 1577: Silvestru, 1651 :
imboldita d'o sila tainica, speriata de
22 ...atinge codrii ...atinge muntii
or-ce zgomot, i§i incordeza vinele, §i §i afumd-se... a- i f u rn e g a...
sufland ca de frica morii, o rupe tinge codrii §i a- atinge muntii §i
fuma-se-vorti... f um ag a-vorti...
Jipescu, Opincaru p. 28: Boierimea
mai in toate vacurili 11-a pus §i chieptu Arsenie, circa Dosofteiu, 1680:
§i sufletu i obrazu pentru natie, a 1650 :
...sa atinge de
luptat in frunte §i a'nfruntat toata ...se atinge de munt §i f u m a-
navala du§manului; da uniori o mai maguri §i se a- g a-sa-vor... atin-
tulia i d'afuga afara din funui ...atinge-te ge-te de muntu
v. 1. 2. Fuga. de maguri §i se i fumaga-sa-
Afiim (afumat, afumare), vb.; fu- vor afuma... vor...
mer, enfumer, parfumer, fumiger, bou- Cu acela§i sens: se qice despre o
caner, saurer. Literalmente insemneza capita de fin jilava ca afumd=slobede
a pune ce-va la fum": medio-lat. af- abure" (L. B.); dar se pots : f u-
fumo (= ad-fumo), ital. affurno, span. m e g a.
ahumo, portug. afumo etc. Se aplica Deosebirea cea de capetenia intro
insa nu numai la fum, ci adesea i la fumeg i afum este ca fumeg
abur. Se intrebuintéza ca verb neutru, insemneza sceterea fumului din sine'§i
de ex.: acesta sóba afumd; ca verb Para a'l mega unde-va anume, iar a-
activ : ai afumat bucatele; ca imper- fum presupune tot-d'a-una depunerea
sonal: aci afumd. fumului pe ce-va. Acésta resulta din
Doina Haiduculiff: diferinta functionala intre elementele
www.dacoromanica.ro
459 AFUM 460
formative ale ambelor cuvinte : sufi- durere de mAsele; afumare cu

xul verbal -eg (= lat. -igo) arath nu- planta SburAtere e bunA pentru bOla
mai mivare in genere, pe cand prefi- numitA sbur At or; pentru bela nu-
xul pronominal a- (=lat. ad-) exprimA mita. dins ele e bine a se afuma cu
mi§care intr'o directiune. Unghia-gAel..." (C. DecusarA, Tecuciu,
v. Fumeg. corn. Tigänesci).
Afumare jocA un mare rol in me- Cu per de urs se afumci emenii,
dicina poporanA a Romanului. qicend a le trece de am etél A"
Cost. Negruzzi, 0 alergare de cal, IV: (A. Paraschivescu, Muscel, c. Valea-
...mi-am adus a-minte a babele la mare).
nol gonesc pe necuratul afumetnd p e- In graiul terAnesc din Ialomita (Th.
n e prin casA. Am cerut o catue §i Theodorescu, coin. Lup§enu): Lu IonicA
ferfeci ; am Mat fArAmble scriserea si al nostru nu via ce l-a abAtut la o
rAvA§elele viclenei, §i le-am pus pe urechie, cA'l doare urechia, rnanca-l'ar
järatecul din cAtue. Privind fumul ce mAicuta, de nu sA poate odihni de
se ridica §i apoi peria cum perise a- loc ; o sA iaü nkte carpa dila prn-
morul ei, am cps slugei mele sA se tufi baliga din clioa de Ma-
ducA §i s'afume odaia cu hArtiile a- rina §'o sal afum la urechie, ca ci-
ceste..." al bun de nAjit, ca de pustilu d'ala'l
De aci intr'un cantec poporan din doare urechia..."
Bucovina: In sens ironic, despre un om bet se
Ada 'ncóce m'ana ta qice : s'a afumat cu luleoa" (A. Pann,
5i ml-o pune subsudrà, Prov. I, III). Acela§i idiotism se aplica
Ca's mâncat de sabb5rA,
Vml 416, p r ca sá m'afum,
0 la Tigani, intre cari pina §i pe co-
Ca's mancat de tell §i drum, pu ii yap urnbland cu luleoa in gull.
Virg fã lec prin descântare, De ce sint negri Tiganii? S'at
Caci sint bolnav de lungóre... afumat cu luleoa", respunde Romftnul.
(Marian, I, 29). Mijloc de vindecare la bole, afumare
In curiesa Insemnare pentru cAte este un mijloc de pAstrare pentru
-
dottoril", scrisA in Muntenia la 1788 unele substage alimentare : astfel se

de un Florea Copilul §i pe care ni-a afumd ore-cari cArnuri, pesci i altele.
oferit'o d. Dr. Antonescu-Remu§ (Mss. I. Ionescu, Mehedinti, p. 66 : PA-
in Arch. Stat.), ne intirnpinA urmA- stravii prin§i se spinteA se curatA de
tórele : mate i se sarA. Pästravii sAraV. sail
Pentru tuse, sA sA afume c u b u- indulciti in sare se usuca i se afuma
r et e de or u ce, acoperit la cap; puindu-i pre o lésä i aprin(yend sub
Pentru tuse cu nAduh sA caute un dinii putregaiu de nuc sail de salce,
brAu de om mortu cand Ii dez- acoperindu-i cu dranita sat mai
groapA, sA sA afume cu el ; bine cu frunqe verql de nuc..."
Pentru friguri sA sA afume c u Cu acela§1 sens in texturi latine me-
ganiiat de barzA..." dievale : duas anguillas salitas et a f-
La terani, aprepe fie-care MA NI fum at as per internuntium transmi-
are un fel de afumare. sit..." (Du Cange, ad voc.).
Cu Iarba-mare, cu Turtel §i cu A- Macedo-romanesce:
vrAmesA se afumei emenh de s p e- S'afuma casa, s' few sumu-lae=s'a
r i a t; cu MAsAlaritA, se afumei pentru afumat casa de s'a Mcut negra;
www.dacoromanica.ro
461 1.AFUMAT 462
S'afumaret" dracilii=at perit dracii, poissons. Afumartu, lucru pe care se

afumeindu-se cu tamae; expune ce-va la fum" (Costinescu).
S'nu s'afumd laptile ; v. Afum. -anu.
Pescu afumat..."
Cu un sens necunoscut in daco- 1Aftima.t, -6, adj. ; part. passe d' a-
romana, Macedo-romanil mai numesc f u m pris adjectivernent: fume, enfu-
afumare poleirea unui lucru cu aur me, fumigé, parfume, boucane, saure;
sati cu argint, de ex.: nellu este a- de couleur de furnee. Represinta ca ad-
fumat tu amalama = inelul este s u- jectiv tete acceptiunile verbului afum.
f 1 a t cu aur..." (M. Iutza, Cru§ova). E buna limba afumatei, dar e mil lap-
v. Afumare.Afumat. Afumaci. tele afumat; o odae afumatd dela soba
Suflu... e nesuferita, dar nu o odae afumata
cu smirna ; afumat §i afumat nu e
Afumare (plur. afumeiri, vechiu a- tot una.
fuman), S. f.; l'infin. substantive d' a- Cantec Oltenesc :
f u m : fumage, fumigation, action d'en-
Cuculet, uncle-al Iernat?
fumer ou de parfumer, boucanage, sau-
Peste Jiu, la Vadul lat
rage ; encens. Represinta ca substantiv Inteun catun afumat...
tete acceptiunile verbului a f u m. (Cony. lit. 1876 p. 209).
In graiul vechiu afumare era sino- Afumat cu luleoa = bet", dupa
nim cu thmae", dupa cum este pina cum i frantusesce se (lice cu acelagi
astaqi in macedo-romana. inteles enfume" (Boileau).
A§a la Coresi, 1577, ps. LXV : Despre Tigani: afumat cu luldoa=
...toate arsele ..holocausta me- negru, ha i murdar".
m ojdane radiciA dullata offeram Intr'un singur sens, participiul a-
tibi cum incen- fumat se departeza Ore-cum dela ver-
tie cu afumare
so et arietibus, bul seri, i anume cand insemneza o
gi berbeci radial faciam tibi boves culere cenqie-galbue, une-ori capetata
tie boi cu tapi... cum birds... prin lucrarea frimului, mai adesea insa
acolo unde la Silvestru, 1651, i la prin vechime sail vremuri rele.
Dosofteiu, 1680 : Alexandri, Istoria unui galben: Fie-
...jertva grasa ...jrAtve cu 'n- sce-care Tigan are §atra ml facuta din
voiu inalta tie cu tregul de arsil cu mai multe bucati de toluri afumate,
maduha grase ra- §i o caruta cu roti nalte ce'l slujesce
myrosenie de de culcu§..."
dica-voi tie cu ta-
berbeci , jertvi- Acela§i, Ia§ii in 1841 : o multime
m ai e i aretri,
voiu tie boi gi
radica-vol tie boi do hardughii vechi, nalte, strimbe, mu-
tapi... cu vätui... cede, cu ptreii afumalt §i crApati, cu
La plural, Coresi, cant. VII, pune ferestrele mid i chiere..."
afumari: nece toate arsele, nece cu- Acela§1, 0 primblare la munti : el
mandari, nece prinoase, nece afumari tinea intr'o mana o psaltichie veche
((boymapii)..." gi afumatei, §i in ceialalta o pareche
v. Afum. Afumeitori. de metanil de lana negra..."
Acelali, Harp, Razalul, sc. II: Sa
.Afumiulu, s. n.; fumoir, endroit arat ispisecele din pod. Am ian aa
destine a fumer les viandes et les un -belle de hartoge afumate..."
www.dacoromanica.ro
463 AFUMATI 464
Cost. Negruzzi, Cantec vechlu: ga- §i gustos." (N. Vasilescu, corn. Glam.
sind un ghizdan vechiu, II deschise, §i bocel).
dintr'un smoc de tärfalOge de mqie, v. l'Afumat.
care'l saraciserä de tot cu judecatile,
scOse o hartie afumatet, pe care mi-a AfuniktI, n. pr. loc. ; nom de plu-
dat'o..." sieurs villages en Roumanie. A§a se
Dosofteiu, Synaxar 1683, ad Januar. chiama cate un sat in Ilfov, in Dolj,
25, descrierea S-tului Grigorie Teo loin Teleorman, in Tutova, in Olt (Frun-
gul: nu forte lunga barba, ce destul qescu, ad voc.).
de dosa; ple§ivii, alb la par ; barba Dionisie Eclesiarcul, Cronica (Papig,
pre la margini afumata..." Monum. II, 184) : Fost'ail facut acest
Acela§i, ad Jan. 30 , despre S-tul Domn (Alexandru Moruzi, 1795-97)
Vasilie cel Mare : alba la path, a fu- fabrica de hartie la Afumaci nu de-
matet marginia barbel..." parte de Bucure§ti, §i and 'tag venit
A se alatura versul lui ROgnier (ap. mazilie ail pus'o in spinarea Mitropoliei
Littre, v. Enfum6): de I-ail dat suma de pungi de bani
Son teint jaune, e nf um 6, de couleur de gerem6, zicand ca all cheltuit Maria-sa
malade... dela dinsul de o afi facut, §i Mitropo-
liei ii este de trebuinta sa facä hartie
Formele deminutive dela afumat sint:
pentru tipografie..."
afumilcior i afumatel, la Numele topic Afumag, plural dela
femin. a f u rn a e a.
a fuma t, remane vecinica amintire
v. Afton. Afumatd. Alumati. a tristelor vremuri ale ciumei. Pina
astgi in districtul Bräilei se chlarna
Afunat (plur. afumaturi), s. n. ; Ciumai un sat, a caruia numire
part. passe d'a f u m pris substantive- veche este Afumaci (Frunqescu , v.
ment : fumage, fumigation, boucanage, Ciumati). Un medic german din se-
saurage. Sinoniin cu afumare §i colul trecut, Gustav Orraeus, venind
cu af um at ur a. Se pOte lice de in Moldova la 1770 §i cercetand: cad
o potriva bine : afumatul pescelui saü sint la Romani mijlOcele cele preser-
afumar ea pescelui, afumatul cu vative contra ciumei? i s'a respuns
tarnae sati afum t ur a cu tamae, ca pe piate, in 16cuinte, pretutin-
apuca-te de afumat etc. deur se da foc la gunoiu, la Ose §i
v. Afum. '.Afumat. altele asemeni, a f u rn an du-se intr'un
chip nesuferit qiva §i nOptea : prae-
Afumitth, s. f.; t. pop. de Vini- servatio, cui maxime fident, in eo
culture : espèce de raisin. 0 varietate unice posita est, ut undique in pla-
de strugure care se apropie de T a- teis, et atriis, aceryos fimi, ossium
maiósa. et variarum quisquiliarum, lento igne
Termenul se intrebuinteza mai ales comburant , fumo que hoc foetidis-
in Muscel: simo a6rem die noctuque impleant"
Afumata se chiama pe la nor un (Orraeus, Descriptio pestis , Petrop.
fel de strugure ruginit, de o culOre a- 1784 p. 11). De aci Afumag. A fu ma-
mestecata din alb, galben i ro§u, pi- r e a contra ciumei era lasata dela
curata cu negru. Strugurele se face mo§i-straino§i, de Ora ce o sOrna de
des §i borbonat. La mancare e dulce sate se numiail a§a deja din secolul
www.dacoromanica.ro
465 1.AFUND 466
XV. Unul (Entre Domnii Terei Ro- Afumd#1, afunifitelt. V. 1.Afumat.

manesci, ginerele lui 1\16goe Basarab,
e cunoscut in cronice sub numele de Afambs, -606.; adj.; qui fume, en-
2I
Radul din Afumaci". fume, parfume etc. Sinonim cu a f u-
v. Afum. Afumat. Afumdciori. mat or ca adjectiv, dar aplicandu-se
Ciumd. numal la lucruri, nu §i la persOne.
Afumos, fumosus, fumeus, fumicus"
.Afunitteior, -OA. V. Afumdefort. (Bobb). In graiu, aprópe nu se aude.
v. Afumdtor.
AfunaelbrI, n. pr. plur.; nom d'un
village en Valachie. Pluralul lui a f u- 1Afand (afundat, afundare), vb. ;
macior deminutiv dela afuma t. plonger, immerger, enfoncer, approfon-
A §a se numia un sat in districtul dir. InsemnOza, materialmente orb fi-
Buzai (Frunqescu, v. Gradite). gurat, a impinge pina la fund (=lat.
v. Afumali. ad fundum). Deja in limba veche e
sinonim cu cufun d. A§a versetul din
Afunaltbr, -Ore; adj. et subst.; qui psalmul IX : i n fi x a e sunt gentes
fume, enfume, parfume etc. Cela sail in interitu", se traduce prin afundard-
ceia ce afum a, in tote acceptiunile -se" la Silvestru 1651 i la Dosofteiu
acestui verb. De aci, prin diferegiarea 1680, 'far la Coresi : c ufundar a-se
sensurilor, femininul singular a fu m a- limbile..."
t 6 r e, luat ca substantiv, insernnéza E sinonim i cu in fig:
)I
encensoir"; iar pluralul a f u rn at ori Silvestru, 1651, ps. LXVIII :
encens".
v. Afum. Afumdtdre. Afumd- Afundaiu- ma, Infixus sum
tori. Afumos. in dna adanca §i in limo profun-
n'am loc de a di , et non est
Afumittöre, s. f.; cassolette (Cihac). staria... substantia...
Cattle sail ori-ce vascior cuprinqênd unde la Dosofteiu, intocmal ca lati-
substage mirositOre cu can' se a f u- nesce : i nfip§ u-ma in pacla de a-
in a. Sinonirn cu slavicul cadelnita", dancime..."
care se intrebuigeza numai in biseriea. Cu tOte astea, infigere are un in-
v. Afumdtor. teles cu mult mai intins decat afun-
dare, bar cufund are un sons ce-va
AfunlätbrI, s. f. plur.; parfum, en- mai restrins. A in fige un cuiu, a
cens (Cibac). Ori-ce substage mirosi- infige ghiara etc. n'are in vedere
tore, cu can se a f ri m a. nici un fel de fund". Cufundar e,
v. Afumare. Afumdtor. pe de alta parte, e numal de sus in
jos §i presupune disparitiunea totala
Afumittarit (pl. afumdturi), s. f.; a celor impinse la fund, ba chiar pei-
action de parfumer, parfum" (Cihac); rea bor. i mai energic e compusul
qui sert a fumiger, a parfumer" (Pont- scufund, o mivare ViolentA li
briant). Portugesul afumadur a. De repede.
asemenea in limba sarda affu m a- Printr'o fusiune poporanä, din afund
dur a (Spano). §i cufund s'a nAscut forma mixtä
v. Afum. 2.Afumat. acufund, cunoscuta mai ales in
www.dacoromanica.ro
467 LAFUND 468
Moldova §i despre care vecli la locul Bra§ov, p. 178): §i apa se desfac6 §i

seh. fierbd §1 clocotila diin fund ü, cat nu
Alaturi cu a fund, unii intrebuintka se afunda corabiia..."
afundez: 0 predica din sec. XVII (ibid. p.
A. Odobescu, Pseudokyn. p. 46: E 291): apa Taste una diin céle patru
pëcat de Dumnelleil, cocOne, sa m6 fapturi diin ce Taste lume tocmita, §i
alundez eü cu totul in focul Gtheenel...", '§'Ci Taste ruda cu pamantul; §i inteapa
unde ar fi fost mai bine : sett fun d. ne afunddmii i ne acoperim, ca si
cc) Afund ca verb activ. Hristos in pamantil..."
0 epigrama poporana din Ardel: Cantemir, Ist. Ierogl. (Mss. in Acad.
Mere nora la fantana Rom. p. 33): §i in fundul märii a
Cu camasa sOcri'n mana, ma afunda, i in mijlocul focului a
F$'o afund'o data 'n balta ma arunca, §.1 nici cum vietii méle a
6i o tipa poste poarta: cruta, nu ma voiu feri..."
Na-o, sOcra, ca'i spolata !
(Jarnik-Barsanu, 455).
A. Pann, Prov. III, 137 :
cand el de grOza, plangea, spuind multe,
A. Pann, Prov. I, 144 : Vine un val mare tocma cat un munte,
In loc s5.1 scota din unda, Il rope& luntroa, o sparge de-o stanca,
In vultdre ii afundd... *i el se afundtt in Marea adanca...
Fara notiune de apa :
La botez, preutul afundd pe copil
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul-
in apa.
tanica p. 195 : Spicele rëscOpte §.1
Joan din Vinti, 1689, f. 15 b : De-
tepOse, incarcate cu bob mare §i greh,
cal vei pomazui , preote , bot6da1 s6 clatenah a-lene, incovaindu-se in vai
tiindulti in mani, cautandii spre rasa: §i Mud de aur ruginit, in jurul col-
ritri ; afunddndula §i scotindu'l de o nicelor, sub call s'afundet satul Ma-
data, dzi : botédza-sa robula Jul Duni-
gura..."
nedzau imerek in numele Tatalui a-
min ; iará a doa oara afunddndulti Balada SOcra §i nora" :
scotindu'lu, dzi : §i al Filului amin ; De cand mandra s'a 'ngropat,

fara a treia oara afundandu'lti..." Plde mare s'a versat,
b) Mai adesea sub forma reflexiva. Vreme lunga D'a 'neetat,
Vintu 'ntr'una c'a suflat,.
Legenda St-lui Sisin circa 1550 (Cuv.
d. batr. II, 288): 4 dzise sveti Sisin :
lemnul lu Dumnedzeu maSlinu ! va-
GrOpa i s'a afundat
Si mormintu'i s'a stricat...
(G. D. Toodoroscu, Poes. pop. 625)
dzu§i dracul fugindu §i u cocon du-
di,ndu ? i dzise maslinul : vadzulu'l
Fiind-ca fund se chiama nu numai
in Mare afunuddndu-se 0,13111,41,1110E)...
di "
in linia verticala partea cea mai de-
Coresi, Omiliar 1580, gnat. XVI p. partata a unei vai, fie cu apa sati fara
15: §i aciia se porni turma toata apa, dar §i in linia orizontala partea
dein tarmure in Mare §i se afundani cea mai departata a spatiului in ge-
inteapa, e pastorii fugira..." nere, de aci afundare se pOte aplica la
Silvestru, 1651, f. 126 a : scoate- ori-ce directiune.
-ma den tina ca sa nu ma afiend..." Alexandri, Pastel XL :
Legenda Sf. Nicolae, din sec. XVII Po campia Dunardna care fuge'n departure,
(Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf. Nic. din Unde ochh se afundd dintr'o zare'n alta zare...
www.dacoromanica.ro
469 LAFUND 470
E mai ales poporana expresiunea : crinta, adica vasu un' sO pune ca§u
ff a se afunda in codri". 'nchiegat sa sO scurg5, qic c e lucru
Pompilia, Sibiti, 51 : 116 mancare ; Vntreba'i ce e blévu, ri-
Ma-sa'n pragul ush sta, steu, bulfeiu, oporu, cormana, a a
Dupá fecTor se una §ti, lasa !..."
Pin' ce'n codri s'afunda... 0 doina muntenésca,
Balada SOcra §'1 nora", dup6, cum Sa rne'ngrOpe unde-oTu dice,
se qice in Prahova: La un sin cu doe tite ;
Sa me'ngrópe maI a-fund
Multa vreme nu pierdea Sa nu putrelesc eurind :
Gh encea murgu'nealeca, Cu mana 'a titisOra,
Diva-buna mai lua; Cu gura la bArbióra,
Iar mandruta, vai de ea, Undel dragostea mal mare....
Tot cu ochi'l petrecea (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 304)
Pina'n codri s'afunda...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop 623) Idiotismul a d a a-fund", a se da
v. Afundi§. a-fund", a intra a-fund", insemnéza
Intr'un sens figurat, se qice : a se plonger, faire le plongeon, s'enfoncer".
afunda in ganduri, in griji, in banueli, Balada Vilcan :
in datorii etc., sail : a afunda pe cu- De l'or da a-fund in ape,
tare. De asernenea : a se afunda in 0 sa'nnOte §'o s scape...
(G. D. Teodorescu, 555)
sciinta, in lene, in trandavia, in sornn
§i altele. Balada Chira :
v. 1Afundat. Vreme nu plerdea,
In a$ sarla,
Verbul afundare nu e latin clasic, A-fund ca se da...
dar cornun tuturor graiurilor romanice: (Ibid. 615, 652)
ital. affondare, span. afondar (a- Idiotismul: t rage a-fund" insern-
hondar) , portug. afundar etc. In nOza un innec fatal, Para vre-o putinta
vechia francesa : afonde r, de ex. : de scapare.
y ot tant de gens oudit batel, qu'ilz La noi holbura se chiama locul a-
furent en doubte d'afonder en la- dame §.1 unde in fata apa se invirtesce,
ditte riviere et de noyer" (Du Cange, astfel ca cel ce cade acolo trebui sa
ad. voc.) peat., cad II trage a-fund..." (A. Vasi-
v. 2.Afund. Cufund. -- Fund. lir], distr. Ia§1, corn. Poienii).
Scufund. v. 1.Afund.
2*Atand, adv.; a fond. Inteun mod LAriind, -6, adj. ; profond, creux"
nu numai pe de asupra saü pe de la- (Cihac). Se intrebuintéza rar in loc de
turi, ci pina la f u n d---lat. ad-fundurn, adan c. Apele line sint afunde" so
ital. affondo. span. hondo etc. (Cihac). dice in Transilvania (Iosif Lita, Blaj).
E sinonim cu deplin, dar presupune Cuvintul e poetic.
mai multa adancime, iar prin urmare Boliac, 0 diminéta pe Caraiman :
§i mai mare greutate de a ajunge in vilile afunde, a Besnel locuinta,
acolo. Cob6ra 'n irur1 brachl spre riul sgomotos
Jipescu, Opincaru p. 55 : Sint ca Ce spumega, se luptA in ropedeal silinta
spuqa Rumani ce so cred ca a-fund Si cade, se sfaramá p'adanc prapastios...
cunosc limba rumanosca, cand colo : V. 2.Afuud.
www.dacoromanica.ro
471 AFUND1$ 472
...Maud (plur. afunduri), S. n.; abi- datu inteadancimele adancurilort, catt

me, profondeur. Rar, dar totu§i se amt avutt frica et n'oiu mai e0 de
aude : afundul afundul co. acolo..."
drilor" etc. in loc de adancu 1. A. Odobescu, Mihnea-vodä p. 8 : a.
Intr'o colinda muntenesct : chii unchimului, afundap, sub cercul
Top Wad innecat,
albit al sprincenelor..."
L a afund s'au dat... In sens figurat :
(G. D. Toodoreseu, Poes. pop. 57) Coresi, Omiliar 15* quatern. IX p.
3 : luindii camete §i asuprindt cu ne-
afuncl figureza de asemenea ca sub- dereptate i afundali in apiciuni...
stantiv. Cantemir, Ist. Ierogl. (Mss. in Acad.
v. ''Afund. Rom.) p. 98: ...unii, ca cum Inca mai
de nainte de mangtioase voroavele ei
Afunditre (plur. afundart), s. f.; .l'in-
spre somn furati 0 in chitéla socote-
finitif d'a fund pris substantive- lelor afundali ar fi fost, ca de scrim
ment : plongeon, immersion, submer-
sat de yin ameti..."
sion. Fapta de a se afund a sat a Alexandri, 0 primblare la munV :
se da a-fun d. Ctlugtrul, (Vend aceste, tinti ochii
A. Pann, Prov. I, 87 : in gios i Attu putin afunclat in gan-
Pe loc se desbraea, se arunea '11 balta, dual ; tot trupul ml ptrea impetrit ;
NegAndind nerodu c'o sa pata s'altà numai buzele i se miva..."
Pe cand el cu totul se da 'n afundare v. ''Afund.
Sa seOta securea din apa cea mare,
Vine Ore-cine in ascuns, pe taina,
Si'l furä de'l lasa farä nicl o halna... 2Afanditt, s. n.; l'infinit. d' afund
pris substantivement : immersion, plon-
Ca termen religios, afundarea S a n-
t e I Cruel" la Bobotezt.
geon. Sinonim cu afundar e. Ca
supin: dact, e vorba de afundat; cand
v- Afund. 2. Afundat.
e treba pe afundat etc.
v. Afundare.
l'Afunat, -a; part. passe d' a fund
pris adjectivement : plonge, immerge,
Afundittbr, -Ore, adj. et subst.; ap-
enfonce, approfondi.
profondissant etc." (Cihac). In gram
Legenda Sf-lui Nicolae, din sec. XVII
(Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf. Nic. din
nu se aude 0 in texturi nu s'a intre-
buintat.
Brapv, p. 173) : cine va fi gonit de
oameni räi muncitori, §i va scapa in Afunclatara (pl. afundatun), s. f. ;
besereca numelui mieu, da-i st invinca
approfondissement, enfoncement. Ita-
pre acei gonitori; i vare-cine va fi in
bure i In valurile mariei afundatu sat
lienesce affo nda tur a (Cihac). Se
in toate grijile in tot locult, i va po- intrebuirqzt mai mult : infund 4-
meni numele mieu, st faci lina bura..."
tura 0 afundi§.
v. l'Afundat. Afundi,y. Infund.
Dosofteiu, 1673, f. 12 a :
S'avem bucurie de-a ta mintuintã, Afundll (pl. afundion), s. n. ; en-
Sa vedern pizntaii afandat. in salta...
foncement , fond. Punctul fOrte deptr-
Andronius (14, 1794, p.
Critil i tat al unui spap, dar numai pe us-
41) : m'amt vazutt a§a d ost afun- cat.
www.dacoromanica.ro
473 AFURISAME 474
De la Vrancea, Sultanica p. 176 : in cu om din clirosulg besericei, poate

afundiful depärtArii s'audi, incetinel, sal uciga pre amandoi, §i sa nu se
un glas de céta, cantand dupe pofta téma de afurisenie..."
inimei..." Tot acolo, f. 141 a, cu sensul de
Ibid. p. 197 : mesurai afundipa co- simplu blastem: aforisenikt ce sa
drilor, tinendu'mi zilele cu porumbe va face cu manie, numai ace% sa
sebatece §i cu pere padurete; trecui prinde in sama §i iaste foarte rria §i
prin tete, gandinclu-me la tine..." cumtplita, a§ijdere §i alte-ori fie.ce
v. 'Afund. 4Afund. Afundei- b las t
turd. Termenul afurisenie se intrebuinta
mai cu deosebire atunci, cand Domnul
Afundime, s. f.; profondeur. Afun- Terei lega un bir nedrept sag asu-
Viine, profunditas" (Bobb). Sinonim cu pritor pentru popor. indatorindu-se pe
adancim e. In graiu nu se obici- sine i pe toti urma§ii sei, sub pe-
nuesce. depsa celei mai teribile excomunica-
v. 4.Afund. Afundi§. -ime. tiuni bisericesci, de a nu'l mai re'noi
pe viitor.
Afurishnie, afuriebnie (plur. afuri- Nicol. Muste, Letop. II, p. 77: In
sena), s. 1.; excommunication, damna- anul acesta iarä aS scos Mihaiu Voda,
tion, malediction. Cuvint format de desetina de stupi sa de toti; neplacut
catra gramaticii rornani vechi din tul- lucru era, ales boierimei §i manasti-
pina verbului afurisesc prin ace- rilor acest obiceiu; i testamenturi cu
141 sufix ca in terminul slavic core- afurisdnie era dela alti Domni sa nu
spungetor zaklinanie", in loc de infi- mai fie desetina pe boleri..."
nitivul substantivat afurisir e. Si- Zilot, Cron. p. 7:
nonim cu anatem á, dar insemnand lar ciind fu pe la Dechembre, cam aprOpe
o penalitate canonica de un grad ce-va de CrAcTun,
mai mic. Vorba curat poporana, tre- Indemnd dracul pe Voda spre alt gand grOz-
cuta la Romani din greca prin mijlo- nic nebun :
cire latinä, este blas tern, care insa Ca sa scOta Vdcáritul, un huzmet pré b 1 e-
a capRat un inteles mai intins, dei s t e rn a t,
Pi.in carti de afurisanii de arhierel legat...
totql se intrebuinteza une-ori in tex-
turi juridice ca sinonim cu afurisenie; Acela§i p. 23: §i aa végendu-se
de exemplu : de fata ca nu sufere Cerul o lacomig,
Constantin Brancovan, 1694 (Cond. ca acésta ca sa platésca dajdie pe cap
Mss. Arch. Stat. p. 146): cu carte step dobitocul purtator de sarcina plu-
Domnesca i cu carte parintelui Patri- gului, s'au lucrat strapice legaturi cu
arhului dela Antiohia cu mare blestem grozave afurisanii, ca sa nu se mai
afurisanie asupra acelor boiari..." pomenesca numele vacaritului..."
Acelali, 1696 (ibid. p. 214): cu v. Angara. Vdcdrit.
mare blestem i groaznica afurisanie Alexandri extrage dintr'un vechiu
asupra tuturor delenilor §i movenilor text urmaterea formula de afuri-
§i impreprenilor de acolo dela Topo- senie" :
loveni..." Ferul, petrele §i WO. firea nepu-
Dupa Pravila Moldovenesca din 1646, tregitere sa putreqesca §i sa se risi-
f. 54 a, acela care aria pe muierea lui pesca, iar trupurile acelor fara cre-
www.dacoromanica.ro
475 AFURISIRE 476
dinta, sa, stee intreg i sufletele lor doa vor.bebe, afurisire difera 0. in fate-
niciodata sa nu vada lumina! SA-1 les de anatematisare, Intru cat a
omOre pe dinii dumneqeësca sabie! afurisi va s ic numai a desparti
Sa se faca, ei mancarea vulturilor pre cine-va de . turma credincio01or
77
a corbilor ! sa cada asupra lor car- a'l margini pentru un timp dela bise-
buni de foc ! FIiY lor sa, fie saraci rica; Or a anatematisa va sä qica
femeile lor vaduvel Diavolul sa stee nu numai a margini pre cine-va pen-
)) in drOpta lor ! Sa dobandesca, bubele tru un timp dela biserica lui Christ,
lui Ghiezi i zugrumarea lui Iuda! ci a'l scOte pentru tot-d'a-una din si-
Sall perda inima §i fata, de om nul bisericei, i inca a'l da, a'l inchina
s'ajungA Jidan I Sa fuga, de el gi om lui Antichrist" (Laurian-Maxim).
ai vita, §i recOrea i caldura, i urn- In gralul poporan afurisire insem-
bra i sOrele §i tot ce este bun pe nOza, astaqi ori-ce jurämint cu blastem,
pamint etc. citadeca cel ce fagaduesce ce-va, de
Apoi poetul adaoge : nuV va tinO cuvintul, apoi s n'aiba
Crancen blástem 0 de o selbateca parte de cutare sat cutare lucru.
energia! Accentul neimpacat ce-1 ca- Jarnik-Barsan, Transilv. 502 :
racteriza explica luptele i cruclimile
fanatismului religios. Dar ceia ce in- Lina Carolina,
spira o mirare durerOsa este ca tOte FlOre din gradina,
Vina 'napol, \Tina,
acele formule de afurisenii i acte de Ca fagaduesc
cruqime ati fost pretutindeni dictate 1)1 m'afurisesc,
executate in numele lui Christos De acII inainte

care a cautat sa propage simtirea de Sa fiu maI cu minte...
fratia pre pamint, in numele lui Moisi In vechile texturi, nurnai Biserica
gi a lui Mohamed gi a tuturor funda-
afurisia, fiind acOsta o penalitate ca-
torilor de religii... nonica.
(Cony. liter. 1875 p. 336).
Pravila Moldov. 1646, f. 38: sti, sa
0 interesanta descriere a ceremonia- afurisescel dupa pravila besOricii..."
lului de mare afurisenie" se pOte Ibid. f. 110: sa va giudeca cu girt-
citi in Cronica lui Enachi CogalnicOnu detul besOricii, ce sa dzice st afuri-
(Letop. III, 238). se0e i i sa, da canon..."
v. Afurisesc.Anatendi.Blastem... Tot acolo ne intimpina adesea forma
aforisese, mai apropiata de originalul
Afurisèse (afurisit, afurisire), vb.; grec:
excommunier, damner, maudire. Ter- f. 111: giudetula besOricii II va a-
men trecut la Romani din Dreptul forisi pana and s va pocai va
canonic bizantin d990e*,), aorist dwti- face canonul...";
etaa. Afurisire difera, de anat e- f. 119: mestecatoriula de sange
mati sar e intaiu pentru c afu- inca'l aforise0e i besOrica...";
risire este mai popular, ala, incat f. 154 : sa faz cutare lucru, Tara,
poporul nu cun6sce vorba anat e- de nu ver face, de greu te aforiseseii..."
matisar e, ci in locul ei face us
v. Afurisanie.
saa tot de afurisire, sail de peri-
frasa: a da anateme I. Al doilea,
pentru carturari, carT fac us de amin- Afurisire. v. Afurisesc.
www.dacoromanica.ro
477 -AG 478
Afurisit, ; part. passé d'a f u r Ca termen de ocara, din care s'a

se sc: excommunid, maudit, damné; §ters elementul seti primitiv religios
vaurien, vagabond, mauvais sujet. Pre §i juridic, afurisit e forte poporan la
linga insemnarile verbului, a furisit mai Romani.
are i intelesul de: mil in gradul cel Deja in Pravila Moldov. 1646, f. 128 :
mai mare, cumplit, .indracit, cu care cela ce va dzice cui-va afurisitti, sau
anevoe te poti intelege sag invoi, fara cOpilfi...", unde cOpil", cu tonul pe
omeniä, fara Dumneqeg" (L. M.). prima silaba, insernneza bastard".
Sinonim cu blast em a t. Afurisit i anaftima!" este una
Un cantec poporan din Ai:del : din blasternele cele mai obicinuite. In
Dór in cale t'a esit muntii din Moldova amp mereO: Sa
Pricolicm afurisit dee 40 de draci in mine, sa inlemnesc,
ft vrè turma sa t'o strice sä nu afurisit §i anaftim a, sa n'am
fi capul teu sa'l mánance?..
(Pompiliii, Sibiu, 45).
parte de gite sa Ii gasasc crapate,
altele" (Nemt, c. Bozienii ; Suceva, c.
Altul tot de acolo : Borca etc.).
8i de mans, mi-o lua In loc de an af t im a, in unele lo-
8.i in temnit'o baga,
Intr'o cas'afurisita, curi poporul pune prin assonanta a n a-
De cinci am necuratita, p o d a. A§a printre blastenae din Te-
De sOre nestrábatuth... cuciu (corn. Rachitesa) : Pir' legea
(ILA 51). me, sa hill an ap oda §i afurisit!"
Din qilele söpt6manei, poporul so- Apoi intr'o cérta, dintre barbat §i ne-
cotesce mai marl pe Sfanta Vineri, \Testa: Oiu pune eü ho data canga
apoi pe Sfanta Miercuri; qiva Dumi- pe tine, dimone, afurisitule, hire-ai a
nicei este reg de a lucra ce-va, pen- naibei!"
tru ca acel lucru flu e bun, se (lice: In fine, cand ocara cade pe un strain,
afurisit" (N. Vasilescu, Muscel, corn. buna Ora pe Evreul Ain intr'o come-
Glambocel). dia de Alexandri, lorgu dela Sadagura
Act muntenesc din 1631 (A. I. R. II striga : Du-te dracului cu bani'V cu
I, 32): iar cine sa va ispiti dupa tot, Litfa afurisital.."
morte me sa faca alta tocindla intr'alt v. Afurisesc. Anatemei. Bldste-
chip, acel om sa fie afuri,sit de VIII- mat. Proclet. Triclet...
dica Isus Hristos §i sa fie blast e-
m a t de 318 sveti eti -àg; suffixe nominal pejoratif. Fina-
In vechile zapise afurisit se mai in- lul tonic -ac din cuvinte straine trece
taresce punendu-se alaturi, intr'un mod une-ori la Romani in -ag, de ex. do-
pleonastic, unul sag mai multi" sino- mag = turc. 6umaq, ceprag = turc.
nimi: anatema, proclet, tr apralc, harag = ngr. xtrecin etc. E
clet etc. ferte rar insa sufixul curat romanesc.
Document din 1604 (Cuv. d. batr. I, -cig scaqut din -cic care sa se acate
136) : am pus i blestemg, ca sa fie de o tulpina consonantica, dupa cum
a furisit §i proclet..." este, buna-ora, in : partag brusque-
Altul din 1606 (ib. I, 151) : cene rie" in loc de : partetc, derninutiv din:
se va scula sa faca anti ce-va, sa fie parciu bouc", cu aceia§1 transitiune
afurisitii de 300 §i 18 osteti, e sa fii de sensuri ca in francesul caprice",
afurisitu §e anatima..." ital. capriccio " dela capra ". Tot
www.dacoromanica.ro
479 AGA 480
a§a in : arta(' sat hartdg = hartdc Imbrihorul cá sosla

brusquerie" dela : hart escarmou- Cu multi Turd aglilari marl...
che ". Astfel in qicotOrea: artagul Neculce, Letop. II, 315, vorbind de-
ii gasesce phrtagul =-- a la brusquerie spre nesce guralivi breslali din Arasluiu
on r6pond par la brusquerie", ne ince pirag la Constantinopole in Divan
timpinä de doö ori duph o tulpina pe ex-vocla Mihaiu Racovith , qice :
consonantich sufixul pejorativ -cig, nh- Bresla§ii in gura mare striga : vin-
scut prin schdere fonetich din demi- dutu-ne-ai! vindutu-ne-ai! vindutu-ne-ai
nutivul -dc. Dar nici chiar in aceste la cochil-vechi ciocoilor ca pre ma-
casuri tulpina nu e consonantich pe scuri §i ca pre oi ! care numai ce hula
deplin, cad finalul t sag represinta
'6 Divanul imphrhtesc i se mira toti
Lin grup ti sag ci, er prin urmare -dg Agalarii..."
figurezh aci cam in aceiall positiune In balada Tudor Tudora§", o crhl-
ca in dulcëg" = dul6-dg" din duló-ac" mririth e ala de frumósh incat :
sag in bricèg" = bri6-cig" din bri6-ak. Iar Turcil cand o vedea,
Oricum insä, fie -ag sat -eag ori Chlar papucil lor ii bea,
acest sufix e la noi tot-d'a-una pejo- .Agalele
rativ, exprimênd o nuanth de despret, Clalmalele,
Croitoril fOrfecele...
pe care n'o are prototipul seg -ak.
(Burada, Dobrogea, 121)
Despre sufixele deminutivale inrudite
-og (=-ok), -ug (--uk), -ig (--ik), cu Balada ))Iancul mare" :
acela§1 tendinta pejorativä, a se vedé Cam vr'o cincI-tlecl de agale,
la locurile lor. Cam vr'o cincl-Oecl de pasale:
v 2.Ac. -Eac. -Eng Cat agaua,
Fi celmaua...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 481)
Aga (artic. agdoa, plur. age, agdle §i Balada Badiul" :
agaldri), s. m. ; officier ou commandant
turc. E cuvintul turc a g h, la plural multumim, agalelor,
Cinstiti calmacanilor...
agale r, conservat cu accentul i chiar (Ibid. 539)
cu forma pluralh, dar aplichndu-se nu-
mai la functionari mahometani, pe E forte curios ca de 'naintea lui aga
child aceia§i vorba, romanisandu-se in se punea articlul nedefinit feminin o",
dubletul h g h, a ajuns a insemna o dar totql adjectivul in concordanth
boierih locala ( ainenu, Elem. tur- avea forma masculinh :
cesci p. 7). Dionisie Eclesiarcul, Cron. (Papiii ,
A. Pann, Prov. III, 103 : Monum. II, 190) : vorbind cu o agd
credincios al lui..."
Dar el sdina nu 'Aga, In stil oficial se intrebuinta §i forma
Vrea sa se faca Aga...
turc6sch reverentiosa agas i, tot cu
Miron Costin, Letop. I, 354: Tur- articlul feminin o" i declinandu-se
cii agalariz de Tighinea ..", dar cu ca un nume proprig.
cate-va rinduri mai jos: deci luhn- Constantin Brancovanu, 1694, Con-
dn'§i sama dica de venituri p. 21 : S'at dat plo-
Istoria lui Brancovanu 1730, in Cony. conul Hanului care s'ail trimis cu vel
lit. 1875, 330 : Post. ; insa bani gata Hanului tal.
Cänd zioa ca se facea, 1000 §i Hasnadar-Ba§ii bani gata 100,
www.dacoromanica.ro
481 AGX 482
§i la 2 postave i la 2 atlase, care s'at Marin. tnghite Agachi... gm... gal...

trimis Hasnadar-Ba§ii i lui Divan-E- gal..."
fendi tal. 60, §.1 la o pace de samur Craiu-noil, sc. 4 : Iaca toiagul ba-
ce sal trinais dr Hasnadar-Palii tal. tranetelor... tine mo§ Corbule, §i in-
100, §i la o Agasi al Hanului ce ail ghite Agachi de-acum..."
venit aici tal. 50, §i la un Post-pi 1 Iorgu dela Sadagura, act I sc. 6 :
atlas, i un post-feld care s'a dat Or Damian. Astaqi sosesce Iorgu, §i
lui Agasi taL 40..." cred bea cu totii voinicesce in
v. Agd. sanatatea lui.
Un prieten. Las' pe noi, vere Ena-
Agabantil s. agambaniii (plur. a- che... dacn trOba pe 'nghite-Agachi.. .
gambanie), s. n.; sorte d'Otoffe pré- Helbet ! nu te.om da noi de ru§ine..."
cieuse dont les Turcs se font les tur- In pasagiul din urma e vorba chiar
bans. Turcesce agabani (ainenu, de betia ; insa betivul ii d aerul cA
Elem. turc. p. 116). nu bea de buna, voe, ci mai mult se
A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 75 : jertfesce din prietenia.
boccOlicuri de stofa cu alternuturi Alexandri a scris i o comedia in-
de agabaniu, cu primeneli de borangic titulata Agachi-Flutur", imitata dupa
§i de filaliü cu bibiluri, cu gevrele L'avare en gants jaunes" de Labithe.
cu brini§Ore de betela..." v. -achi. Aga. Agd.
La Episcopul Melchisedec (Roman, II,
134 ) intr' un act moldovenesc din agambantii. V. Agabanfd.
1785 : agambanii, citarele, ghermesi-
turi, boccelacuri, pmalagele ", §i
. Aga (artic. aga, genit. agcri, plur.
editorul explica : aganbani, alminte- agi), s. m. ; ci-devant titre de noblesse,
rea se v al u, o materia alba tesuta 'prefet de police. Ace1a§1 cuvint cu
cu argint". a g a, dar romanisat prin mutarea to-
v. Sevaiu. nului §.1 prin declinatiune, aplicandu-se
la o demnitate pamintOna, care insa
Agächi, s. m. indecl. ; t. famil. : imita Ore-cum pe Ienicer-a gasi dela
petit-maitre, litteralement petit Aga." Stambul. In acest sens s'a introdus la
Deminutiv dela a g sari mai bine dela noi de pe la finea secolului XVI.
a gà prin sufixul -a c. h i, despre care Urechea, Letop. I, 105 : Agd, is-
veql la locul set. Tot a§a din beiti" pravnic pre därabani, §i pre targ pre
se facea beicachi". Se intrebuintéza Ia§i giudet..." (cfr. Miron Costin, A. I.
numal in locutiunea proverbiala: in- R. I, 171).
ghite, Agachi !" care insemnéza: mai Cronica MuntenOsca (Magaz. ist. IV,
rabda, c. ai patit'o, macar a e§ti tan- 285) : tar cand fu la Iulie 16 (1597),
toe. In popor acOsta qicOtOre trebui alOse Mihaiu-voda o§ti care era mai
sa aiba o anecdota a sa. Se vede ca, de folos §i le puse cap pre Farca§-
vr'un a g a va fi fost silit vre-o data agd gil trimise la Dan ca stel doban-
sa inghita ce-va nu tocmai pe plac. desca..."
E des la Alexandri. Prefectul politiei se qicea iveI
Scara rnatei, sc. 10 : Aga", adeca: mar el e Agd.
Magdian. A TIT, rnö rog, minune ! Gheorgachi, Letop. III, 292: ...vel
sA uit oil ca aqi e serbatOrea Anicai ?... Armas, vtori Logofat, vel Uer, v e 1
23,083. 16
www.dacoromanica.ro
483 AGALE 484
Aga. Ins a. pana, la Grigorie-voda in 2Agaftbn , n. pr. loc.; nom d'un

Domnia a doua Aga purta baltag, §i convent en Moldavie. Numele unel
cinstea i se pazia la acesta randuela; manastiri in districtul Botopni (Frun-
Or atuncó Grigorie-voda cu testament, zescu, Diet. top. ad voc.). E acelaV cu-
care s'aa cetit in Spatarie randuéla vint cu numele personal A g a ft o n,
Agat, ail suit Agia dupa vel Comis, dar cu mutarea poporana a accentului.
dandu-i Domnul cu maim lul semn sa v. 1.Agafton.
poarte topuz, adeca buzdugan, §i de
atuncé eat numit §i v e 1 Aga. Dupa Agide, adv.; lentement, tout douce-
Agd, vel Gramatic, vel Camara§..." ment, nonchalamment. Se intrebuintéza
Constantin Brancovan, 1697 (Cond. mai adesea reduplicat : agale agale. Si-
Mss. in Arch. Stat. p. 233) : iar bo- nonim cu In cetinel sat inceti§or,
Tarinul Domnii-mele Radul Golescul vel dar cu o nuanta, de placere saü mul-
Agd, el ala au dat sëama inaint6 Dom- tumire, care ii este propria.
nii-méle..." Basmul Pene§ imp6rat" (Calend.
Enachi CogMnicenu, Letop. III, p. basmelor 1882 p. 78) : Nunta mergea
195 : ... all räsipit curtile Domne§ti agate agate, facénd sorOce pe la sorOce
dela Frumoasa §i casele Agdt Enachi §i mai sarutand din vreme in vreme
ce era In Ia§1..." a sfinta de plosca..."
La Alexandri, Boieri §i &col, pe Ispirescu, Pove§tile p. 53 : Impli-
linga singularul articulat dga ne In- nindu'§i a noua porunca a imp6ratului
timpin i agdoa : o incurca ogaoa" Euristeii, Ercule se intorcea a- casa
(act. I sc. 7), 'far mai jos (sc. 8) : air agate agate cu corabiile; pe drum insa
nävälit In curte aga c'o céth de sluji- se abatu i pe la Troia cetate..."
tori". In primul cas insa este o iro- De la Vrancea (B. §tefanescu), Sul-
nia, ca §i cand n'ar fi vorba de un Ro- tanica p. 266 : A§a mergeail a-gale,
man, ci de un Ture. La plural (act. II spunénd fie-care ce-o -Oda capul ; §i
sc. 10) : up lui I deschisa pentru sanatatea, multuinirea, veselia s6 de-
toti, fie agi ca dumneta, fie giupani shlia pe tote chipurile..."
ca mine". aci ironic s'ar fi putut Este neo-grecul dycata, mai adesea
qice : agale. La ferninin : agOia: De reduplicat: dydadyoaca (Passow, Tea-.
maul nu'i mai fl ago a e" (ibid. act yoticSia p. 354). La nol a strabatut abia
IV sc. 9). In epoca Fanariotilor. Costachi Ne-
v. Agd. Agesc. Agid. gruzzi in Muza dela Burdujani" (sc.
II) pune in gura Grecului Lakerdopu-
AgafitiL V. ''Agapia. los : Te grabesci sa te mariQ ? He,
he, he, agali agali. Te'I face Suizeresa,
Agafanghel. v. Agatanghel. n'ai habar..."
De§i strain §i noti, totu§1 adverbul
l'Agatton, n. pr. masc. Nume bar- agate a devenit poporan §-1 se va in-
batesc, obicinuit Insa mai mult pintre radacina in graiu. El are ce-va ono-
calugari, cu fonetismul slavic -ft- pen- matopoetic a mi§caril lenevOse, §i sunä
tru grecul th (9). Dosofteiu, Synaxar atat de romanesce, incat unii it scriti :
1683, 8 Ian.: Svintii Agafton (Ari- a-gale sati chiar a gale, ca §i cand ar
§i Fteoctist cu pace sa savar-
ooli) fi compus cu preposiVunea a (=lat. ad).
§ira". v. Catelin. Catinel.
www.dacoromanica.ro
485 AGAREN 486
AO. H. v. Agate. manästire Agapia fundata pe la mij-

locul vécului 16-lea, dateza din anul
.Age, lmti, s. f.; statue, idole. Sinonim 1646 §i este zidita, de Hatmanul Ga-
cu i d o 1. In Dictionarul lui Budai- vriil §i cu sotia sa Kneghina Liliana..."
Delénu (Mss. in Muz. istor. din Bucu- De pe timpul cand Agapia era Inca
resci) : Agalmd, ein Götzenbild von a calugarilor, remasese pe loc o mul-
Gold oder Silber", citand Vietile San- tirne de manuscrise slavice §i roma-
tilor de mitropolitul Dosofteiu , dar nesci, unele ferte interesante. Plecand
fara a indica pasagiul. Este grecul cuvio§ii pärinti de acolo pe la 1803
liya),,a a. pentru a face loc maicelor, aa uitat
v.. Boz. sa lea cu din§ii biblioteca, arugcan,
§i lasata apoi in pod in curs de Vpte-
l'AglIpia, n. pr. fem. Nume femeesc cleci de ani. Cate nu putreqise §i nu
destul de intrebuintat. La deminutiv prinsese mucegaiu, s'aa dat jos abia
face A gap i t a, ca la Costathe Ne- la 1871, s'at legat frumu§el §i s'ail
gruzzi, Ati mai patit'o §i altii: A ga- a§eqat intr'un dulapal.
pita mea a sa fie cocena mare..." Mitropolitul Anastasie, 1612 (Mel-
Alt nume este G a fit a, deminu- chisedec, Roman, I, 240 ; cfr. A. I. R.
tiv din Agatha", = - ..1),(1011, ca la Sta- I, 22): au venit inainte noastra egu-
mate in )G a fi t a blestemata de pa- menul dela svanta manastire dela A-
rinti" : gapia §i. cu tot saborul, §i egumenul
cu tot saborul dela svänta manastire
$,i pentru a§a gre*a16, G- a fi t a nenorocitä
De Iancu fu ru§inatt, de Iancu fu urgisita,... dela Sacul, §i s'aa tocmit d'inainte
noastra pentr'o poiana ce sa chema
In pomelnicul mitropoliei din Bucu- poiana lui Ureche, care poiana au fost
resci (Venelin, Vlacho-bolgarskiia gra- mainte a Agapiei, 'far apoi den s'au
maty p. 341): A gafita. hotarat hotarul Sacului ace poiana au
cazut in hotarul Sacului, insa a§e au
2.Agapia, n. pr. loc. ; nom de quel- marturisit ca, dumné-sa vornicul Ure-
ques localités en Moldavie , surtout che au fost zis ca le va plat ace po-
d'un couvent. Dintre cele cate-va loca- iana Agapianilor §i nule-au mai
litati din Moldova numite Agapia (Frun- platit..."
qescu, Dick. top. ad voc.) cea mai im- v. Aghiasmatariu.
portanta este o manastire in muntii
districtului Némt, acum de calugarite, Agapan (plur. Agapiani). v.
alta data barbatésca , fundata in a gapia.
doua jumetate a secolului XVI, cam
pe la 1570. S'a gis ap nu dupa nu- Agap1.0. v. '.Agapia.
mele femeiesc Ag a p i a, precum s'ar
puté credo la prima vedere, ci d'a- Agarén S. Agarinén (pl. Agareni), n.
dreptul din grecul dycian agape, repr. ; nom biblique qu'on appliquait aux
pas chrétien, charite". Mahometans. Dupa o credinta forte re-
Episc. Melchisedec (Notite istorice spandita, in vecul de mijloc, Arabii §i
p. 28) : Manastirea Agapia numita mahometanii in genere se trag din Is-
din v al e, spre deosebire de schitul mail, filul lui Avraam din reba A g a r.
Agapia din del, carele este vechea De aci medio-lat. Agar en u s, gr.
www.dacoromanica.ro
487 A-GATA 488
'.eiyamdc, paleo-slav. Nrapranurr., la noi moldovenesca Agaridu e de ba§tina,

Agaren sari Agarinen. Romanii numiat din districtul Falchului. Forma veche
qa maI cu sema, pe Tatari, reservand locala a numelui este : Agarcidu (An-
Turcilor a1I termeni biblici. Ala in woo). Condicele Episcopiei de Hill
Psaltirea lui Arsenie dela Bisericani, (Mss. in Arch. Stat.) cuprind multe do-
circa 1650 (Mss. Sturdzan in Acad. cumente din secolii trecuti", relative la
Rom. p. 194) ps. LXXXII: Agaricesd, ea ra4e§1, boieri de VIA §.1
Tabernacula Sate le Idume-
popi de pe linga Prut. Buna Ora :
Idumaeorum et Zapis din 1698 (Cond. t. V f. 101 a) :
e§ti i Turce§ti,
Ismaelitae, Moab Moavitianii §i A- Adeca eu P a v 41 Ageiraciu scriii gi
et Agareni... gardnii [Scholia : marturisesc cu acest adevarat zapts al
Tatarif... meu, de nime silit nice asuprit, ce de
a m6 buna voe, am vandut a me drepta
Corbea, Psaltire 1700 (Mss. in Acad. ocina i mo§iia din sat din Bune§ti §i
Rom.) : din Cabicqti..."
Agarénii §1 .Amon, Zapis din 1709 (Cond. t. V f. 98 b):
Amalie §i cel ce Domn n Adec . eu tefari Fratita biv serdar
Au strein, §i sint de alt cu fii-mei Costantin §i lurga post, §i
NArn, eu al sAu imparat... eu Chenan, §.1 popa Stratulat
Enachi -Vacarescu, Istoria (Papit, Agetretdu, raze §i i ce am fost din
Monum. II, 247): Ismailteni, Agari- sat din Cabice§ti, facut'am acest za-
nem i Saraceni s'ati numit toti acel pis..."
ce s'ati tras din nemul lui Ismail, qi- Mihaiu Vv. Racovita, 1756 (Cond.
céndu-se Ismailteni dupa Ismail, Aga- t. III f. 119) : Scriem Domnie-me cre-
rineni dupa Agar muma-sa §i Sa- dinóos boeriul Dornnii mele Duna. Mi-
raceni dupa Sara stapana halache Cehan biv vel med, i Grig o-
v. Seirddn. -r a §Agarciciu vornic de poarta..."
v. l'Agaridu.
(plur. agarid), s. m.; t.
1.Agar1e1u
de Botan. : agaric, amadou, Agaricus Agasi. v. Aga.
quercinus. Cuvint pastrat in Transil-
vania. Sava Barcianu : Agarictu, clu- A-gitta (cr, adv.; sans peine, en pa-
perc de copaci, der Blatterschwamm". rasite, en ecornitlant. Compus din pre-
E latinul agar i cus (=gr. dyaetxdp), positionalul a (=lat. ad) §i din adver-
trecut in t6te limbile romanice. La bul g a t a, a-gata a capaat un inteles
Roman!, in loc de agaric s'a facut cu totul independinte de elementele
agaridu sub influinta pluralului, intoc- sale constitutive, §i anume acela de
maI ca in : melciu = melc meld"; cul- un comfort parasitic, o buna stare Mt,
becht=culbec culbeci; carnat=carnat rnunca i Ara, grija, o lene seutitä de
earn*, dorobani dorobant etc. In nevoi. Ca adverb, el exprima notiunea
Moldova acOsta vorb a. s'a conservat cuprinsa in substantivul tranto r,
in numele vechei familie A gari ci u. ca i cand am qice: tr antoresce.
v. 2.Agarictu. I. Crenga, Danila Prepelec (Cony. lit.
1876 p. 457) : Tot manastifi sa cro-
2'Agarldu (plur. Agaricesd), nom esci, daca vrei sa te bage dracii in
d'une famine noble moldave. Familia sama, sa'tt vie cu banii d'a-gata la pi-
www.dacoromanica.ro
489 AGANAu 490
cióre §i si te faca putred de bogat..." endurer, concOder, acquiescer,, faire

Jipescu, Opincaru p. 109 : Pal volt, grace. Ne intimpina, daca nu me in§el,
bine, aia e Ma! D'aia n'are ursu coda! numal la mitropolitul Dosufteiu, .7i a-
CA ne'ndemnam i ne'mbublim mai cu nume :
drag la mamaliga, la bucatica a mare, Paremiar, 1683, f. 32 a (Vineri a
la tOte d'agata; §i la munca hid !..." treia) :
Intre albine sint §i tranton, can .
Genes. VIII, 12: ... et cognovit
mananca d'a-gata, burn fac §i Ciorba- §i cunoscu Noe Noe, quia cessa-
gill . . ." (V. Voinea, Tulcea, corn. So- c'au indaraptat vit aqua a terra.
mova). apa de pre fata Et cum sust i-
A a§tepta de a-gata, tOte de a-gata, pamantului , §i nuisset adhuc
bani de a-gata..." (L. M., Glos. 260). mai agadui Inca septem dies a-
v. ".A. Gata. 7 dzale altele... lios...
Agatanghel, ir. pr. pers.; espece de Tot acolo f. 16 b (la Vecernie sam-
Nostradamus. Sub titlul de 2-iya[keyyh- WA) :
Aov Heopirthr, Grecii poseda un fel de Sophon. III, 8 : ...Propterea e x-
apocalips politic al until calugar bizan- Aciastia dzace specta me, di-
tin, care se pretinde c va fi trait in Domnula : agd- cit Dominus, in
secolul XIII la Mesina in Sicilia. In dai-ma la dzua diem resurrectio-
epoca Fanariotilor acesta minunatia scularii miale de nis mete in testi-
strabatend §i la Romani, erail la nol marturie... monium...
multi cari credeati in ruptul capului
ca ori-ce mare eveniment, pina §i ba- In Biblia din 1688, primul pasagru
talia dela Waterloo, se afla deja pre- suna: mai a §t e p t an d §i alte
vequt i prevestit acolo. Cand clicea §apte zile", iar pasagiul al doilea :
cine-va : Agatanghel, saü mal bine A- ingadula§te-ma..."
gaftanghel cacl a§a se rostia Prin urmare, agoiduesc este acelali
intelegea prophète par excellence". cuvint cu ingaduesc, deosebin-
Alexandri, Ginerele lui Hagi Petcu, du-se numai prin elemente prepositi-
act I sc. 4 : D-ta e§ti un sofologhio- onale.
tatos ! un orn cetit !... ca pr o or o cul v. Ingeiduesc.
Agatanghel... Cum nu?... AI vorbe cu
parimil..." s. n.; nom d'une danse po-
Noi cunOscem trei editiuni roma- pulaire pleine de vivacité. 17n fel de
nescl ale Chrismilor" lui Agatanghel: bora teranesca, care se mai joca pe
10. Iai, 1818; 2°. Bucuresci, 1838; ling, Olt. La agandit jucatoril se
3°. Iai, 1850. In Bucuresci s'a tipa- mi§ca fOrte lute din piciOre. Se bate
nit §i grecesce la 1838 in tipografia in loc cu piciorul stang de trel off,
reposatului Heliade: Xella poi %;TOt Hqo- mai multi baieti Impreuna numerand
pirEia ro itaxaeiov VEemovcipm '.(1- cu o voce prelungita : una-doue-trer!
yaOlryyaov. Putine galimatii in lume trel §i patru! trel I Apol ocolesc. De
sint mai galimatil deal acest Aga- aci era§1 bat cu piciorul. i aa ina-
tanghel! into pina se sfir§esce hora dupa vo-
inta. Agandul n'are cantec din gura.
Agitclase (agckluit, agdoluire), vb.; Canta lautarii din viOra. Ii jOca numai
www.dacoromanica.ro
491 A GAT 492
barbatii..." (I. Preotescu , distr. Olt, Capi-chihaelelor acolo s'at prapadit,

corn. Rijletu-Vierop). numai ce aü scapat ei cu capetele..."
Agandul face parte dintre horele Nic. Muste, Letop. III, 27 : Cante-
asa numite Batut a, fOrte respan- mir Voda, gandind ca va sa merga
dite la till' Romanii i cari se disting Craiul érLV in gios, aft trimes agdr-
prin apucaturile voinicesci ale jucato- ldcul sail la Tutova, Ora el aii mers
rilor. In Dolj el se chiama chiar B a- la Tutora si s'ati impreunat cu Sulta-
t u t a. nul, carele vdea acolo cu Tatarii..."
Eta inca un rest la Romani din cho- D. ainénu (Elem. turc. p. 7) aduce
reutica antica greco-latina. Precum a din Cronice varianturi angarlic i ar-
nOstra hora vine din grecul xoedg galic. In ori-ce cas, cuvintul n'a reqt
prin latinul choru s, tot Na agdmid, sub nici o forma a se impaminteni in
adeca agón cu sufixul -du, este gre- grain.
cul dy(4v lutte, debat, jeu public", v. Calabalic.
devenit f6rte poporan deja la vechil
Romani, Tar mai cu soma ce-va inainte f Agarn (agarnat, agarnare),
de Traian, cand se introdusesera a g o- .Agaraso (agarnit, agarnire), vb.;
n e s Capitolini". Romanil mai avuse- couvrir, voiler. Dictionarul Banaten
sera Agonalia, dies Agonales, Mss. circa 1670 (Col. d. Tr. 1883
Salii Agonenses etc. p. 421-2) ne da:
Sub raportul fonetic, forma hora," Ag0n. Tego.
in loc de hoara" se explica prin pro- Agernit. Tectus.
totipul hor" = lat. chorus, intocrnai A gOrnit ur 6. Tectio. Tegumen-
ca nora" = nor" = lat. nurus; iar tum."
forma agdn din latinul vulgar a g o - Participiul agarnit presupune a patra
n e m, clasic agona, se justifica prin conjugatiune : ageirnesc, pe cand pre-
plaman" = lat. pulmonem. sintele ageirn, de conjugatiunea de'n-
Sub raportul morfologic, sufixul dot taiu, trebui sa alba un participia a-
nu are numai aceiasi functiune inten- garnat. Este dara un verb de felul lui
siva ca in flac-ati, manc-au, adeverire adevërare, adau-
b at- ail- u (=bataus), juc-ail-us gire adaugare etc.
(= jucaul) etc., ci mai mult resulta Serbesce gr an a frunte, culrne, par-
din aplecarea Romanului de a prelungi tea de sus a unui lucru", de unde
ultima silaba in numirile danturilor, gran at i a pune virf". Serbul gran a
astfel ca din arcan", buna-Ora, se face a trecut la Banateni in garna intoc-
arcan-aua", unde femininul -a u a co- mai ca in garnita", o varietate de
respunde masculinului -au. stejar, din serbul granitza". In agdrn
v. Arcanaud. Alunel. -61u. e romanesc numai prepositionalul a
Bdtuta. Hord... (=lat. ad).
v. Agraesc.
AgArlie, s. n.; bagage. Turcul ag yr-
.lyk bagage, charge". Sinonim cu c a- Agfirnit 1
v. Agárn.
lab ali c, alta vorba de asemenea Agfirnitiaxii
turcesca.
Neculce, Letop. II, 288 : atunce §i Aglit (agatat, agegare), vb.; suspen-
agarlacul buT Dumitralco BeizadO i a dre, accrocher. 0 forma scaquta din
www.dacoromanica.ro
493 AGEM 494
a c a t, cunoscutrt numai in clialectul in virf nesce gogo§1 ce se agayt de

daco-roman, dar totu§i fOrte respan- tOte lucrurile..." (G. Voicu, Tecuciu, c.
dita, mai ales in Muntenia. Trecerea Stanirsci).
lui c intre vocale in g, atat de obici- v. 2.Acq. Ateigarl. Gogot. GeLD.
nuita in unele dialecte romanice, nu
se afla la Romani. In agdt acesta ano-
malia fonetica se datoresce influintei Agittitre (plur. agettari), s. f.; l'inti-
analogice a cuvintelor gogot, gu r- nitif d'agat pris substantivement :
g ut, atagart, de cari acat se a- suspension, accrochement. Se qice §i
propia prin sens. aga .t tur (Polysu).
Alexandri, Concina, sc. 2 : v. Agg. Agetiat.
Princesa. Inchipuesce-te incungiurat
de vr'o giumatate de duzina de ne- AgAtat, -a, adj.; part. passé d' a g a t:
poti. §i nepotele, o dale de tirani dra- suspendu, accroche. Afar e. de scaderea
gala2i... fonetica din c la g, nu se deosebesce
Doctorul. Dar.... o claie... o duzina... prin nemic de a ca ta t.
Princesa. Care sa'ti sara 'n spinare, De la Vrancea, Sultanica p. 8 : trei
sa se agate pe genunchi..." icOne muscalesci, ro§ii ca para focului,
De la Vrancea (B. Steftescu), Sul- stat agegate pe parete : toti OW se
tanica p. 200 : Iar copii, tremurand asemena ca doe picaturi de apa ; toti
varga de spaima, goi pu§ca, agelyindu- aü ochii din trei linil, nasul dintr'una
-se de bietele femei, inganat, inecati gi gura din doe..."
de plans, tergendu'§i nasul cu ciola- Pe la noi poporul adesea nu trece
nele manelor gOb i. slabe : Mama, yin pe netonicul a in et, ne ex. : carat, cas-
Turcii ?..." cat, agapt, jaratic etc." (Putna, com.
Balada GherghelaV : nurel).
Mos Radul i le dedea, v. Agq.
Gherghelas rni le lua,
La clochinA lo-ageqa AgAttltiira. v. Agdpre.
Si 'n Polana se ducea...
(G. D. Toodoroscu, Poos. pop. 593).
l'Ag6m, t. de Gèogr. : la Perse. Nu-
Ghicitdrea : mole Persiei, pe care Rornanii rag im-
Sint cercel cu tOrta, prumutat dela Tura, din arab. 'a g e m
Dar ern nu rn6 porta, peuples non-arabes, barbares, la Perse"
Decat niö agqii (ainenu, Elem. turc. p. 8).
La case in fata. Nic. Muste, Letop. III, 75 : s'au hai-
Lacatul. nit o same, de Turd dela Agem §i. s'au
(Ibid. 231)
radicat asupra imparatului Agemilor
Buruena numita Sburatdre, cu fóia §i Pau biruit..."
ca de canepa, cu Urea galbena, §i v. 2.A.gem.
dup a. ce se cOce saminta are dintl de
se agget de haine, e 'Duna pentru bOle 2.Ag6in (plur. Agemi), t. de Geogr. :
de vite..." (G. Manianu, Mehedinti, c. Persan. Acel4 cuvint cu cel prece-
Pruni§oru). dinte, aplicat insa la popor, nu la tell.
Brusturul, numit §i scaet §i capta- N. Muste p. 79 : Mai mers'aii óste
lan, cu frunqa fOrte mare i late, face Turcesca intr'acest an la Agemt, M ad
www.dacoromanica.ro
495 AGER 496
mers §i 15,000 de Tatari..."; apoi mai c) Despre cantece erotice de felul

jos : pre urma era aü izbandit Turcii, celor persiane:
ail mai luat cate-va cetati vestite, Neculce, Letop. II, 412, descriind po
cu mult loc pin pregiur, dintre care Grigorie voda Ghica (1727): T in viéta
s'ati §i scris anume cetaté Revanul, Irn era tot in primblari, i tot cu mese
care cetate este mare in tara Agemi- marl, qi cu cantari i cu feluri de fe-
lor..." lull de muzici. In tete zilele, pre de
v. t'Agem. 3..Agem. avea vre-o treba mare, sa nu ésa la
camp, ca sri. fan veselil cu naiuri 5i
s'Agera, adj. indecl.; t. de Commerce: cu c an ti ce hagimeyti i cu multi pe-
sorte d'etoffe orientale. livani mäscarici..."
v. 1.2 3.4.Agem.
Inventariul Cotrocenilor 1681 (Mss.
Arch. Stat.) f. 46 : poala de tratapod
de 1astr roie agem; poala de colivä AgemIA, agYamIA (plur. agemit), subst.
da lastra verde agem...; procovu dl et adj.; novice, mal-adroit, peu habile ;
préstol da lastra ro§ie agem..." mazette. Turcul a kam y, arabul 'a k e-
v. 2.4.Agem. Lastrei. m i , de aceiqi origine cu cuvintele de
mai sus, avend sensul fundamental de
non-arabe, barbare, grossier" (cfr. §ai-
4*.Ag6m, s. indec1.; t. de Mus.: nom
nenu p. 8, Cihac II p. 542).
d'un signe dans la notation musicale
Basmul Ro§-impörat i Alb-impë-
religieuse. Costinescu, Vocab. I, 26:
rat" (Calend. basmelor 1875 p. 10) :
Agem. Un semn in notele orientale Ajungend F6t-frumos inaintea palatu-
bisericesci".
lui, fu intimpinat la scara de insq
v 1.2.3.Agem. Psaltichid.
marele vizir §i dus inaintea impératu-
14 care era cam incruntat de ciuda
Agemèse S. agimese, -it; adj.; persan, ca, a fost dovedit in istetirne de catre
d'origine persane. Cu aspiratiune : ha- un tinar agiamiu.."
gimesc. Cuvintul se intrebuintéza mai ales
a) Despre Statul per sian: in graiul jucatorilor de carti.
N. Muste, Letop. III, 79 : ai au Ianov, Stosachi (Cony. lit. VII p. 313) :
agiuns pana, aprepe de Spahaciu, scan- La carti sint bland cu tota lumea,
nul Orel RagimWi..." mai cu sema cu agemil, pentru cä dela
b) Despre stdfe persiane: din§ii es bune parale...
Inventariul Cotrocenilor 1681 (Mss. v. 'Agem.
Arch. Stat.) f. 41 : sfita, de saraser
agemescu (auci.tecim) galben...", §i mai Ager, -it, adj.; alerte, vif, prompt,
jos f. 42 : stihariu de saraseril age- sagace, adroit. Forma organica pentru
mescu galben...", apoi tot acolo f. 45 : ambele sexe este cigere = lat. agil em,
pareche de rucavite de saraser age- care in secolul XVII se mai intrebu-
mescu galben..." inta pe a-locuri impreuna cu analogi-
Saraserul era nu numal agemescu, cul dger (dgera). In Dictionarul BMA-
dar §i de Venetia, cad tot acolo f. 41: ten Mss. circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883
))sfita de saraser galben de Venetia cu p. 422) :
solzi..." sfita de saraser albu de
: Agscr. A gilis.
Venetia cu solzi," Agsere, A Os, "
www.dacoromanica.ro
497 AGER 498
N'are a face cu latinul acer" §i nu Sem6na ca o mnIkdif. do-un vint ager sfa-
e de loc un dublet ethnologic cu al ramata.
Si fut tuna nu 'ircetase. i apa se tot subs...
nostru acru" (Ciliac). In Lexiconul
Budan, de uncle a trecut apoi gi31 alte Acela§i, Scrisdrea I : merge spume-
Dictionare, se gasesce in adevër pen- gaud de se perde in alte ape, agerld
tru ager semnificatiunea de : ascutit par i .."
la tAiu§, ascutit la virf", dar tot acolo De aci in privinta omului :
figurezA pentru prima drA gi deriva- Dosofteiu, 1673, f. 107 b :
Vunea vorbei din lat. a c e r, astfel ca Micu I Voniamin si putan cu cota,
e permis a bAnui cA sensul s'a dat in Ce-I la rkbol I u t o i ager cu spats...
interesul etimologiei. In texturi i 'n
Balada Tunsul :
viul graiu un tAiu§ ager", un virf
ager" nu scim dacA se aflA un- TotI voInicI, alesI pandurI,
de-va. Ospett ageri de padurT...
Intelesul fundamental al cuvintului I. VticArescu p. 271 :
fiind agilitat e, ager se aplicA mai
Cuvint si fapta impreuni
cu deosebire des la un cal bun. in agera't1 fiinta :
Balada ,,Inelul i nAframa" : Orl-ce vel dice ca facut,
Vorba bine nu sfirsta, E vrodnic de credinth...
Si do cale se gala, Mai obicinuit ager se construesce cu
Pe-un c a 1 ager s'arunca
Si la tab6ra pleca Ia".
A. Pann, Prov. I, 92 :
Balada Oprivnul :
Sta putin se odihnesco
Negri, aged armrts art Si Iar ma securea 'n grabA,
Cu cod' lungi si cOrne marl ... Ca un ager l'a sa tr 0 b a,
Tao pina nu maT p6te ...
Balada GhitA CAtAnutA"
Basmul Lupul cel nAsdrAvan" (Is-
Pe doi agers calusel, pirescu, Legende, 75) : cAnd vema a
Incarcati cu galbinet
(A. Paul, 119-Albu, II, 07)
fura merele, aduna pasërile cele mai
agere la sbor §i. cu ele in stol ye-
Cost. Negruzzi, aIul : nia de le culegea..."
Po calul meu ager saril cu grabiro, A. Odobescu, Pseudokyn. p. 236 :
l'aslindu-I frâul, ca vintul sburam... Ve s el §i voios la inimA, ager §i vir-
tos la tru p, el zimbind e§ia din pa-
Gr. Alexandrescu, 0 impresiA : latele pArintesci ..."
Mud c a i I, repeQ11, ageri, cu come resfirate, Uratia de nuntA :
Cu närile aprinse, cu gurile spumate, Strinse el ostasI multirne,
Muscand de neastirnp6r zabala ce't tines, Tot volnicl de calarime
Isbind supt el pamintul si resufland omorul, Si ageri cu mäiestria,
La suneto de lupth pe camp isI lua sborul..- La arc si vinatoria...
Apoi este ager tot ce se mivA G. I). Te delsou, Roes. pop, 170)
I u t e. Figurat : ager 1 a rn i n t e.
C. Negruzzi, Potopul : Basmul CiobAna§ul cel istet (Ispir.,
In fioril spalmintariI lesind tinAra fata, Leg. 232) : Atunci imp6ratul, mAndru
UnduI6sele et c6me viforul le 'nvaluia ; ca. i-a trimis Dumnalet un aa ginere
www.dacoromanica.ro
499 AGESTU 500
ager la mint e, se cobori de pe scau- Agerime, s. f.; vivacite, promptitude,

nul imp6rAtiei. .." sagacité. Ca substantiv abstract, ex-
In unele locuri se pronurrta ajer : prima tete acceptiunile adjectivului
rninte bun i ajeret ; órneni iui, tari a g e r.
ajeri..." (D. Pascut, Transilv., Faget). Jipescu, Opincaru p. 15 : taxa ba-
Inteun basin poporan publicat de d. nului ieste acolo unde §til sal pra-
P. Ispirescu, Legende 253 66, sub ti- se§ti mai cu agerime..."
tlul de Poveste teranesca", ne intim- v. Ager. Ageresc.
pina un personagiu mitic numit Age-
rul-p Amintului, robit de Smei , Agerire 1
scapat de Fët-Frumos i ajutand pe v. Ageresc.
Agerlt ;
acesta prin sfaturi.
Agerul-pamintulul, t. pop. de My-
2.21.ger, adv.; vivement, avec agilite. thol.
Miva-te mai ager ; nu pricepi destul v. 1*Ager.
de ager etc.
I. Vacarescu p. 332 : Agèse, -a, adj. ; dependant de ou ap-
D'o data calul se incorddzt ! partenant a un A g a. Cuvintul se in-
S'arunca 'n laturl, se spannintdza, trebuinta mai ales despre osta§ii ce
Se zvircolosce I de fric'a multA
Niel bold, nicI glasul nu'inT maI ascultit ! se afla sub porunca A g a Y.
Ayer descalec, veci jos turtita Nic. Costin, Letop. II, 89 : [Nico-
Albind o trimba invAluita... lai-vodA] vrand sa faca cautare sluji-
V. 1. Ager. torilor, din care sa se trimita o sama
de salahori pe poronca impAratesca, aü
Agerése (agerit, agerire), vb. ; rendre poroncit cu cate-va zile mai 'nainte sa
plus vif, plus prompt, plus sagace. fie toti Siimenil Hatmane§ti i cei A-
Represinta, ca verb, tete sensurile ad- gegi de cautare gata..."
jectivului a g e r, dar in grain se aude Gheorgachi, Letop. III p. 298: Vor-
rar. Se 'Ate (lice : in lupte ostalul nicii de poarta, Bulucba§ir curii, Bu-
calul amindoi se agerese ageresceT lucba§ii HatmaneVI i Ageyti, stati pe
condelul, agerescell vorba, daca vrel rA ndueala..."
sa fiT citit i ascultat; i s'a agerit Toti aa DArabantii Age§ti" etc.
mintea... (ainenu, Elem. turc. p. 7).
v. 1.Ager. v. Agd. Aga.
Agerêsee, adv. ; vivement, avec a- Agestèse S. agestrèse I

gilite. Bab, I, 25 : Ageresce, cu gra- Agestit s. agestrit I V. Agestu.
ba, cu strädanie, cu minte buna ; agi- Aestru
liter, properato, solerter, versute". Se
intrebuinteza in popor, de§i este de o Agbstu. (pl. agesturi), s. n. ; terre
formatiune anormala, cAci adverbii in melee de pierres et de tropes d'arbres,
-e s c e presupun adjectivi in -e s c, pe charide par Peau et entravee dans sa
cand adjectiv ager es c nu exist a, ci marche par le tournant de la rivière,
numal a g e r. oil elle s'arréte comme une sorte de
v. 1.2.Ager. tertre ou de digue ; terrassement, re-
www.dacoromanica.ro
501 AGHIASMA. 502
tranchement ; grosse buche. Sensul fun- mai sus. Cu sensul de stavila contra
damental al cuvintului este ace141 ca dqmanului, cuvintul facea parte din
in zagaz sag stavilar: o po- terminologia latina ostalésca : A g -
pritura, un ce carat sag venit de gestus ex ramis arborum diversa-
aiuri §i a§eqat pe loc ca o pe- rum, et junco, et manipulis construe-
deca. tus" (Arum. Marcell.).
D. S. Fl. Marian (Omit. I, 55) ne De aci urmoza ca cea corecta este
spune ca 'n Bucovina : agestru informa transilvana : agestu ; in forma
sémna o radicatura de pamint ame- bucovinena agestru s'a furi§at un inor-
stecat cu fel de fel de lemne §i petre, ganic r, ce-va ca in salatra" in loc
mai pe scurt tot ce aduce vera o de salata".
apa repede i aea intr'un ,loc la co- v. Stdvilar. Zdgaz.
titura unui rig sag Orig. Era cuvin-
tul acesta s'a format dela verbul a- Aget, subst. et adj. ; désir, tendance,
gestr e, care insemna atata cat intention ; dispose a. Cuvint teranesc
a se opri, a se a§eqa intr'un loc. din Moldova, pe care l'a inregistrat
Cum de s'a ages trit acésta reposatul Seulescu (Archiva Albinei ,
pe-aici?. cum de a ajuns §i s'a oprit Suplem. 1845 No. 11), aducénd ca ex-
acésta pe-aici ? Cuvintele acestea emple : am agit sa fac ce-va ; sint
sint usitate mai ales in partile dela agit sa fac ce-va", §i derivandu'l din
munte". lat. agit o, de unde o forma nomi-
E de indreptat numal atata, ca nu nala romanesca aget intocrnai ca p r 6-
agestru vine dela a g es tre s c, ci g e t din lat. peragito" i cuget din
vice-versa, dupa cum nu din ageresc" lat cogitor=coagito".
deriva ager", ci din ager" se for- v. Cuget. Preget.
m eza ageresc".
Cuvintul cu derivatele sale e cuno- Aghiasm6, s. alasmä, s. f.; t. de Théol.:
scut §i'n Ardél. eau bénite. Grecul c'eyiaditca. In Banat
A. Pop, Transilvania, corn. Nasaud- se qice i kismet (S. Mangiuca). Este
-Sangeorgig : AgIestu = lernn adus de apa pe care preutul o sfintesce §i care
garla, Mat sag netaiat. Se (lice build se clice nu se mai strica peste
óra : o pluat la munte i.i apa plina an, gonind pe drac i vindecand bOlele.
de agiesturr; Tiganii string aglesturi Ioan din Vinti, 1689 , f. 189 b :
sa alba de foc. Alte exemple : Fugi canda cade ce-va spurcatti in vasul
1)
de-aici sa nu-V der una cu agiestu cu vinule sau cu untule sau cu miiare
lesta Tu iqt1 un agiestu, nu ie§ti de sau intealtg ce-va, §i de va fi de curandg
la noi. Nu te-ar i (fi) ages t i t Durn- intreg neputrede, sa lépede afara §i
neVi..." sä spele alte vas curate, i sa Ia preo-
Este din punct in punct latinul a g- tule cädelnita sal cadesca, dupa acéia
gestu m, care insemna ce-va grasa toarne aghiasmc 2, de la sfanta
madit la un loc : lirnum aggestu In, Bogolavleni e in cruci§e de 3 ori,
luta aggesta, aggestum petra- §i acéle spurcate sa le toarne in va-
rum etc." In Pliniti ne intimpina chiar: sulg ceM curatg..."
terra flurninibus aggest a", iar in Nic. Costin, Letop. II, 113 : cum
Martial : a ggesta hurno contumu- ati trecut imparatul Petru Prutul din
lare", adeca intocmai romanul agestu de coace, hat urat Mitropolitul, blago-
www.dacoromanica.ro
503 AGHIASMA. 504
slovindu'l cu cruce, i cu aghiazmet Busuiocul se intrebuintOza de f i

stropindul..." t o c la facerea aghesmei de catre pre-
Enachi Cogalnicdnu, Letop. II, 220, ut..." (I. Iordachescu, Botoani, c. Cri-
vorbind despre seceta cea mare sub stescii).
Domnia lui Constantin Mavrocordat : In ajunul qilei Sf. Ioan Botezato-
... §i de multe ori stringea Icoanele rul, cand vine preotul pe la case cu
de pe Ia toate bisericele, scotind §i sfin- botezul, fetele 'feat dela preot busuioc,
tele moa§te ale Prapadoamnei Paras- apoi nOptea se culca pe locul unde
chive, mergand Mitropolitul i cu to a stropit preotul cu aghe'zmd, punOnd
V1dicil §i preutii i Domnul cu toata busuioc sub perna pe care se culca,
boierimea i slujitorii, stringandul cu §i peste nópte viseza pe viitorul sot .."
totii la un loc in gradina cea mare (D. Gavrilescu, Constanta, corn. Gar-
de supt curtile Dornn4ti , facand a- liciu).
gar zma, cetind moliftele de ploae..." JI
In qiva Sf. Ion Botezatorul, des-
Jipescu, Opincaru p. 133 : Popa are de-dimineV, fie-care om la casa sa i§T
douo atazme. Premaru vorbiqte cu botëz I tOte dobitOcele i cladirile cu
dorm guri: en una dösgreunéza, p'al aiasmd din ajun. Rerna0ta de aza-
lm, 8 apara pasuie§te, cu alta te sma o pastreza pentru intrebuinta-
'ntqqte p6 tine 0 nu te slabie§te..." rea peste an la tot felul de bole, 0
Aghiasma tine un loc fOrte insern- mai cu sOma pentru friguri, precum
nat in credintele §i obiceiele poporu- pentru lesm uir ea vaselor ce se
lui : aghiasmel dela Bobotéza, aghiasmd spurca..." (C. Negoescu, Rimnic-sarat,
dela San-Trif, busuiocul dela aghiasmd, corn. Bogza).
turta cu aghiasmet etc., pe linga cari Intre obiceele dela Bobotdza este 0
§i injuraturile cu aghiasma. luatul dela biserica a aiasmei, precum
71
La BobotOza femeile fac o turn 51 aiesmuitul vaselor. Cu cat a-
cu cenu§a framintata cu aghiasmet §i puca cine-va afasmet mai inainte, cu
o pastrOza pentru tot anul spre a sfiqi atat este mai bine. De aci apol sri veqi
cu dinsa vasele ce se spurca din in- inghesuélal..." (Ibid.)
tamplare. Tot femeile tOrna aghiasmet In qiva de Sf. Ion Botezatorul, po-
pe mormintele röposaVlor, ba §i pe porul are obiceiul a bot eza vitele,
mormintele copiilor nascqf morV, cu vine, gradinele, co§arele, cotetele §i
credin0 c pnin acesta ii boteza, 0 le chiar ogOrele cu aghezma din qiva de
pun §i numele I o n..." (Tutova, corn. Boboteza ..." (I. Chirvasuta, Tecuciu,
Iepurem). com. Ionapsci).
77
On-ce s'ar intampla unui satén, de Sf. Trifon sterpesce tot soiul de
pilda: se imbolnavesce cine-va din casa, vermi, Carl fac stricaciuni pometelor.
more o van §i altele, qice ca f In diva acestui Sfint unii din Omeni
c u t. Atunci alerga indata la vr'o baba chiama pe preut de face aghiazmet, cu
sal des fac a. Baba mehenghe ii des care stropesc pornii §i semënaturile,
face, inse oile i cele-lalte dobitOce tot precum graile, Orqele i altele..." (Dan-
mor ; nu'r merge bine ; eel de Mout ? cescu, Vasluiil, coin. Ipatele).
Bietul om (lice : m6 las de dracu ! A- Poporul are obiceiu sa stropesca p0-
lerga la popa, ii chema sa faca ayhia- mu i curechiul cu aghiasmd dela Sf.
zima . " (N. Habar, Vasluiu, c. Ne- Trif, pentru at feri de omiqi..." (An-
grescil), dronescu, Sucéva, c. Litenii).
www.dacoromanica.ro
505 AGHESMUIT 506
In fine, in omericele sale injuraturi, t. de Med. pop.: plante que Pon met
intre cari figureza ping, i papu- dans de l'eau benite et dont on se
cul Precistei ", Romanul nu uita nici sert ensuite contre les malefices. La
aghiasma: Macedo-rornani un fel de planta de
)7
Poporul sudue de arhanghel, de camp se chianth aghiasm a" (M.
raiu, de aghesmd, de nafora, de icOna, Iutza, Crurva). Aghismaticei, buna
de luminare, de bodaprosti, de pode fanned; bel cu a ghesm 6.- m ar e"
mang...." (I. Vasilig, 14, corn. Grop- (I. Nour, Berlad). ?
nita). v. Aghiasmd. -atec. Bustdoc.
La Macedo-romani fetele se spéla
la cap cu aghiasmci pentru ca sa le Aghesmuèse (aghesmuit , aghesmu-
cresca p6ru1..." (M. Iutza, Crurva). ire), vb.; arroser avec de l'eau bénite.
Aghiasma dela Bobotéza se chiarna Se mai (lice: aiesmuesc §i iesmuesc.
in specie: Aghiasmd m a r e=aytaasuOg A stropi cii aghiasma pentru a
ttiyag (Du Cange, Gloss. graec. ad goni pe cel reg.
voc.). Alexandri, Harta Reze§ul, sc. 4:
v. Bobotezd. Botez. Busuioc. Mariuca. De atunci cand se MO
Trif... vre-un hatru de mine, am lee de alun-
gat dracu.
LAghIasmit. v. Aghiasmatecd. Huta. Care Mc?
Mariuca. Il aghesmuesc cu asta....
Aghiasmatitriu (plur. aghiasmatare), laba, cum o numesci d-ta.
s. n.; t. de Theol.: 1° benitier; 20 re- Harta. Dar pe mine, Mariuca, m'ai
cueil d'oraisons. Aghiasmatariu este aghesmui?
ori-ce vas cu aghiasmd sag nu loc fa- Mariuca. Pe d-ta, nu badica..."
cut intr'adins cu acest scop, din mar- v. Aghiasmd.
mura, din metal sag din alt ce-va.
Linga mangstirea Agapia, in rnuntii
Moldovei, este o stanca numita de Aghesmuire. V. Aghesmuesc.
popor: pétra lui Aron-voda". Se crede
ca pe acolo s'ar fi aflat in copilaria Aghesrault, -a, adj. §i subst.; part.
acest nenorocit Domn, tovar4 al lui passe d'aghesmuesc: arrose avec
Mihaiu Vitezul. Stanca e ggurita. A- de l'eau benite. Stropit cu aghiasma,
césta petra, nurnita, Aron-voda, mai ca mijloc de vindecare sag in semn
multi secoli a servit de aghiasmatariu de bine-cuvintare.
soborului manastiril Agapia..." (Mel- In sens ironic, mai ales cand e vorba
chisedec, Notite, p. 30). de cler, tam aiat 1
i aghesmuit"
In literatura nOstra bisericesca, in- inseinneza: cu chef, mahmur, pe ju-
cep6nd cam de pe la 1800, se chiama matate bet.
de asemenea aghiasmatariu o adunare I. Crenga, Amintiri din copithria
de acele ruggciuni pe linga Carl se (Cony. Lit. 1881 p. 453): eca ne tre-
pOte intrebuinta stropirea cu aghi- zim cu popa Buligg, Ciucalat din ulita
a s m a. Buciumenii, tamaet Qi aghezmuit
v. '.Aghiasmci. gata des-dirnineta, Dumnegeg sal e-
pure !..."
Aghlasmittecit S. aghismittieli, S. f.; v. Afum. 1-Aghiasmd.
www.dacoromanica.ro
507 AGMUTA 508
Aghldoma v. Aidoma. nNte aghidse c'un glas tirit de amuti

galagia §eqetórei :
Aghios (plur. aghidse), S. n.; t. de Pentr'un mAr de fatA mare
Theo!. : l'invocation liturgique : saint, Nalba ale'rga. cAlare..."
saint, saint ; figur. : ronflement, chan-
son monotone, enterrement. Grecul Er6§1 figurat, I-a cantat popa aghio-
aylog a desparut de mult din usuI bi- sul" vrea sa Qin : a murit, rail in-
sericel romane; s'a pastrat insa in mormintat, l'au prohodit.
graiul poporan, luand un inteles comic. A. Pann, Prov. III, 142 :
In vechi texturi bisericesci : S'a ingropt gluma
Dosofteiu, Liturgiar (Utrania) 1683, C'o sa,'I planga urma,
f. 60 a : SA, ne inchinamil Tatalui CA I-a cantat popa aghiosul...
a Jul sail Filu i Svantului Duhil , v. Aghiula.
Svintei Trolte cei intr'o fiinta, cu Sera-
fimii strigandil: Aghios, Aghios, Aghios Aghiöse. v. Aghios.
qtri, Domne..."
La plural se qicea : aghiose. Aghistinä S. ghistintl, s. f.; t. de
Dosofteiu, Lit. f. 29 b : §i canta
Botan. : chataigne. Se aude in ArdOl
p6vetii a ghiosele, %it poporianii Inca
le dzacu cu clirosula mitt : svant a,
in loc de castana (L. B.). Vorba
svantil, svantii Domnula Sava- de forma unguresca: geszt en y e"
(L. M.).
oftt..."
0 colinda din Ialomita : v. Cdstan.
Cuvios Preot Ion
Aghiiath, n. pr. masc. ; t. popul.
Papuci negri incalta,
Tolag in mand lua, de Mythol.: sorte de diable, diablotin;
Cardrulca apuca, fig. mauvais plaisant. Nume comic
CarArulca ralulul, dat dracului" (L. M.). Polysu : Aghi-
SA merga la sfAnta rugA, up, der Teufel, bose Mensch".
Sfiinta rugA,'n biserica,
SA se'nchine, sa, se nip Cuvintul e forte respandit dinc6ce
$i sa'mI canto Aghiose, §i dincolo de Carpatl.
Aghios Isus ChristOse... Are in popor o bogata sinonimica:
(G. D TLodorescu, Poes. pop 93) Necuratului II mai qic Rumani, II
De aci figurat : a trage aghidse" policresc : Naib a, Aghiu,td, dracu,
insemnéza nu numai a horcai in somn, Ucigal-viderea, Cornea, Ucigal-toca,
dar §i a canta ce-va intr'un mod mo- diavolu, idolu, Ucigal-tamaia, Satana,
noton. spurcatu, Ucigal-crucea, intunicatu,
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul- Node a, Code a..." (Jipescu, Opine.
tanica p. 46 : Mitrana, la fata ca cOja p. 114).
de rac fiert in zéma de usturolu, sosi Strigoile de lapte [cand vor sa Yea
cu dovlecul intr'o tava larga, spart in mama dela vaci] imbla in diminOta de
bucatl marl §i galbene aburi, groll Sf. George Ware pe tauril satului
dulcegY, jucaa incolacindu-se din tava peile gOle. Ele lag laptele cu ajutorul
pina la grinqi. Lelea Safta, lasandu-I draculul numit §i Aghiuld. Alte numI
gura apa, arunca pe spate marama, ale dracului sint: B a 1 a, Bala-spur-
aninata de crescet, §i de veselie trase cata, Mosul, Micutu I, Ucigal-cru-
www.dacoromanica.ro
509 AGHIUTX 510
cea..." (G. Dobrin, Transilv., ngara§, sfantu Aranghiel 1de cere sufletu
corn. Voila). cand e sd móra Rumanu..."
Cu acela§i sufix deminutival ferni- Se crede cd Aghiuld vine din grecul
nin -u t a, dracul se numesce une-ori aylog sfant". aducendu-se ca analo-
Tichiut 5, literalmente petit bon- gid pentru filiatiunea sensurilor ital.
net," din causa minunatel tichiute" santon e, span. san ton etc. (Ci-
care'l face nevNut (A. Iliescu, Dim- hac), carl insä nu dovedesc nemic, fi-
bovita, corn. Sardanu). Prin fusiune ind-ca nu insemnezd pe drac". Tot a§a
poporand intre Aghiulei i Tich putin ar ajuta alaturarea locutiunii
u t a, s'a mai format apoi numele poporane : il fura Aghiuyi, = el ador-
Ghighiutd: mi" cu cea-Paltä locutiune poporand :
Dupd credinta poporului, mai ma- 21
fura Sfantul = el adormi", cad'
rele dracilor este S car aoschi §i in primul cas adormirea este anume
ajutorul set Ghighi a l A..." (M. Bu- ca sa se 'ntample ce-va reti, ceia ce
suioc, Suceva, c. Stolniceni). nu ne intimpind in casul al doilea. 0
adevërata analogia pentru transitiu-
Vrajile babesci par a fi una din nea logica s ant --dra c" se inNi-
specialitdtile lui Aghiuld pintre eel- §ezd numai atunci cand un popor i§i
draci. Darea in boghi, mai ales, schimba religiunea cea veche pe o altä
are oleca de amestec cu Aghitgei, §i noud l=s) e i I de mai 'nainte scad acurn
de ace% mai intaiu boghil se descantd in ierarchia la trepta de sfinti marun-
(Staret G. Theodorescu, tel, sail chiar devin demon I. A§a
Mavromol). sanscritul d e va qeg", respins prin
In locutiuni proverbiale se (lice : cultul zoroastric, s'a prefacut la Persi
il f u r Aghiuld = a adormit greil"; in daeva demon", neo-persicul d e v
27
nici Aghigei nu'l mai scete saü d i v, bucharicul dai van g in-
d i n... = nu e sctipare"; I 'a luat dracit, fermecat " (Justi, Handb. p.
Aghiaqd = a murit, a perit". 144; cfr. Max Miller, Selected Es-
Basmul Voinicul cel cu cartea in says, II, 134). Daca dara tot aa s'ar
mana" (Ispirescu, Legende p. 106) : fi nascut romanul Aghiutd, ar urma
In paharul ce dete lui Fet-frumos a- atunci nu un imprumut modern din
mesteca, fara sä scie el, nesce buru- grecul aytog sant", ci existinta unui
eni adormitOre. Cum 136u, ii i fura Ag-, ca nume de geitate, in panteonul
Aghiuld. Caqu intr'o arnorteld sor cu autocton al Dacia Mitologia dacica, §i
mOrtea. Capul ii bananaia intr'o parte cea tracicd in genere, e pre-putin cuno-
§i intr'alta..." scuta. Este sigur 1nsa ca la Albanesi,
P. Ispirescu, Pove§tile unchiului sfd- posteritate directa a Tracilor, in can-
tos, p. 65 : Cum mil vëqu vitézul, tecele lor cele mai vechi, dupa dialec-
unde mi se apuca §i mi le dete o sno- tul gheghic, A g o, articulat Agoi a,
pea, pina isera ca nu sint eY, §i nu'i insemneza Dumnegeii" (Hahn , Alb.
putu sc6te din mana lui nici Stud. Lex. p. 1; Camarda, Gramm. I,
192).
Jipescu, Opincaru p. 66: Numa cu Tulpina romanului Aghiuld cata sd
cepa, cu castraveti §i cu mamaliga fi fost de forma feminina, ca in nal-
gOla, te duel lute pe copca, prietene ; bd", popd", tan" etc., cad altfel
te lea gaiea fara. timp, Aghivici, or sufixul ar fi - u t, nu - u t a. Albane-
www.dacoromanica.ro
511 1.AGIUD 512
sului articulat A goia ar corespunde zapcit al Agiei opria carale sa nu se

un prototip romanesc A g u e, cu ar- vire pina dupa trecerea alaiului..."
ticlul aglutinat intocmai ca in italia- v. Aga.
nul Iddio = II Dio". Din Ague vine
derninutivul A gui-u a, contras apoi s. f.; pélerine, celle qui a
in Aghiuld. Acesta ipotesa se verifica. fait le pélerinage a Jerusalem. Fe-
A g u e, sub forma redusa g u e, se reminin din a g I ; femeea care a cala-
gasesce la Serbi cu sensul de element torit sat calatoresce la Locurile-sante"
diabolic, §erpe" , balaur" , drac", (L. M.).
qi se regasesce tocmai ca un impru- v. Agiü. Hagica.
mut dela Romani, cad nici intr'unul
din dialectele slavice nu se afla. Este AgIdoma. V. Aidoma.
dara aprópe sigura originea dacica a
romanului Aghiutet, care Mci intr'un OgimS. V. Hagimet.
cas n'are a face cu grecul repog.
Genealogia cuvintulur : Aglil (plur. agii), s. m.; pélerin, celui
Forma tracicA qui a fait le pelerinage a Jerusalem.
cu sensul deu" Turcul hadji sati adji (Cihac). Cel
ce calatoresce sail a calatorit spre in-
alban. Agoia rom. 'Ague serb. Gue
deu drac" Orpe" chinare la Locurile-sante" (L. M.).
v. Hagi. Hagiu.
'Agui±utet
Aglalic (plur. agzalicurz), s. n.; pé-
Aghitqc14-Tichiuta lerinage a Jerusalem. Turcul hadjilyq
sati adjilyq (Cihac). Locurile sante,
Ghighiuta. unde merg credinciqii spre inchinare,
v. Ghighiuyi. Tichiura. §i calatoria la aceste locuri" (I,. M.).
v. Hagialic.
Agia, s. 1.; dignite d ' A g a, prefec-
1.Agvid S. AAA, n. pr. masc. loc.;
ture de police, fonction du préfet de
police.
nom d'un bourg et d'un village en
Moldavie. Agiudul propriti is, ora§el
10. Agia dignité" : forte vechiu In districtul Putna, fara
Miron Costin, Letop. I, 387 : [Stefan vre-o insemnatate deja in secolul XVII,
Voda Glieorghie] dupa ce s'au incu- cand Canternir II caracterisa : non
suit cu Ghica Vornicul, pre feciorul magni mornenti est oppidum superius
lui Fair boierit cu Agia..." ad fluvium Sireth (Descr. Mold. p. 12),
20. Aga fonction" : este astaqi un simplu sat purtand nu-
Enachi Cogalnicenu, Letop. III, p. mele de Agiudul- v e chi u. El a sca-
217 : Costache Purice, ce fusase gi p6tat din ce in ce mai mult dela 1794
A g ri aice in Ia§1, care mai nainte cu incOce, cand o mare parte din locui-
cate-va lum, OM a nu'i veni mazilia, tori, ingroziti de desele versari ale Si-
11 miluisa Domnul seu cu stilrostiea retulur, s'at stramutat intr'o localitate
Foc§enilor, dupa ce'l scoasa din Agie..." din apropiare, numita de atunci Agiu-
3°. Agill prefecture" : dul- n o ti, care a devenit tirgurr
Costache Negruzzi, Zoe, IV : un re§edinta a sub-prefecturel.
www.dacoromanica.ro
513 AGLICA 514
In timpul luT tefan cel Mare, Aglu- 2Ag1ad, n. pr. masc. pers. ; Aegy-
dul rostit Ajud era un punct co- dius.
mercial pentru transitul postavurilor v. l'Agiud.
din Po Ionia prin Moldova spre Mun-
tenia. In tractatul moldo-polon din Agiudén, -a, adj. et subst. ; habi-
1960 (A. I. R. If, 173) se ilice ca a- tant ou dëpendant d' Agiu d.
colo (oy ilia-ma) se platia vama one v. 1.Agiud.
dol galbeni de un car cu postavuri.
Cea mai veche mentiune despre A- Agludèn1, n. pr. loc. ; nom d'un vil-
Oud ne intimpina in conventiunea co- lage en Moldavie. Un mare sat in di-
merciala din 1433 intre Domnul mol- strictul Roman (Frungescu, Diet. to-
dovenesc I1ie i Sa§il din Transilva- pogr. p. 3), care §i-a cap6tat numirea
nia. Originalul se afla in Archivul Na- in secolul trecut dela o coloniã venita
tional din Sibiti (Tab. Sax. nr. 67), din A g 1 u d, Tar mai 'nainte se chin-
Tar o copia in Exercitationes diplo- ma Iugani" (Melchisedec, Notite p.
maticae" de Eder (Hermannstadt 1802, 116).
Mss. in Bibliot. Evangelica din Bra§ov, v. 'vlgiud.
26, b, in-4). Ian pasagiul : cum dicti
Cives [Cibinienses] ac universi alii mer- Agiaduma. V. Aidoma.
catores di ctorum Sedium [Saxonicalium]
aut alter eorum quandocunque cum Aglaia. v. Ajun.
eorum venalibus seu mercibus terram
dominii nostri [Moldaviensis] subintra- AgIang. v. Ajung.
verint, extunc in op pido nostro
Egyd halma computatis eorum re- Aglat. v. Ajut.
bus venalibus de qualibet marca dent
quatuor grossos monetae terrae no- Aglica (plur. aglici), s. f. ; t. de Bo-
strae pro tributo..." tan. : 10. Spiraea filipendula, Filipen-
Prin urmare, primitivul nurne al dule ; 2°. Primula officinalis, Prime-
acestui ora§el este Movila lui Agiud vère. In prirnul sens, sinonim cu T e i-
= E g y d-halma", Tar Agiud nu e cle- § o r ; in al doilea, cu Club o tic a-
at o forma romanesca a lui E g y d, -cucului.
Aegidius", un nume greco-latin care In grain , cuvintul s'a diferentiat
in v6cul de mijloc se obicinuia mult intr'o multime de forme, unele ma-
in Ungaria (Fejér, Cod. diplom. Hung. sculine, altele feminine. Tipul masculin
Index p. 6); ba i la Romani, Agiud -- se aplica mai cu deosebire la Primula
A egidius se auqia pina'n secolul officinalis", avénd foil galbene §i care
XVII. D. Al. Papadopol-Calimah ne-a se chiama, dupä localitäti: agliciu, a-
atras atentiunea asupra unui act mu- pli i chiar angliciu. Tipul feminin,
nicipal dela HIV (Melchisedec, Chron. aplicat mai in specia la Spiraea fili-
Hq. II, 40), in care figuréza : Fatul pendula", ale cariI foil sint albe, pre-
ot Stroe§ti i Floré ot Bt§ti i Lorinti i sinta varianturi : aglicd, anglicd, oglicd,
Mäteiu Ajod (LVE0A)- ' oglice, oglicie, iglice, agrice. Prin forma
nasalisata anglicd i angliciu acest ter-
v. Aiud. -ud. men se confunda cu numele unei alte
plante: Anghelic a.
22,088 17
www.dacoromanica.ro
515 AGLICA 516
Benk6, 1783 (ap. Molnar, Magyar dr agaica i rnai ales in §ofran,

Konyvhaz, II, 410) : Primula, veris, nu in aglicei.
valachice Aglits..." In ori-ce cas, semnificatiunea cea
Sava Barcianu: Aglicd, die Engel- mai respandita a cuvintului este acea
wurz, Brustwurzel. Agliciu, die Schhis- de Filipendule", apol pe a doua trOpta
selblume..." Primevère". Identificarea cu Angé-
Dr. Polysu: Aglicd, die Angelika, lique" resulta dintr'o amalgamare fo-
Engelwurz". netica. Ca o simpla erOre trebui pri-
Pontbriant: Aglicd, primevère". vita la Baronzi (Limba, 127) : Agliciu,
Poienar, F. Aaron, Hill: Primevère, Galantine". In fine, in ATocabularul ha'
agliciu, agli, o planta care ese intaiu Costinescu : Aglicd Gazon d'Es-
primavara". pagne" pOte sa. fie o confusiune intre
Dr. Brandza, Prodrom p. 58, 410 : aglicd i cuvintul glie gazon".
Aglicc Spiraea filipendula.
Oglice , In poesia poporana aglica nu e toe.
Angliciu, Primula officinalis". mai d6sa.
Sim. Mangiuca, Familia 1871 p. In cantecul Ariciulue, dupa vari-
586: Aglice, oglice, agrice= prim ula". antul din Dolj (P. Ciocalten, c. Gall-
Aglicea cu flOrea alba, bujor cu ciuica) :
flOrea ro§iä, dragaica cu flOrea gal- Frunqa verde treI oglici,
bena..." (G. Poppescu, Olt, c. Vthóra- Arida pogonicm!
-Mrunei). Cu plantici
De sfirc de biciu,
Oglicea are o flOre alba. §i un mi- Ariciu pogonicIu...
ros placut; cresce pina la 15 c.rn."
(P. Badescu, Dolj, c. Intr'o doina muntenésca, :
))Bujorul e un stol la un loc, facéncl FOia verde trel aphid,
pina la 20 flori dintr'un stol. Oglicea De v'om mar gasi p'aici,
are flOrea alba compusa din mai multe 0 sã me fac pricoliclu,
Ca la bite v'am placut,
floricele marunte; ea cresce tot pe Pe tOte.o sa vö sarut...
unde cresce bujorul, insa un singur (G. D. Teodoroscu, Poos pop. 320)
fir intr'un loc, iar nu in stol..." (I.
Georgescu, Dolj, C. Gubaucea). Inteo altä doina:
Numai in Hateg aglicd se aplicä Foicia
e-xclusiv la Primula", i de aceia se De aglica,
aude acolo in gura poporului : Inalt Pivniclóral mititica,
ca bradul, tare ca stejarul, frurnos ca CarchriarOsa'i frumusica...
(Ibid. MI).
trandafirul, gal b en ca aglica" (P.
Olténu, Transilv., Hateg). E probabil In balada Me§terul Manole" :
insa ca aci prin galben se intelege FOia do aglicd,
mai mutt palid", adeca ceia ce un Inteo Duminica,
poet numia : Inteo di cu wire,
_Mee serbatdre...
Vedeti cat e de slaba si cat e de frumOsa! (Ibid 467).
Ce galbona alb611...
(Bolin, rata (le Tigan).
Ogliciea infloresce pe la finea lui
Main i 'n prirnele clile ale liii Iunie.
In adev6r, pentru culOrea galbena pro- FlOrea ei respandesce o aroma, pétrun-
pIitl qi,a1 poporul cautä asemilnare in qétore. In stare uscata, vinarii o in-
www.dacoromanica.ro
517 AGLICA 518
trebuintéza la aromatizarea vinurilor. nicus p. 248), care corespunde turcu-

In judetul Olt, in fie-care an in ul- lul a k 1 e k. Noi preferim insa o alta
tima qi a Sambetel-mortilor, copilele etimologia.
de prin sate merg in carduri in livegi Termenul latin filipendula" (=filurn,
spre a culege oglicze, fãcènd atatea pendere) vine din particularitatea ace-
chite sag buchete cate Ole pOte im- stei plante de a ave o radacina corn-
parti familia a doua qi in memoria pusä din fire pe earl spinqura
mortilor set Chitele de oglicii, puse la din distanta in distanta tubercule. Nu-
manga ()lei plina cu apa off cu lapte, mele romanesc, pe de altä parte, se
cu bulz, cu COlivL i o lurninare d'a- datoresce anurne tuberculelor celor a-
supra, se impart la lume in dimineta catate ca nesce c e p e. Este grecul
Sarnbetei-mortilor. Mal ail Romanil o- dtiç catel de c6pa,", gousse d'a il".
biceiul de a culege din v6ra chite de Sa, se observe ca zambila jacinthe"
oglicii i de a le pastra in timpul ier- dinteo causä analOga se chiama fran-
nel in casa, infipte in grinqi sub ta- tusesce : a i 1 de chien" sat o i-
van..." (A. P. Radianu, inspector a- gn on sauvage", italienesce c ipolle
gricol). canine" (Nemnich), Tar grecesce se gi-
Ce-va analog exist i 'n Banat. cea dyce2lig (llesych.), o forma dia-
Astfel (lice d. S. Mangiuca (Ca- lectica din 424. (Benfey, Griech. Wur-
lindar 1881 p. 140) ghioceii, agri- zellex. I, 148).
cele (oglicele, iglicele), mic§unele, cocovi v. Ai§or. Aior. 2. AiNf- 1.Aluzzele.
etc., cand infloresc primavOra i se ca- A nóstra aglicci se alatura dara la
On mai intaiu, se sacrifica mortilor crin, dafin, trandafir, ga-
spre aducere a-minte..." r 0 f a i alti termini romanesci bo-
0 frumOsa legenda poporana despre tanici de pro veninta greca ; ba inca
vegi mai jos la forma demi- este de o proveninta fOrte veche, de
nutiva Aglic e 1. Ord-ce aplis nu se afld in neo-gréca.
Unii ail cautat originea cuvintului Daca latinul -gl- n'ar trebui sa treca
in serbul jaglik a, atribuind acela Roinani in -ghi-, atunci s'ar putO
stuia sensul de primevère" §i inru- admite chiar o forma intermediard la-
dindu'l cu slavicul jagnici" care vrea Una rustica a g 11-c e a, cu acelal
sa qica miel" (Cihac). Serbul j a- sufix ca in rosa-cea" sat pani-cea",
glika n'are a face cu jagnici" de unde d'a-dreptul aglice. Contra unei
agnus), ci este un deminutiv din ja- asemeni mijlociri italiee mai este o
gla", explicat de Karad%id: granum pedeca nu mai putin gravd. intr'o
zeae tostione diruptum". Nici intr'un vorba mo§tenita din latina ar fi inex-
dialect slavic derivatele din tulpina plicabild trecerea ml ag- la og- in for-
jagla " nu insemndza primevere", ma oglice, pe cand intr'un cuvint irn-
nici filipendule" sad alt ce-va apro- prumutat din grOca iniialu1 o- resultd
piat ( Budilowicz , Pervobytnye Sla- din aglutinarea articlului nostru inde-
wiane, t. I, p. 97 No. 13). finit : oglice = o dplis, tot ay ca
De unde dara se trage cuvintul? omida =o+ pidoes. Prim] urmare,
Din causa florilor celor a 1 b e ale can sa inlaturam intermediul latin,
aglicez, ar fi fOrte adernenitor de a marlin-end filiatiunea greed immediata.
Mimi in numele el vorba cumanicli Din dplig, chiar la Greci putea sa fi
aghlic allxsta" (Kuun, Cod. Cuma- existat adjectivul dybxdc semblable
17*
www.dacoromanica.ro
519 AGNET 520
a la gousse d'ail", dupa cum a existat teler celula ce le-a impreunat Ina* §i
guecquxdc dela avecepig (Budenz, Das aruncat in apa, cad aceste florl se
Suffix xds, p. 25). De aci din dy).txdc, socot ca 8 frati (4 frati §i. 4 surori)
dyltxh aglic, aglicâ. Acesta ipotesa §i un tan (Ghiocelul), isgoniti §i in
insa nu e necesara. Varianturile ro- lume resipiti de mama vitrega, dupa
mane a glicd §1 aglice cu masculinul a- earl fatal lor Ghiocelul a plecat spre
gli i aglicru se refera intre ele inal cauta §i Iara§I a'l impreuna..."
tocmab ca pituliç, pitulicd, v. Aglicd.
pitulice i pituliciu (Marian,
Ornitol. I, 321 2). Prototipul roma.- Agnelli 1
nesc este agile = gr. dyAis. Forma , v. Aglicel.
Aglis )
agrice , cu tulpina ca in a gr u §i
ag re §, este analogica §i de tot ran. Agnèt, s. m.; t. de Thëol. : hostie,
v. Aglicel. Grin. Ciubotica-cucu- Agnus. Bucata de pane de forma, a-
luz. -
Gardfd. Ghiocel. Oglice. própe cubica, ce preutul taia §i scOte
Omickl. Sgldvoc. Teior. Tran- din mijlocul altei pani mai marl nu-
dem.. mita prescura. Prin acOsta operatiune
mistica se figureza junghiarea m i e-
.Aglice. V. Aglicd. lul u I lui Dunmellet, i cu Office-
lele din agnes credincIo0 se comunica
Aglicea. v. Aglicel. ca cu corpul lui Christ" (L. M.).
In ventariul Cotrocenilor 1681 (Mss.
Aglic61 S. agliceit (plur. agiicèt s. a- Arch. Stat.) f. 37: cutie de argint
glicele), s. m. i f. ; t. de Botan. : dimi- ratunda poleita pre denlauntru da tre-
nutif d' a gli ciu: petite filipen- ba svantului agneyi...
dule, petite primevère. Varlam, 1643, f. 45 b : de te miri
Jipescu, Opincaru p. 74, enumerand ct trupul sa frange bucati canda sa
nburuIenili pirrtru 'Mut §i (16 16curi" : inparte svantula agnel , dara cuma
sunatoare, sulhina, alba, aglicez, gAlbi- baste Hristos intrega in toate buca-
oara, radacinI de brustural..." tile, mira-te §i de asCasta canda zdro-
Ca deminutiv din forma feminina belti oglinda in mici bucati, iara chi-
aglica saU aglice, este agliced, pult omului nu sa zdrobqte Ansa,
in Banat agriced. ce in toate bucatile sa véde intrega..."
S. Mangiucä, Calindar 1881 : [In luna Cuvintul s'a luat fart nici o modi-
lui Marti§or] ghioceii mid (Galantus ficare din terminologia liturgica sla-
nivalis), migunelele (Hepatica triloba), vica. arliEgh, intocmab precum Polonii
cocovii (Erythronium dens canis), vio- sail Bohemii ail luat fara nici o mo-
relele (Viola silvestris), pupaza (Orobus dificare din terminologia liturgica latina
vernus), rujitele (Rosa canina), fragile pe agnu s. Negre§it, prin tulpina
(Fragaria vesca), brebeneii (Corydalis ario-europea slavicul a g n ü este din
bulbosa) §i agricelele (P ri mula a- punct In punct ace1a§1 cuvint cu lati-
c a u ii s), tOte aceste flori, acum in nul agnu s, dar pe deminutivul sla-
luna rub Marti§or adunate §i impreu- vic a gn et Romanul l'a pastrat not-
nate, se 16ga, la olalta i astfel se a- -noupr intr'o camara inchisA, ca pe o
runca in apa curgötOre, spre a le duce llama ce se pórta o data, pe an, pe
apa in sinul set intru iertarea pëca- cand derninutivul latin agne 11 u s,
www.dacoromanica.ro
521 AGONISESC 522
asimilandu-VI pe deplin prin désa in- Dosofteiu 1680: Silvestru, 1651 :

trebuintare dupa legile fonetice pro- Ps. LXXIII : Adu-ti a-minte
prie, l'a prefacut in mi e I. T'ad a-minte de de adunaria ta,
v. KM. zborul tau Val' saborulu carele
agonisit di'ntai... te-ai ca§tigatil
.AgOitt, S.f. ; femme d'un A g a. Din de'ntaiu...
A g a s'a format Agdid dupa analogia A. Pann, Prov. II, 153 :
cuvintelor mai vechi ca: Arm a §O i a La mult lar ca sa ca§tige
din Armal", Comisoia din Co- NicI o data nu so'nfige,
mis" etc., in cari sufixul -did* core- Ci pe cat s'agonisCscii,
spunde sufixului -es a in : Logofe- Dajdia Ca sa'sl platdsca...
OW, Vornicesa" §i altele. De asemenea, agonisesc e sinonim
La Alexandri, Boieri §.1 ciocoi, act cu dobandesc.
IV sc. 9, A g a Nemu§ zice catra ne- Balada Badiul" :
vesta-sa: Taci, muiere neru§inata... Badlul tot macelaresce,
De maul nu'i mai fi Agoae..." Galbenet ca doban dose e,
v. Agd. -did. Cu banet se'mbogatesce,
MultI du§man1 agonisesce...
(G. D. Teodoroscu, Does. Pop. 63S)
Agolsunii. Dictioilarul Banaten Mss.
Samuil Clain, Invetaturi (Blaj, 1784)
circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 422):
Agolsune. Vacuum sonat". Autorul a p. 13: Sa ne aducemil a-minte, cumii
dat aci drept un singur cuvint propo- ca lume trece, i chipul ei ; iara celli
sitiunea : s una a gol, unde a ce face voia lui D-cleu petrece in
gol" nu este adverb, ci o construe- veci, celii ce'§i agonisdsce fapte bune
tiune sintacticA neaglutinata, intocmai d o b and e§t e inparatiia..."
ca in : suna a spart, mirosa a cepa etc. In fine, agonisesc e sinonim cu c a-
p 6 t.
V. 18*.A.
De cate trele: capet, dobandesc,
c AA t i g agonisesc se deosebesce
.Agonisèse (agonisit, agonisire), vb. ; prin elementul unei staruinte indelun-
acquerir, gagner laborieusement, a la gate. POte sa caOige cine-va din
sueur du front. A aduna folese cu intamplare, p6te sa do b andesca
marl osteneli" (Costinescu). prin indraznelA, pOte sa cap ete in
E sinonim cu ca§tig: dAruela;. insa nu agonisesce decat prin
Codicele Vorone- Biblia 1688: trudA, prin munca, prin rebdarea de
Van circa 1550 : a stringe picatura cu picaturA.
v. Capet. C4tig. Dobdndesc.
Act. Ap. XXII, ...eu cu multa Miron Costin, Letop. I, 307 : a§a
28: eu cu multu cheltuiala politiia
pretu agonisiiu a- aZasta amil ca§-
cu arievoe se agonisWe ce se
perde o datA...
Casta cetate. tigat... Dosofteiu, 1673, f. 60 b:
Ep. Petr. I, ...unulti la a-
V, 5: urul a- laltil plecandu Ca lumla acIasta'I ca o miza mica,
Omul cat de-a-hirla Taste o nemica,
laltui supuindu- va, smereniia in- De vriarne ce triace ca o umbra rara:
se, smerita man- tru voi c A § t i- Mar sa trudIa§te de dza pana'n
drie agonisili... g a t i... sara
www.dacoromanica.ro
523 AGONISESC 524
De'§ agonisia*te s'aiba si pre mane; parint ti, atunce cuconii ucigatoriu-
S tr insur a co stringe nu sti cuI 06- lui nu's vorn piiarde ocinele ce ii sa
mane...
yin dela mop-sari, nice vor putia st
Doina Jianului: fie dornneV ; ce s vor lua ocinele ce
Stau in drum sa mb gandesc va fi agonisitu ucigrttoriulti..."
Ce s'apuc, ce sa muncesc Cu sens figurat:
Panea Waif agonisesc... A'§i agonisi viata = sein Leben
(Alex , P008. pop.2., 285)
erwerben, sich Unterhalt verschaffen"
Si lucruri bune, i de cele role, se (Dr. Polysu).
pot cri§tiga, se pot cap6ta off Coresi, Orniliar 1580, quat. VII p. 1:
dobandi de o data, saü intr'un timp smereniia céia buna nu numai cic6
scurt; pe cand se agonisesee ce-va, bun dulceta i treba agonisete, ce i in
saa net, nurnal printr'o lupta grea §i ceia lurne gatVe i agonisecte dul-
de milt timp. ceta..."
I. Canta, Letop. III, 182: ...ma- Canternir, Divanul lurnii 1698 (A. I.
car ca vaci nu ramäsase la locuitorii R. II, 164): neorinduite §i frtra is-
trail, dara de vreme ca vacaritalui prava pofte, carile, prin ale noastre
tot trebuia sa, dee suma de barn, §i iaral pacate, noao prapadenie i pe-
o baba saracä ce torcea in furca sa'§i ire a ne agoni,si pot..."
agonisesal hrana i comandul sU, tre- N. Muste, Letop. III, 60: lath, ce
buia la acea vreme s dea i ea bani agonisqqe zavistia , cum aria vreme
la vacarit..." neprietenul de V ispravqte trebile
Doina din Moldova: lui..."
De mind plarul am lasat, Din punctul de vedere curat mate-
Tralul bun oil l'arn mtat, rial, romanul agonisese, este, negre§it,
Arma'n sin mi-au ruginit, grecul dywyg'w, la aorist dyoivlaa (Ci-
Nimic n'arn agonisit... hac); sub raportul logic insh, e un
(Alex. Pees. pop2., 257)
produs al cugetaril proprie romanesci,
Doinrt din Ardél: caci vorba greca insemneza lupth",
Co hasna ca tot slujoscI nici o data ca§tig". Asociatiunea de
4,3 nimic n'agonisesct? idei intre caltig mgi lupta, inlantuirea
Far' slujescl pe-o tundra sura ambelor notiuni i identificarea lor, nu
li pe-o pipã cu ciuturA!.. e grecesca. Din latinul 1 u cr u m ca-
(Jarnik-Barsanu. Transily. 409). Vg", Romanul a Mout lucru mun-
Constantin Brancovan, 1696 (Cond. cesc"; din grecul dycovg-tottat ,,mun-
Mss. in Arch. Stat. p. 198): pre sa- cesc", el a facut agonisesc ca§tig".
raci nimene de nimic sä nu-i bantuit Nici o munca temeinica fara ca§tig ;
din ce ar agonesi toamna prin del..." nici un cmgtig trainic Para munca.
Ca termen juridic, avere agonisita, Este interesant a constata, ca la
era aceia pe care cine-va §i-o Meuse Macedo-romani cuvintul exista numai
singur, in opositiune cu avere rn o- in inteles de zor", graM", mai a-
Oenit a" sail den batrani", propiat de cel grecesc (Dr. Obede-
adeca, remasa dela pariql. naru, Dict. Mss. in Acad. Rom.), mgi
Pravila Moldov. 1646, f. 50: De chiar cu sensul cel curat grecesc de

vreme ce ocinele ucigatoriului pogor lupta" (Miklosich, Rumun. Untersuch.
den batrani, ce sa dzice dela II, 11), pe care in daco-romana abia
www.dacoromanica.ro
525 AGONISITA 526
II amintesce pina la un punct numi- !gi pentru paza cinstei ma nevoesc..."

rea dantului poporan Aga n u 1". Enachi Cogalnicenu, Letop. III, 262:
V. Acolisesc. Aganda. Agoni- Arazand Domnul [Grigorie Ghica] aice
sea Agonisitd. in Iai o mandrie la pamanteni, pur-
tand fiqte-care cumavri scumpe §i
Agonise) (plur. agoniseli), S. f. ; ac- blane, care nu era fie§te-care harnic do
quisition, gain, profit, produit du tra- agonisire dupa straele ce purta ; §i sta
vail ou de la peine. Sinonim cu a g o- Domnul de gandia ce agonisit il
nisire cu agonisita, circu- poate sa le dee ca sa cuprinda chel-
land in graiu mai mult decat cel de- tuéla lor, i DU putea gasi cu gandul
'ntaiu, dar mai putin decat al doilea. Muriel sale, §i cuno§tea ca se sting
A. Pann, Prov. I, 150 : Greerele in cu straele lor i a femeelor, §i sta do
vremea agoniselif canta, i lama cere se mira ce va face..."
sa se imprumute..." v. .Agonisesc. Agonisaa. Ago-
Inventariul Cotrocenilor 1681 (Mss. nisita. -ad.
Arch. Stat.) f. 28 : au den varna pe-
§telui, au den vama altor bucate ce se .Agonisit, -a, adj.; part. passe d ' a-
vor vende, au den judecati, au den gonisesc: acquis, gagne avec peine.
prazi, au veri den ce aril hi agonisaa Functioneza ca adjectiv : lucru agoni-
acei vami, den toate sa alba a luare sit ,mclia agonisitd, banii agonisip
manastire al trend ban..." prin truda etc.; la masculin rare-ori se
Dosofteiu, 1680, f. 133 b : Catfi sa intrebuinteza ca substantiv : agonisi-
de marira lucrurile tale, Domne; toate tul cui-va", ci numal la feminin : a- 77
cu'ntalepciune le fece§;. s'au inplut pa- gonisita cui-va".

mantul de agonisala ta,..", uncle ago- v. Agonisesc. Agonisitd.
nisad resulta din fece§i" i lucru-
rile". Agonisita (plur. agonisite), s. f. ;
)/Albinele cari lucreza, p'aici se clic part. passe fern. d' ago nisesc pris
alghine; cele cari nu fac nimic, ci ma- substantivement: acquisition, gain, pro-
nanca agonise7a albin elor lu cr A- fit, benefice, quelque chose gagnee a
t e r e, se numesc trantori.." (T. Theo- la sueur du front. Nu se deosebesce
dorescu, Ialomia, c. Lup§enu). prin sens de agonisela i ago-
v. Agonisesc. Agonisita. ni sir e, dar este cel mai intrebuin-
tat din cate-trele.
Agonisire (plur. agonisin), s. f.; Nic. Costin, Letop. II, 94 : ...pen-
l'infinitif d'agonisesc pris sub- tru hotarele targurilor domne0; dela
stantivement : acquisition, profit. Ace- o vreme se deprinsase Domnil cel mai
lagl sens cu agonisela i cu a- de curand a da, i a boieri i altora,
gonisita. ala cat n'ati ramas loc deosebit pen-
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss in Acad. tru hrana i agonisita pe dansul tar-
nom.) p. 33 : §i in fundul marii a gurilor..."
ma afunda, §1 in mijlocul focului a Neculcea, Letop. II, 301 : Moldo-
ma arunca, i nici cum vietii méle a veni rnu1i, i feciori de boieri, se du-
cruta, nu ma voiu feri; numai pre- cea la lefe, unii la Moscali, unii la
cum toti cei cu socotela in lume, aa Le§i, unii la Racoti, unii la ved pen-
qi eu, nu numai pentru agonisire, ce tru agonisitd..."
www.dacoromanica.ro
527 AGRE§ 528
N. Muste, Letop. III, 42: toata. ice: bagati-vo 'n casa vOstra, cal
agona acestui parnant stupii sant, grijitä i frurnosa, pui§oril mei..." (P.
§i cu ace§tii iY platesc boierii §i ma- Olténu, HuniadOra, com. Hateg).
nastirile birurile i NI tin casele..." Este slavicul graes c, care inst prin
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. prepositiunea a (== lat. ad) capeta sen-
Rom.) p. 139: Iara una dintre albine sul latinului adloquor (alloquor)".
zisa eu astazi in camp pentru ago- v. Agramadesc. Graesc.
nisitd qind §i printre erbi §i flori
miare cercand..."
Agritire 1
Zilot, Cron. p. 51: boeril toti, Tar V. Agrdesc.
AgrAlt
mai virtos ai Craiovei, ca se intórsera
ticalqii din fuga dupa, arderea el, unii
trasera in orale, aIii pe la moii pe Agrámfidèse (agrdmddit, agramadire),
gait, §P§i cauta risipa fie-care indrep- vb.; accumuler, amonceler, tasser. Se
tandull veniturile caselor lor qi bucu- aude peste Carpati.
randu-se ca s'at mai vöclut o data pe Zmeii restOrna tot §i tOte, chiar
la nemestii; negutatorii i§i intinsera fantanile le intorc cu fundul in sus
rnrejile negutatoriilor, impraltiindu-se de se trezesc innotand in apa. Zmeii
pe la balciuri i facendu-§1 tot felul agramadesc muntii i bolovanii cei
de pornire fie§te-care intru a sa negu- mai mail, cari nu este in stare un
tatorie, bucurandu-se §i ei ca s'ail iz- sat sal misce din loc..." (D. Pascut,
bavit de lantul fricei; töranii birniel Paget).
se apucasera cu temeia de lucrarea 0 compositiune poporana din slavi-
pamintului, de som6natura indestulata, cul gramadese i prepositiunea a
§i altele care se plea in tépa lor; ( lat. ad), cu sensul latinului nadcu-
§i cu un cuvint, toti löcuitorii mulo (accumulo)".
care cu una, care cu alta, i§i cauta v. Agretesc. Gramdclesc.
de agonisita lor..."
v. Agonisesc. Agonisire: Ago-
AgrámiLdhe
nise7a. V. Agretmadesc.
AgritmädIt
Agbst, s. m.; le mois d'Aotit. Die-
tionar Mss. Banaten circa 1670 (Col. .Agrèift S. itgreq, S. m.; t. de Botan.:
1. Tr. 1883 p. 422): Agost. Augu- 10. groseiller a rnaquereau, Ribes gros-
stus". sularia ; 20. raisin vent, uva acerba.
v. Agust. Gustgr. Accentul pe a doua silaba se constata
prin poesia poporana :
AgrUso (agrdit, a grdire), vb.; adres- Pe cel munte Infrungit
ser la parole, faire une allocution. Cu- F:4 cu florT acoperit,
vintul se intrebuinteza, peste Carpati. Cu for! (lathe i agreA
Albinele se prind intr'o Co§nitA, carea Este-o punte de cire§1...
(Marian, Bucovina, I, 102).
se unge mai intaiu cu Flórea-stupilor.
Cel care le prinde, le fluera i le agra- Dictionarul Mss. Banaten circa 1670
esce : pui§orii mei, pui§orii mei, me- 1. Tr.
(Col. 1883 p. 422) : Agresh.
qati-v6 jos ! Dupa ce ele se pun pe o Omphax. Uva cruda."
clOmba, le pune copita aprOpe §i I e La masculin se qice numai despre
www.dacoromanica.ro
529 A-GRETA 530
tufA ; rodul se chiarnA la feminin Agris-roqu 1 v. Aeri§-rop. 1. A-

agre§A. Agritet-rolift I grip.
Forma dgrg, adecA cu e i cu tonul
pe prima silaba , in loc de agri s
.Agrited (plur. agriel), s. m.; dimi-
= acri §, se datoresce inriuririi sla
vice (polon. agr e st, boh. gr e s t
nutif d'agr §. Se obicinuesce in
etc.) sad maghiare (6 g r e s). Chiar in Transilvania : tuta de agri§ei " (R.
unele dialecte germane se (lice: A gr es, Simu, Sibiiu, Orlat).
Agresch, Agrestbeere (Nemnich). v. ''Agrig.
v. 1-Agri§. AgriO.
.A.gitit, adv.; a grand peine, diffi-
Agrelet. v. Agrq. cilernent. Archaism. Dictionarul Mss.
Agrij. v. 2. Aeri.y.
BAnAtén circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883
p. 422): Agrac'd. Difficulter. A egre".
J'Agrig, s. m.; t. de Botan : 1°. gro- Represintand pe. latinul : ad-grav i-
seiller a maquereau, Ribes grossularia; tiem (=ital. a gravezza), romanul
2°. raisin vert, uva acerba. Arborel a-grey, dqi pare conservat numai in
sati tufä care produce agri e" (L. M.) Banat, trebuia totu§1 EA fi circulat in
Pisone : Agriy, care face agrq e, intregimea graiului romanesc pinA a
Groseillier". Dr. Polysu : Agrif, s. m., nu se fi introdus sinonimul a-nevo e,
der Stachelbeerstrauch; a g r i , s. 1., format intocmai dupA acelav tipic din
die Stachelbeere". Lexicon Budanum : prepositionalul a- (lat. ad) §i din sla-
Agrig, masc. plur.; 10. Ribes gros- vicul nevoli a.
sularia, die Stachelbeere; 2°. strugur SA se observe cA'n secolul XVI
necopt, aguridA ; 3°. Agri r o i 1, ambii termini : grët A (= lat. gra-
Ribes rubrum , die rothe Johannis- vities) i nevoe (=slay. nevolia) se
beeren..."; aflati incA in concurenta unul cu altul,
Forma organicA a cuvintului este exprimend aceiai notiune. Astfel la
a c r 4, din acru ( = lat. acrum) §i Coresi, Omiliar 1580, quatern. XI p.
sufixul deminutival §, literalmente 2-3: cu minte buna sA fimti intru
aigrelet". toate ate vinti noao dela Dumnezeu,
v. 2'8. Acri§. Aguridci. cia acOsté amu toate spre folosu ne-au
tocmitti, §i spre isprava lasa n evoia
2Agritl, n. pr. loc.; nom de certaines §i gr et a spre 110i Dumnezeu a fi,
localites. Do6 sate romanesci in Banat, derep-ce cAndu ne dA Dumnezeu noao
din earl' unul forte mare, nu departe rAu, 'far& noi sA slAvim i sA m
de Arad, se chiam4 Agrif, unguresce r i m sfantil nurnele lui..."
Egres (Hornyanszky, Geogr. Lexik. Cu incetul, slAvire" a gonit pe
d. KOn. Ungarn, p. 4). mArire", nevoia" respinse pe grOtrt"
v. 'Agri,g. la o alta, nuarrtA de sens, a-nevoe
inlocui pe
AgriTg (plur. agrile) , s. f. ; fruit
d'agri §. Costinescu : Agri§e, un fel Macedo-romanesce se (lice pinA a-
de cOcAze; groseille a maquereau, gro- stA(11 : c ugréta= duo-maw, schwer-
seille verte". lich" (Bojadschi).
v. '.Agrig. v. 1.A-nevoe.
www.dacoromanica.ro
531 AGRU 532
Agru (plur. agre), s. n.; cainpagne, uncle la Silvestru Fir la Dosofteiu :

champ cultive, terrain labourO, guèret; 1651: 1680:
surface. Sinonim mai ales cu t ar in . . samana sam n a ra
gi cu hold a. Din latinul agr um holde §i sa- arini :2i rasa-
(= gr. dygc,v sanscr. agram), ca si desc vii... dira yd...
itah a gr o, portug. agro etc., al no-
stru agru, departe de a fi neologism, Noul Testament 1648, Math. XIII,
e fOrte des in vechile texturi roma- 31, 36 38:
nesci, iar in unele 1ocalitI s'a pa- asamanata . . . simile est
strat pint astacp in graiul teranului. iaste inprtrrttila regnum coelorum
Codicele Voronetian circa 1650 (Mss. ceriurelor grriun- grano sinapis
in Acad. Rom.) p. 132: tului de mu§tariu, quod accipiens
Ep. Jacob. Ar, ...merces ope- carele'l là omula homo serninavit
4 : prqurele lu- rariorum qui mes- §i'l samana in a- in agro suo...
cratorilor celora suerunt regi o- grata lui (scholia
ce au lucratu a- n e s vestras... marginala: h o l-
grele voastre... d a)...
acolo undo in Bibra Itu erban-vocla, 0 mai jos:

1688: au sacerata tarinile voa- spune noao ...edissero nobis
stre..." pilda neghinelor parabolam ziza-
Radu din Manicesci, 1574 (bvlss. Hari. cat hold e. Tara niorum a gni. Qui
6311 B. British Mus.), Math. XIII, 24, elti raspunse zi- respondens ait ii-
27, 31, 38: se lor: cela co us: qui seminat
...semanh bunh seminavit
. . . samana sarnanta bonum semen ,
samanta spre a- bonum semen in buna iaste filula est filius homi-
grul lui... a gr o suo... omenesca , iara nis; ager au-
...semanali spro ...seminasti in agrul iaste lu- tena , est mun-
agrul tau... agr o tuo... dus...
...semana. intru ...seminavit in
agrul agro suo... lJn text din sec. XVII (Cod. Mss.
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov,
...eine sémana ...qui seminat
bonum semen ,
P. 214): mérse cu soacra-sa in Vith-
cc"; sa manta. buna
lOema in vrOmé seceratului §i. e§i la
iaste fiiul ome- est filius homi-
agrele lui Vooza sit stranga spice..."
nescii , e agrul nis; ager au- In Oltenia, i anume la Gorjeni, cu-
iaste lurnO... tem, est mun-
dus...
vintul agru champ cultive circuit
pina astaqi in gura poporului; de ase-
uncle in Biblia din 1688 figurOza pre- menea in Banat, uncle inst el mai are
tutindeni sinonirnul tarin A. §i sensul de surface". Alaturi cu
Coresi, 1577, ps. CVI: ogor §i aratur a, se aude ici-cole
fecera ce- ...et constitue- qicéndu-sei agru; agru mai insem-
tqi in fire, i se- runt civitates ha- néza inca pe la noi un str at de a-
manara agre gi bitationis, et se- supr a" (Paroh Livia Iancu, distr.
rasadira vini... minaverunt a- Cara§-Severin, corn. Visag).
g r o s, et plan- In dialectul macedo-roman, agru,
taverunt vineas... agre insemneza, cerealele semenate in
www.dacoromanica.ro
533 AGUD 534
camp : graü, secara etc.; §i campul De§i intrebuintat mai cu sema in

unde se afla semdnate cereale" (Dr. Moldova, agud e amoscut §i'n TOra-
Obedenaru, Diet. Mss. in Acad. Rom.). Romanesc6,. A§a in Ialomita se (lice :
Cantecul Pirpirunei (Paparuda.) in Ain racut §ent pre aprOpe de agudu
Macedonia (Crurva): ala din coltu grAdini i i-ain taiet mai
Pipiruna t6te vinele din partea aia..." (T. Theo-
Se readunii, dorescu, coin. Lumenu).
Pu plOie, da plOie, La cuvintul a g ii d ri vom vale ca
Tia sa cr6sca agrele, acest termen botanic se aude 'n
Agrele si avhiniele,
Avhiniele sj Ierghile... Transilvania.
(Album maccdo-ruman, p 102).
In fine, in Banat cireuleza forma
v. Ardlurd. Hada. Ogor. utgod: La poi arborul rnorus" se
Tarind... cluama iagod; in alto locuri so (lice
ci u cl, f r g a r I u, in u r..." (S. Liuba,
Agiid (plur. aguip), s. rn.; t. de Bo- Banat, corn. Maidan).
tan.: mUrier, Morus nigra, Mortis alba. Unii cred a dud §i agud ar Il unul
Sinonim cu d u d, mur i frag a- 3i acela§i cuvint (ainOnu, Elem. turc.
r I u. Arbore care da agude §i a p. 8). Turcesce dud aghadji" insem-
carui fru* este buna de nutrit vier- nand arbore d u d", de aci : agud
mii de motasa. Acest arbore se chiama parait etre une contraction de agh ad ji
a§a mai ales in Moldova, cum i fruc- d u d" (Cihac, II, 542). 0 asemenea
tul lui aguda, dn in Tera-Romanesca contractiune: agud=a g h[a d i d] U d,
arborele se nuinesce d u d §i fructul e ce-va cu totul peste putinta la Ro-
seü d u d A. In multe pArti insa ale mani, §i ar fi forte a-nevoe chiar in-
Terei-Romanesci, cum §i in alte pro- tr'o alta limba.
vincie locuite de Romani, arborele se Forma banatena ktgod = agud inla-
chiama m u r §i fructul seri mur A; tura ori-ce indoela asupra originii cu.
vorba mura insa se aplica de mulV vintului. Serbesce : Tag() ci a fragA".
Romani 0 la fructul arborelului saü In tete dialectele slavice polonesce,
tufei numite rug. Vorbele d u d §i rusesce, bohemesce etc. aprOpe fara
duda sint de origine persana, era Mci o schimbare fonetica, acela§i ter-
agud §i agud A de origine necuno- men se aplica la fraga" i la fructe
scuta (Laurian-Maxim)". analOge : smeura", clip§una", stru-
Varlam, 1643, f. 380 a (Luc. XIX, gure" §i altele. In texturi paleo-sla-
4): alerga innainte de sa sui intru'in vice, iroui'niu i nromviiiic insemneza
copa6 co s chiamA agud..." anume agud: drOvo I ag odi Cie
Acela31 pasagiu in Noul Testament =mor us arbor" (Miklosich, Lex.
dela Bölgrad din 1648 : sa sui intr'un 1143), literalmente : arbore cu a g u-
sm o chi n", iar scholia marginala a- d e", banatenesce : cu I a g 0 cl e". De
dauga : altii zic m u r". aci resulta ca Romanii afl imprumu-
0 doina din Moldova : tat dela Slavi numai pe femininul a-
Primp, verde treI aguili, g u d a ca nume al fructului, de unde
Sus in munt1 la nalte curtI at format apoi el-in3il pentru tufa pe
La pArint1 necunoscut,1, inasculinul agud. SA se observe ca'n
Sus in muntit cel de 'Ara paleo-slavica aii existat o forma mai
Dórnne! reu-1 faali tatá...
(Cony. lit. 1888 p. 119). veche ag oda alaturi cu o forma mai
www.dacoromanica.ro
535 AGURA. 536
noun Tagod a, dupa cum era: azil" Dar nu pot esi la tine,
linga, Yazd", adt" linga iadt", a- Ca's dusmanil linga mine...
(I. G. Bibicescu, Coll, hiss.)
bloke" linga lableko", ako" linga v. Agud.
27
iako" etc. In adevër, intr'un text ci-
rilico-glagolitic din secolul XIII ne in- v. .Aghiutd.
timpina tocmai cu sensul de agud:
agodidiie (Mikl. Lex. 0). Moldove- Agurit, n. pr. loc. ; mont Athos.
nescul agud corespunde unei forme Vestitul cre§tet in partea sudica a
slavice mai primitive agod a, 'far ba- Macedoniei, inaintand ca o peninsula
natdnul iagocl forme posterkire I a- in Archipelag, lung de vr'o 60 chi-
g o d a. lometri i InAltandu-se in unele locuri
A§a dara, graiul romanesc, pentru peste 2000 metri d'asupra Maril. Ince-
acela§i arbore milrier", poseda patru p6nd de prin secolul X, acest munte
nurnirl, din mei' do6 latine : m u r devenise adapost pentru cMugnri, aco-
(= morns) §i fr agar lu (--= fra- perindu'l cu incetul un 5ir de doöieci
garium), una tura : d u d, una slavica : de manastiri, call se carmuesc ca un
agud. Insa mura insemnëza tot-o-data fel de republica, resf6tata, intre paduri
mai obicinuit pe nitre sauvage"; fr 6.- recoróse §i gradini pline de flori. AprOpe
gari u se aplicg mai potrivit la o tufa toti Domnii romani, cu Vladislav Ba-
de fragi, 'far d u d (articulat : dudul, sarab i cu Stefan cel Mare in frunte,
feminin : duda) infati§eza o disarmo- afl fost patroni ai acestei Tebaide, nu-
niOsa reduplicare. Terminul cel mai mite grecesce ci gytov geog , slavo-
proprit remane agud, care este i cel nesce Sveta-gora santul munte".
mai respandit. Gavriil Protul, circa 1525, dar dupt
v. Dud. Frdgariu. Mur.Soleov, o copia mult mai moderna (A. I. R.
I, 2, p. 146), vorbind despre Ndgoe
Agadit (plur. agude), s. f.; t. de Bo- Basarab : toate mannstirile din sfaxit
tan. : mare. Fructul agudului. Si- muntele Atonului le-au imbogntit cu
nonim cu d u d I. toate trebuintele, i dobitoace Inca le-
0 doina din Moldova : -au dat, i multe ziduri au Mout; 5i
FrunO, verde de agude, fu ctitor mare a toata S v et agor a..."
Strig la pulca, nu m'aude; Din slavicul Sveta-gor a, &scorn-
de-aude, ea s'ascunde, pus gre§it in svet-agor a, Ro-
Ea s'ascundo, nu'ml respunde... manii aü croit S fin t a Agura".
(Alex. Poos. pop 2. , 343).
Enachi Cogalnicénu, Letop. III, 285:
Alta tot de acolo : Aice ne vine randul sa aratam i pen-
tru cati Patriar§i a Tarigradului §tim :
Frun(la verde de agude!
Tan vegl, Irate, ce s'aude? Paisie cel batran, care at fost in tril
Gralul dulce-a mandrel mole, randuri; Chiril cel span, care s'at sur-
011 sgomot do potirl grele?... gunit la Sina-orus; Serafim, care Fat
(Ibid 257) trimes la Sfanta Agurd §i pe urma ati
o doina din Transilvania : fugit..."
I. Crénga, Mo§ Nichifor Cotcariul
Frunqulita trel agude!
Aide focu'n pale ude;
(Cony. Lit. 1877, p. 378): Parintil
Strig la mandra, nu m'aude. pusnici din sfnnta Agurd mi-ad dat
Ba te-aud, badita, bine, canon sa mananc lapte numai dela o
www.dacoromanica.ro
537 A GURT 638
vaca, ca sa nu imbatranesc degraba..." face cu ce ? cu radarea"; §i '1 ro-

v. Cdlugdr. manis6za, (ibid. III, 15) :
Cu rabdare si cu Vicere
Agurld6 S. f. ; raisin vert, verjus; Se face agarida miere...
fruit aigre en g6n6ral. Medio-grecul In poesia poporana, frumä verde
dyeveic7a, care a inlocuit pe vechiul ro- agurida" se pune in fruntea cantecelor
manese acri §. De altmintrea, cuvin- celor a c r e.
tul e vechiu i forte respandit in Caranfil, Valea Prutului, 15 :
graiu, insemnand strugurul cel necopt Frunda verde aguridd,
saü acru, sue sail z6ma dintr'un ase- Mult esti, leleo, ispititk
menea strugur, §i ori-ce pOrna acra. Mult mES T5e11 5i mult nit pore
Dictionar Mss. Banat6n circa 1670 Cu vorba ca pre nitontl...

(Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : v. 2*.Acrif. Borg. aorba.
A gr es h. Omphax. Uva cruda.
Aguria. Idem." Aguriditr. V. Aguriclar.
Dietionar slavo-rornanesc din aceia§i Aguridhr, s. m. ; t. de Botan. : vi-
epoca (Mss. al Societatii archeologice gne sauvage, Vitis labrusca. Sinonim
din Moscva, f. 126 b.) : fie-care poama cu lauru§ca, vechiu laurusca,
necoapta, sa chiarna a§a, agurida". de exemplu la Dosofteiu, Paremiar
A. Pann, Prov. II, 80 : 1688, I f. 13 a: §'am 4teptat s.
Au mancat aguridd parintii fan, [viia] struguri de poama, iara ia
Si sl-aii strepezit copiil dintil... fiace laurusea...".
Aguriclar se chiama un copacel ce
I. Crénga, Povestea lui Ilarap-alb cresce prin päduri, agatat de tulpinele
(Cony. lit. 1877 p. 181) : Zi §i d-ta,
§i cradle altor arbori, asemenandu-se
a ai avut sa tragi un pöcat stramo- cu vita de vie i rodind nesce stru-
§esc. Vorba ceia : parintil mananca guri selbateci. Fiind mladios, se intre-
aguridd i fiilor li se strepezesc
buinteza ca legaturi la cäruta, ca frau-
Proverb de origine ebraica. Biblia
ghii de rufe etc. Lungimea acestui
erban-voda 1688, p. 545 :
copacel depinde de a arborelui pe care
Ezech. XVIII, Patres come- este agatat" (Preut C. Ghinescu, Te-
2 : Parintii. au derunt uvam a- leorman, c. Main).
mancat aguridd, cerbam, et den- Format din agurid a raisin vert"
dintil Morilor tes filiorum ob- prin sufixul -ar, trebui sä fie : a g u-
s'au strepezit... stupuerunt... . rida r, nici decum aguriyar. Acesta
Acela§i proverb suna altfel la Co- anomalia fonetica remane de lamurit.
resi, Omiliar 1580, quatern. XII p. 6 : Se intrebuint6za insa pe a-locuri
parintii sa manaince m 6r e 1 e, §i din- forma cea normala aguridar (Dr.
ii fe6orilor sa, strepezesca..." Bra,ndzA).
Alt proverb : aguricla s'a facut v. Aguridd. Eduru:Fd.
miere" (L. M.), cand eel invrajbiti se
impaca, 'far mai ales cand se curma Agirt (plur. agurfi), s. m. ; jongleur,
cérta dintre barbat i nevésta. charlatan. Cuvintul se gäsesce la Bu-
A. Pann, Prov. II, 165, aduce pro- dai-Delénu (Diet. Mss. in Muz. istor.
verbul turcesc : Din agurida miere se din Bucur.) : Agurt , Gaukler,, Ta-
www.dacoromanica.ro
539 AGU 510
schenspieler", adAoge'ndu-se ca se aflA Gust. Gustae,u. Gustdresc.

in vechile cArti bisericesci, dar MIA
o indicatiune anume. Este grecul dytie-
vw, cu acelq' inteles. E remarcabila Agustbs (plur. agustop), S. rn.; t.
trecerea lui v grec in u, ca §i 'n mar- de Botan.: sorte de raisin.
tur = pderveog". Mai ales in cantece, poporul pro-
nuntA adesea pe u intreg la finea cu-
Agast, s. m.; mois d'Aofit. A opta vintelor nearticulate; de ex. :
lunA a anului gregorian, latinul A u-
FrunOalita fol de n u c u,
gustus mensis", numit a§a in o- Pune'mT, pulca, sd manancu,
nOrea impöratului August §i care se Ca do mane sa m ducu...
chiArna inainte Sextilis". Medio-latin Of! frunclalita - agustosu,
agustus (Du Cange); ital. i span. Mergl, pumle, sanStosu...
agost 0, provent. agost (Cihac). Agustos insemnOzb, o varietate de
Carturarii de astAqi qic augus t, struguri fOrte timpurii, avênd pelita
cArturaril de alta data qiceat avgust;
bobitei strevegia §i subtire, incat se
poporul insa rostesce tot-d'a-una agust,
zaresc semintele §i chiar viniVrele"
intocmai ca in limbile surori din Apus.
(St. Voinea, Dobrogea, corn. Somova).
Este o forma latinA rustica. In unele
locuri se aude numai gust (G. Caderea, v. Agust.
Nornt, com. Bubalnita) prin perderea
initialului a, ca i 'n francesul a o fit, Agal, n. pr.; personnage ldgendaire.
rostit inainte att", asth4i numai t". In balade oltene se chiarna Agq al
Apoi din gust, prin etimologia popo- lui Topale ; in balade bAnAtene A g
ranA, s'a nAscut variantul f6rte re- i t a lui TopalA". In ambele casuri
spandit : gustar I u, adecA o luna este un derninutiv din A g A sail din
in care se gust A. A g A, dar deminutiv simpatic, nu iro-
Jipescu, Opincaru p. 16: mö dusei nic ca in Agachi". In variantul cules
anu trecut, pin'luna lu G- usta r, la la Temi§Ora §i la Lipova, personagiul
un stilp d'ai t6ri, la ficioru popi, e chiar Turc: beg mare in Sladova,
p6 nume..." a g a mare in Cladova" (Marienescu,
la Francesi existA o etiinologia Balade, II, 116); in variantul din Val-
poporanA analOgA in locutiunea pro- cea, de0 tot Turc, caci are o cadinA,
verbiala : a o ft t donne g o U t", asu- totu§1:
pra cArii LittrO observA: c'est la tern-
Ast Agu,s al lul Topala
pOrature du mois d'aciftt qui fait que Mi-este volnic fard sOmd,
le yin est bon ou mauvais". Prover- Bate TurciT de'T omdra...
bul italian qice in versuri: (G. D. Teodorescu, Poos. pop. 611)
Agosto In primul variant, el are de durian

Ci matura U grano o ii mosto...
(Giinto
pe un S tolan Buliba§a" ; in al
doilea, pe un M ustafa Bqloga".
Un alt nurne poporan forte remar- Urgela baladei oltene pare a fi un du-
cabil al aceleiall lune este M i sAla r, blot cu balada moldovenésca Toma
intrebuintat mai cu sérn't in Moldova. Alinnoe, dar II este Ma alAturare th-
v. Agustos. Agost. Avgust. feriOrA in privinta frumusetei poetice.
www.dacoromanica.ro
541 AHA 542
v. Agcl. Agtt. Agachi. Ali- pept un ah!, dar nurnal atund cand
mo§.. -ui. ne gandim la suferinte trecute.
A. Pann, Prov. II, 150 :
Ague Wt. v. Aguf. Plin de multAmire, ditre ea vorbi :
Ah, draga meal astadi m'ai indatorat
1Ahl interj. Se rostesce cu h=gr. x. Cu laptele dulce...
Exclamatiune in care predomnesce du- Reduplicat: oh! all!
r er e, pe cand in simplul a!", Para Alexandri, Istoria unui galben : Tri-
guturath, precumpanesce surpri n- sta serta! lume de§arta! vieta tica-
d e r e. lesa! ah! ah!..."
Balada Chira: Interjectiunea ah! exprima o durere
Facet,i-ve mil individuala ; cand ne dere insä pentru
De-o biat'a copila! alt cine-va, cand simtimintul este ne-
Alt, mr dOre fOrto! subiectiv sari reflex, e mai potrivit
Alt, me tern de rnOrto!..
sinonimul o h ! " A§a la Neculce,
O doina din Moldova : Letop. II, 417 : O h, oh, o h ! Vai,
Ah, amar sufletul met ! vai, val de taxa! Ce vremi cumplite
Tu plangear de d o r merou, aü agiuns §i la ce curnpana aa cci-
Si pe flOre si pe spin clut !..."
Si pe pOrta lui Marin! v. 2'A ! Ahi! Alto! Aht!
Ah, arnar sufletul meu!..
(Alex., Poes. pop. 2., 23U
Aos! Au! Of! Oh! Van.
O doina din Muntenia: 2'Ah (plur. ahurt), S. n.; l'interjec-
Frunda verde salciOra, tion a h! employee substantivement.
Ahl lelita MariOra, Sinonim cu a h t.
Ochil tel me bagã'n b 616,, De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul-
Sprâncenele me ()raft tanica p. 109: i§1 mu§ca buza de
(G. D. Teodorescu, Foos. pop 301)
jos; inchidea ochii, i strecura, prin-
O doina din Ardél: tre dintii aIb i marunti, Gate Un ah!
Ah, unite, cum te-a§ vinde,
carel umfla peptul §i'i cutreera tot
Numai de te-as puté prinde! trupul..."
Dragoste, cum te-as bra, Ibid. p. 111: Ai doH s te privesc
Numai de te-as Capeta ca p'o icena, sä traesc cu tusea
(Jarnik-BArsanu, 73) unghiurile i ahurile gi palpitattle
Gr. Alexandrescu, Mangaierea": d-tale..."
Costachi Conachi, Catinca" :
Sit vedi apol in lume cumplita reutate
Otravindu'mi an), dile, di ial. timbre do Firea dar cea ornonesca
placeri; Tot muritoriul slavescii,
Sa vedi... Alt! atunci numai, atunci ai Ce in necaz si in chinuri
ved6 pOte, StnigIt cu oh do suspinuri...
CRo nn singur suflot cuprinde 'n el v.1.Ah!
dur
Zilot, Cron. p. 15: Ah, amar mie! 3. Ah-, préfixe. v. 8. Ac. Aceitare.
cum rn'am nascut inteacesta TOra-
Rumanesca..." Ahl interj. Se rostosce cu h latin,
Fericirea pete §i ea st ne scota din nu cu grecul x ca in interjectiunea
www.dacoromanica.ro
543 AHASTA 544
a h! Exprima bucuria cand, dupa o Mult me mir ea d'ahdla

lunga cautare, nimerim mijlocul de a Care nu §tie-a canta,
Cum iI petrece lumea...
ajunge la o tinta sat de a ne descur- (Jarnik-Iiiirsanu, 217)
ca. Se apropia prin sens de aa !", dar
nu se confunda cu el. De asemenea §i'n Tera-Romanesca.
I. Cr6nga, Capra cu trei ie(11 (Cony. Tata cate-va exemple dela Valenil-de-
lit. 1875 p. 342): Alia! la acu I-am -munte din Prahova (Jipescu, Opin-
gasit lécul, clise ea in gandul sett caru) :
Tad! Ca 1-olu face ell cum6trului una p. 23: nu le da pas al-de ahdia sa
de §l-a muva labele..." ghiie 'ncoace la noi s6, ne spunein
v. 2.Aa! 01w!.. 'Asti uni altora...";
p. 63 : nu sé lasa d capu ahd-
141.45114. V. Akita. luta...";
p. 64: sa plece la oral, sa 'ntrebe
Ahala S. ahäla, ahlaa (plur. ahdia acolo unde s da dreptatea, ca aheiza
s. ahcria, alzellea s. ahalea), pron. de- sint mai marl..." ;
monstr. ; celui-la, celle-la. 0 forma rus-
p. 97: poporu alege p6 catl-va din
MO in loc de acela (a c e I a), fOrte bile-care judet, i ahdia lucreza in ali
intrebuintata in Banat, ap ca 'n bas-
negotului..."
mul Gaitan de aor", transcris dupa
cum se rostesce acolo, ne intimpina In secolul XVII forma ahalaacela
(Picot, Dialectes roumains) : cata sä. fi fost cu mult mai respan-
p. 27: cu cat se apropia mi tarie din in graiul viu din Téra-Romand-
de locu ;
sea, de Ora-ce Cantemir o pune intre
p. 29: in dzioa urmatoare, se dude particularitatile caracteristice ale dia-
Ocala la imparat i spunie..."; lectului muntenesc : a 6 e 1 a, hic, va-
p. 31: acuma tie cunosc ca pre lachice aliela CC (Descriptio Moldaviae
ahaia car% stapana iniimi mielie..."; p. 151).
p. 33 : [din] doospredzieci caldari, Ye Forma a h al, a h a, adeca Para em-
ha mai din gios, cariel i mi marie, faticul -a, nu se intrebuinteza.
pentru ca ahaia fferbie singura..." ; v. A. Ala. Ala. Hdla.
p. 34: io ma due naintle sa vad Haia...
clinIc o fost nietriebnicu ahdla..."
Apol femininul ahaia cu sensul neu- .AhAsta S. ahiista (plur. aheViza),
tru de ga, cela, nom göneral de cho- pron. démonstr.; eelui-ci. Se obicinu-
se" (Littre): esce numai la masculin. Forma ru-
p. 27 : agiungënd acolo, vèdzu ca stica in loc de acest a.
ahcaa cie stralucia ap de tarie if un A.
V. Acest. Acesta.
gaitan de aor..."
Cu acelall sens intr'un text din se- Circuleza in graiul poporan mai ales
colul XVII (Cuv. d. Mtn II, 615): in Banat §i 'n Tera-Romanesca.
dupb, aliala (avux) am dat la birul Picot, Dialectes roumains p. 29 :
sforalor orti 2, dupa ahala am dat la dupa cie l'o adus, II intriéba, do
alta rumtore costande 2..." undie l'o furat o rare Tel gaitanu a-
Deti mai rar, totuif i 'n Transil- hasta..."
vania se aude pe a-locuri ahdla: Jipescu, Opincaru p. 144: Nita mea,
www.dacoromanica.ro
545 AHO 546
sa'ml traesca, tese mai bune aat a- cu refrenul aho! aho! aho!..." (I. Ru-
&Wks..." gescu, IV', corn. Badeni).
v. Akita. Asta. .Asta... Acésta colinda se chiama Plugu-
§orul".
1.Ahl. interj. Compus din interjec- A-ho! A-ho! plugul badel cu 12 boT,
tiunile a!" i hi I", ahi exprima nu BoT bourel
atat in irar e, cat mai mult un grad In códa cudalbet..
u§or de ne'ncredere. saü:
0 voróva intre doe terance din Tu- Aho! aho! copiI argatl,
tova : Frumos gherdan mai ai, hal, Statl putin §i nu minati,
la gat ! Ala! hal, de unde l'ai cumpe- LIngá boi v'alaturatT
rat ?.." (C. Mironescu, c. Ibanescii). Si cuvintul
(Alex. Poes. pop. 2., 102. 387).
v. 2.A ! 2.A-hi! Hi!
Un variant din munV Nemtului:
2. A-hi 1 interj. Ambele silabe sint Haho! haho! Plugul lul santu Vasile
tonice. Compus din acelea§i elernente Cu patru boi boirel,
ca §i cea-l'alta interjectiune a h i !", In cOda codalgol,
a-hi exprima mirare unita cu t e- Minati, baetl!
m e r e. In jocul copilaresc de-a-mama- Mal! MIL..
(I. Verdenu, CORI. Carligil).
-gala", ap cum se petrece in regiunea
BMilei (P. Michaescu, corn. Cecaru), Ar fi fOrte interesant de a se cer-
puil veqend pe gala striga : a-hi! a-hil ceta, dna nu cum-va acest aho! saü
ca §i cand ar ice. feriti-ve caci haho! este comun tuturor plugarilor
dte-o..." romani din diferite provincie, caci in-
v. l.A1a! 'At! terjectiunea de care boaril se servesc
la minatul vitelor nu e ce-va antropo-
Ahbl S. 6.-hb I interj. Strigatul plu- logic, ci se deosebesce dupa natiuni §i
garului, cand i§i Inc:Minna boil. chiar dupa dialecte. Ap. in Franta,
I. Crenga, Dnil Prepeléc (Cony. buna-Ora, in unele departamente se
lit. 1876, p. 454): Apoi II Ye §i el strigti : ha! ha!", in alte : be I be!
carul i pornesce tot la vale spre doun !", in alte : be, hou, be !", in
a-casa. Aho! car nebun, aho! Cand alte: ara !", in alte : frre! frre !"
te-olu incarca cu saci dela melt, a- etc. (Rolland, Faune populaire, t. 5,
tuncl sa mere a§a..." p. 28). In Italia strigatul mai obici-
Spre qiva de Lb Ianuar a fie-carui nuit este: arri ! arri !", dar tocmai in
an, cam pe la aprinsul luminarilor, Sicilia auqi pe plugari strigand aidoma
pornesc copiii cu dreia, adica 2, 3, 4 §i ca la noi: A h b! a h 0! modo d'in-
pina la 10 12, avênd unul din el un citar le bestie a camminare" (Traina).
clopotel, sail in lipsa o talanca. Ajuni Romanul pare a fi adus pe aho! aho!
la feresta unde §1-aa pus gand a din agrul sicilian", granarul plugariel
merge, qic: aho! aho! alio! i incep a italice.
spune din gura multe §i marunte, pre- Non atticissat, verum sicilicissat...
vestind pe anul nog cu irnbel§ugare §i (Plaut.)
altele. TOM acestä hiritisire e alcatu- v. Ha! Haho! Ho! Plu-
ita in versuri populare bine rimate §i own..
22,083. 18
www.dacoromanica.ro
547 AHTIEZ 548
Ahbtnic subst. et adj.; amateur, lapte de capra rqie, caci ahturile mi-aa
friand. Cuvintul rusesc oh o tnik (ro- släbit peptul..."
stit : ahotni k), introdus in Moldova A deriva pe aht din turcesce i pe
pe timpul ocupatiunilor, luand insa o sinonimul set o f t din bulgaresce (Ci-
nuanta, ironica. hac), este ca i cand ar pretinde cine-va
Crenga, Amintiri din copilaria
I. ca numai in Turcia canil fac ha-a" qi
(Cony. lit. XIV, 369) : Dómne, mai numal in Bulgaria se aude miati" la
femee ! DOrnne, multa minte iT mai pisici. Interjectiunile ah! i of! apar-
trebue, qicea tata , vgend'o a§a de in omeniril intregi. Nici din latina nu
ahotnia pentru mine..." le-aa luat Romani], ci le aü fiind ca
v. Pofta. sint ()merit Cat se atinge de sufixul -t in
aht----ah!±t i 'n o f t=o f !-F.t, el este
Aht (plur. ahte i ahturi), s. n.; sou- din punct in punct ace14I cu sufixul
pir,, g6missement, désir brfilant et -t in : v aet =vat (-Ft, adeca partici-
non satisfait. Se rostesce cu h=gr. x. pialul -t adaos dupa, analogia cuvinte-
Sinonim cu oftare I cu suspin, lor ca: gemet, bOcet, strigat
dar insemneza o durere morala mai etc., latinesce : gemi-tum, strepi-tum,
intima, prin care se identifica cu d o r. fle-tum, planc-tum, Inc-turn §i altele.
Este un d o r insotit de ah! ah! De In scurt, tulpina lui aht e antropolo-
ace% el se pOte lua §i'n sens comic : gica, formatiunea insa este latina.
m'ai anostit cu ahtele tale..." v. ' Ah! 2. Ah. Ahtiez. Oftare.
22
Aht, dor infocat de ce-va care ne Suspin. -t.

lipsesce ; de ex. : biata mama a remas .Ahtihre )
v. Ahtiez.
cu mare alit la inima pentru per- Ahtie,t J
derea unicului sea fiiu" (L. M.).
0 doing, moldovenésca : Ahtibz (ahtiat, ahtiare), vb.; soupirer
aprOs quelque chose, brüler de désir,
Agninga-te voe rea souffrir en ddsirant. Se rostesce cu
Und' tI-o fi calea mal grea!
Aglunga-te ahtal mefi
h = gr. z. Literalmente : a fi supus
Und' ti-o fi pdsul mal greu!... ahtelo r. Se intrebuinteza numai ca
(Carantil, Valea Prutulul, 75). participia : ahtiat, i ca infinitiv sub-
stantivat : ahtiare, dar se pOte (lice
0 doina muntenesca, : fOrte corect: ea ahtiez" sail el ah-
Pe d'asupra easel mele tiazd dupa, cutare lucru".
Trecea stol de rindunele; Ahtiat , care este lipsit de ce-va
Nu e stol de rIndunele, §i '1 doresce cu foc." (L. M.).
Ci sint ahturile mele...
Ahtiat, a fi ahtiat, lechzen, entbeh-
(G. D. Teodorescu, Foes. pop. 305 )
ren" (Dr. Polysu).
Cantecelor melancolice, poporul le De la Vrancea (B. Steramescu), Snl-
(lice : de alai, de jale, de aht..." (V. tanica p. 21 : Mama Stanca, cu tot
Mircea, IaT, com. Copoa). ahtiatul de care era covirlita, mai zimbi
Alexandri , Barbu Läutarul : 0 f- qi ea..."
t 6 z a, Barbule ! striga cuconalul ; Ace1a§1, p. 87 : ai sa'ti vegi sup4i
§i ea trageam ni§te ahturi de se stir- pe unii in desfatari, 'far pe alii in
niat toti canil mahalalei..." ahtiert..."
Acela§i, Nobila cer§itOre, sc. 7 : Bea v. Alit.
www.dacoromanica.ro
649 AICE 550
Ahu V. AN ! In balada poporana Miorita", cand

ciobanul qice oitelor :
Aloe S. aid, adv.; ici, en ce lieu, en Ca sA me ingrOpe
cet endroit. Dublet etimologic cu ye- Aice pe-apnipe
chiul aci ce (= lat. ecc'hicce), care a In strunga de oi,
desparut din limba, §1 sinonim cu a ci SA fiu tot cu vol...
(=lat. ecc'hic), cu a ci 1 e a §i cu ae olea el nu intelege acole a, cad ar fi o
(= lat. eccu'illic), aice sail aid nu di- apropiare nelmurit i chiar vecina
feth intru nemic prin sens de cel de cu departarea ; dar nu vrea nici pe
'ntaiu, dar se deosebesce de cele-l'alte a cile a, care ar fi insu§1 locul undo
trei. - se vorbesce ; ci indica anume un punct
Pe cand a c i functioneza adesea ca mijlocia intre ambele : strunga de oi".
adverb de timp, de ex. : il yap ca, Individualitatea lub aice apare mai
a c i '1 tOca gura §i a c i amutesce", cu sera, neted in unire cu prepositiu-
aice e tot-d'a-una adverb de loc. E ne- nile d e, p e, p i n a. Cand Teem : de
corect la Costachi Negruzzi, Scrisórea aice, pe aice, pina aice", avem in ve-
XIX : de aice incepe un ir de Domni dere un spatia bine determinat in &-
rei..." unde ar trebui : de a c i in- rub nostru, cu noi-irline drept centru;
cepe", de vreme ce e vorba de o epoca, cand (Vern : de a c o lea, pe a c ole a,
er nu de o localitate. E corect insa la pina a c o le a", avem in vedere o apro-
Beldiman, Tragodia v. 21 : piare lipsita de un punct central; cand
Aice am trebuint6, pe Iraclit sä aduc
qicem : de a cile a, pe acilea, pina
Starea Moldovel sA planga, sau sA pulu sa acile a", avem in vedere chiar centrul
scrie lung, in care ne aflam.
Dar incatul prin putintA, me voiu nevoi Aceia§1 semnificatiune cu aice sail
§i eu aid are forma scurta i c e saü i c I
Osinda tern a scrie, orl-cat imf va fi de
greu..., ( = latinul hicce), cu emfasa i c e a, §i
forma cea lunga emfatica aicia saü
unde aice corespunde anume locului aicea (= aice + a), astfel ca 'n ba-
pina la care ajunsese poetul. Numai lada de mai sus s'ar fi putut (lice de
intru cat a c i functioneza ca adverb o potriva bine : a i c e pe aprOpe"
de loc, el se pOte confunda cu aice, ori : a ic ea pe-aprOpe", fara nici o
care insa exprima, In ori-ce cas, o in- deosebire logica. A§a in Alexandria lui
dicatiune locala mai precisa. Cand tera- popa Ion din San-Petru, text transilvan
nul din Mehedinti intreba : vi' s a c i?" din 1620 (Mss. Acad. Rom.), pe acem§1
er altul II respunde : ni's aid" (Preut foia citim : ...
§i scose-i de i c e pre
R. Popescu, corn. Isverna), aicz fata Adam §i pre Evva i cu fi6ori lui, i
cu aci e mai positiv, cad afirma. sa aflara 14,000 de omeni, i e§it'au
Ca adverb de loc, aice este interme- de i c e la lume la taxa vostra..."; mai
diar intre acolea §i a cile a, dintre jos : ... vinit'au ai cla intaiu §'au
cari primul arath ce-va mai departat, lacuitu ai ci a 500 de ani, §i aice au
iar al doilea insernneza o apropiare facuta pre Caiinil §i pre Avelii..." ;
immediata, adeca cate.trele se inlan- mai jos : ... deca murim noi, mer-
tuesc intr'o gradqiune, buna-óra : aler- gemil intfalta loc i mai bunu de
gand sl m6 ajunga, etal acole a, O.tal i c I a..."
aice, 6ta'l acilea in capul met." Doina din Transilvania :
18"
www.dacoromanica.ro
551 AIDOMA 552
M'olu 0 duce, is ca dusk timpina numal forma emfatica : Aicsa.

NumaI flOrea nu mil push, Hic." In cel slavo-roman din acela§i
Dara flOrea pune-volu
Si de-a icea duce-m'olu, epoch. (Mss. al Societatil Archeologice
Duce-m'olu d'aici din sat din Moscva) f. 60 a :
SA le fac la hdde larg... 71 ZAE, aicea;
(Jarnik-Barsanu, 188) a'41eufilia, de a i c e..."
sail : v. Aice. Acicea.
Du-m6, D6mne, de pe-aioi
Undo sint tlilele midi, Aldoma, adv.; exactement comme
CA pe-a icea s'au rnArit ça, de point en point, comme deux
Si Omenil s'aii reit... gouttes d'eau. Sinonim cu asemen e,
(Ibid. 213)
la fel, leit, intocmai, dar mai
Forma aid circulëza in graiu mai afirmativ.
mult decat forma aice, i ambele mai Aidoma = deplin asemenea, tog-
putin decat emfaticul aice a. Cate- mai ma, real, impelitat; de ex. : co-
trele lipsesc dialectului istriano-roman, pilul acesta este tata-set aidoma; am
care intrebuintdza numai pe acia saü vhqut pe dracul aidoma..." (L. M.).
c i a (= lat. ecc'hic ± a), i dialectu- Dr. Polysu : Aidoma = ahnlich ;
lui macedo-roman, unde sint inlocuite gleich ; wirklich ; ganz ahnlich, ganz
prin a cia i prin forma fOrte intere- gleich ; akurat ; aidoma la chip =
santa a o c e, corespunclaóre daco-ro- wie aus dem Gesichte geschnitten".
manulul ac0ce in intea c O c ea v. Asemene. Leit.
(--= lat. ecc'hocce), care insa la nol are Nici o data nu se accent6za pe o
sensul de milcare spre aice", Tar nu aidôma (Cihac, II, 3), ci numai pe 1.
stare pe aice". I. Vacarescu, p. 228 :
v. Aci. Acicea. Acilea. Acoce. Cum e, d'ar fi vhclut
Acolea. Aicea. Adce. La tot!, slAvit, plAcut
Ar fi Ast chip ceresc
Aloes s. aids, adv.; ici. Format din Aidoma ca tine...
aice saa aici prin emfaticul -a *i'ntr'un alt Ice:
(v. 5A), aicea saü aicza pastreza ace-
E nemerit cu fete vil, aidomall portret...
iai nuanta de sens, dar e cu mult
mai des in circulatiune, nu numal in Caragea, Legiuire, 1818, p. 58: Dupa
viul grain, ci mai ales in vechile tex- ce sa va orandui epitropul, pana a nu
turi, in cari insa el se MI6, in concu- sa apnea de chivernisir6 lucrurilor,
renta cu dubletul sea acice a. A§a datoriu Taste sa faca doao catastip
in Omiliarul dela Govora , 1649, pe anume de priimiré averii §i a datoriel
aceimi pagina 49 a : aicd cunomtet nevarsnecului, §i pre unul dupa ce'l
me§tera inplaciune draCasca..." §i : va iscali Insu5i, 521 vor adeveri ru-
acic6 vei vedé multim6 phcatelor dele sau judeatorii, s sa (16 in pa-
tale..."; saa pe pag. 61 a : nu numai strare la Mitropolie sau la Episcopil
acolo va sa muni;asca, ce §.1 aice' mun- sau la Vornicila ob§tirilor, laril cela-
ce§te lute..." §i : tu acic6 cauta lalt, i acela iscalit §i adeverit a idoma
putinel, frate i soro..." (i pm), sa '1 popresca insu§L.."
In Dictionarul Mss. BanatOn circa Basmul Fata cu pieze rele" : ...la
1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 422) ne in- Arapóica cutare se gasesce un petec
www.dacoromanica.ro
553 AIDOMA 554
de matasäria, aidoma celeia ce cauta unde editorul observa in nail: idonia,

imp6ratul §i tocmal atat cat ii aferesä din aidoma = intocmai ca,
trebnia..." identic cu, aretand asemënarea per-
Forma cea mai veche in texturi este fecta".
avidoma.. Forma idoma aferetica nu este, dupa
Cantemir, Chron. II, 151, clespre cum nici aidoma nu e protetic, cad"
nesce plastograff: Leon de acesta in- initialul a- (=lat. ad) nu apartine tul-
stiintandu-sä, au poroncit logofetilor pine"' cuvintuldf, la care se adauge pu-
lui sa inpotrivasca slova Sfantului ma"' ca un fel de intarire, ca i 'n
Ioann, carii slova avidoma potrivind..." a-semenea" saü a-Tevea ". Finalul
In Moldova pina astacli predomnesce -oma, pe de alta parte, se descompune
forma avidoma. in emfaticul -a, ca in acurn-a", ase-
Alexandri, Ia§il in carnaval, act I mene-a, aieve-a, atat-a etc. (v. 5A) i in
sc. 2: par'cal vöd avidoma §'acum acelall sufix -omd cu functiune superla-
alergand pe uIii cu colfuri de hartie tivala, care mai figureza in alti doi
poliita..." adverbi romanesci: avalma" (vechiu :
Tot in Moldova insa se mai aud §i avaloma) §i hojma" (vechin hojoma),
forme provinciale: aghidoma, agidoma cel de'ntaiu insemnand: tout-A-fait
agiuduma. ensemble", Tar celtalt: très- frO-
0 povestire teränèsca din Tutova : quemment", un sufix inrudit cu su-
Stafia qice-ca este umbra luata de perlativul latin archaic -urn u s (clasic
zidari, cand fac vre- o cladire safl -imus) in : minumus (= minimus), in-
beciu, a unui om care qice-ca nu mai fumus (= infimus), decurnus (= de-
traesce dela luarea umbrei cleat 40 cimus) etc. La Romani insa acest su-
de qile, dupa care timp murind, iese fix nu 'Ate fi latin, de Ora ce nu e
aghidoma in locul unde tat luat um- latin nici unul din eel trei adverbi.
bra i chinuesce pe cei car" s'ar duce Cand separam dara prefixul a- §i su-
acolo nOptea..." (P. Mohor, corn. Pu- fixul -ornd ne remane tulpina cea sem-
escii). nificativa -vid-, pe care deja Laurian §I
Naratiune teranësca din districtul Maxim s'atl incercat s'o apropie de gre-
Iagilor: dracu union" si arata cal, cul sidog aspect, visage, espOce, fawn",
pore, ogar, epuri, mata, lup; dar el corespumptor litvanului veidas"
agiuduma IT in chipul omului §i'I ne- slavicului vidil", de care la rindul sea
gru ca 'Acura, cu cOrni, cu chelea l'a apropiat Cihac. Gratia sufixului -oma,
gOla, cu coda i arichi..." (Preot A. pe care cu sensul superlatival nu '1
Bottez, corn. ipotele). at" nici Slavii, nici Grecii, romanul
Agidoma vrea sa ic aieve a, avidoma insemnoza : intocrnai aceia§i
intocmai... (G. Gavrilitanu, Mint, f a t a, intocrnal ace1a§1 f e 1, intocmai
corn. Galu). acelall aspect", ipsissime". Fiind-ca
In fine, ID balada Juganii", ala cum Romanii pe avidoma nu'l air din la-
se canta pe la Braila: tina, fiind-ca nu'l ail nici dela Greci
sail dela Slavi, i fiind-ca totql el
C/Imuma juganilor
Erea fruntea cailor,
este invederat o formatiune ario eu-
ScAparea halducilor, ropeä, atunci nu curn-va sa fie la noi
Idoma nMucelor... un rest dacic?
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 6911 v. 5.A. Abe§. Abur. 2.-Ac.
www.dacoromanica.ro
555 AINDE 556
Aghbula. A valma. Hojina. -oma... dupa doe traduceri din secolul XVII:
Ai-Paltä. v. 1 23Aa. Alt. Dosofteiu, Pare- Biblia erban-
miar 1683 : -voda, 1688:
Ainde S. aindene (alndere), adv. ; venira la merserA la
ailleurs, de l'autre cOt6. Sinonim cu aria lui AtadU, arha lui Atadu,
aiur e, prin concureqa cäruia a dis- caria iaste de care Taste de
pArut aprOpe de tot din grain. In ain- cinde de Ior- cinde de Ior-
clene fti aindere finalul -ne sat -re yica danu, i plansara dant, 0 plansera,
ace1a§1 rol amplificativ ca in pr et u- plansa mare 0 pre elt plangere
tinde-ne i pretutinde-re din tare foarte ; i mare 0 tare foar-
organicul pre tut in d e. In mai fiace plansulq tate; i ram plan-
multe dialecte italiane un asemenea talui sOu 7 dzile; creria tatani-sOu
-ne se acata la tot felul de cuvinte:
E usuale pronunziare Rre, me, te,
i vadzura lacui-
t,
7 zile ; §i vazura
lacuitorii Oman-
tuff pArnantului
aggiungendo la sillaba -ne per eu- lui Han aana plan- tului llanaanil
fonia ; onde Rrene, mene, tene. Lo sulii in aria lui plangeria la arha
stesso avviene con gli infiniti: fare, Atada , §i dza,- lui Atadu, i zi-
dire ed altri, ai quali troncando ii sara: plansu mare sera. : plangere
popolo la desinenza in -re , sostitu- iaste Eghiptiani- mare iaste acO-
isce la sillaba -ne, onde : fane, dine e lore ; dreptil a- sta Eghiptenilor ;
simili" (Mevi, in Papanti, I parlari ciaia sa, numi nu- pentru aceia au
p. 64). mele locului ace- numitü numele
Lexicon Budanurn : Aindine, aiure lui: plansulu E- locului aceluia :
= alibi, alio loco". gbiptului ce '1 de plangeria Eghy-
Mai obicinuit la Bänateni : cin de de Ior- petului carele la-
Diaconovici-Loga, Gramm. 148: aidant._ ste de cindO de
rea, aliurea safl ain dere a", adecä Iordanu...
cu emfaticul -a (v. 5.A).
Alexi, Gramm. 161 : In contextul grec este de doö :
Aire, aiure 1 niq av ToD './oeddvov = de cea-l'alta,

Aindere alibi". 77
parte..."
Lui aincle e corelativa in vechiul A§a dara ainde nu este latinul a 1 i-
graiu forma cind e, intre =bele fiind un de (Miklosich, Lautl. d. rum. Dia-
acelai raport ca intro aest i cest, lekte, Vocal. I, 5). Cu atat i mai pu-
atare i cutare, l i cel, aice -tin are a face cu paleo-slavicul int de
§i c i c e, aia i ceia etc., adeca, (Cihac), putine vorbe in limba romanO
intre cuvinte a carora prima silaba, fiind mai latine decat dubletul etimo-
deriva, din prefixul latin vulgar ecc'- logic ainde i cinde = ecc'inde. In
trecut in tOte limbile romanice in dialectul macedo-roman s'a conservat
a c-, une-ori conservand pe -c-, alto- cu acela0 sens latinul deind e. Dupa
-ori peryndu'l. Ambele forme : aincle sub-dialectul dela Crurva : di dinde
§i ci nd e represinta acela§i prototip di alit = au dela, de la rivière, de
latin ecc'in de, care insemnOza. l'autre cOte de la rivière" (Dr. Obede-
de acolo", de cea-l'altä parte". Iata naru, Dick. Mss. in Acad. Rom. II,
un pasaglu din Genese (V, 1J 12) 694).
www.dacoromanica.ro
557 AINTE 558
v. Aiure. Cinde. little. Pretu- sarira ainte la primos...

Uncle. Tutinde. Utrinde... margiinri...
Jacob, IV, 17 : ...quae autem
Ainte, prep.; avant, d'avance. Astaqi e dab, ce e de desursum est sa-
se intrebuhrtéza numai forma agluti- sus prornandrie, pientia , p r i -
nata inainte sail nainte; in ainte iaste cu in u in quidem
vechile texturi insa e f6rte des sini- ratu, dupa aceia pudica est, de-
plul ainte, care i el este compus, in pace... inde pacifica...
dup cum ne vom incrediqa mai la Radu din Manicescr, 1574 (Mss. Had.
vale, §i a carui individualitate abia se 6311 B. British Mus.), Math. XXIV, 38:
mai recunOsce in gratin actual acolo
...cA era in zi- ...enim erat in
unde cuvintul se pune in antitesä cu diebus ante di-
lele ainte de po-
a p oi, de pilda in proverbul: topu maincandil luvium comeden-
La placinto §i bandU, insu- tes et bibentes,
In-ainte,
8,i la resbom
randu-se i ma- riubentes et nup-
In-a p o 1... ritandu-se... tui tradentes...
(1. Crenga, Cony. lit. 18.7 p. 171)
Coresi, 1577 :
Cate-va exemple din cele fOrte multe. ps. XXXVIII: ...remitte mihi
Psaltirea §cheianä circa 1550 (Mss. slabete-ma srt ra- ut refrigerer pri-
Acad. Rom.): paustl ainte 'Ana u s quam abeam..
XXXVIII: se ...ut refrigerer nu ma dual...
rapaosu ainte pa- priusquam a- ps. CIX: dein ...ex utero ante
n nu me duct... beam... ma,e ainte de lu- luciferum genui
LIV: ce e a- ...qui est ant e cefaril nascui-te.. te...
inte de vecu... saecula... ps. CXXVIII: ...fiant sicut foe-
LVII: ainte de ...priusquam sa fie iarba in num tectorum ,
intelegere spirii intelligant spinae zidti ce ainte de quod prius
vo§tri... vestrae... rupere seca... quam evellatur
LXXI : i lu- ...et permane- exaruit...
cuia§te cu soa- bit cum sole, et Palia din Oraltia, 1582 (ap. Cipariu,
rele, §i ainte de ante lunam ge- Analecte P. 67):
lura gintulil de nerationes gene-
gintu... ration um... Exod. XXI, 22: ...si autem ri-
sa atare barbati xentur duo yid,
Codicele VoroneVan, din aceiali e- se voril sfltdi i et percusseri nt
poen, (Mss. Acad. Rom.): va vatarna yen- mulierem in u-
Act. Ap. XXVI, ...his qui sunt nult dentre ei tero habentem ,
20: a cati era in Darnasci p r i. muiare taroasa, et exierit infans
Damascu ainte , in u m, et Je-
§i-i va fr a na§te ejus non fo r-
si intru Ierusa- rosolymis...
ainte de vreme... rnatu s....
limb-. Popa Grigorie din MAhaciu, Legenda
Ib. XXVII, ...jussitque eos Duminicei, 1600 (Cuv. d. Mtn II):
43 : dzise celora qui possent na- p. 44: ca ainte treime§ o carte la
ce potu nuta, §i tare, emittere se voi, lara voi nu o credzutil...;
www.dacoromanica.ro
559 AIST 560
p. 46 : in vereré mare ainte feeu de ainte sä nu vorovasca cu muiaria

omu intae Adamu...; lui..."
p. 51 : ainte du-te de te Yarn, cu Canonicul Cipariu constatase cel in-
insul... taiu, ca latinul ante ne intimpina
Acela§i, Predica 1619 (ibid. II, 121): nu o data in vechile texturi sub for-
§ti tatãlü vostru ce v'ara treboi ma: intr e, confundandu-se material-
ainte Inca de cer§otul vostru..." mente cu prepositiunea Intre = lat.
Adesea ainte ne apare ca o simp16, inter", dar pastrandu'§i nestramutat
prepositiune corespuncend formatiuni- intelesul, precum la Coresi, ps. V,
lor latine cu a n t prae-, pro- etc. 5 : nece vor fi calcatorii de lOge i n-
Aa in Psaltirea Mss. Scheiana: t r e ochii ni, sail ps. IX, 20 : sa se
XXXVI : ca ...quoniam p r o- judece limbile in tr e tine etc., undo
ainte-vdde ca vire spicit quod ve- slovenesce pretutindenea e scris: ii p 6 A
dzua lui niet dies ejus... (ante)" (Cipariu, Principia, 39(i). Ace-
sta forma in tr e in loc de in te
De asemenea in Psaltirea lui Coresi : (=lat. ante), cu un -re" analogic in-
XX : ainte-apu- ...p r a e venisti tocmai ca in aimintre ---- lat. alia-
catil e1i cu bla- eum in benedic- mente", dovedesce ca ainte nu vine
goslovenie... tionibus... d'a-dreptul din latinul a n t e, ci e
LXXVIII: sa a- ... anti cipent compus: a-inte, cu prepositionalul a
inte-apuce-ma minos misericordiae care aci represinta pe ab", ca §i'n
losté ta... tuae... francesul avant", italianul avant",
LXXXV: §i nu ...et nom pr o- proventalul abant " = latin rustic
air/ te-pusera tine. posuerunt te... ,lab-ante".
CXXXVI: sa ...si non p r o- v. '5.A. inainte. 2. Na-
nu ainte- pome- posuero Jerusa- inte. -re...
ni-volu Ierusali- lem...
... Ainte-apao. V. Ainte. Apuc.
FOrte des in aglutinare cti mai"
sub forma contrasa m aint e=m a i- .Ainte-pomenese. v. Ainte. Po-
-ainte, de ex. : cela ce e scrisa m a- menesc.
i n t e" (Cuv. d. batr. II, 029).
v. Mainte. Ainte-piva. v. Ainte. Pun.
In constructiune cu mai d e:
Simeon-vocla Movila, 1602 (Cuv. d. Ainte-vöd. v. Ainte. Ved.
batr. I, 113): au fost lui ino0e m a i
d e-ainte vrOme..."
Pravila Moldov. 1646, f. 17 : sa nu l'Aire s. aIrY. v. Alure.
dia voe nemärui sa cOrce casa celuia
ce iaste ma de cinste i vestal de 2.Aire. v. Aiesc.
omü bunt, carele mai de-ainte nu va
fi avut nice danäoara cuvinte de mil Aist, east& (plur. cap, aiste), pron.
rau..." demonstr.; ce, cet (cette). Altituri cu
Ibid. f. 29: cela ce va fi fostil mai a e s t, una din variantele rustice in
d e-ainte acel lucru a lui..." loc de aces t. Circuleza mai ales
Ibid. f. 57 : de-i va fi dzasii m a i in Moldova, dar mai tot-d'a-una sub
www.dacoromanica.ro
661 AI§OR-GALBEN 662
forma emfatica : aist a = aist + a Lucrurl placute, bune bucate,

(v. 5.A). Tot cam sarate i chiperate...
Alexandri, Cetatea Némtului, act. II Nol qicem: ci lucru esti aista, in
sc. I: Tunurile lor bat zidiurile aiste loc de: ce lucru este acest a..." (C.
necontenit de cinci Tudoran, Tutova, c. Frunti§enii).
Ibid. sc. 3 : Aiste cuvinte rni-o ro- Aista scie i tOca in cer! (lice po-
stit mortii I 0 eh m'am legat cu giu- porul despre cela ce scie multe ..."
ramint caträ el ala sa fac..." (Tutova, c. Epurenil).
Pe cand in daco-romana aist a sca- Aglutinat cu al t : aista-l'alt.
qut la trepta de provincialism, in Alexandri, Rusaliile, sc. 20 : Iacal..
macedo-romana el este aprOpe singur Da aistalalt cine'i?... Cuconu Galuva?
intrebuintat: care este aistu?" care Mare minune !..."
este aistci?" a cul sintu casile aiste? v. Acesta. Aist. Ast. Asta.
etc. (Bojadschi, p. 53). De asemenea e Est. Ist. . .
fOrte obicinuit in istriano-romana (I.
Maiorescu, p. 84). In ambele dialecte Aista-11,11. v. Aista.
exista 0 forma emfatica aista (Mi-
klosich, Rum. Unters., I. 59). Aiebr (pl. aiyori), s. m.; t. de Botan.:
v. Acest. A est. Aista. 1° Lilium martagon , lis martagon ;
2°. Sisymbrium nasturtium, cresson
Alsta (plur. aWia, aistea), pron. dede fontaine ; 3°. Galantbus Divas,
rnonstr.; ce, cet (cette), celui-ci (celle-ci). perce-neige. In primul sens se mai
Forma emfatica pentru a i s t, aprOpe qice §i: aiu-de-p i dur e; in al doi-
singura intrebuintata. Nominativul sin- lea, e sinonim cu: ustur oit
gular e acela0 la masculin §i la fe- frunqa-voinicului, érba-de-
minin. -lingóre, 0 se mai qice §i la femi-
Un cantec din Ardél : nin : ai Or a ; in al treilea, se chiama
Iar nevasta suspina
mai obicinuit: ghiocel, co conel,
cu jele cuvinta: prima v arita etc. In aceste trel
Nu mi!) da dup'aista... sensuri cum5sce pe ai§or Dr. Branda.
(Pornpiliu, Mini, 63). (Prodrom 125, 437, 452). Dupa Lexi-
conul Budan (p. 9; cfr. L. M. I, 50),
I. CI-61)ga, Punguta cu dol bani, tot ala se chiama planta Asphodelus
(Cony. lit. 1876 p. 403) : Mo da al I
ramosus". Duph Sava Barcianu (p. 6),
draculul coal i-aista! El, las! a t'-oiu Lilium martagon" 'Arta mai in spe-
da et de cheltuela, m61 crestatule!..." cie numele de : aiyor-g al b e n.
Ace1aI, Povestea lui Harap -alb Ai§or e deminutiv din al u ail"
(Cony. lit. 1877 p. 177) : Mai imi prin sufixul -§ o r. TOte plantele de
vine a credo c. aistal taxa spanilor, mai sus se caracterisa la rada,cina
gi n'am incotro..." prin bulbe" sat cepe", cela ce ex-
Tot acolo p. 184: Nu sciti d-vóstra plica originea numelui lor.
ce pOm'a draculul e Harap-alb aistal.." v. Aerel. Aglicet.
Costachi Negruzzi, Muza dela Bur- 2' Aiug. .
dujani, sc. 10:
Aisór
])eii cuconitä, pacatu mare! 1 t. de Botan. v. Aim..
Ei vt3d c Grecul aistct are Airr-gliaben
www.dacoromanica.ro
563 BAl 564
Alt s. alIt, -it, adj. ; part. passé ! 0 interjectiune comuna omenirii

d'aiesc: appreté a l'ail. Se intro- intregi.
buinteza alaturi cu o forma aiez a t, V. 2A. 2.E
derivata din a Ie z.
Dictionarul Mss. Balla-ten circa 1670 2Al ! S. ad! interj.; par exemple !
(Col. 1. Tr. 1883 p. 422): Ajjt (citesce : Exprima o 4Ora mirare.
mit). Allio conditus". Dictionar Mss. Banaten circa 1670
v. Aite. Aiturd. Aiesc. Aiez. (Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : Ajj (citesce :
cal). Admirantis vox."
Alto s. elte, subst. f. plur. ; sorte Aceiqf interjectiune cu o nuanta
de plat : gelee h l'ail. Lexicon Budan : cornicA:
Aide, obsonium congelatum, gesulzte Ai, sAxaca mfmdra mea,
Ffisse". Plural dela participiul trecut Cu brdu ro§u so'ncingea,
feminin : a i t A. Formatiune paralela Inima mi-o aprindea...
italianului agliata cu ace1a§1 sens, (Jarnik-Barsanu, Transilv. 244)
dar pe deplin corespunqötOre numai Cu forma aspirata : hai!
vechiului frances aillie sauce, ra- Tot aci ar ft sA apartina la Dosof-
gout oti il entre de l'ail", care presu- tem, 1683, 1. 86 a :
pune un verb aillir = rom. a 1 r e,
Ps. LXIX : sA . . avertantur
cu un prototip latin comun alliir e. .
Intr'un text medieval: sa 'ntoarca in- statim erubescen-

data stidindu-sa, tes qui dicunt mi-
Ces grasses oes, ces gras hastes,, carii graesc mile: hi : e u g e, e u-
Ces forz aillie s... hai bine! hai bi- g e...
(Godufroy, I, 18S,
ne !...
romanesce : aceste grase gasce, aceste unde apare ca sinonim cu ironicul
grase §olduri, aceste taxi aite..." a f erim; dar Dosofteiu n'a facut
v. Alt. Aiturd. aci decat a imita psaltirea polona a
lui WrObel din 1567, in care pasagiul
Aitirá (plur. aiturf), s. f.; gel6e de mai sus e tradus : ci ktOrzy mi
l'ail" (Cihac). Lexicon Budan : Aituri mOwii h a i, h a i !" In originalul e-
= a i t e", mai aducénd ca sinonimi (p. braic este : heda d.
106, 579): cAtArigi, reel §i v. 2 A. 2.1 1.2. Ahi! 2. At!
piftia. Atumt! 2.Haz !...
MancArile terAnesci pe la noi, a§a
cum se rostesce de popor : IDAHO. §i 3A1 : in terj. ; va! allons! Corespunde
cule§A, m1ai, pcita = pane de grail, imperativului aide! ai d em! aide V!
zama, dulce = lapte dulce, brinza, At incolo d'aici=gehen wir weg von
urda, papa ---- scrob, aiturt = r e c i- hier !" (Polysu). Ai de te culca! Az
t u r 1, galu§te..." (1VI. Lupescu, Suceva, ma! ce mai stai aici ? Ai, baete ! Al
com. Broltem). sa, fugim ! Az la pere !..." (L. M.). Mai
v. Aite. 2' Catarigt. adesea sub forma aspirata hat. A§a in
strigatele precupetilor (E. Baican ):
1.A.11 interj. ; aie ! Tipet de durere Hai la pe, pe, pe§! Hai la c6rne,
sau de o spaima Into §i pAtrunqö- dame ! Hai acilea la baotu! etc."
tOre. Generalmente reduplicat : cti ! La Anton Pann :
www.dacoromanica.ro
565 9-AI 566
Zise unul: al sal prindem 4.A1! V. Val!

Si la vr'un Tigan sa'l vindem...
(Prov I, 83) 5.Ai? interj.; dites done! Yorba de
sat : intrebare, care probabil este = a i s, a
o chiama dupa el,
doua persóna din a j o, ay, de des in
Zicend: at cold nitel... Plant sub forma a i n in loc de aisn e,
(Ibid. 100) en acelmi inte1es ca fti'n romanesce in-
saü: trebarea : at?" (Laurian-Maxim).
At! mergi de manfuica pfune n
zise
si pro;nt nu fiu,
6'Ai==anl, plur. d ' a n. Forma forte
Si zubi in grijo ea manic de dimindta
poporana, dar nu rara §i'n vechile
st vh... texturi.
(Ibid. II, 9) Dosofteiu, 1688, f. 116 b:
Cu aspiraVune : Ps. LXXX1X: ...a n n i nostri
... all no§tri ca sicut aranea me-
Haz, mandrti, la cununia painjina inganna, ditati sunt, dies
Pula frinicla verde 'n via! dzilele ailor no- annorum no-
Daca frunda s'a usea,
Cine-amar ne-a cununa ? . §tri intr ' an§ii strorum in ipsis
(Jarnik-Bareanu, 49) lapte dzaó de al, septuaginta a ii-
sau :
iara de-a hi in n I, si autem in
puteri, optu-dzeC potentatibus, oc-
Hai, bade, sit ne lubim, de az_ toginta a n
La luat sa nu gandim!
Ne-am lua, nu ne putem; Balada Corbea:
Ne-am lasa, nu nenduram... Da-dem si sdpto az
(Ibid rA5)
SciT cum md mai chinmai
(G. D. Toodoreseu, Poes. pop. 526b
Pe cand in graiul obicinuit acest az!
v. An.
se aspira in hai, limba poporana p0-
etic ii asociaza une-ori pe eufonicul 7.A1. v. Am.
d ca in d alb = al b. De exemplu :
Nevasta mi'l aucha 8- at V. A.
Si din gram asa gram:
Dc voinice 9'Al; pluriel de l'article possessif
Seminice I masculin a 1.
Daca t'i urit de mine, Aci ne interesa numai functiunea
Dumb 'n eras si me vinde... lui al de'naintea numerelor ordinale.
(Pompiliu, Sibiu 62). Pentru a traduce pe francesul I e s
saü : deuxièmes, 1 e s troisièrnes", graiul ro-
Daz murgule, dragul meu! manesc de astaqi intrebuintéza: c e
Ce reu'l pe capul toll? de al doilea, c e i de al treilea", lite-
Comaq cruntil, ralmente : ceux du deuxième, ceux
Sdual rupta, du troisième". Limba vecbe, pe o cale
Val cum vil tu dela luptal..
(Ibid. 80)
mai organica, din singularul al doile"
tragea pluralul az doii".
In aceste pasage Ina at! = allons !" Text circa 1580 (Cuv. d. Mtn II,
se confunda cu at ! = par exemple !" 284): multe o§ti birui, intam Siriianii,
v. 2*.,42 ! Aide! Dai! Hai! ai doii Turcii, ai treii Tatarai..."
www.dacoromanica.ro
567 10.AI 568
Text circa 1600 (Cuv. de Mtn II, rnele, ai tale" n'are a face cu masculinul
79): dereptu acCia intrati in bucuriia plural a i dela a 1 in a I mei, al' tei"
domnului vostru, §i ceia de intai §i sat ai cutäruia"; nici alu alor in
ai d o i i..." alui meh, alor mei, alor mele" nu so
Varlam, 1643, I f. 282 b : slugile potrivesce cu al lui sail al lor, a lui
cei diintaiu §i ai doii sarnttl proorocii sat a lor in: al 1 ui lucru, a lor
§i direptii..."; apoi f. 291 a : ai treii faptd, a lui trOba, a l ui Petru etc.",
samtt carii nu numai la nuinta ce nu unde se asociaza, dar WA a se confunda
vrura sa. marga, ce i slugile ucisera..." la ol'alta, un articol 51. un pronume, pe
In cas oblic: cand in fenomenul ce ne preocupa ele-
Pravila dela Govora 1640, f. 185 mentele coinpuse constitua un singur
: ... %râ nepotii miei cei de'ntäiu tot aglutinat, functionand numai ca
sä se amOstece cu ai trei nepotii articol. Dupa, cum in at mele" nu se
muerii méle neoprit, aVjdere §i ai pOte trunchia ai in a-i, de asemenea
trei-mi nepoti cu ai treii muerii nu trebui despartit in doe alui i alor.
mOle, iara nepotii muerii-mi cu ai fra- Ne intimpina adesea in Psaltirea cea
tini-mieu sau fe6orii surorii-mi sa nu versificata a Bra§ovOnului Corbea, 1700
se amOstece, iara ai d o i nepotii mu- (Mss. in Acad. Rom.); de exemplu :
erii méle cu feCorii ai doilor-mi Ps. LEI:
veri neoprit sa se améstece, iara fe- 91 cuvintele az m d 1 e
Orli ai doilor veri sa. nu se atinga..." Gull, in urechi a-le...
Era insa, §i o forma plurala ai d o .
---= cuvintele gurei mele..."
1 e a, ai tr eil e a", mai apropiata de
usul actual: Ps. XLIX:
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXII potriva filul LIT al a Lai o malce,
p. 11: voi seti trupuld lu Hristos §i Stricaoasa smintOla ai pus, ca de lance...
noduri dein parte-i carii puse Dum- fiiului maica tale..."
nezeu in beséreca lui: intai apostolii,
Ps. L:
ai doilé proorocii, ai t r eil é invä-
tatorii... If dupä multimO alor t ale
Cat despre intrebuintarea lui ai de- Indurarl, mö scoate la drum si cale...
'naintea pronumelul posesiv: acqti --= indurarilor tale..."
boi sint ai mei", §i de'naintea geniti- In exemplele de mai sus vedem pe
vului: boi ai lui Petru", se vorbesce al sad alor urmand dupa un nume
in alti articoli. post-articulat : cuvintele al...", rnul-
v. 8.A. l'Al. 1. Ale.
timea alor.. ." ; 'far in fiiului ai a
tale...", printr'un fel de reduplicare,
lo.A1 (masc. alui, plur. alor); sorte alaturi cu di este lasat §1 a din no-
d'article possessif poétique au cas o- minativul a ta". AcelaI reduplicare
blique. Un fenomen morfologic f6rte in ps. LXXXVIII:
curios, in puterea caruia pronumele
posesiv se declina a§a: A alui nostru impärat
Ce-I de scumpe darurl bogat...
[al meu] [a mea]
gen. dat. sing. alui meu ai mele Mitropolitul Dosofteiu recurge nu o
plur. alor mel alor mole... data in proza la acOsta declinatiune
Este invederat ca, femininul al in ai, anormala a posesivului, insa nurnal
www.dacoromanica.ro
569 1.1.3.A.IA 570
in stilul cel poetic al rugacIunilor. proza patetica : s spul alor tel sta-
Buna-Orä : pani = spune stapani-bor [a] tei", sag :
Paremiar, 1682 : marimea az sale Iubiff --= marimea
f. 14 a: nu ulta nice triace dzasa Iubiri4 [a] sale". Nemic analog in cele-
alui mieu rostil, nice fugi dela gra- l'alte graiuri romanice.
iurile rostului mieu..." ; De acei4I natura morfologica, di-
f. 16 a: sa paz5Ith gandul bun 0 ferind inse, prin impreglurarea ca nu
samtaria alor mi al e budze..." functioneza de'riaintea unui posesiv,
Liturgiar, 1679 : este ai intr'un document moldovenesc
f. 93 b : am invitatu't cu urgie din 1615 (A. I. R. I, 1, 128) : noi va-
bunatatia, alor tale porunCt sarind zindu acel zapis a dumisale maicei no-
.neascultandt a tale invataturi..." ; stre ai M ov i 1 o e care mai sus seri-
f. 88 a: alui t 11 prO-curat trupt em...", unde ai Moviloe=a Moviloe-i".
§i dumnedzaescg sange nedestoinicg §i aci intrebuintarea e poetica in fond.
santg..." ; Gralul a fost condus prin simtul este-
f. 89 a : in lumina alor tale potic de a nu repeti de doe orl acei41
mat indireptedza-ne..." ; forma gramaticala : a maice-i a Movi-
f. 92 b : multe's multamile alor lOe-i". De asemenea de cinci orl intr'un
miale, Dumnedzail-nascatore, gre- act moldovenesc inedit din 1663, scris de
popa Vasilie cel domnescu de Tragul-
La dativ : frumos" (Arch. Stat. din Buc., docum.
Palia din Oraltia, 1582 (op. CiparIu, Mitrop. Ia0) : fata ai Davidoae", ne-
Analecte p. 71) : sa, vei da bani im- poata de fim ai Davidoae" , parte
prumutt alorg miei mi§ei oameni..." soacra-noastra ai Davidoae" in loc de :
Tot ala la A. Pann, Prov. I, 157 : )) a Davidoae-i."
$1 cu 'ngrijirile sale Ar fi forte interesant de a urmari

Stringend un lou de parale, acest fenomen in dialectul macedo-ro-
pise ai, sale neveste : man, unde el se afla de asemenea, cel
Drag* o dicalá este... putin pina la un punct Ore-care. Dr.
= gise nevestei sale..." Obedenaru (Diet. Mss. in Acad. Rom.,
Este acelall articlu a ca i 'n a II, 856) (lice : alli (alzi) article feminin
mea, a ta, a sa", dar intrebuintat cu genitif et datif qui se met avant le
totul afara din norma obicinuita, dupä substantif: era furca alli s ur a ta --=
care el trebui sa dispara In concor- daco-roumain : era furca suratei". Ma-
danta posesivului cu un nume la cas cedo-romanesce genitivo-dativul obici-
oblic : nevestel sale", nu nevestei a nuit fiind suratälii = suratet", urmeza
sale" ; poruncelor tale", nu porunca furca alii surata = furca suratalii"
celor a tale" ; rostului met", nu "ro- corespunde pe deplin daco-romanului:
stuhil a meg" ; pe cand aci, din con- furca al surate = furca suratet".
tra, posesivul se pune nu fail a in Fan, al Davidoae" din vechiul text
c6da numelui, ci cu a de'inaintea nu- moldovenesc ar suna macedo-romane-
meluI, acela0 timp a i0 atrage sce dui:A sub-dialectul din Cru§ova :
ag1utinandu'0 pe determinativul sin- feta ali Davidoane".
gular -i sag plural -/or al acelui nume, v. 8.A. 5. 1. Al.
remas astfel nedeterminat. E forte ro-
manesce de a (lice, in poesia 1.2.3Ala 10. pron. demonstr. fem. :
www.dacoromanica.ro
671 5.AfA 572
celle-la ; 2°. pron. demonstr. neutre : (Ispirescu, Leg. 5) : blestemul parin-

ca, cela ; 3°. article prdpositif de l'ad- tilor le-a ajuns, §i d' aia s'al facut
jectif au feminin. In primele doe seri- lighioi aa precum le vedi..."
suri este o forma rustica Mite re- Basmul Clobanalul cel istet" (ibid.
spandita pentru emfaticul a cei a; in 046; cfr. 161) :Fata de ce crescea,
sensul al treilea, pentru c e I a. Core- d'aIa se facea mai frumósa..."
spunde masculinului enifatic a 1 a §i In Banat, se qice aza alaturi cu
ala=acela, cela. ahai a. In Basmul Gaitan de aur"
Dr. Polysu : tot ma = dasselbe ; (Picot, Dialectes roumains, p. 36): ca
pentru ala = darum, desswegen ; toc- sa perV triece, ie joarda aza, da cu Ia
rnai pentru aia eben darum ; e ala pre fqa api 'naintea ta i dzi...
das ist eben". precum §i la neutru (ibid. p. 26) :
a) Ca pronume demonstrativ ferne- Cenuptca ramase mult dupa aI a in
iesc. voriet..."
0 doina din Transilvania : in Moldova insa aza nu se aude,
Cate pas6rele 'n codru, afara numar Ewa pe la locuitori veniti
TOte 'ml canta mai la modru, de aiuri.
Numal Math clocarlia Ciobanii pe aice se deosebesc de
Ala 'ml canta 'n pribegia... sateni in gralu prin cuvinte ca :
(JarnikBiirsanu, 108) ai-l'alta, a 1 a (plur. a I a), pa, dincolo,
Alta tot de acolo : se caznesce etc., pe cand satenil qic :
De-aici pina la Braseu
a§ea (acea), a§ea-l'altä , a§Ola (plur.
Nime nu'l strain ca eu, apia), pi dincolo, se nacajesce..." (V.
Fara fruncla de dupl6u; Stegarm, Tecuciu, corn. Corodu).
Dar nicl aia nu'l straina, v. 6.A. 7*A. 1.Aceia. Acela.
C'are-un pic de radacina... Ahata. Ala Alea. Ala...
(Ibid. 205)
Cantec oltenesc : 'Ala, plur. d ' a 1 a. V. Ala.

Sa mrtl dati un s6mënat
Cum de-mult nu s'a mal dat, 5.Ala, s. f. indecl.; matronne, dame.
Semënat de poterasi 0 veche rema§ita italica, mai pastrata
Sa resara Romanasi, abia in cate-va catune.
SemincfOra d'aia, nene,
Tot cu ochi i cu sprincene...
In judqul Olt se Oce pe alocuria:
(G. D. Te dorescu, Poes.'pop. 484)
a u § i -meg in loc de : barbatul meg.
Bunidra, cand se intalnesc doe femei
Basmul Fet-frurnos" (Ispirescu, Le- §i una din ele intréba : Da bine,
gende, 167) : se intOrse dela biserica bia ! unde e au i -tett ? A u §i-met1
vequ frumusetea aza de grAdina..." e dus la OA etc. Tot ala se (lice :
b) Ca articlu prepositiv adjectival, aza a mea, In loc de : nevasta mea ;
singularul aza e rar, di este des plu- de ex. cand doi barbati so intalnesc
ralul ale a. §1 unul din el intreba : Ce mai face,
Basmul Rena Simillena" (Ispirescu, none Gheorghe, doda Stana ? Bine ;
Leg. 20): manu§ita aia micu0, §i pi- dar doda Rada ? Aia a mea tese
cioru§ul ca de dina..." off tOrce. Dna, insa amindoi sint mai
c) Ca pronume demonstrativ neutru. familiari, atunci se intreba : Ce mai
Basmul Tinerqe fara batranete" face am a -ta, ma ? Bine ; dar aza
www.dacoromanica.ro
573 AiDA 574
a ta ? Eh, umbla rtutit i for- De aci adjectivul : aienes c.

fota..." (M. Parurnu, Olt, com. Parq1). v. Atenesc.
Este invederat ca aia nu e un pro-
nume demonstrativ, caci corespunde Aihr (phir. alarurt), S. n.; juste me-
rnasculinului a 1 u , care se intrebu- sure, fixation juste du prix de la vi-
intéza la Olteni sub forma derninutiva ande, du pain etc." (Cihac). Cuvint tur-
a I u § cu sensul de batran, rno§" (L. cesc de proveninta arabä (ain6nu). Se
M., Gloss. p. 32) §i de care abia difera mai aude pin astql pe'n orar,
forma a u in a u § i -mete". Macedo- n'ar strica s remana, lipsind un alt
rornanesce de asemenea : au mo§". termen mai potrivit.
/) A u § i -met"
insemnezil, b a t r a- Dr. Polysu : Azar, das Richten ; a
n e 1 u-met", aza a mea" b abuta face azar, richten, zurecht stellen ; a
mea", dupa cum §i obicinuesc sotii la face &tar in cantar, eine Balkenwage
terani a'§i (lice unul altuia dupa un richten."
timp ore-care de casatoria. Aia este Constantin Vv. lpsilant, 1799 (Co-
latinul vulgar avia baba"; a I u drescu, Uricar I, 85) : sa faca ear
latinul aviu s mo§", care prin forma cantarilor, adeca M. le indrepteze..."
derninutiva aviolus" a produs pe frau-
cesul aieul". Din avius" i avia" AnAmatt, s. ; eau benite. Forma
aü §i Italienii : a i o gi a i a gouver- vulgara, pentru aghias rn 5, dar tre-
neur, gouvernante, bonne", de unde Guth deja in limba literara.
apoi prin imprumut spaniolul §i por- A. Odobescu , Mihnea-voda p. 80 :
tugesul a y o §i a y a cu acelai inteles. Cre§tinii es de tOte partile, fac'endu'O
In limba sarda dupa dialectul logudo- cu azasznd semnul crucii pe frunte..."
res : a v i o, avia mo§, mcip". v. Aghiasmet. 2._rasmet.
In aza a mea", aza a ta" etc., ar-
ticlul postpositiv din aza e tractat ca A1sta; ca, ceci, nom genéral de
finalul -a in numile proprie femeiesci :
chose" (Littre). Forma rustica pentru
Ana a mea", Safta a mea" i altele.
v. Atq. Babei. Bia.
a cest a, intrebuintata mai ales in
Moldova.
Document moldovenesc circa 1650
/Om (plur. azeni), s. rn. ; notable, (A.I. R. I, 108) : cum va hi yob,
maire. Cuvint tureen de origine araba mariei sale, NO va face ; de-azasta dam
(ainenu, Elem. turc. p. 8). A circulat §tire dumitale..."
alta data in graiul poporan de pe mar- v. Acésta. Aest.
ginile Dunarii §i mai circuléza astacli
numai dóra in Dobrogea. Alltstá. v. Aest. Asta...
Balada Tudor Tudorae :
Tudor tare 'rnbogatja, A.Ibu, àlbi, aibênd. V. '.Ani.
Herghelil de cal facea,
Si turme de ol,
Si ciredl de bot: _Lea. v. Dam.
Tar atenit Chlustengil
Si boerii Dobrogil Aida! s. Wilda interj.; va! allons!
!
Cu el se impizmuia,
Si1/1 säracescit AcelaI sens cu a I ! saü hail cu
(Burada, Dobkogea, 121) aide! sail haide! i cu aidati!
www.dacoromanica.ro
576 AIDATI 576
sa haidatil cu call se confunda -boului, aida-d e ! nu se scrie la dinsa

0 sub raportul fonetic, dei originile a§a tigania..."
lor par a fi cu totul diverse. v. Aidamac. Aidati ! Aide !
Dictionarul Banaten circa 1670 (Mss.
in Bibl. Universitätii din Buda-Pesta): .Aida-db. v. Aida.
1)
Haida. Agedum."
Jipescu, Opincaru p. 142 : cu batu Aidamito S. haidamac, S. m.; 1°. bri-
in mana, azda, azda, pina ajunge a- gand, vagabond ; 2°. gourdin, massue.
colo..." Ispirescu, Pove§tile p. 57 : curl-
Cuvintul a strabAtut in Europa ori- Vnd terile de talhar I i de haida-
entala in v6cul de mijloc prin felurite maci..."
navaliri tataresci, incepênd dela Avari Cu sensul de ciomag saIl m a -
§.1 Pecenegi. In dialectul turc djaga- clue a, la Tichindel, Fabule ed. 1838
taic : aidal In Rusia nordica pina la p. 403 : proptindu-se cu aidamacul
Urall i chiar in Siberia : a I d a, mo- lul cel grOznic, cu carele lovia leii 0
lodtzy,, k dielu! = aida, baieV, la
treba !" a 1 d a obiedati = aida la Turcesce verbul haydamak in-
pranq ! " (Opyt oblastnago slovaria, semneza : conduire un troupeau" (a1-
Ptrsb. 1852 p. 2 ; Dopolnenie 1858 p. nénu, Elem. turc. p. 50), de unde apoi
1). Polonesce hajda! (citesce: haida) bath", adeca ce-va cu care se mana
heh ! frisch 1" figurand §.1 'ntr'o locu- vitele, §i Wane, adeca cine-va care
tiune proverbiala curiOsa : de jure manuesce o asemenea unélta.
i de hajda== per fas et nefas" (Linde, Aidamac se afla §i la Serbi cu sen-
verbo Hej), in care Polonii, pe cand sul de bath" (Karadiie), lar in sens
erail fOrte latinomani, bagara din graiul de rebelle" §i Cosaque" acésta vorba
lor proprit numai pe linga trei era fOrte respandita Ore-cand in Polo-
cuvinte latine §i linga tatarescul h ai d a. nia i 'n Rusia sudica. De aci pare a
Bohemesce, din interjectiune s'a for- urma, ca nob am capetat'o dela resarit
mat un verb regulat hagdati (ci- prin Tatari, iar nu din meqali prin
tesce : gaidati), pe linga interjectiunea Osmanlii.
hagdum (Jungmann, Slownjk, I, 649). v. Aida.
Turcii Osmanlii insa n'at pastrat toc-
ma eT interjectiunea, ci nurnai verbul AidatI ! S. haldat.1! interj.; en avant !
derivat haydamak a mina vite", Nu e acela§i cuvint cu a 1 d a, nici cu
literalmente : a striga halda, a a I d e, cu tOta quasi-identitatea lor fo-
haidu i". Nu dela Turd dara ne vine netica §i logica. La Serbi exista de
cuvintul, dar dela Cumani sail dela asemenea haidat! = davon!" (KaradAV,
vre-un alt trib turanic medieval. 799), insa nu Romanii all luat cuvin-
Cand I§1 Insotesce pre optativul d e, tul dela Serbi (Cihac, II, 583), ci too-
aida capeta la nob sensul francesului mai Serbii dela Romani, caci numai
ironic : allons done !" romanesce -ag indica pluralul impera-
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul- tivului la a doua perska, ceia ce ser-
tanica p. 10 : Sä crape de caldura, besce suna -a t e. Al nostru aidati sat
nu'§1 sumete manicqele in fata ga- head* este un strigat de resboiu, com-
cailor ; sa se imbrebenesca ea cu gal- pus din ai doll! saIl hai dati!
benele §i bujori, cu creite §i cu ochiu- adeca : allons ! frappez!" In energicul
www.dacoromanica.ro
577 LAIDE 578
cantec osta§esc, care era fOrte vechiu Haide, bade, nu te duce,

deja in timpul mitropolitului Dosofteiu Ca te-astept cu gura dulce !
§i se atribuia pe atunci lui Stefan cel
Mare, refrenul este : FOrte des se construesce cu sub-
H al, fratl hal fratl I
I
junctivul d e : aide d e fa... = aide
La navala d a t I !... s a faci..."
(Ar. Densinianu, Ist. lit. 224). Haide, mandra, pina'n prag
D e'ml da, gura, ca's betég ;
Ca tipet in focul luptei, acest refren Haide, mandra, pin' la cruce
se reducea la un teribil : hal dati! D e ve141 Nerntul cum me duce...
v. Ai I Ajut. Chirileisa. Ucide!.. (Ibid. 317)
Etimologia lui aide a fost pina acum

1'A1-d6 ! s. haT-cle 1 v 2. Aide. o enigma. Mai intaiu, toti Ii confundat
cu aida hi cu aidai, cari amindo6
2.111de S.halts ! interj. et vb. defect.; ii sint straine, fiind tot-o-data straine
va ! allons ! marche Ca imperativ,,
!
unul altuia. Apoi miff 11 apropie de la-
functioneza la prima §i a doua persOna tinul a g edu m (L. M.), cu care se intal-
plurala : aide& aidep! i la a doua nesce i prin sens. Foneticesce, din a-
singulara : aide! In tete intrebuintarile gedum" s'ar fi putut nasce la Romani
se pOte aspira : haidem! haidep! Prin al d, cu z pentru -g e- ca in mai =lat.
emfaticul -a (v. 5.A) devine : aidea! magis." Alii (Diez) par a'l inrudi cu ita-
haidea! lianul an dare, de unde ar fi imperativul
Donici, Parnas : dialectic venetian a i d a. Cel mai mulV
Auley, vomicilor 1 cu totil sa racnhn;
(Cihac, Miklosich, §ainenu) indica in-
Nu pferdetl cumpatu, strigatl cu indras- terjectiunea turca h ai d e en avant !"
ndla... Sa se observe insa ca : 10. Cuvintul
nu exista in dialectele turce asiatice.
A. Pann, Prov. I, 3 : 2°. La Turd el nu e nici o data verb.
Aideti sa, vorbim de gIaba, 30 . Ca verb, el ne apare numai : a) la
Ca tot n'avem nicl o tréba... Romani : aidem, aidep; b) la Serbi :
Costachi Negruzzi, Aprodul Purice : haidemo, haidete; c) la Bulgari:
haide, haidite; d) la Albanesi:
Buciumatl, i Dómne-ajuta 1 Cu totil haid e, haiden i. In poesia popo-
striga : amin I rana romana, serba, bulgara i alba-
Aidey, fratl, din téra nóstra, sa alungam
pe pagan ! nesa, intrebuintarea lui haide ca verb
defectiv este identica, dupa cum ea
Jipescu, Opincaru p. 153 : injuga nu ne intimpina de loc la Turd. E
hi pléca, aidea, aidea, vorba, vorba, aprepe sigur ca Turcii, la intrarea lor
pin' ce inserieza..." in Europa, il vor fi gasit deja vechiu
Filimon, Ciocoil vechi p. 249: Aidea! la indigent Dela Turci apoi Ii vor fi
fie dupa vointa dumitale ; o sa'ti fac luat nurnal dera Neo-grecii : Xcitvre !
acest hatir, i de voiti pati ce-va, vel (Passow).
da sema la Dumnecieti..." Cum dart remane cu etimologia cu-
Pete sa nu alba sensul de mer- vintului ?
gere", ci chiar pe acela de oprire", Pe de o parte, gall de Bulgari
dar in ori-ce cas ca imperativ : de Serbi cu invecinatii Slovent adeca
22,083. 19
www.dacoromanica.ro
579 AIDAt 680
afara de ramura slavo-balcanica , la Haide, bade, d e m Iea

Slavi aide nu se gksesce ; pe Pin'ce's prunca tinerea...
(Ibid. 44).
de alta parte, prin elemente specifice
serbo-bulgare acestä vorbk nu se ex- Sa luam acum urmatOrea doina din
plied, precum nici prin albanesa. Nu Transilvania :
curn-va solutiunea se póte dobandi prin Haide, rnandra, d e'rm dit gura,
limba romana ? Filologil ulta intr'un Ca'tI daii tot ce am in still;
mod sistematic c Serbil i Bulgaril, Drag* hat de me sarutt,
Ca'ti dau boil dela rudal...
cand s'at incuibat peste Dunare cam (Jarnik-Barsanu, 78)
in secolul VII , detera pretutindeni
peste Romani, earl la rindul lor, cu De'ntaiu, haT ne apare aci ca si-
vr'o cinci vécuri mai nainte, se av- nonim perfect cu hazde ; al doilea ,
qasera acolo peste un substrat autocton versul :
trade, scotend la fiinta o noua natio- Draga, hai de rn. saruta
nalitate : grupul latin oriental. Ori-cate este din punct in punct tot una ca §i
se afla la Serbo-bulgari i se afla §i la cand am qice :
Romani, dar niciri la Slavil cei dela
nord, e aprOpe de mintea omului ca Draga, hatde, me saruta...
Serbo-bulgaril le-au luat dela Romani, Disilabicul aide resultä dara, din aglu-
'far nu vice-versa, de§i multe, i Mite tinarea celor doe elemente, pe cari
multe negre§ft, insa elemente pansla- graiul poporan le pune ne'ncetat in a-
vice anume , au primit §i Romanil tingere : interjectiunea a 1 §i silaba
dela Serbo-bulgari. d e, acesta din urma mai cu sema ea
Interjectiunea a I ! sat hal ! va! subjunctiv. In constructiunea : aide
allons !", se asociaza la nol meret d e 'ml arata =al de 'ml arata" este
cu optativul d e, astfel a 'n Banat, o reduplicare a aceluia§i d e. 0 data
bunk órk, compusul al-de!" a ajuns aglutinat din a I i d e, aide a suferit
a forma o interjectiune speciala de apol analogia imperativilor de a trela
rugare i poftire, de ex. hal- del in conjugatiune : arde !" perde !" cre-
Ora buna !" (Diaconovici-Loga, Gramm. de I" nascOndu-se flexiunea : aidem !
p. 156); iar la Macedo-romani, dupa aidep !
un vechm cantec" citat de Dr. Obe- In scurt, prin romana i mime prin
denaru (Diet. Mss. in Acad. Rom., II, romana genesea cuvintului se desfa-
716) : pra dela sine, §i ni se limpeclesce tot-
giv unzesce parce Mega, o-data fenomenul ca aide, ca interjec-
11 al d e mol. trup de-armatula... tiune i ca verb, fiinteza numal pe
peninsula balcanica, acolo adeca, unde
adeca: Comme les longs cheveux te Romanil servisera de substrat pentru
vont ; all o n s, corps de militaire !" aleclamintele posteriOre slavice.
Dar §i mai des acest a I ! sat h a I 1 v. 3. At ! Azda ! Azdap. 3. Hai !
se construesce cu subjunctivul d e : Haida I Haidap....
ai de 'ml spune mai lute ! al de
fa cutare lucru ! etc. AlcIMI S. haidn (plur. aiddi s. haid(21),
Haute, puiu de turturea, s. m.; vacher, gardien de betail. Haidetu,
D e 'ml arat a cararea... pazitor de vacl in ciréda (Costinescu).
(Jarnik-Barsanu, 200) Cuvintul s'a nascut din interjectiunea
www.dacoromanica.ro
581 AIEPT 582
aida s. haida prin sufixul -at; tréga peninsula balcanica, mai ales cu
literalmente : acela care mana vacile, iqeles de hot" §i chiar de voInic
strigt.nd : haida !" .Aiddu n'are a face in genere" : turc. hajdud, neogr. ZOCI-
cu maghiarul hajtó" (Cihac, II, 504), VTOZ;VINi ZaicYotia, alban. haidut i hal%
de unde se trage haita ti, cu totul duk, bulgaresce §i serbesce : haiduk,
o alta vorba. aiduk, haidut, aidutin, etc. (Miklos.,
v. Aida. Aidamac. Haztdu.. Turk. Elem. I, 66). E cam a-nevoe a
se lamuri intermediul prin care 11 vor
Aldiic S. haldize (pl. &Mud s. hazducz), fi. cal:Rat Romanii.
s. m.; 1°. fantassin ; 2°. bandit. v. Haiduc.
Cu primul sans, ca sinonim cu p e-
destra§ sail dorobant, aiduc a Alclueame. -- V. -ame.
e§it de-mult din intrebuintare, dar ne
mai intimpina in cronice. 1'2'AIducèse. V. ".Hazducesc.
Miron Costin, Letop. I, 222 : A§a
II pripise Mihaiu WM, de aproape pre AIclueèsee. v. Halducesce.
Ieremié Voda, cat nite hazduci p e-
destri cu cate-va call, pre urma Alducitt. v. Hazducid.
Ieremiei Voda, i-au ajuns fruntea qt,i1
lui Mihaiu Voda, §i au statut hazducii Aienèse, -és* adj.; appartenant
la rasboiu, aparandu-se cate-va césuri; on dependant d'un ay an. Se mai aude
ce daca s'au inglotit oastea lui Miham numai dOra in Dobrogea.
Voda, 1-ati spart pre hauluci..." Balada Tudor Tudorae :
Ca sinonim cu h o t, cuvintul se di- Del gAsi m alenesci,
stinge printr'o nuanta forte caracteri- SA le scrii imp6ratesci,
sta. : aiducul despOiä nurnai pe eel bo- Beilicul sA le cei,
gati §i pe straini ; ii iubesce téra, Din dece una sa lei
apöra §i ajuta pe eel ap6sati ; i§i bate (Barad% Dobrogea, 125).
joc de stapan §i de stapanire, pentru Balada Mierla i sturqul" :

ca 'I e drag a fi slobod ; el e poet.
Carucer m'olu face
Iordachi Golescu, circa 1830 (Cony. Si pe drum om trece
lit. 1874 p. 73) : Cantecele de caducr, Cu colt,
sufletul Mil inveselesce, trupul gill in- Cu povara,
taresce, mintea geo inverunOza..." Cu marfuri azenesci,
Aa scriea un boier mare ! Alenesci §i domnescl...
(Ibid. 127)
In unele locuri, se rostesce rakluc
Mi-aduc a-minte ca in nordul Biho- v. Alan.
midi am aulit in loc de hramvram,
adeca vramul bisericei in loc de hram ; AIeptare
Aleptät.
v. Alept.
tot aici am augit vaiduc in loc de
hcaduc..." (D. Pascut, Faget).
Forma cea mai respandita insa este .Aièpt (ctieptat, aleptare), vb.; 10. able-
aspiratul haiduc. Deriva din maghiarul cher ; 2°. flOchir, diriger; 3°. ajuster,
hajd ñ fantassin, bandit". Antan- brandir, jeter; m 6 atept, se tromper
duV sufixele -uk, -t, titin, acest ter- soi-mérne, se donner des airs, se vanter.
min s'a inrad6cinat de vécuri pe in- Lexicon Budan : Aiept; 10. ca verb
19'
www.dacoromanica.ro
683 tAIEVE 584
activ : a) raped ce - va cu navalä , Wept = lenken" in gramatica transil-

27
schleudern; b) indreptez, ocarmuesc, vana a lui Molnar dela 1788 (p. 251)
lenken ; c) ghicesc, errathen, beynahe §i chiar in Lexiconul Budan, ca §i
treffen ; 2°. ca verb reciproc : m 6 caept alept = ghicesc, errathen"; aiept ---
=a) cu mintea, alunec, sich verleiten hinweisen" la Budai-DelOnu (Diet. Mss.
lassen ; b) m falesc, in6 laud insumf, in Muz. istor. din Bucur.); aYept
prahlen. A lat. a d et jact o, quasi fiecto, dirigo" in gramatica banaténa
adjecto". a WI Alexi (1826, p. 254), aiept =
Derivatiunea aiept = lat. adjecto andeuten, anpassen" la Sava Barcianu
a fost singura propusa pina acum §i (p. 5) etc.
primita de totI fail control §i Para Abia pe a trela linia, resultand din
controversa (Cihac, I, 6). Numal Mi- notiunea intermediara secundara de
klosich a observat ca ea nu se impaca diriger = ajuster", s'a nascut sensul
cu legUe fonetice (Lautlehre , Conso- de arunc": alept, jacto" (Bobb), care
nant. II, 64). In adev6r, din latinul a facut pe filologi sä se amgesca, sa
adjecto" s'ar fi putut nasce la noi se afepte in ton, puterea cuvintului,
ajept" , ca ajung = adjungo" sati alergand la latinul adject o.
ajut = ajuto", cel mult : azept" ca Al nostru aleptare este dara frate
in zac = jacio [djacio]", dar nici o bun cu francesul alléche r, care in
data azept. limba veche avea §i acolo o forma re-
Foneticesce, aTeptare 'Ate fi numal flexiva aprOpe identica prin sens cu
dora latinul allectare = ital. al- romanul m 6 aiept." Versul lul Ron-
lettare = franc. allécher. Prin sard :
urmare, sensul fundamental al cuvin- Puis donne voile, et sans plus t ' a 11 e-
tului este amages c. Acest sens ne cher
§i apare singur in Vocabularul lul Co- Va-t'en ailleurs ta fortune chercher...
stinescu (1, 28): a azepta, a indemna la
se traduce romanesce :
o placere, a amagi". Tot a§a la Pont-
briant (p. 19) : a caepta, vecp a amagi". Apol intinde't1 pinza, i far'a t e-caepta,
Te du in alta parte norocu'tj a cata...
In Tera-Romanesca vorba pare a nu
fi cunoscuta in popor cleat numal cu v. Iniept.
acest inteles. In Lexiconul Budan re-
flexivul m 6 azept = sich verleiten Aleptätbr, -Ore V. Aiept.
lassen", implica qi la activ azept
= verleiten ", amagesc ". Tot aci Aibsc (Oa, afire), vb.; appréter a
vine prin sens m6 alept = prahlen", l'ail. La presinte indicativ, la conjunc-
insemnand literalmente : m6 magulesc tiv i la imperativ singular se intre-
pe mine insumi, me in§el crecléndu-m6 buinVza mal mult : aiez, sa aleze,
pr6 mare", precum §i adjectivul al e p- alaza ! (L. B.), ba unil conjuga peste
tator falos, Prahler" In Vocabula- tot ca pe cutez" : azezai, alezare,
riul dela Sibilu din 1822. azezat etc. (Pontbriant).
Deja latinesce allect o, frequen- v. 2.Aiu. Aite. AiturCi.
tativ din officio", se pleca catra seri-
sul de diriger", de exemplu la Co- 1.Ai6ve, adv.; réellement, manifesto-
lumella : ad aquam duci boves sibi- ment, évidemment. Compus din pre-
loque allectar i". De aci romanul positionalul a ( = lat. ad) §i din ad-
www.dacoromanica.ro
585 'AIEVE 586
verbul paleo-slavic tut diplov, Taw- (Mss. Ac. Born.) pune l a aieve" (=ad-
eoig, newavaig" (Miklosich), corespun- ad-...) §i'l explica prin aratat:
Vtor verbului MRHTI-1, de unde romanul Dumnezeu 1 a azave va veni ar atat
a ivi", literalmente a-Yeve insemneza : Cu sémne, ca un mare i strasnic im-
la aretar e, o locutiune adverbiala parat...
indigena, pe care s'a incercat s'o inlo- b) A umbla azeve
cuesca adverbul slavic, dar care n'a Miron Costin, Letop. I, 262 : de
incetat nici o data de a circula in oameni rai a§a se impluse tera, cat
grain alaturi cu noul venit ; de exem- aYeve bulucuri imbla de prada i ja-
plu in Omiliarul dela Govora, 1642 cuia oamenil §i pre langa ora§e..."
p. 5 : ... s ai tu tata sväntil, iara c) A vede aieve:
insuti intru pacate lacue§ti, ce folosu I. Vacarescu p. 353 :
ti-e de asCasta ? alave ca ti-e mai mare S'al vis ca 'n Bucurescl stA 'n scaun
osanda...", §'apoi cu acela§i sens mai Bucuria.
jos (p. 83) : robul carele §tie voia Aiecea ce sã ved ? Ales Neomenia
domnu-sau §i nu o face, mult va fi Sta: inima i duh boldesce catre fala;
Totz in minclunä cred, ins61 si se ins61a..,
batut ; §.1 numai ce cugeta cu ce va
fi batut ? la ar a tar e e ccumulte A. Odobescu, Pseudokineg. p. 87 :
munci ale focului nestins..." Nu me voiu incumeta a spune ceia
Alt sinonim : fati§ sau p e f a a, ce alevea n'am vequt cu ochii..."
circuland era§1 in concurenta cu a'teve. d) A se arata aieve, ca §i cand s'ar
A§a Nicolae Costin, Letop. II, p. 11, qice a se arata la aratare".
13, descriend domnia lui Durnitra§co Constantin Brancovan, 1696 (Cond.
Cantacuzino, qice ca. adusese in tera Mss. in Arch. Stat. p. 159) : care §.1
pe Tatari, caril ca ni§te pagani multa Wave ai in tara ciuda ca acera s'au
rautate aü facut 6menilor din Moldova, fost aratat la zilele raposatului stre-
muncinduri §i pe carbuni puindu'i moplui domnii-mele Io Matei Basarab
la cap cetluindu'i, §i de femei §i de voevod ..." povestind mai departe cum
fete razindu'§i aevea...", Tar mai jos : aü perit locustele din data ce se adu-
V ridea de fetele §i de femeile 6me- sese dela o manastire din Muntele Atos
nilor pe fa ta..." capul santului Mihail Sinadski".
e) A minti (gave :
Mai tot d'a-una aieve IT acata pe
emfaticul -a (v. 5.A) fara vre-o modi- Varlam, 1643, II f. 81 a : pare'mi
ca minti (gave, o cadiule ! caci nu samtti
ficare de sens. In vechile texturi insa
a 'male acestia cuvinte..."
e mai des simplul deve.
f) Mai cu sema insa reeve se con-
a) A veni eeve : struesce cu a fi".
Coresi, 1577, ps. XLIX : Domnul Canternir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
aiave' vine", unde in Psaltirea Scheiana Rom. p. 27) : arave" Taste tuturor ca
circa 1550 (Mss. Acad. Rom.) sta fara el mie neprietin de moarte mi s'au ara-
emfaticul -a : Dzeul aiave vire...", pe tat, insa adevarul ce iaste a tagadui
cand la Dosofteiu, 1680 : Durnnedzau nici pociu, nici mi se cade..."
v eder at veni-va..,", Tar la Arsenie Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784
din Bisericani circa 1650 (Mss. Acad. p. 59) : la toti aYave. Taste viiata lui
Rom.): Domnul la aratare va veni.." ce buna, §tiute milosteniile §i alte lu-
In acela§T pasagiu, Corbea circa 1700 cruri..."
www.dacoromanica.ro
587 AIMINTRE 588
N. Muste, Letop. III, 76, povestind d e aimintre, d e amintre =-- du reste,

focul cel mare din Ia§i dela 1723 : ..nu d'ailleurs. In primul sens sinonim cu
se putea nime apropia de para focului. altfel, altcum sail in alt chip;
Atunce aevea era certarea dela Dum- in al doilea, sinonim cu : d e n u, de
nezeu..." unde nu, la din potriva; in
g) 0 intrebuintare curiOsa a lui ateve al treilea, sinonim cu totu §i, ori-
in Codicele IToronetian circa 1550 (Mss. li-cum etc.
in Acad. Rom.) : Sub influinta principalului sinonim
Act. Ap. XXII, ... ego sum vir
alt fe 1, s'a näscut forma actuala alt-
mintre, care nu se gasesce nicairi in
3: eu, pre dzeu! Judaeus , natus
santu Jidovinu , vechile texturi i ne intimpina pentru
in Tarso Ciliciae,
näscutu intru prima Ora, pare-ni-se, abia pe la 1788
nutritus autem
Tarsul Chilichi- in ista civitate, in gramatica lui Molnar (p. 318) : alt-
escu, hränitu in- secus pedes Ga mintrilea. De atunci incóce filologil s'at
tru a;msta cetate, maliel eruditus
slit s'o inradecineze in limba , cre-
dfind'o a fi un archaism (Lex. Bud.,
lainga piNarele juxta verita- Cihac, etc.), pe cand in fapt ea este
lu Gamaliilu in- t e m paternae
vatatu alave le- legis... de tot modern i se datoresce unei
gia tatainresca... analogie curat romanesci : altmintre
aimintre ± alt fe I, caci mai repetam
Dupa analogia smonimilor sei, aleve inca o data graiul vechm n'o cunOsce
funcionéz i ca adjectiv, dar inva- de loc.
un lucru aiev e, o nelegmire
riabil : Cele doe forme istorice : aimintre
aiev e, o minciuna aieve etc. Le- amintre, ni se infatiVza fie-care in
xicon Budan : al e v e, adj., verus, urmatOrele varianturi fonetice i mor-
gerninus". fologice :
v. Apriat. Fad. - a) Forma cu -1- aprópe tot-d'a-una
ii acata pe emfaticul -a : almintrea,
2..Aiêve, adj. V. 1..Afeve. une-ori pe analogicul 1 e insutit de
ace1a,§1 -a : airnintrilea, cate-o-data are
l'2*Aièvea. V. l'Aleve. pre - e n - pentru - i n - afmentrea, ai-
mentrilea.
ièz (caezat, eaezare), vb.; appraer Glosar slavo.rornan circa 1600 (Cuv.
a l'ail. Forma mai putin intrebuintata d. batr. I, 267) : iiiii, pre do s,
§i mai necorecta decat sinonimul a- ai9nintre".
I e s C. Legenda Sf. Nicolae, sec. XVII (Cod.
Dictionarul BOnOtén Mss. circa 1670 Mss. miscell. al Bis. St*. Nic. din Bra-
(Col. 1. Tr. 1883 p. 422): Ajjeclz (ci- kov, p. 140) : se gandi aimintre sä
tesce: caedz). Allio condio". nu faca, ce acel lucru spurcat ce Oxi-
v. Aesc. Curmez. dise el vré sIlt inc6pa a face..."
0 predica de Sf. Joan Crisostom, sec.
Alezeze
.-- v. AIese. AYez.
XVII (ibid. p. 559) : aimintre vad
Aleett ochii omului, i aimintre lara vad ochii
lui Dumnedzau..."
.Almintre s. amintre, adv.; 10. autre- Act moldovenesc din 1610 : de s'are
ment ; 2°. en cas contraire. sinon ; 3°. §i mai scula Agapiianii sa faca vr'o
www.dacoromanica.ro
589 MAHN TRE 590
pr i sa nu se tie de lege, mania mWe§ugil i potrivita preening tu

ta sa nu crezi, a aimintrile" nu se va vrei, arti fi o grepla..."
afla..." Ibid. p. 102 : aminterle, nasulil a-
Moxa, 1620, P. 370 : nu era de ton Arita multu de a inchipui rnasura
ran Anastasie, ce era §i bunri, ca de Caragea, Legiuire 1818, p. 19 : cand
nu vre fi intunecatil cu acia vracolacie lucrul acela pentru zmintéla ce are
de facia ran pravoslavnicilorii, aimentre: ramane netrébnic sau cu anevoe a fi
elf] era bunh..." de trebuinta, iara, minterl sa ramae
Acelq, p. 385 : d e aimintré era vanzatonul nesuparat..."
mil bunt §i nu lubiTa strambatatile..." Ib. p. 34 : Cu Dilogul ini§catorm
Silvestru, 1651, pref. : Frumos daril -nu poate irnprumutatonul sa, s slu-
a lui Dumnezau iaste a ti in limbi, jesca la trebuintele sale, de nu sa va
numai s viiaze cu dinsele, ca sa, intocmi cu datornicul, caci aminteré on-
telega §i a1ii ce zice, a aimintria ce strica6une va cerca, platé§te..."
nime nu va putia lua intramare..." Jipescu, Opincaru p. 34: Amintrilea,
Ibid. f. 151 a : de-ara face annintrza, frate Motaila, vorbinda la drept, sa ne
huli-s'ara numele lui intre pagani..." lerte cin' ne-aude, alta lume Ye la tara,
Dictionar banaten circa 167.0 (Col. I. alta la cent' i la oralele or la tar-
Tr. 1883 p. 422) : Aimintre. Aliter. guri..."
Secus". Deli forma Para, -b exista deja in
b) Forma Para -1- ne presinta varian- secolul XVI, totuli in texturile cele
turi : amintrile, amintrilea, aminterle, ma vechi ea ne apare sisternatic ca
amintere, aminterea, an2interi. o scurtare dissimilativa din aYmintrilea,
Inventarul manastirii Galata, 1588 tipul cel mai lungit i avénd trei
(Cuv. d. batr. I, 212) : gi de va in- pe cand forma cu figureza tot acolo
torce amintrile", se fie lepadat de sirnpl saü numar cu enifaticul -a :
léje..." aimintre, aimintrea, §i chiar cu voca-
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. lismul archaic : aimentrea. Ap la Co-
Rom.) p. 20 : anzintrilé, pricina cla- resi, Omiliar 1580, vedem afmintrea,
tiriTdandu-sa, odihna i lini§te fârt nici o data, aimintrilea, alatun cu a-
turburare i stranciunare a fi nu poa- mintrilea, nici o data, amintrea :
te..."
quat. IX p. 7 : quat. XIX p. 10:
Dictionar slavo-romanesc circa 1670
grara§te-se i ai- multa era credin-
(Mss. in Bibl. Societatii Archeologice mintré dumineca a de-aciia alIti-
din Moscva, f. 28 b) : ISCI%11Alil, in tr ' ca atunce
noao, derep-ce ca tor, ,
alt chip sau aminteré". 'ntea6asta vor sa amu opri mariei,
Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784)
p. 89 : sa §tii §i sa crezi, ca din ne-
se innoiasca tru- e acmu nu o -
purile pre§te, ce amin-
precepere §i din slabiciune firil am fa-
trile;V tarn sa
cutii a6asta , sail pentru ca te-arnii arata mai mare...
iubitfl §i amü vrutii sa te invü binele
care Varna socotita de folosa tie, ca Pe la sfhlitul secolului XVII, dis-
amintrile' curnil a fi pututii face eu pare din textun forma cea primitiva
ce-va asupra ta..." aimintre, lasand pe derivatul amintre,
Critil i Andronius (Jwe, 1794) p. care incepe apoi a se respandi, multi-
16 : amintere', arzare de aril fi dupa, plicandu-se in varianturi poporane :
www.dacoromanica.ro
591 AlT 592
aminterl, aminterea, aminterle etc., dar v. Altcum. Alt/ el.

tot-o-data se amesteca cu sinonirnul
altfe 1, resultand forma mixta alt- Aina. v. Haina.
mintre, care la Radu Tempea (Gramm.
1797, 167) sunä pe aceimi pagina : Alnin. v. 1. Anin.
almintrene i altmintrele. Intr'o doina
din Bucovina : Alb I interj. v. Alu!
Muth mS mir, bade, de tine,
Ce'ti perli mintea dupä mine ? Albr, S. m.; t. de Botan. : ail sau-
Cand ml-ar fi de dumnia-ta vage, ail d'ours, Allium ursinum. Si-
Altmintrele m'a§ purtal... nonim cu a I u Prin confusiune fo-
(Marian, Bucov. II, 1521.
netica cu alio r, aior se aplica mai
Alexandri, Arvinte §i Pepelea, sc. 4: mult la laptele canelui" (Euphorbia).
Arvinte. Nu hi prost, mai ! ... 0 Este un deminutiv fOrte organic din
ban* de nuci vechi de §6se ani... a I u ail", corespunqOnd unui prototip
Nu scapa chilipiriu din mana. latin alliolurn.
Pepelea. Ba nu ap, jupane !... Al- v. Aerel. Aior. 2. Arq.
mintire... Da'mi pe Mandica adalma§...
Irrei ?" 2*Albr. V. Alior.
Forma daco-romana organica aiminte,
adeca fara amplificativul -re, represinta Ais. v. Hais.
pe latinul al i a-rn e n t e, paralel lati-
nului alter a-m e n t e, de unde : ital. Alt I interj.; attrapé ! c'en est fait !
altramente, fr. autrement, span. otra. Insemneza : am paVt'o !" cand ne
mente, reto-rom. otramaing etc. Mal surprinde pe nealteptate ce-va nepla-
rernarcabila decat t6te este forma ma- cut.
cedo-romana allgtre sag alitntre. E des la Anton Pann :
Inlaturandu-se amplificativul -re, ea ne Peel plecând el mal 'nainte in gura, cu
duce tocmai la archaicul latin ali t a : äst cuvint,
aliuta antiqui dicebant pro aliter"
7)
Se 'mpledeck cáciu 'n data 0 '1 sburà
(Loewe, Prodrom. glossarior. lat. 432). vorba in vint.
Ad! o plerdul ma ! el clise, i nici ca o
Aa dara genealogia lui camintre este: mai gasesc,
lat. alia-mènte Ultai i pe cele-l'alte, nu mal sciü ce s6.
vorbesc...
rom. *ctiamente (Mog Albu, II, 19).
(ai'mente)
saü:
aimenr -re Sintem per* totl, stäpAne, dupa cele
(aimintre) ce véd ;
Daca el o zburAtOre o prinse din virf,
almentre-a aimentri-le-a de sus,
(aimintrea) (amintrilea) De m'o vedO i pe mine , apol ait !
1
amintrilea
atunci m'am dus...
amintere
(Prov. III, 611.
(aminteri) (aminterle)
sail :
aminterea ± [a I t-fel]
Dar sa taci, draga nevastk sa nu St1
alminterea etc. las& cuvint,
www.dacoromanica.ro
593 ATTIC 594
C'apol ait! din lumea astá, cum veI §i chiar : atattatattatae! De asemenea
spune, pierdut sint... in vechea grèca : druazan Ea este insa,
(Ibid. III, 115).
negre§it, cu atat mai energica, cu cat
Acesta interjectiune nu este antro- e mai scurta.
pologica, ci etnica. Ea nu se aft la Romanul ad vine din latinul atat
Slavi, nici la Germani, nici la Turd prin perderea mijlociului -ta-, intocmai
sail la Unguri. Albanesii n'o aii, 'far ca in maica=matca", taica
Neo-grecii aü perdut'o. Cu aceiali ac- = tatuc a" , pwspreci = patru-
ceptiune forte precisa §i consistand spreleci", unde rolul lui -i- este com-
din ace1ea§1 elemente tonice a-t, ea se pensativ, ca §i'n : Agspreci = sese-
gäsesce numai in vechea familia greco- spreleci", §aNeci = §éseleci", holt
italica. In latina din punct in punct = ung. ha/ott, i altele.
ace1a0 sens avea interje*mea: a tat!
A§a la Plaut : Alta. v. _Attic. Haita.
ille me non videt.
Nam ego modo declinavi paullum me Anat.. v. A:N(1u. Haitdu.
extra viam.
A ta t! eccum ipsum... Aide (plur. alticurO, meute de loups.
(Aulul. IV, 8, 12).
Termen intrebuintat in Tera-Roma-
sat : nesca §i 'n parte peste Carpati, *far in
Atat, peril hercle ego miser !... Moldova se qice maI mult : potae
(Ib. III, 1, 8). de lupi, une-ori cet a §i c a r d. Se
rostesce adesea aspirat: haUic, dar §i
sail: forma aitic este fOrte obicinuita, pe
Atat! quid illuc clamoris, obsecro, in and aprópe nici o data nu se aude
nostra domo est ?... naita", ci numai haita". Raportul eti-
(Casina, III, 4, 29).
mologic intro aitic i haita va fi
In tOte aceste pasage i 'n altele studiat cu ocasiunea acestuia din urma.
multe din Plaut, atat! care se scrie Pe la noi se qice luchi in loc de
§i attat! nu se pOte traduce decat lupi; de ex. : asta mipte a venit un
prin : ait ! ditto de luchi..." (A. Stoenescu, Ialo-
De asemenea la Terentit, buna-Ora : mita, corn. Perietii).
Percussit illico animurn : at at hoc Mai multi lupi la o-l'alta se qic
illud est. haitic: am vequt un haitic de lupi..."
Hinc illae lacrymae... (I. Floca, Transilv., Sibiiu).
Andr. 125). Ur§ff nu se afla pe aice; luchi sint
saü: destui in haiticuri..." (S. Voinea, Do-
Militem secum ad te quantas copias brogea, corn. Somova).
adducere, Pricoliciul, adeca un om prefacut
At atl in cane, insa qice poporul cu pi-
Nam formidolosus, obsecro, cicirele de'nainte mai scurte §i cu cele
es, mi homo ? dinapoi mai lungi, se amestea intr'un
(Eun. 755).
haitic de lupl, umbland cu ei dupa
In Plaut, in Terentit, §i mai ales praqi de vite §i chiar de Omeni, mai
la Naeviti, acOsta interjectiune se lun- ales dupa cei nascuVi din flori..." (C.
gesce dupa pofta inimei : atattatae ! Corbénu, Olt, c. Alimanesci).
www.dacoromanica.ro
696 L-AILT 596
Omul care se face vircolac, luau- terminatiune, deriva din -a n numai

du'§I forma lupului, merge i se ame- dora in pré-putine vorbe straine, buna-
steca cu un attic de lupi. Aitic se nu- -Ora : tigae = ngr. ydvt, banqenesce :
mesce un card de lupi in numer de tiganie ; nici o data insa din latinul
doi-spre-qeci. Se crede ca atticul in -aneus (-anea), care trece romanesce
care se afla vircolac e fOrte reti. Daca in -Mu (-fte), de ex. calcam (= lat.
s'ar intampia ca sa musce fr'un cane calcaneum), plur. calcae, intaiu (=anta-
pe vircolac din attic astfel ca sal faca neus), fern. lune etc. Prin urmare,
sange, atunci vircolacul se transforma putregam" i mucegaiu" nu pot aye
in om, insa cu per pe corp..." (I. Io- prototipuri latine: putredaneum" §i
nescu, Teleorman, corn. RaiOsa). mucedaneum" (Cihac, I, 171, 223),
V. Mita. din cur nor am fi capetat: putregaiu
§i mucegaiu, ci : putrid aliu m" si
A-tutil ! interj. de joie ef d'admi- mucid a liu m" , macedo-romanesce
ration. mucisarfa". In fine, dupa cum la ti-
nesce erat identice in fond sufixele
Atu, iu, crucea mea, lele, liquide -alis §i -aris, tot a§a romanul
Tu cu ochil fact belele!...
Intren cas', se luminéza. -attc = -aliu se identifica une-orI cu
El afar', so'nseninéza I.. sufixul -a r I u, de ex.: vatraiu (=va-
Parnik-Blrsanu, Transilv. 40). traliu) §i vatr ariu, §upaiu (= §u-
palfu) §i ppar ru, pastae (=pastare)
Interjectiune compusa din admira- si past a r e, vinatae ( vinMalre) gi
ti vul a! (v. 2.A) si din reduplicatul vinat a r e, etc.
fu! gr. lot') sail lob! = lat. io! cand Ca circulqiune, neutrul -aiu, la plu-
acestea isbucnesc din bucuria, de ex. ral -azuri, este cu Inuit mai rar deck
la Plaut : femininul -ae, la plural -Cti, al carui
Age tibicen, dum illam educuut huc no- rol e interesant mar ales in numirile
vam nuptam foras. poporane desmlerdatore ale vitelor; de
Suavi cantu concelebra omnem hanc pilda, in descantecul de intOrcea lap-
plateam hymenaeo.
I o hymen hymenaee ! i o hymen L.
telui" :
(Oasina, IV, 3) S'o scoborit
S'o venit
v. AT! Aoleo! La Luncua,
catat'o
S'o'ntrebat'o :
1S-Mu, ; suffixe nominal servant Ce te ofelesci.
surtout a préter plus d'intensite quali- Ce to svirgolescl,
tative ou quantitative. Ce ranoaluescf,
In cuvinte ca: alaiu, buhaiu, ser- Ce boncaluesci,
lam, polaiu, chihae etc., finalul -a/u Lun TOr a, ha).-
(s. F. Marian, Descantece, 133)
nu e sufix, ci un element fonic primit
gata de'npreuna cu vorba cea impru- 0 vaca nascuta luni se (lice : lun«e,
mutata. In odae" (== turc. oda), lar dupa, aspect sau dupa boiu: balm,
abae" (=turc. aba), jigarae" (ung. mandrae, chepe (= ocheve), murgae,
zsigora) i alte cate-va, sufixul este surae, §i aa mai incolo (Familia, 1877,
-I a, nu -ae. Afara, de acesta, finalul -cau p. 445 6). De aceI4I natura este la
in genere, fie ca sufix, fie ca simpla of : Vgae. Curnca prototipul acestui -ae
www.dacoromanica.ro
597 2.AIU 598
este -a li a, nu -a n e a, probA cA §i 'n -ae, ca i italienesce in bagaglio" din

Banat, unde grupul -m- nu se mOiA, bagaglia".
se 'lice: bAlae, mandrae, nu : Warne 0 vorbA curat romanica: merae, cu
sail mandranie. Ce-va mai mult ; la sensul de pustiii mere IA," din lati-
Valachii" din Moravia, call sint sla- nul merus", trecénd dela Romani la
visqi deja cel putin de vr'o cinci se- Serbi, s'a pastrat la din0i, de0 s'a
coli, unul dintre epitetele desmierdA- perdut la not Tot de origine roma-
tore ale vacii este : brezaia (Kulda, nescA trebui sA fie sufixul colectival
Moravske narodni pove'ry, Praha, 1874, -ae in serbul : domaia patriA", str4ta
t. 1 p. 17). crengi", perm pen de porc" etc.
Intre vechile numin personale fe- V. -ezu. -Om -tam
meesci : VlAdae, Vilae, StAnae etc. 0
localitate de peste Olt : Negrae (Cuv. 2.Aiu ( plum. &furl), s. n. ; t. de
d. britr. I, 244). Acelall sufix -ae ne Botan. : Allium sativum, ail commun.
mai intimpinA in unii termeni mitolo- Macedo-romanesce ahu (plur. alhe) =lat.
gici : brezae, nAbAdae cu deminutivul allium sat alium (ital. aglio,
nAbAda ic A, drAgae cu deminutivul dra- span: ajo, portug. alho etc.). Sinonim
gaic A etc. cu usturol u. Se mai Tce i mu-
In marea rnajoritate a casurilor, -de-gradin A (L. B.). 0 plAntA de
functiunea sufixului -aiu, iar mai cu acelall gen cu c é p A, p r a s, h a-
deosebire a femininului -ae, este in- g I m a, arpacic A, tOte intrebuin-
tensivA, adecA menita a da mai multA tate mai mult sail mai putin la dre-
intindere notiunii cuprinse in tulpina sul bucatelor i dintre can aiul se
cuvintului. Acésta se InvederézA pe distinge prin tAria desplAcutA a miro-
deplin in vorbe ca: potae, vApae, bo- sului seO, precum i prin ustur i-
botae, pAlAlae, flAcArae; dar se 'Ate m e a pe care, ca mijloc medical, o
recum5sce i 'n: putregaiu, mucegaiu, atitA find aplicat pe pele.
batae ; precum i 'n epitetele : man- DupA credinta poporului, atul este
drae, murgae etc. In adevër, putre- cel mai puternic anti-demoniac.
gaiu" e ce-va de tot putred", flAcA- DacA la cel de'ntam §erpe, pe care
rae" este o flacArA mai mare", mur- l'ai v6ciut inainte de Sf. George, ii vei
gae" o vacA mai murgA ", §i a§a tAia capul cu tin ban de argint 0'ndatA
inainte. silt pui in gull un c t el de mu,
Pe romanul feminin -ae e peste puin pa de St. George vei pute vedd
tintA al .despArti de sufixul romanic cu ochh pe strigoi cand ieaii laptele
colectival -a 1 i a, cu care se §i iden- dela vacile Omenilor ..." (V. Petrivr,
tificA nu numai prin vorbe intregi Ca: Transilvania, corn. Vestem).
bAtae = fr. bata i 11 e (it. battag 1 i a, Mai ales in nOptea de San-Giorgm
sp. bata 1 1 a etc.) sail mAruntae = it. strigoii umbla ca sä rea laptele dela
minut agli a, dar i prin sinonimi vaci, mana din grail i chiar puterea
ca : potae = fr. can aille (it. candela unir Ornent Pentru aceIa in pre-
agli a, sp. can a 1 1 a) sat macedo- sera fie-care om pune in porta i la
romanul: carvlie = fr. lira aill e. up grajdului cate o clomba de rug,
De aceia, este de crequt cA neutrul adeca mace§, ca semn ca acolo nu pot
-azu, rar i putin caracteristic, s'a nä- intra strigoii. Cine in acea nópte sta
scut pe calea analogicA din femininul in grajd sub o grapa cu colti de fer,
www.dacoromanica.ro
599 LAW 600
acela vede strigoii eand yin, §i'T p6te mane dupA dinsul m u vl e I u met
0 apuca. Cine prinde in (lima Crucii préparO avec de l'ail, de l'huile eu du
un §6rpe, il orn6rA 0.'1 pune in gurA vinaigre", care cat de putin n'are a
un simbure sail cat el de am, il face cu slavicul moëiti = mouiller
bagA sub pragul uvi, 0 ala caul in- (Cihac, II, 204), ci este o compositiune
coltesce acolo in gura 61..peldi , apoi fOrte romanOscA din trei elemente la-
azul acela il pui in pAlAriA, te sui in tine : must-de-ant, cum ar fi fran-
turnul bisericei cand yin 6menii la tusesce: mofit-d'ail.
bisericA, 0. ai darul de a ved6 sl cu- v. Andrew. Mqderu. Strigolu.
nOsce pe strigoI..." (T. Cri0anu, Tran- UsturOzt...
silv., c. Cugieru).
Intocmai aa se crede 0 se face la 3A1u. V. 5'.A.kt.
Serbi in ajunul Bunei-vestiri (Karad2ie,
Lex. p. 30). La tot'l. Slavil in genere, Aliid, n. pr. loc. masc.; Nagy-Enyed,
caul se intrebuintézA, intr' un mod sail petite ville en Transylvanie. Ora§el
in altul, contra farmecelor (Sobotka, in muntii apuseni al Transilvaniei, in-
NovoCeska Biblioth. t. XXII p. 296). temeiat de cAtrA Unguri pare-se
SA nu uitam insA cA deja in sanscrita el in secolul XIII, pe o intinsA vale nu
era considerat ca ucigetor de strigoi": departe de riul MurA§. Din numele
17
on attribuait A l' ail une vertu maghiar En y ed Romanii aii Mcut
particulière contre les mauvais esprits; Alud, prin muiarea lui -ni- 0 prin tre-
car il est appell6 aussi blifitaghna, cerea lui -e- in -u-, intocmai dupa, ace-
c'est-A-dire qui detruit ou tu e lall proces de romanisare ca in numele
les gobelins" (Pictet, Origines unei alte localitAV : Beiu§= ung.
indo-europ. 2', I, 374). Apoi la vechii Bel6n ye s, -orA,§el in Bihor. Fina-
Romani 0'111 inlAtura farmecele, la cari lul onomastic topic -ud ne mai intim-
se expunea cine-va cAlAtorind sail bOnd pinA in: Abrud, NAsAud, Agiud, for-
din apa necunoscuta : mat in fie-care pe o altA cale.
Un cantec poporan din Ardel:
Hunc ignotarum potus non laedit aqua- Peste-Abrud, peste Atud
TIM Dalelei ce drum balut!...
Nec diversorum mutatio facta locorum, (Pompilig, sibia, 24)
Al 1 i a qui mane jejuno sumpserit ore...
(Rt. Floridus, ap. Gubernatis, Myth. In adev6r, mult bAtut e pe acolo
d. plantes, II. 7). nu numai drumul, cAci Aiud este un
centru unguresc, pe cand satele de'm-
AfarA de alul propriA gis, botanica pregiur sint curat romanesci, 'far de aci
romana poporana cunOsce : eau- d e- batae care pe care in curs de vOcuri,
-p Adur e, aiul-cióreI, alul-§ 6 r- pinA la 1848, cand motii deterA foc
pelui, aiu-selbatec sat OW- bietului or4e1, jucand la lumina bo-
-ursulul, afu-serbesc,aiu-tur- botailor o grOznicA, hora de resbu-
cesc, Or ca deminutivi : a I o r, a i- nare.
vir sat ai§6 rA §i alu§. v. Aftcd.
Vechiul aiu a inceput sA disparA
din circulatiune, lAsand loc ustur o- .ATudén, -It, subst. et adj. ; habitant
1 u lul; chiar acolo insA pe unde el nu ou appartenant A Ain d...
se mai aude, in Moldova bunA-6rA, re- v. Alud.
www.dacoromanica.ro
601 AIURE 602
Aiu-de-grädinit. V. 2*Ant. doy, tradus latinesce prin album u r-

sinu m", exprima aceia0 asociatiune
Alu-de-pfidure, s. m. ; t. de Botan.: de idei : atul-ursului. In limbile ro-
10 lis martagon, Lilium martagon; manice: fr. ail d'ours, span. ajo de
2°. chélidoine commune, Chelidonium urso etc. Se mai (lice aiu-selb a-
majus ; 3°. asphodèle jaune, Asphode- t ec, ba 0 aiu-de-padure (Dr.
lus lutens. In primul sens se (lice mai Brandza).
des ai§or sail aiu)r-galben, v. 2.A.iu.
in al doilea : rostopasc a, n e-
gelarita, iarba-rindunelei. Afurare.
v. Ai§or. 2* Aim Alul-ursuluf. v. Aturez.
wa,* it.
Negelarild...
Alare s. aliirl, alre s. air!, adv. ;
Aful-clOrei, S. m. ; t. de Botan. : ailleurs, autre part, dans un autre en-
Muscari comosum. Un fel de z a in- droit. Sinonim cu ainde. Adverb de loc:
bila crescénd pe camp 0 care se nu unde este cine-va oil ce-va, sail nu
(lice 0 frantusesce: a i 1 de loup, ail despre unde se vorbesce; prin urmare,
de chien, italienesce: cipolle canine in opositiune cu aici, cu acolo
(Nemnich). Romanesce se chiama mai etc., dupä impregiurari, de ex. : daca
obicinuit: cép a-clOrei (Dr. Brandza). nu'l gasesci aici, cauta'l afuri; nu
V. Aglicd. 2.AVu. Cepa-clórei.
l'am vegut acolo, dar nici pe dun
nu l'arn cercetat. In priviqa locului,
s. m. ; t. de Botan. :
A1u1-1firpe1uI,
Allium scorodoprasum, ail d'Espagne
este ceia ce al-data e in priviqa
(Sava Barcianu). i frantusesce se qice:
timpului, Tar altfel sail aimintre
in privinta modului. Cand cine-va sail
ail serpentin", nemtesce: Schlan-
)7
ce-va nu se afla nici aid, nici acolo,
genlauch", englesesce: viper's gar- nici aiuri, atunci se (lice nicai ri.
lick". Cand este a inflori, cotorul a-
cestei plante se indóie spre pamint Cu emfaticul -a : diurea sail aiuria ;
0 apoi éra0 in sus, incovaindu-se cu amplificativul -le : aZurele, aurae,
astfel ca un 6 r p e, de unde'l vine cu emfasa : aiurelea, aturilea. Macedo-
0. numele. Se mai chiama 0 aiu- romanesce: aliurea. La Istriano-romani:
-s elbate c. 0 alta varietate, purtand alure, aZurea.
acela0 nume de aiul-fe'rpelut, este Al- Dictionar Banatón circa 1670 (Col.
lium victorialis", grecesce : '0 99t oax40.- 1. Tr. 1883 p. 422) :
Joy,din causa ca. foile sint pestrite ca Alure Alibi." 1
o pele de § 6 r p e. In Germania, anu- Aiurile

me acesta varietate se considera la Alaturi cu afurt, azure, exista 0
popor ca propria a goni pe draci 0 forma aire airi.
pe strigoi (Nemnich, I, 190). 1°. Fara prepositiune:
v. 2.kiu.
a) aiure, aturi.
t. de Botan. :
A1u1-arsu1u1, S. M. ;
Alexandri, Harta Raza§ul, sc. 4 :
ail des bois, Allium ursinum. Ungu- Mariuca. Iaca! ... a i ci mi-ai fost,
resce de asemenea: medve hagyma; badica?
dar deja terminul grecesc dexw o axöeo- Elarta. Ba aturel . . ."
www.dacoromanica.ro
603 MURE 604
Costachi Conachi, p. 264: Urechia, Letop. I, 122 : cunoscand

Laponul, deprins cu gerul, fericit se socotesce tefan-Voda, c ajutorTul nu de ahem'
GAndind cd azure frigul pe altil mal rnult iaü fost, ci numai dela Dumnezea gi
muncesce... dela pre-curata Maica sfintieI sale...."
Pravila Moldov. 1646, f. 19 : au Dosofteiti, 1673, f. 192 b :
doara §i aluri intealtti loeti....." iii trirnisd Domnul foame 'n tard
Ibid. f. 90 : pentru greutatile §.1 De-aducia d e-aturi, parraa cu card...
dajdele ce samtti intr'acelu locü, s. va
duce azuri sa-i fie mai bini§oril " b) pe atUri = quelque part ailleurs.
lb. f. 100 : nu'l va mai trimite Mitropolitul Varlam, 1646 (A. I. R.
auri..." III, 226): §i au socotit sa, hie ace
b) aiurea, aruria. parte den Zahare§ti i p r e-aiurele pre
A. Odobescu, 'Minna Chiajna p. 70 : unde vor mai hi ocine, amandorora,
ochiT sei cautail afurea la malurile in- WI tie frante "
verclite ale Dimbovitei, la noril flu- Stefan-voda Gheorghie, 1667 (A. I.
turatici de pe cer, pare c'ar fi vrut R. III, 109) : poftescu §i pre dumniata,
sa incréqa acelor mangaio§i §i tacuti Iubite frate, ca sa-i fii inteagiutor ace-
prieteni taina ce umpluse inima sa de stui sarac de copil, 509 poata dezbate
fericire §i de temen " rnoiYa a6asta ; i la Domnie, i p r e
Conta§ TJricar, 1656 (A. I. R. III, aiurile pre unde va trebui, dumniata
235) : deci eu sä aibu a da cuconilor fii nevoitor ; noa i parintilor no§trii
Oure" alta falce de vie ..." pomana va fi neincetaata, §i el Inca
Canternir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. pre langa dumniata sa va lipi cu slujba,
Rom.) p. 50 : ...departare locurilor c. aturile nu are loc un copil strein..."
III°. Idiotismi:
lipsa lucrurilor, carile intr'acel loc
macar ca multe, iara (dun' prO patine a) C u gan d u I alurea =distrait, ina t-
aflandu-sa, §i auzire lor minunata, tentif" (Pontbriant); dar gandesc
vedere ciuclata Ii sa, pare ... " i n t r'aiurea = deguiser sa pensee,
Pravila Moldov. 1646, f. 7 : de vre feindre " :
un ochiu orbitü, saü i aiuria va- Grigorie din Mahaciu, Predica 1619
tamatti ..." (Cuv. d. batr. II, 120) : nu cu irema
c) aire, airY. sa cugeti alte, e cu limba se grae§ti
Lexicon Budan : aire, airea, airilea gandindu in tr' azure ca cola fatar-
= alibi, alio loco." nicii "
Bobb : aire = alibi; aire a mere, a b) Cale in tr' aturea =rare incon-
se muta = alio dornicilium transferre ; stant, faire des infidelites. "
aire nascut = alienigena." Alexandri, Iorgu dela Sadagura, act
Barac, Risipirea Ierusalimului, p. 44: II, sc. 2 :
Norodul cel orb de minte Gahita Iubesci pe alta, pe co-
Credea acestor cuvinte, misóe.
Credea c Dumnecleirea nIorgu . A1 nebunit?
Nu ajuth i airea, )/Gahita. Te-am intOles eti de mult
Ci cu tOte de o data ca'mr calci intr' aiurea . . . "
Numal lor le este tatd...
c) Vo rb es c azurea =irre reden, fan-
II°. Cu prepositiune: tasiren " (Dr. Polysu) ; vorbesc
a) d e atun=d'une autre part. intr' ature=delirer" (Cihac).
www.dacoromanica.ro
605 AIURIT, A 606
S. F. Marian, Descantece, p. 150 : tion. SinoMm cu aiurare sail a u

Omenii bolnavi do lungore, pierVn- rire, dar indicand o stare mai tre-
du'§i de regula consciinta, fantaseza. cëtOre, nu o actiune prelungita.
Atunci poporul (lice Ca: buigues c, De la Vrancea (B. tefanescu), Sulta-
aiurëza sail vorbesc intr'a- pica p. 131, in descrierea unei case de
/urea". joc: Mi§craile manilor, repecli §i ne-
Macedo-romanesce : a batte 'n al- prevNute, cari aci së resculat in sus,
riurea insernnézA, a vorbi cam ca un aci s trintlait cu zgomot pe masa
nebun, sail a vorbi vercp §i uscate verde ; caurela planurilor ascunse, can
frit sa iea sama la ce vorbesce" (Dr. rësäriati la iv6l5, numai prin ni§te crim-
Obedenaru, Dict. Mss. in Acad. Rom. pee de gindiri neintelese; tOte acestea
I, 9). aveati ce-va din infati§area unui spital
d) In tr' aiurea" se pOte intrebuinta de bolnavi, a caror mint e e dusa
de tot adverbialmente : ca un nebun, pe lumea cea-l'altA..."
ca un smintit, ca un capon" (Costi- In gralul figurat al punga§ilor : atu-
nescu). reld=s o m n " (Baronzi, Limba p. 150).
IV°. Filiatiuni etimologice. v. Ainre. Alurez. Azurit.
Al nostru eure n'are a face cu fran-
cesul ailleurs = lat. aliorsum, nici Afurese (caurire, Ourit).v. Aacrez.
cu italianul altr ov =lat. aliter-ubi,
dar nici cu vechiul spaniol alubre .Aiurez (Murat, arurare), vb.; diva-
=lat. aliubi (Diez, Cihac), §1 cu atat guer, extravaguer, délirer. Exprima
mai putin se p6te trage din latinul aceia§i notiune cu idiotismul : v o r -
alio (Miklosich), din care s'ar fi nä- besc intr'aiurea.
scut la noi aire, Mei o data, canre Costache Negruzzi, ScrisOrea VIII :
§i aire. Toti recunosc cä finalul -re
Vecine!curmaI pre povesta§; imi
este o simplä amplificatiune ad verbiala, pare cA, aturee. De unde dracu al ga-
intocmai ca in puru-re", annint-re", sit olltésca adunare la Agrigenta?..."
nasijde-re", aindere" etc. Reman dara Basmul Tinerete fara batranete "
tulpinele adz- §i ai- (an-), asta din urma (Ispirescu, Legende p. 9): Löcuitoril
cea organia, care singura ne intimpin6, ridea de dinsul, ca de unul ce ourezei
in compusul n i c Prototipul ro- sail visëzA, de§tept..."
manesc cu predisposikiune de a Se intrebuinéz i dupa a patra
trece in alit-, nu pOte corespunde decat conjugakinne : a i uri r e.
latinului alibi, cu tonicul lingA o A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 108:
labiall In allt[re] din alibi, -ib- devine care m'ai cMuzit prin poteci
din punct in punct ca in romanul spinose, pe sloiuri de ghiaka, cand cu
§uer " din latinul
sfinta'ki icOna in brake am colindat,
V. Aincle. Aimintre. .Azureki.
alurind, plalurile i campiile "
.Afurez. Altunde. net-are... Circulezä insa mai cu semä ca par-

ticipiii trecut adjectivat : aiuri t.
Ainrea, airea I
v. Azure. Afurit.
Ainrele, aIrele I v. Aiwre. idurire. v. Afurez.
AlArelea, airelea
.Alurit,-A; part. passé d'alur es c
.AIurélL (plur. eureM, s. f.; divaga- pris comme adjectif: extravaguant.
www.dacoromanica.ro
607 AJTEpEU 608
11
and e cine-va bolnav si v orbe- Cuvint care n'a circulat nici o data
s c e aiurea, se (lice c e aturit" in grain. Este persianul ader dra-
(S. Liuba, Banat, corn. Maidan). gon" (ainënu, 8), trecut prin Turd
De la Vrancea (B. tefanescu), Sul- la Serbi (Karadkio, v. Aalaha) i la
tanica p. 127 : Une-ori, antra, I§I sim- Bulgari (Miladinovtzi , Narodni pésni
tia creerul cum s6 stingea, incetul cu p. 533).
incetul " v. Balaur.Smea.
v. ATure.Afuraci.Alurez.
Ajtecyyk ! interj.; Dieu soit en aide !
Alu-sëlbldec. V. Alul-gorpeluf. 0 exclamatiune fac6nd parte din gr a-
Aful-ursulut.-2Alug.Leurdel... lul femeies c, i numal intr'o sin-
gura impregiurare.
Ara-serbase, s. n.; t. de Botan.: poi- Anton Pann, Mo§ Albu, II, 19:
reau, Allium porrum. Sinonim cii p or
sag pur i cu pras sat praj. Apol d'acolo la vale, in drumul care
v. 2.AN. mergea,
Vazu din sat o muere tesand aci 'ntr'o
v. 5AYa.Au§. argea
$i copil multime spuza imprejuru'I gun
fãcand,
s. m.; t. de Botan.: ail sau- Unil cereaa: mama papa, alti pentru lila
vage. Dictionar Banaten Mss. circa plangand,
1670 (Col. I. Tr. 1883 p. 422): Ajush De caril ea necajita tot il ocara merea ;
(citesce: afu§). Allium sylvestrum. Al- Iar el: sä fie de bine si prune]. eall dea
liaria." Ca derninutiv din a u, ant§ co- Dumnezeu!
Ea, cum IV lasase lucrul ca sá mal vaza
respunde lui aio r §i lui a i o r. In de el,
Banat cuvintul se intrebuintéza pink Luand o drug* II trase cu dansa vr'o
astql (S. Lurba, corn. Maidan). doa-trel,
v. 2.AM. Al'ul-erpeluC Afutursu- Zicand : nu'm% ajunge mie ca pa Asti nu
pot sa'mpac,
Amnia . . .
61 tu iml mal urezl inca s stau si a1t1
sä mal fac?
Alu-turcèso, S. n. ; t. de Botan. : El o 'ntrebã: apol lele, cum trebues,te
oignon de Strasbourg, Allium fistulo- sa zic?
sum (L. B., Bobb). Se ilice i ungu- Sa fi zisea ii respunse: Aj-te-zol,
alt nimic
resce : tOrOk foghagyrna. Sinonim
cu cépa-cIorasca (Dr. Brandza). Autorul adauga in notk: Cuvint an-
v. 2 *Ant. tic, tinut numai de fernei, in loc de
ajute Dumnezet, care il zic nu-
Ajar, s. m.; dragon, griffon, mon- mai cand vad pe alte tesand".
stre. In Istoria lui Hangerli" de pe Contractiunea cu urcarea accentului:
la inceputul secolului (Tocilescu, Rev. djte ajirte este intocmai ca in popo-
I, 330) : ranul vast = vNirt". Cat despre sim-
I-aa pus un pistol in plept, plul czea in loc de compusul Dumn e-
Lovindun prin tile drept q e II, el se intrebuintóza nu numai in
*i lute ca un ajder,
lovi i c'un hanger ;
juramintul q e ! ", dar §i fOrte des
Apol de grab si Harapu in texturile din secolul XVI, de exem-
Ca clipa ii We, capu... plu in Codicele Voronetian circa 1550,
www.dacoromanica.ro
609 LAJUN 610
in Psaltirea clieiana din aceiall epoca, In Oltenia se dice : ajumita (Dolj, c.

la Coresi etc. c.
Pe cand aglutinatul ajtecleit este o In ajumitut sail ajumita, a- este pre-
nterjec Vune curat femeiesca, i anume positional §i nu ne intimpina in for-
a tesetorelor din argea, exclamatiunea ma : j um etc a. Remane dara tulpina
D rn n e aj u t ! ", identica. in apa- -jum-, care corespunde Iui iai- in nu-
rinta, prin sens, apartine dupa cuin mele serbesc al acestui joc copilaresc:
vorn ved0 mai jos graiului barbatesc =film das Blindekuhspiel" (Karadzi),
in focul bataliei. dela aitivpaTil a miji, a inchide ochii".
v. Ajut. _peg. Serbul 2m- a devenit romanesce jum
prin intercalarea eufonica a unui =a_
Ajumitul, ajumita (de-a-) , subst. intocmai ca In ganoiu slay. gnoig,
masc.; jeu enfantin : colin-maillard , §urubmedio-germ. schrilbe (Schrau-
cligne-musette. Acela§i joc copilaresc, be)" etc. Acelall joc se chiama polo-
care pe alocuri se dice mij Or c a, nesce : kmurek, rusesce amvpuu. Origi-
rnijOtca, de-amija, de-a- nea slavica a cuvintului e ne'ndoiOsa ;
mijil e, baba-mija, d'a- este fOrte nesigura insa identitatea lui
-ascunsele saü d'a-ascunsul, cu mijes c, i 'n ori-ce cas ambele
d' a- cu cul etc., in partea occiden- n'ati a face de loc cu romanul a r o-
tala a Daciei, peste Olt, in Banat, in m esc, cu care unii se 'neerca a le inrudi.
Hateg, in Zarand, se chiama : ajumi- 13n verb ajumesc §i un substantiv
tul, de-ajumitul, d'a-ajumita, j umetca, a j u in 01 a, cu sensul de s'assoupir,
de§i tot pe aeolo mai circuleza numile assoupissement" (Cihac, II, 195), nu
de pitulicica i mijitul. exista in graiul comun, ci numai in
Jocul copilaresc d'a-ajumita se chia- terminologia jocului copilaresc.
ma §i pit uli el* c a..." (Banat, Or- v. Aromese. Aseunsele. Baba-
§ova, c. Jupalnic). -Orba. Mijese...
Jocurile copilaresci la noi : de-a-
-surduca, de calea prin cetate, de-aju- I-Ajun s. aglim (ajunat, ajunare), vb.;
mitul..." (D. Angeloni, Banat, c. Pau- jefiner, manger peu ou pas du tout,
ci nes ci). faire maigre, s'abstenir, se priver. Si-
Jocurile copilaresci : popic, curéoa nonim cu p ostese.
ro§ia, de pórca, de pui§orii, doda nica Dictionar Banaten Mss. circa 1670
cu furnica, de mesa, ajumit, mata (Col. 1. Tr. 1883 p. 422):
orba..." (Preut A. Bociatu, Banat, c. Agsun. Jejuno. I
( citesce : a-
Clopotiva). A gsun. Jejunium. I gzun).
popic, lopta, jurnelca sau Proverb : A.jund robul lui Dumne-
m i j a, baba-Orba..." (Preut L. Laurian, deu, pentru ca n'are ce manca" (Ba-
Banat, C. Cornlo§). ronzi, Limba p. 50); la Moldovoni :
Jocul copilaresc de-a-a s c unsul p ostesce robul lui Dumnedeu..."
in Zarand se chiarna ajumitul..." (N. (C. Negruzzi, Scris. XII).
Sanzian, Transilv., Hateg). Vinerea se petrece §.1 cu ajun
...popicul, ajumitul saü ini gi tul, cate o data, cand adeca omul ajund
de-a gala..." (P. Oltau, Transilvania, pentru cine-va pe care are mania, ca
liateg). Dumnedeti sa'§i intinda mila, adeca
22,083. 20
www.dacoromanica.ro
611 8.AJUN 612
sa.'1 pedepsësca..." (G. Dobrin, Transilv., Cuvintul slavic nocm (=germ. Fa-
FagaraE13). ste) a reu§it astaqi aprópe cu dese-
Doina din Banat: vir§ire a inlocui in grain pe romanicul
Pentru tine, drag4 fan, ajun =span. ayuno =franc. h jeun
MAncaI Vinerea o daM, = ital. Idi]g iuno = provent. [de]j u n
Si Sambata nic1 o datA, etc.=latinul vulgar ad j u n u m, core-
Duminic'am ajunat, lativ latinului clasic j ej unium. In
Piral ce team capétat!..
(Familia 1884 p. 55)
trecut, ambii sinonimi circulaa la noi
intr'un mod pleonastic unul linga al-
Un sinonim poporan pentru a ajuna tul. De exemplu, in predica Sf-lui Ion
este a tiné Ole" : Crisostomul, secol XVII (Cod. Mss.
Mu It, maIcut2a, te-arn rugat, miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Brapv,
Riu de lacrimi am versat, p. 537): nu la pranzuri 0 la cina,
SA tiI dile pentru mine, nice la betie, ce la post 1.1 0 la a-
Ca sa fiu in sat cu tine; junü..." ; alt text tot de acolo, p. 598:
Dar tu clue nu tinus1
Si departe me deduss1... eine nu va sa'0 flamanzesca matele
(Jarnik-Barsanu, Transilv. 174) acicO cu postul i cu ajunul, acela
fi-va masa ; §i mai jos
Macedo-romanesce agiun a simti p. 601 : nevoindu-se §i inblanda in
Mine, a fi flam and" (L. M.). cald i intru invatatura dumnedzeiasca
.Ajunare, in dialectul istriano-roman cu post 0 cu ajun..."
junare, vine dintr'o forma latina vul- v. A-grep.
gara adjunare i junare in In Psaltirea transilvana a lui Sil-
loc de clasicul jejunare", corespun- vestru din 1651 ne intimpina forma
Vnd spaniolului ayuna r, ital. g i u- agin :
n a r e, franc. j e finer etc. S. LXVIII: plan- ...et incurvavi
v. 2.3.Aglun. .Postesc. Tin. s'am §i am tru- in jejunio a-
dit cu aginul (A- nimarn meam...
Ajuin s. neap, ; adj. ; affamO, OHM) sufletula
pressé par la faim. S'a pastrat numai mieu . . . [scolia
in dialectul macedo-roman : fl am an d marginala : p o-
nu existä; se (lice : iT u Mine, sad mai s t u 1].
bine: agrun" (Dr. Obedenaru, Diet. In popor, afara, de p o s t, ajunul se
Mss. in Acad. Rom. I, 197). Prin sens, mai Inlocuesce prin idiotismul: a t i-
este intocmai latinul clasic j ej u n u s. n é qiI e:
v. Ajun. Flanuind. Martia este 0 qi de ajun, adeca:
la cine-va se fura o Oia, ori i se face
8.Ajan S. agfun (plur. ajunuri), S. alt reü, pagubmul ti ne ile asupra
n.; 10. jeane, maigre, carame, absti- celui ce i-a facut red, i acelea le tine
nence, privation ; 2°. veille de noöl, Martia, i trebue sa fie 7 Marti dupa
veille d'une fête ou d'un évènement, o-l'alta, i crede ca'n a 3-a Marti se
le jour qui précède celui dont on parle. prapadesce ori se bolnavesce cel vino-
In primul sens, este o vorba latina vat, daca nu merge la paguba§ sa se
prin materia §i prin functiune ; in al róge de iertare..." (T. Cri§ianu, Tran-
doilea, functiunea e cre§tina post-latina. silv., c. Cugieru).
Ajun sinonim cu p o s t. Or4-cum, ajun cu intelesul sed
www.dacoromanica.ro
613 3-NUN 614
primitiv de jejunium se intrebuin- m or ti s'o marturisesc in auqul Ome-

teza in gralu din ce in ce mai putin; nilor..."
dar e forte respandit cu sensul deri- Preséra Nascerii Domnulul este sin-
vat de : gull care s'a personificat de popor
II°. ajun ca sinonim cu preqi sag sub numele devenit mitologic de 1.14:1-
presera. Ajun.
Acest inteles nu l'a avut nici o data De la Vrancea (B. tefanescu), Sul-
prototipul latin §i nu'l ag nicairi de- tanica p. 218: §i de veniag Floriile,
rivatele romanice. Existä insa un pa- Pa§tele cu hainele noui, St. Ilie cu
ralelism logic deplin intre romanul a- pepenil de Pantilimon, M o -Ajunul cu
jun prer i francesul v e ill e (=lat. bolindetele, acesta prasila voinica si
vigili a) preqi", caci in primil secoli viOe umplea mahalaua de veselie §i de
al cre§tinismului preséra serbatorii era nazdravanii..."
menita postului §i veghiaril tot-o-data Colinda din Dobrogea:
(Martigny, Dict. d'antiqu. chrétiennes, Asta sara,
340), Tar prin urmare, plecand din a- Florile dalbe!
celall punct pe doe cai, unii ag cape- Mare sara,
tat pe ajun dies profestus", a1il pe Sara marelul Ajun,
veille=dies profestus". Mani e diva lui Craciu n,
Cand aice pe parnint
Se qice de o potriva bine: ajunul S'a nascut Domnul cel dint_
Bobotezel, ajunul Pascilor, ajunul lui (Burada, Cdletoria p. 51)
san-Väsiiu sag al Anului-nog, dar mai In Mehedinti :
cu deosebire ajunul Nasceril Domnului
Build dioa lut .Ajun,
sag ajunul Craciunului. Dal mai bun'a lul Cr Aciu n!
Gheorgachi, Letop. III, 306 : In Cel in cash sa traésca,
zioa agYunulul Sfantului Vasilie are Cel afar' sa isvorascd:
purtare de grija Hatmanul cu Aga la Oile lanóse,
atate césuri din zi sa se afle tOta slu- Vacile lAptOse,
Porch unturos,1
jitorimea la Curte cu zapciii lor §i cu Sal manance Omenil sandto0
puscile a-mana..." (Preut C. Ionescu, c. Sisescil; C. Drághi-
Ibid. 301 : Obiceiu vechiu ag fost, cescu, c. Bistr4a).
care s'ail urmat §i pina la Grigorie- In Banat:
-voda Ghica, la agfunul Cr aciun u- Bung, diva luT Ajun,
1 u I, cum i la Bobotéz a, se facea Cal mal bun'a luT Crdclu n,
masa domnésca in spatarie, §ezand Mi- CAI cu miel,
tropolitul cu Episcopil i cu boièrii eel Cu purcei,
cu bolerli §i pe eine mai poruncia Dom- CPI cu nucT
De cele dulci,
nul §i din cel mazili, insa masa fara Cu alune
caftane i fait, dvorela, cu cantari bi- De cele bune
sericesci, cu mehterhanea §i cu ti- sall:
ganl..." Imbld junii WI Cr aciu n!
Fara notiune de serbatOre, se 'lice: Imbld junil luT Ajunl
in ajunul bataliel, in ajunul casatoriei, Tot cantand i colindand,
in ajunul rescOlei etc. Pre Dumneded laudand!
Fa-te gazda vesel, bun,
Alexandri, Cetatea Némtului, act II Ca e diva lul Ajun...
sc. 2 : Nu me sfiesc acu, in agiunul (S. MangIuca, Minder 1882 p. 10-11)
20'
www.dacoromanica.ro
615 AJUNATOR 616
In mai tOte colindele, M o § Ajun N 6 a 1 uj! NOta lu j!" (S. Nego-

este nedespaqit de Cr a ciu n, care escu, Rimnic-sarat, com. Bogza), unde
§i el se 'lice mo§". Strinsa legatura numai -j sati -nj represinta pe ajun.
intre ambii termini a impresionat deja v. ' 2.Ajun. Ajunare. 2. Ajunat.
pe Schuchardt, care, printr'o forte in-
geniOsa combinatiune, vede in C r S. Ajun?tre (plur. ajundri), s. f.; l'infl-
Ginn pe Christi-jejunium", nitif d' aj un employ6 comme substan-
adeca un Crist-ajun", suqin6nd cu tif : jeime, abstinence, privation. Sino-
drept cuvint ca Slavii Pah imprumu- nim cu p o s t. In vechile textul circu-
tat dela Romani, er nu vice-versa (Lit- 16za in concureqa cu ajun §i cu
teraturblatt f. germ. u. roman. Philol. ajunat.
1886 No. 3). Credem §i nol ca ajunul a Coresi, 1577, ps. CVIII:
exercitat o inriurire asupra formei . . . ca umbra . ...sicut umbra
craciun, insa de o alta natura, mai andii tice lua- cum declinat ab-
putin violenta. Rornanul Cr a ciun 10-ma, cutremu- latus sum, ge-
este latinul vulgar cr as tin um (nu raiu-ma ca nuia- n ua mea infix-
crastinum" ca in latinitatea clasica), lele , genuchele mata sunt a j e-
care cu ace1a§1 sens a figurat Ore-cand m6le nu putura juni 0...
in terminologia creVna din Occident, do ajunare...
buna-Ora : C ras tin .de la Nativit6 de
v. 3. Ajun. 2. Ajunat.
Nostre Seigneur" sail: in Cr astin o
Matthiae apostoli" (Du Cange, v. Cra-
l'Ajunat s. agIunat. v. '.Ajun.
stinum). Literalmente, Cr aciun =-
eras ti n u rn insemnOza, lendemain"
2Ajunitt s. agfunat ; part. passé
in opositiune cu ajun veille". Sub in-
fluinta lui ajun, s'a modelat finalul
d'ajun pris comme substantif: jetl-
ne, maigre, abstinence. Sinonim cu
in Craciun i atata tot, caci initialul
p o s t. Ne intimpina numai in vechile
c r a- este latinul cr as (= span. eras texturi.
----vechiu ital. crai) maine, a-douali". Coresi, 1577, ps. XVIII:
v. Creta'un.
III°. Particularitql fonetice. .,.§i coperii cu ...et incurvavi
In dialectul istriano-roman se (lice ajunatulu sufle- in jejunio ani-
jun, dupa cum se aude acolo j u t tulü mien... mam meam...
pentra ajut (Miklosich, I. Maiorescu). dar in ps. XXXIV:
Printeun eufonic d ca in dalb-----alb",
in poesia nOstra poporana se aude ...§i pleca cu a- ...et humiliabam
forma dajun: j unu sufletula in j ej unio ani-
mieu... main meam...
Dastä sOra 'I sera mare
Hal Ler ol dal Ler eI Demne ! In Psaltirea Schelana circa 1550 (Mss.
S(3ra mare-a lul Dajun, in Acad. Rom.), in ambele pasage a-
Ma.1110 Oilla lul Cráciun, junat, dar cu j cu r==n:
st;
CAnd s'a 1.1seut Domnul bun...

(G. D. Toodorescu, Poes. pop. 26)
pleca cu aptratul sufletul mieu...;
coperii cu aghtratul..,
In unele districte, copiii cand vin a v. 3.Ajun.
ura in ajunul Craciunului, in loc de
buna diminOta la mo§-Ajun" striga: Ajunitthr s. agiunátbr, -Ore; subst. et
www.dacoromanica.ro
617 AJUNG 618
adj.; celui ou celle qui jet-me. Sinonim Draga mi-I lelita nalta
cu posnic (=slay. BOCT101111VA), in con- Ca'nu da gura poste porta;
curenta cu care circula in vechiul Dar lolita mititea
SOntindea si reajungea...
grain. (Jarnik-Barsanu, Transilv. 430)
Cugetgri in órh mortii, text circa
1550 (Cuv. ci. Mtn II, 467) : o feri- ajung insemneza tot-o-data : rejoindre,
cat.' de posnicii i C unatorii cu atteindre, parvenir, suffire".
curatie, a aceia sue in cenu ca pre v. Intind.
o scara..." I°. Ajung rejoindre, réunir".
v. ". Ajun. Cu sensul fundamental ad+jung o,
al nostru ajung s'a pastrat abia in
Ajiing S. aglang (ajuns S. a glum., forma recipreca : a s e ajunge rejoin-
ajungere s. agiungere), vb. ; rejoindre, die l'un l'autre".
reunir ; atteindre, saisir ; arriver, par- Proverb : Re-tele se gonesc una pe
venir, recourir ; clevenir, se reduire ; alta §i nu se ajung nici o data" (Pan ri,
suffire, assez. Nu cunescem pentru a - II, 80).
Gest verb, din texturi sag din popor, Altul : Del cu del se ajunge, dar
sensurile : fournir, gaper, regagner, Inca om cu om" (Cony. lit. 1877, P.
passer" (Cibac) ; chiar Iärä ele insa, ca 174), unde ar fi mai logic: del cu del nu
activ, neutru, reciproc i reflexiy, ajung s e ajunge", clupa cum este acela§i pro-
are o multime de intelesuri sag sub- verb in mai tete limbile (Dfiringsfels);
intelesuri, circuland Mite des nu numai in dialectul sicilian : munti cu munti
in graiul obicinuit, dar Inca in proverbi nun si junci mai".
si 'n idiotismi. Sensul fundamental Un cantec basarabian blasternand
's
este latinul adjungo = ad +jungo Prutul :
unesc la o-l'alta prin capete un ce Mal cu mal nu se zarOsca,
cu un ce". Dar de ad, punctul de ple- Glas cu glas nu se lov6sca,
care aprepe de tot tergendu-se, pled, . Ochi cu ochT nu so aguinga
Pe-a ta panza cat do lunga...
§i une-ori se incruci§eza diferite sen- (Alex., Poes. pop 2., 233)
suri secundare i tertiare, pe cari nu
le are prototipul latin §i carl, dintre Printr ' o transitiune semasiologica
dialecte romanice, ne intimpina intru immediata : rejoindre l'un l'autre =--
cat-va numal in italianul a ggi U n- tomber d'accord, s'entendre", recipro-
gere sag aggiugnere, mai ales cul a s e ajunge" insemneza a se
in vechea italiana. intelege miff cu
Tete sensurile ml ajung se explica Lexicon Budan : M 6 ajung c u ci-
prin corelatiunea sa cu in tin d. Prin ne-va in ce-va sag despre ce-va, adeca
intin der e, doe capete se ajung =se me a§eq, me naravesc, congruo,
rejoignent" ; prin in tinder e, cine-va convenio, consentio cum quopiam super
sqg ce-va ajunge atteint, saisit" ; re quadain".
pfin inti nder e, nol ajungem = arri- De aci idiotismii :
vons, parvenons, recourons", i a§a A se ajunge cu tirgulfaire
mai incolo. De aceia, cand ajung figu- un marche".
roza intr'o frasa legat cu intin d, Alexandri, Petra din casa, sc. 18 :
este a-nevoe adesea de al lamuri sen- Ei Ganta sa gasesca cele do6 salar
sul precis. Ala in doina : de Tigani, pentru care d-vestra, ca ni-
www.dacoromanica.ro
619 AJUNG 620
sce parinti buni, nu v'ati. putut agiunge Cralul Avgust de s'ail agiuns cu Mo-
cu tirgu ... " scul .... "
Acelali, Papu§ariul : Jaca Turcu §i Acelmi p. 269 : s'ag agiuns hatma-
Cazacu, Pilaf Aga §i cu Moscov Ghiaur, nul i cu Iordachi visternicul i cu toti
dqmani de mOrte, carii luasera de- slujitoril sa radice 0 Dimitrassco Bei-
prindere a'§I giuca calu pe pamintu zadó, feciorul lul Cantemir Voda, Domn
nostru, de cate ori nu s'agiungeati cu in locul .tatane-sau ... "
tirgu ... " Acelmi p. 305: Agiunsu-s'ail Con-
Se (lice §i : a s e ajunge din pret". stantin Duca Voda atunce cu Capigi-
Laurian-Maxim : Nu ne-am putut a- -ba§a "
junge din pret---nu ne-am putut invoi II° Ajung atteindre, saisir".
asupra pretului". Pentru ca sa intreci pe cine-va
A se ajunge din qestre=- cand care este inainte, sat pentru ca sa
parintii parechii se invoesc asupra qe- apuci ceia ce nu se afla linga tine,
streT" (G. Tutuianu, Muscel, c. Valea- ori pentru ca sa n i mer es ci unde ai
mare ; S. Istratescu, Dimbovita, corn. vre sa fil, trebui mai intaig sa te
Cobia). mi§ci ca sa ajungi. In acest sens, ajung
A se ajunge la cuvinte" (Ba- se invecinéza cu intrec, cu apuc,
ronzi, Limba p. 45). cu nim er es c, dar anume ca un mo-
V. invoese. ment imniediat anterior. E sinonim cu
Fiind insa a atunci cand unii s e a ting, deosebindu-se in doe pri-
ajung fara scirea altora este mai tot- vinte: pe de o parte, ating nu pre-
d'a-una spre paguba sag vatamarea supune ostenela, pe cand ajung resulta
cui-va, expresiunea a capötat un sens tot-d'a-una, mai mult sag mai putin,
pejorativ, cu care ne intimpina des in dintr'o mivare obositOre; pe de alta,
vechile texturi. ajung nu implica neaperat un contact
Cantemir, Ist. Ierogl. (Mss. in Acad. direct, Para care nu se 'Jae a ti nger e.
Rom. p. 135): Deci socotiti bini§or, ca Din causa elernentului material al
de nu sint acol6 acele doaa jiganii, lui atin g, care lipsesce in ajung, in-
nil adecate i inorogul, sa nu cumva tre ambil termini p6te fi chiar un fel
prin scrisori cu lupul sa, se ajungel..." de antagonism. Ala, de exemplu, a-
N. Muste, Letop. III, p. 15 : Atunce ting cu cuvintul" este ce-va du§rna-
Petriceico-Voda §i cu Grigorie Voda nese : blesser par un mot", pe cand
s'au sfatuit sa se inchine la Le§1, sa ajung cu cuvintul" exprima notiunea
stea cu totii sa, ban, pre Turci, sa nu aprOpe prietenesca de graesc catra
se a§eze Pa V. in cetatea Hotinului ; 5i cine-va, adpello, adloquor, adfor" (Lex.
ajungandu-se cu Le§iI, I-au chiemat sa Bud.), mai ales atunci cand chiarnam
vie mai curand ... " pe óre-cine de departe i isbutim in
Acelml, p. 42: Mazepa Hatmanul sfirlit ca sa ne auqa.
Cazacesc, om i cap a toata taxa Caza- v. Ating.
c6sca, vrand sa viclenOsca pe Moscal Ajung cu sensul de atteindre, sai-
dela care avea rnila li cinste, s'ag sir" se nuanteza in circulatiune : 1°. ca
ajuns cu Craiul vedului ... " terrnen comun ; 2°. ca termen de bla-
Neculce, Letop. III p. 300: Sfatu- stem ; 30 ca termen juridic.
Wag atunce [hatmanul Sinavski] pe 10. In acceptiunea ordinara.
www.dacoromanica.ro
611 AJUNG 622
a) Ajung atteindre". Spune'l strigand'o c'am remas

0 fiinth alergand ajunge pe o alth. Pe marginea ta fara glas...
Pravila Moldov. 1646, f. 66: I-au Tot a§a ajunge o shgeth sag un
chutatt numai a da dosd §'au inceputii glOnte : Jag ajuns togma in inirna,----=
a fugi, lash, celalalt l'au a4unsu i l'au in ipsum ejus cor collineavit" (L. B.).
omorAtt..." v. Nemeresc.
Dosofteiu, 1673, f. 23 b :
Ajung atteindre" se construesce de
Datu-mi-al vartute si ml-al largit pasii regulh cu un nume pus in regirn di-
Sa poe calca lute sa ml-akung pizmasil;
DOca'l voi akunge, sa fac inteins cardurl... rect.
Legenda Sf. Parasceve, text din se-
Balada Path, cadiului" : colul XVI (Cod. Mss. miscell. al Bis.
S'asa bine ca, fugoa, Sf. Nicolae din Brapv, p. 65): nu
Mal ca, mal ii agiungea... vru sh mai a§tepte mai multi] sh se
0 doinh: chinuiasca , ce tote inpreuna GuIle
de se luo de fugi, §i pu st i I a a-
Apacal pe drum la vale
'agiunsel pe Lena'n cale...
junse..."
(Alex. Poos. pop. 2., 237). Moxa, 1620, p. 400: (Otmanti) au
luatg multe taxi despre rhsaritii de
In sens figurat, dar presupun6ndu-se le-au robitg §i le-au pricladitti, 'Ana ce
tot-d'a-una munch sag sthruintä, dach ajunserd cetat6 Brusa..."
nu alerghturh materiala, o fiinth a- Asemenea la Anton Pann, Prov.
lunge pe alta in sciinth, in me§telug, I, 79 :
in putere, in boghtih etc. Dol cu pibire ologe
Tot figurat, personificandu-se o ab- Mergend 'ajungOnd u n d d 1,
straqiune sat un ce ne'nsufletit, dar Unu'ncepu sa se rOge...
susceptibil de mi§care :
Aci apartine §i:
ivi6 tot uit ultare lunga,
D6r norocul sä in'agtungd! Trimise la malmata, vestita vrajitore,
Si norocul nu m'agiunge , Ce spun ca sciea multe i Ca proorocia
8,i mijlocul mi se fringe Intamplarile tote, dupa co se trocea,
De greul pacatelor, Trimise, qic, la dinsa, sal faca intrebare:
De sarcina armelor... Cum pOte sa ajungd sf1 r it u 1 ce
(Alox. Poes. pop 2., 255) dorosce...
(Gr. Alexandroscu, Droptatea loului)
Omiliar dela Govora, 1642, p. 73 :
...ce cuget pre elu '1 va ajunge, chnd Lexicon Budan Rele timpuri
multi phrh§i vor pune innainte acelui am ajuns=in mala tempora viximus".
judechtoriu jeluire sa spre el...?" In t6te aceste exemple, dach n'ar fi
Doinh ardelenesch : regim direct, ajung n'ar mai insemna
Serie da-trel rindari, atteindre", ci arriver". Cu regim in-
Si'l ajung niste ganduri ; direct, ajung I§I phstren sensul de
Tipa condelul pe masa 77
atteindre" numai cand arath o inain-
Si mi se plimb4 prin casa... tare in spatig ftr un punct bine ho-
(Jarnik-Barsanu, 120) thrit, sat o mi§care a unui ce ne'n-
I. Vhchrescu p. 66 : sufletit.
Ajunge-o, flub°, curgOnd ! N. Muste, Letop. III p. 14: Turcii
Fa-o sa vie mal curOnd ! cum ail trecut Nistrul, ag inceput a
www.dacoromanica.ro
623 A JUNG 624
prada §i a da foc, cAt at putut a- Ajunge cutitul la os", cand

gtunge prin tan, Le§esca..." suferirrta nu mai e de rebdat.
Doina din Basarabia: I. Vacarescu p. 540:
Moscalesce-olu invata
(Ind eil limba ml-olu ulta, Mila si cer, sint fricos;
116til mi-a ajuns 1 a o s...
Mid a cresce grau'n -Una,
S'a agiunge spicu'n grindk
Mid a cresce grau'n casi In balada Balaurul" :
*'a agiunge palne'n masal... Sal, badita ortomane,
(Alex. Poes. pop2 , 404).
CA m'agiungP la cIolane!
Sal, badita, do in6 scOte
Imi ajunge vqmintul la calcae -- Cit m'apuc fiorl do indrte!..
mein kleid reicht bis an die Fersen"
(L. B.). Idiotisrni :
In proverbi, locutiuni proverbiale Vorbesce fie-care cum ii ajunge

0 idiotismi: mintea", sinonim cu cum i 1 tale ca-
Despre un orn nenorocos se qice: pul", in ambele casuri cu sensul de:
nu pOte ajunge la crénga verde" (Pre- )) cum o nemeresce".
ut G. Traila, Temi§óra). Legenda Sf. Parasceve, sec. XVI
Vulpea dad, n'ajunge, qice c pute" (Cod. Mss. misc. al Bis. Sf. Nic. din
(C. Negruzzi, Scris. XII), proverb Brarv, p. 70): a merge la lacuita
nascut din vechea fabula. ceia ce nime cu minte nu o poate
Cine plëca de dimineta, departe a- ajunge..."
lunge..." (Pann, I, 151); in Bucovina : Alt idiotism : a ajunge din Irma"
cine maneca mai desdiminetä CC
sail: a ajunge dupa urma".

(Marian, Descantece, 7). I. CrengA, Cinci pani (Cony. lit. 1883
1.45, sacul pina e ratund, p. 485): Tocmai cand scesera panile
Nu cand ajunge la fund. din traiste, Oca un al treile drumet
(Pann, TIT, 72) necunoscut II ajunge din urma §i se
Cand e omulul sal vie opresce linga din0)..."
Vro un reu fara sa'l scie,
Or zabovesce
A. Pann, Prov. III, 82 :
Pina'i sosesco, Cand pleca ca sa so duca, dupa dinsul
Or da fuga, s'a hint,
Sa'l ctjungd... F-yajungiinclu'l dupa, urma, ce faci fine?
(Ib. I, 144)
l'a'ntrebat...
Sub forma reflexiva:
Cuvintul Alt idiotism: pe unde ajunge, geme
E ca vintul: pamintul".
Nu se ajunge nicl cu armasarul, Zilot, Cron. p. 85: era, pociu dice,
Nicl cu ogarul... curata ceta de talhari, ca pe unde a-
(lb. 1, 21)
jungea gemea patnintul..."
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul- b) Ajung saisir".
tanica p. 10 : nu MO, c'ar fi fudula Coresi, 1577, ps. VII : de sa mane
sa nu'i ajungi cu strarnurarita arnu draculu sufletulu mieu §i sa a-
la nas..." junga", acolo unde la Dosofteiu, 1680 :
Se qice cu acelai sens : »a ajunge ca sa go nesca amu vrajmapl su-
cu prajina la nas". fletul mieu 0 sill agiunga", iar in
www.dacoromanica.ro
625 AJUNG 626
Vulgata: per s eq u at ur ergo inimi- acestea tree din blAstemuri in jura-

cus animarn meam et c om pr e- minte: sa n'ajung Pascile, n'al mai
henda t..." ajunge etc.
Samuil Clain, lnvätaturi (Blaj 1784) A. Pann, Prov. III, 84:
p. 9: cum pentru tine tot-d6-una in ca sl urmez lor i eu,
nevoi §i in primejdii mi-am pus viata, Iar de nu, sa me ajungei blestemul lul
iara, astazi, ajungendu-m6, nevoia, imi Dumnezeu...
trebue ajutoriu dela tine..." In poesia poporana:
Cu acelall sens de apuca", ajunge SA. te-ajungd, bade, ajunga
pe cine-va bOla, oboséla, grija etc. Dorul lung §i jalea lungá...!
Balada Blestemul" : (Jarnik-Barsanu, Transilv. 263)
De mergea ce mai mergea, Badit badi§orul mou,
Greu zaduf ii apue a, Ajunga-te dorul greu
Ostenela '1 ajungea Po §esul Sibliului,
Si el, mare, se culca... Pe spatole murgului...
iG. D. Teodorescu, Poes. pop. 4381
Du-te, bade, duca-te,
In poesia poporana e mai cu sOrna Dorul meu ajungd-te!...
des: ajunge dorul in loc de: 27a-
puca". ('a eft sciu de ce nu vine,
Ca nu'l lasa maica-sa,
0 doina din Ardél: N'ar ajunge-al insura
Cand m'ajunge dor de duca, Niel nepoti a legana
Me due la del ca pe lunca ; Niel nopOte-a desmierda...
Cand m'ajunge dor de mers, (Marian, Bucov. II, 160)
MO due la del ca pe §es... MO usca, me face lasca
Si me da'n bó1. candsea
Doina din Bucovina : Sa n'ajung sa mananc pascal...
Duminica pe la pranz (lb)d II, We.
M'a ajuns un dor cu plans: Agiungd-te voe rea
Cum am fost §i ce-am ajuns... Und'ti-a fi calea mai grea!
(Marian, Buc. II, 150), Agiungd-te ahtul meu
Und'ti-a fi pasul mai gred !...
unde primul ajung insemnéza saisir", (Caranfil, Valea Prutulu), 75).
iar al doilea devenir".
20. Ajung atteindre, saisir" in bla- Balada Blastemul" :
stemuri, juraminte, ocari. SIt te-agiungd dorul meu
In popor se aude la tot pasul: Unde-a fi drumul mai greu!
Sa n'ajungi, Pascile! SIt te b at a jalea mea
Unde-a fi calea mai greal...
SC n'ajungi sfinta qi de maine!
N'ai mai ajunge sa veqi sfintul s6re Balada Mogo§ vornicul":
mani diminOta!
Noa aril sal tot alungi
N'al mai ajunge saT cante cucul Si cu mOrtea nIl agiungi!...
la anul!" (I. Mironescu, Ndrnt, c. Ne-
Horia §i Clo§ca:
gresci).
La a trera persOna: sä n'ajung(... Unguren, musteta lunga,
pis'am mortii sa te-agzungd!...
n'ar mai ajunge... (Alex., Poes. pop 2., 2:6)
Din data, ce in loc de a doua saü
a treia se pune prima persOna, tOte Romanul e atat de obicinuit cu ro-
www.dacoromanica.ro
627 AJUNG 628
lul imprecativ al lui ajung, incat i se Moxa, 1620, p. 398: (Isachie Corn-
pare ca cine-va jura saü blastema pe neut.) domnila inteleptqte, ce curand
data ce resunä acest cuvint, buna-Orn, l'ajunserci boale grele..."
in urmaterea gluma poporana din Mol- Legenda Sf. Nicolae, sec, XVII (Cod.
dova : Mss. miscell. al Bis. Sf. Nic. din Bra-
Sa, n'agiung sórele rv, p. 166): nu faceti rau, sa nu va
Cu piclerele ajungd rau..."
5i luna Basmul Tinerete fara batranete"
Cu mana! (Ispirescu, Leg. 5): blastemul parin-
(Preut 0. Gorvescu, NOM, corn. Roznovu)
tilor le-a ajuns, i d'aia s'aii Pacut li-
De aci apol, prin antitesa, nu ajun- ghioi aa precum 1,e veqi..."
gd..." sa lea ca o apörare de blestem Un cantec poporan :
saii chiar ca o formula de bine-cuvin- VaI Roman de capul teu,
tare. Cum te-agiunse cesul reit !..
Doina ardelenesca : (Alex.. Poos. pop. 2., 238)
Codrule, frunda rotunda, sail :
Pico bruma, nu te-ajunga!
Codrule, fruncluta lata, Frunda verde de negara!
Pico bruma, nu te bat AL. Val sarmana Mara Ora,
(Reteganu, roes. pop. 39)
Cum to-agtunse focul Oral...
(Ibid. 24(5).
In idiotismi: a ajunge pe cine-va v. Dor.
pècatul, césul rei, osinda, ciuma etc. 3°. Ajung atteindre, saisir" ca ter-
Balacla Badiul": men juridic.
Turcil sarla si fugea, Lexicon Budan: ajung pre cine-va cu
Dar pecatul agiungea! procesu, adeca Ii inving, causa vinco
Care scapa do stilpan,
Nu scitpa de buzdugan... quempiam, Jemanden den Procos ab-
gewin nen ".
Zilot, Cron. p. 113 : priimiti dela E ferte des in pretiesa Condica de
Mateitl-Voda incece, mai virtos némul Judecati a lui Constantin Brancovan,
Cantacozinilor, pentru milostivire a se 1692--1713 (Mss. in Arch. Stat.); de
chivernisi aici, Inca i rudindu-se cu exemplu:
Romani, el' nu s'ail multumit pe atata, P. 91: Deci au fost ramas erbu
ci alt rivnit i la Scaunul Domniel, cu fii-sau Manole do judecata dinainte
pe carele in cea din urma fail 0i do- boiarilor domnii mele ce scriu mai sus,
bandit, calcand facerile de bine §i phi- §i au luat Vasilie vel capitan i carte
nea Romanilor 0i nesocotind ca p6ca- bolarilor domnii mele ce sant mai sus
tul nemultumirii ii va ajunge vre- zi§i de judecata §i de ramas la maim
odiniera..." lui, i lar au stapanit aceste vii pre .
Beldiman, Tragod, v. 4021 : seama lui, precum le-au cumparat §i

MulerT co avea prin cash, pe tóto le-au precurn l'au ajunsu judecata..."
desbracat, P. 151: and s'ar evi acele carti
Cea mal mare osindire, la purees ele-au yeti la ce judecata, sa se Ia dela unarm
cercat ; ei §i sa se de la mana Neculii Banul
Pe tOte-aCt ajuns osinda, sfirsitul au fost
urit,
§i a nepotilor lui, dupa cum a u ajunsu
Cad cate-aa fost burduhOse, pe tOto le-au judecatile..."
omorit... P. 211 : Iar Lile §i Ilie i Matei
www.dacoromanica.ro
629 AJUNG 630
sa'§ tie numai parte lor ce le-au ra- o doina :

mas nevanduta, pentru a a§a, a u Tid, tiu, tiu, murgule I sbOra
ajunsujudecata §i direptate..." Pin' la verdea dumbravlOrk
P. 192 : Atefan Aprodul ne-avand S'agiungent Inca cu sOre
putére ca s intoarca banii inapoi lui La Florica, dulce flOre...
(Alex , Pees. pop.2., 248)
Istratie, precum l' a u ajunsu j u d e-
cat a Divanului..." o frumesa gradatiune la Costachi
In vechea francesa, ace14 inteles Negruzzi, §alul negru :
avea atteint et convaincu", atint Sbor, ajung, descalec receca de
de la justice li roi" etc. mOrte,
v. Dovedesc. Si intru la ea...
Tot aci vine proverbul : Satul mic Proverbi :
II ajunge podvecla des" (A. Pann, I, Tiganul cand a ajuns la mal, atunci
113). s'a innecat (Pann, II, 86).
III°. Ajung --= arriver, parvenir, re- Au ajuns i el saracil
courir". Dupa ce-a 'mpartit colacil.
1°. Ajung arriver". (Ibid. II, 68)
Cand e vorba de mers, deosebirea A pornit in cale lunga

intre ajung arriver" i ajung attein- Si va 'ndath sa ajunga.
dre" sta numai in regimul indirect al (Ibid. I, 82)
celul de'ntaiti fqa cu regimul direct N'a ajuns pin' la piriu
al celuil'alt. Astfel : ajunsei s a t ul 51 §l-a ardicat Oldie 'n briu.
----.-j'atteignis la campagne", dar ajunsez (Tb. Theodorescu, lalornita, c. LupOnu)
la sat=je suis arrive a la campagne".
E sinonim cu soses c; ajung insa La rig n'a ajuns, i pOlele §1-a ri-
cuprinde in sine elementul unei difi- dicat" (Baronzi, Limba p. 55).
Locutiune proverbiala : a ajuns la
cultati, pe care nu'l are soses c. A:ta:
sosit Ospqii" nu este tot una spartul tirgului = pre-tarclib.
flag Figurat : a ajunge la batranete, la
cu at ajuns Ospetii", cad numai in
casul din urma se exprima o indoéla nevoe, la lipsa, etc.
ca puteat sa fie impedecati de a veni. Inventariul Cotrocenilor 1681 (Mss.
Arch. Stat.) f. 15 : jupanesa Despa
v. Sosesc.
Ion din San-Petru, Alexandria, 1620
ajungdndu la adanci batranéte "
(Mss. in Acad. Rom. p. 13): merse Constantin Brancovan, 1696 (Cond.

spre rasaritil 10 zile §i ajunsera la un Mss. in Arch. Stat. p. 190): muma-sa
campt mare §i frumos " Sméda ajungdnd la lipsa i la saracie,
Noul Testament 1648, Act. Apost. au fost vandut acéste case ... "
XXI, 7 : 20. Ajung parvenir".
Neculce, Letop. II, 395: Yremea
vanslamil ... navigation()
dein Tirü, agtun- expleta a Tyro, viitere va arata, Gine va agzunge sa
descendimus traésca..."
sernii in Ptolo-
maida Ptolomaidam... Urare la cununia catra na§1: Cum
ati ajuns s cununati, sa ajungetz
Balada Iordachi al Lupulul : sa botezati, sa vö faceti hini din hini
Si la EtA cat agiungea, §i. sa ye rie chefu deplin " (A. D.
Torclachi la Boum mergea... Holban, Falciu, c. AlbescI).
www.dacoromanica.ro
631 AJUNG 632
Proverb : ArmAsarul cand imb4trã- C'acurn agfunsese rana cangrena dese-

nesce, ajunge la lt§ni0 ..." ; saü sim- virsit,
Nu se mai as,topta alta decat un cum-
plu: a ajunge dela mOrA la rivir plit sfir§it...
(Pann, II, 64; III, 105).
Sctir614, p'a cui man4 ai ajuns!" A. Pann, Prov. I, 62 :
(Baronzi, Limba p. 52), locutiune pro- Lasandul intea lor voe, pina se lac
verbia14, cand cade cine-va in puterea marl strengan
unui om crud sau nevrednic. F.,Yajung in cele din urma desfrinatilor
V. Amp. stegarT...
3°. Ajung recourir". In proverbi:
Proverbi:
E anevoe cAnd ajungi st cumperi Tiganul cand a ajuns impbrat,
orcl dela gasce (Pann, III, 72). Intaiu po tata-sett a spindurat.
(Palm, llf. 28)
Ajungt in casa altuia, nu poti vde
cum ii place ; ajungi la masa altuia, Ajuvge din cal magar
nu manftnci dup4 cum V.-e gustul; ii catar din armasar.
(lb. III, 70)
ajungi in patul altuia, nu poti dormi
cum V-e voia" (Ibid. I, 136). Mal adesea se (lice simplu: ajunge
Nic. Muste, Letop. III, p. 20 : qjun- din cal nAgar" (ib. II, 64).
gand i Turcii cu daruri la Ramada- A ajunge la sap4 de lemn --cu to-
novski ..." tul lipsit" (L. M.).
Ibid. p. 31: Agiuns'au darn, §i el Vai cand ajunge cOda cap ! (Pann,
la PoartA, §1 ati trimis pe Panaitaki II, 55).
Postelnicul 6 i aiX scos ferman..." Val" cand ajunge lupul samq la oi !
Ibid. p. 41: §i at cheltdia Bas'cl- (ib. II, 52).

rab-vod4, Domnul Muntenesc, nimic Omul pina nu slujesce, stApan nu
asupra lul Mihai-vod6, nu putea is- ajunge (ib. II, 47).
prAvi, ce inzAdar IT cheltuia banii, §i Stapan nu poti ajunge, dar slug4
ajungea pre la toti Pa§ii, dAndu-le bani Gaud vei vre (ib. II, 86).
s4 fie intru ajutor st mazilésc4 pre S4 nu te blesteme cine-va 's'ajungs
Mihal-vod4... " sluei la cal albi (ib. II, 52).
Ib. p. 44: Dar n'au lasat loc Br4n- In loeutiuni proverbiale :
covénul Domnul Muntenesc s4 nu a- A ajunge de poveste 'n Vr4 (Pann,
jungei 6u pira. §i cu daruri pre la toti III, 128).
Pa§ii..."
Zilot, Cron. p. 117.
v. Alerg.
IV°. Ajung devenir, étre reduit". Saracul vultur romfmesc, cum s'amagi
do vulpo
10. Ajung devenir". Culbsorul 1UI eel stramosese in gura
Balada Movila lui Burcel" : el sa 'I surpe!
De-atunci n'am co sa m6 fac, Pro tota luara si pre leu facutu-le-au
C'am agtans un Viet sarac... sa crape,
Tar d'ale vubpii lingusell nu au putut
Beldiman, Tragod. v. 557 : sa scape!
So dostepta boTerimea, incepe-a so 0 asculta la sfat ficldn aripele sa 'sT
sfatui, tae,
Ce chip sa 'ntrebuintezo r6u1 spre a lata acum cá au ajuns al eT do joc
'1 lecui, Wm!
www.dacoromanica.ro
633 AJUN G 634
Ibid. p. 118: scadura de tot §i ajun- giurämäntult, Tara de nu, trebue alta
sera batjocure, Grecilor ..." aratare mai bun& "
Idiotism : ajunge tr éb a = es so 10. Proverbi :
weit kommen, darauf ankommen" (Dr. Ajunge un ciomag la un car de Ole
Polysu). (Pann, III, 133).
A. Pann, Prov. II, 144 : Sa n'a- JOca dant pe mamaliga
junga tréba singnr cu paraoa s. 'ml *i ajunge cat castigA...
gasesc beléoa " (Ibid. I. 100)
Alt idiotism : a ajunge cal de p Buna e mãneca lunga,
t a= a nu mai aye odihna. Dar pAnza nu v'a s'ajungd...
Alexandri, Barbu Lautarul : Sar- (lb. 1, 161)
mane Mete Barbule ! al agiuns cal de Intinde-te cat II ajunge plapoma ;
pqtä impregiuru horil " adece, : traesce dupe, mijlOcele tale.
A ajunge o Joimarita: Jipescu, Opincaru p. 132 : Pe cell
F6ia verde pelinita ! nu mi 1-aU vegut ochi in slava ceru-
Marita-mé, malculita, luf douo-trei lunl, i pe urine, daft, -WO,
C'am agtuns o Joi-marita ghiata de aide, 'n vale, pintru a s'ail
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 3s7)
intins mai mult Moat le ajungea
Ajung bine, ajung departe= 2°. Locutiuni proverbiale :
weit kommen, es weit bringen , Fort-
a) Ajunge de gluma, ajunge de §aga,
schritte machen ; ajung r e u = ins
cand gluma sau pga se pre-lunge-
Unglfick gerathen, verarmen, sich zu see ori nu mat place.
Grunde richten" (Dr. Polysu).
Balada Manastirea Argee :
Cu ace141 sens, ajung Para deter-
minare : Agzungieti de saga,
CA nu'i buna, draga...
Val de mine, ce-am ajuns !
Sa mbese pe sub ascuns b) Cale lunge, sa ajungd", despre o
(Jarnik-Barsanu, Transilv. 81) fOrte lunga calötoria.
Reduplicat pentru mai multa energia, I.Crénga, Povestea lui Harap-alb
la Zilot, p. 12 : (Conv. lit. 1877 p. 178): §i merg ei
Igiat gandit, sArace, Wangandit, eu sciu merg cale lungt sa le-ajungd, tre-
fara a'ml da respuns, cend peste noe maxi, peste noe
Ca de ai ft gandit in adever, n'ajungeai De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul-
cum al ajuns... tanica p. 258 : Apoi, cale lunge, sal
2° Ajung etre réduit". ajungel, intilni un calugara§, II dadu
Locutiune proverbiale, : am ajuns sa verintele el §i Ii lua rasa §i caucul
ne lea copil in piclOre" (Pann, Prov. lui; pleca inainte..."
III, 150). c) Tot ala despre o lupta fOrte
Zilot, p. 56 : !mega:
Acesti dol ticalosl, din butca, din odihna, Se luptara
Din a5ternut cu puf, din verl-ce alta ticna, Zi do varA
S'ajunga o, ce foe! &Marl pe desolate, PinA'n sara :
Sa dOrma pre pamint, veal acum de so pOte !... Lupta, lunga
V°. Ajungsuffire, assez". Sa 1I-ajungd...
'Marian, Bucov. 7, 1671
Pravila Moldov. 1646, f. 34 : de va
fi om bun i cu nume bun, agtunge 3°. Imperativul ajunge saft ajungd
www.dacoromanica.ro
635 AJUNGERE 636
intrebuintat in locul adverbului d e- Pravila dela Govora, 1640, f. 109

s t u 1. b : era §i tineri amandoi, i ajuinserd
Cantemir, Ist. Ierogl. (Mss. in Acad. (ctamitceph) pana in sambata cé mare..."
Rom. p. 35): ...nici in Ritorica, tro- Act oltenesc din 1591 (Cuv. d. batr.
pul irides tu ii ri i au ascultat, nici in I, 56): ajugdndu'l (ammil,wa) vréme
gramatica graiul fall chip i cuvintul de lipsa §i de nevoe, el se-au dus in-
agiunge au invatat..." catroo au putut..."
Costachi Negruzzi, Alexandru Le- b) La perfect simplu se conjuga: [ell]
pu§nenul, II: Ajungd atata sange ajunfu saü ajun0 (= lat. adjunx i),
versat , atate vaduvii , atatia sari- [noi] ajunsemu (=-- lat. adjunx i-
rn u s).
A. Pann, Prov. II, 102: Legenda Sf. Maria Egipténa, sec.
M6 rog, barbatele, da, putin cu milk XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf.
Ca nu scid batae de mica copila, Nicolae din Bra§ov, p. 371): ma
Aoleo ajunge !... prinse un cutremurii i frica, déca a-
jun§i, la up ce mi se inchide mainte
I. Vacärescu, p. 62: §i fara de gréta, intrai in launtru..." ;
Ahl ajungei dar, ajungii 5i mai jos, p. 373: Iara apuinda soa-
Atata mania lunga! rele, ajun§u la beséreca sfantului..."
40 . Forma reflexiva: a se ajunge. Coresi, Omiliar 1580, quathrn. III,
Lexicon Budan : el nu s e ajunge p. 6: catra ua postului ajunsemu §i
cu léfa sa = non sufficit ei sala- nevointa sufletesca innainte zace..."
rium". Laurian-Maxim: el nu s e a- Pina astaqi ap se conjuga la Ma-
junge cu venitul ce are". cedo-romani.
Impersonal: 20. Poporane.
Caragia, Legiuire 1818, p. 84: cat In limba poetica, djung pete sa,V
nu srt ajunge din averé muflujilor spre asocieze pe d-, ca in dalb=alb".
plata imprumuthtorilor..." 0 balada din Ardél :
Un ban pe Oi de ne vine, Ddc'acolo dajungea,
Cheltuim cinci i mat bine; Strajile nu'l sloboOia,
Pe unde nu se ajunge, Mana'n buzunarm baga,
Seim l cu vorbe a unge... Galbeni jos le anima
(Pann, Prov. H, 154) (Reteganu, Poes. pop. 72.)
Zilot, Cron. p. 47: §i fiind-ca, osta§ii o colinda muntenésca:

se imultisera in urma, dupa ce s'aa De departe co'mi vedea?
ars Craiova, §i ludele Vril se imputi- Pe arhanghelul Gavril
nasera, macar de F4i era dajdiile grele, Si pe sfintul Mihail
dar iar nu se ajungea cu venitul vi- CA'rnI venTa, mereu venia
stieriei a se respunde lefile..." Si la mdsa dajangea...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop 33)
VI°. Particularitati fonetice oi mor-
v. Ajungere. 1 2.8-Ajuns.
fol ogi ce.
10. Istorice.
a) -n- in ajung se rostia ca vocala Ajangii 1
adv.; assez. v.Ajung.
nasala francesa; de aci une-ori scris Ajange J
prin : manws, alte-ori vocalisat de
tot: mum. Ajangere s. agYangere, S. f.; l'infi-
www.dacoromanica.ro
637 LAJUNS 638
nitif d'aj ung pris comme substan- Bocet din Banat (Cuv. d. Mtn II,
tif : action d'atteindre, d'arriver, , de 712) :
parvenir etc Represinta ca substan- Ca 'n do6 räzOre
tiv abstract tote sensurile verbului. Va fi c'ate-o flOre:
Une-ori e forte elegant ; buna-Ora in- PlOre la pamint
tr'un cantec poporan din Bucovina : N'ajunsd de vint,
PlOre
ii pintenT zimtos1 IT da, La recOre
Pinteni zimtos1 murgului N'ajunsd de sOre...
.Spre-ajungerea dor ul u 1,
Cita dorul e mare cane: Jjuns de batranete" §i ajuns la
Peste multe dOlurf vine... batranete", ambii termini insemnand :
(Marian. I, 146)
aprOpe batran ", cu acea deosebire
De asemenea la Mitropolitul Antim, ca'n casul de'ntaiu pOte sa fie o im-
Didahi (Mss. din 1781 in Acad. Rom.) batranire inainte de timp, prin bOle
p. 10: am trudit din zi i din noapte saü necazuri, pe cand in casul al doi-
sa inmultesc talantul Domnului, pen- lea este o imbatranire treptata firesca.
tru ca sa nu ma numar in randul le- Zilot, Cron. p. 76 :
ne§ii slugi, §i am silit dupa putinta Vedeal Ornen1 cinstiti, ajunfi, de ba-
me §i dupa proasta ajungeré in in tii trânete ,
mele..." De frica munti urcand, ca 'n cele ti-
In primul pasagiu, ajungerea d or u- nerete...
1 ui = accomplissement du desir" ; De aci transitiunea logica la:
in al doilea, ajungerea mintii = I. Ajuns = co pt: pOma ajunsa,
portee de l'intelligence". reif" (Dr. Polysu).
v. Ajung. Ajuns la minte" §i ajuns de min-
te" = copt, matur" ; dar primul cu-
1*.Ajans S. agYans, -a, adj. ; part. vint implica o lipsa anteriOra de minte,
passé d'ajung pris comme adjec- pe cand cel-l'alt arata numai o des-
tif arrivO, atteint, voltare deplina a mintii.
10. Ajuns = sosit. Enachi CogalnicOnu, Letop. III, p.
I. Vacarescu, p. 423 : 240: Era om de treba §i invatat
Ca ne Iubesce Dumneqed cu dragoste agiuns de minte..."
curatä, v. Ajung. 2.3.Ajuns.
In tail vrernea o vedem, in t6te ni
s'arata :
Fulgere, vijelii si ploi, obladuirI ascunse,
2'Ajims S. agIins (plur. ajunsurt),
Ce Provedinta'l ingrijind , sint tot la s. n. ; part. passé d'ajung pris
vrernY ajunse... comme substantif: arrivCe.
Cantemir, Ist. Ierogl. (Mss. in Acad.
20. Ajuns = atins. Rom. p. 35): nici adinc fundul märei,
Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in nici nestrabatuta a pamintului grosime,
Acad. Rom. ps. XCVI): nici pre supt radacinele muntilor §i
3i de fata Domnulul, muntil, ca cOra stancilor a metalilor pvaite vine, nici
S'au topiit, ca de soare ajunsa vara... nevoia agfunsului..."
Ajuns cu cuIU, beriihrt" (Dr. Po- Mai ales in urarea de bunk sosire
lysu). din drum a unui Ospe dorit saü pla-
La negativ: cut :
www.dacoromanica.ro
639 AJUT 640
Trece'n glos, se duce'n sus, Acei mai multi mergea pe jos spre
Nime nu'l dt un respuns, usurinta,
Nici if dice: b u n agluns!... Caralor ajuland pe cat era putinta...
(Alex. Poes. pop-2. 2-10)
Constructiunea cu dativul e ste-
v . A Jung . 1.3 Ajuns .
reotipa in blAsterne, juraminte i u-
rani : Sa nu ' m I ajute stinta qi de
Ajhne S. agüns (de-), adv.; assez, a stn !" Nu t I - ar ajuta tie..." A §a
suffisamment. Sinonim cu d est u I. sa ' ml ajute sfintul sore!" etc.
Neculce, Letop. II, p. 244: se vor Jipescu, Opincaru p. 50 : DC tl-o
apaxa cate-va zile, a §i bucate, §i ajuta sfintu s'ai tirla, cirOd. i
hrana, de cal, i erba de puva de a- turme..."
giuns aye..." In cantece poporane:
Beldiman, Tragod. v. 345 : Am avut un frate drag,
Unula II lua a1u1, altula punga cere, L'a jurat Nerntul sub stég;
De agiuns H da batae, daca se impo- Am avut un frate dulce
trivO...
S'acuma departe'l duce,
Nu le-ajute sfinta cruce!...
Doina muntenesca : (Jarnik-Barsanu, Transily. 297).
A plecat neica, s'a dus Badel calator, se duce,

Si nemica nu mi-a spus Nu'l ajute sfinta cruce!
Sa'i daü gurita de-ajuns! Badea'i calator, pornesoe,
A plecat cu caru'n sus, Pe mine me parasesce,
N'a lasat nici un respuns Nu'l ajute ce gAndesce!...
San imbratisez d e-ajuns!... (Ibid. 160)
(Vulpian, Text p. 11) De n'om insela-o eu,
v. Ajung . Nu'mi ajute Dumnedeu
1.2. Ajuns.
Sa'ncalec pe murgul rneu 1...
(Pompiliii, Sibiu 71).
Ajiit S. aglat (ajutat, ajutare), vb. ; Oh, dragut barbatul meu,
aider, venir en aide, seconder, soutenir, Ajuta-ti-ar Dumnedeii !...
donner un coup de main. A. u§ura pe (Alex Poes pop. 2., 53)
cine-va la gra' sail la nevoe. Ajutd Afara din bMsteme, juraminte si
pe vecinul ter; ajutate, §i Dumnerleil urArl, in carl dativul e de rigOre, in
te va ajuta ; ajutati-ve unii pe altil ; gralul obicinuit ajut se construesce
m ö ajut cum pot" (L. M.). Vine din mai ales:
lat. adjut o, frequentativ dela a d- b) Cu acusativul.
juvo (=ad±juvo), de unde ital. a- 0 predica, text din sec. XVII (Cod.
jut o sati a I t o, span. a y ud o, fr. Mss. miscell. al bis. Sf. Nicolae din
aide etc. (Cihac). Bra§ov, p. 203): a6asta fi-ne-va, sa
v. Sprijinesc. vornu ajuta credinta cu vilata buna..."
I°. Ca §i prototipul latin, ajut se Dosofteiu, 1673, f. 14 a:
construesce cu acusativul i cu da- S'agutlt p r e saracul cu mana 'ndu-
tivul. rata...
a) Cu dativul: I. CrenO , Danila Prepelec (Cony.
Moxa, 1620, p. 401: de nu-rn yeti lit. 1876 p. 453): Apoi dt, nevastk
ajuta acum, apol voi va yeti cal..." sangele ap nu se face. Daca nu l'olu
Zilot, Cron. p. 76 : ajuta eh, cine sal ajute? .."
www.dacoromanica.ro
641 AJUT 642
Balada Radu Calomfirescu: bouleni i apoY, thcend cruce, qice :

Rogu-te, laria ta, DOmne ajutd! I, boi, ma !.."
De vroesel a m'agiuta, I. Crenga, Stan Pqitul (Cony. lit.
Da'rni aglutor pe Buzesci... 1877 p. 22): pune mancarea In trai-
stä, injuga boil la car, qice D O m n e-
Proverb:
ajutd §i se duce la padure saV aduca
Durnnecleu and te ajuta, un car de lemne..." ; apoi, la intOrcere
Plumbul ti se face pluta. ca i la plecare : injuga boii, qice lar
(Pann, I, 72)
un D6mne- ajutd, §i pe la pranqirr
c) Nedeterminat pornesce spre casa..."
Moxa, 1620, p. 376 : uncle nu va Da aci in legatura cu plugaria, la
sa ajute Dumnezeu, in de§ert se ne- Marian, Bucovina, II, 25 :
voialte ni§tine..." DOrnne-ajutd cucului
I. Vacarescu, p. 441 : SA sbdro din cuibul lui
Feresce-te de buna In mijlocul câmpulul
A lor cAutaturA! Pe cOrnele plugulul...
Florile tot-d'a-una,
(rand i se'ncred, se furA: Duigherii, la inceputul lucruldi i§i
N'ajutii pazitori... fac cruce i ic : DOmne- ajuta!"
(D. Albotenu, Covurluiu, corn. Masta-
110. Compusul D Omne- ajutd" canI).
constitua un idiotism cu acceptiuni
c) Sinonim cu bata e, insa numai
diferite.
pe nea§teptate. -
a) Strigat de lupta saa de vitejia. A. Pann, Prov. II, 102 : Sa nu te

Balada Roman (*rue Grozovanul" : pomenesci cu D Omne- ajuta pe spi-
Grue vreme nu perdea, pare..."
Doa cruel numal facea, In graiur teranului din Prahova :
DOmne-agiu1d1 el 4icea, Poporu Ye ca 61a; adi te pOrta pe
Barda'n mama apuca
Si'n Tatari se arunca...
sus, te rnare§te; maine de l'o sumqa
altu p6 tine, tot norodu al de Yell te
I. Crenga, Povestea lui IIarap-alb 'ncarca, de DOmne- ajuta, pintru ca.
(Cony. lit. 1877 p. 185): Ai qicend tara nemintesa e purure doritOre de
D 6mne -ajutd, se arunca cu calul in pocinoguri..." (Jipescu, Opincaru p. 97).
apa, o trece in not dincolo la cela mal cl) Ce-va mic, neinsemnat, abia de
fara primejdie, i apoI NY Ye drumul ajuns.
inainte..." NicI casa ca lumea, nici trail] de
De aci, cand cine-va ne silesce safl DOmne- ajutet, nici grip. de sanatate,
ne grabesce a face ce-va fart voe orl nici lumina la minte..." (ibid. p. 65).
Para timp, se qice ca: da zor cu La comparativ :
Domne- ajuta". Basmul Fet-frumos" (Ispirescu, Le-
b) Invocatiunea plugarulta i a mun- gende, p. 194): N'apucase calul sa se
citorului in genere, and se apuca de departeze o bucata de loc mai de
lucru. Demne- ajuta, §i eta a sme6Ica Ora
Jipescu, Opincaru p. 148: inbuca II ajunse..."
cqi-va dumicatl de mamaliga, mu§ca Cu sensul de sub litera a §i b, se
de douo-trei orl d'intr'o cepa, injuga qice i cruce-ajutd".
22,083. 21
www.dacoromanica.ro
643 AJUTATOR 644
Alexandri, Florin §i Florica, sc. 2: tion d'aider. Sinonim cu ajut o r.

Colivescu. Psaltul Chiriac mi-o spus Rar se intrebuintézA.
a am un ohtoic de cele sdravene. Coresi, 1577, Dosofteiu, 1680:
Vrel sA'l asculti ? ps. XLVIII: §i. §i agiutaria lor
Florica. Vreil. DA, incepe, li c r u- ajutoriul ii vechi-sA-va in
c e ag'iutet !..." lora veché§te in- Tad...
Acelali, Cinel-cinel, sc. 14 : tru %AA
Graur. Gata sinteti?
Tete. Gata. v. Ajut.
Graur. Cr uce agiuta 1 SA te ved,
Graure bAete!... acu sA'mi vinezi cum Ajuta,t, -11, adj.; part. passe d ' a-
se cade..." j u t pris comme adjectif. v. kat.
Acelqi, Surugiul : ET ! da ce stall
di de me amAresc cu ganduri pocite. Ajutitthr s. aglutlithr, -Ore, subst. et
Piei nAlucA §i cruce- agzutal.. adj. ; auxiliaire. Formatiune analogicA
III°. Din forme istorice, este de ob- in loc de organicul a ,j utor (= lat.
servat : adjutorius), care dispare din graiu.
a) Dosofteiu, 1680: a) In sens juridic.
ps. XCIII :
Pravila Moldov. 1646, f. 101: sviat-
ca. ...Nisi quia Do-
de n'ar fi Dom- minus adjuvit nicii §i agiutdtorii rApitoriului nu sa
nulti agiutatu'ini, me, paulo minus
vorii putia mAntui alia, ce sA vorii
in putintel s'ar habitasset in in- certa dupa cumfi va fi voia giudetu-
hi sAlA§luit in ad fern o anima mea..
lui; i aCasta sa dzice pentru ceia ce
sufletulti mieu... vor fi agiu tat a la rapit, iara nu
pentru ceia ifau a giu ta t il dupa ce
Acelali pasagiu la Coresi, 1577: ctt s'atl rapitti..."
sA nu v r é Domnulii ajuta mie, in b) In sens teologic.
ne§chitti intra-vre intru Taal sufletulii
mieu..." ; er la Arsenie din Bisericani, Dosofteiti, 1680, ...et factus est
circa 1650 (Mss. in Acad. Rom. p. ps. IX : i fu Dominus refugi-
217): cA de n'au vrut fi Dom- Domnul scApare um pauperi, a d-
nul agzukindu'mi, putinel deci au vrut milAlului, agiu- jutor in op-
fi sAltquindil in ada sufletult mieu..." tatoriu in bunA portunitatibus in
vréme in griji... tribulatione...
b) Arsenie din Bisericani, p. 247:
Legenda Sf. Parasceve , text din
ps. CVI: i sla- ...infirmati sunt
sec. XVI (Cod. Mss. miscell. al Bis.
bira §i nu era nec fuit qui a-
Sf. Nicolae din Bralov, P. 72) : stai
eine 1 e agzuta diu varet... dereptil mine, sAraca de eu, §i'mi fii
lor...
ajutdtoare §i. dereptatoare..."
unde la Dosofteiu, 1680 : slAbira i Legenda Sf. Maria EgipténA , sec.
nu era cine sA agiute..." XVII (ibid. p. 378): §i cAnd ma a-
v. 12.3.Ajutor. Ajutorese. 1.2.A- jungé grijile, Ian, ia 'mi era ajutd-
jutorinla. Ajteyeu. toare..."; §i mai jos: 4i papa in zua
de astazi ace ajutdtoare ajut a/mi
Ajutitre S. agTuare, s. f.; l'infinitif de purure..."
d'ajut pris comme substantif : ac- v. Ajut. 1-.Ajutor.
www.dacoromanica.ro
645 1.AJUTOR 646
.Ajutlitorifi. v. Ajutorid. domn6sca i iceaii lui Voda cu glas

bärbatesc: Maria ta! tka sufere..."
1..Ajutbr s. agIutbr (plur. ajutóre, Pentru a cere ajutor", in graiul
ajuto'ret, ajutoruri), s. n.: aide, secours, vechiu se qicea mai obicinuit: a p o-
assistance. Sinonim cu sprij in. La- f t i ajutor".
tinul adjutoriu rn =-- ital. aitorio, Ureche, Letop. I p. 100: ail fugit
span. apidoiro etc. (Cihac). Stefan, fratele cel mai mare, la Cazi-
Coresi, 1577, ps. VII: ajutoriulii mir Craiul Le§esc, pohtind ajutor im-
mien de Dumnezeu", acolo uncle Sil- potriva fräine-set ml Petru...";
vestru, 1651: agiutoriulfti mieu dela mai jos, P. 110: s'air dus Ili6§-voda
DumnezAul", mar in contextul latin: la Cralul Le§esc la Vladislav Jaghello
adjutorium meum aDomino". §i aü poftit agiutor duca la Dom-
Dosofteiu, 1673, f. 11 b: nie ..."
Dar la Moxa, 1620, p. 382: elir
MiseIuIu iaste Domnul de scApare. c e r u ajutoriu la Irina..."
Akutoru la trdbd, la gred stinca tare...
Fiind poftit saü cerut ori cerpt,
Jipescu, Opincaru p. 160 : Tata se d ajutor.
aidea, aidea, doma, doma, mai in care Pravila Moldov. 1646, f. 41: candir
gi'n carute, mai p6 jos, ajung cu aju- va prinde giudeu1u vre un calpuzant,
toru sfintului a-casa..." trebue sa'l cercetiadze: mai are sotii?
Pluralul poporan este ajutdret =lat. §i cine le d a agiutoriu..."
adjutoria. Beldiman, Tragod., v. 411:
Zilot, Cron. P. 113: cele mai multe CAti-va nebuni, altil falnici, se pldcA,
manastirl ale imparatilor greci, care d a II ajutor,
primejduia a se perde supt robia tur- Vrend s'ardte fisjce-care, cum c6, este
ce"sca, ei [Basarabil] le-at miluit, le-au rivnitor...
,ajut or at cu ajutórd vecinice, care Construit cu de :
V pina astäqi li se urméza de aici Act muntenesc din 1679 (A. I. R.
din III, 253): sa-i duca (pre Omenii fu-
AcelaY P. 118: nemultumindu-se giti de pre mo§ie) pre langa casa lui
pe ajut6rdle §i milele Domnilor rosa fie de ajutor 0. de posluqania
maul, amagira pe Romani §i luara casai ..."
rind la Domnie..." Balada Bujor":
Pluralul literar este ajuto're.
Undeti sint averile
I. Vacarescu, P. 434 : Ca WO scapI tu clilele ?
Dati ajutóre, Le-am ascuns pe la copacT
Vedeti ce flOre!
D e-agiutor la cei sdraci
Sti:§1 cumpere boi §i vaci...
Ce pátimesce,
f3i in ce stare L.. Balada Toma Alimo§":
In popor se mai qice qi ajutoruri. Murgule, murgutul med,
Alexandri, Boieri §i ciocoi, act I, Datu-mi-te-a talcá-ted
sc. 7: Heil vere, in vremea de mai Ca sa'mi fil d e ajutor
La nevoe §i la zor...
'nainte boleril, adevërati stilpi al .erei, (G. D. Teodoreseu, Poes. pop. 583)
in loc de-a cere agiutorurit de peste
hotar, mergeail de-adreptul la Curtea De aci : a fi man a d e ajutor, a da
www.dacoromanica.ro
647 2.AJUTOR 648
manA de ajutor, a pune manA, de aide. Sinonirn cu aj ut At o r, prin

ajutor. concurenta cArul'a a e§it din intrebu-
A. Pann, Prov. III, 156: Fa bine intare. Lat. a dj utorius = ital. aju-
§i me ardicA, manA d'ajutor sa'mi tore etc. (Cihac).
pui ..." Psaltirea §cheianA circa 1550 (Mss.
Alt ce-va este dupA un adjectiv in- in Acad. Rom.) :
semnand lipsA: desbrAcat d e ajutor XVII: Dzeul ...Deus meus
= fArA ajutor. mieu agiutoriul adjutor meus...
Zilot, Cron. p. 30 : mien...
Pentru c'aT rbmas cu totul p us t ie XXVI: Agiu- ...Adjutor
d e ajutor toriu-mi fii i nu meus esto , ne
Si Pazvangiil cr4nesce s6, to pule supt impenge mere... derelinquas me...
picior...
XXXII: cA a- ...quoniam ad-
In constructiune cu n tru : giutorlu .1i scut jutor et protec-
Dumneqeil intr' 'ajutor!=que Dieu noao iaste.. tor noster est...
soit en aide!" (Cihac).
Pravila Moldov. 1646, f. 98 : pa- Coresi, 1577, ps. XLI:
rudele, stApAnii, isprav- ...ajutonu mie ...susceptor
nicii muerii , totil ace§tia potil sA-i ekti, ca ce ma meus es, quare
uciga de tot pre rapitori §i sa nu aiba ulta§i... oblitus es mei...
nice o certare; i inca nu numai pre Moxa, 1620, p. 379: de-acii (Leu)
rApitori, ce §i pre sotiile lorti i pre
curand fu cunoscutil de sfatnici §i sosi
ceia ce le vor fi 1 n tr' agiutoriu..." voevodd thsaritului, afla ajutoriu
tefan Gheorghie Vv., 1667 (A. I. R. Artavazdu anume, unt bolarina..."
I, 109) : sAl fii int r' agiutor acestui Pravila Mold. 1646, f. 103: la vrè-
sArac de copil sA'§ poath dezbate mo- me rApitului n'au strigatil sA-i vie
via. . ."
cine-va agiutoriu..."
Nic. Muste, Letop. III p. 8 : Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
dAndu-se Vezirul intr'o parte cu otile Rom.) p. 35: cu curatA inimA ma giu-
sale, ail trimes la Serascherul ce'l IA- ruesc, cA in toate agiutoare i inpre-
sase la Leva, §i cu Tatarii §i cu Mol- unA lucrAtoare, i ce laste capul lucru-
dovenii §i cu Muntenii, sal vie i n- lui, spre toate primejthile prirnitoare
t r u ajutor sA bath pre Nemtt.." §i suferitoare voiu fi..."
Costachi Negruzzi, Aprodul Purice :
Beldiman, Tragod., v. 69 :
Dumnedeule 1 la tine nklejdea lor a Pe Domnul Mihail VodA, a téreT st5.-
râmas, pinitor,
Inalte-se pin'la tine a lor trist si jal- S'au silit indat'a'l trage sã le fie a-
nic glas I giutor...
Fi trimite-le din Ceruri un inger i n-
t r 'ajutor, v. Ajut. ' 3. Ajutor.
Caci se bat pentru scaparea s'apërarea
terel lor...
3*.iljutbr S. agfutbr, s. n.; t. fisc. :
v. Ajut. 2.3. Ajutor. Ajutorinici. subside. Sinonim cu ajutorint A,
care insA era o dare mai statornicA
agfutbr, -Ore, adj. et
2*.Ajutiar s. decat ajutor; punctul comun intre am-
subst.; aide, aidant, celui ou celle qui bele este cA le plAtia d'o potriva nu
www.dacoromanica.ro
649 AJUTOREZ 650
numai poporul, dar Inca boieriI i c6,- Pravila Moldov. 1646, f. 48: candil
lugarimea. sa va prileji de va face ucidere vre
Zilot, Cron. p. 6: un boIarinü, i de nu va fi nice de o
Si mai intalu sfátuirá sã scot5, o angarea tréba tarai, acela de-are da cat bani,
Pre bolerT de tert5, starea si pre breslo nu sa va put% rascumpara, alegandu
Mae grea, c6ndil are da niscare bani sa agiuto-
PS manästiri si p5 schiturI, §i vkluvele réscel la vre o nevoe a tarai ; Iara
sá dea, care boYarina bogatil de sa va fi iz-
Fie§-care duph stare-T, cã i lor ii s'ar
ca.dea, bavit cu bani de moartia cia grabnica,
Numindu-o cum ca este ajutor de che 1- apoi iarala va fi Mout al doile randu
tuell a§ijdere actha ucidere grabnica, nu s'are
Pentr' Ascherh ce s'adur0. la Dilu s'alte mai putia plati cu bani, macaril de-are
rinduell... scoate taxa din ce nevoe, sau macarti
Acela§T p. 70: de rare agiutori i alii streini cu di
Cu binele ne-am stins, (land de lefi ce are putia st'l platiasca..."
ajutOra; Ibid. f. 65: macaril ca are fie-cine
Cu vestea ce ne-an dat, mintea va sá voe sa agiutorescd pre cel asupritti
ne sun unde va vedia ca staü cu razboiu
v. Ajut. "*Ajutor. 2.Ajutorin6ta. asupra lui, seA scoata capulii
mantuiasca den moarte, Yara acestti
.Ajutoribre
v. Ajutorez. lucru nu laste nemärui data cu vre o
itjutorlit j sila cuma sa, fie datoriu s faca acestil
agIutoriu de multe ori;
Ajutorèse s. agiutorèse (ajutorit, a- cu cuvantult poate s agiutorcsed ne-
jutorire), vb.; aider, secciurir, venir en §tine pre altulti panal va izbavi..."
aide. Forma colaterala luI aj ut ore z, Ureche, Letop. I, 106: Alexandru
ambele derivate dintr'un verb a j Voda facut'ati priete§ug mare cu LeV,
t u r = lat. *a djutul o, format din §i legatura tare, ca hie la ce tréba
ajut prin sufixul verbal frequenta- unul pre altul s agtutorésca..."
tiv -ur = lat. -ulo, ca in scfitur", Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
vintur", trèrnur" etc. De aceia aju- Rom.) p. 35: cel ce spre rau cu lu-
torese nu insemneza numai ajut", crul agiutore§te, §i eel ce fapta rd cu
ci ajut merea" saü ajut adesea". gandul o priime§te §i o invoIa§te, tot
Ajutoreseu, saepe juvo, oft helfen" una sint..."
(L. B.). Reflexivul a s e ajutori":
Biblia erban-voda, 1688, Genes.
XV, I : Domnul mie 'ml Taste ajut or
Si'n toate napa§ti1e scutitor ;
...nu te téme, ...noli timere Spre dins inima'm au nadkiduit
Avrame, eu 'V Abram : ego p r o- F,>i or in ce greii m'am ajutorit...
ajutorescu... teg o te... (Corbea, lIss. in Acad. Rom. ps. XXVII)
Ibidem, Esai. X, 3: v. Ajut. Ajutorez. Ajutorinpi.

...§i caträ eine ...et ad quem
yeti fugi ca sa confugietis ut Ajutorèz S. aglutorbz (ajutorat, aju-
va ajutorili?.. auxilium con- torare), vb.; aider, secourir, venir en
sequamini?.. aide. Sinonim cu ajut ores c, ambiT
www.dacoromanica.ro
651 LAJUTORINTA 652
diferind de ajut prin sens frequen- BunA cuvintare s'albl, Dumnedzati sfinte,
tativ. Ca mI-audzA§, glasul cel de rugAminte
De'm e§t sprejindla §i ayiutorint.d
Constantin Brancovan, 1695 (Cond. *1 inemil 3:Male e§t nedejdfuinta...
Mss. in Arch. Stat. p. 119): ramaind
manastiré acésta (Polovragii) de tot Cantemir, Chron. I, 225 : puind ne-
pustie, cat nici ctitorii nici o putere dOjde in dumnezeiasca agiutorinp, cu-
n'au avut ca s o mai innoiasca §i les'am chronicul Moldovei..."
sa o ajutoréze..." Zilot, Cron. p. 72 :
Zilot, Cron. p. 94: Filipescul, §i C'a§a obicinuesci: unde nu e putere,
de avea alte cusururi derapanatOre, A colo mane, ta intinde mangAere;
dar fOrte ajutora i miluia pre saraci..." A§a aI tins §'acuma mlina d'ajutori7V,
v. Ajutoresc. Cu cel saraci facOnd minuni peste pu-
tinta...
s. f.; aide,
.Ajutoriii s. ag1utorli, v. Ajut. Ajutoresc. 2* Ajuto-
assistance. Sinonim cu ajuto r, de rinyi. -inlet.
care se deosebesce prin aceia a are
un sons intensiv. 2.Ajutorintá s. agIutorinta, s. f.;
0 doina din Transilvania : t. fisc.: subside. Acela§1 cuvint cu cel
M'al facut, malcA, feclor, precedinte, intrebuintat insa ca termen
SA fill tatil d'a jut o r; tecnic fiscal.
CAnd eram de-ajutorie, Enachi Cogalnicenu, Letop. III p.
M'a scris IsTdrntul pe Wilde
Si m'o dus la catänie...
252 :Ai ala ramaind bolerii acole,
(Jarnik-Baxsanu, 301)
mune cdsuri vorovind el inde el, ati
gasit cu cale ca sa scoata o slujba
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXXIX pe casa, de trei mani, adeca 11 lei §i
p. 8 : unuia amu s dämil florinCo- 5 i pol lei, §i. 3 lei, insa pe ogiaguri,
ruin, e altula argintulü, e unora paine, §i sa se numésca aglutorinp, §1 st iasa
e altora ve§mintele, e anti% Ohara in an odata, §i s agiute cu totii sa
de apa rOce, e altula cuvantil bunt, nu fie nimine scutit la acOsta slujba,
e altora altti ajutoriu §i ajutorie facand §i tahmen, crt poate ca sa cu-
spre bine..." prinda mare soma do bani. Atunce
Ibid. quat. XXIII p. 3 : de spase- facandu-se acOsta hotarire cu tot-de-
niia i de ajutoriia fratilor nici uin adinsul, all mers la Curtea Gospod gi
cuvanttl..." s'at impreunat cu. toti ministrii, ara-
Coresi mai intrebuinteza (gnat. XXII tandu-le ce chip ati gasit i cati bani
p. 14) o forma §i mai lunga: ajut a- poate sa cuprindL Atunce all mers §i
e. all aratat Domnului toate acele ce ati
v. Ajut. 1. Ajutor. socotit, zicandu-i c vacaritul poate
sa dé mare tulburare in taxa, Tara a-
l'Ajutorintä s. agfutorinyt (plur. cOsta slujba nu va cade cu greti äre
ajutoriqe), s. f.; aide, secours. Sinonim §i vor agiuta §i manästirile i fiNte-
cu ajuto r, dar cu un sens in- -care. La care priimind i Domnul, all
tensiv, derivand din ajttur sari pus de au scris carti. pe la toate
din ajutoresc prin sufixul -inyt nuturile, aratand i pentru vacarit cg,
lat. -entia. rat ertat §i Maria sa, %A, fiind crt
Dosofteln, 1673, f. 40 b : sant multe dari a Portii, §i nu pot
www.dacoromanica.ro
653 LAL 654
cu alte ferfuri a le cuprinde, afl soco- al bun 0 mare vede numa cu ochlu
tit cu tot sfatul Mariei sale §i ail lui, aude numa cu urechia lui..."
scos acesta slujba a agiutorintei, ca sa Rusticul al sail äl cerca a se intro-
agiutoreze cu duce O'n limba literarä.
I. Canta, Letop. III, 186, vorbind A. Odobescu, DOmna Chiajna, p. 53 :
despre Domnul moldovenesc Grigorie Haoleu ! val do Meta mo0e, dac'o fi
Calimah: inca din domnia tatani-sau sa 'I merga ton sema, §oldi§, ca Föt-
se Meuse o daj de notia cu nume de frumos d/ ghebos "
agiutorinlet, dar mai upara ; MA in In Banat , comparativul Al- m al -
zilele lui se ingreuese cu some marl..." r e II face parte din demonologia po-
v. Ajut. 3*Ajutor. porana :
La femei, chnd sint a§a bolnave de
Ajutorire 1 nu mai are lee, se qice ca al- m al-nell
v. Ajutoresc.
.Ajutorit j s'a napracit pe ele. Al-m aI-ret, adica
zmau 1, §ede qiva ascuns in butórea
.Ajutbrnio, -A, adj.; dispose h venir de nue off de alun, cad lul nu-i este
en aide, secourable. Format din a j u- lertat dela Durnneqet a vedd lumina
t o r prin sufixul slavic -n i k, ca in grelui; din acele butori ese sera im-
puternic" din putere", ajutornic se murgit i sbóra in lume ca sa faca
aude une-ori in gralu, de§i se p6te rele. El are solqi rotunql ca cel de
inlocui orili-cand prin aj utato r. pesce albi, earl nu ard in foc " (S.
v. Ajutdtor. -nic. Liuba, Banat, corn. Madan).
Prin emfaticul -a (v. 5.A) se face
Ajittur, vb. --- v. Ajutoresc. ala sail dla ori hdla, la plural dia ori
haia, la genitivo-dativ aluia, hdluia ori
1.A1 (al), article masculin prepositif dluia, alora sail dlora ori hellora.
de l'adjectif. In graiul poporan, adjectivul ce ur-
In loc de articlul adjectival tipic meza dupa emfaticul ala generalmente
c el, macedo-romanesce a c el, in Tera- se mai post-articuléza : omu dla bunu
Romhnesca i peste Carpati se intre- = omul d/a bunul", sat : Omeni etia
buinteza in gralul poporan forma al, buni = Omenil ttict bunii".
rostita mai adesea d/ i hal, core- Un teran din Ialomita qice : AT'
spunqend femininului a sail ha in loc am o placere grozava sa me duc la
de tipicul c e a sail a ce a. La plural nunta cu ver-nio Ionica ; el merge
masculin: di saa hai, mai nici o data calare pö calu lui etla bunu; ci-ca
ai sari hcd ; la ferninin : a 1 e, h a 1 e, i-a cumpörat tat'so dila Bucure§ii ..."
h a 1 e. La genitivo-dativ singular: alui (T. Theodorescu, com. Lup§enu).
sat alur, alaturi cu femininul : alei Tot in Ialomita se aude §i : e ca
oil 51 e I; la plural pentru ambele aur'o/ bun = e ca auru al bun" (A.
genur1 : alor saa dlor. De ex. : al Barbulescu, c. Pribegii), unde ol repre-
(kept, di drepti, alor drepti. sinta o contraqiune din articlul sub-
A. Pann, Prov. I, 54 : stantival post-positiv - u 1 0 din anti-
clul prepositiv adjectival al.
0 batriina asfel cum me vedl pe mine, Sub raportul material , articlul al
Niel la degetul àl mic nu te pulu pe tine...
este acela§i cu pronumele al, din care
Jipescu, Opincaru p. 26 : Domnu derivA.
www.dacoromanica.ro
655 8.AL 656
v. 6 A. '*Acel. Ahdl. Al. al, dl, hdl, din latinul ell u rn (= e n

Cel . illu m), care in Plaut i in Terentit
ne intimpina functionand intocmai ca
2.A1 (an, pron. demonstr. masc.; celui, ecc'illu m. Ba chiar mai curind din
celui-la. Forma rustica in loc de tipi- latinul ellam decat din ecc'illa in
cul a c el. Dqi corespunde femininului se explica fernininul roman a. In ori-
a, la plural al e , i deli a dat nascere ce cas, acesta forma se regasesce in
articlului adjectival prepositiv a 1 , to- dialectul sicilian : all u = eccolo, a 1 -
t4i mai nici o data nu se aude in 1 a = eccola, all i = eccoli (Traina).
grain cu vocala clara : al, ci cu cea v. 2.A 2'Acel. l* Al.'*Ala. Al.
obscura : ell, la plural di, sat aspirat:
hal, hai. Circuleza in Tera-Romanesca 3.A1, article masculin possessif. Se
peste Carpati. prepune : 1° posesivului proprit qis ;
Doina muntenesca : 2° numerului ordinal ; 30 genitivului ;
Lasa la dracul a he avend in aceste trei functiuni la plu-
*i hal cu neicuta 'n vie : ral ai §i corespungend femininului a
Pin'or pasce a 1 e rate, cu pluralul a 1 e. Apoi Para flexiune
Noi sa ne stringem in brate ; §i fara motiune : 4° de 'naintea prepo-
Pink s'o usca dl fin,
Noi sk ne vedem de drum... sqiunii d e : al-d e = certain, connu" ;
(G. D. Teodoroscu, Poes. pop. 342) 5° de 'naintea lui a 1 t : al-alt = l'au-
tre"; 6° in adverbul : o-' /-al at = o-al-
Proverbi din Anton Pann (I, 145 ; -a 1 t a ensemble". Despre ultimele
III, 50, 51) :
trei functiuni vorn aye a vorbi la o
Se plange §i d/ de are, se plange §i parte.
d/ de n'are ;
v. Alcle. Alt. Olaltd.
Pina nu da cu capul de pragul de 10 . De'naintea pronumelui posesiv,
sus, nu vede pe d/ de jos ;
Vulpea nu se sperie de 01 de se cand nu'i precede un nume post-arti-
lauda sera, ci de etl de mananca di-
culat : acest boil este al met, ace§ti
min+ ... cal sint al mei", dar : bou-1 met,
cai-i mei".
In grain, d/ se reduce une-ori la
Act oltenesc din 1599 (Cuv. d. batr.
simplul 1; de exemplu :
De la Vrancea (B. §tefanescu), Sul-
I, 88): cum au e i la sat cu al lor
cuvantt ..."
tanica p. 14 : Da sa te ferescal d e Moxa, 1620, p. 368 : imple-mi ce
s u s de gura satului §i de pizma celor
vinovati §i rei . . . "
ai Pa gMuitt de pune unt feCort alft
mieu sa fie Chesart ..."
A. Palm, Mo Albu, I, 80 :
Nevasta'l vAdOndu'l de a-casa dus, I, 93) : marturisescu cu acestu zapis
Alergâ in data la'l in dulap pus, alu nostru "
Deschiddnd ii vede mort innahmiit...
Fara concordanV, cu un nume, sin-
Al, dl,701, aläturi cu ac el i c el, gularul al meü, al t e t etc. se pete
pot sä derive tete din latinul e c c'i 1- intrebuinta substantival ; de ex. :
1 u rn , dupa cum ast", ast", bast", Constantin Brancovan, 1695 (Cond.
tote d'o potriva deriva din latinul Mss. in Arch. Stat. p. 100): Precum
)2
ecc'istum" ; este insa nu mai putin 5i dumnezeescul Joan Zlatoust zice :
cu putinta derivatiunea separata a lui de vei ura, ome, bunatatile lumii, vei
www.dacoromanica.ro
657 8AL 658
mo§teni ca u n al-t a u savar§it cere- analogia a prefAcut nu numal pe

§:tile bunätati ..." , al -patrul" in a/-patrule",
Ba chiar se pOte post-articula : dar Inca in unele locuri a mers §i
Dosofteiu, Synaxar 1683, Decemb. 2 : mai departe, facénd pe a/-p a trel e".
filosofii la dascaliia lor doresct st, lase Ap la Donici, Leul la vinat :
uceniö pre urmft, sa le ramae pomana *i Isla: coa int6,1 e partea me de frate;
§i lauda fara de moarte, a binelui Al-d o i 1 e, pe drept ca unuI leu se cado;
ac6sta'i al- s a u 1 ii (incionth) celt hi- *'acea a/-tr iil e, tot mie se cuvino,
rep sa'§ dia §i la altal din binele Precum vol scitl prd bine;
sau ... " tar de a/-p atrel e, orb-care s'ar atinge
v. Aleluesc. Alsduesc.
Pe loc il voIu invinge...
2°. De'naintea num6rului ordinal dela Printr'o altfel de actiune analogica,
2 in sus, care se mai post-articulëza la Costachi Stamate, Muza I, p. 023 :
§i pOte sa'0 acate 0 pe emfaticul -a Dar a pa tr ul e a tocmara?,
(v. 5.A): al doile, al doilea. Ah! sh tI-o spun nu am poftA...
Formele organice, dese in vechile
texturi 0 trecute in Dictionarul Mss. li tot acolo, p. 239 :
Banaten circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 Dar iata, al ci e c e an cumplit sosesce
p. 422-3), sint : *i mal a trecut,
P6cAtosul plange, amar se cAesce
al doile, De ce a Mout...
al treile,
al patrul, In grail, formele masculine a/-d oile
al cincile, etc. Inlocuesc une-ori pe cele feminine.
al § 6 s el e , Astfel in loc- de o a-d o u a panza"
al § 6 ptele, sat o a- treia", gasim la Alexandri
al optul, (Poes. popul. 2 140), vorbind despre In-
al noale, mormintare la tOra : o al doilea
al qecele; pinza se pune asemine la giumatatea
adica articlul post-positiv -1 e urmand drumului, §i o al treile pe pragul
numai dupa numeril cei terminati in portei .. . "
-i sau -e, 6r articlul post-positiv -1u Chiar in texturi vechi masculinul al-
dupa cei cu -u : al patrul, al o p- -d o ilea se pune adesea la plural
t u 1 , in loc de actualul al p at r ule, in loc de ai-d o ii " ; de exemplu :
al optule ", in call le" este poste- Constantin Brancovan (Mss. cit. p.
rior analogic. 113) : Ai cu multi boiari marl §i al
Pe cand la cei vechi lie intimpina doilé, marturii iscaliti in zapis ... "
fOrte des : v. Ai.
Moxa, 1620, p. 368 : atunce fu alit In fine, ordinalul al i0 asociaza pe
p a tr ul il saborul a toata lumO ..." ; d e, fail a'§i schimba sensul : d e-al-
Pravila Munten. 1640, f. 17 b : al -doile, de-a/-treile etc.
p a tr ul ii sange amestecatt, de se 0 predict, din sec. XVII (Cod. Mss.
vor amesteca veri premari ... " ; miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Brapv,
Pravila Moldov. 1646, f. 171 a : al p. 257, 262) : invtta paganul sa, uciga
p a tr ult sämnt iaste, candt mainte coconii, nu numai intru Vithléem, ce
de svatil va dzice catra cine-va : eu §i. in toate hotarale lui, de d e - al- d o -
voiu sa ucigt ... " ; i 1 e ant §i mai jos . .. "
www.dacoromanica.ro
659 LAL 660
30. De'naintea genitivului concordat Acad. Rom. II p. 520), unde an re-

en un nume masculin nearticulat la presinta pe vechiul al. La Istriano-
singular : acest om este al dr acu- romani, pe de altA parte, se 'Ate qice
lui", sat al mo§nenilor"; dar in cas oblic alu om" alaturi cu forma
dupA numele post-articulat omu-1 mai obicinuita 1 u om " (Miklosich).
lracului", satu-1 morenilor". Articlul posesiv al fusese dara proprig
Totu§1 in graiul vechig se pune óre-cand tuturor Romanilor ; insa acest
cate-o-data genitivalul al §i dupa nu- al (a, at, a 1 e), care nicl o data nu se
mele post-articulat : aspira i nu trece in vocalA obscurA,
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XVI nici o data nu'§i acata pe emfaticul
p. 13 : untunerecult de afara laste -a, nici o data nu se inlocuesce prin
loculii alit muinciloril..." c el sail a c el §i nu se confunda cu
Ibid. quat. XXI p. 1 : rnaracinii ele, n'are a face cu demonstrativul Al
ai iubireei de argintii..." (a, ai, ale), pronominal pe de'ntregul
Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in (v. '2A/), pe cand aci pronominal este
Acad. Rom. ps. XIII) : abia elementul final. Masculinul singu-
lar al e compus din a+1 u (= Mum);
Domnul al puterilor, el acesta lasts pluralul at din a + i (= 'far a 1 e
Imparatul märirei cu atata vests...
din a+le (=illae); femininul singular a
Alexandri intrebuinteza nu o data din a + a (= illa); dar initialul a este
pe a in loc de al printr'o concordare gi nu pete fi decat numai prepositio-
atractiva a articlului genitival cu cu- nalul ad. In acest mod avem: al-met
vintul ce urméza, er nu cu acel ce pre- = ad-illum-meum, ai-mei = ad-illi-mei,
cede; buna Ora in Istoria unui galben : mur al-easel = murum ad-illum casae-
rn6 intorc &AO la sinul fArmecator -illius etc. ; ceia ce prin formele sim-
ple : a-meil, a-mei, a-casei i a§a mai
17
a Zamfirei . " ; sag in Nicolae Bal-

cescu : else cerca a grabi pa§irea incolo, revine in fond la: maison d
Romanilor cult acel viitor, purtan- moi", enfants ci toi", sag in vechea
du-le pe la ochi prestigiul strAlucitor francesa : fille ci roi" etc.
a gloriei strarnorsci i facend sa pë- Prin compositiune materiala, arti-
trunda in sufletul lor glasul fArma- clul romanesc posesiv al este dara
cAtor a istoriei trecutului " identic cu dativul romanic a 1 1 u rn
In dialectele istriano-roman i ma- (=ad-illum), all o s (=ad-illos), deve-
cedo-roman formele al, al, a 1 e, nu nit : al, allo, alla, ai, agli, alle in
exista, ci numai a functioneza singur italiana, unde pluralul se scurtezA a-
ca articlu posesiv : a meu, a mei, a desea in a' ; al, a la, a 1 o, a 1 o s,
mele, a doile, vaai a lu Petru etc. E las in spanióla; al, a la, als, a los
sigur insa ca Trans-dunArenii avuse- in proventala; au, a I a, a ux in fran-
sera i ei o data pe -1, pergendu'l mai cesa etc. In tete acestea iniiaiul a=ad
in urma, dupA cum l'ag perdut din II perde cu desaviiVe caracterul pre-
grain pe a-locuri §i Cis-dunarenii, in positional, romanicul al fiind pe de-
Moldova buna-óra. In adevör, in sub- plin un pronume scaqut la articlu in-
dialectul macedo-roman dela Crurva tocmai ca romanul al, care insa, sub
primil nurneri ordinali suna aga : an- raportul functional, se desparte cu
-doilea, an-treilea, an-patrulea, an-cin- totul de limbile surori din Apus. Causa
cilea (Dr. Obedenaru, Dick. Mss. in acestei despartiri trebui cAutata mai
www.dacoromanica.ro
661 ALA-BALA 662
cu sema in substratul tracic al Ro- V mai jos p. 68 : Bietu Dumitru

manilor, dup a. cum se va intrevedë Lupu, prernar &la Buciumu, sa nu'i
mai jos la cuvintul al t. mai mOra olcioru lui, ala Ruman !..."
v. 8.A 9*Ai. 1°Ai. Ale. Cu partitivul d e , d'ata = din tre
acela.
1.11a, pron. demonstr. masc. ; celui, A. Pann, Mo Albu, II, 54 :
celui-la. Compus din al (v. A1 i ern- Stan era un tanár d'aia, care tralul ii
faticul -a (v. 5.A). La plural ea, la plkcea,
genitivo-dativ alula, alora. Forma, ru- Mud cu unul, când cu altul s'aduna §i
stica pentru tipicul acel a. Se roste- petrecea...
sce mai mult : dla, cUuia, aia, ?flora, In unele locuri, articlul post-positiv
saü aspirat : hdla etc. Corespunde fe- al substantivului ce precede se contrage
mininului a I a , plural al e a. Circuléza. in graiu cu ala; de exemplu in Tele-
mai ales in Téra-Romanesc i peste orman : nebun'ala =nebunul a/a" (I.
Carpati. Sthnescu, com. Odaia).
Balada Antofita, : Posed6nd mai multe forme, poporul
Dar la mask ce mânca? utiliséza une-ori varietatea lor intr'un
Numal pesce i morun, mod forte estetic. A§a, bunk Ora, te-
C'am audit d'un bátrAn ranul din Prahova qice : c'o hi ala,
C'ea e pesce mal bun ... ba aa, ba pé dincolo, iV d cu pare-
(Vulpianu, Text p. 13).
rea i hala §i dla..." (Jipescu, p. 102).
Jipescu, Opincaru p. 52 : Cin' sa v. Ahdla. 12.3. Aia. 2.Al.
lasa greü, mOle i tramindat, ala aa
mOre " ; §i mai jos p. 55 : Cine 2.2.1a. v.
vorbi verde, curat, ala e ce-va dé
capu lui " subst. collect. invar. ; tri-
Uratia de nunta, dupa cum se ro- potage, mOlange, tutti-frutti. Une-ori
stesce in Falciiu : cui ni se va arata se aude aspirat: hala-bala *Lin(snu,
de sfetnic imparatesc, aliaa numai all Elem. turc. p. 8).
vorbim . . ." (G. D. Teodorescu, Poes. De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul-
pop. p. 163). tanica p. 92 : Domnita, ce mai ala-
Proverb despre cei ce fagaduesc : bala cu lumea de pe tarimul vostru?
Caprelor, mugurul ala voi o all man-
77
Nu se mai cern ?..."
cati" (Palm, III, 118). Jipescu, Opincaru p. 142 : Intrand
Muntenesce vorba dluia", adica ftr töranu la negutator in pravaliie, qice:
numele aceluia ce a spus'o, insemneza sA hile dé bine logofete, sall: noroc,
proverb. jupane !
;) Vorba eaula : pe mine cati caini 7) Noroc s dea Dumneqeil nea Pin-
rn'ati latrat, toti all turbat " (Ibid. yule 1 ii r6spund baieti din prävaliie
III, 106). or stapanu.
v. picala. picatore. )) Da ce mai ala bala pé la dum-
Exclamatiunea ala Ruman" e sino- nO-vOstra?
nim cu : Roman verde, om desghie- 77IOca, pace, sänätate ! Mai veni-
tat, cine-va dqtept i indrasnet. ram V nol pé la oral..."
Jipescu, Opincaru p. 61 : Ala Ru- Basmul Balaurul cel cu §épte ca-
man, hine ! Véqut'ai ce dete din lel? " pete" (Ispirescu, Legende p. 202): Pasa-
www.dacoromanica.ro
663 1ALAC 664
mi-te, bucatarul impöratului, un Tigan -balaur, lavre §i palavre etc. (cfr. Pott,
negru §i buzat, se dusese d'a-minune Doppelung, 70).
sa yelp ce mai ala, bcda, pe la MOM Ala-bala nu e vechiu i pare a nu
ce stag de panda..." fi tocmai respandit. Noi l'am audit
Basmul Catea'n verp" (Col. 1. Tr. numal in Tera-Romanésc4. Este f6rte
1882 p. 126) : Cc mai ala-bala pe probabil ca s'a fuript in graiul nostru
aici, pe la D-vestra, cuscre? Ce sa de pe la Arnaqii din epoca fanario-
fie ? eca muncim ca sa traim..." tica, tot atunci cand ni s'a altoit neo-
Intr ' o varianta a jocului copila- grecul reduplicat ag ale -a gal e.
resc d'a-ascunsole " , formula recita- Ori-cum insa, ag al e -a gale §i ala-
tiva sunä : -bala s'ail premenit ambii atat de ro-
Ala
manesce §i suna ala de onomatopoe-
Bala tic, incat vor remane in limba.
Portocala; v. Agale. Ala'n-dala. Andi-
Mc, landi. 1Arndut.
Boc,
Trod la loc.. .
A1ab4bu1li, }
acolo unde intr'o alta varianta : v. Arababurci.
Alabhb (ira
Una
Alta
Portocala... 1 'Alex (plur. alace), s. n. ; t. de Bo-
sau : tan. : 1°. epeautre, Triticum spelta ;
U n a inara
2°. baillarge, Hordeum distichon, ou
D o 6 para... bien : escourgeon, Hordeum hexasti-
(G. D. Teodorescu, Poss. pop. 194 5/
chon. Un fel de g r a ii i un fel de
o r q.
Din alaturarea tuturor pasagelor de a) Ca Triticum spelta" :
mai sus, resulta ca, ala-bala, intro- Poenar-Aaron-Hill , I, 597 : alac,
buintat aprOpe tot-d'a-una intensiv : s a car a alb a, un fel de grail al
mai ala-bala, insemneza : una §i. alta, earn% graunte este mai mic §i mai
cate ce-va de tete, felurite lucruri, o inchis decat al celui obicinuit".
amestecatura, o carpelä. Ce mai ala- Costinescu, I, 29 : alac, un fel de
-bala pe la voi ?" vrea sa IVA, : ce grail, secar a al b a ; froment-locar,
mai amestecatura sat ce mai carpela epeautre..."
pe la voi?" Tocmal acesta so exprima Lexicon Budan : alac, triticum mo-
albanesce, dupa dialectul gheghic, prin nocorum, alica..."
adverbul reduplicat : b alla-b Alla Dosofteiu, Paremiar 1683, iul. 20
Flickwerk an Flickwerk, iiberall ge- §i aug. 6, Regn. lib. III, cap. 19 :
flickt" (Hahn). Romanul ala-bala in
loc de bala-bala presinta cela ce se ...scoala de ma- ...surge et co-
chiama in linguistica o reduplicare nanca i bia; §i sa mede ; et Eliu re-
frania, atunci cand prima parte a cu- 'mpregiurg cauta spexit, ecce ad
vintului repetat se modifica prin disi- Ilie, i adeca la caput ejus sub-
milatiune, ca in francesul péle-méle" capatiiult lui a- cineritius siligi-
in loc de vechiul mesle-mesle", roma- dzama de alacu§i n eu s et locythus
nesce : talmel-balme§, cioro-bor, laur- cana cu apa... aquae...
www.dacoromanica.ro
665 1-ALAC 666
Grecesce: dlveirns dela Oliva é- De cand trecul ddlu'ncOce

peautre". Void blind nu'rnl pocIu face...
(Ibid. 103).
b) Ca Hordeum polystichon" :
Baronzi, Limba romana p. 101 : FOid verde treI alace,
FA-me, DOmne, co mi-I face,
alac, un fel de orq de munte, care e FA-me nAframd tArcatd.
in trei muchi..." Peste cetate-aruncatd,
...orqul se ilice : alac, orqOica, orq SA ved fruncla cum se'ngustd
mucheriu..." (I. Maior, Tutova, coin. Si pe badea scos la mustrA...
Plopana). (Ibid. 312)
...orq, oyes, oyes negru, alac a 1 b FOia verde trel alace,

gi alac r o § u, carula ii mai qic §i FA-me, DOmne, ce mi-I face,
ten c hi u..." (P. Cri§enu, TransilV., Fa-mb, DOmne, lemn de tin
SA me taie mAndra furcA,
c. Cugieru). SA me dud. 'n sedetdre,
...alac este tot un fel de o r q, care SA me tie 'n brgisdre!
se face cu cate doe fire ingernenate..." (Ibid. 368)
(V. Mircea, Iai, c. Copoii). Frunda verde trel alace,
...la munte cresce alac, al carui Dind albd-acum se face,
bob semena cu al orqulu I, insa cu Prind cocosil a data
deosebire ca tot in ace141 bob cu- Si de ici si de colea,
Cdnd mal gros, cdnd mal subtire
prinde doe §i trei graunte..." (I. Con- Despre-a nOstra despArtire...
stantinescu, BuzeU, c. Beceni). (Ibid. 163)
Ion Ionescu, Calendar 1845 p. 64: Frundä verde treI alace,
orqul ce se sOmena de cu ttimnA se Lasa-me, mdicutd'n pace,
numesce in Moldova de jos alac..." ; SA trdesc cu mAndrele
§i mai la vale p. 188: alacul sari Ca codru cu frund,ele!...
or qul de t6mn a, escourgeon..." (Ibid. 69)
In doine ne intimpina adesea invo- FruntlA verde trel alace,

catiunea fOia verde trei alace" sail FA-me, Winne, ce mi-I face,
FA-me strugure din vie
frunqa verde trel alace", dupa care La badea'n canteldrie...
urméza intr'un mod sistematic expre- (Ibid. 120)
siunea dorintei de a req.' in ce-va sat
de aV vede sórtea imbunatatita: Apoi la singular i fara MO." sail
frunp" :
Foid verde trel alace,
FO-me, DOmne, ce mi-I face, Scintelutd din alac,
FA-më pasdre de-argint Nu me blastema sd. zac,
Cu aripile de vint, CA n'am pe nime cu drag
Ca sA sbor Sa'ml vinit sdra la pat,
Uncle mi-I dor... SA'ml pule mAna la cap...
(Jarnik-Bärsanu, Transilv. 124) (Familia, 1885 p. 464)
FOIA verde trel alace, Tot aci apartine doina din Banat:
FAme, DOmne, ce mi-I face,
Fa-me puiul cucului Paserulca din alac,
in Mu) Ludusulul, Mult me mir ce sa me fac,
S'aud mdra vAjdind, C'o dis mandra cd, nu'l plac...,
Pe badea boil minand... unde d. Picot (Dialectes roumains p. 51)
(Ibid. 143) a pus gre.lit :
FM. verde trel alace, Paserulcit de pre la c...
www.dacoromanica.ro
667 ALACTIT 668
Invocatiunea celor trei alace épis Legatura logic intre albanesul là k ar

d'épeautre" numal atunci cand e dor legume §i romanul alac grafi, ore
de imbunatatirea sOrtei, ar puté sa se lamuresce prin grecul 2,axceivw (.--),a-
fie o reminiscinta italica. La vechii xavico) creuser, fouiller", indicand ori-
Romani adorea", adeca, alace, epis ce vegetatiune datorita lucraril (Amin-
d'6peautre", constituiati o emblema, tului. Cum-ca in vecul de mijloc forma
a isbandei , astfel c ajunsesera a romanesca era anume alacru, doveda
insemna marire in genere: gloriam este ca Ungurii, luand atunci cuvintul
denique ipsam a farris honore a d o- dela noi, ér nu nol dela din§ii (Cihac),
ream appellabant" (Plin.). Latinesce fag facut : alako r. In limba ma-
se qicea laus et adori a", trium- ghiara acest alak or= rom. alacru
phales ad orea e", agro adore a- e cu totul strain. Nicl descompunerea
gue affecit populares suos (Plant.), li- al ak or sail al a -k o r, nici cele-l'alte
teralmente: lauda §.1 alace", alace de limbi turanice inrudite , nu'l explica.
biruinta" etc. Este o vorba plugaresca, pe care .TJn-
Totu§i cuvintul nostru alac nu e de guru all gasit'o la Romani §i aa pri-
loc latin. In grain el nu se rostesce mit'o dela din§ii. A§a dara, eta genea-
nicirT alec (Pontbriant) saa aliac (L. logia lui alac :
M.), dupa cum ail scris unii pentru a'l tracic lakano = gr. 2dzarop
apropia de latinul Mica, sat h al i ca (lak aro)
farine d'épeautre", de uncle dupa, le- alb. lakna rorn. *lacru
gile fonetice ale limbei romane s'ar (lakra)
fi putut nasce numai dOr arec a, alacru ung. alakor
dar alac sail chiar alec on allac nici o
alac.
data. Forma veche romanesca, dupa,
cum ne vom incredinta indata, era ala- Nu cum-va francesul locar épeau-
cru, cu initialul a- protetic ca §i 'n a- tre" sä fie un imprumut dela Unguri?
lama", aläuta", alamae" etc. Tulpina Este o cestiune de urmarit.
dara este ldcr-, identica cu albanesul v. Abe§. Aghiuld. Aidoma...
toschic lakar, la plural : lãkra le-
gume", pe care Camarda (I, 55) il in- 2..Alhe, adj. et subst.; couleur d'é-
rudesce fOrte bine cu grecul lcizava. peautre. Epitet ce se da peste Carpati
In adever, albanesul gheghic lakan la boi call semëna la per cu spicul
(Jarnik, Prfspevky 1883 p. 45), la plu- alaculul = Triticum spelta" (Fami- .
ral 1 ak n a (Hahn), probeza ca, proto- lia, 1878 p. 459). i frantusesce se

tipul tracic, comun Romanilor i Al- qice : boeuf fr omen t, boeuf
banesilor, era lakan o=2/ixavov, de robe jaune claire" (Rolland, Faune pop.
unde prin rotacismul ulterior al lui t. 5 p. 24).
-n- : lakar o, cad la Albanesi ca ii v. 1. Alac.
la Romani numai intre vocale n de-
vine r. La Traci lakano = ldxavov Alheiu, -e, adj.; bigarré, de diverses
era un cuvint imprurnutat dela Greci. couleurs. Sinonim cu pestri t, b t I-
Deja Aristofan observase ca in vorbe t a t, tarcat etc. Cuvintul se aude
grecesci barbarii prefaceail pe x in x: in Bucovina:
gx0). gx(0, xceeiEvro=xrceiEV, agoreizco Astal lumea cea alace,
---..-chroveixo) etc. (Mallach, Gramm. 28). Face omu cum i place;
www.dacoromanica.ro
669 ALAIU 670
Lumea asta'l din buc641: v. Atae.

Core unu, da la tati... Dionisie Eclesiarc, Cron. (Papit, Mo-
(Marian, Descantece, 30)
num. II, 224), intre exemple de scum-
Tot de acolo : pete in anul 1812 aduce : alageoa
Spun pe cinste cä ti-olu da prOstä 12 lei, § a m alageoa 25 lel gi
Noa cirede de vacl 30 bucata..." ; unde § a m alagd" in-
T6te cu vital semnézg o alage de Damasc", de doe
(Marian, Bucov. 1, 124)
off mai scumpa decat cea obicinuita.
In pasagiul din urma ar pute sa fie v. ,Famalage;
vorba de vitei de culdrea alacului In tarifa vamala moldovenesca din
(v. 2' Alac), nici decum insa in pasa- (Arch. Roman.'., II, 323) se men-
1761
giul de'ntaTu: lame a/ace". Derivatiu- tionéza : Alagea de H al e p" §i Alti-
nea din turcul a 1 a 6 a bigarre (§ai- gea § a m".
nenu, Elem. turc. p. 8), sub forma ta- Filirnon, Ciocoii vechi p. 215: asta
taresca a 1 a 6, este singurg, care se este hataia de Venetia sadea, hataia
potrivesce in ambele casuri: vitei florantin, camohus de Venetia cu fir,
alad = veaux bigarrés"; lume alace" camohus sadea, catifea cu aur i sa-
explicatä prin lume di n bu ca. ti dea de Venetia, sandal cianfes, cana-
--= monde bigarré". vet, tafta, atlas vergat §i cu flori,
v. 1.Alagea. Baltat. hares pungiuc , fesuri tuneslii , ba-
smale de Triest, de Franta §i de En-
Alaciibtit S. halaoh..a, S. f.; saute- glitera, tulpan mosc, alagea de Tri-
relle. 0 forma bang:tea, pentru 1 6,- est..."
cast a (= lat. locusta), pe care o Este turcul alada sag al a k a, cu
cundscem prin urmgtorul exemplu : acela§i sons (ainénu, Cihac). Alage;
Intre metafore, figure sag asemenari materig, tesuta cu fire de in §i de ma-
luate din lumea aninia1, poporul de tasä" (L. M.).
pe aci intrebuintéza: merge ca mel- v. Atlaz.
ciul, adeca Para sporiu ; ii u§or ca un
fluture; ca §i o halacustd, a§a. manca..." 2'.A.1agelt S. halageit, s. f.; embarras,
(L. Iancu, Carm-Severin, corn. Visag). complication. Termen intrebuintat nu-
V. Ldeustd. mai in locutiunea: a pati alagetia=
a fi arnagit, a We in mare nevoe."
halageb, (artic. alageua, (L. M. ; Cihac ; Pontbriant). N'are a
S.
plur. alagele), s. 1.; sorte d'étoffe ra- face cu numele stofei alagd, despre
yée, indienne. care \Tap mai sus §i cu care o con-
Intre ve§mintele rnangstirii Nego- funda unii, ci este grecul daapj chan-
esci, 1739 (Cond. Mss. in Arch. Stat. gement, vicissitude, troc, contrat". Cu
p. 125): sfitg d belacoasg, négra. acesta derivatiune se impaca §i urma-
verde 1: stihariu d alage albu..."; §i torul pasagiu la Vrancea (13. §tefa-
mai jos: procovete da atlaz a- nescu), Sultanica p. 216: dar tu,
lage..." cand ne'i intinde halagetta nunter?.."
Intre vqmintele mangstirii Snagovu v. HetkIgiet.
din acela,§I an (ibid. p. 156): orariu Allth! v. Alalah!
albastru d hatai ; orariu dt halagd
vechiu..." Alidu (plur. alat'un), s. n. ; pompe,
www.dacoromanica.ro
671 ALALAGMON 672
suite, cortege, procession; beaucoup In epoca fanariotica se fäcuse in-

de bruit, brouhaha. Turcul alai, trecut cercarea de a inlöcui pe alaiu prin p o-
respandit in tOte limbile de pe pe- litie =gr. noLTEice.
ninsula balcanica. Cuvintul e mai fru- Neculce, Letop. II, 414: aducandu'l
mos, in ori-ce cas, decat neologismii [pe Constantin Mavrocordat] cu fru-
pompa §*1 parada. moasa politie pana la sfantul Ni-
E des in cronice. colai..."
Neculce, Letop. II, 331: Jag pus Incercarea n'a isbutit. Politia a
Domn in Moldova [pc Dimitrie Cante- despärut, dr alaiu a remas, perqdnd
apoi Pat dus la Vezirul de insa cu incetul sensul set oficial
Pat imbracat in caftan si tat dat capetand in graiu acceptiunile de:
ferrnan, facandu'l alaiu pre ob i- a) Fanfaronad6., ea in proverbul:
c e I u..."
Umbla pe drum cu alaiu
Nic. Costin, Letop. II .9: Jail e§it $'a-casa n'are malaiu...
boieril tarii i cu slujitori §i cu tabul- (Pann, I, 160)
hanaoa tärii, de I-aii facut alaiu dupa
obiceiu..." b) T ipetele unei
N. Muste, Letop. III, 19: venind A. Pann, Prov. I, 20 :
Buhus Hatmanul dela Suceava In Ia§i Nevasta acum jail striga
la Dimitrasco WM, facutu-I-at alalu Barbate, lemne, malalu!
cu toV slujitorii curiT, cu trambite, Pruned paine, marnaliga!
cu dobe..." MIT zbler toti §i'mI fac alaiu...
Istoria lui Brancovénu 1730 (Cony. sati acela§1 in Mo§-Albu, I, 8:
lit. 1875, 330):
It tocma cand cascal gura sa'ncep a
Cu ochii daca, v6zura, o intreba
Pe ..5tefan spatarTu ii socotira, Despre una, despre alta, i d'are bar-
La Imbrihor cã l'aii dus, bat sad ba,
Domnul tanar cit Fail pus, Din departare d'o data se aucli un
Cu alaiu mare '1 luara cimpoi,
.5i la curte ii dusera... Facandul alaiu top calnil cu latratul
dinapol...
Enachi Cogalnicenu, Letop. III, 217:
cand s'au apropiet de Iasi, i-at e§it De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul-
totI boierii i caimacamil cu alalurile tanica p. 202: Acdsta valmasdla de
inainte..." cara, de cal' §i de boI cari mugesc in
mijlocul campiilor, acest alaiu de mos-
Beldiman, Tragod. v. 461:
nee, femei, barbati i copil carl jelesc
Ostea din Iasi cea mai multrt la Ga- patrunsl la Ose de spaima..."
lata ad Tesit, v. Tura.
Ca de acolo cacclu/ O. se faca, in sfir-
§it...
Alta - v. Halal !
Forma aspirata, la Dionisie Eclesiarc
(Papal, Monum. II, 166, 169): [Ale- Alalagmon, S. n.; cri de joie. Grecul
xandru Ipsilant] intrand in Bucure§ti pe care mitropolitul Do-
cacca.ayttds,
cu mare halalu i ecrend in scaun..."; softeiu, 1680, ps. XCVII, s'a incercat
Iar maI jos : cu ce halaturi i cu ce a'l introduce in limba nóstra biseri-
cinste i dragoste I-ail intimpinat..." cdsca :
www.dacoromanica.ro
673 ALAMA 674
strigati ala- . . . caa2.(1.5,,E Alama (plur. aleimart), s. f.; laiton,

lagmon mi Dum- 5 0E115... cuivre jaune ; au pluriel : dinanderie.
nedzau... Amestec de amnia §i de zinc, avénd
v. Alulagmosesc. culóre galbena hiciOsa. Pluralul cel ne-
regulat alConurt, atat prin forma pre-
cum i prin sens indica un singular :
Alalagmosése s. alalagmuèse, vb. ;
pousser des cris de joie. Ambele for-
alãmur a, disparut din gram i care
insemna lucru facut din alama, 6r nu
me aft fost inrercate de Dosoftem, insa§i alama.
1680 :
Balada Radu Calonfirescu":
ps. XCIV: cu ...gv Ipap.oic d-
Este-un curt mare, rotat,
psalomi sa ala- A. a 2. ce '4: (i) It E V
Cu crescetul nArAmzat,
_
lagmosim Itn... a Cu te,ruse do arama,
ps. XCVII: ala- CO.L.C2,daf E Cu dirlige de ala no...
lagmuit denaintia ?Vt1;7(I01) ro 'Pie- CG D. To doroscu, Poos. pop. 477)
inparatului dom- aslion Kveho... Balada Stanislav Vitézul" :
nului...
Si la Dunare-ajungea,
v. Alalagmon. Iar acolo'§t alegea
Un cinel tot de arama
Alalagmu6sc. v. Alalagmosesc. Cu Onele de alama,
Alio de nici cA'l bagi de séniA...
Ale.11.11 interj. ; cri de guerre des 509,.
mahométans. Turcul allah ! allah ! Balada Necola Neculcea" :

Dieu ! Dieu!" Se intrebuinteza numai Primb1A-mi-se primbla
cand e vorba de Turd sail 'ratan. incet mat umbla,
Balada Sirb-sarac : In sandal de-alama
Legat cu aroma...
Alilah, cm arapesci! (Burada, Calot., 134).
Alalah, cab tataresci !
Cum misca copitele Costachi Stamate, Muza I, 190 :
Ca sohnii aripele
0 datA sclavul aude in muntl zarvA de
Fara aglutinare : alah ! alah ! ostire
Dionisie Eclesiarc, Cron. (Papiti, Mon. Si strigari : sariti cu totil I la cab ! la cal
cu grabire !
II, 171) : chiotind grOznic, [Turcil] aü Si zinganind in tot locul scan si h Ae
dat navala calarimea §i pedestrimea de alama,
asupra Muscalilor sa'i impresOre, fa- Si resunAnd nechezatul cailor Tuti peste
céndu-se mare sgomot, ragnind ca len : sama...
alah ! alah !..." E cu totul gre§ita identificarea eti-
Aspirat : hala ! hala ! mologica a lin' alamd cu ar a m i.
Miron Costin, Letop. I, 317 : El- (Miklosich, Lautl. Conson. I, p. 86).

agasi intaiu ca un lell singur, i dupa Cihac (1,8) a nemerit adev6rata on-
dansul toata oastea cu glas : hula ! gine a cuvintulm in latinul lamina;
hula ! hala ! nil purees..." trebma sä observe insä ca acesta vorba
v. Turc. nu m-a venit prin mo§tenire din epoca
romand, ci in vécul de mijloc pun
.AbIlt,-A. I.
, V. Alt. imprumut dela Italiem: 1 a m a pla-
/11alttidierl ) que en metal" = franc. 1 a in e. Nu
2,083. 22
www.dacoromanica.ro
675 ALAT121.1 676
e neapërat ca initialul a sa fie o pro- In basmul Piciul ciobanapl", po-

tesa romanésa, caci Italienii aveah vestit de o Bucurescéna (Ispirescu, Le-
de asemenea o forma alam a= gende ed. 1879, II, 139): ... am in-
vechiul frances *a 1 a m e, de unde talnit o biserica veche cu muchiul de
deminutivul a 1 a in elle, ale- trei degite pe dinsa, cu pragul tocit,
m ell e cu sensul de custura" (Go- ei un calugar intr'insa, batran de'§1
defroy, I, 216). In limba sarda : a I a- ridica pleopele cu surcelele i spunea
mar. e cmcuri pe haine", negre§it ala' n-dala din gura....."
metalice (Spano). In dialectul sicilian : Se (lice : umbla ala'n-dala, vorbesce
all a m at u stcifä de metasa cu aur ala'n-dala , lucrurile merg ala
argint" (Traina), ceia ce spaniolesce (ainenu, Elem. turc. p. 8).
se chiama a 1 a rn a. In dialectul mila- Ca i ala-b al a, pOte sa fie un dar
nes : alamar un soiu de nasturi" de pe la Arnaqii din epoca fanariotica.
(Cherubini). In portugesa ala mar a- Albanesce, dupa dialectul toschic, d a-
própe cu acelV sens. In scurt, forma la-ng'-d ala a petits pas, peu a
protetica al a in a capetase öre-cand peu" (Dozon, Manuel, Voc. p. 18).
la Italieni i la cei-l'alti Neo-latini din v. Ala-bala. 1- Arnaut.
Occident irrtelesul fundamental de un
metal lucios, mai cu seirna aurit, bun Ailts (plur. alae), s. n.; t. d'Archit.:
pentru podObe de tot fella Dula curn échafaudage. Se intrebuinteza in Tran-
negotul italian medieval, atat de in- silvania ca sinonim cu vhel e, a-
flora in secolii XIII XV pe cOstele deca podurile i scarile ce se aVga
Marii-negre , ne inzestrase atunci cu
pentru zidari ca sa pita lucra la ra-
numele poporan al bronzului : aciOe dicarea unei cladiri. Budai-Delénu (Dick.
(--= ital. acciaj o), tot a§a ii datorim Mss. in Muz. istor. din Buc.) : War,
cuvintul alama. In pluralul alamun, Gertiste". Z a s c se chiama un ala
remas dela un singular perdut ald- mai inalt" (L. B. 768). Este maghiarul
mura, se mai resfrange forma ita-
a 11 A s.
liana ala mar e, care se aplica a-
nume la cele fabricate din metal, iar V. Pode7a. &bele.
nu la metalul insup
Derivatele din alama : alamar AMA. v. Halat. Halteie.
dinandier, fabricant d'objets de lai-
ton"; alamaria dinanderie, ma- Alatru, vb.; aboyer. In loc de sim-
gasin ou fabrique d'objets de laiton, plul 1 a t r u. Este latinul allatr o
objets de laiton en gènëral" ; a I a- (=adPlatro), de§i initialul a s'ar puté
mese etc. explica printr'o simpla protesa de'n-
v. Acide. Lamura. Lamuresc. aintea lui 1 (v. Alac). Se Intrebuin-
téza pe a-locuri de ambele laturi ale
Alitmurtt. v . Alama. Oltului.
... magarul i óia sghiara, camele
Ala'n-clitla, adv.; sans avancer, sans alatra, lupul urlä .." (C. Balénu, Dolj,
aboutir a quelque chose. Sin onim cu c. Séca-de-camp).
fara rost sau fara spor. Se Pe la noi se (lice : calul rinchéza,
aude pare-mi-se numai in Tera- nu nechéza ; porcul grofaesce, nu gro-
Roman esca. haesce; canele alatra, nu latr a..."
www.dacoromanica.ro
677 3.ALX 678
(C. Volculescu, Teleorman, corn. Vii- purile legendare formate prin sufixul
Vra). -i 1 A : zorilA, rnurgilA, surdilA, negrilA
v. Latru. altele, astfel cA filiqiunea ambelor
sufixuri va trebui studiatA mai departe
Aature. v. Alatun. la un loc.
Aci vom observa numai :
Alaur. v. Laur. a) In latina, tipul comic: hirqui-
tallus, i numile proprie : Messalla,
Aautit. -- V. Aldutri. Hispallus, Camillus, Ursilla, Taurilla,
Juvencilla etc.;
.Alavitstru, s. n.; vase d'albatre, vase b) In inscriptiuni tracice, nurnile pro-
A parfurns. Noul Testament din 1648, prie : Dizala, Diszatral, Attalus, Ko-
Luc. VII, 37 : l'aJaag, Zantiala, Movxarecibig,
8112.ug,
aduse un a- . . . . xopiaccacc Ardila etc. (Dumont, Monum. figures,
lavastru cu un- ficcazeov 1877 p. 66, 78-81).
soare... V. -Old. -ilet. -taa.
v. Albastru.
3' 'Ala s. hMti (plur. ale s. hale), s.
suffixe servant a former : f.; t. de Mythol. pop. : 10. mauvais ge-
10. des noms féminins instrumentaux; nie de la tempete, personnification de
2'. des sobriquets légendaires masculins la grele, orage; 2°. incube, cauchemar;
et féminins. In arnortelA", rinceq614", 30 . un etre vorace, insatiable. Numai
agonisélA" , sArbeqélA" , obosélA" cu sensul al treilea se grisesce in Dic-
etc., dqi se rostesce adesea cu -a1A, tionarul rornano-latin BAnAten circa
totql este ace1a§1 sufix feminin ab- 1670 (Mss. in Bibliot. UniversitAtii din
stract -ela ca in abureth,", bArfélA" Buda-Pesta): Hala. Vorax. Prodigus".
qi atatea altele, dupA cum observase TotRi primele doe sensuri sint cele
ferte bine Diez (Gramm. 3., II, 327). fundamentale: ala = un fel de balaur
El diferA cu desAvirlire prin origine nimicind granele §i un incub, de unde
prin funqiune de sufixul propriii gis apoi se desveltA : pe de o parte, ala
adecA mai corect de cele doe = fiintA nesAtiesA, cu abstractul a -
sufixuri -ala, din mei : 1 i m e; pe de alta, verbul denominativ
10. Unul servA a forma nurni ferne- aluesc= turbur saü zApacesc, cn
iesci instrurnentale, ca: tesala Otrille", derivatele alui t, aluelA etc.
tinja/a court-bouton du jong des Vom incepe printeo irnpArOire te-
boeufs", sucala rouet à bobinet", zA- r5nesca din Oltenia :
bala mors de bride", cercala filet a Balaurii, can aidi se mai numese
poissons" etc., -in cari tete este sufi- qi ale, sint crequti de popor a fi nisce
xul slavic -a-b saü -a-dlo : 'esalo sail duhun rele ce se fac pe cer in timpul
eesadlo, zOalo saü ztlbadlo i a§a mai ploiei, i c unde se intainesc doe ale
incolo. incep a se bate i dArimA tot ce in-
2°. Cel-l'alt formézA numi femeiesci timpinA in calea lor ; astfel desrAdA-
saü bArbAtesci pentru tipuri comice cinezA arbori, del jos patule §i co§en,
legendare, ca : tandala, pacala, cicala, ieaü carAle ce se aflA In lucru §i le duc
dArva/a, mataha/a etc., inrudite cu ti- departe. Se (lice cA alele se fac din
www.dacoromanica.ro
679 a. ALA 680
6meni cari aü duh necurat §i call in halui t, aka pocit de hale..." (S.
timpul furtunel se culca adormind un Liuba, Banat, c. Maidan).
somn gret. In acest interval sufletul Verbul aluesc, banatenesce h al u-
celui adormit facêndu-se ala, se duce e s c, scaqut la uluesc prin asimila-
a intimpina pe cea-l'alta ala, care este iune vocalica regresiva, este respan-
sufletul altei fiinte din alta locabtate, dit la toti Rornanil, chiar pe acolo
§i apol se bat amindoo. Locul unde se unde, ca in Moldova, nu se mai nude
bat alele §i localitatea alex celei in- a/a, din care el s'a nascut prin sufi-
vinse sint supuse furtunei i sufOr xul verbal denominativ -uesc intoc-
mult de grinding..." (M. Ciocalteu, Do lj, mai ca ceruesc" din cera", faptuesc"
c. Plenita). din fapta" etc.
Vintul turbat se crede ca este sus Cantemir, Chron. I, 208 : tocma ca
in cer, §i cand bate el, se qice ca. este cum ar cade in amestecaré limbelor
ala..." (P. Ciocaltet , Dolj, c. Gall- la turnul Vavilonului, aé sa u 1 u-
cluica). laste..."
Tot a§a se povestesce in districtul Caragea, Legiuire 1818, p. 20 : Cand
Olt (C. Corbénu, c. Alimanesci), unde vanzatoriul i cumparatoriul s vor
se rostesce aspirat : hala, ca §i
ins g. u 1 u i, unul gandind ca vinde alta ,
in Dolj pe a-locuri (I. Vulcanescu, c. rara celalalt ca cumpara alta..."
Pelesci). De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul.
Din Teleorman : tanica p. 243 : se gandia ca lumea
Poporul crede ca sint unii omeni d'aci incolo nu mai e ca lumea, pasa-
carora le-a dat Durnneclet sa. se pre- mi-te so uluis e..."
faca in uragane numite hale, i ca. a- Balada Marcul Vitézul" :
ceste hale se bat cand este vint reg..." Dar el, mare, tot gandia
(M. Stefanescu, c. Traian ; C. Popescu, Si cu mintea judeca :
c. Ci6ra). S'a uluit rnaica-mea...
(G. D Teodorescu, Poes. pop. 665)
Ca sa trecem peste Carpatl, reposatul
Dr. Vasiciu (Antropologia, Buda 1830, Credintele romanesci despre ale se
p. 217), explicand diferite fenomene de regasesc intocmai la Serbi, cu acela§i
vis, observa : Cand se inpedeca cer- nume i chiar cu aceleali fihialiuni lo-
cuirea sangelui in partile foalelui, se gice. Ala (ana) (lice KaradE6 (Lex.
nasce in om a§a gisa aposarea (incu- 3) se deosebesce de balaur (amma)
bus) sat cum II qic Omenil nostri c rt- prin puterea de a sbura aducénd non
1 ea halelor sag a dracilor, pen- §i grindina asupra bucatelor. .Avem lo-
tru a viseza ca halele sag dracil II cutiuni : ala nesatiósa (A.so necirrA) !
calaresc..." se lupta ca ala cu biel§ugul ; nava-
0 comunicatiune poporana din Ba- lesce ala asupra aleY. Apoi adjectivul
nat : al a v =-- gefrassig, gielig, vorax".
Despre vint se crede ca. este o hala Prin urmare, afara de sensul forte
sag balaur mare, care sufla numal pre important de incubus" §i afar g. de
o nare de nas, cad de ar sufla pre verbul derivat alues c, Serbil ati
amInda, ar prapadi tot pamintul. La- §i ei pe ala cu cele doO intelesuri :
comia in mancarI on beuturi inca se 10. mauvais genie de la tempeste";
numesce halim e. Apoi un om ce 2°. un 'etre vorace". Dar cuvintul nu
zace mult in pat §1 aiureza, se qice e de loc slavic. De unde vine ?
www.dacoromanica.ro
681 ALAM 682
Mitul, impreuna cu numele, este nu nominal, tot atatea puncturi de ase-

tocinai elenic, ci mai bine greco-tracic, ménare. Al nostru ald, ca materia §i
cad se scie ca o mare parte a mito- ca functiune , indica pentru grecul
logiei elenice fusese de proveninta tra- 3.42(0E aceia§T radicala d), din care
cica, dupa propria marturia a vechilor vine an, at-la:lac, alicriwe etc., cu
Greci, cari nu se sfieaii a (lice ca. Orfeg, sensul fundamental de ,. gifma," sag
Lin, Thamyris, maT toti fundatorii vinatóre" (Curtius, Grunz.5., 557).
ideelor lor religióse, fusesera Traci. v. Balaur. Olocarlia. -- Bald.
In ciclul rornanesc, mai complet de- Pricolicru. Smeu. Solomonar.
cat cel serbesc, trasurile esentiale ale Uluesc. Vint. Vircolac...
alelor sint :
10. Personificatiuni legendare ; Alam, s. m. ; t. fisc.: redevance que
2°. Fiinte barbatesci, balauri" saü payaient autrefois les Tatars établis
smei", de§i numele ald e femeiesc; en Moldavie pour le droit de faire pai-
3". Tot-d'a-una doi ; tre leur bétail. 0 dare care a durat
4" Nemicesc granele ; in Moldova aprOpe in tot cursul seco-
5°. Sint aruncatori de petit ; lului trecut, impreuna cu o alta nu-
6". Sint incubi. mit U §u r, ambele platite fiscului
Trasura din urma e cea mai semni- numai de catra locuitori Tatari.
ficativa , hind-an intréga mitologia Amiras, Letop. III, 130, sub anul
elenica exista un singur mit, in care 1717 : Tatarii find bucuro§1 st §ada
notiunea furtunei se unesce cu acea in locul Moldovel pentru hrana lor, a-
de incub : este anume mitul fratilor lergat'ag la El-agasi i slat rugat ca
),-12.wd(7at sat 'Aw'ca, noacieg ',1- sa mijlocésca la Mihaiu-vocth, apucan-
2.coi;vg. In ace§ti Aloadi sciinta a du-se sa, dee zaciuela din roada Oman-
recunoscut deja de-mult caracterul de tului §i cate un ort de casa, pe an,
ale: the personification or the sky as §i de stogul de fan un ort, i de pe
excited by the storm" (Max Mailer, oi §i de pe alte bucate al4m, i sal
Lectures 112, 322-5), Damonen des las s §ada pe locul acela..."
Sturms" (Sonne in Kuhn's Zeitschr. La 1729 Tatarii se oferiag a da lui
X, 127). In Omer, ambii Aloacii cresc Grigorie-vocla Ghica alanz indoi t";
uria§i mancand bucatele camel insa le-a respuns ca nu se laco-
p ului: JeicYcoeoc 4ovecr"; ambil in me§te a lua dela noi bani indoiti pen-
furia lor erail in stare sa nemicesca, pe tru pa§unatul dobitoacelor noastre..."
in§i§i eii, aruncand munti pe- (ibid. 172).
ste m u n Y, dad tineri Inca, aprOpe Act din 1769 (Arch. Roman.1', I,
copii, nu 'far fi sagetat Feb (Odyss. 196): aldmul se de pe bucatele
'fa
XL, 805-320), adeca ralele seifelui thtare§ti care pasc pe locul Moldovil,
irnpra§tiand furtuna. In fine, unul din insä 2 lei la 100 oi, §i 6 bani de
cei dol Aloai, cel mai cunoscut, este cal, iapa, vaca; 40 bani de casa, i de
§i se chiama incub: 'ETcoavig". stogul de fan, in cele 2 cesuri ce
Paralelisniul intre mitul elenic §i s'aa dat Tatarilor pe parnantul Mol-
intre cel romanesc e atat de isbitor, dovii..."
incat ori.cine ar vre sa explice in Cuvintul nu vine de loc din tur-
vre-un alt mod pe ale, va trebui nea- cul alym = achat" (anent], 9), ci
pérat sa grupeze, pe linga elementul este tätarul ale ni sag al y m rede-
www.dacoromanica.ro
683 ALAMAE 684
vance, dette" (Castrón, Koibal. Sprachl. Alergat'am alergat,

76). Pin' pe Domnul l'arn aflat
Intr'o chilie
v. Ilfur. De Wilde
Cu usa de alamde...
Alaman, n. pr. masc. Intr'un crisov (I. G. Bibicescu, Coll, Mss.)
muntenesc din 1536, intre numi pro-
prie de Romani : Alaman (Num*, In poesia poporanO, mai ales din
Gande, Kirtop..." (Cuv. d. batr. I, 239). Moldova, nu o data se invoca frump,
v. Aliman. -man. verde de aldmae", mai ales cand su-
fletul e inacr it de ce-va ; de
' Alitmez. V. Alama. exemplu :
Frunda, verde de-catimde,
2 Alanahr. V. Almar. MO sulam in del la vie,
116 mtam pe Slobozie,
Vedeam casa mea pusti e...
A16nafim (plur. alamâ, s. f.; t. de (Marian, Buc. I, I; II, 174).
Botan.: citron, malus citrus. Rodul ar-
borelui numit al am aiu= Citrus Frunda verde de-alamde,
medica. Arborele cresce numai in re- MO sulu, draga, 'n d61 la vie,
giuni calde; rodul insa, din causa in- Mai din jos de Slobozie,
Cad intr'o cancilarie
su§irilor sale alimentare i medicale, 56de-un ciocoIa i scrie,
se respandesce pretutindeni prin ne- Serie carte cu mani e...
got. Are o culOre galbena deschisa §i (lb. I, 4)
un gust acri§or. Frunda verde do-aleimde,
Istorie de patima Galatilor 1769 Draga mi-a fost lumea mie,
(Cony. lit. 1875, 326) : Nici acu nu mi-e urita,
Vedeal corabil in vad
Da's cu multe 'nvaluit a...
(Ibid. II, 160).
Sosite din Tarigrad
Cu fel de fel de bucate.. Frunda verde de-alamde,
intrai, cumparai de toate : Pasaruica canipie
Caf6, naramza, migdalo, Spune pululul sa vie,
Alamdi §i portocale 5i O. vie prin livada
5i alto multe mezele, Nirne'n lume sa nu'l vada...
De te indulciai din ele... (Cony. 1U. 1884 p. 39).
Jipescu, Opincaru p. 57 : negustoru In cantecele hotesci, se invOca une-

incurca lumea la cantar i stOrce pai- off trei alamat linga trei gutai",
sprece ca§tiguri din spinarea mu§ti- printr'o ciudata asociatiune de gust
riului; p6 mine cu trei leite la sare, acrivr cu gust aspri§or. Ala in ba-
p6 cumotra cu §apte bani la frunqi- lada Jianului":
Vra, pë Puican cu douo parale la li-
piea do paine, pe Tircav c'o bancuta Foicic a. trei gutai,
d'ali (TO cinqeci dO bani la sk3un, p0 Trei gutal, trei alamdi,
vOru Gavanea c'un leil la alcimch..." Iancule, de unde vil?
Ia d'aci de peste Jhu.
Rodulfruma alanalit avond un
9i
Iancule, ce-aT tirguit?
miros fOrte placut, intr'o colinda din Dat'am aur i argint
Transilvania se descrie locuinta lui Pe vr'o cinci oca de plumb...
Dumngeti. : (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 291)
www.dacoromanica.ro
685 1ALAMAITA 686
Intr'o doina : de alamde. Pe la noi poporul nume-

Dia verde trel gutdi, sce un fel de f as ó I e aletmde, deose-
Tref guta i trel lama, bind'o de fasOle grasä, cirea, hala-
Din sera de San-Vasitu ciuga, copacel, olOga etc." (I. Bance-
S'au ivit nisce copil scu, Vasluin, coin. Ipatele).
Ce se'nvata 'n codru
(Ibid 294) v. Fasóle. Felsuftt.
Cand doi amanti se despart, urin-
impreuna, unul vorbesce de
du-li-se LAIttmtle, s. f.; nom d'une danse
g ut ai cu alcimar, cea-l'alta II re- populaire, surtout en Moldavie. Un
spunde prin acrele mere verill §i prin joc teranesc, cunoscut intr'o mare
otraviciosul alfior : parte a Moldovei (Tutova, corn. Bog-
Geba, puica, ni man& danesci, Avramesci, Iepureni, Carje-
Cu gutdl, cu alamrii, Oni ; Falciiu, c. Podoleni, Mo§na ; Te-
Ca de mine tot remai! cuciu, c. Nartesci; Vasluiu, c. Gar-
Creba, bade, me desmerdi ceni etc.). Se jóct de flacai §i fete la
Cu-alfiorl si mere verdi, hore §i la nunti, ate doi, facéndu-se
Ca de-acurn nu me mal vedi...
(Familia, 1873 p. 115)
mal multe parechl. SOm6na cu polca
§o merg un pas inainte, un pas
v. Alior. autde.
Fara gutai", intr'un cantec solda- inapoi, i apoi se invirtesc inprejur,
cat in partea drOpta atat i in stanga.
tesc din timpul luptelor dela Plevna
Cantec n'are, ci numai aria, care se
si Vidin:
deosebesce de a celor-l'alte danturi din
Frundulita trel ldmrii, popor. Acest joc este vechiu. Batranii
Spurce-mi-to'n bot de Dilu,
Teta Ierna te pazilu spun ca din§ii pe vremea lor nu cu-
Cu ranita captitaiu, nosceat un alt dant mai frumos §i'l
Cu bucile pe zapada, nurniail dantul Alamde. Tinerimea II
Cu pusculita 'ncArcat6,... jOca rar..." (C. Melinte, Covurlum, c.
(Chr. Nogooscu, Dolj, Ganesci). In unele localitäti, fie-care
Era acru, negre§it! mivare inainte §i 'napoi cuprinde pa-
Initialul a in alamde este protetic. tru pa§i, dupa cari urineza o mi§care
Fara a, la Anton Pann (Prov. I, 119), impregiur la stanga i o alta mi§care
unde in§ira ierarchia pórnelor: impregiur la drepta, cantandu-se un
cantec obscen" (Gr. PeriOnu, Tutova,
Rodia alese, cum si pe ldrnde,
Piersica, Narainza pontru trepta 'ntae... c. Bogesch). Se qice §i la deminutiv :
Alamaita sati Lamaita.
Este persianul 1 i rn u n , introdus V. .Afica. Sultanica...
pole comerciti in tOth Europa : ngr.
).syrivt, ung. 16monya, ital. limone, rus.
limonii etc. (Mac). 4 AlAmAe. V. 2 Aldmatu.
v. 2.3 Mamie. ". Alamdifa. All-
mon. 1A1tmititti s. litmlitS, S. f.; dimi-
nutif d' alamae: petit citron. Ca §i
2.Alämãe, s. f.; t. de Botan.: espece primitivul al a m e, deminutivul alcZ-
de haricot, Phaseoli species. Din cele nzai sati leimeiqd simbolisén in po-
fOrte multe varietati de fa s I e, una esia poporana o nemultumire sufle-
'Arta pe a-locuri in Moldova numele tésca.
www.dacoromanica.ro
687 ALAMOJN A 688
Frunda verde lamait,a, AlhmtIrlh. v. Alamd.

Am avut o copilita,
Am läsat'o sa mal cresca
Minte'n cap sA dobAndésca, V. 2 Alamdiu.
Dar de arid o am lasat
Copila s'a rnaritat... AlAmèse (aldmit, alamire), vb. ; re-
(Cony. lit. 1886 p. 179) couvrir quelque chose de laiton ou
v. 'Alamde. d'une plaque luisante. Ca adjectiv,
participiul trecut aldmit ne intimpina
t. de Botan.: ser-.
2.A16mitItti, s. f. ; intr'un cantec oltenesc:
polet, Thymus serpyllum. Se (lice de Fruntla verde per uscat!
asernenea lcimdiä, apor lamiora saü MO giindesc la Calafat,
alamiOra (Tecuciu, com. Brahn vsci, La ciolpanul darimat
Boghietii). I. a capötat acest nume din De scumpe arme 'ncArcat:
causa placutului seil miros. Tot de flinte ghintuite,
De palose ascutite,
Intr'o doina din Ardél: De pistOle aldmite
Eu lubesc o copilitA Cii musamale 'nvalite...
SA mirOse gur'a titA (G. D. Toodorescu, Poes. pop. 298)
buzele-a /wmdiid.
(I. G. Bibicescu, Coll. Mss.) v. Alamd.
v. 1'Alamde. Leimaip. AlhmiOrh. v. '.Alamaild.
3.A16miiitä , s. f. ; t. de Bolan. :
Aloisia citriodora. 0 planta exoticti, A16m15, -§,, adj.; couleur de laiton,
cu frunqe fi5rte lunguete i cu miros jaune luisant. 0 culóre galbenä ca a
do alama e. E cunoscuta numai in al a m el, nu ca a alamaii", astfel ca
orav. aldmiu nu trebui confundat cu a 1 a-
v. ''Alanzae. 'Aroma). mai u.
Se crede ca fie-care Casa are un
3.A1611141.0. V. 4 Alamde. Orpe al easel', pe care nu este bine
a'l omori, caci trebue o data cu el sa
Allimaddra, v. '.Aldmaim. móra cine-va al easel. El are o culOre
alamia..." (S. Stanescu, Dimbovita, c.
Alhmitlil, -le. v 2 Alamatu. Mei uresci).
v. Alamd.
s. m. ; t. de Botan. : ci-
tronnier, Citrus medica. AlämNnit, S. f.; aumOne. Din gre-
v. ''Aldmde. de unde paleo-slav.
cul blEtittoolivii,
almOno, v. germ. alamuosan, ital. li-
2'A1timhlu, -he, S. alai:1161ü, -le, adj.; mosina, span. limosna, provent. al-
couleur citron, jaune-clair. 0 fata ca mosna etc.
a alamai 1. Culóre aldmde sail Legenda Duminicei, 16ö0 (Cuv. d.
des chis-galbena" (S. F. Marian, batr. II, 51): Ainte du-te de te iarta
Chrornatica p. 128). In popor se aude cu insul, §i va. lasati grepiele urul
variand : aldmaru, aldmau, lamant, ld- alaltu, atonce du prescore la besereca
mdu (ibid. p. 157). aldmojna..."
v. 1.Aldnute. v. Busunar.
www.dacoromanica.ro
680 ALATUR 690
Altimurt V. Alma. vec cu credinta lui Dumnezeu Hristos

sa le alaturez..."
Aläptbz. v. ' Aplec. Zilot, Cron. p. 86 : Maria-sa facea
mereh i Oste din adunatura de felu-
rimi de Omeni blestemaV, cu cheltu-
Alittur S. aläturèz (alaturat, aldtu-
OA din Visteria Wei, pe care Oste o
rare), vb. ; mettre a chté de, mettre
numia a Vrei era, pocin qice, curata
auprès de, rapprocher, confronter, met-
ceta de -Mihail, ca pe undo ajungea
tre en parallèle. Insernneza : pun a-
gemea phmintul , 'far in sfir§it o a-
-1 at ur e=apropiii, potrivesc. §i'n la-
ldturd cu o§tirile rosesci §i urma cu
tinitatea medievala se clicea: a d I a-
Ro§ii de fata impotriva Turcilor..."
terare din: ad-latera (Du Sub forma reflexiva, mai desa in
Cange, ad voc.).
Sub forma activa: circulaVu ne :
Dosoftelu, Liturgiar 1679, f. 69 a:
Pe murgul cA rni'l scotea, nespoveduith i negatath sa nu sa
La fAntAnAl adApa, apropie la 'nfricatele a lui Hristos
Cu cersala '1 cersAla,
Cu peria '1 periea,
taine, nice sa s'atinga, nice sa sa a-
Cu saua rail insAua, /ature..."
Cu cinga mi'l fncinga, Neculce, Letop. II, 400, despre Mi-
Cu friul mi'l infrina, haiu-voda Racovita : l'ah stricat acei
La scarf mi'l aldlura,
Tudor din curt1 cA iesia,
Greci blastarnaV, akiturandu-se pre
Po murgut incAlica... langa dansul §i §ezand tot cu däniI
(Marian, Bucov. I, 34) de se sfatuia..."
Beldiman, Tragod. v. 3411:
Balada Nunul mare" :
Top reiT si top betivil lingA ei s'eld.
SOpte butt aldlura, lured,
Sdpte'n capete punea CAcT ii ocrotla la bite si de dan ii a-
Si din gura Tar striga : pArau...
Care'ml este mirele, In colinda Plugului" :
Mirele, ginerele,
SA s'aldgA din nunta0, Aho, aho, copil argatT,
Din nuntasl din calarasT, Stat1 putin si nu mfnatT,
Ca sA'n11 sale butile... LingA bol v'aldturaci
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 655) Si cuvintul ml-ascultatT...
(Alex. Pees. pop2., 387)
Cantemir, Ist. Ieroglif. (3/1"ss. In Acad.
Rom. p. 147) : ...cu pene roii o inbra- Este o deosebire intre a se alatura
case, langa carile aripi négre ca de pe linga", a se aldtura linga"
corb aldturase..." §i a se aldtura 1 a sail catr .
Necrologul lui tefan cel Mare, secol In casul intaiu, apropiarea e mai vagh,
XVIII (Arch. Roman.1', I, 39): Val' in sens material sail numai figurat ;
mie! cand de'nainte acestui dant alin casul al doilea, ne apropiam de. tot
tariu, unde se rhdica jartva ce fara dintr'o parte determinath, insa fara
de prihana in lacmul 1u Dumnezeil, contact ; in casul al treilea, este o
a§ indrasni de§artariie lumNti sa laud alipire.
§i mincinoasele mariri acestui trecator v. Aldture.
www.dacoromanica.ro
691 ALATURE 692
Aláturltre (plur. alaturan S. f.; care loc iaste alature pre ling a
l'infinitif d' alatur pris comme sub- locul manastirii lui Mihai-voda..."
stantif : rapprochement, mise en pa- Mal adesea ii urmeza prepositiu-
rallèle. nea c u.
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. Act moldovenese din 1644 (A. I. R.
Rom. p. 89), descriend pe helge a, I, 87): movilita cari iaste suptil Gro-
adecri nevestuica" (Mustela nivalis) : pa-boului aletture c u vale..."
cu sulégec trupul, cu albO pe1ia, cu Nic. Costin, Letop. II, 86, vorbind
negri §i mangalo§i ochi, cu suptiri despre primirea unul ambasador polon
degetólele, cu ro§ioare unghiparele, de catra Mavrocordat : scaun dom-
cu molcelu§e viniparele, cu iscusit nesc i lui pus din stanga, aletture c u
mijlocelul §i cu rAtunkor grumägorul scaunul lui Nicolai-vocla..."
helgii, ce potrivire! ce astimanare! §i N. Muste, Letop. III, 68 : si clan-
ce aletturare are!.." du-se pe din del vantitorii alature c u
v. Aldtur. catanale, ag inceput a da din sa-
"
.Aläturke, -a, subst. et adj.; t. de

I. CrengO, Povestea lui Stan Ni-
tul (Cony. lit. 1877 p. 31): Aletture
Jurispr.: voisin. Sinonim cu veci n,
dar indicand in specie vecinatatea fun-
c u casa socru-tëu, este o casutO tu-
pilatä, in care vde un talpoiu de baba,
ciara. A§a la Caragea, Legiuire 1818,
p. 8 : Cand nniia ce sa mOsoara,
me§tqugesa la trebile sale, cum ii
sfredelul dracului..."
avand seneturi cu stanjani, nu va aye
In limba poporana poetica, aldture
§i semne netägAduite, atunci sa sä
incepa sforare din semnele raza§ilor in asemeni casuri se postpune sub-
iectului.
céle netagOduite, sau dintr'ale aldtu-
Balada Movila lui Burcel" :
rafilor cu acéia §i celor-PaIV..."
v. Alature. -ag. Lettura§. Mi-a cAclut ghiOga din mana
De o sabie 'Agana,
Dar n'a catlut numai ea,
Alfiturat, -4. v. Aleitur. A caclut i mana mea
Cu pagan aleitureal..
Alâture s. alftturf, adv.; a cOté, en- Din Ardél:

viron, attenant a; l'un près de l'autre. Pole albe-om radica,
ti asociaza mai tot-d'a-una pe emfa- Cisme negre-olu desculta
ticul -a (v. 5A): altiturea sag aleiturta, prin Mums nfolu baga,
Cu pruncut alatuna...
färä vr'o schimbare de inteles. E si- (Pompiliu, Sibim, 26).
nonim cu 1 i n g a, deosebindu-se prin
saü:
aceia ca lin ga. indica un punct sag
un moment, pe cand alature presupune Ca s'o aprins podina
Cu Turcil alaturea,
intindere sag duratä, de ex. : stag Cand s'o trecut Dunarea...
altIture de biserica", dar: am fost (Ibid. 70)
linga biserica". In stil de cancelariO, Din Bucovina:
vechiu i not, ambii adverbi se into-
Sangele mi'l nabusia,
varAlesc intr'un mod pleonastic, buna- Jos de pe cal ca pica,
era la Constantin Brancovan, 1696 Ii calul alaturea...
(Cond. Mss. in Arch. Stat. p. 154): (Marian, I, 83)
www.dacoromanica.ro
693 ALAUTA 694
sat : Tree volnicil Dunarea

Cate trel alaturea...
Acolo CaralAt bea (Mariam II, 40)
Cu trot mandre-aleiturea...
()bid. 135) In limba veche ne intimpina nu o
E mai prozaic : data fall vocala obscura : alature.
Un text din secolul XVI (Cod. Mss.
Ara badea cu plugul
Alaturea cu drumul...
miscell. al Bis Sf. Nicolae din Bra§ov,
(Jarnik-BArsanu, Transilv. 376)
p. 368) : la cinste ceia mare ajunse
a §ede pre unula de cele doasprazece
Idiotismul : alature cu dreptatea", scaune cu Hristos alature..."
alature cu adevOrul", alature cu le- Este latinul a d -la t er a in loc de
gea", insemneza a far di n..." singularul a d -1 a t us, de unde ital.
Jipescu, Opincaru p. 86 : Cati par- allato, span. allado (Cihac).
calabi nu store §i maduva din saraci, v. Lat. Lature.
cati puternici marl i midi nu scot
legea do judica MO ea numai p'M dO Alaturea. v. Mature.
nu 'Ate, iara 1ui dO p6te judica Wet-
tun, cu legea..." Alaturil, adv. ; memo sens qu' a-
Cu prepositiunea p r e, alature ca- latur e. Format din al at u r e prin
pOta sensul de autour, , environ" : sutixul i dupa analogia adverbilor :
mO invirtesc p e alature i nu neme- fati§, dosi, curmegi§ etc. Rare-ori se
resc". intrebuinteza.
Proverb despre Omeni ne'ndemana- v. Aleiture. -Op .
teci : Pune branza in strachina §i in-
tinge p'alciturea" (Pann, III, 78). 1* v. Halau.
Cu acest sens se 'Ate intrebuinta
substantivalul plural aldturile les en- s'Alta S. al611 (plur. alaur'1, aleurt),
virons": aldturile ormului = die Urn- s. n. ; arrhes. Se aude peste Carpati.
gebungen" (Dr. Polysu ), fiind insa Aleu=a rvun a" (L. B.). E peste pu- .
mai obicinuit : impregiur imi sat tinta, a'l trage din maghiarul foglal6"
prejm a. (Cihac, II, 475), dar totu§1 maghiar el
Adjectivalul d e aleiture = lateral". este, insä vine din e 16 avance, com-
Caragea, Legiuire 1818 p. 68 : rude mencement".
d e alature sint fraii, unchil, nepotii, A lasa cui-va de a/du = a da
verii i sei-l' in opositiune cu arvuna".
rudele din sus §i din jo s" (p. 78). Doina de pe Mure§ :
Alature = l'un pres de l'autre";
de ex.: sa nu mergeti alaturea". Du'tI bade dorul cu tine,
Nu'l lasa de-a/du cu mine.
In poesia poporana: CA ell am de secerat,
TotI imi pleicA la liataie Dor a§tepta sarutat,
tO eu am de facut fin,
Intro sunet de cimpthe,
Cate §as'uldturea, Dor a§tdpta strins la sin...
CAte patru-asiiminea... (Familia, 1883 p. 215)
(rompiliu, 77).
Alituttt s. blatet (pl. alaute s. laute),
sail : s. f.; t. de Mus. : instrument a cordes.
antä cucil Vinerea, In texturi .1'n grain, clupa timpuri gi
www.dacoromanica.ro
695 ALXLITA. 696
locuri, alauta se aplica la tot felul de telt], 1680: scoala-te, psaltire i cia-
instrumente musicale cu cOrde, cari de tent..."
aimintrea pOrtA, numiri a-parte de : Dosofteiu insa intrebuinteza nu
vióra, scripca, dipla, cobza, c6- o data pe aldutd, mai ales in versuri,
ter 6,, brón ca etc. Pentru instru- de ex. 1673 f. 115 b :
mente scurte se (lice simplu alduta Cu vase ce's de cintare
sat lauta; pentru cele lungi: alautd Adevara ta cd mare
m a r e, alta data: alautei nemtOsca %'ntealaute cu strune
(Cuv. d. batr. I, 267). T'vol cinta cu viersurT bune...
Cugetari in Ora mortii, circa 1550 sail f. 167 a:
(Cuv. d. batr. II, 464): o, amar cela Sa o cinte'ntealciute
ce be §i manäinca cu cimpoi i cu 'N dziace strune'n viersurl multe...
ceteri §i cu aldute..."
Varlam, 1643, II, f. 4 a : nu te Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in
inbata, nu chema ciuinpoi §i aldute §i Acad. Rom.) ps. XXXII:
mascarici..." Domnulul va marturisiti
In alautei §i'l slavit,I,
Silvestru, 1651: Coresi, 1577: Iii psaltirl cu zdce strum)
ps. LXXX: dat tampana, Cantati-I cu 'ntelepclune...
in tampana, can- psaltire frurnoa- OltOnul Moxa, 1620, P. 395: su-
tec dezmierdat cu sa cu cOteri... netele armelorti §i rasunulh coardeloru
de arch mai 'WM% death' glash de a-
ps. CXXXVI : ...in salce pre mij- laute..."; iar mai jos: numai ce bO
spre shlci span- locti de la span- §i mainca cu mueri frumoase, §i cu
zurama aldutele zuramti o r g a- fluere i cu alaute, jucari §i cantece..."
noastre... n e 1 e noastre... Poetul basarabian Costachi Stamate,
ps. CXLVI: can- ...centati zeului care apucase Inca secolul trecut, (lice
tati Dumnezau- nostru In c 0- (Muza I p. 9): Lduta era un fel de
lui nostru intru ter scripca cu doO sail trei cOrde, pe care
cu mana drepta se invirtia o rota ce
sbirniia pe córde, iar cu mama stanga
Noul Testament din 1648, Apocal. lautarul calca cu degitile tonurile can-
XIV, : tecului seti...", adeca ceia ce se chiarna
frantusesce vielle".
auziiu gla- ...vocem quam
Trecem la grarul poporan de astKI.
sulu lauta§i- audivi sicut c i- Pe la F6gara§ se (lice in gluma ca-
loru lautand tharoe dorum tra lautari:
cu lauttle sale... citharizan-
tium in citha- Sucesce'tI, Tigane, cruele
r i s suis... Sit se'ntindit cordele;
Prinde lauta do git,
Trage'mT una de urit...
De asemenea o forma alduta, de (A. CrIgfanu, Transilv., c. Alargincm).
exemplu la Arsenic din Bisericani,
circa 1650 (Mss. in Acad. Rom.), ps. La vióra se (lice pe aci lauta §i
CVII: sculati, can tan i alaute (au ceter a" (D. Pascq, Banat, c. Faget).
(rc)", unde la Silvestru: de§trapta-te, Pe la nor in unele sate se rostesce
psaltire i lauta (nairre;1" , rar la Dosof- lauta, in altele lauta (G. Dobrin, Sofia
www.dacoromanica.ro
697 'ALB 698
Gila, I. Muntenu, Transilv., Fagara§ mqtenire tocmai dela Traci, se pa-

§i Hunedera). stroza in Banat : brOnca Bevy-
Vio lina se chiama lauta ; parti la xdv. xahieav. OecixEg" (Hesych.).
lauta: gat, trunchiu. cOrde, scalu§, v. Brdncd. Boma. Cobza. Ce-
§irO fe pentru intinsul cOrdelor §i ar- tera. Diplä. Scripca. V kira...
cuL.." (G. Paltinenu, Transilv., corn.
Tintari). Alautex I
s. ni. ; menetrier.
...lauta i lauta-m a r e sari br O n ca; Alautel I
partile luutif: gu§a, cioii, cOrde, scau- v. Alduta.
nu§ , arcug..." (Preut M. Dragalina ,
Banat, c. Borlova). 'Alb, -a, adj. ; blanc, blanche. Cea
Poporul (lice d'o-potriva a lau t ari mai deschisa din t6te culorile, in opo-
§i la u tar i" (C. Mironescu, Tutova, sitiune cu negr u, care este culOrea
c. Ibanescii). cea mai inchisa. Poporului iT place
Se mai aude pe a-locuri alaut a §I antitesa intre ambele culori.
sari 1 ant a§i (L. B.), aläturi cu d Balada Opri§anul"
pl a §I i cetera§i.
Expresiunea curat poporana pentru Mihnea-voda se scula
Fata alba is,l spala,
musica din instrumente cu cOrde nu Barba n 0 g r a's1 peptina.
este a canta", ci a qi c e" : qic in La icene se'nchina...
alautd, = violina cano, geigen" (L. B.).
Obir§ia cuvintului, fara indoe16, este Balada Doicila" :
arabul a I' ii d instrument musical", Din ochl negri lacramand,
de unde totu§1, afara de forma portu- Fata alba' sgariand...
gesa al a u d, in cele-l'alte limbi a pe- (G. D. Teodorescu, Poes. pop 550.
rit pretutindeni initialul a- : tun. laut,
ngr. 2.aoka, ital. liuto, provent. lahut, Uratia dela nunta :
germ. Laute, franc. luth etc. (Cihac). Tinarul nostru 'mperat
La Romani dara a- in alautd este un De diminota s'a sculat,
adaos protetic la shnplul lduta. Forma Fata alba sI-a spalat,
insa cea mai veche este hiuta, din Chica n0gr'a peptonat...
bid. 1741
care scaderea accentului in /dicta se
datoresce influintei derivatului 1 u- Pole albe-olu radica,
t a r, pe cand casul contrariti al ur- nsme negr e-oIu desculta
cal-A tonice din laitta la ldutti nu s'ar prin Muras, m'oln
(Pompiliii, Sibilu, 25)
pute justifica prin Die o analogia. De
aci urmeza c romanul kitaa nu pOte Pe la zorl mi se scula,
fi de o proveninta orientala directa, Maned albe sufleca,
adeca nici din turcul laüt, nici din Pe ochi negri se spala...
(Marian, bucov. I, sa.
neo grecul ,laotirce, ci este germanul
Lhut e, fOrte respandit la Nerati in - GhicitOrea despre qiva i neptea" :
tre secolii XV XVII (Grimm's Wtb.
VI, 371). Termen anterior, care peste Doe fete 'ml pOrta salba:
Una'l n g r a, alta'l alba;
Carpati mai traesce pina astaqi , a Ne'ncetat se tot alunga
fost c et era= ital. cetera ghi- *i nu pot sa se ajunga...
tara". Un termen §i mai Nechiu, o (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 225)
www.dacoromanica.ro
699 "ALB 700
Al0 ghicitOre: Fiore: Fldrea-Pascelur. Ghioc.

Cdrnpul alb
Ot le negr e, b) Lumea animalä.
Cin' le vede ...alb cum IT helgea" (M. Lu-
Nu le credo,
Cin' le pasce pescu, Suceva, c. Brosceni; G. Gorescu,
Le curnisce. Iasi, c. ipotele), numele moldovenese
Scrisul. pentru ne v es t U 1 Ca = mustela
(Ispirescu, Ghicitori, 281 nivalis". In Dobrogea: alb ca e 1 ci u"
Veql altele mai jos. (G. ErtiNescu, c. Ciobanu).
Prin derivatiune etirnologica din alb, I. CrOnga, Amintiri (Cony. lit. 1882
p. 446) : imbracati cu came§uice cu-
feluritele nuante ale culorii se chiarna:
albet, albicios, albinet, albior, sute cu bibiluri i albe cum e h e 1-
albi§or, alburiO, albuiu etc., g e a..."
iar prin compósitiune : aib- alb as tr u ...alb ca lebede a" (D. Geor-
§i alb-g alb en (Marian, Chromatica p. gescu, Ialomita, c. Copreni).
SO). Mai interesant insa, mai ales din Albd ca i lebada.
punctul de vedere al poesiei i psico- Rurnen6, ca cdlina,
De ti-oiu rumpe inima
logiei poporane, este paralelismul in- *i tie si altulal...
tre alb i diferitele manifestatiuni din: (Marian, Bucov. 11, 15)
a) Lumea vegetala. EsIalls sera pe ulita
Alba ca o lebedita...
Sal aducä lul trot cat (Jarnik-Inrsanu, Transilv. 177).
Ca trot crat:
Unul negru ca corbul Doina dela Nasaud
Unul rosu ca focul,
Unul alb ca ghiocul... De mt-ar fi de dumneta,
(Marian, Bucov., I, 188) Altmintrelea m'as purta,
Tot alba ca lebAda,
...alb ca co lilia (= Stipa pen- De tl-as rumpe inima...
(Familia 1885 p. 223)
nata), adeca un fel de erba cu spicu
alb i matasos..." (S. Negoescu, Rim- Mitutica luI Catita
nic-sarat, c. Bogza). Se 'lice mai adesea Cu sin alb de porumbita
51 cu nnere pe guritá...
simplu: alb colili h. (Pompiliu, Sibilu, 74)
Despre o femee alba: fatal c a o
co prina de alba..." (G. Dobrin, Fl- Dionisie Eclesiarc, Cron. (Papiti, Mo-
glra, HuniadOra) = Narcissus poe- num. II, 184) : La létul 1798 au ye-
ticus". nit a doilea rind Domn teril Alexan-
...alb ca FlOrea-Pa§tei" (Preut dru Ipsilant voevod trimis dela POrtä,
I. Balilescu, Muscel, c. Bahlesci), saü batran alb c a 6 a..."
ca FlOr e a-P as ci 1 o r -= Anemone Intr'un sens ironic : 11
alba c a 0
nemorosa", numita i Oita din causa g SC (R. Simu, Transilv. c. Orlat).
culoril albe. - Alt ce-va este gasca alba" intr'un o-
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul- biceiu poporan: Daca o femee a na-
tanica p. 229: era c'o camaluta so- scut un copil, scalda mai intaiu o gasca
Iósa pe ea, de uncle o scieam alba alba §i apol copilul, crecOnd a de a-
flOre din talpi pina la crescet..." cel copil nu se va lipi nici o fermeca-
v. Aglicd. Colilia. Coprina. toria. De ad poporul Qice : te-a scal-
www.dacoromanica.ro
701 tALB 702
dat ma-ta cu gasca alba..." (I. Teo- Despre yin se 'lice: galben cum IT
dorescu, Ia1omia, C. Petroiu). chilimbariu, ro§u cum II sangele, c u-
v. Boboc. Gtisca. Helge. r a t alb ca la c rim a..." (G. Bottez,
Lebetld. Oiä. Porumbila. Ia§i, c. ipotele).
c) Lumea fisica §i sociala. v. Argint. Ca§'. i. Lapte.
Teranca din Ialomita : Marilo, ma- Area. Papa-lapte. Spuma...
ma! in vara asta am facut ni§te bo- Tot aci pe a doua liniä, cu un semi-
rangic galbin ca auru, §i altu albu ca paralelisin, vine alb ca epitet caracte-
ar gintu §i tare ca hieru..." (Th. ristic constant pentru unele notiuni ;
Theodorescu, C. Lup§enu). buna-ora :
De la Vrancea, Sultanica p. 213 : Lum ea alba in opositiune en
de uncle §.1 pina uncle un bujor de cea negra".
fata, sa o fi sorbit intr'o lingura cu Alexandri, La gura sobei" :
ETA de draga ce'ti era, sa te pome- Iata pa.jurT nAsdrAvane, care vin din
nesci cu ea sbircita, incovoiat6, ca- n Ogra lume,
runtita, §i'n cele de pe urma albd- Aducend pe lumea alba Fetl-frurno§I
colilie Ca un trolan de za- cu falnic nurne...
p a d a..." Basmul Bella Simigiana" (Ispirescu,
Alexandri, Harta Itazti§ul, sc. 4 : Legende p. 12): Ce sa sciti voi face,
[panza] albd ca dragele mele ! De cand sinteti pe 1 u-
Cu trei stdguri de unit-ash' :

mea as ta alba, vol ai umblat cu
Unul rov ca focul, furca, cu acul, cu resboiul..."
Unul negru ca corbul, Adverbial : a trai 1 u rn e a alba
Unul alb ca ornAtul... a duce viata in petreceri".
(Marian, Bucov. II, 50: v. Lume.
Pinä sOrele'ml resare, b) J i u a alba in opositiune cu )7ne-
Iata dun vothic Ware, grul" noptiT.
Alb ca fulgul de ninsdre...
(G. D. Teodorescu, Pees. pop. 458) Fruncla verde trei alace,
Diva athii-acum se face,
Sf. Ilie umbla cu carul tras de doi Prind cocosil a cdrita
cal', algid ca 1 insere §i cu arichi..." *i de icl §i de colea...
(N. Ludovic, Dobrogea, c. Niculitel). (Jarnik-Barsanu, 163)
Ghiciterea : I. Crenga, Mo Nichifor Cotcariul
Ce este mai' alb decal laptele? (Cony. lit. 1877 p. 383): ...dela o
Diu a, ca laptele nu lumindza. vreme i-a furat somnul pe amindoi
§'at adormit du§i; i cand s'al trezit
Basmul Tugulea" (Ispirescu, Le- ei, era Vulica alba..."
gende p. 328): Cand voqura fratil pe v. 1Alba.
Tugulea cu o logodnica mai frumosa c) La Romanil din Dobrogea : v i n-
cleat florile i mai albei de cat sp u- t u 1 alb in opositiune cu eel negru".
ma lapt el ul, ii pusera gand Vintul care bate dela rneNi se
Intr'un sens ironic : alba ea o p a- numesce balan sail alb..." (M. Necu-
p -lapt e" (Baronzi, Limba p. 86). laii, Dobrogea, c. Garvan ; I. Diacon,
Ce mi-I urit, 11U mi-Y drag,
c. LuncaviV,; A. Vasilit, c. Marlenu,
De-ar fi cat caul1 de alb... etc.).
(Jarnik-Barsanu, 14) 27
Vintul alb este a paguba ; usuca
www.dacoromanica.ro
703 1ALB 704
totul; vine despre Mare..." (S. Voinea, Pravila Moldov. 1646, f. 142 : de
Dobrogea, c. Somova). vreme ce va fi el cu toate batränO-
Vintul despre resarit se numesce tele i cu b ar b a alba, i de va fi
v intul alb; cel despre apus cara- barbatil §i buna i intrega la simtiri
el..." (Dobrogea, c. Oltina), turcesce si la minte, atunce de va gresi, sa va
k ara-y el insemnand vint negru". certa ca si un tanara..."
De§i proveninta ar pare orientala, to- Ca nume proprit, la 1593, sub Ale-
tu§1 sa nu se uite a la vechii Ro- xandru-voda, ministru de finance in
mani tocmai vintul eel uscat se numia TOra-Romaneseä era boierul Barb a-
alb: Notus alb u s", a lbus Iapyx" -alba (Cuv. d. bar. I, 258).
la Horatiii. g) Se p te m ana alba, nurnita alt-
v. Vint. fel a branzei", inainte de Postul
d) V ite albe = cele mai trebuin- cel mare, and se pOte manca l a p-
cidse omului. t u r I.
DobitOce mai pth,cute lui Dumne- Urechia, Letop. I, 108, ne spune ci
get sint vi tele albe: boii i vacile, la 1434 batalia la Darmanesci intre
cM-ora (lice poporul le-a dat cei dol frati Ilies-voda §i tefan-voda
Dumnegea o i in tot anul, spre s'a dat in sapt am ana alba, luni,
Sf. Vasile, ca st vorbésca §i ele ca in zi intM a lui Fevruarie..."
Omenii..." (S. Mandru, Ia§i, c. Iepu- Data e Mae exacta, aci in 1434
rem). Pascile cadeau la 28 Martiii i, prin
Boii vacile se clic in genere: v i-
i urmare, lunia sep t e in an el albe ve-
t e albe". (A. Vasilia, Ia§i, c. Poiene). nia tocmai la 1 februarit.
v. Bou. h) P esce alb. v. Albi§or.
e) Pain e alba =granele cele de ca-
petenia. i) Cale a- alba, in unele locuri peste
P a n e alba se (-lice in genere la Carpati se chiam aa ceia ce se clice
grat, 011, ovës §i sacara" (G. Bottez, mai obicinuit .cale-primara". Budai-
Ia§i, c. §ipotele). DelOnu (Dick. Mss. in Mus. istor. din
Pe la no! tOte cerealele se chiama Bucur.): c al e alba, der erste Weg
))
pane alba" (V. Florescu, SucOva, c. den die Braut zum Brautigam macht".
RuginOsa).
v. Cale.
Alt ce-va in : Pe a treia 1ini, epitetul aglutinat
Du-te la maica de'l spune
de alb e Mite des in nomenclatura to-
.
Pane albci sa framinte pografica.

pi pe mine sa m uite... Un act moldovenesc din 1644 (A. I.
(Cony. lit. 1886 P 283) R. I, 88): ...iasa in gura drumului §i
sail : drept la fantana alba i intr'o mo-
Pita alba, sta pe masa, unde laste drumul vechiu, §i de
Cum if pita mai frunuisii... acolo iarasi in petrile albe, de unde
(Jarnik Barsanu, Transilv 119) s'au inceput hotarul..."
undo e vorba anurne de pain blanc". v. Balta-alba. Celatea-alba...
v. Bucate. Trecem la proverb! i locutiuni pro_
/) Barb alba = batran ; ca la verbiale.
Plaut (Bacch. V, I): Cano capite atque Alexandri, Iorgu dela Sadagura ,
alba barb.a..." act: I sc. 5: Sanatatea '1 ca o %pa,
www.dacoromanica.ro
705 LALB 706
alba cum trece délul , nu se mai que dies horaeque serenae" (Silius,
vede..." XV).
v. 3. Alba. De la Vrancea (B. tefanescu), Sul-
Bumbacariul nu se uitä cu ochi tanica p. 30: tot bine, tot vesele, tot
bunt la cainele alb" (Pann, III, 81), qile albe duc..."
negre§it pentru ca e mai frumos de- Basmul lui Ionia Fdt-frurnos (S.
cat bumbacul. Negoescu, Coll. Mss.): unchia§ul, ne
I. Créngä, SOcra cu trei nurori (Cony. mai avdnd gile albe cu baba, a ple-
lit. 1875 p. 283) : mai avea strinse cat..."
§i paralute albe pentru ile negr e, Basmul Copiii vaduvului" (Ispirescu,
caci lega paraoa cu ilece noduri..." Legende p. 383): ...nu scieat ce sa
Bani albi, de qile negre, arata fan, ce sa dréga, ca sa umble dupa
ajutorul ce avem dela bani la vreme placul ei, dara indelert; nu mai a-
de nevoe" (Iordachi Golescu , Cony. veail i alba, OA ea se tinea mereil
lit. 1874 p. 71; cfr. Jipescu, Opincaru de cara lor..."
p. 30). Intr'un cantec poporan macedo-ro-
V. Ban. man (Dr. Obedenaru, Cofl. Mss. In Acad.
Despre ómeni cart se lauda cu fru- Rom. p. 306):
musetea sail cu ném: Zapada alba o TOtá bana ci tricul,
uda cainii" (Pann, II, 129). Dziva albci nu'mt vidzuY,
NIA bine sa te put viziteti la cat Tot ohtal i suschiral,
albi i sluga la femei" (Cony. lit. Tunusit me blAstimal...
1877 p. 375), sail : sa nu te blesteme A. Pann, Prov. III, 133:: A§topta
cine-va s'ajungi sluga la cal albi 9i intaiu sa vedem alb in capistere...",
stapan fernee s'aibi" (Pann , II, 52). adeca, : sa aibl rebdare pina sa se ma-
cu un alt sens:
Italienesce se (lice eine graul i apoi sa caqa Mina in
Caval bianco e donna bella non 6 lada morit (cfr. G. D. Teodorescu, Pro-
mai senza martello" (Brinkman, Me- verbe p. 57).
taphern, I, 289). Daca alteptarea e prd-lunga, *cad la
11 cunosc ca pe un cal alb" (Pann, mora se macina pe rind , atunci se
III, 19), fiind ca se zaresce de departe. qice : pina sa v611 albe in capestere,
De cand lupii albt" (Cony. lit. 1875, mi-a e§it përul p'in caciula" (Baronzi,
p. 340) -= nici o data, lupii albi fiind Limba p. 62).
atat de rani, incat frantusesce se (lice: Alb in capestere" mai insemndza :
decrid comme le loup blanc". cate ce-va de hrana, abia cat sa a-
A scóte cui-va pert albi = a'l im- junga.
batrani". De la Vrancea (B. tefanescu), Sul-
I. Crenga, Povestea lui Harap-alb tanica p. 229: muncia sa so rdpue,
(Cony. lit. 1877 P. 194): duceti-v6 de i'i tinea casa cu rostul ei, stropo-
pe capul meg, ca ml-ati scos pert albi lind §i deretecand prin vecini; pleca
de cand ati din r6v6rsatul zorilor i se intorcea pe
Alexandri, Petra din casä, so. 13 : la amurg cu alb in capesterie: cu d'ale
Of! mi-o Nit pert cabi de cand am guret pentru ea, cu bóbe pentru pa-
fata mare..."
Ipe albe = vidta fericita", intoc- Niel alba, nici nOgra = sans rime
mai ca latinesce: current alb u s- ni raison.
22,083 23
www.dacoromanica.ro
707 3. ALB 708
Jipescu, Opincartt p. 42 : Niel alba, Reto-romanii pe a 1 v 0 Portugesii pe

nici negra, unde m'apuca de gat, unde a 1 v o ; in cele-l'alte limbi neo-latine,
'0 inhige labile in Om mieil neatins afara numal dera de unele sub-dialecte,
de ferflO, unde me tarnuie§te pin tótn, el a fost inlocuit prin derivate din ye-
casa..." chiul german blanch": franc. blanc,
Aceiali locutiune cu o and intor- ital. bianco etc.
setura : Pe linga o multime de derivate di-
Vëdend el acésta, pr6 mult se mirará recte, unele ferte interesante, alb a
'aii ciis Mtn,' sine ca'n zadar intrara; intrat ca element principal in doe cu-
*it 'Agra sau alba fail, sa vorbésca, vinte romane : salba ---- ex-a 1 b a, 0
Detera sik plece... salbe d, trecut mai tarqiii in s a r-
(Pann, Prov. III, 76)
bed = ex-albidus.
A impleti ceda alba (Baronzi, Limba In dialectul macedo-roman : albu, la
p. 46) = a quoi bon? le jeu ne vaut plural alghi; in cel istriano-roman :
pas la chandelle". ab, aba, abf, abe, i chiar diftongit :
O sa me judec pina in panzele oab, oaba (I. Maiorescu). Proverb :
albe, se qice pentru cel ce mor prin vaca négra ab lapte are" (Strangford,
judecati" (Iordachi Golescu, Cony. lit. Letters 1878 pag. 261). La Daco-ro-
1874 p. 69). mani, in multe locuri se aude la plu-
Tot Lila se qice: m6 voiu lupta ral masculin : alghi; in unele, prin fu-
pina'n panzele albe", sail : voiu tine siunea ambelor forme al14-1-alghi (cfr.
cu tine pina 'n panzele albe", adeca : Cuv. d. batr. II, 218-19): albght.
pina la merte, panza alba" simboli- Pe la noi se q'ice albgM=alln" (G.
sand mormintul, ca intr'un bocet din Pop, Fagaraq, c. Lisa).
Moldova : Poporul de aci rostesce: doi corghi
Panza albd §i frumOsa, = corbi, trei boi albgM ---- albi..." (N.
Frurndsa si de matasä, Isba§anu, Muscel, c. Albesci).
. *i. scandura, prt3 alOsa, V. Cuclalb. Salba. Sarbed.
Sa fie mortulul casa... Alb cu sensul de blanc" ferte rar
(Burada, Datine p. 108)
NI asociaza pe proteticul d. Nu in :
Indata dupa merte se anina un pe- Catu-I mosu de bátran
tec de panza alba In stre0na easel, pe Tot ar manca mbr din sin;
care se qice a vde sufletul mortului Catu-I mosu dalb (de=a/b) la pieta
pina la ducerea lui la grópa..." (Preut Totu-T sta firea la fete! ..
(Jarnik-liarsanu, 4671,
G. ITrancenu, IT. Tanasachi, Iq, c.
Bivolari). dar in reduplicatul alb-dalb :
2)
Slove negre pe hartia alba" (Pann, Ea tot cósa si 'nchindesce
I, 170) = scrisere sat carte, o locu- *i. frumos mal potrivesce
tiune comuna mai tuturor limbilor. Intr'un guler s'o basma
Nic. Costin, Letop. II, 83: [Nicolae Albd dalbd ca diva...
Mavrocordatj au poroncit pe la zlotall (Burada, Met. 103)
sa arunce napa§ti pe oarneni §i pe- V. 28'1/b. Balan.
cetluituri albe n es cr ise fata o-
mului..." 2.A1b, subst. masc. sing.; le blanc,
Din latinul albus = gr. dil.cpdc couleur blanche. Adjectivul a 1 b sub-
numai Romanii ail mo§tenit pe alb, stantivat. Albul ochiului=das Weisse
www.dacoromanica.ro
709 3' ALB 710
im Auge" (Dr. Polysu) ; in portugesa: Vero, vere, mila mea,

alvo de olho" sag simplu : alvo". InsarA-te §i m6 leal...
77
(Pornpilin, Sibiiu, 55)
I. Vaarescu p. 41: sag :
AIM in negru sA prefac In caile lor e§1ail
A ta poruncA este, Fete albe tinerele
S,i sAvir§irea dupa plac Pe obraz cu lAcrAmele...
(Ibid. 79)
In grab vreI, fara vests...
Une-ori pOte sa fie indoe16,, daca alb
Albul-o chilo r, pronuqat Dalbul-
insemneza blanc" ori candide" ; de
do chilo r, este numele unui cal nä- exemplu, intr'un b6cet din Moldova:
sdravan in basmele din muntii Tran-
silvaniei (FoiVra din Sibiiu, 1886 p. 8). Alba lunA le zArla
Si cu drag mi le privia...
v. 1* Alb . Albuf . Ag (Burada, Datine p. 1101
tulu Cal.
In cele mai multe casuri, alb can-
3'Alb S. dalb, 4, adj.; (personne) candide" iT asociaza pe proteticul d (v .
dide, chaste ; (objet) resplendissant ; 1A. ' D): dalb, §i atunci confusiu-
(sentiment) rejouissant. Acela§lcuvint nea cu alb blanc" se inlatura, ca
cu cele doe precedinti, dar desvoltanduli in descantecul de diochi;
nesce sensuri cu totul independinV de Ochil cel vAtamAtorl
noVunea culorii. Si de foc sagetAtorl
Invelitl sa fie cu perdele a 1 b e,
La Macedo-romani, egad multume- SA nu mal privOsca la obraze dalbe...
sce cine-va unei femei, II qice: albd (Alex Pees pop. 2-, To)
sa hil!" (Dr. Obedenarn, Dict. Mss. in In balada Dobrilen" :
Acad. Rom., I, 354). Acésta nu insem-
nez de loc: sa ai tote in bine" (Pe- 0 dalba calugaritA,
A. 1 b A, a 1 b a la pelita,
trescu, Mostre I, 39), cAci atunci s'ar Negra, negra la cositA,
potrivi §i la b6,rbql, fara a se face o Sor cu voda Stefanita...
deosebire intre sexuri. Urarea are aci (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 4761
un caracter distinctiv femeiesc. Dup6, se adaoge alba la p pentru
cum cea mai frumOsA dorin V. pentru un a se areta anume c aci e vorba de
barbat este voinicia: sois brave! cou- culOre; caci de aimintrea intr'un vers
rage!" tot a§a prin cabet s hil !" se poporan se pot intrebuinta ambele
ureza ceia ce este mai de dorit pen- forme alb §i dalb cu acelai inteles de
tru o femeia : sois candide ! sois ,,candide", dupa cum este in balada
chaste !" Erculen :
v. An. Mullumesc.
0 dalbei de fata,
La Moxa, 1620, p. 352: Parie \tzu Alba, gala WO.,
pre Elena mularia lu Menelai, pre fru- Yie i frumast,
moasa §i albci, deci o pre indeclgi pi Dulce, recorasa...
puse ochii hitleni spr' insa...", eel doi unde albd, g 61 a..." insemneza: can-
adjectivi insemneza: belle et c a n- dide, toute nue".
d i d e", nu belle et blanche". El de final. s'o'nsurat,
De asemenea in cantecul poporan : Dalba fata §'o luat,
Ma strig'o mAndrulitA, Pe sub sare
Alba fat& feclorita SOtA n'are...
Catr'un volnic din colnitã: (Pompilid, Sibilu, 501
www.dacoromanica.ro
711 1.ALBA 712
Balada Cucul i turturica" : poran, incat nu va put6 s6, dispart,

Du Ice turturica din grain.
Da Mei pasericti! v. '.Alb. Rap.
Cu sensul de resplendissant" in 1.Alba, s. f. artic.; aube, aurore.
balada Codrenul" : Sinonim cu zori §i rev ërsa t. Vine
El in sin rnana'sT baga, din latinul vulgar a 1 b a, de unde de
Dalb de pa10 eä scotea... asemenea italianul, spaniolul §i pro-
Balada Donciln," : ventalul a 1 b a, portugesul i reto-ro-
Apoi ada'mi halm dalbe manul al v a, francesul a u b e. S'a 0.-
Cusute cu firurl a 1 b e, strat la noi a§a, qicend stereotipat in
Ada'rni i armele mele singura locutiune: a intrat alba in
Ce lucesc cn niste stele... sat = s'a luminat de qi", .1'n con-
Balada Sórele i luna" : structiunea : alba qile I". De aceia e
HaidetT sa ne logodim, tot-d'a-una articulat.
C'amindol ne potrivim Basmul Tugulea" (Ispirescu, Le-
k4i la plete si la fete gende p. 316): Cand se intOrse la
*i la dalbe frumusete... fratil sei, incepuse a intra alba in sat.
Cu sensul de rejouissant" in balada Sculati, fratilor! le qise el c. én
Radu Calomfirescu" : ne-a luat qiva de pe urma..."
G. D. Teodorescu, Proverbe p. 57 :
Dar cand fu despre betie,
Despre dalba veselie, se spune somnoroOlor pe earl I-a a-
Iata, nene, ca sosia pucat qiva alb n, dormind : sc(516,, ma,
*i la Dornn ingenuchia c'a intrat alba'n sat !"
Radul din Calomfiresci... De la Vrancea (B. tefanescu), Sul-
sau : tanica p. 33 : Alba qilei se impr6*ie ;
In codrutul cu isvOre o suflare de via ta. c1etän6, urr ramu-
SI cu mandre capriOre; rile arborilor, scuturandu-le d'o puscle-
In codrul cu veselie rin, de ninsóre..."
cu dalbci vitejie... Cu poeticul d (v. ' A), alba aurore"
(Jarnik-Blirsanu, 290)
figurezA, ca refren in unele colinde de
Cu diferitele sale sensuri, cari se'n- CrAclun, in cari editorii pun adesea
crucirza, i se amalgamézti, intre ele, grqit, florile d a 1 b e". In popor se
dalb este unul din cele mai frumOse aude mai tot-d'a-una Ia genitiv : florile
cuvinte poetice in limba roma,n6.. In dalbet", les fleurs de l' a u b e", adea
proz'A mai a nu se intrebuintéz6, ; in un fel de cantece numite frantusesce
graiul ordinar nu se aude nici o clan. auba d e, spaniolesce alb ad a, por-
v. 1'2*A/b. tugesce alvor ad a, antate des-di-
rniné i cari scOla din somn.
4.2013, s. m.; t. de Polit.: membre In muntii Nemtului :
du parti conservateur. In opositiune Sculati, sculati boieri marl,
cu r o u = membru al partitei pro- Florile dalbii!
gresiste, alb este un termen politic Ca vb yin colindatorl,
nou, imprurnutat din Franta , uncle Florile dalbit!
Si v'aduc pe Dumnecleil,
b lane s" se numiaa partisanii Bur- Florile dalbil...
bonilor ; totu§1 a devenit atat de po- (I. Verdénu, co-n.
www.dacoromanica.ro
713 8.8*Ii LB A 714
In Dobrogea: In locutiunea proverbiala :

Tel DOmne in ceste curti, Alba'n car
Florile dalbei! Alba sub car :
Unde's strAini Ospeti multi, Alba e 'n tot locul,
Florile dalbei! etc. Seca-1-ar norocul !
(Burada, Cal6t. 38)
nu e de loc vorbA de omëtul de
v. 1.2 Alb. Crepat. Rearsat. care se vaieta bietul Tigan c l'a ga-
Zorl... sit golanet §i fär cojoc" (G. D.Teodo-
rescu, Proverbe p. 57), cad Tiganul
2A1ba, n. pr. fem.; Blanche. Ca cand are un car, are §i un cojoc, ci
nume propriti femeiesc, Alba core- alba este tot o mai-0ga de e p a ,
spunde numelui barbatesc Albu 1, de care aci cade sub car, aci trebui dusa
asemenea articulat. in car, ne mai putend sa se misce.
Pomelnicul manastiril Bistrita din I. Crenga, Mo Nichifor Cotcariul
Moldova, sec. XIV XVII (Mss. in (Cony. lit. 1877 p. 375): .4 apoi in-
Acad. Rom. p. 69): Aoyma u c'aup- data da biciu Iepelor qicend :
iiiiq cro A 5 s
Alba 'nainte, alba la rOte,
Act moldovenesc din 1581 (Cuv. d. Oistea gOla pe de o parte,
batr. I, 08): am vandut nepotu-mieu Hil! opt-un cal, ca nu's departe Galatil, hil!..."
lui Ignat Dobo i surorii sale Albii
preutésii..." Despre un om pill:Mit de nevoi
Doina poporana: E mancat ea alba de ham" (Pann,
Prov. I, 146).
Albo, Albo dela munte!
Ce-ai pus fesciorul pe frunte, Cand ni se uresce spunéndu-ne cine-
Ca ti-ati esit vorbe multe... va mereti acela§i lucru, se Oce: Tot
(Alex. Poes. pop. 2., 267). alba in doi bani" (ibid. III, 125), adeca
v. 1Albul. dupa explicatiunea d-lui G. D. Teo-
-- épa alb a
dorescu (Proverbe p. 57)
3*Alba, s. f. artic.; rosse, terme co- a Tiganului, dupa care se tot tinea
mique pour designer une jument. Se mereti un posna§ de Roman ca sa 1-o
scie a la batranete caii cu amestec cumpere in doi bani".
de peri albi ajung a albi de tot. 0 épa In balada din Bucovina Ionita §i
a lb a, adeca batrana, cand nu mai fata Cadiului", figureza epa Cadiului
trebuesce nimenui, o capéta saracul. numita Alba, Alba Arborencuta
De aci: alba ----- haridelle". Alba Alborea:
0 anecdota poporana din Moldova : De-ar trai numaT Alba,
Un Tigan avea o epa al b A, care din Alba Arborencuta,
intamplare a murit pe camp. Gasind'o D , mine el n'a scApa...
mórta, Tiganul a despoiat'o, hoitul l'a mai jos:
lasat spre mancare canilor, Tar pielea 5i pe Alba si-o lua,
o duse a-casa. Baiatul Tiganului, ye- Alba Arborenouta,
(lend pe tatA-seti, incepu a striga : .5i pe dinsa 'ncalica...
Mamo-fa! §1 'n fine :
Alba n6stre nu II indámana, Filcá, filculOna mea!
Ca'l aduce tetea pielea pe mâná!..." WA Alba Alborea!
(Tu tova, com. Fl oresci) (Marian, Bncov. I, 148, 150)
www.dacoromanica.ro
715 ALBASTRU 716
.Aci Albor ea este vocativul: albo sinistre, funeste. Cu primul sens, care
r e a! -=-- méchante jument!" de uncle este cel fundamental, cAci cuvintul e
apoi Arb orénc i Arb or en- format din a 1 b prin sufixul -a stru
cuta prin etimologia poporana dela intocmai ca italienesce biancastro"
Arbor e, numele unui sat in Buco- din bianco" (Cihac), ni'l da Lexiconul
vina, unde se tine o herghelia a Sta- Budan : Albastru, oil din ce fata tra-
tului" (Alth, Hauptbericht f. Bucovina, gend spre a 1 b, candicans, weisslich,
1862 p. 139). hell, licht." In dialectul macedo-roman,
v. 'Alb. albastru nu insemneza pina astaqi alt
ce-va decat blanchatre" (Dr. Obede-
4"sA1bs, n. pr. loc. f. artic. In dis-. naru, DA. Mss. in Acad. Rom. I, 11);
trictul Putna, plasa Zabrauti, Alba la noi insa acest sens a desparut a-
este pariul cel mai mare ce da in prOpe cu desavir.lire din causa nume-
§u§ita. El se forméza din trei parae : ro§ilor sinonimi : albit, albu 1 u ,
_Alba, Limpegióra i pariul 1Tarlanului albi§or, albinet, albior,
din mo§ia Marescii. Pe Alba sint §i albicios etc. In acest mod, sensul
doe mori..." (I. Ionescu, Putna p. 11). predomnitor a remas : una din cele
v. 1.Alb. AlbenI. trei culori principale, intre galben" §i
ro-u i " . Cand se apropie de galben, e
5's Alba. v. Ackerman. Albenf. albastru-v e r (10 u; cand se apropie
de rop, e albastru-v iori il. Intre
Albite, n. pr. loc. m.; nom d'un village nuantele albastrului este : cediri ti
roumain en Hongrie. Un sat in regi- §i h a v a i -11. Sinonim cu v i n a t
unea Bihorului, de unde s'at cules cate- (---- lat. venetus), care tot4 insemneza
va cantece poporane (Familia, 1885 p. nurnaT un albastru mai inchis.
573). Din a 1 b cu sufixul -a c. v. Cedirig. Havaiii. Vindt.
v. -ac. 1.Alb. In inventarul manastiril Galata din
1588 (Cuv. d. bat% I, 197, 199) :
Albaniul S. Dalbanal, s. m.; Albanais. dvere de zarba albastre... zavésa de
In loc de Arb anal, sinonim cu tafta albastret... *irince de tafta alba-
Arnau t, ne intimpina intr'o colinda stra peste icoana... atlaz albastru" etc.
din Dobrogea : Ion din St. Petru, Alexandria din
1620 (Mss. in Acad. Rom.) : era unele
Se certa el cu Turcil,
Cu Turcil §i cu FrAncil, albe, altele negre, altele roVi, vinete,
St'l dea Turcil vadurile mohorite, albastre, galbine..."
*i Francil corábffle; Critil §i Andronius (I41, 1794) p.
S'a certat, 16 : toata osebire de a loril floare, din
Le-a luat, care unele adeca stralucindu in albti,
De cea parte le-a carat,
In cea parte 'n Dalbanast, altele in rop, unele in galbana §i al-
La Omenil gro*I §i gra§1... tele in albastru..."
iBurada, MU., 80). A. Pann, Prov. III, 66 :
v. Arbanaf. 1.Arndut. II facu o hama 'n spate
Cu petecl fete schimbate,
Albastre, ver;11, galberit, roOl...
Albastru, -IL, adj. ; 10. blanchatre ;
20. bleu, azure; 8°. figur.: malheureux, In tete limbile, culerea albastret se
www.dacoromanica.ro
717 ALBASTRU 718
alatura cu fata cerulu 1, de unde flóre albastra" sail fOia albastra", dar
latinul caerulus" salt caeruleus". fleirá vre-un caracter simbolic.
Alexandri, Borsec : Cand pamintul Foieiea, fOiã-albastrd!
este acoperit cu zapadA, omul gandesce Ce ml-e drag pe lumea asta ?
cu drag la frumOsele i calduróse gile Numal calul si nevasta !...
ale verii, la érba ce invio§a campii, la (G. D. Toodoroscu, Poos. pop. 294)
frungele ce impodobia padurile, la ce- Floricia 'n fol albastrci 1
rul albastru..." Pecat de dragostea nestrA,
Poporul insa iT cauta palalelismuri Ca e lumea rea i hota,
mai ales pintre flori. Umblä 'n fata sa ne-o scats...
(Alex., Poes. pop 2.) 27)
La ochi albastri se Oce : doi ochi
ca doe viorele" (D. Iona§escu, Iai, c. Floricica, flOre-albastra
Movilen1). Resarith 'n calea nostra,
NaltisdrA, subtirea,
Ochi albastri ca viorica, ochi negri Tocmal de potriva mea...
ca mura..." (Ia§1, c. Copal). (Ibid. 403).
Ochii albastri inchiI, cand se apropia
Dela del de casa 'Astra
de culOrea négra ca grecesce in xvavdc, Este-o floricic'albastrei...
se alatura de asemenea cu mura : (Marian, Bucov. II, 179),
Mulerusa din Erased ! SA samene in grAdinA
Mur'eabastral ochlul teu, Garofele i sulcinA,
Care me ucide red... Sub ferestra
(Alex. Poes. pop, 2., 53)
Fldre-albastra...
Cel mai respandit insa este parale- (Ibid. II, 131).
lismul cu flOrea cicorii, Cichoriun in- Afara de flOre albastra---Iris germa-
tybus" saa Solsequium caeruleum". nica", cuvintul intra ca epitet constant
Alexandri, Legenda Clocarliei : in :
Ea are fath albA de flori de lAcrimiere, parA-albastret, numita §i petra-de-
Si ochT cerescl, albastri ca flerea de cicdre... brae" (Marian, Chromatica p. 10), nem-
v. Ciedre. Muret. Viorea. tesce Blaustein";
Terancele romane sint me§tere a b u b A-albastrtt, la incheeturile de-
face pentru teseturele lor, din ingre- getelor" (P. Salagianu, Némt, com.
diente vegetale, minerale i altele, cele Hangu).
mai frumóse nuante albastre, pe earl Una din cele mai interesante mqte-
le numesc : albastru-i n chis, albastru- niri din vechea Roma, este grOza Ro-
deschis, negr u-albastru, intu- manului pentru albastru. Cate-o-data,
neca t-cabastru, mieri il-albastru nu'l vorba, ii plac ochii albastri, dar
albastru-n egrit, albastru-m U r i u, numal atunci cand i dinsul II are, ca
albastru-r indunitl etc. in doina :
v. Albetstre7a. Lelito cu alunel,
Din medicina poporana : Nu cata la dol, la trel,
Florea Copilul, Insemnare pentru Ci cath la ochil mel,
cate doftorii, 1788 (Mss. in Arch. Stat.): Ca's albastri ca §'al tel...
(Alex., Poss. pop. 2 344)
Pentru junghiu s ampere marge-
lu§o albastri midi, sa le piseze, sa be sail dupa povestea vorbei : cand
cu rachiti de drojdil..." nu sint ochi negri, saruti §i albqtri"
In poesia poporana se invóca adesea (Cony. lit. 1877 p. 177).
www.dacoromanica.ro
719 ''ALBASTRE 720
De aimintrea, o credin ta. forte res- stant Manibus arae

pandita la Romani este cä ochii al- Caeruleis moestae vittis atraque cupresso...
(Virg. Aen. III, 64).
bastri deochiä.
Omenii cei mai rel de deochiu sint Albastrd era luntrea, pe care caléto-
acei cu ochi alba§tri" (D. Cerbulescu, riail sufletele mortilor : caerulea pup-
Mehedinti, c. Rudina). pis Charontis" (ibid. VI, 410). erpl.
)) Se crede ca deOche numai Omenii
albastri, caerulei angues", incolaciaa
cu ochi albastri, cari sint nascuti stri- capetele Furielor (Virg., Georg. IV ,
gol, adeca la nascere es cu un fel de 482). In fine, doliul la matrOnele Romei
tichia pe cap, pe care indata o apuca nu era negru, ci albastru : feminas
cu mlni1e i o trag la gura ca sä o ohm in luctu, purpurea veste deposita,
rnanance; mäncand acea tichiä, reman caeruleam sumpsisse" (Serv. ap. For-
strigol in tOta viata §i deOche or-ce cellin. v. Caeruleus). Ian de unde la
ar vedé si or de ce s'ar mira" (C. noi: inima albastra, curcubeti al-
Corbénu, Oth, c. Alimanesci). bastru, pasere albastrd, ()chi al-
0 fiinta nenorocita este pasere albastri, pretutindeni albastru ducénd in-
bastrd" : tristare, bOla, secete i mOrte. Cuvin-
tul latin s'a inlocuit printr'o forma-
His, hi§, his, pasere-albastrii,
Ce'mi bati nóptea la ferOstra ?...
tiune romanica, dar strabuna idee a
Mama, stäl nu me, hi§i, remas cristalisata.
PinA nu m'olu jelui I Un alt motiv, probabil scandinav,
Las6.-mb MN povestesc trebui s alb. o asociatinne de idel
Al meii chin §i cum trAesc... apr6pe identicä in limba englesa : blue-
(Marian, Bucov. II, 26).
boy (baét albastru) = orfan", blue-
Cand curcubeul e mult rop, popo- devils (draci albastri) = mahnire" etc.
rul crede c va fi mult yin; cand e v. "Albastre. Albdstrel. "Al-
mult verde, va fi mult grail; cand e bastresc. 2.Albdstrime.
mult albastru, va fi multa secetä §i
mOrte" (T. Sebe.lanu, Dimbovita, c. 1.A1bitstre, s. f. plur.; habits de cou-
Poiana-de-sus). leur bleue, habits azurOs, port bour-
I nima albastrd are omul cand e geois ou noble. Imbracat in albastre"
vrea sa qica. : ciocoesc e, i chiar
trist, mahnit, cand pe dinsul nu'l man-
gae nemic din frumusetile ce'l incon- in genere : ora§enesc e, adeca, alt-
jura. Doinele sint cant ece de i- fel decum se pOrta teranul. Se vede
nima albastrd" (M. Lupescu, Sucéva, ea, 'n trecut, in hainele claselor supe-
c. Brosceni). riOre ale societatii predomnia culOrea
)/Canta'mi de inim A albastrd, vrea albastr a, tocmai cea mai antipatica
sa Tea, : canta'mi de jale" (G. Caderea, poporului roman.
Némt, c. Buhalnita; T. Popovici, Ia§1, Jipescu , Opincaru p. 10 : Negu-
c. Cucuteni). storu, boieru, dregatoru, adicatele alde
Fata cu acest caracter funest atat Ai imbracati in acre, in albastre...",
de pronuntat al culoril albastre la Ro- unde acre" figuréza numai ca un fel
mani, e peste putinta de a nu ne a- de comentar poporan la albastre.
duce a-minte träsura identica in ye- v. Acru
chiul simbolism italic. La Romani se In cunoscutul cantec Cine bate la
puneat pe morminte cununi albastre : feréstra", barbatul mustra pe nevOsta
www.dacoromanica.ro
721 ALBASTREL 722
ca primesce om cu baba albastr a", l'Albástr614, s. f.; aspect bleu, ken-

cad e batae ciocoesc 6.," (G. D. due azurée. v. bAlbastrime.
Teodorescu, Poes. pop. 340).
v. Albastru. Albastrel. 1.Alba- 2'A1bilstré16, (plur. albastrele), S. f. ;
stresc. 2.Albastrime. Burta-verde. t. d'Industr. pop. : l'ensemble d'ingré-
dients employes pour faire prendre la
2'Albaatre, s. f. plur.; t. de Med. pop.: couleur bleue aux tissus. Vapsea fa-
sorte d'herbe medicinale. cuta de terance pentru a da fata a 1-
Albastre se numesc un fel de bu- bastr teseturelor. Poporul cundsce
rueni bune pentru c 6 s-r e ii..." (P. mai multe mijlOce de a albastr
Bourdnu, Covurluiu, C. Bujor). dobandind tot felul de nuante prin
)/Ces-reil" , literalmente malheur" , imbinarea diferitelor ingrediente, pre-
mala-hora", se chiamä in popor pleu- cum : para. acra, petra-albastra, apa
resia. Contra acestel bOle, babele din tare, usuc, lernn-canesc, bor§, zer etc.
Moldova obicinuesc, pe linga descan- Amaruntele sint descrise de S. F. Ma-
tece, tot lecuri albastre, precurn o rian (Chromatica p. 24-27).
fiertura, din flOrea alb ast ra a los- v. Albastru. 2.Albastresc. Ale-
niciOrei" saü vitei Evreului" (Solanum satura.
dulcamara) i scrobela alba stra in
rachit (S. F. Marian, Descantece p. 76). Albästrbl, a1blistrek adj.; bleuatre,
v. Baba. Bald. Lec. bleuet. Diminutiv din albastr U.
Poesia poporana pune pe albastrel
Janata, n. pr. masc. Intre mai multi mai pe jos de r o§i o r i de galbior.
lbcuitori din Sucéva, in doö acte din Ay in balada Bogdan" :
1610 se mentionéza Albal fost sta- Cum era si nuntasul,
roste" (A. I. R. III, 205, 207). Din Asa '1 da i postavul :
alb prin sufixul -a §. De era el naltisor,
v. Alb. -ag. Ii da postav rosier,
Sa fie stralucitor ;
De era el medior,
A1baaritti, s. f.; t. de Med. pop. : 11 da postav galbior,
sorte de plante médicinale. Albatarila, Ca sa'l princla binisor ;
se spala la ochi cei ce ail alba t a" De era el mititel,
(I. Nour, Börlad). Ii da postav albdstrel,
Ca sa se rnandrOsca'n el...
v. 2AlbéZ.
v. Postav.
l'Albastrea,. v. Albastrel. Intr'o doina. din Ardél, feta cu epi-
tetul de floricia albastrea" nu pare
2*A1bAstrea (plur. albastrele) S. albri- nici ea a fi tocmai ce-va de soiu :
stritA (pl. albastrile), s. f.; t. de Botan.: Mandra mandruldna mea,
1°. Centaurea cyanus, bluet; 2°. Cam- Floricica a1ba.qtrea,
panula tracheliurn, campanule. Cu am- De al gaud st ne mbim,
Vink 'n crasma sa bem yin...
bele sensuri, cuvintul e cunoscut mai (Jarnik-Bärsanu, 388)
cu sema in Moldova (Alth, Hauptbe-
richt f. Bucovina, p. 87, 94). v. Albastru. bAlbastre. 2'Al-
v. Clopoel. Flo'rea-grduluI. Ghi- bastrea. -- -el.
oc. Sglavoc.
www.dacoromanica.ro
723 1ALBASTRIME 724
l*A lbästrèse (albastrit, albastrire), vb.; petre pun acuma §i përul sat sculul
avoir un port bourgeois ou noble, par ce vor sal albetstresca , lasandu'l in
opposition au port campagnard. Pen- nuntru sa férbk ca la jumatate de
tru saténul roman, albastresc toi acei Ora. La jumatate de Ora H. scot apol
car', de§i Romani sail cre§tini, totqf gata albastrit..."
apësä poporul dela tell. Cuvintul tisk circuldza §i 'n afart,
Cantec hotesc : din sfera industrialä.
Dragul meu colnic cotit Pelita omului se albastresce cand se
31 de fruncla nasadit; strav6d vinele obrazului, fie de släbi-
Cand vOcl el ocolu albdstrind, dune sat de bilk. Inteun descantec
MO fac brOsca pe pamint, de be§ick" din Bucovina :
Cat un puisor de lup,
Di case gura imbue... Nu ustura.
(Preut G. Bram, Prahova, c. Brebu).
Nu sageta,
Nu glunghib,
Inteo altä variantk : Nu sabiO,
Nu ro§i,
Unde vOc,1 ciocoiu pe drum Nu albastri...
NI mil vOcl mal albastrind, (Marian, Descantece p. 40).
MO fac brOsca pe pamint,
Numal cat un pulu de cue Albastrire in acest sens nu este tot
*i Teau pupa sIt'l impus,c... una cu in vinkt atir e, care se in-
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 293) tamplk chiar la Omenii cei mai skna-
Participiul trecut albastrit, intrebu-
tqf cand capetk vinatai prin lo-
intat ca adjectiv, e sinonim cu ci o- vire sat cand se fac vinet I de fu-
rik retinuth.
c o i t.
v. Albastrulu.
Jipescu, Opincaru p. 85 : St, 'mpö-
Laptele se albetstresce cand se lea
nam ap dark oraVli noastre 'nstrei- spuma d'asupra saü cand ii perde pu-
nite cu Rumanl neo§i ; sä mai ruma-
terea. Inteun descantec menit a
nim odätick taxa alb As trit 6,..." tórce laptele":
v. 'Albastre. Albästrel. 2Alba -
strime. Mana luatu-T-o,
Laptele albastritu-I-o,
Untu albitu-i-o...
2*Albästrêso (albeistrit, albetstrire), vb.; (Ibid. p. 137).
bleuir, rendre bleu ou bleuatre. A da
unui ce o fatk alb astr A. Se intre- v. Albastru. 2. Albastraa.
buintézk mai cu séink in industria
poporant. s. f. ; aspect bleu, 6-
S. F. Marian, Chromatica p. 26 : tendue azurée. Fata albast r a a lu-

Unele Romance fac alb as tr u §i crurilor.
cu Lemn-canesc. Pun adeck lemn de Alexandri, Legenda Ciocarliei :
acesta intr'o cAldare cu apk la foc Plutind sub cer albastru pe-a maril al-
§i'l lask sk férbk pink ce ese tot su- bastrime,
cul dintr'insul. Dupa ce a fert de a- VecIT tu colo, in zare, colo pe-o inaltime
Acel palat de aur...?
juns, scot beldiile din caldare afara,
drã in locul lor tOrn6, Pétrk-albastrk, Aprópe cu acela§1 sens se 'Ate qice
care a fost de mai 'nainte muiatk in albastrélä.
rachit. De o data cu turnarea acestei A. Odobescu, Pseudo-kyn. p. 233 :
www.dacoromanica.ro
725 ALBELA 726
in fund de tot, inaltandu-se in a I- vinele albastruI urqite in curmeqi§ul

b ast réla innegurata a cerului, se timplelor..."
perdeat culmile padurOse ale Ste§i- v. Albastru. -ig. -2au.
cului, invölite in umbre vioril, civite
negre..." AIWA, -se, adj.; blanchatre. Sinonim
Totu§1 albelstrime insemnéza un a 1- cu albior, albinet, albi§or,
bastru mai adanc sat mai des cleat albut etc., dar cu o nuanO, aug-
albastrëla. mentativa, nu deminutiva.
v. Albastru. -Ott. -ime. Dosofteiu, Paremiar 1683, f. 19 b
(Genes. XXXI, 12) :
2*A1bästrime, s. f. coll.; gens habillés ... cauta cu o- ... vide hircos
en bleu; bourgeois ou nobles, en oppo- chii -MI de vedzii et arietes a seen-
sition aux villageois. Sinonim cu ci o- parcii §i aretal dentes super o-
coime din punctul de vedere al te- cum sa sue pre yes et capras ,
ranului. oi §i pre capre, subalbos et
Jipescu, Opincaru p. 63 : Nu pri- alb& (a.Asaffi) §i varios et cineri-
cepi, ca multa albetstrime te socote§te pestritt §i cenu- tios sparsos...
ghita 'ncaltata , i d'aia te robiNte §ii stropitt...
meret ?..." Femininul albde ca nume de local"-
v. l'Albastre. 1.Albastresc. -ame. tate : intr'un act moldovenesc din 1615
(A. I. R. I, 158) satul Doljescii din
'2'ILlbitetrIre 1 districtul Roman e pus pe apa AlbdIa
-Albastresc.
1.2.Albästrlt 1. (lIma,61).
v. Alb.
AlbAstrita. v. 2.Albetstrea.
Alba* n. pr. loc. f. V. Albdii.
Albitstrlil, -1e, adj.; bleuatre. Sinonim
cu albastrulu. 'Albe, s. f. plur.; habits blancs, linge.
Costachi Stamate, Muza I, 281 : Se presupune haine sat rufe (Sava
Barcianu). Albe, ve§mint a 1 b de in
Iata se urea luna in carul de lumina sat de canepa, Om* etc." (L. M.)
Pe alb«striea bolta a cerulul senin ;
Racine el sint blande, lumina el il lins, Romanul se imbraca in albe, Ungurul
Ea mangae s'alina a omulul suspin... in negr e", imi spunea un Mg dela
Abrud. In medio-latina , alb ae = o
v. Albetstrutu. imbracnminte a preutilor, a copiilor bo-
tezqi, dar §i a mirenilor : laid cum
A1bSetria1u,-.11.e, adj.; bleuatre. Forma albis induuntur" (Du Cange).
intrebuintata mai mult in Tera-Roma . v. '.2.Alb. Albiturd.
nesca, pe cand in Moldova se prefera
albastrit. A113616 (plur. albele s. albeli), s. f.;
De la Vrancea (B. §tefanescu), Sul- fard, cosmétique destinée a blanchir le
tanica p. 9 : Përul lins, cu unde al- teint. Un sulirnan a 1 b se qice aMelet,
bastruY, il porta 'n timple, ap a apu- rumenela" un suliman rop", am-
cat dela ma-sa §i ma-sa dela ma-sa..."; bele cuprinqéndu-se sub termenul ge-
§i mai jos, p. 58 : ... cu pielea de pe neric de dres sat de f oit e. Se in-
fa ta ala de subVre, incat i s num6rail trebuigeza mai mult la plural.
www.dacoromanica.ro
727 ALBETA 728
A. Pann, Prov. I, 172 : La 1 Martie se lega copiilor la gat

Surda ostenesci tu, baba, cu ale tale un ban cu ate ro0 i albe, pe care'l
albeli, pAstreza pinA ce yin bailele, i atunci
In desert sint i deglaba f oi te i r u- Ii 1ép6dA qicend : na'ti negretile §i
m en el 1... dA'mi albefile..." (G. Eftu§escu, Dob-
0 dolnA din Transilvania : rogea, c. Clobanu).
Val, mandruta, alba esti,
Alba esti, frurmisa. esti, 2. Albétit. V. Albeld.
Dar estl alba de albele,
Rosie de r u rn e n e le L.. 3*.A.1bétti (plur. albete), s. f. ; t. de
(Jarnik-Bksanu, 438)
Med.: taie blanche dans l'ceil, cataracte.
Une-ori se (lice alb e te in loc de Intunecarea luminei ochiului, forman-
albeli. du-se ca o perdea, care impedecA strA-
Eu sciu nurnal dela fete zbarciturile sa baterea raclelor. Se rostesce mai adesea
trag, albaki. Nu vine din alb ëtA=lat. al-
dau rumeneli, alb e t e, i incolo nu bi tie s, ci este o formatiune analogica
me bag... din adjectivul alba t, plur. albat i=
(Pann, 1, 178).
[oculus] alb atu s, [oculi] alb at i.
v. 1.Albela. Forma organica e albat, conservata in
alba tar it A, numele buruenei contra
1Alfifita S. a1bèe, s. f.; blancheur. acestel Ude, compus din albat §i sufi.-
Insqirea lucrurilor alb e. Latinul al- xul -a r i t A, intocmai ca limbricaritA
bities, vulgar albitia. =-- limbric-arita", numele sëmintei con-
Sinonirn cu albime cu a 1 b i-
i tra limbricilor.
c fu n e, earl insA circulézA, mai rar §i v. Albatarip.
se intrebuinteza intr'un sens absolut, Lexiconul Budan distinge : Albela
pe and albetti e des in circulatiune cea din afarA, cataracta; der graue Staar;
are diferite nuante ca i a 1 b. albea cea din lAuntru, gutta serena,
Boliac, Fata de Tigan": der schwarze Staar". In casul de'ntain
Vedetl cat e de slaba si cat e de frumcisa! se mai clice : ap A-alb A; in casul al
Ce g alb e n a &Kg! i talia el trasa doilea : apa-négr a; termenul albetel
Pot! s'o cuprincll in manl... le cuprinde pe amindoue.
Balada Fulga": Mitropolitul Veniamin, 1815 (Uricar,
VII, 69): ... cluceru Dimcea, pisaltul
Foia verde isma creta,
Nu ml-e cdta neguréta,
Mitropoliei, pAtime§te de ochiul stang,
Ci ml-e numal do albéta, incat aü inceput cu totul a nu vide,
Ca 'n cornul Buzaulul 51 dupa cercetarea ce aü racut pe la
51 'n susul Calnaulul doftoril de aice §i la cei ce ar ave
Scos'a Costea o i 1 e... oarq-care cumltint,A, de ochi, I-ail qis
(G D. Teodoroseu, Poes pop. 5(19)
ca aceia ce 1-aA acoperit chiar lintea
I. Cr6nga, Mo Nichifor Cotcariul luminei ochiului, find putin cam alba,
(Cony. lit. 1877 p. 874): ... albea ie- nu este cilbepi, ce unii cic apa-alb A,
pelor clicea el II slujia de fanar 'far unii ic ap A-negr A; s'at pogorit
nóptea la drum..." din pricina rAcelei printre pelita ochiu-
Ce folos de multa alb*, daca n'are lui §i i-aA acoperit lumina..."
un vino'ncOce" (Pann, II, 129). V. Apa.
www.dacoromanica.ro
729 4ALBtrA 730
Poporul atribue albep reutatiI fele- usuce bine, apol sd'l piseze §.1 sal
lor numite Vint Ose" i Frurnóse": cdrnd pd dosul sitei de 9 on i sd'l
L'o tilnit VintOsele sufle in ochiu miercure i vinerd di-
Si cu FrumOsele, min+ ;
Din fata l'o tilnit, Pentru albela de multd vreme, sá
De pAmint l'o trantit, caute filmic): de cele mari de copaC §i
Gros-negru l'o facut, sa, le la oaole §i sd le bage intr'o sticld
Cu ternA l'o acoperit,
Albete 'n ochi 1-0 bAgat... de 50 de dramuri §i sa, le umple §.1
(Marian, Descantoce, p. D sd o astupe bine la gurd §i sd o bap,
Contra Ielelor se invOcd qinele cele intr'o pita mare crudd §i sd o bage in
bune surori ale Sórelul": cuptor sa sd coacd, bine, i scotAnd
pita sa desfacd i sd .Ia sticla, §i ce
Curatiti albata albA,
AlbaN ndgra,
va ramAnd in sticld sä lase sd, sd. rd-
Albata rosA, cOscd, §.1 apoi sd pice in ochiu elite o
Albata de 99 de fehurl, pia:turd, dimindta i séra pAnd, II va
Albata de 99 de chipuri... trece, mdcar sd fie veche de 56 ani;
sad : Pentru albep sd la yin albu de o
Albatd ghimpOsA,
para §i sä caute o cAldare sau tinjire
.Albata lacrbrnOsA, noao nespoitd, §i sa pue vin intrInsa,
Albaa cu miran, apoi sä azd, 60 zile, §i sä pice sdra
Albata cu scaparan... diminéta o picdturd,..."
(Ibid. 4, 14).
Albefa nOgr a= goutte sereine ,
sad : amaurose; a tala amp ochlulul =
Albdta prin potcA, abattre la cataracte" (Pontbriant).
Alb"ta prin rihnA, v. 1. Alb. 4Albeld. Albugine.
Albcla prin strigorc,
Albdta prin diochi...
(BA ltdnu, Lum na 188 .1 p. 579) 4A1bétrt (plur. albete), s. f.; t. vet&
rin.
: dragon, cataracte des animaux
Descantecul are puterea de a face : domestiques. 0 bold a vitelor cornute
SA nu remfte albata §i a cailor, analógd cu albOta la om.
Niel cdta, Boil i vacile, carl capetd la vre-
Niel pohoélA un ochiu cabeta, se vindecd prin aceia
Cat un fir de mac uscat cd, pun in ochiul cu albeld unt prOspet
In patru despicat...
(Marian, Desc. p. 12)
amestecat cu sare ordinard sad cu
ochiu de sare (kristallisirtes Steinsalz)
Dacd, insd nu se descantd Ole de §i frOcti. apol ochiul, sat i numal prin
nod ori in nod ile, atunci dupd aceia cd stupesc in ochiu §i apol II
exprasiunea poporuldi albafa Ord,§1 frOcd" (Familia 1878 p. 496).
se aruncd, pe ochi". FlOrea Copilul, 1788 (Mss. in Arch.
Afard de descanter.2, medicina po- Stat. p. 20): Pentru albeja de vite
porand mai cumisce o multime de alte Taste foarte bun coajd de stridie de
mijlóce, unele fOrte ciudate. Mare, sd piseze foarte bine §i sd, o
FlOrea Copilul , Inseinnare pentru cdrnd §i sa-1 sufle in ochiu miercure
ate doftoril, 1788 (Mss. in Arch. Stat., §i viner6, ca trece. Pentru albget la
p. 7-8): cal sd caute lernn de mestOcrin §i
Pentru albep, burete de soc sd'l gauresca cu sfredelul , i sä umple
www.dacoromanica.ro
731 'ALBESC 732
gaura cu sare, i s arza lemnul in Un fel de MA, cu o fata albi ci O s A,

foc cu totul, §.1 sa piseze ce va ra- de underi vine §i nunaele de albau,
mane gi sa'l cerna §i sa sufle in ochiu nerntesce w eisser böhmischer Schwa-
viner6 dirnineta..." den" (Nemnich), avénd un trunchiu sub-
In popor se rostesce adesea albezd, tire §i tare cu spicul ramificat ca §i
care este i forma cea organica, cu cand ar fi nesce degete, ceia ce a fa-
sufixul -zä ca in g.1bëzä, numele cut sa i se VA daktylon", digitaria
galbinarii" la oi. In acest mod albetei dactylon" etc.
--= albezd la vite i alb eta a 1 b a- Albau se taia forte greil la cOsa,
t u m la Omeni sint doe cuvinte cu to- §i cosmii la tocm61 a intréba, daca fi-
tul diferite intre ele sub raportul mor- nul are albau . . ." (C. Negoescu, Rim-
fologic, ambele diferind tot-o-data de nic-sarat, c. Bogza).
albeta=albitiem. v. 2. Albau. Costreiu. lerbet cane-
v. "*Albetd. -zd. scd. Opsiga . . .
Albed, -A, adj. ; blanchatre. Budai-

Albele, n. pr. loc. f. plur. artic. Mai
Del6nu (Dig. Mss. in Muz. istor. din multe localitati romane pOrta. numele de
Bucur.) : Albedu, albedet, weiss, weiss- Albele, in care se sub-intelege petre",
lich". Latinul albidu s. Din connpu-
ape", case" sail alt substantiv dispa-
sul exalbidus deriva salbed. rut cu timpul : Albele, rnunte in Nemt;
v. ''Alb. Salbed. Albele, padure in Vla§ca ; Albele, doe
sate in Bacail (Frunqescu, Dict. top. 3).
" AltAlu, adj. et subst. ; vieillot , v. 4Alba. Albeni. Albescm...
ayant l'air Vieux. Bätrinel sail om cu
per a 1 b.
.AlbbnY, n. pr. loc. plur. rn. Numele
In balada din Ard61 Chiva"
topic Albeni, dupa cum se chiarna ca-
Duminica diminétá
Chivel if sosla pe cOVI,
te-va sate (Bacati, Vlaca, Gorj), pre-
Vre cind-clecl de calarasI supune pe Onneni veniti din alte loca-
Ii cu del alba de na§I litäi numite A 1 b u 1, A 1 b a sat A l-
(G. I. Bibicescu, Coll. Mss.) b e 1 e.
Din alb cu acela§i sufix ca in h o I- V. -eni.
teiu.
v. 2.3Albau. Albèse (albit, albire), vb., blanchir,
devenir blanc. A face a 1 b saa a se
2Albbta, s. m. ; chien de berger, blanc face a 1 b. Se intrebuinteza mai ales
et de petite taille. Din a 1 b , prin ace- cu sensul latinulului alb esc o, de
141 sufix ca in coteiu §.1 griv eiu, ex. : albesce perul = al b e s cit capil-
alte doe numiri de cane. lus (Horat.), albesc penele=a lb e SC U nt
La clobani, canii albI cu per mic pennae (Plin.) etc.
se chiama alba. .." (S. Liuba, Banat, Dictionar BanatOn Mss. circa 1670
c. Maidan ; T. Cri§ianu, c. Cugieru). (Col. 1. Tr. 1883, pag. 422) : Albgsk.
v. Cotau. Albesco".
Balada Vilcan" :
3*A1bblu, S. n. ; t. de Botan. : chien- De barbati s n'avetT parte
dent pied-de-poule, Panic= dactylon. ],)ece ani i jumátate,
www.dacoromanica.ro
733 ALBESC 734
Panza vi se'n g al b ené sea, 6r mai jos:

Flarile vi se'n egrasc a,
Peru 'n cap vi se albescd . 5/ cand lun'argintuita,
(G. D Teodorescu, Poes. pop. 551). Albind Orba de pe vale,
Esla unit, ocolita
Se qice albesc §i inAlbesc saü De stelele curt,i1 sale ...
nalbesc, dar forma simpla, OA, Neutrul albesc e mai cu deosebire
element prepositional, e mai eleganta.
des in privinta p6ru1ui.
Dosofteiu, 1680, ps. L :
Basmul Tinerete fàra bAtramete"
. . . spAla-mA-
. . lavabis me
(Ispirescu, Legende p. 9) : sup6rat,
vei, i mai multh et super nivem plea, inainte, fara a baga de s6mA ca
decath omatulil dealbabor... barba i pörul II albise . . ."
cabi-ma-voi
0 doina munten6scA :
unde la Coresi, 1577 : 1 na1b i-ma-voiu,
lar la Silvestru, 1651 : nalb i-ma-voiu. MustaclOra'mi se lungesce,
Fata mi se 'ngalbenesce,
In acela§1 balada Vilcan", dupA cum Peru 'n cap mi se albesce . . .
a publicat'o Alexandri, o binecuvintare (G. D. Teodorescu, 327).
catra fete :
Lucrul vostru sá sporésca, Chiar Mil a se mentiona p 6 r u 1 ,
Panzele sa se'nitlbOsca, De la Vrancea (B. tef'Anescu), Sul-
Cum e cOla de hartie tAnica p. 200 : o trece §'asta, ca nu
Si flOrea de lasomie . una am veclut eh de cand am albit..."
'far mai jos, ca blAstem : In loc de simplul albesc je vieillis"
Lucrul sh nu va sporasca, e mai putin corect reflexivul m 6 al-
Panzele sa, nu a bésrd, besc" ca la A. Pann, Mos-Albu, I, 39 :
Ci la sOre sit 'negresca Cacl cand plecal, eram tinor, s'acum am
Si la vint sa putreysca... imbatranit,
Totu§i ca verb activ se (lice mai M'am albit de griji, necazurT, i fata mi
mult nalbesc cu derivatele nalb s'a zbarcit
tor 0 nAlbitOre, n Albitura, La I. Vacarescu, p. 332 :
nalbitori 6,, 'far albesc circulOza a- D'o data calu se incordaza,
pr6pe tot-d'a-una ca verb neutru ; de S'arunca 'n laturl, se spaimintaza!
exemplu : nalbesce pörul " insem- Se zvircolesce! de fric'a multa
neza il teint les cheveux en blanc", Niel bold, nici glasu nu'ml mal asculta.
Ager descalec, vecl jos turtita
pe cand albesce pörul = les cheveux Albind o trimba invaluital...
deviennet blancs".
0 doina din Ard61 : albesce nu insemnOzA devenir blanc",
ci paraitre blanc".
Ba ea, bade, n'om veni, Formele albesc i alb ez figurezA
Cit n'am panza de-a nalbi,
Nici povest1 de-a povesti una linga alta la Boliac in O dimi-
(Jarnik-B6rsanu, 233). neta pe malul lacului" :
Ca activ i ca neutru in aceiasi poe- GalbuIa aurora de purpura urmata
siA de Gr. Alexandrescu, Viata cam- Albesce inverclita dumbrava de anin,
Si stele licurinde abia se maI arata
pendscA" : Prin umbrele ce n6ptea pastreza in senin.
Casa p'o muche cladita, In lacul de 'nainte'mi un cer se adanc6za
Singura campul domnind, Si lasa pe oglindaq abia a mal lucj
De umbra neocolita Facliile murinde sub panza ce alAza
0 vecll in aer albind . . . Al noptil intunerec ce 'ncepe a fugi
www.dacoromanica.ro
735 ALBICIOS 736
Forma alb ez, cu derivatele alb at l'Albbt, s. n.; aubier, pelita cea
§i alb ar e, aprOpe desparuta din grain, subtire §i albiclOs A, care este in-
represintA pe latinul activ al b ar e. tre cOja i intre lemnul unui copacie
Participiul trecut albit ca adjectiv, (P. Poenar).
in balada Opri§anul" : Partile arborelul se chiama : trun-
Iar in intru o bátrema chiu, craci, virf, cOje, mazga, albel 0
Cu-o Worm sfinta 'n manä inima " (P. Rovulescu, Dolj, c.
Si cu haine mohorite Capreni).
CU pletele albite . Se qice §i alb u le t.
Or. Alexandrescu, O impresia" : I. Ionescu, Agricultura din Mehedinti
Putim erau la numer osta§ii Romaniei, p. 396 : §indrila se face nurnal din
Dar and ale lor cete pe luciul campieT partea lemnuldi care se numesce a I-
Sernet inaintara cu pas resunator, b u 1 e t i care se afla intre scOrta gi
Din sulite, din colfuri, din armele a'b te, inima lemnuldi "
Când serele in unde, in racle aurite
Lumina 41 resfrinse pe stegul tricolor... Francesul aubier §i aubour,
V. Alb. spaniolul alb o r no sab born o, por-
tugesul al vur a etc., ca §i latinul cla-
Albbse,-dscit, adj. patronym.; appar- sic al b ur num, difera numai prin
tenant a ou descendant d'une personne sufixuri de cele doe forme romane.
nominee A 1 b. v. Albesci. v. "Alb. el.ule.t.
AlbèseT, n. pr. loc. plur. m. 0 multime AllAt. v. Albinel.

de sate in intréga Romania pOrta, nu-
mele de Albesd, plural dela putroni- Albbz (albat, albare). v. Albeld.
micul Albesc --= fiiul lui A I b", "Albesc.
ceia ce probeza marea respandire de
alta data a acestui nume personal. Alta. v. Albicd.
Frungescu (Dict. top. 3-4) in§ira pe
doe pagine localiti1e Albesci din Mol- Albleit S. clalbieä, adj. fern. ; t. poet. :
dova (FAlciii, Vasluiu, Iai, Boto§ani) diminutif d'a 1 b A candide".
§i din Tera-Romanesca (Muscel, Mehe- Balada Cucul §i. turturica" :
dinti, Teleorman, Buzeti, Ialomita, Dolj,
Draga turturicä,
Olt, Prahova, Arge§). Despre cele mol- Pasere dalbica . .
dovenesci in parte, veql un vechiu

dictionar horografic in Buciumul Ro- SA se observe ca a 1 b i§i asociaza
man, 1875, p. 34-6. Apoi o vale in tOte sufixurile cli -c : alba c, albuc
Muscel se chiama Alb ésca, adeca : §i albic.
[vale] AlbescA= a lui Alb", v. Alb.--ic.
§i tot ala un sat in Argq, adeca :
[parte] Alb esc A. Albleibs, -6sk adj. ; blanchatre. Si-
Constantin Brancovénu, Condica Vi- nonim cu albuiu saü albiü i cu
stieriei 1694, p. 39 : 23 taleri s'au alb u arAtand ca ce-va este aprOpe
dat pietrarilor dela Albefti pentru ni§te a 1 b, dar fara nuanta deminutivalb, ca
pietre ce au taiat de tréba caselor in albi§or, albinet etc.
domne§ti..." Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
v. Alba. esc. esci. Rom. p. 232) : ca soarele de lu-
www.dacoromanica.ro
737 ALBIA 738
minos, ca luna de aratos §i ca omatul albiciune din fire imaciune au avut in

de albieos Taste... " curanda vreme i§ va arata "
A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 86: v. Alb. -ctune.
... sosi in sfir§it la malul dorit, toc-
mai cand luna scapata, gonita de lu- Albia (plur. albiz S. dlbii), s. f., mai,
c6f6rul albicios al diminatei ..." jatte, auge ; lit d'une rivière; berceau.
Ibid. p. 88 : ... acolo salciea ple- Vine din latinul alveus, vulgar alveum
tOsa, socul mirositor, alunii mladiqi, (Du Cange), prin pluralul alve a. Ital.
artarii cu pojghite ro§ii, carpenii stu- alveo , in dialecte a 1 b i (Azzolini) ;
fo§i, salba-m6le i tell cresc ameste- span. §i port. alveo ; franc. auge.
cati cu falnici jugastri, cu plopi nalti Cu sensul de trunchiu de forma lungu-
§1 subtiri, cu anini uprel, cu ulmi eta, scobit in intru pentru a se 'Astra
cabicio§i . . . " ce-va, a se spela sat a se scalda, a se
Alexandri, Bradul" : adapa vite ori dobitOce, albia are mai
Sus pe culme bradul verde multi sinoniml: copa e, capister e,
Sub zapada albicidsci covata, postava, trOca,muldä...
Pintre negura se perde ...
Albia sat co paea in care se tine
0 doina muntenesca : malaiul, se chiama capister e" (D.
IVA ndgra de rogos 1 Negoescu, Dimbovita, c. Pietro§ita).
Mult est,I, plopule, falos; Albiea in care se spala came§ile, se
Mult estI Dalt si cabicios, qice co v at 6." (C. Clurenu, Vasluiu,
Dar n'aducl Mel un folos... c. Zapodenii).
G. D. Toodorescu, Poes. pop. 3541.
... copaea se qice postava;
V. Alb. -cios. albia este o postava mai mare pen-
tru came§1, adeca, pentru rufe" (D. Cer-
Albiclune, S. f.: blancheur. Sinonim bulescu, Mehedinti, c. Rudina).
cu al b 6 ta, cu al bime §1 cu sub- ...trOca sat troc, albie, mul-
stantivul a 1 b. E rar, §i nu e toemai d a, covat a, ---- alveus" (L. B.)
de trebuinta. Cu sensul de fund al unel ape cur-
Biblia erban-voda 1688 (Levit. XIII, gadre, adeca albia garle I" (Dr. Po-
4, 17, 20) : lysu), se mai qice mate a (Costine-
...iara de va fi ... si autern et scu), cate o data prun d.
§i stricaciune al- lucidus albus erit Pe la noi locul dintre malurile unui
ba in piial6 tru- in cute carnis e- rill nu se (lice albie, ci prund.... "
pului lul, i a- jus, et humilis (B. Ionescu, Dimbovita, c. Sacueni).
tundii nu va fi non fuerit aspec- Vorba insä cea mai respandita cu
ved6r6 ei din pi- tus ejus a cute, acest sens, remane albia.
Tale §i parult lul et pilus ejus non
nu s'au preme- mutavit pilum Capul Turculul saria
i de-a dura se ducea
nitt in cdbicfune, alb u m, ipse au- In albia Nistruluf
ce Taste el.(' ne- tem est
obscu- Linga pdtra Corbulul ...
gru ... rUS ... (Pompiliu, Sibiu, 24).
Canternir, Ist, Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 209) : ... corbul batran in Balada banatena. Iovan Iorgovan":
a 1 b de s'ar vapsi, cu o ploae sau §i IncOta, inata,
cu o roaa sa sa sp6le poate, .i. ce supt Cerna mea curata,
22,083. 24
www.dacoromanica.ro
739 ALBIA 740
CAIT volu arunca ...m'a 'njurat, m'a necinstit,

In albia ta Ca p'o albie porcesca m'a facut si
$A1 voIu da eu tie m'a gonit...
iIrdnk argintie...
(Familia, 1874 p. 24).
Alexandri, Sandu Napoila: daa nu
vrei sa lei campii pe urma lor, te fac
A ei din albid = deborder, inon- albie de canl..."
der" (Pontbriant). Lexicon Budan p. 724 : fac pre ci-
Albid este §i fundul unei val inchise ne-va treca de pore! sag albie de cane
intre rädicaturi. = quempiam maxima ignominia af-
Dalmg, se chiama lungul null del ficio ".
fara padure pe el ; vagauna este locul Pontbriant: a face pe cine-va albid
mai jos dintre doe dalme, adeca albiea de p or ci = accabler quelqu'un d'i-
dintre dalme ..." (N. Vuga, Vasluiu, gnominie".
c. Bodesci). Satenii legana pe prunci in cabia. De
v. Cdpistere. Copae. Covatd. aci expresiunea : din albid = din cea
Muldd. Postavd. Prund. Trded... mai frageda vrista,".
Jipescu, Opincaru p. 21 : Cat main
Se rostesce dupa localitati : albie, m'a§ face, cleti hine, ca mare Ye qui,
peste Carpati
alghie, albghie, albgie;
de mi-ar ini pe la urechie vestea ca
se aude §i alvie : dela fita din albiie, dela copilandri
Taa chnta cu caldura §i codanele pin la unchie§i beteg! §i
De sta, Oltul si nu cura... babili Yertate, toti cu totii cu mic cu
Tad, cuce, nu mai cânta, mare V-ail indulcit inima i s'afi ota-
CA tu'mI opresci alvia . . . nit bucuro§i sa faca 'ndreptare reli-
(Jarnik-Bärsanu, 106). lor .." ; i mai jos, p. 65 : dela albie
pina la cosciug sa domniesa cuvintu
Poporul crede cä daa cine-va bagg.
dreptului "
argint-viii in fantanl, le stria isvorul, I. Crénga, Amintiri (Cony. lit. 1881
sag intr'un rig stria alvia, aci el p. 11) : copil de VIä in albie, pe
tot mereg sapa" (A. Bunea, Transil- langa a1T vr'o §ase, care a§teptati sa
vania, Fagara§, c. Vaidarecea).
le tug, de mancare "
v. Argint-viii. Tot ad vine albia in care se scalcla
In cas oblic poporul rostesce adesea copiiI.
äthi = albie, dupa cum scrie V A. Doina Blastemul" din Dimbovita :
Odobescu, Demna Chiajna p. 85: cur- Ca tu, maIca, cand m'al fapt,
sul riului furase luntrea §i o 'mpinsese In albid m'al scAldat,
cu repeqiciune pia, la gura acelei strim- Tn scutece m'at fAsat,
toff, prin care apele alba celel marl Scutecele ca, mI-al strins,
De durere eü am puns...
se revarsa cu volbura... " (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 438).
Locutiunea proverbiala a face pe
cine-va albid de porci" sag albid Fabricatiunea albiilor era o speciali-
de caul ", adeca un vas din care tate a Tiganilor Rudari, pe carl
mananca porch' sail canii, insemneza pina astaqi in unele locuri poporul II
a injura, a batjocori, a arunca cu nuinesce de aceia albier I sag a 1-
noroiu. bier1 (C. Corbenu, Olt, c. Alima-
Anton Pann, Prov. III, 115 : nescI).
www.dacoromanica.ro
741 ALBINA 742
Deminutivii din albia sint alb i u ta fac albinele salbateci, care se afla in
(Cony. lit. 1877 p. 32) §i albi Or a. lemne i in pietri..."
v. Albinet. Ruclar. 0 frumósa descriere poporana a
duinesticiril albinei, la I. Creuga, Po-
Albiêr, s. m. ; Bohémien fabricant vestea lul Harap-alb (Cony. lit. 1877
d'ustensiles en bois. v. Albia. p. 186) : §i mai merge el cat merge,
8i numai éca se aude o bazaitura ina-
s. f.; blancheur. Sinonim cu du§ita. Se uita el in drepta, nu vede
albét h, dar insemnand o fata alba nimica ; se uita in stanga, nici atata ;
mai intinsa saü mai adanca. §i cand se uita in sus, ce sa vada ?
Alexandri, Portret" : Un roiu de albino se invirtia in sbor
pe deasupra capului set §i umblaa
Niel marmura cmplitá albimea ta nu
'ntrece. bezinetice de colo pina colo, neavénd
Ca luna 'n rn1eu1 ernel, frunnisã qt1 loc unde sa se wile. Harap-alb ye-
§irece... clendu-le aa, i se face min, de dinsele,
§i luanduV palaria din cap, o pune
V. "2. Alb. Albela. pe érba la pamint, cu gura 'n sus, qi
apoi el se da intr'o parte. Atunci bu-
I. AlbIn, S. m. ; abeille-mère. V.
curia albinelor ; se lasa jos cu tOtele §i
Albina. se aduna ciotca in palaria. Harap-alb
aflandu-se cu parere de bine despre
2.Albin, adj.; blanchatre. v. .Albinet. asta, alerga, in drepta §i in stanga flu
nu se lasa pina ce gasesce un bVi-
Albina, n. pr. loc. f. artic. v. Albina. han putrigaios, Ii scobesce cu ce 'Ate
§i '1 face urdini; dupa aceia aVla
subst. et adj.; apiculteur, ni§te tepq intr'insul, II frécä pe di-
celui qui elOve des abeilles. nauntru cu catulnica, cu sulcina, cu
v. Albina. Albinetrel. mataciune, cu pola-santa-Mariei i cu
alte buruene mirositOre i prielnice al-
A1bine.ri1, n. pr. loc. m. plur. artic. binelor, i apoi luandu'l pe umèr, se
v. Albina. duce la roiu , restOrna albinele fru-
mu§el din palarie in bu§tihan, il in-
Albinti (plur. albine), S. f.; abeille. tOrce binirr cu gura in jos, ii pune
0 gOnga de felul celor hymenoptere, deasupra nite captalani ca sa nu res-
care produce miere i céra, traind in bath &Vele §i plOia inlauntru, §i apoi
cete compuse fie-care din cate o sin- lasandu'l acolo pe camp intre flori, Il
gura albina femeia i din mai multe cauta de drum. i cum mergea el,
albine lucratóre i nelucratOre, aceste multamit in sine pentru acesth facere
din urma barbati, cele de'ntaiu neutre. de bine, numai éca i se infati§Cza ina-
Omul dumesticesce, imbunatatesce inte craésa albinelor ..."
§i intrebuintéza pentru folosul seti pe Din acest pasagiu se vede deja ,
albina, care altfel ar fi remas numai ca crescerea albinelor are in popor
in stare selbateca. o bogath terminologia propria, care
Un text din secolul XVII (Cod. Mss. cate-o-data se deosebesce dupa locali-
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bralov, tati. A§a :
p. 280) : miiaré salbateca, zic, care albina in genere se chiama musc A,
www.dacoromanica.ro
743 ALBINA 744
pi cand sporesce bine : are multa cauta un not local : roire, roit,
musoa" (IV), iar in Banat se (lice: ese musca" (IV);
biza (corn. Visagu) sat b ft z (com. stupul vechin cu albine ro Yu sag
Boutar) ; m at ca on pa r va c, er noul stup
albina femeia : matca, pe a-locuri capetat din cel vechin pa ro I u, de
albind lucree (Braila , c. COcaru) , unde apoi verbii : roesce 0 pa-
imper a tésa (Mehedint1), alb inet roesce sat roqesce;
imperatesca (L. B.); stupul care nu roesce : buhaiu
albina barbat : trantor, Tar figu- (Ia0) ;
rat : lair tar, fiind-ca nu face alta un mic stup purtaret, in care se
treba decat bazae, canta §1 pica (Ia§1); prinde noul roiuroinita;
albina selbatecab an zar (Covur- un rnic roiu s f I r 1 a c (Doroholu) ;
lulu) sat b ar z u n (Buzet) ; oul sag puiul de albinet c a t e 1, Tar
vasul sag butucul gaurit in care se producerea lui : catelit, cate-
uleiu, stup,
adapostesc albinele : lesce;
§tubeiu sail §tiubeiu, matca, materia viscesa din care se nutre-
courita sat cu§nita; sce catelulpastura;
bortecica in stup pe unde intra §i materia din care se formeza catelul:
es albinele : urdini§; plamada;
ceia ce se pune pe stup ca sa'l apere fagurul flert din care se scosese ce-
de pleia sail de ar§ita : cap ta r, c p- raho§tina, jintita, baba§
tan, captalan; (Tutova) ;
strateIe unde se aleiä mierea 0 din apa prin care a trecut rnierem i d
call se face céra: fagur, peste Car- sat niTd (Mint).
patT fa gor, la Coresi 1577 ps. CXVII: Despre sonul pe care'l scete alb ina,
generalmente se (lice : b az ae, une-
...incungurara- circumdede- ori: bombanesce sat bomba-
ma ca albinele runt me sicut a- esce (Transilv., Sibid) off bomba-
stredila... pes fa vu m.... n eza (Deva), zuzae (Fagara§, Hunia-
chilierele in cari se reproduc albinele : dera), vijaesce (Banat), sbarnae
b O tea (Nernt, Suceva) ; (Teleorman).
tepuvle de lemn prin cad se sustin Albina se resfata printre fon', pe al
fagurli : tr epee, in Oltenia pr ec I carora suc il preface in faguri.
(MehedintI); Coresi, Omiliar 1580, quatern. XVII
locul unde se tin stupiT vera : p r i- p. 9 : Cati arnu tocmélei lu Durnne-
saca sat stupina oristuchinti, zeu cu dragoste nevoescu-se, trudei
(Ialomi ta), Orna : tern n i c sat tevn i c; ceTa draga a albinelor inchipuescu-se,
päzitorul albinelor : stupar sat ca cum zboara acele pre campure pi
prisacar; dein toate erbile §i dein toate florile
sceterea mierii §i a cereT din stup : aduna care e cu framsete i cu folos,
retezare sat retezat; a§a i ace§te "
exterminarea trantorilor : tranto- Legenda Sf. Vineri, text din sec.
r i t sat batut; XVI (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf. Ni-
instrumentul cu care se reteza" : comae din Bra§ov, P. 71) : ca o albnâ
custura; strange dein toate florae primavarie..."
inrnultirea albinelor qind pentru a In colinda Plugul" :
www.dacoromanica.ro
745 ALBINA 746
Uncle sint fete nebune mitologia elenica albinele, pats-Tat, sint

Co asvirla cu alune, daclacele lui Zeus, ér dupa Virgilia :
*i se ldga do fecTori
Ca albinele de florl... Esse apibus partem divinae mentis...
(Alex'. Poes. pop. 2, 301)
Donici (1840), I, 1 : IatA o naratiune in gralul din Aralcea:
7/La inceput cand a zidit D-gau lu-
Vulturul pe o albina mea, a facut mai intal ceriu i pA urmA
Au zárit'o in grAdinã
La r'avarsatul de zori pAmintu. Dar cand a Mout pamintu a
Biziind pe lingA floe_ avut de ajutori pa arid. D-Ou a desfb-
&rat dupA un ghem ata cat erea
In proverbi i locutiuni proverbiale : tancu cerului §i pA urma a dat ghernu
Ca albinele la fag s'adunA" (Iorda- ariclului. Ariclu Oret, vrind sa faca pA
chi Golescu, Cony. lit. 1874 p. 73). D-pu sa gre§easca, cand vedea cA D-qau
Albina in gurA tine mierea cea mai sA apropie de el cu zidirea p6mintului
dulce, 0 in Oda acul cel mai otravi- desfa §ura cate putin cate putin atA dupa
tor ... " (ibid. p. 69). ghem ; a§a ca tomnal la urma cand
Vine binele DiAu a vaqut ca pamintu leste mai
Ca albinele . . . mare decat ceriu, a priceput cA ari-
Warm, Prov. II, 20. clu i-a stricat tancu. Atund ariciu a
Albina vine incArcatA de cera fugit i s'a pitulat in larba. Dian dupA
miere pe piciOre, pe spate, pe burn ; ce s'a gandit §i rasgandit §1 n'a aflat
de acela se (lice despre un om strin- nici un mijloc ca sa fad, pamintu sa
getor : vine incarcat a-casA ca o al- nu fie mai mare decat ceriu, a trimes
bind . . ." (S. StAnescu, Dimbovita, c. albina ca sa caute pA arid 0 sa'l in-
Bilciurescii). trebe. .Albina gasind pa arid l'a intre-
Aduce ca o albina, saü: incArcat bat, dar el a clis cA §tie 0 nu vrea sA
ca o albind, se qice de ornul care in- spunA. .Albina, §i ea §ireata, s'a prefA-
grijesce bine de casnicil sei, indestu- cut ca, plead,. Ea insa departandu-sa
lindul de nu le lipsesce nemic " (D. putin s'a ascuns intr'o Sire. Ariciu cre-
Georgescu, IaIomia, c Co§ereni). Vnd cA e singur, a qis : HPI! nu sA
...
harnic ca albina, stringetor ca pricepe D-clAu atata lucru 1 SA la pA-
furmca " (S. Negoescu, Rimnic-SA- mintu in maIni de margini, sal stringA,
rat, c. Bogza; Gr. Gheorghiii, Boto§ani, §i a§a o sa sA fad munV, val. i dea-
c. CAlinesci). lurr. Cum aude albina lucru, sbOra din
Unui om ce umblA de colo 'n colo, i flOre, §i ariciu auqind'o I-a (Vs : Eii...!
se (lice : ce umbli, ma, ca un rolu ParA aci ai fost, hqo ! manca-t-ar ce nu sA
m atcA?" Unui lene§: ma tran tore, 'flatland cin'te-a trimes!§i de atunce
ce nu te apuci de trébA ? , " (S. Tacu, albina face miere in loc de alt-ceva..."
Covurlulu, c. Brani§tea). (I. Nisipénu, c. Nisipii).
0 injuratura catra cal la Alexandri, Tot a§a se povestesce de'ncOce de Olt
Surugiul: Perire-ar albinelP care or (P. Diaconescu, Muscel, c. Godeni ; D.
stringe céra de fAcut luminare celui ce Basilescu, Prahova, c. Drajna de sus ;
vö are!..." P. Michaescu, BrAila, c. Cecaru).
In cosmogonia poporana rornanA, al- In acest mod poporul ii explica,
bina §i ariclul Oca un rol fOrte in- pentru ce numai la albine se mananca
teresant, care ne aduce a-minte ca'n nee% ce nu se mAnancA", fiind-cA b1A-
www.dacoromanica.ro
747 ALBIN A 748
stemul ariciului silia tocmal pe Dumne- pianu, Muscel, c. Mtn ; I. Badescu,

eü vrend-nevrend s'o manance, Muscel, c. Botenil etc.).
v. Arkin. Brdsed. Albina e privita ca sfanta, cad ea
17
Fiind ca se pituléza atat de malcom face cera pentru luminari de dus la

intr'o flOre §i apoi sbOra bazaind nu- biserica. Poporul crede ca este pëcat
mai dupä ce o supsese bine, albina ca- a da cu cora pe'n case, la podela saü
racteriséza adesea in legendele popo- ceruit, dupà cum unii din boleri aii
obiceiu " (Staret G. Theodorescu ,
rane pe iscOda.
Basmul Tugulea " (Ispirescu, Le- Mavroinolu ; M. Radulescu, Dim-
gende p. 315), ...
priponi call, apoi bovita, c. Finta ; Carare, IV, c. Cucu-
teni; P. Pintea, Banat, c. Nevrincea etc.).
dandu-se de trel off peste cap, se facu
o albinei §i pleca inspre meqa-nOpte 0 rugaciune poporana din Banat :
incotro §edea SmeOica pamintului. Dupa Santa Vinerl a avut un feclor,
ce ajunse acolo, sbarn! in sus, sbarn ! Ca un mandru domni§or;
in jos, intra in casa Smedicei i asculta Din ochi lacräml ii mergea,
ce vorbia cu Smeil " Din inim6, sangel curia,
Pe linga numele set de iscóda, al- Nime'n lume nu sciea,
Far de Dina
bina mai are §i pe acela de o gangona Magdalina
reutaciOsa. Si surorile lul Lazar,
Se scie ca albinele cele lucrätóre in- Cad se dusera pe campul lul lordan,
ghimpa forte dureros cu a§a numitul Culegend flori de amin,
a c, pe care'l are §i matca, de§i ea nu'l Si deterá cu picloru 'n spin;
Ci acela nu fu spin,
intrebuintéza nicl o data, astfel c po- Ci fu albin,
porul crede ca dinsa nu'l are. Din albini se facu mlerea,
0 legenda din Arddl : Mierea facu cern,
Cand a facut Dumneclea tote vie- aira s'a aprins,
tatile, a intrebat pre fie-care ca ce pu- RaTul s'a deschis
(S. Liuba, Banat, c. Maidan).
tere voesce sa alba. Albina a respuns
ca : pre cine volu impunge cu acul Din Transilvania :
met*, sa i mora. Atunci Dumnelleii
Am plecat pe-o cAlicea,
mai bine s mon tu ! i ea
a clis :
Ma 'ntalniT c'o alghinea,
se vede pina in clioa de astaqi, ca in- Alghina a %cut cdra,
data ce inghimpa cu acul seü albina Cdra s'a facut lumina,
pre cine-va, more ea-insoli..." (G. Do- Lumina s'a aprins,
brin, S. Gila, I. Munténu, Fagara§ Ralul s'a deschis,
Pomete
Huniaddra). influrete,
De asemenea se povestesce in Moldova Dumnedeu sant s6, ne Terte...
(V. Mircea, IV, c. Copoil; Dumbrava, a. Floca, Sibiu, c. Sinai
Nenrt, c. Uscatii) i 'n Tora-Romanesca
(P. Georgescu, Prahova, c. Provita; N. Din Dobrogea :
Calinescu, Braila). Albina face rniere,
totql pe acOsta reutaciOsa iscoda, Mlerea se face cdra,
poporul o privesce ca sfant A. Cdra se face faclia,
Dracul se pOte preface in ori-ce fora Fáclia s'aprinde,
Ralul se deschide,
saü dobitoc, numai in oia §i 'n albinei Malca DomnuluT pe toti in brate no coprinde...
ha" (L. Iancu, Banat, c. Visagu; I. Vi- (N. Ludovic, c.
www.dacoromanica.ro
749 ALBINA 750
In Occident se (lice ca'n nOptea Cra- poesia poporana din Banat ar puté sa
ciunului albinele canta o minunata co- ne amintesca ca la vechii Romani ton-
linda despre nascerea Mantuitorului, §.1 mai albina-femeiä era privita ca bar-
a ele nu inghimpa cu acul lor decat bat : rex" sau regulus" (Virgil., Varr.
numal pe Omeni desfrinati §i pe fernel etc.), astfel ca albin ar fi [rex] al v i-
perdute (Rolland, Faune pop. III, 268); n u s " , regele stupului" ; e mai pro-
se mai qiCe cä patria albinelor e para- babil totqi ca, dupa ce cuvintul al-
disul, i alte legende analOge (Guber- bind fusese deja format, poporul l'a
natis, Zoologic. Mythol. II, 218) ; dar apropiat apoi printr'o asociatiune de
numal la Romani, printr'o imagine de idel de adjectivul albin= lat. albmus,
cea mai inalta poesia, poporul ne asi- nu cu sensul de blanc", ci cu acela de
gun, ca : candide". Prin acei41 asociatiune de
22
Albina este facuta din lacrämile idei s'a nascut forma femeésca alb i -
Maicei-Domnului..." (Dumbrava, 1\1-6mt, nita in loc de albineta intr'o
c. Uscatii). doina din Ard61 :
De aceia e mierOsa, dar i te d6re Tot me mir, me mir draguta,
toto-data. Cum potI fi aa mandrup. ?
In fine, nu lipsesce o legenda co- Nu scid cum potT fi, Mita,
mica : Chiar ap de al binit a?
Poporul Oce ca Ia inceput albina
§i mai jos :
a fost a Tiganilor, i Omenii all facut
schimb cu din§ii, dandu-le in loc nisce Frundulita dalbinit ...
(Familia, 1886 p. 227),
barzauni marl, carl traesc sölbateci §i
de cari sail bucurat iganiT, crecFn- ca i cand ar fi deminutivul albinit a
du-se ca§tigati, caci albina e mult mai din albind.
mica " (Buzeil, coni. Boziorul). Cu rnult inainte de colonisarea ro-
v. Tigan. mana, Dacia era vestita prin albin e-
Cuvintul s'a pastrat in tote dialec- t u 1 set, caci deja pe timpul lui Ero-
tele romane : macedo-roman alghina, dot Tracil spuneat cu emfasa Greci-
istriano-roman albird, la no.' dupa 10- lor ca pe aci nu poti strabate de mul-
albind, alghina, albghina, §i timea albinelor : ais J 0e4ixEg 2iyovat,
chiar albkina (Näsaud). Este latinul : tt cc ra a c xcerizovat Tc'e nietv Tortes-eon,
musca alvi n a, literalmente mouche al 1571-3 zolirow ozix dvat cit,E1,961v rO
de ruche", de unde pe de o parte sim- 7reo1wileco ..." (Herod. V, 10; cfr. Ae-
plul in usca abeille", dupa cum se han. de nat. anim. II. 7). Sub domina-
aude adesea pe la t6ra, pe de alta al- tiunea Romei acesta industria n'a in-
bind, substantivandu-se adjectivul ca cetat de a se desvolta. Pe linga albind,
in: fantana, = [aqua] fontana", arma- termenti miere, cera, fagur,
sariu = [equus] admissarius", érna = pastur a, catel etc. dovedesc te-
[ternpus] hibernum" etc., sail precum melia latina a apiculturel romane. Peste
in latina hiT .Plaut se qicea buna-Ora : acesta ternelia insä, fail a puté s'o
melina[crumena] melina". 24a dara
,y ascuncla, s'a arlat in vécul de mijloc
albind este in cea mai strinsa inru. un gros element slavic : s tu p, u I e Yu ,
dire cu albia (=lat. alveum), dupa prisaca, matca, trantor §ial-
cum se numia dentru'ntaiu stupul sall tele. Causa este Ca vecinii nostri Slavi,
tubeiul (Cihac). Masculinul albin in mai ales acei din Polonia, s'at indelet-
www.dacoromanica.ro
751 ALBINAREL 752
nicit tot-d'a:una mai mult decat poi cu nen" (ibid.), loc plin de albine". Cel
crescerea albinelor (Hehn, Kulturpf1.2., ce traesce din crescerea albinelor este
516). E interesanta in acésta privintä albinar er,. insa0 indeletnicirea al-
legenda poporana despre descalecarea binari t (Budai-Delénu), saü mai bine
Moldovei, povestita de Evstratie Lo- albinarit (Pontbriant).
gotaul, Letop. I, Apend. 5 : [Mara- Mai multe localitati in Romania se
muralanii], mirosindu-le fum de foc gi chiama Albina: un munte in Argq,
fiind locul despre apa, cu padure ma- un sat in Tutova, vr'o trei insule in
runta, s'at pogorit pre rnirodeniea fu- Dunare (Frunqescu, Diet. top. 4). Satul
mului unde este acum manastirea Et- Albin esci in Argq presupune un
mull ; acolo pre acela§ loc aü gasit o nume personal Albind. Numele catu-
prisaca cu stupi §i un moveg nului Albinaril in Buzeil ne spune
!Abram prisacariu, de semintie aü a locuitorii lui vor fi fost dedati Ore-
fost R u s Pat chiemat Iatco ; intre- cand cu crescerea albinelor.
bandu'l acel feciori de Domni, ce fel v. Albinarel.
de omu'l 0 den ce taral, el at spus
a este din tara le esca ..." Albinárbl (plur. albinarei), s. m. ;
Do6 judete, Vasluiu in Moldova §i t. de Zool. : Merops apiaster, guepier.
Mehedinti in Muntenia, privindu-se cu In Moldova 0 Muntenia, numele mai
drept saü cu nedrept ca cele mai bo- cunoscut al acestei paserele este P r
gate in stupi, pOrtä imaginea albinei gore sail Prigóra.
in chlar marca districtuala ; dar nu nu- S. F. Marian, Omit. I, 61 : Albina-
mai ele, ci Romania intrega avusese relul e una dintre pasarelele cele mai
alta data un nume european sub ra- frumóse de prin terile locuite de Ro-
portul a1binritu1ui. Cel mai bun mani; el intrunesce pe penele sale mai
cunoscötor al terilor nOstre din seco- tote colorile, precum albe, ro0i, gal-
lul trecut qicea : TJna delle pia pre- bene, albastre, castanii, negre §i verqi.
gevoli e ricche produzioni delle due Nutretul de frunte al albinarelului sint
Provincie sono le Api, perch6 la cera tot felul de musce, apoi strechil, lo-
die danno 6 senza dubbio la pit bella custe, bondari, carabu§1 i gargauni,
e ricercata di tutta l'Europa ..." (Rai- insa mai ales albine 0 tot felul de
cevich, Osservazioni 1788, p. 87). vespi, de unde se vede ca-i yin la po-
v. Ce'ra.Miere. porul roman §i numirile de albindrel,
Din albina se formeza cinci deminu- vespar i vesparita. Ba! Ro-
tivi. Ieromonah Macarie, 1778, Dictio- mann din unele sate ale Bucovinei,
nar slavo-roman (Mss. in Bibl. Centrala precum buna-Ora din Fratautii-vechi §i
din Buc., v. num) albinuta or din Crasna, mi-at spus c. albinareltd
albinita, albinica, albinioa- mananca cu mare placere i furnici.
r a ...", afara de cari mai este alb i- De-aici apoi rat numit locuitorii ace-
n e a, ca intr'o rugaciune poporana de stor sate 0 furnicariu. .Albinare-
mai sus. Augmentativ nu existä, ci lul se afla mai pretutindene in Europa.
numai colectivul al bine t, eine Menge El i§i face cuibul de comun prin borti
Bienen, lauter Bienen" (BudaiDelenu, adanci din termuril apelor. Umbla in
Diet. Mss. in Muz. istor. din Bucur.), cete i striga, mai cu sama inaintea
))o multime de albine", c5ruia core- unei ploi, forte tare. De-aicea vine apoi
spunde albini§ ein Ort von Bie- credinta Romanilor, atat a celor din
www.dacoromanica.ro
753 ALBINET 754
Bucovina cat §i a celor din Romania, Acela§l, 30 ghen., vorbind despre Sf.
ea albindretul e nu numal un anun- Ioan Crisostom : era scundil, mare la
tator ferte bun de p101e, ci §i ca el, °apt, suptare la trupil forte, plecatir
macar ca petrece mai mult in apro- nasulil cu n6ri mare, play al.- al-
pierea apelor, Mei cand de alta data bene ."
nu be apa, ci numai cand plOua." Cuvintul circulezri, fOrte mult in Mol-
Tot dupa numele albinei" se chiama dova §i peste Carpati.
acesta pAserica in mai multe alte limbi Din Bucovina :
roinanice: span. abejaruco, franc. dial.
Ca'l la fata albinet
béiola, provent. dial. abellerola, sard. Tar la per negru si cret,
abiolu §i apiolo etc. ; cfr. germ. Bie- La obraz ca rujile
nenfresser, engl. bee-eater §i altele. .5i la ochi ca murile ...
Etimologicesce, albincirel este demi- (Marian, II, 198)
nutiv din al binar cu sufixul -a r adaus Din Ardel :
la albina, hrana obicinuita a ace-
stei pasarele, sufix ce ne intimpina cu Me rniram ce'im place mie!
Merul rosu din tipsie,
aceiai functiune in numele päserelei Badea nalt cu palarie;
alunar" care se nutresce cu alune". Merul rosu paduret,
Literalmente, albinarel = petit api- Badea nalt §i cabinet! . . .
culteur ". (Jarnik-Barsanu, 41)
v. Albinar. Prigore. saü :
Ochil tel col negrisorl

Albinärlit Umple'ml trupul de foil,
} v. Albina.
''Albinärit Fruntea ta cea albinqa
Umple'mi sinul de dulcdt6....
nbid.
s. n.; impôt sur les 81)
abeilles". v. Desetind. saü :
Dela puIca'ini albendyi

Albineh. V. Albinet. Ca si dalba dirnineta
(Ibid. 322)
Albhibt, s. n. collect.; beaucoup d'a- sail :

bellies. v. Albinet. MAT lelits. albinqd,
Ce te til asa mareta?
Ca i eü is albinq,
Albinèt,-Otl, adj.; blanchatre, pale. Nu me tia asa maret
Deriva prin sufixul deminutival -4 din (Familia, 1886 p 43).
albin = lat. albInus, de unde
printr'un alt sufix sirionimul a 1 b i- Din Moldova :
n i il. Se qice §i albe t, din alb cu Pe badea de PH vede,
acela§ sufix Prin sens putin difera Tu sá mi'l cunoscl asea
de albior, albi§or, albit, al- CAI la fata albinet
*i la per negru si cret
buiu etc., in call nuanta deminuti- (Cony. lit. 1880 p. 182)
vala este totqf mai pronuntata.
Dosofteiu, Synaxar 1683, ghen. 20, Forma albenel in loc de organicul al-
descrierea santului Eutimie : era la binel se datordza asimilaiunii vocalice
chip di-afirelia, naravul prostact, la regresive.
pelita albenepii, la stat sprintenti " v. Albinez. Albinift.
www.dacoromanica.ro
755 1'ALBIV)R 756
Albinèz (albinat, albinare), vb.; ren- *i m6 'Arta bine,

dre blanchatre. In Dictionarul Banatén Cum mi se cuvine:
lilt nisipiA,
Mss. circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. Roche de cutnia,
442): albine'clz", dar fara explicatiune. Ciorapl albifort,
v. Albinet. Pantoff galbiori
Albinicit 1 Inteo doina tot de acolo :
v. Albinet.
Aiblniltb Cu scrobelA albiOrd
De pe alba'ml fetisera...
s. n.; en-
.Albinil (plur. albinifurt), (Ibid. 808)
droit riche en abeilles ou plein d'a- Din Ardél :

bellies. v. Albinei. *i la fata's albisore,
Albisóre, rosiOre,
Albinin, -Ie, adj. ; blanchatre. Se in- Ca si niste merisere...
trebuinteza in Bucovina (Marian, Chro- (JarnikBarsanu, 28)
matica p. 50). Deriva din alb in=lat. saü:
al binus prin sufixul -1 ii, care for-
FetisOrä albisdrei,
méza sinonimul alb i d'a-dreptui din La cosita galbiera
al b. Intre albiniü a 1 b i r este ace- *i la mijloc subtirica,
1a§1 raport morfologic ca intre albi- La piclere mititica
net" §i albet". (Ibid. 241).
v. Albinet. In caraitura" saü argotul hotilor ro-
maul, albifor §i a1 bitura insemnO-
Alban., -Olt, adj. ; 1° blanchatre ; za ban de argint (Baronzi, Limba p.
2° sorte de raisin. Cel mai poetic din- 149). Tot ala la hotii din 'Venetia :
tre numerósele forme deminutivale din alb u m e (Boerio).
a 1 b , póte tocmai pentru ca, e putin Boilor a 1 b I pe la noi se clice al-
in trebuin tat. bifor, ca nume propriil " (Dolj, c.
Alexandri, Flori de nufar" : .
...de-o data, rotungl s,i v. 1.Alb. Alboniu. -for.

Apar la foc de mire dol nufkl plu-
titorl... 2.A1biEjör s. albiOrk s. m. et f. ;
Jipescu, Opincaru p. 53, in§irand di- t. de Zool.: ablette, Cyprinus albur-
feritele numiri de strugurT intrebuin- nus. Un pesce de riti de culOre alb a
tate la Valenii-de-munte : sasca, argintia, fOrte des in apele din regiu-
romostin, olog, aurel, berbecel, viobt, nea dunarena a Romania Numele fran-
vinos, ruginit, albior . . ces ablette" este o metatesa din a l-
v. 1. Alb.bAlbifor. -bor. b et t e, italienesce alb o sail a 1-
burno.
Albidra. Albid. ... In elnitau nostru sa gase§te
numa crachi da in al
i caracude ;
l'Albia,br, -Orti, adj. ; blanchatre. Si- dila Oghile§ti e'n tot felu de pqte :
nonim cu al bi or, dar mai putin ele- somn, tiuca, alghiiIrä, platica, ghi-
gant, dqi cu mult mai des in circu- ban i ipar. " (Th. Theodorescu,
latiune. c. Lup§Onu).
0 colinda din Bucuresci : Forma feminina albifdrei se aude mai
www.dacoromanica.ro
757 ALBit 758
mult in Braila (c. Tatarii i Filipescii), Albitilrä (pl. albitur1), s. f.; blanchis-
in Teleorman (c. Budescii), in Ialomita sage, blanchissure; au pluriel : huge
se mai intrebuintéza pe a-locuri §i blanc (Cihac). Se intrebuintéza mai ales
metateticul abligoret (c. Grindu), care la plural ca sinonim cu alb e, cu acea
ne amintesce pe francesul ablette --= deosebire ca, nu insemnéza nici o data
albette". Forma masculina albigor e haine, ci numai came§1 saü cele ce se
mai respanditä in Oltenia (Dolj, c. Ga spala, ba §i acestea inainte de a fi irn-
1ic1u1c i Risipitii). Tot din a 1 b, dar bracate. Se qice : m'arn imbracat in
prin alte sufixuri, se chiama acest pe- alb e, fie 0114 postav, cojoc; dar :
sce in Covurluiu albita sari al gh i- am multe albituri.
ta (N. TArctl, c. Piscu), iar in Banat In graiul hotesc albiturei vrea sa
alb oniu (S. Liuba, c. Maidan). qica bani de argint (Baronzi, Limba
In Dobrogea albig6rtt se aplica in ge- p. 149).
nere la toti pescii midi a 1 b I " (G. v. Alb. "Albigor. -ura.
Eftu§escu, c. Ciobanu), ca i frantuse-
sce: blanchaille, menu poisson blanc" '.Albitit. V. 2'Albi§or.
(Li ttré).
Se qice i simplu pesce-a/b (L. B.). 211131t6 (pl. albite), s. f.; t. de Botan.:
v. 1 3Albigor. drave, Alyssum incanurn. Spaniolesce:
3'Albiqôr, s. m.; t. de Botan. sorte
aliso blanquecino". Poporul a
mo§tenit din vechirne credinta ca albia
de champignon. Un fel de ci uperc vindeca de mu§catura canelui turbat
Negri§ori i albigori se chiama ne- (Sava Barcianu), ceia ce Meuse deja pe
sce bureti, cei de'ntala negri, celTaltl
Greci s'o numesca .2.vo-aov, dela nega-
a I I) i; se fac unii §i alii tómna pe
tivul d §i 21;aaa turbare".
copaci caquti; muntenii II intrebuin-
v. 3'Albild.
téza la hrana, fripi, gatiV §i murati
in vase" (S. Poppescu, Buzet, corn. n. pr. loc. f.; nom de village.
Chiojdu).
v. '.2.Albipr.
Ala se chiama un sat in districtul
Falciiului (Buciurnul Roman, I, 36).
.Alblre 1 v. 2Albiâ.
v. Albesc.Nalbesc.
Albit
Albibt8, s. f.; dirninutif d' alb i A:
Albitbr, -Ore, adj.; blanchissant, ayant petite auge, petite jatte.
la propriete de rendre blanc. Mai ade- v. Albia.
sea se qice nalbito r.
Doina din Ardél Alblii, -lit, adj.; blanchatre. Sinonim
To scaldi séra 'n riurOle cu albuiu, albicios, albinet
,$i te svinta vinturèle ? etc., avénd acela§1 sufix ca in a l-
Or te bate vint cu bOre,
Vint cu bOre albitóre?
buriti i albinit.
(Familia, 1886 p. 227).
E des la Alexandri.
v. Nellbitor. Iérna" :
Tot e alb pe camp. pe dOluri, impre-
AlbitOre. v. Albitor. Hdlbitdre. gIur, in departare
Ca fantasme al b e plopii insirati se
Albitorlá. v. Nalbitorici. perd in zaro,
www.dacoromanica.ro
759 1ALBUL 760
Si pe'ntinderea pustie, fait urme, fará 1Albota, n. pr. pers. m. Format din
drum, a 1 b prin acela§i sufix ca in vechile
Se ved satele perdute sub clabucl albii numiri proprie : Cahn, Racota, Pa-
de film .
lota, Dragota, Mon, Micota, Ar-
Tunetul" : nota etc.
E umbra unor nouti albii, uson, ma- La 1535, marele postelnic moldove-
nunt1 nese sub Petru Rare§ : pan Albote
Co luneca' sub wire, clädind un lant (Zapiski Odesskago Obkestva Istorii,
de muntl II, 563).
Calea robilor" : Un alt Albotd in Pomelnicul mana-
Pe cerul nalt lucesce un riu albia de stiril Bistrita din Moldova (Mss. in Acad.
stele ... Rom. p. 99).
Vinatori" : De aci colectivul Alb o tesci ca
nume propria topografic.
Pe gdna campulul albiii,
Se vede-un codru mare Intr'un crisov slavo-roman dela te
Lucind sub sOrele galbiu, fan cel Mare din 1489 (A. I. R. I. 155) :
S'un sat perdut in zare ,,BNICaTH ZEMAN 411' XOT(Ipa 51 ABOTEW ii-
v. Albiniil. Alburiü. .AOPL"

Alb o t e s cl, sat in districtul Bra-
1A1bbn1u = albbiu, adj. et subst. ; ilei (Frunqescu, Diet. top. 4 ; cfr. Bu-
d'une couleur très-blanche, mais seule- clumul roman, I, 36).
ment en parlant des animaux dome- v. 2. Albotd. -ota.
stiques.
Porcii a 1 b i-b Alan I se clic albonf..." 2. Albota, n. pr. loc. Acela§i cu-
(P. Munténu, Banat, c. Yerm4). vint cu cel precedinte, dar aplicat la
7)
Pore cu pete caciur, pore a 1 b localitäV. Frunqescu (Diet. top. 4) in-
albonzu . ." (M. Dragalina, Banat, c.
. dica vr'o §6se sate numite Albotd, in
Borlova). districtele Arge§ §i IaT, precum §i 'n
Miele cu p6ru1 alb pe linga gru- Basarabia, unde se mai aflã i pariul
maqi se (lice griveiu ; canele alb c a Albota.
n6ua albozu . . ." (P. Olt6nu, Tran- v. l'Albota.
silv., Hateg).
Este o formatiune romanesca din Albotbsei. V. *Albotet.
a 1 b prin sufixul augmentativ -o 1 u
==oniu. Albu. V. ' Albul.
v. 2. Alboniu. a* Albelu. -eta.
Albue. v. Albucesa.
2AlbbnIu = albtdu , S. m. ; t. de
Zool. : ablette, Cyprinus alburnus. Si- Albucbsel, n. pr. loc. plur. m. Nu-
nonim banatén pentru albi§or sat mele unui sat din regiunea BraileI
alb i §Or (Frunqescu, Diet. top. 4), care presu-
v. 1. Alboulu. 2Albi§or. pune un nume proprit personal A 1
b u c , format din a 1 b prin sufixul de-
Albóre. V. Alburin. minutival -n c.
v. Alb. -uc.
Alboreii V. 3*Alba.
www.dacoromanica.ro
761 ALBui, 762
Albagine, s. f. ; t. de Med. : albugo, d'ale lui Anton Pann este intitulata :

cataracte. In glosarul slavo.roman Mss. O geVtOre la taxa sari povestea lui
circa 1600 (Cuv. d. batr. I, 268) ne in- m o § Albu" (Buc. 1851 2).
timpina de doe oil: nRIVROAk aA R g- Albul este in antitesa cu Negr u 1,
ygge E fOrte remarcabila conserva- un alt nume personal de asemenea
rea poporana la Romani a terminului fOrte intrebuintat alta data, dar ea-
medical latin alb figi nem, pe care ruia nu'i corespundea o forma femi-
Francesii Tat capetat numai in timpii nina N0gr a, caci negreta" ar fi fost
moderni pe calea sciintifica, mAntinen- o batae de joc pentru o femee.
du'r forma nominativa albugo" i ne- Une-ori acelaf individ se qicea Al-
sciind de ce gen sa'l faca, masculin ori bul §i Negru 1, cu un nume de botez
ferninin (Littre). Italienesce, intocmai celatalt ca porecla. La 1510, doi
ca i la noi, alhügine. boieri, Stoica logofet §i Albul Negr ul,
v. 3 4. Albeta. ail daruit mAnastirii Turana satul Mo-
go§escii (Arch. Stat., M-rea Radu-voda
141bul S. Albu, n. pr. pers. m. artic. No. 19).
Nume Wbatesc corespuncletor feme- Cate-o-data doi membri din aceiai
iescului A 1 b a. Alta data era ferte familia erat unul Albul, altul Negrul.
poporan la Romani. Fiiu al lui Radu-N egrul (Col. 1. Tr.
Albu (ling) stolnic, intr'un document 1871 p. 138), Mircea cel Mare era cu-
muntenesc din 1490 (A. I. R. I. 1, 6). noscut in tineretele sale ca Banovet
In pornelnicul manastirii Bistrita din Albul" (Windek ap. Engel, Gesch. d.
Moldova (Mss. in Acad. Rom. p. 39, Wal. 167). In cli1e1e nOstre aü fost doi
40, 49, 57, 60, 62, 67, 68, 70 etc.) de veri Golesci fOrte populari ca : Gole-
o multirne de oil : Albulu (Anovils) scu Albul" i Golescu Arapila ".
Albu (Nuoy). In Roma numele ereditar de Albu s,
Intr'un act muntenesc din 1531 (Ve- mai in urma Alb i n us, purtat toti
nelin, Vlacho-bolg. gramaty p. 151) ta- pogoritorii din illustra familia Postu-
tAl se chiarna Alba, iar flint Albulü, ca mia (Fabretti, Gloss. ital. ad voc.).
zi cand -ul rear fi articlu, ci un sufix V. 2.Alba. Negrul.
deminu tival.
V. -ul.
Intr'un alt act din 1551 (Cuv. d. 2.Albul, s. m. artic. ; t. de Mythol.
batr. I. 243): Gone, Albul, Mohr.. ", pop.: un genie bienveillant. In pove§ti,
unde B 61 c I u este acelmi nume tra- 'Mu-impel-at in opositiune cu Negr u-
dus slavonesce. imperat, cu R o §u--imperat, cu P e
Intr'un act din 1573 (Cuv. d. Mtn n e -imperat etc.
I, 252): Albu. Alexandri, Legenda Ciocarliei:
Intr'un act din 1620 (A. I. R. I, 139) Venit'au R o § u 1, cralul inaltelor lungl
doi: .Albul de Nuc§or" §i Albul de plamrT,
Ganeti". Albul ce domnesce pe dob-Oecl de
Fruntalii satului Golescii la 1650 raTurl,
(A. I. R. 1, 1 P. 26) : ...Nedelco On- 5i Penes,-impbratul, arcas cu ochiul tinte$
Ce are'n tolbb, fulgerl §i'n grajdiu pe Ca-
cescul judec i Radul Bechescul post i la] Vinteq
Albul sin Stanciul judec ..."
Una din lucrarile cele mai populare Aläturi cu Albul, legendele poporane
www.dacoromanica.ro
763 ALBU 764
ne vorbesc de qine a 1 b e" in oposi- mail ori alburip, dO pareti a sinteti

tiune cu cele negre", cal-era li se in- d'o sutt, dO ani "
china drept prinos gaine a 1 b e" §i v. Alburiu.
cari ii ail o re§edinta la apele al b e"
etc. (Col. 1. Tr. 1876 p. 359 61). Alburlii, -la, adj.; blanchatre, pale.
v. pinet. Negrul. Sinonim cu albiü, albuiu, albi-
cio s etc. Este o veche formatiune
3'.i1bu1, s. m. artic. ; t. de Zool. : romanesca din substantivul abstract
espOce de vermisseau. Un fel de vierme disparut albOre= lat. alb ore m,
numit dupa culOrea lul, ca l ver d e- Para a fi necesar de a admite un pro-
-Oil sat verdetele. totip latin rustic alborivus" (Cihac).
Dintre vermi, poporul de aci cu- Sufixul nostru -I VI, de§i corespunde
nOsce : rima ; moletele, un verme mic latinului -I v u s, totql a capetat la
galben ; verdetul, care se ascunde in Romani o funqiune propria post-latina
pamint lingä radOcina curechiului §i'l in terminologia chroma tica : verdiLl, ne-
r6de ; albul, care traesce din sucul lem- grit, albastriii, gOlbiü, viiniu, porto-
nelor Mate 0 al legumelor §i stricA calM, small, fistichill etc., ast-fel ca
crumpii " (D. RecOnu, Banat, com. alburiu, adeca albur-iti, latin prin am-
Bucova). bele sale elemente constitutive albor
v. Verdete. -i v
u s , este totu§i curat romanesc prin
compositiune.
.Albulèsel, n. pr. loc. plur. m. Aa A. Odobescu, Pseudokyn. p. 218 :
se chiamä mai mune sate, prin plu- )) 1+16,0raie alburii eiaLl pe acolo din
ralul dela Albulesc = fiTul lui pamint Fi sburail d'asupra tainitei,

Albul". unde statura ascunse, atata mare de
La 1647 jupanOsa Paraschiva a lui vreme, comorile cele dela PetrOsa ..."
Necule peharnic din Ugruini Ando lui Vinurile pe la noi sint ro§ii, per-
Mateiu-voda Basarab tot satul Albu- sacii i alburi. . ." (C. Barbulescu, Dolj,
leftii ot sudstvo Meh den campu §i c. CalapOr).
den padure §i den apa §1 den §azutul arnaut este un fel de grail cu
satului de peste tot hotarul i cu tot bobul mare si alburiu . . ." (I. Adame-
venitul §.1 cu viile §i cu rumanii ..." scu, Dolj, c. Gaesci).
(Arch. Stat., M-rea Strihaia No. 8). De la Arra ncea (B. Stefilnescu), Sul-
v. 1.Albul. Albesci. Albotesci. tanica p. 18 : Focul palpaia in gura
sobei ; muvelele alburif se zariaii, prin
A lbulèse. v . Albulesci. gOrnuri, topite intr'o cam pia intinsa..."
v. Albiniu. -hi.
.Alburèse (alburit, alburire), vb. ; blan-
chir, rendre blanchatre, recouvrir de Albils (plur. albupri), s. n. ; 10. blanc
blanc. Literalmente : a face alb u ri U. d'oeuf; 2°. blanc de l'oeil. Sinonim cu
Jipescu, Opincaru, p. 75 : Me mir substantivul al b.
ca nu v topi1, voi törani, do ger, Alhuful o c hiu 1 ui =albugo oculi ;
cand vet! in puterea ierni, ca p0 chieptu albuful oului= albumen ovi" (L. B.).
vostru dOsfacut se rOsfa0, ninsOre, frigu In graiu circulOz mai mult despre
§i plOTea, §i cum nu 'ntepeniti, cand o Ll; in poesia poporana despre
vO zaresc sculati din car dimineta bru- ochiu:
www.dacoromanica.ro
765 ALCA 766
Ochil mel sint cu albus, Ochi§orif el

Te strig n6ptea din culcus.; Ca ni§te scantel,
Ochii mel sint cu lumina, Dalbele manute
Te sAgeta la inimA... Ca florile-a/bu/e...
(Familia, 1883 p. 9) (Burada, Inmormint., 126).
saü: Un alt bocet tot de acolo :

Ochii tel eel cu albus
Me scOlA de pe culcuo. Din al tel dragi ochiwri
(Ibid. 1852 p. 602) Au sa crescA alte flori,
Din gurita
sat : Tamaita,
Ochil eT eel cu lumin Din mAnute
Molt me striga dela cilia, Florl albute...
Ochil el eel cu albus (Ibid. 136; cfr. 111)
Mult me chlamA din culcu§...
(Jarnik-BArsanu, Transilv., 33) Din Bucovina :
v. 2.Alb.Ochiu.OU.--u§% Pe cel del, pe cea costitA,

Este-o floricea albuta,
S'ain 4is luf TOder sl vie
Albate, n. pr. loc. plur. f. Ala se SA 1-0 pun in palarie
chiama un sat in Muscel, care formeza (Aurora romana, 1881 p. 15)
o singura comuna cu satul Beleti
o traducere slavica a aceluiV nume, v. l'Alb."Albier. -qq.
cu satul Ne gr es ci = o antitesa a
celor l'alte doe, §i cu satul Sgriptesci. 'Ale& (plur. alcale), S. f. ; crampon,
In Albute, feminin plural dela albu t, crochet" (Pontbriant). Alca', scOba sail
figuréza interesantul sufix deminutival legatura, de fer la mull. i alte construe.
-u t ca in micut-el", Grec-ot-eiu", tiuni" (L. M.). Cuvint de aceiali ori-
Serb-ot-eiu", putin-t-el" etc. gine cu cel urmator.
v. ".Alb. -ut. v. 2.Alca.
Albat, -A, adj. ; blanehatre. Sinonim S. belch (antic. alcaoa, plur. al-
cu albinet, albulu etc., dr mai cale), s. f.; espece de tournoi oriental,
ales cu al bi §o r. jeu de bagues. Intre secolii
E des in poesia poporana. jocul alcale i cuvintul, ambele impru-
O doina din Ardél: mutate din Orient, par a fi fost respan-
M'a minat maim la vie dite la Romani.
Sa'mI culeg mAghiran mie, Moxa, 1620, p. 389 : juc4 bine
MAghiran de cel albut astazti §i vrateji§i bine calul la alcd..."
SA. fac penA la drAgut Glosar slavo-roman circa 1600 (Cuv.
(Jarnik.Thirsanu, 315)
d. Mtn I, 268) : Tpssonljy, loc larg sau
Balada Gruia lui Novae": unde alerga la alcd ..."
ApoI, DOmne, fata liii Balada Sirb-sarac :
Ca si spuma lapteluf ;
E albut, cam ro§covan, Trecea mercuri, venia joi,
Si semen' a cApitan Turcil mergea ate doi
(Reteganu, Poes. pop. 62) Ca sA giOce la halca
Sus in Haidar-pa§a,
Bocet din Dobrogea: Si de-odatA toti pleca,
www.dacoromanica.ro
767 ALCAM 768
La fug& se arunca, cul xcrZcdg, nici cu romanul o halca

Pe camp luciu se 'nsira ,
de paine" (Cihac, II, 584).
unde Alexandri (Poes. pop.2 , 109) ob- v. "Alca.Halca. ".
serva: Halca e cuvint turcesc ce in-
semneza veriga,. Glocul halcalet trebue Alcàm (plur. alcamuri), S. ; ruse,
srtfi fost acela0 carele 'Arta la Fran- piège, guet-apens, savoir-faire. Cuvin-
cesi numele de : jeu de bagues. Dupa tul se aude in Transilvania. Lexiconul
intelesul baladei, giocul consista intru Budan, vrend cu ori-ce pret Sal apro-
a se repecli calare in partea unde se pie de latinul arcanum", II sucesce
gasia halcaoa spinclurata, i a svirli forma i sensul tot-o-data : Alcamu
djeridul astfel incat sa tréca prin cer- vel arca rn 10. talnä, lucru ascuns,
:
cul ei ..." arcanum, mysterium, res occulta,

1.3n martur ocular, Gheorgachi Logo- 20. videnia, ars, techna". A1ii at mai
faul din Moldova, Letop. III, 314, de- confundat cu alcam pe ar can June
scrie alcaoa dupa, cum se mai juca cu ochiu la capet" (L. M.), o vorbg, cu-
ilia in secolul trecut : A tria zi dupa rat -Maresca. Numai forma alcam
Pa0 yin toti Egumenii Greci de se sensul viclenia " sint poporane
inching Domnului cu Sfanta Inviere, istorice.
aducand §i pocloane cate un miel ; si Cuvintul ne intimpina de trei ori la
tot inteacesta zi, sat a patra zi, au Coresi, Orniliar 1580 :
fost obiceiu vechiu de ellaDomnul quatern. XI p. 3 : ne-amt cu-
afara, cu tot alaiul de slujitorime, §i cu fundatt i ne chinuimu in napa§tile
toatg, boierimd marl i mid, la halca, vrajmaplui i in alcdmurile lui "
ori in §asul Bahlulului, ori la Copal, quat. XVI p. 14 : chinuitii de
scqindu-se toI caii Domne§ti; i e- ale vrajmaplui napa§ti §i de alai-
zAnd Domnul la saivant i boierii pe muri-i . . ."
scaune, pe cine din boieri randula Dom- quat. XXVI p. 1: aCasta
nul incgleca pe cal Domnesc i s e dumnezeiasca samainta sa ne nevoimil
slobozia cu sulita asupra sa o priimimu, ca sa, nu fie calcata sau
halcalei care sate sant aduse din rasipita de dracii vazduhului ; aVder6
Ora Unguresca, acolo se fac intr'adins sa o rasadim inteadanct, sä ne ne-
pentru acésta treba cu zicaturi de voimü ca sa se inradacineze, ca A, nu
mehterhané ; §i care 1 u a halcaoa i n de alccimurile napaltilor sa, se usuce..."
repegluné calului, venia de se Alcam nu e turcesc, nicl slavic. El
inchina Domnului si'l sgruta mana si n'are a face cu latinul arcanum", ca-
poala; §i color mai marl boieri li se rula i-ar corespunde romanesce arcan"
dgruia de cAtra Domn cate o lasträ on arcam" sat arcat", nici o data,
sat canavqg, cu fir 0 un postav, ce- alcam. Prin sens i Fin forma, este
lor mai de gios postaji i atlaze.... " curat maghiarul al k al m me§tepg,
Din acele petreceri de alta-datg, a indemanare": alkalmas habile, adroit,
mai remas in popor numai Gra locu- alkalmassag adresse , savoir-faire " ,
tiunea proverbialg, : b a t e alcaoa = alkalmazékony expeditif", alkolmaz-
perde timpul In deprt" (L. M.). kodni s'accomoder, s'arranger" etc.
Este turcul halq A, djagataic a 1 k Din alkalm alcam prin dissimila-
(ainenu, Elem. turc. p. 50) anneau, Vunea unula din eel doi 1.
bague", care n'are a face nici cu gre- v. Arcan. Ratalrn . Mefte§ug.
www.dacoromanica.ro
769 ALCATUESC 770
.Alcazi (pl. Alcazesci), n. pr. m.; nom propusa de Lexiconul Budan, e f6rte
d'une famine noble moldave. Astacli ingeniOsa, rad6mandu-se pe analogia ve-
se (lice mai des Alcaz. Acesta, familia chiului italian quotare= compo-
e cunoscuta in Moldova din prima ju- nere, ordinare", i nu este fail o bruma
matate a secolului XVIII, locuind a- de adevör. Dintru'ntaiu alatuesc ---= a 1-
tunci in districtul NOmtului i fiind kotni trebuia sa fi insemnand numaT
incuscrita cu vechiul n6ra boieresc créer", adeca scot la ivela ce-va not
Bant s. Intr'un act al rno§iei Al- privit ca o unitate, nu ca o adunare",
deni (Arch. Stat. din Buc.) din 1767 de exemplu :
se mentionéza mai de multe on Ior-
Lul Adam l'a sa zidire Dumnedeu 1-a daruit
dache Alcazi (Itivig4), cumnat cu Nico-
A fi stapan presto tOte ce el le-ad alcatetit...
lae Lipan i filu al sulgerului Constan- (Zilot, Cron. p. 3)
tin dintr'o ffica a lui Ursache Banta§.
Sub vecheal forma. Alcazi, de unde 0ideja mai taplig, pe terenul roma-
mai tailig s'a mutat tonul in Alcdzi nese, se va fi nascut sensul de com-
'apoT s'a perdut finalul acest nume poser, arranger", arl impreuna mai
este de tot turcesc sag tataresc: A 1 - multe una cate una", pe care nu'l
kazS, sail Al-qazi. are prototipul unguresc §i care pare
2. Arap. Bantd§. Turc. Turcul. a se datori anume etimologiei popo-
rane dela al-cat, inlesnita prin u-
Al-eatele, a-cats, adj. num. ; quan- nele constructiuni ca :
tième. Forma barbatOsca i§i acata mai
Mila ii era de tell s'o vecll cum o lAntula,
adesea pe emfaticul -a (v. 5.A): al-cd- Iscodiri n'ajunge 'n minte pe c a t e alcdtufa...
telea. Serva ca intrebare pentru a afia iBeldiman, Tragod. V. 2497)
locul sag rindul pe care'l tine ce-va
sag cine-va intre mai multe unitati In ulcdtuire, dupa cum s'a incetate-
omogene, avOnd drept respuns: al-doi- nit la noi prin etimologia poporana,
lea, al-treilea, safi : a doua, a treia ; fie-care din elementele constitutive ale
de ex. : al-cdtelea ai vorbit in adunare? totulul este al-catele fata, cu cele-
allOptelea; a-cdta casa ? a-treia. l'alte, adeca alcdtuesce cutare propor-
Nici o data nu se intrebuinteza MIA tiune numerica ; buna Ora la Alexan-
articlu posesiv a 1. Simplul catele dri, Ia§ii in 1844 : t6ranii, call, slava
n'are in graiu o existinta individuala, Domnului 1 alcatuesc cel mai mare n u-
ci numai ca element constitutiv in ad- m 6 r, nu V-ati parasit nici o data obi-
jectivul al-cdtele adverbul a ' n c a- ceiurile, nici limba, niel portul...", unde
t e 1 e. Formele flexionare ai-cdp, ale alcdtuesc este ca i cand am intreba :
cdtele, indicate de Cihac (I, 47), sint a 1- catele este teranul intre cel.l'alti
numai teoretice, dar nu se aud in Romani ?"
popor. I. Ca verb activ, alcdtuesc se pOte
v. A'ncdtele. Cdt. traduce mai tot-d'a-una frantusesce prin
composer" i arranger".
Aleätubse (alcatuire , alcdtuit), vb. ; a) Alcdtuesc composer", fie in sens
créer, produire, former ; composer, ar- fisic, fie in cel intelectual, sinonim cu
ranger. Dqi, fara indoélä, cuvintul vine intocmesc.
d'a-dreptul din maghiarul alkotni A. Odobescu, Mihnea-voda p. 37, vor-
)) crOer", tottli derivatiunea din c a t, bind despre mazilia acestui principe
22,033 25
www.dacoromanica.ro
771 ALCA TUDI TA 772
in Ardel : Toti groffl i neme§ii din Pun soroc, hotardsc Okla, intro el s'alcatuesc,
Sibiiu §i de prin pregiur alattuiaii o 01 o grabnicA ispravA, cu totil nädejduesc...
curte, care se bucura de bil§ugul §i sail la Donici, Leul Ia vinat :

de tralul Domnesc al Voevodului ma- Leu, lupu, vulpea §i canele o dat'
zil..." Ca ni§te bunl vecinl s'au fost alcatuit:
Costache Negruzzi, Zoe, I : El purta Cu totil intrunit
SA umble la vinat...
un antereil de suvala alb, era incins
cu un a1 ro§u cu flori, din care o III. Ca verb reflexiv, m 6 alcatuesc
pela i se slobozia pe cepsa stanga, lar are in limba veche intelesul de : a '§i
capetele alcatuind un fiong dinainte, ca- stringe tote partile corpului intr'o gra-
deal apol peste papucii lui cel gal- mada, a se ghe m ui, a se s gar ci,
beni. .." se ratatiner, , se ramasser, se pelo-
Zilot, Cron. p. 2 : Acum I/Mend lar tonner".
in patria mea primejdie mare §i inele- A§a la Coresi, Omiliar 1580, quatern.
gendu-o pre dinsa tocrnai stirv in mij- XXXI p. 7 : Iaste camileei mai lesne
loc la atatea blare, mai alcettuii §1 a- prein urechile acului a s e cauccitui de-
cesta scurta scrisere..." ath bogatult a se spasi...", unde al-
La Cantemir, Ist. ierogl. (Mss. in A- catuire insemneza a se face de tot mic
cad. Rom. p. 29) : ... camila nepasa- (Luc. XVIII, 25).
rith §i pasere necamilita, carila unil al- De asemenea la Cantemir, Ist. iero-
catuindu-I numele Strutocamila II dzic ;
glif. (Mss. in Acad. Rom. p. 59): ...
aCasta precum hiris camila sa nu fie, supt gardul din Owl bine aproape sa
lipi i acole ca mortul sa tranti ; a-
penele o vadesc, §i MAO hiris, pasire
sa nu fie, nezburare in aer o pare§te..." cesta aë alccituindu-sa, i mulcomi§ la
alc1tuesc se refera la numele c o m - pamant ascundzindu-sa, celalalt cat ce
p u s: areoui9-0-xcipliA.og.
pute ciriteele scutura, §i cu piciórele
b) Alccituesc arranger", sinonim cu uscatele frundze trop§ind-strop§ind le
tocmesc: suna..."
Ioan din Vinti, 1689, 1. 179 a: Prii- Pe linga substantivul verbal a 1 c a,-
me§te dara, Biruitoriule, ruga §i ru- tuire §i adjectivul verbal al c A tui t,
gaclunia noastra §i odihnqte toate din alcatuesc s'aii format alc tuela
sufletele carele s'au pristavitfi mai ina- sail al c atuinta composition" §i
inte intru nadejde invieril §i. a vigil alc at uit o r compositeur".
cel de veci, §i le alcatutcqte numele lor v. Rincluesc.-- Tocmesc.
in carte vigil..." Alcátuéld, (pl. alcatueli). v. Alcdtu-
0 predica a Sf. loan Crisostom, sec. ina-
XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf.
Nicolae din Brapv, P. 492) : ma cu Aleätuintit (pl. alcdtuinje) , s. f. ;
adevart sa credeti, ca pre noi t o c formation, composition , arrangement,
in i t u-n e-a u Domnul §1 ne-au alcá- structure. Din al c t u es c prin sufi-
xul n t a, represintand ca substantiv
II. Ca verb reciproc, a s e alcdtui, abstract tete sensurile verbului. Dupa,
sinonim cu a se in v o i", insemneza Lexiconul Budan (p. 15), e mai intre-
convene. buintat decatinfinitivalul alc at ui r e,
Beldiman, Tragod. v. 43 : care exprima aceiai notiune. Prin
www.dacoromanica.ro
773 ALDAN 774
sufixul -éla se forméza sinonimul a 1- acmu roada in vréme a-§ da §i drago-

catu Cla (Budai-Delénu). stea viptul a-§ arata, precum mi se
v. Alcatuesc.". -ad. pare, s'ar cuveni i s'ar cAdé..."
p. 169 : ... pietrile scumpe frumos
AlcAtuire (pl. alcdtuiri), S. f. ; l'infi- cu aur alcdtuite era..."
nitif substanti v6 d'alcatuesc: for- La negativ, ibid. p. 48 : pre cat
mation, composition, arrangement. Si- greu bucatele vartoasa stomahului slab
nonim cu a1cätuël i alcatu- aduc, pre atata nesufferire aduce §i
in t A. cuvantul ne-alcdtuit la uréchia bine
Critil §i Andronius (Ia§i, 1794, p. ascultatoare..."
23) descriind universul : Ap totA v. Alcdtuesc.
este randuitil de unü chipu, catil ni-
mica nu lipselte integasta mare al- Alcatuitbr. V. Alcdtue.sc.
catuire pentru toate zidirile : apa are
trebuintA de pamantt pentru a o spri- A1ciu, s. m.; t. de Zool. : l'élan.
jini, pamantult are trebuintä de apA Cuvint adus numai de Budai-Delénu
pentru a sa face roditoriu, aerulA si (Dict. Mss. in Muz. istor. din Bucur.),
adaoge din apa §i focult sa brane§te care'l traduce prin : Elen, Elenthier",
din aerti, §i aa tat este randuith adeca latinul alce =--- gr. cax4. Popo-
de unt chipt cattl fie§te-care lucru are ran sa fie?
trebuinta de cela-l'altil pentru a sa ti- v. Helge.
nere, §.1 toate in preuna alcatuesc ti
O tint lumé..." Aldan S. haldàn, S. m. ; t. de Botan.:
v. Alcettuesc. Alcatuinyt. chanvre femelle, Cannabis femina.
In Muntenia se intrebuintézA forma
Aleatult, -A ; adj.; part. passe d ' a 1- easpirata aldan :
c atu es c: formé, compose, arrange ,,La cAnepa-de-saminta, dupa
etc. Represinta ca adjectiv tOte sensu- ce se usca, in nude sate se (lice ca-
rile verbului din care deriva. nepa, in altele aldan..." (T. Sebe§an,
Alexandri, RAmalagul, sc. I: Spi- Dimbovita, c. Poiana-de-sus).
ritul femeesc este alcatuit de trei pArti In Moldova se qice cu aspiratiune :
din Iad §.1 una din Raiu..." haldan :
Zilot, Cron. p. 107 : Domnia lui I. Ionescu, Calendar 1845, p. 61-62:
Ion-vodA Caragea, alcatudd intaiu pre )) 0 data cu saminta de popu§oiu sé
scurt in stihuri grece§ti..." arunca i canipa pentru haldani de

Cuvintul e forte des la Cantemir, cu samantA i bostani pentru porci..." ;
diferite nuante de inteles. Ap, de e- dar eminnetul agronom rostindu-se mai
xernplu, in Istoria ieroglifica (Mss. in jos contra acestui obiceiu , adaoga:
Acad. Rom.): fItotu§1 a§ zice ca sa sé samine deo-
p. SS : a unui organ de muzica toate sebi
coardele de odata lovindu-sa o razsu- Dr. D. Brandza ne imparta§esce ur-
nare oare-caria dau, insa vre o melo- matOrea notita : In Moldova se da nu-
die t o cmit A §i dupa pravilele mu- mele de haldan individului femeiesc de
zicai alccituitd nice cum nu sa aude..." Cannabis sativa, adecA canepel
p. 267 : ... de demult intemeiatului femele, care produce séminta §i care
§i in véci alcettuitului nostru priete§ug in Transilvania se (lice Can ep A-de-
25*
www.dacoromanica.ro
775 ALDAN 776
tO m n a, pe cand planta masculine, se sibilitatea de arf gasi vr'o sorginte sla-

qice Canepa.de-vare. Imi aduc aminte vica, ba nici turn saü maghiara ; to-
de cand eram copil, cã tórnna se adu- tul dovedesce ca aldan este o veche
nag toti haldanii §i se facea gl u g a vorba indigena, care incepe deja a se
din ei (precum se facea §i din struja- perde ch3ar din graiul teranului. Nu
nil de popu§oiu) pentru ca mai in urma cum-va dara, ca i altf termeni bota-
sa se b a t a de pe ei seminta de ca- nici romanesci forte poporani, despre
nepa..." cari s'a vorbit mai sus §.1 vorn mai
In forma moldovenesca haldan fate, vorbi adesea, sa fie un archaism ele-
cu muntenescul aldan, iniia1u1 h este nic, trecut prin Dad la Romani ?
o aspiratiune inorganica, intocmai ca Aci se presinta doe ipotese, de o
in har masar Yu, dupa cum se qice potriva ademenitOre la prima vedere,
in Moldova pentru armasar (= lat. din cari Insa numal una se sustine pina
admissarius). Pe a-locuri se aude o for- 'n capet.
ma si mai degenerata : hlandan (Baican, I°. Aldan =',-1 A 0. a i a.
Despre canepa §i in, Giurgiu, 1882 p. Finalul an este un sufix posterior,
5-6) in care, pe linga inorganicul h, ne adaos la forma primitive, al d u, care
mai intimpina propaginatiunea lui n, cu un alt sufix posterior s'a mai pa-
din causa cariia s'a produs apoi me- strat pina asteqi in popor ca .nume
tatesa hla=hal. 0 vorba rornanesca o personal barbatesc A 1 d e, format ca
data nasalisata nu mai perde pe na- Petre" din Petru" i nu mai putin
sala : din canunt = lat. canutus" se respandit decat numile personale bar-
pOte face prin rotacism carunt", dar batesci analoge : Flóre, Trandafir, Ca-
nu se mai int6rce la canut". Forma hn etc., tOte de proveninta botanica.
hlandan este dara invederat terVara, Ca i Petre", Al d e este masculin cu
forma haldan secundara, forma aldan flexiunea femeesca, articulandu-se A 1-
primara. d ea, nu Aldele"; la genitivo-dativ
Chiar dace, forma aldan n'ar fi cea A 1 d ii, nu Aldelui". Alde este un
primara, totu§i etimologia propusa de deminutiv din A 1 d u, Tar aldan e un
Cihac (II, 121): haldan pour h la v a n, augmentativ,, intocmai ca baietan "
glav an" din slavicul gl a v a tete", e din Wet", boldan" din bold", §oi-
foneticesce peste putinta, presupunend man" din pim" etc. Prototipul lui
o nepilduita trecere a lui v in d. Sä se aldan este dara masculinul ald u, care
mai observe ca bohemul hlawari" , totu§i, dupe, cum ne vom incredinta
pe care '1 aduce in paralela Cihac indata, se trage dintr'o forma femi-
dandu'i sensul de chanvre femelle", nina desparuta : a 1 d a. 0 planta forte
nu are nici o data acest inteles, ci asemenata cu canepa §i care cresce in
numai pe acela de entOte, Dickkopf" tote. Romania pe marginea padurilor
(Jungmann, I, 683) , iar chanvre fe- prin tufi§uri" (Dr. Brandza, Prodrom
melle" se chiama bohemesce hlava6" p. 169) este A lt h ae a cannabina",
§i hlawatka", de unde pina la aldan in vechea spaniola cariamera" , portu-
e §i mai departe. gesesce caeametra" , adeca canepa"
Dar de unde vine cuvintul? sari canepOsa" (Nemnich, I, 206 ),
Pe de o parte, intrebuintarea sa ex- frantusesce guimauve A feuilles de
clusiv rustica, atat in Moldova cat §i chanvre", astfel ca trecerea poporana
in Tera-Romanesca; pe de alta, impo- a numelul dela acesta A lthae a" la
www.dacoromanica.ro
777 ALDAN 778
Cannabis femina" e de tot firésca. Fo- vechiul dialect elenic din Macedonia, in
neticesce romanul a 1 d a, corespunde care se rostia : leldw=10.61.co, Javog=
perfect grecului 1;14 de unde apoi a9.dvarog, 'actecetcr = celJeia, Joie4
Aa'aice pe aceial cale ca in alti &Seca, Eavdtxd; = HavNxds (Sturz, De
termeni botanici, de ex. xtexaia din dial. Macedonica p. 31 ; Benfey's Ori-
xievi. Pe cand in numele personal ent, II, 721), Tar prin urmare adl=
Al d e genul masculin este asigurat la,97/. Dela Grecii din Macedonia, ter-
prin aplicareal exclusiva la loarbaV, in menul a trecut ca imprumut la veci-
privinta planteT termenul a 1 d nii Traci, §i de aci apoi ca mo§tenire
era feminin numai pinä ce a trecut la prin Daci la Romani, unde din alda
canepa. Acesta schimbare a genului, Al th a ea cannabina" s'a nascut al-
22
care a necesitat acatarea unor sufixe dan Cannabis femina".

curat masculine, se justifica prin a- II°. Aldan =Ladanum.
ceia cä Romanii considera ca barba- Apr6pe tOte varietatile din genul plan-
tOsca,pe chanvre femelle" , intoc- tel Galeopsis" ofera Ore- cari aseme-
mai dupa cum o fac i alte popOre: nan canepa. De aceia la Germani
die deutschen Benennungen des mann- ele pOrtä in genere numele de H a n f-
lichen und weiblichen Hanfes, Fimmel nessel", literalmente c anep aqulicb",
und Maschel, sind lateinischen oder iar varietatea Galeopsis tetrahit" in
italienischen Ursprungs, Fimmel = fe- specie se chiama frantusesce chan
mella, Maschel = masculus, freilich v rin saü ch a vr e-batard. Una din-
mit umgekehrter Anwendung, tre varietätT, fOrte comuna in Roma-
denn der Fimmel ist gerade der mann- nia (Dr. Brandza, Prodr. 394), este Ga-
liche Hanf, der aber weil er kiirzer leopsis 1 ad an u m", numita in vechea
und schwacher ist, in der Vorstellung terminologia botanica L ada num
des Volkes als der weibliche erschien" segetum" (Nemnich), unguresce K e n-
(Hehn, Kulturpfl.B., 169). Intre roma, derike" adeca canepiOra". Din
nul aldan i grecul da.31zia este dara L a d an u m s'ar face romanesce aldan
acelai ra port de gen ca intre ger- prin acelasi metatesa iniia1a ca in al
manul der Fimmel" §i latinul fe- nostru altitn." din serbul latita". Dar
mella" (cfr. Grimm's Wrtb. III, 1638). acOsta derivatiune, atat de simpla in
St mal adaugam acum c grecului aparinta, se isbesce de o mare dificul-
(= sanscr. dh) e corelativ d aprOpe tate fonetica : daca finalul a n nu este
in tOte limbile arioeuropee numai in- un adaos posterior romanesc, ci un ye-
tru cat cuvintele sint congenere, cae chiu sufix mostenit impreuna cu cu-
in cele impruinutate Romanul il pre- vintul intreg, atunci el trebuia neap6-
face in t ca Italienii (eften = 80.91pds) rat sa trOca la Romani ca -a n sail ca
sail in f ca Slavii (logof6t=2.0y08frw), -a t, astfel a din Lad an u m am aye
de unde resulta ca intre aldan, adeca alddn saa aldd4, nici o data aldan,
al d a, §i intre ca,9Trice= 61,9-11 trebuia dupa cum din Romanus" avem Ro-
sa fi fost la mijloc, pentru ca sa pOta man" si din granum" grail".
fi imprumutata, o forma greca cu d Remane clara in piciOre numai prima
= o gäsim in adev6r tocmai in ipotesa ; adeca :
www.dacoromanica.ro
779 MAMMA§ 780
gr. 409e (dali) trac. alda guimauve" tot felul de invoeli intre doi sail mai
nianin rom. alda (aldu)
Alclamq se numesce hiritisirea ce
lat. althaea aldan Alde se face in urma tocmelei §i care con-
chanvre-femelle" n. pr. sta din urmaterele : partile se due §i
cer b6utura spirtesn, yin sail rachit ;
haldan se da intaiti de catra cumperator, care
hiandan cinstesce pe vinOtor, i acela '1 feli-
V. Aglica. Alac. 1* Alcle. -an.
citéza qicendu-i : dea Diet sa ai parte
de... (obiectul cumpörat), atat d-ta cat
Cdnepd. Ldor...
urma§ii de urma§il d-tale, §i sa fib
sanatos sa'l stapanesci ! apoi drt sj
Afdal, s. n. ; benediction , felicita- vincletorul tot atata b6utura, §i c i n-
tion. Este intocmai maghiarul áidás. st in d pe cumpërator, acesta '1 felici-
Se intrebuinteza numai la Rornanii tea. : §i d-ta sl dea D-geti sa ai parte
din partile Ungariei (Lex. Bud.). de bani, unde vei pune un ban sa
v. Alduesc. scotio mie, spor §i isvor sa dea
D-va!" Curpan, Bacau, c. Nadip).
(I.
Al-clittä, adv. ; autrefois. Contrac- Alddma ful se face la vinclari
tiune poporana din alt a-dat g. cumpernri. Se mai numesce §i. c i n-
Jipescu, Opincaru p. 26 : Aldatd s t e. Se da de vinqëtor doö parti §i
nu le ben. ru§ine Domnilor no§tri a de cumperator o parte" (I. Georgescu,
umbla pö jos pintre braslili poporului, Prahova, c. Calinesci).
ca sa afle pasu i nevoile Rumanului..." La aldama§ vindötorul plätesce doC
De la Vrancea (B. Itefariescu) Sul- parti, iar cumpöratorul numai una"
tanica p. 220 : ...serta a fficut sa se (P. tefanescu, Dolj, c. Simnie).
ridice in locul bisericutei, plinn, al-data In unele localitati alddmapl prive-
de credincio§1 la sërbatori, biserica
sce numai pe vinptor.
mare i falnica, dar gola..."
A. Pann, Prov. II. 136 :
v. Alt. Data.
Au mers s2t petosca, obicelu cum este;
Privirk vbtjurk vorbir5. de fatk
AlditmO4 S. adalmal (pl. adalma§urY, *i se invoira cu muma, cu tatk
aldamafuri), s. n.; 10. yin bu comme Acurna remase sá be aldamasul...
arrhes a la conclusion d'un rnarche;
20. pourboire. Cu sensul al doilea se Jipescu, Opincaru p. 145, descriind
aude numai peste Carpati : pe teranul venit la jupan" in pra-
Dictionar Mss. Banatén circa 1670 -01%, pentru a'§i cumpèra ciereci" :
(Col. 1. Tr. 1883 p. 423): Aldemash. Ei, daca be a§a, nici cum qici
Donum." dumneta, nici cum clic ieü, hue cu
Lexicon Budan : Aldamq, das Trink- cinsprece lei!
geld". Adu mana 'ncoa! Al noroc!
Cu priinul sens, avénd o acceptiune Pertal sanntqiel1
juridica, cuvintul e forte poporan. A 27
SI dea Dumnelleu !
da aldarnaf" i a be aldamae inso- 27
Acu alddmcqu cade pe dumneta
tesce la terani i la ora§enimea de jos sal dab, logofete !
ori-ce virlare saü cumpCrare, i chiar A§a, neica Parvule ! Adu balete
www.dacoromanica.ro
781 ALDAMA§ 782
cate un §apte-§i-cinci (adica 75 dra- A. Odobescu, Milanea-vocla p. 24 :

, mull de ghin). Cand m'oiu vedé scapat si de odrasla
Sa'ti tralésca cocóna i mititei!.." asta de Olteni blestemati, o sa mi se
Cu teranil din Basarabia clice mai veselosca inima in mine. Acum
calatorul Dr. Zucker (Bessarabien , chiama pe pivnicerl i sa le bem al-
Frankf. 1834 p. 19) anevoe se pOte clamapi. Noroc bun, mare Badital.."
face o invoëla, de ori-ce fel fara a o In acest sens, un om care a facut
incheia in car§rna, prin asa numitul o isbanda si care de bucuria ar trebui
aldamq..." sa cinstesca pe al sei, se (lice :
Alexandri, Arvinte §i Pepelea, sc. 4 : bun de aldamq" (L. M.).
Pepelea: Bun tocmalal.. Dar ce-va Cel ce 'feat parte la aldamq, vese-
adalma§? lindu-se impreuna ca un fel de mar-
Arvinte : 0 !mita de nuci uscate... turi la incheiarea tocmelei, se chiarna
hal; tréca dela mine; unde-o mers aldamasari.
mila, mërga §i suta... Lexicon Budan : A 1 dama§eriu,
Pepelea : Bunatatea d-tale !.. insa praesens rnercipotui, combibens e mer-
un lucru strica... cipote.
Arvinte: Care? In Tera-Romanesca mai cu sérna,
Pepelea: Nu'ml plac nucile... aldämapl era un obiceiu atat de juri-
Arvinte : Nu fil prost, mai! 0 ba- dic, incat in actele domnesci de inn,-
nith de nucl vechi, de §Ose ani... Nu rirea cumporaturelor se aratä anutne
scapa chilipiriu din mann. a1damaarii. Astfel intr'un cri-
Pepelea : Ba nu a§a, &pane ! ... sov din 1631 scris slavonesce (Vene-
Almintire... Da'mi pe Mandica adal- lin, 298), Parvul din Urlati cumpö-
may... Vrel ? .." randu'§i mal multe vii, Domnul spe-
Act din Tirgoviste, 1636 (A. I. R. I, cifica pe toI aldarna§arii (amk-
16): au cumpörat o vie dela Stan6u1 ikmapH) cati au asistat, adeca. air !Alit
soimarul de Targovi§ti, insä vila in cu prilejul fie-caril cumperature in
féte in délul Targovistie, de lath dein parte.
Nica luz[basa] pan in dilaconul Tudor Act rustic din Prahova, 1596 (Cuv.
Muce, §i cu pometul §i cu tot locul d. batr. I, 67) : Oasta mo§ia van-
cat se va alege in prejurul si in lun- dut'am cu §tiré megiia§ilor dein sus
gul acei vii, dereptu ughi 110 bani §i de jos, fost'au §i aldam asarii
gata ; si am cheltuitu la aldamaf care sa vor iscali mai jos..."
ughi...", apol e lasat gol locul pentru Act din Ilfov, 1608 (Cuv. d. batr. I,
cifra, fiind-ca pe semne petre- 169) : au cumparat ocina in Berile§ti
cerea nu se ispravise Inca pe deplin dela Mari% fata Vladului 2 funi de-
la facerea actulul. reptu aspri 9000 s, 5. cu u ruman
Fara notiune juridica, ori-ce betia anume arb ; au vandut de a lor
sat petrecere, in a§teptarea unel is- buna voe, a aldamasari anurne:
bande sail la urma, se pOte qice al- Avram postelnic i §teful postelnic i
deimaf. Costantin fratele lu Danisor logofat
Cand se suite pentru intaia data de Buzau i Balan i Mihail i Duke i
un plug not, este obiceiu de a b Dragomir i Vladul de acolo de sat de
aldamart plugului..." (G. Secarenu, Berile§ti..."
Dambovita, c. Runcul). In vécul de mijloc mai ales, acest obi-
www.dacoromanica.ro
783 LALDE 784
ceiu juridic era f6rte respandit pretutin- aucune chose" (Du Cange, v. Honor).
denea. Intr'un text din Francia citat de In acest mod ne apar la Romani trel
Du Cange (Gloss. lat. v. Poticula): Ven- straturi: de'ntalu latinul honor, pe care
didimus Druvallono presbitero dimi- apoi slavicul cinste II inlocuesce in
dium cujusdam campi, et accepimus tOte acceptiunile sale §i astfel il go-
pretium in quo nobis complacuit, hoc nesce din grain, in fine maghiarul alda-
est, in argento solidos XVIII, et ad ma§ suprapunOndu-se vorbei slavice
poticulas quas simul bibimus numai in sensul cel juridic.
denarios XVIII". D. Bogigie, pe de alta v. Alday. Aiduesc. Cinste.
parte, in tractatul set despre Obi-
ceiele juridice la Slavi", constata ace- Aldamásitr. v. Aldamag. Moho-
ia0 datina la Serbi, la Bulgari, la r iciu.
Poloni, la Ru0 etc., unde ea se nu-
mesce mohorycz", litki", litkup", "Aide (artic. Aldea, gen.-dat.
likovo" i altele (Pravni obleaji u voc. Aldeo), n. pr. peTs. m. Un nume
Slovena, Zagreb 1867, P. 85, 182). La barbatesc fOrte poporan la toti satenii
Romani dara institutiunea in sine'0 nu din Dacia lui Traian, de0 rar pe la
e de loc unguresca, insa curat ungu- ora§e. Can sä fi existat i o forma
resc este numele: alddma§ = a 1 d o- Aldu, de unde Aide ca deminutiv, Or
m a s pot-de-vin, toast, benediction", ald an ca augmentativ, §i de unde
dela aldani bénir". Tot dela En- vine §i numele de familia A ld uld n u.
gun aü luat cuvintul §1 Serbii: a 1- Alde se refera la Aldu ca Petre" la
d u rn a § , intrebuintandu'l intocmai Petra".
ea la noi (BogiW, Zbornik pravnih Jipescu, Opincaru p. 156, in§irand
obi6aja, Zagreb 1874, p. 424, 465, 466). numile mai obicinuite pe la teranii din
Prin etimologia poporana dela a d a Prahova : ScOte'ti bani, vere, ca tri-
[vin on rachiti]" s'a näscut apoi forma buie la boieri ! Injuga-te Stoico, fa-te
romanesca metatetica adetimaf sag a- luntre §i punte, Francule ; parpb.lie§te-
dalmcq, cea mai intrebuintata in grain te, SOre ; frigi-te, Aldeo ! .."
§i pe care dela Moldoveni aü impru- In vechiul Pomelnic al manastiril
mutat'o Rutenii : odoma §. Bistrita din Moldova (Mss. in Acad.
Dup5, cum am vëllut mai sus, la Rom. p. 68) : nfiAii4A, CT011111A, Ok A A t...",
terani aldama§ e sinonim cu c i n- §i tot acolo (p. 56) numele barbatesc
s t e, cuvint slavic anterior introdu- A I do m ir, format din Aide saa din Aldu
cerii termenului unguresc i carele la dupa analogia numilor barbatesci slavice
rindul seri traduce pe latinul vulgar h o- ca Dragomir", fiind-ca slavic6 era pe a-
n o r cu acela§i sens, de exemplu in- tunci la Romani moda timpului, de§i
teun text medieval : domini consules in onomasticul propria slavic nu exista
faciendo honores villae dede- de loc Alde, fie simplu sail in compo-
runt dictis communitatibus unum v as sitiune, ba nici elementele acestui nume
vin o plenu m...", adeca : au facut (cfr. Moroikin, Slavianskii imenoslov,
cinste cu un butolu de yin", de unde Ptrb. 1867 p. 2).
frantusesce faire les honneur s", Ling IaI un sat se chiama Ra-
ca intr'un act din 1363 : commenca diul-Aldii, adeca pMuricea lui Aide".
ledit Perrin a dire que de l'honneur Un sat in Buzeg 6i altul in Mint se
ou du di sn er dessusdit ii ne paieroit qice Alden I. 0 multime de sate pórta,
www.dacoromanica.ro
785 LALDE 786
numele de Aldesc i, in Moldova, in 2Alde, adj. invar. ; certain, quelqu'un

Muntenia §i peste Carpqi. Ald eniI des &Ares ; memo ; pareil, semblable.
indica pe Omeni veniti dinteo locali- Un idiotism romanesc, forte anevoe de
tate Aide, 'far Aldescil insemnézd tradus in ori-ce altd, limbd §i care,
pe pogoritori dintr'un strdmo§ Aide. dei tot ce pete fi mai poporan, a fost
In Vra Fdgara§ului acest nume bdr- insd pind, acum uitat aprOpe de tot
bdtesc a fost Ore-cand atat de respan- in dictionare.
dit, Meat intr'un singur act din 1556 In unele locaIiti, poporul rostesce
ne intimpind Vse Romani de acolo ande in loc de aide.
numiti Aide (N. DenstNianu, Monum. Pe la noi, in comunele Rucdr si
1885 p. 10 12). Sambata-de-sus §i cea de jos, nu se
Cihac (II, 475) explicd pe Aide prin (lice nici o datd : mo due pind la nä-
maghiarul al dani benir", ca §i cand nevi, me due la judele, §i alte frase
ar fi o traducere a numelui cre§tin analOge; ci tot,d'a-una dupd, preposi-
Benedictu s. Dar Ungurii din Be- tiune se pune cuvintul ande: mC due
nedictus " fac Benedek ", Bencze " , pin' la ande ndnapl, la ande judele
Bene", Benke" sad Benko", Ben- etc." (G. Pop, ngdral, c. Lisa).
de", Benes", Bank" , Bello" (Czu- Jipescu, Opincaru p. 11 : budulaca
czor-Fogarasi, Salt. v. Benedék), i nici
mea vorbire cu ande hinu mied Mo-
o data nu'l traduc prin vr'un derivat Oild..."; ibid. p. 16 : pe rind tot pe
din aldan i. Ce-va mai mult ; tri-
d'ande noi ne pofti§1..."; apol p. 21 :
bunalelor maghiare din Ardél acest ,,ande lea Calohira, IlOna, leica Ilinca...";
nume, pe care'l augiat mered la Ro- dar pe aceia§1 pagind 23 aide §i ande:
mani, li se pdrea tot-d'a-una atat de
rude cu d'ande noi, bieti rumanall
neunguresc, incat in acte oficiale ele
nu scieat cum sd'l transcrie : Aigya,
d'acolo, cdci sint näcdjiti in vac de
vecile, supq, rttriV do nol i robiti
Algye, Algja, Aide, Aldgie, Alge, Alga,
Aida, Aldgya etc. (N. Densqianu, op.
la né4 la ungur, la rus, la turc,
nu le da pas aide aMia sd ghiie 'n-
cit. passim).
cóce..."
Nici slavic, nici maghiar, Aide s'ar
Ca ande=aide, tot astfel la Macedo-
parO la prima vedere a nu diferi de romani se aude an-doile pentru al-
numele personal italian Aldo, Al- doil e. In ambele casuri este efectul
dino, frances Audin, care e insd acomodatiunil fonetice, dentalul n fiind
pe acolo de o importatiune gerrnand
mai apropiat lui d decat licuidul 1.
medievald (Pott, Personennamen, 495-6).
Resulta dard, cä al nostru Aide e I. nit, preposiV.une d e, aide circu-
ce-va curat romanesc, §i Inca numai lëzd in grain :
terdnesc. De aceiall origine cu ald an a) Mai ales cand e vorba de rude
chanvre femelle", el face parte din sad némuri, fiind urmat de substanti-
cercul numilor personale a§a (Vend vul post-articulat aide t a t a, m a m a,
botanice, ca FlOre, Trandafir, nenea sad nea etc.
Calomfir, Cahn, Buj or etc. La Cand se intalnesc doi sateni §i se
Serbi Konoplia , adecd Canepd", este intrébd intro :
un nume personal femeiese forte obici- Unde te duel, Mae ?

nuit (Karadii6). MO due la aide frate-mio, sad la
2/
v. Aldan. aide tata, sail la aide nap, etc.
www.dacoromanica.ro
787 51'ALD E 788
, Cu eine al pus in plug ? Acuma remase sa be aldamasul

Am pus cu aide cumëtru Dien." D'alde cuscru, socrul §i de aide nasul...
21
(Pann, Prov. II, 136)
(P. Bouranu, Covurlum, C. Tirgu-Bujor).
b) Fara notiune de inrudire, dar de-
Pe la nol la mama se qice: muica, spre cine-va forte cunoscut vorbitorulm
la mama mare: aide -b at ar n a..." §.1 ascultatorilor ; precum in Sburato-
(Domnica Gheorghe, Dolj, c. MAce§-de- rul" de Heliade :
jos).
OrT aide l'alde baba Comana...
Dintr'un lung §ir de exemple despre
graiul teranesc din Ialomita, Tata cate- §i mai jos :
va A Idi nea Ivan a vinit P6 Tot smell a fost, surato. Veclu§i impelitatul !
urma s'a dus l'aldi mo Manea... Aldi Ca tint& l'alde Flerea in clipa strabatu...
nea Coman, A§tiia sint nite Omeni dë Basmul Aleodor-impérat" (Ispirescu,
isprava Ea acum ghiii dila plug ,
Leg. 48) : ... lua de sotia pe fata lui
ghine §'aldi vöru Stoica, §i 'ni pare c'o Verde§impe'rat §i se intOrse la impë-
sa ghie cu din§ii mo§ Iorga
ratia lui. Cand 11 vegura aide glOtele
Aql a vinit aldi mama la noi cu aidi venind tefar...", unde alde glOtele =----
nenea ..." (T. Theodorescu, corn. Lup- impria 1 u I".
Vnu). In acesta Intrebuintare, vedem deja
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul- la DosofteIu, 1680, f. 293 b, cu. con-
tanica p. 216, pune pe o teranca sa textul slavic :
intrebe pe un saten drumet, daca nu iara ingerul . . . aggelii ie
curn-va veguse in calaoria pe barbatul Domnului sa pu- gospodni sünith
ei : Nea Mitrane, ai intalnit pe ale gora indata la cei kupno kü ie su
drumuri pe aide dumnIaluI ?" §i sa- cu aide (lge) A- Azarie ma vu
tenul sciind ca aide dumnIalu I" zarha in cupto- pesa...
nu p6te fi decat barbatul, II respunde : riu...
Da cumetrita, dascarca la Oltenita". AceIai pasagiu la Coresi , 1577 : e
Boliac, Ocna" : ingerul Domnului de§tinse depreuna cu
Cat vru sa es' afara fetita rumeera,
A zaria-feöorii in cuptoriu ...", lar la
EU saki s'o Tail in brate si par'ca fu a mea. Silvestru, 1651 : Iara ingerula Dom-
0 string §i ea 'ml respunde. 0 lad la subtiora nului inpreuna cu sou Azariei pogora
F3i fug, caci era mica, ca pana de usOra, in cuptoriu..."
Batea subt tita'l peptul i gura ii ardea. Tot cu sensul de cine-va bine cu-
Ajung cu ea a-casa s'o bag la aide tata ;
Aci o veclul bine, §i tare imi placu. noscut", figureza aide in gramatica ba-
Eu mi-am gasit nevesta.... sarabiana a lui Doncev, care ne spune :
Pentru a arata nurnirile familice in
In casuri ca cele de mai sus, rare- 77
numörul plural, se intrebuintéza pre-
orl de'naintea lui aide se pune d e, §i positia aide sail finalele -escii, -ule-
atuncI nu ca element preposiVonal, ci scii : aide Cazimir----Cazimirescii, aide
numal ca o amplificare fonetica sat un Catargi --= Catargiescil , aide Ghi ca =--
fel de emfasa, cuvintul remanénd la Ghiculescil etc. De ex : Pre aide Ca-
nominativ, de exemplu : zimir §i aide Alexandri, ca i pre Do-
Au mers s. petesca, obicem cum este ; nicescil §i Baloscit.. (Cursul, Chi§i-
Privira, vedura, vorbira de fata, naa, 1865, II p. 23).
8't se invoira cu muma, cu tata. Tot aci vine :
www.dacoromanica.ro
789 ALDE 790
Un om de neinic sat Para capataiu D'alde aceste si alte

se 6ice: aide -incurca-negara" (St. Insira cu glasuri nal te...
(Ibid. II, 1561.
Voinea, Dobrogea, c. Somova).
A. Odobescu (Rev. Rom. 1862 p.
D'alde aste s'alte multe
Si mai marl si mai marunte...
364 :) ... nu scie sa'mparta paia la
(Ibid. III, 44)
cloi magari, la, aide nea Vlad, alde
nea Vladuta..." b) Mai rar genitivalul cl e=despre":
c) Fara prepositiunea d e, dar pre- Alexandri, Barbu Lautariul : De !
ces de un adjectiv ti urmat de un nume unde se mai pomenesce de-a/de-astea
sat mai ales de pronumele personal prin orate! Numai pe la Vr t. daca se
in cas oblic : saracu/ de mine = saracu mai tree..."
aide mine, pëcátosu/ de el-- pècatosu A. Pann, Mot-Albu, I, 25 :
aide el etc. Ci ii cer ca sa le canto d'alde vitezul Miliaiu,
Coresi, Omiliar 1580, quatern. II p. Tragend din arcus o data sa, icã ece din
gram ..
2: jalulatte amu amaratuhl d e
omü sa se sature..." Intr'un vechiu text ne intimpinä
Cumca in bite aceste* casuri -1 de aide intrebuintat pentru a exprime ra-
este o simpla contractiune din aide , portul genitival fara prepositiunea d e,
proba femininul saraca'n de mine !" ti anume:
uncle -nde ar fi peste putinta, a se Gheorghie tefan-voda, 1656 (A. I.
explica altfel decal prin poporanul ande R. III, 230): damu-ti §tire pentru o
=aide. par a. ce avura innaintO domniei mac
II°. Cand lui aide II precede prepo- boiarinul nostru Pelin vistilarnicul §i
sitiunea d e, i anume : Gherman i Simion de ileteu, cu toti
a) .Partitivul d e dintre": Murgettii, pentru sat pentru Mihaldu
ce taste aproape de tärgul Cernauti-
Gr. Alexanclrescu , Satira duhului lor, zicandu boiarinul nostru Pelin vis-
met : tiiarnicul i cu Merman i cu Siniion de
Invata dantul, vistul i multe d'alde alea; ileteu, cum acela sat Mihaleul le taste
tar de vrel sã fat versuri, la pilda dela lor drept de motie Murgettii
Pralea... cu inpresuratura, §i ni-au aratat i un
zapis dela Constantin-voda facut pre
E fOrte des la Anton Pann : multe ocine a lor, ti 'ntr'acel zapis
Dicend d'alde aste, pled, catre Mare, scrie i satul Mihalëul, i at0 scrie cum
Cu clubucu'n mana ca in preumblare... acel sat Mihaleul l'au fost cumparat
(Prov III, 134) Gavril Motocel, mop! vistiiarnicului
Finul, vorbe d'alde aste i altele indrugAnd, Pelin i alde Gherman , dela 110 va-
cu nasul impreuna la casa sa ajungend, matul...", uncle contextul ne arata ca
Cu destula bucuriä pe Ospet au priimit... aide figuréza pentru al lui".
(Ibid. III, 83) III°. Originea.
a) In privinta semasiologica, cata sa
Asa, cinstite parinte, pecata'mi marturisesc plecatn dela forma cea mai simpla :
ii or-cum soil, rinduesce'mY canon sa me man-
tuesc ; aide fr prepositionalul d e. _Aide
De aide serbatori iar5.si nu sciu de le-olu fi tata , aide mama , aide Florica alde
päzit... baba Comana, aide Cazimir etc. insem-
(ibid. I, 138). nOza peo fiinta fOrte cunoscuta
www.dacoromanica.ro
791 ALDUIT 792
noë. In amaritui de om=amarit alde Dar nu d'alde-p Ierde -v a r

om", pëcatosul de el = pöcatos alde Fire-al cu el de ocara...
el" , saraca'nde mine = saraca ande (Pann, Prov. I, 20).
mine" , alde intaresce notiunea unde d e- pierde-vara" este in fond

ce-va ca gi cand am Tee : aceiagi constructiune ca de ocara".
amarit insugi omul, pe'catos chiar Functiunea lui a 1, ca articlu posesiv,
el, saraca insa'm i; adeca revine tot este de a arata intimitatea, fara, insa,
la cunoscut. In : d e-alde astea , o specificare mai de aprópe ca in al
d e alde serbatori , d e-alde alea, alde mea", a I tea", uncle pronumele in-
are sensul de asemene, ceia ce dica in specie felul intimitäii, pe cand
6110 nu se depärtOza de notiunea u- simplul al in aide exprima, un raport
n oscutulu I, de óra, ce se interne- posesiv atat de general, incat nu ad-
iaza, pe o comparatiune. In scurt, in- mite nici macar distinctiunea sexuala,
telesul fundamental al lui alde este ce-va ca latinesce in nostras", qicOn-
cunoscut saa forte cunoscut, du-se alde tate intocmai ca i alde
)/certus", i dacä in unele casuri el mama" alde Mihaiu" ca i alde Co-
trece la acela de Ore-car e, de pilda in mana".
versul lui Anton Pann (Prov. I, 22) : Romanul aide n'are nici o analogia
Ca d'alde alte bucate cred ca aid nu gasim..., in cele-l'alte limbi romanice.
V. 3.Al.
apoi intocmai aga francesul certain"
a trecut gi el dela intelesul fundamen-
AldènI
tal de cunoscut: but certain, sci- v. 1-Alde.
ence certaine, coup certain", la acela Aldései I
de 6re-care: certaines gens, cer-

tain conte, certain age". Regula ac- Al-dbile, a-dinia, adj. num.; second,
tuala a gramaticei francese de a pune deuxième. v. 3.Al.
pe certain=cunoscut" dupa, substan-
tiv, er pe certain = Ore-care" inainte, Aldomix, n. pr. m. v. II- Aide.
n'a existat inca in vechea francesa

nu era pe deplin admisa nici chiar in Amu. v. Aldan.
secolul XVI.
b) Sub raportul morfologic, alde se Aldithso (alduit, alduire), vb. ; bénir,
compune din pronominalul a 1 ca in féliciter, souhaiter du bonheur. Este
, al-mea", al-doile" etc. gi din prepo- maghiarul al d a n i. Se intrebuintkä
si.tiunea d e, pe care a 1 §T-a atras'o, numai peste Carpati.
dar care in principit e independinte, Lexicon Budan : A/cluesc=norocesc,
avénd in regim pe numele sat pronu- fericesc ; alduesc pre cine-va la Tim,
mele ce'i urméza, , dupa, cum acésta sa, la anul not, pentru dobandirea Ca-
lesne se recunOsce mai ales in con- rii-va norocirl sat vrednicie".
structiunea : amaritu'l d e om", unde Dictionar Mss. Banaten circa 1670
d e functioneza in acelagi mod ca in : (Col. 1. Tr. 1883 p. 423):
vai d e cutare". Acesta, natura pre- Alduiesk. Benedico.
positionala a lui d e ne apare nu mai A ldui t, -A. Benedictus, -a.
putin bine in : Alduitur Benedictio".
Ha vedL ast cântec iml place, Furduiu , Versu Kotranci , Abrud
Asta pentru mine face, 1818, incepe cu :
www.dacoromanica.ro
793 ALE 794
Oh, bale Verche§endsca,, Jipescu, Opincaru p. 46 : La noi se

Dumnezeu te oldalasa.. cumpéra mai tóte alea dela streini..."
v. Alcla§.Alddmag.--Alduit. AprOpe ace1aT sens are in construe-
tiune cu mult e, §i chiar cu multe
Aldulre. . Alduesc. d'alde:
Aldult, -a, adj.; béni. Participia tre- Invata dantul, vistul §i multe d'a 1 d e a-
cut din aldues c. Circuleza in Ba- lea ;
far de vrel sá fad( versurl, la pilda dela
nat §i'n Ardél. Lexicon Budan : Aldu- Pralea...
it =norocos, fericit ; bun, cuvios". (Gr. Alexandrescu, Satira duhulu) meu)
In Faget se ilice : boul este alduit
pentru ca aü fost de fata la nascerea Intr'un inteles mai restrins se con-
Domnului ; despre sOrele §i luna se struesce cu partitivul d e, ca in ura-
aude : santul sOre §i alduita luna..." tia din Transilvania :
(D. Pascut). o tnalaramã
v. Alduesc. Mult mândrã §i frurndsA,
Sä ne-o day dumndvdstra;
Alduldnu. v. '.Alcle. Fie §i de in,
S'o §terge mirelo de yin;
Amuittra.v. Alduesc. Fie §i de bumbac,
Noe §i d'alea ne plac...
.2.3.111e, pluriel féminin pour le : 10.
pronom demonstratif al ( al); 2°. ar- v- 2.Alde.Tot.
ticle prépositif adjectival a 1 (6, 1) ; 3°. Acolo pe unde nu se obicinuesce
article possessif a 1. Funqiunile cele forma 6,1, buna Ora in Moldova, in loc
normale §i originile acestor trel forme de t 0 t e alee se (lice cu acela§1
feminine plurale au fost deja desba- sens tOt e cele a" sat t te ce 1 e";
tute cu ocasiunea singularului lor §i de asemenea: m ult e c el e", m u 1-
a formelor masculine. te d'alde cele" etc.
v. 6.7.8.4. 9.Ai. v. 'C'ele.
Aci vom indica dara numai acei i- b) Cu emfaticul a i construindu-se
diotismi, in call femininul plural ca- cu al t e, demonstrativul ale devine un
peta o individualitate aa qicend inde- nume eufimistic al paralisiel".
pendinte, ca §i cand ar fi un cuvint De la Vrancea (B. Stefänescu), Sul-
a-parte, ba chiar une-ori nu functioneza tanica p. 29 : O sudOre rece Ii bro-
ca ferninin, ci pe deplin ca un neutru. bona fruntea, §*i in genuchi cum era,
I°. Demonstrativul ale celles, cel- i§1 acoperi fata cu amindoe manele.
les-la" : a) t 0 t e alea=toute sorte de Alt e alea I-ail luat luminele ; o céta,
choses" ; b) alte alea=paralysie". IntunecOsa ii impaejenesce ochil..."; a-
a) Acatandu'§I pe emfaticul -a (v. 15..A) poi mai' jos p. 52 : apucata ca de
§i Intrebuintat intr'un mod absolut in alte alea, Para sa deschic16. gura, o
constructiune cu t 0 t e, ale insemneza rupse la piclor..." (cfr. p. 231).
in graiul familiar: fel de fel de lucruri". Jipescu, Opincaru p. 79 : Tine'ti hi-
Basmul Ilena, Simiana (Ispirescu, rea, hine, sa nu te dea in alte alea
Leg. 16) : Fata imperatului, cum aucli d'atata inaltare !.."
acésta, puse t 0 t e alea la cale pentru Intr'un alt pasagiu, p. 57, Jipescu
drum..." pune pe a 1 t e halea in loc de t 0 t e
www.dacoromanica.ro
795 ALE 796
alea" : .. . dat la copii meraz al t e In Moldova §i pe aluri se intrebuin-

halea: oi, casA, lApteturi, tezA cu ace1a§1 sens : d e ce le ".
intelegénd aci nurnai lucrurile mate- Forma emfaticA alea se insotesce
riale in opositiune cu o mo§tenire mai mai adesea in graiul poporan din Tera-
inaltA : limba §i legea"; dar o ase- RomanéscA cu post-articularea adjec-
menea intrebuintare nu e tocmai po- tivului :
poranA. ... avem o grAmad' de ga§te, rate,
Pe cand pluralul al t e-alea insem- 0111 §i porumbei ; tbe mai mare man-
TAM paralisie, singularul alt A - aia dretea, cand le vezi pe bataturA, de
se lea in popor cu inteles cu mons- nu le-ar hi de deochiu ; aldi jupan Ghe-
tru, dihania, aratare", buna-OrA la Is- orghe carciumaru cea-ca sA le vindem
pirescu, Unchia§ul sfAtos p. 35 : dar §i lor v'o cate-va d'alea mai frumoa-
se minuna ca de alt A-al a, cand vedu sile . " (T. Teodorescu , Ialomita, C.
a in locul capetelor tAiate cresc al- Lup§énu)
tele la loc indoite...", salt maI jos p. v. 2. Cele.
66 : fugiaii de dinsul ca de al t A-al a b) In mitologia poporanA, intre nu-
§i se ascundeaii..." merOsele epitete eufemistice ale I e 1 e-
v. Alt. 1 o r la Olteni figurezA : ale-s fin t e §i
II°. Adjectivalul ale, forma, familiarA ale-frumose.
in loc de c el e les [belles]" : a) d e ale Ielele sint un fel de dine numite de
= des plus, d'entre les plus, d'im- popor §i ale-f rumós e, carl umbla in
portance" ; b) ale-s fin te, ale-f r u - aer sburand i cantand, insotite de un
m ó s e fees". cimpoier. Ele jóa cate o data pe pa-
a) Preces de un substantiv feminin mint fAcend holt, apoi dacA vre-un
la singular §i urmat de un adjectiv la om din intamplare §éde dupA aceia in
plural, compusul d e ale" sail d'ale" vatra jocului, se bolnAvesce, §i atunci
exprima cu mai multa energiA, aprOpe se dice cA Pat lovit din iele, cA a c A 1-
iperbolic, notiunea coprinsA in epitet, cat in masa alor-frumOse..."
bunA-Ora : o i d'ale mail" este ca §i (Preut R. Popescu, Mehedinti, c. Is-
cand am dice : o i forte mare" sat verna).
mare de tot". Ielele sail Dinsele se chiamA §i ale-
Cantecul Pandurilor din 1821: sfi n t e..." (D. Constantinescu, Dolj,
St trag brazda draculul c. Negoescii).
La usa spurcatulul, Pe aiuri se (lice Ielelor Sfin tele
0 brazduta d'ale sfinte §i FrumOsele (cfr. ainenu, Ielele
Sa tile cIocolul minte... p. 24 sqq).
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 484).
III°. Posesivul ale les [miennes]" :
Cand vorbitorul, fiind pre-mi§cat, nu a) redus la monosilabA ; b) d e ale =
gasesce In gran un adjectiv destul de de ce qui concerne".
puternic, ajunge substantivul cu d'a- a) In graiu, ale se reduce forte des
le...", de pildA : o sOrtA d'ale...", o la a ; une-ori §i'n texturi.
bAtae d'ale...", o pacAléla d'ale...", Costache Conachi, p. 218 :
sat : Wale, scii !", sub-intelegendu-se
la urmA un calificativ cu atat mai e- Cartea ce te fnvatasem, ah I cartea cea in-
focata,
nergic cu cat nu se MIA un cuvint ca La care eu ucenita IT-am fost tie 'ntMas,I
sa'l exprime. data,
www.dacoromanica.ro
797 ALE 798
Cetind'o, amare lacráml pe obrazul meu se Mal multa lul vrerne era petrecuta
varsã, Far' de nicl un lucru §i'n desert plerduta:
Cacl cetesc a tale stihuri cu inima de foc Ce lua 'n trel dile dintr'o s6pWnântt
arsa... Da pe d'ale gurel, odihnind p'o Mee_
Arsenie din Bisericani , circa 1650 Cu reducerea lui ale la a :
(Mss. in Acad. Rom. p. 205) , ps. I. Crenga, Capra cu trei iei (Cony.
LX XXVIII : a tale gab' cerurele ti lit. 1875 p. 339) : etme duc in ph-
al tau iaste parnantul..." dune, ca sa mai aduc ce-va de-a man-
Dosofteiu, 1673, f. 14 b : earn..."
Tot aci vine d e ale =quelque chose
Dzaca cat le place cola ce n'au minte appartenant a", de exemplu la Con-
De vor sa ma sparie cu a 1 o r cuvinte stantin Brancovan (Cond. Mss. in Arch.
Une-ori ca mijloc de variatiune, de Stat.) :
ex. la Constantin Brancovan , 1695 p. 86 : ce vor puté gasi d e ale
(Cond. Mss. in Arch. Stat. p. 75): ... slujitorilor celor fugii, ori mo0i ver
bucate, macar ver-ce d e ale lor, sa le
acestä casa cu locul i cu pravaliia ce
scrie mai sus fost'au ale lui Dumi- vänza...";
trapo §i a fratilor lui..." p. 140 : ce au ramas d e ale tatane-
Printr'o altfel de reductiune, ale se sau, mo§ii, Rumani, Tigani i alt mult
aglutinéza cu substantivul nearticu-
lat ce'i precede, formand in aparinta 0 functiune analOga, cu prepositiu-
o post-articulare : nea i n :
Catechismul transilvan circa 1560 Jipescu, Opincaru p. 111 : Daca a-
(Cuv. d. Mtn II, 100, 101), de trei
haia lucréza in ali negotului §' ali me-
: dede Domnezeu Mee cuvinte/e serii, da noi, pitulicili, sa pdern ?..."
sale = cuvinte ale sale ..." Dar se Tee 0 mai bine : de ale ne-
Nu rare-ori insä, in vechile texturi, gotuluY", de ale miseriei", de ale gos-
chiar in cele rustice din Moldova, unde podariei" etc., sail : in d e ale nego-
astaqi se aude aprOpe numai a, se pa- tulul"...
streza intreg ale ; de exemplu : Alt ce-va este constructiunea ordi-
Act moldovenesc 1687 (A. I. R. I, nara, cu partitivul d e=dintre", unde
62): ... casa cu pimnita cu helqteul ale nu este neutru, ci curat feminin,
sa fie ale Ancutii, lar jumatate de vie ea in :
sa rämae in parte me, Tar in urma sa Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXXI
fie far ale Ancutii..." p. 7 : vre o fune d e ale corabiei ce au
b) Cu partitivul d e i urmat de un in corabiia cdia mare mai groasa...
genitiv, ale formeza idiotismul d e ale Grigorie din Mahaciu, 1600 (Cuv. d.
gurei" sari d e ale mandril = quel- Mtn II, 45) : nece o dzisa de-ale méle
que chose a manger" 0 alte cate-va nu fécetu..."
locqiuni inrudite, in can nu functio- Doina din Ardél :
neza de loc ca feminin, ci ca un plu- cata apa pe valcele,
ral neutru. Sint tot lacriml d e-ale mole...
aarnik-Bärsanu, Transilv. 2181.
7)
A face ce-va rost de ale gurei == a
gni bucate" (S. Popescu , Buzefl, c. De asemenea alt ce-va este construe-
Chiojdu). tiunea lui ale ca feminin, nu ca neutru,
A. Pann, Prov. I, 153 : cu genitivalul d e, buna-Ora :
www.dacoromanica.ro
799 ALEG 800
Coresi, Omil. 1580 quatern. XXXIV c) delimiter, determiner ; 30 . a) ressor-

p. 16 : nu laste naemnica, ce stapant, tir, rester apres, Tot: b) paraitre inopi-
V ale sale 'i santil oile §i ca d e ale sale nement, surgir; c) taquiner, importuner.
§ti socote§te §i se grija§te d'insele..." A alege este a lua o parte din mai multe,
cele-l'alte fiind inlaturate, cela ce pre-
4.A1e, forme employee exceptionel- supune de 'ntalu o judecata a mintii
lement au lieu du simple a cornme ar- pe cat timp se face alegere, apoi sce-
ticle possessif féminin au singulier. terea la ivela a lucrului celui ales. De
Chiar pe titlul Bibliel lui §erban- ad cele trel sensuri fundamentale :
voda dela 1688 se citesce : Bibliia adeca Olire = discerner -= ressortir", cari se
1)
dumnezeiasca scriptura ale c e i vechi impleticesc impreunä §i din cari se des-

V. ale c e i noao lege", unde ale c e I" Nera numerdse acceptiuni secundare.
este invederat pentru : a celeI", I°. a) aleg = Ohre, choisir".
printr'o metatesa ferte curies4, dar de Moxa, 1620, p. 350 : ei raspunsera:
tot poporana, a silabei -1 e-, care sare nice tu nu veri domni de acurn,
din celei", lasand numai eel", §i se aleserd pre o sluga a lui Solomona
aglutineza pe deplin cu articlul pose- pre nume Ierovoamil de §i-1 pusera
siv feminin singular a, dandu-I aspec- domnt..."
tul pluralului ale. Neculce, Letop. II p. 212 : e§ind bo-
Analega, deV nu identica, este for- ierii inainte Vezirului, se tinea cela de
matiunea a 1 in poporanul rlise a 1 cela sal aléga de Domnie..."
sale neveste = Tse nevestei sale", de- Dosofteth, 1673, f. 79 b :
spre care noi am vorbit intr'un alt loc.
Dirept,A1 sA vor aliage
v. 1°. Ai. Dintre eel fara de nage...
° Ale. v. 8.Ala. Beldiman, Tragod. v. 247 :
11 bAeti de prin dughene acel ce marfa purta,
".Alea, pluriel feminin pour le : 10 Eteria nici pe unul n'alegea niel depArta ;
pronorn demonstratif a 1 a (4 1 a) ; 2°. Tuturor le dau cocarde, pe totT IT impodobesc:
Uniforma Eteriel dAndu-le, stau de'l privesc...
article prépositif adjectival al a (41 a).
v. 8.7.A. 1.8 s'Ale. Zilot, Cron. p. 3 : de voiu aye gre-
va, d-vOstra iertand, alegelf ce este
Albou. v. Alexandra. bun, V ce este mu indreptati..."
I. Vacarescu, p. 120 :
.AledárèseI, n. pr. loc. v. Aleodor. Cu villa, fAra vinA,
Cerul acum n'atege :
Mafia (L. B.). v. Aliful. Tulbure colcaesce,
Arde i prapadesce...
Ale-frumOse, S. f. pl.; t. de Mythol. : 0 doinä, in care se cuprinde o du-

sorte de nymphes ou de fees. data electivitate a magistraturei" :
v. 2.Ale.Frumocsele. Lasa-m'olu de reze.sie
SA apuc in halducie,
Alèg (ales, alegere), vb. ; 1°. a) Olire , Ca sA'ml fac sfinta dreptate
Cu cea ghiOgA de pe spate,
choisir, d'oir : b) preferer, opter ; c) fa- SäinT aleg gludecatorl
voriser, etre partial ; 2°. a) discerner, Cel stejarI nestrAmbatori
distinguer, d'oir : b) decider, trancher ; (Alex. Poes. pop.2., 2271
www.dacoromanica.ro
801 ALEG 802
Proverbi i locutiuni proverbiale : . . . §tima ca scimus quia

Oile gramada merg, iar caprele se derept zi i in- recte dicis et do-
aleg" (Pann, II, 28); adeca : cei buni vet, ki nu alegi ces, et non a c-
totl, lar din cel rei numai cine e mai f a t a, ce intea- cipis perso-
putin deochiat. devaril calla lui n a m, sed viam
pentru alegere cata sa scim a o Dumnezau in - Dei in veritate
face la timp, cad : yeti... doces...
lalura din grftu unde in contextul slavic : i ne na
S'alege la riu...
(mid.)
litze
Alege pina culege" insemnéza a se
Tot acolo, Paul la Rom. II, 11 :
pacali din 15comia de a apnea ce-va ... nu Taste la ... non est a c-
pre-bun sail din despret pentru cele ce Dumnez6u alege- ceptio perso-
se pot lua mai cu uprinta. re de fata... narum apud
I.Crénga, Stan Patitul (Cony. lit. Deum...
1877 p. 29) : A poi (IA, mai Chiria; unde grecesce: neoaw7ro2upi a.
in orlica de acli, nu scia (let care a mai aleg din r es-
Pentru idiotismul :
fi cu crucea 'n sin, cum cauV tu. Eu boiu, aleg cu florl etc.,
gandesc a tot om alege, om alege, v. r4les.-2*Aleseturet.
pin'om culege..." II°. a) aleg -=-- discerner, distinguer".
Multe fetite or aleg pina culeg, or Lexicon Budan : aleg ce-va price, a-
stall pina le-alege mo§u al din grepa..." deca desfac, aled, ausmachen".
(Jipescu, 128). Dosofteiu, 1680, ps. XLII :
Figurat, v intul alege = le vent Giudeca ma, , Judica me, Deus,
emporte", cand se spulbera numai o Dumnadzaule, i et discerne
parte din ce-va. alTage para mia... causam meam...
Balada Marcu Vitezul" : unde in contextul slavic : r a z s di,
Ose ce mai remanea, in cel grec: dixaao v.
El in pia, le pisa Ureche, Letop. I, 95 : Létopisetul
in vint cd le sufla: nostru cel moldovinese aa scrie de pe
Na, alege vintule,
Ingras'-te pamintule, scurt, a nice de viiata Domnilor care
Ca din ce n'alege vintul au fost toata carma nu ale'ge, necum
Mi se ingrasA lucrurile den launtru st aleget. .."
(G. D. Toodorescu, Poss. pop. CZ%
Glosar slavo-roman circa 1600 (Cuv.
Pentra idiotismul: aleg pe spri n- d. batr. I, 268, 301) : aleg cu cugetul,
c en semuese, judec, socotesc..."
v. '*Ales. Moxa, 1620, p. 364 : aduna saboril
I°. b) aleg =prderer, opter". in Nichei de alese lege cre§tinesca..."
Costachi Negruzzi, Aprodul Purice : I. Vacarescu, p. 280 :
Nadejde de mantuire de niciiTuri asteptlind
decat tralu cu rusine, mOrte mai bine-ale- Ale mueril voind s'aldgd,
gend... Ce duh, ce fire sa le 'ntelOgA ?
Subtire fOrte e a lor minte
I°. c) aleg fat a = favoriser, etre Si pe om lesne femeia minte...
partial".
Noul Testament din Belgrad, 1648, Descantec bucovinen de Spelarea
Luc. XX, 21 : urei" :
22,033 26
www.dacoromanica.ro
SOS ALEG 804
SA m alegi dintre teite cele-l'alte fete, Dar v6dOnd ca nu'l de §agb., c peire'l s'ail
Cum se alege pAtinul din pene ales:
Si busulocul din burulene... omenI bunI! le zisë, statil
(col. 1. Tr. 1882 p. 831) vol cãini, ce 'ml sintetl frati...
Jipescu, Opincaru p. 151 : Puicana Pravila Moldov, 1646, f. 86 : Cana
a audit cu urechili ieI dela un boier sa va inpaqi muiaria de bärbatu'§
batran, ca parte din ghisuri sint ado- pentru frica vrajnilie-lui, cade-sa giu-
\-61-ate, parte nu, ca i vorbili : unili detului sa intaresca acestt lucru nu
seci, altili pline. Dumnedet s'alegal.." numai cu zapist sau cu chize§h, cc
In Moldova Dumnedet" e inlocuit inca trebue sa o pue la un loct ca
printr'o fiinta mitologica Balanu 1. acela cu credinta, sa §adza, acolo cu
A §a la I. Crenga, Stan Patitul (Cony. lit. cheltuiala barbatului, pana, sa va alége
1877 p. 25) : B al a n s61.1 alégei din ce cum va fi..."
gura ce spui, dad, nu vorbesci deslu- Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in A-
§it..."
cad. Rom. P. 26) : Cu totii priimira
Proverb : Nu se alege caltigul din
marturia brebului, §i cu totii inteun
paguba" (Pann, II, 85), and folosul e
sfat alIasdra, ca vidra dinteamandoa
cu indoela.
Monarhiile afara sa se gonesca..."
II°. b) aleg = décider, trancher".
0 veche dicetóre : la tote urma a-
Ibid. p. 138 : lia§a, or-ce au po-
runcit i au ales, bine au poruncit
lege" (Pann, II, 87) = finis cor on at
opus".
intelepnte au ales..."
Constantin Brancovan, 1695 (Cond.
Dr. Polysu : a se alege la un fel, Mss. in .A rch. Stat. p. 113): dee ju-
intr'un fel = ein Ende nehmen".
decata i Di vanul a§a s'au ales: ra-
Nu ne putem int,elege, maind el platnic, au dat satul Salcuta
Lin fel nu ni se alege... . la mana feöorilor Mantii Vistier..."
(Pam, II, 158)
II°. c) aleg = designer,, delimiter".
saü: A alege in scris = preciser, deter-
VoIu prin judecatit ca or eu or el, miner", de ex. in Pravila Moldov. 1646,
Si ni se alégii dreptul la un fel... f. 33 : de vor lasa cui-va dreptil su-
(Ibid. I, 124).
flett, nu va putia el sangurt cu voia
Tarn bolnav seracu ; hai sä sa sa ia, ce trebuia§te isprava, dela
chemam ni§te pochi st 'I face, ni§te giudett, alegandu acelt lucru &au la-
masle, a pe urma off s'a indrepta, satt dreptti suflett : Taste invatatura
oil a muri, incalea sa i se aléga din sa faca beserica, sau bolnita, sau os-
doe una..." (N. Cordova, Tecuciu, c. patarie ce se dzice casa de streini, sau
Rachitesa). grobtnict, sau alta asemenia acestora ?
0 doina. : pentru ca atunce poate sä ia sangurt
Arde-mi-te-aL codri des1
cu voia sa §i. nu-i trebue nice unt
Vod bine ca, s'au ales giudetil , i inca poate sa ia sanguril
Din tine O. nu mai es 1 .. candu-i va alége stapanult in za pi st;
(Alex. Poes. pop. 2., 262). lara de va fi intr'alt chipt etc."
DonicT, Lupul la peire : E mal cu serna des in vechile pro-
Lupul cinchit intrun colt cese teritoriale : a alege partea cui-va"
Cu ochi cruntl, cu pbr pe dos, clantMa din sail a alege mo§ia", fie dupä o hotel*.
dintl la tot1; nicia de mai 'nainte, fie dupa martu-
www.dacoromanica.ro
805 ALEG 806
ria vecinilor sail prin operatiunea geo- rata, se vede, de ex. : la sfir§it se va
rnetrica la fata locului, fara care pa- alege = in fine adparebit".
mintul remane ne-a 1 e s". A. Pann, Prov. II, 115 :
Act muntenesc din 1606 (Cuv. d. batr. Unde vede vr'o figura, vr'o tinitra, vr'un
I, 155) : parte lu Streze atA se va pantof,
alege de peste tot hotarul..." Sta., se ulta., case& gura, 0 se a/ege cu of1
Moise-voda Movila, 1634 (A. I. R.
I, 72) : ate parti sä vor alege p r e Jipescu, Opincaru p. 143 : Rumanu
zapise in satu Sapoteni..." cu ce perta 0 cu ce baga 'n gun, cu
Act muntenesc din 1638 (A. I. R. aia s'alege pe lumea asta..."
I. 23) : delnita lui, Oa, sa va alege
Doina muntenesca :
parte lui, den campu, den padure, den Firicel de larba 'Agra,
p6..." Dinteatata lume larga
Act moldovenesc din 1675 (A. I. R. M'aleset c'o pulca draga..,
III, 250) : sa, mérget acolo la acel loc (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 325)
0 sa socotit cu oameni buni dinpre- Act moldovenesc din secolul XVII

gur precum va hi cu dreptate, pre (A. I. It. I, 105) : aCasta el o au van-
cata va aye dumnélui parte de ocina dut dumisale lui Dragan din Filipe§ti
acolé intr'acel sat, sal aleget din tot feëorul Nechitei dereptu cinci-zaci ta-
locul cu tot venitul..." leri 'wilt bani gata, ca sa-i fie lui di-
Inventarul manastirii CotrocenT 1681 repta ocina 0 cumparatura in viaci,
(Mss. Arch. Stat.) f. 13 : au luat din lui §i cuconilor sai §i a tot rodul sail
Divan 24 de boiari pre ravale dorn- eine sa va alege..."
ne§ti §i cu om domnescu inpreuna de Zilot, Cron. p. 103 : Ap dar fu sa-
au mersu toti la acest sat Pietrile de vir§irea acestei rasmirite a Rosilor cu
au ales toata parté Doamnii Elinii 0 Turcil, care tinu 6 ani §i 10 luni ; 0
o au hotarat a, catra. Nica slugiiariul din t6a ostenéla, versarea de sange §i
de Gradilte..." prapädenia, se alese Rosil cu 5 judete
Antioh Cantemir, 1706 (A. I. R. III, din téra Moldovei pina la Prut 0 cu
270) : sa, aiba Lupa§co a'§ tine mo- Basarabia, Tar TOra Romanesca, saraca,
§ie cu buna pace despre ginerii Stro- [se alese] cu titlul Domnului ei ca sti,
escului, "dna or veni la Divan, 0 a- fie de aid i cu primirea Rosiel..."
tunci precum va alege Divanul ala va L CI-et-1ga , Mq Nichifor Cotcariul
hi..." (Cony. lit. 1877 p. 378) : ... eiI sciii
..
III°. A s e alege = ressortir, surgir, ce scia di : degéba mai bati apa 'n
importuner". chiva sa s'alega unt, ca nu s'alege nici
Mai nici o data nu se intrebuintéza o data..."
sub forma activa, afara numai de lap- Zërul se ferbe 0 se alege din el
2)
turi" sail brageturi", cand aleg are urda dulce ; din acésta, bagata in ba-
sensul causativ de faire ressortir" : dail sail hurdoiu, se alege untul ; din
aleg unt, aleg zer, aleg urda etc. zérul ce remane dupa alegerea untului,
1110. a) ressortir, rester apres". se face urda batuta..." (It. Simu, Tran-
Dr. Polysu : a se alege cu ce-va = silv., c. Orlat). .
einem etwas iibrig bleiben". Intr'un descantec bucovinen de lin-
Lexicon Budan : se alege = se a- ere :
26*
www.dacoromanica.ro
807 ALEG 808
Lung 6re de nott Tenn, Zilot, Cron. p. 7 :

Lung Ore de noB némurl,
.Alege-te, Precum curat se aratit inteal terel hronograf,
Cu lege-te Ca de toti Donmil aces,tia nu s'ad ales stur
Din crieril capuluT, §i praf...
Din fata obrazuluT, Alexandri, Haimana : regia tu-
Din auzu urechilor,
Din virtu degetelor, tunului, din care s'a ales numai fum
Din inima, §i scrum..."
De sub inima, III°. b) paraitre inopinément, sur-
Din tOte clolAnelele, gir".
Din t6te 'ncheieturelele ; Dosofteiu, 1673, f. 23 a :
.Alege-te,
Cul e ge -te, Cu pre) cuviosul cuvios WI face,
Cii eU 1111 te-olu alege, Cu nevinovatul t' va fi viata 'n pace,
Niel nu te-ohi culege, lara cu al esii bun te v,I ..
Ci cu secerea te-olu secera ...
(Marian, Descântece p. 148) Dr. Polysu : Tocmai tu te-ai ales
unde a se alege §i a. se culeg e" in- gerade du willst..."
semneza : ressortir et disparaitre l'un In graiul teramilui din Prahova: PM'
après l'autre jusqu'au dernier". cum nu, tu ie§ti mai breza ! Te-aleseci
E f6rte poporana mai cu sOma lo- mai motata ?.." (Jipescu, Opincaru p. 43).
cutiunea proverbiala : nu s'a ales ne- III°. c) taquiner, importuner".
mic", s'a ales praf" i o multime de In Muntenia se aude adesea: te a-
alte varianturi. legi de mine" salt te alegi de cutare"
Cand din intamplare va intra nOp- cu sensul de s up eri pe cine-va".
tea in casa o brOsca, atunci femeia Intro injuraturile din Moldova : A-
sat alt cine-va degraba o cauta la Wgei-se Balanu de capul lui I" (Ia§1,
gura §i la partea de dinapoi, ca sh \Tacit C. ipotele).
daca nu e cusuta, caci se crede ca brO- IV°. Originea i form ele.
scele se prind de fermecatori i, dupa Paralelismul intre utdgtat. eligo 5i
ce le cOst gura i partea de dinapoi, culeg" = lat. c011igo" inlatura ori-ce
apoi le menesce §i le trirnite la cine indoela, asupra derivapnii celui de'n-
are ciuda pentru al face de mit; deci talu, in ambele casuri accentul latin
gasindu-se brOsca cusuth, o arde in foc, suferind de o potriva o schdere, ca
§i cenu§a o asvirle in vint qicend: cum §rn Intelèg = in tèlligo (intell6go)". A-
nu se alege nimica de acOsta cenu§a, celaY paralelissa ne explica tot-o-data
a§a sa nu se alégct nimica de cel ce netrecerea latinului -1- intre vocale in
te-a trimes..." (Vasluiu, c. Laza). -r-, duph, norma foneticei romane. In-
Basmul In§irle-margarite" (Ispire- rudirea, ambelor cuvinte remanOnd bine
scu, Leg. 71) : Apol lega pe Tiganca sitqta de catra popor, actiunea legii
de cOdele cailor impreuna cu un sac fonetice asupra undia singur din ele
de nuci §i le dete drumul sa se duct era impedecata, cad ea nu putea sa
'n lume, §i unde cadea Duca, cadea 5i se intincla i asupra celuia-l'alt, in care
bucatica, pint ce nu se mai alese nici grupul latin -Ili- trebuTa sit trOca la
praful de dinsa..." Romani in -le-. E curiOst, in ori-ce cas,
Jipescu, Opincaru p. 25 : p6 unde coincidinta romanului aleg cu grecul
rhsblea Ostea streina, nici praf, par- (aim cu care se 'ntalnesce §i'n unele
jol i cenu§a nu s'alegea..." acceptiuni.
www.dacoromanica.ro
809 ALEGERE 810
Perfectul organic pentru aleg este tate 0 va cerca sa se boeresca i va

alefi = lat. vulg. elexi (class. elbgi), umbla cu nu§ii i va merge in snort]
alesemu =e16xim us (elegimus), 'far cu oameni proV sau cu boiari, ale-
participiul : alept = lat. elect u rn, in geindti fara de o nevoe mare oare-care
loc de actualele forme analogice : aleset, de-i va fi lui, unii ca aceia ori sa, se
aleseram i ales. Perfectul aldit ne scoata, ori sa se lase de unele ca ace-
mai intimpina une-ori in vechile tex- lia..."
turi, de ex. la Coresi, Omiliar 1580, Varlam, 1643, II f. 87 b : sa va ze-
quatern. XXXIII p. 13 : care e a- misli §i sa va na§te Dumnedzau cu
césta , derep-ce cace'mi sinteti soti ? trupa omenescii, alegeindil Para de pa-
derep-ce ca a§a a/egg (An4uih) pre voi..." cate..."
Radu din Manicesci, 1574 (Mss. Harl. Ibid. f. 97 b : fu oma deplina ca gi
6311 B. British MUseum) in alaturare noi, alegandii numai fara de pacate..."
cu Noul Testament din 1648 : Pravila Moldov. 1646, f. 23 : de-are
Io. XV, 16 : eu eu amü alesu 0 aura, nime nu'l va créde, alegdndu
alefi (inZulti) voi pre voi §i arnii de-are avia inpreuna cu kuramantul §i
§ipu§i vol... randuitil pre vol.. niscare marturi sau niscare sémne..."
Macedo-romanesce se (lice alep§u, lati-
Ibid. 1. 57 : cela ce va fi sangura
nul x fiind tratat nu ca in e0re =
curvariu i va avia i alte mueri, acela
exire", ci ca in cópsa = coxa". La
plural, in Codicele Voronetian circa 1550
nu va putia ucide pre curvariul ce va
(Mss. in Acad. Rom. p. 84) : abia ale"- curvi cu muiaria lui, alegndü de-i va
semu margire = ittobg 7-8 xcee a 2 6- fi dzasa mai de-ainte sa nu vorovasca
yd 6 V 0 I..." Participiul alept se mai con-
cu muiaria lui, pentru a atunce de-i
serva numal la Macedo-romani, carl qic va gtsi, poate sa-i uciga..."
de asernenea alept or = lat. elec- Ibid. f. 121 : nu va putia fie-ce fiala
t o r in loc formqiunile daco-romane a- de mestecatoriu de sange sa §uvaiasca
nalogice: alegetor i alesetor. innaintia giudetului cum n'au §tiuta
v. ' ° Ales. Culeg. Cules...
mestecaria de sänge, alegdndit de va fi
Wang di cei neintelegatori..."
v. Aleg." Ales.
Alegend adv.; sauf, excepte. Ar-
,
caism, pe care graiul de astacli il in-
locuesce prin afar a-d e, une-ori prin .Alègere (pl. alegert), s. f. ; l'infinitif
f 5, r A. Verbul al e g insemnand dis- substantive d' ale g: election, choix,
tinguo", participiul sea ales a deve- discernement etc. RepresintA, ca sub-
nit adverb cu sensul de notamment stantiv abstract, aprepe tete sensurile
= eo distincto", 'far gerundiul alegend verbului a 1 e g. Sinonim cu a 1 e g 6 -
s'a adverbialisat cu intelesul de ex- tura §i cu substantivul al e s.
cepte =eo distinguendo". Constantin Brancovan, 1695 (Cond.
Coresi, Omiliar 1580, quatern. IV p. Mss. in Arch. Stat. p. 100) : am venit
1 : sa flu zica cine-va ca are folos dela scaunul stremo§ilor no§tri a Dom-
la avutie, nici sa se laude cu ia, ale- nii TA,r6A Rumane§ti, dentru alegere §i
gcindg folosü va aye cela ce'§a va da vointa a toata boerime t3x51..."
avutie in mana saracilor..." Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Pravila muntenesca 1640, f. 19: Preo- Rom. p. 46) : Nime in lume atata de
tula de va fi me§tera a lucra in ce- ascutit la minte §i lute la giudecata
www.dacoromanica.ro
81 1 ALEI I 812
a afla s poate, carile in toata alege- sufletesci, proband inca o data, extrema
ré negre§it i nesmintit sa fie..." bogatia, a repertoriulul emotional al
v. Aleg.AlegeNra.--6..Ales. limbei romane (v. Aaoleo!).
Balada Holera" :
Alegöthr, -Ore, adj. et subst. ; Olec- Alafl lame. aladre,
teur, celui qui choisit, discerne etc. In BOlä rea §'ucigotere!..
gralul vechiu se qicea i ales6to r, Balada Toma Alimo§" :
dar cu un sens mai restrins. Macedo-
Alelef, fecTor de lele,
rotuanesce, forma organica al eptor Cad rdpi§1 qilele mole!
=lat. elector. De te-a§ prinde 'n mama mea,
v. Aleg; Aleselor. Due tu n'al mal ave...
mai jos :
AlegUarti. (pl. alegaurt), s. f. ; choix. Alelei , murgulet mic I
Sinonim cu aleger e, rar intrebuin- Alel, dragul med volnic!
tat §i avénd o nuanta, pejorativa. Cand De-al pure la batrariete
qicem : se face al egere a", presu- Cum puteal la tinerete...
punem ca se va lua din multime tot ce'i Balada Marcu i Turcul" :
mai bun; cand qicem : se face alege- Ala sluge, fetul med,
tura", ar6tam mai de 'nainte ne'ncre- De ce musci tu aO red..?
derea 'Astra In resultatul al eger il. (PonapiliO, Sibiiu, 23)
v. Alegere. 6'Ales. 'Aleatura. Balada Feciorul §i maica-sa" :
Alelel, sotia mea,
Alla! S. alelèl ! S. alele16 ! interj. ; cri Cu ce malca te linen
d'invocation, soit pour ddfier, soit pour De te-al vesteclit asea ?..
encourager ou pour compatir. 0 inter- (Ibid. 541
jectiune propria poesiei poporane, mai Balada Nev6sta fugita":

ales celei eroice, i cu totul sträina Despre Nistru card Prut,
graiului de tote qilele, care o inlocuesce Alelet ce drum betut 1..
prin m 6, b r e, mare etc. Ea nu este (Marian, Bucov. I, 1231.
nici o data subiectiva ca interjectiu- o doina din ArdOl :
nea de durere a 1 e ü, arnbele diferind
Alelele, Deli:nue sfinte,
fOrte mult prin functiuni, dqi sub ra- Demne sfinte i pezinte!..
portul material le desparte numal vo- Mal asecld'ml gendurile
cala finala. Tot pe atata se deosebesce Se:mI ispravesc rindurile
de interjecVunea Tale 1, care exprima (Jarnik-Barsanu, 125)
un fel de mirare ca in cum se pOte!" o balada tot de acolo :
sag ce mai spill !", buna Ora la Ale- Demne sfinte,
Alelete,
xandri, Craiu-noti, sc. 2 : Dernne sfinte i parinte!
Corbu. 0 furat fata, ca mai bine. De mncare ce dais 8..
Dochita. Ealei! .." (Pompilit, 51).
In acest mod, quasi-identice in for- Cu poeticul cl ca in dalb= alb", se
ma, cele trei interjectiuni : alel, lalei face dali=alei, dalelPI=alelet:
§i a 1 e ü exprima fie-care o altfel de Balada Rescumperare" :
emotiune. Fata cu simplul alez, redu- .Dali, draga pasarea,
plicatul alelef §i triplicatul alelele re- Der& esti din tara mea?
presinta gradatiunea acelelagt migcarl (PornpiliO, Sibilu, 81).
www.dacoromanica.ro
813 ALELUIA 814
Balada Voina i mandra" : mai de ceriu, laudati ern in cei

Da li bade, dragul meu, de sus, laudati elü toti ingerii lui..."
Uncle gat1 tu murgul teu?.. Dosofteiu, 1680, f. 184 b : Alliluia a
(Ibid. 73) lui Anghei i a Zaharii. Laud a, su-
Balada Stanciu §i Vochita" : fletule al mieu, pre Domnul..."
Ca i pe grecul gycog (v. Aghios), po-
Ea din gralu asa graia: porul pastreza pe ebraicul aleluia nu-
Da li, frate Stanclule!
F-;o1mule, voinicule I .. mai intr'un sens comic.
(Ibid. 88) Nu rar il amp' pina 8i'n gura copii-
lor, de exemplu la I. Crenga, Amintiri
Balada Nevasta fugita" :
din copilaria (Cony. lit. 1881 P. 3) :
Peste-Abrud, peste Alud, strop§itul de Ion, cu talanca dela di,
27
Dale lel ce drum bAtut ! cu clWele i cu vatrarul, face o ho-
Dar de cine e batut?
De-o nevastá pribegitk dorogela i un taraboth de't1 Ye auclul;
De barbatu-seu fugita apoi i§1 pun cate-o tela in spate §.1
(Ibid. 21) cate-un coif de hartia in cap §i cantA :

aliluilu §i Dernne miluesce, popa prinde
Numai pentru trebuinta rimei, in-
tr'un mod de tot exceptional, in loc pesce..."
de alelei flgureza aleleg in balada bu- Ca o satira asupra preutilor : popa
covinena Iovita i fata Cadiului" or cAlugaru aduce tete tot pé alilu-
. (Jipescu, Opincaru P. 119).
Aleleü Ca un ingenios joc de cuvinte, in
Iovit'al men ! Vicleem" dna variantul din Bucu-
Ce stal nici band,
Niel mancand?.. resci :
(Marian, I, 143) Popa:
Pämintul al Domnulul
Ca §i cele mai multe interjectiuni,
Ii mortul al dracului!
alei este de o natura antropologica, nu
etnica. Grupul fonetic al e- are o func- Dascalul :
tiune analega in graiurile cele mai ete- Alelui, alelui, alelui
rogene. Ajunge a pune alaturi pe gre- Popa ;
cul caald (0.6160, 0.6).4.64)) cu selba- Ce-or fi ale luI...
tecul alelele in limba Ewe de pe (G. D. Teodoreseu, Poes, pop. 181).
cestele Africei (Pott, Doppelung, 24). Acesta gluma se intemeieza pe aceia
v. rale! ! Valea I
ca dupa biserica resaritena, alta data
§i 'n Occident (Martigny, Diet. d'antiqu.
Alehli 1 1
cbret., 26), aleluia se intrebuinteza nu
v. Alei!
Al elelb J numai in liturgia, dar se canta §i la
inmormintari.
,Aleltia S. alilulla, s. m. indecl. ; Din alehaa se formeza verbul al e -
alleluiah. Cuvint ebraic, care insem- 1 ui e s c, care insemneza a canta a-
néza laudati pe Dumnelleii" i prin .
care se incep o sem& de psalml, buna- v. Chfrileisa.

era psalmul CXLV i urmatorii.
Coresi, 1577, ps. CXLVIII : Alliluia t. de Botan. : Alle-
s. f. ;
lu Aggheu §.1 Zahariu. Laudati Dom- luia, Pain de coucou, Oxalis acceto-
www.dacoromanica.ro
815 ALEMESC 816
sella. Se afla la Pontbriant gi la Co- Intr'o alta colinda:

stinescu. Pare a fi un neologism, 0 Cel mal mare '1 coatis mare,
Inca de prisos, pentru o mica planta Cela-l'alt mal mijlociü
cunoscuta tuturor Romanilor sub nu- Alemesce I i m bI de solm,
mele de macri§or sail macri§- Limb! de solrn ci grasl berbeci...
-iepuresc. (Ibid. 22)
v. Macrigor. unde eclitorul explica pe alemesce prin

prepar, ingrijesce, se ocupa".
l'AleluIèse. v. ''Aleluict. L imbile de vim", ca i cele de
vultur sail de gae, nail fost nici o data
2Alelulbse , vb. ; attribuer quelque de ale mancaril, ba nici altfel intru
chose h autrui. Ne intimpina numai in cat scim noi ele n'ail servit nicairi
Dictionarul banatën Mss. circa 1670 la vre-un popor sail in vre-o epoch
(Col. 1. Tr. 1883 p, 423) : Alduie'sk. pentru vre-un fel de preparatiune, in-
Alterius rem esse dico". 0 composi- grijire, ocupatiune". Prin urmare, a-
tiune verbala din al e 1 u I [sint lucru- lemesce limbi de §olm" insemneza
rile), anakiga cu als6uesc din a 1 alt Ore-ce. Pentru a o intelege, can sä
seü. aflam mai intaiu cate ce-va despre ve-
v. Alsenesc. chea vimaria romanésca, pe care as-
tai abia §i-o mai amintesc fiii i ne-
1*.A.16m (plur. alemuri), S. n. ; crois- pqii §oimarilor de alta data. Vorbind
sant ou étoile placée sur une mosquee. despre satul Pomirele din MehedinV, d.
Turcul ' ale m, de origine araba Ion Ionescu (Meh., 96-7) (lice : Una
nénu, Elem. turc. No. 30). Se intrebu- acest sat se afla o stanca mare de pé-
inta la Romani numal cand era vorba tra, renumita din vechime pentru cul-
de musulmani. cupl oimilor ce se afla in fundul ei
Enache Cogalnic6nu, Letop. III p. la o adancime considerabila. In acest
286 : La o minare a unei Ora , in culcu§ §oimil faceat puil lor, iar mo-
mijlocul alemului, Watt aratat o cruce nenii din Pomire ii scoteail gi'l adu-
de ail vazut'o lumé..." ceaii la Domnia, care pentru acest ser-
v. Giamia.Minare. viciti Ii ap6ra de Ole darile. Vinarea
puilor de (301'm era periculOsa. Omul
2*.Alèm. v. _Alain. trebuia sa se bage in fundul stancei,
legat de o fune ce o tineat a1I Omeni,
Alembse (alemit, alemire), vb. ; t. de cail coborati i radicail pe indraznqul
fauconnerie : (Mnicher les faucons. 0 vinator. Dar pentru ca sa se duca o-
interesanta reina0ta din vechiul grain mul la culcupl §olmilor, trebuia sa
vinatoresc al Romanilor, pastrata nu- pandésca timpul cand §oimil cel marl
mai in poesia poporana, fall a mai fi erail afarã duti dupa mancare, caci de
intelOsa. cum-va ii gasia omul in fundul stan-
Intr'o colinda muntenesca : cel, nu mai scapa de din§ii cu viata :
Cate-trel sint mesterl marl : il bateau cu aripele i '1 omorail cu
Unul sulite 'ml strujesce, ghiarele i cu pliscurile... Instill nu-
Altul cal bunl imI hrAnesce, mele satulul vimaresc P o n 0 r e in-
Altul solml iml alonesce
0! berbecl iml ingrijesce...
semneza gauri sub pamint", dela sla-
(1. D. Toodorescu, Poes. pop. 66) vicul ponor ti locus ubi fluvius sub
www.dacoromanica.ro
817 ALEN 818
terram absconditur" (Miklosich). Ase- in a doua :

meni gliuri sub pamint in latina vul- Alemesce WM de §olm,
gall se chiama lame: I a m a est lo- Larn1 de §olm §i gra§1 ber be cI...;
cus voraginosus" (Ugutio); 1 a ma e in a treia :
sunt confractiones viarum, quae fieri
Unu '1 Lin-umbld
solent pluvia interveniente" (Papias) ; Ce b erbe ci primbla...
deja in latina archaica la Enniti : la-
tebras lamas que lutosas" , Tar in- In vechiul grain, sinonim cu ber-
tr'un text italian din vécul de mijloc: bee" era arete (=lat. arietem), forte
fossata, quae vadunt et sunt juxta des in texturi i despre care vom vorbi
stratam Ganaceti, serrentur et serrata pe larg mai jos. Dar tot ar et e , cu
teneantur, ita quod aqua discurrat in formele colaterale er et e §i h er et e,
1 a in a m" (Du Cange, v. Lama). Forma se chiama in popor un fel de § o i m,
amplificata lamina insemnéza, in va- astur palumbarius" (Marian, Orn ito-
chile texturi italiene : cripta, locus logia I, 123), care vin6za porumbei §i
subterraneus" (idem, v. Lamina). Din potarnichi, facénd alta data i el parte
latinul lama se nasce romanul la m a, din specialitatea §oimarului (Rolland,
ca din 1 a n a" lana". 0 I m a de Panne VI, 198). In prototipul celor trei
§ohn", 1 a m 1 de vim", sint tocmai colinde era dara :
acele gauri sub pämint, acele ponOre LdrnI de §o1m iml alernesce
in cari Mehedintenil ar6taa d-lui Ion *1. arett iml ingrijesce
Ionescu vechile culcupri d'ale vimi-
lor. Cand §oimaritul s'a stins, nici cu- de undo apoi, perind vimaritul §i a-
vintul lama nu se mai intelegea, ast- jungOnd a se uita de tot vechia'l ter-
fel ca din I a ml de vim poesia po- minologia, dupa cum din lami" s'a
porana a facut ,,li mbi de §oim", §i facut limbi", tot ay. din areV = au-
nici aci nu s'a oprit desfigurarea suc- tours" prin omonimicul areti = mou-
cesiva a cuvintului, caci in variantul tons" s'a Mcut :
din Dobrogea al color doö colinde mun- bi b er beci imi ingrijesce...
tenesci ne intimpina : Alemesc este un verb compus din
Trel fetl marl imi are, a d §i lama intocmai ca ademenesc"
Cu totil ad stare, din ad" §i manus", cu singura deo-
*i Cate tril
Cu meseril:
sebire ca, dupä norma foneticei ro-
Unu'l hin-umbl a mane, a d se asimileza cu urmatorul
Ce berbeci primbla 1, pe cand de 'naintea unei labiale el
(Burada, C5.16t. 72-3) mai adesea se amplifica in ade-" (v.
adeca, printr'o noun, etimologia popo- Ademenesc): a alemi pe vim, este a
rana, dupa ce din lama se nascuse strabate in lama lui ; a alemi la m
limb a, din limb a s'a Matt L i n - de §oimi, este o locutiune pleonastica
umb I a, literalmente marche douce- ca a zidi zidiri", a gauri gauri", som-
ment". niare somnium", 4c6r7huci zt 4wrq etc.
Mai remane o intrebare : un o1- v. ".Arete. Edna Lama.
g
mar ce are el a face cu berbecii? pm. Vineildre
In prima colinda :
Altul §olml iml alemesce Alén (plur. alenuri), S. n. ; 10 con-
ti berbecl imI ingrijesce...; trariOtO, adversité, envie ; 20.
rn6lan-
www.dacoromanica.ro
819 ALEN 820
colic. In primul sens figureza in ve- atunci pré de curand introdus in grain,
chile texturT, mai ales in constructiu- neajungend inca a se impaminteni.
nea i n alenul cui-va---pour contrarier Fragment biblic oltenesc circa 1560
quelcun", corespui4end pe deplin ma- (Cuv. ci. batr. I, 6 12):
ghiarului ellen contre" , ellene- Levit. XXVI, obfirmabo
lenni etre contraire", ellen ere etc.; 17: voiu intorce facietn meam i n
in sensul al doilea s'a pastrat in viul fata me in ale'nul vos...
grain §i a devenit un cuvint Mae in- vostru...
radacinat, mai cu sema in poesia po- Ib. 27-8 : sa si autem in
porana. N'are a face cu adjectivul pa- Tara nici cu ace- his non obedieri-
leo-slavic alin ü (Cihac), niel cu lati- ste nu va yeti tis mihi, et am-
nul alienus (L. B.). Din derivatele inväta , ce yeti bulaveritis erga
maghiarului ell e n, mai gasim in Dic- inbla in alenul me obliqui, et
Vonarul Mss. Banaten circa 1670 (Col. mieu , eu Inca ipse ambulabo
I. Tr. 1883 p. 422) : voiu inbla in a- vobiscum in f u-
17A lensi g. Inimicitia" (=elle n- lénul vostru... rore obliquo...
s d g). Noul Testament din 1648, Math. V,
A lenis h. Inimicus (=el le n e s). 23 :
Al en zui ös k. Contradico (-= e 1-
71 fratele tau frater tuus
lenezni). are ce-va ale'n habet aliquid a d-
A len zui t ur 6.
Contradictio". spre tine... versum te...
Aléne figureza deja in Palia dela Ibid., Paul ad Gal. V, 20 :
Or4tia din 1582 (Cipariu, Anal. p. 73). pizmele, sfa- inimicitiae,
Despre originea maghiara a cuvin- dele , alenurele , contentiones, a e-
tului nu mal pOte fi dara cea mai maniile... mulation es,
mica indoela. irae...
Ca termen poetic, el va remane in Ib., Paul ad Col., II, 14 :
limba. tergandu delens quod
I°. Alen ca archaism : care ne era in- adversus nos e-
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. protiva scrisoaré rat chirographum
in Acad. Rom.) Act. Apost. : obitaiurelor care decreti, quod e-
XXVI, 9 : mul- multa c o n- ne era intra a- rat contra-
te inteaVnu se traria.agere... /en... rium nobis...
facu... o predica a Sf. Ioan Crisostom, sec.
XXVII, 4: de- qnod essent XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf.
rep-ce era van tul venti contra- Nicolae din Bra§ov p. 513): av, ca-
intrialenu... ri de-se a goni pre tqi aiavé, pre carii
XXVIII , 17 : nihil ad v e r- cugeta in ale",nii. .."
nemica intea/O- su s plebem fa- II°. Alen in viul grain :
nu feciu oameri- ciens... Alexandri, Barbu Lautarul: Cand se
loru... intimpla de se indragia vre-un cuco-
Fiindca Codicele Voronetian preface nal de o cuconita i vrea sill spuie
sistematic pe n intre vocale in r, for- alenu sufletului, socotiV ca'i scriea ra-
ma nerotacistica alenu in loc de aleru vaple frantuzesci ? .."
dovedesce ca acest ma ghiarism era pe Cantecelor triste li se (lice : de a-
www.dacoromanica.ro
821 ALEOl 822
len, de jale, de aht, de dor, de recorélii..." Alen e mult mai frumos decat neo-
(Ia0, V. Mircea, c. Copal; V. Lohan, logismul m elan c oli t i va reman6
'3. Buciumii). in graiu, mai ales ca termen poetic
Balada Tudor Vladimirescu" : alaturi cu sinonimul mal figurat, dar
Spune, malca, ce te d6re, mai putin energic : ini ma -alb a-
Ct m'oiu face vrajitOre, s t r a.
De cden sã te descant, v. Albastru. But.
Sa cold vesel pe pamint..,
(Alex., Poes. pop. 2., 216)
A-lène, adv. ; nonchalamment. Din
Doina voinicdsca" : lene paresse", prin prepositiunea a
Cãnd eram de doe-deci, (=lat. ad).
Me legam de Tura, de Greci, Basmul BrOsca testósa" (Ispirescu,
Si de capete 'I scurtam
**), aldnu 'ml upram... Leg. 33): Mi§ca §i el piciórele a-lene
(Ibid 254). unul dupa altul inaintea luT, numai sg.
Balada Bogatul §i saracul" : ic ca umbla..."
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul-
Tu al galbeni la chimir,
Eli am un selef en fir, tanica p. 195 : Spicele röscOpte i e-
*i '13 selef un Otagan pOse, incarcate cu bob mare di greti,
Ce me scapa, de aldn ... et clatenaa a lene, incova,Mdu-se in vai
(Ibid. 43) di dOluri de aur ruginit..."
Balada Giurgiu" : A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 81,
Eii nu cant in butul teii, intrebuintOza cu multa eleganta pe a-
Ci horesc de-alenul mei]. : lene ca adjectiv: in r6paosul noptii
Me tanguesc prunilor se amp numai clatirea undelor ce
De jelea párintilor, se isbiaa incetivr de mal i susurul
Si me vaier braclilor
De banatul fratilor... alene al vintulqului de vara..."
(Poropilit, Sibilu, 41) v . Lene. Tembel.
O doina din Arddl :
Alènes
Cate 's dela nol la del,
Tote tin pa mine-den; Alenr21g
. v . Alen.
Cate 's dela noT la vale, Alenzubse
Tote stau sa me omOre Alenzuitbaqi,
(Jarnik-Bärsanu, 66).
O doina din Bucovina : Aleb ! interj. ; exclamation de desap-
Se. nu canti sara pe lunä, pointement. 0 nuantä a interjectiuniT
C'a mea inima nu'l buna, a 1 e ü. Cu poeticul d se face daleo.
Ca 'I incinsa cu curele 0 doina din Ardél :
Mancatá de multe rele,
Si 'I Mans& cu colan Pentr'un pic de sárutat
Mult oftOza, de alen . . . TOO, nOptea-am tremurat ;
(Marian, II, 74) Mild a fost la sarutat,
Bunk palm' am capetat;
o doina din Basarabia : Daleo, DOmne, ce pecat I..
Si O. stad, so. m'odihnesc, (JarnikBarsanu, 377)
Sa plang §i sa me jelesc
Si de bune §i de rele, Balada Corbea Haiducul" :
De alenui vletel mole... ..4leo I maIca, maica mea,
(Alex., Poes. pop 2.. 410) Nu sta, maica, do §ede,
www.dacoromanica.ro
823 ALEODOR 824
CA'rnI rëpune viata face a banui in el anume pe santul

*i'mY stinge tineretea... Eliodor Dalmatinul, al cam% cult se
si mai jos : va fi introdus in Dacia prin propaganda
Aleo I malcá mMculitk occidentala inainte de despartirea ce-
POle lungl §i minte scurtk lor doe rituri. Forma Aleodor in loc de
Femee nepriceputã !.. Aiodor", adeca cu 1 nemulat, pare a
(Tara nota 1885, p. 490, 492). indica aceiq epoca in care, pintre ali
V. Oleoleo ! Valeü ! termeni specifici cre§tini, intrase in
limba romana Rusalii" ( =lat. Rosa-
l'2'./11eodôr ; 1°. n. pr. m.: Heliodore ; lia) in loc de Rusai".
20. t. de Myth. pop. : norn d'un héros v. Arge§%-- Dominica. Iliodor. Rat-
fabuleux. sea. Septgnaina. Serbez...
I°. Ca nume de botez, Aleodor co- II°. Ca termen mitologic poporan,
respunde formei latine imprumutate intr'un basm rnuntenesc publicat de
Heliodgru s, nu formei grece ori- Ispirescu (Legende p. 41 8), vedem pe
ginale Wltddwpos, din care se face Aleodor-imperat" in lupta cu mon-
romanesce Ili od o r. In adever, nu strul Jumatate-de-om-pe-jumiltate-de-
Aleodor, el Iliodor" se chiatna un fai- iepure-§chiop", care'l biruesce tri-
mos romant grecesc, introdus la Ro- mite al aduce pe feta lui Verde§-
mani in secolul trecut (Dr. Gaster, imperat", dar el scapa de ispita §i ese
Lit. popul. 128). Grecul j trece la noi invingetor cu ajutorul unor animale
tot-d'a-una in i : ifos = hxos, igumen ce'I datoriail recunoscinta, facendu-se
= iyoiittEvog , irou = ìews etc. , care de'ntaiu un puiu de pesce pe fundul
i nici o data nu se face a, dupa cum Maril, apoi un corbulet urcat pina la
se póte face a din e : aleg =eligo, ari- vintul turbat, in sflrit o lindine.
ciu = hericius, argat = ydn7ç. A§a Basrnuri analdge din aa numitul
darg, Aleodor =H eliodorus indica ciclu al animalelor recunoscetOre" (Ben-
o proveninta directä latina, fiind gre- fey, Pantschatantra, I, 192-222) ame-
cesc numai intr'un mod indirect. Sub stecat cu ciclul metamorfoselor" (Cuv.
variantul ulterior Aledar, ace1ai nume d. batr. II, 550-553) se afla la mai tOte
ne intirnpina in Al ed ar es ci adeca popórele. 0 varianta romanesca este
descendintii luT Aledar", un sat din §i Povestea lui Harap-alb" (Cony. lit.
Moldova, care in secolul XVII apaqi- 1877 p. 172-96). Green' moderni poseda
nuse cronicaruhil Miron Costin (A. I. de asemenea basmuri paralele (Hahn,
R. III, 231). Griech. Marchen, I, 109, 223; II, 202,
Biserica resaritena serbeza vr'o trei 243). Povestea romanesca totu§i se deo-
sfinti cu numele de CLIXtdciweos ; cel mai sebesce intr'un mod esential prin nu-
vestit insä a fost santul Heliodorus" mele Aleodor, pe care nu'l gasirn in bas-
din Dalmatia, celebrat de biserica apu- muri straine. Acesta particularitate ne a-
sena, nascut in secolul IV, compatriot mintesce pe fabulosul fArmecator El i o-
si arnic al santului Ieronirn §i care, dor o din Sicilia, despre care poporul
dupa mai multe calatorie prin Tracia gi de acolo povestesce ping, astaqi minuni
prin Asia-mica, a murit ca episcop de §i care fascinait ceux qui voulaient
Altino in Italia (Migne, Diet. hagiogr. l'arreter en prenant une figure et des
I, 1310). Proveninta latina, nu greca formes qui n'etaient pas les siennes"
sag slavica, a romanului Aleodor ne (Collin de Plancy, Diet. infernal, v. He-
www.dacoromanica.ro
825 ALERG 826
liodore ; cfr. Dunlop, Gesch. d. Prosa- merg-fug" sag umblu-fug", insem-

dichtungen ed. Liebrecht p. 480). Se nand o mi§care momentana lute sag
crede ca el traia cam in secolul V pe o mivare frecuentativa 'lute, mai cu
timpul papei St. Leon. Dar legenda si- deosebire insa pe acOstä din urma.
ciliana cea cu metamorfosele lui Aleo- Coresi, Omiliar 1580, quatern. XVI
clor cum 6re i cand anume putut'a p. 15: derepta-ne-va a inbl a, i spre
ea strabate pina la Romani, pentru a cararile lui c616 nelunecoasele i nea-
se impletici la Doi CU un basm de o junsei inparatiei lui pre noi va intäri
al ta natura ? alerga. . ."
v. Acio'e. Adamascei. Alamet. Doina Olten6sca :
Am um bla t, am alergat,
Alèr, s. m.; t. de Myth. popul. : nom M'am milcuit, m'am rugat
iiivoquO comme refrain dans certaines De sArac §i de bogat;
chansons. .Aler este una din numer6- Nicl cä 'n sémá m'au bAgat!...
(Alex., Poes. pop 2., 285)
sele forme poporane ale acestui nume
mitic, pe care o gasim la Canternir, Anton Pann, Povestea vorbel I, 142:
Chron. I, 290 : de este sa putem a- La praznice §i duminecl la biseria s'alergi,
mesteca cuvintele prostimei intre do- Dac6, nu te Tarta. lucrul §i 'n alte i1e sa
vOdele istoricilor, ce ne-au povestit un mergl...
voinic, Preda Stambol din tam, Mun-
tenésca, carele apoi din mila impara- Locutiunile pleonastice: a alerga i n
tOsca §i sotnic la targul Harcovului
fuga" §i a alerga n fugamare"
exprima Ore-cum gradul comparativ
au statut, acesta dara ne spunO, pre-
cum in Tara Rornanesca aproape de gradul superlativ al alergarii.
Doina Nevasta harnica," :
Dunare pe malul Oltului sa sa, fie va-
zand ni§te temelil ca de cetate, carora Ea alergii 'n fuga mare,
.taranii de pre acolo lacuitori, din 1A. SecerA orcl de pranclare
tranii lor apucand, le zic Curtile lui *el usucA 'ntr'o cAldare...
(Alex. Foes. pop2 , 353).
Ler -impar a t, precum §i in Colin-
dole anului nou §i astaz au luat de De asemenea : a alerga intr'un
pomenesc : L e r, Aler Domnu 1, care s u fl et.
nume suna : Avrelie, Avrelian..." A- Basmul Fiiul Vinatorului" (Col. 1.
cest Aler sa fie Aurelianus, sag Tr. 1876 p. 87) : in tr 'un suflet
mai curand V al erianu s? sa fie el alergard §i spusera inpëratului cele ce
slavicul L e 1 Cupidon" (Cihac), off §i aught...."
alt ce-va ? o vom desbate pe larg a- Cu acela0 sens : a alerga pe c a-
Tula. p ete (=medio-lat. per capita), dar nu-
v. Ler. mai atunci cand mai multi se 'ntrec a
ajunge la o tint&
Alèrg (alergare, alergat), vb.; courir, Ispirescu, Unchia§ul sfatos p. 51 :
recourir ; a s e al.rga, surpasser l'un Cand auclira muiereturile despre una
l'autre, concourir. Dintre verbi de mi§- ca asta, se adunara numai intr'o cli-
care: merg, umblu, fug, pa§esc, pOla., ca frump, i ca 16rba, alergand
t r Op d, ur di n, alerg e sinonim rnai pe capet e, care de care sa ajunga
ales cu prima doi, unit fie-care cu cel la Mare mai curand..."
al treilea, adeca ca §i cand am (lice : v. Cap.
www.dacoromanica.ro
827 ALERG 828
Alerg corespunde francesului cou- calla §i de-a pradaria, pinarele de-a

rue', vechiu courre", pentru care se alergarta in ucideri §i in varsari de
qicea alta data si romanesce a c u r A" singe..."
=lat. currere. Dosofteiu, 1680, f. 87 a: alergapl
Dosofteiu, 1680, ps. XLIX de 'Hi apucat, ca nu Taste cine'l iz-
De vedial fu- Si videbas fu- bavi..."
rult, alergai cu rem, currebas Zilot, Cron. P. 73 :
dansul... cum eo... Scil ce suna as,a? aprtipe e de minte :
unde la Coresi, 1577 : sa vedei furulti, Ale'rgcl care 'ntalu sh fuga mal nainte...
c urai cn ruse.. ", pe cand la Sil- A. Pann, Prov. I, 19 :
vestru, 1651, de§i pune in text : sa Cate basne firoscosiT
vedel furult, cur ai cu el", totiNi la Elnde-va spunea 'n vilég,
margine explica pe curai" prin aler- Si eti ca nhbadhio§il
gai" ; iar la Arsenio din Bisericani , Alerganz s'ascult cu drag...
circa 1650 (Mss. in Acad. Rom.), se a- Des in proverbi §i locutiuni prover-
fill athturi ambii sinonimi : biale :
... de vedzi fu- ... de vedzi fu- Scumpul mai mult phubesce i le
rul, tu cur i cu rul, tu alergi cu nevi mai mult alerget" (Pann, III, 78).
nus... nus... Omul la rea alerga cu armasarul
In ace1a§1 mod in psalmul CXLVII, §i la bine merge cu carul" (ibid. II, 21).
a colo unde latinesce : c urrit ver- Cantemir, 1st. Ieroglif. (Mss. in A-
bum ejus", la Coresi : c uranda a- cad. Rom. P. 66) : gura desfranata
lergd cuvantula lui", là Silvestru: de mai tare anarget decat piatra din dial
urabi cur a cuvantula lui" cu scolia rasturnata, pre care un nebun cu pi-
marginala : aliarga", là Arsenie : de 6orul poate a o pravali, §i o mie de
sr6ga c u r a" alaturi cu de sraga a- intelepti a opri nu o pot..."
ltargd", 'far la Dosofteiu numai : de Balada Roman Grue Grozovanul" :
sarga c u r a". Negri§or fugia, fugia,
Ca paralelism cu francesul courir" 7 Cum se fuge nu fugla,
in proverbi : Ci shrla tot epuresce
Cine alerga du- Qui court *'alerga tot ogaresce,
pa doi iepuri, nici deux liOvres, n'en Nechezand tot vothicesce...
unul nu prinde prendra aucun. A. Odobescu, Deinna Chiajna P. 52 :
(Pann, II, 86). iscoditori de desbinari, ce priviI
La copaciul cá- Quand l'arbre de subt obiala pasul terei §i alergap
4ut toti alerga est tombe, tout ca dulaii la prad a..."
sa tale crengi le monde court Figurat : gandul alergd, ochii alerga,
(ibid. II, 87). aux branches. dorul alergd etc.
Italienesce : Come l'albero 6 caduto, Doina din Moldova:
ognun vi corre colla scure..." ,Fruncla verde Orbk negrá !
P. alerg courir". Gandul meu pe uncle-a/6-0,
Varlarn, 1643, II f. 45 a : sa ne Nu'l pasere sag intrOca
(Cony. lit. 1888 p. 183)
oprimti ochii de-a pravire lucruri de
curvie, urechile de-a ascultare cantece Alerg e un termen tecnic in privinta
lume§ti de iuboste, nthnule de-a apu- cailor p4i la intrecere.
www.dacoromanica.ro
829 ALERG 830
Costachi Negruzzi, 0 alergare de cal, alerge calul cat o vré" (ibid. II, 100),
I : numai arrnasari §i lepe sint prii- care insemnéza : a sburda fara frig,
inii sa alerge..." ce-va ca italienesce in : fare c o r -
Sub forma reciproca, se (lice: caii rer e la cavallina", fraqusesce:
s e alerga = se intrec la fuga". dormer libre c ar r ier e a".
De ad, generalisandu-se notiunea de 0 poveste din Ariel : Drept ca nu'i
17intrecere" vine : tree nici cand pe dinainte, eg'mi este
I10. a s e alerga concourir, se sur- stapan §i mai mare, dar me are hat
passer l'un l'autre". bine la inima §i me lasa une-ori de
A§a s e alergel ouele dela Pasci, cand 'ml alerg c aii cum am poftä i pla-
le ciocnim pentru a vedé care se cere..." (Foi§Ora din Sibiiu 1886 p. 11).
sparge cel intaiu: Figurat : a V alerga o chii =faire
Ca dok OA cand s'a'ergd courir ses yeux", o admirabila meta-
5i a se clocni apuck, fora care ne amintesce ca, in epoca
Un' din Eft o sa se spargA primordiala a familiei ario-europee, nu-
Si trebue sk se duck... mele calului a k v a §i numele ochin-
(Palm, II, 83).
lui a k a se formara din aceia§i rad&
In acela§i mod se pOte (lice despre cina a k cu sensul de repeqiciune".
Omeni ea s e ale-rga, cand se silesc a Balada Mogo§ Vornicul :
se intrece care pe care. Pe drum ochi'sl alerga
0 predica din sec. XVII (Cod. Mss. cu glas dogit striga
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov, 1V0. alerg recourir".
p. 621) : luna se va schimba spre Nic. Muste, Letop. III p. 89 : A-
sange, ceriul se va strAnge ca o tram- giuns'ati dara la Turc cu nadejde de
ba, candg vom vede agghelii tremi§ gi ajutor s4 se poata desbate de supt
s e vor alerga de pripa de voril strange stapania Nemtului, cum fig-eine ea-
robii lui Dumnedzau..." zand in primejdie §i nenorocire alerga
Tot dela fuga cailor, se nasce can- la prietinii saT..."
sativul alerg in idiotismul: Beldirnan, Tragod. v. 9 :
III°. I m I alerg c al u 1 faire courir
le cheval". Sate, orase, tinuturl, mal tOte pustil le vedl;
$.'un norod in ingrijire, atata incat nu cre4l:
Doing, din Ardél : Povrituitor nu credo, n'ascultä mangditor,
De ti 's dragk, bade, dragk; Alérgd, ne-sciindu unde, vor liman, cer aglu-
De nu, lath lumea-1 largk, tor._
tall murgul i ti'l aldrgei Donici, Grierul i furnica :
Dell catk alta mal dragh...
(larnix-Bitraanu, 232)
La vecina sa furnick
Alergdnd cu lacthrm pick
Moxa, 1620, P. 388 : prinse calul *i se rOgk sa'i ajute...
de frau §i'l §i incaleca §i alergd catu-i A. Pann, Prov. III, 45 :
fu voia..." Sktenil totl cum aflark,
Proverb : Cu mai marele teg calul Cu marl cu mid alergard
nu'V alerga" (Pann, II, 55), adeca fe- Sa se plAnga. fie-care,
resce-te de a te pune la intrecere cu Spuind pAsul seu ce'l ago...
eel puternici ; spaniolesce : no poder Gr. Alexandrescu, Candela :
hacer carrera con alguno". Volu alerga la tine in durerl i necazuri,
Locqiune proverbiala : Lasa saV De Omenl si de sOrtk cand voiu fi apasat
www.dacoromanica.ro
83 1 ALERG 832
Astfel corabierul cand Mama e 'n talazurl guem éloigner", dar nu cu sensul
Alergd Ia lirnanul ce-adesea l'a scApat... de alerg.
A. Odobescu, Mihnea-voda p. 10: La Notiunea fundamentala de aller a
Maria-Ta alerga toti cu nadejdea, ca lar g e" se invederdza pina astaqi in
pnii la clo§ca..." unele asociqiuni ale lui alerg, buna-
V° Originea. Ora :
Nic vorba nu pOte fi despre vre-o Dosofteiu, 1673, 1. 78 b :
inrudire intre alerg §i maghiarul n y a r- Ca'i deprins pre cale larga
galn I galopper" (Cihac , II, 475) ! Catra perire de-alergd...
Dar nici cu italianul all egr o (L. B.) Mai cu sema insa in stereotipul a-
n'are a face. Etimologia cea seriOsa s'a lerg cam p u 1" din ghicitori.
dat de Laurian-Maxim : alergare, verb Cimilitura despre Ochiu" :
format din a d §i 1 a r g, ca 0 al u n- Tartacuta negra
gare din ad §i lung". Alerg §i a- Peste camp aldrga...
lung figuréza une-ori chiar ca sino- (Rovista popular& 1884, p. 471
nimi, buna óra in ghicitórea despre Cimilitura despre Cosa" :
))rOtele", in care se qice de o potriva,
bine : am patru surori, una pe alta aitelusä négra
Tot campul alerga...
se alung a..." §i : am patru surori, (Ibid. p. 67).
una pe alta se alergd. . ." (G. D. Teo-
dorescu , Poes. pop. 242). Macedo-ro- 0 varianta din Bucovina : Coteicu0
manesce exista simplul alagu = a- négra tot campul alerga 0 tot urda
largu courir" (Dr. Obedenaru) alaturi face" (Sbiera, Pove§ti, 320).
cu cornpusul dab' de a-lag a=daii de Cimilitura despre Secere" :
a-1 ar g a" cu ace1a§1 sens (Miklosich, Mititel i strarnb
Rum. -Linters., II, 21). La Bojadschi Aldrgd pe camp...
159 : acolo §4 da cu di al ag a un (Sbiora, 1. c.)
liepure = dort la u ft ein Haase". La Cimilitura despre CiOth" :

Istriano-romani, intocmai ca la noi, Am o tarca
se 'lice : alerg, alergat rennen" (I. Ma- Bulerga
iorescu). In forma daco-romana §i is- Tot campul aldrgd...
triano-romana, finalul - a r g trece in (BMtdnu, Lurnina 1886 p. 142)
- e r g prin analogia cu sinonimul merg Balada Miorita" :

( = lat. mergo). Malcuta batrana
In latina vulgara a d largum va- Cu braul de lank
dere" inseinna aller ça et la" : cum Din ochi lacrimand,
sit res mali exempli, quod homo ac- Pe camp). alergdnd...
cusatus de morte duorum hominum, Si mai bine reese notiunea de aller
ita vadat ad largu m" (Du Carige, A-1 a r g e" intr'o doina din Ardél :
v. Largus). In dialecte italiene , a 1 - dial, mandra, sa te sarut,
la rgu= fugi incolo !" (Traina). In- Ca indata plec la plug
tr'un text frames din sec. XV : les- 85, alerg in lat si'n lung...
sent les dettours al er al ar g e a (Jarnik-Ilärsanu, 881)
lour volunté" (Godefroy). Fie din latina Alerg §1-a format in grain o intinsa
rustica, fie dela Romani, Albanesii ati familia : pe de o parte, substantivii
irnprurnutat pe 1 arga loin" , 1 a r- abstracti alergare, alergat §i a-
www.dacoromanica.ro
833 ALERGAT 834
lerg a tur a, avend cate un sens bine data ati pornit planul catre marele Pe-
determinat ; pe de alta, substantivii de tru, carele v6q6nd un vinat aa pla-
agent alergaclu i alergaii cu cut ca'l caltiga, Para alergare, indatä
adjectivul substantival al erg& to r, §i pleca cu Win' in tera Moldovet.."
represintand fie-care cate o nuanta pro- Cu acela§i sens, despre obosela
pria, ; In fine, doi termini tecnici deo- postului
sebiti : alergatór e, fara a mai vorbi Ioan din Yinti, 1689, f. 193 b : spo-
de adverbul p e-aler gat e §1 de epi- dobe§te pre toti in curatie a trece a-
tetul archaic alerga-cale, despre lergaria postului..." ; Or la Dosofteiu,
cari tete veqf mai jos. Liturgiar 1683, f. 45 a : nevointa ce
v. Cur. Merg. LMeI buna sa nevoima, alergatura po-
stulul sa obr4ima..."
Alergitelu. v. Alergelii. v. Alerg. Alergat. Alergeituret.
Alergare (pl. alergaY41), s. f. ; l'infini- '*Alergat, -it, adj. v. Alerg. 2' A-

tif substantive d'alerg: course ; fa- lergat.
tigue ; action de courir ou de se fati-
guer. Sinonim cu substantivul ale r - S'Alerght s. n.; course. Participiul
gat §i cu alergatura, de carlinsa trecut din al e r g, intrebuintat ca sub-
difera intru cat-va ; a§a bur-la-Ora : cal stantiv abstract §i care ferte rar fun-
de alergare" insernneza pe cel menit ctioneza ca adjectiv. Sinonim cu ale r-
a fi trirnis la intrecere cu altf cal; cal gar e §i alergatura.
de alerga t", pe cel gatit sail- gata Dictionar Mss. Baria.en circa 1670
sa alerge cu calaretul; cal de al er - I. Tr. 1883 p. 422) : Alergatul.
(Col.
gatur a", pe cel intrebuintat fara cru- Cursus".
tare la ori-ce nevoe. Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in A-
Ca termen tecnic, nu tocmai vechiu cad. Rom. p. 150) : ... toata pasirea
in limba romana, dupa cum nici insti- lute la zburat, toata jigania repede la
tutiunea nu e veche, alergare este une alergat, i toata dihania ascutita la a-
course de chevaux, le turf", punéndu- dulmecat, pururea gata §i Para preget
se la incercare rapeqiciunea mai mul- sa fie..."
tor cal §i resplatindu-se stapanul ace- Zilot, Cron. p. 73 :
lula care ajunge la tinta inainte de Dar acest alergat ce-ati trebuit a'l face
De parte-ne au fost de lad putin IncOce,
In Dictionarul slavo-rornan circa Incdt ne-au dogorit a TaduluT vapale :
Prd-putin au lipsit s'ardem ca ni§te pale...
1670 (Mss. al SocietatiI Archeologice
din Moscva, f. 83 b) : Fmnomom, Inc Proverb :
unde alerga caii". Caine surd dus la vinat,
0 frumesa nuvelä de Costachi Ne- Cal §chiop pus la alergat.
(Panay 1, 104)
gruzzi este intitulata : O alergare d e
c a P. Uratia de nunta :
Cu un sens figurat, alergare e sino- Mid de stat,
nim cu obosel a, chiar cand nu este Dar buni de sfat,
vorba de piclere. Carl avem cal de-alergat...
Zilot, Cron. p. 115 : A§a rernaind (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 168)
Brancovenul odihnit, Torna spatar in- v. Alerg. Alergare. Alergatura.

22,088 27
www.dacoromanica.ro
8:35 ALERGATOR 836
Alergiae (pe-, In-, intr'), adv. ; bon ce-va epic, care ar trebui nIl mantina
train, vite, promptement. in limba poetica a Romanulul.
Costinescu : Pe alergate, I n alergate v. Alerg. Cale. Strimbcl-lemne.
cu fuga, in fuga". Sfarmd-pétra. . .
Dosoftelu, 1673, 1. 227 b :

Bojaril esirã in tr 'alergate l'Alergittbr, -Ore, subst. et adj.; cou-
In desert fácandu'ini rautate... reur, courant, celui qui court. Care
v. Alerg. Alergat. umbla lute sag merge lute,
care se miva mult.
Alérgá-eale, subst. invar. ; t. poet. : Cantenair, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
grand marcheur, grand coureur. 0 in- Rom. P. 152) : prin luminatele
teresanta compositiune nominala , pe noastre scrisori i cleat vantul mai
care o gasim in Psaltirile romane din repezii nqtri alergatori, tuturor celora
secolul XVI pentru slavicul tes(:i 1341" ce a sti 5 50 cade in §-tire am dat si
= ad currendam viam = deattav CodOv, prin strapica noastra porunca 1-am
§i care prin urmare nu corespunde nici chemat. .."
until context. Costachi Conachi, Poes. P. 251 :
Psaltirea Icheian, circa 15FJ0 (Mss. in Cu ch't mestesug albina pe campli alergeitOre
Acad. Rom.), ps. VIII, 6 : Bucura-se Se vede din zorl de clioa comorilor string6-
ca uria§ul Ale-rga-cale. . ." tOre
Coresi, 1577, difera numai prin or- 5i cu cata iscusintA Singurd a scOte scie
tografia : bucura-se ca uriIalulti A- Dinteun must plin de otrava, cea mai buna
doftorie!
. ."
U ria§ul Alergei-cale este o corn- Ca termen tecnic de teologia, I n a-
positiune romanesca curat poporana, in te- alergator" este Santul Ion Bo-
intocmai ca epitetele celorTalt1 uriasi tezMorul: Prae-c urso r", slavonesce
din basmele nestre : Sfarmapetra" Pred t e i; a. In vechile texturi tigu-
§i Strimba-lemne". reza. une-ori cuvintul slavic alaturi cu
Alexandri , Resbunarea lui Statu- cel romanesc.
palma" : Text omiletic din sec. XVII (Cod.
Mss. miscell. al Bis. Sf. Nicolae din
Uriesul Strimb6.-lomne cu-al sad ge-
mM Sfarmii-pétr6, Bravv, p. 274): adevarti predtec e,
Ad velut cb.crend potopul s'ad trecut poto- §i cu naltere i cu propovedanila qi
pu'n not. cu de§tingere intru ad intrecut'au pre
De dad sint povesti in lume si se spun pe Hristos, dereptg ace% nu numai gla-
ling& vatra, sul cuvantului chema-se, ce i prooroc
El due clile cu piticul Statu-palma-barba-cot...
si inaint e-alergeitoriu, i se chema
Coresi i predecesoril sel compus'ati el cli svetnicul lumineei..."
pe AlCrgd-cale dupa analogia epitetelor Than din Vinti, 1689, f. 85 b: ,,sl-
poporane ? orl nu cum-va Ii vor 11 luat vitului proorocil inaint e-alergatoriu
d'a-dreptul din vre-un basm romanesc ? si botedzatoriului Ioannti..."
De acela§l natura sint termenii com- Astaq se qice mai' des : in ain t e-
pu§1 ca tarae-brag, vintura- merg6t or.
tera, ineurca-negara, papa- La nuntile tennescl, alergeitorf se
lapte, frige- vaca etc. chiama pe a-locuri intr'un mod gene-
In al-co cas, AlOrget-cale are in sine ric totI acela earl, barbaV. i femei,
www.dacoromanica.ro
837 ALERGATORE 838
dal vre-o mane de ajutor in case, fac Sub pOtra-alergcitdre este petra-
cumpereturi din tirg, aduc Ospeti -stetetere, Or d'asupra se mi§ce
altele. coretul in care yin bucatele din
)2
La noi pe aceia ce ieae parte la c o §..." (G. D. Peltinenu, Bralov, com.
facerea unel cesetorie, poporul ii nu- Tintari).
mesce alergatori ...." (P. Ro§culescu, P 0 t r a-alergdtóre se afle d'asupra
Dolj, c. Cepreni ; N. Andriescu, Dobro- petreileqötere saü zecetOre,
gea, Constanta, c. Beilic). impreune amindoe petrele sint ar-
Alergator d e nópte= coureur de gate intr'un cerc de lemn numit v e
filles" : c a..." (A. Minculescu, Putna, corn. I-
Omiliar dela Govora, 1640, p. 86, vesci).
88 : destul au alergat alergatorii d e In Biblia erban- \rode, din 1688, p 6-
noapte dupa Ovine pecatelor ..." ; t r a-alergdto're se chiame parparit A:
§i mai jos: alergatorii de noapte Deu ter. XXIV, Non pignorabis
§.1 curvarii ..." 6: se nu zelo- molam , neque
v. Alerg. jqti moara nici superiorem
parperitamo- lapidem mo-
''AlergittOre. v. Alergdtor. rii, ceci suflet a- lae, quia animam
cesta zeloja§te... iste pignorat...
2*Alergátóre (plur. alergatort); S. f.; t. v. Alerg. HOra. Pen-pi:trip ...
de moulage : meule de moulin, surtout
meule courante.
3Alergátóre S. lerg4tOre (plur. aler-
In móre sint trel-patru alergatort ;
)7
gdtorY s. lergatori), s. f.; t. d'Industr.
fie-care alergatdre se compune din doe
pop.: sorte de bobinoir ou de bobineuse.
petre, una d'asupra §i alta de-desupt;
0 unelte de tot primitive, nalte cam
d'asupra fie-cerii alergatorY este cate de un metru, ce-va mai putin In le-
un c o § in care se pun bebele de ine-
time, compusa din cinci bete i care
cinat ; in acest co§ este Gate un t I -
serve femeilor dela tern, pentru a
tirez care face a cede bObele in
urgi sculurile de tesut. In Ilfov, dupe
(Preut D. Nisipescu, Valcea, exemplarul pe care ni l'a procurat d-na
c. Nisipil).
Paulina Zaharescu, alergatórea sail ler-
Mai in specie, p 0 t r - alergatdre se
gatOrea are forma urrnetere :
chiame la toti Romanii numal petra
cea de sus, care se mi§ce, in oposi- I.
tiune cu acea de jos, nemicastOre, care
segice: steteteresati zecetere
orl §eptOre.
))Partile deosebite ale morel se nu-
mese: rOta-de-ape §1 rO ta-cu-
-rnesele, al cerora butuc la ambe
capetele are cate un f u s de otel, care
se invirte in tigaile tot de otel, a-
rlate pe nesce barne tail de stejarm.
ROta-cu-mesele invirte prisnelul, ab: cele doe laturl verticale cu gauri, in
care e intepenit in 1)6 tr a- alergato're, carT se petreco cate o §vOr5, cu ale un mo-
incongiurate de o ve§c 6, de lemn. sor cu fire de urgit.
2 7.
www.dacoromanica.ro
839 ALERGAI1 840
cd: cele do6 laturl orizontale, din earl in desfa§Ora de pe mosOre ; maY adesea
cea de sus e petrecut piclorul rniscator. insä, ii atirna, alergatdrea de bratul
nn : svOrele pe carl sint insirate mosOrele,
astfel di se invirtesc cu inlesnire lasand a stang prin laturea orizontala superiOra,
se desfasura firele. si astfel tindnd'o i manuind tot-o-data
st : piclorul miscator numit racl6matOre. firele pintre degetele ambelor mani, a-
bbt: cele trel piclOre pe carl sta unelta. 1drg cu undlta din par in par, ur-
f: firele ce se desfascira cate unul de pe qind cu multt, Iutdla i cu o mare in-
fie-care mosor i cu carl, tiindu-le intr'o ma-
na, alOrga tesotOrea de urclesce. demanare.
Acest mod de urclire pe a 1 erg a t e
S. F. Marian, Canepa (Familia 1885 trebui sa'l vdqa archeologul, daca vo-
p. 342) : Romancele din unele parV esce sa inteldga tesetoria cea primor-
ale Ungariei §i Banatului nu urqesc dialt, a familiei ario-europee i sa pri-
panzele ca Romancele din Bucovina pe VdSC aa qicdnd viva pe Calypso a
urqitOre, ci ele o orqesc pe puff lui Homer : kid)) rotyovi i (0-
until gard sat dupa nesce pomi ; pun dyss. V, 63), sat la Ovidit: Radio
adica mosOrele, cu tortul depinat pe stands p e rc ur re n s stamina telae"
dinsele, intr'un instrument mic numit (Metamorph. IV, 275).
lergatdre sau alergatdre, i prin ajuto- v. Alerg. Resbolu. Stativa. Tese-
rul acesteia apoi le urqesc dupt pa- tura. T_Trclito're...
ru unuI gard sail dupt, nesce pomi.
De-aice vine ca firele astfel urdite AlerOtarti (pl. alergeituri) , s. f. ;
capeta numirea de cOrda..." course ; fatigue. Sinonim cu alergare
Alergatdre este o unat, pe care alergat.
teranca a§éqa mosOrele 'astfel cu dinsa Dictionar Mss. Banaten circa 1670
in mana alérga de urclesce panza (Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : Alergaure.
impregthrul case, sail pe Msce pad Cursus".
socotit1 a fi in departare unul de al- Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXIII
tul dupa cati cot1 voesce a tese ; Yar p. 6 : nu-ti e cu iscodire trebuinta,
urgitOre este o alta undlta, pe care nici cu multa alergdturd, nici a §utili
asemenea uplesce, intinqend firele pen- altii..."
tru patna in loc de a al er g a impre- Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in A-
giurul casei sat parilor..." (G. Voicu, cad. Rom. p. 17) : de alergaturile In-
Tecuciu, c. Stani§esc1). tilor oltcari i trOpotele piciOrelor a
Auxiliarele resb oIului sint : neobositilor aler gat o ri toata pul-
ri§chitorIul, vatalele, vir- herd de pre toata mid in ceriu s ri-
telnita sat rOta, mosOrele dica. .."
alergatdrea sat lergdtdrea ..." (Buzet, Costachi Stamati, Muza I, 157 :
c. Glod-Silistea).
Sprinten la alergaturd, ca calul cel mai sbur-
In alergatdre se pun mosOrele la datec ;
uNdla parlei, dela 2 pina la 24 §i La trup puternic si lute, la lupta nebiruit...
chiar maT multe mosOre..." (N. P. Gu- v. Alerg. Alergare. 'Alergat.
ran, Craiova).
In unele locuri, teranca infige aler- Alergail (plur. alergdi), S. m. ; cour-
gatdrea in pamint prin cele tref pi- rier.
cIOre destul de ascutite in virf, 0 a- Lexicon Budan : Alergdu = alerga-
pc:4 aldr g a ea singura cu firele ce se toriu, cursor, der Renner".
www.dacoromanica.ro
841 t.ALES 842
Costinescu, I, 31, pune cu ace141 ales p e rn a s A" (R Simu, Transilv.

sens : alergaclu = alergAtoriu , c. Orlat).
serv cAlAret". v. Coliva.
Arnbele derivate din alerg, unul Cantec poporan din Bucovina :
prin sufixul -ad, cel-l'alt prin sufixul Ba eh deii nu te-olu lua,
-a ci u, sint de o potrivA poporane Desi tata m'ar lAsa,
(Cihac) §i exprimA notiunea de cour- Ca vita mea nu'l c'a ta :
rier" mai bine decat sinonimul a 1 e r - Vita mea'i de grau de varã,
gAt or, care functionéza mai mult A ta, lele, de sacara ;
ca coureur, celui qui court". Un alt Vita meal de gild ales,
A ta, lele, de ovös...
sinonim este vechiul olAc ari u, care (.1.)id., II, 216).
insA insemna mai in specie pe cour-
rier de l'Etat". Despre boieri:
v. .Alerg. -aelu. Oldeanu. Mare mash e intinsh,
De bolerf aleg coprinsh...
(Marian, I, 60)
I 'Al6s, -ésh, adj. ; part. passé d ' a-
1 e g pris adjectivement: 10. choisi, 61u, Pravila Moldov. 1646 p. 158 : ruda
d'eite ; 20. délimité, précis, positif; 30 . cia alesel ce sA dzice boerii a..."
notoire, de notoriété. Ca adjectiv, re- Zilot, Cron. p. 109 : Durd venirea
presintA tcite sensurile verbului din care in Scaun a lui Caragea, hind cä tOra
derivA. dupA rAzmiritA avea trebuintA de in-
I°. ales = ce-va sag cine-va luat din dreptare, i VocIA de o cam data pur-
mai mulV sail din mai multe ca cel tand chip pArintesc panA sa'§i intoc-
mai bun; de unde apoi : ce-va sail ci- mesa ficlenele lui mi§cAri, alese de
ne-va atAt de bun incat dela sine'§1 se Vistier mare pe Banul Grigorie Bran-
deosebesce din multime. covOnu, ca pe unul ce pe acea vreme
Balada Petrea Bradului" : era cel mai numit §i ales boier al
patriei despre bite, Mica impodobit cu
Dar acum la fnturnat,
Eu, rnMcuth, am aflat inaltA invAtAturä, firesce blajin §i tic-
TOte holdele cu les e, nit, bogat forte i dupA ndm mal slã-
Tote mAndrele alese . vit decat till..."
(Familia, 1886 p. 332) Despre femei:
Despre c a 1 : Un bOcet din Bucovina :
Balada Oprilanul" : Sb, bath mirosu 'n cash,
Caci a fost o flore.aossi...
Doö, trel, cinci mh de epe,
(Marian, I, 90)
Tot alese si sirepe,
Pinten6ge la piclOre, Balada Fata Radului" :
Cu cergi albe pe spinare...
tar& slusnica clicea :
Nic. Muste, Letop. III p. 59 : ... ye- Draga mea, stapana mea,
nit'ail porona impArAtdsca la Nicolai- Inaltata 'mparatOsa,
VodA de ag dat duel sute de cal de DOmnã mandra i aldsa . . .
(Pompilit, SiblIu, 40)
caste de pre la boieri §i de la mazili,
tot cal alegi. ." Balada DoncilA" :
Despre g r a ü : ItI aduc alta mirOsh,
//Grail frumos ca jarul, gandesci cal Mal frumOsa, mal aldsd...
www.dacoromanica.ro
843 l'ALES 844
Doinh din Ardel : Uratia de nunta :

Vecink mandrut' aldsd, Sa ne spunem cuvintul
De baclitu meu te lasa ... Cu adevörul,
(Jarnik-BArsanu, 278) Ca de multe ce sint si dese
Nu le putem spune alese...
Idiotismul p u I c 4 alésd" exprimä (G. D. Teodoroscu, roes. pop. 174
curat romanesce pe francesul co-
Mai cu sOm4 in constructiune cu
quette".
1 ucr u.
Balada Badiul" :
Doina din Ardel :
De vestita Badluldsk
Cu ochil de pule' alesd, Bade strucisor de rou'k
Cu chipul de jupAndsa, Nu tine calea la (IOLA.:
Ca ea nime de frumOsa ! .. Decat la dOua si rar
Si sg. umbli inzAclar,
(marlan, I, 128)
Mal bine la una des :
Balada Codrénul" : Sa se scie lucru- ales
(Fami)ia 1884 p. 203)
La Santa, la crismArOs6.
Cu ochl marl de pulc 'aldsd, FOrte des in Pravilalui Vasile Lupul :
Bea Codrdn, se veselesce, f. 71 : sh n'aiba voe nice putere sh
Cu Santa se dragostesce... sa mai mhrite duph al doile bArbath,
Voinic ales = homme d'61i t e" in de-are Vepta chth ai de multi, daca nu
cimilitura despre Carte" va put% alesti lucru sh intelOga de
Radécinä bArbatu'O : viu-i au moat ; numai
'Mpleticink candd va intelege foarte cu adevAratt,
Ales volnic o desbina... atunce-i sloboda..."
(Ispirescu, Ghicitorl, p. 28) f. 75 : de vreme ce nu sh. va ail,-
II°. ales = despärtit de tot ce 'I inta un lucru alesii pentru aCasta prO-
cungiOrh sat cu care s'ar put e. ame- curvie, bärbatulh nu va lua nemica den
steca, precum un pamint ales din alte dzOstrele muerii-0..."
päminturi, o cash alesd dintre alte case, f. 79 : de phndza, sau fie ce alta sh,
o datoria alesd dintre alte datorie etc., fie lucru alesil de acOia troba..."
de unde apoi : ce-va sat cine-va Ihmu- Tot ad vine proverbul :
rit, limpede, neamestecat. SocotOla des6,
Act moldovenesc din 1687 (A. I. R. 0 frWa alesd...
(Penn, II, 81)
I, 62) : Ville afara dintru ale manä-
stirii, care sant alese, cole den ValO- III. ales, ca resultand din cele da
Popei..." sensuri de mai sus ---- ce-va sat cine-va
Pravila Moldov. 1646, f. 31 : cela neobicinuit §i fail sot, fie in bine sail
ce va avia datorie i sh va fi tocmit in mt.
cu voia sa sh Ia vre un lucru in pretil, Pontbriant : ales in felul set=uni-
acesta iara§ nu poate lua WA de &- que en son genre".
de-0 numai shnguril cu voia sa, de Constantin Brancovan, 1696 (Cond.
vrOme ce datoriia nu va alc'sci sh, sh Mss. in Arch. Stat. p. 80) : pentru
Ve..." rugaciunile aceluia luatu-s'au izbavire
Ibid. f. 33 : mai vratosh chuff.' va cat toti s'au minunat de sphirnata m i-
fi zapisult alesu §i intelegandn, dza- nune ak'sd..."
candii Mr . de multe cuvinte §i fail 0 predich circa 1600 (Cuv. d. batr.
nice o galtava..." II, 227) : acolo in lhuniltru intru adt
www.dacoromanica.ro
845 'ALES 846
intunérecul ales fi-va, chint cum- 2..9.16s, -Oki, adj. ; t. d'Industr. pop.:
plitt i durere nespusft..." faconné [tissu], brod6 en couleurs, or-
Fragment omiletic din sec. XVII nament6 en parlant d'Otoffes. Ca verb,
(Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf. Nicolae se qice : a alege cu pui, cu flori, cu
din Bra§ov, p. 303) : focul nestinst §i riuri ; ca substantiv : alesöt ur A, §i
intunOrecul ales iintoate mun- mai cu sOmA la plural : ales öturi;
cile c616 'futile..." ca participit trecut adjectivat : o te-
Pravila Moldov. 1646, f. 36: de va fi setura alesa, and e chitin cu figure
om vestitt §i alesil de om bunt ..." colorate , in opositiune cu tesetura
Dar tot a§a : t Alhar ales = bri- s a d è, .6toffe u n i e", adea Para fi-
gand fieff6 (Pontbriant), sat : gure sat fArA culori.
De la Vrancea (B. Steflinescu), Sul-
BAdTulOso mult frumcish,
Cu ochil do cur v' aldsd, tanica p. 8 : Pe patul de sanduri e
Unde'T Badlul ? Nu'l mask_ a§ternuta o scOrta alésa in fel de fel
(Caranfil, Valea Prutulul, 77). de migtlituri..."
In sens bun ca gi'n cel ret, se qice S. F. Marian , Chromatica p. 49 :
ales pe spri n cë nAsatidepe Traiste i traistute de serbatori, cari
sprincen A=cel de 'ntAiu sat cel mai sint fOrte frumos alese i esute, §i
vequt dintre tot'f, ce-va ca grecesce traiste simple, cari sint numai cate
dTeming sat dyevolang. cu do6 feluri de virste tesute..."
Basmul Fiiul vinAtorului" (Col. 1. 11
tergare cu carT erancele impodo-
Tr. 1876 p. 88) : Daca se adunarA, a- besc casele atirnãndu-le de cuie in in-
lese din ei fiiul vinAtorului vr'o do6 trul pe linga pAreV, le fac de obi&
sute de mqteri, tot 1)6 sprincen A, nuit alese frumos sat invOrgate cu di-
sell .." ferite culori, ca rop, verde, negru etc."
Filimon, Ciocoil vechi p. 104 : scOse (I. Stefan, Buzet, c. Zernesci-CalnAt).
pe sofragit §i pe stolnic, sub cuvint Covor se dice cel lucrat cu ;
de manatoria, i puse in locul lor pe chilim, cel ales, adicA tesut cu fort .."
ale$ de dinsul dupe spri n- (P. BAdescu, Dolj, c. Filia§).
c6n L .." ... camai subtiri de borangic alese
I. Caragiale (Cony. lit. 1880 p. 410): cu fluturi ; bete alese, cu mArgele
Leonida : Dar, da intrebA-me §i cu fluturi..." (A. Iliescu, Dimbovita,
spun ce fel de Omeni sint. c. Sardanu).
CocOna : Ce-va tot unul §i unul. Scórtele se fac in do6 ie i ori-cat
Leonida : Ai mai prima, domnule, de grOse, cu pui§ori ale§i de deo-
ale0 p e sprincena, care mai de sebite culori..." (N. Teodorescu,
care, dA-cu-pulca'n-Dumneqet, volintiri c. Sinescii).
m6 mg..." In acela§i sens m6sA alesa", fOn
In graiu, la plural feminin se aude alesa", lanA ale'sa" §i a§a inainte.
adesea alesa sat alésci in loc de alese: v. Aleg. 2.Alesetura.
Cate stele 's maI alesd,
TOte yin la nol a-cas5.... s'Alès , adv. ; precisOment , dOcid6-
(Foilera din Sibilu, 1886 p. 10) ment , notamment. Sinonim cu : d e
Critil §i Andronius (fall', 1794) p. 78 : buna sOm A. La comparativ se 'lice :
fluna din cele mai alesa veselii... m ai ales =m ai cu s6 m a surtout,
v. Aleg.-8.4.Ales. principalement". Difera cu totul prin
www.dacoromanica.ro
847 4 ALES 848
sens de locutiunea adverbiala in Va- Doina oltenOsca :

le s", care insemnOza. numai au choix". Din baltag sa'rni fac ed plug,
Dictionar Mss. Bandtën circa 1670 PistOlele et le 'njug
(Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : Ales. Pun- Ca sa brazduesc ale;
ctatim". Unde-a fi crangul mal des...
(Alex. Poes pop. 2. 285)
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
in Acad. Rom.): Ca adverb, simplul ales se intrebu-
Act. Ap. XXI, alii autern a- intOza astgi rar ; fOrte des insa corn-
34: Iara altii al- liud clamabant in parativul : m a i ales.
tu ce-va striga turba ; et quum Nicolae Costin, Letop. II p. 98 :
in gloata cum nu non posset c e r- [Mavrocordat] era grabnic la manic,
putla intel ege t u rn cognoscere §i m a I ales asupra acelora ce'l cuno-
alesu dereptu vo- prae tumultu... §tea ca manca baniI Visteriei..."
rova... Zilot, Cron. p. 32: Ai pentru acOsta
XXV, 26 : de ... de quo quid mai virtos Fair trimis Pazvantoglu pe
elu alesu ce se certum seri- dinsul, fiind-ca, era umblat prin tOrt,
scriu n'amu dom- barn domino non m a I ales peste Olt..."
nu-miu... habeo... v. Aleg.'*Ales.
Pravila Moldov. 1646, f. 56 : cela
ce va ucide pre cela ce-i inbla cu mu- 4*Albs, alba, S. m. et 1. ; un are
laria, i i pre muiare, alesi candti sa Olu, quelqu'un d'Olite. Ace1a§1 cuvint
va prileji sa fie boIarina sangura mai cu cele precedinV, dar intrebuintat ca
marele lui, sau alta gIudett cine-va, substaritiv despre fiintele presupuse a
acesta nice o certare sa nu alba..." fi cele mai bune, fie intr'un sens co-
Ibid. f. 60 : unt om de va fi In- mun, fie in cel teologic, fie in cel ju-
dust cu arme §i de va da cui-va o ridic.
palma numai, ucide-1' va de tow cela I°. In sens comun.
cu palma i nu srt va certa, alesu de'l Doint din Arde :
va fi suduit §i'l va fi ocarat mainte 116 dusel pe sat in jos
de palma..." Sa'mI ale g dragut frumos ;
Nic. Muste, Letop. III p. 77 : In a- Amar de alesal meu,
nul acesta lara aü scos Mihai-Voda de- Cum mi-am ales eu de reu!..
Varnik-Barsanu, It0;
setina de stupi sa dO toti ; neplacut
lucru era ales boIerimeI i rnanastiri- Din Bucovina :
lor acest obicelu..." Marita-te sanatOsa !
I. Vacarescu, p. 333 : 111-olu gasi i eü aldsd
Alta 'n lume mal frumOsa...
Ta,1 vis ca'n Bucuresel sta 'n scaun Bucuria I (Marian, II, 173;
Aevea ce sit \TM ? Ales Neomenia
Sta.: inima i duh boldesce aka fala II°. In sens teologic, mai cu sOma,
Totl in mincluna cred,.insal si se insala,... la plural : caqiz =Ies Olus".
Anton Pann, Prov. II, 11 ; Calatoria Maicei Domnului la Iad ,
circa 1550 (Cuv. d. bat% II, 364) : eu
Deci el cum s'o fi 'nteles, merp la Iadul, vrajilmavl calcaiu
Nu poclu sit vI3 spulu ales,
Ca cu totil au plecat
alefii mei invip..."
Tau mers la zapciu in sat III°. In sens juridic.
Sal impace la un fel... Nic. Muste, Letop. III p. 7 : Nu-
www.dacoromanica.ro
849 LALES 850
mai chemand pre boierl la Poarta, cum ce0iia, fie-care cate o septomana pe
s'aa qis mai sus, aa tocmit trebile Cu- rind, judecat pricinele mai midi' ce se
parul, sa nu se faca vre o imparechere iviaa intre sateni, iar la pricine mai
intre boieri pentru alesul dintre dan§ii marl se intruniaa tus-trei cu logofetul
la Domnie.. ." osandiail pe cel vinovat : sat il bagel
v. Aleg. -1.3 5 Ales. la jug, on Ii tineat no ile incbis, ori
il bateau cu nuiele, orl ii globiat..." (G.
5.Alès (plur. alefi), s. m.; t. d'Admi- Verlan, Mehedinti', c. Glogova).
nistr. : notable de village. Archaism. Pe a-loan-I alefilor li se qicea p a s-
Aleii format alta data un fel de con- nici (I. Chiru, Putna, c. Paunescii) ;
silia comunal al satului, numindu se ba Inca §i dipotati (I. Stefan, Bu-
astfel mai cu sema in Tera-Romanesca. zea, c. Zernescii).
Dr. Polysu : Alegit satului, die Dorf- v. Aleg.". Ales. Cisla. Pdredlab.
gewahlten". .Pasnic. Vettav. Vataman...
Boliac, Sila :
*i mama e batraná, i n'avem nici gateje.; 8.A1èB (plur. alesurl §i alese), S. n. ;
Pe nenea de trel dile de cAnd rag dat de part. passe d'aleg pris substantive-
rOja; ment : 1°. choix; 2°. préferance; 50 . de-
Alei l'au luat... limitation ; 4°. resultat. In primele do6
0 mai jos : sensuri se intrebuinteza numai asociat
Pe frate-seii ii dase alqii la o§tire, cu prepositiunile d e, p e, intr u, cari ii
fi singurã erfana plângea in zApacire daü o functiune adverbiala. Prin acesta
perul iI snaulgea... §i prin cele-l'alte do6 sensuri ferte re-
Astäi numai batranii dela toil 10 strinse difera de sinonimii aleger e,
mai aduc cate ce-va a-minte despre alegotura, ales 6tura.
vremea aleOlor. I°. ales choix" .
Batranii spun ca satul se carmuia Act teranesc moldovenesc din sec.
de patru alefi, avend in capul lor XVIII (A. I. R. III, 278) : neavandt
pe 1 ogof6 t. Acesta din urma purta bani sa'm de, au zis sa'm de 60 de
pecetea satului i facea ori-ce'l placea. prajini de paptivi sa'm aleg din 300
Parcalabul era §i el dintre sateni, de prajini care m'e place mie, dar sa
avend pe sema cisla satului, la fami'i pralescu eu ; 0 am alazat age;
cerea cariia II ajutaa aleei,..." (G. Con- dar candu au fostu vreme pra§itului
stantinescu, Gorj, c. Ionescii). am vinit §i am platit ate o para pe
V a t a f ii, ca vataleii de acum, a- pragina, dar el au pus pricina ca nu
Iergaü prin sat pe la emeni dupa tre- m'e da intr' ales. . ."
bile satesci, trimiql de catra alegiY sa- Donici, Lupul i Lupurrul :
tului, pe linga earl era pare labul Cole subt del se pasc multime de ol grasa;
ca stringötor de bani 0 logo f6tul Putem in tr u ales vre una sä luaan
care sciea carte..." (I. Radulescu, Ro- 8i sä mâncâm...
manqi, c. Balp). Tot a§a se (lice : p e ales, sail la plu-
Fie-care sat, adeca ceia ce se dna- r1: p e alese, intr' alese. Negativul:
ma astaqi catun, avea cate un 1 o g o- p e ii e - ales ptle-mdle" (Pontbriant).
f 6 t, linga care se alegea, ca subordi- II°. ales préferance".
natl. al lui, trei emeni numiti j u - Caragea , Pravila 1818 p. 95 : La
r a ti, mai in urma. alei satului. A- tocmelele cele cu indoiala cautam mai
www.dacoromanica.ro
851 LALES 852
mult la vointa celor ce s tocrnesc §i obiceiul exista, la toti Romanii, mai

dent la vorba, §i mai mint la ceia ce cu sema insa in Banat.
sa face cleat la ceia ce s zice, pen- Alesul = cand se al e g oile ; tot in
tru a mai de ales §i mai cu putere qiva de Ales dreg vacile ca sa dee lapte
iaste intelegere decat vorbele..." mult §i bun §i s nu'l peta lua stri-
III°. ales clëlimitation". goii. Locutiunea: pina la timpul Alesulul
Inventariul Cotrocenilor 1681 (Mss. te a§tept, insemnéza : dupa Pasci..."
Arch. Stat.) f. 10 : 1 carte a lu Dra- Liviü Iancu, Banat, c. Visagu).
gota judetul pentru alesul acei pratvaJ- A. M. Marienescu (Familia 1873 p.
bi"; §i mai jos : 1 carte a lu Dra- 237) : Alesul e o serbatere a pecura-
gota judetul pentru alesul acestor 2 rilor roman!, §i se serbeza tot-d'a-una
pravalii..." in 22 aprile vechiu, cu pregatire in
Constantin Brancovan , 1697 (Cond. 21 §i Incheiare in 23 aprile ce e qiva
Mss. in Arch. Stat. p. 231): precum de San-Georgiu. Alesul e timpul cand
am vözut Domnia me §i carte acestor poporul ésa afara, la camp i incepe
12 boiaride alesul idehotarniciia viata pastordsca, cand se fac strun-
acqtii mo§ii dela Godéni..." gele §i colibele pentru anul acesta. A-
Acela§i, 1692 (ibid. p. 14) : §i carte cuma e, in inteles strins, inceputul eco-
Gherghini udetra cu pargarii 1i cu nomiei cu oile, intaia mulsere a lor,
oro§anii de alesul acestui loc al sfintii intaiul ale s al mieilor dintre el, §i
manastiri..." serbaterea dela acest a 1 e s §1-a capö-
IV° ales résultat" . tat numele..."
Nic. Muste, Letop. III p. 51 : S. Mangiuca, Calindar 1882: 22 A-
mitra§co Vocla grabnic la Domnie ne- prile, Jo!, Alesul lui San-George. Pre
schimbata, precum este obiceiul la cre- qiva acésta cad §i urmatórele serba-
§tini, n'ail alteptat alesul Virilor in- tori, datine §i credinte : 10. Suflarea
tre Imparati sa vaz a. cum Il vor a - bucinului pentru curatirea locuintelor,
1 e g e, ce agiunganduse cu unul din staulilor §i a aerului = lat. t ubilu -
sfetnicii imparatului anume Sinior strium; 2°. Curatirea vitelor, oilor §i
Sava, dandul i cati-va ban!, ail sta.- a pécurarilor prin foc i apa=lat. 1 u -
tut pre MO Imparatul..." strati o per ignem et aquam;
V. Aleg. ' 1 2.3.4.15A les. 30 .Facerea unturei pentru ungerea vi-
telor; 40 Punerea oilor la mësura (dupa
a1i §i numérarea oilor); 5°. Descanta-
7.A16s (plur. alesuri), S. n.; vendange. rea leu§tenului, pelinului §i bozului ,
Forma banätena pentru culesul cari astfel descantate in sera spre San-
[vielor]. George se pun in staul la picierele vi-
Dictionar Mss. Banaten circa 1670 telor §i a oilor, ca sa nu li se Yea lap-
(Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : Alesul v i - tele §i sa nu se intample rele ; 6°. In
nyilor". qiva Alesulut lui San-George, dupa a-
v. 2. Cules. miaqi, se seména tete florile : bosiocul
(dupa altii in qiva de San-George), cu-
8..A148, s. m. sing. ; t. de bergerie : cumerele, söminta de imp sag cu-
triage de brebis dont on separe les rechiu etc."
agneaux ; sorte de fête populaire qui V. Aleg 9. Ales.--Doban cupt.
accompagne cette operation. Numele Nunta-berbecilor. Sarea-oilor. . .
www.dacoromanica.ro
la p ag. 854.
ALE S E TURi
Moldova si Tera RornalLésch
+- (A, 4 4A,A4114AAAA.AA ti( IAA ilk

tl/ //11//// ,se "trier' "/,`
. .7: 4 r"-
,
. -
iiii
111
.4.01
P
OW.
7 I5
C;.
4, 4,1,AL4.A..A..114.04,4 --,A,A.,A, A.A, -t, , .4- -. -
. 11(\A/
//e
&ALA JIkA AkAkkaAILALA IL Al A.

2111r1r1P 'MP"-
Magraun,Etyraologiatm, 24872 DStald.SOCZatetTec724BUCUT
Teseturi teranesci din colectiurLea inedita

a M.www.dacoromanica.ro
S. Reginei Elisaveta.
853 LALESgTURA 854
14'A1ès, interj.; t. de bergerie : sorte nare, de§i circuléza in tete i1e1e in In-
d'exclamation invariable, signifiant quel- tl-6ga Dacia,.
que chose comme : separez-vous ! triez- Un calétor engles , vorbind despre
vous ! industria terancelor romane din Ardél,
Ciobanii cAnd al e g oile, striga, : bar (lice : Coverele al ese (woven) pe a-
Oia, ales eia, ales la strunga ! i ele locuri de catra femei mai dibace sint
se al e g..." (C. Ionescu Iconom, 14, atat de frumese, incat ar fi privite ca
c. Si nescii). o podeba in ori-ce salon din London
11
Ca sä deosebesca, oile una de alta, sail din Paris. Gustul, cu care ele a -
ciobanii le dal numiri : ales bela, ales 1 e g i potrivesc culorile e admirabil,
bucalaea, buzata, Oche§a.. ." (N. Ludo- desemnurile, dei orientale in fond,
vie, Tulcea, c. Niculitel). sint totqf curat romanesci. E nemar-
V. 8.Ales. ginita varietatea isvedelor prin imbi-
narea vapselelor §i a linielor, tete a-
Alestrtbr (pl. alesetori), S. m. ; agri- ceste mosaicuri fiind nascocite i apoi
menseur, arpenteur, quelqu'un prépose tesute cu o de o potriva uprinta..."
a la delimitation des terres. Cuvint des- (Boner, Transylvania 1865, P. 241).
pt,rut din grain, §i care totu§1 nu pete latYt ce se chiama aleseturei, sat mai
fi inlocuit prin alt ce-va mai bun. bine aleseturi, cad' cuvintul se intro-
Urecliea , Letop. I. 104 : Logofat buintéza mai mult la plural. Se pot
mare , giudecator i aleseitor d e o- alege insa nu numai cow-11.e, ci ori-
ci n ceia ce Picot (Chronique de Co fel de tesetura, §i nu numal tese-
Moldavie p. 643) explica necorect prin : tura, adeca aleseturt din resboi u,
arbitre". dar une-ori i cusuturile cele figurate
v. Aleg. '.°. Ales. se chiama aleseturi de mân A.
Alese'turile inchipuesc un me§tepg
l'Ales6tUrA , s. f. ; 1°. election ; 20 . a-parte "(D. Hutu, Tecuciu, c. Narte-
separation des cheveux, raie. Forma DilAcia in a alege este o ade-
scii).
veche pentru aleg é t ur Yt i sinonim verata fala pentru o fata dela -p.a.
cu alegere. Inteun becet din Dobrogea :
Dictionar Mss. Banaten circa 1670 Alesetur Ile el
(Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : Aleseture. Mare cu drag le privel...
Electio". (Burada, Inmormint., 126)
Dosofteiu 1680, f. 148 a, in titlul
psalniului CXII pune : a noului po- unde sa se observe constructiunea cu-
por aleseiturd", unde in contextul sla- rat latina, : magno cum amore(C.
vic : novych liudii izbrani e". Ca nntepg a-parte, aleseturile Ii
La Costinescu (I, 31) : A lesur alI o bogata terminologia propria : ele
alegétura, aleseturd ----- al eger ea se fac in flori, in riuri, in pui-
pérului in carari, in codite." vIri, in costite, in fluturi etc.
V. Aleg. Alegere. Teseturile in patru ite, cand at nu-
mai o fata, se chiama :In scrip et e;
2*Aleskard, (plur. aleseturi), s. f. ; t. teseturile cu desemne din urVla, sat
d'Industr. popul. : flours ou desseins nevedéla se chiama: cu speteze;
tissus, broderie, façonnage d'une étoffe, daca at foil in tesetura se qice : ale-
ornamentation. Cuvint uitat in dictio- seturi, lar la covere foit e. Alesetu-
www.dacoromanica.ro
855 LALE§ 856
rile in panzä ati diferite numiri : b r ()- Alesfinci, s. f. ; 6toffe de coton, in-
sea, brédurile,omida,papu§a, dienne ordinaire.
porumbeil, virfu-cutitului, 0 doina din Moldova :
ro§cova, §arampoiul, butu- Cum te plâng surorile
c el..." (G. Eftu§e§cu, Dobrogea, Con- Pe Vote cãrärile 1
stanta, c. Ciobanu). Cum te pldnge cea mal mare
Ce pOte fi mai desgustAtor §i mai Cu Or ga1b6n pe spinare,
monoton ca o omida? i totu§1 in Cu lacrAml pinã 'n paltale!
Te plange cea mijlocia
aleseturile romanesci omida, un ti- Cu rochita vi§inia,
par cunoscut tuturor tesetoreselor dela Cu lacrimi p1n 'n bArbiA,
Vra, capöta, o figura din cele mai gra- Se despia fruncla'n vial
Vise. , bur-la-Ora, de pe o bro- Cum te plange cea mal mica
bOda a Societätii Furnica" , cu fire Cu rochlta de-alestincd.
albe pe panza ca vi§ina putreda : Alexandri, Scara matei, sc. 4 : Am
sa cumpör o rochie de halastincd Flo-
rical ; da scii ! cole ghiurghiulie, WV'
lee ochil cale de-o po§ta...
* E cuvintul rusesc h olsti nk a
guingan", literalmente toile de H o 1-
Sub raportul culorilor, , earl qice st ei n" (Cihac), dupa cum §i francesul
poporul s e mu§ca cand nu se po- guingan" insemn6za literalmente toile
trivesc una cu alta, Tar and se potri- de Guingamp", ora§el in Bretania cu
vesc atuncl te prinde sat t e a - fabrice do eseturi (Littré).
puca de ochi (Marian, Chrom. 49), La Romani cuvintul e not §i circu-
terancele mistre rivnesc a reproduce leza numai in Moldova.
mai cu sënia armoniOsa coloratiune a v. America. Anglia.
salamandrel.
illumandrita este un fel de §oparla Alesark v. 1.Alesetura.
fOrte frumos inpestritata : nègra cu pi-
caturi galbene, albe, ro§ii, (verili. De 1.A-10, adv.; insidieusement, de guet-
aceia o mita mult fetele mid, puin- apens. Pandind dintr'ascuns, intinTend
duV mainele in calea el ca sa tr6ca cui-va o cursa. Ca adverb, se gäsesce
peste dinsele, caci cred cä apol se in- numal in vechile texturi.
vata u§or la flori sat riuri de ca- Pravila Moldov. 1646, f. 172 : cela
mä§l §i fOte..." (I. Aldolu, c. Voinesci; ce'§ va zaloja casa sa la omt, uciga-
G. Tutuianu, c. Valea-mare). toriu, pentru sa se pue a-leg (aA4m) a-
0 admirabila reproducere in culori, cob s paziasca pre vrajma§ult sat'
cu aur §i cu argint, de aleseturi roma- canal va tr6ce sa iasa inainte'i salt
nesci din Banat §i Ardél, se afla la uciga, acesta sa va certa ca i unt
Pulszky §i Fischbach , Ornements de ucigatoriu..."
l'Industrie domestique de la Hongrie, Din prepositiunea a = lat. ad §i din
Pesth, 1878. le§ = ung. 1 e s embilche, aguets".
v. Aleg. 'Ales. Brddi§or. Butu- v. l'Alef. Aleresc..Pdnaesc.
eel. Fir- Resbotu...
2 A161 (plur. alerri), s. D.; embilche,
1.2.A1èse. V. ''2. Hälesc. pi6ge. Acela§1 cuvint cu cel precedinte,
www.dacoromanica.ro
857 ALEXANDRIA 868
dar trec6nd la un sens de tot substan- Alaur, s. m.; t. de Botan. v. Alior.

tival.
Lex. Bud. : Alegu, die Nachstellung, Alevaq (pl. aleveguri), S. n.; piquette-
das Lauern, der Hinterhalt". mauvais vin" (Pontbriant). Din maghia,
v. 1' A-leg. rul le v 6s jus, potage" (Cihac). Cu-
vint abia cunoscut in popor.
A160, n. pr. loc. m. plur. Frunqescu v. Liurcd.
(Did. top. 5) aduce trei localitati nu- Alaxa. V. Alexie.
mite Alegii, literalmente les élus",
cate-trele in districtul Ilfov. Alexandra, n. pr. f. ; Alexandrine,
v. Ales. Forma feme6sca corespunq6tOre lui A-
lexan dr u. Rar se intrebuint6za in
Alequolse (aleguit, aleguire), vb.; dres- popor.
ser des embüches, tendre des pièges. Constantin Brancovan, 1693 (Cond.
Sinonim cu pandes c. Se in trebuin- Mss. in Arch. Stat. P. 30) : au fostu
téza i forma leguesc, Para prepositio- vändut gasta jumatate de sat den Ro-
nalul a. Astqi se aude mai mult nu- §ul ce scrie mai sus surorilor lui, ju-
mai peste Carp4i. pAn6sii Alexandrii i jupan6sii Gher-
Dosofteiu, Paremiar 1683, f. 11 a, ghinii..."
ca sinonim cu p an des c: Forma mai poporana este S and a,
Genes III, 15 : . aOrdg aov cunoscuta §i la Serbi. 0 varianta a a-
ia te-a alegui la al 0'81 XEqa- ceIulai nume, la Serbi §i la Romani,
capt i tu o vei )31v xa 1v 'clip+ este Rosanda sati Roxanda ori
pandila cal- aEtg aerroi; wrig- Roxandr a.
cal% .. vav... v. Alexandru. Roxanda.
dar In Psaltirea, 1680, f. 10 a, forma
leguesc : Alexandria, S. f. ; t. de Litt. pop. :
ps. IX : §iade sedet in in- Alexandréide , le Pseudo-Callisthène ,
in leluituri sidiis cum diviti- histoire fabuleuse d'Alexandre le Grand.
Un fel de romant eroic, alcatuit de
cu bogiI Intr'a- bus in occultis ,
scunderi a ucide ut interficiat in- vre-un Grec din Egipt cam In secolul
pre nevinovatul; nocentem ; oculi IV §i care in vécul de mijloc reqise a
ochiilui spre mia- ejus in pauperem se respandi, In traduceri §i 'n imita-
serul pravascii, respiciunt; i n s i- tiuni, In proza i 'n versuri, la mai
leguiagte Intr'as- diatur in oc- tote popOrele. Primul studiii serios a-
cunderi... culto... supra acestui apocrif este de Berger
§i tot ma la Silvestru, 1651, pe cand de Xivrey in Notices des manuscrits
la Cantemir (A. I. R. II, 125) : pre t. XIII (1838) part. II P. 162 305,
sarac sag apuce aleguiagte..." iar prima editiune critica a textului
v . ' A-leg. Rindesc.
grecesc s'a facut de K. Miller in Bi-
bliothèque des auteurs grecs a lui Fir-
min Didot (1846). Cfr. Zaeher, Pseudo-
Alequire callisthenes, Halle 1867. La Romani Ale-
} v. Aleguesc.
Alelnitbr xandria a strabatut prin Slavi pela ju-
matatea secolului XVI §'aii ajuns a fi
AMA 1 interj. v. .Aleo ! Valeü cea mai latita din tOte cartile poporane.
www.dacoromanica.ro
859 ALEXANDRIA 860
Gr. Alexandrescu , Satira duhulul Academia Roman iscris la 1620 in

meg : Transilvania de catra un popa Ion din
Nu mai es,t1 tu acela care 'n copilarie Sim-Petru : Cu mila lu Dumnezeu sfrit-
Scieal pe din afar6. vestit' Alexandrie. . . situ eu Popa Ion diin Sim-Pietru a-
r,astä carte ce se cama Alexandrie; me-
Costachi Stamati, Muza I, 472, pu- seta Cire§eriu sa, incepu in 15 zile §i
nénd pe o cucóna din secolul trecut sa sfrali in luna lu Agust 4 zile, Ira let
st vorbésca cu un dascal despre edu- 7128, in zilele lu Betlian Gabor Crain..."
catiunea fiiului el : sa faci ma ma- (Bianu in Col. 1. Tr. 1883 p. 324).
rafet, ca el far de multa ostenéla. sa b) Un codice, depus la Archiva Sta-
scie pe de rost cate-va intamplari din tului din Bucuresci §i'n care se afla
Alexandria lui Machedon, precum de (f. 137 b) urmatdrea interesanta no-
capcanl §1 de furnicile cele marl cat tith, : AsCasta carte ce se chiama Ai
omul..." xtindrie o am scris eu Bucur Grama-
In secolul XVII Alexandria era deja ticul din Sumbata de-sus, nepotul lui
atat de Mita intre Romani , incat Man Barbu, i o am scris in ora§ in
cronicaril riqtri se cred datori s'o in- Bucurqti cand invätam eu cantari la
frunte. dascalul Coman, domnesc era acel das-
Miron Costin, Letop. I, 256 : Scrie cal §i ma dedOse naariia sa voda la
Plutarh, vestit istoric, la viata lui A- acel dascal, in zilele pré-luminatului
le xandru Machedon, carele aü scris innaltatului i de Dumnezau lubitor lo
Alexandrifa cea adevarata, nu basne Costandin voevod a toata Tara Ruma-
cum scrie o Alexandrie din nesca Domini ; gi ma pusese pe mine
grecie ori dintr'alte limbi scoasa pre dascalul vataf peste voala lui, peste
limba romanésca, plina de basne 50 de copii, i imbla välétul atunci
scornituri... cc 7212 (1714) martie 18 zile".
Nicolae Costin, Letop. I, 59 : nu a- III. Tipariturl, nu inse inainte de
cea Alexandrie minciun Osa ce'i 1700. Intro cartile tiparite, pe cari le-a
pre limba romanésca, plina de basne..." gäsit Italianul Del Chiaro (1718) in Ro-
Alexandria la Romani se clasifica, in : mania pe la inceputul secolulul trecut,
I°. Scrisa slavonesce, dupa care s'a figureza §i o editiune a Alexandria:
tradus apol in limba romana. In Bi- Alexandrie, o sia Storia di Alessandro
blioteca Imperiala dela Petersburg se il Macedone, stampata in Lingua Va-
afla un pretios manuscript de acesta, laca ; ma detta Storia 6 veramente
natura, executat la 1562 in Moldova curiosa per le molte favole che in
din ordinul mitropolitului Grigorie, care essa vedonsi frammischiate. Nu nu-
l'a daruit manastiril Némtul : na4 se mai acea editiune, dar nici nna pina
i savrU slq kniga rekomaa Alexan- la cea scOsa in Sibilu la 1794, nu se
dria pove16nierna i daanemil préosve- mai Nth gasi nicairl, necunosc6ndu-li-
§tennago mitropolita kyr Grigoria Su- se nici macar anul publicaiunii, tOte
Eavskago..." (Jagi6 in Starine, V, 26; find de-demult exterminate min désa
cfr. Jireek, Gesch. d. Bulg. 440). intrebuintare. In editiunile Alexandria,
II°. Redactiuni romanesci manuscrip- pe cate le cundscem noi, se adauge
te, dintre cari cele maI vechi cuno- tot-d'a-una la sfiNit, ca un feI de apen-
scute sint : dice: Vrednica de insemnare intimplare
a) Un codice, depus act ualmente la a patru corabierl rusesci, cari aü fost
www.dacoromanica.ro
861 ALEXIE 862
strimtorati de iarna in ostrovul Spitz- mai romantice ale patrologiel cre§tine

berg". Un om nedeprins cu apucatu- 0 a caruia legenda, in proza 8Fn ver-
rile acestei ramure a literaturei popo- sun', devenise o adeverata carte po-
rane, s'ar intreba neaparat : ce are a porana in v6cu1 de mijloc. E mai ales
face marinarul rusesc §arapov cu su- remarcabila poema francesa despre din-
blimul erot al Alexandria? sul, scrisa in secolul XI (Gaston Paris,
Despre manuscripte i editiuni mai Vie de St. Alexis, 1872). Ac6sta, le-
noue, se gasesce la Dr. Gaster, Lit. po- genda a circulat 0 la Romani, dar nu
pul. 14 sqq., unde se resuma §i cu- s'a vulgarisat inainte de 1700. Dr. Gas-
prinsul Alexandria. ter a gasit'o intr'un codice de pe la
v. Iele.Ivan-imperat. Machedon... 1750 (Tocilescu, Revista III, 342), de
unde 6ca un pasagiu :
A1examdru, n. pr. m. ; Alexandre, Vazi pre nete coconi tineri ca a-
'AlWtvdeog. Formele curat poporane ceia feCori de boeri marl §i do impa-
ale acestui nume de botez sint : S a n- rati calcandil bogatila, cinste Fe i alte
d u Cu patronimicul San dul e scu 81 patiml pamante§ti §i trupeV, Inca 0
topicul S a n dul e s ci; mai rar Li - pre Tubiti lor parinti i, ce este lucru
sandru; in (Nap: Ale cu. Ca de- mai minunat, 0 pre iubita sa sotie,
minutivi: Sandulachi, Aleca- pentru dragost6 facatorulul i mantui-
chi, Sandut, Alecut etc. In o- torului nostru. A6asta osabire de buna
nomastica veche : e n dr e cu deriva- voe at rabdat multi robi ai lui Hs.
tele topice §endreni, end resci, cerescul imparat, §i s'ati lipsat de tote
dricen i. Forma organica Ale- dulceturile trupqti, cinstinda mai in-
xandru, tot-d'a-una rar intrebuintata nainte dulcqa c6 dumnezaesca. Care
la Romani, era privita alta data ca mai mult decat ali all indreptat a-
de pi6za buna la Domni, dintre cari 6asta cel sarac cu trupul i bogat
eel mai de frunte fusesera Alexandru cu sufletu Alecsete, omul lui Dumnezaa
Basarab i Alexandru cel Bun. Astfel 0 rob adevarat al lui Hs., carele au
la urcare pe tron se putea schimba petrecut atata, ani in casa parintilor
nurnele in Alexandra. Urechia, Letop. sal necunoscut 0 de robi lui bajoco-
I, 176: ail radicat Domn pre P e tr 6 nit. Ac6st6 tote le-aa rabdat vitézul ne-
Stolnicul §i'I s chimbara n um el e voitorul, cugetanda purur6 in plata c6
de'l zicea Alexandru voda, pre carele bogata §i la cununa ce de mult pret,
rat poreclit Lapu§némil..." care vré sa i o dé In rai Hs. impara-
v. Radu. Alexie. tula slavel. Pentru ace% s'au lepadat
cu totul de omul cel din afara §i lu-
Alexandru-Machedon. V. Alexan- unda cruc6 Mantuitorului c6 cu scarbe,
dria. Machedon. all urmat stapanului bucurandu-sa..."
Dupa calendarul poporan :
n. pr. m. ; Alexis. 0 formh, ))Primavara se'ncepe, pre-
poporana, Imprumutata, dela Slavii me- cum spun unii, cu intaia qi a lunel
ridionali, este L e ca, une-ori i pentru lui Martie, Tar dupä aliT cand se sfir-
Alexandru". Patronul acestui nume §esc Vele Babel Dochiei, i anume
este Sf. Alexie 0 m ul-lui -D u m- dela Alexi Boji, ornul lui
neqe II (Homo Dei), nascut la Roma D- e fl, 17 Martie, §i tine pina la Sf.
in secolul IV , una din figurele cele Onofreiu, 12 Iunia. Iarna incepe mai
www.dacoromanica.ro
863 ALFAVITA 864
'nainte de Sf. Nicolai §i tine pina spre mière lettre de l'alphabet grec ; fig. :
Alexi B o j i..." (Albina Carpatilor, 1879 le premier, le principal.
p. 27). Noul Testament 1648, Apocal. 1, 8 :
Epitetul Boji" al Sf. Alexie vine Eu slInt Alfa 'Eyo5 Elittt VO
din slavicul booii = divinus". §1 Omega, ce sa I xoci TO 2, dexi
In mitologia nOstra poporana sf. A - zice inceputul §i xal naoc...
lexie este unul din obrazele cele mai
cu vqa. Chiar inainte de epoca Fanariotilor,
Sf. Alexa e privit ca mai mare poste acOsta locutiune bib1ic trecuse in gra-
§erpi..." (N. Balaut, Vasluiu, c. Iva- iul ccrnun cu sensul de cel de cape-
nesci ; preut N. Ionescu, Ia§i, c. Pri- tenia" saü stapan peste tOte".
sacani). Neculce, Letop. II p. 252 : Todera§c
Sf. Alexe omul I ui Dumnecleil, Visternicul, feciorul lui Iordachi Can-
feritorul de cumpene pe ape..." (N. tacuzino celui bätran, find var primare
Andriescu, Ia, c. Hermeziti). cu Dumitra§co-Voda, era in mare cinste
In Banat §i pe aiuri qiva Sf-lui A- la Dumitra§co-Voda ; el era alfa §i o-
lexie, 17 Marti'', se chiama la plural mega atunce in tara Moldovii..."
Alexiile. v. Omega.
S. Mangiuca, Calindariu 1882 : Ale-
xiile, cand se afuma mo§iile, gradinele Alfavita, S. f. ; d-,8, acca-fiiiTa, al-
§i casele". phabet. Sinonim cu AzbucOvn a de
T6te credintele despre caracterul cel alta data, pe and cuvintul grecesc
apOrator al Sf- Alexie, fie contra venise intrebuinta alaturi cu cel slavic.
nului §erpilor, fie contra furtunel saü Lex. Bud. : Alfavita, abecedarium.
bOlelor,, se datoresc etimologiel po- Est etiam quidam liber asceticus, qui
porane grecesci , numele 'Al4cos in- vocatur Alfavita".
semnand prOservateur", §.1 n'ail a face Cartea ascetica despre care vorbesce
intru nemic cu legenda cea medievala.. Lexiconul Budan, este : Alfavita s u -
Sf. Alexie din mitologia poporana ro- fl etOsc a", tradusa din grecesce §i
mana este Ercule 6 d24ixcato; al ve- tiparita in Sibiiu la 1803, apoi a doua
chilor Greci , iar pluralul banatenesc Ora la 1839 in-4.
Alexiile represinta §i mai invederat pe Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
colectivul 01 Ca6Vxax0t, spiritele cele Rom. p. 275) : iara§ alfavita di'nce-
bune din panteismul elenic. put a citi §i buchele din capat a
v. Foca. prociti incepura..."
Costachi Negruzzi, Cum am invOtat
Alex4n1, s. m. plur. ; n. pr. loc. Mal romanesce : D-ta vrei sa mO batjocu-
multe sate in Romania, dupa numele resci, s mO pui la Alfavita, pre mine
personal Alexi e, se chiama Alexeni care seal grecesce mai mult decal or--
(Gorj, Ialomita) , altele Alexesci care tinar de vrista mea..."
(Vasluiu, Buzea). Alexandri, Covrigarul, in stilul din
epoca fanariotica :
Alexèsel. v. Alexeni. E01 evghenista cat Afrodita,
Iar eü din pricina dumitale
.A.lexlile. V. Alexie. Am ultat chlar §i alla-vita :
Ahi te lubese §i cant de jale
Alfa, s. f.; d, layia, nom de la pre- v. Azbuchi.
www.dacoromanica.ro
865 ALICESC 866
AMU. Altfel. 2 Ana. v. Alicesc.
Alfthr. Alior. Alicèse (alicit, alicire), vb. ; a s e a-

lid paraitre confusement, luire in-
ki I interj. v. Alei ! Dab' ! distinctement. Un termen fOrte inte-
resant, pastrat astaTpare-ni-se nu-
Aliblu. v. Arbir. mai in Oltenia.
Basmul din MehedinVi Copiii vadu-
vului" (Ispirescu, Legende p. 336): Nu
l'Allo S. aflcá s. aliclu (plur. alice S. v6I1 nirnic decat, uite, in partea asta
s. n. ; grenaille, menu plomb, incoa drept inainte mi se alicesce al-
dragde. Plumb marunt pentru vinat. bind ce-va, dara nu sciil ce este, ca nu
A incarca o puc a. cu alice = charger mi s ' a Le g e fiind pre-departe..."
un fusil de menu plomb, avec de la Imrersonalul s e alicesce" insem-
grenaille. Acesta pu§ca, respandesce a-
néza dara abia se zaresce", fara a se
licele ce fusil ecarte la dragée" (Co- puté alege", adeca, d is ti n ge ". Ca ki'n
stinescu). Ailed, gi aunt mic de plumb,
zare", in alicesc notiunea fundarnen-
cu care vinatorii incarca puca and tala este acea de lumina", cupringend
aü sa, dea in animali mai mid. Sint acela0 radëcina lic=luc pe care o
alice ml ci, frantuzesce : cendrée,
alice marl : chevrotines" (L. M.).
vedem in licur saü licuresc lu-
ire , étinceler" i in licurici u vers
Se intrebuintéza §i forma aspirata:
luisant, feu toilet", ambele acestea fara
halic, haliciu.
Alexandri, Istoria unui galben: Ti-am
nici o legatura cu grecul lawrovqiJa
(Cihac), ci formate prin sufixul verbal
spus ca el iubia vinatul. Acesta pa-
deminutival -ur (--=lat. -ulo) ca in tre-
tina se desvalise in inima Int cu a-
tat mai strapic a era forte mil chi- mur", scutur", ajutur" §i ajuturesc"
sail ajuturez" etc. Ottenul alicesce este
tai §i, in urmare, mai tOte paserile
ii trecea pe la nas. In zadar ci le a- latinul allucescit din alluceo" In-
lunga cu halidurile prin vèzcluh..."
tocmal ca iucescit" din luceo". Lu-
De la Vrancea (B. §tetanescu), Sul-
cescit, all u cesci t" insemneza: in-
cepe a se lumina, abia cat-va se lumi-
tanica p. 113 : Suspinele ei erau Su-
neza", ca in grecul rid dttgot11;xri",
grumate, dese, repecV, §i tOte isbiall
uncle x ij apaqine aceieiai radécine
sigur i adanc, ca nite alice, in inima
2. v x 1 u c. Trecerea lui lu (2,v) in li :
bletului Moroni..."
licuresc" , licuriciu", alicesce", ala-
Doina din Bucovina :
turl cu conservarea 'I in lucesc", lu-
DOI' nu's femee cu fes, chi", luceför", lucOre", pare a indica
La potire sã nu es; un fonetism latin rustic vvaitor, ca
Da's volnic CU cornanac,
Sciu potird ce sal facl in limbric = lat. lumbricus" fata cu
Pray cu chivra olu lua luntre = lat. linter", i chiar in latina
8i halicturi cu mAna, clasica: libet" din lubet".
Si de-alung olu impusca: Daco-romanul alicesc nu 'Ate aye
Potirmil or pica L.. nici o legatura cu macedo-romanul
(Aurora rornitna, 1881 p. 14).
a 1 i c, care insemnéza ponce, écar-
Halic, alic, haliciu = nk)gr. y.a).1x1 late" 0 este identic cu neo-grecul pro-
caillou, vgr. zca,cr (Cihac). vincial catxoc, bunä-Ora : gov
22,083 28
www.dacoromanica.ro
867 AUGNESC 868
xcrevo0A.2,c ;ma yal4to ittov Wurilt" Generalmente, chiar in Moldova, se

(Passow, 239), din turcul al stacop" rostesce auifia, nu alihiei (D. Alboténu,
(cfr. ainénu, Elem. turc. p. 116). Covurlulu, c. Mastacani). In unele lo-
In acest mod, alicesc merita a '§i curl insa s'a operat deja trecerea lul
relua locul in graiul nostru comun, ca fi in hi; buna-Ora in Dimbovita (corn.
sinonim cu se zaresce". Baleni-Serbi, D. Poppescu) i in Buzek
v. Licur. Luciu. Nalucei. Zaresc. (c. Stilpu, I. Teodorescu) poporul dice:
hidea = fidea, stahida = stafida, alihie
Aliflä (pl. alig, s. f.; onguent, pom- pentru alifie.
made. Grecul c)etTii, d2,otyh (Cihac). Jipescu, Opincaru p. 132 : dk, cu o-
Ori-ce unsor e, intrebuintata cu scop chi de dinsili i spuni-le dela mine
medicinal pentru bube, rane etc. sail multa sanatate §i arata-le sa mai lase
nurnai ca mijloc cosmetic. focului frunqiv5ra §i alihiia de pe fata,
Cuvintul e cu mult mai vechiu la ca par'ca's ni§te paparude 'mbreza-
noi decat epoca Fanariotilor i e fOrte lete..."
respandit de'ncóce i dincolo de Car- Peste Carpati se aude §i alefie (L. B.).
pati, ceia ce 'Ate sa nu fie fail in- In timpul Fanariotilor, alaturi cu
seninktate pentru istoria medicinel gre- alifici incepuse a se introduce cu ace-
cesci la Romani. 1a§1 sens turcul mehle m. A§a in
Dictionar slavo-romanesc circa 1670 Cartea de medicina poporana de pe la
(Mss. in Bibliot. Societktii archeologice finea secolului trecut (Mss. in Arch.
din Moscva, 1. 128 a) : nAacmipl, lega- Stat.) : Alifie bunk de vindecat la
tura, petecul, alifie care o léga dohto- rani : trementin, samoladon, sackz §i
rii la rank". céra alba, acOstO topite amestecandu-le
lin specimen de atifiet poporana, la §i fkcand mehle rn, sa ungi..."
FlOrea Copilul, Insemnare pentru ate v. Mehlem. Unsdre.
doftorii, 1788 (Mss. in Arch. Stat. p.
10) : Cand se umfla mainile de-asupra .Alifina, n. pr. f.; Aliphine. Ne intim-
de ori-ce boala, i la unii coc i la al- pin k. in vechiul Pomelnic al rnanksti-
ii fac bube pI maini, s faca alifiei: ril Bistrita din Moldova (Mss. in Acad.
sä la unt-de-lemn §i céra alM §i tt- Rom. p. 80) : neracpook H nowafia cro
me alba §i sa le amestice toate sa le Ntio(Viohi..." Nu pare a fi fost vre-
fiarba sa sa unga pa maini de 3-1 ori..." o data poporan.
VeclI tu astá alifie Aligase (alignit, alignire), vb. ; de-
9i acel clondir hicios ? venir maigre, tomber en defaillance.
Cel mai urite stafie Se (lice mai mult lignesc i mai ales
Ii dá aer dragästos... lihnesc, lard proteticul a-. Dqi
I. CrOnga , Mo§ Nichifor Cotcariul cuvintul e numai din epoca fanario-
(Cony. lit. 1877 p. 376) : jupan Strul tica, derivat din neo-grecul ltyvaivw
din Tirgul Nenqulur, nPgustor de ba- devenir maigre" (Cihac) , i de§i in
can, iruri, ghilela, suliminela, bola de principik grupul consonantic -gn- e con-
per, ciclazuri, pétra-vinata, pétra su- traria foneticei romane, care '1 preface
limanului saü pail, bunk pentru fain -mn-, totui Costachi Negruzzi in-
ult alifie de obraz, salcie, furnuri §*1 trebuinteza pe reflexivul me alignesc"
alte oträvuri..." ca sinonim cu 1 e§in in Potopul" :
www.dacoromanica.ro
869 ALIMAN 870
Edvin sprijinla in brate p'a lul scumpã amo- nesc, nici 0 data sasesc sail unguresc,
rezA pe care Sa§ii §i Ungurii nu scieati sal
Ce de silnica suflare a furtunel s'alignia ;
Mita nenorocital ca sa o irnbärbiltezA, scrie din causa vocalei obscure , ro-
Sa'T astimpere durerea, si acestea if dicea... stindu'l Aluman sat Alluman.
A§a in Registrele municipale dela Si-
v . Lihnesc. Lihnela. Sagna. lila (Rechnungen aus dem Archiv, Her-
mannstadt 1880, t. 1) :
Aliman ; s. m.; 10. n. pr. ahn.: Al- Sub anul 1504 (p. 415) : Misso Al-
lernand ; 2°. n. pr. pers.; 3°. figur. : o- lum ano knesio versus Volachiam ad
gre , monstre vorace, insatiable. Archa- banurn et Radul spatayeriurn..." (cfr.
ism in cate-trele sensuri. Prin cel de ibid. p. 428);
'ntaiu, e sinonim cu N é m t. In Critil Sub anul 1507 (p. 467) : In festo
§i Andronius (Ia§i, 1794, p. 73): s'au beati Viti certis Volachis robustis, qui
aratata unulfi ce grA la cu gura inchisA, ordinati sunt ad persequendos male-
pre care im socotha do until adevaratil factores et semitas alpium custodien-
Alimawd. . ." , pare a fi o simpla repro- das sub strictissimo iuramento, quo-
ducere a francesului All e in a n d ; rum antecessores Demetrius et Alu-
este insa nu mai putin adevërat ca m an fuerunt designati..." (cfr. p. 479,
acest termen a fost o data poporan la 525) ;
Romani, astfel ca ciobanii 11 pastréza Sub acelagi an (p. 469) : Alluman
pina astaqi in nomenclatura cea etnica Wolacho et suis collegis..." (cfr. ibid.
a cannon p. 470, 472).
Numirile canilor ciobanesci : Rogca, Astacli :
Corbea, Griveiu, Balan, Codrea, Mur- Numele Alaman impregiurul Sibiiu-
gea, Atiman, Golea, Cazacu, Lupu, Mo- lui este obicinuit la Romani, §i ca nu-
zoc, Frunqa, Nemt u, Ungurénu, Tur- me de botez, §i ca nume de familia.
cu ..." (I. Stanescu, Teleorman, c. 0- Astfel este in Sibiiu un judecator A-
daia), unde Aliman este un nume de laman, iar in RA§inar un preot Ald-
aceiagi natura ca : Némtu, Cazacu, TJn- man Cioran §.1 un fost primar Al aman
gurOnu gi Turcu. Dancat (I. Slavici). .
Afara de acesta, Aliman existase Intorcdndu-ne la Tera-Romanesca, e
Ore-cand la noi ca nume personal b'ar- interesanta istoria unui Alaman din
batesc, buna Ora in Muscel Alamanu satul Alarnanesci sat Alima-
(Inuans) vatah cu fiii sal Gandé §i nesci in Teleorman, al caruia unic
Négoe" intr'un crisov dela Radu-voda nepot, pe la inceputul secolului XVII,
din 24 octobre 1536 (Arch. Stat., M-rea caklend rob peste Dunare §i find tur-
Valea); ér de aci, prin patronimicul A- cit, s'a intors apoi in téra, gi s'a cre-
1 am a n esc U, s'aii format numile to- tinat din not, dar totugi a remas cu-
pice ale satelor Alamanesc i, de noscut sub numele de Cerkez u.
exemplu in Olt §i'n Arge§, cari astAqi Tata in acesta privinta un crisov dela
se chiama Alim a n esc I (Frunqescu, Radu-voda Tom§a din 1668 (Arch.
ad voc.), cu aCeiai scadere vocalica ca Stat., Bis. Obeddnu) : lu Cerkez u
in Aliman = Alaman. care au fostu peic la raposatul Mateiu
Peste Carpati, in acte din secolir voevod, ot Alamane§ti ot sud Te-
XV-XVI, ne intimpina nu o data A- lorm, 5i cu fe6orii lui ce-i va da Dum-
ldman, i tot-d'a-una ca nume roma- nezeu, ca sal fie lui ocina in sat in
28*
www.dacoromanica.ro
871 ALIMAN 872
A1ämneti toata, parte mo§u-sau Blastem de mama : fir'ar alimanit

lu Alaman, den campu, den pAdure sa fie !" (G. Bobocescu, Dolj i Mehe-
den apa 0 den §Azutul satului 0 de dinti).
preste tot hotarul care-cat sa va a- Cihac (II, 633) citéza locutiunea: am
16ge, pentru cAce candu au fostu in ajuns la aliman", pe care o traduce
zilele raposatului Mateiu voevod, iar prin je suis a l'extrémité", derivand
stapanii acestor mo§ii, ei fiindu ni0,e pe aliman din interjectiunea dRoip,ovov
oameni ri i ficléni, n'au vrut sA pza helm, ahi, malheur". Acest aliman
la mo§iile lor sa'g platéscA birul §i ce nu se 'Ate desparti de oltOnul a 1 i -
au fostu haraeul cinstitului in parat, ce manit §i n'are de loc a face cu vorba
au fugit de §'au nApustit mo§iile §i neo-gréca, cu care. nici prin accent nu
§'au lasat birul in spinare lu Ala man se impaca, nici prin vocalism, ba nici
mopl lu Cerkez de au platit tot macar prin functiune, de órA ce sin-
dela casa lui ; bar dupä moarté lu Aid- gurul sens al lui daoitiovov este acela
man mo§ul lu Cerkez rAmas'au a- de aoleo" la inceputul unei proposi-
cesta mo0e pustie i fAr de bir, det tiuni, de ex.:
au cazut a fi pre séma domnesca, pAn' A ol e o, mAI hot de dor,
au scos Dumnezeu pre Cerkez den N'am topor sã te omor...
robie §i au venit aice in tall la cre- (Jarnik-Barsanu, 931
§tinatate, dee raposatul Mateiu voevod, fatA cu :
ca un domnu milostiv, l'au botezat 'A 1.o Atov o v Siv t9eiaxerac rt-i7 `13o1;126.277
l'au facut peic §i au slujit atAta vréme 2e,tedv(,
in paicie etc." N poi; 7-;) Vwovv Vfl Tel zric5, vie poi; 8tai8oin,
v. Cerchez. of 7c6poi...
(Passow, 487)
La Serbi Alaman s'a conservat
numai in vechile balade ca sablja ceia ce, negre§it, e cam departe de a-
Alamankasabia Aldmancei" : liman.
On poteie sablju Ala mank u, Nu mai putin cu arabul e 1- em an
dara ga po svilenu pasu... streté" §i cu lim a n port" (§ai-
(Karadzic, Pjesme HI, 389); nénu, Elem. turc. p. 9) romanul ali-
man nu se inrudesce.
apoi in numele personal femeiesc L a- v. Aman. Liman.
menka, la Bulgari Alamanka: Am ajuns la aliman" Insemneza
Zgodila sé A 1 a rn anka devojka, 2)
am ajuns la dracu--- nu mai e chip de
Sopasala svilen pojas ot sebe... scApare"; ocara a limanitul e" ex-
(Miladinovtzi, Balgarski pdsni, 321; prima aceia§1 noVune ca Indracitule"
§i 'n fine, in locutiunea : kao A 1 a - ori drAcosule" sag om al dracului"; in
mani navalile, kao Al amani poja- sfir§it, blastemul fir'ar alimani t"
do§e"=ail navalit ca nesce Aleimanf, vrea sä ica : fire-ar al dracului" ; in
ca nesce Alamant ail mancat", adecA tOte aceste casuri aliman implica no-
gierig, avid6" (Karadiid, Lex. ad voc.). iunea unei fiinte infernale, a until de-
In legatura cu vest sens este la 01- mon sail monstru.
teni participialul alimanit : Romanii i Serbii, intrebuintand pe
Ca ocarA , se (lice alimdnitule !" Aliman, nu mai Kit ea, ma se chiama
(R. Michailénu , Mehedinti, C. Vinju- una din cele mai resboinice triburi ger-
-mare). mane de pe la inceputul vécului de
www.dacoromanica.ro
873 AL1MORI 874
mijloc, ace% despre care Sidoniii Apol- Alimbn, s. m.; t. de Botan. : Citro-
linare qicea : nelle, Artemisia abrotanum. Se intre-
Romano exierat populato trux Alama n- buintéza numai in regiunea dunardna,
n u s.. , mai ales in Dobrogea qiin Ialomqa.
saü: Alimon se qice la Lemn ul-Dom-
Rhenumque ferox Alam a nne bibebas
n ul u I §i este la foi ca marariul" (G.
Romanis ripis ...; Eftu§escu, Constaqa, c. Ciobanu; G.
SteMnescu, c. Satu-noti).
dar insq numele §i grOza acestui nume Alimon se resadesce in gradina. El
datéza tocmai din acea epoca. Sub Au- nu cresce mai mare cleat pina la inal-
relian, ins)§1 Italia fusese napästuita ime de 35-40 cntm. Are mai multe
de catra A lantan/ : cujus urbes A l radöcine de earl se Vn o multime de
1 amann or um vexationibus affli- fibre, §i sta verde pina da zapada.
gebantur" (Aurel. Vict. de Caesar.). Face un fel de flOre galbena ca flOrea
In limba romanesca Aliman, vechiu pelinului, mica ca Omaha de bold. La
Alaman, precede slavicului N ë m , foi se asdin6na cu marariul. Are un
prin care a fost inlaturat din grain, miros fOrte placut. Femeile II intrebu-
nu insh nimicit fär urma. Serbii n'au inVza mai rnult pentru impodobirea
putut sa capete pe latinul Alam a n- morVlor, iar fetele il pun la cap, qi
n u s dent numai dOra prin Romani, cand se gatesc cu alimon , incep a
la earl finalul -an n us (Allamannus, canta :
Almannus) trece regiklat in -a n, ca in
Fdia verde alimon,
an annus", nu in - an, dupa cum In grAdina. la Ion...
ar fi trecut simplul -anus. Mara de a- (P. Teodorescu, lalomita, c. §ocariclu)
césta, daca vorba ar fi venit Roma- V. S'Alion.
nilor dela Serbi, ea ar suna A 1 6. -
Intr'o doina, din Dobrogea :
m a n, dupa cum din serbul oupan"
noi am facut jupein". TVA verde alimon,
Niel cu romanul Aliman, nici cu ser- Se pun murgul la pripon,
MIA astern jos bitnciluta
bul Al a ni a n, Mei cu latinul A 1 a - Si la capätalu ...
mannu s, n'are a face turcul osman- (Burada, CAW. p. 241),
liü al am a n brigand" (Miklosich ,
unde editorul din er6re explica, pe ali-
Turk. Elem. I p. 9), a caruia forma
mon prin al am a e. Negre§it, alimon §.1
organica s'a pastrat in dialectul dja- al mae forméza un dublet etimolo-
gataic al Turcilor orientali : al aq man
gic, derivand ambele din neo-grecul
cavalerie, bande de brigands" dela a-
E pow, dar fie-care a capötat un alt
laqm ak renverser, , culbuter,, dé- iqeles. Sub raportul sensului, alimon
truire" (Vambery, öagataische Sprach-
se refera catra a I am a e intocmai ca
stud. p. 212).
Hantcitar.
francesul citronelle Artemisia a-
v. Capcan. .2Tém0t. . .
brotanum" catra, citron citrus me-
dica".
Alimänèsel. 1 V. Alamde. 2.8 Aletmagei. Lemnu-
Alinitiméseu. 1. v . Aliman Domnului.
j
AlimbrI, s. m. pl.; t. de Mythol. :
Alime. v. fl'A.M. nom d'une fête populaire, le jour des
www.dacoromanica.ro
875 ALIMORT 876
Brandons, la Valentine. 0 rema§ita, fOrte cauta sa'§i explice pe enigmaticul A-

interesanta din vechiul cult roman, pa- limori, pe care altfel, de§i '1 pastrOza
trata mai cu serna in Banat. din vOc in vOc, totu§1 nu'l mai inte-
D. Mangiuca, Calindar 1880, indica lege. Din Alimori se putea inchipui
la Romanii Banateni mai multe gile commentativul hai la mOra"; din hai
cu Allmon : la more, din contra , nu se putea
1°. 30 Ianuarit, Sambeta. Alinori nasce Alimori, de Ora ce n'are nici un
s. R t6 a- d e-fo c, pre alocuria cade du- inteles in grain. Este a§a clicond o pe-
minica la inceputul paresimilor; trificatiune din archaicul nume latin:
2°. 6 Februarit, Sambaa. Alimora, Lemure s, in care ambele prime si-
pre alocuria samb6ta inaintea läsatului labe fiind scurte, romanesce cuvintul
de carne; trece in lemon 1, cu le=lat. 16= ca in
30 25 Martit, Jot Alimori, pre a- leguma=lOgumen" i cu -o-=lat. -d-
locuria in duminica lasatului de branca in nora=ntrus", mOre=mtria",
...II roib=rilbeus" etc. Initialul a- ar pu-
D. S. Liuba ne imparta§esce urma- to sa fie o simpla protesa de 'naintea
tOrele amanunte asupra Alimorilor : lui (v. Aleimile); mai probabil insä
1
La zapostitul de Pasci sat la lasa- este prepositionalul a, de Ora ce Alimor

tul de branqa se face in unul sa se intrebuinteza numai ca invocatiune :
mai multe locuri foc, fie-care parta§ Ad-Lemures!
aducOnd partea sa de lemne, path, etc. Latinesce Lemures insemna sufle-
Acolo canta, striga, jOca §i urOcla saü tele cele rele ale mortilor deveniti
chine poporul adunat din tineri §i ba- strigoi, in opositiune cu lares" carl
trani. Acest foc se numesce priv e- erat mortii cei buni, pe cand manes"
g h u. In intervalul petreceril lent ti- se qicea despre reposatii cei de mij-
nerii din focul priveghiului taciuni a- loc, nici buni, nici reT. Romanii aveat
prin§i in mani intorc pre linga sat grOza de Le m ur e s. Trei qile in §ir
in jurul corpului, formandu-se din tä- pe la inceputul lunei lui Main se ser-
ciune sat paiele legate §i aprinse pe bat Lemuria" sail Lemuralia" pen-
taciune un cerc de fo c. La intOrce- tru imblanclirea acestor suflete ne'm-
rea cercului in Lugo§ se striga : Ali- pacate, despre earl se credea ca ele
moral Alimori! pina cat il intOrce. In ese atunci din morminte iumblä
alte locuri fac din nuiele o rota, sau nOptea pe la nOrnuri. Pentru a'i goni,
chiar lean o rota de car off de plug, Romanul Ii ameninta cu degetul, facea
o invalue cu pale legate, paiele le a- sgomot cu ararna, arunca indarit cu
prind §i a§a lasa rota de pe un dOl bObe de fasole : fabam iactant noctu
pre costa la vale, strigand : Alimora! ac dicunt se Lemures domo extra
La priveghiurile acestea povestesc ba- ianuam eiicere" (Varr.). ROta-de-foc
tranil despre timpurile bune din trecut; dela Alimora este un fel de alungare
Tar tinerii in unele locuri se aduna la de acela0 natura, dar mai energica.
astfel de priveghiuri pentru a ride de Prin cercul de flacan impregiurul cor-
fetele marl ce at remas nemaritate. pului Romanul se apera pe sine'§i,
La nol in Maidan in loc de Allmon se Tar prin cercul rostogolit la vale pit.-
dice: hal la mOral..." valesce pe du§manul cel inchipuit, in
Hal la mcira" este o ingeniOsa eti- care insa recunOsce pe un mo§ sau
mologia poporana, prin care Romanul stramo§ al set, §i tocmai de ace% II
www.dacoromanica.ro
877 ALIMORI 878
face tot-o-data prive ghiu (=lat. per- cand o stanca, povestesce de acolo cu
vigilium), i acesta mai ales intr'o qi o vOce schimbata t6te scandalurile cele
de Samböta, consacrata la noi anume intime ale satului. In alte localitati se
cultului mortilor. canta :
Alimoril ne presinta doe trasuri ca-
Brandons brulez
racteristice, prin cari el se deosebesc Pour les filles a marier...
cu desavitVre de focuri festivale, une-
ori chiar sub forma de róta-de-foc, la adaogandu-se apol satiric :
popOre germanice §i slavice : Mais les vieilles n'en auront pas...
1°. Particularitatea de a fi un p r i-
v eghi u, adeca excubiae juxta ca- Pe a-locuri mirii astfel imbinati" se
daver mortui" (Lex. Bud. 551), un fel chiama fOchenots" §i fechenottes",
§i Conciliul provincial din Toul, la
de m o §i, o solemnitate pentru sufle-
tele strabunilor ; 1663, se crequse dator a stigmatisa
2°. Particularitatea de a indemna pe pe calea bisericesca pe acela call font
cei tineri la casätoria, la inmultirea des jeux dits Fassenottes, esquels ils
nernului ,la inlocuirea generatiunilor designent A hauts cris des époux et
disparute prin alte generatiuni viitOre, epouses a tous les fils et filles du vil-
§i acesta riqend de fetele nemäritate. lage..."
Una din cele doö trasure caracte- In departamentul Orne serbatOrea
ristice, insotit a. de asemenea de for- focului se face nu numal pentru ma-
malitatea focului, se regasesce la Neo- ritigurl, dar i pentru a apCra pomil
latinil din Occident, mai ales in Franta, cel roditori, mai cu sema peril §i me-
§i tot pe la inceputul primaverei, ril, cantandu-se :
in Februariti §i'n Martha , dar abia T a up es et mulo t s, sortez de mon en-
mai pastrand, forte intunecata, urma clos,
numelui archaic Alimon =A d-Le- Ou je vous brulerai la bathe et les os...
m ure s. unde se strayed deja pe deplin latinil
In partea italiana a Tirolului tineril Lemures, dar scaquti la m ures
se aduna sera pe un del sau o mo- = taupes et mulots", o etirnologia
vila, aprind un foc, §i. incep apol a poporana adusa dela sine'§i prin stin-
striga m ariti§urile, de exemplu: gerea paganismului pe de o parte, Iar
In questo Marzo chi O la pia bella pe de alta prin acela ca in mitologia
Tra le putte da maritar? ario-europea §Orecii sint privii ca su-
La pia bella è N. N. fletele cele rele satl resbunatOre ale re-
A chi la vogliomo dar ? posatilor (Gubernatis, Zoolog. Myth.
A chi non la vogliomo dar ?
Diamola a N. N. che l'è un bel par !... II, 67).
Din Franta, de'mpreuna cu cucerirea
§i la fie.care strigat se face sgomot normanda, obiceiul strabatuse in An-
cu cornuri, fere i altele. glia, unde e fOrte poporan sub numele
In Franta se striga : Qui dOne ? Qui de Valentine", fiind-ca se serbeza la
dOne ? Je dOne ! Je d6ne ! Qui ma- 14 februarit in qiva de Santul Valen-
rie ? Qui marie ? Je marie ! Je marie! tin, cand tot-o-data printr'o asocia-
Monsieur NN. avec Mademoiselle tiune de idei propria credintelor popo-
NN." Dar tot o data in muntil Vo- rane se qice ca se casatoresc §i pa-
gesi se stravestesce un cioban §i, ur- senile.
www.dacoromanica.ro
879 'ALIN 880
Alte amärunte se pot ved6 la Mann- saü Agu§ita lui Topalä", fOrte res-
hardt, Der Baumkultus p. 455 sqq. pandit in Banat §i'n Oltenia.
Prin alaturarea datinei romane cu 22Topal" insemnéza turcesce §chiop".
datinele francese i italiene, intregin- Toma din Moldova pare a fi o et-
du-se intr'un mod metodic unele prin mologia poporana pentru T o pal din
altele, se reconstitua astfel o strOve- Banat. Printr'o alth etimologia po-
che serbare rustica latinä, in privinta porana, Alimog §i mai cu sërna a
criia clasicitatea remane aprOpe muta. lui Moe sail a 1 lui Mo §" repre-
Inteun alt loc vom urmari acésta sinta un nume curat mahometan :
datina afara din Banat. Ali-Mu s a Eroul dara ar fi un T o-
v. Silitamore. pal-Ali-Musa, Turc sat Tatar,,
a g a dupa dubletul oltenesc.
Alimbl S. Alimos, n. pr.; personnage Adversarul lui Alimog, care'l omOra
légendaire. Toma Alimo, eroul unela prin tradare, este M an ea, un nume
din cele mai frumóse balade poporane de reti ogur in poesia poporana ro-
moldovenesci din colectiunea lui Ale- man ca §i'n acea slavica meridionala :
xandri : la Serbi la Bulgari Man olio Gr e-
*edea Toma Alimos, c ul este personificatiunea epica a cru-
Boer din Wa de jos, qimii i a perfidiel tot-o-data (Bezso-
*edea Toma cel vestit nov, Bolgarskiia pésni, I, 83).
Lingã murgu'l priponit... Cu acest material onomastic in ma-
unde Alexandri observa (p. 76) ca : na, ar fi interesant de a urmari eine-
unii din cantAreti numesc pe Toma va mai departe originea baladei romane.
Alimo§ Toma a lui M o§." v. Agug.Manea.
In variantul muntenesc, publicat de
G. D. Teodorescu (Poes. pop. 581-584): l'Alin (alinare, alinat), vb.; calmer,
*Ode Toma .Alisnop,
apaiser, adoucir. Alin este etimologi-
Halduc din Ora de jos, gesce paralel italianului allen o din
Nalt la stat, latinul vulgar adleno sail allen o.
Mare la sfat Sinonim cu inruditele lini§tesc §i
*i vitea cum n'a mal stat... alin t, dar mai desmierdator decat
Inteun alt variant muntenesc : cel de'ntaiu i mai putin desmierda-
*Ode Toma Dalimos
tor decat cel al doilea, apropiandu-se
C'o ploschitã prin sens de mangaiu §i de ador m,
D'o vedrita, buna Ora :
Vadra Tarigraduluf, Costachi Stamate, Muza I, 281 :
Mésura 'mpératulul...
lath se urca luna in carul de lumina
(Balténu, Lumina 1886 p. 575)
Pe albástria boltá a cerulul senin;
Un al treilea variant muntenesc Racjele el sint blande, lumina el il lina :
despre Toma al lul M o § (Calendarul Ea mangae s'alind a omulul suspin...
lui Ioanid, 1860 p. 149 152), n'are G-r. Alexandrescu, Un ces" :
nici o valOre poporana. A I dacä'n astã lume ce-va putea fi 'n stare
v. Sdvai. S'aline, sä adOrma un chin sfi§iitor,
Un dublet al aceleiall balade, curio- 0 sciu, ar fi fratia'tl acea mangaitor e...
scut érali in mai multe varianturf, chiar cu sensul material de a -
este acela cu Agu§ al lui Topala" d or mire in balada Balaurul" :
www.dacoromanica.ro
881 LALIN 882
1st copil chiar din pruncie Costachi Conachi, Poes. p. 221:

Ma lca sa mi l'a dat mie,
CA ades 11 blAstema Si dm& vremea s'alina, par'ca me mai rA-
Si'l clicea cand ii culca : cores;
CulcA-te, alina-te, S'atuncea, printre suspinurl, iml fur glasul
§i racnesc,
Serpele suga-mi-te!...
1)icend : Pentru ce nu vine? ce face? ce l'au
sat : oprit ?!..
Cate pAsArele sint Mai cu sOmt, inst in loc de u § u -
Traesc bine pe pAmmt r e z sat domolesc.
TOte cina,
Si s'alind ; I. VActrescu p. 245 :
Numa To 's pasere strina: Nimic nu are putere
Nice cin, A mea grOznica durere
Nice m'alin... Un minut a'ml alina;
(Pompiliu, Sibiju, 31) Firea astAcll se silesce,
SarbAbirea i1 gatesce,
Se intrebuintOzt adesea in loc de Mie 'ml clice-a suspina...
astimpër sat potolesc.
Cron. Zilot, p. 26 : deci cu acOsta Doina Singur pe lume" :
s'at astimp6r at furtunele Vrei, Frun0A verde mAracine,
at mai alinat durerile cre§tinilor..." Numal mie n'are cine
Durerile sA'ml aline...
Doina Turturica" dupa variantul (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 283)
dela Abrud :
Unde vede apa plina Doina Mandra LiO," :
Tot cu narolu i cu fink Si cA'n lume 's fete multe
Merge si setea'sl aiina, Carl ar vre sa me asculte
Si de sotul el suspina.... Si sa facã tot ce vreg
(Reteganu, Trandafiri p. 14) Ca s'aline dorul rneu
(Alex. Poes. pop. 2., 303)
Doint din Arad.:
Strain& 's, DOmne, straina, Din Bucovina :
De nicl apa nu m'alind, Be-a§ apa 0, tot bet
De-ar ploua o sAptamanA... Din pumni dela pulul meu,
(Jarnik-Barsanu, 207) SA 'nil alin chinul cel greu,
Din Bucovina : SA alin .uspinul meg..
(Marian, II, 127)
Daca i mie mill da
Un pahar de vin pelin Doina )21?is'ati badea" :
Gaul sä mi'l mal De-al venit, bine-al venit,
(Marian, I, 85)
Trandafirul meg lubit1
Alta : CA cu tine me mal leu
0 ucã de yin pelin De'ml alin necazul greu...
Setea ca sá ml-o (Alex. Pees. pop. g , 360)
(Ibid. I, 138). Doina Grtt marunt" :
Beldiman, Tragod. v. 4263 : Apä rece de fAntanA,
A Domniel inceputurl, acele m'or lumina, Cine bea, de dor 1-alind...
Voiu cunOsce de sint semne Cerlul a se (G. D. Teodorescu, Pees. pop. 310)
alma_ unde 1-alind" = il alinet pe ei", lar
Nic. Muste, Letop. III p. 76 : nu : ii alind lui", dupa cum s'ar parO
numai ctt at ars curtile domne§ti, inla prima vedere.
data at stätut vtntul §i s'at alinat..." Alaturi cu alin, in popor circulezt
www.dacoromanica.ro
883 AL1NT 854
alinez, §i chiar forma alinesc, prin care In vechiul grain se intrebuinta cu

verbul trece din prima in a patra con- acelaV sens cte1in.
jugatiune. v. Cdtelin. 2'Lin.
Joan din Vinti , 1689 , 71 b :
f'.
st4nge intr'Ansil para a ardzAtoare, Alinare, S. f. ; adoucissement , re-

alinedzd'l chinurile, gon6§te'l toata du- lache. So ice i alinA tur A (Cihac).
rdr6 trupasca ..." Costachi Negruzzi, Melancolia :
Costachi Negruzzi, Carlanci sc. 21 :
Fie ea aceste versurl ce curind vor fi intate
Daca brudnica juniA SA aduca alinare vr'unor inimi intristate
Amor cautA, viseza,
Gingasa prieteniA
Stihuirea Iui Ghica-Voevod", circa
Patirnile alindza ... 1780 (Cony. lit. 1875 p. 462) :
Basmul bucovinen Fata Cludei " De Dumineca'n desarA

0 ce ces si di arnara!
(Sbiera, Povqti p. 55) Dupa prang
:
Au poroncit sa gatescA
n'at vrut bmeriul sA se mai alinescd Careta sa cea domnescA,
la cumnatu-seil, cA tare'i era greil la Par'c'ar merge la primblare
inimA §i dor de sotiea sa ...", undo Vesel Si cu alinare...
ins6, reflexivul m ë alinesc se depr- Zilot, Cron. p. 61 : §i cu un cu-
téz de m 6 alin nu numal prin formA, vint, toti locuitoril Wei, care cu una,
ci i prin sens, insemnand m6 odih- care cu alta, i§1 cauta de agonisita
nesc", reposer". lor, bucurandu-se i veselindu-se c s'at
Alin i§i asociazA foarte des pe m a i ivit primAvéra 0 le-ail sosit alinarea
cu inteles de un peu". furtunilor, durerilor..."
Dr. Polysu : Durerile s'at m a I ali- 0 doina din Bucovina :
nat = die Schmerzen haben sich gelin- CAtA bOlá i durere,
dert ; vintul s'a mal alinat=---der Wind Are lee simAngaere;
hat etwas nachgelassen". CAtA bOIã i oftare,
C. Negruzzi, 0 alergare de cal, IV : Are lee i alinare.
Tu imi scril s te insciintez ce face? (Marian, Bucov. II, 16i.
cum sufere departarea ta ? §i dacA du- v. '* Alin.
rerea'i s'a m a I alinat..."
v. Alint.-1.Lin.Linigtesc. Alinitt,-11,. v. Alin.
2'A1iu, adv.; doucernent, tranquille- Alinathr,-Ore, adj.; calmant, 16nitif,

ment. Cu o nuantA mai clesmierdAtOre adoucissant" (Came). v. Alin.
decat sinonimii inceti§or sau c á-
tin e 1, dar aprOpe fträ nici o deosebire Alinittiirrt. v. Alinare.
de adverbul 1 i n, din care s'a §i for-
mat prin prepositionalul a- . Alinèse 1
Alexandri, Concertul in lunca" : v. 'Alin.

Alin& )
In a noptif 1initire o divinA melodia

Ca suflarea until geniu printre frundl alin Alinbr. V. 3'Alion.
adirt ...
sail in VinAtorul" : Alint (alintat , alintare), vb. ; mi-
Valurl limpede de aer, ca o Mare neveduta, gnarder, caresser, amadoner, dorloter.
Tree alin pe fata lurnil si din treca o shrutA... Format prin salon verbal -t- ca in
www.dacoromanica.ro
885 ALINTAT 886
capto" din capio", jacto" din jacio", 1. CrOnge. , Amintiri din copilaria
habito " din habeo ", agito" din (Cony. lit. 1881 p. 2) : bratele ei m'at
ago" etc., alint este frequentativ din leganat, cand II sugeam ia cea dulce
alin, insemnand literalmente a I i n 0 me alintam la sinul gangurind §i
d e s" sag a lin mul t". De ace% ultandu-mo in ocliff cu drag..."
notiunea de pth,cere este 0 mai ac- A. Vlahuta, Nuvele p. 49 : se a-
centata in alint decat in al i n. E si- §eqa pe genunchil lui §i'l saruta, alin-
nonirn cu desmierd, resfat, res- teinduV vorbele §i neteqindu'i perul..."
gaesc, mangaiu, cocolesc etc. In graiul vechiu abia exista o deo-
Acest verb atat de frumos §i deriva- sebire de sens intre alint 0 a 1 i n.
tele lui s'au pastrat pe deplin numal Dosoftelu, 1673, ps. LXXXVII :
in graiul din Moldova, pe aiuri aiuin- rai pusu't asupra'ml mania ta sfânta,
du-se abia intr'un mod sporadic. Preste mine valuri trec de nu s'alintai...
Costachi Conachi, Poes. p. 235 :
Abla sornnul imi inchide genile cu lacra-
Acela0 in Paremiar 1683, f. 51 b :
mare, Jon. I, 12: lua- Tollite me
amorlul mi s'arata cu aripi d i s rn e r d a- ta-ma 0 ma a- et mittite me in
tOre, runcatii in Mare mare, et q u i e-
Me alintà si'ml sfetesce acele nopti fericite, §i va alinta Ma- scet mare a vo-
Ce petreceam inteo vreme, cu desfOtarl
insotite.... ria de pre vol... bis...
iar mai jos, f. 108 : adeca suindü
Costachi Stamati, Muza I. p. 277, Hs. la muntele Eleonului la Vaznese-
Lun trea" : Die, alintindu-le inema §i m an g ai n-
Senin de-asupra cerul, sub ea ea steclã mare, d u - i pre iubitai säi. . "
S'a florilor mirazmä, s'a zefirilor boare De acela §i la Budai-Deldnu (Dict.
Gingm o dismerda;
bleat phrea cã tOte i se supun, se plOch Mss. in Muzeul istoric din Bucuresci),
Si vor ea a lor grata numal decal 551 placa, care cunoscea cuvintul numal dupa ve-
Tar luntrea s'alinta... chile texturi, gasim : alintezu = a I i-
Alexandri , Harta Rezepl , sc. I : n e z u, lindern, mildern".
Acum m'am retras la mo0a mea, la Vechiul frances alenter are ace-
Bursufleni, ca sa respir aerul campiel, 1001 inteles, buna-óra la Ronsard :
sa visez, s m é alint i sa'mi cant Mais la fievre d'amours
amorul ..., unde in glosarul din torn. Qui me tourmente
IV (Teatru , ed. Socec) p. 1753 alint Demeure en moy tousjours
e explicat prin f asoles c". Et ne s'alente...
SA se observe a precum alint e'are saü :
a face cu lint e, tot a§a nici faso- A ma douleur, qui jamais ne s'alen to ...
lesc" cu fasole", dar nici cu germa-
nul faseln" (Cihac, II, 107), ci este un v. '.Alin. 111Ciclaresc.
neologism fasonesc=faire trop de fa-

cons, etre faconnier". Alinare. v. Alint.
v. Fasolesc.
Costachi Negruzzi, Muza dela Bur- Alintht, -6, adj.; part. passé d' alin t:
dujani, sc. 2 : Cand rea §i nesuferite, dorlotO, cajole, amadoue.
cand sentimentala §i cocheta, s'aprinde Intr'un mic glosar, Costachi Stamati,
0 se alintet ca o copila brudnice..." Muza I p. 532, explica pe alintat prin
www.dacoromanica.ro
887 n'ALION 888
cocolit, dismerdat, ginga- yer, Emberiza miliaria. 0 paseruica, din

§it". felul presurelo r, numita in specie
Alexandri, Chirita in IV, act 1 sc. presura-sura sati presura-ma-
I, face pe Gill* al cucOnel Chirita sä r e §i care nUmai in unele locuri de
vorbesca cepeleg i alintat", ceia ce peste Olt pOrta numele de alion.
in glosarul din torn. IV (Teatru, ed. flAlionul este o pasere de marimea
Socec) p. 1757 se explica prin : pel- unei pitulici, cu cOda scurta §i ciocul
tic §i resfatat". scurt cam gros, pe cap §i corp cu
A cela§i, Concina sc. 2: Gandesce-te vergi marunte albe, putin cenu§ii, ne-
la dulcea fericire do a te vede Tu- gre, galbene i putin canabii ; traesce
bit, dismierdat, alintat de o co- cu perechia pe campiä, nutrindu-se cu
pila ca Lina..." seminte de bop, de §tir, loboda, etc.;
A. Vlahuta, Nuvele p. 80 : privind face cuibul jos prin crang, mine sint
duios indarit §1 surilOnd, alintata §i albe picate cu negru. Dela un timp
copithrOsa. .." incOce se arata pe la noi fOrte rar..."
v. Alint. (R. MichallOnu , MehedinV, c. Vinju-
Mare).
Alinathr, -Ore, adj. et subst.; cares- Din causa traiului pe cmpü, alionul
sant. v. Alint. se chiama fran Vizesce proyer =prayer,
pradier" i allouette de pre" ; din
.A.1intittarit (pl. alintaturi), S. f.; ;,ca- causa formei clocului, in unele dialecte
resse, mignardisezzital. allen tat ura i se clice gros-bec" ; din causa vergi-
relachement" (Cihac). Alintaturile color pe corp se numesce in ornitologia:
piilor=les petitesfaçons des en- )) miliaria = cu bObe de mein", Tar ro-
fants". Cuvint ferte frumos, care ar pu- manesce Presura = aspergee" ; in fine,
te sa inlocuesca adesea neologismul din cause necunoscute none, el 'Arta
cochetariAa. in unele limbi nurniri cre§tine din ca-
v. Alint. Alintat. lendar : in Pireneii orientali Santa
Catharina" (Rolland, Faune II, 198), in
l'Alibn, n. pr. pers. m.; Leon, /lion,. Italia Petrone " sat Petronello "
Forma poporana pentru L e o n. (Nemnich), Tar la Olteni Alion, adeca
Tocilescu, Documente inedite (Rev. forma poporana a numelui Leon".
II, I, 235) : Intr'o porunca a lul Con- v. ". Alion.
stantin Brancovenul din 1704, ce ni
s'a comunicat de d. St. GrecOnul din 8'Alibn, S. m.; terme botanique de
archivul familiei d-sale, ne intimpina Poes. popul. : une espèce de plante.
chiar forma Alion Voda in loc de In districtul Olt .e fOrte poporan can-
Leon Voda...." tecul Alion, care se incepe a§a :
27§i intre nurnirile canilor clobanesci Fruncluiitá al'on,
este Alion" (R. Michailenu, MehedinV, La livadea lul Ion
c. Vinju-mare). TOte paserile dorm,
Ace1a0 protetic a- 0 acela0 voca- Numal una n'are somn,
lism ni se presinta in cuvintul ce ur- 8i sbOra, din porn in porn,
Strigând pe nume Jon".
rnéza. Nu e Ion, nu-1 nimic:
Ion s'a dus la lubit,
2 Alibn, s. m.; t. de Zool. : le pro- Fi-1-ar lubitul de cap,
www.dacoromanica.ro
889 ALIOR 890
Ca cu ala m'a mâncat, mese), numirile romanesci cele obici-

M'a mâncat si m'a uscat nuite ale plantei Leonurus cardiaca"
Si nu s'a mai saturat !
CAte fete-au fost in sat,
sint: talpa-gascei §i crOsta-co-
Mica-mare n'a scapat... co ii I ui, apoi dupa dr. Brandza (Pro-
iG. Popescu, corn. ViiVoraMaruntei, Coll. Mss.) drorn p. 399): YOrba-flocOsa §i
In Moldova se canta aprOpe tot a§a, c i One.
dar cu ali or in loc de alien : v. Cidne. Leu.
Frundã verde alior,
La flinttlna luI Ton s. m. ; t. de Botan. : Opurge,
Tote pasarile dorm, Euphorbia ; alior m i c = Euphorbia e-
Numal una n'are somn... sula, alior de padure= Euphorbia
II. Mironescri, Ndmt, c. Dobrenin
sylvatica, alior de balt = Euphor-
Se scie ct ali or este Euphorbia" bia palustris. Se mai 'lice romanesce :
§i, dupa cum vorn vedé la locul set, laptele-cucului, laptele-ca-
deriva din Wifioeog (v. Alior), pe cand nelui, laptele-lupului,dincau-
in alien nasala finala este organica, de sa sucului otravicios, alb ca laptele,
Ora ce '1 eisim 0 sub forma aliom proprit tuturor varietatilor acestei
intr'o doina din Transilvania : plante, a aril flOre e galbena.
Fruncla, verde de-aliom, Doina din Moldova :
Te-am lubit si n'ai fost orn:
Al fost o gurA cascata Frun c16. verde alior,
De ne-a sciut lumea tete... Cine are feitior
Poildra din Sibim, 1886 p 10t Are-un cuvint bunisor !
Pftseruica pe harag
Tot ala numai prin confusiune in Nu m6 blastema sa zac...
Ialomita se aude : (Cony. lit. 1886 p. 90)
FOia verde alimon, Alta :
In gradin6. la Ion...
Frunda verde alior,
v. Alimon. La fantâna cu isvor
Acelni termen botanic intr'un can- Se'nthInesce dor cu dor :
tec poporan din Bucovina : Smarandica cu Ion!
Este-un serpe muscator,
Frunc16, verde de-alinor, M'o muscat de cheptu gol...
PlAnge-mö mama cu dor, (I. Mironescu, Ndrat, c. Dobrescil)
Ca ti-am fost voinic fecior...
(Marian, II, 114) Din Bucovina :
Ambele forme : alien §i alinor, en o- Frunclä verde de-alior,
bicinuita protesa a lui a- de'naintea lui Ce vil bade tarclior ?
-1, resulta de o potriva din prototipul Au de mine nu ti-i dor?..
(Aurora romana, 1881 p. 14)
leonuru s, numele tecMc al plantei
agripaume", de unde deriva normal : In industria poporana :
alionor, Tar de aci apoi o forma sour- Cu alior terancele vöpsesc ouële
tan. alien i o forma contrasa aliner. galbene la Pasci..." (D. Hutu, Te-
v. Alimori. ' Alien. cuciu, c. Nartescii ; I. Corciova, Tu-
Pe cand alion §i alinor ne mai in- tova, c. Docani).
timpina, astaqi numai In poesia popo- Despre modul cum se fac galbe-
rank, care pastreza adesea archaismi nele" din alior, nu numal pentru ouë,
de mult desparuti din grain (v. Ale- dar §i pentru v6psirea teseturelor te-
www.dacoromanica.ro
891 ALIPESC 892
ränesci, veqi S. F. Marian in Col. 1. sinum" (v. 1*.A.Ior); Iar prin asimila-
Tr. 1882 p. 2C3 4. tiune regresiv6, intre ambele liquide
In medicina poporana : -l-r, din alior s'a nascut variantul a-
Alior, cu apa calda, se be ca pur- rior (Lex. Bud. 31).
gativ, iar in hapuri cu fain de grail Tipul organic al lui alior este aleur,
se Iea pentru durere de stomah" (I. care se i pastreza in graim in mai
Nour, Bérlad). multe localitatt
Se da i la friguri, de undel vine nu- 0 planta veninOsa, nalta de 2-4
mele buruena-de-frigurY (Dr. decimetri i cu flOrea ca o umbrela,
Brandza). se chiama aleur, §i se 'lice i 1ap-
La bole de vite : tele cuculuI, fiind-ca rumpend o
Sucul de alior teranii Ii intrebuin- fOia cla un suc alb..." (I. Popescu,
teza la spClatul oilor de raja" (St. Ne- Buzeü, c. Maracineni ; D. Georgescu,
goescu, Rimnic-Stuat, C. Bogza). c. Corren1).
ACéStá intrebuintare ciobAnesca a Intre aliôr §i aleur se afla ace1a§1
sucului de alior ca unsOre pare a fi raport de accent §i de vocalism ca in-
dat nascere unei forme alfior = al i tro rornanul fi Or §i latinul f 613 ris,
f i o r, prin etimologia poporanA din a- macedo-romanesce hevra =f6ur a.
ii fi de§i ar fi nu mai putin cu pu- De aci se limpeclesce dela sine obir§ia
tinta o etimologia, poporana dela fi or cuvintului, cad aleur nu pOte fi decat
fièvre", de Ora, ce este buruCna, de- helleborus=gr. pees, its:
frigurI" ; in orl-ce cas, vre-un fel de lienesce ellèb or o, in dialectul sfci-
etimologia poporana, trebui sa, fie, caci han ellèbbur u, in texturi medio-
pe calea istoric a. forma alfior nu se latine ellèbrum (Diefenbach, Novum
ex Oa. gloss. 147), adica o planth numitä as-
Doina din Artie : taql romanesce spanz" i érba-ne-
FrunclA verde de-alfior, bunilor", la OltenI cutcurigi" §i bo-
Mi'l barbatul beutor, joteI" (Dr. Brandza), dar al cariia nume
La Vita crima '1 dator primitiv era aleur, trecut apol asupra
Si la lucru n'are spor... euforbiei, cu care se intalnesce prin
(Familia, 1881 p. 240)
ARA : aceia ca ambele sint de o potriva otra-
Frundá verde de-alfior, vitOre.
Eu de slab ce sint mat mor, v. 5..Alion. Bojolel. Cutcurig.
Ii 'nce, nime nu me crede, Laptele-cuculuf-- Laur.. .
CA pe piclóre me vede...
(Amicul familial 1879 p. 83)
Alipèse (alipit, alipire), vb. ; accoler,
Doma, din Bucovina : serrer contre. Din lipesc cu prepo-
Geba pulca me man& sitionalul a (=lat. ad).
Cu gutAl, cu alamAl, De la Vrancea (B. §tefanescu), Sul-
CA de mine tot remal !
Geba bade me desmerch tanica P. 16 : Se alipi de batrank o
Cu-alliori §i mere verql, cuprinse pe dupa gat cu bratele ei ru-
Ca de-acum nu me mal vec11... menite de dog6rea focului, §i mult timp
(Familia, 1873 p 115). privi..."
Fara etimologia poporana, ci dinteo Macedo-romanesce a li chesc se
sirnpla aseménare fonetica, alior se Toe in loc de lipesc (Dr. Obedenaru).
confunda adesea cu a 1 o r Allium ur- v. Lzpesc.
www.dacoromanica.ro
893 ALIVANCA 894
Alip Ire 1 Alivaucá (plur. alivenri), s. f.; t. de

v. Alipesc. Lipesc. cuisine populaire : ramequin , raton,
Alipit J
sorte de gateau de mais au fromage.

A1iverI (plur. aligveripri), S. n. ; Cuvintul rare-ori se intrebuinten la
trafic, vente, debit qui se fait dans singular. Se aude aprepe numai in Mol-
le marche" (Cihac), literalmente luare- dova, ca i sinonimul ghitumane
-dare, daravere, negot, vingare, tirgu- saü ghism an e. In unele locuri (Co-
en, , din turcul aly§-veri§ com- vurluiu, c. JorAsci) se (lice la singular
merce" (aindriu, Elem. turc. 9). Cu- alivcnau, §i atunci pluralul este aliven-
vint introdus in graiu abia de prin ciun.
secolul trecut, dar devenit necesar. Turte subtiri mcute din Minn, de
Istoria de patima Galatilor 1769 : popuriu cu chi§lec §i branqa se nu-
CA orT-cine ce ducea mesc alivenci" (G. Siretenu, Boto§ani,
Tot aliperis Mcea, c. Ringhilesci).
CA cu bun pret le vindea Alexandri, Rusaliile, sc. 13 :
Si nevoea Ii prindea
Du-te ca gandul, te fa teranca,
§i mai jos : Si te intOrce vesel, gigat,
Vedeal un norod ferbOnd, Ott gasi gata o ceivanca,
Alineripri facênd, Care'ti va merge cam greu pe gat...
Vedeal corabii in vad Teranul din Moldova privesce ali-
Sosite din Tarigrad vencile ca ce-va atAt de delicios, incAt
Cu fel de fel de bucate ;
Intral, cumpëraT de tote... se 'Ate pune la intrecere numai &VA
(Cony. lit. 1875 p. 326) cu purcel fript".
Intr'o doIna din Covurluiu :
Dionisie Eclesiarcul , Cron. (Papiil,
Tes. II, 166) sub anul 1775 : negu- Rëvas pulek rOvas drag*
ROvas dela vornicu
tatorii se ltitia cu al4veriptrile lor la Ca 11 vine ibovnicu I
cft§tig, me§te§ugaretii sporia in lucra- Las' sa, vie,
rea sa, tranii II lucra Ominturile Domnu '1 scie,
lor..." Calea trandafir sAl fie
Ianachi VAcArescu, Ist. (ibid. 299) sub CA camesa 1-am spalat,
1790 : vindea cum vrea, feluri de lu- Cu busuloc o-am frecat,
De mancare 1-am gatit
cruri, fin, lemne, zaherele de tot felul, Alivenci §'on purcel fript...
§i fAcea alifver4 cu indestulare..." (lconomul G. Teodorescu, Galal, Mayromolu)
Beldiman, Tragod., v. 3333 :
Alexandri, Surugiul : Märiuco fa, sa
De te jAluial de vr'unul, neputOnd ma) mult me a§tepti cu alivenci pe cand me
rabda,
Nu te mantuial de dinsul, se falia ca foc tI-a voiu interce, ca Ti-oin aduce un tul-
da : pan not ..."
Aliperil era focul, cam prada fati pe tot1, Acelq, Scara matei, sc. 6 : Me
Cate in trei-patru locuri auchai in t6te nopti... rog, soriera, poroncesci sa'mi faca
Filimon, Clocoii vechi p. 238 : Ia un bor§ cu peri§Ore §i alivence...", unde
spune-mi , cum mergi cu aliperifu- editorul explica (t. IV p. 1747) cn, ali-
rile ? ..." vencile sint placinte mici de telt".
v. Saftea.'Turc. Costachi Negruzzi, Scriserea IV: Di-
rninéta vom mänca cotlete §i vei be
-Alnie. V. -elnic. -nic. un pahar de porter in loc de dicoct ;
www.dacoromanica.ro
895 ALIVANDA 896
la pranq, jambon, macarene, alivend, Cuvintul se aude mai ales in Mol-

cu yin de Odobesci..." dova i peste Olt ; in Transilvania pare
Fara, amestec de neologismi, la I. a nu fi cunoscut.
Crenga, Capra cu trei iei (Cony. lit. I. Crenga, AmintirI (Cony. lit. 1881
1875 p. 342) : Face ea sarmale, face p. 459): Ion insg, impiedecat cu pi-
plachie, face alivencl, face pasca cu ciOrele in maMcile contalului, caquse
smantana si cu (me i fel de fel de alivanta la pamint..."
bucate..." Alexandri, Iorgu dela Sadagura, act
Acela§i, Amintiri (Cony. lit. 1881 p. I sc. I :
10) : facend mama un cuptior sdra- Gangu : Sa te pazesci, draga cu-
van de alivenct i plecinte..." cOna Gahitg, pentru ca la virsta nO-
Alivenci saü ghismane sint un stra cataroile sint fOrte §ugubete.
fel de placinte teränesci, carI se fac Gahita : Cine ti-a spus d-tale ca am
din treI paqi Mina de popu§oiu cer- catarol ?..
nun prin sit désa, din o parte Ming, Gangu : Precum icI forte bine...
de grail, din doe partI brancla de van ele de-o data, nitam nisam, te tran-
prOspeta, tOte amestecate impreuna tesc alivanta placinta'n grOpa..."
cu cate-va cue, a§a ca aluatul sa nu Acela§i, Petra din casa, sc. 9: cine
fie virtos ; apoi se fac din acesta mid scie ? mani, poiwani, pOte alivanta 'n
rnalaep puse pe frunqe de popu§oiu, gropa...
de nuc, de hren, curn se intamplä, §i Acela§I, Florin §i Florica, sc. 11 :
dupa ce se coc in cuptoriu, se scot, (se impedeca in pOlele rochiei) Na !
se ung 'Inca ferbinti cu unt saü cu ca. era sa dad alivanta peste ca p..."
smantana, §i atunci sa tot manancI..." Acel4f, Kera Nastasia : Aqi tare,
(N. Balaut, Yasluiu, c. Ivanesci). mane tare, poimane pe spinare, adica
Cihac (II, 2) a indicat f6rte bine ori- alivanta. .."
ginea slavica a cuvintuluI. Bohemesce In Oltenia :
liwanec saü lewanec orbicu- Cand se restOrna o trasura, auql
lus farinaceus fusus" (Jungmann). Ne- clicénd : vequt'al cum boierul §i cocOna
grqit insa nu din bohema d'a-dreptul ad venit alivanta p este cap? Intre
vine romanul alivancd, ci din vre-o for- copii, cand se incurca smell : ti l'am
ma provinciala polOna, sad rutena, de dat alivanta ! A venit smeul alivanta!"
unde Fat imprumutat Moldovenil, (Chr. Cutana, Craiova).
nu trebui identificat etimologicesce nici Cihac (II, 2) crede ca alivanta cul-
cu adverbul alivant a, nici cu ter- bute" ar fi aceiai vorba cu aliva n-
minul choreografic aliv en c I, despre c gateau" : l'acception de culbute
carl mal jos. est déduite de la maniere de faire ces
v. Ghismand. Pldcintd. Turtd. petits gateaux, que l'on roule". Aso-
ciatiunea lui alivanta cu p 1 ci n t a
Alivemda S. alivamta, adv.; A la cul- s'ar pare la prima vedere a justifica
bute, en culbutant. A da, a cade, a acesta derivatiune ; in fond insa acea
se duce alivanda = a Cade in cap ; a asociatiune nu este alt ce-va decat toc-
se da alivanda=a se da peste cap ; a mai resultatul unei etimologie popo-
da pe cine-va alivanda = a ruina ; a rane. Fata cu asemenarea materiala a
da alivanda= a cade din marirea sa, ambelor cuvinte, poporulca i Cihac
a se ruina, a perde starea" (L. M.). §1-a inchipuit ca ele trebui O. fie in-
www.dacoromanica.ro
897 'ALIVENCI 898
rudite; apoi de aci, ca un fel de expli- Este Inca una dintr'o séma de vor-
catiune la alivanta, s'a adaos placi n- be italiene strabatute la nm dela Ma-
t a in : alivanta-p lacint a. Cihac cirea-Negra prin comerciul venetian §1
tëza, locutiunea : a adé ctlivanta-pl a- genoves de pe la finea vëcului de mijloc.
cinta ca o brOsca=faireunecul- v. Acid& Alantd. Aleodor.
bute comme une grenouille". Mal ade-
sea insa, se qice: alivanta in grep a", Alivamt, s. m. ; t. de Botan. : Lavan-
alivanta peste cap", alivanta pe
22
dula, lavande. Se aude in Moldova (Vas-
spinare". Alivanta piaci nta se a- lulu, c. Muntenii-de-jos). In Tera-Ro-
ude numai in Moldova, nu §i la 01- manesca se (lice 1 evant a (Poenar-
teni, in graiul carora nu exista al i - Aaron-Hill). Numele cel mai romanesc,
venc 1, i prin urmare o asemenea care merita a fi generalisat, este a s
etimologia poporana nu avea cum sä p i c. 0 planta de gradina, cultivatä
se nasca. mai cu séma din causa placutulul set
Finalul -cd din al i v an c a, fiind un miros §i care a pastrat aprOpe in tOte
sufix fOrte respandit in limba romanä, Vrile numele '1 tecnic latin Lava n-
nu putea sa tréca in -ta §i -da din a- dula: nemtesce Lavende 1, rusesce
livanta saü alivanda, o terminatiune lavendul,polonescelewandaetc.
de tot rara. Afarä de acésta, s'ar fi Forma moldovenesca alivant este o
qis : a cadé ali vane a", dupa cum apropiare prin etimologia poporana de
se ilice intr'un mod adverbial : cade alivan t a. Cuvintul nu e vechiu la
morma n", curge gar I a" , lega noi.
fed el e §" etc. (cfr. Jarnik, Ruman. v. Alivanta. Aspic. Levantd.
Volksmarch. 21), Tar nu articulat : a
cadé alivant a". In scurt, din tote '-AlivéneY. v. Alivancd.
puncturlle de vedere, alivanta n'are a
face cu alivanca. 2.Alivènol s. alivInci, s. f. plur.; t.
Forma -anta sat -ancla in loc de de chorëogr. popuL : ronde, danse en
-einta orl dnda dovedesce ea vorba nu cercle, sorte de ballet. Un fel de hora
e veche la Romani. Este terminul ita- ferte respandit in Moldova. Unil aü
lian de marina alla-b an d a (Tom- descris'o ca : sorte de danse rustique,
rnaseo, vv. alla-banda §i banda), cu un comme la hora, pendant laquelle horn-
consonantism care indica trecereal prin meset femmes se versent mutu-
gura marinarilor bizantini, cad in me- ellemen t a beir e" (Cihac, II, 2),
dio-gréca italianul banda se rostia o particularitate de tot fantastica, na-
fi dvza (Du Cange, Gloss. graec. ad scocita nurnai §i numaI pentru a puté
voc.). Italienesce andare all a b a n- trage cuvintul din slavicul liti=ver-
d a" se 'lice despre corabiile cand se son". Alivencile n'at a face, cu nici un
pleca pe o parte, §i de aci material- fel de betia sat b6utura.
mente : andare all a b an da= a se I. CrOnga, Amintiri (Cony. lit. 1881
povirni, a sta sa cada, a ovai ca be- p. 449) : ... ne canta din finer : Doina
Vvii", lar figurat : andare alla ba n- care te umple de fief, Corabiasca, n-
d a=a se ruina, a suferi o nenorocire riuta, Horodinca, Alivencile, Tiitura, Ca-
§i chiar a muri", adeca intr'un mod -1a-up-cortului. . ."
adverbial tOte acceptiunile romanuldi Burada, Alrnanah musical 1877 p.
alivanda sag alivanta. 63 : Alivencile. Acest joc se *Oa ca
22,083 29
www.dacoromanica.ro
899 LALIVENCI 900
§i hora, femeile §i barbatii la un loc horei jucand, se intórce inapoi, o in-

forméza un cerc., din and in cand se virtesce o data cu bratul drept, o lasa
despart in parechi §i bat in palme §i 0 cu bratul stang invirtesce pe bar-
apoi &AO' intra, in cerc..." batul care vine la drépta parechii luY,
0 descriere din districtul Ta0lor : il lash §i cu bratul drept invirtesce
Alivencile sint o hora din mai multe era0 pe parechea sa ca intaiu, apoi
parechi de jucatori, fie-care pareche un o lasa din noil i cu bratul stang in-
barbat §i o femee, numai in lipsa de virtesce pe parechea barbatului pe ca-
o femee doi barbati. Toti jóca cu pai re '1 invirtise mai 'nainte, de aci ér50
marunti i repede, sail inspre drépta se duce la parechea sa de o invir-
sat inspre stanga ; dup a. ce s'att invirtesce, pe urma trece de jOca pe pare-
tit de 2-4 ori impregiur, se opresc, chea a treia, intaiu pe barbat §i* apoi pe
qind in mijloc o singura pareche 0 femee, §i urméza tot ap inainte, pina
jucand amindoi, pe cand cei-l'alti stall ce ispravesce de invirtit la rind pe
pe loc ; apoi femeia din pareche ii toti jucatorii, barbaVi i femel. Dupa
lasä pe barbat §i incepe dela un ca- ace% striga : Alevinci ! i toY jucatorii
p6t al horel a lua la brat cate o perse invirtesc a-parte cu pärechile lor.
sOna de o invirtesce, de aci mai Yea la Una striga in giuma : Alevinci p 1 a -
bratul drept i pe barbatul cu care c in t e g0 1 e! Incepe din not jocul
jóca in pareche §i se invirtese impre- printr'o mivare comuna, §i apoi pa-
una tus-trei o data, la drépta sail la rechea barbatului ce jucase face in-
stanga ; dupä aceia cel doi se lasa tre- tocmai dupa cum facuse el. Pupa a-
and la loc, iar ferneea lea o alta per- ceia barbatul din a doua pareche, apoi
sOna din joc, facend ca I cu cea de parechea MY, §i a§a inainte cu tote
'ntaiu, i a§a pe rind una cate una ; parechile. Aria acestui joc este mOle
apoi dupa ce ispravise a juca pe toti, §i lina. Poporul nu'l pré jOca pe la noi,
atunci -Lae parechile din horn se inci mai mult ciocoqii sall surtucarii
virtesc impreuna, o data la drépta 0 dela tea pe la petrecerile lor..."
o data la stanga, fie-care a-parte; in De0 jocul alivenci Ware niel n lega-
urma se opresc, bat din palme i stri- tura cu turtele de acest nume §i cu
ga : Joi sat Marti! Deacise aVqa onomastica propria, totu0 prin etimo-
hora la loc, i ese din ea o alta pare- logia poporana el se confunda cu am-
che, jucand singura i jucand pe cei- bele :
l'a1t1intocmai dupa cum facuse cea Jocul Alivenci-p la cint e" (G. Pop-
de'ntaiu, pina ce es tOte parechile in povici, Iai, c. Golaesci).
mijloc sail pina, ce li se uresce..." (I. Alivenaul se qice la noi h o r a lui
11
ITasilit, c. Gropnita). Livente" (I. Chirica, Tutova, C. Car-

0 descriere din Covurluiu (D. Albo- jeOnii).
tOnu, c. Mastacani). Este o hora din v. Livente. Pldcintti.
parechi : barbat §i femee sall flecati §i Apoi poporul din Moldova privesce
fata, prin0 de maul, femeia la drepta alivencile ca un joc ne-romanese :
barbatului. Dupa o mipre cu totil Aliveiwile este un fel de hola e-
1)
dela drépta spre stanga §i inapol, hora vr e és c a... (G. Caderea, Mint, c.
se opresce, i atunci barbatul, care se Buhalnita).
crede ca mai insemnat intre jucatori, Originea straina a acestui joc, care
inaintéza cu parechea sa in mijlocul n'a reu§it a se respandi Mara din Mol-
www.dacoromanica.ro
901 ALIMPESCI 902
dova §i. a remas abia pe jumatate im- Alivencile este o bora nu evreesca,
pamintenit chiar acolo, ne explica mul- precum crede poporul din Moldova fi-
timea etimologielor poporane. ind-ca Evreii vorbesc acolo nemtesce, ci
Numele alivencf, mai corect alevincY, un fel de balet pe care '1 vor fi intro
vine din strigatul ce se scóte atunci dus la Romani aceia§1 musicanti am-
cand t o t I jucatorii trebul sa se I n bulanti din Germania, dela earl noi am
virtOsc a. Este germanul : A 1 1 e capetat §i pe laut a, vecbiu lau ta,
wind en! Tot nemtesc trebui sa fie = germ. Laut e, ba i cuvintul de-
§i. strigatul cel-l'alt: J o isaü M a r ti!" venit de tot poporan, mai ales la nun-
care n'are nici un inteles §i pare a fi i1e teränesci : d a n t=germ. Tanz e.
o curiOsa romanisare assonantica din : In Occident o multime de termeni cho-
S o man walz t", dupa cum se reografici sint de asemenea de prove-
(lice i romanesce : ma jOca pe la Biqa germana, precum i Ia Slavi.
noi !" In adevër, in multe jocuri d'ale po- Din alle winden" alivenci sat ale-
porului se pomenese qilele sept6mane1. clod, pe alocuri la singular alevinca
A§a, de exemplu, la Alunel se striga (C. Alexandrescu, NOmt, c. BistriciOra),
in Valcea (I. Stanescu, c. Recea) : §i de aci apoi hora Jul Liven te",
astfel stravestesce poporul prin pro-
Aci e lunT §i maine mart Y, pria sa etimologia tote vorbele stra-
Alunelul ea, mil bati
AI e miereur T, mthne j o 1, ine Para familia in tera, cautand sa le
Alunelul la bataT...; gasesca cu ori-ce pret nesce n6muri
pamintene in fondul cel vechia al
dar nicairi §i. nici o data joi" nu se graiului.
pune inainte de marti", ba Inca Para Aria Alivencilor, aa dupa cum s'a
trebuinta rimei. Nu pOte fi decat re- cules In Moldova de capitanul A. Mun-
sultatul unei etimologie poporane. t6nu (Vulpian, Jocuri de brah, No. 13) :
Allegro.
U./ 0 WINVW AMIN!!IWW71111W111=9WM
WalIWW.AWAIIWIr Ja. .=11
11611W ANEW arli.T ArINIMMII71r Mi,Pt"
1W711PWW1W MMINONWEIN
I
I
f ..,11IMM11111111
MIMIC; MI ...011 1=1=6/11110111=101=11
INV
---
141I'' 111MAVE11=41MINIIIMMIN I
I
11111.11.111111111M11
il CMJ IIMMr_ 14=114 1.1ll MEW AINWP.111.111CM'AIMMI MIMI, BIM( .1MIM EMI /WWIEN...140.1Wriat .111111f MII
Via 1:11JIMM4411M11IIPMENW"IMEI-11^01==1111^1111111-111111"1111WariINE1
011/1flow
--- 1011NIP.,
____-----
_------ 4111.1. ---- .
W/./WNMWW=IMwW WEW14111WWI amMENWWIIIIMMININ.d. ME IMM NW .MIWNWIMM .111WIN MIMI WIN MWEINWIrM /WWI
MININW4 SW711WIMININPV1=11101111=WIIVW WINN= MINWWIMINWININ MIIMIllimmmormag.... 1
rubato V. 4
W NOM M.4=1 WNW
"PrOM I. I I MI PIA
It ÎI UK, Aiwa/ AMIlf AVM MIN 111=f;r111Wallf Alf Al Mar AM J1=1,
Old mum.,..4.4m.4.1,41441r-44r.4.ammomr-nuttnor-mmoww-mi ir-vw 4.1111=01
IIII41%1111.111MAINAIIIIII=MMININ.AIIMIN11.4111111.M.101111,=111M1111=1
Gomm& .44 iwilimmmerimil44141MINW.111P1MINIle"VIIIIIINIWININIMMI ININIIN
Maw' 411.1110!" 4111111.0 Al Mir= OW! ------ VIM I
v . Alàutâ. Dank. Hord . 1. He'n21. Alimpèscl, n. pr. loc. rn pl.; un vil-

Staer . . . lage dans la Petite-Valachie. Sat in
Gorj, formand o comun5, cu satul Be-
v. Alelula. resell. Numele topic Alimpescl presu-
29.
www.dacoromanica.ro
903 ALMA 904
pune un nume personal Alimpu sat Romanall (Frunclescu), compus din al

A lim p ea, care ar pute represinta -m a r e, literalmente le grand".
apr6pe de o potriva bine pe santul v. "Al.
Alipius i pesantul Olympius,
mai curind insa, pe acesta din urma, Almariu (plur. almare), s. n.; ar-
prin trecerea iniia1u1ui o 1- in a 1- ea moire. Cuvint intrebuintat numai peste
in altoiu" din oltoiu". Carpati. Sinonim cu d u 1 a p.
Strigatura de linga Belu§:
Alivind. V. 2. Alivenci. Baga-mö DOmne 'n poticá
SA'nil led gurb, de-o gro§ita ;
.A.ljbaul.v. Naljosul. Iar mi3 bagt in alnzariu,
SA'ml levi gurit de-un gritaria...
(Familia, 1885 p. 807)
Alma, n. pr. loc. f. ; un village rou-
main en Transylvanie. Nu vine d'a-dreptul din latinul a r-
0 doina, din Ardel : m ariu m, ci prin maghiarul alm a-
Dragostele din Alma riom saü prin germanul Almer
S'aa dus tot pe Tirnova, (cfr. Cihac, I 17, II 2).
Pin'aii stat la Media§ v. Dulap.
CM locul mal dragAlas...
(Jarnik-Barsanu, 885).
Almà S. A1mj, n. pr. loc. m.; une
Din maghlarul alma pomme". Tot partie du Banat. 0 regiune din Banat
de acolo vin numirile topice a o mul- invecinath cu acea a Mehadiei §i cu-
time de sate romane, déluri i parae : noseuta in popor mai mult sub nu-
Alma (= ung. Almás) qi Al ma j mele de V al e a Almaplui". Forma
(= ung. Almagy) cu deminutivil lor cea veche este Almaj sail Halmaj =
Almapl i Almajel i cu der-- ung. Almagy sat Halmágy. In-
vatele Almajeni, Alma§eni etc. tr'un act din 1387 (Kurz, Magaz. II,
Acésta nomenclatura e mai en sema 304), banul unguresc al Severinului
desa, in Ardel i 'n Banat, apoi in Ol- Stefan de Losoncz d o mo§ia Roma-
tenia i 'n districtul Nemtului, adeca nului Petrus thus Dees Kenezius"
in regiunile invecinate cu elementul din districtul Halmag y.
e tnic unguresc. Sub Constantin Brancovanu un in-
Act moldovenesc din 1644 (A. I. R. semnat numér de Alm ajeni s'ail
I, 87) : un sat anume SiRte in tinu- avilat in Romania, inchipuind ca un
tul Nemtului pe Alm a qul cel fel de brésla deosebita, supusa la o
mic. " dare fiscala, a-parte. Astfel in Con-
v. Alma§. dica Vistieriei dintre 1694 1704 (Mss.
in Arch. Stat.) ne intimpina :
Al-mal-reü, s. m. ; Satan. v. "Al. Sub anul 1694 aprile 12 : Semele
Drac. breslelor cine cum au dat la lipsa ha-
raCului :
Alrakj.v. Alma. Almaf. Braildnii, jumatate ughi 140 ;
Vtori armai, ughi 30;
Almare, n. pr. loc. m. ; localite dans Slujitorii, pre jumatate ughi 3750;
la Petite-Valachie. Numele until del in Alm ajanii, ughi 266 V2..."
www.dacoromanica.ro
905 ALOYITA 906
Sub anul 1696 martit 1, tot pentru Cantemir, Chron. II, 261: insa pre
plata haraciului: furi§, p r e alocure' suppuindu-sa, apoi
Satul Albescii, ughi 200 ; tot de odata aratandu-sa..."
Satele cu rumptoarele céle vechi, Dionisie Eclesiarc, Cron. (Papit, Mo-
ughi 3200 ; num. II, 167): spunea unii ca s'aa
Satele cu rumptoarele céle noao, §i gasit bani p e alocurr..."
ughi 1668; Zilot, Cron. p. 29 : ca nu numai nu
llalmajanii, ughi 266 V2; facea vr'o impedicare Pazvangiilor, ci
Ungurénii ot hele§teul lu Costan- Inca pe alocur1a unii din ei se §i in-
tin Voda i ot CornWni, ughi 400..." tovara§ia cu dinii la praqi §i la ja-
Al majenii platiaa, prin urmare, furl..."
aprOpe tot atat ca satul Albescii, in A. Odobescu, Pseudokyn. p. 14 :
care se afla o brésla a petrarilor (v. une-ori cerul se incingea pe alocuré,
Albesci), i pe jumatate cat dedeaa in departare, de o vilvOre ro§iatica..."
Ungurenii", adecd o immigratiune din De la Vrancea (B. §tefänescu), Sul-
A rdAl. tanica p. 215 : P'alocurea viile sé
Dela 1696 nu'l mai gnsim pe A 1- mladieaa, incarcate cu ciorchini, pe
majeni ca brésla, caci unii vor fi aracii plecati putin de greutatea ro-
intrat in numérul birnicilor ordinari dului..."
din Mehedinti, iar ali1 'Ate se Alocuri se compune din prepositio-
vor fi intors in Almag. nalul a ( = lat. a d) §i din pluralul
In grain, prin metatesa liquidei, Ro- locurl, vechi lo cur e. Intr'un text
manil rostiat une-ori Amlag in loc de din sec. XVII (Cod. Mss. miscell. al
Almag. bis. Sf. Nicolae din Bra§ov, p. 673) :
Cronica anonima (Laurian-Balcescu, se face acestii sabora intru cinstitula
7)
Magaz. -V, 101): [Cantacuzinii cereaii al ei hram in Vlaherna §.1 se praznu-

dela impératul Leopold] sa le dea o la§te §i prespre toate a-locure unde
parte de loc a Ardélului, unde sint ce- santa sfintele beséreci..."
taVe acestea : Logo§ul, Cavaran-Sebq, v. ".A (p. 39). Loc.
Mehedia, Lipova cu tinutul Amla-
guluf, ca sa fie mo§ie cu privileghii l'AlbIu. v. Odogaciu.
dela imparatul date némului Cantacu-
zinesc..." 2. Alblu. v. Sabur.
v. Alma. Amlag.
Almadên 1
Albv. v. Haaa.
; v. Alma. Almag.
Almälén
Aiovita, s. f.; bête errante. Cuvint
Almlntre. v. Altmintre. adus de Pisone (Diet. 1865 p. 50) ala-
turi cu sinonimul bi tan g, traducên-
A-lbcurI S. a-lbeure, adv. ; par-ci du-se prin : pecus errans, das herum-
par-là, par endroits. Generalmente con- irrende Vieh". Este slavicul a 1 o v a,
struit cu p e i intarit prin emfaticul alovitza, ialovitza sterilis de
-a (v. 5.A): p e alocurta=pe unele lo- pecore et porno" (Miklosich, Lex. 4,
curl', nu pretutindeni, nu in multe lo- 1145) §i prin urmare insemneza lite-
curt ralmente : vita sterpa", de unde vita
www.dacoromanica.ro
907 1.ALT 908
Para spor", i de ad apoi vita reta- altor sag altora, alaltu, alaltuia, a- .
cith,". laltel, alaltekt, alaltor, alaltora; dar for-

v. Bitang. Ialotnikt. ma alt se post-articuléza la nominativ
ca adjectivii i nu are pe emfaticul -a:
Alsbü (plur. Alseur0, s. n.; nature altul, alta, aqii, altele.
particulière, propriaé. Cuvint format Latina avea pe alius §.1 alte r,
din articlul posesiv al §.1 din pronu- cel intaiu mai putin determinat: ein
mele se U, prin care vechii scriitori anderer", cel-l'alt mai determinat: der
romani aü cautat a traduce pe paleo- andere". Romanil ag pastrat ca ma-
slavicul s v o is t v o dela svoi suus" teria numai pe alt = alter, dar mo-
§i pe grecul idarlig din ichog. §tenind tot-o-data ca functiune pe acea
Dosoftein, Paremiar 1683 f. 127 a : diferentiare intre alius" §i alter",
cum are parintele alsaulil sau a na- ei ag plasmuit pe linga alt o noua
Ite pre fiiult §i a scoate duhult svantil, forma alalt, reservand lui alt sensul
§i cuing are filulg alsetul sau a sa na- de alius", Or lui alalt pe acela de
§te din parintele, aia §.1 duhult svantt alter". In al ter finalul -ter este un
))
are alsetul sau a purciade din Orin- sufix comparatival, ca §i cand am (lice
tele §i a sa odihni pre fiiul ; a§ia li.-1 plus autre" ; in alalt initialul al- este
osabiciunia numai cu can sa osabascil un articlu posesiv, compus din a d -
alsaurile..." II u m (v. 3' Al); in ambele casuri no-
Acela§i, Synaxar 1683, Dec. 3: Ibi- tiunea simplului alt e intarita. Negre-
nelui acOsta'l alsdulit cel hire§g sa'§ §ft, une-ori alt se confunda cu alalt,
dia §i la altal din binele sae..." ca §i latinesce ali us cu al t e r; insa
Din substantivul alseii s'a format despartirea lor in principig e nu mai
apol verbul alseuesc approprier", putin sigura. In graiul vechiu, aceleali
care represinta semasiologic pe paleo- texturi ne infati§eza ambele forme,
slavicul svoiti sari usvoiti = fie-care cu 'manta sa propria. Buna-
gr. idtcho. Ora in Codicele Voronetian circa 1550
Aceste formatiuni carturaresci n'at (Mss. in Acad. Rom.) alaturat cu Noul
devenit tocmal poporane. Curat roma- Testament din 1648:
nesce : insuVre §i insu§esc.
Lexicon Budan, 39 : a sauesc sag 1550: 1648:
al s a U es c= insupsc, adproprio, pro- Jacob. V. 12 : ...nece cu attic

prium reddo"; asauinta, alsau- nece cu altul care- giuramantt...
inta= insu§ire, proprietas". carele &Inman-
v. .Aleluesc. Insugesc. tu...
= neque aliud quodcumque jura-
Alseaeso
Alseumn
t v. Alseu.
mentum..."; dar cu cate-va rinduri mai
jos:
Jacob. V, 16 : ...ispovediti-va
l'Alt, 4, 0 alba, -a, adj. et pron. ;
ispovediti- va u- pacatele voastre
autre, autrui. Este alt ceia ce nu e
rul aletltui greda- unult catra a-
acela§ I. Se declina ca pronumil laltu...
tele...
un", acest", acel" etc. §i tot ala
primesce in flexiune pe emfaticul -a (v. = ))confitemini ergo alterutrum
5.A); altui sag altula, alter sat altda, peccata..."
www.dacoromanica.ro
909 iALT 910
Intr'un alt pasagiu: El 'Arta ponosul

Act. A p. XXVIII, .4 altii carii $laltut r6de osul...
(Pann, I, 82)
9: §i alal ciinre aye nepotinte in
aye laingedzi in- ostrovulii acela, altul este OM lumea, pe cand alalt
tru ostrovu, ur- veniia §i sa vin- s'ar puté ice numai atunci and ar
dira si se vein- deca... fi vorba de o fiint6, hotarita. In balada
deca... Manastirea Argee :
vedem numai pe articulatul alii co- Manastire naltä
respundend nearticulatului alalp. Cum n'a mal fost alta...
Deasemenea nearticulatul alalta =-- dacä s'ar pune : cum n'a mai fost
articulatul alta la Dosofteiu , Pare- alalta", s'ar intelege ca n'a fost nici
miar 1683 f. 75 a : Suindu-te Hri- o data, ma de nalta manastirea en tare
stoase de pre muntele Eleonului, pu- sail cutare.
terile prAvindil alaltd cat/1 alta striga: In expresiunea: de altei parte", de
eine iaste acesta..." exemplu la Anton Pann (Prov. I, 42):
In doina:
Socotind acestea, se calatorla
Uritul din ce'l facut ? *i'§1 vestejla fata de inima rea;
Din omul carel tacut D'altd parte lara§1 vedea pe Tatar
Pune-o buz peste alta, Stand gi el pe gandurl §i oftand amar...
*i Tata uritu'l gatal..
(Jarnik-Barsanu, Transilv. 80) se vorbesce de una Ore-care din cele
in loc de articulatul alta s'ar fi pus
multe parti; cand se arata insa direc-
in vechiul grain nearticulatul alaltd : tiunea, atunci trebui Os: de alalta
parte" dupa limba vechilor texturi, de
Pune-o buza peste-caaltd... c e a - laltet parte" dupa graiul de astql.
Intr'unul i acelmi pasagiu din Noul Alt i alalt sint dara doe cuvinte,
Testament, Act. Ap. XXVII, 44: MA, car! urmeza a fi cercetate fie-care in
unii pre scanduri, alii pre frail- deosebi. Vom incepe prin alalt, deve-
turi dein corabie..." , alalti insemneza nit archaic §i care merita a fi re'n-
totalitatea precisa a celor rema§i, iar trodus in limba literarä in locul tra-
alji numai o parte nedefinita din a- genatulul c e 1-alalt.
cea totalitate. I. Al alt autre, l'autre".
In textul omiletic din sec. XVI Macedo -romanesce alantu, alantel ,
(Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf. Nic. din bunA Ora: trei clile me duc tu lumea
Bra§ov, P. 879): unul alaltui greult alanta" (Petrescu, Mostre T, p. 10).
s6. purtamt, cace ca unulu e mai slab, Pentru compusul alaltd-ieri Macedo-
altulu e mai tare...", alalt este ce-va romanii at aualta
: I. Istriano-roma-
determinat, fie-care din cel doi fiind nil aU perdut pe alalt, daca nu cum-
alalt fata cu sotul seü, pe cand altul va o rema§ia din el va fi pluralul
nu e determinat, dqi se articuleza, aili citat de Ion Maiorescu (Itinerar
fiind ca. nu se scie care anume este p. 84).
din cel dol. Alalt este tot-d'a-una numai pro-
Alt, ca §i alalt, presupune tot-d'a-una nume i nu se post-articuléza nici-o-
o comparatiune, dar cu acea esentiala data ca alt.
deosebire ca alalt specifica, iar alt ge- In flexiune, pe linga alaltuY etc., ca
neraliseza. In proverbul : pentru simplul alt, limba veche ad-
www.dacoromanica.ro
911 1-ALT 912
mite 0 chiar prefera o forma foneti- din sec. XVII (Cod. Mss. miscell. al
cesce scaquta : alciltui, al altor, sat Cu Bis. Sf. Nic. din Bra§ov p. 530) : ce
em faticul -a : alaltula, alaltora. rau fact glasurile tarnpaneloril 0 ale
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. fluerelorii §i ale aldltord vase de gla-
in Acad. Rom.) : suri..."
Act. Ap. XXVI, ...et quum se- Ion din Sim-Petru, Alexandria din
31 : Mei Nira de cessissent, loque- 1620, (Mss. Acad. Rom. p. 12) : Ale-
basrduii urulü bantur ad i n v i- xandru sa saruta, cu Evantil inpa-
catra alaltu gra- c e m dicentes... ratt, i plänse, 0 se ertara unu de ca.-
indu...
tra alaltd..."
Moxa, 1620, p. 348 : ei se mantuira,
Petr. I, 1, 22: ...in v icem di- iara alalj toti se necara..."
urul alaltu Tubii ligite attentius... Ibid. p. 382 : e§ira unii alalp cu
adesu...
ogti, ce nu se lovira, a se spardra..."
Petr. V, 5: toti ...omnes autem Ib. p. 397: Monomahil la rázbolu
urul alaltui su- in vi ce m humili- nu tiia randulg, Yarn, la alalte la toate
puindu-se... tatem insinuate.. era bunt §i inteleptt..."
Pravila Moldov. 1646, f. 69 : candil
Radu din Manicesci , 1574 (Mss.
vor fi totu unii ca alaqg amandoa
Harl. 6311 B. British Museum):
partile §i la tot mqter§ugul sa vor
Marc. IX, 33 : ...inter se di- tocmi intr'o fire §i Inteunt cumpat..."
unul catra alaitu sputaverant... Ibid. f. 58 : canal sa vor fi pré
se intreba... iubindü unul pre clang..."
Coresi, Omiliar 1580 quat. XXIV Constandin Brancovanu, 1695 (Cond.
p. 10 : ,,s flu avamil noi ascunst Mss. in Arch. Stat. p. 99) : intelep-
Vasta ce trebuia§te aldltora sau ce e óuné laudandu-o minunatul i pré in-
a canta unulü alaltui teleptul Solomon , o propoveduia§te
Acela§1 quat. II p. 11 : noi toti a fi cleat toate alalte zidiri ale lui
vanni cunoa§te pacatele unulti D-zeti i cere§ti i pamante§ti mai
tui..." Malta i mai vrednica..." ; i cu cate-
Acela§i, quat. I p. 9 : ale noastre va rinduri mai jos : iara§ o marturi-
pacate, ce ne'sii puse innaint6 ochilor sqte a fi mai scumpa decat aurul
no§tri, mai vratoase 0 mai amarate §i mai de mult de pret decat toate
sa le cugetama decatti ale alaltor..." diiamanturile i alalte avutii ale lu-
Acela§i, quat. IX p. 16 : arata-se mii..."
Mariei la mormantil i alaltor mu- Corbea , 1700, psalm. IX (Mss. in
eri..." Acad. Rom.) :
Popa G-rigorie din Mahaciu, 1600 lath el OcAto§il
(Cuv. de batr. II, 51): du-te de te Sa 'ntoarca, ticã1qii
Tarn cu insul i s 1sai grqalele La Tad cu toate-cacate
Limbf, ce zac in pacate...
urul alaltu..."
Ace1a0 (ib. 53) : Casta carte sä o Printr'o dupla articulare, se nasce
cetésca, sava preutil, sava diac0, informa c e 1- alalt=lat. ecc'illum-ad'illum-
tre oamenri, §i s invéte §i sa o tre- -alterum, in care c el se supune motiunii
m6ta dela unrii §i flexiunii, ér a 1 remane invariabil :
Cavintul Sf. loan Crisostom, text c e a-alaltd, c e I .aIal(b, c e 1 o r-alalfi etc.
www.dacoromanica.ro
913 'SALT 914
Text omiletic din sec. XVII (Cod. un simplu altd s6rA" sail altet Teri",
Mss. misc. al bis. Sf. Nic. din Bra- alius dies", a lius annus", aratk
§ov, p. 686): ai:asta iaste vr6m6 de numai ca nu este vorba de timpul
pocaanie, 'lark c 61 a alaltd de judetil ; cutare.
atasta iaste vrém6 de nevointa, 'lark Cugetari in Ora mortiI, circa 1350
c 6 ï a alaltd de cununi..." (Cuv. d. batr. II, 449) : plAngeti dupa
In graTul de astkqi alalt se mai aude mine, fratilor i sotii miei §i gintul §i
numal dOrA in asociatiunea c e 1-alalt cunoscutii miei, c OM a-sera alalta-
§i in adverbul olaltk= o-alaltd : -s è r a cu voi graiia §i de nAprasnA'mi
Ca pe lurnea c e 1 a-lalta vine §i'mi sosi 6asu1 de mortia..."
SA fim dragsa la o-laltd . . Cantemir, Chron. II, 189 : minciunA
Parnik-BArsanu, Transilv. 57) nascand, ca pre bureti de eri de alalta-
Intr'un mod sporadic : -e rl II faceti..."
Zilot, Cron. 104 : Alaltd -I e r I nu este ad alteram
DecT dintre t6te heri" (Cihac), ci addlland alteram heri",
A. c e 1 e-7alte precum §.1 alaltd-s é r A = ad-illa al-
NOmurl scaclute tera sera", amindoö fArA paraleluri no-
In vreml perdute... manice, de Ork ce numal Romanii all
Dionisie Eclesiarcul, Cron. (Papiil , articlul posesiv a 1. Istriano-romanul al-
Monum. II, 207): Frantozii §i-all pus t A-e r I (Miklosich, Untersuch. I, 19)
impArat in§i§1 de sine pe Bonaparte, se datoresce italianului al tr ier i.
fait §tirea §.1 iscalitura ace s t o r- 20. Modul intrebuintkril lui alalt
-alaq1 forte des in vechile texturi : Toby
A. Pann, Prov. I, 12 : Putin daca unul alalt = pe altul", sA trimitA dela
trece, i aces t-lalt ese..." unii alalci = la alci" etc., confirrnA de-
In grain se rostesce adesea : A 1- al- rivatiunea articlului posesiv al din lat.
alt, A 1-lant, c e 1-alant. a d -ill u m, ceia ce este §i mai inve-
Costachi Stamati , Muza I p. 842 : derat in compusul olalt A ensemble"
iar c e 1-alant mAnios..." = una-a d-i 1 1 a rn-a lter a m".
Jipescu, Opincaru p. 21 : cand glA- 30 Constructiunea c e 1-alalt, cu dol
suletu miell ar put6 patrunde dëla un articoli fie-care de altA origine, core-
cap pink la Al-lant al spunde pe deplin in principill albane-
Ibid. p. 11 : nu miroase bine, mi- sului tiatAr A -= tA-i-atkrA, compus
roase a unt dupA töramu Al Walt...." din atarA autre" cu doi articoli di-
Forma alalt de§tepta urmAtOrele ob- feriti tä i 1.
servatiuni :
10 Relatiunea functionalA intre alalt II°. Alt autre, un autre".
§i latinul alter apare mai cu sénaA Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
limpede in compusele alaltd-I ell a- in Acad. Rorn.) :
vant-hier" §.1 alaltd-s d r A avant-hier Jacob II , 25 : alia via
au soir". Latinesce a ltero vicesimo pre altd cale i ejiciens...
die --= 22" , a ltero et sexagesimo scoase...
anno = 62", trigesimo et alter o= Paralel cu ital. altr o, provent al -
32" etc., intocmai precum alaltd-le ri t re, reto-rom. a u ter, span. o t r o, por-
insemn6zA a 1-d oilea lerl", alaltd- tug. outr o, franc. a utr e, sard. a-
-s ë r A a doua a-s6rA", pe cand t e r u, in dialectul gallures al t u, dupa
www.dacoromanica.ro
915 LALT 916
cum e §i la Romani in ambele dia- soru-sa, §i §'aü facut zapis una allila
lecte de capetenia, ér in cel istriano- ca sa nu sa mai parasca..."
roman at gi oat. La genitivo-dativ barbatesc singular,
Forma organica dissilabica altu nu e Moldovenii rostesc altue in loc de al-
rat% in vechile texturi: tuia.
Psaltirea cheiana circa 1550 (Mss. Nicolae Costin, Letop. II g. 84: sa
in Acad. Rom.) ps. XLVII, 14 : ca se faca §i unue §i altue supar..."
spure in gintu altu..." Donici, Cheltuitoriul §.1 rindunica :
Miron-voda Barnovski la 1627 (A. I. De ce tot omul, cand gre§asce,
R. I. 1, P. 14) cérta pe parcalabii dela Asupra altue se dezvinovatesce ?...
NémU ca : de se va svadi vre un
Tot acolo se aude pluralul barbatese
om cu altu om, yoi §i me'rgeti de-i
alái pentru alpi :
pradati i le faceti rautate multa..."
Dosofteiu, 1673, f. 3 a :
Articulatul trisilabic altulu:
Radu din Manicesci , 1574 , Luc. Iar acmu vol, imparat,al,
Sama Ira luat.gi a4cif...
XXII, 58 :
dupa acéia ... et post pu- sail ibid. f. 13 a :
prespre nevhitt sillum , alius Sfatul §i voroava ce fac necurataI,
altulu '16 vazu videns eum... Tind salte §i laturl sa strice pre aqdf...
alt... Cu poeticul d ca in dalb=alb" :
In casul oblic, apr6pe tot-d'a-una alt Doina din Ardél :
iI insotesce pe emfaticul -a : Fruncla verde §i lar verde,
Dosofteiu, 1673, f. 5 1) : Mandra mea cu daltul §ede...
(Jarnik-BArsanu, 158).
81cind te manil, nu face sat :
Rëu alluta ce nu't place...
Place'mI mie d'a juca
sail ibid. f. 10 a : Cu draguta daltula...
(Ibid. 360)
Cine va sapa groapa altulct sa'l surpe,
Singur '§ va cadla 'n rap& §i viata §'a Represintand prin functiune pe la-
rumpe... tinul alius", alt se repeta §i el cand
La plural, ib. f. 40 b : o vorba de un lir de lucruri, ca: a 1 i i
statim dissupari, alii diu permanere,
Cu naravurl rlale In manule sale, alii semper" (Cic.); buna-Ora :
Ce-au facut altora, sä le fad cu cale...
Cugetari in Ora mortii, circa 1550
Locutiune proverbiala : Este la lar- (Cuv. d. batr. II, 469 70): Unora le va
gul lui i la strimtul altuza..." (Pann, fi fata ca tarana Omantului, aqii ca
Prov. III, 53). tina spurcata dim ulia, altii ca guno-
La genitivo-dativ femeiesc singular, lul, agii le va fi trupul putredu ca un
in graiu in loc de altez saü alteza se caine mortu candu-i saru viermii din-
aude une-ori altii i agiza : tru elu, altora le va curä diintre ochi
Pravila Moldov. 1646, f. 153 : unii smrad cu puroi §i vor fi inganfati, al-
gudetil ce va ispravi §i va svra§i 16- p/ voru fi negri ea insu§ diavolul, alii
gia altui kudett al6tii eparhii, nu sa va vor fi ca peile aspideei..."
certa..." Balada Vulcan :
Mitropolitul Varlam, 1646 (A. I. R. Unil clicea sal omOre
III, 226) : sa tie fratelte Zlata i cu Cu lat de spinguratOre,
www.dacoromanica.ro
917 ISALT 918
Altif sh '1 cufunde 'n apA, ograda boeresca s'at luat dupa cuco§,
Alp sA '1 infigA 'n tOpA, de ti se parea ca'i 0 nunta §i nu altet
Aqa sA '1 tae pe loc,
Alp sA '1 arunce 'n foe... c e-v a..."
Ca exclamatiune, alt c e-v a!" sail
Coresi, Omi liar 1580 quat. II. p. 1 : 72
alt c e-v a 1 " insemneza. 77
certriine-
'
uin dun Taste dun de curvie, e al- ment !"
tulu e de satiult, altulu e de iubire Cand intrebi pe Oran : AI isprävit
argintului, Tara altulit manila, e alte §i cutare lucru ? el in loc de d a Qice :
de alte pante..." 0-ho ! §'alt c e-v a ! " (Buzet, c. Glod-
Pravila Moldov. 1646, f. 34 : Pre- Sili§tea).
pusul furtupgului sa arata pre nu- v.2'.Alt. Ce-va.
mele omului cel rau, ce sa dzice : attic Circulatiunea cea mai dék.a a luT alt
om Taste vestal de om bunt, §i al- este in corplatiune cu u n.
tulu-i vestit de oral rau..." Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
Cantemir, Chron. I, 205 : c ate i in Acad. Rom.) :
cate féluri de schimosituri §i din zi Act. Ap.XXVIII, ... quidam cre-
in zi altele §i altele..." 24 : §i urii credé debant his quae
Reduplicandu-se numal §i" : graiteloru de Pa- dicebantur, q ui-
Varlam, 1643, II f. 346 a : acOstIa vel, Tara allii, nu d a m vero non
§i §'alte isprävi de tréba mentia le credé... credebant...
svatuTa§te..."
Cu reduplicarea luT alt §i a Jul i : Radu din Manicesci , 1574, Matth.
Pravila dela Govora, 1640, f. 49 a : XXIV, 40 :
pisica sau arida sat pa10 sau neva- ...doi vor fi in ... duo erunt in
stuica sau véverita i 'altele-altele cate satt, unulu se agro : unus as-
sari tt necurate..." va lua e altulu se sumetur, , et u-
V. §7. va läsa ; e doi n u s relinquetur;
In constructiune cu c e-v a, alt sail ralnind in ra§ni- duoe molentes in
altet funqionéza ca adjectiv, dar se conta, unulu se va mola : u n a assu.
funda deja cu adverbialul a 1 t , despre lasa e altulu se metur, , et un a
care vecli la articlul urmator. va lua... relinquetur..
Biblia erban-voda din .1688, Act. Moxa, 1620, p. 346 : ceriul cu stele
Ap. XXIX, 32 : §i cu luciaferi, cu soarele i cu luna,
. . . altii c e-v a ...aliud cla- de se intrect 'Ina cu altei intru lauda
striga... mabant... cui le-au faptt..."
Constantin Brancovan, 1675 (Cond. Pravila dela Govora, 1640, f. 21 b :
Mss. in Arch. Stat. p. 120): ca sa fie )) calla va spune u n el e §i altele, Tara
metoh la sfänta manastire a Domniei salt intrebe..."
méle dela Hurezi gi ca sa dau Dom- Act muntenesc din 1682 (A. I. R.
nila me alt ce-v a in locul ei la I, 61) : sa avem pace u n u 1 de catre
Sfäntul Mormant..." altul..."
I. Crenga, Harap-alb (Cony. lit. 1877 Des in proverbi i locutiuni prover-
p. 178) : par'ca imi vine sa sbor, nu biale :
altet c e- v a..." Dol ins1 una nu dicea:
Acela§i, Punguta cu doi bani (ibid., Unul hAis' §i altid cea I
1876 p. 404) : Atunci tete paserile din (Pann, II, 76).
www.dacoromanica.ro
919 LALT 920
U n u 1 face §'altul trage...." (ibid. Acela§i, I, 141 :

II, 30). ApucA-te, Oic, do munca, §i nu umbla
halmAnind
Unul trage sA mOrA *i u§ele u n e I-altei inverigand §i pAzind...
'altul jOca., se 'nsOrA,...
(Ibid., IT, 148). Acelali, III, 87 :
Nu al sä'mI fad nid o trObA, ci de urit,
U n u 1 §'altul tot un drac" (ibid. sA nu §edl,
I, 88). SA 'ngrijesci de u n a-alta, de argatl §i
Gr. Alexandrescu, Dervi§ul : slugl sa vec11...
Dinteuna 'ntr' alla vorba ad use, Gr. Alexandrescu, Elefantul :

Sj in stil neted patima'§I spuse... 01 asta nu se p6te
Dic u n i l-a4i. 'n lurne...
Basmul Lucebrul" (Ispirescu, Leg. Domnil mel, se pot tOte...
382): Er, n i ci una nici alta, vo-
lag sa vineze tot lighioi salbatice...." [DescantatOrelor] e datina a li se da
Cu un sens de tot diferit este ar- cate u n a-alla din casA, numal sa se
chaicul n i unul ni altut" , unde qicA ca n'au descantat de giaba" (S.
n i-n i (= lat. en = gr. 4vi) Insemn6za F. Marian, Descantece p. 71).
lata-iata sail acum-acum : De ad apoi locutiunea : pin a un a-
Ion Neculce, Letop. II p. 225 : tot -alta=en attendant".
trimetea ni pre until, ni pre al- Basmul Dena Sinqiana" (Ispirescu,
tul Inaintea lui sa vie mai curand..." Leg. 15) : Ai pina u n a-alta, ea ki
Acela§i p. 259 : tot trimitea la sute aduse a-minte de vitejiile tatalui seri..."
de pungi de bani, de lua ni cu o Basmul Cel trei frati" (ibid. 280) :
pricina, ni cu alta..." pina u n a-alta, Iea §1 tu halaul Ala
Acela§l p. 301 : tot Imbla cArtile §i §i yap del puté sa primp' vr'o fita
soliile, ni la unu 1, ni la altul, del de pesce..."
tot indemna..." Alt basm (ibid. 290): Pina u n a-
Din causa desei corelatiuni intre u n -alta, Cotoranul se dete pe ling sta-
§1 alt, vine apol aglutinarea ambelor panul set..."
cuvinte : u ri u 1-altul, u n il-altit, u n a- I. Crénga, Harap-alb (Cony. lit. 1877
-alta etc. p. 182) : Ia sa lasam tete la o parte,
Pravila Moldov. 1646, f. 90 : candu §i pina la una-alta, hal sa vedem
nu va vre mularia sa lnble dupa bar- cel de Mout..."
bat, ce va inbla cu §uvele, u n a-altd Ace1a0 p. 192 : pina u n 6,-altd, la
va gasi sa sa poata mAntui, dzicAndti sa mö due sa vöd..."
ca nu laste obicélult sa inble muerile A. Pann, Prov. III, 83 :
dupa barbatil, nu i sa volt prinde Pina u n a-alta, fuse §i prAnclu 'ndatA
acéstia..." gAtit...
Zilot, Cron. p. 33 : Insa pina a Glume din popor" (Foi§Ora din Si-
trece, zAbovindu-se Ore-§i-ce li apucan- biiu 1886 p. 11) : Pina u n 6.-alta, t'a
dul qiva, 1-ati vNut unii- allit §i au plati Cel de sus !..."
venit scire in Craiova..." In sfir§it, printr'o fusiune deplina in-
Anton Pann, Prov. I, 11 : tre ambele vorbe, s'a nascut cuvintul
Vorbind u n a-a/ta cu tot( impreunA, unélta instrument", care Intru ne-
Ca §i u n il-altit cAnd-va cAnd s'adunA... mic n'are a face cu latinul utensilia"
www.dacoromanica.ro
921 EALT 922
(Cihac), ci este u n e-alt e tot feluri 'n a utr a f o gg hi a=--- cambiar mate-
de lucruri", de'ntAiu intrebuintat nu- ria del discorso" (Traina).
mai la plural, de exemplu intr'un act v. A-ho!Fdid.
din 28 octobre 1593 din Archivul lui Cu negatiune, se qice n e - alt 1)
ex-
Petru Schiopul (Mss in Acad. Rom.), ceptionnel" in locutiunea : a face ce-va
uncle se vorbesce despre de§terarea sail a fi ca n e - altd 1 u m e", de unde
principelui : cum atestii om cu tOte apoi la comparativ: ne-ma 1-alt sans
uneltele lui sA mérgA In crAi- pareil".
ria noastrA , farA grije , cu voia in- Basmul Petrea FöL-Frumos" (Sbiera,
paratului..." Aci toate un6ltele" Pove§ti p. 118) : ar nasce un prune
insemnézA invederat tot ce are" sail ca ne- mai- altul pe lume, un Pet-
I) tot ce trebue".
frumos din poveste..."
V. Un. Una. Uneltd. Adjectivul i pronumele alt se deo-
Despre qicerile alte-alea ,,parali- sebesc de tot prin functiune de neu-
siäC i alt A-aia monstre", trul a 1 t, de adverbul al t a 0 de ter-
v. 1*Ale. menul poporan medical al t a, pe earl'
A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 76: veqi-le mai .jos, ca. §i derivatele :
Pehlivanil arapi §i hindil, ce'l aduse- altd-datd. altd-órd. alt-cum. alt-
sera, din VI-a Turcesa, fAcurA i ei fel. alt-unde...
feluri de nAsdrAvAnii §.1 de jocuri mi-
nunate §i nevequte locurilor nOstre ; 2-Alt s. MtA; pas ça, pas ceci. Nume
unil sAriail in vëzduh, cu capetele in general pentru tot ce nu este a c ë -
jos, peste opt bivoll pu0 in rind, al- s t a sail a c ei a. Are mai adesea forma
ii Wear' cu 1461A pe o NiA de tul- alta, in care finalul -a nu pare a fi ar-
pan intinsA farA d'a se cufunda, iar ticol, cAci atunci §i la masculin s'ar
unul mai ales schimba in tot chipul qice altul, ci mai curand este emfa-
o aciulA, care, and o arunca de pa- ticul -a (v. 5.A) functionAnd ca In ad-
mint, pe loc se prefAcea in feluri de verbi. E invederat cA in: nu dinsa, ci
aciull deosebite. De acolo a 0 e0t a 1 ta vorbesce = c'est une au tre
vorba romanOsa: altd c A clulA! and qui parle" 0 in e 1 alta vorbesce 11
vrea omul s. (IA ca s'a sphimbat sta- parle autrement", prirnulalta si
rea de mai nainte a unui lucru..." al doilea alta sint doö cuvinte cu to-
Despre originea istoria f6rte inte- tul deosebite in fond, de0 identice in
resantA a locutiunii proverbiale altd forma. Neutrul alta functionkä ca ce-
caciulA c'est une autre paire de va mijiocilT intre pronume §i adverb,
manches", care nu vine de loc dela nemic adjectival.
pehlivanil arapi i hindil", Balada Golea haiducul" :
v. Cacruld.
Yolnicl, statl
Cu un sens apropiat, se mai qice : De nu ma! dati,
a intOrce sail a schimba p e a/Ea Pe mine nu mb stricati I
f i A. Ca as ta nu e alla,
Jipescu, Opincaru p. 120 : omu and Ci este gre§dla mea...
vede el bine cA nu merge drept i ne- (G. D. Teodorescu, Poes, pop. 589).
tid ceva, lesne schimbA vorba d'intai Balada Oprilanul :

p'altet f o I e..." Nu mi-e dud& de a s t a,
Intocmai aa qic Sicilianil : vutari Cat mi-e cMda de alla...
www.dacoromanica.ro
923 LA LTA 924
Basmul Tugulea" (Ispirescu, Leg. gr e i t" (Dr. Obedenaru, Dick. Mss.

327) : Mai qiserä unii u n a , alit in Acad. Rom., I, 369).
alta. . ." v. '.AU. 1. Alta.
Se 'Ate inse i flirã emfasa : altd.
Pravila Moldov. 1646, f. 15 : sa'§ti 1.11u s. altit, adv.; secondement, puis.
phardza toata ustendla, §.1 necumil altd, Se desvOlta din neutrul a 1 t , degpre
ce cheltuiala Inca sa nuyi Ia. .." care mai sus, capetand o functiune
Costachi Negruzzi, la M*** : pe deplin adverbiala. Sinonim cu a-
Nici ura, nici amorul, nicl lumea 'n§elatdre p o I.
Ce ne'ncetat m'adapA cu fiere si venin, Cuvintul Sf. Ioan Crisostom, text
Nu pot sa faca altd decal sa me omdre... din sec. XVII (Cod. Mss. miscell. al
A. Pann, Prov. I, 87 : Bis. Sf. Nic. din Bra§ov, p. 556) : doao
face acicd Domnult : u n a, arata iu-
Pe loc se desbrack se arunca 'n bulta, bire de oameni §i putdre ; alta, se chd-
Negandind nerodu c'o sa pat& §'altii... ma pre sine saracelort parinte §.1 va-
Apol cu ace1a§1 inteles forma bar- duolort judecatoriu..."
batésca alt, tot-d'a-Lina nearticulata, bu- Simeon Movila, 1602 (Cuv. d. Mtn
na-dra in Codicele Voronetian circa I, 113) : am miluit boiarinul domniei
1550 (Mss. in Acad. Rom.) alliturat cu mdle Preda Tinterdnul cu satul Bora-
Noul Testament din 1648 : §tii §.1 cu Bala in judetul Mehedintilor,
cice c'au fost lui de mo§ie mai de-
1550: 1648 :
ainte vrOme, §i altd pentru ce au slu-
Act. Ap. XIX, Tara altii jit §i s'au nevoit la slujba domniei
32: iara a1ii amu altel striga... mdle..."
altu oare-ce stri- Miron-vodi, 1628 (A. I. R. I, 175) :
ga.. . s'ail Alta innaintO domnii mdle ru-
C. Negruzzi, Zoe, I: Pe semne tu gatorii nqtri episcopii §i egumenii de
nu scii ca te iubesc mai mult decat prin toate manistirile, §i mazilii §i fe-
off-ce alt pe lumea asta. .." Corii de boiari de tara, §.1 giupanese
FOrte des in constructiune negativa. sirace, intr'acela chip zicand, ca ii s'au
Miron Costin, Letop. I p. 307 : a- pustiit satele §i ii s'au raphirat ve-
cdsta este pricina, nu alta. . ." cini prin slobozii §i prin satele boie-
I. CrOnga, Harap-alb (Cony. lit. 1877 re§ti, §i ei au rimas numai cu sill-
p. 174) : sa me due §i eli pe urma tile; alta s'au jaluit pre parcilabii de
fratilor mel ; nu de altd, dar ca sa'ml tinuturi ca le intri In sate de le pradi
incerc norocul..." vecini si-i Cobotescu fira de ispravi ;
Basmul Pepelea" (Sbiera, Pove§ti alta imbli di§ugubinarii in toata vrd-
p. 8) : tOte de prinprejurul lui au me de facu napa§ti a femei §i a fete
prins a juca de se sfarma, n u alta..." de oameni buni i a sirace pre min-
Basmul Voinicul florilor" (ihid. p. Cuni de facu prad6 §i-i baga in fiera
77) : dara Tiganul sa crepe, n u alta, §i-i Cobotescu ; alta umbli slugile hat-
de ciuda §i de urgie..." mane§ti §i giuzii tigane§ti de le inva-
La Macedo-Romani, negativul far a luescu Tiganii prada..."
- d e altu este o loeutiune adverbiala Un act moldovenesc din secolul
insemnand sans faute", de ex.: sa'ni XVII (A. I. R. I, 135) se incepe chiar
aduci far a-de- catu=sa.'mi aduci n e- a§a: Gavriil hetman i pircalab su-
www.dacoromanica.ro
92:5 ALTAR 926
avskii scriem la priiatenul nostru la AltanAe. Altângic.

Neculai de Vaslui, alta dam §tire cd
ni s'au jeluit etc." Althr S. altitrIu (plur. altare), s. n. ;
Tot ap mitropolitul Dosifteiu din autel. Despaqire din intrul bisericei, fa-
Ardél, 1627 (ibid. 98), dupa titlul seri cuta prin catapetézma i unde preutul
incepe d'a-dreptul : Alta pentru ce saviqesce misterele liturgieT" (Cost-
me-4 fostu scris molitvele voastre cu nescu). Din lat. al t ariu m, forma co-
Ioan pentru zapisele celor poeni..." laterala cu altare (--= ital. altare,
v. ' Alt. Alt. Apot. span. altar etc.), altar este una din
vorbele carl dovedesc prima introdu-
2*.klta, S. f. art. invar. ; t. de Sorcel- cere a cre§tinismului la Romani prin
lerie populaire : 10. mercure employë biserica latina, Or nu prin acea grOca
comme antidote clans l'empoisonnement §i slavica.
mercuriel ; 2°. moyen similaire pour Versetul din Psaltire, XXV, 6 : cir-
reagir contre l'ensorcellement de quel- cumdabo al t ar e tuum Domine ...",
cun. La fermecatoresele din Oltenia se se traduce in :
in telege óre-cum prin alta vechiul pre- Psaltirea clieiana, circa 1530 (Ass.
cept medical anti-hippocratic de simi- in .Acad. Rom.) ; cungiurai altanul
lia similibus curantur", mai in specie nu, Doamne..." ;
insa vindecarea prin mercurin a celor Coresi, 1577 : incungiurti altariulu
inveninati prin mercuriil §i insanato- tau, Doamne..." ;
area prin descantec a celor imbolna- Dosofteiu, 1680 : incungiura-voiu al-
vti prin descantec. tariulu tau..."
Poporul clice : I-a Mout de alta= Pentru alte vechi texturi, v. Cipariu,
T-a dat argint-viil, adeca atunci cand Principia p. 388 :
s'a fost dat cui-va In beutura argint- Altarul se face spre resarit, avOnd
-yin descantat ca sal prapadésca, i se in fata spre apus pridvorul saü tinda.
da apoi un al t argint-vit Tar descan- Balada Inelul i naframa" :
tat, care 136ndu'l bolnavul scOte pe cel pc) dinsul l'a ziclit
91
de'ntalu §i omul se insanatoVza. Alta In altar, la resArit,
mai are Inca un inteles in fermecato- Pe ea 'n tindá l'asfintit
ria babesca. Se credo c muierile me-
Unele biserici all doö 0 mai multe
tere daca pun o gónga la o flóre dela
altare.
un isvor i o sorocesc ca este a a 1
t e I femei, pe care vor so omOre, a- Descantec de sagetatura" :
poi inchid acea gOnga inteo sticla qi Mergeam la biserica cea mare
o caznesc pina, cand mOre, atunci mOre Cu trel altare,
§i femeia pa numele cariia se prinsese Ne-am luat nafrarnele
SA stergem icduele,
gOnga ; clacit insit se prinde de veste No-am luat stergarele
mai din vreme, o alt it muiere i mai SA curathn stranele...
me§tera descanta pina scapti gOnga cea (Alex., Poes pop. 2., 272)
prinsa, insanato§indu-se tot-o-data §i In Basmul lui Dumnelleti" :
femeia cea bolnava. Intr'un cas ca 09-1
A fost o-data un om mare,
cel-lalt, se clice : a face de alta" (Preut Si 61-a luat un topor mare,
R. Popescu, MehedinV, c. Isverna). s'a dus intr'o pädure mare,
v. Argint-vii1.Desaintec. *i a taiat un copaclu mare,
www.dacoromanica.ro
927 ALTAN-BAp'IRIAC 928
*i a Mout o bisericA mare altarul de path pe care stall intinse

Cu no6 usT, cu no6 altare, MAdulare de sfinti...
Cu no6 jetiOre...
(Tara-noua, 1846 p. 698).
§i acelasi in Te mai vequi" :
Ca A, mal v6rs o data o lacrimA ferbinte
Proverb luat din Faptele Apostoli- P'al olt ar
lor : Cine slujesce altaruluf, din altar
mAnance (Pann, III, 28). v. Aghios. Aleluia. Oltar. Popd...
De ace% in satirele poporane contra
Iltit-datti., alto-date, adv.; une autre
preutilor nu rare-ori figurOzA §i al-
fois. Pe cand forma poporanA contrasA
tarul.
a l-d a t A are mai adesea sensul de o d
DoinA din Ardél :
ni6r A autiefois, jadis", forma isto-
Si seclOnd pre paltinel rica altd-datd e sinonimA cu al tA-
SA mAnAnc came de miel;
Popa jOra din altariu O r A, avdnd inteles de lute un alt rind",
C'a furat'o-un pëcurariu... alia vice", fie in privinta trecutului,
(Reteganu, Poes. pop. 42) fie in a viitorului : alta-clatd sA nu mai
AltA : vorbesci a§a", ai mai facut'o i altd-
data" ; in texturi nu e rar §i pluralul
Striga popa din altar
CatrA slugA ca-I tAlhar ; alte-date, in locul cftruia graiul actual
Preotésa tie pe vatra preferA pe abte-ori.
JurA ca slugeet derepta... Moxa, 1620, p. 877 : de acii se lo-
(Jarnik-Barsanu, 462) vira §'altd-data, i biruira atunce pre
Doina unel femei lene§e : Greci..."
M23 due la biserica,
Pravila Moldov. 1646, f. 169 : Iara
Furca'nd pune pledicA; de sA va afla cumuti acelti furil au fostil
Eu mb 'nchin pe la icOne, invAtatti §i d e alta-data sA fure, atunce
Fusul m6 tine de pole; cela ce'lt va fi svAtuitii nu sA va
Thal popa din altariu certa..."
SblarA ca un harmasarlu...
(N. Bà1áu, Vaslulu, c. Ivanescl).
In opositiune cu une-date i u-
ne-ori:
Poporul injurA de cruce, luminare, Ibid. f. 110 : cela i!au fäcut sila
Diet, papucil Precistel, cOrA, Vavilon, baste om den clirosul besericii, sA va
Adam, Eva, biserica, mAnAstire, altar, certa dupa voia giudetului, §i u n e -
coco§ul din rah...." (St. IstrAtescu, date sA va globi cu bani, alte-clate
Dambovqa, c. Cobia). sA lOpAda de totu den rneserOre'§il, iara
AlAturi cu romanicul altar, Romanii un e- or i sA oprO§te de beserica..."
ail cApOtat prin Slavi dubletul oltar La negativ :
--=--paleo-sl. oltar I. Ambele forme cir- lb. f. 60 : va fi mArsti asupra-i cu
culézA une-ori in aceiasi scriitori. armele goale sau cu sotii multe c a
Omiliar dela Govora 1640, p. 29 : n u altd data. . ."
voi carii stati lAnga altarzu slujind AstAli se qice obicinuit : c a n e
Domnului...", lar cu o paginA mai sus: alta-data".
preutii carii slujesc lui la oltari v. Al-data. Altd-dra. Ne. Odi-
Gr. Alexandrescu, Cimitirul : nidra...
lartA cumplita spalmA ce in sinu'ml
aprinse Altan-baEltiriite, s. III.; t. de MOd. :
UriclOsa privire a fo§tilor PArinti, sorte de thOriaque. Una din numer6-
www.dacoromanica.ro
929 ALTFEL 930
sele preparatiunl farmaceutice, forte tatesa din altink a, forma cea mai
amestecate, prin cart medicina de alta apropiath de dobrog6nu1 altan a c.
data vindeca ranile §i mulcaturile cele v. Blabornic.Condurul-DoMnei.
veninOse.
La Fl Orea Copilul, Insemnare pentru Alta-Ora, elte-orl, adv. ; une autre
ate do ftorii, 1788 (Mss. in Arch. Stat.), fois. In graiul actual e sinonim cu
care de altmintrea intrebuiq6za numal alta-dat a cu care se §i amesteca
cuvinte devenite poporane in timpul in flexiune ; in vechile texturi, cand se
seu : Pentru ciumica, fer6sca Dum- construesce cu d e, insemn6za, odin t-
nezeu, and nu sparge curand, sä caute Ora §i Ore-can d.
melci sa4 piseze cu coaja cu tot, sau Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
icre negre ca sa sparga buba, sau alin Acad. Rom.):
teinba§tirifac dela Wan cu carpa sà Petr. I, 2, 10 : ... qui a1i
unga, sa pue de-asupra bubei. . ." cela ce d e alta quando non
Turcesce -al tin - ba §t iri aq in- oara neoamenri, populus, nunc au-
semnéza literalmente archi-theriaque e iacmu oamerii tern populus Dei..
d'or". lu Dumnedzeu...
v. Clumica.Tiriac. in Noul Testament din 1648 : cari
o a re- cand ti nu eratt oameni ...",
Altangoà. v. Altdngic. iar in Biblia din 1688 : carii o din 1-
oara nu erati norodti..."; §i tot ap
in alte pasage, pretutindeni d e altd
Alan& (pl. altdngicuri), s. n.; t. de drd aliquando" din Codicele Vorone-
Botan. : capucine, Tropaeolum majus. tian corespunpnd cu oar e -cand §i
0 frumOsa flOre de gradina de origine odiniOra din cele-l'alte do6 contex-
din America, cunoscuta la noi in po- turl.
por mai cu s6rna sub numele de c o n In opositiune cu une-ori:
duru1-Dómne i pe a-locur1cb.1- Costachi Negruzzi, Zoe, III : u n e-
§u n a § I. Altdngic se aude numai in o ri un tremur fioros o apuca, alte-
Moldova §i'n Dobrogea. ori ridica frumo§ii sei ochi spre cer §i
Altángicuri, se chiarna caltu n a- suspinand II frangea mainele..." .
§ i I" (St. Voinea , Dobrogea , C. So- Proverb : U ne-orT curge i alte-
mova). ori pica" (Pann, II, 69).
Acela§I fel de flOre se (lice c o n - v. Altd-data.Oare-cdncl. Odinidre
duri i alkingicurl..." (I. Major, Tu-
tova, c. Plopana). illt-oum, adv. ; autrernent. Sinonim
In Dobrogea circu1éz i forma a 1- cu altmintire i altfel. Se aude
tan ac (N. Andriescu, Constanta, c. des in Ard61 §i'n Banat.
Beilic). v. Aimintre. Altfel. Cum.
Dr. D. Brandza a auclit pe la Bèrlad
variantul feminin al t an ge a, la plu- 1 2 811.1tfel s. altf61, Subst. , adj. et
ral altangele. adv. ; 1°. autre sorte, autre espèce ;
Cuvint turcesc, dela al tin aur", 2°. d'autre sorte, d'autre espèce, au-
din causa culorii aurore fonce a a- tre ; 30. autrement, d'une manière dif-
cestei florI (Littr6, v. Capucine). Bul- férente, sinon.
garesce se chiama, latink a prin me- Si ca substantiv sat adjectiv, i ca
22,083 30
www.dacoromanica.ro
931 ALTITA 932
adverb, altfel este In opositiune cu Privesce-më de departe,

as t fel, eate-o-data insa §i cu un- Altfeliu de mine n'al parte...
(Burada, Dobi ogea p. 250)
f el, de ex : u n f el de plata cere el,
§i altfel i se platesce". In grain se aude mai adesea alfel,
Zilot, Cron. p. 77 : cii perderea lui t ca §i'n as f e 1=--a s t-
Unul Oicea u n f el, altul allfel respunde; f e 1.
Saracul adevër cum supt mincluni s'ascun- Jipescu, Opincaru p. 67 : V&Iut'ai
de 1.. pö moreni ca traiese alfel, ca s6 pa-
Compus din a 1 t §i f e 1 , can* nu streza din tOte §i pricep cum sa'neépa
slut destul de fusionate, altfel funqio- lucrurili..."
nëza cand ca adjectiv, daca precump6- v. Aimintre. AU. Alt-cum. Ast-
nesce elementul a 1 t, §i cand ca sub- fel.Chip. Fel. Fae...
stantiv, precumpënind f e I. Aa in con-
structiune cu genitivalul d e, bunaórg: Altitft (pl. altile), s. 1. ; épaulette
allfel de lemn= autre espèce de bois",
7) d'une chemise. O cusaura de diferite
el este un substantiv ea .1i'n tin fel d e culori ce fac femeile de munte pe ca-
lemn", ce fel d e lemn" etc.; dar in mql" (Costinescu). AWN, urnërul u-
un altfel d e lucru" alaturi cu o alt- nei iie cusut cu flori de fire de lana
fel d e treba" §i cu nesce altfel d e sag de matasa §i adesea adornat
doveql" ne apare ca adjectiv, feminin Cu fluturel ; la Moldoveni Insemna
on masculin, singular sat plural, dupa iia sat camqa intréga" (L. M.).
genul i numërul substantivului ce'l Act moldovenesc din sec. XVII (A.
urméza : u n altfel, 0 altfel, U n U I alt- I. R. I, 63) : o rota ro§ie; 2 pe§chire;
fel, unor altfel, nesce altfel i a§a. o paréche de altile cu sarma..."
inainte. Costachi Stamati, Muza I, 108 :
Ca locutiune curat adjectivalä, altfel Cu came§a de melez,
se construesce cu substantivul set prin Ce pe la manic! §i plept
verbul a fi" : altfel este omul de- Avea grele cusuturl
spre care vorbesci", sat: acest om este Cu skin& §i cu margan,
altfel decum 11 creir. Ce altif.e se numesc...
Costachi Negruzzi, ScrisOrea VIII : 0 doina din Ardél :
))Privesce, eli slut rumen i gras, Tar Olu lua o sermancuta,
d-ta sëmeni c'o gutae, pentru ca nici Care pórta opincuta,
poti sa fil altfel : tot cu nasul in Si carne§a cu
cart1..." Si pe §oldurl o catrintit...
(Alex., Poes. pop. 2., 268)
Ca alti verbi, altfel 'Ate fi adjectiv
sag adverb, dupa cum se concOrda. De Doina Sabarelul" :
exemplu, in l'arn vOclut pe el altfel" Cu fl or! ro§i1 la cosita,
este adverb, d6ca se refera la am Cu caim3§a in (IWO,
vequt" : je l'ai vu ant remen t", CAnid§a, ca lebeda,
dar este adjectiv cand se lega cu el": Se vede tita prin ea...
23
autre je l'ai vu".
Ca adverb, e sin onim cu altmi n- Altile se pun nu numai la cameV
tre §i cu intr'alt chip. femeiesci, ci §i la cele barbatesci.
Géba pulca rn1t marigal, Alexandri, Istoria unui galben : nTota
Ca mani tu o 81 retrial 1 halna el era o camqa alba cusuta cu.
www.dacoromanica.ro
933 ALTMINTRE 934
altile de fir 0 de matasa pe la umeri tache a la jointure de la chemise avec

qi pe la gat, §i o fota albastra cu sa manche" (Costinescu), care nu de-
dungi visinil..."; dar ace1aT, 0 prim- riva din limba maghiara, dupa cum
blare la munti : macar ca era cel mai ah crequt'o unii, ci din latinul vulgar
frumos dintre toti fläcaii, nici o fata p a la dorsi dextra levaque eminentia
nu se uita la el, pentru ca era sarac, membra" (Du Cange), cu aceia0 tre-
pentru ca n'avea camep cu ratite qi cere a finalului -la in -va ca in piva
pälaria cu margele..." =lat. pila" (Cihac). Ungurii, luand cu-
0 doina de peste Carpati : vintul dela Romani, il rostesc de o
BadIu care 'ml place mie potriva : palla 0 paha, pe linga o a
N'are casd, nici mos,ie, treia forma intermediara palha". A-
Numal pénft 'n palltrie ; tat paha precum i pala cata san
Niel o brazdd in holditá, existat la Romani alaturi cu p a v a,
Far' emase cu dupa cum exista madulza" i madu-
(Jarnik-BArsanu, 89)
/ar" aläturi cu maduva".
Derivatiunea cuvintului : altip ab E ferte posna§a metoda acelora earl,
a 1 a, littera t interposita, quasi parva ori-cand una §i aceia0 vorba se ga-
ala, cuneus" (Quintescu, Deminut. p. sesce tot-o-data in graiul romanesc i la
28) e ingeniesa, dar este de prisos. vre-unul din poperele invecinate, se gra-
In Banat se 'lice I atitariu sa besc a sustine ca Romanii aü impru-
latitau (D. Recenu, Lugo, c. Bu- mutat'o dela alti, ca i cand numai
cova). Serbesce la titza Armzwi- dela Romani nemine nu putea sa im-
ckel" (Baradik). Acesta forma indica prumute nemica.
d'a-dreptul originea vorbei ca deminu- Limba romanesca trebul sa pastreze
tiv din 1 a t = latinul vulgar 1 at us cate-trei sinonimi, pe carl pOte sa le
margi n e, capetalu, umer", de unde ita- diferentieze sub raportul sensului, la-
lianul lato, vechiu frances 1 e z etc. sand pe altijcZ i pe pava cusuturi-
In medio-latina erail sinonimi latus lor de pe came§a, er prin u m 6r a I
0 spatula = epaule" (Du Cange, v. inlocuind pe neologismul militaresc nea-
Spatula), al cam% deminutiv epau- sirnilat i neasirnilabil epolete".
lette" vrea sa clica tocmal altifel, o Macedo-romanesce altita se chiama
forma metatetica din lat i t a. Serbii vatrahia= vechiul grec ficcrecexic
aU primit cuvintul dela Romani, iar EMo; k1ioç dvaiviis" (Suidas).
nu Romanii dela Serbi, i cu totul alt v. Clin.Pavd.
ce-va este polono-bohemul lata=mor-
ceau de ravaudage", latati=rapiecer" Altmintre, adv. ; autrement; sinon.
(Cihac). Romanul altilet din latita In primul sens sinonim cu alt fe 1;
si serbul la ti tza nu insemneza pe- in al-doilea, cu de nu sat de un de
tee", ci numai epaulette", qi'n Tran- nu (Lex. Bud.); dar ambele sensuri
silvania se §i chiama in unele locuri se impleticesc; buna.Ora, in sä faci cum
u in 6 r a § I : ti am spus, altmintre o pati", se tra-
Chindiséla de preste umeri se nu-
11
duce de o potriva bine prin autre-
mesce umer a I i altirt" (I. Floca, ment" i prin sinon". In primul sens
Sibiiu, c. Sina). altmintre i§l 'Ate prepune pe d e :
Un alt sinonim al altqa este pava sint obosit i mi-e lene, de aitmintre
,-,petite pike de toile carrée qu'on at- m6 -simtesc sanatos",- unde de" func-
3o$
www.dacoromanica.ro
035 ALTOILI 936
tionézä intocmai ca in francesul d'ail- bigarreau" (Cihac), altoan sat h. u 1-

leurs". toan, altoanci sat hultoan 4,
Vechea form6, organica a cuvintuluI deosebindu-se o varietate alba §i o
este aimintre = lat. alia-mente. varietate n6grA.
Analogicul altmintre, format prin aso- Deja in Pravila lui Vasile Lupul,
ciatiune logia cu a 1 t, apare pentru 1646, f. 15 : cela ce räsa.dkte pomi
prima 611 in texturi cam in secolul pre OmAntult altula, sat ultuIa§te
XVIII §i de pe atunci circulezA in pre acel OmAntii, i§t piiarde §i u 1-
grain inteo multime de varianturi : tuon ele i alte tat ce va rasa,cli..."
altmintrele, altnzintrene, altmintire, alt- Este maghiarul oltvany greffe,
mintere etc., mai adesea cu alin loc ente".
de alt-. v. Altoesc. Altout.
TOte varianturile NI aca t6. general-
mente pe emfaticul -a (v. 5'A) : altmin- Altoinii. V. Altoan.
trelea, altmintrenea, alminterea §i altele.
Enachi Cogälnicenu , Letop. III p. Altoese (altoire, altoit), vb. ; enter,
221 : atuncea s'at fäcut §i perirea greffer ; inoculer, vacciner. Este ma-
soarelui intr'o zi la vreme de bucate, ghiarul oltani enter". A1Aturi cu
§i at tinut ca clou t. césuri, cAt se altoesc circuldzA formele oltoesc,
Meuse pb.m5,ntul §i lurnea altmintre- ult o es c, hultoesc (Cihac). Sensul
lea..." ; dar acela§i mai jos p. 229 : de inoculer, vacciner" e de tot not ;
7)
de poti, fri li alminterea..." intelesul vechiu al cuvintulul este nu-
E maI poporan6, .1i mai corectb, for- mai enter, greffei ".
ma amintre cu varianturile sale Proverb:
amintrele, amintere, arnin- Salcia cat O. caznescl,
terI etc. , carl de asemenea NI aso- Pom nu potl s'o altoemi...
ciazA mai tot-d'a-una pe emfaticul -a. (Pann, III, 40)
v. Aimintre. Altfel
0 colinda,:
Altoem s. altantt, s. m. et f.; eune Gradin'a facut,
FlorI §1-a presadit,
arbre greffe, plante greffee. Acëst t. for- Florl §1-a altoit,
mA, circulézrt in popor, mai ales in Florl din tOte florl,
Moldova, alAturi cu formele olt o a, n, Mal mult busuloc
ultohn sail hultoa,n §i oltohn 5,, Decal siminoc...
pe earl le india Cihac (II, 518). Va- (G. D. Teodoroscu, Poes. pop. 91)
riantul cel mai respandit este aspira- v. Altoan. Altoiu. Ultuesc.
tul hultoan §i hultoanä. La ma-
sculin, altoan sat hult o an se chiamA Altolre 1
in genere tot felul de pomi altoitl (V. v. Altoesc.

Altolt j
Florescu, Suceva, c. RuginOsa); la fe-
minin, altoand sail hulto ana., o va- Altoitbr, -Ore, adj. et subst.; gref-
rietate de struguri cu bObe marl ctr- feur, enteur, vaccinateur.
mise , numite §i pima grasä" (N. v. Altoesc.
Teodorescu, Ia§l, c. Sinescii); apoI la
feminin i la masculin de o potrivA, Altblu (plur. altde), s. n.; greffe,
se (lice la un soh' de cirq, cerise ente, oeilleton. Formele colaterale: o 1-
www.dacoromanica.ro
937 ALUAT 938
toTu, ultoiu, hultolu (Cihac). Al- sail a i r 1, de care inst, difera prin a-
foiu se deosebesce de altoan, care ceia ca insemneza aiu ri un d e-v a.
insemneza numai pomul supus alto- v. Aiuri. Uncle.
iril sat trecut prin altoire, pe cand
altoiu este materia cu care se al- Altea. v. l'Furcd.
toesce. Deriva din maghiarul o 1 t 6
greffeur", de unde o formatiune fo- .Altina, n. pr. loc. ; un village en
neticesce mai corecta ar fi fost altail", Transylvanie. Un mare sat In tera
care insa s'ar n confundat cu pronu- Fagaraplui, nemtesce A 1 z e n, in ve-
mele posesiv. chile documente Alznau (Windisch,
I. Vacarescu p. 54 : Geogr. d. Siebenb. 251).
Din Opte anl in s.6pte 0 doina :
nravuri felurite ; Mandra mea dela Altina,
In ona se pun altoae, Fata el ca §i coprina...
Cand rele, §i c'and bune... (A. Bunea, FtigArm, c. Valdarecea)
Anton Pann, Prov. I, 171 : V. Coprina.

*cOla face pe-omul om
'altoficl pe pomul porn... Aluitt S. alolit (pl. aluaturi, aloaturi),
s. n. ; levain aigre, ferment, pate, pa-
De la Vrancea (B. tefanescu), Sul- tisserie. Faina cu apa i sare. O bu-
tanica p. 44 : So da ea pe IMO, multi, cata de aluat acrit care, amestecat in
§1 multi se dat pe linga ea, c'ar aye aluatul din care voesce cine-va a scOte
bune päralute ; da ce face, ce drege, paine, serva a'l face sa cresca, §i sa
cä n'are altoin de vino'n coa; pre se dospesca, se qice pia mad a --
e gre6e..." ferment" (Costinescu). Aluatul deja
Inteo doina din Banat : plamadit se chiama coca. --- pate".
Fruncla verde de altoi, .
A poi se numesce inteun mod generic
Daucliti vol juni feclorl, aluat orT-ce mancare din Mina = pa-
Ce eta vréii sa v6 grttesc tisserie".
0 cãntare mucutea, Macedo romanesce tot aluat. La Is-
Dact v'a fi drag de ea... triano-romani alvat §i avlat. Corespunde
(Tribune din Sibilu, 1856 p. 1086)
formelor romanice: provent. le v a t=
prin altoiu se intelege un arbore al- ital. le vat o=portug. 1 e v ad o, tete
toit, adeca un al t o a n. din latinul le v a t u m, inttialul a- In a-
V. Altoan.Altoesc. luat fiind protetic, fara a fi nevoe de a
admite pentru variantul românesc un
Al-tréllea, a-trèle., adj.; troisieme. prototip latin deosebit alley a tu ni,
Proverb : a-trela qi dupa infierbin- care totu§i e cu putinta (Cihac).
telt" (C. Golescu) = de la moutarde Dictionar Mss. Bänäten circa 1670
apres diner". (Col. 1. Tr. 1883 p. 423): Aloat. Aluat.
v. Al. Tref. Fermentum. Massa".
Noul Testament din 1648, Luc. XII, I:
2.1t-unde , adv. ; ailleurs quelque ...Intaiu va, pa- ... attendite a
part. Compus din a 1 t §i u n d e, se zit de aluatula fermento pha-
intrebuinteza mult peste Carpati, mai fariseiloril, care risaeorum, quod
ales in Banat, ca sinonim cu aiuri Taste fatariia... est hypocrisis...
www.dacoromanica.ro
939 AWN 910
Coresi, Omi liar 1580 quatern. XXXII Dictionar Mss. circa 1670 (Col. 1. Tr.
p. 4: prespre putinir dupa, acéia plAn- 1883 p. 423):
ge-vor i i de alt lor lipsi-se-vor, cä Aludzesk. Puerasco.
camfttniciia oare-ce uin aluati2 vechiu Aludzit."
laste §i, vare-unde sa cade, necuratie A aludzi, aluclzit, se 'lice pe la noi
lucrezS..." unui om sat unel vite ce perdut
Dosofteiu, Paremiar 1683 f. 78 a : din minte, de ex.: a aluclzit, nu mai
a§la lesne cum soagema noi pita din e eine a fost, vorbesce sail face copi-
aloat §i de-acil o §i coacemii de ni-i th,rii..." (S. Liuba, Banat, c. Maidan).
de satam vieii, a1a lesne svintia-sa Din serbul ludit i-se sich nãr-
ne-au framantatt din hitt i ne-au risch stellen", lud narrisch, thOricht,
soptii §i ne-au insufletath..." unreif" (Karadiie), prin prepositionalul
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. a = lat. a d.
Rom. p. 26): precum aluatul mic in- v. Agraesc. Lud. Zelud.
tr'o covata, mare toata framantätura
dospé§te, aa un om
Alulu? Ne intimpina, in Dictionaru1
Ibid. p. 237 : bucAteoa aluatului la
Mss. romano-latin din Banat circa 1670
toata covata destul iaste, i din scan-
(Col. 1. Tr. 1883 p. 423): alulu; dar
t6e mica, mare pojar a sa atita poate..."
ftr nici o explicatiune, alaturi cu
Macedo-romanesce aluatlu ce se pas-
aluma t, lAsat ëräi fär traducere.
tréza pentru a face noir aluat se chiarna
apru rn t U, iar aluatlu cel noir se
numesce vini t." (M. luta, Cru§ova). Alumat ? v. Alulu. Nu credem s.
Derninutivul din aluat este a 1 u 5,- alba, vre-o legatura cu macedo-roma;
t el, dupa, cum se numesce in muntii nul a 1 u rn ache branche", care
Nératulul i o planta. care cresce cu este albanesul ljomucode (Hahn).
doe frunqe in doe parti" (I. Selagénu,
corn. Hangu), probabilmente o varie- l Alun (plur. alunO, s. m. ; t. de
tate de Ophrys", frantusesce dou- Botan. : noisbtier, , coudrier,, Coryllus
ble-feuille.", ital. bifoglio", germ. Zwei- avellana. Copacel din familia color cu
blatt" etc., de§i nu ne putem rosti cu ride acoperite cu po§ghi0,.
sigura nta,. A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 88 :
In loc de aluatel se 'lice §i a 1 o- ... acolo salciea pletOsa, socul miro-
e 1, ca in Diqionarul Mss. BAna.ten sitor, alunii mladiodl, artaril..."
circa 1700 (Col. 1. Tr. 1883 p. 423). Alunul ocupa unul din locurile cele
v. Cocci. Pldmada. mai importante in mitologia 'Astra
poporana,.
,Alng#1, s. m. ; dirnin. d'alua t. //Uri tinör aprins de iubireqice A-
v. Aluat. lexandri (Poes. pop. 2.9) e fermecat de
2* Aluatel, S. m. ; t. de Botan. vre-o baba, C1Onrt ce 1-a facut cu ul-
V. Aluat. cica. Acel nenorocit este expus a in-
caleca pe o prJin i a se duce prin
Aluese (alup, aluclire), vb. ; faire vazduh dupa, glasul ferrnecatOrel care,
des enfantillages, des puerilités; tomber batOnd cu o vörguta, de alun peste o
en enfance. Provincialism banatenesc, ulcica, din vatra, chiama necontenit pe
destul de vechlu. Se rostesce cu 0=dz. iubitul ei..." . ,
www.dacoromanica.ro
941 ALUN 942
qi nu numai vOrguta babel e de a- Alunul are puterea de a baga in

lun, ei tot de alum este si prajina pe neastimpor nu numal pe om, dar pina
care calaoresce bletul fermecat, caci §i pe o paserulca care cuteza a se in-
el canta intr'o doina : cuiba in franclisul lui :
SA scil e eU yin nebun Numa To's pasere strina,
Pe-o prajinA de dun... Nice cin,
(Mess Poes. pop. 2. 234) Nice m'alin,
E si mal curios, cand un asemenea Ca m'i culbul linga drum
aeronaut incaleca pe o simpla frunqa, Pe-o crenguta de alun...
(Pompilid, Sibilu, 35)
§i totusi lucrul nu e imposibil dupa
credinta poporulul : Ce sa vorbim insa de o sarmana pa-
Poruncitu-ml-a mindra serica, cand chiar jigania cea mai ye-
Sa me due pin' la dinsa : nimisa se teme de alum ? Serpele, fie
Duce-m'olu ca un nebun
Pe-o frundutA de alun... cat de mare, daca'l gasesce omul inco-
((Ibid. 371) latacit si'l va descanta cu Wit de alun,
sat : pOte all porte i dupa gat, i nimica
Fata'mi dice : osti nebun I nu'l face" (Staretul G. Theodorescu,
Mergl pe o frunda de alun, Galati). De aceia tOranil in unele lo-
CA te-a§tepta. Ore-cine curl clic ca : alunul este nasul ër-
*i ride 'n bratA streine... pelul".
(Familia, 1834 p. 639) Jipescu, Opincaru p. 43 :
Babele fac de dragoste pentru fete 77
At ! ia vinii, vinil incoa, qise
cu ulcicuta in vatra, batOnd in ea : Costandin. Cata 5arpili !
Cu o vergute, de-a/an 27
Prinde'l baiqe1; croieste'l piste
Ca sa'l aduca nebun, mijloc c'o nuielusca do alun, ca, alunu
Qi cu vergutA de s o c e nasu lui, i mOre..."
Ca sal aducA prin foe ... De aci unele precepte de medicina
si atunci ele1e Ii aduc pe cel dorit pe poporana :
sus prin vazduh, Ware pe o projina..." Un om muscat de sOrpe, se oblo-
(Preut G. Talpalar, Tirgu-frumos). jesce cu fruncle de alum §i 'I trece..."
Deja la I. Vacarescu p. 330 : (D. Cerbulescu, Mehedinti, c. Rudina).
De sanger bete, d'alun nuele, Sint si o multime de descantece
Frige i ferbe pe trel ulcele... speciale, in can' se (lice, buna-ora :
In Valcea (corn. Zavoenil i Nisipii) Lee din ce WI fie ?
fetele marl se duc la un hududoiu", Din I./if:Mein& de boz
adeca un pariias, fac peste el o pun- 2i masga d'alun verde :
Fuge §Orpele, se perde...
tecica din surcele de alun, artar
scaete, la capëtul carila pun un busu- sat :
ioc, i apol recita invocand fie.care pe la cutit,
scrisul" el : De gasit,
Para de argint,
Tu, alum, Lemn de corn,
Sá mi'l aducl ca pe-un nebun I Nufa de alun,
Tu, hartar, Apa ne'nceputa
SA mi'l aducl ca pe-un cAlupr ! De vint nebatute....
Tu, scaete,
SA mi'l aducl ca pe-un hereto 1.. sat :
www.dacoromanica.ro
943 ALUN 944
Cu alunul am descantat, 116 usuc ca fruncla 'n vint:

Mu§catura s'a vindecat... Ca fruncla curechlulul
(G. D. Teodorescu, Poes pop 898-4) In postul San-Petrulul,
Ca fruncla alunulut
sat : In postul Craciunului
Vita sdca (Marian, Bucov Il, 182)
Prisaca,
Cu cincl degete luath, Pinä ce darä frump, de alun apuct
Peste gardurl aruncata, a se usca in vint", Romanul se in-
Cu boz, cu alun descantata... spill dela ea intr'o multime de can-
(Burada, Dobrogea, 274) tece, buna-dra :
Acest bat de alun maY serva Roma- Fruncla verde de alun,
nuluY la altele multe, bune 0 rele. Intr'o Jol dupa Craclun
Ala, de exemplu, pentru ca sä nu Yea La catane m'a luat,
cine-va mana" adeca laptele dela vite, Perul mi l'a retezat
departe am plecat...
pe a-locuri tëraniT IngrOpä in pamint (Jarnik-Blirsanu, Transilv. 818)
casa dela vacile faate intait, de'npre-
unä cu un fir de matase 0 un bat de sat :
alun..." (Rimnic-Sarat, c. Dedulesci). Fruncla, verde trel aluni,
Mara de verguta de alun, crenga Auclit'ati emeni buni?
Ca de-asupra satulul
de alun, frunqa de alun, pralina de a- Potira tinutulul
lun, bat de alun, din trunchiul acestuI De'mprejur ca s'a sculat...
copacel se 'Ate face o maciuca, inze- (Marian, Bucov. I, 61
strata i ea cu puterI miraculdse. Un DoIna din VlaVa :
Roman din AIM, furios pe Unguri-
rnea carel gonesce pe fratiI seY, canta: MA verde de alun,
Sármanul volnic strain:
De-or fi morV, sa mi-i resbun Ese-afara 'n batatura
Cu-o macluca de dun *i cu foc canta din gura ...
Ce'l buna de descantat (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 285)
.5i mortil de resbunat...
(Alex 2., 317) Une-orI in loc de tristeta cobitóre,
ne intimpinä ironia :
In viata cea halducésca, alunul mai
are 0 o altfel de insemnatate. Hotul, Fruncla verde trel aluni,
silit Yérna a argati pe la docoI, a- In gradina cea cu pruni
Fac fetele rugaclunl
§tépta, cu nerabdare : Sambata, Dumineca,
Pin' ce-a da frunla'n catun SA se pOta marita ! ..
*'a data cucu'n alun; (Jarnik-Barsanu, Transily. 449)
Primävara de-a veni,
Iar la codru ne-om porni... Mai nicl o data insa, alunul nu in-
(Ibid. 268) spill veselia, ci aprópe tot-d'a-una un
simtimint melancolic 0 chiar ce-va in-
Apol o data in codru, ca un fel de
fernal. In balada luY Ghemi :
petrecere,qice .Alexandri (Poes. pop.
2' 235) fltcail RomanY de astaql at Intr'o Ili Ghemi§ punea
Inca obiceIul de a face sa plesnésca epte butl alaturea,
in palme frump de alun. .." Cu vinata le sarla,
Pe vinata o spetla ;
Insä frunqa alunuluf, dupa credinta lar Ghemi§ ca un nebun
poporana, tine numai pina la Craclun : 0 lega de un alun
www.dacoromanica.ro
945 ALUNARTU 946
tre clue o plangea, apoi Tarä§l numele de sat Aluneni

Niel cã se mal mangAia! in districtul Dolj (Frunqescu, ad voc.).
Apol, marl, se 'n dr c I a,
Cole 'n vale se ducea...
v. "Alun.
In Transilvania (Lex. Budan.) i 'n 1.A1uneAu., S. m.; le mois de juillet.

Bucovina alunul se numesce pe alo- Numele macedo-roman al lunel cand
curl §i t u f a, adeca copacel, arbris- incep a se culege alunel e, macedo-
seau par excellence". romanesce allune , oc2).01;ve (Miklosich,
Flóre de alun sail tufa spun fe- Rum. Untersuch. II, 60). De aci, prin
meile cä e buna pentru cei betivi. imprurnut, albanesul toskic caovdet
Cine voesce ca betivil sa, nu mai bee Aovdet (Hahn) , neo-grecul (awvdeng
holerca sat rachiti, aduna, cate noO (Passow).
floricele de alun dela no6 tufe, i dupa v. Alun. -arzu.
ce le aduna, le pune In aghiasma ca
sa mocn6sca ; érrl dupa ce mocnesc, 2.Alunärlu, s. m.; coudraie, aulnaie.
da, o catime anumita, de aghiasma de Padurice de alun 1. Forma putin in-
ac6sta celui betiv de bout, pe cand trebuintata.
sint preutii in biserica, i se crede ca v. Aluni§.
betivul, dupa ce b6 aghiasma de ac6-
sta, se lasa, cu totul de Mut..." (Au- 3.Alunadqu, S. m.; vendeur de noi-
rora Romana 1881 p. 8). settes. Precupetul care vinde alun e.
v. Aglziasma. v. AluncL ariu.
Caracterul magic al alunului apar-
tine unui ciclu legendar respandit de 4'A1unar1u, s. m. ; t. de Zool. : casse-
secoll in Europa intrega, luand in fie- noix, Nucifraga caryocatactes. Pasere
care tOra cate o nuanta, propria. La numita de asemenea G a itä- d e-
verge des magiciens devait être en munte.
bois de noisetier" (Gubernatis, Mithol. Marian, Omit. II, 407 : Aluna-
d. plantes, II, 210 ; cfr. Collin de
r I u 1. Acesta traesce prin aluni§uri
Plancy, Dict. infernal, v. baguette di- Ai se nutresce cu al u n e, pe cari le
vinatoire). De asemenea §i credinta in sparge cu ciocul i apoi le mananca.
puterea alunulul asupra Vrpelui se re- El e de colOre pestrita i de märimea
gasesce intocmai la Italieni, cari cred unei dont E bun vinat. Numirea e
ca : toccandosi le serpi con verghe di usitata atat in Bucovina, cat §i 'n
avellane, rimangono come intorpidite Téra Barsel in Transilvania. Se pare
e finalmente si muoiono" (PitrO, Ar- a fi paserea care se numesce germ.
chivio delle tradizioni popolari, t. IV Hasel- oder Rothhuhn, sail pOte §i a-
(1885) p. 137. )) ceea care se numesce germ. Nuss-
v. 1. Al (p. 634). Aluna. Colin-
knacker.
Cutit. Fluer. Serpe.
Numai identificarea din urma, e co-
deld.
Tufa".
recta. Acesta paseruica pOrta agrope
,43olomonar.
acelasl nume in Savoia §i'n Elvetia ro-
manda: casse-alogne, alognier
2.A1Art, n. pr. loc. A§a se chiama (Rolland, Faune popul. II, 130), iar la
mai multe localitati in Romania, de Nizza se chiama avelani 6. In Sa-
unde i porecla Alu n6n u, dupa care voia §i'n Elvetia i se mai da nurnele
www.dacoromanica.ro
947 ALTINA 948
de geai de montagne", care corespunde Literalmente ratund ca al u n a".

sinonimului roman gaiV,-de-munte". v. Aluna. Bobofat. -at.
v. 1.Alun. A/und. GaiN.
Alttnit, s. f. ; t. de Botan. ; noisette.
5*.A1unttr1u, S. m.; t. de Zool. : mus- Rodul copacelului numit al u n.
cardin, myoxus avellanarius ; mic 15- 0 ghicitdre descrie fOrte comic a-
rece de padure de culdre ro§ietica" spectul aNne/ pe crdnga:
(Prahova, com. Malaesci ; Mint, c. Do-
breni i Galu, etc.). Sacaita, TM de ea,
S,Eide 'ntr'un virf de nula...
Peste Olt (Dolj, com. Bodaesci), a- (Ispirescu, Pilde, 24)
cest Orece se chiarna pricoliciu;
in muntii NémOlui niOn ar aläturi Pe aTuri variantul :
cu alunariu ; in fOrte mune localitäti : Cuculata, val de ea...
pal§u sati p § u. (G. D. Teodorescu, Pees. pop. 216)
Le myoxus avellanarius est un grand
))
mangeur de noix et de noisettes" (Rol- In comparatiuni poetice aluna se
Tea i ca o m6sura, buna Ora intr'un
land, Faune popul. I, 89). De aci nu-
descantec :
mele frances al acestui §Orece croque-
noisette", nemtesce Haselmaus" etc. Galca cat märu,
v. isTiOnar. Nap. Galca cat para,
Galca cat nuca,
Galca cat aluna,
s. m.; petit noisetier. De- Wan cat bobu,
minutiv dela al u n, cu acela§1 sons. Galca cat fasolea,
Intr'o doina : Galca cat mazerea,
Galca cat grauntu,
Alunas cu-a lune multe, Galca cat malalu,
Am drAgut §i'l dus la munte; Galca cat pasatu,
Aluna,7 cu- alune mini, Mica cat un fir de mac uscat
Am dragut §i nu'l pe.aiel.. In patru despicat...
(Marian, Bucov. H, 176).
(Marian, Descantece p. 125)
2 Alunal. v. 8Alunel. Proverb : Doö alune sint tabëra la

o nuca" (Baronzi, Limba p. 49).
Alunät, adj. ; OcarquillO. Se intre- Alunele fiind hrana de predilectiune
buintëza in Moldova numai despre ochi, a veveritelor, de aci Intr'o fabula a
ca sinonim cu holb at sail sgai t. lui Donici:
Anecdota poporana Tiganul la pe- Veverita cinste mare
sce" : Dela leg a dobandit,
Tot( ou o c hi I alunatj *'afi luat fagaduinta
*i la gu§a totl imfiati... Ca, din darile ce yin,
(Contimporanul, it p. 6541
Ii va da spre cunoscinta
Un car de alune plin...
Povestea Baba 0 Tiganul" (ibid. p.
848) : Cand s'a vëgut afara , gandia Caracterul infernal al alunului
ca a scapat din *fad. Mai nici a vorbi s'a resfrant intru cat-va i asupra a-
nu putea : II luase Avram sporiul. §e- lunet. A§a inteo doina :
dea cu ochii alunap 0 se tot feria, Fruncla verde de alunii,
cand incOce, cand incolo..." Sunk suna §i resuna,
www.dacoromanica.ro
949 " ALUNA 950
Sun& pietricica 'n vale Se urea i chiula,

Rosturndndu-se pe cale, Toti clobanil cd fugla...
MAndra mea pldnge cu jale... sal:
Frundtt verde de alund,
ni mai jos : Multi feciorl frumosi s'adund
Frundd verde de steno, Si 'ntr'o cetd se 'mpreund!
Duce-se lelea nebund... TOT imi plecii la bdtale
(Alex. Poes. pop., 283) Intre sunet de cimp61e...
(Pompilit, Sibilu, 771
In variantul oltenesc : Une-orl se incepe alt-fel:
FOid verde s'o alund, Feld verde s'o alund,
Sunk, sund i resuna, Italia '1 terd bunA,
Sund petricica 'n garld, FAO. rnie 'ml pare rea,
Pulca mea plAnge cu mild; C'am sedut doi anl in ea
Suna petricica 'n Olt, Departe de mAndra mea...
PuIca mea plange cu foe... (3arnikli0rsanu, Transilv. 320)
Dar rolul principal al alunet, prin
Inteo alta, doina, care se canta in care ea se distinge de a 1 u n, este
Transilvania, o fdta se hotaresce a erotic:
cununa pe iubitul eI cu o alta féta,
Pe sub pOle de pddure
pe care insa vrea tot-o-data s'o fer- Merg copilele la mure,
mece prin alune: Nevestele la alune
Cimuna-l'as cununa, $i rid ca niste nebune :
Da la find ce 'I volu da? Ed m'am dus sa taiu nulele
Da o mand de alune, Si pin huciu am dat de ele...
(Alex. 2 ' 3651
SA se dila fina 'n lume,
SA remand finul june, sat :
Cu mine sd se 'rnprounoh. Frundd verde de alund,
(Jarnik-B6rsanu, Transilv. 09)
Me dusei n6ptea pe lund
Prin accepVunea sa diabolica aluna Se gasesc o floricicA,
Care mult inima 'ml stricA...
fiind in antagonism cu Santul Ilie, (Ibid. 2321
traditional ul vrajrna§ al dracului, Ro- sat :
manii din tdra Fagara§uldi, póte §i de
Frunda verde de atuncl,
pe aiuri, cred ca : daca durclue in Decdt c'un tath s'o muma
Tula de Sant-Ilie, in acel an se ghier- Mal bine c'o mindrd buna...
mano§dza alunele' (corn. Copacel qi (Jarnik-Mrsanu, 13)
Ohaba). Dupa cum se vorbesce in muatil
In cantecele poporane figureza fOrte Nemtuldi :
des frump, verde de alma' in loc de
FrunzA verdi triT aluni,
frunqa verde de a 1 u n", de§i frunqa, Cati focurl ard pi lumi,
neap6rat, apartine copaciului, Iar nu Nig unu nu ardi ghini
rodulut Cele mai multe din aceste Cum ardi inima'n mini...
cantece, ca i acele cu frunqa verde sati:
de a 1 u n", sint cu pornire voInicdsca.
FrunzA verdi tril aluni,
A§a in balada Codrdnul" : Sinii nii-i drag pi lumi ?
Primp, verde de alund, Calu bun si armi buni
Codrenas cu voo bund Si potica din pacluri
Se urea in del la stand, Pardosita cu aura,
www.dacoromanica.ro
951 ALIJNA-DE-PAMINT 952
Cu aluni mArunteli olana". In proventala nu se gasesce

SA cai§i murgu pi leli, forma aulona" (Cihac, I, 10), ci au-
C'a§a p1ai mAndril meli...
U. Mironescu, c. Dobrenil)
lana" (Raynouard, II, 156). §i totu§1
cuvintul este romanic, cad se afla ni
0 varianta muntenésca vecli la G. in dialecte francese, cari nu puteat
D. Teodorescu, Poes. pop. 325. sal Yea dela noi, dara nici noi dela
In urmatórea doina de peste Car- dinsele. Intr'un document din 1358 in
pat)", fr a g a simbolisOza inceputul lu- dialectul hones : figues, reysins, ris,
biril, lemn-uscat sfhlitul ei, iar cumin, al o n n..." (Romania 1884, t.
la mijloc este aluna : XIII p. 578). In francesa dela Fribourg
Ca sA vaclA in Elvetia pina astädj se qice alogn e,
Si sts,' crOcla, cola ce presupune o forma latina ru-
Foità verde de frag A, stica adjectivala alone a, intocmal ca
Ca 1-am fost lubitA draga; chataigne castanea" sat carogne
Foita verde de-alund, caronea", derivata dintr'un substantiv
Ca 1-am fost mandruta buna;
Foaie verde 1 e m n- us ca t, a 1 o n a, de unde al nostru aluna. Lati-
Si acuma m'o lAsat nul vulgar alon a, cu o scurt, sa fi
Pentru sluta cea din sat !... fost 6re paralel sad nu clasicului a -
(Jarnik-BArsanu, 253) v ellan a, ac6stal o cestiune secun-
dara ; cola ce ne preocupa aci este nu-
Elementul erotic al alunet no intim-
pina 0 la alte popOre. Francesul ice mai ca un asemenea prototip a trebuit
cd : Iorsque l'annOe est fertile en poi- sa existe, de Ora-ce Para el nu se ex-
settes, ii y a beaucoup de naissances plica romanul alunet fatä cu francesul
illégitimes" (De Nore, ap. Mannhardt, alogn e. Dupa femininul alunet Ro-
Wolf's Z. f. d. Mythol. III, 100), La manii ad format apol pe masculinul
German)", a merge la alune 0 a face a 1 u n, intocmai ca spaniolesce avel-
curte este tot una : in die Haseln lano" dupa, avellana", cad lätinesce
gehen". La vechii Romani insä, dra- nu era avellanus", ci corylus" sat
gostea era intr'o legatura mai strinsa corulus".
cu nuca : In Bucovina, un struti§or de mai
multe alune se numesce calu sat
tibi ducitur uxor, c a lu lel" (Aurora roman , 1882
Sparge, marite, nuces...
P. 9).
In fine, aluna are in popor 0 un Pentru powhita sat invdlitOrea alu-
caracter medical, insotit ins6 de un ele- net, ieromonahul Macarie in Lexiconul
ment mitologic : slavo-romdn din 1773 (Mss. in Bibl.
In qiva de Schimbarea-la-fata se duc Centrala din Buc.) numera urmatorii
femeile in padure, se desbraca in Odle sinonimi : f a a alunei, pliu pa sail
gOle i cauta alune, pe cad le culeg gdOcea alunel, tastul or coaja
facênd trei inchinaciuni la D-qed ; a- alunei", dintre carl cel mai interesant
ceste alune sint bune pentru friguri..." este f a § a.
(R. Michailku , Mehedinti , c. Vinju- v. Alun. Ceauf.Fae...
mare).
E peste putintd a deriva pe alund AlunI-de-ptimtnt, s. f. ; t. de Botan.:
din latinul a v ell a n a, de unde s'ar terre-noix, Bunium bulbocastanum.
fi nascut la noi cel malt aulana" sat v. 3 Alunele.
www.dacoromanica.ro
958 ALUNEL 954
Aluneit, S. f.; lentilles , envie. Midi* nésca, f6rte respAnditn pe ambele ma-
semne pe corp i mai ales pe obraz. luri ale 0:tului (Valcea, Romanati,
Se intrebuint6za mai mult la plural : Dolj, AtehedinV, Tele.orman, Olt)
alunele. In Dimbovita se qice Aluna
Din alunea, cu aferesa lui a §i prin (corn. Sardanu).
asimilatiune consonantica regresivä. s'a La Alunel jucntorii, MeV i fete,
2,
näscut forma transilvann nun e a, se tin de mAnn ca in ori-ce horn, apoi

n un ele (Lex. Bud. 452), dupA cum fac trei mi§cAri duble spre drdpta,
tot pe acolo se qice ningn" in loc de pornind cu piciorul drept inainte, mi§-
candu-se inainte §i'ndnrit, de aci patru
v. 2-Alunel. Nunea. mi§cnri simple numai spre dr6pta, dupa
aceia se re'ncepe acelqi lucru spre
stanga, ins6, tot cu piciorul drept ina-
Alaneo 1
inte. Se jOcti lute. Cantecul :
Alunecare v . Lunec.
Alunecitt j Alunel cu alunele
Drag ml-e nelca cu sprincene,
Destele numal inele!
I.Alunèl, s. m.; diminutif d ' al u n: Alunel darapanat,
petit coudrier. Sinonim cu alun a §. Drag ml-e nelca sprincenat
Doinn din Banat.: Si cu semne de \Tenet!
Alunel cu creca'n dos,
Câmpie, campie, Aoleo ce om al fost
Ramareal pustiel Ca m'al sarutat pre post:
Numal sä ramale Nu m6 lasl pre carnelegl,
Buclumel de vie Sall dad gura sa te'necl!.."
S'un fir d'alunel U. Poppescu, Dolj, c. Bailescl)
Sa. m6 sulu in el,
Sa'ml fac chil róta, ,
Sit ved lumea tOta ...
Juatorii bAténd cu picióre, cate de
(S. Lluba, c. Malden, coll. Mss.)
trei ori la fie-care oprire, canta in
unele
v. Alun.
A4I e lunl i maine merit,
Alunelul sa mi'l batl!
l'Alunöl, s. m., lentilles, envie. Ace- Ach e mlercurl, malne jol,
laI sens ca in al u ne a. Alunelul la bittat 1...
Ne intimpinn numai la plural : (Preut L Stänescu, Valcea. C. Recea)
Lelito cu alunel, In altele :

Nu cata la dol, la trel,
Si cata, la ochil mel Alunel cu alunele!
Ca 's albastri ca s'aI tel... Via' la lelca, baietele!
(Alex. Poes. pop.2., 344) Prin crangurl i prin valcele
Sa. te joel mered cu ele !...
v. Alunea. 1' Alunel.-2' Alunita.
A§a se cAntn in Romanqi, de unde
3'A1nn61, s. m.; nom d'une danse 6t5, §i aria, comunicatn de d. prof. Mo-
populaire. A§a se chiamn o horn ter6,- cénu :
www.dacoromanica.ro
951" ALLTMCA 956
V. 2' Alunicd. Ca ce-va forte mic, inteb doIna din

Dimbovita :
,Alurade, s. f. plur. v. Alunea.
Cdnd vëd vre o nevestica,
La initnd m 'nfurnick
'Alum) s. f. plur.; t. de Botan.: mil- Mo fac cat o alunicd,
lefeuille, Achillea millefolium. Nume de Dau dupd ea pe
planta intrebuintat mai ales in Banat : (D. Vulpianu, Text p. 83).
Alunele, Schafgarbe, cu acesta planta
)7
se vindeca alunelele (Sommerspros- E de observat ca doinele ate se

sen) de pe fata Ornenilor" (Mangiuca incep cu frunqa verde alunica" pove-
in Familia 1874 I) 586). stesc sati prevestesc rna tot-d'a-una
Pe aiurY se chiama generalrnente o nenorocire.
COda-v)riceluluT. A§a inteun cantec de dolit :
v. 8. Alunele. Coda- goricelulut. Fruncla verde alunicd,
Pe casa lul Vasilica
B*Alunèle s. f. plur. ; t. de Botan. : Bu- Sint dol pul de rindunica....
nium bulbocastanum, terre-noix. Plan- (Marian, Bucov. II, 126).
ta din familia ombeliferelor, cunoscuta In balada lul Iordache al Lupului :
sub numele de m an d Lilac sag m an-
d ana c, al cririT rod, negru pe din a- Frun0 verde alunicd,
fara, alb pe din intru, mare ce-va cat o Grea pulbere se ridica
Dela E51 in spre Milesci;
al un a, se intrebuint6za la mancare, Iar printr'insa ce zarescl?
avénd un gust cam apropiat de al Arndut1 cu 1.1sane1e,
castanei. Cu argint pe la otele...
Cihac (I, 10) aplica acelal termen
la Fumaria solida et cava", ceia ce noT In balada Näluca" :
n'arn putut verifica. Fruntla verde alunica,
Se mar chiama §i al un a - de- Mircea sue pe poticd
'ntdlnesce o feticd
pa mint (Covurluth). Ce purta cofitã 'n mama,
v. 4.Alunica. Mandalac. Cu apd...,
1.AlunIcd, S. f.; petite noisette. De- din care Mircea bea i mOre de dor.
minutiv dela aluna, cu acelaV sens. In balada Miul Cobiul" :
www.dacoromanica.ro
957 LALUNTS 958
Fruncla d'alunicd, 8.Aluthca, S. 1.; lentilles, envie. Ace-

Cine se'ntunica, laI sens ca in alun ea ki'n a 1 u -
Si nu mananch,
ni A.
Sfinta duminica?
Miul Cobiul, inteo doina :
Ala sglobiUl... (rand mu ult la casa ta,
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 490) Mi se rupe inima;
Intr'o doinA : Alunica'ti dela git
M'au aprins, m'au omorit;
Fruncla verde cattnicd, Alunicalf de pe brats
Am avut o mandra mica A sa mu sceta din vidta...
Tam lasat'o sá mal cresca (Alex., Poes. pop 2., 344)
Minte 'n cap sa dobandesca,
Dar de cand o am lasat, v. Alunea.
Au crescut, s'at maritat...
(Alex., Poes. pop.2. 303) *yelurriea, s. f. ; t. de Botan. : Bu-
nium bulbocastanurn, terre-noix. Ace-
In muntii Nemtului o multime de 1411 planta care pe aiuri se chiama a-
doine se incep cu frump, verde alu- lunele, aluna-de-pamint, man-
nica", buna Ora dupa cum se rostesce 'd A 1 a c.
pe acolo : Alunicci, cu o rad6cina rotunda ca
Frunza verdi alunicd, o alun A, de unde IT-a. luat V nu-
Me sull in del la stanca, mele, se intrebuintéza de popor con-
11(1 ultal pi glos pi hula.. tra durerii de stomah : pisand rada-
sat : cina, o plamAdesci cu tuica douö Ore,
Frunza, verdi alunicd, apoI o beI..." (N. Panaitescu, Muscel,
Mat badita Jonical c. Bojeni).
Dac'al avut gand di duck Alunicei este o burtiéna ce cresce
La §i m'al prins ibovnica?...
prin paduri in mare numOr, cu coto-
sat : rul scurt, avênd frunclele §i mirosul
Frunza, verdi alunicd, ca al cucutel", lar radëcina cat o a -
ini §uira pi lunca? lunA §i dulce la gust..." (I. ChirvA-
Costachi i Ionica... §uta, Tecuclu, c. Ionavsci).
saü: v. Alunele.
Frunza verdi alunicd,
Septi rachl §'o vali-adanca, 1.A1unie (plur. aluniguri), s. n.; cou-
Valeül lupu ma mananca... draie, aulnaie. PAdurice de alun I.
(I. Mironescu, C. Dobren), Coll. Mss.) E des in poesia poporanA.
v. Luna. In balada luI Me§ter-Manole :
Nu cumva-I vtOut
2.Alunica, s. f. ; nom d'une danse Pe unde-al trecut
populaire. Ap se chIama un dant të- Un zid prtrasit
rAnesc in Ramnicul-Sarat (corn. Vi- Si neispravit
La loc de grindi§,
va, póte acela§i cu dantul cunoscut La verde-cauni,s ?..
in partea occidentala a Terei-Roma-
nescI sub nurnele de alune 1, in Dim- Intr'o doina din Transilvania
bovita al unal. Auni cu-alune multe,
v. s'Alunel. Spune la badea din curte,
www.dacoromanica.ro
959 ALUNG 960
Pe Duminica ce vine l'Alunitit (pl. alunite), s. f.; diminutif

Sa 's1 gAtesca 'Jena bine... d' alun a. Sinonim cu alunic a.
Doina din Ardél :
Intr'o alta doina :
Prundulitä caunitcl,
.412.11:41? cu frunda 'n cris,
Am avut o mandrulita
Ibovnic tinAr mI-am prins; ml-a fost cam tinerea,
Alunis cu fruntla ddsa, Draga nelchil turturea...
Frica mi-I sá nu me lasa (G. I. Bibicescu, Coll. lass.)
Ilbid. 511 A1t:
In aluniptri cresc adesea carpel-A Foicica alunitd,
§i palteni, ast-fel ca ele sint in ace- Me sulam pe Alomita,
31.16 'ntalniam c'o copilita
1a§1 timp carpeni§uri sail palteni§uri. In fusta si in rochita...
A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 102 : sat :
Incepuse a 'nopta, cand trasura '1 sco Frunda verde alunitd,
bori intr'o hula, unde, printre carpeni Prapadi-te-al, neIculita,
Pe la noi prin gradinita I ...
stufo§1, printre des alunif se strecu- Gbid )
rali apele galbenatece ale unul rib..." v. "Alunicci.

In balada lut Ghemi§ :
Fruntla verde de-alunil,
2 A1unI, s. 1. ; lentille, envie. Ace-
Taco cucul la axis, la§i sens ca in alune a. ..4/unip,
La raris, la carpenis, path, negra rotungidra ce se face pe
De frica celul Ghemis, pelea omului" (Costinescu).
Ca de-I mic i ghemuit, Acestä forma cu aceia§1 semnifica-
Are fata de 'ngrozit... tiune aa imprumutat'o dela Romani
In balada Mihu Copilul", hotii lui Bulgarii :lunitz a, mai formand apoi
Iano§ Unguren petrec : din ea un deminutiv curat bulgäresc:
La valea adinca, luni6ka.
La muche de stanca, v. Alunea.
La des paltenis,
Merunt Alunla, 44, adj. ; couleur de noisette.
Amestecul aluniulu cu intréga na- 0 culdre brunä-ro§ieteca (Marian, Chro-
tura dela téra se caracterisa de mi- matica poporului roman, 50).
nune in Viata campenésca" de Gr. Cihac (I, 10) trage acest adjectiv din-
Alexandrescu : tr'un prototip latin imaginar a v el -
In vale se ved desisurl, laniviu S. Este o formatiune curat
PadurI, livedl, alun4i4)-1, . romanesca din alun cu sufixul i a
Pe urma ochiul zaresce ca in vi§inia" dela vi§ina" sail un-
Un del ce se prelungesce
Verde si impestritat... delemnit" dela unt-de-lemn", Para sa
alba a face d'a-dreptul cu epoca romana.
Etimologia : alun cu sufixul colecti- V. -iu.
val §, ca §i 'n carpeni§, päIteni, ste-
psi§ etc. AlUng (alungdre, alungat), vb.; chas-
V. ''Alun. ser, expulser. Sinonim cu gonesc §i
péfu g.
2A1un1s, n. pr. loc. A§a, se chiama In psalmul CXVIII, 161 :
o multime de localitati in Romania Dosoftelu, 1680: Silvestru, 1651:
(Frunqescu, ad voc.). boIari ma alun- boiaril go nix. a-
v. 'Alunif. gard In War... ma OA vina...
www.dacoromanica.ro
961 ALUNG 962
Lexicon Budan : p e fug= alung". alungd Tataril", mai ales in Moldova,

Pe cand insa sinonimii insemnéza unde navalirile tataresci mai sint Inca
numaipunere pefuga saiifuga- vine in mernoria batranilor.
rire a ce-Va care ne supera mal mult Alexandri, Surugiul : Cucongu era
sari mai putin, alung implica o no- grabit , par'ca'l alungau 'Marg. din
tiune .mai radicala, ca §i cand am qice: urma..."
gonesc de to t" sai pefug de to t", Acelasl, Cinel-cinel, sc. 3 : nu racni
prin urmare isgon es c, §i tocmal de a§a, ea, nu te alunget Tatarii !.."
aceia se potrivesce mai bine cand e v. 1.Tatar.
vorba de dupaani. Ca verb refiexiv, a s e alunga" e
Costacbi Negruzzi, Aprodul Purice: sinonim cu a se aler g a= a se i n-
Buclurnatl si DOmne-ajuta ICu totil strigA : trece unul pe altul la ce-va".
Amin 1 Astfel in ghicitOrea clespre. ROW
Mdetl, frati, din tera nOstrA sA alungdm pre dupa doe varianturi (0-. D. Teodorescu,
pAgan ! .. Poes. pop. 242) :
Doina Mehedintdnului : Am patru surorl, Am patru surorl,
Aoleo ! ce foc de dor! Una p'alta s e a- Dina, i nOptea s ' a-
Veni-va badea Tudor lungd lergA
SA mal string& din pAdun *i nu pot sA se a- *'una p'alta nu s'a-
Cete mAndre de pandurl ? jungA... junge...
Ca s'alunge dela not
Si pe Grecl i pe clocol... Balada SOrele §i luna" :
(Alex., Poes. pop. 2, 2221. pi §i nópte plinl de dor,
Balada Iordachi al Lupului" : Ar§l de foc nesting6tor,
Vecinic sA, v alungati,
Hai cu totl sa 'nealecam, Ceriul sA cutrieratl,
Arnautil s'alungdm, Lumile sA lurninatl !..
Si de drum sa ne catAm :
Spre Bugdc sA apucAm... Alexandri, Miequl lernei" :
Stejarul i cornul" : Dar ce vèd?.. in racla lunol o fantornA so
aratA :
FrAttOre RomAnas !
CrdngA lunga da-tl-o-as, E un lup ce s e alungd clupA prada'l spAl-
Ca s'o faci arc de resboi, rnintatA.,
S'alungl Le5iI dela noi... unde s e alungd, printr'o licentã poe-
Mogol Vornicul" : tic nimerita, are un sens activ ; mai
Cu cel furl nu te-al luptat ?
corect insa in Lunca din Mircesci" :
DupA el nu to-at luat, Ornul isi indreptà pasul calm desul stejAris,
Noë am sAl tot alunge Unde umbra cu lumina s e alungd sub frun-
cu mdrtea sa'l aglungl?
cli..
Cu sensul din urma de o góna ne'n- Precum alerg este din ad" §i
cetata sat ne'mpacatä, locutiunea pro- largum", tot a§a alung vine din a d
verbiala : pecatul alungd pe om". longu m, in medio-latina allo n
Balada Opri§anul" : g a r e, de asemenea italienesce, in ve-
Vai de omul cu p6cat I chea francesa al oi gn er, buna-Ora
De p6cat e al u nga t intr'un text din 1378 : qui toujours
Si nu pcite-a fi scApat ! aloignait pour ailleurs aler faire
Alta locutiune proverbiala, : par'ca'l son office (Du Cange, ad voc.) = care'l
22,083. 31
www.dacoromanica.ro
968 ALVA 964
tot alunga s mérga aiuri la trOba Alungare. v. l'Alung.

sa".
v. Alerg. De lung. Fugaresc. Go- Alungat, adj.; 10. chasse, expulsO;
nese. Lung. 2°. prolongé, allonge. In primul sens
este participit trecut din alung
2' A-liing (de-, d'), adv. ; le long de, sinonim cu isgonit; in sensul al
au long de. Formatiune propria roma- doilea, care apartine numai graiului
'Asa din lung cu prepositionalul poetic, este o formatiune din adver-
-a, ca §i'n d'a-lat", d'a-rind", d'a- bul a-lung.
-drept" etc., cari tOte mai adesea se A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 51:
intrebuinteza post-articulate. Naprasnica silnicia a Ciobanului ne-a
v. "%A. tinut alungap pe la straini..."
Doina din Bucovina : Un Meet din Moldova :
Pray cu chivra olu lua Vine ceta prehtasca
haliclurT cu mana, Dela nol sã te pornesca
**1 de-alung oiu impu§ca... Pe o cale alungatd,
(Aurora romand., 1881 p. 14). Bat'o focul sA mi-o batA...
(Burada, Inmorm. 119)
I. Crënga, Harap-alb (Cony. lit. 1877
v. 1.2* Alung. -at.
p. 185) : §i apoi dela o vreme incep
a se lAsa lin ca vintul, Alungator, -Ore, adj. et subst.; qui
§i luand de-alung pAmintul, chasse, qui expulse.
merg spre imperatie,
Dumnecleii sA ne tie ..." A. V1ahut6, Nuvele p. 27 : vorbele
din rava§ul lui Radu Ii rösunat in su-
Balada Dolca" : flet, ca un cantec de departe, frumos
Dolca vesel se scula, §i alungator durerilor.. ."
Campul de-alung apuca... v. 1. Alung . Alungat.
Balada Badiul" :
FA la apA cä purcecll,
A1ve, (artic. alvaoa, plur. alvale), s.
di 'n fugA sa te rapell f. : 1°. farine roussie avec du miel"
Pe la gura piynitel (Pontbriant) ; 20. gruau au beurre et
Tot de-alungul ulitel... au sucre. Se qice i aspirat : halva.
Costachi Conachi, Poes. p. 222 : In sensul de 'ntaiu, este alva t u r -
césc a, pe care o fac i o vind al -
Sfir§esce curmA peddpsa unel crude ispitirl,
Cad mö topesc purtAnd frica unul amor cu
vagiii in alvageria; un fel de
'ndoirl: prajitura din Mina arsa i miere, din
Pe malul MAril de-alungul nu contenesc a turcul h alw a nom de différentes es-
umbla, pèces de pate sucrée ; halva y ven-
Cautand sa itl gAsesc urma Tnsemnata un- deur de halwa" (§ainénu, Elem. turc.
de-va...
p. 50) ; se face i din tahin cu zahar,
A. Pann, Prov. II, 90 : cel putin In Bucuresci ; e alba galbue,
Curnp6ra1 o mo§iórA dorinta Wulf izbAndesc, tare, dar farimaciOsa §i se topesce la
di o apucal d'a-lungul sà caut conuirA 'n ea, caldura ; pe'n mahalale se manna,
Oãnd cu sapa, când cu plugul, o sApal cum mult in qile de post. In sensul al doi-
trebula... lea, este alva de cas A, un desert cam
v. Lingei. Lung. mitoanesc, facut din gril sail din fa-
www.dacoromanica.ro
965 1-Am 966
Ma cu unt próspet ori cu untura §i catra tovaro§ul sou, carele §i el se a-

cu zahar, de culóre roO, inchisa. Dela tine cu gura, ca s'o primp,. Sint unil
Turci cuvintul a trecut §i la Greci : copil dibaci de prind alvila de mai
alficis, xalfierviVis; de asemen ea la Serbi multe ori. Sint altii cari nu pot sa
§i la Bulgari. Cihac (II, 584) crede a din o primp, nici odata. Cel care o prinde
prototipul arab al-helava" a capetat de mai multe ori, este laudat de WO,
si limba portugesa acesta vorba sub adunarea. Ast-fel se trimite dela unul
forma alfeloa = espece de confitures". la altul, pina, ce ori apuca alvia i o
In adever, Portugesii aü o alva de mananca, off n'o prinde §i se lasd de
zahar : alfeloa de agucar", §i o alva a o mai bate, ca sa faca rind i al-
de miere : alfeloa de mel". 0 a treia tor copii, can' altépta cu nerabdare.
varietate la Romani este deminutivul Si rid marl §i mici, i fac chef, petre-
alviä, despre care mai jos. cere i chiloman mare. S. se mai scie
v. Acadea. Cataif. Sarailid. Ta- ca la asemenea qi se aduna ate doe
hin... sail mai mune gasde la un loc, ca sa
fie mai multi copil. Dupa ce se ispra-
Alvageriä 1 vesce jocul, se cerca norocul fie-caruia.
v. Alva.
AlvagIü J Acesta se face ast-fel : Cu luminarea
se da foc atel, aa unsa de alvipt cum
Alvithr. V. 1Alvitet. este, in norocul cutaruia §i sorocind'o
pina unde are sa arga. Daca se stinge
1.A1vitti, s. f. ; espece de nougat o- §i n'ajunge pina unde este sorocita
riental. Amestec din nuci, scrobéla ata, se 'lice ca n'are noroc in anul a-
alba §i zahar sail miere. Cand nu e cela. Apol dandul din nog foc, o so-
de post, se pune albq de oil in loc rocesc pina unde are sa arga pentru
de scrobéla. Cel ce o face e al v it a r, altul. Daca arde pina uncle ata e so-
er locul al vitäria. rocita, ic ca in anul acela va ave
v. Alva. 2Alvilet. noroc , §i o sorocesc pentru alt co-
pil..." (P. Ispirescu, Bucuresci).
2*A1v1ta, s. f. ; sorte de jeu enfantin. Acest joc copilaresc se afla §i la Ma-
La lasatul secului de branza, este cedo-romani, unde se chiama as ca ,
obiceiti intre copil sa b at a alvila. A- adeca : c as c a. sa primp alvila" (M.
cesta se face séra, dupa cin, §i in chipul Iutza, Crilova).
urrnator : De un cuiü batut in tavan se v. `-Alvqd. Bat. Casc. Jac.
lega o ata, lunga pina sä vie in dreptul Vint...
peptului copiilor. La capetul de jos al
atei se lega o bucata de alvipt cat o Alvitbrib. v. 1.Alvild.
portocala de mare. Doi copii, pine, la
virsta de 15 ani cel mult, se pun fata, 'Ara (avut, avere), vb. ; avoir : 1.
in fata, avénd la mijloc alvia, adeca posseder, tenir ; 20. sentir, ressentir ;
intre et Se departéza cu un pas unul 3°. devoir, etre force. Unul din eel* trel
de altul. Un al treilea face vint verbi activi §i auxiliari tot-o-data, ala-
alvite catra unul din copii. Acesta este ture cu sin t sail fti i v o u, cu
dator, fara a pune mama, sa o apuce cari se §i compune pentru a obtine
cu gura. Daca nu 'Ate, trebue sa o unele forme, dupa cum se compune si
atinga cel putin cu buzele, trimiténd'o cu sine insql : am avut, a f i avut,
31.
www.dacoromanica.ro
967 I.AM 968
voiu fi avut §i a§a mai departe. Fi- Verbul activ am se apropia, prin sens
ind in grain de o circulatiune extrema, de stapan es c, dar exprima ce-va
ar fi peste putinta a studia pe am de- cu mult mai general, fail nici o no-
stul de bine, deca n'am despaqi din tiune de drept sail de mod : cine s t 4-
capul locului pe cel activ de cel auxi- panesce un lucru , ii §i are; cine
liar ; §i acésta mai cu sema in limba insä il are, pOte sä nu fie stapan peste
romana, care a reu§it al diferentia pe acel lucru. Ea am un cal, §i totu§1 ca-
amindoi chiar foneticesce. lul nu este al me ü, ca in cantecul
In propositiunea am u n cal bun, poporan :
pe care am c u in p 6 r a t", ambii am Badita, de peste del
sint etimologicesce unul i acela§i cu- Ar veni §i n'are cal ;
vint, ca §i frantusesce ai" in : j ' a i badita, c a 1 cu plata
un bon cheval que j ' a i achete" ; dar F3i mai yin' la nol vr'o data...
(Jarnik-Barsanu, Transily. 103)
pe cand frantusesce activul ai"
auxiliarul ai" se conjuga intr'un mod Este darn, numai o quasi-stapanire,
identic : j'ai, tu as, il a, nous avons un fel de tin er e, dar cu o nuanta
etc., romanesce activul am are o fle- mai putin materiala. Tocmai din causa
xiune diferit de auxiliarul am : generalitatii pre-mlädióse a sensului
eu am eu am seu, am a putut sa sca9, treptat la
tu al tu ai o functiune curat auxiliara, dupa cum
el are un cal el a ce-va mai anevoe a scMut in unele
nol avent cump6rat,
Pe
care noT aim dialecte neo-latine §i sinonimul t i n ,
voT aveif vol ai buna-óra la Spanioli.
el ei ef eta
Sensul cel nedecis al lui am ne a-
unde auxiliarul ne presinta forme con- pare mai cu sema in ghicitori, undo
trase : a, am, ari, acolo unde la activ el insemnéza ce-va ca tinere", insä
vedem : are, avem, amp; o dissociare cu o nuanta de tot abstracta saü chiar
morfologica pe care o gäsim §i 'n u- metafisica; de ex. : Ce este 1 u n a ?
nele dialecte italiene, buna lira in can- Am o mita, alba, grasa,
tecele poporane marchigiane (Gianan- Tóta nOptea ?mbla, 'n cash...
drea) : (Sbiera, Poyesti, p. 322)
Bello, che m'éteda t t o ra parola, Ce este negura?

Tanto ro core mia se ne fida ; Am o vaca suria,
Ro cerve o l'avete a banderolla...; Vine din pustia,
une-ori cu a- : Cuprinde luncile
Cu brancile...
(1b) (1 .)
Ma ve' senza carbO 'gran foco fate,
Pazienza, bello mia, si perso m'cite... Locutiuni metaforice :
In acest mod, nu numai in fond, dar Am gur a parler sans One, oser
§i prin forma, ambii am urméza a fi ouvrir la bouche..."
studiati fie-care in parte, de§i e mai pe VaT, vaT, vaT inima mea,
sus de off-ce indoela c materialmente Multu'l buna, multu'l rea,
Multu'l nOgra ca tina:
(= ital. a t e) este identic cu aver?", Molt se arde si se frige
(= ital. avet e). n'are gur sa strige...
I°. Sensurile. (Jarnik-Boxsanu, 213)
a) am posseder, tenir". v. Gurd.
www.dacoromanica.ro
969 1.AM 970
Am n a s avoir du toupet, are con- cul naibb", ce qui vient tour a teur"
Minciunosul nu are n a s la
sider-6" : (Cihac, II, 599), care este feminin din
ninie = a nemine honoratur" (L. B.). arabul nalb=--lieutenant, gouverneur"
v. Nas. (ainOnu, Elem. turc. 75).
Am c a p etre en &tat de faire quel- v. Natbd.
que chose" : Tot sensul de stapanesc" sag Ain"
Pott desface ce-al facut,
predomnesce in constructiunea Itff am
Dar eu n'am c a p sa te ult, cu un adjectiv sail cu un calitativ in
CA cu gandul te-m ulta, genere: o am iubita, ii am vraj-
Nu na6 lasa inima... rn a § , II am buni pentru tréba a-
(Jarnik-Mrsanu, 164). cesta etc., unde romanesce se §i (lice
v. Cap. de o potriva bine : II tin bu n.
Am par te avoir de la chance, a- Val de mine, co sa fac I
voir sa part de" : Ca n'am pe nimene d r a g...
Ocolil terile tOte (Jarnik-Barsanu, 208)
Si de bine n'avut p a r t e...
(Ibid. 131) Act moldovenesc circa 1626 (A. I. R.
v. Arte. Parte. I, 92) : acOle urice au fost date de
Am cinste are honoré" : parintele Tosip staritul manastirii la
Moxa, 1620, p. 372 : c inste sa nqte poslu§nici, eau fost aveindu de-
aibu dela domnila ta, iara de nu voiu mult credin6o§ 1, ca sa le tie..."
fi dereptil sa'm tai capul..." Zilot, Cron. p. 37 : acest talhar in-
Am tr 613 a etre occupé" : sovonit mai malt at pradat §i at je-
Act moldovenesc din 1638 (A. I. R. fuit, ca unul ce sciea t6te pe larg ale Cra-
III, 223) : sä nu mai avdm noi t r a - iovei, avenclu-le ochitedin vreme...".
sura pentru garduri, nice sa avdm De aci nu mai e decat un pas pina la
tr 0 b a la acele vii...", unde ne intim- verbul auxiliar al trecutului: am pe cine-
pina tot-o data archaicul : va ochit=am ochit pe cine-va.
Am trasur a are tergiverse. b) am sentir, ressentir".
Apoi: ampe dracu",amhaz", Intru cat notiunea de stapanire sat
am pe vin o'ncóce", am gar- tinere trece din lumea exteriora in
gaun 1" i altele, despre earl se va sfera intima, ea se preface in s i m -
vorbi la substantivii bor. t i r e, de unde locutiunea : am pe in i-
A treia persona imperativa : n'az- m. 6, sat : am c e-v a, sau chiar sirnplul
b !" constitua un fel de blastern : am insemnand je sens, je ressPns".
22
n'aibei parte !" n'albtt noroc !" n'atbd Costachi Negruzzi, Carlanii, sc. 1 :
pace !" n'aibet casa !" etc. Cand po- En nu mai inbla, §i'mi spune c e at ?
menPsce poporul pe d r a c, adauge cu Soil ca eü ie IV spun tot ce am p e
groza : n'atbel loc aid !" (L. M., Gloss. inima..."
402), de unde apol unul din numerO- Pentru a exprime notiunea cuprinsa
sele epitete ale necuratului : naib a, in francesul indisposition", Romanul
format printr'un irnperativ ca §i 'n (lice : am ce am, ca nu mi-e bine..."
uciga-1 tOca I". Termen curat roma- Am lipsa =simtesc lipsa ;
nese de ba§tina, naiba n'are a face Am nadejde =simtesc nadejde ;
nici cu italianul nabisso" (L. B.), care Am bucuria = simtesc bucuria ;
insemnOza prapastia", dar nici cu tur- Am pofta = simtesc pofta, etc.
www.dacoromanica.ro
971 0.AM 972
In multe din asemeni locutiuni am turi, dar pe care nemic nu ne Indrep-

pete fi inlocuit prin este: am dor= tatesce de al crede ca a fost vre-o
mi-e dor, am gand =-- mi-e gand, am data la noi in loc de viitor" (Cipariu,
grip, = mi-e grija etc., dupa cum §i Principia p. 183). Cand Coresi (lice :
latinesce se Tcea curae alicui e s s e" cine v a b 0 amu deintru elil, n' are
alaturi 'cu curae aliquid ha I) er e". a se inset o§a in vecie", va be"
Cate o data insa printr'o astfel de in- este o forma gramaticala, dar are a
locuire s'ar schimba intelesul, buna- se inseto§a" constitua o propositiune
ora in mi-e mila = misericordiam ha- sail o constructiune sintactica cu sen-
beo" linga am mile nu numai mi- sul de : nu va pute sa se inseto§eze"
sereor" , ci i misericordiam conse- sat ii va fi peste putinta a se inse-
quor". tov.".
Din nenumerate exemple lesne de a-
StrAinu 's ca pulu de cuc,
Mi1 n'am unde m duc... dunat, eta cate-va :
(Jarnik-Boxsanu, 207) Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
In Acad. Rom.) :
v. Mild. Act. Ap. XXVIII, aure audie-
Tot aci vine reciprocul a s e avé= 26 : cu audzul a- tis , et non i n
a se simti" : cum t e cif ?=quomodo udziti nu amp tellig eti s; et
vales; m 6 am cu cine-va bine sail reil a intelege, videntes videbi
= convenio; cum t e a cu frate-tett ? §ivadzandu pra- tis, et non p e r-
= quomodo convenit tibi cum fratre?" vii si nu aveli spicietis...
(Lex. Bud.). a ved O. ..
Enachi Cogalnicenu, Letop. II p. 260: Radu din Manicesci , 1574 (British
Grigorie Voda Ii punea la multe trebi, Mus. Mss. Harl. 6311 B) :
avandu-s e pre bine..." Matth. XVII, filius horni-
Un teran din Ialomita : mi-a spus 21: pridaditil are nis tradendus
unchiu Barbu cate-va cuvinte d ni-a a f i fiiul ome- e s t...
intrat la inima ; el e un om cu minte nesc...
intelept grozav ; cu mine s è are unde in Noul Testament din 1648 :
ghine de ninune..." (Th. Theodorescu, d a-sa-va fiiulü omenescil", 'far in
c. Lup§anu). Biblia §erban-voda din 1688 : v a s g
c) am devoir, etre force". s a d 0 fiiulü omenescil.. ."
Construit cu infinitivul, deja in la- Text din sec. XVII (Cod. Mss. mis-
tina habeo" capetase sensul de t r e- cell. al Bis. Sf. Nicolae din Brapv, p.
b u e, trecut apoi in tOte limbile ro- 647) : ca sä poata fi izbaviti de ma-
manice §i care in Occident a dat ria- nila aceia i de foc §i de greul ce are
scere formei viitorului : dir-a i= dicere af
habeo. La Romani acesta constructiune Ibid. 487 : eu gol am elit diin ma-
§1-a desvoltat doe nuante proprie dife- tele mamei, i iara golil am a merg e..."
rentiate: pe cand numai viitorul voiu Ib. 501 : cull laptele i lana diin
face" arata o actiune libera, conditio- turma Iau, iara de oi nu se grijescil,
nalul a m face" exprima o indoola, de carile cuväntfl aveli a d a in zua
Or notiunea de necesitate sail fatali- cela mare..."
tate, faciendum est", §1-a reservat pe Ib. 504 : a veni ave-voril in zilele
am a face", fOrte des in vechile tex-
27
de apoi batjocoritori.. ."
www.dacoromanica.ro
973 1.AM 974
Ib. 510 : eine nu va socoti ate- Ca le ploult si le ninge

-amt.' grain, nice de mai multe nu va n'are eine le 'nc in g e...
ave'a crede..." (Ibid. 288)
Varlam, 1643, I f. 73 a : a§e are Bãditlt cu sese boI

N'are ce C a t a la nol...
a p t i de oameni ca §i Ioanü.. ." (Ibid. 38).
Simeon Movila, 1602 (Cuv. d. batr.
I, 127) : de vreme ce yeti vede carte De aci exclamatiunea : ce are a face !
domnie-mele, Tara voi sa avegi a v A = impossible ! incroyable !" = italie-
feri de acel satu..." nesce: non ha a far !" che ha da far!"
Patra§co Paturniche, 1597 (ibid. I, Cu conjunctivul in loc de infinitiv :
77) : nime din ruda me ca sa n'aibet Bate, DOmne, NOmtu 'n drum,
a para..." C'o ales ce-o fost mal bun
la trecut se pOte exprime un grad Tor remas nesce piticl,
de fatalitate prin avea a...", de exem- Altfel n'ai cum sa le OiCi!
plu la Dosofteth, 1680, ps. LXXI, 12 : (J. B. 2981
c'au izbavit quia libera- Bat'o cruclulita lele,

pre mi§el de sal- vit egenum a po- N'avit cum sl nu mO 's el e,
C'o vedul alba la pele
nica §i pre mia- tente, et paupe- *i la grumaz cu margele...
seal caruia n'a- rem cui non e - (Ibid., 242).
via cine'T fi r a t adjutor...
Qutoriu... Tot ap in locutiunea proverbiala :
unde la Silvestru, 1631 : care n'are
are cui s a semene"--ital. ha a chi
somigliare" , care insemnezä : t r e -
agiutoriu" ; la Arsenie din Bisericani
circa 1650 (Mss. in Acad. Rom.) : ce b u I sa fie cum este, cad ay. I-a fost
ela n'avia agiutatora" ; la Coresi, 1577 : nemul".
cui nu e r a ajutorlu..." Cu conjunctivul insa, sensul de de-
7,
In graiul de astaqi : voir, etre force" e mai putin lamurit.

Am a face" vrea sä clich : je dois
Pentru mandra care'mI place faire" ; am s fac" p6te sa insem-
Nicl parintil n'ati ce'mIfac e... neze numal : je suis d i sp o s 6 a
(J. B. in faire". Aa intr'o satin poporana din
N'am ce fac e, sus il locul, Bucovina, o femee (lice ate ar fi dis-
Inima'mi arde ca focul ! pusa ea sa faca numai ca sa nu'l in-
N'am ce fac e, sus ii ddlul,
Inima'ml arde ca jarul ! .. vie barbatul pe care'l ingropase :
(Ibid. 193)
Vain. s a dad o palaria
Frunda verde lapte acru, Sa'I'citdsca-o liturghia
Me bagal sluga la dracu, Colea 'n colt la chir-Ilid;
Dar la dracu nu'mI prO place ; Tam s'a ' I vind ismenelo,
Cat' sd, s,ed, ca n'am ce fac e... Tam s a ' I port pomenele
(Ibid. 139). Pin' l'or lua lelele ;
Remanetl cu toti 'n pace, *'am s a ' I vind manu§ele,
Eu m6 duc, ca n'am c e fac e, Tam s a 'i port si slujbele
Ca'l poruncd 'mpOratOsca,
Prin tOte crijmutele ;
Trebue sd se 'mplindsca... Tam s a '1 dad hosmetele
Ca sal planga fetele ;
(Ibid. 322).
Tam s a ' 1 dad clobotele
Jele'l, DOmne, codrulul 953 bocesca mandrele ;
De armele hotuluI, Fya)a s a ' 1 dad opincele
www.dacoromanica.ro
975 AM 976
Sal bocdsca. matele se crede generalmente (Cihac), care este

Prin tOte cotrutele ;
*'ant s a '1 'Jail i pieptarul
o contractiune din avem : Et
am =
Sa'l planga hantatarull.. ego habemu s" , intocmai ca fran-
(Tribuna din Sibilu, 1886 p. 246) cesul poporan i 'avon s". Inradëci-
nandu-se am pentru prima persOna a
In tOte acestea conjunctivalul am presintelui indicativ, alb a trecut asu-
s A" este cu totul alt ce-va cleat in- pra subjunctivului: ca sa afb, de unde
finitivalul am a", care singur exprima OrAll in gralul actual a inceput a'l
pe deplin notiunea de devoir, Otre goni am, astfel ca se Q1Ce mai adesea:
force. s a am, i numai la a treia persOna
In fine, cu infinitivul sat cu con- persista nestramutat : s A aMd. In ve-
junctivul sub-inteles : n'a/ c u m ! n'af chile texturi alb sat aibu, la a doua
incotro! n'at unde!.. persona adn sat aibi , este o forma
De urit te potl ascunde, predomnitOre. Cipar (Principia p. 139-
Dar de dragoste n'al u n d e... 40) citeza o multime de exemple de prin
(J. B. 9) tipariturile din secolii XVI i XVII;
Tot cu nuanta de devoir, "etre for- e nu mai putin des in acte :
ce figurëza am unit cu supin prin Contal Uricar, 1656 (A. I. R. III,
prepositinnea d e : am d e facut, am 235) : deci eu sa aibu a da cuconilor
avut d e scris, aveam d e Ilis, voiu aye aiurO alta falce de vie..."
d e mers etc., cari tOte, mai mult sat Néc§ul Cantaragiul, 1683 (A. I. R.
mai putin, s'ar putO traduce prin t r e- I, 62) : sa aibu a'i da banii la carto-
b u T. vul viilor..."
5i atunci cand insemneza sentir", Ion sin Vatav Roman, 17th (A. I.
am se pOte construi une-ori cu d e ur- R. III, 276) : ale. in tara le§asca sa
mat de substantiv. A§a se (lice de o n'aibu amestec la nemic, iar dupa ce
potriva bine : am gand" §i am d e a hi mila lui Dumnezau sa e§im Iii
gand", am grija" §i am d e grija", tara la pamantul nostru, sa aibu i eu
unde d e ne amintesce pe genitivul traba..."
latin in curae habeo" : Dar .1'n scriitorii din secolul nostru,
Acela§i d e pe linga am posséder" clintre carl ajunge a cita pe Beldiman,
ne intimpina in Legenda Sf. Nicolae, Tragod. v. 3223 :
sec. XVI (Cod. Mss. miscell. al Bis. Dumnedeule Inalte, condelul meu este slab
Sf. Nic. din Bralov, p. 134) : era buni S'arat sgornotul, strigarea, putere nu pot sa
crqtini §i bogati i ave. d e alb,
unde de destul" se datorOza analo- Atata volu pute dice, mal pro scurt inteun
cuvint,
giei cu de ajuns". Ca nu s'audia nimica, nici in cer, nici pre
Ca norma insa, grawl romanesc post- parnint...
pune pe d e numai lui am devoir". b) athemt i avend.
v. De. Din latinul habendo deriva d'a-
I10. Forme gramaticale. drPptul avencl, care insa in vechile tex-
a) am 9i ob. turi se ciocnesce cu forma aibend, na-
Din latinul habeo deriva cab in scuta sub inriurirea lui alb =h a b e o,
loc de abiu", cu metatesa lui i ca in dupa cum §i'n vechea italiana era o
roib =-- rubeus", §i nici intr'un cas nu forma abbiendo dela abbia pe
'Ate sa derive de acolo am, dupa, cum linga forma obicinuita avend o.
www.dacoromanica.ro
977 2.AM 978
Codicele Voronetian circa 1550 ala- In poesia poporanA ne intimpinA a

turat cu Noul Testament din 1648 : dave = a ave.", cu proteticul d ca in
Act. A p. xxiv, avdndu nä- dalb=alb" :
15: upovainta ai- dejde in Dumne- 0 colindA muntenesca :
bandu spre Dum- zAu...
Ferice 'nil ferice,
nedzeu... Felice de mine
Radu din MAnicesci, 1574 : Si de malca mea ;
Matth. I, 18 : inventa est 'n clue ce-am nascut.
afla se aibeInthl in in utero hab ens Parte ce-am dm:at. ..
(G. D Teodorescu, Poes. pop. 78)
mate de Duhul de Spiritu sane-
sfIntb... to... Balada Rusalin" :
Matth. VII, 29: docens eos
Num' un feclor a davut ,
invAta ei ca des- sicut potestatem Ce Rusalin l'a chemat,
punsu aibandu... habens... Septe §coll l'a invetat
c) conditionalul : sa, avure. Ca s6. mi'l popdsca 'n sat ;
Nevdstã pe cin' §1-a luat ?
Codicele Voronetian in alAturare cu Pe Lena dela Maidanl
Testamentul din 1648 : Numal c'un Oertar de banl ;
Jacob II, 17 : a§la i ore- Ibornica iml davea
Pe Veta dela Socenl...
ala i crediinta, dinta, sA nu va
(Iteteganu, Poes. pop. 22)
se nu avure lu- aye' fapte, moan
cru, moa rta iaste tal intru ia-§... v. 1-D.
de siinre...
Pe alocuri se aude aiva in loc de
Macedo-romanesce se (lice pinA as- azbd :
tAcli la conditional (Bojadschi) : s i avu- Ca juramint, poporul (lice : sA nu
rimu, a treia persOna : s i avuri. Este aiveiparte de luminile ochilor, sA nu
latinul habueri m. aivei parte de ce e mai drag in lume..."
III°. Fonetica. (P. Iftimie, Tutova, c. Obarleni).
In vechile texturi nu e rar avdm in E §i mai curiesa forma poporanA
loc de avem, ca §i v m pentru v o rn. trisilabia av'endd pentru disilabicul a-
vend (Jipescu, Opincaru p. 20), precum
Radu din MAnicesci 1574 :
5i macedo-romanesce sint doe forme :
Io. VIII , 41 : patrem h a-
avcndalui i avCndu (Bojadschi).
pArinte av(mu b e in u s Deurn...
Dumnezeu...
v. 2Am. Avere. Avut.
ibid. XIX, 7 legern h a
lege avetmu... b e rn u s... 2-Am, vb. auxil.; avoir. In articlul
ibid. 13: nu a- ... non h a b e- precedinte s'a vegut modalitatea ma-
vcimil m u s regem... terialA §i logicA a nascerii auxiliarului
Coresi, Omiliar 1580, quat. XVI P. am din activul a m. Aci darA ne mar-
8 : de multe on grAescii bogatii : ce ginim a'l urmAri in sine'§i.
avdmit a mainca demanéta..." Auxiliarul am se conjugA numai la
Varlam, 1643, II f. 51 b: s1 ne presinte indicativ, unde se unesce cu
bucuramil, cA rnulta plata avdm..." participiul trecut :
Ibid. f. 35 b : a doa invatatura a- (eA) am (tu) al (el, ea) al
fa c u t;
vdmu. . ." (nol) am (voi) afi (ei, ele) aul
www.dacoromanica.ro
979 2.AM 980
si la optativ, uncle se unesce cu infi- deci acéste noao au gr a it u- s e..."

nitivul : = noO s'au g r a it".
(eil) a (tu) di (el, ea) ar Constructiunea inversa alaturi cu a-
f a c e. cea directa, fära ca ele sa se deosi-
(noi) am (voi) a (ei, ele) ar
La indicativ, ca i la optativ, am se besca prin ce-va sub raportul sensu-
p6te construi cu verbul seil in doe fe- lui, permite graiului romanese incru-
inn :
ciprea ambelor intocmai dupa regula
direct : am facu t, a§ f a c e. chiasmului in retorica, de§i procesul
invers: facut' am facere-a§,
,
e de tot poporan.
unde revine la optativ forma infiniti- A§a ne intimpina mereti in cantece:
vala nescurtata, dei pe a-locuri se Mors' ail el pin' la un loc
aude in popor : face- Ii ag. 'cti"t a pri ns un mare foe...
(Alex., Pees. pop. 2. , 20).
Constructiunea directa pOte sa fie :
S in n a t 'am grad de vará,
continua : am fa cu t, a f ace; Al e § i t numal negara;
Intrerupta : am et ce-va cum-va S 6monat 'am or4, ovOs,
f a cu t, a eü ce-va cum-va f a c e. Ai e § i t mohor pe siSs ;
Constructiunea indirecta p6te sa fie S 6m0n at' am popuplu,
intrerupta numai prin pronumele per- Au e s i t Orb& 'n fu§olu...
sonal: facutu-m'aii, face-m'a§. (Ibid. 228)
Functiunea cea obicinuita in ambele Fost' ai, badeo, om vemic,

Val r e rn a s chiar de nemic...
timpuri este acea directa continua ; nu (Ibid. 338).
e rara insä, i une-ori nu e Para ele-
D uc e- m'as la cununia,
ganta, acea intrerupta, mai ales la inii m'as duce ca vintul
d i cativ. CAnd spulberá
Moxa, 1620, p. 372 : de amg eu (Ibid. 307)
fa cut ü ce-va cu nedereptul , nu-mi Ber e- a vin cu minta mita,
veghé voe nemica. .." Tas durmi la mândra 'n bran
Act rustic din Mehedinti, 1599 (Cuv. (Familia, 1886 p. 116).
d. batr. I, 88) : au ei lasat cu al Proverb :

lor cuyantt..." Fost'ai, lele, ce a fost,
Psaltirea cheiana circa 1550 (Mss. Dar acum esti lucru prost...
In Acad. Rom.), X, 4 : ca ce ai tu Acesta incruci§are a ambelor con-
sfr a i t, e ei sparsera..." structiuni e cu atat mai desa in cro-
FOrte des intr'un fragment mahacen nicele nOstre, cu cat mai necarturar
circa 1600 (Cuv. d. bktr. II, 78 sqq.) : era cronicarul, adeca mai putin inriu-
s'au neltire de intaia 6as 1 u c r a- nit de modeluri grece i slavice, cad la
t u" ; Slavi §i la Greci nu se gasesce nemic
s'au ne§tire dupa al treile Cas v e- analog. A§a in letopisetul lul Ion Ne-
r i t u" ; mice se afla peste doe-sute de chias-
s'au nWire dupa al psele 6as a - muri analoge, dintre cari eta patru
jun su"; etc. unul linga altul :
Pronumele reflexiy se pune de'nain- Letop. II p. 363 : Mai cer §u t'au
tea lui am : m'am facu t, f a c ut u- Turcii Azacul, i s'ai/ apuc at Ru§ii
-s'au ; exista insa §i exemple ca : sa'l dee cu tot venitul §i hotarul luT.
Pravila dela Govora, 1640, f. 25 a: Cerpt' au i bir sä le dee i chel-
www.dacoromanica.ro
981 LAM 982
tuOla otiY, ce bir n'at2 p r i rn i t. I-5) i- Silvestru, 1651, f. 96 a : mananca

s ' at/ Turcii sa mai strice §i alte pa- pre oamenii miei cumil are manca
lanci ce sant pre marginea hotaruldi paine..."; Tar f. 111 b : de§artie santh
pre langa, Zaporojeni §i la pragurile fii oarnenilort, minciunop fii barba-
Niprului, anurne Camen, Zoton i al- tului ; de s'ard pune in cumpana, mai
tele, §i s'ati apucat ca le-or strica. iu§ori ard fi decata de§ertila..."
i pentru Ucraina
Mai q i s ' aft' Turcii Moxa, 1620, p. 352 : arc/ fi mai
etc." bine ce va na§te sa'l arunci in foc..."
Din diferite constructiuni chiasma- Radu din Manicesci 1574 (Mss. in
tice, mei nu sint tome putine la British Mus., Hart. 6311 B) :
noi, cea mai in circulatiune decat cele- Io. III, 12: cum, ... quomodo, si
l'alte tOte la un loc este acea prin de aft, (ems) zice dixero vobis coe-
auxiliarul am; apol pe a doua §i pe a voao de ceri, cré- lestia, credetis...
trela linia prin auxiliarul v o I u, prin dere-ap...
elemente pronominale i altele : mer- i linga a0 forma apt prin analo-
ge-voiu i voiu ved6, bucura-te i te gia cu amu :
veselesce etc. Psaltirea §cheiana circa 1550: Doam-
v. Se.
ne Dumnedzaul mieu , se acu face
In vechea italiana ni se presinta din 6asta..."
cand in cand un fenomen fOrte in-
rudit. Aa sint exemplele citate de Unii deriva pe cq din neo-grecul iic
in iis ygdy,n, lig yedtpotav (Cihac, II,
Tommaseo : Grazie ti rendo , Iddio
mio, perocchè tu m ' a i visitato, ed 637), care represinta pe vechiul grec
hami dimostratu ii peccati miei..." ; imperativ i4s=i'egEg din 'cry kat (Du
sail la San-Francesco d'Assisi : Cange, Gloss. med. Graec., introd.). 0
asemenea derivatiune nu se discuta.
Perdonami, Signore, T6te formele auxiliarului am s'ail na-
Che t ' h o fora serrato: scut printr'unul i ace1a§1 proces fone-
No hot ti ricambiato
Un vero amore.. . tic al suprimerii silabei mijlocie -ve- =
-be- din prototipuri latine, i anurne :
Formele istorice pentru monosilabi-
cii am, ar §i. a sint dissilabice : amu, am =avem=habernus;
are §i agi. ai=habes;
Act rustic din Ilfov circa 1600 (Cuv. a, ail =habet, habent;
d. bar. I, 94) de doö off : amu la- ap =aveti=habetis;
satu eu cu sufletul miu..." are =haberet;
Act muntenesc din 1622 (A. I. R. ag=habessim.
I, 31) : auzindu ca va sa faca sfanta Pentru a deja canonicul Cipariu
manastire, ne-amu adunatu toti §i amu (Gramm. 278) indicase forte bine pa-
vorbitu..." ralelul italian a v e ssi, care inse nu
Altul din 1612 (ibid. 71) : amu invine din latinul habuissem", ci din
torsu part6 lui Saban Gliga..." archaicul h a bessi m, de ex. la Ci-
Varlam, 1643, I f. 51 a : multi are cerone, De leg. II, 8 : separatirn nemo
hi mai bucuro§i sa moara decatt sa'§a habessit deos".
descopere boala ca sä o vadza toti..." In grain a sau au se reduce mai a-
Pe linga are este i forma ard, de desea la o.
unde apoi actualul ar : In urmatOrea doma din Ardél acest
www.dacoromanica.ro
983 AMA I 984
o= au ne intimpina chiar intr'o con- latu = se au"; nascutu-se-u=se au";

structiune chiasmatica : ne-u spus = ne au"; te-i ivitu = te
Es afai-A, lunal sus, az"; o-u padzitu = o au"; 0-u necat
Badea vint' o si s'o d u s ; = 0 au" ; se-rei aprinde = se arei",
Es afara, lunal jos. etc.
Badea vi n t'o Si s'o 'nt or s... Cugethri in Ora mortii, circa 1550
(Jarnik-Barsanu, 134) (ib. passim): o, cum ne-ma (=ne am)
Apoi pentru plural circuleza alaturi pierdut vrénie de pocainte de-mu (
cu au o forma fOrte interesanta or= de am) badgocuritil i amü" gucatu 0-mu
lat. habuerunt: ( =§i am) saritu..."
In graiu se mai observ i un alt-
Bate, Doamne, NOmtu 'n drum, fel de sandhi" :
e'o ales ce-o fost mai bun
.Tor rémas ni§te [dim 27Se dice I-an dat in loc de : I-am
Alt-fel n'al cum sa le clici; dat ; dar : am vègut, nu : an vegut..."
PiticiT care-or Minas, (D. Georgescu, Ia0, c. Balceni).
Pun caciulele pe nas In fine, despre formele istriano-ro-
Si fac la fete necaz ! mane, fOrte curióse, veqi pe Ascoli,
(J. B. 298)
Studj critici I, 64-67.
Si mi-or is ildre de fraga, v. 'Am. B.
'Puturor pe lume draga ;
Mi-or Ois flOrea florilor,
Dragostea feclorilor... -am. v. -an.
(Ib 156)
Cununa o fost la mine, Amb, ! s. a-ma! interj. ; eh mais ! E-
Da ochii or fost la tine. ditorul operelor lui Alexandri (t. IV p.
Sit fi lust séma bine... 1775) explica pe ama prin : ce mai
(lb. 171).
tréba! Este o exclarnatiune de mi-
Ambele forme au 0 or in acelav rare unita cu indoela, care se aude
cantec : numai pe'n orav, aprópe necunoscuta
Cu cheile s'or jucat pe la VIA.
Multi pruncutl Costinescu, Vocab. I, 34 : A-ma!
Nepriceputi : ap ce at facut ? de ce a§a ?..."
!
Nu sciu in foc le-au tipat, Alexandri, Gura-casca : ... ye inchi-
O'n apa lo-au aruncat... puiti pe mine Nae Gascanescu inbra-
(Pompilib, Sibilu, 54)
cat husaresce, cu nadragi strimti i cu
Dupa vocala unui cuvint monosila- chivera ? Ama! frumos m'a prinde..."
hic, in unele vechi texturi initialul a Ace1a0, Sandu Napoila : ... s fiu
se elide, ceia ce s'aude adesea 0'n gra- de o potriva cu Chiosa vezeteul §i cu
iul poporan. A§a : Manciurica bucatarul ?... ama rindu-
Legenda DurniniceT, 1600 (Cuv. 0. ela !.."
batr. II, 44) : aZasta carte o-u tre- Acela0 , Hagi-Petcu , act I sc. 4 :
mesu"=o au tremesu". Ama! Atata mi-ar fi trebuit sal as-
Ruga Sf. Sisinie circa 1580 (ib. 289): cult pe d-lui ! .."
laptele mani-ta ce-i suptu" ce ai Acela0, Boleri i clocoi, act II sc.
suptu... 13 : Ama! AI vorbit de te-ai pripit..."
Calatoria la Tad, circa 1550 (ib. pas- Filimon, Ciocoil vechi p. 186 : pare
sim): ce-u rastignit=ce au"; se-u scu- ca awl de acum pe acei clevetitori qi-
www.dacoromanica.ro
985 AMANDEA ! 986
cénd : Ama, cap 0 la Banul ! mai de- [Turcilor] nici de cum, nici sa §éda, jos
unall nu voi sa dea pe fie-sa dupa inaintea lui nu'i punea, §i sa Ostia
Postelnicul Andronache, boier siman- asupra lor, ca cand n'ar fi fost Turci,
dicos om al lui Caragea, §i acum
i ci se ruga cu aman bole r, care nu
o da slugil acelui boier... cred ca a fi ma) fost alta data..."
Aceia§i interjectiune este la Neo- Pareche cu aman boier I" este a-
greci, Serbi, Bulgari i Turd (Miklo- man puiule !", cand nu supusul ce-
sich, Turk. Elem. I, 11). Romanii aü rea iertare dela mai marele seu, ci
capetat'o abia in epoca Fanariotilor. femeea dela What.
Curat romanesce, cu acela§1 sens, se I. Crenga , Amintiri din copilaria
(lice a- b a !" de exemplu la De la (Cony. lit. 1881 p. 10) : Pe semne te
Yrancea (B. §tefanescu), Sultanica p. mananca spinarea, cum ved eh ; §i Ta
244 : A b a, mople, incotro ? un'te acu§ te scarpin, clan vrei ; ba §'un to-
duel p'a§a zapuVla ? " saü oltenesce por II fac, daca me crap, de'I clice
in Jowl papu§ilor" : aman puiule! cand II scapa din mana
A-b a, fa, unde tl-e tdtele mea..."
Ca sa'ml dea puschaele Nu e rar §i'n poesia poporana, dar
SA irnpusc vrabétele ? numai in balade.
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 121) Roman Grue Grozovanul" :
v. A-ba!Dec! Aman el cu tog rAcnIa
din fatal totl perla...
gi
AmM. v. Hamal. 0 balada din Bucovina :
Arnim ! interj. ; grace ! misericorde ! El striga in gura mare,
Eu ii dam peste spinare ;
pardon ! Acesta exclamatiune araba de El striga : aman ! aman!
iertare aü capetat'o prin Osmanlii Ed mö 'ntorceam Si% mal darn...
tOte popOrele de pe peninsula balcanica, (Marian, II, r.i.))
cad Turcii, cand ardeaii i pirjollaii In balada Doncila" :

tot pina la Dunare §i pina la Carpati,
Ah, a m a r, a rn a r Doncila I
n'aveai incotro, ci trebuia sa le strigi N'am cerut asa copilA...
turcesce aman!" fiind-ca altfel nu te
intelegeati. pare a fi o eróre in loc de :
In Cronice aman ne intimpina nu- Ah, aman, aman, DoncilA I ..
mai cand e vorba de Turd, sail cand cad vorbesce un Turc arnenintat de
vorbesc Turcii. mórte 0 care cu un moment inainte
Neculce, Letop. II p. 377 : nu mai dsicea adversarului sea : ghiaur Don-
avea nici o putere, numai ce striga ella !"...
aman, deci noi vazandu-I cä striga a- v. Turc.
man, ne-ati cautat numai a face pace..."
Dionisie Eclesiarcul , Cron. (Papiti , Amanda, ! interj. ; tout d'un coup !
Monum. II, 172) : §i a§a se sparge a l'assaut ! vite ! Sinonim cu bust a.
ordiea Turcilor, call se duc in lume Se aude numai in Moldova, unde pare
sbierand §i Turcii catluti tipand : a- a fi destul de respandit. S'a introdus
man aman!.."
I in grain cel mult de prin secolul trecut.
Enachi Cogalniconu, Letop. III p. 224: Amintiri din copilaria
I. Crenga ,
[Antiohi Caragia] nu le da obraz (Cony. lit. 1881 p. 460) : fare ea, a-
www.dacoromanica.ro
987 1AMAR 988
mandeci pe u§ä afath plangénd i in- Beldiman, Tragod. v. 4019 :

cep a rAcni cat imi lua gura, strigand SaraciT ce-aveau prin cask mergea punea a-
megie§ii..." manet,
Alexandri, Scara matei, sc. 12 : Ef, DAndu'l bani sail imblânclèsca, san vOd5. des-
apoi ce fac ea acum ? Ha ! MAri sA mAniet...
fac §i eli ca cuconu MAgdian... Aman- Filimon, Ciocoii vechi p. 249 : ...tea
dea la scarA ! .." condica de amanetur i trece banii bo-
Acela§I, Iorgu dela Sadagura, act I leruluI la partida platilor..."
sc. 8 : Dos la fatA, s'amandea la mo§ Jipescu , Opincaru p. 108 : v6 §i
Niron ! .." 'mprumutam , dar punqi-ne amanet ,
Acelagi, Rusaliile, sc. 14 : zAlog, or mo§iile , or sarea, or vi-
VeveritA : Rusaliile se primblA ndp- nitu..."
tea prin sat ; cum le-om zAri, aman- De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul-
dea pe ele ! tanica p. 113 : Ce-o sA mai a m a -
Gheorghe : Dar dac'or da ele busta netam la urma urmelor, dacA per-
la Doi ? ..." dem §i'n astA-serA ?.."
Seulescu , Gramm. 1833 P. 170, a- V. Zalog.
duce ca sinonimi : amande pe din-
s ul, datl de tot, nu lAsa, nu te da..." Amanear 1
Dupa d. ainenu (Elem. turc. p. 55) v. Amanet.
Amanetèz r
amandea este un participiti persian
lagmandO, trecut la noi prin Turd "Amar, -A, adj.; amer ; fig. triste,
insemnand literalmente predand", nA- penible, afligeant, dur a supporter. In
vAlind" ; o etimologiA fOrte corectA fo- sens figurat se apropie de am a rni c.
neticesce i pe care tot-o-datA , sub In sens propriti, distinge gustul ne-
raportul semasiologic, o inthresce ana- plAcut al unor substage, mai ales al
logia latinului raptlm" din rapere", unor plante prin cari ii §i definesce po-
ba §i romanesce grabA" din slavicul porul. Aa e amar pelinu 1.
grabiti = piller". DoinA muntenèscA :
v . Busta. lama lamandi. Yu-
116 muncesc de vine-un an
rd§;.' Turn.. La 'Arta, la LeurdOn
S. fac pelinul zahar,
Amanèt (plur. am aneturi), s. n.; gage, Dar pelinu'l tot amar...
nantissement. Sinonim cu z Al o g. De-
rivate : amanetar créancier hypo- Din Bucovina :
th6caire" §i amanetez mettre en Dar pelinu'l tot amar
gage, hypothOquer". Din turcul e m a- dusmanu'l tot du§man 1 ..
n e t dépOt" prin neo-grecul d ju a - (Marian, II, 27)
vizi gage" dp,avci-Eliw enga- Moxa, 1620, p. 382 : beu pAharil
ger" (Cihac). amara §i p eli n a t b...
Enachi Cogalnicénu, Letop. III p. 233: Pe lingA amar ca pelinul", se qice:
aa chemat un Mirzac, ce avea mu- amar ca fiere a", ceia ce se ro-
safir intr'o cask la pOrtA, zicAndu'i : stesce in unele locuri : amar c a § e -
am un amanet ca sA'ti dat, dar voiu r e a" (I. Gheorghiti, Iagi, c. Carjoia),
sa;t1 pul capul §i amanetul din mana in altele : amar ca cere a" (G. Bala,
sA nu' ti daT..." Nemt, c. Bistricióra).
www.dacoromanica.ro
989 I.AMAR 990
71
Amar ca ghintur a" (G-entiana care e §i frantusesce :
cruciata), planta numita i fierea- Amer comme fiel,
-pamint Ui. Doux comme miel...
22
Amar ca matraguna" (Atropa (G. D. Teodorescu, Pees. pop. 235)
Belladonna). Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
De§i leu§ténul (Ligusticum levisti- in Acad. Rom.) :
cum) nu e tare amar, totu§1 in Banat Jacob. III, 11 : numquid
se aude : mi-e amard viata ca leu- doara izvorul di- fons de eodem fo-
t 6 n u la (L. Iancu, c. Visagu)- ineacani curere ramine emanat
Despre medicamente amare, general- izvori-va dulce dulcem et am a-
mente vegetale i tonice, cunoscute §i §i amaru ?... r am aquam ?...
frantusesce sub termenul generic de Coresi, Omiliar 1580, quat. XXIX
)11e s amers": p. 12 r foarte intuneca mint6 lor §i
Ca nu daft lécurl mare nu-i lasa sa mute adevarulii, ce gra-
SA fie eu supkare, esca ca dulcele e amarii ..."
Ci tot buze rumeldre, Cantemir, Is. Ieroglif. (Mss. in A-
Care plac la fetisdre... cad. Rom. p. 85) : cu bucateoa d ul c e
(J. B. 374)
a vulpii inghii i undita otravii a-
In sens proprit i 'n sens figurat mare/. . ."
tot-o-data: Ibid. p. 171 : inirnii inchise §i de
grip, cuprinse , tot dulcele amar
Amara 'I frun0a de nue,
Mal amar doru ce'l duc;' V tot largul strimpt Ii iaste..."
Amard 'I fruncla de fag, Enachi Cogalnicenu, Letop. II, p.
Mal arnar doru ce'l trag... 282 :
(ibid. 90)
Oh! lume insalatoare,
Intr'o frumOsa antitesa : De 'mparatl invrajbitoare!
Cum era de dulce mlerea,
Ma verde n u c ' amard, Acum este-amard flerea...
Badea'l manios de-ask*
Ca n'am sest cu el afara.;
Balada Doncila" :
FOia verde florl de fr a g a, Pentru dinsul nu e vark
Iarta badeo, Arta draga... Nu e dulce primavara,
(ibid. 105) Ci numal vldta amard !
V. Fiere. Ghintura.Leu§ten. Doha din Dobrogea :
traguna. Nue. Pelin. Fantana, cu cincI izvcirk
Ca §.1 a c r u, amar este in opositiune Dot) dulcl si trel amard,
cu dulce. Sa ba dusmanil se more...
Proverb : (Burada, Met. 231).
Cine a maneat papark Alta din Moldova :

Scie d u 1 c e'l or amard... Ce-a fost vested inverclesce,
(Pann, II, 14). Ce'l amar se indulcesce,
G-hicitórea despre nue" : Ce'l malnit se 'nveselesee...
(Mex., Poes. pop. 2., 3.36)
Nalt cat casa, Dupa cum dulce se iea ca sinonim
Verde ea mkasa,
Dulce ca mlerea, cu tot ce e placut sail bun, de ase-
Amar ca Serra... menea amar se intrebuinteza metafo-
www.dacoromanica.ro
991 LAMAR 992
ric pentru notiunea de off-ce neplacut, Pentru popor, o mama p6te fi a

ref), trist, Inca din acest punct de spr a, dar o sOcra este a c r a., Ian o
vedere pina §i dulc0t a 'Ate fi amara, muma-vitrega e amard :
ca in doina :
Cale pima sint de vara,
Si eu undo m6 volu duce ? Nice una nu'l amard
. Unde mierea e mal dul ce, Ca malca de-a doua OrA.
Cad aice 'n astA tara (J B 20))
DoU! §i m ie r ea e amara...
(Marian, Bucov. II, 13). v. Acru.
La plural ferninin, in grain se aude
Istoria lui Brancovénu 1730 (Cony. mai adesea aniara in loc de amare ;
lit. 1875 P. 328) : une-ori vechile texturi :
Oh amara primavarA,
1 Sf. loan Crisostom, text din sec.
Cum ne le Turcil din tara... XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf.
Coresi, 1577, ps. LXIII : Nicolae din Bra§ov, p. 483) : nice zda-
rainda fata sau batanda in piepta sau
intinsera ar- Iintenderunt glasuri lasanda, ce numai diin inima
cula sau, lucru arcum , rem a-
sa lasam lacrame amard. ."
marl . maram... Poetul insa, din contra, i§i permite
Moxa, 1620, p. 380 : o, amard leu in asemeni casuri §i pe maseulinul a-
cu suflett crunta §i cu minte de fiara man :
vrajmar, cgta, paguba fece§i!..." Zilot, Cron. p. 52 :
Beldiman, Tragod. v. 1: Lucru vrednic d'amari lacrAml, numal jale,
numal foc,
Ce necaz, ce osindire, val mie I ce foc amar,
Ce tresnet i ce lovire, ce otrAvitor pahar 1...
Care este pustiirea acestul romanesc loc ...
0 balada din Bucovina : Adjectivul amar, fOrte des el-insqi

cu gura'i blastAma
sfi
in grain, s'a mai ramurit la noi in a-
Cu blAstam amar de foc tatea crengi unele peste altele, ea ni-
SA n'albA 'n lume noroc, cairi in limbile neo-latine din Occident.
Cu blastam amar de mOrte Pe linga substantivul a m a r, adver-
Ca sft n'albA 'n lume parte... bul a m a r, interjectiunea a m a r, vine
(Marian, Ii, 123)
apoi verbul amares c, adjectivii a-
Doina din Ardél : mar nb i amaria, substantivii
Bine-a Ois fruncla de vie amaréla , amarime, amara-
Ca dragostea nu'l mo§ie, clune, amaratura etc., fie-care
Ca dragostea se sfir§esce exprimênd o nuanta §i avOnd o func-
Si cat lumea nu trAesce : tiune propria bine determinata.
Dragostea e 'nselatOre
S'aduce chinurl amare!...
v. 2.4 Amur. ' -2 Amarnic. Amara-
(J. B. 219)
crune. Analresc...
Din Moldova :
2 Amex (plur. amarurt), s. n. ; souf-
CA ml-e suiletul amar france, peine, tristesse. Sinonim cu a-
Si'ml e tralul in zadar
Val do mine §i de mine, mar aciune, cu amarime, cu
Nu maT sciu ce'l reu, co% bine... am ar 01 a, dar cu o nuanta mai pu-
(Alex., Poos. pop. 2. 313). tin materiala; a§a, despre gustul buca-
www.dacoromanica.ro
993 LAMAR 994
telor, al beuturilor, al 16curilor etc. se DoinA din Ard61:

'Ate Tee amArAciune saü amA- M13 dusel cu cesa 'n del,
r 6 1A, de asemenea am Arime, nici Cosil Yana, i amar ;
o data insa amar; a inghiti am Ar 61A 3/6 dusel cu cOsa 'n lunca
sail amAraciune on f. amArime Ii cosil j ale addna, 1 ...
(Jarnik-BArsanu, 222)
este alt ce-va decat :
Costachi Negruzzi, 0 alergare de cal,
Multe rele-am patimit, I : ce amar trebue sa fie in sufletul
Mult amar am inghit it...
(Alex., Poes. pop.2. 379)
lui i catA j al e in inima sotiei sale..."
01-Fee suferinta se pOte numi amar :
sat. la A. Odobescu, Mihnea-vodA p.
Vino, mdndrá, sus pe del,
23 : am obosit tot inghitind u'mi Und' se face grail rar,
amarul. . ." Ca sa scapam de anzar !...
Pina §i pelinul lea un sens me- (J. B. 162)
taforic cand e sinonim cu amar, ca in Sf. Ioan Chrisostom, text din sec.
doina munten6scä : XVII (Cod. Mss. miscell. al. Bis Sf.
Dcimne, cul sä mal mO'nchin, Nicolae din Brapv, p. 508) : oamenii
Ca de-amar §i depelin ceia raii ajuta-se spre mai amarg, in-
Bietu'mi suflet este plin...
(G. D. Teodorescu, Poes pop, 352)
§alandii i in§elati fiinda..." ; §i mai
jos p. 528 : oamenii cola, hitlenii §i
Astfel amar e sinonim cu j ale, cu vrajitorii dospi-voril mai spre amarg,
durere, cu greti etc. in§alAndii i in§alandu-se..."
PredicA 1600 (Cuv. d. batr. II, 228): Gr. Alexandrescu, Te mai vequi" :
adul iaste plinu de amaril fierbinte
dur6re fara sema..." Placerea, frumusetea, podObe felurite,
Text omiletic din sec. XVII (Cod. Tot era in zadar;
Ele nu pot sa'nvie simtirile-amortite
Mss. miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Dial patimeT amar...
Brasov, p. 293) : pizrna0lorti mare
boala iaste-le, i amar i jale laste La plural amarurt :
lor, numai cAce '§ vad cu ochii pre Dosofteiu , Synaxar 1683, Dec. 10 :
cine-i iaste pizma §i basau..." multamindt lui DumneclzAu, sa ruga
22
Act moldovenesc din 1677 (A. I. R. sä'l mantulasca di-aciale amaruri. . ."
III, 251): Taste a me moila den mo- Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784
§ii i strämo0i mei, §i eu am dat nä- p. 61) : Foarte mare dorU amfl eu, ca
potului meu pAntru sprijinialA §i so- sa va poclu arata fericir6 vre-unui
cotAnta care am avut la graul si dreptil, carele cu sfantA moarte se
1 a amarul meu. .." v6de, cum sA izbave§te de amarurile
Varlam , 1643 , I f. 115 a : mai vieil ace§tiia..."
multil amaru i dur6re avu cAndti Prin asociatiunea de idel : suferinta
pogorara pre Hs. de pre cruce..."; §i = neajuns = cusur, , admirabilA locu-
mai jos f. 119 a : pre mene m'ai latiune proverbiala din Moldova la I.
sat in scrabA §i in amarti mare .." CrengA, Povestea Jul Harap-alb (Cony.
A. Pann, Prov. I, 42 : lit. 1877 p. 193) : tot omul are un dar
§i un amar, i unde prisosesce darul,
Plecd ghicitorul cu acel Tatar,
Dar pre trist cu total i plin de amar, nu se mai bagA in sama amarul. ."
Miriindu-se 'n sine cu ce mestesug Constructiunea c u amar :
19'05e10 51 'nterch, vre un viclesug... Moxa, 1620, P. 367 : nice una bine
22,088 32
www.dacoromanica.ro
t)95 4AMAR 996
pre lume nu laste ca sg nu se am6- fart-fiagii s'au Mut, carile intaiu dulce
stece cu scraba pi c u multa amara..." inbata , apoi amar otravqte 0 in-
Predica 1619 (Cuv. d. Mtn II, 122): niacg..."
duce-te-veri cu elu in focul nestinsu I. Vacgrescu, p. 539 :
intru 'ntur6recul d6 afarg intru vier- Si'ncepe amar ohtand,
mii neadurmiti, iuo scgrócar6 dintiloru Ah ! ah! a! cu dor, cu jind...
pi plängere c u amaru. . ."
Doing din Bocovina :
D'altá parte 1ards1 vedea pe Tatar
Nu v6 ultatl la avere, Stand si el pe gandurl s,i oftand amar...
Ca'n ea n'aflat1 mangaere.
Ca averea trece delul Balada Roman Grue Grozovanul" :
Si tu remal c u amarul... Dol Tätarl tOpa '1 gatesc,
(Marian, II, 71) Dol amar II chinuesc,
Mal obicinuit insg c u amar" func- Dar el cant& 'n nepasare
tion6za ca adverb. Par' c'ar fi la masa mare...
Omiliar dela Govora, 1642, p. 67 : Balada Stefanitg-vodg" :
pacato0i se vor plange i vor incépe Fruncla verde stejarel !
c u amar a tgngui..." Am un frate volnicel
lstoria lui Brancov6nu 1730 (Cony. Si me tem amar de el...
lit. 1875, 330) : Balada Voinea" :
Pe rand in casa intra Se bocia, se tangula
i c u amar suspina... Si din ochl amar plangea...
(Pompilin, Sibilu, 78)
Doing din Ard61 :
De când, malca, m'al baiat, V. 2'.Anictr. 1'2'Amarnic.
C u amar m'al blastemat
Cu manile catrit wire, 4.erffilr ! interj.; hOlas ! Sinonim cu
Sá traesc cu supërare... vai! i cu cele-Falte exclamatiuni de
(J. B. 183).
suferintä.
In fine : o grgmadire de sinonimi reduplicaV
Intre Injuraturi : da.'1 Mei! dPI fo- la Varlam, 1643, I f. 119 b : o h, o h !
cului ! dt'l amarulut 1 . . ." (P. Olténu, mare nevoe ! vai! van mare greu-
Hateg). tate ! amar, amar ! . ."
v. "Amar.-3.4.Amar. 2. Amarnic. Omiliar dela Govora, 1642, p. 90 :
a§a cu tipet mare 0 infrico§at se va
3.Amhz, adv.; amèrement, p6nible- impl6 gheena, i urechile carora vor
ment, tristement. Nici o data nu se fi acolo nemica alta nu vor auzi nu-
intrebuintezg despre gust, ci numai mai acést6 : amar ! amar ! . . "
despre suferinte sa neajunsuri morale. Mal adesea amar !" Ii asociaza pe
Nic. Muste, Letop. III, p. 69-70 : 2)v a I !" capotand prin acésta o nuantg
cum era saniile cu bejgniile, a§a le Ore-cum superlativa.
aducea incarcate de muieri i de copii Casa unui teran :
pi pe drum copii degerati 0 fete marl
cum era mai amar..." Facuta '1 din pamint ars,
In launtru '1 tot necaz!
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. Varuita 1 tot cu var,
Rom. p. 172) : giurgmintul intre muri- In launtru '1 v a 1 s'amar!...
tori apa curatii fiind, vinul i veninul (Familia, 1884 p. 420)
www.dacoromanica.ro
997 4-AMAR 998
Se construesce cu dativul, ca 0 la- Din Ardel :

tinesce vae". Scald, Marcule, stapane,
Noul Testament din 1648, Matth. C5:1 amar §i val d e tine !
XI, 21 : (Pompiliu, Sibilu, 23)
amar i e , v a e tibi , Idiotismi : amar de cap! amar d e
Horazin ! amar Corozain ! v a e i1e!
i e, Vithsaida !.. tibi, Bethsaidal..
Of bArbate, barbatele,
Beldiman, Tragod. v. 5 : Amar de qilele mele !
(Marian, I, 9)
In ce stare, amar m i e ! te cutremurl cand
privescl; Cad amar de capul meu,
A lacramilorii /Ayala, chip nu este s'o o- N'o1u aye odihna eu!
preset.. (Ibid. I. 104)
Zilot, Cron. p. 15 : Ah, amar m i e ! S'acolo ml-a merge reit,

cum m'am nascut inteacesta T6ra- Cad amar de capul meii,
Woht avd hodina eu
RumAn6sa..." De zuralul ferelor,
Adesea se intrebuintezä in construe- De plansul nevestelor...
tiune cu d e. (Pompilid, Sibilu, 16)
Costachi Conachi, Poes. p. 239 : Reduplicat:
Si vol, DumnecleI amarnicl, pentru ce mai Fruncla verde maracine,
prelungitl ? Va) s'amar, amar de mine 1 ..
Au ate-am tras nu's destule? afi pe-semne (Alex. Poes. pop. g 8843)
iml gatitl
Alte mortl, alte uciderl, a mar d e viata mea !.. Adesea I1 asociaza pe interjectiu-
nea o !"
DoIna, din Moldova : In CugetarI in Ora mortii, circa 1550
Saracut, amar d e mine 1 (Cuv. d. Mtn II, 463-5), de doe-qed
De-a§ simti mOrtea ca vine_ cinci de off se repeta : o, amar !" con-
(Alex., Poes. pop. 2. 276) struit cu dativul sat cu vocativul, buna
Balada Inelul i naframa" : Ora: o, amarii mencino01oru ! o, amar
ceia ce giura pré cruce...", i apof se
De altul pOte-ar fi bine,
Dar e reu s'amar d e tine ! ..
inchee prin : o, munca si amarul
mare ! 5i oamenii nu precepu..."
Nevasta talharulul" : Moxa, 1620, p. 364 : se stinsera
C'am remas cu rod in sin, curandt, o, amaru! ca se sfadira a-
*i nu '1 rod de bun Roman, dinst
Ci e rod de om misel, Zilot, Cron. p. 28 : dar, o amar !
Saracut, amar d e el ! nevoile all inceput i despre Pazvan-
(Alex., Poes. pop. 2 230)
toglu..."
Balada Jianul" : Une-ori amar !" figureza ca un
Val, sermanul volnicel, parbleu !" Para nici un amestec de
Saracut, amar d e el ! suferinta ; de exemplu :
Doina din Bucovina : Hal, mandrã, la cununie
Pinad fruncla verde 'n vie ;
Cad traiul cu tine, Deca fruncla s'a usca,
Val s' amar d e mine ! CM', amar 1 ne-a cununa ?..
(Marian, I, 96) (Jarnik-Barsanu, 49)
32.
www.dacoromanica.ro
999 AMARADIA 1000
Cu romanul amar de mine !" deja tru nemic cu amaraciune", ci numai

Diez (Wtb. 2. I, 18) alaturase cu drept cu un mare numer sat o mar e
cuvint pe portugesul a maro de catime de ce-va; este dara atata m a r
m i !" Se mai adaugam ca *i'n Sicilia: de", cu perderea vocalei finale ca in
)) am aru ad iddu!" literalmente abur = abure" , afar' = afarã" etc.
amar la el !" are acela0 sens (Pitre, Sub raportul timpului , atata m a r
Arch. delle trad. popol. I, 519). De a- de" este in opositiune cu o mica
semenea amaru mia I = misero de cias" = une m inut e". Iniialul
me !" (Traina). In tOta Italia sudica a- in atata amar" nu e protetic ca
am ar u i maru insemneza mila Macedo-romani in: a m a r e=mare",
sero", de unde apol sub forma pcieo ci se datorOza propaginatiunil din a-
a trecut i 'n dialectul neo-grec de tata".
Bova (Pellegrini). .Alexandri , 0 primblare la munti ,
v. 2.Amar.Amaresc. pune la plural : Nevasta'ml era cea
mai frumOsa femee dela munte ; pare
5'Amem (attit% subst. masc. invar.; a o vOd inca dupa a t a ti a amari
grand nombre, grande quantité, foison. de an I", unde insa nu este decat un
Ne intimpina numai in idiotismul, co- cas de atraqiune sintactica.
mun tuturor Romanilor din Dacia lui v. Mar. 2. Mare.
Traian : a t a t ' amar d e...", cand e
vorba de ce-va f6rte mult. 6.Am&r, n. pr. pers. m. v. Ama-
In Ardel : rescu.
Basmul Indaritnicul" (Tribuna din
Sibiiu, 1885 P. 606) : nu scieati cui 7'Amitr, n. pr. loc. m.; nom de cer-
va remane atata amar d e avutia taines localitAs en Valachie. Despre un
pentru cine s'ati trudit o vieta in- riulet cu acest nume vorbesce Dumi-
trega..." tru Dudescul la 1638 (Arch. Stat., M-
Basmul Lumea prqtilor" (ibid. 1886 rea Caldäru§ani No. 1) : sa se t.ie
p. 1098) : la noi reti te vei odihni, CS cum i-am vandut o jurnatate de sat
at ata amar d e gongute avem de ne ce se chéma Hamzge§tii dela Amarul
rod 0 urechile..." ot sudstvo Sac, dein canpu 0 dein
In Moldova : apa ce se chéma Amarul. ."
Costachi Negruzzi , ScrisOrea VIII : v. Amara.
cand cine-va atat' amar d e vreme
77
n'a mancat decat pui, pare-mi se a Amhza, n. pr. loc. f. ; nom de cer-
are dreptate a fi satul de ei... " taines localites en Valachie. Frunqescu
I. Crenga, Stan Patitul (Cony. lit. indica vr'o doe sate numite Am ar,
1877 p. 26) : creqi tu a vorn puté apoi o balth Amara §i Slob oq i a-
noi singuri secera zzi stringe a t at a Amara. Tote acestea insernnOza lite-
amar d e ?" ralmente L'amere".
In Muntenia : v. "Amar. 7'A mar. .
Jipescu , Opincaru p. 11 : de n'o

contina starea de mi§elii supt care l'Amaràdia, n. pr. loc. f.; une riviere
se sbate opincaru d' at at ' amar de dans la Petite-Valachie. Amaradie, rIri
vreme, nu mir6se bine.. ." ce isvoresce din muqii judetului Gorj,
t a ta amar d e" n'are a face in- percurge parte din judetul Dolj, pri-
www.dacoromanica.ro
1001 AMARNIC 1002
mesce in sine piraele : AmaraVe, §i ca substantiv, dar nici nu exprima

Barcesci, Futio, Frumu§el, Seca ti Plo- nuanta de sila, propria lui amarnic.
sca, i apoi se versa in Jiiu linga sa- Moxa, 1620, p. 347 : 0 marnicd ne-
tul Ipinita" (Frungescu). Dupa numele ascultarel o n ap r as nica Were!..."
acestui ria , cate-va localitatf inveci- Samuil Clain, Invataturi .(Blaj 1784
nate, o vale, in Gorj §i o plasa, apoi p. 90) : Dulcele mieu sot , de mare
o plasa in Dolj i un sat, se chiama jele §i intristare ce mi-au venit prin
de asemenea Amaradid. Casul amarnicei morti, multe nu'ti po-
Noi am arëtat aiuri (p. 338) ca finalul ciu grai..."
a dia este un sufix topic la Romani ti Costachi Conachi, Poes. p. 100 :
la Serbi, care nu e nici latin, nici sla- Ah ! amarnicei durere, despartirea de amorTu!
vic, §i pe care'l gasim in Meh-a d i a, Co-oiu sa mö fac ? val de mine ! nu pot sca-
Cioc-a d i a, Arp-a d i a, Ap- a d i a, Var- pa s'olu sa moriu!...
a dia, Manär- adia etc. Fiind vorba Din inima nicl ca'mi ese ghimpul acol ascutit
Co mö giunghe, mo ranesce srmi dä morti
de un riulet fara nici un fel de a m a- fara sfirsit !...
r aciune, ni-ar fi a-nevoe a cauta in
Amaradid pe adjectivul a mar= lat Acela§i p. 239 ;
a maru s. Mai bine se potrivesce gre- *i vol, Dumneljel arnarnict, pentru ce mai
prelungiti ?
cul a It e a canal , aqueduc , ruis-
Au cate-am tras nu's destule ? au pe-semne
seau", de unde dp, aeEziw couler, imI gatiti
arroser". Benfey (Wurzellex . II, 284) Alte mortl, alte ucideri , amar de viata
indica §i'n dialecte celtice am ar au- meal...
ge, lit d'une rivière". In medio-latina Costachi Negruzzi, Zoe , II : cand
a m ar a cloaca, tubiculus" (Du Cange). am slobozit pistolul in tine, nu mit
v. -adia. Apadia. ce putere strain i amarnicei imi im-
pingea mana..."
2'Amarklia (ea pe), t. de Choreogr.
popul.: nom d'une danse en Petite-Va- Acelatl, Potopul" :
lachie. Vulpenu (Salba romana II, No. Draga mea I Nici o fiinta pe lume nu mai
23) publica aria unei hore oltenesci nu- traesce,
mite : Ca pe Amaradia", fara alte a- Din obstdva prapadire nicl un cm n'a niam
remas,
mtlrunte. Numal nol mat viem Inca, dar i pentru noi
v. 1. Amaradia. sosesce
lidrtea sä ne'mbratovza in acest amarnic
l'Amarnie, -a, adj.; austere, sevère, cOs...
vif, vehement, impetueux, vigoureux" A. Odobescu, Demna Chiajna p. 109:
(Cihac). Nu deriva din adjectivul a - Iarta-mé, caci cu amarnice dureri am
m a r amer", ci din substantivul a - ispa§it , val ! §i ea pacatosa'mi rata-
m a r tristesse" prin sufixul -n i c, ca cire. .."
in puternic" dela putere", trainic" 2. Amar. 2 Amarnic.
dela traiu", falnic" dela fala", jal-
nic" dela jade" etc. 2'Amarnie , adv. ; impetueusement ,
V. -nic. terriblement , vivement , avec vehe-
Amarnic e necesar in grain, de Ora mence. Difera numal prin functiune
ce sinonimul am ar este nu numai de adjectivul am ar ni c , din care
pre-§ovaitor, functionand ca adjectiv deriva. E sinonim cu adverbul a m a r,
www.dacoromanica.ro
1003 AMAGESC 1004
dar cu o nuanta propria de violenta mage7ii, cursa vicle§ugului , vapsala

sail de energia, pe care cel-alalt n'o are. strambatatii §i vangitoriul dereptatii
Beldiman, Tragod. v. 759 : sä se faca priimi..."
Blestematil les afar& cu gura lor multamind, Acelagi , Divanul 1698 f. 98) : a
Dar din inima, amarnic ocArind i suduind... ma pazi foarte mi se cuviind cade,
E des in cantecele poporane din Bu- ca in tine [lume] lacuind, ca cum
covina : n'a§ fi in tine sa ma socotesc, §i cu
aCasta de ale tale indivuri-inchi-
Iovitä cdnd mi'l vedea, pur i de amage'le sa ma scutesc..."
Amarnic se spariea... Ibid. p. 148 : alta nu Taste fait. nu-
(Marian, I 80)
mai captu§ituri, amage7e i ma-
Copilele mi'l bocla,
Amarnic mi'l mal jella.. .
scarale..."
(Ibid. I, 65)
Neculce, Letop. II, 436 : tot ca sa
se mai lungesca, s. treca vara cu a-
Balaban cand l'auclla,
.Amarnic se mâniea... magele, dupa cum este natura Turci-
(Ibid. I, 83)
lor..."
v. Amagesc. Amagire. Amagiturd.
In satira poporana Pascile Tigani-
lor" :
Tog Tiganil se stringea, Amitgèlnic, ; adj. ; trompeur, se-
La bisericA venla, ducteur. Sinonim cu amagi to r, dar
Cu femel, cu mid, cu marl,
Cu §etrarl si lingurarl; cu o nuanta mai energica. Deriva din
biseria, intrat, am agela prin sufixul -n i c.
La un loc se grAmadlau Cantemir, Divanul 1698 f. 3 b, cu-
*1 amarnic mal eantad... vintele inteleptului catra Lume : deci
(G. D. Teodorescu, Foes. pop. 264, acmu, o amdgialnico, aCasta Taste in-
v. b.A.marnic. paratila ta ! . ."
V. Amdge74.--nic.
Amdgéla, (plur. amagele s. amdgelb),
S. f.; tromperie, ruse, seduction, leur- Amageso (amdgit , amagire), vb. ;
re, ensorcellement. Sinonim cu a m a- charmer, seduire, éblouir, surprendre,
gire, care insa arata o actiune, pe enchanter, fasciner, tromper etc." (Pont-
cand amageld exprima o stare. Sino- briant). Sinonim cu I n § el, dar expri-
nim §i cu a m a gi tura, care cu- mend mai multä dibacia, un me§te§ug
prinde insa o nuanta de despret. mai suptire.
Dosofteiu, Liturgiar 1683, f. 30 a : Un act din 1594 (Archivul Mss. al
l'au ziditu'lii §i. de amegala §Tarpelui lui Petru chiopul in Acad. Rom.) po-
domolitil supus..." vestesce istoria unui vestit am agi-
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in A- t o r de atuncl : dam §tire de Giva §i
cad. Rom. p. 26) : apoi i alte lucruri de frate-sau Pascali cine samtu ei; sam-
de vicle§uguri, ing aim el e de a- tu ei e§iti dela Raguza la Sofia intru
magele i fapte pline de rautate..." ora§ turcescu, §i acolo läcuindu care-
Acelagi p. 177 : de lucru spurcat cata vréme s'au indatoritu, apoi pren-
scarandavioos ca acesta se apuca, ca tru datorii au fugit in Tara Munte-
el organul vasul otravii, lin- nesca, facandu-se acolo negotitori ; §.1
gura vrajbii, tocul minciunilor, salta a- lacuindu acolo, au Indragit acolo acel
www.dacoromanica.ro
1005 AMAGESC 1006
Giva o vaduva Griaca bogata, §i. pe- naru in me§ter§ug istet pre altul in
tindu-se ei pre ia, läuda-se ca laste cunqtinta prostatec au amdgit, li in
negutator mare §i cu avutie multa §i loc de piale de breb T-au vandut blana
de casa mare dela Raguza §i sa facia de vidra...."
a e de le& greasca ; qa pana o Acelali , Chron. II , 355 : crude
amagi §i luo acia giupaniasa dupa sine, basme §i rancede mincluni, cu carele
caria lacuindu cu nusul vadzu ca e un Sirbac au amagit pre un Rusac..."
amagita §i. inplata de el, ne- Mihaiu Racovita, 1725 (A. I. R. III,
cum sa aiba nescae bunatate §.1 avu- 279) : iara alti bani 61 lei tot au
tie cumu se laudase, ce inca de datorie ramas, i tot l'au amagit a I-a da §i
scapase de acolo ; carla mai multu nu i-au mai dat..."
n'au vrut cu nusul sa, lacuiasca, ce Mitrop. Antim, Predice p. 101: frum-
s'au inpartit de 'nsul. Catra easta setea pomului celui oprit nu' 1 va
Tara marturisim, dupa a6aTa acestui in§el a, prpele nu'l va vicleni,
sau acelui Givei s'au incredzut lara muerea nu'l va amagi. . .d
acolo in Tara Munteniasca un neguta- Beldiman, Tragod. v. 405 :
toriu den Raguza ce lacuiia in Trago-
vi§te, ca unui prilaten §i ca unuia ce Atunce totl d'impreuna, Greci, bolerf, negu-
titorl,
era de o limba §i. de o tara li de un Luand cu el din cMugárI, pentru ca's bunl
loc ; la moartia sa §'au lasat casa, mu- cer§itorl,
lax% §.1 fetorii sal sal fie grije §i mila, Se pornesc in tot ormul, totl incep a in-
carele dupa aciala ala au fost bunu demna,
a 1-au amcigit fata lui §i o au ruli- Nu se rusinad a dice la catl il intimpina ;
1TrOnd sã arndgésca lumea, credintã la mij-
nat ;li dupa ce o au rupat, nu pu- loc scot
tina avutie T-au luat §i au fugit la Ca dad rasbom pentru dinsa, incredint6za
Moldova ...", §i se mai adauge apol cat pot...
ca, amagind mereil in drépta §i'n stinga, Zilot, Cron. p. 3 :
Giva a capétat in arenda, -bite vamile
Moldovei. Diavolul §i atata, vedOnd pre om fericit,
Prin mulere ficlenesce pre Adam l'aii amd-
I°. Functiunile. git...
a) Sub forma activa. A. Pann, Prov. I, 76 :
Pravila Moldov. 1646, f. 92 : hotru Ce ai socotit, Tigane ? Pe Dumnedeu s'amci-
sa chiama nu numai cela ce Indemna gesci?
muerile spre zburdaciune §i spre pofta Amax de tine ...1
ria, ce Inca §i. cela ce le amagegte cu
alte mNter§uguri..." 0 dolma :
Noul Testament din 1648, Marc. XII, Iar nevasta, de lubesce,
13 : trimesera la elii unii dein farisel Se preface ca bolesce,
§i dein irodilani ca sal prinza cu Geme, zace, se bocesce,
cu V antul ii" , explicat la margine *i barbatu 'gl amagesce...
prin : sal amagésed. . ." (Alex . Pees. pop.r 358)
Dosofteiu , Synaxar 1683, Dec. 29 : Alta :

)/facandil el alia, vadzu Irodt cal a- El pe cate le-a lubit,
meigird §i sa mani6 foarte..." Pe t6te le-a amagit,
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in A- Le-a lasat §i a fugit...
cad. Rom. p. 41) : odanaoara un bla.- (Ibid. 180)
www.dacoromanica.ro
1007 AMAGESC 1008
Alta : II°. Originea.

Draga mea suptire 'n trup, Asemënarea fonetica intre amagesc
Harnica malc'al avut 1 §i spaniolul am agar menacer" (Lex.
De frumOsa te-a facut Bud.) se inlatura prin marea deosebire
Cu ochl negri de ochit, logica intre ambele cuvinte ; asemöna-
Cu sprancene de-anuigit...
rea logicã intre amdgesc §i maghiarul
amitgatni séduire" (Cihac) se in-
b) Sub forma reflexiva. latura prin iniposibilitatea fonetica de
Moxa, 1620, P. 369 : elu s e amagi a le apropia pe unul de altul. Arnbele
de dragostë aurului.. ." aceste etimologie ar trebui respinse
Pravila Moldov. 1646, f. 145 : mai chiar daca nu s'ar gasi una pe deplin
vratosti vinulii ce va fi bautt, va- indestulatOre, care credem noi se ga-
dzandulii limpede i frumosii la fata sesce in casul de fata fAra multä greu-
§i moale i dulce la gustare, de-are fi §i tate. Amagesc presupune pe m a g ,
inteleptil ne§tine , totti s a amagiage, dupa cum indrägesc" presupune pe
parandu-i ca nu sa va inbata..." drag". Initialul a fiind prepositional
Cantemir,, Ist. Ieroglif. (Mss. in A- in toti verbii cati se incep prin
cad. Rom. p. 21) : putinta In mandria a m- : amenint, ametesc, amortesc, a-
sa amagindu-s a, lucruri peste putinta rnutesc etc., remane simplul mdgesc,
sa incépe. .." corespunVtor grecului pays lj co en-
Samuil Clain, Invataturi (Blaj 1784 sorceler, , duper, , tromper" din lady0c
p. 14) : Cu adevaratil n e amdgimii magicien, sorcier", cu tin sens fun-
)7
candt traimil, ca cum nu amil créde damental de fermec" , care Did la

ca, vomii sa murimii..." Romani nu s'a perdut de tot, buna-ora
Beldiman, Tragod. v. 2613 : intr'un text din sec. XVII (Cod. Mss.
..5'asa, intr'o dimineta, cu un chip mult tal- miscell. al Bis. Sf. Nlcolae din Brapv,
haresc, P. 494) : hitlénii oameni i farma-
Amigindu-s a portarlul, totl in nuntru nava- Gator ii indOmna apre mai amart,
lose... amdgindg §i amdgindu-s e..."; sail la
Zilot, Cron. p. 117 : A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 63 :
Saracul vultur romanesc, cure s'amilgi de ,,Firea le este a se strecura pe la cei
vulpe cu puterea i a le amagi mintile prin-
Culbsorul hil eel stramosesc in gura el sal tr'un f ar me c..."; dar mai ales la
surpe I
Pre WM hiara §i pre leu facutu-le-au sa
mitropolitul Varlam, 1643, I f. 62 b,
crape, unde se intrebuinteza anume cu sen-
Iar d'ale vulpil lingusell nu au putut sa sul de fasciner" : c6ndii volt sa,'§
scape ! ... faca cruce, numai ce m ah a es c 11 c u
A. Pann, Prov. II, 83 : mana cum are amagi oare-ce,
acéia nu Taste cruce, ce'i o maniecie..."
Tinara nevinovata
'Asa, 0, s e ameigesca Pe la 1790, domnind in TOra-Roma-
i'l zimbi cate o data... nesca Mavrogheni , devine favorit al
Gr. Alexandrescu, Nina" : principelul un Perticari :
In sfirsit, Nino, simt a traesc ; Cu minclunl Oicend ca scie
Inima'ml astacll e izbavita FOrte bine-astronomie,
D'acea robia nesuferita; Adicate ghicitor
MaI mult asupaml nu m'amagesc... *i de stele cititor,
www.dacoromanica.ro
1009 AMAGIRE 1010
Dupä care amdgire nu e un sufix romanesc, ci un rest

Credea'nteinsul peste fire... din grecul flayEv[rijc] sorcier, char-
spune o cronica rimata de atunci (Bu- latan".
cTumul, 1863 p. 28), unde in loc de amd- Omiliar dela Govora, 1642, p. 59 :
gire grecesce s'ar puté pune pdymuce. §'atunce minciunile §i inOlaciune a-
Sub raportul curat istoric de rela- celui amaged [Anticrist] ei o vor
tiunT internationale, amagesc este gre- Varlam, 1643, I f. 333 a ; de multe
cul ,aceyEtico pe ace141 cale ca f a r- ori s'are inchipui dracii in trupuri de
m e c =---- gr. wdvaxov. Aces-0, deriva- oameni morti s'ar smenti pre multi ;
tiune se'mpaca clara de o potriva cu §i diintru oameni sanguri s'are scula
fonologia, cu semasiologia §i cu istoria. amdgei 0 men 6uncli..."
De§i ambele vorbe p.ayEia §i Tceep,axEia Dosofteiu , Synaxar 1683, Dec. 16 :
strabatusera in Occident deja in epoca viclenult samanandt neghina in ure-
rornana §i de0 in dialectul sicilian se chile inparatulul Vasilie de pre limba
afla chiar un derivat am magari far sahastrului amdgeu A vva Santavaring,
inganno abbagliando la mente, affasci- acela ameigeu paean de cadzu la 'nchi-
nare, sorprendere con maraviglia, in- soare Leong cu femiaia'§..."
cantare" (Traina), adeca intocmal ro- Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in A-
manul amagesc, ba Inca i cu prepo- cad. Rom. p. 226) : a amageilor ce
sitionalul a, totu§i pentru acesta din mai de frunte invatatura 0 mai de
urma este mal de crequt un impru- tréba schimonositura Taste, ca in ini-
mut dela Grecii Bizantini, de pe cand ma pre cacodemonul, Tara in fata eu-
eT stapaniat peninsula balcanica pina dernonul sa poarte..."
la Dunare. Tot de atunci dateza s t a- Ibid. p. 219 : au nu amageul §i
fia--=gr. owlov, , bosconesc= si far ul acela atatia crunte sudori
gr. ficcaxaivco etc. mi-au varsat ? .."
In acest mod se intaresce banuela mi Este cu desavir0re fals ca amdgeil
Laurian 0 Maxim (I, 56) despre amd- insemneza in vechiT nostri cronicari
gesc : derivatiunea cu probabilitate curtën, curtisan" (L. M., Gloss.
este dela magus (pAyos) , care in- p. 19).
semna §.1 fermecator i in§elator 0 a- v. Amagesc. Amagitor.
na agi to r", cu acea reserva insa fOrte
esentiala cä vorba nu ni-a venit din Amitglre (plur. amagiri), s. f.; illusion,
Roma, ci dela Bizantini. Sa nu nit= seduction, allechement. Sinonim cu a-
a maT aclaugi, c deja Bobb (1822, 1, magéla, dar expriménd o durata
38) propusese: amagesc = quasi m a- mai trecnOre, o actiune, nu o stare.
g i o, magi ce decipio". Zilot, Cron. p. 92 : care moneda
v. Amdgeti. Bosand. Farmec. fiind fOrte prosta §i mincimisa i risi-
1. Grec. . . pindu-se §'aici in -Ora, pe care vëqén-
du-o i negutatorii i altiT locuitori aI
Amágbil. (plur. amage0, s. m.; seduc- Bucurescilor §i cunosc6ndu-o de fata
teur, , faiseur, , charlatan. A desparut amagire i saracia, turburandu-se toti
din grain, dar ar trebui re'nviat. E si- inchiqend pravaliile..."
nonim cu am a git o r, care insa func- Critil §i Andronius (Ia§i, 1794 p. 81):
tionéza i ca adjectiv, pe cand amd- ce vomg pute noi a maT afla aice
get' este numaT substantiv. Finalul -eil decatg ameigiri preste ameigiri? ..."
www.dacoromanica.ro
1011 AMAGITORE 1012
Costachi Conachi, Poes. p. 232 : eel vicleni a rn agi 1, i ceia-lalta pen-

Mai stringe-me cu durere, mai cuprinde-me tru eel vicleni amagitorf. . ."
in brat& ; Neculce, Letop. II p. 313 : se po-
Si de este amdgire. dar if On& de dulceta... trivia amandoi acesti boleri [Me Can-
Acela§T, p. 89 : tacuzino i PanaTotachi Morona] intr'o
Ticálosul om te gusta, i intr'a sa amagire,
fire,dupa cum se zice : calul raios
Abia Oice : o, pre dulce i hazlie fericire... OsNte copacTul scortos ; iui, mandri,
mincTuno§T , fatarnicT, juratori pentru
Gr. Alexandrescu, Viata campenesca:
fie-ce, amagitori..."
Si florile tineretel, I. Vacarescu p. 8 :
VisurT, n&dejdi, amagiri,
Acea ghirland'a vietef Cand cu rnrejl amdgitdre
Tesuta de n&lucirf Vif prindeam pásAri din zbor
v . Amagesc. Ameige7d. Cand prin tevi fulgeratere
Cu plumb le-asvirliam omor...
part. passe d ' a -

AmAgit, -a, adj. ; Costachi Conachi, Poes. p. 89 :
m a gesc: trompe, ëbloui, seduit. Pe TicAlosul om te gustk i intr'a sa a m a
cine rat am agi t a1ii, sail care s'a g i r e,
a magit pe sine§i. Abia Oice : o, pre dulce i hazlie fericire !
Zilot, Cron. p. 61 : Si indatá de pe limb&
In otrava i se schimba
0 Demne, ce vorbesci ? citesce-acesta carte, Acel amdgitoriu bine,
De cele ce vorbescl cat este de departe ! Ce dinteo parere vine .
Citesce-o, me rog, cu bun& deslusire,
Ved,I cä esti amdgit silf vino in simtire... Costachi Negruzzi, Aprodul Purice :
A. Pann, Mo Albu, I p. 63 : Se fan desertul Ungur cu-acel vis amityitor

Ca o ter& neaperata va pustii pre usor,
Te tineam cá esti cu minte, dar acum te ve Si'n a sa zãdärniciä i se Ore c vedea
pre-prost, Lacrimile cum se varsa, sangele cum siroia...
Si la p&rerile mele de tot amdgit am fost...
v . Ameigesc. Amagitor.
Jipescu, Opincaru p. 10 : Cel mai
remane Oranului la sat ? Paili, finu,
coceni, patulili, o carcIuma cu ochi de
.Anitigitbr, -Ore, adj. et subst.; celui 1 el e amcigitoare. . ."
ou celle qui trompe, qui dupe, qui Doina Lume" :
seduit. Sinonim cu in§elato r, dar
prin mijlece maT maiestrite. Se deose- C'asal lumea trecetere.
De voinici amdgitdre,
besce de a m age a, care e numaT sub-
Ca o apa curgetOre :
stantiv i numaT masculin. Unul nasce §:altul more...
Varlam, 1643, I f. 34 a : aice pre (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 267)
pamantu'i Taste §i inima i gändula Alta :
si toata nedéjde i avutiTa, care lucru
iaste amagitoriu, ca de nu o furs furii CA lumea '1 amagitOre,
Ca o Mire trecötOre,
sau de nu ruginqte i de nu putre- Ca o apa curgethre...
de§te, totu§ vine moarté §i ramaine (Alex., Poos. pop. r 386)
altora..."
Critil i Andronius (Ia§i, 1794 p. 76): v . Amdgesc. Amdged. Amagit.
A6asta parte a cetatiiati isü una
omU inbracata cu verde este pentru L.A.magitOre.v. Amagitor.
www.dacoromanica.ro
1013 A-MANA 1014
2'Arnägit6re, s. f.; t. de Zool. : va- nu precep6 ; iarA Sveti Petra oblici

rieté de pie-grieche, Lanius excubitor. pre el Vi arata amdgitura..."
Sinonimcu berbecel, lupul-vrA- Miron MovilA Barnovski , 1628 (A.
biilor, capra-dracului, sfran- I. R. I, II, 187) ; eu fiind acuma in
cioc etc., o pasere de o fire rea, cAci mAna pAgAralor de bunA voia m6 ve-
imit6zA viersul paserilor mai midi §i nit in mana lor, pre amdgiturile i I n -
mai slabe, §i astfel in§elandu-le §elAciunile lor..."
la sine, le prinde §i le on:161.A" (Mari- Varlam, 1613, I f. 73 b : binele §i
an, Ornit. II, 78). Numele amdgitóre, slava ace§tii lumi de rAs §i de smen-
de§i fOrte potrivit, totu§1 se aude pe tea sA o avemil, cum au dzist !rite-
a-locuri numai in Moldova (S. Poppo- leptul : rAsului am dzisa amdgiturd..."
viciu, Ia§1, c. GolAesci). Acelmi sufix Pravila Moldov. 1646, f. 24 : ori-
a fOrte des in nomenclatura ornitolo- eine va inbla cu amagituri §i nu va
gicA : bocAnitOre, cAtArAtóre, ciocAni- plat vama c6 DomnOsca, acela laste
tOre, priveghitore etc. ca un furtl..."
v. Amagesc. Amagitor. 2Berbeeel. Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. In
-tore. Acad. Rom.) ps. XXXIII :
Limba'tt dela reu itI opré5te
Anlägitorèse, -6sett, adj.; appartenant 21 buzelell ti le pké§te,
au trompeur, d6pendant d'un s6duc- Ca nu vicle§ug sa gralasca
81 arneigituri sá barflasc6....
teur. Derivat din substantivul a rn a -
gi t or , acest cuvint ne intimpinA la v . Amageld. -turd.
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 125) : AcOstia §*i altele multe AnAgulese (amagulit, amdgulire), vb.;
ca acOstia amagitoregti §i tragodice§ti cajoler, Winer, caresser, flatter. Ace-
Moimia descantand..." 1a§1 cuvint cu mAgulesc , numai
In graiu se aude une-ori §i adver- amplificat prin prepositionalul a.
bul amAgitoresce (Pisone). Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in A-
v. Amagitor. cad. Rom. p. 87), vorbind despre Ye-
verita, care e mAndrA de a'§i tin6 cOda
Amligitorèsee, adv. v. Amdgitorese. peste cap, urmOzA : inteacesta chip
coada in loc de cap puindu-i, amagu-
Amágitiirti (plur. amagituri), s. f . ; lind'o o a§ezarA..."
ruse, tromperie. Sinonim cu a m A g é I A, v. illagulesc.
dar cu o nuantA de despret. Amagi-
turd se referA la am Ag 61A ca in§e- Aman. v. Amin.
lAtoriA" la in§elAciune". Se intrebu-
intezA mai ales la plural : amagiturt= AnAnitr. V. Amnar.
amagele mArunte.
Fragment dintr'un Synaxar din sec. Arattnitre.- v. Aminare.
XVII (Cod. Mss. miscall. al Bis. Sf.
Nicolae din Bra§ov p. 658) : Atunce Anifilaat. v. Aminat.
zise Simon frAjitoriul catra Eparhul :
zi sA-mi tae capul §i voiu invila a A-manti., adv.; sous la main. Vechiul
treia zi ; §i puse in naluca un berbOce adverb romanesc a-mcina corespunde
§i tAiara capul berbOcelui i nArodul pe deplin latinului ad manum in :
www.dacoromanica.ro
1015 A-MANX 1016
servum habere a d manu m" (Cic.) colac sat paine a-mind ar putO sa
sat : aliquid ad manum habere" le aib i un clung, de§i n'ar fi in stare
(Quinct.) ,aratand un raport direct de a le aye in man a.
sat o apropiare immediata intre un Cu tOte astea, a-mina cu sensul con-
lucru sat o fiinta Ore-care §i intre cret de i n man ft" e fOrte legitim
mana nOstra , fait, ca acea fiintä §i des in vechile texturi.
sat acel lucru sa fie neapörat chlar Legenda Sf. Maria Egiptena, text din
in mana-=lat. in mann. Cu ace- sec. XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis.
la§1 sans se (lice italienesce §i spa- Sf. Nicolae din Bra§ov, p. 392) : cum
niolesce a-mano, portugesesce a yen sapa sa faci groapa, neavandt ne-
m a ö, frantusesce in dialectul nor- mic a-mdnei ? .."
mand : amain, adv.=d'un usage Urechia, Letop. I p. 105 : cu spata
commode, a portee de sa main" (Du- incins i cu buzduganul ameind..."
m6ri1, Dict. du patois normand, p. 15). Mitropolitul Dosifteiu din Ardel, 1627
Cantemir, Chron. I, 157 : Laslau pri- (A. I. R. I, 93), vorbind despre nesce
cepand c gutorul ii este trimis dela acte putregite in pamint : candu mi
Dumnezeu, coborandu-sa de pe stalp le-au adus, n'am avut ce prinde a-
sa fie incalecat pe calul cel nazdravan mdnet, ca a fostu stricatu-se de tot de
din ceru coborat i sa fie luat amine/ n'am avutu ce prinde amdnd..."
toporul..." ; 'far pe pagina urmatóre: Varlam, 1613, I, 143 : a doua dzi
facand chipul lui Laslau de arama sainbata avia Jidovii sarbatoare mare,
varsat, pe cal calare i in mana toca siinbata nice unii lucru amand nu
porul tiind..." ; unde in primul pasa- prinde..."
giu toporul e mai mult gata de a Dosofteiu, 1673, f. 9 b :
fi apucat , dar pOte sa fie §i alaturi, *i de nu v'et intoarce catra pocainta,
pe cand in pasagiul al doilea el este Are saget amdnd, scoase din tulbita...
deja tinut cu mana ; sat cu alte cu- Nicolae Costin, Letop. II p. 99 :
vinte , primul pasagiu represinta un nia inaintea lui un Turc cu o ghiga
punct dinamic, cel al-doilea un punct lunga de lenan tiind cantina...
static. Neculce, Letop. II p. 255 : Velicico
Tot ay. la Dosofteiu, 1673 f. 38 a : naval% in razboiu singur cu sulita a-
ii cel fii,r6 llage sä nu'm fie 'n v1atâ,
Cruntal j viclianil de caril ti-1 grOtd, Nic. Muste, Letop. III p. 58 : Din-
Ce sint pre tot c6sul cu räul amdna cungiurand Turcii casa, at navalit sal
*i de intizde strfimbe lii dir6pta plina... ia din cash. (pe Carol XII), iara el at
unde cu reul a-mdnd" nu insemneza sarit pe o feréstra cu Ipaga ameind
in mana. in gloata Turcilor, §i apucandul Tur-
Intr'o frumOsa doina din Ard6l, unde cii rat dus la Tarigrad..."
a-mdnd mai circulöza pin astäi, pe Enachi CogalnicOnu , Letop. III p.
cand de dincOce de Carpati pare a fi 251 : s'at tras püin inapoi Mitropo-
dispärut din grain : litul §i at inceput intal a multami lui
Dumnezet, stand in picioare cu carja
Decal in Ora straino, amanci..."
Cu colac de grail amdna,
Mal bine in satul teu
Tot a§a intr'un descantec dintru
Cu pane de mãlalu reu... Iele" din Transilvania (A. Popp, Na-
(Familia 1886 p. 263; cfr. Marian, Bucov. II, 197) sand) :
www.dacoromanica.ro
1017 AMXRXCIUNE 1018
S'o luat N. a-mdnd"----être dans des transes mor-

Dela casä,
Dela masa.,
telles", §i a scapa cu capul a-
SanUos mânei" =-- conjurer l'orage, détourner
Si voTos, la mort, khapper sain et sauf A un
Si s'o dus grand danger".
In polana mare Miron Costin, Letop. I p. 231 : nice
La meru tufos, el fara groaza mortil nu era, ce im-
Meru crAnguros,
Doll& mere amdn'o luat, bla In tot c6sul cum se zice : c u z i-
Ca cu doua mere de aur s'o gmcat... lele amand..."
Ace1a§1 p. 308 : Imbla §i el c u z i-
Cu prepositiunea d e, la Miron Co- 1 e 1 e amana i s'aa cer§ut la Vasilie
stin, Letop. I p. 257 : Avea o sluga Voda stat lash sä mOrga la taxa..."
Radul Vocla Inca din copilariea sa, ca- Dionisie Eclesiarc, Cron. (Papiti, Mo-
ruea socotind c nu'i este de bolerie, num. 11 p. 201) : prins'at [Pazvanto-
II socotla d e-amand, 'far boierie nu'i
glu] §i pe boleri ispravnicl §i'i tinea
da...", unde d e-ametnet insemnéza nula Dilu inchi§1", pana cand da cate 40
mai bon A servir" ; dar la acela§i p. sail 50 de pungi de bani, apoi scapa
249 : veo 2000 de Cazaci caril pa- cu capu a-mand..." ; §i maT jos p.
§tea cail, d e-amdna...", este 205 : Capichehelaoa dela Tarigrad all
deja o Mere cu mana", lar la p. 290 :
scris lui voda [Constantin Ipsilant] cu
luatu-mi-at Ceplinski Sobotovul §i tot
grabnicl olacari Turd, dandu-le multi
ce am avut, lara sabiea d e-amdna nu
bani sä merga forte lute la beiul cu
mi-aa luat..." ne apare articulatul a- insciintare, scriindu-i de tOte, §i sa faca
mana.
Moxa, 1620 p. 392 : celuia ce av6
cum va face sa scape cu vieta;
tata-seil Alexandru voda Ipsilant inca
pane de satiu, se apuca d e a-mand'i
i-aa scris cumcil sat hotarit sal Yea
§i se satura ai lui, lara satulul ra- vieta, ci sa caute cum va putO sa
mase flamanda..."
Cu prepositinnea p r e :
scape cu capu a-mdnd ; capiche-
helaoa dela Ru§ciuc simtind ce se lu-
Dosoftelu, 1673, f. 15 a :
crOza pentru Vod5, Inca i-aa scris cIt
Si yin prin tuniarec cu arce p r e-amdnd Trastaninoglu se gatesce ca fara de
intru sf,. sagIate pre cel fr vita_ veste cuprinqa cu Oste, ci sa fuga
Cu un sens apropiat se aude pina cu capul a-mdna..."
astaql in Moldova la plural articulat V. A-ochiu. A-um(Tr.Mana.
intr'o locutiune proverbialä :
I. CrOnga , Mo§ Nichifor Cotcariul Amand.M. v. Anandof.
(Cony. lit. 1877 p. 375) : Spunea tata
di i-at spus §i ml bötranil, care au- A-mangaare. v. Mangalore.
clisera din gura lui Mo§ Nichifor, ca
pe vremea aceia era bine sa fil hara- Arattráciiine (plur. amäräciuni), s. f.;
bagia in Tirgul Nemtului, c te ap u- amertume , au physique et au moral.
cat p e-amdnele...", adeca care mai Mult mai Intrebuintat decat sinonimii
de care" sail pe 'ntrecute". amarime §i amar la. Sub rapor-
In fine, a-meind s'a cristalisat in doI tul suferintelor morale circuléza, in
idiotismi, cari merita a se 'Astra in concurenta cu substantivul a m a r, dar
limba literara: a umbla cu q il el e exprimênd o nuanta mai vulgara
www.dacoromanica.ro
1019 AMARATOR 1020
mai putin intim. E tot o data sino- Când dar o sä gu§tT pacea, o inimä malmitä I
nim cu t6te cuvintele relative la su- CAnd dar o sä'nceteze a marul ten suspin?
Viata ta e luptk grozavk ne'rnblânclitk
përriri omenesci. Iubirea veclnlc chin.
Omi liar dela Govora , 1642, p. 34 : Din cupa desfatAril amardciunea nasce...
§i incepu intru amarddiune sufletului
v. ' .2 Amar.' Amardla. Amarime.
sail a gräi..."
-dune.
Dosofteiu, 1673, f. 13 b :
Gura Taste plina de amarecciane, Amita.eIbs, -6sit. v . Amarki.
De blitstäm, de ghula §i de'n§eläclune..
Joan din Vinti, 1689, f. 2 a : o fe- Arartrá46e, n. pr. loc. f.; un ruisseau
re§te pre ia de toata ispitiria diavo- dans la Petite-Valachie.
lului, §.1 cuconul care s'au nascutil din- v. l Amaradia.
tru ia ilü socotelte, de toata amara-
mania , de toata r au t a ti a, de tot Amartattil, s. f. ; t. de Botan.: gen-
vihorulti protivnicului..." tianelle, Exacum (Cihac). Planta exo-
Cantemir, Divanul 1698, f. 81 a: a- tica, inrudita cu ghint ur a.
pele, adeca Maria, amaraciuni i d o - v. Ghintura.
deiala sa talcuia§te: ne v oil e, n e-
a§edzarile i amaraciunele lumii A-märiird, t. de Choreogr. popul.
apelor §i. Marii sa asamana...", unde v. Maramet.
in contextul grec : ir cx Q de) a, ai 71 t-
xelat Amärator, -Ore, subst. et adj. ; ce
Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in qui rend amer, qui vexe, qui irrite,
Acad. Rom.), ps. LVI : qui exaspère. Ce-va saü cine-va care
(Ace din car au trimis, §i de sarg pre mine am ar esce in sensul moral al ace-
El m'au mantuit deplin din amardctune... stui verb. Sinonimica se cuprinde in ur-
matOrele contexturi :
Ca sinonim cu Intristare" §i'n an-
Psalm LXXVII, 8, dupa Coresi, Sil-
tisesa cu bucuria" i veselia" :
vestru §i Dosofteiu :
Mitrop. Antim, Predice P. 158: din 1577: 1651: 1680:
ziva aceia pAna la Paiti este a i n - ruda re ... némil ... rod ta-
tristaril i a amaradiunii ; iar
i
...
mani- despartitil pos §i ama-
dela Palti pana la Rusalii este vremea o a s a... dela Dum ratoriu...
bucuriei §i a veseliei..." nezau §i in-
In antitesa cu amor" la Costachi darapt-
Conachi, Poes. P. 230: n i c...
Acele iniml unite nu schi ce'l de§ertaclune, =yEvEie axo2,tcr xa it ae a ii Ixeaivoy-
Cad lubirea mistuesce orl-§i-ce amardclune, cra = generatio prava et exas pe-
fiind inpreunate, §i la haz §i la durere :
Un nacaz la amindoë firesce are scadere... r a n s.
Acelagl pasagiu la Corbea, circa 1700
Dar amaraclune este §i o urmare (Mss. in Acad. Rom.) :
a amorulul :
Ca parintilor el O. nu fie
Costachi Negruzzi, alul negru : Buda rea, färä de omenie,
Cad atunce lesne in amor credeam In toartk crudk ameircigoare,
Si amaraciuneal Inca n'o scieam... Otäracloasà...
Gr. Alexandrescu, Cand dar..." : v . Amaresc.
www.dacoromanica.ro
1021 AMARESC 1022
Am&r&tur& (plur. amärdturi), s. f. ; Barac, Risipirea Ierusalimului, 44 :

amertume. Sinonim fOrte rar cu a m a.- Dintr'in§iT cel mal cu minte
raciune, amarOla, amarire $i barbatI mal dinainte,
etc., care presupune ce-va a m a r in- Vedea unde va grepla
desat, WA a fi mult ca in am r im e. SA'§ rAsufle amdréta...
Dosofteiu, 1680, ps. XCIV : v. 2'.Amar. Amarltdune. AWL-
... nu nAspriret ... 14 ax40- rime.
inemile voastre vT/TE Ty4 xaediag
ca intru amärel- doOr, ftig v Tcji 2-Am&rél&, S. f.; t. de Botan.: herbe
turd ... naeantxeacr- a lait, Polygala vulgaris. Se chiama
P 4,5 mai obicinuit prpar i ta (Dr. D.
unde la Coresi, 1577 : ca in manie". Brandza). Se (lice i latinesce Poly-
v. Amtirciciune. gala am a r a".
V. Serparga.
''Am&relt. v. 1.Amarel.
Amitrèse (amärit, amarire), vb.; ren-
2'AmAre& (plur. ametrele), s. f.; t. de dre amer, aigrir, affliger. Ca verb ac-
Botan. : chardon-Marie, Carduus Mariae. tiv, ,insemnéza a face amar ce-va
Termen intrebuintat peste Carpati (Lex. 0 a supéra pe cine-va ; ca verb re-
Bud.). Nu deriva din a m ar , ci din flexiv sa6 reciproc : a se face am ar
Mari a, modificandu-se prin etimolo- ins u0 on unul pe altul, a fi supé-
gia poporana. rat insu§i sail unul pe altul.
Biblia erban-voda din 1688 :
1.Am&r61, amfirett, diminut. d' a m a r: Sirach. num, ... amarurn
un peu amer. v. h Amar.-2Amdrea. 17: amdraste plan- f a c ploratum
ger6 §i infierban- et calefac plane-
2*Amitr61, s. m.; t. de Botan. In nota tanguiala... tum...
menclatura botanica germano-romano- Formele : amdrasc, ametrasa, ama-
rut6nä a lui Alth (Hauptbericht f. Bu- rasce, adeca cu a 0 a pentru e, sint
covina, 1862 P. 82) : Bitterandron = f6rte obicinuite in grain :
Amarel = Terpke zilie".? Anton Pann, Erotocrit II, 34 :
cu tote aceste,
Iat6.'1
Am&ré14, S. f.; amertume. Amdréla Acuma biruit este :
linga am ari me, ca acrOla" linga Vedeti cum se amdrasce
acrime", ambii termini fOrte rar in- 'abla carul i§l tirasce...
trebuintat'l in alaturare cu sinonimul Cantec poporan din Bucovina :
am araciune in privinta gustului Sl mö chinuesc
§i cu substantivul a mar despre su- S,i Wm! amarasc
ferinte morale. InimIdra mea,
Samuil Clain, InvatRuri (Blaj, 1784 Saxmana de ea! ..
P. 62) : in insele dezmierdari aflamil §i (Marian, 96)
ce-va amarald , aa joculti, inbuibaré, In vechile texturi amäresc corespunde

desfatar6 trupOsca, betila §i altele de obicinuit paleo-slavicului o g ori6ati
acOst6, uraëune, gr tä, durOre dela go rik ii amar" §i grecului 71 Ix-
de capil i alto nevoi §i boale eaivco dela nix e Og arnar", Ian co-
ne pricinuescii..." respundintele latin este ex a c erb o.
www.dacoromanica.ro
1023 AMARESCU 1024
Dar cu acelaqi sens se qice i italie- Costachi Conachi, Poes. P. 99 :

nesce amareggio, amarezzo, De-acum nAdejdile tote dela mine s'aii sfir-
saü chiar am arise o, de ex. intr'un §it,
vers citat de Tommaseo : Morlu luAndu'mi cliva bun& dela cela ce-am
MAL..
Non posso lo meo cor sempre a marire 10 due, m6 'ngrop in pustilurl, luminA sä
Come amariscono i poeti in versi... nu mal v6z !
Ah! ascultA-m6 stApanA, ping nu mb depAr-
Fragment circa 1600 (Cuv. d. Mtn tez :
II, 81): muinci ladul cela ce au po- AstAcil int!) despart de tine cu sufletul mal
goritu in iadu ; amdri-se ca inbuca de sfir§it,
trupul lu. ."; §i mai jos: Iadul se a-
.
Pentru ca, a ta cruclime rag a r s §i l'au a-
marise i cazu kosu, amdrd-se i se
mdritl..
de§erta, amdri-se §*1 fu batjocura...", Amaresc in specie ca verb reflexiv
unde in contextul slavic pretutindeni: saü reciproc :
ogorCi-sg. Anton Pann, Prov. II, 132 :
Psalm LXXVII, 40, 56 :
Coresi , 1577 : Dosofteiu, 1680: Dantul cAsnicesc sA tragA
de ate ori amd- de cate off l'au Fara sA se intelOga,
Tot cu gir-mir sa. trAOscA,
rdrd elt in pu- anuirdtu'l in pu- Vecinic sA se ameiréscd...
stie, int arat a- stie, l'au mani a-
r a ela in pa - t u 'I in pamantil Fratele rasnet" :
manta Para apa... fara de apa... CA de cand ne-al parasit,
Dosofteiu, 1680: Silvestru, 1651: Marne-ail inverclit,
§i ispitira i ama- mai ispitira Sufletu'ml s'a amarit,
rein?, pre D-dzaul maniartiDum- Fata mi s'a ve§teqit,
SOrele s'a innegrit...
cel de sus... nezaul den nal - (Alex., Poes. pop. 2., 280)
tie...
=exacer baverunt=ffcces.ffix- Idiotism : aV amari qi 1 e 1 e" :
eavav. Stergetl vol lacrimele,
Ca sinonim cu vechiul dode es c: Nu v'amdrig clilele !
Coresi, Omiliar 1580, quatern. VI (Jarnik-Barsanu, Transilv. 193)
p. 1 : amdrdi-ma i mi se dodei cu v. "2. Amar. Amarit.
voi necredinCoV lacuinda..."
In antitesa cu in dul ces c: Arattrèseu (pl. Amdrescii), n. pr. m.;
AcelaY, quat. XIV P. 1 : apa une famille noble de Petite-Valachie.
dein ceriu de§tinge de hranqte i a- Posteritatea unui Amar, Amarescii
dapa, i intru o vedére flindia i in ne intimpina intro acei boieri pe cari
multe chipure are flri, ca inalbe§te gi la 1719 II gasise in Dolj administra-
negrqte , ru§a§te §i mohora§te , I n - tiunea austriaca :
dulc §te i amdra§te. . ." Dragan Amarescul,
Amaresc in specie ca verb activ : liDomitrasco Amarescul,
Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784 Ilie Amarescul,
p. 87) : inprotiva t'ama graitt, in- Const. Amarescul et Gligorie Al-
protiva t'ama raspunsfi, §i te-ama s u- kirkei (al Chircai)..." (Docum. Hurmu-
parata §i te-ama amaratu i te-ama zachi, t. VI p. 321).
intristatt..." V. Ameiresd.
www.dacoromanica.ro
1025 AMARIT 1026
Amitrèsel, n. pr. loc. plur. m.; cer- "Amitrit, -A, adj.; part. passe d ' a -
taines villages dans la Petite-Valachie. mar es c pris adjectivement : rendu
Sate infiintate de cate un A rn a r saü amer; mais surtout au figure : 1°.
A mar esc u. Frunclescu (Diet. top. afilige, vexé, irrite; 2°. faible, indolent,
7) indica, Amaresci in Dolj, in Valcea vaurien. In primul dln cele doö sen-
§i'n Romanati, nicairi insa earl. din suri figurate, se (lice ca un fel de su-
Oltenia. perlativ ca tr a, nit §i anzarit" (I-
v. Amarescu. spirescu, Legende,"26), cand este eine-
va supèrat la culme. In al doilea sens,
Amtirép,, s. f. ; amerturne. In dia- care s'a desvoltat din cel de'ntaiu ca si
lectul daco-roman nu se intrebuinOza, frantusesce in t riste personnage",
de§i este indicat la Cihac (I, 11), ci cuvintul circuleza mai mult in ocari.
numai la Macedo-romani. Lat. a m a - Varlam, 1643, I pref. : toate fap-
rities. tele ceriului §i a pamantului inbla §i
v. ''Amdre7d. mare' toate care'§ la sorocul §i la
marginia sa la care intelepCnne cia veó-
pica le-au facut, §i nice putin nu smen-
Amárlet, s. f. ; amertume. Sinonim tescil nice gre§escu samnul sau ; nu-
cu amarela , amaraciune §i mai sanguril amaratulit omü departe
cele-lalte derivate substantivale din a- rarnAine..."
m a r , care insa ni se pare a fi Murit
numai pentru rima de catra A lexan- Psaltirea cheiana circa 1550 (Mss.
dri, Cetatea Nemtului, act II sc. 1 :
in Acad. Rom.) p. XXXVII, 9 :
amarit fulu, afflictus
Frunda verde de salcie plecaiu-me foar - sum et humilia-
Am e4ut n grea robie, te... tus sum usque
*i tot plâng cu amcirie
Dupa scumpit mea mo§ie... nimis...;
Nu e tocmai nemerit. tot a§a la Coresi , 1577, bar la Silve-
v. 2. Amar. --ia. stru §i la Dosofteiu :
1651 : 1680 :
Amiirime (plur. amaring), S. f. ; a-

slabitu's rautat
si zdrobit foarte... fuiu §i smerilu-
mertume. Sinonim cu amara ci u n e, -ma pana foarte...
amarire, amarela, amaratura
etc., dar cu o nuanta de mult am ar apoi la Arsenie din Bisericani si'n Bi-
gra m adit. blia lui erban-voda :
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. In Acad. 1650 : 1688 :
Rom. p. 149) : a vicle§ugului saminte do sad it fuiu... cbinuiiu-

vara sa samana. dulci §i 'lama rasar -ma...
amara, a carora poama intaiu indulcesc, Fragment omiletic din sec. XVII
apoi cu nesufferita amarime otravesc..." (Cod. Mss. miscell. al Bis. S. Nicolae
v. Amaraciune.ime. din Bralov, p. 265) : §i aa muincin-
du-se amciratulii, Inca si cu alte mii
Amitrire (pl. am(lrin), S. f.; action de rele chinuila-se pana'§il lepada c u
de rendre amer, amerturne" (Cihac). amar ü i hitlenulil §i ram sufletult
v. Amaresc. sau §i asa muri..."
22,083. 33
www.dacoromanica.ro
1027 I'AMXRfT 1028
A. VacArescu, p. 61 : *i êü pi-6 jalnic te gäsesc,

Cu inim' amdritd;
Olu sã mor, ah 1 olu sä mor Cu tine mult me potrivesc:
Amdrit i plin de dor : Lumea imt e urita
Nu scig soils, nu nig Mout,
1760 cã parte n'am avut..1 A. Pann, Prov. II, 103 :
Nu'ml e, fetul meg, atata de cela ce s'a'n-
Balada Voina" : tamplat,
Multl volniel frumosl cädea, Cat mi-e inim'ameiritd de cela ce-a mai ur-
Numal Volnea rem5.nea,
mat...
Amdrit in loc sedea Munc, amdritel :
Pe spatele murgulul, Coresi, Omiliar 1580, quatern. X p.
In sangele Turculur...
8: au izbavitt noi de muinca céia
mal jos : amdreita a diavolului 0. de sfaul lui
lug mândral remanea, 0 de raim6 lui..."
Remanea ca val de ea, Traiu amdrit :
Superatk amdritei, 114 Albu, I p. 75 :
Ca o fore dogorit*,...
(Pompiliu, Sibilu, 77-8) Deg! %call spulu dreptul ca mi s'a urit
Cu asa viatA si train ameirit1
Despre o colectivitate de OmenI, la 51 d'o fi tot asfel sa me pedepsesc,
Zilot, Cron. p. 33 : O ticAlos i amet- Mal bine o mOrte decat:sa traesc...
rit norod 1.." Costachi Negruzzi, Zoe III : nu sciii
Despre alte vietg,tI : ce infrico§atOre presimtirI a unui trail
Ameirita turturick ameirit i chinuit ati venit i all sfa-
0, särmana, val de ea..., 0at biata sa inima..."
C 6 s amdrit:
un cantec despre care s'ar puté scrie Zilot, Cron. p. 55 :
un volum intreg.
Suflet amdrit : Saracil tirgoveti, nimic avend in scire
Legenda Sf. Maria Egipt6n6., text din D'acest amdrit as, d'acest foc i peire,
Remas'ail de pámint, de tot incremenira:
sec. XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. Care ce aU avut, lasar i fugirk
Sf. Nicolae din Bra§ov, p. 377): sa
gon6sca dela mine acéste cugete ce'mi Tot la Zilot, p. 51 , f o c amotrit :
topiia sufletul mieu amdratul..." *i stele, vol
Costachi Conachi, Poes. p. 139 : Lumine prof) inalte,
Vedett ce reutate
Ahl suflete amdrit, ce foc amdrit
E§1 I cu viatA s'au sfir§it I.. Pre not totl ne coprinde,
Est 1 si nu mat suspina, Tera-ne o aprinde
C'al perdut suflarea ta... Acest nOin prO urit...
Cantec poporan din Moldova : i I e amdrite, in locutiunea prover-
*i de cand tu haiducesci, biala :
Nebeut, nemancat estl, Niste 'jibe amdrite,
*i la trup nepriminit, Necájite i tirite...
*i la suflet amdritl . . (Pann, III, 160)
(Caranfil, Vales Prutulu), 48)
Asociatul amarit §i necajit'' e
Inimä ametritd: f6rte des in graiul familiar.
I. Väcarescu, p. 60 : Intr'o satira poporanA din Bucovina:
www.dacoromanica.ro
1029 l'AMARIT 1030
De trel orl am genunchTat, Tot acolo insa intimpina Fr. Schu-

Ralul mi s'a descuiat, ster din St. Georgen :
*'un Inger cum m'a zarit
Inainte ml-a esit A in eritig ist offenbar rum anisch, we-
Si din gurA ml-a vorbit : nigstens nach dem Gebrauch im Nosnerland
Of ! suflete neckiite, zu schliessen. Es gehort zu am dr, bitter; om
Na,cAjite s'amdrite 1. . merit im Rumanisehen heisst zu deutsch :
(col. 1. Tr. 1883 p. 139) ein verbitterter Mensch ; aber auch im Ru-
rmanischen wird amerit in der Bedeutung von
Povestea lui Petrea cel stra§nic" verkrfunmert, elend, oft auch in der des
(ibid. p. 165) : ce s mai fac i cum sachsischen bekrit (bekiimmert) gebraucht.
WO mai male vieta cea amaritd §i La pag. 71 din acela§i an respunde
nä c Aj it A, dinteo qi Int? alta..." apoi Z. Bolu :
Despre locutiunea interjectionalä a- A. men iti g. Das Wort ist nichts ande-
maritul de=ramarIt al - d e", res als das romänische anzdrit=verbittert.
v. 2.Alde (p. 789). A m a r = bitter, amarit verbittert, mOb-
La plural, prin atractiune sintactic6, ,,selig. Es unterliegt dies gar keinem Zweifol,
se face amdfilit ci e" in loc de mil- nda das sachs. Landvolk statt amari ti eh
riff a 1 - d e.
nliewen oft auch necajitich liewen sagt,
nwas ebenfalls romanisch ist; von necaz =
A. Pann, Prov. II, 158 : ,Not, necajit=notreich, bedrangt...
0 amdrititi d e noI,
Nu ne unim amindol I Mult ametrit i nAcAjit trebula s6,
Eu die tuns& si el rasa, fi fost de vécuri némul romanese din
Nu schl la ce o sa %A.! .. Ardel, pentru ca vecinil Sai, auqind
meret din gun'i aceste do6 cuvinte,
Amaritule este o ocarA, cunoscuta
I
in call se cuprinde o lung, istoria de
tuturor Romamilor, circuland ca sino- martirologia,, s5, le fi imprurnutat pe
nimcu: mi§elule! nevoia vile! de'ntregul ! El au adaos numai sufixul
prapditule ! val de capul german adjectival -ig catra sufixul ro-
t e ! etc. mn,nesc participial -it.
In fine, d. N. Densu§ianu ne comu- v. Ametresc. 2.Anidrit.
nic a. urmAtOrea interesanta notitn, de-
spre istoria cuvintului ameirit §.1 a so- B'Amárit, adv.; part. passé d ' a m a-
tului set nacajit la Sala din Ardél : re s c pris adverbialement: amèrement,
In Korrespondenzblatt des Vereines tristement. Sinonim cu advOrbul a
far siebenbUrgische Landeskunde, 1884 In a r i cu locutiunea adverbialä c u
p. 48, un Dr. K. intreba : a m a r.
Wie ist am eritig abzuleiten ? a m e Zilot, Cron. p. 11 :
r itig wird gebraucht für elend, Kriippel- Ci dupá putine çlfle mazilia II sosi,
haft, schl eat genahrt: am eritig mantsch Farä veste, neganditk, s'amdrit i se vesti...
etc.
A. Vacnxescu, p. 28 :
La p. 50 din acelali an respunde
Dr. Fuss din Strassburg : 0 chilor I ajung'atht,
Nu mal plan getl amardt:
A. meritig für elend ist durch Apha- Vreme este sa uscati
resis entstanden. Schon im Althochdeut- Paraele ce vOrsatl...
schen kommt 'Amer neben Amer, und dem
entsprechend auch im Mittolhochd. Amer ne- Cu sensul de a rn arni c, la A. Pann,
ben Amer gleich Neuhochd. Jarniner vor. Erotocrit p. 39 :
33.
www.dacoromanica.ro
1031 AMARUNT 1032
De o parte sj de alth totl sabille NI scot, a minut o) , care era opus lui ad
Se izbesc cu grozavie, dau, se lovesc cat pot, grossum" , cu toptanul", cu radi-
Moat do6-spro'ce sabil, de cumplit ce se izbla,
Ca fulgerul scanteele dintr'insele stralucla ;
cata" sari cu arsa", buna-Ora, : ven-
Se impleticese, se lupta, se rösboesc ameiri dentibus vinurn sive ad minutum
Dupa care din col Qoce dol pe loc s'au o- sive ad grossum" (Du Cange). Sensul vor-
morn. bei se exprima cu multä energia la
v. "Amdrit. 2Amarnic. Cantemir, Chron. II p. 42 : mai pre
toti, poate fi, c u amtinuntul i-am cer-
Amr1A, -le, adj.; un peu amer. De- cat i, cum sa zice cuvintul, ni CI o
minutiv din amar §i sinonim cu a- petraneclatita§iniciun un-
marel, amarut, amaru§. Fara ghiu nescooritn'am lasat..."
forma, deminativala, aprOpe acela§i in- Pe cand a se intrebuinta ca o pre-
teles are amar cio s. Ametriii e cel positiune independinte, adverbul amei-
mai in circulatiune. runt sail ametruntul circula i fara alt
De la Vrancea (B. tefanescu), Sul- element prepositional; de exemplu :
tanica p. 152 : pe gat simti un gust Legenda Sf. Vineri, text din sec.
de rugina, ametriu, coclit, putred, cald, XVI (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf. Ni-
pina ce sa intinse in tOta gura lui colae din Bravv, p. 78) : Inteaceiap
arsa o umegOla cruda, §i sarath..." noapte §i unii dulce-govitoare i inte-
Dupa, gust, vinul se qice : dulcég, lepta mulare ce o chema Eyfimia a-
acriti , mistret, 1clü, amdrig..." (G. rata-i-se vedere in chipulil vederiei ce
Chisencu , Dobrogea , C. Satu-noil ; G. vazuse Gheorghie, §i amandoi demä-
Gorescu, Ia§l, c. ipotele). néta tuturor a-mdruntuVa vedére ce
Vinul pregatit cu pelin are un gust vazuse spusera..."
ametriu" (I. Chirica , Tutova , C. Car- Legenda Sf. Dimitrie, text din sec.
jeónii). XVII (ibid. p. 121) : de tot a-metrun-
v. "Amar. tulti inainté tuturora spune cumu i se-
l'Amäriint (plur. ameirunte S. amd-

au aratat sfantul..."
runturi), S. n. ; detail. Ca substantiv, 0 predica a Sf. loan Crisostom, din
de ex. : nu cunosc tote amdruntele" acela§l secol (ibid. p. 504) : nu cu e-
(L. M.), acest cuvint nu ne intimpina, vangheliia numai striga, ce §i cu durn-
in vechile texturi, ba Mei in graiul po- nedzee§tii prooroci §i cu de Dumne-
poran, unde ametrunt functioneza tot- dzau graitorii ai sti ucenici a-mdruntu
d'a-una ca adverb. Se qice : nu cu- spune.. ."
nose ce-vacu d'amaruntul". To- Tot ala in Dictionarul Mss. Btinaten
tu§I substantivul amdrunt e fórte tre- circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 402) :
buincios. Amenuntul. Minutatim ".
v. I.Ametrunt. Mai adesea insa cu p r e, adeca lite-
ralmente : per ad minutum".
2.Anittrant S. amitnimt, amiirhntul, Coresi, Omiliar 1580, quatern. p. 12 :
s. amitnantul, adv.; en detail, particule spune p r e-a?näruntuli i le arata
lièrement , scrupuleusement. Compus pilda..."
din prepositiunea a i adjectivul m a- Varlam , 1643, I f. 136 b : Thoma
r u n t, ameirunt corespunde depliu la- p r e-anzdnuintulii socoti §i pipai..."
tinului vulgar ad minutum (= ital. Pravila Moldov. 1646, f. 31 : tre-
www.dacoromanica.ro
1033 AMARUNT 1034
bue intai WO 'la sama p r e-amcinun- prita u§a , ce care cu ce treba sail
tulu.. ." nevoe ar fi avut, nu numai boieri, ce
Ibid. p. 102 : sa socotesca tot lu- §i din cei pro§ti, pre lesne intra de'§i
crulil p r e-amanuntul. . ." isprävia lucrurile lor, tuturor le zicea
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in A- pre nume, §i judecata o cerca foarte
cad. Rom. p. 179) : cartia daca citi c u amdruntul §i pre incet cu inga-
§i cella ce intr'insa sa cuprindea daca duela.. ."
p r e-ametruntul intaliasa..." Zilot, Cron. p. 15 : Ah ! amar mie,
Acelmi, Divanul 1698, f. 41 b : ca cum m'am näscut inteacestä Tera-
unU intaleptil, foarte p r e-amdnuntul Rumandsca, in care pina la virsta in
sa ia a-minte si sa socotiasca..." care sint, trecuta peste 20 de ani, lu-
Constantin Brancovan, 1697 (Cond. and sema c u amdruntul, nu numai
Mss. in Arch. Stat. p. 233) : intea- ca dreptate sat semn al dreptatii n'am
ceia, domnia me vrand ca sa li se dis- vOgut, ci inca...."
copere direptate §i sa li se la seama Beldiman, Tragod. v. 3649 :
p r e-amdruntul. . ." Ce vreti, c)ice Serascherlul, ce cereh, Ce
Acelmi, 1698 (ibid. p. 254) : le-au atI venit ?
luat seama foarte p r e-ametruntu/ §i Bals, cu plecaciune mare, scarbit si Mae
le-au citit toate cartile §i hrisoavele malmit,
de movie §i zapisele cine ce au avut..." Al imblancli se silesce, vorovindu'i mult su-
pus,
Nic. Muste, Letop. III p. 43 : Fo- Ritä pricina venirel cu amdruntul 1-ad spus...
st'ail la acel räsboiii §i multi" din Mol-
doveni, unil la Sveqi, altii la Moscali, A. Pann, Prov. III, 87 :
carii dupa risipa rasboiului ail venit Ii c u amdruntul tOte, cum s'afi intimplat, I-a
aice in tara, la Mihal-voda de'l spunea spus...
p r e ametrunt de rasbolul lor precurn i mai rara este constructiunea : d e
ati fost..." amdrunt.
Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in Cantemir,, Ist. Ieroglif. p. 74 : d e
Acad. Rom.), ps. CXVIII : amdnuntul sa o ispitim, ca oare-ce pen-
tru dinsa adevarul §i socotiala ce ne
Sa invata 0 p r e amdruntu
SocotTa intelesul ler svdntu..."
va arata sa oblicim..."
I. Vacarescu, p. 11 :
Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784 D'anzárunt privind Mptura,
P. 23) : moarte iaste mai groaznica Planeti, Rásarit, Apus,
li. mai amara decatti toate nevoile Stam gandind : asa natura
§i relele ce sa poth intampla omului Cin'ar fi 'mvirtind de sus ? ..
in viiatä ; cum ca aCasta iaste a§a, Astqi circuleza in grain mai ales
lezne vomt pricepe, de vomil lua p r e 2)
amdruntul" i chlar c u d e a-
C 1.1
amdruntulil a-minte §i vom socoti ce mdruntul", in care se asociaza trei

iaste moartea..." prepositiuni. Dr. Polysu : a povesti
Mai rara in vechile texturi este con- c u amdruntul = umstandlich erzah-
structiunea : c u amdruntul. len ; a cerceta cu de amaruntta =--
Nic. Muste, Letop. III P. 34, despre durchsuchen".
voda Mihaiu Racovita, : domnia tara v. 1Amarunt.Mdrunt.
cu cumpät bun, §i la judecata foarte
cu dreptate, §i nimarui nu'i era po- Amitrimt. V. Ametrunlese.
www.dacoromanica.ro
1035 AMBAR 1036
Amitruntelul (d'), adv.; très en dé- Amfiruntire 1

tail, tres minutieusement. Deminutiv . v. Amaruntesc.
Amarunth j
poporan din d' a ink run tu 1, expri-
rnOnd un chip §i mai migälos de a "Anittral, adj.; diminut. d' am a r.
face ce-va. Se aude mai ales in Mol- v. Amaria. 2. Amaru§.
dova.
Basmul Voinicul florilor" (Sbiera, ,..Amkrbs, s. m. ; t. de Botan. : au-
Pove§t1 p. 68) : ei Tat spus t6te d e- bier, Viburnum opulus. Numele obici-
ametrunplul, ce Ii Wats intamplat, cum nuit in Bucovina dupa Alth (Hauptbe-
all rktAcit i ce all vMut..." ; §i mai richt f. Bucovina 1862 p. 91): Schnee-
jos p. 75 : SmOul all cercat t6te un- ballen, Amarue .
gherele d e-amaruntelul. . ." v. Min.
v. 2'Amdrunt.
Arafiriitti, S. f.; t. de Botan. : herbe
Anaruntèse (amciruntit, amarunpre), aux vermisseaux , Picris hieracioides.
vb.; t. d'Agricult. : mouver la terre. A Termen intrebuintat in Banat (Dr. D.
fari ma pämintul, a'l face sk, nu fie Brandza) pentru o planta am ara,
tare sail grunclos , pentru ca semin- de unde '1 vine §i numele tecnic 7r -
e
tele sk incoysca, mai repede §i sk ro-
désca, mai bine. v. Ie'rba-gaii.
Ion Ionescu , Calendar 1845 p. 79 :
Ambar S. hambar (plur. ambare sall
dack mai inainte de a skmäna ma-
hambare), s. n.; grange, grenier, ma-
laiul am amcirunp bine pamintul §i
nu am arunca saminta peste brazdele gasin a, blé ; turc a mb a r, emb a r ,
nesfarkmate cu borona, precum facem
vulg. am b r, h am. ba r" (Cihac). Fie
prin Osmanlii, fie prin ThtarI, cuvin-
acum, atunce de bunk sank am do-
bkndi mai imbelpgata, rOda,..."
tul a strabatut in tOte limbile din re-
skritul Europei : la Slavi, la Unguri,
Acela p. 31 : inghieturi de prima- la Greet Sinonim cu ar man , de a-
vara sint forte priitOre pa,minturilor semenea de origine turck.
lutOse, aniaruntindu-le mai bine &cat Balada Voichi0," :
ori-ce unOltä de gospodarie..."
pulule, cheile,
AcelaV p. 13 : in lucrarea gradine- Deschideli ambarele
lor trOba cea mai de ckpetenie este, fit cSrca41 fkinele
ca pamintul sk fie am Arun ti t cu flu chlanik11 slujnicele...
deshvir§ire, atat pentru a inchiza§- (Marian, Bucov. I, 32).
lui incoltirea semintelor, cat §i pentru A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 67 :
a da tuturor legumilor o crescere bo- tot in rind cu acestea veniall graj-

gata §i rapide. .." durile, ambarele i Oprele cu tOte ta-
In Dictionarul Mss. Bänktén circa camurile de drum, sub ingrijirea Co-
1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 402) ne in- mi§nor §i a 6,trarilor. .."
timpina forma amarunt (ameirunlat, De la Vrancea (B. tetInescu), Sul-
amaruntare), corespunpnd foneticesce tanica p. 223 : Beilicul NOmttilui, Mu-
italianului [a m] minuzzar e lat. scalului, Turcului, e tot beilic. Or-care
rustic [a d] m i nu tiar e. din ei ar cklca taxa, ambarele se go-
v. Boronesc. Maruntesc. lesc..."
www.dacoromanica.ro
1037 AMBON 1038
In graiu se aude la plural mai ade- I : A mindoi era acum ca la cinci-

sea ambard. sute pall de tinta, cand Meleli infipse
Ianachi Vacarescu, Istor. (Papit, Mo- ambi pintenii in cestele armasarului..."
num. II p. 093) : La let 1787, Ghe- De§i forma ambi a devenit literara
narie, ma Meuse vistier din dvornec §i se va mantine, totu§1 poporana ea
Mavrogheni, §i. in graba vazul doo-trei nu este, li Mei in vechile texturi nu
fermanuri inparatesci, until ca sa tri- se gasesce, in earl ne intimpina numai
mitem suma multa de zaherea la am- imbt saii ing forma organica din la-
barale Sacsig, altul ca sa trimitem tinul a m b o.
salahori..." v. Amindoi. :NU.
E forte des aspirat : hambar.
Enachi Cogalnicenu , Letop. III p. Ambbn S. amvbn, s. m.; t. eccles. :
078: lovindu-se acolo, ail facut o mare chaire, tribune sacrée. Tribuna in bi-
rasipa in Turcl, aprinzandu-le §i arzan- serica din care se predica saa se spune
du-le hambarde §.1 targul..." Evangeliul " (Costinescu). Din grecul
v. Arman. Sopru. Zaherea. a tt 13 co v, acest cuvint s'a introdus la
nol sub forma de amvon, pe linga care
Ambbsel, n. pr. loc. plur. In. ; un insa, prin inriurirea polona , circula
village en Valachie. Nu se mentionéza in Moldova §i forma ambon.
in dictionarul topografic al lui Frun- Varlam, 1613, II f. 11 b : patrilar-
qescu. hula. Macarie sa sui pre amboni i ra-
Hrizea Vornicul, 1641 (Arch. Stat., dica cinstita cruce..."
M-rea Plumbuita) : ca sa fie sfintei Dosoftelu, Liturgiar 1683, f. 24 b :
manastiri toata ocina cOta am in Am- Ai e§ind popa dzace margand in mij-
begti, toate cumparatorile cate am cum- locul besiaricil dupa ambon : cu pace
parat dela megiia§ii din Dobroe§ti, §i sa e§ima..."
toata ocina care sa chiiama Sili§te, Gheorgachi Logofet , Letop. III p.
toate cumparatorile ate am cumpa- 312 : Evanghelia cea mai dupa urma
rat, dela megiimi den campu §i den o cetqte diaconul Curtii in Amvon..."
padure §i den apa, den hotar pana in Colinda muntenesca :
hotar, , cat sa va alege parte me de
cumparatoare den Ambegti i den Si- Cununa'n amvon punea
li§te..." Ii din gull, c5.'inl gräia...
Ca plural din A mb escu, care e (G. D. Toodorescu, Foes. pop. 90).
patronimic, Ambesd presupune un nu- A. Pann, MotAlbu, I p. 52 :

me personal Ambu sat Amba,
care astaqi nu se mai intrebuinteza. Acest cuvint isprAvindu'l, acel preot cuvios
Spre altar Mandu's1 cruce, se dote din am-
Intr'un act din Transilvania din 1279 von jos...
(Teutsch-Firnhaber, Urkundenb. 116) :
comes Hegun filius Ambus et Go- Ambon i amvon rm suna romanesce,
ganus banus..." grupul initial amb- (amv-, amp-) con-
v. Ampoiu. servandu-se numai in numi proprie.
De aceia in popor se aude mai mult
Ambl, -be, adj. num.; les deux, l'un anvon, ba inca i anvond.
et l'autre. Sinonim cu amindo I. Enachi Cogalnicenu , Letop. III p.
Costachi Negruzzi, Alergare de cal, 219 : un preot - ce'l avea Mariea sa
www.dacoromanica.ro
1039 -AME 1040
[Constantin Mavrocordat] , invatat la rqie, apoi sa l'a de 10 parale calacan,

carte Grecasca i Romanésca de se piatra acra de 5 parale, la acesta la
suia in anvond de le cetla dupa cum toate sa se scoata, lana, sa o infloresca
se cade a §ti fie§te-care preot..." la soare i Iar sa o bage in putina ;
v. Bisericti. care se poate §i matase sa se yap-
sesca. Din matase ro§ieteca sa se faca
Ambr (plur. ambre) , s. f. ; ambre ambribot* u : her ruginit sä pui in otet
jaune, succin. Sinonim cu turcul c h i- tare ; sä freci her cu her sa caza ru-
li mbar, ambrei din francesul a m - gina dupa el ; apoi sa pui matasd sa
b r e (= arab. anbar) s'a introdus la ste ; de vei vre sa fie mai deschisa,
noi deja de vr'un secol. sa ste mai putin, adeca 3, 4 casuri ;
Critil i Andronius (I4i, 1794 p. 9) : iar de vei vre sä fie mai inchisa, sa
sa scoata de acolo margaritari, ambre ste mai mult, adeca 7, 8 cesuri..."
§i curdle, pentru ca se1§11 faca nilte v. Corobalicd. Mohorit. Peymet.
podoabe..." 1. Turc.
v. Chilimbar. Sucin.
limbus. v. IOU%
AmbribMu, s. m.; 1°. t. de Botan. :
sorte de Centauree ; 20 . t. de Chroma- suffixe servant a former des
tique : rouge fonce, mordoré. In am- noms collectifs. Unul din cele mal in-
bele sensuff cuvintul pare a fi despa- structive resturI ale vechil morfologie
rut din grain. romane i romanice , sufixul -ame me-
Colonelul rusesc Meyer, intr'o fisio- rita pe deplin a fi studiat cu o deo-
grafia a Basarabiei publicata In seco- sebita staruinta.
lul trecut (Opisanie OCakovskil'a zemli, Italienff, Spaniolii §i Portugesii
Petersb. 1794 p. 168), 'lice a Gen- ice Diez (Gramm.8, II , P. 832) intre-
tiana centaurium se chiama moldove- buinteza sufixul -amen cu un sens
nesce : abrimboYu di cam p". Abrim- co I e ctival strain limbei latine."
boW mal bine ambribolu, dupa cum A§a latinesce in : aeramen , certamen,
vom vedé indata este o varietate de tentamen , ligamen, velamen , vexa-
Centaurea", anume Centaurea a m - men etc. nu se implica de loc ideia
berboa, nemtesce gelbe Sultan", de multirne , pe cand italienesce : ye-
fraqusesce barbeau jaune" sat fleur lame multe vClurI", bestiame multe
du Grand-Seigneur" i chiar a in b e r- vite" , contadiname mul0 6ran'i" , gen-
b o i" (Nemnich), o frumasa flare adusa tame multa glata", legname mune
in Europa din Turcia §i conservand lemne", ossame multe Ose", saettame
numele sea turcesc. Basarabienii par multe saget'i" , sat spaniolesce : be-
a fi deosebit ambribozu de gradin A" stiame mune vite", botamen multe
ambribont de camp'. bur, cochambre mulV porci", osam-
Dupa flare, se dicea romanesce ambre inulte Ose" §i aa mai incolo,
briboiu §i la o culare, despre care trac- sint nesce expresiuni eminamente co-
tatul de medicina populara de pe la lectivale.
finea secolului XVIII (Mss. in Arch. Sufixul latin propriti qis nu este
Stat.) (lice : -a m e n, ci numai -m e n, identic cu lati-
Mo hor at sau anzbriboiu cum se nul -mon, cu grecul -goy, -pa', -tuv, etc.,
face. Jumatate oca lana s faca intalu cu sanscritul -man. IniValul a- in -a me n
www.dacoromanica.ro
1041 -AME 1042
este tot atat de extra-sufixal ca §i vulgara mai cu sëmä, la plural, ceia-ce

i in reg-i-men sat u in ac-u-men, in cari II va fi dat cu timpul un sens general
tote sufix e numai -men , intocmai ca de pluralitate : generamina, lintea-
in ger-men , ag-men , cul-men , ver- mina, odoramina , pinguamina , sputa-
men etc. In fond dará, a§a numitele su- mina , vitulamina etc. (cfr. ROnsch ,
fixuri romanice -a m e n, -imen, -umen, Itala und Vulgata, p. 26-27). Ori-cum
pe cari Diez le pune in deosebi , se re- hist, fenomenul existt, §i o data exi-
duc la singurul sufix latin -men. Cu stand , intrebarea cea importanta este
atat §i mai interesant ar fi de a ur- de a se sd, daca el e numai occidental,
mari modalitatea nascerii sensului co- dupa cum parea a crede Diez, ori dact
lectival in Occident pentru -a m e n, Para e comun tuturor Neo-latinilor.
ca 861 alba acolo i -imen, daca nu V In vechile texturi ne intimpint, nu
-umen. Singurul cuvint latin cu -a men, o data voinicame cu inteles de
in care se cuprinde ideia de multime, ,,muli voinici". Coresi, Omiliar 1580,
ba Inca numai acësta ideia, este: exa- quat. XIII p. 1 : ce-au fostll la co-
men roiu de albine", glOta de Omeni", drult Eleonului, acolo amu ingereVle
gramada de animale" , mare catime tarii i voinicam6 arhangghelilor
de lucruri" : examen juvenum, examen unii nuori cu arepile vanturi aducO...."
muscarum , examen piscium, examen
locustarum, examen infantium, examen
Alt pasagiii, quat. XXII p. 1 :
c6sta oastO a lu Dumnezeu chéma-
a
malorum etc. Putin ne interesa, aci, se a cerului voinicam e...." In am-
daca examen" este sat nu o contrac- bele pasage , cuvintul insemnOza qti-
tiune din exagmen", adica ex-ag-men", re", exercitus." V oi nicame este un
unde -a- apartine cu totul rädtcinei, derivat dela voinic" prin acel41 sufix
iar nu elementului formativ. Poporul colectival -a m e n, pe care Diez Ii afla
roman cunoscea numai forma examen", numai in Italia §i'n Spania. Dar voi-
ca i cand finalul ar fi -a m e n, precum nic" e din punct in punct slavicul oii-
este in velamen sat in ligamen, unde iiiii miles, oveartui-ung" (Mild. Lex. p.
radácina find vel- §i lig-, restul -a m e n 71). Cum dart, i s'ar ft putut adauga su-
constitua element formativ. TOte gra- fixul exclusivamente romanic -a m e n,
iurile neo-latine din Occident at mo- dact, acest element formativ nu exista
§tenit pe acest examen": ital. sciame , pe atunci la Romani in mai multe
span. enjambre, port. enxame , catalan. vorbe de provenintä latina, ast-fel crt
exam sat axam, provent. ayssam sat strabunii no§tri erat deprin§i a'l in-
issam, franc. essain etc. N'ar fi peste trebuinta i aveat consciintä de sem-
putinta, prin urmare, ca acOsta vorbt, nificatiunea luT cea colectivala?
de§i singura , dar fOrte respandith pen- v. Voinicame.
tru a exprime tot felul de m u ti m T, Vechile nOstre texturi ne-at mai
sa fi concurs la popOrele ronlanice a in- conservat in acOsta privintä un spe-
sui sufixubil -a m en sensul colectival, cimen fOrte pretios. In Omiliarul de pe
pe care el nu'l avusese in latina pro- la 1570, pe care noi Ii cunOscem nu-
prit gist. Nei nu gasim o alta cale mai dupa extracte (Ciparit, Analecte p.
mai nemerith pentru a ne explica un 16-29), ne intimpina de trei ori vorba
asemenea fenomen, afath numai &Ira m i §e 1 a m e" cu sens de stracime";
acea impregiurare csubstantivii cu su- §i anume: Mergt oamenii la besdrect,
fixul -a m e n se intrebuintat in latina cumil acolo popa s spue cuvantul lu
www.dacoromanica.ro
1043 -AME 1044
Dumnezeu sfanta evanghelie in limba narul Mss. dela Lugq circa 1670 (Mss.
pre care gräesct oamenii, sä puternt in Bibl. Univers. din Buda-Pesta) ne da :
inte16ge noi mi§elam 6; ce folosu e H ei duk am e. Hajdones.
lor d6ca popa graNte in limba striina L o tr am e. Latrones.
Rumanilor, sarb6§te , de nu intelegt , P r o s tam e. Rustici ."
sat pre alta, limba co nu vor intelége Pina astaqi acest sufix traesce la
ascultatorii ? cumt zice Pavel Apostolt Macedo-romani , dei materialul lexico-
catra Corint6ni 155 zice : aa i voi grafic adunat de Kavalliotis §i de Da-
candt cu limbi grtii, d'unde nu dati niil nu ne ofera nici o urma, de colec-
uin cuvantt adeveratt, cumt poate in- tivalul -ame , precum nici gramatica
telége omt ce e graft? fi-va amu de yeti lui Bojadschi. In Mostre de Petrescu
grai in vantt ? dein care invatatura sa (I, 48) :
inv6te mi§elame in ce chipt trebu- luA siiac dela orfanlie,

ialte a cinsti pre Durnnezeu, i cine se duse Pirlep la o duvIane
o Dumnezeu, 1i noi crqtinii slugile si se astirnA la croiere,
lui in ce chipt putemt face i vila dupa tea sl '1 cOsA cuparane,
tea sl '1 vindA ti Bairame,
voia i lasata lui, §i in ce puternt sfinti pe la Turd si la domname
numele lui ; aic6 trebuialte cum popa tea sl plAtescA la orfanlie...
sa fie tiutoriu cartilor, aa va puté
invata pre m i§elam e..." Rornanul ceia ce se traduce :
27mi§el" find latinul misellus", vechiul luA postav de om sArac,
se duse In Parlep la prAvalia
nostru m i §e lame corespunde until si se puse la croire,
italian misellame multi miri". Su- ca sa '1 facA ghebA,
fixul -a m e n are aci, ca §i'n voinica sA '1 vinclA la Bairame,
nic a vi e, acel sens colectival de o na- pe la Turd si la domn 1,
tura romanica specifica , pe care in ca sA plAtdscA la sArAcia...
derrt Ii vom cauta, la Latini in mise- In acei41 colectiune, p. 120-21, ga,-
ramen §i'n alte formatiuni analOge. Ths sirn un pasagit din balada nOstra de-
printr'o singura vorba, ca mi §e I am e, spre me§terul Manole" :
fie ea cat de désa in circulatiune, dar
Ca sA 'ml rAdicat1
in care ideia de multime" nu este cea Aicl sA 'ml duratl
esentiath,, sufixul -a m e n n'ar fi capétat MAnastire naltA
pia o data in limba romana o misi- Cum n'a mal fest altA,
une colectivala atat de pronuntata, in- CA v'oiu da averl,
cat poporul nIl adauge chiar la slavicul Told face b oler 1...
voini0 in volni cam e. Este invede- tradus macedo-romanesce :
rat dara c Romanii cata, s fi avut un
Tea sA 'n1 analtat1
nurnér insemnat de cuvinte cu -ame , /Vice sA 'nl adAratl
de ex. : osame multe Ose", v i tame Monastir analtu
multe vite", ter aname multi té-
17 Cum nu mal fu altu,
rani", p or came multi porci" etc., CA va sA vA dad averl,
intocmai precum le at Italienii sat Va sA vA fac domname....
Spaniolii. Apol in nota dela p. 153 editorul
v. Migelame. ne spune ca : d 0 m n ame insemnéza
In Banat acest sufix traia in gura domnii, domnitori sträini, boeril tur-
poporulul pina la secolul XVIII. Dictio- cesci".
www.dacoromanica.ro
104,5 AMENINT 104(5
Intr'o colectiune de cantece popo- sa fie temut. Se (lice : ameniqdndu'l,

rane macedo-romane de d. Caragiani : ii ingrozesci sail il infricolezi" atunci
C'un cApitan se se maritg., cand amenintarea speria, ; adesea insa
E'un mu§at glone cu el s'aminta, se intampla ca : ameninkindu'l, nu'l
Si armatle amOle acel s'le Ila ingrozesci, nu'l infricopzi, cad el de
pri Tur came tut se da...,
Si!
unul ca tine nu se teme.
tradus prin : Pentru a puté expune succesiva des-
Cu un apitan sa se marite, falurare formala i logiea a acestui
Ei un frumos june cu el s facb., verb, can, sa plecam dela prototipul
Si armele mole acela sa, le lea latin rustic amminatiare (= ad-
*i in contra T ur c il or mereu sit dea... minatiare), de unde spaniolul amen a-
(Cony lit. 1883 p. 387).
z a r, proveq amen a ssa r, portug.
adeca, Macedo -romanul Turcame co- ame a Q ar, sardul meridional a m e
respunde actualului daco-roman T u r- lezza i, in dialectnl sicilian ammi-
c i m e. nazzar i, pretutindeni cu sensul cel
De asemenea, in colectiunea postuma obicinuit al romanului :
a lui Dr. Obedenaru (Mss. in Acad.
a) amenint menacer".
Rom.) :
In amenint --= amminatiare al
AvOitl, ah, sotl, av4ith, ah, fratl! doilea n s'a desvoltat prin propagina-
Vol feclorame ne'nsurati...
Vune, ca in canunt canutus", ma-
tradus prin : punt =-- minutus" etc. ; apoi tot ea in
Entendez, O mes compagnons! entendez , )7
carunt" sat marunt", primul n s'a
mes frëres! dissirnilat in r in forma cea mai po-
Vous, jeunes gens non maries... porana amerint, pe linga care se mai
sat : aude intr'un mod sporadic amelint cu
Vol glon am e tinirati... l=n, i chiar amelit ca in sardul ame-
lezzai".
=-- :
Coresi, Omiliar 1580, quat. XVIII
Vous g ar cons, vous célibataires... p. 9 : Hristos insu0l Dumnezeu acesta
Se (lice i mulierame mai multe domnt prespre toate, toate faptu-
femel" (M. Iutza, Cru§ova). rile opriia-le; aor6 amu catra Mare
v. -ime. Sama. Spurealama. graiia : idoata mlacomu; iara aor6 ca-
tra stricatulti : voiu curate§te-te; §i ne-
14' AmMit. v. Amenint.''2.1VIetiS. curatului dracului oprila-i i zic6 : §i
ie graescil eil dila omulü acesta;
Ambnint S. amkint S. amêlint S. acmu cAta amerintel cu thriTa-§ti, toate
an:1614 (amenintat, amenintare), vb.; 10. cate sa va elü lucreza..."
men acer ; 2°. vouloir,, ordonner ; 3°. Balada Manastirea Argel" :
faire signe, clignotter ; 10 mentionner
en passant. Ultirnele trei sensuri a- TapoI se 'ncrunta
*i 'I ameninia
partin vechiului gaiu. Prin sensul de Ohl pue de vil
'ntaiu, cel fundamental 0 mai respan- Cluar in temehil...
dit, amenin/ e sinonim cu ingroz es c
si cu infrico§ez, cari insa amin- A. Pann, Erotocrit, II p. 43 :
do6 presupun ca cine-va nu numai a- Ca el ameri*, intr'o parte,
meninia, dar este tot-o-dat saU pdte S,'Intealtá ranla cumplit s'amar...
www.dacoromanica.ro
1047 AMENINT 1048
§i ace1a§1 p. 70 : In zgäul pre

... Primit'ai in
Lua sOina fOrte bine la sabia cAnd lovia cuvintul l'aT prii- pantece pre Cu
*i trupul seu ca un vultur 11 zbura §i so mit, pre cela ce ventul, shi ai pur-
pazIa; tam toate l'ai ti- tat pre cel ce poar-
So repetlia inainte, indarit l'ar se tragea, nut, cu lapte l'ai ta toate , shi ai
Pin'a nu sosi lovirea cu sabia o opria, hränit, cu ameli- hrannit curata cu
Se apOra cu pAvaza cum anzelinta po loc,
bleat cand izbla inteinsa gala scantee de /aria ce hränia- lapte pre cel ce
foe... §te lumia toata... hranneste toata
Colinda TOder Diaconul" : lumea cu buna-
v o e...
Sfintul Mihiiä
Cu sabia 'n mana, In Acatistul tip6rit la Rimnic, 1764,
DOe' a§a vedea, f. 35 a : cela ce hrAn6§te toata lum6
Cu ea c'adia cu buna-voire".
*i ameninN. . .
(G. D. Teodorescu, Poos. pop. 36)
Coresi, 1580, quat. XXIII p. 14 :
cu me§ter§ugult päscariei yank uce-
Descantec de Dragoste" : nici, ca s intelega a put6r6 toata o
MO sculai asta41 Duminica, de diminOta. are cu yr é r 6 'si.1 i cu frams6t6 dum-
Pe rouk pe cOtk nezeiasc'a amerinlarei lui fApturilel
Cu buclumul bucTumai,
Dela patru-Oecl de floricele mircise le luaT toate slujescti..."
*i cu ele mO spOlal, Tot acolo quat. XXXII p. : cu 1
De dragoste int3 incArcal, dumnezelasca a lui amerintare orbului

.i apucaT pe cale pe cArare,
MO 'ntAlnil cu not3 ingerI in cale,

darui §i lumina trupului si lumina
In nou6 scaune de argint §edea
*i noO bastOne in mama avea : Cu acelall sens in Pravila lui" Ma-
Cu sOrele mO incinsera, teiu Basarab , 1652 , p. 594 : sfan-
Cu luna mO cuprinserk
Sfintil ingerl cu basteinele anielitard,
tulti si a toata lum6 snort, carele
Tote dragostile le adunark se-au adunatil dupa amenintar6 dum-
Pe mine le aruncark nezeiasca..."
(A. Diescu, Dimbovqa, c. Sardanu) Dela sensul de vouloir", ca o ma-
Costachi Negruzzi, Aprodul Purice : nifestatiune exteriOr6, a vointei, se des-
*'amenintindul din urmä cutitul moldove- furä acela de :
nese, c) ameniq faire signe, cligner".
SA piece acum do fuga se indOsA,.so ettesc...
Dictionarul Mss. slavo-romanesc circa
Din acest sens de menacer", adecri 1670, f. 100 a : oculas. amerinlare c u
de a sili sa se faa ce-va, se nasce man a; manic, fa c ere cu o chiul".
d'a-dreptul : De aci, cu perderea initialului a-, la
b) ameniq vouloir". Dosofteiu, 1680, ps. XXXIV, 19 :
Dictionar slavo - roman circa 1670 ... caril me u- oderunt me
(Mss. in Bibl. Soc. Archeologice din räscii inzMar §i gratis et a n n u-
Moscva, f. 110 a) : amerinlare , v r 6- melijâ cu ochii... u n t oculis...
r e". unde la Coresi, 1577 : c l i pea cü cu
Dosofteiu, Acatist 1673, f. 18, in a- ochii"; la Silvestru, 1651 : c lipin
laturare cu pasagiul corespunqetor din cu ochiul".
Acatistul lui Samuil Clain, Sibiiu, 1801: In fine, dela sensul de clignotter",
www.dacoromanica.ro
1049 AMERICA 1050
prin noVunea intermediara de cl ip it a latdre, ingrozindu'l i chemandul la ju-

sail ce-va f6rte trecötor, ajungem la : decata Dumneqeului dreptatii..."
d) ameli mentionner en passant". v. Amenin1.--Ingrozitor.
Comentatorul lui Urechia, Letop. I Amenintlitarti, s. amerintátiflii, S. f.;
p. 99, vorbind despre Dragq : alti is- menace. Sinonim cu amenintar e,
torici megiei nemica n'au amelqat dar cu o nuar* de desprq. Se intre-
de acOsta Domnie... " buintOza mai mult la plural, de ex. :
Cantemir, Chron., II p. 72 : noi pre ce de mai ameninlaturi in vint ,
scurt pentru acOsta ameiqind, cuvin- la adeca flCl o trOba..."
tul am crqat, ca aice la locul sau v. Ameninl.
pre larg sal zicem..."
Budai-Delenu (Dict. Mss. in Muz. i- "Amariett, s. f.; t. de Geogr. : Am&
stor. din Bucur.) ne da forma amenit, rique. Una din cele cinci WV ale lu-
intermediara intre amenin i amelq, mil.
traducend'o prin : winken , andeuten, Amfilohie, Gheografie, Ial 1795 p. 5:
ein Zeichen geben mit dem Kopfe oder America pana, acumt s'au numith ca
Finger, drohen, bedrohen". Noi am ve- mill mare ostrovil, care este mai ca
gut mai sus, a filiaVunea tuturor sen- doaa parV de aceste de-asupra Oman-
surilor nu se explica cleat prin mij- tului, dart' acumt multi au inceputil
locirea lui vouloir". Din romanicul a zice din eel ce alatorescu, cumil ca
comun am mani tiara menacer" §1 America ar fi prinsa de Asiia, dupa
numai graiul romanesc a Inläntuit ve- polu articu ; fie cumil sa fie, atasta
rigele : vouloir, ordonner, faire signe, nu ne stria, aci noi voirmi a scrie
clignotter, mentionner en passant", ale locurile cele mai cunoscute 0 mai §tiute
carora margini la prima vedere se par de toti, altele ce nu sa, ti.0 bine le
a fi atat de departate, i totu0 lega- Isämfl altora..."
tura treptata intre ele e fOrte conse- 2'Americd. Americula.
cinte.
Cu toLul alt ce-va este am eli t sail s. f. ; t. de Comm. : toile
m e 1 i 1 broyer, macquer", despre care de coton, calicot (Pontbriant). 0 panza
se va vorbi la locul sell. de fabrica, prOst i netrainica.
v. Mpesc. Inteun antec poporan din Moldova,
femeia len* se vaeta :
Amenintaxe 1 Cine-o stirnit furcA, fus,
v. Amenint. Manca-l-ar carnea un urs !
Amenintitt 1
Ard'o focul cãnepa,
Cal mal bun' anzerica !
AmenintAtbr S. amerintittör, -Ore, De uritul cdnipel
adj. et subst. ; celui ou celle qui me- Lual calea pivnitei :
nace , menaçant. Calitativ putend sa Decat a§ tOrce la in,
exprime t6te sensurile verbului a m e- Mat bine-olu b6 tot la vin...
n i n t, mai cu sOma insa sensul cel (N. 136.164 Vaslulu, c. Ivanescl).
fundamental. Pe and canepa i inul trebuiati lu-
Costachi Negruzzi , Alexandru La- crate, america o aduceat gata tolba§ii,
pupenu, IV : i se "Area c vede tOte qicend a vine Mt colo din A m e
jertfele cruqiel sale, fiorOse i amerin- r i c a. E curios a trage acest cuvint
www.dacoromanica.ro
1051 AMESTEC 1052
atat de simplu din neo-grecul ficepfia- instrument sat cand totalitatea e pri-
xcetvdv navi (Cihac, II, 633), pe and vita in genera numai intru cat se ra-
tot in acest fel o alta stofa se numesce Oita la unele din elemente. In pri-
la noi in popor a n g 11 e, fiind O. ace- mul cas notiunea fundamentala este
iall tolba§l se Made' ca o aduc din //melee; in cel-alalt, remuer". In am-
Anglia. bele , verbul 'Ate functiona ca activ
v. Anglie. Alestincet. §i ca reflexiv.
Americattt, s. f.; t. de Botan.: sorte I°. amestec mêler,, melanger, con-
de Geranium, Pelargonium hortulano- fondre, copuler"; de exemplu :
rum (Dr. Brandza). O flere exotica, amestec cartile la joc ;
cultivata, la noi numai in ghiveciu, cu amestecd var cu näsip;
frumese flori de culeire ro§ia sag tran- sa amested vin cu apa;
dafiria" (P. Teodorescu, Ialomita, c. So- nu amesteca pe Ion cu Petru;
cariciu).
patimele sufletesci, ca §1 belele tru-
Dar de ce se va fi chffimand ameri- pesci, ca §i retacirile mintii, adesea se
curd ?
amestecet mai multe la un loc...
v. Mu§catet. Proverbi §.1 locutiuni proverbiale :
Nu te amesteca ca mararul in tete
27
Amerinclêz (amerinclat, amerindare), bucatele" (Pann, I, 24) saii : te ame-

vb.; approvisionner. v. Merindet. stect ca mararul in bucate" (Baronzi ,
Limba p. 59).
IAmèstee (amestecat, amestecare), vb.; Cine s'anzestecet in tarite, porcii il
1°. macher ; 20. meler, melanger, con- mananca" (Baronzi, p. 50).
fondre, copuler; 30 . remuer,, brouiller, Nu'ti amesteca lingura unde nuLtf
)7
tripoter, ingerer. In primul sens : a- fierbe (Ma" (ibid. p. 59).

mestec mancarea in gun," (Lex. Bud.) -Cantemir, , Divanul 1698 , f. 46 b. :
se intrebuintéza mai tot-d'a-una sim- mai pre urma rasul durerilor sa va
plul mestec = lat. mastico, de amesteca ..."
uncle deriva amestec prin prepositio- AcelaV, Chron. I, p. 258 : pentre
nalul a = lat. ad. Gura sag dintil flori cepa cioarai §i pentre grail ne-
mesteca bucatele. Mafia sail dege- ghina sa amestece .. ."
tele amestecet, mintea de asemenea a- De aci, aplicandu-se la unirea sexu-
mesteca , and se pun la o-laltä fi- a15, ca latinesce: m iscere sangui-
inte ,lucrurf sat vederi felurite , fie nem et genus", in graiul vechiu ne
acesta in cunoscinta pentru a scete intirnpina :
din ele ce-va not sag pentru a ajunge Moxa, 1620 , p. 381 : Ii '§il calu-
la un scop, fie in necunoscinta, nesciend gari muiaria §i se amestecd cu alta..."
a le deosebi pe unele de altele. De aci Ibid. p. 355 : se scula Nemitort
se trag tete sensurire lui amestec, cari de ucise pe feorii lu Amulie toti, iara
se pot clasifica in doe ramure : de'n- pre o fata elti o puse popa , §.1 puse
tail' , cand elementele cele am este- lege : fétele ce vorg fi popi sa nu se
cat e ne preocupa de o potriva in si- marite ; iara ia se amestecase cu oare-
ne'§i , Para a considera mai in specie eine ; deco. auzi Nemitord ca e gre ,
pe unele din ele sari pe instrnmentul puse de o paziia pana candil näscura
caruia i se datoreza am est ecul; al doi gemeni..."
doilea , and e vorba de un asemenea v. tmpreunez.
www.dacoromanica.ro
1053 AMESTEC 1054
II°. amestec remuer,, brouiller, tri- n i m en i 1 e sa nu sa mai amestece p r e -

poter, ingerer" ; de exemplu : spre carte domniei !nee
amestec ciorba; Stefan Tom§a , 1622 (A. I. R. III,
amestec aluatul; p. 217) : sa aiba ei a tine acéle parti
amestec ce-va cu lingura sail cu dede sat pana candu li se va face plata
getul; cat mai sus scrie, ca sa nu aiba nime
mai amesteett cOiul, a nu s'a topit a sa a inesteca acolO inaintO cartii dumnii
zaharul . mele..."
Proverb. : amesteca vorba ca faca- Act moldovenesc din 1638 (A. I. R.
letul mamaliga" (Cony. lit. 1874, P. 73). III p. 223) : din cuconii no§trii Mme
In acela§i sens la Cantemir, Ist. Ie- sa n'aibe a sa amesteca la acOle vii,
roglif. (Mss. in Acad. Rom. p. 262 : pentru cace i le-am dat cu voia tutu-
cu o falca in ceriu §i cu alta in 'cla- ror
mant la §oim alerga, catra carile ochii Gheorghie Stefan, 1657 (ibid. p. 237):
intorcand , fata in divuri in chipuri sa fie §i dela noi slugilor noastre
mutand , voroava amesteceind , limba Murge§tilor acela sat MihalCul driapta
bolborosindu-i..." ocina §i mo.§ie nerupita nice dana-
Italienesce m asti car e le parole oara in vOci, §i alt nime sa nu sa
tra'denti=proferirle borbottando ed in amestece..."
maniera intelligibile" (Tommaseo). Constantin Brancovénu, 1694 (Cond.
In graiul vechiu, a amesteca pe cine- Mss. in Arch. Stat. p. 95) : Iar va-
va cu limba sail cu condeiul, insemnOza mepl sa nu sa amestece 1 a ce ar fi
figurat : a cleveti sail a innegri. venitul mo§iilor boiarilor..."
Nic. Muste, Letop. III, p. 81 : daca In fine, a nu se amesteca=a fi ho-
ati venit [Constantin Duca] la Domnie , tarit de a nu lua parte la ce-va.
Indat afl inceput a rasplati binele Ct Enachi Cogalnicenu, Letop. III p.
I-ati facut socru-sail [Brancovanu] cu 203 : Ce sa facem? ca vremea muca-
necunoa§tere de bine; §i in loc de mul- relului all sosit ; aiei bani nu putem
tamita, rat amestecat la Poarta c u gasi ; Domnul de acolo Inca nu ne tri-
multe cuvinte rele..." mete, nici ne scrie nimica ; i a§a noi
Neculce, Letop. II, p. 316 : Antioh- nu ne amestecetm..."
-voda pre urmä oblicind acest lucru §i A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 100,
altele multe m es t ec at ur Y a lul Ior- cu o eleganta intrebuintare a infiniti-
dachi Rusat, ce ambla cu cart I, a- vului nescurtat : [Cazacii] is rasboi-
nzesteceind In Tarigrad la Mihaiu-voda nici i 'n veci gata a se amestecare
§i la fratiI lui §i la Paladi in taxa Un- in tot felul de vrajbl" §i de sfadirl..."
gurésca. , manietu-s'ail Antioh-voda §i De aci expresiunea familiara : nu
all inchis pre Iordachi Rusät..." mö amestec", sad idiotismul : nu m é
Ca termen juridic, a s e amesteca = b a g, n u m ö amestec = ich mische
a exercita o ingerinta Ore care in ave- mich nicht darein" (Dr. Polysu).
rea sail in afacerile altuia. v. S'Amestec.
Eftimie dela Bistrita, 1573 (Cuv. d.
batr. I, 23) : sa fie riazul] sfantei ma- 2.Ambstee (plur. amestecuri). S. n.;
nastiri de hrana, iar cine se va ame- mélange; connivence; ingOrence; intei--
steca in t r'acest Iazt , sa fie proclet..." vention. Ca substantiv abstract, repro-
Simion Movila, 1602 (ibid. p. 113): sinta t6te sensurile verbului a m e -
www.dacoromanica.ro
1055 AMESTECAT 1056
stec, intr'un mod maT putin trecötor care de sange = inceste, mariage il-
ca in a m e stecare i fr nuanta legitime".
de despret ca in amestecatura. Cantemir,, Ist. Ieroglif. (Mss. Acad.
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. Rom. p. 120) : amestecaria sangelui
Rom. p. 24): cainele Marii §i vidra am es teca sufletele. .."
cu jignii1e uscatului ce t r 613a sau ce Pravila Moldov. 1646 , f. 117 :
amestec pot av6 ? ..." mestecaré de sange sa face in doo chi-
Beldiman, Tragod. v. 957 : puri : chipul de'ntai Taste cu nunta,
candil sa va cununa neltine cu vre o
CA nici do cum sa nu fie Serascherml la pre-
pus muiare caria nu i o au dat pravila ;
Ca Moldova si boleriT Eteriel s'ad supus; iara a doo Taste Para de nunta, ce sa
Ce, ralele credinclOse, cum ad fost vor fi in dzice sa inpreuna cu dansa Inca mainte
vecI, de cununie..."
Fara nicl o p a r t i n i r e sad amestic intro v. " Amestec. Amestecat. fm-
Grecl...
preunare.
III, p. 215) : sa n'aiba cola fratii a- Amestecht, -11, adj. ; part. passé d' a-
mestic intr'acéle vii, ni6 Coste in \Tulle in estec: mélé , mélange. pdle-mOle ;
céle de mo§ie carele mai sus scrii, niö confondu, embrouillé etc.
sa sa sfadésca..." Locutiune proverbiala : Ris ameste-
Alexandri , BoTeri ciocoi, act I
i cat cu plans..." (Pann, III, 7).
sc. 7 : Cine chiarna §'aduce amestec Constantin Brancovenu, 1693 (Cond.
strain in tarn, , II maT nelegiuit decat Mss. in Arch. Stat. p. 39) : fiind mo-
Iuda vingétoriul..." §iTa Ulmuletilor amestecatd §i n e h o-
v. 1* Amestec. Amestecare. Ame- tarata de catra alte sili§ti ale lor..."
stecamune. Amestecaturd. Miron Costin, Letop. I p. 342 : Ne-
culai Carnul Inca, vazand pogorirea lui
Amesteare (plur. amestecdri) , s. f.; Racoti §i amestecate lucruri, ail venit
l'infinitif substantive d'amestec : cu Ostea ce se trimisese..."
melange, embrouillement etc. Sinonim Nic. Muste, Letop. III p. 19 : A-
cu amestecatura, cu ameste- cest Dimitra§co-voda ail scos hartiI
cacfune, cu substantivul ameste c, pre fetele oamenilor, care angarie pana
dar expriménd o actiune, nu o stare. atunce n'at mai fost in taxa nici la
Miron Costin, Letop. I, p. 292, de- o Domnie , fiind tara amestecata, oa-
spre politica traditionala a Moldovei : menil stramutatf dela locurile lor dupa
tara acésta fiind mai mica , nice un ernatul Tatarilor, ca a§a§1 de atunce
lucru singura de sine fara adunare au ramas tara pustie din Prut pana
gi amestecare cu alte teri n'at. fain Nistru pana Astaqi..."
cut..." I. Vacarescu p. 281 :
Nic. Muste, Letop. III, p. 31 : Bran- Dupa cum vreI sa ne-arati
covanu inVesese de amestecarea ce Totl ingeril cob oritl
Pail am estecat ginere-sail Constan- Ii cerul amestecat,
tin Duca Voda ..." Cu pamintul c ufunda t...
Vechiul grain facea o deosebire in- Zilot, Cron. p. 2 : Mai alcatuii §i
tie amestecarea sangelui = alliance, acesta scurta scrisOre tot dupa obice-
parenté, croisement" §i intre ameste- WI melT, adica amestecard putina prosta
www.dacoromanica.ro
1057 AMESTECXTURX 10Z8
scrisóre cu mai multa poesie in chip lucrurile, mai cu sema insa in sens
de tragodie..." moral.
Balada Gheorghela§" : Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Se pleca ca sa be apa, Rom. p. 238): amestecatorii de räutati
Macovelu ii da in cela §i a pacii nepriiatini intralt chip 11
De be ape, sangeratá, zugraviia, iara eu la dansul alt chip am
Cu m6se1e-amestecata...
(G. D. Teodorescu, Pees. pop. 592, 5981. cunoscut. .."
Doina Oltul" : Nic. Costin, Letop. II p. 115 : rati
parit Dumitra§co-voda [pe Iordachi Can-
Oltule, alne spurcat, tacuzino] precum are frati in Tarigrad
Ce viI asa turburat ?
Au la coda te-a plouat §i sint amestecettori de domnii..."
De 'rnI vh asa maniat Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in
Si cu sange-ames'ecat ? Acad. Rom.) ps. XC:
Tot cu sânge de halducl, Si de cuvintul turburatoril,
Cu capestre de cal rnurgi... Anzes'eciitorii i pierzatoril.
(Ibid. 320).
Costachi Negruzzi, Alexandru Lapu§- V. 1'2*Amestec. Amesteceiturci.

nOnu, III : In lupta §.1 trinta acésta,
AmestecaturA (plur. amestecelturt), S.
masa se resturnase ; ulciOrele se spar-
f. ; 10. pdle-mele, confusion, bouleverse-
sesera, §i vinul amestecat cu sange fa-
cuse o balta pe lespable salei..." ment, embrouillement; 2°. ingérance, in-
In graiul vechiu, expresiunea s ft n- trigue, commerage. DesvOlta tote sen-
g e amestecat" avea un deosebit inte- surile lui am este c, insa numal in
les juridic : ret sati cu despret.
1°. amestecdturet péle-m6le".
Pravila Moldov. 1646, f. 94 : ceia
ce fa ca sange amestecatii, ce sa dzice Miron Costin, Letop. I p. 252 : acea
ceia ce'§ curväscti cu rudele §i cu cu- spaima §i glogozala facandu-se in 6-
scriile §i cu cumatrele sau finele lorti, stea turcésca, cat jumatate de Oste fu-
acesta sa chiama sange amestecatii, gise de supt corturi la alta parte de
acesta ver va fi barbatil, verti mu- tabara de parasise §i pu§cile §i se M-
Tare, cu moarte sa se cOrte..." euse o amestecaturd mare..."
v. "AmestPc. Amestecare. Ame-
Zilot, Cron. p. 76 :
stecdciune. Oh, §i se, fi veclut, ce amestecdturci,
Ce fierbere de om, totl strigand cu o gura...
Amestecaciane (plur. amestecticiunt), Neculce, Letop. II p. 230 : at mu-
s. f. ; melange. 0 forma rara §i de nit §i Craiul Le§esc Mihaiu Yi§novet-
loc de amestec sati a-
prisos in chi §i era multa amestecaturd intre
m estecar e. Pravila dela Govora , Le§1, ca nu'§i putea alege Craiu..."
1640, f. 19 b, o intrebuinteza cu sen- A. Pann, Erotocrit, II p. 22 :
sul de incest" : fiiu de a treia nunta El credea 'n sabia'sl numal si la dinsa se'n-
sau näscutil intru amestecaciune d e china,
sang e, de unii ca ace§t6 toti sa nu Tot-d'a-una vrea resbóe §'in vec certe scor-
cuteze a se chemar6 preoti..." monla,
v. Amestecare. Amestecat. Asupra pacilor ferte avea el in vlata '§l url
Ei cu mare bucuria cAut'ameslecaturf...
Amesteekbr, -Ore ; adj. et subst. ; 2°. amestedituret ingOrance" .
brouillon, intrigant. Cine am e s te ca Act moldovenese din 1677 (A. I. R.
22,083. 34
www.dacoromanica.ro
1059 AMETESC 1060
III p. 251) : nimine den ruda me §i I. Crenga, Stan Patbitul (Cony. lit.
den oaminii mei cu acia mo§iia traba 1877 p. 32) : Femeia lui Ipate i cu
sa n'aiba ni vre-o amestecaturd..." baba, cand se trezesc din amelalci, nici
Nic. Muste, Letop. III p. 59 : Dupa tu drumet, nici tu copil, nicI tu ni-
ce eel radicat fecioril lui Constantin mica ! "
Voda Brancovenul i cu ginerii, ail in- In ame6te74, ca stare patologica, m
ceput a face multe amestecaturi i lu- se pare ca tOte lucrurile se invirtesc
cruel nepläcute intre acesti boleri, bat- in giurul nostru.
glocorindul .." Ca sal treca de ametela, teranul
MateIu Basarab, 1649 (A. I. R. I p. se afuma cu per de urs " (A. Pa-
107), atil tOte autoritatile i toV lo- raschivescu, Muscel, c. Valea-mare).
cuitoril din Argq, contra carora se Un fel de ametald se chiama in po-
plansesera calugarii de acolo ca fac ma- por c ap chi ii " (C. Alexandrescu ,
nastire de ras i de mascara" : mai Nemt, c. BistricIera).
mult sä nu inteleg dumnie-mé ca mai v. Amelesc. Capin.
unblati fãcand amestecaturi §i cuv i n-
t e fara lucru..." Ametbse (amelit, amepre), vb.; per-
v. ".Amestec. -tura. dre les sens, donner ou avoir des ver-
tiges, tourner la tete. Amelesc nu e
Anièt (antes, ametere). v. Ametesc. departe prin sens de ulmesc i u 1 u-
e s c , din carI insa cel de'ntalu vine
Ametdlit (plur. amefelt), s. f.; vertige, numai printr'o impresiune din afara,
tournoiernent de tete, éblouissement. er eel al doilea este un inceput al a-
Invirtirea miniI, e§ire din minte , meprif, judecata find turburata dinteo
smintire momentana" (Costinescu). Ex- causa internä saü externa, dar fara a
prima ca stare cela ce am etire in- inceta. Ori-ce se ivesce de'nainte'rni in-
semneza ca actiune. Sinonim i cu tr'un mod nealteptat me uimesce;
am etitu r a, care se intrebuinOza daca trebui sa me lupt cu doi du§manI
fOrte rar §i numai cu o nuanta iro- de o data, earl se arunca asupra'mi
nica. In grain se rostesce mai tot-d'a- din dos i din fata, me ulu es c; in
una amelala. ambele impregiurarI pOte sa ajunga
Enachi Cogalnicenu , Letop. III, p. la amepre, daca pierd consciinta de in-
193 : nu intreba can, ameal i of- sumI, i totql pOte sa nu ajunga toc-
tare §i lacrarni, cat s'ab mahnit toata mai pina acolo. Ca stare patologica,
Curtea §i urdia Domnului..." amelesc se apropia de 1 e § i n.
Costachi Conachi, Poes. p. 116 : v. Legin. Uinzesc. Uluesc.
Ah, Doamne! ce necaz mare: a Iubi s'a Amelesc functioneza de o potriva ca
fi inchis I transitiv i ca netransitiv, dar in ul-
Dar co ameNlei '1 asta, de care me \Ted timul cas i se pete da §i forma re-
cuprins?
Au intunecat vezduhul, ocliii mi-au pain- flexivn, : eü l'am amp, noi ametim, ei
jinit, s e amelesc. Se qice de o potriva co-
Am remas ulmit, pe gândurL.. nu me rect, fara vre-o deosebire de sens :
lasati, ca's perit !... amelesc" §i ea mi,1 ainelesc."
Alexandri, BolerI §i ciocoi, act. IV Dictionar Mss. Banaton circa 1670
sc. 5 : Dee Dumneri sa nu ye tre- (Col. 1. Tr. 1883 p. 402) :
ff din amelala pré targit " Anzeczesk. Deliquium patior.
www.dacoromanica.ro
1061 AMETESC 1062
A me ci t. Deliquium passus. Doina Buruena de lee" :

A meczal 6. Deliquium". Blästemat sä fie cesul
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. Cand 1-am urmdrit eü pasul
Rom., P. 42) : Toate zburatoarele sa Si 1-am audit eu glasul :
tu1burar i de dulce otrava hulpii Cu pasul m'au retãcit,
Cu glasul m'au arnetit,
tare s a amefiret . .." Linistea ml-am präpadit
Ibid. P. 200 : cand capul s ame- (Alex., Poes. pop. 2., 270)
pee, picioarele dovedesc "
Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. In Alta, :
Acad. Rom.) ps. XVII : Rele sint frigurile,
Fulgere au inmultit Mal rele 's dragostile :
*i pre el au ametit . Frigurile te recesc,
Dragostile te-ametesc...
Enachi Cogalnicenu Letop. III p.
,
(Ibid. 244)
193 : [Alexandru Ghica] s'aa dus la
urdie la Sakce, i dupa ce aü sosit, Derivatiunea lui amelesc din grecul
11,8,91;amo enivrer" (L. M.) nu se Inte-
piste putine zile s'at stricat vremea
incepand a tuna s'a fulgera cu mare meTaza pe nemic ; totti§i mai buna
trasnet, Inteo clipala de ochi aü ca- nu este Mel derivatiunea din latinul
zut asupra cortului de l'aa detunat, amens saa amentia (Cihac), de
fiind Tarzimanu supt cort, ant s'at unde romanesce ar fi aminta" sat
amelit cat aü fost ca un mort " amintesc", nu ametesc. Forma orga-
If
A. Pann, Erotocrit P. 89 : nica a cuvintului, conservata pe a-lo-

curl in Banat §i 'n Ardel, este amet,
Cel amorezat. fata mea, doresce neincetat care se refera catra amelesc intocmai
Si va tot des sd privesca la carea l'a sdgetat ; ca banatenul amurt" catra amor-
Iar el, dupd cum ve41 bine, d'atata timp este
dus, tesc" saü amut" Oka amutesc".
Dupa treburile sale alergdnd in jos §'in sus, Ciocarlia, cand canta, se suie cate
Si tu in zadar te turburi, in zddar t e ame- o data pina sus la vinturile turbate,
fesci... acolo amete §i cade jos, Tar canele care
Zilot, p. 74 : o manna apoi, turbeza . " (P. Oltenu,
Vecll frate, vecll ce foc caclu pre blata Ora ; Hateg).
Sarmanl locuitorl 1 cum ardetl ca in pard ; v. Ciociirliet.
Frica v'aii ametit , nu scitl ce vi se face; De asemenea la Budai-Delenu (Dick.
Pdcatul v'ail orbit, va, jOcit cum il place L.. Mss. in Muz. istor. din Bucur.): ametu
Alexandri, Rusaliile, sc. 2 : ... de-o = amelescu, den Schwindeln bekom-
bucata de vreme 'n coaci, Romanii men".
nqtri s'o amept de cap, par'ca I-o Ca trimet = lat. transmitto" saa
umflat Rusaliile " flsumet = lat. submitto", tot ala amet
Balada Gheorgela§" : este invederat am i tt o (mentem, vir-
Spucla 'n cisme ca 'mi 134.0 tutem, judicium, consilium, sensus etc.).
Si la jocurT me 'nhAtal: In privinta simturilor sail a mintii,
Cdnd sAltam si cdmd jucam, latinesce a m it t o insemna o ince-
Tot de spuclã me frigeam, tare a lor trec6tere : a misi t, non
Finä and me oboslam,
Find, cand m 6 ameffam,
perdidit". Romanul organic amet pare
Find, cocd me faceam a fi fost numai netransitiv, , ca in
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 598) cele do6 exernple de mai sus ; pen-
34.
www.dacoromanica.ro
1063 AMiAl$ 1064
tru functiunea transitiva s'a inchipuit Dar d'a noptil neodinA si de ate le-am pA-
amplificatul ametesc, care a reu0 a- tit,
Curn si de vinul din plosca tamal at si
poI a goni de tot pe primitivul amet. ametit,
v. Ametelci. Ametit. Cumet. Eram ca b At tit in piv A, capul iral atirna
Desmetic. Sumet. Trimet... greii...
Un cantec poporan din Moldova :
Ametire. V. Ame Ametesc. 011ollo mM lautar !
Mult al tras din cel palm
De ti-e glasul rAgusit
Ametit, -A, adj. ; part. passé d'a- e capul ametit.. .
metesc : abazourdi, dup6fi.6, 6bloui, (Caranfll, Valea Prutulul, p. 2)
6perdu, 6tourdi, ivre, etc. Exprima ca Balada Marcu Vitézul" :
adjectiv tOte sensurile verbului din
5t cugetul ca'l mustra
care deriva. $1 inima nu'l lasa
Ametit = b é u t, betrunken; ametit sal omOre ametit,
= le§inat, ohnmachtig" (Dr. Po- Sal ornOre adormit...
lysu). (G. D. Teodorescu, Poes. pop. 685)
E wnetit ca un pesce afara din La noi pentru turl6c saü ametit
apa" (L. M.). de beutura se (lice : r tutit de beu-
Nu pociu sta pe piciOre de ametit tura §i Invino§a t..." (N. Guran,
ce sint" (ibid.). Crai ova).
Beldiman, Tragod., v. 125 : v. Ametesc. Afumat. Bet. Mah-
JAcuesc, pradA, omOrA, mArfurile impartesc, mur. Tamdlat.. .
t3i cu cat privesc folosul, cu atAta se lutesc;
Cine sa se 'mpotrivesca, cad sAracil. ametql, Ametithr, -Ore, adj. et subst. ; qui
Fiind totl in asternuturl s,i intru somn adAn- étourdit, 6blouit, abazourdit etc.
citl ... Dr. Polysu : Ametitor = betaubend,
A. Pann, Erotocrit p. SS : schwindelerregend, narkotisch".
Costachi Negruzzi, 0 alergare de cai,
Ah 1 acesta om nu este, negresit este vr'un II : O greutate Imi apösa inima ; un
cleu,
nor ametitor veni §i se puse pe ochii
Care se pogórA nOptea din naltimile ceresel
*i vine ca sã smintescä sirntirile omenescl; mei. Mi se parea ca biserica se invir-
D'acela g'in acea vreme ametitd a remas tesce cu mine..."
asculta sA 'nteldga vorbele acelul glas.... v. Ametesc.
A. Odobescu, Pseudokyneg. p. 34: Ametitori.O. S. f. ; Otourdissement.

Blanda turturica a sosit ametitd de Forma necunoscuta noë, pe care Ci-
bucuria " hac o dci. ca sinonim cu a m etitur a.
Mai cu deosebire se clice ametit la
cei m a b marl de beutura, carI adeca Ametitura. v. Ametelei.
aü trecut peste mésura chefulu I.
Miron Costin, Letop. I p. 311, de- s. analitcli-qi, adv.; a midi.
spre vestitul Cazac Timu§: at
dat foc Latinesce ad medium diem sail
caselor, daca, s'ai1 sculat dela masa a- ad medi am die m. Ora a da-spre-
mept de vin..." clecea dupa miequl noptii. In graiul
Mo§ Albu, I p. 15 : vechiu annap se intrebuintéza ca un
www.dacoromanica.ro
1065 AMIApI 1066
adverb de timp in tOt. puterea cuvin- In texturile din secolul XVI circu-
tului , altturi cu acum", atunci", lezt pleonasticul amtaVilli d e i",
astäcr, sera", dimineta" etc., fare, de ex. la Coresi, 1577 : sera §i dema-
a i se mai adtoga prepositiunile 1 a neta i amiazd-zi d e z i", ca gi cand
sat I n , prin cari se substantivezt,. s'ar dice : la 12 Ore d e i"
Dosofteiu, 1680, f. 67 b : La popor momentul precis de 12 Ore
Sara gi dimi- Vespere et ma- meridiane se chiamt, cruce- anactc/i ,
neta §i ainfadza- ne et meridie 'far timpul ce 'I precede sat II urmezd :
dza spune-vol §.1 narrabo et an supt-amia.
vesti-voi... nuntiabo... Basmul Petrea Voinicul" (Sbiera,
unde la Silvestru, 1651, numal ca lo- Povegti p. 25) : Mere pint aprOpe de
cutinne adverbialt. : sera §i diminéta cuibul paseril mtiestre i te ascunde
gi la amiazazi.. .", precum i la Arse- acolo ca st nu te vade, nime, §i cand
nie din Bisericani circa 1650 (Mss. In va fi sclorele cruce- am1acldcli, a-
Acad. Rom.) : si ' n t r ' ame'dzddzi..." tuncea te rapede lute §i apuce, un pulu,
Dosofteiu, 1673, f. 88 b : cad numal pe acel timp merge pase-
Sara Vanitadzadz §i dernindtA
rea dupt hrant.. ."
GrAesc la Domnul far& de grtga... In gralul tertnesc din Vaslulu (Da-
scalescu, c. cheIa,) : veqind ca sorele
Beldiman, Tragod. v. 325 : ait venit in pranqu cel mare, am in-
Mai ales Trel-Sfetitdnul. calughrul cel pu- giugat boi i la del am plecat; cu gret
el-11os, am agluns in virful lui ; acu sorele
Care mai in WO, vremea ill parea ma-
nios,
era cr uce- amiap, gi incet cu incetu
MergOnd la el dimineta e'arndiaVi dupA am mers tot inainte pe podi§ul dtlu-
somn, lul celui vrajmal ce'l suisem cu atäta
Pint nu sl-ar fi dres cheful, nu te socotla greuta ; de o date, dat peste o vale,
de om... pogor eft valea, sorele vine supt- a-
Alexandri, Legenda cioctrliei : miacli. . ."
Pe la 11 Ore se Tee s u b amiacli"
9i riurile sOrbe, i paserl sagetdzA,
*i umbra o inghite cand sOrele'l amlap... (T. Cri§ianu, Transilv., Cugier), §i tot
s u p t- amiap este pe la Ora 1 post-
Cu prepositiunea p e, ca In pe a- meridiana.
tunci", insemnézt : vers midi, a, midi Raportul intre cru ce- amiai §i
a peu pres". cele doe s u p t- anda0i se pOte repre-
Neculce, Letop. II p. 339 : acest sinta prin urinttOrea figure, :
rtspuns at venit lui Dimitravo-vode,
intr'o zi p r e amiazdzi. . ."
Costachi Negruzzi, Aprodul Purice : Cruce-amlacli
mergOnd cu un mars grabnic tat nOptea (12 Ore)
pint 'n
Adouacli p e amiacjci in es la Siret sosi...
Tot ca adverb functionéze, amali
in constructiunile : i n d e ameVi --= Supt-ainiaVi Supt-amlayi
(11 Ore) (1 Ora)
spre sere," (D. Albotenu , Covurluiu ,
c. Mastacani) sat : d e-ameryi In de In aceste, figure., ajuns la cruce-
sere," (C. Melinte, c. Ganesci). -amictli, sOrele se afit In rescrucea celor
www.dacoromanica.ro
1067 AmlApl 1068
patru puncturi cardinale, avOnd de de- Frunda verde clocoticl,

supt atat pe s u p t-amictp de unde Ce catl, Iancule, pre-aici ?
Numal cu palmele gole
s'a urcat, precum §i pe s u p t-amicip pida 'n amecla cea mare...
la care se va pogori. (Caranfil, Valea Prutulul, I).
v. Cruce.
Insa compusul namia cl a trece deja
Pentru locutiunea adverbiala frau- in substantiv.
cesa en plein midi = publiquement", v. 2'Amiac/i.
Romanul are: cliva and'ap-cli m a r e".
Neculce, Letop. II p. 249 : o chie-
ma Anita, §i era tiitorea lui Dimitra§co- 2.AmIacji (artic. amiacla), subst. fern.,
vocla (Cantacuzin), i o purta in veddla s. amacli (artic. amkquO, subst. masc.;
intre toata, boierimea , §i o tinea in midi , le milieu du jour. Este adverbul
brate de o saruta, i o purta cu salbi amia cl i A midi" luat ca substantiv.
de ga1bin i cu haine de ahmarand In vechile texturi se substantivOza
§i cu §lic de sobol §i cu multe odoare chiar nescurtatul a in iacli-cli, intre-
impodobita, §i era tanara §i frumoasä buintandu-se articulat ori nearticulat,
gi plina de suliman ca o fata de ra- mai adesea cu prepositiunile i n, in tru,
chierita, §i. o trimetea cu careta dom- catr a, spre etc. Désa constructiune
nésca. cu Silmeni §i cu Vornici i cu cu i n dete nascere formel poporane
Comi§1 zioa amiazdzi mare pe ulita aglutinate namYalyi sail namiecli off ne-
la feredet ..." miefil i nimiec 1; mai rar, prin agluti-
Acela§1 p. 252 : Jail legat (pre un nare cu d e , se aude demlacti, sal de-
Grec anume Mavrodin Paharnic) i rati mIecl (Falciiu, c. Oltenesci ; Tutova, c.
pus pe un cal , inclarat cu fata spre fepureni). In multe locuri se rostesce
coada calului, i'i didese coada in maul ankicii lingä amiap, de uncle apoi for-
de o tinea in loc de frail , *i'l ducea ma mixta amn1act i , nu rara mai a-
prin mijlocul tärgului la Copou la prim- les in Moldova i 'n Banat.
blare, i'l privia tot norodul zioa a- Cand pomul lasa umbra sa drept
miazdzi mare..." la radacina , atuncl se (lice ca e am 6-
Cand nu este insa ce-va fOrte neobici- Oul" (C. Bungeténu, Mehedinti, c. Co-
nuit, atunci nu se mai adaoga in a r e, sovet).
precum tot la Neculce , p. 237 : le-ail Dosoftelu, 1680, f. 43 a :
taiat capetele a tustril zioa amia- ... scoate-va ca ... educet quasi
zdzi la fantana de'naintea portii..." , lumina direptaté lumen justitiarn
caci o simpla Mare a cator-va capete ta , li giudecata tuam , et judi-
era pe atunci ce-va cu mult mai inta ca amIadzd- cium tuum tan-
tamplator decat o MO, de rachierita dza .. . quam meridi-
in careta domnesca sail un postelnic em...
calarind cu fa ta spre cOda calului. de asemenea la Silvestru, 1651 : giu-
In loc de q i u a am4acla" astäqi decarile tale ca amiazdzia. . ." i la Co-
se (lice mai mult : qiva namiaq a= resi , 1577 : judetul tau ca amiazdzi
i n-amfapa. d e z i...", dupa cum e §i'n Psaltirea
Jipescu, Opincaru p. 68 : 4 te dal Schelana circa 1550 (Mss. in Acad.
dé ripa singur la ori-ce daravela , hile Rom.) : ca amiadzddzi de dzi..."
§i cliva'n amiliea mare..." Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in
Cantec poporan din Moldova : Acad. Rom.) ps. XXXVI :
www.dacoromanica.ro
1069 AmiA1,M 1070
Ol judecata ca amiazetzi chlarA,

0 va face ca 'n zi seninA de vara...
....bietul George Gianta, cel care cu
o rugina de puva pe care ori-ce vina-
In constructiuni prepositionale : tor ar fi asvirlit'o in gunoiu, nimeria
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. mai bine decat altul cu o carabina
in Acad. Rom.) : ghintuita, §i care pe mine, nemerni-
Act. Ap. XXII , Icco'nfit- cul, m'a adus de multe ori cu vinat
6: intru ami- fietav REQ/CC- la conacul de amiap..."
adzeidzi straluci arechpat Toig ixa- Poporul qice a la amiai/ saü ni-
lumin multa .. mq11 §i la sfintit sta sOrele de mananca
unde in Noul Testament din 1648 : un corn de prescura §i bea un pahar
))c atr amiazdzi", lar in Biblia lui de vin ..." (A. Iliescu, Dimbovita, c.
erban-voda, din 1688 : s p r e ami- Sardaru).
azdzi. Cand la nol e cOsul 12, qic teranii
Moxa 1620, p. 402 : intuneca soa- c. sOrele stá in scaun sail se
rele intr' o amiazdzi catu se vedé odihnesce..." (D. Arghirescu, Co-
stélele..." vurluiu, c. Moscu).
Poporul pranqesce cu mult inainte La amef,li ciobanil de aice qic
de ansWi ; de aci intr'o doint din s t au 1" (T. Vasiliü, Tecuciu, c. Tu-
Ardél : dor-Vladimirescu).
SA n'am pr An z Basmul Voinicul cel fara tata" (I-
Fait de plans, spirescu, Leg. p. 127): Ii qise ca toc-
Niel amtaz mai la =map, cand va fi sOr el e in
FAra nacaz... cruel, sa inalte o prajina §i in vir-
(3arnik-Mrsanu, 195)
ful ei sa pule o mahrama ..."
Jipescu , Opincaru , p. 113 : la pram- Basmul Poveste teranésca" (ibid.
qu-al-mare, te face nebun ; intre pranq p. 260) : DracOica de muma a Smeu-
§i nama1i ii spune ca ie§ti lingn lui dormia numal la neimiecli cand s O-
mare; In toiu namiegilor, Ruman har- rele sta in cruel..."
nic ..." ; unde e forte remarcabil plu- La ciobani, timpul dela 9 pina la
ralul namieplor". 11 Ore se chiama amiacla oilor; dela
Poporul qice c sOrele e tras de 11 pill, la 2 dupa 12, s u b
bol de diminé i pina la pram!, de (T. Balanescu, NOmt, c. Baltetesci).
bivoll dela pranq pina la amiqi, de Afara de scaun, staul i in cruel,
cal dela amiep §i pinä séra...." (P. se mai aud pe a-locuri in popor aIl
Diaconescu, Muscel, c. Godeni). dol sinonimi cu amiach.
De aci, timpul intre dimineta §i a- Unil dintre ciobani qic hojina
miacri fiind privit ca fOrte lung, s'a cand sOrele este la amiarp..." (Severin,
nascut proverbul despre Omenii cel mo- Tecuci, c. Godinesci).
lai la fapta sat la vorba : La 12 Ore se qice pandela sat
PinA sa Oica bog brOz", nameyi (T. Poparlan, Braila, c. Cazas).
Vine sdrele l'amiaz... Ambil ace§tI termini, de o intrebu-
(Pann, I, (16.) intare fOrte restrinsa , sint slavici :
Poporul imparte qiva in do6 c o hojina sail mai bine ojin a este
nace saü popasurl: unul e la paleo-slavicul uhina", rusesce min",
amtacli, cel-alalt la asfintitul sOrelul. adeca mancare dupa prance, iar p a n-
A. Odobescu , Pseudokyneg. p. 8 : d e I a, care circuloza numai pe linga
www.dacoromanica.ro
1071 A.MILJOC 1072
Dunare, este o metatesa din bulgarul A-mija (d')

pladnia=midi", paleo-slavic pladine", v. Ajumitul. A-
literalmente jumatate =--- medius I scvnsele. Mijotca.
i A-mijoteti, (d')
dies".
In Buzeil (corn. Chiojdu-Basca) se .Amijèse (amijit, amijire), vb. ; s'as-
aude in loc de amiap i u a-j u- soupir, avoir les yeux à derni ferm6s.
mätate. Amijesce cine-va cand incepe a m o
v. 1.8. Anii,g11. t a i, motaesce cand incepe a atipi,
atipesce cand incepe a adorm i.
8.Am1àdi (art. amiap), subst. f., s. a- Semnul exterior al amjiril este ca
magi (art. andayul), subst. m.; midi , ochii nu sint Inca inchi§1, dar deja aco-
sud, un des quatre points cardinaux. periti cu gene. Se qice mai mult m i-
Partea spatiului numit a. in limba lite- j e s c, Para prepositionalul a. Figurat,
rara de astNi sud", opusa nordului, gioa mijesce, adeca este cu ochil nu-
care se chiama miaq i-n p t e. Cand mai pe jumatate deschi§i, and vine
stam cu fata spre resaritul sórelui, séra i and vine dimineta.
amiap e la drépta nostra. Basmul Minta-creta" (Sbiera, Po-
Paminturi despre amzayi -= die Sad- ve§ti p. 100) : eta ca incepe a In-
lander" (Dr. Polysu). sëra ; ea aprinde lumina §i cOse ne-
Calatoria Maicei Domnului, text circa curmat ; cum numai atb amijit, pe loc
1550 (Cuv. d. batr. II, 314) : patru aü sosit Mintacreta ..."
sutia de Ingeri cu elu, o suta despre I. Crenga, Stan Patitul (Cony. lit.
rasarit u, alta suta despre apus u, 1877 p. 22) : ajungénd el in padure
alta suta despre amiadzddzi, alta sutâ pe cand s e amtja de qiva, a taet
despre meadza-noapte..."; §itot lemne, a incarcat carul zdravan i l'a
acplo (p. 322) intr'un singur pasagiu cetluit bine ..."
cuvintul e scris In trei feluri : ameaghlgii, v. Adorm. Ajumitul. Atipesc.
Igaglgif i mTagegll. Mije.sc.
Silvestru, 1651, f. 169 b : miaz
-n oapte i amiazazia tu ai zidita..."
Dosoftelu, Synaxar 1683, 23 oct., f. A-mijlbe, adv.; au milieu. Latinesce:
80 b : unghiula despre apus era admedium locum. Ceiaceastaqi
viarde a ceriului, ca prajii ; lara a r se exprima prin locutiunea adverbiala
saritului ca trestiia ; bra m a - in mijloc sail la mijlo c.
d z a.n oaptia ca sangele curatil; lara v. ". A (p. 40). Mijloc.
amiadzadzul alba ca omätult..."
Predica din sec. XVII (Cod. Mss. A-mlia, adv. ; piteusement , a faire
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov, pitie. Se aude mai adesea In Oltenia.
p. 190) : date full noao patru eyag- ... and un om vede pe altul ca-
ghelii, derepce santA stalpi acest6 lu- lare pe un cal bun, il privesce a-milei,
miei, c §i lum6 patru parti avandu : qi de pe fatal se póte citi dorinta de
rasaritult, apusul, miaza- a ave §i el un cal bun..." (Preut C.
-noapte, amiazdze ..." Ionescu, Mehedinti, c. i§escil de jos).
V. Amiap.Crivaf. v. Mild.
Amigda.1. v. Migdal. A-miljbe. v. "'A (p. 40).
www.dacoromanica.ro
1073 AMIN 1074
LAnaln, s. m.; amen. Cuvint ebraic, Dela mine descântecul,

care insemneza a§a sä fie" §i se in- Dela Dumnedeu ldeul...
(Farnilia, 1882 p. 268, 9921
trebuintéza in tipicul bisericesc.
ëpte taine, 1644, f. 12 a : botedza- sat :
-sa robulti lui Dumnedzau imerek in Amin! amin I
numele Tatalui, amin ; §i sa, '1 radice Cosmandin!
diinteapa, de-aciia sal afunde adoa DescAntecul Santel Marii ..
(Ibid. 1874, p. 519)
oara §i sa dzica : §i a Filului, amin..."
Dosoftelu, 1680, ps . CV, 48 : De asemenea in cantece poporane
blagoslovitti ... benedictus amin figurOza ca o formula conclusiva.
Doinnult Dum - Dominus Deus Incheiarea baladei Doncila"
nedzaul ml Iz- Israel, a saeculo EC m 'nchin cu canteeul
rail dela vec i et usque in sae- Ca lupul cu urletul;
pang, la vdcii; i culum, et dicet MaI datI o ()ea, de yin,
SA clic: la multi anl amin!...
va dzace tot nä- omnis populus : ( D. Teodorescu, Poes. pop. 581)
rodul : amin, a- fiat, fiat!...
min !... Balada Iovir :
uncle la Coresi i la Silvestru : Mal dicetl, bolerl, amin!
1577: 1651: Mal datl cu plosca cu yin;
... §i zice-vorti .... §i -zica tot Mal dail §i en udAtura,
SA'§1 ungA boTeril gura I...
toti oamenii: fi- oamenii : fie, (D. Pavelescu, com. Chlora, Coll. lass.)
-v a, fi-v a... fie
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. o exclamatiune familiara, la Alexan-
in Acad. Rom.) P. 160 : aceluia e dri, Para din casa, sc. 3 :
slava §i tiinrutul in vécii vecilor a- Frant. He, he ... (stranuta).
.." Zamfira. Sa/ti fie de bine ! (stra-
Din acesta locutiune bisericesca in nut)).
vecii vecilor amin" s'a format roma- Frant. FOrte 't1 mult Sall fie
nul in vecI de amin" cu sensul de de bine.
pentru tot-d'a-una". Zamfira. Amin §i in t r'u n cds
Un act moldovenesc din 1683 (A. I. b u n ! ..."
R. III P. 257) : am vandutu-o dumi- Locutiuni proverbiale :
sale gupanului Nicolai Murgulet ftori Pin la amin = bis an's Eade" (Dr.
lugofet, ca sa-i fie dumisale mo§ie I n Polysu).
veci de amin..." Niel' la amin" insemneza : nici o
Descantecele poporane cele cu forma data.
religions 5f-all instNit §i ele pe amin; Basmul Poveste teranesca" (Ispi-
buna-Ora, : rescu, Legende P. 254) : trebuia saV
mute gandul : nu mai putea adeca sal
Amin, amin. desgrOpe nici la amin . . ."
Dela mine deseantecul, Acelqi inteles are locutiunea pro-
Dela MaIca Domnulul lecul..
(Burada, Dobrogea p. 269)
verbiala : cat aminul", despre care
d. airienu ne impartalesce urmatO-
saü: role patru exemple din Calendarul Ba-
Amin! wain! smelor pe 1882 (p. 44) i 1883 (p. 33,
Ca sOrele in senin ; 84, 67) :
www.dacoromanica.ro
1075 A-MINTE 1076
Basmul Pene§ impërat": Daca, vei merita cu cat cheminul in genere

zacea meret cum zacl acum pe cóste, este privit la mai tOte popOrele ca o
n'o sa te pricopsesc c a t aminul ; dar planta sacra : le basilic et le cumin,
dad, vei baga inima in tine §i m'el deux plantes chères au peuple et qui
asculta §i vei face ori-ce 'ti voit. (lice ont toutes les deux un caractère p r e s-
et, sa scii ca am sa te fac ginere de que sacr 0" (Gubernatis , Mythol.
impërat " d. plantes, II, 112). Dupa, legenda po-
Basmul Pipelcuta sail Cenu§aré§a" : porana romana , flórea aminului , ca
Dupa ce o ismenira astfel, o mai man- §i cuvintul amin, ne vine de pe
zIirä pe obraz cu cenulã §i carbuni, campul lui Iordan".
de nu mai credeal c a t aminul clot fata Rugaciunea poporana catra sf. Vi-
de boier mare ..." neri , dupa cum se aude in Banat :
Ibidem : Dar nu'i daduse c a t ami- Sfinta Vinerl a avut un fecior,
nul prin gand..." Ca un mandru domnisor ;
Ib. SA, nu'l zarésca c a t aminul Din ochl lacrami II mergea,
Did macar cu luminarea ..." Din inima sange '1 curia ,
Ca i cei-lalti termini bisericesci, Nime 'n lume nu sciea,
Far' de Lina
amin n'a putut sa nu capete in gra- Magdalina
lul poporan o aplicatiune comica. di surorile lul Lazar,
Aa cand gäsesci pe cine-va la mésa Carl se dusera pe campul lut Iordan
§i'i urezi de bine, el Il respunde : a- Culegend florl de amin,
min ! lar tu :
Si detera cu picloru 'n spin;
Ci acela nu fu spin,
Amin, amin ! Ci fu albin ,
$1. ea m'anin... Din albinl se Men mlerea,
(Baleen, Vorbe bone p. 10) Mlerea facu cork..
(S Lluba, c. Maldan)
I. Crengä, Amintiri (Cony. lit. 1882
p. 459): v. Chemin.
Amin! blqtesc eü cu jumatate
de gura. 'A-minte , adv. ; mentalement : 1°.
§ i e ü m6 anin; spuse Pavel leat a-minte= observer, are attentif,
de dupa soba. entendre ; 2°. aduc a-minte = faire
-- Amin, ne-amin, §tergeti-vö pe bot souvenir, , rappeler, recommander ; 3°.
despre purcel gise Mogorogea cu cIuda.
I
est e a-minte= avoir soin, ne pas ou-
Inteles'ati ? Nu tot umblati dupa bu- blier ; 4°. vine a-minte= se rappeler.
natqi ; mai mancaV i rabdari pra- Adverbul a-minte=lat. ad mentem
jite..." se intrebuintOza numai in asociatiune
v. Aghios. Aleluia. cu cel patru verbi : a lua, a aduce, a
fi §i a veni, din Carl cu acqti doi
2Amin, s. m. ; t. de Botan. : Ammi. din urma numai impersonal: imi este
0 planta ombelifera apropiata, de c h e- a-minte, imi vine a-minte. In vechile
m i n (Carum Carvi). Termenul se in- texturi e fOrte &A, forma : a-mente.
trebuintéza in Banat. Nemtesce se Mara de exemplele de mai jos, a se
chiama Ammei. Polonesce aminek, vedO altele la verbil respectivi.
adeca, le petit a m e n". Romanul amin, 10.1ea11 a-minte.
cuvint fOrte frumos , este invederat Sinonim cu bag de s0 ma i cu
o etimologia poporana, cu atat mai ni- vechiul adin t. Se construesce cu a-
www.dacoromanica.ro
1077 A-MINTE 1078
cusativul §i cu dativul, cu prepositiu- prendre garde a soi-méme", ea §i 'n

nile d e, spre §i despr e, maI rar urmätorul text :
cu i n. Legenda Sf. Dimitrie, sec. XVII (Cod.
Coresi, Omiliar 1580, quat. IV p. 12: Mss. miscell. al Bis. Sf. Nicolae din
noi nu multemimil lu Dumnezeu, nici Bra§ov, p. 120) : diintru ace Onisi-
ne ispovedimil lui, i nu luomt noi fora putinel luo-se aminte, Tara pen-
aminte dare lui céia buna..." tru eke i se arata bländli, el iara§
Predica din 1619 (Cuv. d. Mtn II, se slabi §i se intoarse Tara§ in nAra .
120): bine so co titi §.1 loati vul sau. .."
amente ce graia§te Dumnedzeu..." Derivate verbale : luare a-minte
In psalmul LXV dupa Coresi §i Do- attention", luat a-minte observe",
softeiu : luat or a-minte attentif".
1680 : 1577 : Critil §i Andronius (14, 1794 p. 13):,
... luat'au ... intelese fficandu-mä asemene vulturului celui
aminte glasului glasula rugaciu- mai luatoriu aminte..."
rugil miale... niei méle... v. Adint. lean.
la Silvestru, 1651 : I u o aminte gla- 2°. aduc a-minte.
sul rugkluniei méle" , in contextul Mai adesea se construesce cu acu-
latin : a ttendit voci. .." sativul sail cu prepositiunea d e off
In psalmul CXLI : despre. E sinonim cu amintesc.
1680 : 1577 : Varlam, 1643 , 1. 20 a : A du ce
... 1 a aminte ... socotWe t i - va amente can potil lacramile ,
spre ruga mia... rugaclune mia... cuing Manascia, raul §i spurcatuln in-
paratil, pin,nsa §i Dumnedzai erta'lti..."
la Silvestru, 1651 I a aminte ruga-
ciunia mia. .."=i ntende ad depre- Sépte-taine, 1644, f. 78 b : §'au a
cationem meam. .." d u s il amente de cuväntulti sväntului
pArinte Isaila..."
In psalmul XXXVII :
Dosofteiu, 1673, 1. 16 a :
1577 : 1680 :
... 1 a aminte in ...la aminte intea- Pän& cind, milostive, nu't a d u é. aminte
De mPt uit cu totul, o DumnedzAu sfinte?..
ajutoriulti mieu.. kutorlul mieu...
= i ntende in adjutorium meum..." Biblia erban-vodli 1688, p. 901 :
Biblia lui erban-vodä din 1688 : Paul. ad Tit. ... admone
Gen. XXIV, 6: ... attend e III, I: a d u-1 e a- ill os princi pibus
1 a amente intru tibi ne revoces mintelor, la dom- et potestatibus
tine, ca SA nu in- filium meum il- nii §i la puterni- subditos esse...
torci pre fe6orul luc... di sa se supue...
mieu acolo... Costachi Negruzzi, Gelosia :
Deuter. XI, 15: ... cum come- Nu'tI lasi capul ades plecat pe mana ta,
mancandu §i sa- deris et sada- *'aminte nu'tI aducI atunci de cine-va ?..
turandu-te, ia te tus fueris , a t - De aci : ad ucere a-minte souve-
amente pre tine tende tibi ip- nir", adus a-minte rappele", a d u-
sa nu ti sa Mt& si ne dilatetur cor c et or a-minte rappelant", se sou-
sca inima... tuum... venant.
In ultimul pasagiu, reflexivul a s e v. '. Aduc. Ainintesc.
1 u a a-minte pe sine'§i " insemneza 3°. este a-minte.
www.dacoromanica.ro
1079 AMINTESC 1080
Sinonim cu : am grija sat port frumOsele derivate : amint esc si

grij 5,, grijesc. amintire.
Lexicon Budan : imi este a-minte v. Minte.
=curae mihi est".
Dr. Polysu : a fi cui-va a-minte = 2.Aminte, subst.v. "A-minte.
wollen, an Etwas denken, irn Schilde
fahren ; nu'i e a-minte = es ist nicht Amintdlti, s. f. ; souvenir, ressou-
sein Ernst, er will nicht". venir. Se aude in Transilvania (G. I.
Nic. Muste, Letop. III p. 18 : Dom- Popescu, Selagiu). Sinonim cu obici-
nul era un Grec strain ; boierii numal nuita forma am in tir e.
cine'§i pentru sine griji a, I'm% pentru v. 1.2. Aminte. Amintire.
bine cel de ob§te nimene nu chuta ca
cum vra fi taxa fall de Domn nima- Amintire (plur. amintiri), S. f. ; res-
rui trebuind ; ca cum vra fi saracii souvenir, reminiscence. Cuvint format
pricina rautatii, sa fie sfatuit ei pre pe calea poporana , deja inradacinat
Le§1 sa vie in taxa., nimärui aminte in graiu §i trebuincios, caci aduc e-
n ' a ir fost sa le dea §tire.. ." r ea a- min te este souvenir", 6r
v. Fig. Grija. nu reminiscence". Aducerea a-
40 . vine a-minte.
min te pOte sa fie despre ce-va forte
E sinonim cu a'§i a duce a-minte", pr6spet §i e tot-d'a-una chiara ; amin-
dar exprimend ce-va intamplator saft tirea este numai despre cele de de-
nevoluntar. mult sail cai-i ni se re'nfati§eza intr'un
Si macedo-romanesce se (lice : n1 chip nu destul de limpede.
vine a-minte" cu sensul latinului: in Costachi Negruzzi, 0 alergare de cal,
mentem venit" (Dr. Obedenaru, Diet. I: et slavesc tOte femeile tinere §i
Mss. in Acad. Rom. I, 16). cinstesc pe batrane in amintirea tre-
Vocabularul BanaVn Mss. circa 1670 cutei lor frumuseti. .."
(Col. 1. Tr. 1883 p. 402) : ,,Aminte'rn De la Vrancea (B. Stefänescu), Sul-
v i n e. Reminiscor". tanica p. 226 : Tamaduenul sa scar-
V. "Yin.
pina in cap, Ni drese glasul §i incepu
cuvintul, privind lung, dibuind in pu-
Printeo lice* poetica, Dosoftelu, stiul amintiri,lor. . ."
1673, f. 30 a, intrebuinVza pe a-minte v. A-minte.
WA verb :
Dzua 't vol striga, DurnnedzAu sfinte; Amintese (amintit, amintire), vb.; res-
Nu mA vol asculta, nicl amists.. souvenir. A'§i a du ce a-minte intr'un
mod putin lamurit despre ce-va ce nu
E §i mai remarcabil ca'n Orniliarul mai este de-mult.
dela Govora, 1642, p. 100, amente fi- Costachi Negruzzi, ScrisOrea XXVIII:
gurezh ca substantiv : veselé§te su- turnul acesta, care ne amintesce de
fietul tu cu acest strugur de yin ni§te timpuri de barbaria, ce din no-
dulce, care ti iaste adus din taxa c6 rocire s'au cufundat pentru tot-d'a-una
fagaduita cu mana curand-inblatoarei in noianul vremii..."
amentei méle ; cunoa§te poama ei ca A. Odobescu, Pseudo-kyneg. p. 80 :
Taste buna..." 2) Urma§i1 lui, gelo§1 de a sa ma-
Din adverbul a-minte, s'at näscut rire, mai mult se gandira a-§i face
www.dacoromanica.ro
1081 AMIROS 1082
loru§i monumente , decat a consacra p. 188 : ImpOratului i-a fost d e a-

pe cele ce amintiait poporuluT neas6- mirarea, voclénd ca ni§te golani ail a-
muita gloria i dreptate a fericituluT semene indraznela de yin cu neru§i-
Traian..." nare sal cera fata..."
v. 1.s.A-minte. Amintire. v. Mirare.
Amintre, amintrele etc. V. Amin- Ami rare

tre. Altmintre. Amirat
Amircline v Amin
A-min-ane, adv. ; a merveille, mer- Amiratbr
veilleusement. Din prepositionalul a §i
minun e. Sinonim en adverbul m i -
n un at, care insa e mai putin energic. Amirbs (amirosit , amirosire), vb. ;
Dosofteiu, Synaxar 1683, april. 23 sentir bon ou mauvais, flairer, avoir
(f. 96 a) : pusa stlapulii in rand din de l'odeur. Din miros §i prepositio-
a-dirépta, unde scriTa scriptura, carele nalul a, amiros insemneza ,.a cunOsce
sta §i pana astadzii a-minune de sa din miro s" (Costinescu).
pomenia§te. .." Lex. Bud. : amiros cutare flOre ----
v. A-mirarea. olfacio; acesta flOre a»Iirdse frumos ----

pulchre olet ; amiros, daii din mine
Amir (amirat, amirare), vb. ; admi- miros= odorem edo."
rer. Budai-Delénu (Dig Mss. in Muz. Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
istor. din Bucuresci) : Amiru = mit Rom. p. 64) : Armasarul vazand cä
Bewunderung ansehen, bewundern ; a- lupul, nu ca dinniu vrajma§ navalialte,
miratu=bewundert;amiratoriu ce ca starvul mort pamantului sa li-
---Bewunderer, bewundernd ; amir a- pia §te, intalu de departe pre nail foraiia,
ciun e=die Bewunderung". Negre§it, apoi mai cu indrazniala de hip sa a-
romanul amir corespunde pe deplin la- propiia, de ciia dupa cum a tuturor
tinului admiro; dar cuvintul sä fie dobitoacelor obiOaiul Taste cand vre un
Ore in adevër poporan ? starv molt afla a'l amirosi din coace
v. A-mirarea- 1.Mir.Mirac. §i din cole al adulmaca incepu.
Deci arnAsarul , precum am zis, din
tOte partile amirosindul , i despre
A-mirarea (W), adv. ; a merveille, a
partO botului vini..."
ne pas y croire. Din prepositiunea a §i
v. Adulmee.
mirar e, acest frumos adverb se aude
adesea la popor, mai ales in Moldova. Ca netransitiv, amiros se unesce cu
In Povestea 1111 Harap-alb" de I. Cren- substantivul dependinte prin prepositiu-
gh (Cony. lit. 1877) el ne intimpina de nea a (v. 18'11).
patru off : Alexandri, Florin i Florica, sc. 2 :
p. 175 : mi-1 d e a-mirarea de unde s'agiung de-o data cucOna, palama-
al' sal Tei, daca n'are fiinta pe lume..."; résa ; sa amiros tot a tamae i sa me
p. 180 : Impëratul §.1 fetele sale v6- hranesc tot cu colivä..."
gend acésta, le-a fost d e a-mirarea..."; Doing, din Ardél :
p. 181 : Multi impërati §i cral ina- Lelea cu margele multe
dins yin sa le vada, §.1 11-1 d e a-mira- Amiróse-a florl marunte
rea de unde le am..." ; De pe vale, dela munte;
www.dacoromanica.ro
1083 AMNARE 1084
Dar cea cu mal putintele Amin s. arainèz (aminat, aminare),

Amirdse-a floricele vb.; ajourner, reculer, temporiser, tar-
Dela munte, din välcele der, sursoir. Din prepositionalul a 0
(Jarnik-társanu, 36)
m i n = lat. vulg. mino, cu ace1a0
Figurat, amiros insemnéza savoir sens ca italienesce in in en a r per la
confus6ment ou superficiellement, pres- lunga" (Cihac). Sinonim cu zAboves c,
sentir vaguement". preget, intargiti, pestesc. In
Cantemir, Chron. I, 205 : pare-mi- opositiune cu grabesc, iutesc,
sa cA cine-va, carele macar cat de pu- pripesc.
Vn cet61a sfintelor §i a profanelor seri- Dictionar Mss. Banaten circa 1670
sort va fi amirosit precum s zice cu- (Col. 1. Tr. 1883 p. 402) : Amenhlz.
vintul macar den afarA de prag..." Tardo. Moror".
De aci derivate : a mi ro s61 A, a Psaltirea cheiana circa 1550 (Mss.
mirosire, amirositura odo- in Acad. Rom.), XXXIX, 18 :
ratio, odoramen" ; amir osit or o- dzeul mieu, ... Deus meus,
dorus, olens" (Lex. Bud.), in locul ca- nu amtina... ne tardave-
rora se 'lice insa mai des : mirosélti, ris...
mirosire, mirositurA, mirositor. §i tot a§a la Coresi, 1577 : nu amdna",
v. Miros. lar la Silvestru, 1651, §i la Dosofteiu,
1680: nu pesti".
Amirosélit A. Pann, Prov. III, 59 :
Amiroshe 1
Auclind leul aceste, ceru dela ce1-1a1t1 sfat,
v. Amiros. Miros. Dicend : spuneti ce sá facem ? ca nu e de
Amirosithr
amdn at,
Amirositaa Ci trebue mal in g rab it...
Jipescu, Opincaru p. 135 : Lucru
Amirubse (a miruit , amiruire) , vb. ;
din manA nu'l amdna p6 maine, da cu
gagner, avoir du profit, b6n6ficier. Si-
judecata minti poV s'amdi i p6 poi-
nonim cu cä.tig i dobandesc. maine 'ndisera ..."
Se intrebuintézA numai peste Carp4f.
Costachi Conachi, Poes. p. 258 :
BArcianu : Amiruesc=verdienen, er-
werben, gewinnen". lar vrista, obiclnuinta, grijile cu ispitirea
Stimpër& sborul cel lute si-1 anzanézei por-
Compus din prepositionalul a 0 din nirea
mirues c, pe care ni'l drL Lexiconul v. Min. Pestesc. Preget.
Budan m irues c=dobandesc" ala-
tuff cu o forma mai scurtA mirui u. Aminare (plur. amindri), s. f. ; ac-
N'are a face cu grecul ttve*o un- tion de temporiser, de tarder. Infinitiv
guentis inungo" , ci este maghiarul substantival din a m I n. Sinonim cu
n y 6 r c4tig". In Ardél se aude z Abav a §i 'n opositiune cu grab A.
substantivul miri§ug dobandA " A. Pann, Prov. III, 61 :
(L. B.)=ung. nyeres6 g. CariT vëclOnd masa 'ntinsA, i pe nimen6 aci,
v. 2. Miruesc. Fu pricina ca s6, lasa la uVi d'a so suci
privi, and de o parte, cand de alta ne-
.Amirulre 'ncetat,
1 v. Amiruesc. 2. Miru-
CA, d6r vor ved6 sa vie marele lor imp6rat ;
Amirult J
esc. Dar §e0Ond cu anzinare pe verd46, §'ada-
stand...
Amistuèse. v. Mistuesc. v. Amin. Aminat.
www.dacoromanica.ro
1085 AMINDOT 1086
"Aminitt, -A; part. passé d'a m i n Unul tot-d'a-una nevasta '§I certa,
pris comme adjectif : 1°. tardif; 2°. re- 0 fácea lenósa si il imputa,
Caci nu gasla sdra gata de cinat,
tardé, ajourné. Ci IT punea masa cat de aminat...
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
in Acad. Rom.) : v. Amin. '.Aminat.
Jacob. I, 19 : I ... tardus AmIngLelbs, -686,, adj.; tardif. v. '..A-
amdnatu a grad ad loquendum et
minat.
§i amdnatu intru tardus ad i-
manie ... ram ...
AminAtbr, -Ore, adj. et subst. ; tar-
unde in Noul Testament din 1648 :
dif, ajournant. v. 1.Aininat.
pestit a gni, pestit spre ma-
nie ...", lax in Biblia lui erban-vodti
A-mineca,te (cr), adv. ; de grand ma-
din 1688: tarziu a grai, zabav- tin. Derivat din mince se lever de
n i c spre manie ... "
grand matin". 0 forma de tot popo-
b
Dictionarul Mss. Banatén circa 1670
rana.
(Col. 1. Tr. 1883 P. 402) pune cu ace-
Cand se scOla omul inainte de re-
la§i sens : A menëcso s. Tardus", vérsatul zorilor, 'lice ca s'a sculat d e-
iar participiul trecut din amin numai
-aminecatele. . ." (G. Popovici, Némt, c.
ca adverb : A mén a t. Tarde. Sero".
Sili§tea).
In adevér, sensul cel mai potrivit pen-
tru tardif" este aminacI os §i a- Ciobanii, ca i cel-lalti säteni, im-
partesc nOptea in : de-cu-sérä, la mie-
minat o r, iar aminat ca adjectiv se
Tea maT mult in sens de nretardé, a- qul-noptii, dupa miequl-noptil, aprOpe
journé" : un lucru aminat, nu trebui de (Da, ì revarsatul-zorilor
aminat pe maine etc. sail d e-amdnecate . . ." (I. Chirica, Tu-
v. Amin. 2. Aminat. tova, c. CarjeOnii).
v. Minec.
'AminAt, adv.; part. passé d' amin Amindbl, -66, pron. et adj. ; les
pris comme adverbe : tard, tardive- deux, tous les deux, toutes les deux.
ment. 0 compositiune latina din ambo qi
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss. d u o , trecuta in tote limbile romanice,
in Acad. Rom.) : in unele dialecte italiene chiar cu per-
Act. A p. XXVII, ... non post derea lui -b- : am endu a, a m e n-
14: nu amdnatu multum autem due, amenduni, amen duoi
elu mai sufla pro- misit se ventus (Cihac), ceia ce dovedesce ca exista
tivnicu vantu... typhonicus ... deja in latinitatea rustica.
unde in Noul Testament din 1648 : In flexiune, amindot urmeza ca t o t T:
nu preste multa vréme", iar in Bi- aminduror ca tuturor, sat cu
blia luT §erban-voda din 1688 : nu ernfaticul -a (v. 5.A): amindurora ----
dupa multa vrdme". t ut ur ora; §i cere dupa sine un
Banatenesce, aminat =tarqi il , substantiv articulat : amindoi can, a-
mal aminat=mai targia, de ex.: minduror cailor=t o t I caii, tutur or
a doua séra seil chiar §i m a 1 amd- cailor.
nat . . ." (L. Iancu, c. Visagu). Sinonim cu imbi saa imbe (lat.
A Pann, II, 64 : ambo).
www.dacoromanica.ro
1087 AMLA 1088
Ioan din Vinti, 1689, f. 78 a : Cu Amindoi

boala cumplita fiindh cuprinsii, de in b e Doe nevol
partile patrunsh, sufletult imi sine- ==alle beide taugen nichts" (Dr. Polysu).
te in pacate multe, trupulh lar5;mi TJnul s'altul tot un drac:
bolé§te cu rane putrede, de a2nandouo Amindof un ban nu fac.
m5 tam5duia§te, Nascatoare " (Pattn, I, 83).
Cantemir, Chron. I, 66 : intr'i n b e II°. Ca adjectiv.
partile mare moarte, amânduror im- Moxa, 1620, p. 401 : multh sange
paratilor de plans 0 de olecäit sMr- se vrasa inteamdndoao otile, apoi bi-
mare 0 rasipa " ruira Turcii..."
10. Ca pronume. Pravila Moldov. 1646, f. 119 : avu-
Omiliar dela Govora, 1642, p. 40 : tila amandurorii obrazele ce vor face
pre méserul inbog5ti §i pre bogatul rnestecare de sange sä fie toata dom-
de meserAtate izbavi§, amanclurora le-ai nesca...", unde este de observat : ob-
dat ajutorIul mainilor sfintiei tale ..." razele" in loc de obrazelor".
Varlarn, 1646 (A. I. R. III p. 226): Copiil, creqend ea amin- insemnez5
§i pre-alurelé pre unde vor mai hi t o t 1, adeca : amindoi=t o t I doi, qic
ocine amandorora, sh'§ tie fratWe..." une-ori: arnintrei, aminpatru
Balada Sórele i luna" : etc. Printr'o procedere copilardsca a-
Haldet1 sa ne logodim, nalOga, la Radu din Manicesd, 1574
C'amindoi ne potrivim (Mss. in British Muz., Hari. 6311 B):
la plete si la fete Math. XXVI, discumbebat
la dalbe frumusete... 20 : pzu cu a- cum duode-
Balada Inelul i naframa" : mandoispra- c i m discipulis...
Amindoi imbratisatI, z è c e ucenici...
Pe nasip galben culcati; v. Ambi Doi. Tot.
Amindol senini la fata
De pareati cã sint in vIdta... Aminc1M-spre-dece.-17. AMindO.
Doina din Moldova :
Am1b1; n. pr. loc. m.; village, an-
Tu n'al tatA, eu n'am rnamA,
Amindoi sintern de-o sem5.; ciennement ville en Transylvanie. 0
Tu n'aI frati, oil n'am surorI, localitate in Ardél, nu departe de Sibiln.
Amindoi ca doi bujori... §i de Miercurea, numita sasesce H a m-
(Alex. Poes. pop.v 212) lesc h, unguresce Omlas, in gura
Doina din Basarabia : Romanilor Andag, Amnag, une-ori Al-
Frunda, verde de pelin,
mg. Jóc5, un rol fOrte insemnat in
Tu strAiná, eü strAM, vechea istoria a Terei-Romanesci.
Amindot ne potrivim, Incepdnd din a doua jumatate a se-
HaI in codru sã trAim... colulul XIV, titulatura normala a Dorn-
(Ibid 4031 nilor Muntenescl coprindea in sine pe
Proverbi : duce al terilor de peste plaluri Am-
/20 mana spala pe alta i amindoa la i Fagara§" , slavonesce : zapla-
fata" (Baronzi, Limba p. 53); in Sicilia : ninskim stranam Andaiu i Fagrau
una manu lava all' autra e tutti dui Hertzeg" (A. I. R. I, 5). Latinesce, ba
lavanu la facci" (Traina). chiar in acte internationale cu regii
v. Mcina. Ungarieb, se clicea: terrarum de Oin-
www.dacoromanica.ro
1089 AMNAR 1090
lasch et de Fogaras Dux" (KemOny in astfel ca ei toV pe rind n'ag pregetat

Kurz's Magaz. II, 45). Se scie ce este a trage cuvintul dintr'un prototip latin
tera Fagara§uhlf. Prin ducatul Amla- igniarium instrument pentru foc".
§u/uf se intelegea o regiune invecinata Negre§it, latinul -gn- trece la noi In
a Ardélului, al carila centru era ac- -mn- ca in lemn=lignum" i 'n altele ;
tualul sat cu acest nurne, alta data dar nici o data in cuvinte latine ini-
ora§el nu fara insemnatate , numit i- nu se urea la a- i nicI o data
o p pi d urn Omlasch" (Chron. Fuchsio- grupul -nia- nu devine -na-. Un igni a-
Lupino-Oltardinum, I p. 40; Schwandt- r i u m, din causa celor dol i urmati de
ner, Script. Rer. Hung. I, 886; Ka- vocale, a casora proprietate dupa fo-
tona, Hist. crit. XW, 338). Apucat netica romana este de a muia consO-
cam sub domnia IuY Vladislav Basarab nele invecinate, ar fi dat romanesce
(1360 74), acest teritorig a fost apoi pe un tat", eel mult un Iar" sau
in curs de peste o suta de anY un mér flar", catu-I lumea pe un amnar. Dar a-
de discordia intre Munteni §i Ungurf, cesta imposibilitate curat materiala nu
trecend din cand in cand dela unii la este singura. Sub raportul logic, cum
fie prin lupta, fie prin surprin- Ore dela ignis" sa ajungem la notiu-
dere. Dela L500 incOce Tera-Rornanésca nea de nesce stalpi aT easel sat aT moll,
nu l'ag mar stapanit nici o data, dar cari tocmai de foc trebui sa fie feritl?
totql in titulatura domnesca cea so- Afara de tOte acestea, se scie ca ig-
lemna, apr6pe pina la epoca Fanario- nis" n'a trecut nicairI in vre-unul din
tilor, se qicea meret: duce al Amla- dialecte neo-latine , pretutinden1 hind
gului". inlocuit prin focus". In fine, latinesce
v. Almq.Fagetrq. igniarium", in gralul vulgar focale"
sat focaris", se chiama nu amnarul,
Am1alen,-énert, subst. et adj.; habi- ci cremenele : petra quae ferro par-
tant d'A mla §. v. .Amla§. cussa scintillam emittit" (Du Cange).
TOte sensurile cuvintului amnar
Amnar S. araitnar (plur. amnari, a- tOte dificultaVle fonetice se impaca
m(Xnari, s. amnare, amanare), s. f. ou din data ce plecam dela forma ama-
1°. fusil a allumer, fusil a aigui-
ID.; nar, fOrte intrebuintata in popor
ser ;2°. t. de Tissanderie : partie du de unde amnar vine prin acela§1 scur-
métier A tisser servant A Otendre ou tare ca in : destul = desatul = lat. de-
A dOtendre la toile ; 3°. t. d'Agric. : satullo. Macedo-romanesce amnarul se
une partie du soc de la charrue; (lice numal manar§i manare(Dr.
4° une partie de la ridelle du chariot; Obedenaru, Dick. Mss. in Acad. Rom.,
5° t. d'Archit. : poutre verticale sou- I p. 16). Este latinul mann al e sag
tenant aux angles la toiture d'un ba- manuarium, tot ce e la mana
timent, solivau horizontal reliant les sag indemana sag ca mana. In
solives du plancher. latina vulgara (Du Cange, ad. voc.) :
Afara de Dr. Polysu, care cunOsce manaria faucille, serpette, quod
forma ameinar, i Mara de Costinescu, ad manurn facilis"; manuales
care indica amnare in architectura , forcipes ferrarii , longum ferrarii" ;
ce1or-lalt1 lexicografi ai no§tri ail fost manualis instrumentum medico-
cunoscute pina acum numai forma rum sic dictum quod in a n u astrin-
amnar i nurnai sensul de briquet", gatur, , dum plurima continet ferra-
22,083. 35
www.dacoromanica.ro
1091 AMNAR 1092
menta". De ad lesne putem urmäri Basmul Voinicul cel cu cartea "

tote intelesurile cuvintului rornanesc, (Ispirescu, Legende p. 104) : Ii dete
cari nu sint putine. §i pe vizitiul Curtil, om vechiu, cre-
I°. Ameinar sail amnar de scapörat dincios §1 lute la slujba, care sa nu
si de ascutit. se desliposca de stapanul set n i ci
Este un gel care, lovind in cre- cat al da in amnar . . ."
mene peste ésca, scapëra scantei §i De la Vrancea (B. Stefanescu), Sul-
o aprinde, sat care prin frecare ascute tanica p. 83: N'a trecut nici cat
un bricég, un cutit, o arrnA. In casul ai scapöra din amnar..."
de'ntaiu se qice : a da in aninar; in Povestea Vlad §i Catrina" (Tribuna
casul al doilea, a da pe amnar. dela Sibiiu, 1885 p. 818) : C at ai d a
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. o data de doé oil c u amnarul, pu-
Rom. p. 79): Au nu pricepi ca scan- teal s'o duel cu loc cu tot..."
teia amnanului, pana a nu sa stinge, Un idiotism :
%sea aprinde, iara stingandu-sa, a doa Zama acra se qice la noi z am a
§i a trila lovitura pofte§te?..." d e amnariu . . ." (D. Pop, Transilv.,
GhicitOrea despre esca, amnar §i FagAral, c. Copacel); pe la Näsaud :
cremene" : Mirosa 'n padure, g i n e- zamA de c u t e" (A. Pop , C. San-
22
r e 1 e'n T arigr a d §i nuna'n garla" Georgiti) ; in ambele casuri, ca ce-va

(G. D. Teodorescu , Poes. pop. 226), sec, ca §i and ar fi fiert cu fer sail
ceia ce presupune a amnarele ni se cu pétra in loc de came.
aduceati Ore-cand de peste Dunare. Amnarul de ascutit pOte sa fie ace-
Hora vinului" : la§1 care serva la scapérat, ori este
ce-va mai mare, mai ales cand e vorba
"%gal mana 'n posunare, de a ascuti o sabia, ; cand insa e de
Crash cremene s'amnare... pétra, atunci nu se mai qice anmar,
ci cute sari gresia.
Balada Enciu Sabienciu" : v. Cute.
I. CrOnga, Mo§ Nichifor Cotcariul
Dar si Enciu ce 'mf fácea? (Cony. lit. 1877 p. 381) : [Stricandu-se
Din amnari a scap6ra,
Clubucul si'l aprindea... un capét dela camp, §i neavOnd se-
(Burada, Dobrogea, 178) cure ca sa taia un garnet, mo§ Ni-
chifor] scOte bulicherul din toca, V. da
Puscele cele vechi, de cari se mai pe ametnar §i incepe a clocarti un
gasesce ici-colea pe la tOra, in loc de garnet ..."
piston aveail cremene §i amnare. Balada Balaurul" :
Balada Busuioc": Cdnd tax Husén,
Dar Busuloc ce fIcea? Pulu de Moldovdn,
MAna pe durda punea, Vitèz si hiclén,
De amnare mI-o 'ntinclea, Palosul scotea,
Cremenea O. '1 potrivIa, Pe amnar it da
Drept afail cá'mI esla, De si'l ascutla ...
Potera se sp5iminta ... (G. D. Teodorescu, 450)
(G. D. Teodorescu, 605) Balada Marcu Vitézul" :
Locutiunea proverbiala cat ai da Palo§ din téc5. scotea,
Pe amnar WI ascut)a ...
in amnar" insemnéza: intr'o clipa. (Ibid. 665; cfr. 668).
www.dacoromanica.ro
1093 AMNAR 1094
Balada Rusalin" : Romanii din Dacia lul Traian. Nu scim

Rusalin co mi's1 fAcea? daca nu cum-va 11 va fi avend i dia-
BagA mann 'n busunarlu, lectul macedo-roman sub forma de m a-
Scdte micutel amnariu, nare
BagA main, pe turec, Intre unelte de tesut, ca parti ale
Scéte cutit de casap,
*i se pune-a'l ascuti... resboiul ui, una se chiama a»znar"
(Reteganu, Poes pop 25) (A. Copuzen, Ialomia, c. Copuzu; R.
Simu, Transilv., c. Orlat; A. Bunea,
Cutit de casap" este acela pe care Fagara, c. Vaidarecea; T. Cqanu, c.
fta1ieni Ii numese mann aj a, la Si- Cugieru, etc).
cilieni mann ar a (Traina), adeca m &- La resb oiu, amnanu se (lice acea
nariu, fiind ca macélarul 11 pOrta parte cu care se intinde panza" (P. Po-
totd'a-una cu sine, avendul purure la pescu, Buzeil, c. Chiojdu-Basca).
rn dupa cum teranul roman nu Amnarul dela r esboiu se mai nu-
se desparte de amnar. mesce cate o data §i intinötor. E
C ei a ce pOrta ciobanil la bran', Sint : lung dela una pina la doe palme. Prin
cutit, fluer, amnanu, esca §i. cremene" el se fixeza intinderea natr el, adeca
(A. Iliescu, Dimbovita, C. Sardanu). a spatiului dintre cele doe sulur I.
Acesta enumeratiune ne aduce a- S p et 6z a serva de ajutor amnarului..."
minte dintr'un text medio-latin : acci- (C. Negoescu, Rimnic-Sarat, c. Bogza).
piens de domo rn ann aria m, asciarn Amnarul dela resboiu sta in tot
et cutellum, ascendit in montem ubi timpul tesutului in una din cele patru
cedrina ligna caedebat" (Du Cange), uncle gauri a sulului de 'nainte, in partea
mann aria nu póte fi topor, dar nic drOpta spre acela care tese. Prin aju-
cutit, cci ambele se mentioneza ala- torul amnarului se tine intinsa partea
turi, ci numai dora amnar. teseturei dela sulul de dinapoi pina
Dupa expresiunea Romanului, cul- la eel de dinainte. Daca partea tesuta
mea saraciei este atunci cand remane
s'a pré lungit, atunci o stringem pe
cine-va chiar fara amnar.
sulul de dinainte, invirtind sulul cu
0 doina din Bucovina:
amnarul. Are forma unui diapazon sat
SA nu mai ajungA nime camerton, dar cu cele doe extremitati
SA bee 'n crismA cu mine! de sus unite. E de lemn..." (S. Miro-
CA 's feclor de gospodarlu, nescu, Nemt, c. Dobreni).
*'am remas far'de amnariu ;
*Vs feclor de gasclit bunA,
In Dolj , amnarul dela r esb olu se
Tam remas cu bota 'n manA... chiama intorcetorul, fiind-ca prin
(Aurora romana, 1881 p 16) invirtirea lui se tine panza intinsa"
(N. Guran, Cralova).
In adever, servind in acela§1 timp a
v. 2.Resbau.
scapera toe i a ascuti arma, arnnariul
In dialectul sicilian se chiama ma-
este pentru teran unelta cea mai folo-
nuta" o parte a r es b o In 1 u I prin care
sitOre, mai ad m an u rn, mai trebuin-
el se intinde sau se stringe : m a-
CMS& §i maX purtareta tot-o-data, mal
nuzz a, regoli che servono ad allar-
amdnar.
gare e stringere ii telajo" (Traian), fiind
V. A-mdnet.
ca facultatea de a stringe §i a intinde
II°. Amdnar sati. amnar la tesut. aparVne mai in specie m an el. Tot dela
Termenul e fOrte respandit la toti m an a i din aceiall causa o parte a
35*
www.dacoromanica.ro
1095 AMNAR 1096
resboiul ui se (lice romftnesce amnar, naK.." (Preut N. Sandovici, Dorohoth,

adeca amdnar, unde notiunea funda- c. Tirnauca).
mentala, nu mai este acea de a d - m a- Deosebitele paql ale carului, una
n u m ca in unélta de scaperat i de ate una, se numesc: rOte, osii, peri-
ascutit, ci aceia de manu: ce-va care mice, inima, amdnare, chisc, splina..."
reproduce instrumentalitatea m An e T. (G. Balaban, Putna, c. Racaoluni).
Aprópe in acela§T sens se chiama : Prin capetele de jos ale celor patru
III° Amanar sail amnar la plug. amnare, la unele carute numai doe,
loitrele sag draginele sint arclate pe
La plug ferul lat este cel ce urn- dricul catruteT.
bla prin pamint, Tar amnariu se (lice Pe la Naslud aceste amnare se
o bucata de fer sail un fel de culu prin chiama manu e, Tar spetezele loitre-
care se afundeza ori ce rädica ferul lor in genere se numesc bratare (A.
lat..." (S. Liuba, Banat, c. Maidan). Pop, c. San-Georgiu).
andr ea se chiamil un fer lung, v. Brd tar. Car.
care prinde fer u 1 -lat de grind eiu, Cele patru amnare dela caruta a u s-
avénd in capul de sus un alt fer qis ti n loTtrele, formand din acestea ca doe
umnar..." (Preut R. Popescu, Mehedinti, garduri sat doi plrei. Un rol analog
C. Isverna). de s us t in et o r I, cam tot in numer
v. 2.Andrea. de patru, distinge pe :
Pentru a afunda sag a Mica f e
u 1 1 a t, plugarul intórce sag invir-
V°. Amanar sag amnar in architec-
tesce cuiul numit amnar, dupa cum tura.
se intOrce sag se invirtesce amnarul Ion Ionescu, Calendar 1845 p. 115 :
dela r e sb o iu pentru a da panzel tre- Stogul cladit §i paluit bine opresce
buinciOsa intindere. rasbaterea aerului intr'insul, §i a§a nu
Intro lucrarea arnbelor amnare este se smintesce finul. Nemtii fac acope-
o deplina analogia. ri§uri de pae, in alte locuri se lasa un
v. Beirsd. Plug.
ogég in mijlocul stogulm, pe aTure vir-
Tot ca imitand instrumentalitatea furile de pae a stogurilor se radial §i
m Ane I, se (lice amnar sat arndnar la se pogOra cu scripti, pe une locuri
caruta o speteza care, Para a se ase- acoperirrile sint puse pe 4 amnare;
mona catussi de putin in forma cu u- pe aTure numaT pe unul in mijloc..."
Delta de scaperat §i de ascutit, cu lem- I. Crengl, Danill Prepelec (Cony. lit.
nul intinptor dela resboiu sail cu fe- 1876 p. 456): Am sa durez o mana-
rul cel mirator dela plug, este un bet stire pe paj*ea asta, sa se dna ye-
ce tine sau s u s tin e capetele loi-
stea in lume; qise el. i de o data se
trelor :
apnea,. Face mai intam o cruce §i
o infige in pamint, de insamna locul.
IV°. Amdnar sail amnar la caruta. Apoi se duce prin padure §i incepe a
O caruta are doe parti" de capete- chiti copacil trebuitori : istal bun de
nil : c o § §i d ri c. La co§ sint patru amonare, cela de talpi, ista de grill,
druci: doi d'asupra i doT dedesupt ; cela de tumurugi, cela de costorObe..."
druch de asupra sint uniti cu eel de La mori, ca i la case, una din par-
desupt prin opt s p et e z e, can forméza tile de capetenia ale cladirii sint anni-
dr aginile; cele patru speteze dela nare sat amdnarf. Amanare la rnOra
extremitatile draginelor se chiama am- se numesc acele lemne , carT sint in
www.dacoromanica.ro
1097 AMOR 1098
colturi in numer de patru , fiind dal- obiecte indemanatece, ca amnarul

tuite, lar prin daltuituri inträ paiantu- de scaperat i de ascutit; 2° obiecte
rile. La casa, amdnare se numesc acele in felul mane 1, ca amnarul dela res-
lemne call se pun in colturi, doe in boiu, dela plug, dela caruta, dela casa,
fata , doe in dos , apol cate unul la dela mdra §i la Macedo-romani
ceste, cu partea de jos fiind ingropate din biserica.
in pamint, iar pe virfuri d'asupra se v. Cremene _geed.
radica acoperemintul easel" (C. Melinte,
Covurluiu c. Ganesci). Amna, adv.; a present, de suite. Se
Casa morii se compune din opt
7)
nude la nordul Transilvaniei (G. I. Po-
t alp 1, pe carl se pun mai multi am- pescu , Selagm). Precum forma WA.-
nazi daltuiti la do pärI, pentru a Vna acnü represinta un prototip la-
pute sta scandurile ce forméza pare- tin eccu'nunc", tot ap amnic al Mo-
tii ; in capetul amnarilor se pun opt tilor, compus din a m u 0 din n u, este :
co storey e, pe cari se face acopere- mod o-nunc.
mintul cu stuh sat 8indrilt..." (Preut v. Acum. Amu.
S. Vrancenu, Ia§1, c. Bivolar).
In amnarele muff sint bagate a r e - Amoletiird. v. "Arnow.
pile, intepenite prin nesce lcuri ce
se numesc p e n e..." (R. Simu, Tran- "Amblu (amoiat, amOure), vb. A
sil v., c. Orlat). amoia=a muia , a topi, a descali. A
Amdnare la móra sint un fel de m oiet u r a = descalitura , topiture
furci, pe cari se forméza corpul mull', (Costinescu). Etimologicesce este acela0
sint infipti pe rescrucea dela b ab a- cuvint cu cel ce urrneza.
1 u c..." (T. Coate, Covurluiu, Tirgu-Be- v. 2Amoiu.
resci).
2.Amb1u, adv. ; a mouiller. Din pre-
Amnarele in sensul de mai sus sint
positionalul a ( = lat. ad) §1 rn o 1 u
verticale ; tot amnare se chiama la zi-
(= lat. mollio) , adverbul amolu sail
dari nesce barne orizontale, lemne scur-
a-mou se mai aude peste Carpati, tot-
te cu cari se prind grinTle unui ta- d'a-una in construeVune cu verbul p u n.
van" (Costinescu).
Dictionar Mss. Banaten circa 1670
v. Casel.Móni. (Col. 1. Tr. 1883 P. 402) : Amoy pun.
Ceia ce a concurs a da in zidaria ro- Repono ut mollesca t."
nianesca unor asemeni barne numele Lexidon Budan Antozu, ad maceran-
do amdnare, este acea particularitate dum, emolliendu m. Pun curechiu
ca obicinuit ele se fac in furc a. §i la amoiu -= ich beitze oder weiche Kohl
Sicilieni o furca se qice man uzza ein."
(Traina). Din aceia§i causa macedo-ro- Iser : Amoht = znm Beitzen oder
manesce se chiama man a r sfe§nicul Einweichen".
cel mare dela biserica (Dr. Obedenaru, v. Amuzez. Mole.
Diet. Mss. II, 500), care in mana nu
se Oita, dar este facut a branches". Amôr (plur. amorurz), s. n. ; amour.
TOte sensurile cuvintului amnar de- Sinonim cu dragoste i cu Tu-
riva dara de o potriva dela m n a, b i r e, canT sint ambele de proveninta
dar se pot clasifica in doe rubrice : 10 slavica, amorul ni-a venit abia pe la
www.dacoromanica.ro
1099 AMOR 1100
finea secoluluI trecut prin cultura ita- amor este o gre016, a editorului in
1ian6, a unor boieri ca Vacarescii sail loc de am ar.
a unor scriitori ca Iorgovici; i totqi DoIn& muntenescd :
cuvintul a devenit f6rte poporan pe'n
orar, de unde apoi a rei.lit a se In- Cine la amor nu credo,
N'ar maI calca Oita, verde
riga gi pe la atune. Romanul insa S'ar calca pamint uscat,
nu'l lute lege tocmai ca dr agöst e sail SA sciu ca, l'am blestemat!
ca Yubire, cea de 'ntaiu expriménd Ved1 amoral ce lucreiza:
sentimentul in sine, lar cea-1alt4 ac- Te bucura, te'ntristOza,
tiunea, pe cand amor se Yea obicinuit Inimldra fripta '11 lasa!
Amoral cand se'mpreuna,
ca o personificare, (land nascere §i de- Par'ca. bel vutca d'a buna;
minutivului amora §. Amoral cand se desparte,
A. Vacärescu p. 42: Par'ca, bel pahar de mOrte ...
CA si 'n lad si fi-te-unde,
Volu striga far de-a ascunde, Dolna din Moldova :
Ca tu estl amorul men...
MA verde pelinita!
Costachi Conachi, p. 224: E§T, Catinca, dela panda,
Tu ml-al dis cumea tot omul ce amorzu ad O te striga unu'n frunda:
inselat Of, amorule!
II vrednic de tOta, mOrtea, fara a fi gludecat... Din frunda stejarulul,
Feclorul vatavulul:
Beldiman, Tragod. v. 4025, despre Of, amorule! .
nesce nenorocite fernel din timpul res- ID. rash..., Covurlulu, c. Moscu)
meritei: Doina din Dobrogea :
La Bahlulu vr'o pal-spredece, ucise le-au Amorule, amora§,
innecat; Vide-te-a§ calugaras!
Apol prin fantanT, prin puturl, prO multe au Pina'n patru-decl de dile
aruncat; SA te vëd la manastire
La acOsta pre) cu cale GA au facut socotesc: Cu cotele pe psaltire
SA, se sature, le lasa, de conorul eel turcesc... (Burada, 226)
Costachi Negruzzi, Salul negru" : Intre strigaturi dela jocurI teranescl:

Dar statornicia este pe pamint? Duce-m'as cu pulca'n nor
Credinta e vorba, amoral cuvint!.. SA m satur de amor !
(C. Alexandrescu, Ia1omia, C. R6viga)
Doina din Ardél :
IVA verde trel nulele, Sunand mereü In gura lautarilor
Jele mi-I, ded, mare jele gard, amorul nu putea, vrOnd-nevr6nd,
De frunduta muntilor, a nu deveni gutural, unfi rostindu'l
De dorul parintilor ; hamor, a1ii clifar ahmor.
Dar mi-1 jele, frate, jele Cantecul qis al hamorului se in-
De-a campulul floricele,
De amoral mandrel mele... cepe a§a :
(Jarnik-Bärsanu, 3111 De hamurizat ce shit,
In doina din Basarabia : Nu v6d lOrba pe pamint..."
(I. Comanescu, Teleorman, c. Voivoda)
Ar cundsce lumea tOta,
Cat amor si cat venin Alexandri, Covrigarul:
Bea inima la strain ... Inca scos fLind din minte,
(Alex., Poes, pop. 2. 406) Nu mal potl vinde placinte,
www.dacoromanica.ro
1101 AMOREZAT 1102
Cad In focul de ahmor amoureux. Sinonim cu ibov nic

Arch, te cod ca in cuptor ... dr agu t, dintre cari poporul pe cel
E fOrte curios ca ilustrul Bopp crede'ntaiu ii 'lea in sens relt, pe cel-lalt
quse c iganitul hamor este nu numai in sens bun, 'far amorezul o pro-
o veche forma romanOsca, ci chiar un prietate mai mult or6§enOsca este
archaism latin. Apropiand pe latinul incolor.
a m o de sanscritul k am, el qice ca gutu- Costachi Negruzzi, Zoe, I :
rala primitiva s'a pastrat la Romani: Spune'mi, mo iubesci?
lingua Valachica offert vocem chamor JJ
MO intrebi un lucru care pote
a m o r" (Gloss. sanscr.8.. 71). ti l'am spus de o mie de oil; respunse
Mara, de deminutivul am or a §, cu rOcela nesimtitorul amorez . . ."
amorul a produs derivate : am or e z, Acelall in Potopul" :
amorezez, amorezat, earl i ele Edvin sprijima in brate p'a lui scumpa
in graiu se aspira adesea in h a m-. amorezii
v. Dragoste. v. Amor.-2.Amorez.
Amoral, s. m.; petit amour. Demi- 2Amonlz S. amoreana, vb.; amou-

nutiv din a m o r, care insa nici odata racher, aimer. Se intrebuintOza tot-
nu exprima sentimentul salt actiunea d'a-una sub forma reflexiva, §i numai
de a iubi, dar nici ceia ce insemneza in Banat se aude ca activ
deminutivul italian am orazz o §i Pe la noi se qice : te amorezci=te
amoraccio sail amoretto i fran- iubesce" (L. Iancu, c. Visagu).
cesul a m our ett e, ci numai pe per- A. Pann, Mo Albu, I, 66 :
sOna cea tubitt.
Dar cad IT fu mirarea, când aucli ca §i el
0 elegia quasi-poporana inainte de Nu voesce sä se'nsóre cu altà fata de fel,
1832 : Ci tot pe acea din cas6,, care cel-lalti o cerea,
Amoras tiran, A sup r '1 s'amorezase i dupä dinsa murla...
Tiran §i duman,
Tare te-al shit
Acela§i, Erotocrit, II p. 95:
*i mai despartit IntinTora el in pleptu'l forte tare se bkea,
De-al meii pui§or . Ii alt decat Efrosina nimenT nu o pricepea :
(Albina Pindulu), 1868 p. 90) Tinerele ce veodata, se vor fi amurezat,
Pot cunOsce cu lesnire ce durerl ea a 'ncercat...
Doina din Moldova :
Mângae-l'ar Dumne4eii Cantec muntenesc:
Numal cum volu tlice eu,
C'a fost amorasul ... FOià verde maghiran
(D. Arg..irescu, Covurlulu, C. Moscu) o craca, de leu§tén!
ln credinta de scieam,
Tot de acolo : Nu mi3 mal amurezam,
CA amor ul dela tine
Amoras, amoras! M'a ofticat, val de mine!...
Vide-te-a§ cMugara§,
(G. D. Teodoroscu, Poes. p. 303)
Cu mana pe la icOne
di cu ochil la cucOne v. Amor.
(D. Alboténu, Covurlulu, c. Mastacani)
v. .Amor. Amorezat, -A, adj. et subst.; amou-
reux, amant. Difera de am or ez nu-
'Amorbz,-6.; subst. et adj.; amant, mai prin functinnea adjectivalä.
www.dacoromanica.ro
1103 AMORTESC 1104
Costachi Corachi p.. 57 : s'ndormir. Ital. amm ortir e, a m-

Dol ochl port1 mortare, ammorzare; V. span.
Ce fac mortl am ortir, am o rtecer; n. span.
Ca nisce ge1at1 ! amortiguar, am orti za r; portug.
Di aruncl amortecer, amortigar; provent.
Tot in muncl amortir etc. MI-a anzorpt piciorul
Pre amorezat,11..
j'ai la jambe engourdie" (Cihac, I,
Acela§l, p. 109 110 : 170).
Ducetl, spunetl cu putere, Amortesc e sinonim cu in cr e-
Ca amorezatul piere menesc, impetresc, inlem
In pustilu, plin de durere nese, intepenesc, carl insä ex-
prima ce-va mai mult : o nesimtire de-
Costachi Negruzzi, Gelosia" :
savir§ita ca a petrel sat a lemnului,
Cunosc cit me lubescl, o v6d neincetat; pe cand amorpre destinge numal fin-
Dar dre n'al avut vr'un alt amorezat...?
tele supuse mortil §i mai pastrand
Cantec muntenesc: o bruma de simtire.
Cine nu 'I anturezat, I. Vacarescu, p. 286:
Las'sa nicht, nu '1 pecat, Inima'mi e tot acela !...
Sit mOrt necununat.... Iubirea'ml al amortsit'o,
(G. D Teodorescu, Poss. pop. 303) Dar ea n'a putut sit m45 r ...
v. Anzor. Amorez.
In grail' se rostesce mai mult: amur-
Ambrt s. amtrt. v. Amortesc. tesc. In Banat exista §i o forma mai
primitiva, amort sad amurt.
Amortélit (pl. amorfeli), S. f.; engour- Dictionar Mss. BanatOn circa 1670
dissement. Stare ce urméza dupa a- (Col. 1. Tr. 1883 p. 402):
mortire. Amurt. Obstupefacio.
A. Odobescu, Mihnea-voda p. 33 : Amurtzesk. Obstipo. Flaccesco."
Mircea i Stoica Inca, nu e§isera din Acësta diferentiare intre sensul trap-
a lor amoryle spairna §.1 obosirea sitiv i intro cel netransitiv nu se pré
sleise cu totul sangele intrin§ii. El §e- observa :
deat in cremeni ti pe lavite cu ca- Dupa ce s'a astrucat cu pamint
petele pe mana, cu ochil turburi §i hol- mortul, toti se spala pre maul cu a p a
baV ; semenail a fi pierdut ori-ce sim- m or t U 1 UT preste grOpa, pentru ca
tire..." sa nu le amurtd ori asude maMle..."
In graiu se aude mai ades amur- (S. Liuba, Banat, c. Maidan).
pla. Budai-Delenu (Diet. Mss. in Muz. istor.
Dictionar Mss. Banatén circa 1670 din Bucur.): anzurt=amorfesc."
1. Tr. 1883 p. 402): Amurtzale.
(Col. macedo-romanesce se (lice amurt.
Stupor." Dosoftelu, 1673, f. 41 a :
v. Amoriesc. att. Amurtdt'am de'm sint oasele vechite,
Toata dzua ce-am strigat, Dumnedzau saute-
Amortbse (amorpt, amorpre), vb. ; §i f. 61 a :
amortir, s'amortir, engourdir, s'en-
Anturidfu do nu ml-am mai de§chisu'mi rostul...
gourdir, se relacher, transir, s'emous-
ser, s'eteindre, s'enrouer, s'assoupir, Ace1a§1, 1680, ps. LXVIII.
www.dacoromanica.ro
1105 AMPOIU 1106
....ostenitu-m'am laboravi cla- cat sinonimul a al o r t d la §i ce-va

strigandil, amur- mans, raucae cu mai putina intensitate dent sinoni-
teit' au gatlejul factae sunt mil incremenire, impetrire,
mien... fauces meae... inlemnire, intepenire.
la Coresi, 1577: t 6, c u grumazu- Alexandri, Gerul" :
lui mien..." ; la Arsenie din Bisericani Gerul aspru si sëthltic stringe 'n bratel cu
circa 1650 (Mss. in Acad. Rom.): a- jklire
morprd grumazii mie..." NOgra lunca, de pe vale care zace 'n amortire ;
Biblia lui erban-voda, din 1688 : El ca pe-o mirOsh mOrta o 'ncununk
despre zorl
Job. XXXIII, ....et multitudo C'un vSl alb de promorda, si cu turturI
19: §.1 multimé ossium e,jus o b- lucitorl...
oaseloril lui ail torpui t... v . Am oriesc.
amorlitii ...
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. Amortit, -6., adj. ; part. passé d' a -
Rom. p. 171) : coteii de cehnit, oga- m or te s c ; engourdi, émoussé, transi
rii de scancit , dulaii de brehait i §oi- etc. Se intrebuinteza d'o potriva in
mul de piuit amurpstl..." sens fisic §i 'n cel moral sail intelec-
I. V6,carescu p. 258 : tual pentru a expiime o lipsa aprOpe
Oscar cânta pe link desavir§ita, de energiä sail de activi-
De zefir adiere, tate.
D'o dat'a sa vedere Dictionar Mss. Banatén circa 1670
Un fulger amortesce:
A lunel plink (Col. 1. Tr. 1883 p. 402) : Amurcit.
Lumina, Stupefactus. Stupidus."
1Y plere, Beldiman, Tragod., v. 4045 :
Glontu'l rapesce... Chlucluc-Ahmet, forte strasnic, zulumuri nu
A. Pann, Erotocrit p. 26 : suferia;
Ddca, indrAznIa vre unul, sub top.uzul luT
Simt un pré dulce lesin, tOte vinele'rni perla;
slabesc,
Nisce sfirsiturl imi vin, *edeau amorNi prin sate si pe la boleri
De nicl nu pool sä suspin supusi . , .
Pink de tot amortesc... Gr. Alexandrescu, Te mai vedui..." :

Gr. Alexandrescu, Anul 1870" : Placerea, frumusetea, podObe felurite,
Dupk. suferirl multe, inima so 'n petresc e, Tot era inzAdar;
Lantul ce 'n yea ne-apask, uItdm cat e de Ele nu pot siti 'nvie simtirile-amor/ite
greu ; D'al patimel amar ...
Real se face fire, simtirea antortesce, v. Am orlesc.
Si träesc in durere ca 'n elementul rneU...
Costachi Negruzzi, Ail mai p6,tit'o Ampblu, n. pr. loc. m.; une rivière
§i altil : cand fericirea am orfesce ori- en Transylvanie. Riul Am pont, ungu-
care alte simtiri ale nOstre..." resce Ompol y, un brat al Mura§u-
Azelqi, Scrisórea VII: a am orp su- Jul , curge prin partea cea autosa a
ferinta prin vesela petrecere..." Ardélului, in regiunea Abrudului §i a
v. Iddrte. Increnzenesc.. Zlatnei, din earl acdst6, din urma deja
in epoca romanä purta numele de
Amorthe (pl. amorpri), s. 1.; en- Ampeium, intr'o inscriptiune din
gourdissement. Ce-va mai trecétor de- timpul Antoninilor : ordo Ampe-
www.dacoromanica.ro
1107 AMPROOR 1108
i e[nsium]" (Mom msen, Corp. Inscr. Lat. De on séra 'nprori

III No. 1293, 1308 ; Ackner, Inschr. No. Pin' la ciniori,
Dela ciniorl
547, 598). In forma romanoscg, -e- a Pin' la cantatorl,
trecut in -o-: Ampoiu=A m p eium, Dela cântãtori
sub inriurirea celor doe consOne labiale Pina'n dalbe zori ...
-mp-. In forma ungurOsca .0 mpol y" (G. D. Toodorescu, Poos. pop. 189)
1 nu este organic, cad nici o inscrip- No. 7°. Dimineta, cand este promo-
tiune romana nu are Ampel-". La in- rcica, ciobanii qic inprour, 0 tot in-
trarea lor in Transilvania, Ungurii aü prour se chiama aj un ul lui Sf.
gasit la Romani pe Ampoiu=A m p e- Gheorghe, cand se 'Ate gäsi qice
ium, i aü trecut pe finalul roman poporul Ierba fOrelor ..." (v. Iftimiy,
-au in - o I y intocmai precum din ro- Tutova, c. Obir§eni; I. Pandele, Falcilu,
manul cimpoiu (= ital. zampogna)" c. Grumezdia).
ei aü facut csimpolya". N. 80. Proor insemneza ajunul
v. Abrucl. lul Sf. Gheorghe, adeca qiva de 22 apri-
le. Poporul qice c Sf. Gheorghe I n
Amprbor S. amprbr, S. m.; 1°. veille proorul lui pornesce Ware de inchee
de la Saint-Georges; 20. un certain in- toti codrii, finatele §i tot verdeta .
tervalle de temps apres le minuit et campului ." (D. Arghirescu , Covur-

avant le midi. Sub forme mai mult lulu, c. Moscu).
sail mai putin diverginti §i cu Ore- No. 9°. Poporul crede ca sint fe-
earl §oveiri sub raportul sensului, a- mei, carl prin vraji §i descantece ieaü
cest cuvint e fOrte respandit pe la mana vacilor cu lapte in proolul adeca
tera , de§i aprOpe necunoscut orap- ajunul lui Sf. Gheorghe . . ." (M. Ti-
nilor. Tot-o-data exista §i la Macedo- gaiu, Covurluiu, c. Foltesci).
romanl. No. 10. La San-Giorgiu Omenii se
No. 1°. Impartirea qilei la popor : uda cu apa, ceia ce se qice ca s e I m-
reversatul zorilor; in zori ; in resäri- pi-6 or a, altii qic imprbora..." (P.
tul sdrelui ; la qiva ; prandzi§or; am- OltOnu, Hateg).
proor (cu dol o ca in : noor) pe la 9 No. 110. Un descantec de Tele" :
10 Ore..." (S. Liuba, Banat, c. Maidan). Savatina,
No. 2°. Pina pe la 8 Ore dimineta M6zgalina
se qice : pina la inzpror" (D. Recerm, 51 cu ele Rujalina,
Banat, c. Bucova). Gatitele
'nprourele,
No. 3°. Pe la 9 Ore ante-meridiane Cu betite puchitele
se qice naprdor" (I. Bombacila; Banat, Cu §istorl ro§1 cinsätele...
c. Teregova). (Marian, Descantece, p. 268
Tot ay. la Or§ova §i la Mehadia.
No. 120. La ciobanii romani dela
No. 4°. La ciobani, cand nu mulg Pind pror sat prour insemneza tim-
oile diminéta , ci inainte de amiaqi, pul pe la 2-3 6re dupa miequl
se qice ca : fac neiproor" (R. Popescu, Se qice : due oile 1 n prour=duc oile
Mehedinti, c. Isverna). sa pasca inainte de zori", sat] : sarma
No. 5°. La 12 Ore ciobanii qic mi- oile tu prour= mana oile la pascut de
prorcit" (I. Spinénu, Mehedintl, Severin). cu nOpte" (I. Caragiani).
No. 6°. 0 rugaciune poporana : Cuvintul n'are a face cu latinul
www.dacoromanica.ro
1109 AMU 1110
prior de mai 'nainte" (A. T. Ma- aiuri prin formatiunea analogica, po-
rienescu, Familia , 1873 P. 239, 241), steriOra r o u a.
de§i este de 0 origine curat latinL In acest mod amproor, termen emi-
Cele doe-sprelece numere de mai namente ciobanesc , insemna de'ntru-
sus ne permit a urmari Para multa 'ntaiu numai pascerea cea fOrte mati-
greutate forma cea primitiva §.1 fun- nala a oilor pe r ou a, de unde apoi
damentalul sens al acestel f6rte inte- a trecut la semnificatiunea mai gene-
resante vorbe. rala de ceia ce precede cylei, aplican-
De'ntain , trebui sa inlaturam pre- du-se la Ora cutare sail cutare, dar in
positiunea i n, catra care in Banat se orl-ce cas inainte de arniaqi , i tot-o-
mai adauga prepositiunea a : amproor data s'a aplicat mai in specia catra,
= a' m-proor I n-proor. ajunul lui sf. George, un ajun cand
Al doilea, oo sat ou, adeca o dupla dupa credinta poporului des-di-
vocala, fiind comun dialectului daco-ro- mineta pe roua babele umbla dupa
man (NNo. 1, 3, 4, 7-12) §i dialectu- mana vacilor §i tälharii dupa Orba-fe-
lui macedo-roman (No. 12), este inve- relor.
derat ca prototipul pan-romanese e v. Georgig.
proor sat prow, 'far nu pror ca in
forma cea contrasa (No. 2, 5, 6). Arabi adv.; 1°. done, deja ; 2°. a pre-
Proor este pe-r our sail pe roor sent, de suite. In graiul de astacy, mai
= lat. per r or em, timpul cel mai ales in Moldova, s'at confundat pe de-
priincios pentru pascutul oilor, dupa plin amu contras din acmu (= lat.
cum ne asigura de doe on Virgiliri: eccu' modo) cu amu din admo-
d u m sat mai corect format prin
At vero, zephyris quum laeta vocantibus prepositionalul a din adverbul latin
aestas
In saltus utrumque gregem atque in pascua modo intrebuintat ca in: tace m o
mittet, d o", advenis m o d o", m o d o ait
Luciferi prima cum sidere frigida rura modo negat" etc., care deja in la-
Carpamus, dum mane novum, dum grarnina tina clasica, avea une-ori intelesul de
canent, nunc" §i de uncle vine §i italianul
Et ros in tenera pecori gratissimus mo de-una-cy ", in unele dialecte
herba...
a m m 6. Identitatea materialri i o mare
(Georg. III, 822 sqq.; cfr. Bucol. NIII. 15)
apropiare 1ogic intre ambii termini
Iata de ce la Falciiu dimineta se nu putea sa nu aducti, cu incetul o
qice inprour numai atunci cand este asemenea amalgamare, pe cand in \re-
prom orOc a" (No. 7), §i eta de ce cline texturi, mai cu sema in cele din
In Hateg a improor a" insemnéza secolul XVI, in cat timp acmu nu
a unii pe altii se uclä cu apa" (No. perduse Inca pe c, ei circulat fie-care
10), adeca se roureza", s'ar- in deosebi, rare-ori amestecandu-se la
rosent". o-litta, Ai anume a c rn u cu sensul de
Romanesce din verbul latin roro a present", Or amu cu acela de "done"
)7
s'a facut rourez sat roorez; tot sat ca o simpla amplificatiune sintac-
aga din substantivul masculin rorem tica de felul grecului ydg, di, pip.
forma nOstra, organica trebui sa fie In Codicele Voronetian circa 1550
roor sat r o u r, care s'a §.1 pastrat (Mss. in Acad. Rom.) amu ne intimpina,
in proor sat prour, find inlocuita pe de vr'o cinciied de ori, corespunclend
www.dacoromanica.ro
1111 AMU 1112
enim, autem,
adverbilor latinT : ib. IV, 13: amu ... ecce nunc
vero, ergo,igit ur, gulden), ta- acmu ciinre gra qui dicitis...
men, itaque, q uoniam, ecce, ia§te...
j a m , nici o data insa nunc; de e- In ultimul pasagiu anzu figureza
xemplu : alaturi cu a cm u, dar fie-care avend
Act. Ap. XVIII habebat e - un alt inteles.
18: ave arnu ru- n i m votum... Apoi cu sensul de deja" :
ga... Act. Ap. XXVII, quod et jeju-
ib. XXIII, 8 : Sadducaei e- 9: derepce postul nium j a m prae-
Saduchieii anzu n i m dicunt... era amu veinri- teriisset...
dzicu... tu...
ib. XXIII, 6 : ... scions a u - In Psaltirea cheiana circa 1r)50
intelése amu Pa- t e in Paulus quia (Mss. In Acad. Rom.) vedem pe fata
vel ca o parte una pars esset... vvairea semasiologica §i chiar un
Taste. inceput de identificare intre amu §i
Petr. III, 12 : vultus a u - a cm u ; buna-órã :
fata amu Dorn- t e m Domini su- XXXIX , 16 : ferant c o u-
nului spre cela ce per facientes mase preimeschamu f e s tim confu-
face reu... la... récele sau... I sionem suam...
Act. Ap. XXIII, ...tu v ero ne unde la Coresi, 1577 : sa priimesca
21 : tu amu se nu credideris Hs_ a c m u.. ." , dar la Dosofteiu , 1680 :
asculti de ei... priimasca' de p rip a..." , in con-
ib. XXVIII , ... notum erg o textul slavic : able" :
28: a §ti amu se sit vobis... LVIII , 4 : ca quia e cc e
va fie voao... amu varara sufle- venati sunt ani-
ib. XXV, 1 : §i Festus er go tul mieu... ma m meam...
Fistu amu pree- quum venisset in unde i la Coresi : amu vanara. . .",
mi despus... provinciarn... dar la Silvestru : Ta ta vaneza...", la
ib. XXI , 22 : ... quid e r go Dosofteiu : I at a cã vanara...", in
ce amu Taste ?.. est ?.. contextul slavic : se".
ib. XXIII, 22: tribunus i- LXIX , 4 : So avertantur
milaul amu lasa git ur dimisit a- toarne-se amu ru- s t a tim erube-
giurele... dolescentem... §irändu-se... scentes...
ib. XXVI , 9 : ... ego quidem la Coresi : sa se toarne amu.. .", la
eu anzu mi pare existimaveram Silvestru : sa se intoarne in de-
siinre inprotiva... me adversus... g r a b. .."
Jacob. II, 8: se si tarnen La Dosofteiu procesul de identifica-
amu inphratesca legem perficitis re intre amu §i a cmu face un pas
sfrAliretu... regalem... §i maT departe, dar totu§i nu este Inca
Petr. IV, 7: in- estote it a- deplin. A p In psalmul CXVI :
tregumandriti a- q u e prudentes Dzaca amu ca- Dicat nunc
mu §i trezviti- et vigilate... sa lui Izrail... domus Israel...
va... . Dzaca dar a Dicat nunc
Jacob. II, 24 : videtis q u o- casa lig Aaron... domus Aaron...
vedeti aniu ca de niam ex opal- Dzaca arnu tot Dicant nunc
lucru... bus... canii sa tem... omnes qui timent...
www.dacoromanica.ro
1113 AMURG 1114
aniu corespunde latinului n unc, amu este invederat acmu; nu insa

insa acela§i nunc se traduce prin tocmai a§a de invederat in urmatOrele
d a r a, Tar in contextul slavic in ate- texturi poporane din Moldova :
-trele verseturile : ubo = e n i m". I. CrOnga , Stan Patitul (Cony. lit.
Independinta organica a ambelcr cu- 1877 P. 22): Amu intr'una din qile
vinte se constata mai cu séma Urn- flecaul se scOla de n6pte, face mama-
pede prin dictionarele romane din se- liga imbranclita i ce-a mai dat Dum-
colul XVII. neqeu, pune mancarea in traista..."
In glosarul slavo-roman circa 1600 Acel4f, Povestea lui Harap-alb (ibid.
(Cuv. ci. batr. I, 268) termenil slavici p. 172) : Amu ci-ca era o-data intr'o
u e i u b o , cel de'ntaiu insemnand taxa un cralu.. ."
jam , yn", cel-lalt igitur, mis", sint In ambele aceste pasage amu s'ar
tradu§1 de o potriva prin anzu, caruia pute traduce prin a i n si d o c" sall
i se da ca sinonimi : I a t a, dark a- » 0 r ".
d e c t, dar nici decum a c m u. Basmul Pepelea" (Sbiera, Pove§ti
In Vocabularul Mss. Banaten circa p. 13) : ... all ospetat pentru sufle-
1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 400, 402): tele tuturor mortilor pina anzu intr'un
A k m u. Nunc. timp cand all inceput a se radica, mai
Amu. Jam". ales nevestele..."
Am citat mai sus numal acele Basmul Petrea Fet-frumos" (ibid.
vechi traduceri romane, in earl sensul 35) : Ati mers amu cat ail mers §i all
precis se constata prin cuvintul co- dat de nisce batrani..."
respuncletor dintr'un original ; acolo In ultimele doe pasage amu se apro-
insa unde contextul lipsesce, lesne se pia de d é j a".
pOte nasce controversa, daca anzu in- In ori-ce cas, e sigur a actualul
sernnéza donc sau àprdsent. Ast- amic s'a fusionat din doe cuvinte nea-
fel in Pravila lui Vasile Lupul , 1646, tirnate, a caror independinta primitiva
acmu e forte des i pretutindeni cu a-nevoe se mai pOte recunOsce.
sensul larnurit de a present", 'far anzu se v. Acum. Anzufi.
intrebuinteza una singura data, i nici Amulltre. 1
atunci nu este destul de limpede ; a- v. Amuiez.
Amufitt,-6. I
nume f. 185 : kudetulii de nu va amu
pot% cunoa§te cu sOmne, in ce chipll A muT6z (amuiut, amaare), vb.; trem-
au facut ne§tine prOcurvie, de zbur- per, mouiller, humecter. Alaturi cu
dMune au numai pentru sa faca ru- am oi u, Budan-Delenu (Diet. Mss. in
ine barbatului aceii mueri, atunce ere- Muz. istor. din Bucur.) pune pe anzu-
de gudetul c'au facut de zburda6une..." era, traducOndu'l prin befeuchten, er-
In gralul de astgi, vechea forma weichen, eintauchen etc." Mai intre-
acruu bifurcandu-se in doe varian- trebuintat in grain este immoi u.
turi scaqute : a c fi §i a m i, acesta din V. ".AnzoIu. Immozu. Main,
urma a inghitit cu desavir§ire pe ar- A.marg, s. m.; crépuscule, entre chien
chaicul amu done, deja", care abia se et loup, la tombee de la nuit. Pe la
mai stravede in unele locutiuni. §ese Ore sera, cand ciobanii qic m U 1-
Intr'o doina din Ardel : g a t or e a , cad atuncl el 10* m ulg
Fost'am tinãr i brudiu, vitele" (N. Mereuta, Tutova, c. Man-
Pare'rnI reü 'arnu'i 5204311... zap, timpul pe care §i vechil Greci,
www.dacoromanica.ro
1115 AMURTESC 1116
din aceiall causa, Ii numiat 4olyo; o colinda din Dobrogea :

dela dp,i46), se chiama la noi mai o- lar sand sOrele se duse
bicinuit amurg. Si de tot el se ascunse,
Alexandri, Legenda Ciocarliei : Pe cand clioa amurgia,
Ochil el isT arunca
Dar dupá mult5, truda i mult amar de cale, Sub o tufa.
De schindufa...
Odata, cu amurgul ajunge inteo vale... (Burada, p 86).
§i mai jos : Mai adesea functionéza impersonal.
Copila varsit lacrimT ; uimita ea simtesce Costachi Negruzzi , Alexandru LI-
Ca, Mimal ferice in sinu'l se topesce, pulnénul, IV : Abia amurgise and
Ca cliva cea de vara ca,nd raclele se scurg Stroici i Spancioc sosira...
Topinclu-se in umbra adinca din amurg... Alexandri, 0 primblare la munti :
Costachi Negruzzi, Au mai patit'o Acum amurgise mai de tot, call obo-
: sisera, i noi incepuseram a simti ore-
Cuprinsa de un trist necaz, care dureri prin
Az Balada Lecul" :
PrivTain amurgu 'ntunecat ;
Cat, Fi colea sand amurgia,
Si vOd cá dintr'un nour des La mandra hu ajungea...
Es (Marian, Bucov. I, 1841.
Multime de dracT fiorosi
Ro§T...
Participiul trecut luat ca adjectiv :
De la Vrancea (13, Stefanescu), Sul- A. Odobescu , Pseudokyn. p. 110 :
tanica p. 5 : amurgul serei infar fi- nla Ora c and aburii, inaltandu-se pe apa,
rea intr'un zabranic sur..." incepeail a innegura orizontele a m u r-
Ibid. p. 229 : pleca din rövarsatul g i t..."
zorilor §i se intorcea pe la amurg cu v. Amurg.Hurgesc.
alb in capesterie..." Amurgire 1
Intr'un sens figurat: V. Alnurgesc.
vAmurgit J
A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 103 :
se'rialta pe albastréla intunecata a ce- 2.Amurg1t (plur. amurgite), s. n.; part.
rului un pante ingust §i negru, cu passe d' a m ur ge s c pris substanti-
muchea surpata, cu laturile crapate, vement : crépuscule, la tombée de la
fioros i cobitor ca urma unui pécat nuit. Sinonim cu amur g. Se Intre-
in amurgul con sciintei..." buinteza adesea la plural.
Pentru amurg se mai aude In po- Basmul Tugulea" (Ispirescu , Le-
por am ur g el P (Rimnic-sarat, c. Bog- gende p. 321) : Merse ce mai merse,
za), amurgit saü amurgite, per- gi cand fu pe la amurgit, intalni un
sonificatul Mur gi I a, impersonalul om care se nita in sus cu un arc in
murgescesati amurgesce etc., mana..."
tOte din aceiali. tulpina, despre care : De-cu-séra se (lice i laamur-
v. Murg. gite" (P. Caderea, Némt, c. Bistricidra).
Amurgé1.6. v . Amurg. 21
Cand se inganA gioa cu nOp-
t e a, poporul (lice c e : p e-amurgite"
Amurese (amurgit, amurgire), vb. ; (M. Lupescu, Suceva, c. Bro§tenT).
s'obscurcir, tomber (du jour, de la nuit). v. Amurg. Murgild.
Sinonim cu !user e z.
Alexandri, Plugurile" : Ambit )
Dar lumina amurgPsee, §i plugaril catra sat, Amurt,616. ) v. Anzorta. Amortesc.

IIaulind pe lingã jugurT, se intorc dela arat... Amurtèse
www.dacoromanica.ro
Addenda
La coldna 102 dupti rindul 40: vania, undedupa cum am vequt mai
Ahare (aburcare, aburcat), vb. ; s'é- sus predomnesce in acèsth vorbA sen-
lever, monter, gravir. v. Burec. sul derivat de aruncare".
La col. 290 dupâ rindul 13: La coldna 676 dup5. rindul 16:
Pa lia din Or4tia, 1582 (Cipariu, A- Cu tOte astea, al nostru ala'n-dala
nal. 57) : ar putO sa fie tot aa de bine grecul
Genes. XLIX, dividam eos liaa Toil/ 1;LIcov, duprt cum ne asigura
7 : inparti-voiu in Jacob et d i s- d. A. Odobescu ; de ex. : toad, 1; ;,), a
pre ei in Iacovri pergam eosin z vMwv =-- vorbesc ala'n-dala. In
ki voiu add,vdsi Israel .. . adevOr, Costachi Negruzzi, Muza dela
in Izdrail . Burdujäni, sc. 11, scrie acestä vorba
cu t §i o pune in gura unui Grec La-
La col. 584 dupit rindul 29:
kerdopulos : Ti ine keramu ? ii vor-
Din literatura poporana cundscem besc crektinesce §i'ml rlispunqi elan-
trei texturi cu afept. tala. .."
Basmul p6rat" (Tribuna In ambele casuri, fie neo-grec sa
din Sibiiu, 1b86 p. 1118) : acum s e
neo-albanes, cuvintul ni-a venit pe a-
aiaptei o data calul §i. ca fulgerul trece
ceiaki cale in qilele FanarioVor.
preste pOrtA...";
Daa insa va fi cum-va adev6rat ca
Basmul Teiu-legënat" (ibid. 1885 p.
ala'n-dala sail ala'n-tala se afla ca vor-
38) croiesce un nonete bun din pul-
pa piciorulul stang 0'1 arunc 5. in gura
ba curat poporana 0 la Romanii de
peste Carpaf, precum ne afirma Ore-
pajurei, care cu o aleptare a 0 fost
eine din Selagiu in fundul Transilva-
afara [din lumea cea-laltä pe lumea
niei, atunci nici albanes el nu mai
nOstr]" ;
pOte sa fie, nici grecesc, ci va fi un
Proverb :
rest medieval Risat de navMiri tura-
MO leal cu aleptul,
TI-a pirOd pieptul ; nice, Coman saü Pecenegi, caci in dia-
MO lea) cu de-acelea, lectul turc djagataic din Asia printeo
Te-a ustura pIelea... coincidinta fOrte curiOsa pina astaqi
(Ibid. 1885 p 22)
alan-talan insemnezA grand de-
In primele do6 pasage, aiept insem- sordre", grosser Wirwarr" (VanabOry,
néza o avintare sati o rapeclire ; in pa- Sprachstud. p. 256).
sagiul al treilea, cel mai important prin
natura sa stereotip6, de proverb §i unde La coldna 676 dupo. rindul 17:
cuvintul ne intimpina ca substantiv, Alas (ale:Mat, casare) , vb. ; laisser.
aiept pOte s insemneze de o po- Forna macedo-romana pentru 1 a s ,
trivb, avintare sati rapeqire la lupta care ne intimpina in Penticostarul Mss.
inplaciune, §okele-momele, alleche- pe de la inceputul secolului XVII, pe
ment". care'l avem dela d. Ar. Densukianu,
Cate-trele texturile sint din Transil- p. 184 : cele nebune ale lumii alaset
www.dacoromanica.ro
III ADDENDA IV
Dumnezau ca sa ru§ineze pre cele tari pului, a Umbel, a auclului chiar. Ex-
intelepte ; §i cele neputindoase ale lu- presiunile consacrate pentru a deseinna
mii alasa Dumnedzau ca sa ru§ineze pretinsa bOla capOtata dela Alb e
pre cele tari ; i cele fara de rod ale sint : agudit di A 1 b t (lovit de lele)
lumii §i cele batigocorite §i calcate a- sat : boat di A 1 b e..." (aindnu, Ie-
lasa Domnul..." lele, p. 25-6).
v. Las.
La col. 764, in rindul 8 sa se supritne disparut",
La col. 726 dui% rindul 35: m apoi dup5, rindul 35 sä se adauge:
221.1be S. albele, S. f. pl. ; t. de My- Substantivul al b 6 r e, de unde vine
thol. popul. : 10. fees bienfaisantes chez alburiu, se mai aude in Bucovina.
les Daco-roumains ; 2°. fees malfai- Basmul Sucna-murga" (Sbiera, Po
sautes chez les Macédo-roumains. ve0,1 p. 91) : N'am vNut nimica
v. 2.Albul. clise el decat pärnintul ca un mu-
La col. 741 dupa, rindul 3: unoiu, §i un feliu de alb 6re ca
albitt, s. f.; blancheur. In loc de a l- apa pinprejurul lui. .."
b 4ta sat albi me, la Dosofteiu , La col. 904 dupa rindul 17:
Synaxar 1683, 23 oct. 1. 81 a : Admits, s. m. ; diamant. Din grecul
era parulu alba ca omatulti : ni sa dadycq, prin forma turco-persiana a 1-
punia pre ochi data de albila lor; §i m a s , acest cuvint a strabatut la
vadzumu fata lui, §i de multe batra- R111 0 la Romani. Se aflã mai de
mate nu i s vedia ochii . .." multe ori in inventarul autograf de
v. Albe,d. -ia. odOrele lui Petru-voda chiopul, 1580
La col. 763 dupa rindul 5: (Mss. in Acad. Rom.), de ex. : on
La Macedo-romani, din contra, A 1 b e left cu almas, altul left mai mic cu
sau (line albe sint Ielele. Credinta almas, iar nfl wnic cu almas cu Ia-
popular& le atribue aceia§i putere reb- cut..."; sau : on almas marl mi gloc,
facetOre ca §i Ielelor, adica : paralisa- 20 almas piror lui . .
rea diferitelor membre i parti ale cor- v. Adamant. Diamant.
FIN EA
TOMULUI I.
ERRATA .
Colena Rind.: Tipärit: Citesce:

96 16 de sus 'AbAs 1''Abur
128 21 Lana Mnä sau de picior.
201 12 timp loc
270 16 de jos reciprocul reflexivul
969 2 teur tour
1049 23 ammanitiare amminatiare
NB. Pentru indicarea primulul erratum sintem recunoscötorl d-lui H. Tiktin din Iasi, care a bine-volt
all semnala intr'un articol special din Litteraturblatt für germanische und romanische Philologie. Vorn
profits i pe viitor cu gratitudine de ori-ce indreptari analege din partel
www.dacoromanica.ro
INSCHNIARE
Fie-care torn se va publica in 4 fäsciOre.

Prqul unul torn este 12 lei. Se primesc abonarnente pentru
'J-care torn, inst fascidre separat nu se vind.
Abonatilor li se vor expedia fasciOrele indata dupa tiparire.
Abonamentele se fac la Stabilimentul grafic Socecit, Bucuresci,
:-Lrada Berzei No. 59.
.;
9
111
I.
www.dacoromanica.ro
TA-

Hasdeu, EMR, 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hasdeu, EMR, 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01) T E ex/

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANI1E

MAntinem dar aceste frurn6se oxpresiunl

Deschidend sesiunea: generala a Academiei Române din 1884,

Avend onorul de a fi membri al acestel adunäri, Regina §i

Ce limba are norocul de a dispune de patru cuvinte pentru

eroism ? SA ne ferim insa de o inbel§ugare de expresiuni mo-

Supun dar la chibzuiala D-vOstre, dacA nu ar fi folositor de a

face un fel de Etymologicum magnum Romaniae, continOnd tOte cu-

Verba colant, scripta manent.

Spre a sprijini acOstO intreprindere, pentru care patru, cinci,

Chibsuind asupra dota0unii Maiestatii Sale, Academia Rom'anã

1. Scriitorii moderni fOrte populari, precum Alexandri, Costachi

fie-care an autorul va presinta Academiei o parte din lucrare, in-

Indatd dupd acésta, prin intermediul mai ales al revisorilor sco-

1. In ce cuvinte anume poporul de acolo rostesce curat pe a

buna-Ora er sau cci pentru fier?

36. Nu curn-va se rostesce chiar cept sag cicior in loc de piept

codru, padure, rediu etc.?

66. Can sint pe acolo numirile, putin intrebuintate pe aluri

88. Carl sint metaforele, figurele sag asemënärile luate de

108. Cum se numesc uneltele de dulgheria, materialul §i apu-

128. Carl sint pe acolo cuvintele cu privire la gatirea buca-

149. Ce povestesce poporul despre Strigoi saU StrigOie §i de-

le socotesce pe tOte de o potriva, oil face intre ele vre-o deo-

202. Ce se intelege prin Oraia-nea ?

In acest Cestionar predomnesc doe puncturi de vedere noue,

noue, vor pute chiar sä vorbescã, fie-care cu timbrul seü propriii.

guistica ? Cum sä numim öre, de exemplu, derivatiunea unei construc-

') Quinctil. Inst. I. 6. 28.

') Turgot, Oeuvres, Paris, 1844, t. 2, p. 754-6.

Mai pe scurt, derivatiuuea sintactica, ca i cea fonetica, ca i cea

Pina la nascerea Linguisticel, sonurile nu aveau pentru sciinta

t el or in radicale §i elemente formative".2) Cand citarn pe un Pott

grecul poer4 1). Ceia ce speriase atat de mult pe Hovelacque §i I-a

') Hovelacque, La linguistique, p. 18-9.

In scurt, Fonologia se ocupa cu sonuri, Morfologia cu

Etimologia actuala, cea adeverat sciintifica, eata nu numai sa

demonstra tocmai asupra §cOlei lut Brugman, care se pare cate o

1) Brugmann-Osthoff, Morphol. Untersuch., t. 1, p. IX: nur derjenige, welcher

brau; espagnol et italien bravo ; bas-latin bravus , sauvage. Le

Cand noi auclim la Opera strigandu-se bravo in loc de fOrte bine",

Cel intaiu, farg indo616,, care emisese principiul reconstructiu-

tenta e cuprinsg in ori-ce comparatiune stabilita pe criterie rigu-

))alaturandu-se costa la costa ace§ti trel nominativi : sanscritul

pgstrOzg mai bine in sanscrita, ca consOna guturalg in gr6ca

In desvoltarile ce preced, din tOte ramurile Linguisticei noi

tiunea cea expresg, la rindul el, pOte fi con cr et g, ca in casurile

Rom. A cumpöra mata in sac;

') Naville, La logique de l'hypothese, Paris, 1880, p. 7.

tiunea ario-europeului bh din grecul 99 sanscritul bhlatinul f go-

') Hasdeu, Archiva istoricci, t. 1, part. 1, p. 140.

') L. Meyer, Vergleichende Grammatik der griechischen und lateinischen Sprache,

pe linguist a sta purur6 la cumpëna pentru a nu lua cum-va o

') Delbrfick, Einleitung in das Sprachstudium, Leipzig, 1878, p. 53.

i se &AI nesce fragmente de Ose, pe earl sd, le figuram prin : t, n,

1) Cfr. Haase, Vorlesungen fiber laleinische Sprachwismnschaft, Leipzig, 1874-80, t.

modificarea sensului. Romanicul orecla aurecla insemneza ureche",

In acOsta genealogia, forma cea reconstruitä aurecla orecla este

totip aureclaorecla ese la ivéll cu o depling plasticitate In for-

vole. Cet art est principalement recommandable en ce qu'il fournit

') Cuvente den biitreini, t. 2, p. 501-608.

riositatea sail de a gási loc pentru jocul unor presupuneri mai

Cum se amestecti limbile?