8

POESIE, SCH1NTEIERE,
ȘI SUB GLORIE SOLARĂ
DELTA FRAGEDĂ ȘI ROȘĂ,
IAR SUAVĂ MĂNGĂIERE :

LIBELULE;—pi DE VARĂ.
A. Macedonski.

1L11
— CERCETĂRI ARCHEOLOGICE —

Țț $Tntemplarea mi-a procurat ocasiunea se ved de aprope

^LvaLtrei table descoperite acum .câți-va ani în săpăturile ce
■W||s’au făcut la Deva. Aceste documente metalice suntopa-
*^~®gină forte interesanta cu privire la cetățile, la drumurile
si chiar la alfabetul Geto-Dac. Cred că descrierea lor nu va fi
fără folos pentru cei cari se ocupă cu stabilirea originei, carac­
terelor și limbei Dacilor:
Anteiâ tablă, conține numirile cetăților Geto-Dace și a șefilor
ce le comanda in timpul lui Boerebiste. Acesta tablă,’ pare a fi
fost turnata în metal în onorea unirei armatelor Geto-Dace. Pe
colțurile interiore, la drepta, se afla efigia Ceneu, la stânga,
Maere- Virco. La midiloc și margini, sunt monograme, mărci ale
cetăților și nume de dei. Laturile, pe o parte și alta, coprind
numele cetăților:—Sarmigetuso sub comanda regelui Boerebiste;
Genuclo, avend de hiliarc pe Dapigio; Elia pe Orole; Moleo-
Davo pe Zuraso; Dino-Geto pe Guero ; Zuro-Davo pe Zapio;
Novidun pe Cermio; Sigiduune pe Geiso; Zido-Davo pe Ma-
niso; Saih-Davo-Panonio pe Veriso ; Polto-Davo-Sarmatio, pe
Dogue; Sartapileo pe Carjodo; Ermidavo pe Parioso; Napo-
coe pe Mongueo; Cormio-Davo pe Guroe; Sardavo-Segesto pe
Paluelo; Sarcerio și Rotopeneost, sunt doue numiri scrise pe
colțurile superi ore fără ca biliarei lor se fie aretați.
Ă doua tablă, coprinde situația topică a Capitalei Sarmigetuso
cu forturile și drumurile dintre ele formând un exagon. Sar­
migetuso este ast-fel înconjurată de Zido-Daro, cetate situată
în o pădure străbătută de un drum ce duce la fortul Surlo și
de un alt drum în sus al cărui capet se opreșce la Moleo-Davo;
de la acestă cetate pornesce în linie dreptă căi ce se prelun­
gesc către Sardavo și Napocoe. De la Sardavo, se indrepteză
în jos o altă cale ce, aprope la jumătatea ei, este încrucișată de
calea ce duce din Sarmigetuso la Sargato. In prelungirea ei, a-
cestă cale se opreșce la Peridavo. De la polele munților și pa-
durei în care se afla situată capitala, se formeza un nou drum
ce trece pe lânge templul Diuzo la cetatea Toticeu, și de acolo,

www.digibuc.io
 9

drept la precitatul fort Surlo. Din cetatea capitala nu plecau

de cât doue drumuri ce formau un unghiu drept ale cărui lă­
ture se îndreptau, unul spre Sardavo, și altul, spre Sargato.
A treia tablă, expune situația cetăței Gete Elia și a forturilor
și căilor ei. Elia, este scăldata de o apă mare, pe âl cărei țerm,
alerga o cale ce duce la cetatea Carseu, și în partea opusa, la
cetatea f)ino-Geto. Tot din Elia, pornesc "alte doue căi ce for­
mează un -unghiu isoscel. Unul din laturele lui trece pe lânge
templul Sargeto D. ducend la Sarmigetuso. De acolo, în linie
drepta, stă drumul ce pune in comunicare capitala cu Zido-Davo
și ce se prelungesce pene la Socidavo. Cea-l-alta lăture a un­
ghiului se urcă și străbate doue forturi asverlind din fie-care
fort câte un nou braț. Primul, duce la Ccnuclo, iar al douilea,
la Pos-Geto. Aceste ambe ramificări sunt paralele cu drumul
către Sociadvo. Templul Sargeto-D. este legat cu cetatea Zido-
Davo prin un drum ce alergă pe munți. ’
Vom adauga ca tablele sunt ilustrate cu reliefuri ce înlați-
șeză pădurile și munți printre cari sânt aședate cetăți, forturi
și templuri. Densele, ca styl, se apropie mult de castelurile me­
dievale. In fine, prin unele forturi, se ved și nișce forme ce au
o mare asemenare cu clopotele din dilele nostre.
IACOB Livescu.
-------- ------------------

3out au fond de mes yeux aux abîmes profonds

^Accroupi guette un faune eternellement fauve
Et pervers son penser monte par petits bonds
Vers la candeur de fleur, blanche gloire d’alcove,
Q’impudique il enlace et crible de frissons
Tout au fond de mes yeux aux abîmes profonds.

D’or pur d’abord. son verbe est musique suave,

Un hymne clair et frais qu’on epelle â seize ans,
Mais que l’ange soit maître et l’on est son esclave
Et ce n’est plus qu’un Djin dans le reflux des sens,
Rouge enl'er de tourments que nul etre ne brave....
D’or pur d’abord, son verbe est musique suave.

Le temps s’ecoule en vain....'Tu regnes forcene

Mal affreux jubilant au fond de nos prunelles
Et c’est pour te faire vivre en satrape efrenne
Que se rive notre âme aux arjgoisses mortelles....
Ah! triomphe de faune !.... instinct irraisonne,
Le temps s’ecoule en vain.... Tu regnes forcene.
1892. ALEXANDRE Mac^donski.

www.digibuc.io