No. 10 ANUL IV. 3 Decembre1900.

.._..__
óoocio,00óc,'o,0000,óofloo.ó,clóçopáoo oD+-
E FFjooóó000óoop,00aá000000
-. :\? oi
6
% c
.
o
o

1,-`' O

0
Ó

evistà lE7icictopeEX.icil, opuX.ara ó

U

I G
Q
O
Q
izo
gare In fie-`are Du ninieá
ÓI
ai
o
o
Abonamentul in %ara pe an Lei 5 Abonamentul in strain.. pe an Lei B a.
, x 6 luni a 3 Un numér 15 banl 0I
o
o
Pentru anuneiuri 1 lea linia. Mica publieitate 5 bani euvintul.
o jvianuseriptele nepublieate se ard.
o
o
o
0
o
ö Comitetul de redactie:
lón Kalinderu
oviceaqu Colonel p. V. JV4ïsturel
do
ulescu-JYtotru g. ,)Pdamescu
. Cor b u c Y. S. Novi a
j

J. Otescu A. JVicolaescu
I I

j1, Ou1fu 440 gr. Z'eodossiu

Const. C. popovicl'-Z'ascd.
MNM .«MN
SUM aRUL : Colonel Ndaturel, Stégul si Sterna Rom@niel.O circulará.Toma Dacesen,
Pustnìcul.Christea N. Tapo, Cântec din bátránl.Ar. C. Murgescu, Obicelurl rele.Mul-
iumire.-Gh.. Adamescu, Regenerarea popornlul roman.N. C., O serbare scolara.P. G...,
1'. S. Silvestru, Episcop de Husi. Horia Petra Pelrescu, Ocupares Berlinulul. Irimia
lopescu, Calul schiop pus in treapát.I. Costin, Industria Casnic:l.George N. Báncescu,
úejia la sate.ñlos-Négu, Epurele de camp.Cronica Sáptämilnil.Posta redacçieLPosta
administratieI.
Ilustrajiuni: Medalia comemorativá datá la 1860 ostasilor cari aú luat parte la lupta
din Dé1ul Spirel in anul 1848. P. S. Silvestru, Episcopul de Husl Térance Lesánd la
r-N-HM N N /MNN
r:isboiCi.-Port iéränesc din regiunea sesuluIEpure de camp.

U,
O' 4g4
,`100-043O0o0o0000000000000C On0000o00o0oOOOOOOt)oo)rD
edac ict rdministra ra Str. Yrá 7 tulésa J Yo. 9, ucuresc7.
www.dacoromanica.ro
 FURNISORUL CURTII ! FABRICA DE CONSERVE STAICOVICI
Ca ,si in aniï trecuti vi olerá anul acesta pro -
dusele sale de legume, precum': Blazire, Fascia,
Bame, Ohiveci, Pátiágele vinete, Fasole in-
RECOMPENSE OBTINUTE: ;oirá ,si Ardei oopti in cutie de 1/, kilo cu pre-
tul de Lei 5,75, colectia de 10 outil, din care
4 Diploma
P de onóre t voici sä alegeti. Transportul gratis pinä la gara
19 Medalii de aur e sag comuna D- vóstri. Plata in ramburs.
1 Grand Prix ¡ Fiind siguri cd in tot -d'a -una ati lost multu-
1 Afarà de concurs
i mili de calitate i pret, avem speranta ca anul
acesta ne veta onora eu cmandele D- vóstre, mat
MEMBRU JURIULUI 1 cu sérnä c i anul acesta am, redus preturile cu
Medalla de argint la Ezp.
12°/e in raport eu anal trecut.
Comandele se adresézä
Univers. Paris 1900.
Cea mai mare recompensa , D, STAICOVICI
decernatä conservelor str5ine. Strada Regalé, 11.

nesluir pentru 13-nil abonati.

Rugäm pe abonatil nostri cari sint achitati pe anul al
III-lea §i aü fost suprimatï färà cererea lor, sa ne comu-
nice când aü achitat abonalnentul ca in cas de eróre sä pu-
tem îndreptà, iar de ail incredintat altor persóne costui, ia-
rä§ï sa ne comunice, aràtându-ne precis, numele, functia §i
domiciliul acelor persóne.
Mai rugäm po toti d-nii abonatï cari §i-aü schimbat sail
î§ï vor schimbà domiciliile sä ne comunice noua lor adresä,
arätând nelipàrat undo aü primit revista in trecut.
Abonatil ce ne trimit banï, sä scrie pe dosul cotoruluï manda-
tuluï deslu§it pe ce timp trimete abonamentul ; iar dacä cere
abonamentul din noü, sä serie deslusit numele §i comuna pe
cotor. Cei ce trimit §i pentru alti abonatï, sa pule deslu§it
pe cotorul mandatulul numele §i comuna in care locuesce
fie-care abonat.
In cas când unui abonat nu i se aduce revista cel mult
a treia dupä Duminicä, sa reclame oficiului po§tal prin
care primesce §i de nu e satisfäcut sä ne reclame noua. Ace-
la§i lucru sä-1 facä §i când li se aduce revista neregulat.
Numerile ce n'ar fi fost primite la aparitie §i nu ne vor
fi reclamate eel mult in 15 (pie de la data lor, sub nici un
cuvint nu se vor mai trimite.
Tirajul revistei fiind redus numaï la numèrul abonatilor
§i reservându-ne numaï un numèr fórte restrâns de colectiï,
rugäm cu insistentä pe d-nii abonati a tine socotélä de avi-
sul nostru, in interesul d-niilor lor.
Abonatii neachitati inca §i cari ar dori sä continue abo-
nalnentul in anul al IV-lea, sä se gräbéscä a achità pentru
a li se puté da §i numerile din urmà, sä scrie însä pe co-
torul mandatulul cä voesc a continua abonamentul. Aseme-
nea §i ceï-ce ail achitat pe anil din urmà, sä ne incunosciin-
teze dacä doresc a li se trimite revista §i pe anul curent.

www.dacoromanica.ro
 ALI3IS:A .253

STÉGUL SI STEMA R6MÂNIEÌ

Perióda Conventionalá

onventiunea de la Paris închie ()tä la 7/19 August

1858 (9 muharrem 1275) la articulul 45 dice :
=OBtirile ambelor Tär! vor pästrà stégurile for ac-
=tuale dar ateste stéguri vor purtà, in viitor, o
tbanderolä de colóre albasträ, conform cu modelul aläturat
'la presenta Conventiune» (2).
Ce fel eraü (stégurile actuale» despre care vorbesce sus
numita Conventiune ? Cu alte cuvinte : care eraü colorile
nationale. ale Valachiei $i care ale Moldovel la 1858?
Este probabil, aB! put() dice chiar este sicur, cä Con -
ventiunea se referä la colorile stabilite la 1832 prin Regu-
lamentele organice ale Principatelor, pentru steguletele län-
cilor cälärimil, adicä albastru ,si galben pentru Valachia ;i
albastru ,si rofiu pentru Moldova. Aceste color! nu sunt
arätate a fi ale stégurilor ostäBesci.
Ce ;fel eraü acele stéguri ostäsesci?
Din studiul ce am întreprins, resultä cä, pânä acum, nu
puteen spune cu sicurantä care sA fi fost, înainte de 1834,
colorile nationale ale ambelor Principate; dér, in altA parte,
am demonstrat cä stemele aü fost continuil :
Caput de,bour pentru Moldova $i
Aquila negrei pentru Valachia.
De la 1834 pinä la 1859 colorile par a fi fost:
albastru $i rosiu pentru Moldova
albastru i galben pentru Valachia, ba $i tricolor.
Sub Domnia lui Cuz a, Principatele Unite adoptará tricolo-
rul:albastru, galben $i'ro$iu. La acésta nu ar fi nimio de dis,
déca n'ar fi lipsa de indicatiuni cu privire la ordinea saü
dispositiunea acestor color'. Nimepi nu s'a gândit din vreme
la acest lucru de cäpetenie, dar and sosì momentul sA se
comande fabricantului drapelele pentru armatA, a trebuit sA
i se spunä cam ast -fel : -- pune colorile orisontale cu ro$iu
sus, galben la mijloc gi albastru jos...
In schimb însä a- tot- sciutoril, din nesciintä saü cu pre -
cugetare, aú fäurit legenda contopirii colorilor Principatelor
întocma! cum la 1872 tot el descoperirä $i isbutirä a în-
troduce chiar in lege cä : in Benin de vasalitate, leis sus -
tinätori, a! scutulul Românieï, trebue sA aibä c6dele bágate
(1) Modelul despre care este vorba, nu esisti in lucrarea baronului
de Testa : Recueil des Traités de la Porte Ottomane avec les Puissances
étrangères. Tome V. pag 300. Paris 1882; el însä se vede pe vechile sté-
gurl versate la Museul Arsenalului Armatel.

www.dacoromanica.ro
2fí4 ALBINA

pe dupä pieióre!? $i când demonstrezT c/ -acésta este o erezie

sciintific/ gi o Injosire gratuita, ti-se rëspunde :. Ce ? eil
sunt specialist ? Agà am audit, agà o spun gi era! saü : O
daü cum am cumpärat-o ! Recunóscem cä legenda celor cu
aeontopirea colorilorb are maT multe ganse favorabile de
cat aceia a celor cu eódele leilor care este absolut ridicol/ (1).
Vorba este : legende aunt $i una $i alta $i cat/ s/ fie da-
ramate.
Pentru a judecà ómenir $i fáptele lor trebue, a dis un
mare cugëtätor (Montesquieu), sä tinem sém/ de prejudec/-
timpuluT lor.
Drapelul Libertáteï, tricolorul, Mil/i& încá Inaintea o-
chilor mintiT celor ce reugise s/ realiseze dorinta românilor:
Unirea. Acést/ unire era de fapt efectuatä. Colorile de la
1834 venirä, ca nisce ganse favorabile, s/ confirme cä tricolorul
=Unirea, sub umbra aripelor LibertäteT. Totr aü fost mul-
t/mitT I
Intr'o tar/ ca intr'o societate putin culta, nimic nu prinde
mai lesne maT iute r/dáein/ ca legenda, fiind-cá din lipsa
de culturä result/ lipsa controluluï : totT iaü drept «pâine
caldä» ceia-ce li se povestesce, cad nu de géba a dis Roma!
nul: .în tara orbilor elaiorul este impëratb . Neputénd dér
deosebì caprele de ol, saü presumptiunea de sciintä, nu se
puteà luptà incultul In potriva legender. $i cu atât mai
mult el credeà cu cat, mal ales, se întâmplä sá se cam
potrivéscä», ädic/ s/ aib/ $i ganse favorabile. Adr, sciinta
därâmá legendele, servindu-se de arma puternicä a criticei.
Destul cu presumptiunile, cu banalitätile cu erorile, cad
acestea nu pot probà de cat pasiune, ignorantä saü rea-cre-
dint/. AdovëruhiT sá-T läsäm calea, iar preferintelor sail an-
tipatiilor s/ le punem piedicT.
Pân/ ac)r, cestiunea nu a fost pusá In mod limpede; a lásà
legendele sä-,gT fac/ drumul ar fi a dà urmágilor nogtri pré
mull de muncä, ar fi póte a-I pune In imposibilitate sä a+1e
realitatea. Abià trecù o jumätate de secul peste cestiune
iatá cä greü mai putem abià gäsì printre contimporanr, nu
ca s/ ne lumineze, nu ail dat eT atèntiune la asemenea lucruri,
dar macar sä ne cäläuzésc/ !
Cestiunea este dér urmät6rea:
a) Ce colori $i ce sterne aü avut mainte de Unire ?
b) Tricolorul represintä el întrunirea saü contopirea colori-
lor Principatelor?
e) Care este sterna RomânieT ?
In cAlbina» nu vom rëspunde de cat la aceste din urmá
doué puncte.
Afirmäm din apul loculur, OA vom puté demonstrà, c/
legenda contopirel T colorilor este putin plausibilä.

(1) Am demonstrat acésta In a nósträ' <Stema Românieï.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 255

In adevér, nu se demonstrézä cä îuàinte de Regulamen-

tul organic» Moldova ar fi purtat albastru §i rociu, far Mun-
tenia albastru §i galben ; apoT ca sä fie stabilit cä tricolorul
ar simbolisà contopirea colorilor trebue sä iniplicäm neco-
sarmente ideia fäptuirin Uniri%
Apon not scim cä, Unirea, fie pumas personali, se reali-
sézä la 5 §i 24 Ianuarie 1859. Atunol, cum «fn diminéta
«dilen de 14 Iunie 1848 se adunarä boeril eel bätrâni la
4prea sfintia Sa pärintele Mitropolitul . .. Atuncn pré
«ifintia Sa ne§ì la balcon cu crucea in mânä, bine-cuvintä po-
«porul §i säruta stindardul tricolor...? (1).»
In diva sfintirei stégurilor, Marti 15 Iunie 1848, pe câmpul
Libertäteï, dúpä discursul rostit de representantul «guvernu-
luï vremelnicesca (provisoriil) urmä «sfinta slujbä §i sfintirea
« stégurilor tricolore (2), care purtail devisa: dreptate, frifie ».
Stégurile eréü destinate Gvardieï nationale al cärus §ef, la
Bucuresci, fusese ales Scarlat Kretzulescu.
Aceste drapele tricolore esistä §i 01 In Museul Arsena-
lului Armatei din Délul Spires, ele märturisesc decn cä le-
genda este neîntemeiatä.
Adoptarea tricolorului, la 1848, nu se póte esplicà de cat
numal prin prejudecätile care stäpâniail capetele revolutio-
narilor: adäpati la isvórele dätätóre de lumina §i de viata
ale incomparabilulus ora §, Paris, of adoptara drapelul
Francien ca fiind talismanul sail simbolul,Liberalismulun. Insu,
-fiind -cä nu putem luà chiar colorile Francien, on §i cat de
.

«sorä mare= ne era §i ne este, ail Inlocuit albul prin galben,

sciut fiind cä atât unul cat §i cel -l'alt aunt, In Eraldici, pie -
tale iar nu smalturi (émaux) séú colori.
Dupa 1848, adicä dupa guvernul vremelniceso, urmézä In
Muntenia Barbu Stirben ,iar In Moldova Gr. Al. Ghika de
la 1849 -1856. Dupa ace§tia vine «Ciimäcämia» §i, In fine,
la 1859, Colonelul Alexandru Ion Cuza fù ales Domn in am-
bele Principate (5 Ianuarie In Moldova, 24 Ianuarie In Mun-
tenia).
Un decret domnesc, dat din Bucuresci la 24 Mai 1860, sanc-
lionézä proiectul de lege relativ la recompensa osta §ilor care
ail luat parte la lupta din 13 Septembre 1848. Acest proiect
de lege la art. 3 dice :
«Osta §ilor de orn -ce grad, care aú participat In Bisa luptä,
<sä li se dea cate o medalie comemorativä spre a o purtà
«ata §atä printr'o cordela tricolors (3).
«Medalia sä fie de bronz de 2 c. m. In diametru, pe o parte
«sä aibä data In relief: 13 Septembre 1848. Délul Spireï;
«jar pe de alta sä fie gravata tot In relief, Aquila (este scris
(1) Pruncul român, No. 2, Joï la 17 Iunie 1848. pag. 7.
(2) ibid. pag, 12.
(3) Monitorul Óateï 1860. Anul I. No, 20. pag. 305.

www.dacoromanica.ro
256 ALBINA

c Vulturul) cu capul de Bour (este scris zimbru) pe piept in

tun scut deosebit--ee` i:nscriptiunea : Pro virtute militari »

Ce -a împins pe Alesul natiuneï, abia un an de la suirea

Lui pe trop, sä se gândéscá la cordela tricolors? Unirea
erà numai personalä, deci tárile eraü tot despârtite avênd fie
care drapelul $i guvernul ei. De alt -fel = capul de bour
gravat pe piepul Aquile! ' . aratá cá acel scut deosebit» erà
un peste -tot care contineà armele Domnitorului intocmal
ca peste totul din Sterna Româniel de ac}!, care aratá armele.
Case! de Hohenzollern.
Ce colori contopesce dér Domnitorul Cuza in tricolorul
cordele! medalie! ?

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 25't
Când, in 1860, veni la ordinea : c}ilei cestiunea drapélului
Principatelor-Unite, n'aveáú ei óré, Domnitor sfetnici, idei
preconcepute, preferinte pentru tricolor ? Apoi Moldova, at'
fi admis ea numai stégul Muntenieï de la 1848 . ca sä simbo=
liseze Unirea ?
Se gäsì un mijloc de a multämì pe tótä lumea $i acel mij-
loc fù interpretarea saü mai bine legenda contopireï colo-
rilor, legendä înlesnitä si de imprejurarea potrivireï colori-
lor admise atuncï a fì ale tärilor ce se luptáü pentru unire !
Cum-cä tricolorul nu resultä din contopirea colorilor Prin-
cipatelor acésta ne-o afirma rëposatul Mihail Kogälnicénu,
si í:mpreunä cu el toti delegatii sectiunilor Adunärii depu-
tafilor, in sedinta de la 26 Martie 1867.
In adevér, d-nil Cesar Boliac, Dimitrie Brätianu; Constantin
Grigorescu, Ion Leca, Nic. Golescu si George Cantacuzino,
prin graiul luí Mih. Kogälniceanu, raportor, dic: «drapelul
«tricolor cum este astä=c}i nu este (precum pretinde ministe-
«rul) drapelul Unirií principatelor. El este un co mai mnit :
«el este însusi drapelul nationalitätiï române din tóte tärile
«locuite de Români=.
Da, evident, dupä 1867 tricolorul: albastru la rädäcind (lângä
präjinä) galbenul la mijloc si rosiul fâlfâind, represintä va
represintà drapelul nationalitätei române din tóte tärile lo-
cuite de Români ; dar vorba este : de la 1859 pinä la 1866 el
nu a represintat de cat ceia-ce represintà la 1848: libertate,
dreptate, frei fie. Si, ca o sansa favorabilä in mai mult este,
Nicolae Golescu, delegatul sectiunei a V1-a, care de si ;cade
de acord cu cei-l-alti, totusi nu se îndurä de ceia-ce II erà
atât de scump : el propune amendamentul ca colorile sä fie
a,edate cum era in anul 1848!
Dar, despre drapelul «constitutionaln ne vom ocupà mai
departe.
(Va urma). Colonel Nisturel.

O circulará.
D -1 Ministru al cultelor si instructiuniT publice a adresat invétatorilor
din intiega tar& o circulara in care se apune despre revista nósträ ur-
mätórele:

In revista «Albina. No. 5 din 29 Octombre, s'a publicat o pre-

dica bine simtita si f6rte instructiva de un d n teolog Victor Puiu.
VL facem atent asupra predicilor de acest gen, ce se publica In
revista «Albina» si vé rugam ca, dupa ce vetT luà 4ntelegere cu
preotul comunel, sa le cititi Inaintea satenilor.
Suntem sigurl ca d-vósträ, care impreuna cu reotul, slntetT che-
matT sa contribuiti la luminarea poporului si la ndrumarea luT spre

www.dacoromanica.ro
258 ALBINA

bine, vetT profità si de acéstà ocasiune ca sá aducetf un serviciu täref.

Scim cä revista <-Albina. e fórte respândità printre învétätórT si
se aflà si la tóte bibliotecile rurale, asa cà dacà d-vósträ nu suntetf
printre abonatiT eT, vé putetT servì cu exemplarele ce se gäsesc la
bibliotecä.

PUSTNICUL
hit multi, multi ani de and träià pe un plaid singu-
ratec un venerabil bätrân pustnic.
Mult fncercat de sórtä, dupä perderi dureróse se
retrásese in acéstä singurätate sä-§ï petrécä restul
vietei in post §i'n fnchinäciune. Dar ómenii fl gäsirä §i aci,
cäci nu voiaü sä fie lipsiti de fntelepciunea lui, §i nid unul
sa-I fi fost sufletul cat de mâhnit sad turburat, nu se întorceà
de la pustnic färä sfat §i mângâere.
Totï din prejur fl iubiaü §i-1 socotïaü ca pe un dint.
De §i se lipsise de tot ce-i fusese mal scump pe lume, totu§i
iubirea catre o fiintâ pämîntéscä îï erà o nevoe dulce inimei
sale, §i de aceea obicinuià sä dicä adesea-ori : «Ad in singu-
rätatea mea am dol copil: unul, care vorbesce, §i altul mut.»
Copila care vorbià erà Maria, mica fatä a unui vier bogat
din vecinätate, care cu gingä§ia copiläréscä tiileà la bit-
trait §i venia adesea alergând pe potecuta singuratecä a
pädurei, sä vacjä pe evlaviosul pärinte. §i sa se jóce pe lîngä
el, Copilul mut era un stejar înalt §i frumos, care cu cran-
gibe sale aeoperià §i apärà. coliba pustnicului. Mult f§i iubià
eY copila§ii, cari eraü o dulce mângâere pentru el. Vorbele
naive ale fetel: îl înveseliaü, el semänà cuvinte bune in i-
Edina' ei, învëtând-o §i fäcêndu-ï cunoscutä bunätatea $i, in-
telepciunea lui Dumnedeü, prin totul ce o fnconjurà. Cu in-
grijirea pärintéscä cätà §i de stej ar : in timpul secetos al
veril aduceà cu greutate apa din vale sa-i räcoréscä rädá-
cinele, hräneà §i protejà pásärile ce cloceaü in crengile lui
prin rugäciunile sale opreà securea ce voià sä räpéscä
viáta_ frumosului copac.
«Itiverc}esce mereü; fail meú; §i cresce voinic, cjiceà atunci
bät"rânúl, înconjurand dubs dú bratele pe iúbitul séü fiü.
«Ed pricep frémätul ramurilor §i frunc}elor tale, tu pre&
nrdrescï ;§i. ; lauç}f de bucurie pe Domnul, §i eft te voili apërà
ping îml,veT umbrì mormîntul mat».
;' . .

Dupä o iarnä Ít#ngá. §i.. asprä care acoperise muntiï cu zä-

pAdä, se-ivì de-odátá<, ó anoinä.aiaáre in :çîit curenti Iápr.az-
nieï:d.e.rpá,;viàiït sa e;.vale ;f600, multe stricâciuni; :

www.dacoromanica.ro
 AíBiriA 259

Ah, bietul pustnic, eiceà într'_o. diminétá tatäl Mariel, n'o

sá-1 mal vedem .nid odatä. Din via. mea vgd si acum cum
curg apele spre loçuinta lui $i. cum copacii staü in apá pîná
In vîrful crácilor !
Maria plânggea si rugA fierbinte pe tatäl el sá vie In aju-
torul bätrânului; dar era neputintá $i póte chiar era
prea târziú, cáci valurile spumegóse trecuserä peste co-
liba lui:
Dar caprin minune pustnicul scäpase ! Nu Snsä prin aju-
torul omulul, nu!
Fiul séü voinic îl tinuse in bratele sale d'asupra valuri-
lor. CAnd a inceput apa sä créscä, pustnicul se urcase pe
acoperisul colibel, luând cu sine merindele ce le mat avea.
când apa ajunsese $i aci, se refugiase In crängile de sus
ale stejarulul, care de si sguduit de puterea ape!, resista pu-
ternic, pe când alti arbor! vecin! era' desrádäcinat! $i luatï
de curentul apel.
Trecurá trei eile pîná se scurse apa ; tre! c}ile bátrânul
trebuia sá stea printre crängl, hránindu-se cu putinele me-
rinde ce le luase cu sine In grabä. Aprópe färá viatá se co-
bori a patra ei $i cäeú pe pämîntul umed, a$teptându-$!
mórtea. Dar îngerul mântuitor sburà in ajutorul lui. Mica
Maria neavênd odihnä acasá, alergá In fuga mare prin pä-
durea încâ udá si noroiósà sá vadA ce s'a întâmplat iubi-
tulu! bëtrân. De si tatäl ei IT spusese cá n'o sá-1 mal gá-
séscä, ea tot luase Intr'un cogulet de-ale mâncárei si-1 scápá
ast-fel de mórtea ce-1 ameninta.
Pùstnicul într'o rugáciune fierbinte multumì lui Dumne-
.eeü pentru salvarea vietei sale si cu sufletul înduiogat pro-
nuntá bine-cuvîntarea sa asupra copiilor sei, pe cari Dom-
nul i-a ales sá-1 scape de o peire sigurá.
Intärit prin mAncare §i bëuturá $i condus de Maria merse
la casa vierului uncle rémase pînä putea sä locuiascá iaräsi
In locuinta lui singuraticá.
(Va urma). Toma Dicescu.
Profesor.

Din popor.
CÂNTEC DIN BA-TRANI
Fóe verde sälciórä, Pe négra privighetóre,
Rëmâi pustie de taró CAntA séra pe récóre
Các! eft es din tine- afará. Si destéptá trecätóre.
Es afará 'ncep a plânge, $i nici asta nu-I streiná
Jalea de codru m'ajunge. Cá-$i are de-un frátior,
Cine -ï streinel ca mine ? ! Pe cucul cel gálbior,
Numai mierla din pádure. Cântá diminéta'n zori,
Nicï aceea nu -1 streinä, Si deçtéptá cálätori.
Cäcï are de -o sotiórä, Christea N. Tapa.

www.dacoromanica.ro
064 ALBINA

OBICEIURI RELE
(Note din viaja téränéscä).

ri cine a petrecut cât -vá timp la jara, fn mijlocul säté-

nulul, chiar färä sä vré i -s'a presentat dese -ori ocasiu-
nea de a observà, obiceiul eel aü jérani! de a läsà sa
beà, din cofele eu apä, pe ori -cine ar intâlnì in cale:
cunoscut saü necunoscut, din satul lui sail de aiurea. Si
mal ales and stäpâna cofelor e «tuna Rodici», färä sete chiar
multi vor dori sä beà, ¢i liberi sînt. 4roev1
Faptul acesta devi arata un sentiment de buna- voinjä,de¢i pare
a reflectà o nota distincta in caracterul jéranulu! român ; totusi
dupa spusele igieni0ilor, bine sr fi daca ari fi maìpujin bine -
voitor, când e vorba de a -çi face réü ori sä faca réü altuia.
In adevér cine póte si-1 asegure cä eel care a béut din cofa
drept mul jämire n'a läsat in apä, care e un mediù favorabil
transmiterel bacteriilor microbii vr'unei grósnice bóle, saü din
contra, odatä eu satisfacerea atestei trebuinte naturale, n'a cä-
pätat «o moçie », care mai curind saü mai târçliü, sa -1 aducä in
asà stare, in at ultimul léc, 01-1 prevada fntr'o «sapä si -o lopatà ».
Iata un cas, care mi-a atras atentiunea de a observa mal de-
aprópe viaja jëranéscä:
Intr'un sat, copiii eraü bolnavi de angina difterica.
O femee, mamá a tre! copi!, tustrei bolnavi, venià cu cofele
pline cu apä. Pe drum e intâmpinatä de un om cam in vfrstä
¢i un oopila$, care cere sä beà ,si ea le dä. Ori- cine -0 póte in-
chippuì ea copilul acesta a eàpétat si el angina.
Färä a mai intrà in amänunte, voiù trece la nunta jéränéscä,
unde pe lingä cânt i joe, plosca nu lipsesce. De datoria nunulu!
mare, se scie cä este sä umble printre nunta@i imbiindu -1, ca
sa ureze viaja lunga i fericitä tinerilor, numai and are «drä-
gäla$a ploscä» in mina, i dacä ne fnchipuim ea la o nuntä tä-
ranésea, ar venì, nu dupa cum lice poetul:
.Din munti $i väï, de peste ten
Din larg cuprins de multe mAri
Nuntasl din nou6-4ecI de tëri»
ci numai din cite-va sate din împrejurimi i totusi ar trebui sä
ne inspäimîntäm !
Cine póte tägäduì óre, cä printre nuntasi nu se gäsesc multi
ftisici, sifilitici, etc!
Halal cinste!
Fie- oäruia, cred cä il este prea cunoscut faptul, cä la masa jé-
ranulul nu se gäsesce de at o singurä strachina, pusa la mij-
locul mese!, din care mänânca top cu lingurele, cari adesea -s
mal pu fine de at numérul mesemlor.
Lucrul e réü, cäci multe bóle rele se pot trece de la unul la,
altul.
Réü este si obiceiul de se särutá in gura, caci gura e un fel
de magazie de microbi, unge se gäsésc microbi! tutulor bólelor !
In legäturá cu acésta, obiceiul de a särutà mina chiar, nu e

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 261
bun. Un d-n dr. vorbesce pe larg despre urmärile acestui óbi-
ceiú, conchiçlênd cä ar fi bine numal sä çlicem, nu însä sä fäp-
tuim isele.
E de observat ápoi obiceiul ce-1 aú mamele de a mestecà ali-
mentele miculul copila$, care In lipsa dinlilor n'ar trebul hräni't
de cât cu lapte, primul aliment pentru noul näscut. CA faptul
hränirii copilulul cu alte alimente, in afarä de lapte, maY'nainte
de vremea anumitä, e däunator sänätäpü copiluluT, las celor în
drept sa vorbéscä, cäc! vor fi asculta¡i mal cu credinlä §i cre-
dinla dä puterea.
In treat pot apune nume cä, odatä cu alimentele mestecate,
mama introduce in organismul fraged al miculuï el copil, o sumä
de microbi de care gura sa abundä, cari nu pot de cât sä dobóré
mica fiintä.
Obiceiul de a sculpt" pe jos, cât §i contrarul de a nghitì oalivá
destul de frequent mai ales la ora§ sunt de naturä vrednicä
de criticat.
In casul întâiú scuipând pe jos microbi! diferitelor bóle, In
special ai tuberculosei, fiind dáti afarä, nu dupä mult timp se
ridicä plutind in aerul pe care-1 respiräm.
In casul al doilea, dupä cat ne asigurä doctoril, saliva $i alte
materii stricate ala gurel, îngghitite vatämä stomacul, care nu ne
mai póte hränì bine §i decl släbim ; flind slab!, Miele u$or se pót
împprietenì cu noi.
S'a întâmplat, cä o«jigodie= saú «turbare de câine»
me servesc de propria-! expresie sä beà din cofa cu apicá a
sä
sä-
ténulu! nostru. In acest caz, ce face el? cred cä scill: varsá
e
pu tini jos i apol bee.
obiceiú pote fi óre mai periculos ca acesta, când e bine
constatat faptul, cä multe bóle le contractézä omul de la anima-
lele înconjurätóre ,si In special de la câin! §i pisici! E destul sä
fi cäçiut In api numal câte-va picäturi din balele unul cAne tur-
batatâta numai cä bolnavil de turbare aú oróre de apäperitru
ca sä fie In stare a infectà pe eel care Muse.
Casurl se întâmplä adesea: i-a venit
de noi, çlice läranul ridicând din umeri.mgt... din api... d-le, va!
Obiceiul de-a-$i depune materiile devenite in urmä vätämätóre
corpulul, pe la spatele case!, prin grAdini sail' prin $anlurl, u
däunätor sänätáil.
Aceste mater!!, earl' conjin adesea germenele une! fiinte vi!,
pulverizându-se aunt luate de vent ¢i depuse pe legumele cu car!
se hränesc sat' sunt luate de curentul apelor, earl de multe ori
cite putin se scurg in fîntânile de unde saú el api.
Chiar $i din punctul de vedere moral lipsa latrinelor, insémnä
un regres.
Më opresc, de-ocamdatä, la aceste câte-và pilde de obiceiurl
rele, car! aú consecinle funeste pentru vigórea $i vitalitatea
'claselor muncitóre.
In vederea desrädäcinärei obiceiurilor de felul celor deja ex-
puse, de datoria omului luminat, inarmat de iubirea de neam,
este sä semnaleze relele urmäri ale obiceiurilor, unele inofensive
la prima vedere.
Pentru acésta, învétätoril, aú ,si dat semnalul luptel; dar

www.dacoromanica.ro
262 ALBINA

din nefericire, resultatele n'ail corespuns a$teptärilor : _ o opositie

îndârjitii aú întâmpinat mai ales din partea täranceistrilmo$í.
romane,
care cu sfintenie pästrézä ceea -ce a apucat din mo$i-
In acest punct e curios faptul, cä tocmaí In acest instinct de
a conserva atât de pronuntat la mama din popor, residä pe lângá
partea rea $i cea bunä.
In adevér, dacä i pätura 6/.6116861' s'ar fi lepädat de filosofia,
poesia, datinele, obiceiurile $I chiar limba, cu aceia$i u$urintilscie
cu
care aú renuntat straturile de sus ale societätei nóstre, cine
dacä astäçii am fi mai sciut: ce am fost, ce suntem, unde mergem,
care este chemarea nósträ caacest popor!
instinct îh partea luí cea bunä,
Dar dacä de admirat este
câtu$i de putin nu trebuie întârçliatä lupta îndreptatä In potriva
conservärei obiceiurilor, deprinderilor vätämätóre din ori -ce punt
de vedere $i sub ori -ce forma. urmä
La Inceput succesul va fi îndoelnic; totu$i In cele din
convingêndu -se cä lupta n'are in vedere de cât numai binele
lui, tëranul va ceda; caci dacä tèranul a devenit sceptic, neîn-
creçiëtor, se datoresce acèsta $i diferitelor tipuri de speculanti
al consciintei $i ai punges chiar.
In vederea realisärei scopuluí acestui, un eficace mijloc ar fi:
in colori cät mai vii dar totusï
tipdrirea de mica brogure, in carecuvîntului
într'un limbaj în tótä aeceptia popular, sä se des=
crie relele urmäri ale practicarei obiceiurilor de felul celor expuse.
Aceste bro$uri alcdluite de invëtätori, sä fie împärtite gratis
pe la säteni, elevilor din gcóla dereclama
adulti, etc.
acéstä modestä între-
Cât privesce cheltuelele ce ar
prindere, cred cä lucrul n'ar fi tocmaí imposibil de fäcut, daca
s'ar presenta lucräri complete $i serióse.
Nu cred a închea mai bine articolul mil de cât cu aceste cu-
vinte, scrise de D -1 Spiru Haret: «Invétätorii vor aduce cele
mai mari servicii sätenilor, propagând $I popularisând printre
el regulile cele mai simple de higienä» $i tot odatä «sä desrä-
däcinäm din mintea lui unele prejuditii (pot çlice $i obiceiurï)
absurde», card-i sdruncinä sänätatea. Caci «dacäpentru chestia economicä
noi, nu mai
trebuie sä fie obiect de principalä preocupare sänätatea
pu in trebue sä ne ingrijim $i de atarea lui fisicti, de
$i de traiul lui ».
Ar. C. Murgescu
Invétator, Slobozia R- 3itrat.

MULTUMIRE
cit $i al
D -1 Räducanu Popescu ïnvétätor, aduce alit in nuinele sea
sätenilor din cätunul Ferbinti -de -sus, cälduróse multämiri d -nei General
carp
Arion care a däruit bibliotecil $cólei din acel cátun urmätórele 9
$i anume :
1) Infiintarea Albinäritului de I. Kalinderu.
2) Doua exemplare allotiuni din Economia Vitelor. V. S. Brezénu.
3) Moetenirea Tronului României. in Bucovina. Fl. Davidescu.
4) Raport asupra escursiunil silvice
b) Raport asupra exposijiunii jubilare din Viena. a

6) Cultura arborilor roditori. D. G. Ionescu.

7) Cultura albinelor Maringrädinelor
Petrescu.
de legume I. Päsärénu.
8) Notiuni populare asupra
9) Trei tablouri in mic represintând familia regala.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 263

Regenerarea poporului o°omân.

omnul doctor V. Babe$, directorul institutului
de bacteriologie, a tinut Duminicä 26 Noem-
bre o conferentä la Ateneú despre regenerarea
poporuluï román, In care a spus $i multe lu-
cruri interesante.
Poporul român cu greú dä mainte din multe pri-
cinl. E adevèrat eä, dacä te ulti numal la numé-
rul näscutilor, îV vine sä cä nu stäm mal réú
de cät multe state ale Europei. Observând mal de
aprópe lucrurile, veçll însä cä nascerile cele multe
stilt cu deosebire ale Ovreilor. Românil noOri se
Imultesc mai putin. Pïnä acì n'ar fi încä. réul eel
mare, dar este cä din numérul copiilor mor fórte
multi. Este §i alt-cevà : cä multe bóle decimézä saú
chinuesc poporatia nóstrá.
Acésta se vede cu deosebire. la sate. Aci avem
bólele tärilor särace necivilisate, precum pelagra
§i malaria (frigurile de baltä); avem §i bólele 4ä-
rilor bogate prea civilisate, precum sifilisul tu-
berculosa. La acestea se mai adaogä $i alcoolismul.
Sciinta modernd medicalä are de tinta nu numai
sä vindece bólele ; dar §i sä le opréscä a se ivì
a se Intinde. Este o ramurä a medicinel numitä de
obiceiú sciinfa sanitarä, care are In special acest
seop.
Pentru ea sä isbutéscä însä sciinta sanitarä tre-
bue sä fie aplicatä de medici multi $i instruiti.
tocmal acésta lipsesee täränimil nóstre. Lipsind aju-
torul inediculuï, lipsind säténulul cunoscintele igie-
nice necesare, poporatia de la tall se tine cu în-
grijirea câtor-và babe sag mo$negi, In mare parte
§arlatani.
Ast-fel find, e natural ca säténul sä se descura-
jeze, sä se släbéscä, sä se ruineze.
Si acolo unde täranul nu e sdravän $i sänätos
la corp la niinte, acolo nu se póte face progres,
ori-cât s'ar civilizà ora§ele.

www.dacoromanica.ro
264 ALBINA

Noue ne pare bine cá auçlim un glas cu autori-

tate ca al d-rului Babes, vorbind In favórea Ora-
nilor. Noi am Inceput prin «Albina» lupta nóstrà
eu acest crez : ridicarea fare-admit Am f ácut putin
lucru, cdci ne-aú lipsit mijlócele; dar ne bucurám
cá si alti ómeni pornesc lupta In aceiasi directie
ca not
Sfînta este cauza vrednica. de cat mai multe
s acrificii.
Gh. Adamescu.

O serbare çcolarä.
La Ateneul Român s'a dat o serbare scolarä de Gimnasiul «Sin-
cal, la 12 Noembrie.
Serbarea se deschide cu imnul regal cântat de corul Gimnasiului,
sub conducerea distinsului maestru N. Bänulescu.
Dupa aceea d-1 profesor Gh. Adamescu Ysi desvoltä conferinta
sa : «Femeile din teatrul lui Alexandri,.
Elevul Gheorghe Leca din cl. VI-a a executat pe vidrä cu mult
simtimint artistic Concert de Maurer si Cadente de David.
Apol corul mai executä «Mars regal» «Buciumul» si «Drapelul».
Elevul Manea Ion din cl. VI a recetat «Cântec» de Cosbuc.
Elevul C. Popescu din cl. VI a recitat «Die Grenadiere, de Heine;
precum si elevul Spirescu G. din cl. V a recitat «La Charité» de
Victor Hugo si «Les Paysans» de Andre Theuriet.
Cunoscutil artisti Theodorescu si Bärcänescu aú executat «Duo
de Mendelshon,.
Drâguta comedie a lui Alexandri «Arvinte si Pepelea» a fost
jucatä bine de elevil V. Enescu si I Stänescu din cl. VI.
Dialogul lui Boursault «La Rissole et Merlin, a fost recitata cu
pricepere de elevil C. Popescu si A. Garoescu din cl. VI.
Asaltul de scrimâ dat de prea cunoscutul profesor de scrimä N.
Bädescu cu un elev al sal, a tinut destul de 4ncordatâ atentia pu-
bliculul.
Serbarea s'a ?ncheiat cu «Floricica= cântec popular executat de
cunoscutil artisti Theodorescu, Bärcänescu, Tänäsescu, Nicolescu,
Ghimpeteanu, I. Georgescu, Havrilet, N. Popescu si I. Petrisor.
N. C.

www.dacoromanica.ro
 .ALBINA 265

F. S. Silvestru, fpiscop öe j(usi.

nuntàm cu cea mai mare durere încetarea din

viatà a P. S. Silvestru, episcop de Huy!. 116-
posatul a fost unul din cei mai buni epis-
c! copi ai no$tri. Erà un bàrbat cult, inunci-
tor, blând $i devotat bisericii. Avea însuOri sufle-
tesci adev6rat apostolice. Pierderea acestui epis-
cop e cu atât mai simtità cu cat tara nóstrà cam
suferà de bàrbati devotati binelui ob$tesc.
Revista nóstrà regretà In deosebi mórtea a$à de
timpurie a acestui bun Episcop caci era unul din
colaboratorii ei.
Acei cari ail citit neîntrerupt «Albina;> aduc
aminte de frumósa scrisóre adresatà unui înv6à-
tor, care s'a publicat in anul I, cum $i de predica
popularà publicatà In anul al III-lea. Pe lîngà acésta
câte cuvinte frumóse nu ne adresà P. Sf. Sa $i cate
Indemnuri pline de foc patriotic. Sà-i fie amintirea
nepieritóre !
Publicàm aici $i cate-va date din viata P. Sf. Sale.
S'a nàscut in anul 1838, luna Iulie In 16, în. càtu-
nul Pàngàràcior, comuna Pàngàrati, judetul Neamtu,
din ólneni cu totul sàraci. Studiile elementare le-a
fàcut In satul s6ú $i In ora$ul Piatra. Le-a continuat
In urmà In mânàstirea Bisericani sub privigherea
càlugàrului Chesarie. În 1854, luna lui Aprilie In 4
a intrat In monachism primind numele de Silvestru.
La data acésta plécà la Ia$i $i intra In seminarul
de la Socola, ale càrui cursuri le urinézà intro anii
1854 1862. Mai in urmà e trimis la Kiev spre a-$i
completà studiile teologice. Timp de 5 ani urinézà
cursurile Academice de aci $i se întórce In tara cu
titlul de licentiat in teologie. Ajunge profesor $i di-
rector al seminarului Central din Bucuresci, pro-
fesor $i decan al facultàtiï de teologie.
In 10 Decembre 1886 e ales Episcop de Hu$i.
Bun a fost ca profesor $i director, bun a fost ca
Episcop ! El a umblat prin töte comunele Eparhiei

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
268 ALBINA

sale propovéduind adevérurile evangelice, care due

la fericire. Pretutindeni învétá, pretutindeni da sf a-
turi folositóre.
P. S. Silvestru a lucrat $i pe terenul literar. Din
1877 1885 a fost pre§edintele redactor al revistel
sf. Sinod «Biserica ortodoxà romana,» In care a pu-
blicat studii religiose de o mare importantà. In
ultimul moment al vietei chiar a läsat prin viú graiú
peste 4.000 lei ca sà se termine tipàrirea unei lucràri
religiose pe care o tradusese dintr'o limbà stràinà.
Pe lîngà tote acestea réposatul a fost $i o inimà
caritabilà. bZultà lume s'a învrednicit de bunátatile
sufletului séú, dar mai cu sémà §colarii §i studentii
teologici. A întretinut studenti cu cheltuiala sa chiar
la facultàtile teologice streine.
Fàceà tote acestea pentru cd doria, ca biserica
romand sà aibà cat mai multi bàrbati devotati $i
luminati; cat mai multi bine-fàcàtori ai poporului
roman. ca sà se vaçià mai luminos sufletul séú
cel bun $i caritabil, amintesc cà întréga sa avere
a làsat-o facultatii de teologie din Bucuresci.
latà un 'Astor vrednic al bisericii nóstre a càrui
viatà trebue sà serviascà tutulor ca pildà. A tràit
pentru biserica §i tara
P. Sf. Silvestru a încetat din viatà In çiiva de 25
Noembre ora 91/a séra.
Dàm aici §i chipul acestui bun pàstor al bise-
ricii romane.
P.G.. .

CUGETARI
Faced fericiti pe cei din jurul vostru, §i-ati fà-
cut prea mult pentru
Dacà simÇesci o tainicà plàcere véçlênd pe seme -
nul WI cd gre §esce, nu e §ti mai bun de cât el.
Nu putem face bine la tótà lumen, dar putem
tot -d'a -una sà fim buni cu topi,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 269

OCUPAREA BERLINULUI
DE
ALPHONSE DAUDET.

tr.& în anul 1871.

lmpreunä cu doctorul Vauban 'înaintam pe la Champs
Elisée. Zidurile gäurite de granate, trotuarele de asfalt stri-
cate, ne povesteaú trista întâmplare a ocupäriT Parisulul.
Inaintea pietiT rotunde de l'Etoile, doctorul stätù pe loc ßi arätä
una dintre casele carT apar atât de pompóse de-a drépta oi de-a
stânga arculul de triumf.
.0bservT cele patru ferestre închise, colo sus la balcon?. mé
întrebä. nIn primele aile ale luT August, ale teribiluluT August
din anul trecut, care aduse atâta lipsä $i nenorocire, fuT chemat
acolo din causa unuT acces de dambla, întâmplat coloneluluT
Jouvre.
Erà un quirasier de pe timpul imperiuluT, un om tîfnos, plin
de ambitiune §i patriotism, care-oT închirie la începutul résboiu-
lu! acest apartament cu balcon, otiT pentru ce? Ca sä pótä privi
maT bine intrarea triumfalä a armate! nóstre ! Sérmanul bétrân
auaise despre plerderea de la Weissenburg tocmaT când se ridicà
4e la masa. Indatä ce aärì numele 'Napoleons sub buletinul uneT
lupte pierdute, îl lovì clamblaua.
At7aiü pe fostul quirasier tärä miocare, ca lovit de mädiucä,
lungit pe covorul odäiT de mancare. In picióre puteà sä fie înalt,
dar aoà, lungit, îmT pärii un uriag. TräsäturT nobile, dint! admi-
rabill, pér mult, alb, buclat. De opt-aecT de anT de bétrân, pä-
rea abia de 60. Lîngä el îngenunchia plângênd, nepotica luT. IT
seménà. Dacä priveaT pe amândol, färä de voie îtT aduceal aminte
de doué medaliT grecescT pretióse, cu acelagT cap: una sträveche,
traita ¢i asprä; cea-l-altä in prospétatea lucitóre a banulul bàtut
de curînd, strälucitor $i curat.
Durerea acestu! copil mé atinse adinc. Tatäl si mo$úl eT furä
soldatT. Tatäl eT era in résboiü, in statul major al luT Mac-Mahon.
Am linifjtit-o cat am putut, dar in realitate aveam putinä spe-
rantä. hrà vorba acì de o dambla partialä, ceea ce la o etate de
80 de anT însemnézä cevà. Timp de treT aile bolnavul rémase ne-
miocat $i färä consciintä. Intr'aceea veni $i la Paris vestea des-
pre lupta de la Wörts,scil d-ta cu ce schimbare grozavä, $i
timp de maT multe ore creauräm cu totiT într'o victorie strälu-
citä. 20.000 de PrusienT mortT, principele mootenitor prins. Dum-
neaeü scie prin ce minune sail fluid magnetic al acelul entu-
siasm national, vestea pätrunsese pînä la sérmanul surdo-
mut, in întunecimea nesciinteT sale; atâta este sigur cä, mer-
gênd in séra aceea la patul luT, nu ma! regäsiT pe acelag! om.
Ochiul î! erà limpede, limba maT ugórä. Putù sä mT zîmbéscä
gângävì de 2 orT:

www.dacoromanica.ro
270 ALBINA

«In-vin-gere !.
Da, colonele, învingere mare..
Si pe când îT dädeam informatil mal de aprópe despre reu-
sita luT Mac Mahon, observaiü cum se înviorézä si-T înviazä fata.
Când ïl päräsiT, nepóta-T sta suspinând la use.
«E scäpat ! i-am spus, si i-am steams mana. Nenorocita çopilä
abia cutezä sä rëspundä. Se aflase tocmaT adevërul despre lupta
de la \\'ürts : Mac-Mahox pus pe fuga, armata nimicitä! Plângea
gândind la tatäl eT. M'am temut de bëtrân, cäcT o nouä sgudui-
turä nu puteà sä suporte constitutia luT. Ce erà de fäcut? sä.T
läsäm bucuria, ilusiunea, cari îT scäpase viata? AtuncT trebue
sä mintim.
«DecT mint en,» vise fata, sisT sterse ochil.
Strälucind de bucurie, päsì apoT in odaia mosuluT sëü.
Ea luà asuprä-sT o sarcinä grea. In prime, se înl;elege,
erà încä usor. Bunul bëtrân se läsà înselat ca un copil. Dar cu
sänätatea crescêndä spiritul sëü se täceá tot maT sprinten. Tre-
buia sä-1 întretiT in continua cu miscarea armatel si sá nAsco-
cesci scirl de rësboiü pentru el. Di si nópte, sta frumósa fatä
lîngä o hartä a GermanieT, puneà icT si colea stegulete mid si
tot de-odatä-T fäceà o campanie strälucitä. Bazaine in mars spre
Berlin, Trossard in Bavaria, Mac-Mahon la Marea Osticä. Se în-
telege cä am fost consultat si en si cä am ajutat dup. puterl.
Mai mult susl:ineà invasiunea închipuitä însusT bunicul. Fusese
cu Napoleon in Germania si putea dejà sä ne spunä înainte tóte:
«Acuma vor merge in cutare loe, acuma se va întâmplà cutare
lucru». Si in sfîrsit erà fórte mândru cä profetiile sale se im-
plinesc.
Puteam noT trial sä T cucerim orT-cate orase, orT in câte M-
ani sä invingem nid odatä pentru el nu erà destul de iute.
Bëtrânul nu se maT sätura. Tot-d'a-una, când veniam la el,
aflam despre o nota învingere.
«Doctore, am ocupat Mainzul, îmT vise într'o vi fata cu un
suris amar, iar înäuntru auviT un glas voios.
Asà-T ! AskT! In opt vile sintem in Berlin!
Atuncl PrusieniT era' îndßpärtatT de Paris numaT cu 8 vile
de mars. Ne puseräm întrebarea, daca nu ar fi mal bine, sA-1
ducem in provincie ; dar in decursul cälätoriel aspectul täreT
i-ar ti trädat totul, iar el îmT päreà prea slab pentru ca sä pótä
suportâ adevérul. Am hotärât decT sä rëmânä.
In viva prima a asediulul am mers fórte agitat la dînsiT. Ca
inima tuturora, ash si inima mea erà sdrobitä, la ideia cä portile
ParisuluT nr fi de-acum înainte închise, cä lupta e dejà înaintea
portilor si cä santurile nóstre ne-ar forma tot odatä granita
Aflai' pe bëtrân in disposittiunea cea mar bunä, sevênd pe pat
I-Ie hei! ìmT strígä, acum a început asediul!
Speriat me uitai' in ochiT luT:
Cum, colonele, sciT acésta?
Nepótä-sa se întórse spre mine:

www.dacoromanica.ro
 ALMA 271

De sigur, d-le doctor asta este dórä noutateas'a înce-

put asediul BerlinuluT.
Ea spunéà lucrul acesta cosénd, cu un aer atât de nevinovat,
atât de linistit, In cât el nu bänuì câtusT de putin.
Bëtrânul nu putea tunurile tortuluT; nu putea vedé Pa-
ris plin de mizerie, posomorât, foros. De la ferésträ nu putea
zärì de' cat o parte din arcul de triumf.
Atmosfera acésta intrégä de Invingere ei ocupare il întärea
cu mult mal mult, de cât în$eläciunea nósträ blândä in credinta
lui despre ocuparea BerlinuluT.
(Sfìr$itul in No. viitor). Noria Petra Petrescu
Bragov.

Calul schiop pus in treapat.

upä cum un cal schiópittit de dinainte sail de din-

diträt, capul ,si crupa lui, fac órecarT mivitrT, cari
ne indrituesc a spune de ce picicr schiópätä acel
cal.
Sit cjicem, de exemplu, cä animalul ar schiopäta de picio-
rul drept de dinainte, atuneT se va observa cä ori de câte
ori se va sprfjinì pe piciorul bolnav, el va ridicà capul ,si
gâtul scoborându-le la morraentul rezemäreï pe cel sand tos,
stângul.
Daca animalul schiópätä de un picior de dândärät, de
dreptul de exemplu, se va observa eä capul ,si gàtul se sco-
bóra de câte ori se va sprijinì pe piciorul stâng de dinainte,
,si cä daca schiópätä de stingul dindarát, capul ,si gâtul se vor
seobori la sprijinirea pe dreptul dinainte.
La schiopätura de dindärät, crupa face qi ea óre-cari mi$-
cärT, ast-fel de regula se va observa cä la momentul spri-
jinirei pe piciorul schiop nu se va scoborî, cum se face In
stare normalä, de cât prea pufin, $i din contrit, seoborârea
ei va fi fórte pronunfatä, la sprijinirea pe piciorul sä-
n ätos.
Calul schiop, se mai cunósce cä schiópätä de dinainte sail
de dinditritt, punëndu-1 sit mérgä pe un loc înclinat. Daca
el schiópätit de dinainte, schiopittura se va mitrì când ani-
malul scvbórä ; daca schiópätä de dindärät schiopittura se
märesce din contrit când animalul urca.
Când punem animalul schiop sit mérgä In cerc, la córdä,
se va vedé, cd schiopätura se declarit mal bine când picio-
rul schiop se gitsesce ixrluntrul cerculuT, gi devine mal pu-
tin pronuntatä, când acel picior se gäsesce In afarä.
In fine când un cal schiópätä de doué picióre de-odatä, de
dreptul de dinainte §1 tot din aceia0 parte de cel de din-

www.dacoromanica.ro
.272 ALBINA

därät de exemplu, acel cal pus sä mérgä, läsat 6re-cum

liber, se va vedé ca in mersul lul, nu va urmà o linie dréptä,
ci va cäutà într'o parte adicä catre partea sänätósä, catre
stanga.
Irimia Popescu
\lydir- rtvrinur.

3ndtasiria Casnia.
rà vremuri când femeia romana, începênd de la clasa
cea mal înaltä, pînä la pâtura de joe, cum s'ar dice,
de la palat pinä la colibä, întrebuintà vremea lucrând
pinza. Astäc}l vedem :cäí obiceiul sträbun de clasa
mal înaltä este total p'äräsit, iar la clasa de jos abia
se mentine ici colea ca o datiriä
Trebue sä recunóscem cä industria casnicä este de mare
prat pentru täranca romana. Ea îl dä ocasiunea a întrel7uintà
vremea de iarnä când încetézä munca câmpulul ; deprinde
copilele de mid la lucru ; prin întrebuintarea timpulul spo-
resce eâ$tigul easel ¢i stäpânul easel dä mai putinl banl
afarä. Rufäria lucratä in casa este mult mal frumósä §i con-
serva portul national, pe când cea cumpäratä din fabricl, pe
lîngä cä nu tine mult, mai contribue a pod 0 împestrità
portul täränesc ; prin întrebuintarea timpulul sporesce morala
täräncelor care le tine departe de multe pécate.
Intrând in timpul de iarna într'o casä, unde fusul $i furca
staú päräsite, undo nid bärbatul n'are vr'o industrie, ci ou
totiï consuma ca trâlitoril comóra adunatä In timpul verel,
ni se înfäti$azä o priveli§te trista $i chiar durerósä. Cu totul
alt-fel ni se înfätirmä casa unde, pe lîngä tótä concurenta
lucrúrilor fabricate, s'a putut pästrà prin vrednicia roman-
color nóstre industria casnicä. In asemenea casa mama $i
copilele se culcä târziii, se sc61a diminéta; una cu fusul alta
cu depänatul, a treia cu tesutul, formézä o priveli$te frumósä
prin sîrguinta $i veselia ce se rgspândesce in locuintä'. Aci
muerea este s6tä adevératä bärbatulul prin muncä $i pästrare.
Familia färä industria casnicä se îmbracä prost, färä gust
$i adese-ori sdrentósä $i murdarä, pe când mama cu indus-
tria in casa se imbracä atât dinsa cat $i familia bine $i cu-
rat, cad ajung parale 0 pe säpun. Mare gre$alä s'a fäcut
in acele tinuturi, unde cultura inulul cânepel s'a neglijat
cad in asemenea localitätl s'a înculbat lenea trândävia,
surorl duldl cu säräcia.
In localitätile färä industrie casñicä se cheltuesc sume
fórte marl pentru îmbräcämintele femeilor totu§ï nu pot
atinge träinicia frumusetea portulul national. Tot In ase-
menea localitätï se încuïbä luxul risipitor prin care ,täran-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 273

cele romane abätându-se de la obiceiul sträbun se fac' de

rîs $i glumä prin rochiile Qi päläriile sträine Qi pe cari nid
nu le sciü îmbräcà nidî conserva. Vg4ênd asemenea tärance,
färä voe ne vine in minte fabula, and cibra incera sä se

nfrumuseteze cu penele päunuluT. Inteleptli pretios-sprijin

dal preotiï Qi învétätoriT localitätilor unde prin sfat esem-
ple mentin industria casnicá. Nu este lucru neînsemnat and
un tata de familie este scutit a cumpërà Intréga rufärie din
piatä. In .termen mijlociü un taran ca tatä de familie care
are numai 4 copiT, deci trebue sä îngrijiascä de 6 mem-
bri ca sä le cumpere rufäria, sä zicem cä ar dà pe an
numaT 10 lei pentru unul; iatä un capital de 60 lei care s'ar
fi putut economisi pentru alte trebuinte In tot "anul. Acéstä
cheltuialä repetindu-se an de an consuma o parte din câ¢tig,
care In 10 20 anT ar fi o zestre destul de insemnatä pen-
tru copii.

www.dacoromanica.ro
274 ALBLtia

Iridústria `este obiiié-facére atât din punct de vedere ma-

terial cat si móral pentru táranii nostri. Femeile nóstre cari
In tot-d'á-una scit. întrebuintà vreniea nu at. ocasiune
prilej a se gândì la desfrât. $i alte vitii, ci din contra cauta
a folosî tot timpul ca sá faca plácere bárbatului $i copiilor

prin munca sîrguinta lor. Asemenea muere casnicá prive-

ghiazá ca un înger pázitor asupra familieï, ca fie-care sá
pótá fi îndestulat. Mai mult, îmbárbátézá la muncá si sîr-
guintá pe toti ai séi.
Sätencele fárá industrie casnicá, obosite de lene, trândá-
vie, cauta fel de fel de distractii, cresc copiiï lenesi cari
totï tind la trait. usor, si daca pot, 41 acoperá neajunsu-
rile prin furtisag. De o parte nu muncesc, de alta ar avé.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 275

dorul sä träiascä bine ; dar neavênd din ce, se fac pungasl,

In localitätile lipsite de industria casnicä, cu statistica In
mânä, se póte dovedì cä sint dese faptele imorale si hotiile.
Persónele insärcinate cu crescerea si educarea täranilor tre-
bue sä aibä in vedere crescerea : sufletéscä si trupéscä. Acest
scop se póte ajunge ma! usor atunc! când poporul este spri-
jinit si povLtuit la întemeierea une! bune stärl, cäd atund
ajuns la :îndestulare, .nu este lacom la câstigul altuia, nic!
invidios de-aprópele lui.
Este fórte greti a conduce si povótul un popor la fapte
bune, jerfire pentru interesele publiçe, când abia are pânea
de tóte c}ilele.: Dec! prima cerintä care îndrumézä täranul ca
sä fie ascultätor si primitor de sfatur! bune, este sä i se des-
chidä teren de muncä si câstig. Omulul flämând nu-1 vorbì
de cele ceresci si pämîntescl, ci dä-1 pâne si lucru; dupä ce
i s'a dat acestea, îl poti îndreptà cum voescl.
Industria casnicä este temelia puternicä pe care se póte
clädì indestularea si fericirea poporulul. In pärtile Transil-
vaniel, unde se mentine acéstä industrie, poporul esté in bunä
stare' si este fórte usor a-1 sfätuì si a-1 face sä îmbrätiseze
si alte industri!.
Din tóte cele pînä aci, se vede importanta industrie! cas-
nice, isvorul de câstig ce se póte obtine pentru taran, mij-
locul de a lätì moralitatea. In fata acestor dovell, ce! che-
mati ar îndeplinì o faptä patrioticä, punêndu-se là muncä,
arätând prin faptä ce dobêndä resulta pentru.familie'luérân-
-dúsl pinza din inul cânepa cultivatä pe .propria mos'ié.
Acesta este terenul cel ma! ,propriú a sporl noua resursä
in economia nationalä si a duce. täranul la buna stare.
I. Costin.

BETIA LtA SATE

c a scris mult in pretió.sa revista. «Albina, »: aseminea prin
, alte reviste .si jurnale, despre vitiut b,etiei si efectele
..ei grozave., :. : : ..
. . .
. .

Acéstá importantä: chestiune. s'a tratat_ prin diferite

;articole de; catre. diferite persóne, demonstrându-se pinâ lá
evidenta tristele consecinti ale: betiei, : care' a ajuns in. multe
sate, o adevéráta ,nenorocire socialá !

- S'a. fäcut si se face.neçontenit pro.pagandá atât prin soris,

predici si conferinte de catre. învëtatori si preoti, pentru
.coinbátereá acestúï vitiú; . putem -Om* u ,,siguran#ä insä,
_ca Jucrurile staú_ tot ca ,si in; trecut i:. ; j: :_; , f...
Cuvintele nóstre, de si ascultatè, nu ail influentat asupra

www.dacoromanica.ro
 276 ALBINA

acelora ce sînt deprinsi cu consumarea rachiului, ei nu

s'aü abätut de loc de la dieta lor ci póte cu mai mult gust
îl cinstesc astädi!
Incepusem a ne bucurà putin anul trecut, cä cârciumilé
aü fost pentr'un moment mai putin frecuentate; causa á
fost nu efectul propovéduirilor nóstre, ci lipsa säténului;
imposibilitatea de a-si: face chefuri!
Astädí i;ncä dacä observäm cârciumile de prin sate
mai ales in acelea din susul Moldovei, unde locuitoril lor
sint pasionati pentru betie, putem vedé cu mâhnire cä ele
încep a-si reluà aspectul lor din trecut! Duminica si set--
bätorile, aceste localuri sint ticsite de bärbati si ce e mai
trist inca, de femei, care-si pierd sänätatea, punga, ba chiar
. si cinstea! . . Cârciumile la sate skit nisce localuri de con-
demnat! Acì numai si sub influença rachiului se comit cele
mai multe fapte condemnabile! Ele skit sorgintea celor mai
multe imoralitäti ! . .

Lunea care ar trebuì sä fie cii de lucru pentru fie-care

skean cârciumile încä sint pline; femeile spre a dovedì
lumeï cä intr'adevér sint bune mume si muncitóre, staü tótä
cliva in aceste cuiburi de infectiune: unele cu copiiï lor in
brate chinuind aceste fiinti inocente; altele, de märturie si
spre rusinea lor, cu furcile in brâü, când peste putin timp,
o rätäcesc prin colturile si sub mesele cârciumeï ! . .
De câte ori eft i:nvétätor, esind cu copiiï din bisericä, unde
de multe ori gäsïam 2 3 femel si câte-và babe, tre-
cênd pe lingä cârciumä, nu vedeam cârd de ómeni, stand
pe prispele ei?!.. Mai aveaü încä i:ndräsnéla de a me sa-
lutà! Cuprins de amäräciune si ciudä, véclênd efectele pre-
dicilor si conterintelor mele, cari de alt-fel eraü ascultate
cu multä smerenie, îï intâmpinam in schimb, ca mullumitä,
cu cuvintele: aSä ve fie rusine! In loc ca ac}í sä fili in bi-
sericä, rezemati päretii cârciumilor!» Täceaiï si el înghitind
noduri si uitându-se chiorîs la mine, asteptaü cu nerabdare
sä li se deschide... portile raiului!..
Iatä-te tu, luminätor al poporuluï, devenit dusmanul con-
sätenilor ti, pentru-cä luptï a-i desvétà de réul ce ail de-
prins !
De eke ori, tu invëtätor rural, nu te descurajezi, si princ,li
pentr'un moment cia;dä pe säteni, védênd cä tu cauti a-i

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 277

luminà, if inveti spre bindle lor $i vorbele tale nu sint as-

cultate 2 !
De cate ori tu, discipol al luminei, nu te-ai cufundat in
ganduri triste, hotärându-te a nu te mai presentà nici odatä
in mijlocul sätenilor tél si a nu le mai vorbì nimic?! Ai re-
venit insä In urmä, dicêndu-ti: «Nu trebue pierdut curajul;
ci sä luptä,m atât cat fortele ne vor permite.»
O judecatä sigurä ti-a rémas in minte: Täranul nostru,
când e vorba de rachiú, nu-1 poti opri numai prin sfaturi!
Trebue alte mijlóce.
George N. Báncescu
Dirig. $có1. din corn. TodircnT, BotoßanT.

Din pove §tile lui Mod -Neagu

EPURELE DE CAMP

ata, dragil rnoNlui, prinseiü un epura$.

Am sa vi-1 daruesc ca sa vé jucati cu
el. Sa bagati ïnsa de séma sa nu fie slo-
bod sa pornésca pe pórta, caci, cum s'o
vedé afara, o sbughesce la câmp.
Dar o sa-1 îngrijim bine, o sa-i darn
de mancare..
Degeaba, fetii mei ! Chiar de mititel, de cum
se nasce, sa-1 iei, §i tot nu-1 pop' face domestic. E
adevérat ca e fórte blând, se lasa sa-1 mângâi, se
deprinde chiar cu unele învétaturi. S' véçlut epuri
învétati sa bata. toba cu labele din nainte. Dar, când
o puté, tot fuge la camp. Iï place libertatea, §i pace
buna!
Epura§ul sta lînga ma.-sa vre-o 20 de çlile; apoi
pléca singur de-§i cauta hrana. Intr'un an se is-
prävesce crescerea lui pe deplin; dar viata IT este
scurta: cel mult §apte, opt ani o duce, daca II da
ragaz vînätorul §i nu-1 präpädesce cu câinele §i cu
glontul_
Sérmanul animal! Tare mi-e milá când îl véd
împu§cat ; dar nu çlic ba. . . îmi place sa-1 véd, co-
lea, gatit cu mäsline.

www.dacoromanica.ro
278 ALBINA

Eì trâesc tot- d'a -una ilzai mule la un loe: piva

staú ascunsi $i dorm ; iar nóptea es de-si cautá.
mâncare: iarbä, râdäcinl, fol chiar coji de co-
pac. Dorm cu ochii deschisi; de aceea se (;lice de unit
ómeni earl se des-01)0. lesne din somn cá dorm
epuresce.
De aparat n'ag cu ce sá se apere. Multe animale
miel, miel de tot, cum e bunáórâ albina, nu le pote
prinde sag stapânì omul de cât cu greutate. Epu-

Epure de cámp.
rele, de $i este marisor, cum il veden, e lipsit de
órl -ce fel de . arma.: n'are córne, n'are dintl, n'are
unghii. Scaparea lui, and se vede atacat, este fuga.
Intr'atâta i -a dat lui úrea ore -care superiori -
tate, caci alérgá. asa de iute In cât adesea scapi.
Alérgâ mal bine la deal de cât la vale, caci pició-
rele din nainte sint mai scurte si cele din napoi
mai lungi.
Voi, copii, cunósceti epurele din o suma de fa-
bule. Peste tot este aratat ca fricos. Asà el este în-
tr'adevér. Când stag ori se jócâ mai multi la uri
loe, e destul sa auçlà. ca' se misca o frunza si o rup
toti la fugó si fie -care pe alt drum. Bine a spus
un fabulist când a çiis despre el:
Un vînt, o umbra', un nimic de teama' -1 fac sa' 'nghete...
Mos- Neagu.
Revista nósträ ne find ofetalá, rugäm pe tóte autoritätile
si pue märel pe plicurile ce ne trimit, de ore ce directia pos -
telor ne încarcä cu porto si not refusäm primiréa ori -cärei
corespondente cu taxi de plati.
Aceeasi rugäminte o facem tuturor abonatilor car! ne scrib.

www.dacoromanica.ro
 AI.r31NA 279

Cronica Sâptámânii.
P. S. Episcop al EparchieT Husilor, Silvestru Bàlànescu, a
incetat din viétà In Bucuresci Prin mórtea sa pierdem pe unul din
inaltii prelati, care nu putin a contribuit pentru ridicarea bisericei
nóstre nationale. Pentru scrierile sale morale si religiose, pentru faptele
sale crestinesci, penrtu necurmata sa stàruintà pentru ridicarea biseri-
cei, episcopul Silvestru va avé un loc de frunte intre figurile mar! ale
bisericei nóstre nationale. La inmormintarea inaltului prelat s'aü ti-
nut cuvintari de catre d-nii Erbicénu, profesor la Facultatea de Te-
ologie, P. Garbovicénu, profesor la seminar, si de studentul in te-
ologie B. Stanescu, cari ail al-Mat meritele defunctului.
Cu girarea Episcopie! de Husi a fost insàrcinat S. S. archi-
ereul Calistrat Bârlàdénul.
La Academia de musica si arta dramatica (str. Veste! No. 15
Bucuresci), s'a înfiintat si un curs gratuit de Musicà orientalà (bi-
sericéscà) pentru preoti, cântàreti si seminaristi.
Pentru predarea acestui curs, a fost numit Prea Cucernicul Eco-
nom Stavrofor Const. I. Popescu, doctor in teologie.
Inscrierile se fac chiar de acum si vor urmà pânà la finele lui
Noembre, când va incepe cursul.
Examenul pentru obtinerea titlului definitiv de catre institu-
toril si institutórele din tara se va tine la 1 Februarie.
Dupa noua organisatiune a serviciului de inspectiune al scó-
lelor, se vor dà cate doué judete in sarcina unui revisor. Acolo
unde judetele sunt micï, iar numérul scólelor mai restrins, vor
càdé si cate trel judete.
Conform art. 23 din conventia regulare! conflictelor interna-
tionale, s'aü numit de catre guvernul român in comisiunea de ar-
bitragiü international ,care se va tine la Haga, d-ni! : I. Kalinderu,
administratorul domeniilor Coronel, d-1 Teodor Rosetti, fost ministru
si senator, d-1 Eu;eniü Statescu. fost ministru de justitie, si d-1 I.
Lahovary, fost ministru de externe.
D-1 Papinii, ministrul tare! la Haga, a fost í:nsarcinat de minis-
strul de externe sa aducà la cunoscinta guvernulul olandez aceste
numiri.
Cu incepere de la 1 Decembre se vor dà cate 30 dile libere
soldatilor din tóte armele.
Congediile se vor dà pe seri! de cate 100 soldat! de fie-care
regiment.
Directiunea serviciului maritim a luat dispositiunea ca tot!
lucratoril stréini din arsenalul marine!, sa fie inlocuiti treptat cu
lucràtorï român!.
La Palatul de la Cotrocenl, al A. Sale Regale Principele Fer-
dinand, s'aü întrunit sub presedentia A. S R. Principesa Maria, dóm-

www.dacoromanica.ro
280 ALBINA

nele membre ale SocietätiT Principesa Maria. A. S. R. Principesa

Maria a bine -voit a propune sä se dea o representatie pentru spo-
rirea fonduluT SocietältiT, la circul regal, sub patronagiul A.A. L.L.
principiT Carol si Elisabeta. Se scie cä Soc. Principesa Maria, are
scopurl filantropice.
Dilele trecute o sonda de petrol din comuna Gura Ocnitei,
jud. Dâmbovita, a produs eruptie.
Titeiul tisnesce din acéstä sondä pînä la 30 metri inältime; sonda
s'a astupat cu nisip, dar indatä ce a fost destupatä, tisnirea tite-
iuluT a reinceput.
In judetul Vlasca s'a infiintat o societate a preotilor si Invë..
tätorilor, cu scop de a luptà contra alcoolismulul. IT uräm deplinä
reusitä in ajungerea scopulul stint, ce urmäresce.
Se pare cä venirea in Europa a presedinteluT TransvaaluluT nu a
fost incoronatä de reusitä, in ce privesce pe regir si impèratiT diferitelor
state. Cat de cäldursä a fost si este primirea tuturor pentru cape
tenia miculuï dar valorosùluT popor boer, si cat de mic a fost re-
sultatul cäpätatl Acum bätrânul Krueger se aflä la Haga. Se spune
cä regina Wilhelmina a Olandel a declarat cä in aceste momente
e cu neputintä orT -ce mijlocire pentru Transvaal. Cine scie insä ce
va aduce diva de mane!

POTA REDACTIET.
D-1 I. (:räciunescu, Craiova. Ca resultat al cartel postale, ce ne-ali
adresat pentru d-1 M. Popovici sail N. O. Popovici-Lupa, in chestia in-
fiintärei uneï uscätori de fruncte, acest din urmä domn, v'a trimes bro--
gura .Industrialisarea fructelor,u care contine deslugirile trebuitóre pen-
tru a puté clädì o uscätorie dupa tipul bosniac. Dr. Popovici-Lupa v'a
scris, ca vé dä cu pläcere ei alte lämuriri daca avetï nevoe de ele.

PO*TA ADMIAïISTRATIEI
D-lui D. Petróia, Välenü Roman.Abonamentul d-v. pe anul al IV-lea
e achitat cu chitanta 18120, cäutati-o in cartea ce v'am trimis.
D-lui Gli. Todiriti(, Buhociú, Bacäil.Pe anul al IV-lea d-v. sintetï achi-
tat cu chitanta 224, C. Arghire Cu chitanta 225, Melic Avram cu No 226,
ei Ion cel Mare cu chitanta 227; tete chitantele s'ail trimis lui I. cel
Mare in colectie, sä le caute ei sä vi le dea.
Pär. V. Ghindoe, Bältanele. Am primit. Pe Sf. V. v'am achitat pe anul
al III-lea cu chit. 18.373, descurcali-vii Sf. V. cu d-1 Bunghetianu; lui
St. C. Marin, i-am scos chitanta 352 pe anul al VI-lea çi lui M. Popescu
chitanta 353 tot pe anul al IV-lea.

AVIS
Rugäm pe d-nii abonati sä binevoiascä a gräbì achitarea abonamen-
telor pe anul al IV-lea, inceput dejà de la 1 Octombre trecut, pentru a.
nu li se suspenda trimiterea.

www.dacoromanica.ro
 MICA PtTBLICITATE
Cu 5 banc cuvintul, lar pentru anunciurile en un numér mal mare de
cuvinte, de la 60 in sus, pretul pentr u lie-care cuvint este numal de 4 bunt.
Textul peutru pregätirea leetiunilor, Ministerul lucrarilor publice a pus
de Eugen Tisescu invétàtor, ele- in vìndare la librariile Socecü,
gant lucrat. Alcalay si Müller (pasagiul Român)
Pentru institutori . . . lei 3,50 urmatórele publicatiuni cu preturile
= invét. pe cursuri. u 3,50 insemnate in dreptul fie- csreia:
Adresati comandele însotite de Expunerea situatiei Ministerulul
cost, plus 50 bani porto, domnuluï de lucrari publice la finele anului
Engeniü Tisescu, B11esYü. 1897, doua volume à lei . . 18,75
Harta murals a drumurilor
GRADINA PREOTUL ILIE, Bise- tarei (in 4 foi) lei 12 50
U Cotroceni, Bucuresci. Ar- Les routes cu Roumanie, un
borï fruttiferi, Arbori pentru so- volum lei 2.50
sele, Arbori altoiti de ornament, Harta drumurilor tarei im-
Arbusti, Plante urcatóre, Braci, Pini partita pe j udete. . . . . . 0,50
austriaci,Thuia si al tele. Stupì, Tran -
dafiri, etc. NATIONALA"
SOCIETATE GEMERALA DE ASIGURARE, BUCURESC
BANCA ROMAt511EI
Capital in actiuni intreg vérsat in
Capital social de 25.000.000 fr. îmì aur Lei 2.000.000
partit in 50.000 actiuni de 500 fr. din Fonduri d e reserva
cari 150 fr. vèrsati. compuse din prime
Comitetul central: si daune . ' 3.955.688.76
la Londra Idem format din capi-
Lachlan Mackinstosh Hate, tal si alte reserve . 1075.842.60
Esquire . n Total in aur Lei 7.052.531.36
G. I. Goschen n Daune platite .. . . Lei 33.000.000
n Vice- presedinte A. Baicótauu.
Viscount Duncannon . n Dir. general E. Grilawald.
Hun. H. A. Larvrence n
M. Adolphe Vernes.. à Paris cNationalap asigura contra incen-
M. Charles Mallet . . diului, a grindinei, contra riscului
Director general la Bucuresci, pierderii valorilor. Asigurarile pen -
M. I)imitrie de Frank. tru viata sint primite in tóte combi
natiunile obicinuite ca: cas de morte,
Director: M. C. A. Stolz. supraviefuire, zestre si rentó. Sediul
» ajutor : M. E. E. Goodwin. social in palatul Societatii din str.
Dómneï No. 12, Bucuresci. Repre
Censori : loan Kalindera, Principele sentants generala in Bucuresci, atr.
Demetru Ioan Ghika si Arthur Green. Smârdan No. 4. Agentii in tóte ora-
Sediul social sele din tars.
Piata sf. Gheorghe, Bucuresci
Sucursala la Bräila, Agentia la Londra. Societatea de Basalt Artificial Ili
A aplarut i Teatru Popular de de Ceramics de la Cotroceni.
Th. Speranfd. Capital social Lei 2 600.000 depilo rorsatl
De necas 0,50 Sobe de portelan albe si colorate
Ce face dracu 0,50
Ce face befia 0,50 Representanta generalá pentru tóti tara
Cite trele se expediaza franco con- Bucur. Calea Mosilor No. 81.
tra Lei 1,50 in marci postale, trimise lasl, str. Mitropoltel No. 2.
ZWAIFEL & Co.rGalati,
Librariei Leon Alcalay la Bucuresci. t str.Egalit&til No. 48.

www.dacoromanica.ro
 IT apärut cunoscutul elegantul:

Calendar al Jvflnerveï
pe mutt 1901
Acest calendar e o adevèratà lucrare artistica de o
valóre nepretuità la noi in tara.
Voluminos, bogat in cuprins, variat in ilustratii
suplimente artistice, elegant in exterior, el se presintà
in fie-care an MAI CU SEAMA ÎN ANUL ACESTA,
farà pereche farà concurentà pe acest teren.

Pretul I lee'.
Cel mai mare $i cel mat vast magasin din Tars si singurul care vinde elfin
LA TOATE SEZOANELE
Bucurescï, Calea Victoriel. 27, ling% PoliTiia Capitaleï.
Ghete pentra barbati Chete pentra dame
De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
> > extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
eu ¢irate, 13,95, 12,95, 11,95 > ext. fine, 15,95, 14,95,13,95, 12,95
Ghete de lack pentru salon cu elas- > High- Liffe, 16,95
tic qi irete, 12,95, 11,95 color. 12,95, 11,95, 10,95
de lack intregi, 14,95 13,95 > High - Liffe, 15,95, 14,95
> facon Klappe, 15,95 > extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95
> pentru d- nifofit.14,95,13,95 Pantofl pentru dame
> eu nasturi, 15,95, 14,95 Colori §i negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
glace vax eu nasturi, 15,95, 14,95 5,95, 4.95.
chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 Ghete pentra bäetl, fete Qi copil
> nasturi, 16,95 Pentru báeti, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95 fete 6,95, 5,95, 4,95
beseturi, 14,95, 13,95 copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
> § irate, 14,95, 13,95, 12,95 Nomai la töte sezónele se We g %si in-
> » nasturi, 14,95, 13,95 c5.1t .mints bunk cu preturi fabulóse de
> 2 piele rus. 15,95, 14,95 eftine.
Magasinul la töte Sesónele ling% Politi..
Pantofl pentra barbati Bucuresci, Calea Victories 27, Bucuresci.
De gems, 10,95, 9,95, 8,95
chevreaux american, 9;95 5 0/o
frantuzesc, 12,95 Cupon de reductie pentru cititoril AlbineI.
color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 CititoriI revistel vor avéun scáojémintde 60/0
píele ruséscä, 12,95, 11,95 din preturile ineemnate, presentind cuponul.

HL-d 6-0"-
Institutul de Arte Grafice CAROL GÖBL, Strada Dómnei 16. - Bucuresci.
www.dacoromanica.ro