www.digibuc.

ro

i3iserica si Romnismul.

STUDIU 1STORIC
De

Z. P.Aclisan.
(justin Volbur.)

CLUJ
Tipografia C ar me n, Petru P. Baritiu,
1910.

www.digibuc.ro

Biserica si Romnismul.

STUDIU ISTORIC
De

Z. Pc lipn.
(Justin Volburp

CLUJ
Tipografia- Car m en, Petru P. Baritiu,
1910.
www.digibuc.ro

--

RETIPARIRE DIN REVISTA gRAVASULD ---

www.digibuc.ro

.1%

.1N: Vm_a.,A\

10411Wil
SZP-STIM

0101.16:7;

WV":

INTRODUCERE
Dl Nicolae Dobrescu, profesor de istoria bisericii romne la facultatea teologicA din Bucuresti, isi publicA In
numArul de pe lunie (1909) al Convorbirilor literare
conferinta, Rolul bisericil In trecutul romnesc, tinut
la Societatea Doamnelor romne, In care cu multA Insufletire si intr'un stil avntat aratA rolul, pe care
dup
d-sa
I-a avut biserica In desvoltarea vietii culturale
si nationale a poporului nostru. Biserica a edificat guflet4te pe strArnosii nostri prin InvAtatura si reprezentantii
ei, cari, dacA au fost clerici simpli si necArturari, au fost

mai toti oameni cu viatA curat si Insufletiti de-o puternicA credint. Biserica a fost In trecutul nostru singura
institutie purttoare de culturA; oamenii bisericii, cAlugArii
din mAnAstiri, au lost cei dinti, cari s'au Indeletnicit cu

mestesugul condeiului; celea mai vechi cArti, cari s'au

tipArit, u fost carti bisericesti; din bisericA au rAsArit
cele mai vechi InsamnAri istorice; bisericesti au fost cele
dinti manifestAri ale limbii romnesti. in bisericA s'au
cultiyat, In ea mai mare parte; ar.tele si de oamenii bisericii si In cArti bisericesti ni s'a furit limba literarA.
Prin reprezentantii sAi biserica a luat-parte, din cele mai
vechi timpuri la conducerea trburilor trii; ea a contribuit la rnntuirea si conservarea neamului, idea crestin,

a cArei depositarA er, a dat strmosilor avntul acela

sublim In luptele lor de glorioasA arnintire Impotriva
Turcilor.

www.digibuc.ro

1*

Acesta e pe scurt mersul ideilor din conferinta Invtatului profesor.

Dupd cateva saptamani apare cartea Indrsneata a

Romdiui Cernaianu, licentiat In teologie: Biserica
nismul. DI Cernaianu Inca studiaza rolul bisericii In trecutul neamului nostru, Incepand cu introducerea cre0nismului la Romani i !Ana In zilele noastre, i ajunge,
bazat pe cele mai noua rezultate ale tiintii istorice romane, la concluzii cu totul contrare.
Biserica romana nu numai cA n'a contribuit cu nimic
la progresul cultural, la Inaltarea i Intarirea nationalittii
noastre, ci din contra rolul ei In trecutul romanesc a fost
dintre cele mai funeste.
Ajungand In curand sub influinta slavon, biserica

Imbraca o hain, care nu se potrivete de loc cu sufletul

nostru; incepe sa aiba un suflet, care numai binefacator
nu ne poate fi (pag. 36). Ea da prilej de desvoltare unei
limbi straine, rrnanand limba romaneasca de tot proasta,
ramanand ea Trite() noapte oarba *i de urgisire, cand

nimeni nu a intrebuintat-o pentru a prinde gandurile

ideile In forma rornaneasca (pag. 50). Astfel In acestea
vremi biserica romana departe de-a ne sustinea culturalicete ne sugruma, iar cultura n'a pututut-o raspandi,
caci de-ar fi isbutit a o Implanta adanc In sufletul romanesc, 1-ar fi omorat,

ca sa nu mai renasca, dupa

modul, cum tinea ca cultura slavona sa se c4tige In

limba slavon (pag. 51--L2). Romanii i varsau sangele

aparand ortodoxia In vremuri, chid se stingea

tremura in fata Turcilor cutropitori, navalnici nebiruiti, iar

i

ea In schlmb i-a nb4t ca romani, le-a urnilit graiul,

le-a oprit orice cultura a sufletului rornanes, facand din
acest popor, Indepartat Intre popoare vr4rnae dela sinul
mumei latine, un popor In adevar nefericit i oropsit
(70-1).
www.digibuc.ro

Cnd scap de sub jugul slavonesc biserica e coplesi in cea precedent ca romni, ca natiune, deci si ca 11mM, ca cultur,
biserica nu ne-a putut servi de scut, ci din contr de
motive jalnice si plngeroase. Ea nu ne-a servit natio-

sit de grecism. in epoca aceasta, ca

naliceste, tot asa pe cum nu poate sustine nimeni, c

ar servi pe fratii nostri macedoneni, a cror limb o persecutd In folosul celei grecesti (pag. 104). Am avut, e
adevrat, si ctiva arhierei mari, cu dragoste fata de
limba si cultura national; figurile acestea rmn ins
izolate In rnijlocul unui mediu de nenorociri, pe care nu
1-am putut birul. Autorul se ocup apoi de epoca romnj. incepe cu trecerea unei parti a romnilor din
Ungaria la biserica Romei un mare evenirnent, care a
avut incomparabile urmri pentru viata romneascd
(pag. 115). in unirea cu Roma a ardelenilor se cuprinde
In germene, inviorarea, care ave se resar pentru tot
romnismul (pag. 122---3). Starea bisericii din principate
nu se schimbA, rmnnd si pe mai departe In stp-

nirea tot mai omortoare a grecilor, pn la 1864 cnd

cntretii greci au tiebuit s." fie Scosi cu gendarmii, lucru
care nu a plkut la o parte din popor (pag. 137), iar
influinta ei asupra desvoltrii culturale a neamului rrnne

nula pn In ziva de astzi.

Cu toate greselile pe cari le cuprinde si pe lng
toate injuriile, cari i-s'au adus, cartea dlui Cernianu Isi
are insmnatatea sa incontestabil, nu numai pentru Invtatul, care afl. In ea noi puncte de vedere, in judecarea trecutului, ci si pentru publicul, care vede. In bi-

serica pravoslavnia fundamentul de stnc, pe care se

Malta maestos edificiul culturii romne. Autorul nu spune

lucruri necunoscute, nu deScopere date sau fapte noue,

cartea d-sale nu e rezultatul unui studiu amanuntit si
original al isvoarelor, ci e o simpl compilatie isteat
dup cteva carti ale dd. Onciul, lorga, Influinra culturil
www.digibuc.ro

grece#I alui O. M. lonescu, Discursuri, Autonomie bisericeascg, Diverse, alui Bunea i dupA cursurile dlui
Dobrescu. Aprut tocmai In tirnpul rnarei crize, prin
care trece biserica din Romnia, scrisA Intr'un limbagiu
rAzboinic i vehement, neobicinuit In lucrArile noastre
de

tiintA

autorul i numete cartea studiu istoric

citnd din autorii amintiti aproape numai aprecierile

nefavorabile trecutului bisericii pravoslavnice, i aceste
Insotite de comentarii pasionate i violente, rsboindu-se
mereu cu aceia, cari au alte pAreri cu privire la acest
trecut, apoi laudele aduse bisericii catolice, Insufletirea
cu care scrie despre Unirea Ardelenilor cu Roma, i-a
fAcut pe unii s numeascA studiul d-lui CernAianu
savantlc de contrabandA, IngAimare tendentioasA
pretentioasd, iar pe altii sA o ignoreze cu totul. LudatA de unii, ignorat ori IncArcat de injurii de altiii, era
natural, ca multi s rmnA nedumeriti. Astfel, d. O. C.
lonescu fcnd apel la dd. lorga
Dobrescu, scrie, 2) c
pentru respectul adevArului dl lorga, autor al lstoriei
Bisericii romne,
dl N. Dobrescu profesor de aceast
materie la facultatea de teologie din Bucure0, au datoria
i

sA ne lAmureascA.

Cernianu are astfel meritul de-a

adus in
discutie o chestiune de important uria0 i mai ales
are marele merit de-a fi tras cel dintiu concluziile,
DI

fi

cari se impun cu necesitate logicA, din premisele stabilite

de cei mai de frunte istorici romni, cu privire la rolul
bisericii In trecutul neamului romnesc. Din parte-mi
cred, c rezultatul la care a ajuns autorul se poate
cu anumite rezerve, ca singurul, care corespunde adev Arului istoric.

2)

Tribunag nr. din 26 Octombre 1909 pag. 8.

Tara noastri4t nr. 39 ex 1909 pag. 314.

www.digibuc.ro

0 nou studiare a chestiunii nu mi-se pare superfluA.

0 voiu face deci de dragul adevArului, sine ira et studio.
De multeori mi-ar fi plAcut s pot ajunge la alte concluzii. DacA nu am putut, vina nu e a mea.

1/ 0

www.digibuc.ro

`----?---

11.

introducerea crestinismulul la Romani si starea

bisericeasca a Romanilor 'Aria la sfarsitul veacului al XIV-lea.

In ltimba noastra cuvintele referitoare la notiunile fundamentale

ale religiunii sunt de origine latina, si astfel suntem siliti sa admitern,
c si crestinismul 1-am primit In forma latinA. Printre coloniqtii adusi
de Traian, In Dacia ex toto orbe Romano sigur vor fi fost qi
creftmi. Despre o generalizare a crestinismului insa pe timpul stapanirii
romane nici vorbA nu poate fi. At At Traian, cat si urmasii lui au fost
dusmani ntImpAcati si aprigi prigonitori ai religiunii crestine. Va fi
de-ajuns sA amintim pe Marc Aurelian (161-180), Septimiu Sever
(193-211), pe timpul cAruia se pareA, ca prigonirile barbare nu cunosc margini, hick crestinii credeau, ca. e aproape venirea lui Anticrist,

pe Deciu (249-251) si Valerian (253-60).

Dupa o stApAnire de 170 de ani Dacia a fost pierduta pentru
imperiu si lAsatA pradA nAvAlirilor barbare a GO lor, Hunilor, Oepizilor
si Avarilor, cari toti, afarA de-o parte a celor dintAiu, erau pagAni.

0 parte a colonistilor stim, cA a trecut odatA cu legiunile rechemate de Aurelian dincolo de Dun Are; iar cei ramasi s'au tetras In
pArtile muntoase, unde In timpul navAlirilor s'au asezat fn masse
www.digibuc.ro

numai vechii Sloveni sau Schiai (amestecati cu Sarmati) veniti ca supusi ai celoralalti barbari si In alaiul lor
secl. 11IIV) 1).
Astfel persecutiunile Imparatilor, iar mai tarziu navalirea popoarelor barbare, pagane fac imposibila Intarirea si generalizarea crestinismului la nordul Dunarii. Unica teorie probabila e aceea a dlui Onciul,
care sustine, c increstinarea deplina a locuitorilor din Dacia nu s'a
putut Intampla cleat in veacul al VII-lea In urma transportarii unui
mare nurnar de captivi crestini de peste Dunare si dupace o parte a
populaVei din peninsula balcanica, unde pe timpul lui Constantin cel
Mare, crestinismul se afla Inteo stare Infloritoare, e silita sa se retraga
spre miaza-noapte la fratii din Dacia. 2)

E sigur, cA crestinismul propagat la stramosii nostri a fost latin,

fiinda populaVa din nordul peninsulei, cu care aveau contact, era romanizata. In nord, In Bulgaria de langa Dunare, fn Sarbia si Bosnia,
stapanea limba latina, spre sud mai ales In Turcia orientala si in
partea de miazazi a Macedomei, folosiau, dupa cum apare din inscripVi,
limba greca, Romanizarea locuitorilor bastinasi se Intampla repede.

Priscus, care a strabatut In veacul al V-lea Intreaga peninsula balcanica, spune, ca aici pretutindenea se folosia limba latina 3).
Imprejurarile etnice dela Dunre se schimba numai In urma asezarii Slavdor In peninsula balcanica pe la Inceputul secl. VII. Provinciile dunarene Intre Adrianopol si Marea neagra, romanizate In decursul stapanirii romane de sap secole si mai bine, full ocupate de
Slavi si pierdute pentru impBriu, care isi pierd caracterul sat' roman
de pana atunci, devenind preponderant elementul grec din prtile meridionale. Limba latina, pana atunci limba statului In Romania, (curn

Onciul: Din istoria Romniei. Bucuresti 1908 ed. Alcalay pag. 15-16.
2)
0 transmigrare la nord e admis si de dd. Ovid Densusianu, (lbstoire
de la langue roumaine. Paris. ed. Ernest Seroux 1902) si lorga (Geschichte des
rumnischen Volkes, Gotha 1905). cf. si Radu Rossetti: Pmqtul, stenii stpnii in Moldova vol. I. Bucuresti 1907.

3)

pag, 62.

Jirecek: A bolgrok trtbete ford. Mayer Rezs, Nagybecskerek 1889

www.digibuc.ro

10

se numea irnperiul roman de rsgrit sau bizantin), f scoash din administratie si inlocuith cu cea grecg (606) 4).
Cu asezarea Bulgarilor In peninsula balcanich Incepe o epocA nouh
In istoria vietii religioase-bisericesti a Romnilor. Bulgarii, cari locuiau

in veacul VVL la nordul MArii negre, Intre Volga si gurile Dungrii,

trec in 679 Dungrea sub conducerea lui Isperic (Asparu6) si Interneiaza aici un imPeriu bulgar, care creste necontenit, parte in urma rgzboaielor victorioase purtate contra bizantinilor, parte prin supunerea de
bun vole a semintiilor slave. La Inceputul veacului al IX-lea stgpanirea bulgarg se Intinclea pan la gurile rhului Sava; cu ceva mai tarziu .cuprindea in sud Macedonia intreagg, iar In veacul al X-lea au
ajuns pang In Albania. In curand numrul mic ;-] cuceritorilor bulgari
f slavizat cu desavarsire de marea multime a Slavilor cuceriti.
In 864 principele Boris, cu prilejul pgcii Incheiate In urma unui
rgsboiu scurt cu Mihail Ill, se boteazg, primind in botez ni mele Impgratului, a ngnasului sau, Mihail. Fiind Ingrijat din cauza hierarhiei,
Boris rupe legaturile cu biserica greceasch, care nu voi sh-i deh nici
cel putin episcopi proprii si trirnite In 866 soli la Papa Nicolae 1., ca
sh cearg instructii despre modul cum trebue sh-si Intocmeasca viata
ca crestini, si sh Intrebe, cA oare au dreptul de a-si tined. Patriarh
pentru Bulgaria. in Noemvrie acelas an Papa le trimite de-ocamdath
pe episcopii Paul i Formosus, cu mai multi preoti si tu cele necesare
pentru cult, ca sh organiseze biserica bulgarl. Episcopii latini lntroduc
Intre Bulgari ritul latin; iar preotii greci au fost scosi din tall. Neputandu-se intelege cu Adrian II. (urmasul lui Nicolae 867 Nov. 13) cu
privire la persoana metropolitului bulgar, Boris se Intoarce din nou la
Onciul: o. cit. pag. 18 cf. i Jiredek o cit. pag. 68-118.
4)
Capitolul prim al cartii d. CernAianu mi-se pare prea exagerat. Fiind vorba
despre cea mai Intunecata epocA din istoria poporului romAn i mai ales despre
lucruri cu privire la cari nu avem nici o mArturie istoricA contimporanA (prima
amintire despre romAni, ca popor deosebit se face in veacul al X1-lea intr'un
hrisov al ImpAratului Vasile 11. din 1020, In care se vorbete despre Vlahii din
ToatA Bulgaria supui ai arhiepiscopului din Ohrida. Onciu: Traditia istoricA in
chestiunea originilor romAne. Analele Acad. ran. seria II. tom. XXIX, pag. 568),
trebue sA pArAsim
obiceiu al combinatiilor fantastice, al hipotezelor WA.
rust i al ubredelor clAdiri pe nisipul, care-I spulberA vAnturile. Chiar admitAnd,
cA Dacia traianA er supusA bisericete arhiepiscopului din Tesalonic, care era
vicar al Papei, totu nu mi-a permite luxul de-a scrie fraze ca acestea: Si ne-a
tinut (cretinismul) In comunitate cu mama Roma cea bAtrAnd tocmai In vremile, In cari ne inchegarn cAnd, dacA nu ar fi fost legaturile acestea, de sigur
nu s'ar mai fi putut pAstr nici o urm de latinitatea noastrA i cine tie ce-am
fi ajunsy, (pag, 21) SA fi avut noi In veacul al IVVI. legAturi atAt dt. puternice
cu Roma, trick acestea sA ne fi putut sustineA limba i fiinta noastrA latinAN

www.digibuc.ro

11

biserica greceasca (870) apatand Inca In acela an un metropolit din

Constantinopol, pe losif, primul in rang dupa patriarchul. Incercarile de
mai tarziu ale Papilor de-a scoate pe Butgari de sub iurisdictia patriarchatului din Constantinopol raman fr rezultat 5).
La 885, April 6, se stinge apostolul slay Metodiu. Dupa moartea
lui, marele numar al discipolilor prigoniti se refugiaza in Bulgaria, unde
sunt primiti de Boris
de boierii lui cu multa bunavointa. Acestia
introduc la Bulgari ritul slay qi insufletirea pentru cartea qi scrisul
i

slavonesc.

Bulgarii increqtinati lqi insuqesc, in urma legaturilor cu Bizantinii,

o civilizatie, pe atunci insemnata, civilizatia bizantina, ajungand la o

mare importanta in istoria Europei orientate, stapanind pe timpul tarului Simeon aproape intreaga peninsula balcanica qi tinuturile din nordul Dunarii, Tara Romneasca, Ardealul qi partite rsaritene ale Ungariei 6). Sub el Bulgaria, i0 ajunge culmea marirei sale. Acesta ii
ia nurriele de Tar, iar metropolia bulgar a fost inaltat la rangul de
patriarchie 7).

Romanii lipsiti in timpul acesta de o viata politica organizata

de hierarchie bisericeasca qi supuqi, atat dincoace cat qi dincolo de

Dunre stapanirei bulgare au fost siliti de Imprejurri sa irnprumute
o parte din obiceiurile qi aqezamintele lor, astfel incat, toti germenii
vietii de stat i biserice0, din care cu secolul XIII. incepand au e0t
instituttile noastre politice din evul mediu, iqi au originea In epoca preponderantei bulgare: organizarea sociala qi politica In cnezate qi voivodate, hierarchia bisericeasca, inceputurile nobilimei sau boierimei, limba
bulgara In cancelariile domne0i, jn biserici, In literatura profana qi in
corespondenta privata 8).

Unii istorici romani dand crezamant afirmatiilor calugarului buli liturghia slava le-au fost

gar Paisie (secl. XVIII-lea) zic, cA ritul slay

6)

Onciul: Papa Formosus in traditia noastra istorica In Lui Titu Ma-

iorescu. Omagiu. Bucuresti 1900 pp. 620 631. jirecek o. cit. cap. 7. Vezi i arti-

colul lui Jirqek din WetzerWelte's Kirchenlexikon ed. Il. p. 1459 si urm
Intrebarile solilor bulgari inipreuna cu raspunsurile papel vezi-le in liarduin
Acta Conciliorum V, 353-386.
6) Jirecek: A holgrok trtnete, pag. 157. Onciul: Teoria lui Roesler in
Convorbiri literare XIX. DI N. lorga nu admite o stapanire a Bulgarilor la nordul Dunarii nici pe timpul primului imperiu. Istoria bisericei romariesti, Valenii
de Munte 1908 vol. 1. pa 12. Geschichte des rum. Volkes. I. 254; Istoria Romanilor pentru poporul romanesc, Valenii de munte 1908 pag. 36.
7) 0 scurta espunere a istoriei Bulgarilor o aflA cetitorul in cartea lui K.
Roth: Geschichte der kristlichen Balkanstaaten, LiAsca 1907. (col. 0schen).
8) I. Bogdan: Romani'. Bulgarii, Bucuresti 1895, pag. 22.

www.digibuc.ro

12

impuse Romanilor cu sila de Bulgari, cari considerau drept eretici qi

apostati pe toti, cari se Inchinau lui Dumnezeu In altA forma. Afirmaiie acestea din Carstvenic-ul lui Paisie, dui:4 cum a dovedit dl loan
Bogdan 9), nu au nici o valoare istorica. qi afarA de aceea Introducerea
liturghiei qi ritului slay la Romani i poate afla altA esplicare cu mult
mai naturalA. La Romani mnainte de incre0inarea Buigarilor nici vorbA
nu poate fi de organizatie qi hierarhie bisericeasca. Acestea sunt po-

sibile la un popor aqezat, la un popor cu locuinte statornice. SA ne

fi avut noi hierarchia noastrA, episcopii nostri, viata noastra bisericeascA
organizatA, am fi avut altA soarte i am avea altA istorie. Organizarea
Romanilor s'a putut face numai In timpuri de lini0e, In timpurile, cari
au urmat dupa risipirea Avarilor pang. la nAvAlitea Ungurilor. Atunci
Inchiege viata In forme, cari le lipseau, au fost siliti
avand ca
i acestia
sA le Imprumute dela aceia, cari aveau deja acestea forme.

nu puteau fi altii decat stapanitorii nostri sau, neadmitand intinderea

mperiului bulgar la nordul DunArii, vecinii noqtri, cari aveau Ina sub
Boriq o metropolie i vre-o 20 episcopii, ear pe timpul tarului Simeon
un patriarch cu 40 episcopi sufragani 10), cari ii aveau, In sfar0t, ritul
lor qi cArtile lor biserice0i slave. In ImprejurArile de-atunci Romanii
nu-0 puteau aduce carti biserice0i grece0i, din Constantinopolul Inputeau
depArtat, sau latine0i din Roma, qi mai IndepArtatA, nici
sfintl acolo preotii, ci trebuiau sA se Indrepte la vecini: Esplicarea aceasta mi-se pare mai naturall gi mai verosimila.
Astfel se Introduce In stat i In bisericA limba slava, care stApane0e toata viata noastra intelectualA, tot sufletul nostru, tinandu-I In
cAtuple InAdu0toare ale unui Intunerec de aproape opt veacuri.
Despre biserica romanA din timpurile cand era supusl iurisdictiei
bisericei bulgare, din lipsa marturiilor istorice, qtim foarte putin, aproape
tim, cA in veacul al Xl. i XII-lea Rornanii i aveau
nlmic pozitiv.
episcopia lor proprie dependentA de archiepiscopia din Ohrida 11). Nu
cunoaqtem mnsa nici numele episcopilor, nid repdinta lor. Fost-a acesta un episcopat Intemeiat numai pentru Romanii din sudul Dun Arii
Intins iurisdictia i la nord? Nu tim. Cunoaqtem apoi !ricersau
cArile de convertire ale Papilor qi qtirn dinteo scrisoare a Papei Oregoriu, IX-lea din 1234, adresata regelui Bela, cA Infra Romani se aflau
0) Analisa critica a catorva notite despre introducerea liturghiei slave la
Romani in Convorbiri literare XXIII. pag. 295 si urm. cf. asupra lui Paisie Jirecek: A bolgarok trtnetC pag. 491 si urm.
10) Articolul citat aui Jirecek din Wetzer-Weltes's Kirchenlexikon.
N. Dobrescu: Fragmente privitoare la istoria bisericii romance. Budapesta 1905 (ed. Luceafarului) pag. 7 si urm.

www.digibuc.ro

13

Papa Ii numWe pseudoepiscopi

vladici

de ritul grecesc, cari

le administrau universa ecclesiastica sacramenta12).

Biserica romaneasca ramne pana tarziu, In jumatatea a doua a

a veacului XIV-lea, cand se Intemeiaza celea dintaiu metropolii, atat in
Muntenia cat i In Moldova, supusa iurisdiciei bisericei bulgare. Abia
In 1401, dupa multe oviri s'a stabilit definitiv situatia hierarchica a
a Romani lor supunandu-se cu totii nemijlocit patriarchiei din Constantinopol. De aci Inainte, earl de o relatiune efemera cu Ohrida, In
urma conciliului din Florenta, hierarchia ramane neatinsa i neclintita
!Jana in timpurile recente 18).

12)

Theiner: Monumenta historica Hungariae

I,

131

sau Magazlnul

istoric III. 119.

D. Cernaianu Inca aminteste Incercarile de convertire ale papilor i cearca

sa esplice i cauza nesuccesului lor: Acest fapt, cA Ungurii au fost catolici si
asupritori al Romani lor, i-au facut-pe parintli nostri O. nu priviasca cu ochi buni,
cu nadejde de mantuire, Incercarile Scaunului roman, care se faceau fatalmente
prin Unguri, poporul catolic cel mai apropiat (pag. 40). Aci sunt de facut mai
multe rezerve. Propaganda catolica nu trebue sa ne-o inchipuim asa intensiva

nici ura dintre Romani si Unguri asa strasnica (In timpul despre care e vorba).
Afirmatia din citatul scos din brosura d. Onciul. Din istoria Romaniei pag. 22
(d. Cernaianu, durere, adesea nu citeaza pagina cartii)! prin cuceririle lui Stefan
cel Sfant... partile romanesti de peste munti au fost definitiv supuse de Unguri,

azi cel putin in forma asta, nu se mai poate sustinea si nu o sustin nici istoricii
unguri. Asa d. p. 1. Karcsonyi In A honfogls s Erdly (Budapest 1896) spune,
ca pe timpul s. Stefan, Ungurii au ajuns numai [Jana In valea Somesului; pe
timpul s. Ladislau au cucerit valea Murasului si a Tarnavelor; sub Oeza 11-lea
catra 1150 tinutul Sibiului Inca ajunge sub stapanire ungureasca i abia dup.
1211 le succede a cucerl teritoriul comitatelor Brasov, Treiscaune i Csik.
12)
C. Auner: Cateva momente din inceputurile bisericii romane. Blaj,
1902 pag. 109.

www.digibuc.ro

.6

Activitatea cultural a bIsericli romine dela

Intemelerea hierarchlei 'Ana la sfarsItul secl.
XVI-lea.
Cu toate ca biserica rornaneasca era supusa iurisdictiei patriarchului din Constantinopol, si cu toate c lachint (Hyakintos) primul
metropolit, era grec, pe cum greci au fost si Data Kritopulos si Hariton,
un curent de cultura greceasca nu se stabileste in Muntenia. Impre-

jurarile au facut, ca trile romane sa fie mult timp adapostul culturii

slave a Bulgarilor si a Sarbilor.
Un popor nou, poporul turcesc, indrasnet si disciplinat, trece In
Europa (1353) si in curund Ii succede a scliimba cu desavarsire fata
peninsulei balcanice, locuita de popoare sfasiate de certele religioase si
Impartite In mai multe state mid, neputincioase. La 1394 Tarnova a
fost cucerit, iar cu patru ani mai tarziu cade Vidinul tarului Srasimir.
Astfel intreaga Bulgaria ajunge sub stapanirea turceasca. Aceeasi
soarte o are si Sarbia. Orasele sunt pustiite, Boierii parte trec la mohamedanism, parte se refugiaza in tarile vecine: Muntenia si Ungaria.
Tot asa se intampla si cu calugarii din multele manastiri bulgaresti si
sarbesti prefacute In cenuse. Un calugar de-acestia, Nicodim, nascut
din mama sarboaica si din tata grec, trece din Sarbia in Tara romaneasca pe timpul stapanirii lui Vlalcu-Voda si contribue la intemeierea
primelor manastiri pe pamant romanesc: Vodita si Tismana, devenind
astfel Introducatorul vietii calugaresti la Romani.
Nicodim, care era om invatat
petrecuse multa vreme la Atos
si un bun mester de caligrafie, intalese sa raspandeasca Invatatura
prin aceste doua fundatii ale
sale. El insus a copiat
la 1404 sau
www.digibuc.ro

15

o frumoasa Evangelie slavona, care se pastreaza la muzeul din

1405
Bucuresti

Cucernicul calugr moare In 1406, a doua zi de Craciun, In manstirea sa Tismana, lsanci un mare numr de elevi in stare sa-i
continue opera si sa conduca celealalte manastiri intemeiate de (farnicia si evlavia Voevozilor si boierilor romani. Astfel Mircea IntemeiazA manastirile Cozia si Cotmeana; Radu cel Frumos manastirea
Tanganului; fratii Craiovesti Bistrita (1497) iar Radu cel Mare Manastirea Dealului. Elevi de-alui Nicodim trec Inca pe la sfarsitul veacului
XIV in Moldova introducand si aci viata calugreasca, care ia un avant

cu mult mai puternic de cat in Tara romaneasca. Cea dintaiu maMisfire In Moldova a fost a Neamtului, Intemeiat sub Petru Musat;
Alesandru cel Bun Intemeiaza Bistrita si Moldavita:
tot pe timpul
acesta e intemeiata si Pobrata, refacuta mai tarziu In Petru Rares ;
dela bunul si cucernicul tefan cel Mare avern mnstirile Putna,
Humor, si Voronet; dela Lpusneanul Slatina, iar Petru Schiopul intemeiaza Galata, pe un deal langa Iasi 2).
In timpurile acestea calugarii au fost aproape singurii representanti ai culturii. Manastirile nu erau numai sfinte locasuri de inchinare,
de meditatii linistite asupra desertaciunii lumii acesteia si netrmurita fericire
a celei viitoare, ci tot atatea centre culturale. Centre culturale au fost si mA-

nstirile romanesti; insa cultura, care se facea aici nu are pentru desvoltarea vietii noastre nationale nici o tnsamnatate, sau una foarte
mica. Calugarii din mnastirile noastre au trebuit sa. fie
cel putin
la inceput
cea mai mare parte bulgari si sarbi refugiati dinaintea
cuceririi turcesti. Acestia au adus cu sine cultura slava din Bulgaria
si Sarbia, dragostea si insufletirea fata de limba lor, singura, in care
muritorii pot vorbl cu Dzeu, 11 pot lauda si preamarl, si singura vrednica de a servi ca vestmant cugetarii omenesti. In manastirile romansti, Inzestrate cu mari averi si privilegii de Voevozii alor doua tari
romane, calugarii continua opera inceputa In manastirile de carturarie
slavona din sudul Dunarii, dand astfel nastere unui puternic curent
cultural, care fortneaza o epoca strillucita In desvoltarea culturii i literaturii slave. Cateva sute de ani in mnstirile romanesti nu se
scrie nimic romaneste; din ele nu porneste nici o miscare In stare a
destepta in romani o puternica constiinta nationala, care sa le cultNe
mintea si inima i sa-i ridice In sirul popoarOor lurninate. Astazi ne
2) lorga: glstoria literaturii religioasa a Romnilor pAnA la 1688. Bucuresti
1904. pag. 9.

2) Pentru Intemeierea acestor manAstiri vezi Jorga: 1st. bis. vol. I.

www.digibuc.ro

16
putem mAndri cu marele numAr de manuscrise slave pAstrate in Virile
noastre, importanta lor InsA'pentru viata noastrA romAneasa, nationala,
pentru perfectionarea sufletului nostru, e foarte mia. La alte popoare
introducerea vietii cAlugAre0 a produs resultate imense pe cari InzAdar
le vom cAuta in tArile romnesti.
Cultura din mAnAstirile noastre a fost o importatie strAinA, n-a
InceputA In Bulgaria si Sarbia si strAplAntatA, in

fost deck cultura

urma cuceririlor turcesti, In Wile romAne. Cultura aceasta nu este

espresia individualitAtii noastre, a sufletului nostru national, ceeace se
vede din faptul, c dispArAnd nu lasA nici un gol In viata neamului
romnesc 3).

Nu faptul, cA limba slavA era limba oficioasA a bisericii si statului

si limba literarA constitue marea nefericire pentru neamul nostru in

epoca aceasta, pentrucl stiinta, in orice lin3131 si-ar tnsusi-o cineva, ti
are influinta netAgAduitA asupra sufletului si asupra vietii omului, ci
Imprejurarea, cA aCtivitatea literarl si stiintificA a representatilor
acestui curent deci si a cAlugArilor si cu deosebire a lor, singurii

oameni de carte din vremile acelea, s'a mArginit aproape numai la copierea manuscriselor slave aduse din mAnAstirile bulgAresti si sarbesti,
cari cuprindeau traduceri de carti religioase, bisericesti si foarte putine
cu alt cuprins *).
5) Recensentului dela Tribuna, care scrie: motivul de cApetenie, pe care
Il poate invoca (CernAianu) In spriginul aberatiei sale, e cl biserica ortodoxA ar
fi umilit poporul romAn prin cultura slavonA, ce a propagat timp de 2-3 secole.
Dar acest argument e atAt de ubred i de ridicol trick nici n'ar merita sA stAruim asupra lui, dacA nu ne-ar Imbia Insui autorul prin propaganda papistaA

fat* un contra argument sdrobitor, i anume: Biserica apusean a umilit si

umileste in acest sens toate popoatele credmcioase el prin cultura strAin4, pe
care a rsp,Indit-o cu ajutorul limbei latine, Inca si atunci cand In &set-Ica
rsnteang de mult vreme isi asiguraser toate popoarele dreptul limbei lor
nationale Ii citAm observatia foarte potrivitA a d. Xenopol (1st. Rom. edit. Saraga vol. II. pag. 116): Atare predomnire a bulgarismului la RomAni nu se poate
asAmAna cu aceea a limbei latine In biserica i statele apusene, cAci aici de1 o
limbA strAinA slujia la Inceput pentru transmiterea gAndirilor, aceasta limbl strAhid continea cheia unei comori Intregi de idei Inalte, de forme mAestre, de invA-

taturi pretioase, cari pAtrunserl curind tocmai prin acest canal mintile multimei
i deslAntuindu-le le fAcurA destoinice pentru civilisare i pentru spornica rodire
de mai tArziu a graiului national. Limba latinA fu o coalA pentru limbile po-

porene. La noi slavismul, tmpit, orb si 1ipsit de on ce ideie, apasl ca un

munte asupra cugetulw poporulw romAn fr s-i adua nicl tin folos ingrosind tot mereu intunerecul, care-i cuprinsese mintile In loc de a-I imprAstia.
Limba slavon induse gAndirea romneasa.
4) Cf Jirecek: A bolgrok trt. cap. XXVI. (Vechea literaturA bulgara).

www.digibuc.ro

17
..

Dela caderea statului bulgar sub Turci, (manastirile romaneqti)

au devenit chiar singurele asile ale literaturii bulgare qi cultivatorilor
ei. Traduceri noue dup originalele grecesti sau opere onginale In

limba slavon nu s'au fcut multe In Wife noastre ; celea ce s'au

adus Msa de alugrii bulgari si romni de peste Dundre, In deosebite vremuri, s'au pstrat cu slintenie si s'au lnmultit Inteo grgmadd
de copli, din cari numai neqte jalnice resturi se mai pastreaza astazi
prin maniistirile noastre. In timp de patru veacuri ele au fost aproape
singura bran mtelectual a literatilor nostri, adec4 a clugrilor si
crturarilor. Astfel cacacteriseaza d. loan Bogdan, literatura slava
desvoltata In manastirile din celea doua principate 5).
Sfanta Scriptura a noului i vechiulul Testament, cartile de
slujba bisericeasca, cateva traduceri din sfintii Parinti, nomocanoane,
vietile Sfintilor, estrase din cronicile vechi, iar pentru distractie vestitul
Varlaam i loasaf, care a intrat i in sfaturile lui Neagoe Basarab,
catra fiul sau Teodosie, Vamile vazduhului qi legende de-ale Bogomililor,
din Bulgaria, povestiri despre calatoria Maicei Domnului la lad, despre
sf. Dumineca qi sf. Vineri, minunile cuprinse in Apocalipsul cel nou,
legendele in legatura cu batranul patriarch Avraam, erau cartile, din
cari 10 scoteau invatatura calugarii din manastirile noastre 5) 1ntr'un
timp, arid calugarii, qi peste tot clericii, din Ungaria cercetau coalele
vestite ale Apusului.
Paris.

Sunt date sigure, ca la 1175 invatau mai multi lerici unguri la

Tot la Paris trebuia O. trimita fiecare provincie a Dominica-

nilor ale 2-3 tineri In urma decisiunilor ordului din 1234

qi 1240

Asemenea qi Franciscanii, dupl cum arata o hotarare a lor din 1260,

In mare numar cercetau universitatile din Bologna qi cea din Padua

unde dintre celea 24 corporatiuni nationale a patra o forma natio

6) eVechile cronice moldoveneti !Ana la Urechee. Bucure0i 1891. pag. 75
i pag. 139 qi conferenta aceluiaqi Romlnii 0 Bulgarii pag. 28 0 urm.
9 V. articolul de lorga despre vechile biblioteci romAneqti ln eFloarea Darurilor pag. 6.5 0 urrn.
Cf.

Cetitorii vor putea vedea In ce constA interesul Ilterar al cAlugArilor din

Moldova in veacul al XV. qi XVI.-lea cetind cuprinsul sbornicului dela Chiev la
I. Bogdan: eVechile cronice moldovene5ti pag. 3 0 urm. CuncOntele cAlugArilor
i In celea bisericeqti erau foarte mArginite. in 'sbornicul amintit, alcAtuit In marile mAnAstiri moldovene, scrierile apocrife, scrierile eretice, legendele, se aflA
copiate i puse alAturea fArA cea mai micA pricepere, lAngA parti din sf. ScripturA

sau !Ana scrierile cutArui sf. PArinte al Bisericei-

www.digibuc.ro

18
liungarica7). Incepand cu veacul al XIV-lea invatau mai ales la uni-

versitatea din Viena, intemeiata de principele Rudolf la '1365. ['Ina la

1450 Universitatea aceasta a fost cercetata de 2929 uuguri dintre cari
212 erau clerici. Universitatea din Cracovia, Intemeiata la 1364 de
regele polon Cazimir, Inca avea elevi ungury cari, partea cea mai mare,
erau, fireqte, clerici 8). In ar inca aveau co1i bune. In laurin (Gyr)
Dominicanii aveau claustru qi coala intemeiat la 1221 sau 1222 de
dominicanul Paul, fost profesor de dreptul canonic la Universitatea din
Bologna. Franciscanii aveau coal in Oradea-Mare, iar de pe la finea
veacului XV in Buda; Paulinii aveau in fiecare provincie doua qcoli:

in una se invata teologia, trei ani, in cealalta filosofia, tot trei ani.
Cistercitii, la Inceput, sub familia arpadiana, Inca aveau gcoli; mai
tarziu invatau in Viena. In qcolile acestea calugareqti sa facea, relativ,
multa qtiinta. In claustrele' Augustinianilor se propunea logica, filosofia
si teologia (aceasta din urma doi ani. In fiecare an se esplicad cite
doua carti de-ale lui Petru Lombardul), la Dominicani se Invata trei
ani logica, doi ani tiine naturale i doi ani teologie 8).
Cea mai Insmnata parte din activitatea literara originala a ca.higarilor din manstirile romane0 o formeaza celea cateva insamnri
istorice vechi, scrise in timba slava, cari cuprind date pretioase despre
trecutul nostru i au servit ca isvor cronicarilor romani de mai tarziu 11.
probabil se vor fi scris
Astfel de Insmnari pornesc din Moldova
din vechea mnstire a Nearntului
In manastirile din Muntenia
lui Petru Muqat sau din Bistrita lui Alesandru cel Bun, se continua in
ctitoria lui stefan cel Mare Putna, in Pobrata, refacuta de Petru Rareq
i
qi poate Ii Slatina Ini Lapupeanul
Galata lui Petru Schiopul.
7) In veacul al XVI. aflArn In Ungaria urmAtorii dignitari bisericesti, cari
au InvAtat In Padua: Ladislau, canonic de Calocea si Szepes; A. Verancsics, metrop. Strigonului; Gyulai Farkas, epp. In Zagrab; Aug. Bardelloti, epp. In Vat,
Paul Bornemisa, epp. In Vesprem; Andrei Budics i Francisc Forgach, eppi In
Oradea-mare si Albert abate de Kapornok. Vezi Dr. MihAlyfi Akos; A papnevels trtnete s elmlete Budapest, 1896. vol. I. pag. 118. cf. Frakni Vilmos:
Hazai s kldfldi iskolzs Budapest, 1873. pag. 270-276.
8) Dr. Mihlyfi op. cit. vol. I. pArtile referitoare la educatia clerului din
Ungaria.
8) Idem ibidem.
78)
I
Bogdan: Vechile cronice Moldovenesti pAnA la Ureche; Cronice
inedite atingAtoare de istoria RomAnilor Bucuresti 1895 si Istoriografia romAnA
problemele ei actuale (discurs de receptiune Bucuresti 1905. lorga: Istoria
bisericii romine I, i mai ales Istoria literaturii romAne In secl. XVIII Bucuresti;
1901 vol. Il. Escursul I. (pag. 531 si urm.)

www.digibuc.ro

19

Tot 'in timpurile acestea scrie Macarie, egumen la Neamt iar din 1530
episcop de Roinan, la indemnul lui Petru Rares si a marelui logofat
Teodor fostul diac, pisar de documente alui Stefan cel Mare, parcalab
la Roman sub Bogdan si Stef Anita, reintemeietokul manastirii Hurezului11), cronica, care cuprinde istoria Moldovei dela moartea lui tef an
cel Mare (1504) Ana la instalarea lui Petru Rare In a doua domnie
a sa (1541) si care are pentru noi mai mult interes literar, putand cunoaste din ea o Intreaga epoca din literatura veche moldoveneasca,
Cronica lui Macarie a fost continuata de-un
cleat istoriografie
ucenic al slut, Eftimie, care i-a urmat, ca egumen la Neamt, de unde
silit de imprejurari fuge In Ardeal (1566) ajungand fn 1571 episcop ai
Romanilor de aci, si nu se reintoarce In Moldova !Ana la 1574, chemat
de Ion Voda cel Cumplit. Cronica lui Eftintie e scris la porunca lui
Alesandru Lapusneanul si cuprinde istoria Moldovei dela 1541-4 553.
Dela lsaia, calugr la Slatina, idr mai tarziu episcop la Roman, ne
vine Povestirea In scurt despre domnii moldovenesti de and s'a Inceput Tara moldoveneascao, prescurtare a cronicei putnene, completata
cu compilatia cronicelor lui Macarie si Eftimie.
Aceasta e cultura, pe care o puteau da Invatatii din Moldova si
Tara romaneasca: calugari dupa asamanarea celor din Sarbia ei tineau
cu Inclaratnicie la singura carte legiuitil i placuta lui Dumnezeu, cartea
slavoneasca. Literatura romaneasca nu putea porn! dela dansii, cari
cantau pe bulgareste pan si ispravile lui Stefan cel Mare 13).
Dela preotimea de mir, dela episcopi qi mitropoliV Inca nu putea
porn! o miscare de redesteptare nationala, un avant cuceritor de suflete
si facator de minuni. Frunta0i bisericii, sau erau oameni simpli fara
Invttitura, sau, cei mai cu carte, esiti din manastirile unde se cultiva
literatura, pe care o cunoastem. losif, cel dintaiu mitropolit al Moldove!, un ocrotitor al propagandei sarbesti, ruda alui Pei ru
Musat, esise din manastirea Neamtului. Tot de-acolo a venit
Teoctist 11. Toti episcopii, despre cari stim, c au facut
ceva, despre cari stim, cA au avut o pregatire literara mai
Malta, sunt reprezentantii qi propagatorii acestui curent de slavonie.
Macarie fost egumen la Neamt (autorul cronicei), ajunge episcop la
Roman. Mult timp apoi scaunele vldicesti sunt ocupat de elevi de-ai

lui, cari

fi continuara opera. Astfel Anastasie episcop de Roman si

ajuns pe o clipa, mitropolit; Gheorghe tot de Roman; Teofan ajuns

") Vezi articolui lui G. Coriolan in Neamul romnesc literar a II.

") I. Bogdan; Vechile cronici pag, 72 i urm.
12)
lorga; lstoria lit. religioase a Romnilor pag. 15.

www.digibuc.ro

2*

20
dela care avem povestirea scurtA despre domnii moldoveniqti, tot

apoi mitropolit, Teodosie, Gheorghe i Eftimie dela RAdAuti, apoi lsaia,

dela care avem povestirea scurtA despre domnii moldoveneqti, tot deacolo 14). Cu aceqtia se sustine curentul slavon puternic qi 1nAduitor
On la sfArsitul veacului al XVI-lea.
PftnA cAnd biserica din Moldova se IntAreqte sub itApAnirile cuminti ale lui Alesandru cel Bun, Stefan cel Mare i Petru Rarq, cea

din Muntenia ajunge Inteo decadintA uriap. In tot decursul veacului

al XV supt domnii, cari se schimbA repede se strecoarA cArmuiri
sufleteqti fara nici o InsAmnAtate, care nu lasa totdeauna macar numele hiercrchilor15). Biserica e smulsA din starea aceasta prin opera
de reformare alui Nifon, alungat de pe tronul patriarchal pentru falsificAri de documente, cu cari voia sA punA Imaria pe averile tnaintaqului
sat] Simeon 16), chernat tarA de Radu cel Mare la Inceputul veacului
al XVI-la. In tot decursul acestui veac mai mare InsAmnAtate au,
prin cultura lor, metropolitul Maximinian, sArb, nepot alui Gheorghe

Brancovici, Macarie, alt sArb, IntroducAtorul tiparului In tArile romAnqti,

qi In sfArqit Serafim, un cleric MN/Mat, care a putut da unuia din
preotii cArturari dela Brapv, Mihail fiul lui Dobre, cunoscAtor de carte
sArbeascA acel Talc slavonesc de Evangelie, din care s'a fAcut apoi
Cazania romAneascA, tipAritA acolo la 1581. Supt . el s'a scris frumos
Evangelia slavond cu chipurile lui Alesandru qi Mihnea, care a trecut
la Moldova i a fost druitA la 1605 de leremie MovIlA ctitoriei sale
Sucevita:17).

Preotimea de rAnd nu, putea face nimica, lipsitA fiind de celea

mai elementare cunoqtinte. Preot se putea face oricine cu banii trebuitori pentru actul de Intrire. De regula preotia sA moqtenea. Noul
preot cApAta invAtAtura necesarA dela tatAl sat', sau Intra In mAnAstire unde InvAta cetitul, scrisul, cantArile i unele moltve mai obicinuite
pe de rost. La sate erau o multime de preoti, cari aveau popia
numai In legAturit cu fiscul i nu Intrau nici odatA in bisericA, nepricepAndu-se ce sA faca acolo. Avea astfel dreptate Matei al Mirelor,
and zicea, cA. preotii nu qtiu sA boteze copii, nici sA liturghisiascA
rugAciunile lui Dumnezeu; de cununie qi maslu, cAnd aud se minuneazA

si pe celealalte taine mai nu le qtiu nici de nume; strapic s'au

sAlbA-

tAcit, numai qtiu nimic, ci mancA doar la colivie, ca dobitoacele. Asta

14) lorga: Ist. bis. romine I., pag. 158-162.
16) Idem pag. 113.

16) Cursurile de ist. bis. romine ale d. Dobrescu, apud Cerniianu: Biserica si Rominismul pag. 56.
17) lorga op. cit. 146.

www.digibuc.ro

21

era starea preotimii romane din veacul al XVII-lea 18). Si tot aqa a
fost qi In veacurile anterioare sau poate qi mai rea. Ce putem a0epta
dela o preotime astfel pregatita?
Pe timpul lui Radu cel Mare, la nceputul veacului al XVI-lea,
calugarul Orb Macarie, priceput In meqtequgul tiparului, pe care-1 va
unde se tipareau carti slavoneqti bifi Invatat probabil In Venetia
serice0 pentru Orientul dreptcredincios supus stapanirii turceqti
dupa ce a patrecut catva timp In Cetinie, unde sub ocrotirea lui
Gheorghe Cernoevici, tipari cateva carti de cuprins religios, vine In
Muntenia unde ti continua meOepgul de tipograf 19). Astfel sa Infiinteaza cea dintaiu tipografie pe pmantul romanesc. De-aici tnainte
principatele romane provedeau. cu cartile bisericeqti necesare Intreg
Orientul slay qi tipariturile evite din tipografiile noastre serviau de
model pentru celea facute In Mile de peste Dunare 20).
Un element nou se adauge deci la activitatea culturala a representantilor bisericei. Scrierile evite de sub tipar apartin aceluiaqi cerc
strimt, ca i manuscrisele. Carti bisericeti, carti liturgice, s. Scriptura,
acestea sunt productele tipografiei din Muntenia, firqte In sfanta limba
slavon. E tnteresant pentru cunoaqterea spiritului, care stpania atunci In biserica romaneasca, ca In Muntenia, dela aducerea tipografiei
(1507) pang. la 1640, deci In decurs de preste 130 de ani nici un qir
nu apare tiparit romaneqte. Prima carte romaneasca tiparita la Romanii de dincolo e Pravila aparuta la 164021).
Si pentru epoca aceasta se potrivesc cuvintele lui Teodosie, metropolitul Ungrovlahiei, din prefata Liturgierului aparut In Bucure0i la
1680: cSi noue jalnic qi planguros lucru iaste intr-atata micprare qi
allure rodului nostru cestui romanesc, carele odata, qi el numarat tntre
puternicele neamuri, qi !titre tarii oameni se numara, iara acum atata
de supus i de ocarat iaste, cat nice Invatatura, nice qtiinta, nice ar12) Idem 273-75.

,2) lorga: Ist, lit, religioase pag. 47 si urm. Acelasi Ist, bis. romne I.
pag. 124 si urm.
20) Mateiu Basarab se adreseaz in prefata Psaltirei slavone aprut in
Govora la 1637 Drept credinciosului i evlaviosului neam al patriei noastre
altor neamuri inrudite cu noi dup credint si avnd acelasi vestit dialect slavonesc ca limb si cii deosebke Bulgarilor, Srbilor, Ungrovlahilor, Moldovlahilor, si
Bianuliodos. Bibliografia romneasca veche I. Bucuresti 1903
pag. 105.

21) Bianutiodos op. cit. pag. 108. Cetitorul s compare cartile esite de
sub teascurile tipografiei noastre cu celea tiparite in tipografiile din Ungaria,
unde apar o multime de carti unguresti in decursul veacului al XVI-lea. Szab6
Kdroly: Rgi magyar knyvtr vol. I. Budapest, 1879 ed. Acad. maghiare.

www.digibuc.ro

22

ma, nice lgi, nici nice un obiceiu intru tot rodul, ce se pomeneqte
astazi roman, nu iaste, ci (ca) neqte nemernici i orbi inteun obor Invartindu-se i infqurandu-se, dela straini qi dela varvari, doara qi dela
vrajma0 rodului nostru, cer i se imprumuteaza qi de carte qi de
limba qi de Invatatura. 0 grea i duroas intamplare22).
Propagarea slavonismului in tarile Romanep nu i-se poate atribui
numai bisericei. Slavona era limba oficioasii qi a statului, a cancelariilor domneqti, pana tarziu in veacul al XVII-lea. Toate documentele
e0au de-aci scrise in limba vecinilor de peste Dunare. Scriitorii acestor
acte au fost
la Inceput cel putin
in Moldova ruteni, ear' in
Muntenia bulgari i sarbi, printre cari aflam insa gi romani cu tiinlA
de carte 23).

La Inrdacinarea slavonismului a contribuit apoi, fara mndoialA, i

adapostirea unui mare mimar de boieri bulgari qi sarbi, fugiti dinaintea
cucerirei turceqti in Tara romaneasca. N'au putut ramanea fara efect
nici

inrudirile dinastiilor romane cu Bulgarii

qi

Sarbii. De regula

doamna nu trecea in principate niciodata singura, ci insotita de rudenii,

cari se oploqiau la curtile domnilor. Doamnele acestea
uitau
originea, dupa cum vedem din esemplul Despinei, sotia lui Neagoe
Basarab, insuq autor de scrieri slavone, o sarboaica, fata tarului La'zar
Despot qi ruda a metropolitului Maximinian; sau din al Elenei, o
nepoata a Despinei, maritata dupa Petru Rareq, domnul Moldovei, sub
care cultura slavong ia un puternic avant.
Scriitorii romani
incepand cu marii dascali ardeleni dela sfarOul veacului al XVIII-lea
sunt unanimi In constatarea influentei dezastruoase, pe care a avut-o cultura slavona asupra vietii noastre nationale. A mai repeti acestea constatari, ar fi, cred, banal. E foarte
interesant insa, cA unii vorbind despre activitatea bisericei, cea mai
puternica propagatoare qi cultivatoare a culturei slave in epoca aceasta,
au aflat cuvinte de lauda qi multi scriitori i recensenti de contrabanda
printre cari, durere, am vazut mestecandu-se i cate-o figura de om
serios
au fost in stare sa faca, ce au facut, cu prilejul aparitiei crii
d-lui Cernaianu.

") Blariuliodos op. cit. pag. 234.

23) forgo.; 1st. lit, rel. pag. 12.

www.digibuc.ro

IV.

Activitatea culturall a biserIcil dela sfirltul

veacului al XVI-lea Ora la Inceputul veacului
al XIX-Iea.
Cu moartea lui Teofan, ucenic alui Macarie,i cu moartea lui Serafim, despre care a fost vorba mai sus, se sting cei din urma representanti serio0 ai vechiului curent de carturarle qi cultura slavona.
Limba bisericii i limba statului rafnane insa mult tirnp cea veche. Ici
colo se fac Insa Incercasi de-a da cugetarii vestmantul simplu al limbei
romaneti, un pacat mare in timpurile icestea de stapanire absoluta.
a celei slavone. Romaneqte se scrie cate-o scrisoare mica, privata, ca
aceea din 1521 din timpul lui Neagoie Basarab 1-) Insarnnari scurte ca
d. p. glossa din 1548 de pe-un hrisov alui Mircea Ciobanul 2). Cu cat

ne apropiem mai tare de sfaritul veacului al XVI-lea cu atat aflam

o Intrebuintare mai Intinsa a limbei romaneti. Din 1573 avem un
zapis romanesc dela Eftimie, egumenul Bistritei Craiovetilor, un centru
pe vremuri, de cultura slavona; alt zapis romanesc ne vine (1575) din
satul Balbo0 (Gorj), al treilea (1592) din Cacameiu (Ialomita); din
acela an avem unul din Putna, din anul urmator unul dela Suceava2).
Hurmuzachi Documente vol. Xl. pag. 843 nota 1.
Convorbiri literare 1900 pag. 332.
3)
Acestea 4 din urmA vezi-le In I. Bianu Documente romnesti Bucuresti 1907 ed. Acad. rom. P. I. tom I. pp. 1-4. D. I. Bogdan scriein Convorbiri
literare 1907 pag. 383. Notez, cA acest document (din 1576) pe cat aratA hartia,
cerneala i ductul scrisorii, trebue sA fie din sed. XVII-lea; E probabil cA scrii2)

torul a scris 7084 In loc de 7184, ceeace ar face 1676. 4i documentele de sub
Nr. 3 si 4 ( cel din 1592 si cel din 1593) nu se par a fi mai nouA. Pentru zapisul din 1573 vezi lorga Istoria lit, scl. pag. 111.

www.digibuc.ro

24
Avem apoi scrisori romaneqti 'dela Mihaiu Viteazul qi dela fiul sau
Petracu, dela Simion Movila dintre anii 1601-1602 i Radu erban;
reformele vietii manastire0 alui Miron Barnovschi Inca sunt scrise romaneqte. Tot In aceast limba Incepe a se scrie testamente, Inscriptii
pe morminte, tratate cu vecinii (cum e alui Radu Mihnea cu Brapvenii
din 12 Septemvrie 1612). la acestea se mai adaug tipariturile ardelene,
cari ar fi trebuit amintite In locul prim 4).
La sfarOul veacului al XV1-lea qi Inceputul celui urmator, dupace
Grecii, treziti din amorteala, care i-a cuprins dupa cucerirea Bizantului,
ajung prin istetimea, prin agerul lor spirit de Intreprindere, prin staruinta
qi Indrsneala lor, un factor puternic qi cu influinta In viata imperiului
turcesc; i and multii pretendenti domneqti, ne mai afland mijloacele
necesare pentru ajungerea idealului, nici in Ardeal qi Ungaria, nici in
Polonia, nici la puternicii .stapanitori ai Apusului, sunt siliti sa-0 petreaca o parte din viata ca oaspeti ai Sultanului pe una din intinsele

mo0i ale acestuia, In a0eptarea chinuitoare a unui tron qi sA Intre In

relatii stranse cu familiile puternice qi bogate greceqti; and, In sfar0t,
tronurile celor doua prIncipate sunt ocupate de greci sau romani grecizati,

In tarile romanep se Llaza un numar extraordinar de greci:

oameni cu slujbe Inalte

Invatati hamesiti (gelehrte aber ausgehungerte Leuteo, cum fi numWe d. lorga), clericI qi altii. Elementul
grecesc Inainteaza puternic qi cuceritor cu toate rascoalele Indreptate
tri
Impotriva lui sub Radu Mihnea, Alesandru Iliaq qi Leon Tomqa
Muntenia , sub Radu Mihnea, Alesandru Cuconul, care se continua
qi sub Moisa Movila, apoi sub Vasile Lupu, iar mai tarziu cea condusa
de Mihalcea 1-lancu i Durac Sardarul (1672), In Moldova 8), stpanind

viata publica din celea doua principate Paria tarziu In veacul al X1X-lea.
In timpul acesta de cateva vreacuri biserica romaneasca a fost cel

rnai puternic slujitor de Intindere a grecismului, pe cum fusese pana

Pentru unceputurile de scrisoare romineascl i pltrunderea limbei romnesti In viata de stat i biserica, 4Vezi lorga o. cit., pag. 106 si urm., 121 si
urm, cf. si I. Barbulescu Calvinismul i Inceputul de-a se saie romnesteff In
Convorbiri lit. 1900 pag. 858 si urm.

9 Ragusanul loan de Macini Poll spune Intr'un raport, c6. In Moldova pe

timpul stApanirei lui Aron (1591-95) slujbasii cei mari sunt strAin i mai ales
greci perfizio (apud lorga: Geschichte des rum. Volkes II., 51). Sub Mihaiu Viteazul (1593 1601) In Muntenia Inca aflm slujbasi Inalti greci. Astfel Teodor
$aitan ban,:Dumitrachi sptar, Pancratios vistier, Manta paharnic, Kotzi postelnic
etc. (Ibidem pag. 52).
9 Cf. A. D. Xenopol: Originile partidului national In RomAnia in analele
Acad, rom. seria II. vol. XXVIII. pag. 579 si urm. i vlstoria Romnilor vol. VII.
ed, Saraga.

www.digibuc.ro

25
aci refugiul culturii slave din peninsula balcanica. DupA cucerirea Constantinopolului qi caderea imperiului bizantin, Grecii aveau lipsA de un
loc potrivit, unde vecinic cu gAndul la vechea glorie a patriei sdrobite 7), sA continue activitatea culturala IntreruptA de cucerirea turceascA,
fiind convinqi, cA numai astfel generatiile viitoare vor putea realiza
idealul fiecArui grec adevarat: scoaterea bAtranei Elade de sub jugul

Locul acesta nu putea fi apusul prea IndepArtat, cu o dvilizatie mult mai InaintatA deck a lor qi cu care erau de secoli Inteo
pagan 9).

Incordata. rivalitate religioasA. Astfel au fost siliti sA se Indrepte cAtrA

tarile romane, singurele stapaniri ortodcixe In tot Rasaritul Europei,
cari i aveau rostul lor propriu. Fiind patriarchatele qi mai ales cel
din Constantinopol, sub jurisdictia caruia se afla biserica din celea
poua principate, representantul poporului grec In genere, ca punct sigur
de plecare i ca mijloc de activitate qi-au ales religiunea 9).
in numele religiunei, al ortodoxiei, e0au din tarA suniele mad
de bani, capgati prin munc asprit a taranului roman, pentru edificarea qi Impodobirea bisericilor, Intemeierea qi sustinerea coalelor din
RasAritul grecesc; In immele ortodoxiei se tipareau In ladle romAne,
cu bani romAneqt, cArti liturgice qi cArti religioase, chiar qi In limbile arabl i georgiana; In numele ortodoxiei se fAceau multe Inchinki
de manastiri qi InzAstrarea lor cu averi mari tuck a cincea parte din
teritorul principatelor era In mama bisericilor qi mAnAstirilor greceqti, qi
nAvalirea in tam a calugarilor i altor clerici qi nesfarqitul ir de emisari ai patriarchilor qi archiereilor, cerqind mill In celea doul principate
unde se simtiau mai bine deck acasA. Cutropirea greceascA de-oparte
iar de alta ignoranta uria0 a clerului, mai ales a preotimei de rand
7) Mateiu al Mirelor unul din Intemeietorii culturei grecesti In principate,
se gAndise la impArAtia, pe care o avuse neamul sAu i plAnsese pe ruinele Constantinopolei crestine; el se Induiosase la gAndul, cA aceasta mArire ar putea sl
renascA. Va veni odatA un Domn crestin sk te stApineascA Constantinopole,

un ImpArat ordodox sA stee In Scaun? In scaunul preastrAlucit al ImpAratiei?

SA se Inchine In biserica preasfintei Sofii? SA straluceascA soarele dreptAtii si
gloria i cuviinta crestinAtAtii? SA iasA impAratul din bisericA ImpreunA cu creshull i sA facA litanie? SA mAnAnce impAratul cu Patriarchul la un loc, la aceiasi
mas1 i sA albA tot o credinta. lorga Ist. Iit. secl. XVIII., I. 440-1.
Grecii dela Curtea lui erban Cantacuzino avuse un moment iluzia. cA
acest strAnepot de ImpArat grec, care purta In armele sale vulturul cu doue- capete al Bizantului crestin, li-ar putea reface statul sfArAmat i aprinde strAlucirea stinsA de veacuri.

Idem ibidem.
9) C. Erbiceanu Priviri istorice i literare asupra epocei fanariote (Analele Acad. rom, seria II. vol. XXIV. pp. 87-8 si 93-4. Pentru Intinderea curentului grecesc in principate Cf, i lorga op. cit. mai In urmA 1., 27 si urm.

www.digibuc.ro

26
qi a calugarilor, a facut, ca rolul bisericii In desvoltarea culturall qi
nationall a neamului sa fie foarte mic, ba, tri multe privinte, destructiv.
Calatoriile patriarchilor qi ale altor archierei greci In principate
Incep din timpurile vechi qi 10 ajung culmea pe timpul domniei stralucite alui Constandin Brancoveanu, voevodul Munteniei.
La sfar0tul veacului al XIV-lea, In 1395, vine In Moldova, ca delegat al patriarchului din Constantinopol, metropolitul Mitilinei, ca sit
supuna patriarchatului biserica t Atli; iar cu doi ani mai tarziu archiepiscopul din Betleem. In 1401, sub stapanirea lui Alesandru cel Bun,
pe timpul conflictului dintre biserica Moldovei qi Constantinopol, patriarchul trimite in 26 lulie pe Grigore duhovnicul gi pe chir Manuel,
ca sl cerceteze canonicitatea sfintirei lui losif 10). Stim apoi, cA Radul
cel Mare a chemat la inceputul veacului al XVI-lea pe expatriarchul
Nifon, ca sa organizeze biserica munteana. Tot pe timpul lui a umblat
dupa mild prin Moldova qi Muntenia patriarchul loachim I. fiind In
arnandoua riIe rAu primit. Tot mill cerea la 1514 Pahomie I. iar la
1545 leremie 1.11). La sfintirea mlnstirei Argeplui, strlucita ctitorie
a evlaviosului voevod Neagoe Basarab, se aflau de fata patriarchul
Teolept, episcopii de Seres, Sardes, Midia i Melenic 12). Pe timpul lui
Lapuqneanul, la Inceputul anului 1561, se afla In Moldova patriarchul
chir loasaf din Constantinopol 12). La 1580 strangea ittila tot acolo
vicarul patriarchiei Nichifor Porhaios, omul de afaceri alui Aron Voda
iar mai tarziu alui leremie Movill; acela Nechifor, care e denumit la
1592 exarch pentru tante romane 14). In 1586 vine Insuq patriarchul
anteceleremie II. cel alungat de trei ori din scaunul patriarchal,
sorul ski Teolipt II. se stinse In acelaq an In Muntenia, and o cutriera
cerand mila
0 tot el pare a ne mai fi cercetat odata In 1590 10).
Mihaiu Viteazul era insotit In drumul sAu cuceritor prin Ardeal de
grecul Dionisie Ralli, metropolit de Ternova; iar la sinodul convocat
in 1600, dup. cucerirea Moldovei, pentru caterisirea episcopilor fugiti cu Domnul cel vechiu, erau de fata, pe langa metropolitul
Nicanor qi Petronie dela Muncaciu, grecul Dionisie, care ramane
aci ca vicar, de unde pierzand Mihaiu Moldova, trece In Muntenia la
curtea lui Radu Serban, Nectarie de Ohrida, Gherman de Cesaria,
1) Erbiceanu op. cit. pag. 95.
11) Idem pag. 97.
12) lorga Istoria bis. I., 134 cf. *i Erbiceanu op. cit. 96.
11) Ion Bogdan Vechile cronice pag. 11.
14) lorga Nichifor Dascalul exarch patriarchal i leaturile lui cu tarile
rioastre Analele Acad. rom. seria II. tom. 27. pag. 183 i urm.
14) Erbiceanu op. cit. pag. 97.

www.digibuc.ro

27
Teofan de Vodena qi Efrem de Hebron 16) Sub Radu Mihnea, Mateiu
al Mirelor, dupa o petrecere indelungatA in Moldova, la sf. Sava, trece

In Muntenia unde capata egumenia manastirei Dealului, ctitoria lui

Radu cel Mare. in Muntenia se afla leroteiu archiepiscop de Monembasia, ucis la 1618 In rAscoala contra grecilor. intre 1613 i 1615 petrecea la curtile celor doi Domni romni vestitul Ciril Lucaris, patriarchul Alexandriei, de-al cArui sprijin voia sA se foloseasa ,Gavrila
Bethlen In convertirea la calvinism a Romnilor din Ardeal. La 1620
se afla incA in Muntenia, unde a primit dela Domnul tArii satul Segarcea din Do lj, ca sA aibit din ce trAi. Cu doi ani mai tArziu e ales
patriarch al Constantinopolului 17). Teofan patriarchul lerusalimului In

drumul sAu spre Moscva (1617) Ina zAbovi In principate pAnA in lulie
anul urmAtor 18);

Sub Mateiu Basarab moare in Muntenia Mitrofan Critopulos, patriarch de Alexandria. Aceea0 tara ava fericirea sA primeascit In 1648
visita patriarchului de Ierusalim, Paisie, care a fost sfintit In lavi (pana
aci era egu men la Galata). La sfintirea lui In biserica dela Trei-lerarchi
au luat parte exarchul metropoliei Larissei, chir Grigorie, Laurentiu al
Casandrei qi un delegat al patriarchului din Bizant 19), Atanasie Patetaros al Constantinopolului a stat la Galati 12 ani pAn A la 1654. La
slujba de inmormntare alui Mateiu Basarab, care se stinge dupA o

domnie tuna la 1654, ia parte

patriarchul An tiochiei, Macarie, In-

sotit de Paul de Aleppo, care ne-a lAsat tiri pretioase despre celea
vAzute In principatelei romAne. La sinodul din 1642 tinut In lavi pentru
condamnarea ereziilof calvine, propagate de Ciril Lucaris, era de fatA
exarchul patriarchului din Constantinopol, Porfirie, metropolitul din
18) lorga Studii i documente vol. IX. pag. 26 si urm. cf. si glst. bis.
I., 238 si urm. Pe timpul acesta la Buzau era episcop un grec, Luca, care a-

junge apoi metropolit (1605-1629). Un document din 1620 11 numeste parintele

archi-mitropolit Luca vladica. tudii i documente XI., 465, nr. 58.
17) Iorga Ist. bis. I., 256-7. Date importante asupra acestui patriarch,
care si-a pierdut Scaunul de septe ori, afla cetitorul In studiul lui E, Karcsonyi
Vzlat a Konstntinapolyi ptrirkasg trtnetbl (Katholikus szemle XXII.,
pag. 62 si urm. La pag. 66 se afla titlul complet al scrierii lui Ciril II. i Partenie
contra doctrinelor calvine propagate de Ciril Lucaris. oCyrilli Lucaris Patriarhae
Constantinopolitani confessio christianae fidei. Cui adiuncta est gemina eiusdem
Confessionis censura synodalis una a Cyrillo Berhaensi, altera a Parthenio, Patrittrchis itidem Costantinopolitanis promulgata. Omnia graece t latine. Ex-

cussum Iasii Moldaviae in augusto et authentico Monasterio sanctorum trium

Praesulum. Anno 1642. Cf. Bianuliodos Bibliografie I, 119 si 535.
18) lorga Ist. bis. I., 260,

") Xenopol Istoria Romanilor ed Saraga, vol. XII. pag. 10.

www.digibuc.ro

28
i fugarul Meletie Sirigul, om invatat
la sfintirea de metropolit alui Varlaam (13 Sept. 1632) 11 vedem predicand greceqte
pe
care Vasile Lupu, a carui sfetnic era, II face episcop de Braila 20). lar
cand acelaq Vasile Lupu, un arnaut mandru, ambitios qi desfranat, a
adus In tail, in schimbul unei mari sume de baffi, moaqtele sf. PaNicea

raschive, cari fur aqezate intr'un sicriu de argint in manastirea Treilerarchilor, venira. in Moldova atrei prea fericiti metropoliti, chir loanichie
al leracliei, chir Partnie al Adrianopolului qi chir Teofan Paleonpatron 21),

Tot pe timpurile acestea umblara prin ladle romaneqti un patriarch de

Ohrida qi unul de Ipec, greci qi aceqtia. Para qi episcopi de Naupact,
de Georgia, aflau adapost la Vasile Voda 22). La 1664 sub Dabija
Von vine In Moldova Nectarie din lerusalim, care trece apoi qi prin
Muntenia lui Grigorie Ghica 23). Tot in Moldova la moartea lui Constandin
Cantemir aflam trei patriarchi 24).

Nici odata curtea unui voevod roman nu a adapostit atatia dignitari mari bisericeqti, ca sub stapanirea lui Constandin Brancoveanu,
care a avut un sfarqit atat de tragic. Pe timpul lui petrecu In Tara
Dionisie Seroglanul, mazil de Constantinopol, pe care-I aflarn aci i sub
Serban Cantacuzino 22), qi care moare in Bucureqti
In Tara moare
qi urmaqul sat' lacob
apoi Atanasie, fost patriarch de Antiochia, la
cererea carula Domnul Intemeiaza o tipografie araba. La sfintirea bisericii
sf. Gheorghe se aflau In Bucureqti: Dionisie de Tarnova, Climent de
Adrianopol
un metropolit de Adrianopol se afla In tara qi sub
erban
Auxentie de Sofia, care asemenea se afla In tara sub Serban,
Neofit de Sebastia, Maxim de Iiierapolis, Mitrofan de Nisa
un alt
arhiereu de Nisa, petrecea aci sub Serban
qi Macarie de Varna 20).
Tot pe langa Brancoveanu Il aflam qi pe episcopul de Silistra, Atanasie,
qi pe Gherasim de Alexandria, care a slujit cu mare pompa in Bucu20) Pentru slnodul din Iasi vezi lorga op. cit. mai in urma I., 309 si urm.
Episcopia BrAilei era supusA direct patriarchului din Costantinopol. Ibidem 316.
22) Xenopol op. cit. pag. 9.
22) lorga op. cit. pag. 316-317.
23) lorga 1st. lit. sec'. XVIII., I. 31.
24) lorga 1st. bis. II., 81.
23) Sub Serban /I aflAm in tara i pe Ghenadie de Silistra i altii, cari vor
fi amintiti mai jos in sinodul convocat la 1679 biserica din Costantinopol era
representatA de episcopul de Mire si de Ienachi Porphyrita logofAtul patriarchiei.
Mai era present Metodie de Silistra. In tara se afla pe timpul acela si Emanuil
de Paras. Idem vol. I., 381, Pentru archireii, cari au petrecut In Muntenia sub
Serban vezi In 1st, lit. secl. XVIII., I. 33-4.
26) 1st, bis. II., 9-10. Observ, cA Climent de Adrianopol, Auxentie al Sofiei

i Neofit al Sevastiei au luat parte si la sinodul in care a fost ales Atanasie

episcop al BAlgradului,

www.digibuc.ro

29
reqti la Craciunul qi Boboteaza anului 170827). Cunoaqtem apoi Indelungata petrecere In principate alui Dorofteiu, patriarchul lerusalimului, qi activitatea desvoltata de el acolo. Nepotul qi urmaqul su
lirisant vine in Bucureqti indata dupa alegere (1707). Tot el mai veni
odata In 1727 sub N. Mavrocordat departandu-se incarcat de mila boierilor 28). Sub Mavrocordat Tara Romaneasca a mai gazduit, pe langa
episcopul de Betleem, pe Silvestru de Antiochia, care petrecea in tail
pe la 1749, apoi tot pe-atunci Mateiu de Alexandria. Un patriarch de
Alexandria, Samuil a stat In Moldova dela 1715 pana la 1721.
Abia ne putem inchipul influinta dezastruoasa, pe care au avut-o
oaspetii acepa
asupra sufletului romanesc
in numele ortodoxiei
straini de noi, de idealele noastre, de sufletul nostru qi inchinatori ai
unui ideal, care pe noi nu ne putea interesa qi pentru ajungerea caruia
erau In stare sa foloseasca ori i ce mijloace, iertate qi neiertate.
Din fiecare petrecere a acestor archierei In tarile rornaneqti, grecii
ayezati aci primiau puteri noua, Indrasneala i avant noii, cum primia
Anteu de cateori era &Arita la pam.ant. Ceeace e foarte natural, and
ne gandim, ca qi Domnii gi boierii romani priviau la ei, mai ales la
patriarchi, ca la niqte sfinti cazuti din cer qi ca la Ingerii pazitori ai
ortodoxismului neprihanit 28). Representant'i oficioqi ai grecismului de
pretutindeni, ei trebuiau sa intervina In interesul lui, cu deosebire In
timpurile rascoalelor primejdioase din veacul al XVII-lea. Astfel h rascoala condusa de Oheorghe stefan, contra lui Vasile Lupu, se amesteca
qi patriarchul Antiochiei, Macarie, care tocmai atunci se afla In Iai, ca
mantuiasba grecii de peirea sigura. yin zilele acelea
scrie
Paul de Aleppo, care era de fata pe multi greci i-a scapat patriarchul
dela moarte, pe cari dupa spovedire i Impartagire, moldovenii Ii duceau
la spanzuratoare i Injurandu-i le punea streangul In gat vi-i ridicau
In sus 80).

Archiereii greci parasiau principatele Incarcati de bani, stran0 de

Domnul qi boierii sai, cu cari ti platiau datoriile gi puteau sustinea
cultura greceasca In Rasarit. Darnicia unor voevozi,, a Vasile Lupu qi
Constandin Brancoveanu, era cunoscuta In Intreg Orientul. Atanasie
") 1st. lit. secl. XVIII., I. 47 *i 1st. bis. II., 10.

") 1st, bis. ii. pp. 46-47.

29) In solchen Wanderern erblickte aber das Volk beinahe Verkrperungen
gtlichen Wesens und ihr Urteil, ihr Schiedsspruch, ihre schriftliche Beurkundung
und Zeugenschaft waren deshalb viel begehrt und wurden gut bezahlt.
Geschichte des rum. Volkes II., 319.
") Cf. I. Tanoviceanu Rasturnarea lui Vasile Lupux. In Analele Acad. rom.
seria II, tom. XXIV. pag. 133.

www.digibuc.ro

30
Pateloros, Mazil de Constantinopol, scria despre cel dintaiu Tarului:

El este ajutatorul tuturor celor, cari cer, visteria lui este deschisa si
mila-i se revarsa Imbelsugata asupra saracilor 31). De altcum archiereii
clericii greci, erau neintrecuti In laudele, lingusirile si tamaierile
Voevozilor nostri. Dosofteiu, patriarchul lerusalimului, ii scria lui Duca,
domnul Moldovei, In prefata cartii tntimpinare in contra primatului
papei (greceste) a patriarchului Nectarie, tiparita la Iasi In 1682:
si

Tu .... ca un alt Eliseu, primind dela Dumnezeu, cararea respectului de Dumnezeu, Infrumsetandu-te prin facerea de bine si luptand
cu Intelepciune dupa norma zelului lui Hie, te-ai incarcat de onoare
prin Infiintarea tipografiei greceqti.... Acesta iti este principiul virtutilor
f i dovada reala despre favoarea Domnului catra tine si acum eqti
aparat de ori ce dusman !Ana la adanci batranete si in viitor vei avea
parte de fericirea cereasca... 32).

Aceluiasi Duca ti scria in anul urmator (1683) prea Inv atatul

notar al marei Biserici Kyr loan Molivd din lieraclea in prefata scrierii
lui Simeon, archiepiscopul de Thesalonic, In contra reziilor (greceste):
Duca, stapanitor prea Malt al parnantului Moldovei si domnitor al

Ucrainei cu titlul de Crantor (?). Numele tau strabate pretutindeni marginile lumii, tu, fala piosilor si faima principilor. Mult se bucur neamul
elenic, caruia i-ai oferit de curuod aceasta carte tiparit cu cheltuiala
ta as). leromonachul lirisant Notara III numeste pe Constandin Brancoveanu in prefata WO Capitole tndemnatoare (Bucuresti 1691) alui
Vasile Macedoneanul: cel mai mare dintre toti principii, lumina strlucitoare pana la marginile pamantului 84). Acelas voevod e numit In
prefata cartii Marturisirea credintei ortodoxe qi Espunere despre cele
trei virtuti (Snagov 1699): cel mai bun dintre domnitori, bland, dulce,
dar minte profunda sl dreapta. E ca un Zorobabel prea glorios sau
32) Apud lorga 1st. lit. rel. 162. Ali! calugarii, Inalti prelati ai Costantinopolei, Antiochiei, Alexandriei, Capadochiei, Myrelor, Smirnei si tuturor locurilor

departate din Risirit

scrie lonescu-Gion In cunoscutu-i stil bombastic
de
cite ori venit-au In Wile romAne si,cu cite Imilioane dusu-s'au earisi in prea
sfintele si de toate patimile lumesti desbricatele lor eparchii! Veniau pentru cite
o siptimini si sedeau cite doi ani
Au furat tam luindu-i mosiile, Wind
liturghii nici odati mai jos de 10 galbeni si vinzand Indulge*
patamale scrise,
cu cari pe piept se Inmorminta credinciosul
atat de multe, that dupa ce le
ispriviau pe cele aduse din eparchia lor puneau pe brinci tipografia Metropoliei
din Bucuresti si le tipireasci alte sute.....
Studii din istoria Fanariotilor. Bucuresti, 1891. pag. 69-70.
32) Bianuliodos: Bibliografie L, 254.
") Ibidem 74.
54) Ibidem 326.

www.digibuc.ro

31

Ptolomeu, sub care cu bucurie filozofeaza Dacia 39. Culmea linguqirei

o aflam in versurile publicate in prefata Invataturei creqtinep (Buc.
1568), in cari ieromonarchul Partenie Metaxapulo adresandu-se lui
Alexandru Ghica scrie: Bucurate Maria Ta, fiind nobil. 0 stapanitorul
meu rel vestit, mai binefdator cleat Dumnezeu(!) 38).
Tot calatoriilor qi Indelungatelor petreceri a patriarchilor In Wile
romaneqti li-se atribue, In mare parte, inchinarea atator manastiri
sfantului munte Athos i bisericilor din Constantinopol, lerusalim etc.
La curtile voevozilor romani petreceau apoi o multime de predicatori i teologi de curte. Astfel Il aflam in Muntenia la 1612, sub
Gavrila Movila, pe Neofit de Rados, iar la 1632 pe Benedict. Predicatorul lui Mateiu Basarab era, un timp, Paisie Ligaridis, care a invtat
in Roma, a trecut la catolicism fiind trimis astfel sa faca propaganda.
Ajuns In patrie trece iar la religiunea ortodoxa qi e ales arch iepiscop
de Gaza. In 1660 merge in Moldova si e denumit profesor la qcoala
domneasca. De-aci calatoreqte In Rusia manat de patriarchul din
Constantinopol. Moare in Moscva la 1668 37). Sfatuitorul in cele birecice0
alui Vasile Lupu era, dupa cum am amintit, Meletie Sirigul 38). Predicatorii
lui Coustandin Brancoveanu erau grecul Maiota, care a invatat in Roma qi

care cunqtea bine limbile greci qi latina, iar mai tarziu un alt grec loan
Abramios 39. Tot pe langa el a petrecut mai mult timp ca duhovnic
Mitrofan de Nisa, a ajuns, mai tarziu sub N. Mavrocodat, metropolit In
locul lui Antim Ivireanul. Numarul clericilor greci aqezati In tarile romane e fara sfarqit qi a-i tnqira pe toti cu neputinta.
scrie Neculce
AA.Fa socotesc eu cu firea mea aceasta proastl

, and a vrea Dumnezeu :54 faca s nu fie rugina pe fier si Turci

In prigrad i lux! s nu mnnce We In luirre, atunci poate nu vor

nici Greci In Moldova V Tara munteneascA. Focul fl stngi, apa
o iezefti i o abaft In alt parte, vntul chnd bate te dal In lturi

Intr'un adpost, soarele Intr ln nouri, noaptea cu Intunecimea ei

trece qi s face lumin4, iar de grec s4 scapi e cu neputint
' 33) Ibidem 381. Vezi si laudele lui Atanasie, patriarchul Antiochiei, din prefata Liturghierului greco-arab tiparit la Snagov In 1701 (Ibidem 428-9); din prefata Psaltirei arabe tipAritA In Alep la 1706 (pag. 471 si urm.).

33) Op, cit. 11., 186.

37) Erbiceanu: al3Arbati culti greci

i romini etc. -pag. 157-8 (Analele

Acad. rom. seria II. tom. XXVII).
Asupra lui cf. Erbiceanu scrierea citatA pag. 177. 0 biografie scurtA alui
Meletie a fost scrisl de Dosofteiu, patriarchul lerusalimului, i publicatA in prefata cartii: Intimpinare la principiile catolice si la chestiunile lui Ciril Lucuris de
Meletie Sirigul etc. (Bucuresti 1690). BianuHodos I. 298 si urm.
33) Erbiceanu o. cit. pag. 164 si lorga: gist. lit. sed. XVIII-lea I. 49.

www.digibuc.ro

32

Ospitalitatea Domnilor nostri qi bogatiile celor doua principate

erau vestite in intreg Orientul.
noi dela marginile pamantului qi din partile cetatii lui Dumnezeu, Antiochia
scrie in prefata Liturghierului din 1701 patriarchul
Atanasie
auzind de virtutil tale (alui C. Brancoveanu) de Dumnezeu

luminate, .am alergat qi am venit cu toata graba In acest prea fericit

oraq (Bucureqti), ca sit vedem qi sa invatam in fapta acelea ce am
auzit fiind departe, astfel dupa cum in vechime imparateasa din miaza-zi
a venit la margini, sa vada Intalepciunea lui Solomon. Venind dar qi
vazand
qi convingandu-ne prin proba, mult mai multe inteadevar

ca multime qi ca maretie am vazut i am invatat, deck cele ce am

auzit 44).

Chesarie Daponte Intr'o scrisoare adresata marelui vornic Costandin Dudescu zice:
001 frumoasa-i Moldova, dar mai frumoasa-i Valachia; frumoasa-i
Polonia dar mai frumoasa-i Valachia; frumoasa-i Ungaria dar mai frumasa-i Valachia; frumos este Intreg pamantul, dar mai frurnoasa-i
Valachia.
Daciei

Singur raiul cel

din Eden e mai frumos deck Valachia

Poporul avea o ura netarmurita fata de ace0i straini lacomi qi

perfizi, a caror petrecere In tail era considerata, ca o nefericire. Insu0
Mateiu al Mirelor ti Indemna compatriotii sa nu abuzeze de ospitalitatea romaneasca, sit nu-0 bata joc de romani, qi sa nu-i asupreasca,
ci sa-i respecteze i lubeasca, ca pe frati.
Nu suprati pe romani prin nesaturata voastra lacomie; nu sugeti
pe saracul, cA Dumnezeu e In ceriuri qi ochiul lui e deschis asupra
voastra; nu va. bucurati la stransurica romanului, ca Dumnezeu are
ochi multi qi nedreptatea nu poate scapa npedepsita de clansul, cred,
cA tiraniti pe bietii romani i nesaturata voastra lacomie Ii face de au
o ura neimpacata pe greci qi nu pot sa-i vada nici zugraviti; voi tractati pe roman, ca pe un cane; de n'ar avea dreptul n'ar striga; dar
fiinda se plang, au cuvant, cum se vede, tncetati dara, paziti-va de
nedreptati, ca sa nu v pedepseasca Dzeu cu pedeapsa de veci. Bietii
romani ne nutresc qi ne respecta; vrand nevrand ne zic jupane; cauta
darA sa-i iubim i onoram, ca pe ni0e frati ai nostri 42).
40) Bianu Hodo I., 428.

41) Apud lonescuGion o. cit. pag. 55. Asupra lui Daponte cf. lorga aist.
lit. secl. 18, I., 445-6.
44) A. P. Ilarian Tesaur de monumente istorice* I., 335-6. cf. si celea dou
hrisoave pentru isgonirea grecilor din Tara romneasa alui Leon Vocla din 1631
si alui Radu Leon din 1669 fn uMagazinul istoric I., 122 si 131.

www.digibuc.ro

33
Acestea le scria Mateiu la Inceputul veacului al XV1I-lea 1
Pe langa traiul bun si adunarea bogatiilor, Inaltii oaspeti, chiar
fare se ail:4 un plan hotel-et de grecizare, neputend face liturghia decal

In limba lor, trebuiau se lucreze fie si numai prin exemplu pentru Introducerea Umbel grecesti In biserica 48). Paul de Aleppo ne spune, cit la In-

mormentarea lui Mateiu Basarab, unde era si el de fate. Insotind pe pa-

triarchul Macarie, un cor canta greceste qi celalalt romeneste. Sub

Costandin Cantemir (1685-93), care nu stia greceste, In biserica Curtii,
cand era si Domnul de fate, se canta Inteo strana greceqte qi In alta
romeneste "). Cartile grecesti de slujbe bisericeasca tiperite la Inceputul veacului al XV11-lea, dovedesc fiinta unui curent, care tindea nu
numai la Inzastrarea cu carti, pe socoteala Romenilor, a bisericilor din
Reseritul grecesc, ci si la grecisarea bisericei romne.gi 46). Din raportul
lui Nicolau de Porta despre starea Olteniei (1726) -vedem, ca In bisericile domnesti si in celea ale altor fruntasi liturghia se celebra greceste48).

Fata cu Intinderea aceasta a limbei grecesti clerul Inalt din principate remene nepesittor. Abia in 1771, 11 vedem pe metropolitul Moldovei si pe episcopul de Roman, protestand contra mesurilor luate de
Grigorie Ghica, In cari dansii aflau o prea mare pertinire a limbei
grecesti In paguba celei romane si slavone 47).
*

Celugerimea din principate a desvoltat In epoca precedenta culpe care o cunoaqtem. in epoca aceasta nu va face nici atet,
iar putina activitate culturale va porni din jurul scaunelor archieresti.
Flacara curate a idealismului vechiu se stinge Inadusita de materialistura

mul, care se Intinde Invingetor, de ignoranta si simplicitatea fare pereche

a citlugarilor.
'Un mare numar de menestiri sunt Inchinate locurilor sfinte din

Reseritul grec qi cuprind calugari streini, cu culture 0 ideate straine,

cari scot din tare an de an sume colosale de bani In interesul unui
43) 1st. bis. 1., 10 Ct dragoste aveau ace*ti puternici stalpi ai ortodoxismului fata de propairea noastrA se vede i din cuvintele lui Dosofteiu, patriardull lerusalimului: lar in 1680 fiind In lay'. i vAzind, ca Moldovenil au tipo-

grafie, ear Gredi nu, muriam de racaz. BianuHodo o. cit. I., 257.
44) 1st. lit. sed. 18., I. 36.
45) 1st. bis. II., 4. Pentru tipArituri vezi o. cit. al dd. Bianuliodo.
49 N. Dobrescu: oIstoria bisericei din Oltenia in timpul ocupatiunei austriace. Ed. Acad. rom. Bucureti, 1906, adnexe nr. 64. Nunc vero..., in ecclesia
Voivodae aliorumque Principaliorum sacra graece celebrantur.
47) lorga 1st lit. secl. 18., 11. 24.

www.digibuc.ro

34

popor strain; iar

celea slobode, cari Inca sunt coplesite, mare parte,
de elemntul grecesc, i traiesc viata de pe-o zi pe alta calugarr fara
Invatatura, fara sims de demnitate, lipsiti cu desavarsire de Insufletire,
de avant si de aspiratii malte, cari din ce In ce mai mult lanceziau
In grija dijrnei de strans, a viilor de cules, a padurilor de stapanit si
a carmuirei salaselor de tigani48).
Inchinarile de manstiri Incep din deceniile ultime ale veacului al
XVI-lea. Pana ad Domnii qi boierii romani i aratau dragostea
fata de celea sfinte cladind manastiri si biserici bogate, In cari- trupul
ctitorului si al membrilor familiei sale 10 afla odichna dup21 o viata
pamanteasca mai mult sau mai putin sbuciumata. Manastirea Interne-

iata era a tarii si apartinea hierarchiei din tail. Cand aveau legaturi
mai stranse cu Rasaritul supus asprei stapaniri turcesti Indurarea lor
binefacatoare se revarsa si aci. Din darnicia evhvioasa alui tefan cel
Mare, alui Neagoe Basarab si a altora de mai tarziu se ridicau biserici
nou, mari si cumpe, se restaurau si Impodobiau celea vechi dela
sfantul munte Atos $ i din alte parti. inchinarea mnastirilor era o
forma de binefacere !,;i de ispasire a pacatelor' necunoscute.
La 1583 Petru S:hiopul Ingaduie calugarilor dela sf. Sava din lerusalim sa-fi stapaneasca metohul *Intemeiat de dansii la Iasi. Cu cinci
ani mai tarzin clucerul Parvu Inchina Bucovatul manastirei sf. Varlaam.
La 1591 patriarchul leremie facea din biserica sf. Nicolae din Tara
romaneasci o stavropighie, cea dintai biserica din principate atarnatoare
numai de patriarchie. Dintre voevozi primul Inchinator a fost Mihaiu
Viteazul, care dedica in 28 August 1599 biserica Mihaiu Voda din Bucuresti Inoita si Inzastrata de dansul cu chilii, manastirei Simopetra
din Atos. Acestea erau cazuri raslete. Adevarata epoca a Inchinarilor Incepe cu suirea pe tron alui Radu Mihnea, un Domn grecizat, care
petrecut tineretele Intra calugaril greci, la manastirea Ivirului, si In Venetia 49). De-aici Inainte cu cat cutropirea greceasca ia dimensiuni mai
mari, cu cat legaturile dintra trile romanesti si bisericile din imperiul

turcesc sunt mai stranse si mai ales, cu cat visitele archiereilor si ale
patriarchilor In celea doua principate. sunt mai dese, obiceiul Inchinrii
mnstirilor ia o Intindere mai mare. Acestea si Impreuna cu ele multe
averi mari boieresti ajung una dupa alta In manile Grecilor. Patriarchia
din Constantinopol poseda 6 mosii In ambele tad surori; cea din
Antiochia 6 mosii; cea din Alexandria 11 mosii; iar patriarchia lerusalimului poseda 177 mosii; bisericile din muntele Sinaia (Arabia) posedau
48) Iorga: Ist. bis, II. 69.
48) Pentru toate acestea cf. lorga 1st. bis. I. 215-216.

www.digibuc.ro

35

In Wile romane 54 moqii; celea din Macedonia, Epir, Tesalia qi Albania 120 moqii; iar bisericile din muntele Atos 186 moqii afara de
alte acareturi. Erau Inchinate mai mult de 75 manstiri mari i bogate
din Muntenia qi Moldova cu 561 mo0i, cari constituiau a cincea parte
dln Tara romaneasca 50).

Manastirile Inchinate erau celea mai puternice fortarete ale greCu ocasiunea richinrii locul sMnt fqi trimetea

cismului din principate.

In tarA un representant, care stabilea Impreun cu ctitorul regulele

mnstirei. Daca aceasta era veche qi Domnul sau boierul o tnchina
pe baza dreptului de ctitor caqtigat In urma unei restaurari mai mari,
calugarii ramaneau cei vechi qi numai egumenul era strain trimis de
locul sfant din Rasarit; and Irma manastirea era nouil Intreg personalul, egumenul qi calugarii erau straini, cari avorbeau, ceteau qi
cantau numai greceqte. Staretul se alegea de multe ori dintre calucari au mai petrecut In tara qi cunoqteau obiceiurile poporului
fara ca prin asta manastirea Inchinata sa capete un caracter national
romnesc 61).

Din manstirile acestea neamul nostru nu trgea nici un folos.

Calugarii fiind straini, greci lacomi qi hrpareti nu se puteau Insufletl
pentru idealurile qi cultura noastra. Venitele se trimeteau in fiecare an
manastirei celei mari iar celei inchinate i-se lasa numai cat era necesar pentru sustinerea i alime7tarea cfratilor 52).
.

Lsate In grija egumenilor locaqurile sfinte decad repede ajungand

adevarate cuiburi de frdelegi. Din rapoartele oficiantilor nemti din
primele decenii ale veacului al XVIII-lea vedem, ca egumenul e stapan

absolut al manastirei facand tot ce vrea qi dispunand dupa plac de

celea aflatoare In mnstire fara de-a fi controlat de cineva. La manstirile Inchinate jaful era qi mai mare, cad egumenii acelor manastiri, pe langa acelea ce strangeau pentru ei, trebuiau sa mai trimita
din timp In timp, la ate doi sau trei ani, ceva qi patronilor lor: patriarchilor din lerusalim i Alexandria. Egumenii dela manastirile Inchinate sfantului munte erau schirnbati regulat la trei ani qi egumenul
plecand dupa cei trei ani de egumenat lua cu sine toti banii, pe cari Ii
0) G. M. lonescu: Influinta culturei grecesti Bucuresti 1900 cit. apud.
Cernlianu pag. 90-91 cf. Iorga Oeschichte des rum. Volkes 11. 318 sign. Pentru
lista mAnAstirilor inchinate din Muntenia cf. Ist, Ws. 11. 60 sign.
51) lorga Oeschichte II. 69.
52) Operele principelui D. Cantemir tom. Il. Descrierea Moldovei pag. 162.
Era sA uit o binefacere: patriarchul Ierusalimului, care avea in principate 177
mosii contribue In jumAtatea primA a veacului al XVIII-lea cu 100 lei la sustinerea scoalelor din Moldova. Xenopol 1st. RomAnilor X. 162.

www.digibuc.ro

3*

36

adunase si din cari traia tot restul vietii, ori ii risipia si consuma In
mod rau, nedemn. Ace las lucru II facea si urmasul sau In cei trei ani

ai sal de egumenie, qi tot asa mai departe; asa ca manastirile nu

aveau nici un profit, nici o participare la propriile lor venituri, cad
Intrau In buzunarele egumenilor sau treceau peste hotare 53). Tot asa
de ruinata era starea manastirilor din Moldova. Patriarchul lerusalimu'ui, Dosofteiu, e silit la 1704 O. abzica de celea Inchinate sfantului
Mormant fiind Indatorate si despoiate retinandu-si nurnai cinci din
Iasi si manastioara dela OalaI,i, cari n'au datorii, dar sunt Ingreuiate
din vreme ce si-au vandut bucatele si au dat la nevoile tArli i a
vremilor, carile sunt adeverite Intru toti. Dela celea sase manastiri
Domnul sd nu ceara nici odata bani Imprumut dela egumeni nici
multi, nici putini, macar la ce nevoie ar sosi pamantul nostru ci toate
venitele sa fie trimise la sfantul Mormant pentru cinstirea tarii noastre
si pentru vecinica pomenire a noastra si a parintilor nostri 54). Stoarcerea locuitorilor de bani si alergarea In tara a sutelor de calugari
greci hamesiti, cari au inundat orasele si satele ducand pretutindeni
obiceiurile rele nevoi si saracie, si stricand toate lucrurile bune
erau foloasele pe cari le avea neamul nostru din manastirile Inchinate,
fapt despre care un francez Invatat, secretarul lui, Alexandru Mavrocordat, D'Hauterive, scrie cu multa amariciune i durere In memoriul
sau despre starea Moldovei la 1787: Moldova este plina de manastiri,
cari In asamanare cu celea din Europa sunt sarace, dar cad In Moldova sunt asezaminte bogate.... Mosiile tarii orice gAnduri ar fi avut
cei ce le-au tinut In stapanirea lor alta data, nu trebuesc cu Incuviin-

tarea legiior sa duca aiurea o bogatie, care nu las nimic la isvorul

ei i Ind nu despdgubeste tara, nici prin,pikla vre-unei virtup, aid
prin vre-o muncl folositoare....
Acestea despoieri isvoresc din dqertAciune, nu din evlavie. MAnastirile Moldovei sunt pline de straini si mai nici una nu are In
fruntea ei un Moldovean. Moldovenii sunt supusi pretutindeni, dar
nicalri nu surit asupriti In supunerea lor cu atata lipsa de masura, ca
In manastiri. Calugarii, obicinuiti cu serbia din alte tari, vin In Moldova sa aduca despotismul, caruia au fost supusi atata vreme. Ei sa
fac stapni pe o manastire, ca pe-o cucerire, flamanzesc pe nenorocitii,
pe cari Ii carmuesc, string comori, pe cari le duc In celea din urm
aiurea si Insala de-o potriva si pe epitropi, cari se Incred orbeste in
socotelile lor, si pe mai marii lor din departare, carora nu le trimit
") N. Dobrescu op. cit. pag. 31,
54) lorga Studii si documente VI. 416 nr. 1605.

www.digibuc.ro

37
decat ceeace nu vor sA opreascA pe socoteal: lor. Iar mai departe:
strAinii acestia, cari au dus in mAnAstiri un duh de mkire necunoscut
pAmAntenilor, iau de asemenea dela credinta o putere, pe care preotii
si cAlugkii moldoveni nici odatA nu s'au gAndit sA o aseze in sufletul
poporului. N'am vAzut rAu niai mare deck acela, de care vorbesc
acum. Nu se aflA preot strAin, care sA nu fie gata sA se facA In Moldova atAtAtorul unei puteri strAine.... Maria Ta vei afla Intr'o zi, cA.

cutare egumen este In stare sA rAscoale in opt zile doul treimi din
Tara 59.

In numele
Clerul romAnesc privia nepAsAtor cum ne sugruma
elemenlul grecesc. Singur Anastasie Crimca, metropolitul
Moldovei, luase la 1620 mAsuri, ca ctitoria lui, mAnAstirea Dragomirna,
ortodoxiei

sA nu ajungA In mAnile Grecilor dispunnd, ca dupl moarte-i sA nu

cuteze cineva a o inchina sfAntului muntt sau lerusalimului; a o da
sub puterea unui patriarch ori metropolit, a orandul egumeni din mlnAstire strAinA, ci sA o lase in toatA pacea si neclintitA in veci, iar
asupra celui ce ar IndrAsni sA facA impotrivA sA cadA blAstAm archie-

resc. in acest strigAt de dureroasA ingrijorare a unui Roman cu dragoste de tara lui si de datinile ei osebite, In religie, ca si in celealalte
singura protestare a
scrie d. lorga
ramuri ale vietii, se cupraide
cAlugkilor din tail tmpotriva elenismului, care inainta biruitor 56).
Starea aceasta dureroasA dureazA cAteva veacuri. La inceputul
seclului trecut cAlugkii greci din mAnAstiri si cei asezati, ca instructori,
la familiile mari boieresti erau cei mai inflackati eteristi si dusmani ai
tarii si neamului nostru 57). . Chiar si dupa prAbusirea epocei fanariote,
pe care Odobescu o asamAnA, inteo scrisoare adresatA lui Papiu
Ilarian in 20 August 1869, cu un morman de gunoaie in care Romanului de azi Ii este scArbA si greatA a rAscoll 58), dupa alungarea din
tail a Grecilor si restituirea domniilor nationale, mAnAstirile inchinate
au ramas si pe mai departe in mAna cAlugArilor greci pftnA. in Decemvrie 1863, cand cu tot sprijinul Rusiei si cu toate protestele tiplrite si ImprAstiate de patriarchii greci hi Europa inireagA, camerele
") Memoriu despre starea Moldovei la 1787 de Comitele D'Hauterive, ed.
Acad. rom. Bucuresti 1902 pag. 155-7 si 159.
56) Ist, bis. rom, I. 264-5.
Pentru planurile ascunse ale Grecilor din principate i pentru rolul calugrilor in miscarea eterist cf. Erbiceanu: Viata i activitatea literal-A a protosinghelului Naum famniceanu (discurs de receptiune). Bucuresti 1900, mai ales
pp. 18-21.
Scrieri literate si istorice Bucuresti 1887 ed, I. vol. II. p. 310.

www.digibuc.ro

38
romane declara avrea manastirilor de secularizata qi calugrii straini

sunt siliti a paras1 tara, care A. elibereaza astfel de una dintre cele
mai mari nenorociri venite asupra ei In decursul vremilor.
*

Manastiri slobode au ramas destule, manastiri mai mici cari nu

au de-ocamdatil o insamnatate pentru viata culturala qi religioasa,
apoi manstirile mari, intemeiate de Domnii cei vechi, i multe din
timpurile mai noue. Acestea Inca au fost cutropite de straini i pe
Jana aceea au inceput imiite obiceiuri rele, carele nu sunt de tocmeala sfintei Pravile. Mihaiu Viteazul se vede silit sit ia In sinodul
dela Ia0 masuri aspre de Indreptare. Egumenii vor fi aIegi de sobor
qi nu vor putea fi de aci incolo oameni straini din alte OH fara nici
o mila la sfanta casap. 1n manastire toate le hotare0e soborul In
frunte cu egurnenul qi nimeni din boiari, sau vladica, sau episcop, sau
fiWecine din dregatori sa n'aiba voie a lua cu bani auverice din manastire, nici a pune egumeni, nid a scoate* 55).
Masud le acestea raman fall urmari qi nu aduc nici un folos pe
cum n'a adus nici puternica rascoala Indreptata Impotriva elementului
grecesc din Muntenia gi careia i-a cazut jertfa Invatatul Ieroteiu de
Monembasia (1618). Cu numirea ca Domn.alui Gavril Movila, patimile

parura a se potoll qi un Radu Mihnea, un Alesandru Coconul, apoi

chiar un Alexandru Ilia, Intors in stapanirea din care fusese alungat
cu ruqine, In sfarOt Leon Voda Tomgia
un Roman cu totul grecizat
avand de sotie o levantina de lege ortodoxa, Doamna Victoria, care a
druit o frumoasa icoana Imbracata In argint mnstirei de make Viforata* de langa Targoviqte
venira cu obicinuitul alaiu de greci, pe
cad- Ii vor fi aqezat i pe la manastiri, ca egumeni ea).
La Argeq petrecea In timpurile acestea un grec Antonie, un altul
la Tanganul, la Snagov era egumen In 1625 grecul Haralambie, iar cu

trei ani mai tarziu Partenie, numit pe viata,

piscop de Prespa ; In anul urmator aflm

mai Inainte fusese ela manastirea Dealului

tot ca egumen un alt grec vladica Macarie 91).

0 noul rscoala condusa de Mateiu Aga din Brancoveni, viitorul
Domn. Mateiu Basarab, era chemata sa puna stavila cucerirei greceqti.
Leon Von stringe toata tara, boiari mall qi mici, i roO, qi mazilii
qi toti slujitorii, ca sa cercetez cauzele unor obiceiuri rele*, cad
spune decretul domnesc
nimenilea nu le-au mai putut obicni vazand,
59 elstoria bisericei romarie I., 216-17.
8) Ibidem pag. 279.
69 Ibidem pp. 254 si 279.

www.digibuc.ro

39
aflatu-s'au qi s'au
ca sunt de mare pagubA tArii. Sfatul constatA
qi
sArAcia
tgrii
vin
dela
Grecii strAini,
toate
nevoile
c
adevArat
car! amesteca domniile qi vand Ora fArA milA qi o precupesc pe camete asuprite. Acqtia stria toate lucrurile bune i adaogA legi rele.
Domnul face legAturA qi jurAmAnt mare i scoate pe Grecii strAini din

tars tyca pe niqte nepretini tArii flind 52).

Lucrurile nu se schimbA nici sub Mateiu Basarab, care aqtigase

tronul cu ajutorul partidei nationale. In fruntea mAnAstirilor aflAm
acum egumeni greci. Pe Meletie Macedoneanul, fost cAlugAr la Atos,
Il numeqte egumen la Govora; la CAmpulung era egumen un alt grec
Melchisedec 6 9. Din hrisovul lui Mateiu Basarab din 1639 cunoaqtem
in parte mijloacele, de cari se foloseau clugril greci, ca sA poatA lua
In stApAnire mAnAstirile slobode ale tArii ACIlugArii strini au supus,

mai multe mnstiri, ca rnetoace dajnice altor mrastiri din Tara

i dela sfanta gor, flcndu-le hrisoave de lnchmgciune
MAI de qtirea siatului i fArd de voia soborului. Drept aceea
In-

greceascA

cheie documentul
noi Mateiu Voevod am tocmit, cum acelea sfinte
lavre domneqti, care le-au inchinat acei Domni qi vlSdici strAini pentru
mitA i fArA voia nimului qi anume (urmeazA numele a 23 manAstiri din
celea mai frurnoase ale Tarii muntene0i) sl fie pace de cAlugAri strAini
qi sA aiba a fi pe seama OM cum au fost de veac64). Ultima In-

cercare serioasA de-a scoate elementul grecesc din tail se face pe

timpul lui Radu Leon (1664-69), fiul lui Leon Ton-10a, care silit de
micrile primejdioase Indreptate Imbotriva lui qi a Grecilor, de cari
era Incunjurat, qi conduse de familia puternicA a Cantacuzinilor, dA In
1669 un decret pentru alungarea Grecilor din tall. La inceput ni-se
vorbeqte qi aici de fArldelegile strAinilor, cari vnd In tot casuI pe
boiarii WU la Domnia mea cu pari pe cap. Dotnnul face jurAmAnt,
ca qi pArintele sAu, pe sfAnta Evanghelie cu mare afurisenie inaintea
metropolitului Teodosie, a episcopului de RAmnic, Serafim i alui Grigorie, episcopul BuzAului qi scoate pe Grecii strAini iin tara qi tocmeqte
alte lucruri bune. MAnastirile neinchinate vor avea egumen roman
dupa obiceiul i tocmeala lor, iar otn strain grec sA nu fie nitnenilea
volnit a pune nici a le Inchina sA fie metoaqe altor trignAstirio. La bi-

serica curtii pe viitor nu se vor mai suferi cAlugArii greci, cari n'au
fost nid odatA tarn qi domniei meli de folos, ci tot de pagubA gi stri-

66) gMagazinul istoric L, 122-25.

68) Iorga op citat L, 297.
84) Xenopol 4storia Romnilor VII., 3-4.

www.digibuc.ro

40
cAciune, ca niqte oameni ri i fArA frica lui Durnnezeu ci vor fi popi
mireni romAni precum au fost In vremile vechi 85).
HotArArile lui Radu Leon rAman numai pe HArtie. Un curent
puternic, care avea rAdAcini in ImprejurArile politice qi sociale ale timpului nu putea fi sdrobit de litera moartA a unui hrisov domnesc, iar
simtul national al clerului romAnesc sfios qi fArA invatatura qi al boierimii era pe-un grad de desvoltare prea inferior, ca s poat elimina
din corpul neamului elementele strAine i destructive. DITA cteva
stApAniri

scurte tronul Munteniei e ocupat de

erban Cantacuzino

(1678-1688), ocrotitor darnic al clerului qi invAtatilor greci din toate

colturile RAsAritului, de Constandin BrAncoveanul, a cArui ospitalitate
atrase in Bucureqti o multime de archierei din toatA intinderea lumii
ortodoxe. UrmeazA apoi epoca fanariotA. De-o curAtire a tArii de
greci nu mai putea fi vorbA.
Tot ap stAteau lucrurile qi In Moldova, unde Initurirea greceascA
se dovedl mult mai trainicA 88). Miron Barnovschi opre0e cAlugArii

strAini de-a sta la o mAnAstire mai mult de trei zile, afarl de cazul,
cAnd dau zapis dela sine cuma n'a mai lipsl, ci acolo va qedea pari
la moarte 67). Vasile Lupu, din contrA, a luat mAsuri, ca in toate manAstirile cele marl sA se primeasa cAlugAri greci, cari sA Invete pe
fii boierilor limba qi stiinta grecA qi tot el dispune, ca, In onoafea bisericei patriarchale, In biserica catedrall inteo stranA sA se cAnte grecWe In cealaltA romAnWe 88). RA coale indreptate contra grecismului
n'au avut urmAri trainice nici In Moldova, 'Mat contele D'Hauterive
putea scrie la 1787
dui:4 cum am vAzut mai sus
cA mAnAstirile din Moldova sunt pline de strAini i mai nici una nu are in fruntea
ei un Moldovean 65).
Pe lAngA cutropirea greceasa In mAnAstirile romAne0i mai stApania
o destrAbAlare extraordinarl. Inca pe timpul lui Mihaiu Viteazul au

inceput sfintele mAnAstiri nWe obiceiuri rele, cari nu sunt de tocmeala

sfintei pravili. IncercAri de a reforma temeinic viata monachalA face
Miron Barnovschi. Din reformele acestea vedem, cA preacuvioqii pArinti din mAnAstiri iqi aveau averea lor privatA, purtau negot qi dAdeau
bani pe camAtA, petreceau timpul afar din mAnstire, prirniau intre
pAretii sftntelor locaquri
nefiind destule mAnstiri de cAlugArite
qi cAte-o maicA qi tot In cuprinsul mAnAstirei petreceau i alte persoane
66) *Magazinul Istoric I., 131-35.
Iorga aIst. Ws. I., 314.
67) lorga aStudii i documente VI., 414 nr. 1596.
68) D. Cantemir o. cit. p. 170.
gMemoriu despre starea Moldovei p. 155.

www.digibuc.ro

41

mai putin maice. Toate acestea pe viitor vo fi oprite 70). Reformele

raman litera moarta obiceiul vechiu qi interesele inraclacinate dovedindu-se mai puternice decat toata bunavointa carturarilor i clatiktorilor de canoane 71). Un misionar catolic dela sfarOtul veacului al
XVII-lea ne spune, ca in Tara romaneasca toate manastirile scalugari 'or
au tigani proprii, ale aror mueri, batrane qi tinere, maritate qi fete,
umbl liber prin mnstire, fac pane, ferb bucate i matura casele 72).

Tot in timpul acesta aflam calugari cercand sa c4tige averi cu documente false,

cu

ni0e meqtequguri diavoleqti 73).

Decadinta

lipsa

simtului de demnitate ra qi mai mare, mai ales in Moldova, in urma

rasboaielor purtate aci la sfarqitul veacului al XVII-lea qi inceputul
celui urmator, cari au atins qi mnstirile i In decursul carora s'au
vazut egumeni jafuind sfintele locauri In rand cu catanele polone 74).
Constandin Mavrocordat, un reformator cu pricepere al clerului din
Moldova, cla la 1 742 porunci aspre contra calugarilor, cari parasesc
mnstirile. Calugarii traitori pe la casele lor, au prisacari, au vacari,
nu suferim, sa fie, ca nu se cade.... Datoria calugarilor ieste biserica
a OA iar nu vacile sau stupii sau viile 76). Nu ne miram deci de afirmatiile lui Uhlein, care ne spune, cA egumenii qi calugrii nu se bucurA
vazii cum s'ar crede, pentruca viata lor nu e atat de esemplara
ca sa-qi poata caqtiga veneratia poporului; sunt oameni de cel mai rau
soiu, Mat pentru o familie boiereasa ar fi mare ruqine dad. un membru
al ei s'ar calugri 76), sau and Barbu D. tirbei, viitorul voevod al
Tarii romane0i, scrie In raportul sail general din 1 834: Halal de manastirea, In care mai gaseqti o candela aprinsa Inaintea altarului 77).

70) Pentru reformele lui Miron cf. lorga ((Ist. bis. I., 266 squ.
71) Ibidem 272.

72) Magazinul istoric V., 56-7.

73) lorga o. cit. I., 271-2.

74) Ibidem II., 75-6 si 80-81.

Studii i documente VI., p. 282 nr. 537 si 548 si pag. 283 nr. 544.
78) Dobrescu o. cit. Anexe nr. 93 pag 202. Andertens seynd die Calugeri

und lgumani in dem Land nicht in dem Ansehen, als man sich wohl einbilden
mag, dann ihr Lebenswandl nicht so exemplarisch, dass selbe hierdurch bey dem

Volk eine grosse Veneration' sich zuziehen sollen, seynd auch dieselbe lauter
Leth von schlechtesten Extraction und thte sich ein Bojar oder Bojerones fr
eine Schand ausdeuten, wann eines von seinen Kindern und Freuden ein Monich
wurde.
77) lorga Viata i domnia lui Barbu Dimitrie Stirbeiu. Analele academiei
romne seria II., tom XXVII. pag. 333 cf. pentru starea mnstirei si Starea
de lucruri din Moldova si Valachia pe la anii 1828 pAnA la 1843 de C. A. Kuch
In Convorbiri lit XXV. 396 squ.

www.digibuc.ro

42
In publicul nostru e tnaclAcinatit convingerea, a mAnastirile au
fost In trecut centre puternice culturale, din cari lumina se revarsA In
valuri mari binefAcatoare asupra neamului resfirat dela Nistru pan la
Tisa. Cerand InsA sa. ne dArn seamit de activitatea lor, vedem, a
aureola de glorie se destramA si dispare, ca ceata diminetii alungatA
de razele soarelui. In loc de muna culturall spornia si febrilA, care
sA lase urme adanci In desvoltarea constiintei noastre nationale; In loc
de idealism crestinesc, curat si inAltAtor, aflArn Intunerecul si ignoranta
cea mai InspAimantAtoare. Misari mari de reforme Indasnete, avanturi
cuceritoare si dAtAtoare de viatA n'au pornit
n'au putut pornl
nici odatA din mAnAstirile rornanesti fiind cultura literaa si stiintifia
a alugArimei In IntAlesul cel mai strict al cuvantului: null Aflam,
e adevArat, si cateva esceptii; acestea se pierd InsA aproape fail urmA
In mediul nenorocit, de care erau Incunjurate si pe care nu I-au
putut birul.
Personalul mAnAstirilor consta din oameni simpli, cari se ocupau
cu castigarea celor necesare traiului. In mAnAstirile romanesti
scrie
Cantemir") fratii sie-si all, sie-si samAnA si Isi secea ; ei trebue sl-si
facA toate; si In oarele libere dela functiunile spirituali se ocupA cu lucruri de manA, pe cari le prescrie egumenul; cultivA viile, agrii, gadinile si strang fructele acestora In folosul mAnAstirei. De altcum numArul alugArilor era foarte restarts. In Oltenia d. p. mAnAstirile celea
mai mari, In cari puteau till cate 50-60 de cAlugAri, abia cuprindeau
cinci
seasit sau In casul cel mai bun zece 70).
Referitor la cultura acestora aflAm date importante In documentele
publicate de d. Dobrescu. CAlugArii sunt oameni simpli din clasa de
jos a poporului; celea necesare pentru traiu si-le castigl din lucrul
manilor. Din averea mAnAstirei primesc putin, aproape nimic. Sunt
foarte mArginiti si ignoranti, se ocupA mai mult cu economia, deck cu
mantuirea sufletului. Nu stiu cell nici liturghia, din care, fiind scrisA
slavoneste si greceste, nu pricep nimic. In biserici nu se predia nici
odatA si omul de rand nu stie din cultul divin, decat povesti ridicole
dela alugAri. Chiar si cAlugArii din mAnAstiri,
scrie Fr. Schwanz v.
Springfels
nu stiu alta, cei mai multi, deck putin greceste, iar cine
vorbeste, cat de au si latineste trece de adevArat monstrum eruditionis 80). Consilierul cameral Haan ne a Intr'un raport lung arnA78) 0. cit. pag. 162-63.
70) Cf. rapoartele oficiantilor nemti, cu deosebire ale lui N. de Porta la
Dobrescu o. cit. Anexe nr. 64 i 71.
80) Hurmuzachi oDocumente IX, pag. 636.

www.digibuc.ro

43
nunte interesante referitor la traiul zilnic al calugarilor din mantistirile
amintite. Dupace calugarii s'au sculat dimineata, zice Haan, citesc cam
o jumatate de oara In biserica, apoi umbla Incoace i ncolo pana vine
'vremea mesei dela pranz, care e rea qi putina. Dupa masa merg qi
dorm cateva ceasuri, fie flarnanzi, fie satui. Catra searii iaraqi fac slujba
In biserica o jumatate de oara. Nici unul din ei nu lucreazit nimic gi
rabd mai de graba foamea deck lucrul. i este destul daca au cMiva
tigani, ca sa le care apa, lemne qi alte lucruri trebuincioase. Aceasta
este tot ceeace fac aceqti calugari, pentru Dumnezeu qi pentru aproapele, In cursul anului Intreg.
Cum vedem viMa calugareasca era mai mult un tel de trandavie
cucernica. D. N. Dobrescu, din cartea ckuia scot informatille acestea,
ne asigura, ca. n cea mai mare parte faptele 'imam aqa dupa cum
ne-au fost infatipte de raportul din chestiune 81). Aceasta era starea
culturala a manastirilor din Oltenia, cea mai uluminata parte a TAM
romanep, In jurul scaunului vladicesc al Ramnicului, care_ avea o
veche traditie literara Inca de pe timpul lui Antim lvireanul. Ce va fi
fost in celealalte?
In epoca de care ne ocupam, neamul nostru trece prin prefaceri
mari. La Inceput legaturile cu universitMile polone Indreapt cugetarea
pe drumuri necunoscute pana atunci qi operele lui Grigore ureche
Miron Costin formeaza o epoca importanta In evolutia spiritului public
romanesc:- iar mai tkziu venirea In atingere cu ideile mari, cu curentele
puternice, cari framantau viata popoarelor din Apusul luminat, a avut
o influinta uria0 asupra soOetatii din cele clout( principate. 0 participare a manastirilor la munca aceasta de primenire am cauta-o zadarnic.
Pe la mijlocul veacului al XVII-lea lumina culturii se aprinde pe-o
clipa la Bistrita, unde Moxalie traduce la Indemnul lui Teofil, episcopul
Ramnicului, iar mai tarziu metropolitul Trei romaneqti, cronograful cunoscut, care a ramas fara influinta printre carturarii timpului, qi Pravila,
tiparita In 1640 la Govora, care Inca n'a putut aduce nici un folos.
Pravila era pentru judecata, pentru judecata preotilor mai ales, qi ea
nu poate fi Intrebuintata altfel .decat de ierarchi, carora In cele mai
multe casuri textul slavon nu li era neInteles. Ea ramane deci mai
mult, ca o lucrare facuta pentru faim i ca o curiositate literara 82).
Tot la Govora apare In 1642 o Evanghelie Invatatoare tradus din ruseqte de Egumenul SilvestrU. Cazania lui Silvestru n'are deck o toarte
81) 0. cit. pag. 32.

.9 Iorga aIst. lit. religioae pag. 141. Pentru cronograf ibidem pag. 128
urm.

www.digibuc.ro

44
slabA insAmnAtate literar.
E o traducere cuvnt dupA cuvAnt, grea
de urmArit, fr ritm, fArA miscare si mlAdiere, lucrarea unui om, care

socotea, cA pentru a traduce din ruseste In romaneste nu se cere dect

sA stie cineva ruseste si romneste 88). In acelasi an apare o altA cazanie, Invtturi peste toate zilele, la Cmpulung. TAlrnAcirea e fAcutA
de grecul Melchisedec, egumenul mAnAstirei Adormirei Maicii Domnului
(Uspenia). Tipografia e mutatA apoi la mAnAstirea Dealului unde apare
la 1644, cu ingrijirea grecului Meletie Macedoneanul, o nouA editie a
Cazaniei tipAritA in 1642 la Govora. Cu vre-o 20 de ani mai tarziu
aflAm un alt cAlugAr cu oare care culturA: Antonie din Moldavita, care

a insotit pe Gheorghe stefan In lunga pribegire prin Germania, Svedia

qi Liironia. Cu toate cA qtia latineee i slavoneste activitatea lui e
foarte neinsAmnatl: a copiat pe sama Domnului sAu Rgspunsurile lui
Varlaam si a tradus Psaltirea. Traducerea fiind pAstratA In manuscrls
n'a putut avea asupra contemporanilor nici o influintA 84). La Snagov
se vede un timp influinta lui Antim Ivireanul, viitorul metropolit al
Munteniei, strAin cu invAtAturA, care ne-a stiut iubl limba qi neamul.
In tipografia Snagovului apar in decurs de sase ani (1697-1702) vre-o
cinci cArti romanesti qi aproape de douA ori pe atAtea strAine In curund
mAnAstirea aceasta Ina decade pierzAndu-si tipografia si devenind Inchisoare de stat, unde se tineau boierii din opozitief cu pAne si cu apl,
in lanturi 85). Urme de activitate culturalA mai intensivA aflArn la manAstirea Bisericani. Celea mai multe producte literare scrise si tAlmAcite
aci sunt InsA slavonesti si aratA, cl Bisericanii au fost ultirnul adApost
al culturii vechi bisericesti Ini acea limbA (slavonA) 88). PutinA luminA
licArl o clipA qi la Putna, pe care lacob Stamati, retras din scaunul
metropolitan, o restaureaza qi cearcA sA dea vietii cAlugArilor trAitori
intre zidurile ei o altA directie. Aci a petrecut si muncit mult timp
Vartolomeiu MAzAreanu, care a dat o multime de traduceri din ruseste
si greceste si a scris admirabilul panegiric, o apoteozA fArA pAreche in
literatura noastrA veche, alui tefan ceI Mare 87).

Cu mult mai puternic si mai rodnic a fost curentul de reformA a

cAlugArului rus Paisie Veliciovschi, care prigonit de Poloni fuge in Chiev

de unde trecu in curAnd in Moldova apoi in Tara romneascA ase") Ibidem pag

155.

84) lorga o. cit. 165-66.

84) Acelasi Ist. lit. secl. XVIII-lea
88) 1st. bis. rom. 11., 92.

I. 434

nota 2.

") Asupra miscarii calugarilor din Putna vezi lorga 1st. bis. II., 161 si
urm. Pentru Mazareanu cf. I., 535 si urm. Panegericul a fost reprodus acum In
urma de d, lorga in Cuvantari de Irimormantare si pomenire Valenii de Munte 1909.

www.digibuc.ro

45

zndu-se la Poiana-Mrului. Ad petrece trei ani Invtand romAne0e.

Merge apoi la Atos reIntorcAndu-se mai tArziu, Incunjurat de elevi aderenti ai reformelor sale, In Moldova, qi dup petreceri Indelungate la
manastirile Dragomirna (peste zece ani) i Secul (trei ani qi noue luni)
se aqeazA, In sfr0t, la Neamtu, unde rmne pftn la moarte (15 No-

Paisie a lsat un numr mare de elevi, cari desvoalt

o activitate literar relativ destul de bogatA qi prin cari curentul svembre 1794).

nAtos de reformare strAbate qi In celelalte mnstiri. Activitatea cAlugrilor crescuti In spiritul maestrului rus n'are pentru viata noastr

national o InsemnAtate deosebit marginindu-se aproape numai la

traducerea qi copiarea cArtilor biserice0i qi ascetice. Nu de acl
putea sA vie aceea luminA, de care aveam noi nevoie
zice lorga
pentru a car/Ma con0iint despre noi qi a ne ridica din umilint88).
Ear In alt loc: 0 istorie literarA cuviincioas nu va analisa bucoavne,
nu va scoate strigAte naive de admiratie inaintea traducAtorilor de acaftiste, molitvelnice, octoichuri, triode, catavasiere qi penticostare, cArti
de cea mai mare utilitate sufleteascA, fAr Indoial, dar care n'au a

face cu sufletul romilnesc din seclul al XVIII-lea qi cu cugetarea qi

simtirea acelor, gari l'au representat mai bine89).
Abia trec ateva decenii qi avantul Introdus de Paisie scade qi
odat cu el decad qi mnstirile, cufundAndulse In vechea ignorant
trAndAvie, trick Kuch putea scrie: cAlugrii, cari trAiesc In mnstiri

sunt numai ni0e oameni din clasa de jos, cari fiind r Imbrcati qi
rau hrniti se apucti de tot soiul de meserii pentru
crea o stare
mai bunA90), ear cei cu pating InvtaturA cutrierau oraele i satele
trAind ca dascAli particulari pe la farniliile cu stare.
Acesta e rolul mnstirilor In desvoltarea cultural a neamului.

99 gist, lit. sed. XVIII-lea II., 398. Asupra lui Paisie ibidem 340 sign. si
1st bis. 11,, 183-201, 234 241.
89) 1st, lit. sed. XVIII-lea I., 3-4.
99) Convorbiri literare XXV., 397.

www.digibuc.ro

V.

Rolul clerului inalt.

Intreaga activitatea literara bisericeasca mai de sama porneqte In
epoca, de care ne ocuparn, din jurul scaunelor arhiereqti. Despre activitatea aceasta a clerului Inalt qi despre insamnatatea ei Pentru desvoltarea noastra culturala s'a scris foarte mult. Unii i-au atribuit un
rol estraordinar Incarcandu-o de laude esagerate qi nemndreptatite, iar
cei drept putini, de-a caror bunacredinta nu ne 1ndoim
nu-i
altii
dau nici o importanta sau una foarte mica. Din parte-mi cred, ca
aci veritas in medio.
Scaunele arhiere0 Inca au trebuit sa simta mull timp influinta
elementului, care a infectat intreaga viata publica din tarile romanep.
Dintre metropolitii, cari au stat dela 1605-1819 In fruntea bisericei
din Muntenia, jurnatate au fost greci: Luca de Cipru (1605-1629),

Dionisie de Atos (1672 de primavara Ana toamna), Mitrofan de Nisa

(1716-1720), Neofit Cretanul (1738-1754), Filaret Michalilzi (1754
1760), Filaret II. (1792), fost dela 1780-1792 episcopul Ramnicului,
Dosofteiu Filitis (1793-1810), Ignatie Grecul (1810-1812) i Nectarie
(1812-1819), fost dela 1792-1812 episcop de Ramnic.
Biserica Moldovei a fost in privinta aceasta mai norocoasa. Cel
dintaiu grec, care a stat In fruntea ei a fost Nechifor (1739 sau 40
1750). Scaunul metropolitan l-a capatat cu aceast tocmeala, ca dupa
dansul altul strain sa nu mai fie, apucandu-se el, ca va alege pe urma
lui pe unul din episcopii pamantului, sa-1 aleze la scaunul metropoliei,
ca sa nu stramute obiceiul tarii. La batranete slabind din fire a voit
www.digibuc.ro

47
calce cuvantul fiind Indemnat de oamenii sai 1-au supus ca s
ia o suma. de bani dela unul din straini, grec, carele se cerca cu mare
Constandin RacovIta fl desuma de bani sa incapa la metropolie
pune chemand in locul lui pe lacob I. (1750-1760). in 1752 se tine
sobor, la care iau parte episcopii tarn si cativa egumeni dela manastirile mai mall. Se iau masuri, ca pe viitor hierarchia tarii sa fie scutita
de influinta straina. HotArim i legam ca fiqte cand, atat in vremile
cele ce vom tri noi, cat qi in cele viitoare a urmaqilor nostri ... din
pamnteni sa se aleaga metropolit sau episcop. lara strain niciodata s
nu se primeasca, nici sa mai Intre altul strain la pastoria vre-unui
scaun cu mijlocire de bani sau macar i fara bani sau macar cu prietini sa-vi ispraveasca Impotriva pravilei si obiceiului pamantului 2).
Lui Gavril Callimachi (1760-1786) In fruntea bisericei Moldovei
era sa-i urmeze grecul Iacob, egumenul manastirei Barnovschi. Boerii
protesteaza atat la Domn, cat i la Inalta Poarta, provocandu-se la hotararile soborului din 1752. Metropolit e ales astfel Leon Gheuca

(1786-1788), un fecior de boier cu crqtere aleas, iar Iacob caqtiga

cu bani multi episcopia Romanului, pe care o pastoreqte numai din
Februarie pana In Octomvrie 1786, timp foarte scurt Irma tocmai deajuns, ca grecul s-o ruineze cu totul, !mat dupa moartea lui nu voia
nime sa-i ia locul. Dela strainii acqtia, fara tntelegere pentru interesele noastre superiore, cultura romaneasca nu putea aqtepta mult.
Alaturea de ei se perandeaza lung; serii de archierei parnanteni
fara cultura, fAra Insufletire, fAr pricepere si dragoste de muncl, pe
urma carora n-a ramas nimic. Ce insmnatate au in evolutia spiritului
public romanesc metropolitii, cari au pastorit biserica Moldovei dela
fuga lui Dosofteiu pana la lacob I. (1750-60). timp de peste 80 de
ani? Teodosie sta. in fruntea bisericei moldovene numai trei ani
(1674 767). Sub Sava clerul national ajunge Intr'o decadinta uriW.
La 1700 sau 1702 e ales amratul
espresia e a d. lorga Misail,
fost (1686-1700-1) episcop de Roman. Urmaqul sau Gedeon de
Agapia (1708-23) lasa metropolia Incarcata de datorii, pe cari abia le
poate platl Gheorghe de Neamt, Intemeietorul unei tipografii romanoslavone. Antonie (1730-39) dupa o pastorire neinsamnata de noua
ani fuge cu Muscalii qi ajunge metropolit de Biolograd qi Oboian, iar
locul II ia grecul Nechifor 3). Dintre episcopi se distinge prin Invatatura

sa Pahomie de Roman (1706-14), care a stat in necontenita atingere

Uricariul H. .36-37 cf.
9 Uricariul II. 238.

lorga: 1st, bis. II. 88 sign.

Pentru toate acestea cf. Istoria bisericei romneti a d. lorga.

www.digibuc.ro

48

cu Ruqii qi caduse la Roman cartile slavone, pe cari qi-le caqtiga In

timpul petrecerei sale peste Nistru si dd limbei slavone veclule ei

drepturi, pe cari a trebuit s vie Constandin Mavrocordat pentru a le

smulge, strmutnd cu el din Tara romneasa datina artilor de

slujb in rornneste 4).
In Muntenia lucrurile stau mai bine. Metropolitii cu InvataturA
sau, daC le-a lipsit, cu dragoste fata de ea, au fost mai numaroqi;

metropoliti, cari, multi, au fAcut, cat au qtiut qi au putut, qi dela cari

porneau Indemnuri folositoare.
Istoria bisericei romaneqti are cAteva figuri mari, luminoase, cari
vor trl vecinic In conqbinta cucernica a urmaqilor. Astfel sunt Antim
Ivireanul, Damaschin, Chesarie, losif de Argq In Muntenia; Varlaam
Dosofteiu, lacob Stamati qi Veniamin Costachi In Moldova. Activitatea
.desvoltata de aceqtia Inca e foarte modestA. Nu-i o activitate intensiva, care sa cuprindA viata neamului In tot complexul desfAqurArii sale,
activitate sguduitoare, care croiete drumuri noue qi fascineaza massele
largi rApindu-le In vartegiul luptei pentru ideal. Idei mari, vederi largi
vom cauta adarnic la archierei romani. Rostul lor
a celor mai
de frunte
se margineqte la traducerea qi tipArirea cArtilor sfinte de
slujbA bisericeascl In romftneqte, minirnul datorintelor archiereqti. Din

cercul acesta stramt nu s'au tiut smulge nici odatA, That nici chiar
o literatura qtientificA teologica nu s'a putut desvolt In limba romana,
qi and se purtau luptele mari contra catolicilor qi protestantilor, luptatorii erau clerici greci aezati in principate, fiind derul romAnesc

strain de chestiunile acestea, pentru Intelegerea carora se recerea o

culturA superioarA. Mai mult n'a fAcut nici Antim Ivireanul, nici Damaschin, nici Chesarie, nici cei doi moldoveni Varlaam qi Dosofteiu,
nici vlAdicii calvinizati din Ardeal. Esceptie face Veniamin Costachi,
cel mai stralucit archiereu, pe care l-a avut biserica ortodoxa din principate, i contemporanul sau din Muntenia, Dionisie Lupu, om cu cunoqtinte bogate, care
rascumparat multele pacate
a fost ca om
politic ainconsecvent gi uquratic i a recurs la tot felul de subterfugii, de intrigi, de minciuni qi de injosiri fatA cu Ruqii pentru a-vi
pAstra i recApata mai tarziu Scaunul episcopal, pe care nu-1 dobandl
dupA ce-1 pierdu-se cu dreptate*
aprin curajul qi iubirea cu care
a Intreprins reforma clerului qi reforma qcoalelor, cu care a luat In
manile sale causa purificarii morale qi redeqtptarii nationale 15).
4) 0. cit. Il. 95.
9 lorga: 1st, lit. secl. XVIII-lea II., 379. Pentru Veniamin Costachi vezi i
bropra aceluiai: Viata 1 faptele metropolitului Veniamin Costachi. (Biblioteca
populard a cillinervei).

www.digibuc.ro

49

Activitatea clerului romitnesc, aqa modestg. cum a fost fqi are

per accidens
insAmnAtatea sa incontestabilA pentru desvoltarea culturei noastre nationale. Cgrtile biseciceqti fiind in veacurile trecute singurele tipArituri romneqti qi strAbgtAnd in toate colturile pArnntului

locuit de romAni au fost tel mai puternic lement al unificArii limbei

literare, de car ne folosim astAzi. Cartile acestea nu erau scrise numai pentru Moldoveni sau Munteni, ci pentru RomAnii de pretutindeni,

pentru toate pile si tmuturile ce vorbesc in limba romneascg,

ducAnd astfel pe aripile scrisului nu numai intglepciunea sAning qi
sfAntg. a InvAtAturei dumnezeieqti, ci qi con$iinta cg suntem un neam,
unul singur qi nedespatit 6). Ant.

e) Cf. i clasicele caracterizAri din 1st, lit. sed. XV111-lea

bis. 11. 117.

www.digibuc.ro

1.

438 i din 1st.

4

vi.

Starea preotimei de rand.

In capitolul precedent am vorbit, In treacat, despre cultura preotimei de rand din principate. Am citat cuvintele d. lorga, din cari am
vazut, c preot se putea face oricine cu banii trebuitori pentru a capata actul de nurnire (singhelia). De obiceiu Insa preotia sa moOenea.
Candidatul trebuia sA alba i putina Invatatura, pe care o caqtiga dela
tatal sail, dad era preot qi el, sau Intra In vre-o manstire unde
vata cetitul, scrisul, cantarile i unele moIitv mai obicinuite pe de
rost. La sate erau o multime de preoti, cari aveau preotia numai In
legatura cu fiscul i cari nu tntrau poate niciodata In biserica nepricepandu-se ce sa faca acolo 7). Am citat apoi cuvintele lui Mateiu al
Mirelor, care ne descrie ignoranta Ingrozitoare a preotimei de rand:
preotii nu qtiu sa boteze pe copii nici sa liturghiseasca rugaciunile lui
Dumnezeu, de cununie i maslu, cand aud se minuneaza i pe celelalte
taine mai nu le qtiu nici de nume 8).
Poporul era astfel osandit sa fie condus de oameni ignoranti,
carora le lipseau i celea mai elementare curio0inte, cari nu se deosebeau de tarn], deck prin pletele i barba lor lunga. Deci orbi: conducatori ai orbilor. Rostul lor se marginea la slujba bisericeasca, din
care nu puteau Intelege de multeori nimic find scrisa slavoneqte. Din
partea clerului Malt, a archiereilor, cari ar fi fost tn primul rand chemati sg. ia masuri de Indreptare, sAu creasca o preotime conOie, culta,

8) 1st. bis. I. 273-5.

Tesaur de mon.
istorice I. 370--1.
www.digibuc.ro

8) Papiu.

51

destoinica, Insufletita qi cu dragoste de munca, nu pornWe nici o mivcare In directia aceasta. In lungul qir de tiparituri bisericeqti romane0i abia aflam doul-trei scrise anume pentru luminarea preotimei de
rand. Metropolitul Munteniei, stefan (1648-53), vazand atata ne0iinta
a bogati preoti ai tarii
vazand iara cum au crepnii tarii Imputare,
preotii mai vartos de catra hulnicii de lege, cum pentru grosimea qi
grubia nu tiu slugl tainele sfintei biserici i striga toti totdeauna,
deistvuesc ru i nesebuit i zic, ca am uitat cinurile, socotealele, obraqirile, chipurile, nemeririle qi toate randuialile i tipicurile sfintelor taine
scrie cartea Mysterio sau Sacrament (Targoviqte 1651) cu sfaturi qi In-

vataturi romane0, nu cum a fost !Ana acum slavonqte carele nu le

putea qtl cinstitii

qi

cuceritii preoti pentru nesabuiala lor 9).

0 alta

carte cu acela0 cuprins, scrisa pentru preotime e invttura de sapte.

tame, aparuta In 1701 la Buzau, cu cheltuiala metropolitulu Teodosie
Tot pentru luminarea preotimei e scrisa qi fnv(tura bisericeascd alui
Antirn lvireanul (Targoviqte 1710), retiparita In Bucurep la 1741 qi
1774. Prefata acesteia Inca e foarte interesanta, pentruca ne arata n
cuvinte dureroase, isvorate din inima unui archiereu cu dragoste fat
de turma Incredintata conducerii sale, starea decazuta a preotimei, care
era departe de-a fi lumina lumii i sarea parnantului. Intre celelalte
scarbe ce am de ma ranesc la inima, iaste aceasta cea mai grea de
ma Intristez i ma mahnesc mai mult, ca vaz Intre preoti mai atata
prostie, MAU neinvatittura i atata nedumireala, cat cunosc, ca. nu
puteti face vre-un ajutor sau vre-un folos ticalosei turme 10). In Capete
de porunc aparuta cu patru ani mai tarziu o alta editie e din 1775
(Bucure0)
acela0 metropolit i Indeamna preotimea sa ceteasca
cu socotinta acea cartulie de Invatatur bisericeasca, ce s'a tiparit la
leatul dela Hs 1710 ... qi sa plineasca i cu fapta celea scrise Inteansa,

cA apoi de nu vor face se vor pedepsl 11). In decursul veacului al

XVIII-lea apar o multime de carti scrise pentru luminarea preotilor.
Aproape toate cuprind linvataturi despre administrarea sfintelor taine.
Astfel: Invftura despre sapte taine a lui Damaschin, episcopul
o carte cu acelaqi titlu apare In lasi la 1732,
apruta la 1724
alta In 1742 , Taina sf. Botez (Targoviqte 1725), fnvrtura bisericeasc (Ramnic 1746) i Preotia, aparuta cu trei ani mai tarziu, tot
acolo, Adunarea celor sapte taine (la0 1751), Inmptum despre ispovedanie (Bucure0.(?) 1764)
despre spovedanie e vorba qi In Pra9) BianuHodo Bibliografie I. 181-2.
1) Ibidea I. 549.
it) Ibidem I. 493.

www.digibuc.ro

52
vilioara tiparit In 1781 In Bucureqti cu cheltuiala metropolitului GriIn 1ai cuprinde
tainele toate. Adunarea de multe Mvapturi a rnetropolitului lacob I. al
Moldo Vel (laqi 1757) are un caracter mai general.
Tipriturile acestea nu produc aproape nid o schimbare In sanul
preotimei. Viata unei clase de oameni nu poate fi reformata de slova
rece qi troarta, ci de spiritul viu, care se miqca, vede, Incalzeqte qi lumineaza, spirit, pe care nu-I aveau capii bisericei romanqti ortodoxe. Din
datele raslete, cari le avem despre starea preotimei din celea doua
principate, ne putem face o idee clarA despre cultura i activitatea, pe
care era In stare sa o desvoalte. Mind clerul scutit de bir, foarte
multi cercau O. se faca diaconi sau preoti i dad. episcopii Ora nu
voiau sa-i hirotoneasca, treceau Dunarea i erau qfintiti pentru o mica
suma de bani, fara considerare la pregatirea lor, de episcopii din imperiul turcesc 12). Toata Invatatura preotilor
scrie Fr. Swarz v.
Springfels
nu sta In alta decat a Ol ceti qi scrie putin qi anume
cu stove romaneqti in limba slavona, din care adesea ba mai totdeauna
nu Inteleg nimic 13). Acela0 lucru ni-I spune cu 60 de ani mai tarziu
D'Hauterive In descrierea citata (p. 153): nu se cere dela preoti deck
sa qtie ceti sau cel putin sa zica pe de rost rugaciunile i sa cante cu
glas tare.
Constatam Mavrocordat a fost primul, care a cercat prin reformele
sale O. scoata preotimea Moldovei din tntunerecul In care se sbatea
neputincioasti qi inconOie. La 1742 porunce0e ca preotii sa mearga la
episcopie qi In decurs de 40 de zile sa Invete celea necesare slujbei
duhovnice0i. Candidatii Inainte de hirotonire vor fi examinati qi archireu numai
va afla vrednic ii va putea hirotoni.
acelaq
an II vedem scriind episcopului de Roman sa ispiteasca cu deadinsul
pe cei cari cer hirotonirea, apoi sa-i trimita la Curte, ca in 10-20 de
zile asa vedem gi noi i O. le ridicam birul qi dupa ce-i vom ridica
de bir ti vom trimite la Sfintia Ta, de le vei da daru114). Preotimea
din 13.0 trebuia sa se adune In biserica Curtii unde un preot Invatat
in carte greceasca qi romaneascii se suia pe amvon qi le cetea dupa
cum se cade a qt1 fiegtecare preot oranduiala bisericei gi a botezului
vi-a ispovedaniei 15). A oranduit apoi preoti Invatati sa cerceteze satele

gorie, pe cand cea aparuta cu trei ani mai tarziu

12) N. de Porta In raportul trimis la 1726 consiliului belic din Viena. Dobrescu o. cit. anexe nr. 71, pag. 188.
13) Hurmuzachi: Documente XI, 636.
14) Studii i documente VI, 293 nr. 590.
16) Litopizetele tarii Moldovei
ed. I, torn. 111, 219,
www.digibuc.ro

53

0 A van ce fel de cetanie se face in biserici 16). Tot In 1742 scrie

zlota0lor qi episcopului de Roman A. caute Apreotii qi diaconii ce nu
tiu carte i nu sunt vredniciti slujbei biserice0i pentru prostia qi nei pe unii ca aceia pe toti
0iinta Invataturei, liturghie nu slujesc
zice lenache Cogalsa-i puneti la bir 11). La care nu putem scrie
niceanul
ce frica tragea bietii preoti ca. se apuca ia bairanete sa
invete carte 11.
Chiar presupunand, ca ordinatiunile lui Constantin Mavrocordat au

fost duse In indeplinire pan in cele mai mici amanunte, cultura romaneascA nici in cazul acesta nu putea a0epta mult dela preotirnea
de rand. Cuno0inta lui azhuche qi a cantarilor biserice0i, cuno0inta
superficiala ca0igata In 40 de zile nu-1 face pe nimenea factor cultural.
Reformele lui Constantin Mavrocordat sunt Intregite de Grigorie

Alexandru Ghica, care ia In 1764 masuri aspre, ca pe viitor sa nu se

mai faca preoti fara numar i sa se observe porunca lui Mavrocordat,
ca inainte de hirotonire candidatii sa fie examInati.
Cu doi ani mai
tarziu orandue0e protopopi destoinici, cari sa cerceteze preotii i bisericile qi O. indrepteze toate, cate vor fi de Indreptat 16). Contributia
clerului o ridica la patru galbini qi pentru ca sa dea preotilor un imbold puternic spre Invatatur, pe cei invatati i minto0 li scute0e de
bir 20). Preotimea ramane Insa in vechea ignoranta. Abia In jumatatea
prima a veacului trecut se Intemeiaza celea dintai seminarii, In cari
pastorilor sutlete0i ai poporului li-se da o creqtere mai aleas, care
nici pe departe nu se poate asamana cu pregatirea clerului din alte
Sari.
i de aceea rolul preotimei de rand In viata neamului L- vorbesc
de preotimea din Romania ---: e, chiar qi In zilele noastre, foarte mic.

6m------------z_a

16) Ibidem 198.

11) Studii si documente VI. 279 nr. 524 si 283 nr. 544.
19) Letopisete III. 198.
19) 1st. bis. 11. 158-9.

90) 1st, lit. sed. XVIII. I. 453 si nota 1.

www.digibuc.ro

'WNW "KKEINKF,i-NR"*.M.IONS.N.WWWW.W.**
EJ

DO DO
"I Piaf0P-17
ri DO
01

:141.K.I.K1***.IWICKANIY.,1*.Kr****.WKX.MA

VII.

Chestiuni mrunte.
Bisericei ortodoxe i-se atribue un rol important In desvoltarea
Lucrul pare la prima privire foarte natural,
daca ne gandim, cA singurnle monumente de arta In stil mare, cari
ne-au ramas din trecutul vijelios,- sunt multele biserici si mariastiri
Imprastiate pe toata intinderea celor doua principate. Arta noastra
veche are caracter bisericesc insa existinta si desvoltarea ei nu se datoreste representantilor bisericei 21) ci evlaviei si darniciei voevozilor si
boierilor. Monumente de arta de origine curat bisericeasca, a caror
intemeietori sunt clerici, avem foarte putine. Macarie episcopul de Roman (1531-1558), autorul cronicei, Intemeiaza manastirea Rasca, iar
un urrnas de-al sAu, Nicanor, zideste atilt sfarsitul aceluiasi veac manastirea, astazi ruinata, din deal dela Agapia. La inceputul veacului
urmator Atanasie Crimca, fost si el episcop de Roman si In doul randuri
metropolit al Moldoveil intemeiaza frumoasa manstire Dragomirna.
Dela calugarii din Cernica avem manastirea Paserea. Petru Rares
reinoieste Voronetul la sfatul metropolitului Grigorie, si tot la Indemnul
artei noastre nationale.

lui se pare a fi zidit si Pobrata, restaurata mai tarziu de Dosofteiu de

Roman (1659-71). Gheorghe Movila alt episcop de Roman si fri vre-o
21) Cnd vorbim despre rolul bisericei In desvoltarea unui nearn intelegem
participarea representantilor aceleia (calugrime i preotime de mir) /a munca
de Inaltare culturala ci politica a neamului respectiv.

www.digibuc.ro

55

doua randuri metropolit, intemeiaza impreund cu fratii sai, voevozii

Eremie si Simion, manastirea Sucevita. lacob I. al Moldovei Isi jertfeste tot pentru restaurarea Putnei. Lui i-se datoreste probabil, si restaurarea vechei biserici dela Raclauti. De la prelatii din Muntenia ne-au
ramas numai cateva bisericute fara insamnatate.
artistii erau cu deosebire SO din Ardeal. Alexandru
Mesterii
cel Bun s'a folosit de maestrii din Galitia; stefan cel Mare si Petru
Rares aveau maistori ardeleni. Aceia au lucrat, ca zidari si zugravi
si la Argesul lui Neagoie Basarab, pe and biserica de rnarmora dela
Dealu, ctitoria lui Radu cel Mare, a fost zidita de Venetieni sau de
acei ucenici ai lor din Balcani, Iii fruntea arora stateau chiar Ragusanii 22). Vasile Lupu s'a folosit pentru cladirile sale de Armeni. E
foarte probabil, ca manastirile vechi de cultura ale Moldovei adapostiau
in chiliutele lor si cate-un alugar, care stia zugravi. Acestora le
atribue d. lorga zugraviala multor locasuri sfinte intemeiate de/ Petru
Rares 23).

La aiata se reduce tot ce-au facut representantii bisericei pentru

desvoltarea artei noastre bisericesti.
In alte tari instructia publia a fost Ana In veacurile ultime In
mana bisericei. Biserica a intemeiat scoale, le-a sustinut si le sustine,

in multe locuri pana in ziva de azi. Ce-a facut biserica ortodoxa romana din principate? Nimic, pana tarziu in veacul al XVIII-lea si si
atunci la porunca stapanilor lumesti. Constantin Mavrocordat ia in
1741 masuri, ca metropolitul, episcopii si manastirile sa tina dascali
pentru copii si sa intemeleze scoli la sate mario (targuri), in cari s

se Invete ruga si credinta;, cetitul si scrisul 24). Grigorie Ghia supune preoimea din nou la dajdie de un galben, acari bani sa-i stringa
sfintia sa parintele metropolitul, ca sa plateasca lefile dascalilor. Mind

scoli putine, la fiecare episcopie se va aseza cate-o scoala de invatatura copiilor. Dasalii se vor plat! din banii preotilor. lara sfiintiile
sale episcopii sa faca necontenita cercetare scolilor 2u). Masurile lui
Grigorie Ghia sunt intregite de Alexandru loan Mavrocordat prin hrisovul din 20 lunie 1785. Episcopii sunt datori sa aiba dascali si scoli
pe cheltuiala lor pentru 20 de ucenici saraci si fara putinta. Venitele
scolilor, din cari sa platesc dascalii si se sustin scolarii saraci se iau
22) lorga: Negotul i meteugurile in trecutul romnesc. Bucure*ti, 1906,
pag. 30.
23) Ibidem pag, 34.
24) Uricariul IV. 400 squ. cf. Ist. bis. rom. II. 85.
25) Hrisovul din 1748 Decembre 25 25 in Uricariul I. 58-64.

www.digibuc.ro

56
din dajdia cea randuitA preotilor si diaconilor, cate patru lei noi intr'un
an de tot preotul i diaconul 26 In Muntenia Inca aflm, cAtrA sfrsitul
veacului al XVIII-lea cAteva scoli de rumnie la RAmnicu-SArat, la
Focsani, la mitnAstirea Motru, la Cerneti. Cheltuelile le suportau, cum
se vede dinteun ordin domnesc din 1797, episcopii si mAnAstirile 27).
Biserica aducea jertfele acestea pe altarul culturei nationale, cAnd
era silitA de puterea lumeascA. Din initiativa proprie, din Insufletire si
idealism n-a jertfit nimic. Are deci dreptate Kuch, care a fost In primele decenii ale veacului trecut mult timp consulul Prusiei In Moldova,
cAnd scrie, cA clerul Ina It
este cu desAvArsire lipsit de ori ce
culturA qi cA numai ignorantei si ereiurilor se poate atribul faptul, cA
pe cAnd pe de-o parte s'a fAcut multe pentru luminarea spiritelor in

Moldova, din partea preotimei nu se vede absolut nici o miscare

pentru educarea inimilor 28).

i iarft0 In alte tari biserica a desvoltat din timpurile cele mai

vechi o activitate uriasA pentru alinarea durerilor si suferintelor celor
amarati si nAcajiti prin Intemeierea multor institutii caritative si o vedem luptnd si astAzi cu o energie extraordinarA pentru sanarea nevoilor sociale, cari sguduie viata popoarelor moderne. Ce-a fAcut in
trecut si ce face astAzi, In directia aceasta biserica romAneascA?
i dacl ne-am intreba, cum si-a Indeplinit biserica romAnA misiunea strictl, care nu e cultivarea literaturei qi a artelor, nici interneiarea scolilor si a spitalelor, ci predicarea 1nvAtAturilor1dumnezeiesti In
biserici si scoli, am ajunge la acelasI rezultat. Suntem aproape cel

mai vechiu popor crestin din Europa si cu toate acestea unul dintre
celea mai ignorante in privinta religiunei. Religiositatea poporului romAn nu e un rationabile obsequium; cum cere sf. Pavel Apostolul, ci un fel de misticism, un fel de sentimentalism vag. Causa?
Biserica, preotimea.
i dupA cele espuse mai sus despre cultura si
pregAtirea preotilor nu e mirare, cA e Elsa.

26) Urlcariul 11, 261 squ.

27) lorga 1st, lit. sed. XV111-lea 11. 41--2.
Convorbiri literare XXV. 395.

www.digibuc.ro

2 1 GI 1 '44AfAc ),_, D fat

LA I YAOMUTAgrgt G AA*-

e_,
,

4civ 4`'

,,

(.(ILV,

4
VIII.

INCHEIERE
Am urmrit rolul bisericei ortodoxe in desvoltarea
culturei noastre nationale, dela Intemeierea hierarchiei
In celea doue principate pand la inceputul veacului al
XIX-lea, Conclusiile, cari ni-se impun cu necesitate logic, nu sunt mgulitoare i sufletul ni-se umple de durere, cnd vedem rolul urias, pe care l'a avut biserica
In desvoltarea vietii nationale a popoarelor din Apusul
Europei si ne gndim, de alta parte, la fatalul destin,
care ne- a aruncat In bratele unei biserici de-o sterilitate
estraordinard, inficiat de un bizantinism ucigtor de
suflete, creia i lipsia si-i lipseste si azi puterea de
viat, energia i avntul tineresc, fctor de minuni,

cnd ne gndim, c avnd alte legaturi hierarchice biserica ar fi fost pentru noi un puternic isvor de viat,
ar fi fost piedestalul, pe care ne puteam Indlta In sirul
popoarelor luminate 29).
29) Adevarul acesta e recunoscut I de dl lorga, 'care vorbind despre incercarile de convertire din Moldova dela sfaritul veacului al XIV-lea'scrie: Daca
biruinta ateptata (a catolicismului) s'ar fi savarit, mintile Moldovenilor ar fi fost
mai repede i mai deplin luminate; intre Apusul, de unde a pornit aezarea noastra in acestea parti ale barbarilor slavi i turci, I noi, ramura rasleata, s'ar fi
statornicit noue i trainice legaturi. Aa ager, cum este poporul nostru, am sta
astazi in randurile dintaiu ale popoarelor de cultura.
Istoria lui Stefan cel Mare. Bucureti 1904, pag. 17.

www.digibuc.ro

58

Se va putea ridica biserica romneasc, In viitor

liberndu-se din ctusele politicianismului, care o sugrum

azi, cum s'a liberat de ale slavismului si grecismului

la 'MA ltimile, de unde sborul se IndreaptA maestos spre
culmile adevAratei culturi? Sau cu alte cuvinte: fi va

biserica" adevrata; a.Fa cum trebue sa fie dupa randuiala lui Isus Christos)
Cred, cA da. SA nu
uitAm InsA cuvintele scriitorului rus Solowiew, cA biserica national, dac nu vrea s. fie supusA absolutismului statului si, incetnd de-a mai fi bisertcd, sA devinA un departament al administratiei civile, trebue s

ailDA un punct de razm afarA din stat si natiune, sA

apartinA unui cerc social mai vast, cu un centru independent si cu o organizatle universalA").

a9 Solowiew: La Russie et Itglise univeselle ed. II. Paris 1906, pag. 70.

www.digibuc.ro

13ib1io9rafia ehestiunei.
Operele mai Insmnate consultate la acest studiu.
Auner C.: Cateva momente din inceputurile bisericei romne.
Blaj, 1902.

Bianu I.: Documente romneqti. Bucureqti, 1907.

BianuHodos: Bibliografia romneasc veche. Bucure0 1903.
Bogdan Ion: Vechile cronice moldoveneqti pan la Ureche. Bucureqti, 1891.
Ronlanii qi Bulgarii.

Bucureqti, 1895.

Analisa critica a cdtorva notite despre introducerea

liturgiei slave la Romni. (Convorbiri lit. XXIII).
Cantemir D.: Descrierea Moldovei.
C. Cerngianu: Biserica qi romnismul, Buc. 1909.
Cornite le d'Hauterive: Memoriu despre starea Moldovei 1787.
Ed. Acad. Rom. Buc. 1902.
Dobrescu N.: Fragmnte priv, la istoria bis. rom. Budapesta 1905
(ed. Luceafrului).

1st. bis. din Oltenia In timpul ocupatiunei austriace

Ed. Acad. rom. Buc. 1906.
Rolul bis. In trecutul romnesc (Cony, lit. lunie 1909).
Erbiceanu C.: Priviri istorice i literare asupra epocei fanariote.
An. Acad. Rom. seria II. vol. XXV.
BArbati culti greci qi romni. Ail. Acad. romne
ser. II. XXVII.

Frakni Vilmos: liazai s klfldi iskolzs. Bpest 1873.

Hurmuzachi: Documente vol. Xl.
.Iireek: A bolgrok trtnete ford. Mayer Rezs. N. Becskerek 1889.
lonescu G. M.: Influinta cUlturei greceqti. Buc. 1900.
lorga: Geschichte des rumnischen Volkes, Gotha, 1905.
Istoria Romnilor pentru poporul romnesc. VAlenii de
munte 1908.
www.digibuc.ro

60
lorga: Istoria literaturii relig. a Romani lor pang la 1688.

Bu-

curegti 1904.

Istoria bisericei roingne0i. \Wend de Munte 1908

Istoria lit. rom. In secl. XVIII. Bucure0i 1901.
Negotul qi me0qugurile In trecutul romnesc, Buc. 1906.
Istoria lui tetan cela Mare. Bucure0i 1904.
Studii i documente vol. XI qi VI.

Viata i faptele rnetrop. Ven. Costachi. Biblioteca Min ervei.

Karcsonyl E.: Vzlat a Konstntinopolyi ptriarkasg trtnetbl.
(Kath. Szemle XXII).

Karcsonyi 1.: A honfoglats s Erdly. Budapest 1896.

Koglniceanu: Letopisetele Terii Moldovei.
Mihlyfi Akos dr.: A papnevels trtnete s elmlete. Bpest 1896.
Odobescu A.: Scrieri literare qi istorice. Bucure0i, 1887.
Oncial D.: Din lstoria Romgniei. Bucure0i 1908.
Traditia istoricg. In chestiunea origin. romne. Analele Academiei romne seria 11. XXIX.
Papa Formosus In traditia noastr istoricg. (In clui T.
Maiorescu Omagiu. Bucure0i 1900).
Papiu Ilarian: Tesaur de monumente istorice.
Magazinul istoric.

Rosetti Radu : Pamantul, Sgtenii i Stgpnii in MoldGva. Buc.1907.

Solowiew: La Russie et l'Eglise universelle. ed. 11 Paris 1906.
Theiner A.: Monumenta historica Hungariae.
Xenopol : Istoria Romnilor.

Ed.

araga.

www.digibuc.ro

Greeli de tipar.
Pagina

irul din sus (de jos)

in loc de:

A se ceti:

plngeroase
ocupat

plnguroase.
ocupate.

20

5 d. s.
3 d. j.
1 d. s.

24
25

18 d. s.
4 d. j.

19

tot este a se terge total, ca o

repetire superflua a irului al 3. ce urm.

dela

principate

principate

tara

tad

www.digibuc.ro

Cuprinsul:
Pag.

Introducere

Introducerea cregtinismului la Romani si starea bisericeasca a Romanilor !Ana la sfarsitul veacului al XIV-lea
.
.
Activitatea, culturala a bisericii romane intemeierea hierarchiei 'An
la sfarsitul sed. XVI-Iea.
.
.
Activitatea culturalii a bisericii dela sfarsitul veacului al XVI-lea,
pang la fnceputul veacului al XIX-lea
.
Rolul cleerului Malt
Starea preotimei de rand
Chestiuni marunte
.
Incheiere .
Bibliografia chestiunei

Greseli de tipar

3
8

14

23
46
50
54
57
59
61

www.digibuc.ro

$111r La Redactionea revistO Itvan1" in Cluj, -or

(str. Jkai nr. 6)

se mai afl urmtoarele

Predkile lui Petru Ma ion< pc Dumineci si SArbAtori. Editie tu
i II. brosurate 6 cor. legate frumos In pAnzA, cu cAlcAiu de piele, i inscriptie auritA, 7 cor.
1.

lit.

lat. de Dr. E. DAianu, vol. I.

2. Propovedaniile lui P. Major, predici la IrimormAntAri, legate ca i predicile celelalte 4 cor.

3. Statul, Biserica si Scoala, de Sarmasgh Gza, trad. L
N. Pop. Carte premiatA de facultatea teologicA a universitatii din Budapesta. Cu o prefatA de Dr. E. DAianu. Pretul 1 cor. 50 fil.
4. Roadele milei Crestinesti, de Teod. CAmpianu Cu o prefatA de Dr. E. DAianu. Volum de cuprins pedagogic moral,. elegant tipArit, cu numAroase ilustratiuni. Pretul 3 cor.
5. 0 alegere de episcopi moldoveni In 1557-8, de N. lorga
- cu 2 ilustratiuni.. Pretul 10 fil.
6. Mama SfAntuldi Augustin de Episcopul Emil Bougaud
trad. de Salba. BrosuratA 3 cor.
7. Cartea Durerii de Em. Bougaud, .trad. lac. A. Nicolescu
Carte de mAngAiere retomandatA de consistorul din Blaj. BrosuratA
1 cor. 50 fil. LegatA frumos In pAnzA qi auritA 2 Cor, 50.
8. Suplex Libellus Valachorum. Latineste qi romAneqte, tradus de Dr. E. DAianu. Pretul 1 cor.
9. Crtile SAteanului Roman Nr. 1. Schite din poporfc
Nr. 2. PAcatele noastre, de P,
de G. Stoica. Pretul 10 fil.
Nr. 3. Despre pcatele stenilor, cAzanie
Suciu. Pretul 15 fil.
poporall de loan Roman. Pretul 20 fil.
Nr. 4. Povep din satul
nostru: Dinu Maicii, de loan Isaicu. Pretul 10 fil.
.

10.

Biserica lui Bob In Cluj, de Dr. E. DAianu, brosurA cu

multe ilustratiuni 1 con 30

11. Isus Christos si viata modern, de Episcopul O. Prohszka,
traducere de Dr. E. DAianu; legatA frumos in pAnzA 1 cor. 50 fil.

Apostolie modern, de Episcopul O. Prohaszka, Bros. 50 fil.

AmAndoue acestea legate frumos In p-AnzA 1 cor. 50 fil.
12.

Paedagogium. Poem din prima erA crestinA de Giovanni

Tradus din latinqte de lon Roqioru. Bro. 24 fil.
14. tRivasul revistA culturalA an. VI. (1908) si an. VII. (1909).
Legat frumos in pAnzi cAte 8 cor. 1 voIum.
15. uPrhios regre'\;' lui can. Dr. Aug. Bunea. Volurn elegant.
8. Pretul 3 cor. Se V. de Iii scopul until monument la rnormantul
13.

Pascoli.

InvAtatului membru al Academiei.

La comande sA se adaugA si .5A, porto postal.

www.digibuc.ro

Ammet-dk
.

www.digibuc.ro