NMS Delfinul

NMS Delfinul este numele a primului din cele dou submersibile cu acest nume ale Marinei militare romne. Cel actual, numit tot Delfinul n memoria primului, a fost construit n URSS. NMS Delfinul a fost construit ntre anii 1926 1936 la Fiume, pe atunci baz naval italian, azi Rijeka n Croaia.[1] Marina militar Romn mai avea nainte de Al Doilea Rzboi Mondial alte dou submarine: Rechinul i Marsuinul.[2] Erau motonave submarine clasice pentru epoc, dotate la prova cu tuburi lansatoare de torpile i de un tietor de plase sau lanuri, de norkel pentru motoarele diesel Sulzer (Delfinul), respectiv Krupp (Rechinul i Marsuinul), de electromotoare pe baterii pentru cursele n imersiune, de un periscop i de artilerie de suprafa pe punte, n faa chiocului i la pupa.

Istoric "NMS Delfinul" (NMS = Nava Majestii Sale), primul dintre cele trei submersibile ale Marinei militare romne, a fost lansat la 22 iulie 1930 n prezena inginerilor navali romni i italieni, precum i a unei delegaii a Ministerului romn de Rzboi, i ministru plenipoteniar al Romniei n Italia: Dimitrie I. Ghica.[3] ns submarinul nu era gata s fie predat. n urma unor litigii ntre Statul romn i antierul Quarnaro din Italia, submarinul a fost n fine predat la 9 mai 1936. Dup ce i-a luat torpilele de la Neapole, submarinul a ajuns la Constana n 27 iunie i a fost ncadrat n Divizia de Mare cu ocazia Zilei Marinei, n 15 august. Deoarece de la punerea pe cal trecuse aproape un deceniu, submarinul era oarecum depit moral, astfel c principala sa destinaie a fost de nav coal, iar n timpul rzboiului de nav n via (englez ship in being), care obliga adversarul s ia msuri mpotriva pericolului generat de prezena sa.[1] n primul deceniu al existenei sale, "NMS Delfinul" a efectuat numeroase curse n Marea Neagr, Marea Mediteran i Oceanul Atlantic, cu misiuni de exerciiu, de antrenament i de instructaj, foarte cutate de ofierii Marinei militare romne, dintre care unii urmaser n acest scop cursuri de specializare n submersibilele franceze i italiene. A efectuat de asemenea misiuni hidrografice i tiinifice pentru Institutul Oceanografic din Constana ntemeiat de Grigore Antipa. n cel de al Doilea Rzboi Mondial Prima ieire n mare a submarinului dup decretarea mobilizrii a fost chiar n ziua de 22 iunie, la ora 17:00, cu urmtorul echipaj: Cpt. Constantin Costchescu, Cpt.mec. Panait Papaianopol, Lt. erban Argeanu, Lt. Alexandru Marinescu, Asp.mec. Panait Popescu, Slt. Eustaiu Dimos, Mstr.III Marin R. Nae, Mstr.III Ioan tefnic, Mstr.III Gheorghe Melinte, Smstr.I Ioan Costache, Smstr.I Oprea Mrcine, Smstr.I Gheorghe Spnu, Smstr.I Nicolae Bugescu, Smstr.I Amedeo Rpeanu, Smstr.I Mihai Manea, Smstr.I Petre Cristea, Smstr.II Pantelimon Loghin, Smstr.II Vasile Voiculescu, Smstr.II Gheorghe Diacu, Smstr.II Minel Ciobanu, Smstr.II Simion Munteanu, Smstr.II Mihai Doag, Smstr.II Tudor Popescu, Smstr.II Gheorghe Stoi, Smstr.II Constantin Teodoroiu, Smstr.II Costache Ghi, El.sgt. Mihail Gh. Mihai, El.sgt. Petre Tincu, El.sgt. Constantin Trandafirescu, El.sgt. Vasile Gheorghiu, El.sgt. Vasile Borceanu, Sgt. Nicolae Diaconescu, Sgt. Gheorghe Taringrdeanu, Cap. Gheorghe D.

Dan, Cap. Pavel Roman, Cap. Vasile Livintz, Cap. Isidor Pop, Cap. Tudor M. Tudor, Marinar Neagu Dumitru, 39 de oameni.[4] Al 40-lea era medicul, Ion Neculai Agiu.[5] n timpul celui de al Doilea Rzboi Mondial, ntre 22 iunie 1941 i 3 iulie 1942, a efectuat nou misiuni n Marea Neagr mpotriva Uniunii sovietice, alternativ sub comanda cpitanilor Constantin Costchescu i Corneliu Lungu, acesta din urm fiind n 1942 avansat lt. comandor.[3] n decursul acestor misiuni, a permis scufundarea distrugtorului "Moscova" i scoaterea momentan din lupt a crucitoarelor "Harkov" i "Voroilov" venite s atace Constana, a torpilat n largul Crimeei o nav de transport militar (posibil cargoul "Ural"), i a suferit nenumrate atacuri din partea flotei i aviaiei sovietice, de care a reuit s scape fr pierderi umane, dei a fost inta a sute de bombe i grenade submarine.[3][6] Pentru aceste aciuni, cpitanul Constantin Costchescu a fost decorat mai trziu cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a.[3] Submersibilul, ns, suferise avarii serioase i a stat n reparaii ntre iulie 1942 i 23 august 1944, cnd Romnia a intrat n rzboi de partea Aliailor. Ca majoritatea navelor romneti, a fost confiscat de noii aliai sovietici, care ns nu au reuit s-l repare i l-au folosit ca rezerv de piese, dup care l-au retrocedat Romniei n 1957, n stare practic de epav. Marina romn reuete totui s-l repare, ns ca nav civil, folosit de I.R.C.M. (Institutul Romn de Cercetri Marine Constana) pn la scoaterea definitiv din uz n anii 1970 i nlocuirea sa cu batiscaful SC-200 construit la Constana n 1980-1981. Din primul NMS Delfinul, se mai pstreaz doar motorul diesel Sulzer la Muzeul Marinei din Constana,[necesit citare] i manometrul de adncime la Muzeul Militar Naional Regele Ferdinand I.[7] Caracteristici Specificaii tehnice:[8]

Deplasament la suprafa: 650 tdw;[1] Deplasament n imersiune: 900 tdw;[1] Tonaj brut ; Tonaj net ; Lungime: 68 m; Lime la cuplu maestru: 5,9 m; Balast n tancurile de asiet: 2 motoare diesel Sulzer de 1600 CP;[1] Viteza maxim cu motoarele diesel: 26 km/h (14 MM);[1] Viteza maxim cu motorul electric de imersiune: 17 km/h (9 MM);[1] Autonomia: 2000 MM; 6 torpile Whitehead, de 533 mm (21 oli);[1] cu o btaie de m; 1 tun naval i AA Bofors de 102 mm;[1] Echipaj: 40, din care 6 ofieri, 26 de maitri i subofieri i 8 oameni din contingent.[1]

Comandani Comandant Perioada

Cpt. Victor (Ni) Voinescu oct 1935 1937

Cpt. Corneliu Lungu

nov 1937 oct 1939

Cpt. Corneliu Lungu

iun 1941 oct 1941

Cpt. Constantin Costchescu oct 1941 nov 1942

Cpt. Alexandru Marinescu

1944

Lt. maj. Mihai Doag

iun 1951 dec 1952

Cpt. lt. Ilie tefan

dec 1952 ian 1955

Cpt. lt. Aurelian Ionescu

ian 1955 sep 1956

La inceputul razboiului (22 iunie 1941), Marina Regala Romana avea numai un singur submarin: NMS Delfinul. Nava fusese construita in santierele de la Fiume, Italia, si fusese lansata la apa pe 5 mai 1936.

Pe cealalta parte, Flota Sovietica a Marii Negre ( Chernomorsky Flot) avea 47 de submarine. Dar existenta acestui singur submarin romanesc a fortat ChF sa investeasca o parte din resursele sale in apararea anti-submarina in primii doi ani de razboi. Din aceasta cauza, acesta a fost intrebuintat cu mare atentie, deoarece era aproape de neinlocuit in acea perioada. De asemenea era deja depasit tehnic in unele privinte si capacitatea sa operationala era astfel afectata. De exemplu, nava necesita un timp indelungat de intrare in imersiune si ii era practic imposibil sa-si incarce bateriile in timpul marsului. Cpt. Constantin Costachescu a condus NMS Delfinul in prima sa cruciera intre 22 si 27 iunie 1941, la aproximativ 60 de mile est de Constanta. A fost numai o misiune de recunoastere. Pe 26 iunie, la 0:30, a raportat prezenta unei puternice grupari navale sovietice, care se apropia de oras, permitand apararii sa se pregateasca si sa obtina rezultate bune in lupta ce a urmat. Distrugatorului Moskva a fost scufundat si liderul Kharkov si crucisatorul Voroshilov au fost avariate. Urmatoarea misune a avut loc intre 10 20 iulie, sub comanda cpt. Corneliu Lungu. Delfinul a patrulat in sudul Crimeei si a facut o recunoastere la Norovosiisk, incercand sa evalueze capabilitatile de aparare antiaeriana si antisubmarina a bazei inamice. Pe 13 iulie a ajuns la sud-vest de Capul Idokopas, iar pe 15 iulie era la sud de Feodosia. In acea zona a zarit o nava inamica, dar care a disparut dupa o vreme. In timpul noptii urmatoare a fost surprins de o nava de patrulare sovietica si a intrat repede in imersiune, dar nu a fost atacat. Pe 16 iulie s-a defectat girobusola si inceput drumul inapoi spre casa. La 95 mile est de Capul Sabla, pe 19 iulie, a descoperit la suprafata un mic submarin sovietic, probabil un Maliutka, pe care a incercat sa-l atace cu tunul de bord, dar marea agitata si aparitia a 2 hidroavioane neidentificate l-au fortat sa se scufunde si sa rupa contactul. Pe 30 iulie, trebuia sa plece intr-o noua misiune la ora 16:00, dar o defectiune la motor l-a silit sa se intoarca in port la ora 19:00. In a treia cruciera (12 20 august) Delfinul a revenit sub comanda cpt. Constantin Costachescu, care trebuia sa atace convoaiele din zona Odesa. Nu a avut insa decat doua ocazii slabe in timpul noptii de 13/14 si pe 19, dar nu a putut mentine contactul. Sectorul era foarte intens patrulat de vedete si hidroavioane sovietice. A facut de asemenea o recunoastere a coastei Crimeei si, pe 20 august pe drumul de intoarcere, in timp ce se afla la suprafata, a fost atacat cu o torpila de catre submarinul M-33 la 4 mile de Constanta. Torpila a trecut prin pupa navei. M-33 a iesit putin la suprafata si s-a tras cu mitaliera asupra lui. A patra misiune (3 19 septembrie) a dus NMS Delfinul adanc in apele contolate de Flota sovietica. De aceasta data s-a ivit, in sfarsit, ocazia atacarii unor nave de suprafata inamice. Dupa ce a zarit doua convoaie pe care nu le-a putut urmari, pe 9 septembrie, la ora 9:35, Delfinul a fost surprins la suprafata la 5 mile de Capul Otrishenok de catre un crucisator, pe care cpt. Corneliu Lungu l-a identificat ca fiind Komintern. Submarinul a manevrat cu atentie deoarece zona era plina de stanci subacvatice, dar a pierdut contactul. In zilele urmatoare a mai avut cateva ocazii, dar vremea rea a impiedicat atacul. Pe 10 septembrie s-a apropiat pana la distanta propice lansarii torpilelor de un convoi format din doua nave mari la 20 mile vest de Capul Otrishenok, dar o vedeta din escorta l-a descoperit si s-a indreptat spre el,

fortandu-l sa renunte la atac. O alta ocazie favorabila s-a aratat pe 16 septembrie la vest de Novorosiisk, cand Delfinul a zarit la ora 5:05 un petrolier sovietic escortat de o vedeta. Insa aceasta l-a reperat si s-a indreptat spre el, fortandu-l sa coboare periscopul. Dupa o perioada de timp, cand l-a ridicat din nou, si-a facut aparitia si un torpilor, iar cpt. Lungu a considerat ca nu trebuie sa-si asume prea multe riscuri conform instructiunilor primite si a renuntat. Pe 17 septembrie a inceput drumul de intoarcere a fost descoperit de cateva ori de avioane sovietice si chiar grenadat de o nava de patrulare. A cincea cruciera a avut loc intre 2 si 7 noiembrie 1941 si a fost si cea in timpul careia a avut loc primul si singurul atac al NMS Delfinul. Misiunea sa era de a impiedica circulatia convoaielor sovietice de aprovizionare a Sevastopolului. Langa Constanta a observat un submarin inamic la suprafata, dar datorita intunericului l-a pierdut. Pana in dimineata zilei de 5 noiembrie a ajuns in apropiere de Ialta. La 6:36 a observat o nava de patrulare si si-a continuat veghea. In jurul orei 8:05, slt. Constantin Stegaru a observat o nava mare de transport pe un curs de aproximativ 290 de grade, mergand catre Ialta. La 8:15, nava a intors la stanga apropiindu-se de submarin, iar cpt. Costachescu a decis sa o lase sa treaca si sa traga cu un tub de la pupa. La 8:43, Delfinul a lansat o torpila din tubul numarul 6 de la distanta de 800 m. S-a auzit o explozia torpilei, urmata de o explozie si mai mare. Este posibil ca nava sa nu fi fost escortata, deoarece primul contact cu vanatoarele de submarine sovietice a avut loc dupa o ora, iar atacul acestora a durat intre 10:30 si 18:40. Au fost 23 de reprize, numarandu-se intre 80 si 90 de explozii ale grenadelor AS. In timp ce aveau loc atacurile, Costachescu a dus nava din ce in ce mai jos, iar in timp ce inamicul asculta, a ordonat oprirea instalatiilor de bord, reusind pana la urma sa scape de urmaritori. S-au indreptat apoi spre coasta turca, unde insa submarinul a nimerit intr-o furtuna foarte puternica si a ajuns cu mare dificultate inapoi la Constanta. Cpt. Constantin Costachescu a fost decorat mai tarziu cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a pentru aceasta actiune. Istoricii romani au identificat nava atacata si scufundata de catre Delfinul ca fiind cargoul Uralles (1.975 tone), dar conform arhivelor sovietice, aceasta a fost scufundata de bombardiere ale Luftwaffe in portul Eupatoria pe 29 octombrie. Nu s-a putut identifica concret pana acum aceasta nava. Puitorul de mine auxiliar Ostrovsky s-ar fi putut afla in acea zona, dar el a ajuns la Sevastopol fara probleme in cursul diminetii. Urmatoarea misiune era de a interzice comunicatiile sovietice intre Batumi si Istanbul. Delfinul a plecat din port pe 30 noiembrie, dar datorita vremii foarte proaste a trebuit sa se intoarca acasa pe 3 decembrie. A saptea cruciera (6 13 decembrie) a dus pe NMS Delfinul inapoi pe linia Batumi Istanbul. Dar nu a intalnit nici un convoi inamic. La intoarcere a descoperit doua submarine sovietice in apropierea Constantei. Prima misiune in 1942 a avut loc intre 18 30 mai, sub comanda lt. cdor. Constantin Lungu, care fusese promovat intre timp. A patrulat la nord de coasta turceasca, dar din nou fara a intalni nimic. A fost atacat pe 27 mai de avioane sovietice, dar nu a suferit avarii.

Ultima cruciera a NMS Delfinul (25 iunie-3 iulie) a fost in zona de la est de Ialta. Pe 27 iunie a ajuns in zona de operatii, dar a fost silit sa stea in imersiune, fiind descoperit de aviatie. Intre 4:26 si 15:30, Delfinul a fost tinta a 240 de bombe. Un tanc de combustibil a fost usor fisurat. Dupa ora 16:00 au aparut si cateva vedete inamice, iar cpt. Costachescu a ordonat oprirea motoarelor. A doua zi a fost surprins la suprafata de un avion sovietic la ora 16:12. Cateva gloante si proiectile de tun i-au avariat comanda. Pe 1 iulie, ultima zi de evacuarea Sevastopolului, VVS-ChF a fost foarte activa in zona Crimeei, iar Delfinul a fost descoperit si vanat pentru 13 ore. Intre 7:25 si 10:30 au fost numarate 107 bombe. Apoi in jurul orei 13:00 a avut loc un alt atac cu 20 de bombe, iar la 15:40 inca 24. Seara, intre 19:30 si 20:00, 82 de bombe au cazut in apropierea submarinului, iar 35 mai departe. In total 268 de explozii, datorate in mare parte bombelor de aviatie si foarte putin probabil grenadelor AS. La intoarcere, Delfinul a intrat in reparatii generale si a ramas in aceasta stare pana dupa 23 august 1944, cand a fost confiscat de sovietici, care l-au returnat dupa mai multa vreme, avariat. A fost submarinul romanesc ce s-a bucurat de cel mai mult succes in al doilea razboi mondial. In onoarea sa si a celor care au servit la bordul lui, singurul submarin romanesc din prezent a fost de asemenea numit Delfinul.