Sunteți pe pagina 1din 7

„Fabrici si uzine”. Ce a mai ramas din industria Brasovului!

Scurta radiografie a ceea ce insemna industrie la Brasov si-n jurul Brasovului. Adica ” fabrici si
uzine”.Candva un domeniu foarte important. De aici si vorba din folclorul orasenesc:”dai in mine
/dai in fabrici si uzine”.

Autocamioane.Platforma intacta. Cateva sute de oameni. Sectii „curatate” de utilaje. Nu atat cat sa
nu se mai fabrice camioane dar fara serie mare. O serie de hale inchiriate la diverse firme.Activitati
de fabricare tractoare si autobuze.Ambele modeste si fara anvergura.

Tractorul. Activitatile conexe productiei de tractoare au fost externalizate inainte cu ceva ani de
celebra privatizare facuta de AVAS. Hale si utilaje au incaput pe mana a diversi oameni de afaceri. O
parte din ei au dezvoltat sau continuat activitati industriale, alta parte au inchiriat sau vandut halele
la firme ce desfasoara activitati. Fabricare de piese ambutisate, de stante de ambutisare, pantofi,
prelucrare de metal sau table pentru burlane si acoperisuri. Sunt zeci de firme ce-si desfasoara
activitatea aici. Halele au ramas in picioare. In rest nucleul de baza, sectiile de productie „privatizate
” de AVAS catre un necunoscut investitor incep sa se demoleze.Peisaj sinistru ca dupa
bombardament.

Rulmentul. Inchisa. Incercare de vanzare a activelor. Probabil va avea soarta societatii Tractorul.
Incchiriata la bucata sau demolata.Fostul institut de proiectare si cercetare rulmenti si organe de
asamblare devenit cladire cu spatii de birouri de inchiriat .

Hidromecanica.Unitatea din centru se va demola. Probabil va apare un supermarket.Unitatea de pe


platforma Tractorul sta sa nu moara.

IAR Ghimbav. Gata sa sucombe. Parteneriatul cu Eurocopter posibil sa se rupa.

Fartec.Candva cel mai bun producator de articole de cauciuc pentru domeniul auto si tractoare.
Acum demolata.

Prefabricate. Intreprindere care a pus un umar la atatea constructii prin tipizatele din beton ce le
producea.Demolata.

CPL(fost Lemexim).Demolata.

Romradiatoare. Radiatoare pentru auto si tractoare. Traditie. Parte demolata,parte transformata in


centru de afaceri. Un sambure din vechea uzina s-a mutat cu arme si bagaje pe o alta platforma
industriala intr-un spatiu inchiriat si lupta sa supravietuiasca decent.

ICIM.Constructor fanion.Fabrici dela zero(actuala Dacie ,refractare si cate altele,etc),blocuri,hale


,magazine.Acum impartita in niste firme care se zbat sa nu moara.

Produse refractare-Rasaritul. Inchisa.Idem unitatea dela Cristian.

Kraft-Foods(fosta Poiana).Inchisa. Activitatea, cu tot cu dulciuri, mutata in Bulgaria.


Colgate-Palmolive.Inchisa. Spatiu cumparat, devine Clinica Sf.Constantin.

Intreprinderea Mecanica(Metaloplast). Inchisa.

FSR Rasnov.Principal producator de scule aschietoare.Privatizata.Apoi jumatate vanduta unei fabrici


producatoare de rafturi de depozitare. Jumatatea ramasa functioneaza la capacitate mica.

Romacril(adezivi) Rasnov.Inchisa. O ruina.

Mecanica Codlea.Privatizata. Acum inchisa.

Colorom Codlea.Privatizata.Demolata.

Carfil(uzina produse speciale).Devenita in parte parc industrial cu hale inchiriate unor firme ce
practica comertul, sau activitati de depozitare,prelucrare metal.Nucleul de productie speciala
functioneaza la capacitate redusa.

Metrom.Alta uzina speciala. Mai mult de jumatate devenita parc industrial cu activitati de la „ace,
brice,depozitare la termopane”.Si cateva sectoare mici ce produc.

Tohan-Zarnesti.Productie speciala.Personal la limita,activitate redusa.

Exemplele sunt din ceea ce este azi zona metropolitana a Brasovului.

Ce s-a construit in locul lor? Inna Scaeffler. Uzina cu peste 3000 de angajati.Cea mai serioasa
investitie din ultimii 20 ani. Fara ea era si mai rau la Brasov.

Cateva zeci de firme de la zece la 2-300 angajati.Articole de cauciuc,prelucrare lemn, productie


mase plastice,produse alimentare. Mult,foarte mult sub ce s-a distrus.

Am prea mult amar ca sa mai comentez ceva!

Turism?Foarte bine dar nu se poate trai din turism.Nu toti pot sa devina proprietari de pensiuni cu
sortul peste burta asteptand turistii care sa se minuneaze de Tampa,Poiana, sau Bran.Toate au o
limita!

https://ioanavram.wordpress.com/2010/09/02/fabrici-si-uzine-ce-a-mai-ramas-din-industria-
brasovului/

Fabrica de Bere Friedrich Czell și Fiii – Aurora – Ciucaș (Ursus Breweries)

În anul 1885 a fost fondat concernul FRIEDERICH CZELL și FIII, având ca obiect de activitate exportul
de lână de oaie spre Anglia. Mai tarziu, s-a abandonat această activitate în favoarea fabricării și
comercializării spirtului, scop pentru care s-a construit o fabrică de spirt la Cristian. În anul 1892,
concernul “FRIEDERICH CZELL și FIII” a cumparat distileria Dârste și a construit o nouă fabrică de
bere, cu o capacitate de 14.000 hl, având un personal de numai 40 de lucrători. Primul război
mondial, dezastruos pentru zonă, a lovit firma „Czell si Fii”. Au fost distruse complet în incendii,
fabrica de spirt din Cristian și fabrica de bere din Dârste. Pivnițele cu vinuri au fost jefuite și golite.
Fabrica de bere din Dârste a fost reconstruită în anii 1917-1918. După război, în anul 1923,
neînțelegerile dintre acționari au condus la divizarea firmei. O parte a cuprins fabrica de bere Dârste,
mina de carbuni. Alexandru Petit consemna în Monografia Brașovului din 1922 creșterea numărului
de angajați la 130, precum și creșterea productivității anuale de bere și malț la 40.000 de hl și
respectiv 80-90 de vagoane anual.
Odata cu naționalizarea din 1948, fabrica de bere și bauturi alcoolice Dârste și-a schimbat numele în
“Aurora”. În anul 1995, SC AURORA SA a devenit o companie cu capital privat integral 100%
romanesc. În 2004, Aurora SA este preluată de concernul SABMiller, care mai deține, printre altele și
fabrica de bere de la Cluj și produce în România următoarele tipuri de bere: URSUS, Timisoreana,
Ciucas, Stejar, Azuga, Redd’s, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Pilsner Urquell. Urmașii familiei Czell
au revendicat terenul pe care s-a aflat fabrica, dar ulterior s-a ajuns la o înțelegere între aceștia și
actualii proprietari.

Turnîtoria lui Voinea – Uzina nr.2 – Carfil SA


Înființarea actualei uzine Carfil este atestată documentar prin înscrierea în registrul firmelor
industriale al Tribunalului Brașov sub numele „Fabrica de mașini și turnatorie Dumitru Voinea-
Sucursala Brașov” la data de 20 iulie 1922. Pe terenul unei foste gări germane, noul proprietar a
inițiat reparații de material rulant, care, în perioada 1922-1936 au condus la construirea unei
capacități adiționale de producție pentru cherestea, tâmplarie și prelucrări mecanice ale unor organe
de asamblare (cuie, suruburi, piulițe), cât și a unei uzine electrice proprii dotată cu motoare diesel.
Această primă etapă de dezvoltare a condus la autonomizarea uzinei, în 1936, sub denumirea
„Întreprinderea metalurgică D. Voinea S.A.R.” Brașov. În perioada 1936-1944, uzina și-a extins
profilul cu producția de tehnică militară, care a dus la înființarea și dezvoltarea unor ateliere de
turnătorie, presare la cald, fierărie, strungarie și cartonaje. La începutul războiului, această
dezvoltare situa uzina pe locul 7 între întreprinderile legate de înzestrarea armatei. În perioada
1948-1952 s-a abordat producția de mobilă de bucătărie.
În anul 1952, din uzina rămasă după naționalizare s-au desprins capacitățile de producție pentru
organe de asamblare, constituind o intreprindere de sine stătătoare. Uzina rămasă a primit numele
de „Uzina nr.2 Brașov”. După 1965, s-a întregit profilul de fabricație prin producția de carburatoare,
filtre de ulei și motorină, pompe pentru ulei, combustibili și apă. În 1991, prin Hotarare de Guvern,
unitatea s-a transformat în „Uzina Carfil” Brașov. În 1998, a devenit societate comercială pe acțiuni,
cu capital integral de stat, luând denumirea de SC CARFIL SA Brașov. În prezent, societatea are în
derulare acțiunea de revendicare formulată de succesorii fostului proprietar Dumitru Voinea. Din
2003, o parte din suprafața fostei uzine este ocupat de către Parcul Industrial Carfil, în care își
desfășoară activitatea 47 de societăți comerciale, iar acționar este Consiliul Județean Brașov.

Farola – Uzina Metrom


Istoria fabrici începe în 1923, când o companie româno – austriacă, numită Farola, a fost înfiinţată
pentru fabricarea sârmei, tablelor şi cablurilor din cupru pentru motoarele utilajelor căilor ferate. În
1935 s-a înfiinţat prima fabrică metalurgică din România, sub numele de Metrom. Farola și Metrom
funcționau la acea dată separat, fiecare cu obiectul său de activitate. În 1938, la Metrom începe
producţia în serie pentru table, benzi, fâşii, bare, panouri profilate şi tuburi din cupru şi aliaj de
cupru. După cel de-al Doilea Război mondial, în 1946, s-a dezvoltat producţia de tuburi, ţevi din
cupru şi aliaj de cupru printr-un parteneriat româno-sovietic. În 1948, după naționalizare, cele două
companii, Farola şi Metrom, s-au unit şi au format Uzina Metrom. În 1953 începe producţia de tije
conice din fontă pentru sobele de bucătărie, pe gaz. În 1960 uzina Metrom începe producţia a două
motoare pentru motociclete cu pedale. În 1998 începe procesul de privatizare, Uzina Metrom fiind
divizată în 4 societăți. În 2003, o parte din suprafața platformei fostei uzine este înființat Parcul
Industrial Metrom, cu acționar unic Consiliul Județean.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia județului Brașov este complexă, cu un pronunțat caracter industrial. La începutul anului
2001 numărul agenților economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6
regii autonome ți 73 societăți comerciale. Numărul agenților economici cu capital privat se ridică la
14.717. Structura pe activități a economiei celor 14.796 agenți economici din județ este următoarea:
- industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de mașini și cea a prelucrării
metalelor, urmată de industria chimică);

- agricultura și silvicultura - 229; - construcții - 530; - comerț - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare
și proiectare - 185; - turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanțe, bănci,
asigurări - 58. Comparativ cu anul 1989, producția industrială din anul 2001 a fost mai mică cu
78,1%. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în județul Brașov decât la nivel
național. Scăderile au fost substanțiale iar creșterile, atunci când s-au produs, au fost
nesemnificative. Totuși tendința în ultimii doi ani consecutivi este de ușoară creștere (cu 2,7% în anul
2002 față de 1999 și cu 0,5% în anul 2001 față de 2000). În industria județului Brașov, scăderea
producției industriale în perioada de după 1990, se datorează în primul rând existenței celor două
societăți mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. și S.C. Roman S.A., unde numărul mare
de salariați și câștigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent în creșteri de producție și
productivitate.

Din punctul de vedere al producției fizice, tendința generală de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost
de scădere la majoritatea produselor. Se remarcă astfel o reorientare structurală a producției
brașovene funcție de cerere dar și de posibilitățile de asigurare a materiei prime. Scade continuu
producția de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, îngrașăminte chimice, dar crește
producția de brânzeturi, bere, încălțăminte, rulmenți, motoare electrice de 0,25 kw și pește.
Numărul salariaților din industrie a scăzut constant în perioada 1996-2001, astfel în anul 2001 mai
lucrau în industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorându-se scăderii producției
industriale. O parte dintre salariații disponibilizați din industrie au putut să se reorienteze spre alte
domenii economice (mai ales comert, domeniu în care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea
nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultând o creștere dramatică a șomajului de la 3,8%
în 1996 la 9,4% în 2001. După o cădere bruscă în 1990 a volumului exportului, începând cu anul 1991
exportul județului Brașov are o tendință puternică de creștere. Exportul brașovean a fost în mare
parte susținut de marii agenți economici de stat care și-au pierdut treptat piața de desfacere, iar
firmele nou apărute pe piața economică, deși unele dintre ele au avut o activitate prolifică, nu au
reușit să compenseze pierderea piețelor externe ale marilor agenți economici. O parte importantă a
agenților economici cu activitate de export lucrează în loan.

În anul 2001 față de anul 1996 volumul exportului județului Brașov a crescut cu 50,0%.

Până în anul 1997 soldul balanței de comerț exterior al județului Brașov a fost în general pozitiv,
după care a fost constant negativ ajungând în anul 2001 la o valoare de -108.216 mii $. Acestă
situație a avut loc pe fondul creșterii într-un ritm mai accelerat a importurilor față de exporturi. La
31.12.2001 fondul funciar se întindea pe o suprafață agricolă de 297.367 ha reprezentând 55,5 % din
totalul terenurilor din județul Brașov, restul fiind ocupat de păduri, ape și alte categorii de folosință.
Terenul arabil ocupă 118.151 ha, pașunile 119.890 ha, iar fânețele, viile și livezile 20% din suprafața
agricolă (59.326 ha). În agricultură județului Brașov creșterea animalelor este puternic reprezentată,
atât în sectorul de stat, cât și în cel privat. În sectorul privat al agriculturii, existau la sfârșitul anului
2001 următoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparținând fermelor
familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% în ferme familiale, ovine și caprine total
209.880 capete, din care 98,4% în ferme familiale; păsări total 1.776 mii capete, din care 23,4% în
ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din județul Brașov deține ponderi mari în producția
totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la ovăz 98,5%, la cartofi 94,5%,
la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi reprezentative pentru județul Brașov.
Existența încă a unor institute de cercetare, dar și intensificarea acestei activitați pe lângă
universități ar putea crea premizele unei dezvoltări tehnologice atât de necesare în procesul de
retehnologizare. Există în județul Brașov 13 centre de cercetări specializate în domeniul agricol
(sfecla de zahăr, cartof, pajiști), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare și metalelor.
S-au înființat chiar și centre de cercetare private în domeniile arheologiei și medicinii.

Uzina ,,Frații Schiel” – ,,Strungul” – Hidromecanica

Uzina a fost înființată în 1880. La început a fost numai un atelier mecanic profilat pe turnarea și
prelucrarea pieselor de fontă. În 194, crescând, s-a reorganizat în regim de comandită. Locul de
activitate a fost mutat în afara cetății medievale a Brașovului, unde a ramas până în 2012, când a
început demolarea.
În 1919 are loc transformarea în societate pe acțiuni cu numele ”FRAȚII SCHIEL s.a.p.a.” și extinderea
activității în domeniile reparații de locomotive și vagoane, echipamente și componente pentru
industia minieră și utilaje de construcții, transmisii mecanice și strunguri paralele. În 1927 se
inaugurează o nouă turnătorie de oțel dotată cu un cuptor electric de 1,5 tone. În 1930 se introduce
o nouă forjă și un cazan cu aburi pentru repararea de vagoane, locomotive, utilaje din minierit și
construcții. Începe fabricarea turbinelor hidraulice, iar firma devine pionier în România prin
realizarea primului autobuz și a primului strung paralel.
După cel de-al Doilea Război Mondial, statul a devenit proprietar în urma naționalizării, numele
schimbându-se în ,,Uzina Strungul”. Producția s-a diversificat: utilaje pentru extracția țițeiului, frâne
hidromatice, turboambreiaje, convertizoare hidraulice de cuplu, compresoare de aer, sisteme de
comandă hidraulică la distanță, acestea constituind acum ponderea producției societății. Din 1961
poartă numele de ,,Hidromecanica”, iar după Revoluție producția se diminuează treptat, în 2012
începe demolarea ei. Din primăvara anului 2014 este preconizată începerea construcției unui
hipermarket CORA.

Fabrica de scule Teutsch – viitoarea IUS

Descendentă a vechii industrii brașovene, firma IUS își are originea îndepărtată în “Turnatoria de
clopote” înființată în anul 1833 de Josef Franz Teutsch, cu sediul în Brașov, pe ulița Târgul Boilor,
devenită acum Diaconu Coresi. Stă marturie a acestor începuturi casa de piatră care s-a păstrat până
astăzi la nr. 6. În partea din față a casei a fost instalat atelierul de turnare, iar în două încăperi din
spate se depozitau materiile prime și piesele turnate. Aici se fabricau clopote pentru vite, sfeșnice,
foarfece speciale pentru tăiat fitile, mașini de călcat din aramă, piulițe și alte produse de uz
gospodăresc.
Întrucat niciun alt atelier (din cele 1200 existente în rândul breslelor meștesugărești oficial
recunoscute) nu avea acest profil, “Turnătoria de alama și clopote” a lui I. Teutsch răspundea unei
reale necesități economice resimțită în Țara Bârsei. Astfel, pentru a satisface cerințele tot mai mari
ale fabricilor, atelierelor și populației din zonă, s-a impus deschiderea unui nou atelier în Ulița Poștei
(Livada Poștei), unde s-a diversificat gama produselor turnate. Aici se turnau și clopote mari de
biserică de până la o tona. Multe din acestea erau comandate de bisericile de peste Carpați din țările
române, Muntenia și Moldova. Odată cu desființarea breslei turnătorilor în anul 1858, patrimoniul
turnatoriei a trecut în proprietatea familiei Teutsch, iar în anul 1868 s-a înregistrat la Sfatul
Negustoresc (Camera de Comerț de mai tarziu) firma “JULIUS TEUTSCH”, ca una din primele de acest
gen din Transilvania. Până în anul 1880 aceasta avea sa fie singura turnătorie din Brașov și regiune,
care furniza piese de schimb pentru industrie. În anul 1882, firma ,,Julius Teutsch” devine lider al
industriei brașovene de profil, iar în anul 1894 a fost achiziționat un nou grup de clădiri pe strada
Gării (astăzi Iuliu Maniu nr. 13) unde s-a concentrat întreaga activitate de prelucrări mecanice,
turnătoria continuându-și activitatea în vechile ateliere, unde, pe lângă turnătoria de bronz, s-a
înființat și turnătoria de fontă. Extinderea a continuat în anul 1908, când s-a achiziționat un teren
viran lângă vechea gară de călători (actualmente, Strada Harmanului nr.58), teritoriu care a
aparținut intreprinderii până în anul 2008, unde s-au construit un atelier de fierărie și o mare hală de
turnătorie.
Primul conflict mondial nu a modificat esențial profilul firmei, iar după incheierea lui s-a procedat la
refacerea stricăciunilor pricinuite, reîncepandu-se activitatea de producție normală. În 1920 s-au
introdus motoarele electrice pentru acționarea utilajelor în locul locomotivei cu aburi. S-au fabricat
roți de antrenare, corpuri de pompe, stâlpi pentru iluminat,etc. Pentru punerea de acord a denumirii
firmei cu noul profil de productie si extinderea obiectului de activitate, in anul 1927 firma IULIUS
TEUTSCH” s-a transformat in TURNATORIA SI FABRICA DE SCULE TEUTSCH”. În același an s-a început
fabricarea uneltelor și sculelor de mână, firma brașoveană devenind astfel prima din România care a
trecut la acest profil de productie. În 1936 s-a turnat în premieră națională primul batiu de
strung. Profilarea fabricii pe producția de mașini unelte și scule de mână, cât și cererea tot mai mare
a acestor produse, au condus la construirea în anul 1938 a unei noi hale de producție lângă
turnătoria din strada Hărmanului. În perioada 1941-1944, fabricarea multor produsele de bază a fost
abandonată, trecandu-se la producția de război. În urma bombardamentelor din perioada aprilie-
iulie 1944, clădirile din str. Harmanului nr. 58 au fost distruse, iar atelierele și turnătoria au fost
mutate la Târlungeni, unde au funcționat până în anul 1947, când s-au reconstruit pe vechiul
amplasament.
Din 1948, de la naționalizare ,”Turnatoria și Fabrica de Scule Teutsch” a luat denumirea de “IOAN
FONAGHI”. În anul 1949, intreprinderii i s-au adaugat: mica fabrica “AMEPA” din strada Lungă nr.
247, care producea mandrine, șublere, etc. cât și fabrica de pânze pentru fierastraie de lemn
“PRIFARO” din str. Harmanului nr. 12, lărgindu-se astfel profilul intreprinderii. În 1998 Fabrica IUS a
fost privatizată, pachetul majoritar de acțiuni fiind preluat de către grupul francez MOB.
Surse: http://www.mob-ius.ro, http://www.hidromecanica-brasov.ro/