Sunteți pe pagina 1din 11

Trecutul modeleaz contiina colectiva a unui ora, i formeaz caracterul.

Bucuretiul a
fost mereu un ora care s-a reinventat in funcie de numeroasele schimbri aprute in istoria sa
tumultoasa. Reacia rapida la stimulii exteriori e un semn al ingeniozitii i pragmatismului
bucuretenilor. Oarecum haotic, dar viu, dinamic, intr-o venica adaptare la prezent, Bucuretiul
s-a aflat la ntreptrunderea dintre modelul cultural european i cel balcano-oriental, grania fiind
mereu instabil. Capitala a fost mereu un pivot al modernizrii, un exponent al schimbrilor,
locul unde a luat natere procesul de preluare i adaptare a diferitelor modelele culturale, mai
intai orientale, apoi apusene.

Integrarea naturala a unor civilizaii i culturi urbane succesive

fac din Bucureti un ora de referina pentru spaiul sud est- european iar perioada anilor
interbelici va rmne in istoria Capitalei ca o veritabila vrsta de aur, reflectat n mii de pagini
de jurnal, fotografii, picturi, filme. Societatea romneasca i ndeplinise visul de generaii a
rentregirii teritoriale i i arata un mare apetit spre nou si modern. Acum se ntlnesc cel mai
bine tradiia i modernitatea, vechiul i noul, inovaia si conservatorismul.1
Primul Rzboi Mondial a dus la schimbri att de profunde n structura mentala a
societii prin numeroasele traume create nct lumea, (mai ales cea citadin), s-a schimbat
radical. Pentru cei care fuseser in tranee, experiena de pe front nu putea fi uitat prea uor.
Societatea post rzboi era profund afectat nu doar de efectele vizibile, ci i de cele psihologice.
O serie de schimbri au loc dup marea conflagraie mondial: femeile devin mai independente,
fustele se scurteaz, produse noi ptrund pe piaa autohton, tehnologia evolueaz.
Devenit capitala unei ri cu suprafa si populaie mai mult dect dublat, avantajat
apoi de faptul c organizarea centralizat a statului, cu atribuii din ce n ce mai sporite si mai
complexe, impunea crearea la centru a unui numr tot mai mare de instituii, cu personalul
aferent, oraul Bucureti a cunoscut o cretere excepional, nemaintlnit niciodat in istoria
sa.2
Intre cele doua rzboaie mondiale, populaia Bucuretilor, de 382.853 de locuitori n
1918, ajunge la 786.929 in 1936; e, n primul rnd, urmarea dezvoltrii economice a oraului,
strns legat de ntregirea politica din 1918 care a deschis oportuniti i pentru oameni de afaceri
1 Historia http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/aspecte-socioculturale-ale-bucure-tiului-interbelic
2 C.Giurescu, Istoria Bucuretilor, Bucuresti, 1939
1

romni i mai ales strini, dar i pentru micii negustori, bcani, crciumari, meteugari care au
tiut sa profite de contextul economic i au atras si mn de lucru ieftin din satele pustiite de
foamete i rzboi. Marii patronii puteau locui n capital, cu toate avantajele ei, ntre care acela al
contactului permanent cu autoritile de stat dispensatoare de contracte de furnituri i cu oamenii
politici influeni. Se poate spune c, n rstimpul dintre cele dou rzboaie mondiale, Bucuretii
au devenit un ora industrial destul de important, dispunnd acum i de o industrie grea, capabil
s

fabrice echipamente de cale ferat, locomotive i automotoare,chiar daca

industria

productoare de maini industriale i agricole era total deficitara. La 1 ianuarie 1938, producia
industrial bucureteana reprezenta 17,2% din ntreaga producie a trii. In industria textil
Bucuretii dau, la aceeai data, circa 31%din toat producia trii, iar industria

uleiurilor

vegetale, 37,8%.3. Concentrarea in capitala a majoritii ntreprinderilor industriale se explic, pe


de o parte, prin faptul ca aici era o mas important de consumatori, pe de alt parte, prin
uurina procurrii minii de lucru, a tehnicienilor i a creditelor.
Urmrind istoricul industrializrii Bucurcstilor n rstimpul dintre cele dou rzboaie
mondiale, se pot distinge trei perioade: prima, pana la izbucnirea crizei economice din 1929; e
perioada cnd se creeaz sau se mresc ntreprinderi ; cea de-a doua, perioada crizei, cuprinznd
anii 1929-1932, ani de stagnare sau chiar de regres ; a treia, de dup 1933, care nseamn o
reluare a procesului de industrializare, determinata de politica de narmare si echipare si de legea
din 1 august 1936 care ncuraja nfiinarea de fabrici care sa produc articole ce nu se mai
fabricaser pana atunci la noi (evi trase, aluminiu,cabluri si aparate electrice etc.). Se acordau
avantaje vamale si valutare la procurarea din strinatate a mainilor sau instalaiilor necesare si
se prohibea once import de asemenea articole pe un anumit interval de timp, de la 16 pana la 32
de luni. Un foarte puternic sprijin a gsit procesul de industrializare in tarifele vamale
protecioniste, care prevedeau taxe vamale ridicate, prohibitive, la importul articolelor care se
fabricau si la noi. Printre fabricile de mari dimensiuni construite in perioada interbelica se pot
enumera in domeniul industriei grele, metalurgice, Uzinele Malaxa" (ulterior 23 August)-care
au nceput ca ateliere pentru reparat locomotive, spre a ajunge vaste ntreprinderi de construit
locomotive si automotoare, inclusiv motoare Diesel ; in aceeai parte de rsarit a Bucuretilor,
Uzinele pentru fabricarea evilor sudate (ulterior Uzinele Republica), infiintate in urma legii din
3 C.Giurescu, Istoria Bucuretilor, Bucuresti, 1939
2

august 1936. naintea izbucnirii celui de-al doilea rzboi mondial, Romania era pe locul
cincisprezece intre statele industrializate ale Europei.
Prin Legea pentru organizarea administraiei oraului Bucureti din 7 februarie 1926,
Capitala a fost mprit ntr-o zon centrala i o zon periferic. Zona central cuprindea patru
sectoare, pstrnd numele vechilor culori: Sectorul I Galben, Sectorul II Negru, Sectorul III
Albastru i Sectorul IV Verde. In afara acestora au rmas 12 comune. Ele au primit statutul de
comune suburbane oraului, fiind nglobate din punct de vedere administrativ capitalei.
Perioada interbelica, perioada primei generaii libere pentru creaie (M.Eliade), a reuit
si prin arhitectura sa puncteze in mod fericit un moment unic in istoria moderna. Este
incontestabil c n ansamblul su arhitectura interbelic poate fi inclus in registrul adevratelor
valori, ea reuind sa ofere o nota de monumentalitate oraului. Emblematice pentru viziunea
arhitectural a acelei generaii sunt printre altele ansamblurile Aro, (proiectat , in 1929, Horia
Creanga) si hotelul Ambasador. Spre sfritul anilor `20, o generaie inovatoare de arhiteci isi
pun in aplicare principiile moderniste nvate la scoli de arhitectura din strintate.
Calea Victoriei, prima artera bucureteana iluminata electric (in 1882), apare venic
aglomerata in fotografiile interbelice. Mai ales in zilele de duminica, zi de promenda, o mulime
de oameni trecea pe arterele acesteia . Pietonii invadau si partea carosabila , strecurndu-se
printre birje si automobile care claxonau strident. O vreme, pe timpul guvernrii generalului
Antonescu s-a ncercat chiar o soluie stranie pentru evitarea mbulzelii: in poriunile strmte ale
Caii Victoriei a fost instituit sensul unic pentru pietoni. Sergenii de strada fceau cu greu fata
situaiei. Principele Nicolae , care gonea cu maina atingnd 100 km/ora, a propus la un moment
dat , in calitate de nalt regent, sa importam din Anglia 100 de ageni de circulaie , dar
propunerea n-a avut urmri.4
Societatea interbelic este una a contrastelor. Daca pe strzile din centru gseai oameni
imbracati dup ultima moda europeana si automobile moderne, in mahalale de la periferie
populaia muncitoare tria dup modelul rural . Doamnele i domnii foarte elegani ieeau de la
faimosul restaurant Capa ntr-o strad plin de noroi, Dmbovia inunda adesea casele
oamenilor, iar majoritatea cetenilor nu dispunea nc de curent electric la nceput de interbelic.
In inima Bucuretilor se gsea zona Halelor, foarte murdara si care infecta strzi ntregi, fiind si
un teritoriu de frecvente ncierri ntre vnztorii de fructe si legume, iar nghesuiala de la
4 Gh.Parusi, Cronica Bucuretilor, Bucureti, Compania, 2005
3

cumprturile de diminea asigura pungailor de buzunare o activitate rodnic. In urma


presiunilor, precupeii vor abandona zona iar bucuretenii se vor deprinde sa isi fac
cumprturile la noua hala din Obor.5
Dar calitatea care a caracterizat bucuretenii ntotdeauna, chiar si in timpul celor doua
rzboaie mondiale, a fost pofta de viaa. Oamenii , indiferent de situaia lor economica sau
sociala, doreau s depeasc momentul Primului Rzboi Mondial, fr a ti c se ndreptau
vertiginos spre cel de-al doilea i trind din plin. A fost o perioad de inovaii, nouti n materie
de petrecere a timpului liber i a modului de a te mbrca i comporta. Petrecerea timpului liber
nsemna desigur ceva pentru oamenii fara posibilitati materiale si cu totul altceva pentru
potentaii zilei. Dar un lucru e sigur, si unii si alii tiau s se distreze si profitau de acest savoir
vivre aa cum numai bucuretenii tiu sa o fac.
Bucuretiul era un ora dinamic, glgios, populat cu simigerii, gogorii i cafegii. n
simigerii puteai servi brnzoaice, plcinte, covrigi, dovleac copt, toate fcute de familii de greci.
Produsele erau naturale, extrem de gustoase, iar mirosul aluaturilor te mbia de la intrare.
Gogoriile specifice acestei perioade se gseau mai ales pe lng piee, gri i autogri. Cea mai
cunoscut gogorie este cea de la Piaa Unirii, La Gogoaa nfuriat! . Castanele coapte erau
un alt aliment des consumat i datorit faptului c mai la fiecare col se gsea un om cu un cazan
cu grtar unde se coceau castane. Trectorii nfrigurai cumprau o pung cu castane coapte care
i ajuta s se nclzeasc. Mirosul ameitor de cafea proaspt mcinat venea din cafegiile foarte
comune i ele pe strzile Bucuretiului Interbelic. Cafeaua era de mai multe sortimente i era
adus din pri diferite ale lumii. Armenii erau de obicei cafegii i mai comercializau i alune i
tot felul de dulciuri.
Bragageriile erau un alt loc des frecventat de ctre bucureteni. Butura rcoritoare, cu
aspect lptos, culoare cafenie i cu un gust dulce-acrior se numea brag i era o reminiscen
otoman. n bragagerii se mai putea gsi i halva sau rahat. 6 Cofetriile din Bucureti erau
renumite pentru prjiturile i sortimentele variate de ngheat. Prjiturile erau mari i ieftine, n

5 Historia http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/c-teva-aspecte-tiutbucurestiul-interbelic
6 ibidem
4

jur de 7 lei, la un salariu mediu de 6000-8000 de lei iar ieirea la cofetrie nsemna o adevrata
relaxare.
Grdinile de vara erau printre primele opiuni de petrecere a timpului liber. Printre cele
mai frecventate era i La Leul si carnatul, citata de Bacalbaa in memoriile sale despre
Bucureti. Clienii se puteau delecta cu vinuri alese, patricieni, mititei, tuslama si ciorba de
burta, la preturi foarte convenabile (2 lei un prnz ndestultor). Alte grdini intens frecventate
erau grdinile Pariziana si Luzana, aflate pe aceeai strada ( 11 Iunie), gradina Parcul Visoiu
unde se va construi ulterior restaurantul Triumf, gradina Monte Carlo din Cimigiu (prima cldire
a restaurantului a ars la sfritul primului rzboi, apoi a fost construita alta care s-a drmat la
cutremurul din 1940)7.
Pentru cei bogai existau restaurantele de lux care erau nu doar pretenioase, dar aveau i
specific de regiune sau alimentar. Restaurantul Gambrinus de pe bulevardul Elisabeta, col cu
Brezoianu, avea specific vntoresc-a se serveau preparate din mistre, capr slbatic, coco
slbatic, rae, sitari, fazani, iepuri, toate fcute dup reete speciale i nsoite de un vin negru (de
Bordeaux). Gurmanzii, pe lng mncrurile alese cu care erau servii, se puteau delecta cu
muzica viorii lui Grigora Dinicu. n salonul din fa al restaurantului se gseau berria ce vindea
o bere special, care se numea chiar Gambrinus. La Zissu,unde cnta Jean Moscopol ,se beau
numai buturi scumpe, ampanii, vinuri franuzeti, lichioruri. "Bufetul"de la osea era cunoscut
drept unul dintre cele mai alese locuri din Bucureti, unde se serveau mncruri alese, cu
specific romnesc, dar si

vinuri strine i ampanie , atmosfera fiind ntreinuta de acordurile

tarafului. La restaurantul La Bufet de pe oseaua Kiseleff, actuala Casa Doina , a cntat si


Grigora Dinicu, nc din 1906 iar mai apoi Maria Tnase.
Vestitul restaurant Capa, care funcioneaz i astzi, a fost deschis nc din ultimele
decenii ale secolului al XIX-lea, mpreun cu cofetria, de ctre celebrul patisier i cofetar
aromn, Gheorghe Capa, colit n faimoasele laboratoare din Paris. Acesta este locul de ntlnire
al multor poei, scriitori, ziariti, dar i a altor personaje celebre. La Casa Capsa s-a instituit la
un moment dat si un obicei -la mesele festive date n onoarea unor personaliti de seam s fie
lansat si o noua specialitate a casei. De exemplu, in 1920, cu ocazia vizitei marealului Joffre, a
lansat prjitura cu acelai nume. Faima Casei Capsa a mai crescut si datorit faptului c, devenita
7 Ion Paraschiv De la Hanul erban Voda la Hotel Intercontinental, Bucureti edit.
Sport-turism, 1979
5

furnizor al curii regale in 1882 i al casei principelui Obrenovici al Serbiei, in 1908 obine si
brevetul de furnizor al principelui Ferdinand al Bulgariei.
Legaiile, ambasadele , marile societati si cercuri financiare apelau tot mai des la Capa
pentru organizarea de recepii , banchete, cocteiluri. Dup o vizita fcuta in Bucureti, in 1935,
publicistul francez Paul Morand publica un reportaj intitulat Casa Capa in care scrie:Capa este
sufletul topografic si moral al oraului. nchipuii-va ntrunite intr-o casa de infatisaare modest
patru vechi glorii europene: restaurantul Foiot, cofetria Rumpelmeyer, cafeneaua Flonari din
Veneia si hotelul Sacher din Viena.8 In timpul primului rzboi mondial, acolo a avut sediul o
popota ofiereasca bulgar. Mai trziu, dup rzboi, cnd boema literara si-a mutat sediul la
cafeneaua Capsa, vechii clieni, boierimea, nu i-au mai trecut pragul. Capa a devenit citadela
scriitorilor si a artitilor , printre care: Mihail Sorbul, Alexandru Stamatiad, Nicolae Sveanu,
N,Tonitza, Al. Cazaban, I. Iancovescu, Aristide Demetriad, Iancu Brezeanu, N.D.Cocea, Tudor
Arghezi, Liviu Rebreanu,Toprceanu, I. Marin Sadoveanu,Octav Dessila, Ionel Teodoreanu,
Pstorel Teodoreanu si muli alii.
Alte restaurante celebre in epoca erau Athenee Palace, Elysee, Finochi, Enescu, Modern.
Restaurantul Elysee a funcionat pana in 1938 si i-a luat locul Cafenelei Fialkovski, nchisa in
1898. In "Piaa Teatrului", langa Palatul Telefoanelor de astzi, de-a dreapta si de-a tanga fostei
cldiri a Teatrului National (distrusa de bombardamente in timpul celui de-al doilea Rzboi
Mondial), se aflau cafeneaua cofetriei "Fialkowski", unde si-a mutat cartierul general, in ultima
parte a vieii, poetul Alexandru Macedonski, mpreuna cu muzicianul Alfons Castaldi si pictorul
Stefan Luchian, precum si legendara "Terasa Otetelesanu", pe care o frecventau muli actori ai
Naionalului bucuretean si gazetari. Cele mai pitoreti exemple din aceasta ultima categorie
erau redactorul Grigore Ventura, de la cotidianul "Timpul", ce isi limbata cu bere cinele botezat
"Leandru", de care nu se despartea niciodat, si cronicarul monden Miu Vacarescu-Claymoor. In
1930 batranii copaci, platani, tei ai lui Iancu si Elenei Otetelesteanu-care fceau din acest loc una
din cele mai frumoase grdini de teatru ale Capitalei- au fost tiai. Pe locul lor se deschisese un
restaurant ungurescBandy care funciona ziua si noaptea , loc de petrecere si de scandaluri al
lumii interlope a Bucuretilor.9Peste un an in 1931, e drmata si terasa Otetelesteanu pentru a

8 Ion Paraschiv, De la Hanul erban Voda la Hotel Intercontinental, Bucureti edit.


Sport-turism, 1979
6

face loc Palatului Telefoanelor, proprietate a unei societati nord-americane de telefoane,


concesionara a serviciilor telefonice din Capitala.
La intersecia strzii Academiei cu bulevardul Elisabeta, pe locul unde este astzi
Librria Eminescu, se afla o gradina de vara, berria Gradina Carpai. Pe locul ei, in 1936, a fost
construit blocul Librriei Cartea Romneasca , distrus de bombardamentele aviaiei germane de
dup 23 august 1944.
O meniune speciala merita si restaurantul si hotelul Athenee Palace.

Barul englezesc,

braseria i restaurantul de la Athne Palace erau cele mai frecventate locuri n anii interbelici de
mondenii Capitalei. Hotelul, construit n 1914 n locul Hanului lui Ivanciu Gherasi, dup
indicaiile arhitectului francez Teophile Bradeau, este prima construcie cu structur din beton
armat din Romnia i surs de inspiraie pentru scriitorii strini. Cnd s-au finalizat lucrrile, la
1914, avea 149 de camere i 10 apartamente decorate n stilul Louis al-XIV-lea, model inspirat
din Frana i Anglia. Athne Palace se putea luda cu titulatura de singura cldire din ar cu
fundaie i structur din beton armat la vremea aceea. In timpul celor dou Rzboaie Mondiale a
fost folosit drept adpost de corespondenii de rzboi, ofierii germani i chiar pentru delegaiile
guvernului spaniol care ajungeau la noi n ar n timpul Rzboiului Civil.10
Hotelul a fost renovat de patru ori. n 1937 faada a fost modernizat de ctre o echip
condus de arhitectul romn Duiliu Marcu. Tot lui i aparine refacerea cldirii dup
bombardamentele din august 1944, care au avariat-o foarte grav. n 1965 a fost construit nc o
arip. Athenee Palace a fost din nou modernizat i redeschis n 1997, cnd a intrat n portofoliul
operaional al lanului Hilton. Luxos, pretenios, stilat art nouveau, plin de oamenii importani
ai vremii n Europa celor dou rzboaie mondiale, hotelul Athenee Palace a fost repede conectat
la Serviciile Secrete, dar i la redaciile ziarelor internaionale care voiau informaii de prim
mn, direct de la surs. n timpul Primului Rzboi Mondial, spune editorul Ernst Latham,
Athenee Palace era un hotel de prim pagin: Romnia era singura ar din Europa unde
jurnalitii rilor neutre sau aliate puteau s lucreze i ara era ntr-o poziie magnific pentru
istorie. Dac armata german se ducea spre sud, trebuia s treac prin Romnia, dac se ducea la
9Ion Paraschiv, De la Hanul erban Voda la Hotel Intercontinental, Bucureti edit.
Sport-turism, 1979
10 www.stelian-tanase.ro/bucuresti-strict-secret-athenee-palace/
7

est, spre URSS, trebuia s-i stabileasc baza invaziei aici. Romnia era o capital pentru istorie.
Aici, la hotelul Athenee Palace, era un mare centru de intrigi. Atmosfera suprasaturat de
informaii a hotelului e foarte bine surprins de corespondena revistei Newsweek la Bucureti,
baroneasa Rose de Waldeck, care a locuit aici n cele mai triste i traumatizante 7 luni din istoria
Romniei, in anul 1940, cnd Romania a pierdut Cadrilaterul, Bucovina, Basarabia, Hera i
nordul Transilvaniei. Curajul baronesei Rose De Waldeck de a veni ntr-o ar ocupat de naziti
fcuse ca FBI s o in sub observaie. Baroneasa de origine evreiasc prsise Germania n 1931,
fusese naturalizat n America n 1937, iar acum se ntorcea, n mod ciudat, printre naziti. n
Athenee Palace, un adevrat centru de spionaj, Rose De Waldeck i ia un interviu unui general
nazist (Von Ravenstein) , cu care are i o poveste de dragoste. Rose De Waldeck, n cartea ei
despre Bucureti, menioneaz avantajele incredibile ale cldirii hotelului . Existau linii prin
care se poate auzi de la un etaj la cellalt, puncte din hotel n care chiar dac vorbeai in oapt se
auzea perfect n unghiul opus. Erau jocuri pe care le fceau jurnalitii americani, care tiau aceste
puncte, i vorbeau n oapt, dnd informaii false i observnd spionii germani cum ascult i
noteaz. De Waldeck putea s asculte dialoguri desfurate n alte camere chiar din camera ei,
prin ua de la sob. Rose De Weldeck i public volumul despre Romnia, care se numete chiar
Athenee Palace, un an mai trziu, la cteva luni dup ce SUA declar rzboi Germaniei.11
Trebuie reinut faptul c bucuretenii erau oameni veseli crora le plcea s-i petreac
timpul liber ntr-un mod ct mai variat. Grdinile de var, cabaretele i barurile erau i ele
frecventate de locuitorii capitalei. Cabaretele erau localuri care funcionau dup ora 22:00, la
intrare se pltea o tax pentru fiecare persoan, iar lumea venea mbrcat n toalete de sear.
Brbaii purtau smochinguri sau frac, femeile rochii lungi i consumau buturi scumpe: whisky,
coniac, cocteiluri. n aceste locuri se putea lua i masa, dar se serveau numai preparate reci la
preuri foarte ridicate. Interesant era programul artistic, cu dansatoare, iluzioniti, torsioniti,
soliti vocali. 12 Printre cele mai cunoscute cabarete erau : Alcazar , pe strada Doamnei (unde
Constantin Tnase a angajat-o in 1928 pe faimoasa Josephine Baker,care venise de la Paris cu o

11 www.stelian-tanase.ro/bucuresti-strict-secret-athenee-palace/
12 Historia http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/c-teva-aspecte-tiutbucurestiul-interbelic
8

areta trasa de un stru si dup-amiaza fcea plimbri pe Calea Victoriei sub privirile curioase ale
trectorilor), Moulin-Rouge, Maxim Zigzag (unde au evoluat Stroe si Vasilache), Chat Noir.
Dac pentru restaurante sau cabarete aveai nevoie de bani, n schimb plimbrile intr-un
ora plin de verdea erau accesibile pentru toat lumea. Erau copaci pe aproape toate strzile,
mici grdinie cu flori, dar i parcuri mari. Bucuretenii se bucurau de plimbrile n aer liber, cei
mai avui de cele cu automobilul. Plimbrile la osea, mai ales seara, sau cele prin Cimigiu
erau o plcere, pe timpul verii, pentru bucureteni. n fiecare joi i duminic, n chiocul din
centrul grdinii, fanfara cnta valsuri, polci i mazurci, spre delectarea pensionarilor i disperarea
chefliilor, venii la terasa de alturi. ntr-adevr, faimoasa grdin de var "La Buturuga" era
cunoscut n tot Bucuretiul pentru faptul c aici se mnca probabil cea mai bun fleic din
capital, iar berea se bea numai cu "apul". Clienii obinuii ai terasei erau exasperai de
zgomotul fanfarei i evitau s treac pe acolo de dou ori pe sptmn.13
Intre anii 1930 1935 are loc asanarea unei zone mltinoase aflate la marginea oraului
Bucureti, formndu-se Lacul Herstru. In jurul lacului s-a amenajat si cel mai mare parc din
capitala, parcul Herstru. Ecluza Lacului Herstru a fost construita in perioada 1933-1936, nsa
pentru multa vreme a fost nchisa.
Cinematograful avea un succes fulminant in Bucureti. Au fost deschise zeci i zeci de
sli n care se proiectau filme. n paginile ziarelor, la rubrica numit calendarul zilei, erau
menionate peste 30-40 de cinematografe n Bucureti care ofereau filme. La nceputul anilor 30
filmele sonore ajung i n capitala noastr, iar cinematografele sunt n mare vog. Inimile
spectatorilor au fost foarte uor cucerite de actorii i actriele americane, industria de film
american fiind cea mai apreciat. Erau filme foarte dinamice, cu mult muzic, dans. Este
perioada lui Fred Aster, a lui Frank Sinatra i a Ellei Fitzgerald. Pnza ecranului ocup mai nti
Bulevardul Elisabeta, numit, mai n glum, mai n serios, Hollywoodul romnesc . In 1933
Bucuretiul avea deja 50 de cinematografe, care puteau da i cte apte reprezentaii.14
Viaa cultural a Bucuretiului a cptat noi valene dup Primul Rzboi Mondial .
Repertoriul teatrelor s-a schimbat . naintea Primului Rzboi Mondial, se jucau mai mult piese
13 Historia http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/c-teva-aspecte-tiutbucurestiul-interbelic
14 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/aspecte-socio-culturale-alebucure-tiului-interbelic
9

amuzante, cu scenete de amor

sau drame lacrimogene.

Mulumit tineretului colit n

universitile din strintate, gustul oamenilor ncepe s se schimbe, iar pe scena teatrul romnesc
ptrund piese din literatura universal. Erau interpretate piese din repertoriul universal Visul
unei nopi de var, Hamlet, Romeo i Julieta, Macbeth de Shakespeare, Pescruul de
Cehov, Anna Karenina de Tolstoi dar si piesele autorilor autohtoni: O noapte furtunoas, O
scrisoare pierdut de Ion Luca Caragiale, Viaa la ar de Duiliu Zamfirescu, Titanic vals de
Tudor Muatescu sau Act veneian de Camil Petrescu.
In 1921 a fost inaugurat Opera Romn, prima pies fiind Lohengrin de Richard
Wagner, dirijat chiar de ctre George Enescu. Au aprut si sli de concerte dup nfiinarea
Operei Romne, iar George Enescu este cel care a dat un nou impuls concertelor de muzic
simfonic. Serii de concerte ale faimoilor Beethoven, Bach, Mozart, Schubert, Ceaikovski
umpleau slile, iar oamenii i-au cizelat gustul pentru muzica simfonic.15
Cele aproximativ dou decenii dintre cele mai mari conflagraii mondiale au avut un
impact deosebit asupra omenirii. Interbelicul nu a fost un paradis, i are pcatele lui, dar a fost
perioada n care Bucuretiul prea a fi mai aproape ca oricnd de occident, perioada tuturor
posibilitilor.

Bibliografie
Ioana Prvulescu, ntoarcere n Bucuretiul Interbelic, Bucureti, Humanitas
Constantin Giurescu, Istoria Bucuretilor,Bucureti, 1939
Paraschiv,Ion ,De la Hanul erban Voda la Hotel Intercontinental, Bucureti edit. sportturism, 1979
Parusi, Gheorghe, Cronica Bucuretilor, Bucureti, Compania, 2005
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/c-teva-aspecte-tiut-bucurestiulinterbelic

15 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/aspecte-socio-culturale-alebucure-tiului-interbelic
10

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/aspecte-socio-culturale-ale-bucuretiului-interbelic
www.stelian-tanase.ro/bucuresti-strict-secret-athenee-palace/

11