Constituţia e fondată pe adevăratele principii ale guvernării reprezentative, pe drepturile sacre ale

proprietăţii, egalităţii si libertăţii. Puterile pe care le instituie vor fi puternice si stabile, cum trebuie să fie
pentru a garanta drepturile cetăţenilor si interesele statului. (Proclamaţia prim-consulului, din 15
decembrie 1799.)

Codul Civil: Proprietatea este dreptul de a folosi si dispune de un lucru in chipul cel mai absolut, cu
condiţia să nu i se dea o întrebuințare oprită de legi sau de regulamente. (…) Nimeni nu poate fi constrâns
să o cedeze decât numai pentru cauză de utilitate publică si in schimbul unei juste si prealabile
despăgubiri. (…) Convenţiile legal încheiate au putere de lege pentru cei care le-au încheiat si nu pot fi
revocate decât prin consimțământul mutual.(…)Patronul se crede pe cuv5nt pentru câtimea salariului si
pentru plata salariului pe anul trecut si pentru conturile date pe anul in curs.(Codul lui Napoleon)

„Când se recunoaşte principiul suveranităţii poporului,adică supremaţia voinţei generale asupra oricărei
voinţei particulare, este necesar să se înţeleagă bine natura acestui principiu, şi să i se determine corect
întinderea /.../.într-o societate fondată pe suveranitatea poporului este sigur că nici unui individ, nici unei
clase nu-i aparţine dreptul de a-i supune pe ceilalţi voinţei sale particulare; dar este fals că societatea în
în¬tregime are asupra membrilor o suveranitate fără limite."(Benjamin Constant, Curs de politică
constituţională)

„Omul fiind, aşadar, în mod necesar asociat şi în mod necesar guvernat, voinţa sa nu contează în stabilirea
regimului; căci din moment ce popoarele nu au posibilitatea alegerii şi suveranitatea rezultă direct din
natura umană, suveranii nu mai depind de graţia popoarelor; suveranitatea nu mai este rezultatul voinţei
acestora, ci al societăţii înseşi...Nici un suveran fără naţiune, nici o naţiune fără suveran. Aceasta
datorează mai mult suveranului decât suveranul naţiunii; căci ea îi datorează existenţa socială şi toate
bunurile care rezultă din ea..."(Joseph de Maistre, Despre Papă)

„In Statele Unite, societatea acţionează prin ea însăşi şi asupra ei înseşi. Nu există putere decât înăuntrul
ei... Poporul participă la alcătuirea legilor prin alegerea legiuitorilor şi la aplicarea lor prin votarea agenţilor
puterii executive, încât se poate afirma că el însuşi guvernează, într-atât este de slabă şi restrânsă partea
lăsată în seama administraţiei şi în aşa măsură este administraţia conştientă de originea ei populară şi
dispusă să asculte de puterea de la care emană. Poporul domneşte peste lumea politică americană ca
Dumnezeu peste univers. Este cauza şi ţelul tuturor lucrurilor; totul provine de la el şi se întoarce la el."
(Alexis de Tocqueville, Despre democraţie în America)

Câteva date despre votul din Franta intre 1791-1848

In 1791, in alegerile pentru Adunarea Legislativa, votul censitar.
In 1792, in alegerile pentru Adunarea Constituanta, votul universal.
In 1795, in alegerile pentru adunările din timpul Directoratului, votul censitar. In 1814, pentru a di
alegator, trebuia sa ai peste 30 de ani si sa plătești un impozit direct de 300 franci. Pentru a fi ales, trebuia
sa ai peste 40 de ani si sa plătești un impozit direct de 1000 franci. In 1820 se instituie votul dublu.
Alegatorii mai săraci votează prin reprezentanți 258 de deputați, iar alegatorii mai importanți aleg 172 de
deputați in mod direct.
In 1830, vârsta la care puteai vota a fost coborâta la 25 de ani,si cea la care puteai fi ales la 30 de ani.
Votul dublu e desființat; puteau vota cei care plăteau un impozit de 200 de franci. Puteau fi aleși cei care
plăteau un impozit de 500 de franci.
In 1848 se trece de la 240000 de votanți la 9 milioane. Constituția din 1848 prevedea ca: Votul este direct
si universal. Devin alegatori , fara condiții de cens, toți francezii de peste 21 de ani care se bucura de
drepturi civile si politice. Pot fi aleși, fara condiții de cens, toți cetățenii de peste 25 de ani.

Dicționar:
Cens-câtimea de impozit pe care un cetatean putea sa o plătească pentru a alege sau a fi ales.
Scrutim-totalitatea operațiunilor prin care se asigura exercitarea dreptului de vot.
Sufragiu-sistem de votare