Bazele contabilitii

anul 2007-2008

sem.1

ADEVRAT SAU FALS 1) Ecuaia proprie a contului este de forma: SITUAIA INIIAL + CRETERI = MICORRI + SITUAIA FINAL 2) Formulele contabile de stornare n rou sunt acele formule contabile care se ntocmesc pentru nregistrarea operaiilor economice care au loc n mod obinuit, curent, n cadrul ntreprinderii.F 3) Conform principiului prevalenei economicului asupra juridicului, informaiile prezentate n situaiile financiare trebuie s reflecte mai ales forma juridic a evenimentelor i tranzaciilor.F 4) Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitii, reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor cu valoare economic, aparinnd unei persoane fizice sau juridice, precum i bunurile economice la care acestea se refer. 5) Conform normelor contabile romneti, categoria capital i rezerve intr n structura pasivului. 6) Formulele contabile de stornare se utilizeaz pentru anularea unei formule contabile efectuate anterior greit. 7) n categoria stocurilor nu se includ acreditivele.

8) Bilanul, contul, balana de verificare sunt procedee specifice metodei contabilitii. 9) Soldul contului reprezint existentul valoric la un moment dat, al elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul. 10) Capitalurile proprii i creditele pe termen lung formeaz capitalurile permanente.F 11) Formulele contabile de stornare n rou constau n anularea nregistrrii efectuate anterior greit, prin inversarea conturilor corespondente din formula contabil greit.F 12) Formula contabil este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii economice sau financiare in conturile corespondente, pe baza dublei inregistrari, sub forma de egalitate valorica in ordinea in care aceste operatii s-au efectuat.F 13) Soldul final al unui cont de activ reprezint diferena dintre total sume debitoare i total sume creditoare ale acestuia.

14) Contul de profit i pierdere este documentul contabil n care se nregistreaz zilnic, n mod cronologic, operaiile i evenimentele din viaa ntreprinderii.F 15) Utilizri = resurse, reprezint ecuaia general a contabilitii europene.F

16) Articolul contabil cuprinde: data, explicaia operaiei economice si financiare, documentul justificativ i formula contabil. 17) Soldul final al unui cont de activ este sold final creditor.F

18) Regula de funcionare a conturilor de activ este: conturile de activ ncep s funcioneze prin a se debita i se debiteaz cu existentul iniial ( soldul iniial ) de activ i majorrile de activ i se crediteaz cu diminurile de activ, prezentnd un sold final debitor sau zero. 19) Creanele comerciale cuprind elementele: clienti, clienti incerti sau in litigiu, efecte de primit (titluri negociabile). 20) Un activ reprezint o resurs controlat de ntreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute i de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru ntreprindere i al crui cost poate fi evaluat n mod credibil. 21) Capitalul propriu reprezint interesul rezidual al acionarilor n activele unei ntreprinderi dup deducerea tuturor datoriilor acesteia. 22) din stoc.F 23) Metoda FIFO reprezint tratamentul contabil de baz pentru evaluarea ieirilor Materiile prime sunt bunuri produse n unitate i destinate vnzrii.F

24) Metoda FIFO comparativ cu metoda LIFO asigur n condiiile unei economii hiperinflaioniste un profit mai mare i implicit, un impozit pe profit mai mare.F 25) Preurile folosite la evaluarea activelor circulante nregistrate n contabilitate se numesc preuri de nregistrare. 26) Bonul de predare - transfer - restituire reprezint documentul primar folosit pentru nregistrarea consumului de materii prime cu frecven mare la eliberarea din magazii.F 27) Rezultatele obinute n urma inventarierii stocurilor faptice se consemneaz n registrul jurnal.F 28) Soldul creditor al contului 301 Materii prime reflect valoarea materiilor prime existente n patrimoniul societii evaluate la pre de nregistrare.F 29) Stocurile i creanele fac parte din categoria activelor circulante ale unitii patrimoniale. 30) Activele imobilizate se mpart n trei categorii: imobilizri necorporale, imobilizri corporale i imobilizri financiare.

31) Cheltuielile constituie diminuari de avantaje economice in cursul perioadei conabile, sub forma de iesiri ale valorilor activelor sau de crestere a valorii datoriilor, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. 32) Conturile de cheltuieli de exploatare se debiteaza cu cheltuielile privind consumul de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de terti, in cursul perioade de gestiune.F 33) Conturile de cheltuieli de exploatare se crediteaza cu cheltuielile privind consumul de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de terti, in cursul perioade de gestiune.F 34) La sfarsitul perioade de gestiune conturile de venituri se inchid prin contul 121 Profit si pierdere, astfel: 7xx = 121 35) Veniturile sunt recunoscute in contul de rezultate atuci cand are loc o scadere a beneficiilor economice viitoare aferente scaderii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata in mod credibil.F 36) Impozitul pe salarii este partea ce se cuvine bugetului de stat din drepturile cuvenite salariatilor si este inclus in valoarea salariului net.F 37) Contul 425 Avansuri acordate personalului se crediteaza cu avansul acordat salariatilor in cursul lunii, in numerar.F 38) Contul 444 Impozitul pe salarii se debiteaza in momentul platii impozitului pe salarii catre bugetul statului, cu ocazia platii chenzinei a II-a 39) Durata de viata utila este perioada pe parcursul careia se estimeaza ca intreprinderea va utiliza activul supus amortizarii.F 40) Din punct de vedere contabil, reevaluarea imobilizarilor corporale are drept rezultat constituirea rezervei din reevaluare, element de activ inscris in categoria capitalurilor proprii.F 41) Costul mediu ponderat se poate calcula fie dupa fiecare intrare, fie la sfarsitul perioadei de gestiune. 42) Potrivit metodei FIFO, stocurile iesite din gestiune se evalueaz la costul de achizitie sau de productie (dupa caz) al ultimului lot intrat. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator intrat, n ordine cronologica. F 43) Factura se intocmeste in momentul livrarii bunurilor, cu sau fara existenta avizului de insotire a marfii 44) Contul 409 Furnizori - debitori serveste la inregistrarea sumelor primite drept avans, in casieria unitatii sau in disponibilul la banci, in contul aprovizionarilor ulterioare cu stocuri, lucrari sau servicii.F 45) Contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor nu se utilizeaza pentru evidentierea retinerilor si popririlor instituite asupra personalului, datorate tertilor.F 3

46) Contul 4424 TVA de recuperat reflecta dtoriile intreprinderii fata de stat privind taxa pe valoarea adugata.F 47) Relevanta se pune in evidenta atunci cand informatiile nu influenteaza deciziile economice, contribuind la evaluarea evenimentelor istorice, prezente sau prognozate de catre utilizatori confirmand sau corectand evaluarile anterioare.F ALEGERE 1) Ce tip de modificare bilanier determin operaia acordarea unui avans spre decontare unei persoane care pleac n delegaie? 1 2 3 4 A - X = P - X; A + X - X = P; A + X = P + X; A = P + X - X. 2) 1 2 3 4 Conturile de pasiv pot prezenta la sfritul perioadei:

sold final debitor sau zero; sold final creditor sau debitor; sold final creditor sau zero; sold final numai debitor. 3) Funciile documentelor nu sunt:

1 2 3 4 5

de consemnare cantitativ i valoric; de verificare; de asigurare a integritii patrimoniului; juridic; de control.

4) Evaluarea elementelor patrimoniale ale unei entiti economice n funcie de momentele efecturii sunt: 1 evaluarea la intrare, la ieire, la inventariere i la ncheierea exerciiului financiar; 2 evaluarea iniial , semestrial i anual; 3 evaluarea contabil i administrativ. 5) 1 2 3 4 5 Precizai formula prin care se obine capitalul propriu:

activ + cheltuieli = capital propriu; activ - pasiv = capitalul propriu; active - datorii = capitalul propriu; active-cheltuieli = capitalul propriu. venituri-cheltuieli= capitalul propriu.

6) Precizai, prin adevrat (A) sau fals (F), care dintre relaiile de determinare a rezultatelor este corect? 1. venituri > cheltuieli profit; 2. venituri < cheltuieli profit; 3. venituri > cheltuieli pierdere. 4

1 1=A, 2=A, 3=F 2 1=A, 2=F, 3=F 3 1=F, 2=F, 3=A 7) Se face urmtoarea afirmaie: n structura investiiilor pe termen scurt sunt incluse elementele de activ de mai jos. Una din afirmaii nu este corect. Precizai care: 1 2 3 4 5 alte investiii pe termen scurt si creante asimilate; aciuni deinute la entitile afiliate; titluri imobilizate ale activitii de portofoliu; obligaiuni; obligaiuni emise i rscumprate. 8) 1 2 3 4 5 Din imobilizrile necorporale nu fac parte:

cheltuieli de constituire; cheltuieli de dezvoltare; concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active; instalaii tehnice i maini; fondul comercial. 9) Imobilizrile financiare nu cuprind:

1 2 3 4 5

titluri puse n echivalen; creane imobilizate; alte titluri imobilizate; interese de participare; avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie. 10) Precizai care elemente patrimoniale au fost ncadrate corect:

1 concesiunile (active circulante); 2 fondul comercial (active imobilizate); 3 cheltuieli de dezvoltare (cheltuieli n avans). 11) 1 2 3 4 5 Soldul final al unui cont cu functia contabila de activ reprezint:

diferena dintre rulajul debitor i rulajul creditor al contului; diferena dintre soldul iniial i rulajul creditor al contului; diferena dintre total sume debitoare i total sume creditoare ale unui cont; diferena dintre soldul iniial i rulajul debitor al contului; nici o afirmaie nu este corect;

12) Care dintre urmtoarele grupe de utilizatori sunt interesai cu precdere de informaiile privind lichiditatea i solvabilitatea pe termen lung a firmei, precum i de capacitatea ei de a rambursa la termen creditele contractate, mpreun cu dobnzile aferente: 1 2 3 4 creditorii financiari; creditorii comerciali; clienii; conducerea ntreprinderii.

13) Conform reglementrilor contabile actuale, care dintre formulele de calcul a activului net contabil prezentate mai jos este corect? 1 2 3 4 5 Capitalurile proprii + Datoriile pe termen lung; Capitalurile proprii + Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli; Active - Datorii; Activul bilanier - Posturi de regularizare - Datoriile; Capitalurile proprii - Provizioanele reglementate.

14) La o societate comercial, datele din contabilitatea curent privind soldurile conturilor se prezint astfel: 1012 ? 25.000.000 lei, 121 ? 6.000.000 lei, 129 ? 6.000.000 lei, 106 ? 5.000.000 lei, 131 ? 15.000.000 lei, 162 ? 10.000.000 lei, 105 (C) ? 4.000.000 lei, 401 ? 25.000.000 lei. Precizai suma corect a capitalurilor proprii: 1 2 3 4 5 96.000.000 lei; 86.000.000 lei; 55.000.000 lei; 65.000.000 lei; 49. 000.000 lei.

15) Care dintre urmtoarele grupe de utilizatori sunt interesai cu precdere de informaiile privind lichiditatea pe termen scurt: 1 2 3 4 creditorii financiari creditorii comerciali; clienii; conducerea ntreprinderii.

16) n balana de verificare ntocmit dup inventarierea patrimoniului figureaz urmtoarele informaii: 211 2131 262 281 269 296 301 308 371 500.000 lei, 10.000.000 lei 700.000 lei 4.000.000 lei 301.000 lei, 500.000 lei 2.500.000 lei 750.000 lei (sold debitor), 750.000 lei, 378 397 409 411 4118 419 496 512 150.000 lei (sold creditor), 20.000 lei 30.000 lei 50.000 lei 150.000 lei 80.000 lei 70.000 lei 500.000 lei (sold creditor).

Care sunt mrimile separate ale activelor imobilizate i a activelor circulante care figureaz n bilanul contabil la 31.12.N. Active imobilizate Active circulante 1 2 3 4 5 10.900.000 lei 11.700.000 lei 11.200.000 lei 11.400.000 lei 11.700.000 lei 3.990.000 lei; 1.990.000 lei; 3.990.000 lei; 2.490.000 lei; 4.290.000 lei.

17) Dispunei de urmtoarele date din bilan: mijloace fixe 10.000 lei, materiale consumabile 1.200 lei, mrfuri 2.000 lei, disponibil la banc 800 lei, numerar n casierie 400 lei, capital subscris vrsat 7.200 lei, rezerve 2.200 lei, furnizori 4.200 lei, clieni creditori 800 lei. Care este mrimea activului net contabil ? 1 7.200 lei; 2 11.000 lei; 3 5.000 lei; 4 9.400 lei; 5 8.800 lei. 18) Ce tip de modificare bilanier determin operaia majorarea capitalului social pe seama rezervelor. Alegei varianta corect: 1 2 3 4 5 A+X=P+X A-X=P+X A+X-X=P A-X=P-X A=P+X-X

19) Dispunei de urmtoarele date: un mijloc de transport cu o valoare contabil de intrare de 125.000.000 lei i o durat normal de utilizare de 10 ani. Care este mrimea amortizrii (fr influena uzurii morale) n primul an de folosire ? 1 2 3 4 5 25.000.000 lei, 4 ani , 6 ani; 12.500.000 lei, 10 ani, 0 ani; 25.000.000 lei, 5 ani, 5 ani; 20.000.000 lei, 6 ani, 4 ani; 20.000.000 lei 4 ani, 6 ani. 20) 1 2 3 4 5 Formula contabil rezult din:

parcurgerea etapelor analizei contabile; reevaluare; balana de verificare; evaluare; registrul-jurnal.

21) Ce tip de modificare bilanier determin operaia acordarea unui avans spre decontare unei persoane care pleac n delegaie. Alegei varianta corect: 1 2 3 4 A+X=P+X A-X=P+X A+X-X=P A+X-X=P

22) Dispunei de urmtoarele informaii privind stocurile de materii prime: stoc iniial 200 buc a 1.000 lei, intrri pe data de 5.05 - 500 buc a 1.250 lei; 15.05 - 1.000 buc a 1.500 lei; 25.05 - 30 buc a 1.300lei; ieiri pe 10.05 - 550 buc; 20.05 - 800 buc; 29.05 - 400 buc. Care este valoarea stocului final de materii prime evaluate potrivit metodei FIFO.

1 2 3 4 5

325.000 lei; 425.000 lei; 301.000 lei; 344.500 lei; 375.000 lei.

23) In balana de verificare ntocmit dup inventarierea patrimoniului figureaz urmtoarele informaii: 301 2.500.000 lei, 308 750.000 lei (sold debitor), 371 750.000 lei, 378 150.000 lei (sold creditor), 397 20.000 lei, 409 30.000 lei, 411 50.000 lei, 4118 150.000 lei, 419 80.000 lei, 496 70.000 lei, 512 500.000 lei (sold creditor). Care este mrimea activelor circulante care figureaz n bilanul contabil la 31.12.N.

1 2 3 4 5

3.990.000 lei; 1.990.000 lei; 4.790.000 lei; 4.790.000 lei; 4.290.000 lei.

24) Dispunei de urmtoarele informaii privind stocurile de materii prime: stoc iniial 200 buc a 1.000 lei, intrri pe data de 5.05 500 buc a 1.250 lei; 15.05 1.000 buc a 1.500 lei; 25.05 301 buc a 1.301 lei; ieiri pe 10.05 550 buc; 20.05 - 800 buc; 29.05 400 buc. Care este valoarea stocului final de materii prime evaluate potrivit metodei LIFO ? 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 325.000 lei; 425.000 lei; 301.000 lei; 344.500 lei; 375.000 lei. 25) Relaia prin care se determin performana ntreprinderii este: capital propriu = activul - datoriile; capital propriu = pasiv - activ; rezultatul = venituri - cheltuieli; capital propriu = datoriile - activul; trezoreria net = fluxurile de ncasri - fluxurile de pli.

26) Conform OMFP 1752/2005, raportrile contabile anuale, se compun din: 1 bilan, cont de profit i pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie, note explicative la situatiile financiare anuale; 2 bilan i cont de profit i pierdere; 3 raportul administratorilor, cont de profit i pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie, politici contabile i note explicative; 4 balana, bilan, cont de profit i pierdere, situaia fluxurilor de trezorerie; 5 situaia fluxurilor de trezorerie, bilan i cont de profit i pierdere. 27) 1 2 3 4 5 Care din urmtoarele elemente nu reprezint o component a trezoreriei ?

casa; titluri de plasament; aciuni; concesiuni; acreditive; 8

28) Regula de funcionare a conturilor de pasiv este : 1 conturile de pasiv ncep s funcioneze prin a se debita i se crediteaz cu existentul iniial (soldul iniial) de pasiv i majorrile de pasiv i se debiteaz cu diminurile de pasiv, prezentnd un sold final creditor sau zero; 2 conturile de pasiv ncep s funcioneze prin a se debita i se debiteaz cu existentul iniial (soldul iniial) de pasiv i majorrile de pasiv i se debiteaz cu diminurile de pasiv, prezentnd un sold final creditor sau zero; 3 conturile de pasiv ncep s funcioneze prin a se credita i se crediteaz cu existentul iniial (soldul iniial) de pasiv i majorrile de pasiv i se debiteaz cu diminurile de pasiv, prezentnd un sold final creditor sau zero. 29) Documentul contabil obligatoriu de nregistrare anual i de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului este: 1 2 3 4 jurnalul de vnzri; jurnalul de cumprri; registrul cartea-mare; registrul inventar. 30) 1 2 3 4 5 Operaia prin care se d semnificaie datelor contabile poart numele de :

nregistrare; sintetizare; nterpretare; msurare; comunicare.

31) Documentul contabil n care se nregistreaz zilnic, n mod cronologic, operaiile i evenimentele din viaa ntreprinderii este : 1 2 3 4 5 bilanul contabil; contul de profit i pierdere; registrul cartea mare; registrul inventar; registrul jurnal. 32) Care din urmtoarele afirmaii este fals :

1 un cont de activ prezint sold iniial debitor; 2 un cont de pasiv se debiteaz cu creterile; 3 un cont de capitaluri proprii prezint n debit soldul final creditor; 4 un cont de activ se crediteaz cu diminurile; 5 conturile de activ i de cheltuieli au reguli de funcionare inverse, comparativ cu conturile de datorii, de capitaluri proprii i de venituri. 33) Dup locul ntocmirii documentele pot fi clasificate astfel:

1 documente de sintez i reportare, documente primare, documente interne; 2 documente de eviden contabil, documente justificative; 3 documente interne, documente externe; 4 documente care privesc operaiile cu active fixe, documente care privesc operaiile cu stocuri; 5 documente primare, documente secundare 9

34) Cheltuielile care cuprind pierderile din creane legate de participaii, sconturile acordate clienilor, dobanzile privind exercitiul financiar n curs sunt cheltuieli: 1 2 3 4 financiare; de exploatare; extraordinare; nici una din variante. 35) 1 2 3 4 5 Veniturile provenite din vnzrile de produse i mrfuri sunt:

venituri din exploatare; venituri extraordinare; venituri financiare; venituri ocazionale; nici una din variante Sconturile obinute de ntreprindere n urma unor reduceri financiare

36) reprezint: 1 2 3 4 5

venituri din exploatare; venituri extraordinare; venituri financiare; venituri ocazionale; nici una din variante.

37) Sumele provenite din vnzarea de bunuri, executarea de lucrri i prestarea de servicii ce intr n categoria activitilor curente, dup scderea reducerilor comerciale, a TVA - ului i a altor impozite i taxe aferente, constituie: 1 2 3 4 5 venituri; cifra de afaceri; cifra de afaceri net; venituri din activiti extraordinare; rezultatul Contului de profit i pierdere. 38) 1 2 3 4 5 Pierderile din creanele legate de participaii sunt:

cheltuieli financiare; cheltuieli de exploatare; cheltuieli ocazionale; cheltuieli extraodinare; nici una din variante. 39) Cheltuielile cu materii prime i materiale consumabile sunt:

1 2 3 4 5

cheltuieli financiare; cheltuieli de exploatare; cheltuieli ocazionale; cheltuieli extraodinare; nici una din variante

10

40) Sumele de bani sau bunurile materiale ce revin unei persoane fizice sau juridice n procesul repartiiei i care sunt generate de desfurarea unei activiti se numesc: 1 2 3 4 5 cheltuiei extraordinare; venituri financiare; venituri; profit; profit net.

41) Care este tipul de modificare bilanier atunci cnd se efectueaz nregistrarea impozitului pe profit al unei societi comerciale: 1 2 3 4 5 A+X=C+(D-X) A = ( C + X ) + ( D - X) A+X=C+(D+X) A = ( C + X ) -( D - X) A = ( C - X ) - ( D + X)

42) Care este tipul de modificare bilanier atunci cnd se efectueaz nregistrarea achitrii impozitului pe profit al unei societi: 1 2 3 4 5 A-X=C+(D-X) A = ( C + X ) + ( D - X) A+X=C+(D+X) A = ( C + X ) -( D - X) A = ( C - X ) - ( D + X)

43) Care este tipul de modificare bilanier atunci cnd se efectueaz nregistrarea acoperirii pierderilor din exerciiul financiar anterior: 1 2 3 4 5 A-X=C+(D-X) A = ( C + X ) + ( D - X) A+X=C+(D+X) A = ( C + X ) -( D - X) A-X=(C-X)+D

44) Care este tipul de modificare bilanier atunci cnd se efectueaz nregistrarea obligaiei fa de acionar n cazul retragerii acestuia de la capitalul social al societii: 1 2 3 4 5 A-X=C+(D-X) A = ( C + X ) + ( D - X) A+X=C+(D+X) A = ( C - X ) + ( D + X) A-X=(C-X)+D

45) Ce funcie a contului const n aceea c fiecare cont reflect un anumit bun economic, o surs de finanare sau rezultatul financiar: 1 2 3 4 5 funcia economic + funcia statistic; funcia de sistematizare, funcia economic; funcia contabil + funcia de grupare; funcia de control. 11

46) 1 2 3 4 5

Care dintre elementele enumerate mai jos nu aparin contului:

titlul contului + soldul contului; debitul; rulajul + data nregistrrii; postul; creditul.

47) Ce funcie a contului se refer la faptul c n conturi se nregistraz bunurile economice, sursele de finanare i procesele economice pe elemente omogene: 1 2 3 4 5 funcia de control; funcia de grupare, funcia contabil; funcia de calcul; funcia statistic.

48) Care este tipul de modificare bilanier atunci cnd se efectueaz nregistrarea unei majorri de capital din dividendele cuvenite acionarilor: 1 2 3 4 5 A-X=C+(D-X) A = ( C + X ) + ( D - X) A+X=C+(D+X) A = ( C - X ) + ( D + X) A-X=(C-X)+D

49) Care este tipul de modificare bilanier atunci cnd se efectueaz nregistrarea emiterii unui bilet la ordin n favoarea furnizorului: 1 2 3 4 5 A-X=C+(D-X) A = ( C + X ) + ( D - X) A+X=C+(D+X) A=C+(D+X-X) A-X=(C-X)+D Formula contabil de mai jos exprim: 4481 = 5121 Alte datorii fa Conturi la bnci n lei de bugetul statului amortizarea subveniei; scoaterea din inventar a construciei; plata sumei privind subvenia de rambursat; amortizarea n primul an; ncasarea subveniei. 50)

1 2 3 4 5

51) Formula contabil de mai jos exprim: 404 = 5121 Furnizori de imobilizri Conturi la bnci n lei 1 2 3 4 5 punerea n funciune; ncasarea subveniei; plata facturii; restituirea subveniei nefolosite; trecerea prii corespunztoare din subvenie la venituri. 12

52) Fondurile create pe seama cheltuielilor, destinate acoperirii fluctuaiilor privind rata dobnzii precum i pentru reglarea amortizrii derogatorii constituie: 1 2 3 4 5 subvenii pentru investiii; rezultatul reportat; provizioanele reglementate; rezervele; prime de capital.

53) Fondurile obinute de la buget sau de la alte instituii interesate, fiind destinate achiziionrii sau crerii activelor imobilizate constituie: 1 2 3 4 5 subvenii pentru investiii; rezultatul reportat; provizioane reglementate; rezerve; prime de capital.

54) Fondurile a cror constituire din profitul net este stipulat n statutul societii sau prin clauze contractuale constituie: 1 2 3 4 5 subvenii pentru investiii; rezultatul reportat; provizioanele reglementate; rezervele statutare; prime de capital.

55) Profitul capitalizat n mod durabil de ntreprindere pn la o decizie contrar a organelor competente constituie: 1 2 3 4 5 subvenii pentru investiii; rezultatul reportat; provizioanele reglementate; rezervele; prime de capital. Fondurile create din reevaluarea imobilizrilor corporale i a celor financiare

56) constituie: 1 2 3 4 5

subvenii pentru investiii; rezultatul reportat; diferene din reevaluare; rezervele; prime de capital. 57) Reflectarea n contabilitatea financiar a veniturilor se face:

1 lunar; 2 bilunar; 3 n momentul transmiterii dreptului de proprietate asupra beneficiarului sub form tacit a acceptrii preului sau al ntocmirii documentelor ce atest vnzarea. 4 anual; 5 bianual. 13

58) 1 2 3 4 5

Care din elementele de mai jos se identific cu datoriile pe termen lung:

dobnzile aferente depozitelor; creanele; comisioanele datorate bncilor; creditele bancare pe termen lung; nici una din variante. 59) Care din elementele de mai jos se identific cu datoriile pe termen i lung:

1 2 3 4 5

dobnzile aferente depozitelor; creanele; comisioanele datorate bncilor; datoriile privind concesiunile i alte datorii similare; nici una din variante. 60) Care din elementele de mai jos se identific cu datoriile pe termen i lung:

1 2 3 4 5

dobnzile aferente depozitelor; creanele; comisioanele datorate bncilor; mprumuturile din emisiunea de obligaiuni; nici una din variante. 61) Care din elementele de mai jos se identific cu datoriile pe termen lung:

1 2 3 4 5

dobnzile aferente depozitelor; creanele; comisioanele datorate bncilor; dobnzile aferente datoriilor pe termen lung ; nici una din variante. 62) Performana se calculeaz prin relaia:

1 2 3 4 5

rezultatul contabil = venituri - cheltuieli; rezultatul contabil = venituri + cheltuieli; rezultatul contabil = cheltuieli - venituri + datorii; rezultatul contabil = cheltuieli - venituri - datorii; rezultatul contabil = cheltuieli +venituri - datorii; 63) Veniturile din exploatare sunt formate din:

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

venituri din participaii; venituri din dobnzi; venituri din diferene de curs valutar venituri din titluri de plasament; venituri din vnzarea de produse si mrfuri. 64) Veniturile din exploatare sunt formate din: venituri din participaii; venituri din dobnzi; venituri din diferene de curs valutar venituri din titluri de plasament; venituri din producia de imobilizri. 14

65) Venitul realizat din concesiune poate lua forma: 1 unei redevente; 2 unei dobanzi; 3 unui dividend; 66) 1 2 3 4 5 Conform concepiei economice ecuaia general este de forma:

utilizri = resurse; bunuri economice = datorii + obligaii; activ = pasiv; activ + datorii; venituri + datorii. 67) Fluxurile de informaii privind poziia financiar a unei firme sunt oferite de:

1 2 3 4 5

contul de profit i pierdere; situaia modificrilor capitalurilor proprii; bilan; situaia fluxurilor de trezorerie; nici unul dintre rspunsuri nu este corect.

68) Ce tip de modificare bilanier determin operaia majo-rarea capitalului social din profitul anilor precedeni. Alegei varianta corect. 1 A + X = C + (D+ X) 2 A - X = (C + X) + D 3 A + X - X = C + D 4 A - X = C + (D - X) 5 A = (C+ X) + (D- X) 69) Ecuaia general a rezultatelor (a patrimoniului n micare) este: Cheltuieli Rezultatul = Venituri Este corect aceast afirmaie de mai sus? 1 da; 2 nu; 3 nu, ecuaia general este : cheltuieli + rezultat = venituri; 4 nu, ecuaia general este : cheltuieli - rezultat = venituri; 5 nici un rspuns este corect. 70) Conform IASB un activ reprezint:

1 O resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor eveni-mente trecute, de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru entitate i al crui cost poate fi evaluat n mod credibil; 2 O resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor evenimente viitoare, de la care se ateapt s genereze beneficii eco-nomice viitoare pentru entitate i al crui cost poate fi evaluat n mod credibil; 3 O obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente tre-cute i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice; 4 interesul rezidual al acionarilor n activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale; 15

5 O obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente viitoa-re i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o intrare de resurse care ncorporeaz beneficii economice. 71) Conform IASB o datorie reprezint:

1 O obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice; 2 O obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente vii-toare i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o intrare de resurse care ncorporeaz beneficii economice; 3 O obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente tre-cute i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o intrare de resurse care ncorporeaz beneficii economice; 4 O obligaie viitoare a entitii ce decurge din evenimente tre-cute i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice; 5 O obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente pre-zente i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice. 72) Conform IASB capitalurile proprii reprezint:

1 interesul rezidual al acionarilor n activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale; 2 O obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente viitoare i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o intrare de resurse care ncorporeaz beneficii economice; 3 O resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru entitate i al crui cost poate fi evaluat n mod credibil; 4 interesul rezidual al acionarilor n pasivele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale; 5 interesul rezidual al acionarilor n activele unei entiti nainte de deducerea tuturor datoriilor sale. 73) Care din urmtoarele active nu este considerat un activ curent:

1 stocuri vndute; 2 stocuri consumate; 3 titluri de plasament care se ateapt s fie realizate ntr-o perioad ce depete 12 luni de la data bilanului; 4 titluri de plasament care se ateapt s fie realizate ntr-o perioad mai mica de 12 luni de la data bilanului; 5 creane comerciale. 74) 1 2 3 4 5 n care din registrele de contabilitate apar diferenele din reevaluare:

registrul-inventar; registrul-jurnal; fia de cont pentru operaii diverse; fia de cont pentru valori materiale; registrul de vnzri i cumprri. 16

75) Una din funciile enumerate mai jos nu este caracteristic documentelor de eviden contabil: 1 funcia de consemnare cantitativ i valoric; 2 funcia de acte justificative; 3 funcia de verificare; 4 funcia de asigurare a integritii patrimoniului; 5 funcia de sistematizare a produciei obinute. 76) Dup completare, documentele justificative sunt supuse operaiei de prelucrare, care const n: 1 sortarea pe operaii, evaluarea mrimii operaiilor economice i financiare, centralizarea, verificarea de form, verificarea de fond, nregistrarea n contabilitatea sintetic i analitic; 2 sortarea pe operaii, inventarierea, verificarea de form, verificarea de fond, nregistrarea n contabilitatea sintetic i analitic; 3 sortarea pe operaii, evaluarea mrimii operaiilor economice i financiare, centralizarea, verificarea de form, verificarea de fond; 4 evaluarea mrimii operaiilor economice i financiare; 5 inventarierea elementelor de activ i pasiv. 77) ah sunt: Principalele formulare care se utilizeaz n forma de contabilitatea maestru -

1 registru-jurnal, Cartea-Mare ah, balana de verificare, bilanul contabil; 2 registru-jurnal, Cartea-Mare ah, balana de verificare, registru-inventar, bilanul contabil; 3 jurnalul pentru cumprri, registrul-jurnal, registrul-inventar; 4 registrul-inventar, registrul-jurnal, fia de cont pentru operaii diverse; 5 fia de cont pentru valori materiale; registrul de vnzri i cumprri, registrujurnal, balana de verificare, bilanul contabil. 78) Costul istoric, ca baz de evaluare, are urmtoarele caliti:

1 determinare obiectiv i verificabilitate; 2 fiabilitate i relevan; 3 realitate i fiabilitate; 4 determinare obiectiv i permanen n timp; 5 nici un rspuns nu este corect. 79) Care dintre valorile enumerate mai jos nu poate fi reinut ca baz de evaluare a elementelor n situaiile financiare: 1 2 3 4 5 costul curent; costul istoric; valoarea realizabil; valoarea amortizabil de intrare; valoarea actualizat.

80) Dac se utilizeaz valoarea realizabil ca baz de evaluare, datoriile sunt nregistrate:

17

1 la valoarea actualizat a viitoarelor ieiri de numerar care se ateapt s fie necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor; 2 la valoarea echivalentelor obinute n schimbul obligaiei; 3 la valoarea neactualizat n numerar sau echivalent al numerarului necesar n prezent pentru a deconta obligaia; 4 la valoarea neactualizat n numerar sau echivalent al numerarului, care trebuie pltit pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor; 5 la valoarea ce se ateapt s fie pltit n numerar sau echivalent al numerarului pentru a stinge datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. 81) la: 1 valoarea n numerar sau echivalent al numerarului care ar trebui pltit dac acelai activ sau unul asemntor ar fi achiziionat n prezent; 2 suma pltit n numerar sau echivalent al numerarului sau la valoarea just din momentul cumprrii lor; 3 valoarea n numerar sau echivalent al numerarului care poate fi obinut n prezent prin vnzarea normal a activelor; 4 valoarea actualizat a viitoarelor intrri nete de numerar care urmeaz a fi generate n derularea normal a activitii ntreprinderii; 5 valoarea n numerar sau echivalent al numerarului care ar trebui pltit dac acelai activ sau unul asemntor ar fi achiziionat n viitor. 82) In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe feluri de activitati, astfel : a. cheltuieli din activitarea financiara, de exploatare si bancara b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara a. b. c. d. e. 83) Ponderea cea mai mare in cadrul cheltuielilor o reprezinta: cheltuielile din activitatea financiara cheltuielile din activitatea de exploatare cheltuielile din activitatea extraordinara cheltuielile cu salariile personalului cheltuielile cu creditele bancare Dac se utilizeaz costul istoric ca baz de evaluare, activele vor fi nregistrate

84) Documentul justificativ in care se determina drepturile salariale cuvenite salariatiilor pentru munca prestata, il reprezinta: a. lista de avans chenzinal b. statul de plata al salariilor c. foaia colectiva de prezenta d. registrul de evidenta a salariatilor 85) a. b. c. d. Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare? 641 = 421

plata salariilor inregistrarea statului de plata al salariilor plata avansului chenzinal retineri salariale

18

a. b. c. d. e.

86) Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare? 421 = 444 salarii datorate personalului retinerea din salarii a asigurarilor sociale de sanatate retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii plata impozitului pe salarii catre bugetul statului retinerea din salarii a contributiei la asigurarile sociale

87) Contul 421 Personal-salarii datorate se utilizeaza pentru: a. evidentierea decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite inclusiv adaosurile si premiile b. a reflecta in contabilitate sumele acordate drept avans salariatilor in cursul lunii, in contul drepturilor salariale care se calculeaza si care revin salariatilor la sfarsitul lunii c. evidentierea retinerilor si popririlor instituite asupra personalului, datorate tertilor 88) Contul 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala se utilizeaza: a. pentru a evidentia retinerile si popririle instituite asupra personalului, datorate tertilor b. pentru a reflecta relatiile intreprinderii cu bugetul asigurarilor sociale privind contributiile calculate si datorate de catre aceasta c. pentru a reflecta evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala 89) Dupa continutul economic contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului este: a. un cont de surse proprii de finantare b. un cont de datorii salariale c. un cont de capitaluri proprii d. un cont de procese economice 90) cont: a. bifuctional b. de activ c. de pasiv 91) Care formula contabila nu este in concordanta cu explicatia data? a. 425 = 5311 Inregistrarea platii avansului chenzinal b. 345 = 711 Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute c. 5121= 411 Incasarea contravalorii produselor finite vandute 92) Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in : a. Venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara b. Venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari c. Venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara d. Venituri din activitatea de exploatare, financiara extraordinara 93) Dupa functia contabila contul 121 Profit si pierdere este un cont: a. bifunctional b. de activ c. de pasiv Dupa functia contabila contul 425 Avansuri acordate personalului este un

19

a. b. c. d. e.

94) Dupa continutul economic conturile de venituri sunt: conturi de surse proprii de finantare conturi de creante conturi de procese economice conturi de surse straine de finantare conturi bilantiere

95) Dupa functia contabila contul 419 Clienti-creditori este un cont: a. bifunctional b. de activ c. de pasiv 96) Dupa continutul economic contul 281 Amortizarea imobilizarilor corporale este un cont: a. de imobilizari corporale b. rectificativ al valorii imobilizarilor corporale c. de datorii comerciale Ce semnifica inregistrarea inregistrarea contabila urmatoare: % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata aprovizionarea cu marfuri cu TVA vanzarea de marfuri cu TVA incasarea creantei din vanzarea de marfuri de la clienti vanzarea de marfuri fara TVA 98) Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare: 607 = 371 inregistrarea achizitiei de marfuri inregistrarea vanzarii de marfuri inregistrarea descarcarii de gestiune cu marfurile vandute inregistrarea platii marfurilor achizitionate 99) . Cand TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila, rezulta: TVA de plata TVA de recuperat TVA exigibila TVA neexigibila 100) Cand TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata rezulta: TVA de plata TVA de recuperat TVA exigibila TVA neexigibila 101) Care formula contabila este in concordanta cu explicatia data? % = 404 Achizitia de materii prime de la furnizori 301 4426 Vanzarea produselor finite 97) 411 = Clienti

a. b. c. d.

a. b. c. d. a. b. c. d. a. b. c. d. a.

b. 411 = % 701 4427

20

c.

% = 411 701 4427

Inregistrarea veniturilor obtinute din vanzarea produselor finite

102) Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume: a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor b. metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate c. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate d. metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive 103) Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit: a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv c. principiul pragului nde semnificatie d. principiul unicitatii bilantului e. principiul costului istoric 104) Capitalul propriu reprezinta: a. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia b. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia c. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor datoriilor acesteia d. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia e. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor creantelor acesteia 105) Un ativ nu este recunoscut in situatiile financiare atunci cand : a. este posibila generarea catre intreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului b. este posibil a fi utilizat pe parcursul mai multor perioade de timp c. costul activului poate fi evaluat in mod credibil 106) Trecerea capitalului subscris nevarsat in categoria capitalului subscris varsat presupune intocmirea urmatoarerei formule contabile: a. 456 = 1011 b. 456 = 1012 c. 1011 = 1012 d. 1012 = 1011 e. 1011 = 456 107) Ce semnifica inregistrarea contabila: 213 = 456 aportul la capitalul social a unui mijloc fix restituirea catre asociati a unui mijloc fix casarea unui mijloc fix amortizarea unui mijloc fix 21

a. b. c. d.

108) Dispuneti de urmatoarele date: un mijloc de transport cu o valoare contabila de intrare 100.000 lei si cu o durata de utilizare 5 ani. Care este marimea amortizarii in primul an de folosire calculata dupa metoda amortizarii lineare? a. 22.000 lei b. 20.000 lei c. 25.000 lei 109) Un element din cele de mai jos nu este cuprins in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a. b. c. d. e. rezerve din reevaluare prime de capital capital social subventii pentru investitii rezultatul reportat

110) Se infiinteaza o societate care emite si subscrie 40.000 de actiuni cu o valoare nominala de 8 RON / actiune. Formula contabila privind subscrierea capitalului va fi: a. 456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital subscris 320.000 RON privind capitalul nevarsat b. 1011 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON nevarsat privind capitalul c. 1012 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON varsat privind capitalul d. 456 Decontari cu asociatii = 1012 Capital subscris 320.000 RON privind capitalul varsat e. 456 Decontari cu asociatii = 117 Rezultatul reportat 320.000 RON privind capitalul 111) Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia dintre conturile: a. b. c. d. e. 1011 Capital subscris nevarsat 1012 Capital subscris varsat 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 121 Profit si pierdere 117 Rezultatul reportat

112) Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat presupune debitarea unuia dintre conturile: a. 1011 Capital subscris nevarsat b. 1012 Capital subscris varsat c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul d. 117 Rezultatul reportat e. 121 Profit si pierdere 113) Una dintre caile de mai jos nu poate fi folosita pentru majorarea capitalului social. Care este aceasta? 22

a. b. c. d.

emisiunea de noi actiuni capitalizarea unei parti din profitul exercitiilor financiare anterioare conversia obligatiunilor in actiuni anularea de actiuni proprii rascumparate

114) Pentru majorarea capitalului, o intreprindere retrage de pe piata 1000 de obligatiuni la valoarea nominala de 10 lei/obligatiune si le inlocuieste cu 1000 actiuni la valoarea nominala de 10 lei/actiune. Formula contabila va fi: a. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1012 Capital subscris varsat 100.000 lei de obligatiuni b. 1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 100.000 lei

c. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1012 Capital subscris varsat 10.000 lei de obligatiuni d. 1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 10.000 lei

e. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1011 Capital subscris nevarsat 10.000 lei de obligatiuni 115) Imobilizarile necorporale nu cuprind: cheltuielile de constituire creantele imobilizate cheltuielile de dezvoltare concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare alte imobilizari necorporale

a. b. c. d. e.

116) Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistata cu ajutorul balantei de verificare? a. b. c. d. e. erorile de intocmire a balantei de verificare erorile in calculul sumelor din formulele contabile compuse erorile de compensatie erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale erorile de inregistrare in Cartea-mare

117) Dispuneti de urmatoarele date privind stocurile unei intreprinderi: Stoc initial: 10 Kg 10 lei Intrari in a)15.03.2006: 100 Kg 11 lei cursul perioadei de gestiune b) 20.03.2006: 50 Kg 12 lei Iesiri in cursul a) 17.03.2006: 80 Kg perioadei de gestiune b) 25.03.2006: 60 Kg Costul mediu ponderat calculat la data de 15.03.2006 este de: a. 11,250 lei b. 10,909 lei c. 11,590 lei d. 11,036 lei 23

118) Se unosc urmatoarele date privind stocurile unei intreprinderi: Stoc initial: 10 Kg 10 lei Intrari in a) 15.03.06: 100 Kg 11 lei cursul perioadei de gestiune b) 20.03.06: 50 Kg 12 lei Iesiri in cursul a) 17.03.06: 80 Kg perioadei de gestiune b) 25.03.06: 60 Kg Valoarea totala a iesirilor de stocuri, conform metodei FIFO, este de: a. 1.590 lei b. 1.580 lei c. 1.560 lei d. 1.570 lei 119) Formula contabila de mai jos reprezinta: (+A) = (-A) 5411 Acreditive n 5121 Conturi la bnci 5.000 lei lei n lei a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-unn acreditiv neutilizat, in contul din care a provenit (contul de la banca) c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei 120) Formula contabila de mai jos reprezinta: (-P) (-A) 401 Furnizori = 5411 Acreditive n 4.760 lei lei a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 4.760 lei b. deschiderea unui acreditiv, la dispozitia unui furnizor, in valoare de 4.760 lei c. constituirea obligatiei de plata a unui furnizor, dintr-un acreditiv, in valoare de 4.760 lei d. inchiderea unui acreditiv, deschis anterior ladispozitia unui furnizor, in valoare de 4.760 lei 121) Unul din enunturile de mai jos nu corespunde definitiei stocurilor, conform IAS 2 Stocurile. Care este acesta? a. Stourile sunt active sub forma de imobilizari, materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaz a fi folosite n procesul de productie b. Stocurile sunt active detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii c. Stocurile sunt active in curs de productie in vederea unei vanzari d. Stourile sunt active sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii a. b. c. d. 122) Nota de receptie si constatare de diferente nu se intocmeste: in cazurile cand exist diferente la receptie cand bunurile sunt depozitate in mai multe locuri cand bunurile sunt refuzate la plata cand la receptie nu se constata diferente fata de documentele furnizorului

24

a. b. c. d.

123) Bonul de predare - transfer - restituire nu se intocmeste: pentru depozitarea unor bunuri provenite din producia proprie pentru depozitarea unor bunuri provenite de la terti pentru transferul bunurilor ntre magazii pentru restituirea bunurilor la locurile de depozitare iniiale

124) Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o cauza a deprecierii stocurilor. Care este ecesta? a. b. c. d. e. demodarea stocurilor o deteriorare fizic a stocurilor o reducere a costurilor de achizitie sau de productie o reducere a preului de vnzare erori de producie sau de achiziie

125) Rezultatul exerciiului financiar se reflect n contabilitate cu ajutorul: a. numai a contului 129 Repartizarea profitului b. numai a contului 121 Profit i pierdere c. ambelor conturi de mai sus a. b. c. d. 126) Veniturile provenite din producie cu caracter stocabil nu cuprind: venituri din lucrari efectuate si servicii prestate venituri sub forma de produse reziduale venituri sub forma de semifabricate venituri sub form de produse finite

127) Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta? a. de a realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare, de control c. functia de de legtura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si bilant d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului 128) Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a. b. c. d. omisiunile de inregistrare erorile de intocmire a balantei de verificare erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale

129) Una dintre erorile de mai jos nu poate fi descoperita cu ajutorul balantei de verificare. Care este aceasta? a. erorile de intocmire a balantei de verificare b. erorile de inregistrare in Cartea-mare c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse d. erorile de imputatie 130) Unul din exemplele de mai jos nu conduce la aparitia de erori de inregistrare a sumelor in Cartea-mare. Care este acesta?

25

a. reportarea corecta a totalului de pe o fila din Cartea-mare pe alt fila b. reportarea de doua ori a aceleiasi sume din Registrul-jurnal n Cartea-mare c. nregistrarea n Cartea-mare a altei sume decat cea din Registrul-jurnal, fie datorita inversarii cifrelor, fie datorita omiterii unor cifre din suma respectiva, fie datorita reportarii altei sume dect cea in cauza d. omiterea reportarii n Cartea-mare a sumei unui cont din articolele contabile intocmite in jurnal 131) Ca procedeu specific al metodei contabilitatii, bilantul indeplinete mai multe functii. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a bilantului. Care este aceasta? a. Functia de sinteza b. Functia de generalizare c. Functia de informare d. Functia de analiza COMPLETARE 1) Definiia modern a contabilitii este ns mult mai complex, ea nu reprezint un scop n sine, ci un sistem informaional care cuantifica,prelucreaza i comunica informaii financiare despre o entitate economic identificabil, informaii ce permit utilizatorilor s opteze n mod raional ntre consumurile alternative ale resurselor rare n procesul desfurrii activitilor de producie i comerciale. 2) Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i obligatiilor cu valoare economic, aparinnd unei persoane fizice sau juridice, precum i bunurile economice la care acestea se refer.. 3) Documentul contabil de sintez prin care se explic mecanismul formrii rezultatului este contul de profit i pierdere. 4) Contul este un procedeu specific contabilitii de nregistrare, calcul i control valoric, iar uneori cantitativ al existenei i micrii fiecrui element patrimonial n parte, n ordine cronologica i sistematic, pe o anumit perioad de timp. 5) Conturile de trezorerie dup coninutul economic sunt conturi de disponibilitati i au funcia contabil de activ. 6) Formulele contabile de stornare se utilizeaz pentru anularea unei formule contabile efectuate anterior greit. 7) Acreditivele reprezint lichiditi pstrate la banc ntr-un cont distinct, la dispoziia unui furnizor, din care urmeaz a se efectua pli ctre acesta, pe msura livrrii bunurilor, prestrilor de servicii, executrii lucrrilor. 8) 9) Producia n curs de executie se evalueaz la cost de producie. Mrfurile sunt bunuri cumprate de unitate n vederea revanzarii lor.

10) Metoda inventarului permanent este folosit, de regul, pentru contabilitatea analitic a mrfurilor n cadrul unitilor de vnzare cu ridicata. 11) Fia de magazie este documentul folosit pentru evidena operativ a mrfurilor la unitile cu ridicata.

26

12) Profitul net al exerciiului financiar ncheiat figureaz ca sursa proprie de finanare pn n momentul repartizrii lui pe destinaiile stabilite. 13) Provizioanele sunt fonduri create pe seama cheltuielilor, fiind destinate acoperirii fluctuaiilor privind rata dobnzii, de curs valutar i de preuri. 14) Datoriile sau capitalul strin exprim fondurile sau capitalurile furnizate de teri pentru care unitatea trebuie s acorde o prestaie sau un echivalent valoric. Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli sunt fonduri constituite la inchiderea exercitiului pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de patrimoniu a cror realizare sau plat este probabil, ori pentru cheltuieli care devin exigibile n perioadele urmtoare. 16) Registrul jurnal este documentul contabil obligatoriu n care se nregistreaz, prin articole contabile, n mod cronologic, operaiile economicofinanciare, prin respectarea succesiunii documentelor, dup data de ntocmire sau intrarea acestora n unitate. 17) Titlul sau denumirea contului exprim denumirea elementelor sau structurilor patrimoniale crora li s-a asociat contul ca model de eviden i calcul. 18) Soldul contului exprim existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul. 19) Conturile de activ se crediteaz cu micorrile, diminurile elementelor patrimoniale de activ, iar conturile de pasiv se debiteaz cu micorrile, diminurile elementelor patrimoniale de pasiv. 20) Planul de conturi general reprezint matricea ntregului sistem de conturi, n cadrul creia fiecare cont este delimitat printr-o denumire i un simbol cifric, fiind ncadrat ntr-o clas i grup, in raport cu un anumit criteriu de clasificare. 21) Imobilizrile necorporale se mai numesc i active intangibile sau active nemateriale identificabile. 22) Concesiunile, brevetele, mrcile, alte drepturi i valori similare, fondul comercial i programele informatice sunt imobilizri necorporale. 23) Concesiunea are la baz un contract prin care o parte numit cedent, cedeaz contra plat, unei alte pri numit cesionar, pe o perioad determinat, dreptul de proprietate a domeniului public. 24) Primele de capital corespund capitalului adiional creat prin primele de emisiune, fuziune i aport n natur, care sunt determinate de operaiile de cretere a capitalului prin aporturi noi sau fuziune. 25) Metoda amortizrii accelerate const n includerea unei cheltuieli de amortizare pn la 50 % n primul an de utilizare din valoarea de intrare a mijlocului fix. 26) Potrivit metodei LIFO bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau la costul de producie, dup caz, al ultimului lot intrat. 15)

27

27) Contribuia unitii la fondul pentru asigurari sociale de sanatate se calculeaz prin aplicarea unui procent de 7% asupra salariului brut lunar i se scade din acesta. 28) Metoda amortizrii lineare const n calcularea i alocarea uniform a valorii contabile de intrare a activelor amortizate pe toat durata normal de funcionare exprimat n ani. 29) Formula contabila reprezint modalitatea de prezentare a unei operaii economice sau financiare prin ncadrarea acesteia n debitul unui cont i n creditul altui cont, sub form de egalitate valoric. 30) Capitalul subscris vrsat reprezint partea din capitalul subscris care a fost fizic depusa de ctre proprietari la dispoziia unitii patrimoniale. 31) Cheltuielile constituie diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau de creare de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. 32) Veniturile constituie cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrarisau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. 33) In cazul unei imobilizari incomplet amortizate, este necesara suportarea pe cheltuieli a valorii ramasa de amortizat. In aceasta situatie, amortizarea inregistrata plus cheltuiala (reprezentand partea neamortizata) egaleaza valoarea contabila de intrare, care reprezinta valoarea de iesire a respectivei imobilizari. 34) Capitalul strain este partea din capital care provine de la terte persoane in raport cu intreprinderile si care este rambursabil la un anumit termen, ce poate fi lung sau scurt. 35) Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acestora. 36) Evaluarea este procedeul metodei contabilitatii care asigura exprimarea valorica a componentelor patrimoniului 37) Evaluarea reprezinta cuantificarea si masurarea, in expresie bneasca, a marimii mijloacelor materiale, a creantelor, plasamentelor, angajamentelor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute 38) Evaluarea stocurilor se bazeaza pe principiul costului istoric, ceea ce implica recunoasterea stocurilor in contabilitate la costul de achizitie sau la costul de productie 39) Costul mediu ponderat se calculeaza ca un raport ntre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si stocul initial plus valoarea stocurilor intrate 40) Atunci cand valoarea actuala a unui stoc este inferioara valorii sale contabile de o maniera reversibila, se recunoaste in contabilitate un provizion pentru depreciere. 28

41) Cu ocazia primei recunoasteri in contabilitate, stocurile achizitionate de la terti sunt evaluate la cost de achizitie 42) Cu ocazia inventarierii generale, stocurile se evalueaza la valoarea de piata

43) La inchiderea exercitiului financiar, stocurile sunt evaluate la minimum dintre cost si valoarea de piata 44) La vanzarea sau la darea in consum, adica la incetarea recunoasterii in contabilitate, stocurile, in principiu, se evalueaza la valoarea de cost istoric 45) Metoda identificrii specifice consta in identificarea valorii contabile de intrare pentru lotul de stocuri iesit spre vanzare sau consum 46) Contul 431 Asigurri sociale reflecta relatile intreprinderii cu bugetul asigurarilor sociale privind contributiile calculate si datorate de catre aceasta 47) Veniturile provenite din productia cu caracter stocabil se reflecta in contabilitate, pe masura obtinerii si depozitarii lor, ca venituri din productia stocata 48) Productia cu caracter nestocabil, concretizata in lucrari executate si servicii prestate, se reflecta in contabilitate, pe masura terminarii, receptionrii si facturarii catre clienti, direct ca venituri realizate din lucrari executate si servicii prestate 49) Contul 413 Efecte de primit se utilizeaza pentru a tine evidenta creantelor comerciale pentru bunuri, lucrari sau servicii livrate si facturate clientilor, a caror decontare urmeaz sa se efectueze prin intermediul instrumentelor de plata, sub forma de efecte de comert (cambie, trata, bilet la ordin etc.). 50) Contul 511 Valori de ncasat reflecta valorile de incasat prin banca pe baza cecurilor sau cecurilor de comert primite de la clienti si depuse spre incasare in banca 51) O pondere importanta in cadrul veniturilor de exploatare o reprezinta veniturile din vanzarea marfurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor. Aceste venituri sunt reflectate in contabilitate cu conturi din grupa 70 cifra de afaceri 52) Crearea veniturilor are la baza principiul independentei exercitiului care in esenta, precizeaza ca venitul trebuie creat in momentul vanzarii bunurilor, lucrarilor, serviciilor catre terti (adica in momentul emiterii facturii catre client), indiferent de momentul incasarii contravalorii facturii 53) Contul 4426 TVA deductibila se utilizeaza pentru evidentierea taxei pe valoarea adaugata, inscrisa in facturile primite de la furnizori pentru bunurile, lucrarile, serviciile achizitionate de la acestia, platita acestora si deductibila din punct de vedere fiscal 54) Dup continutul economic, contul 4426 TVA deductibila este un cont de creante, iar dupa functia contabil, este un cont de activ

29

55) Contul 4428 TVA neexigibila este utilizat pentru evidentierea taxei pe valoarea adaugata neexigibila, rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri, lucrari si servicii executate cu plata in rate, precum si a celei aferente facturilor nesosite sau pentru livrarile pentru care nu s-au intocmit facturi 56) Tehnica de intocmire a balantelor de verificare analitice consta in preluarea din registrul Cartea-mare dezvoltatoare a sumelor totale si a soldurilor tuturor conturilor analitice, deschise n cadrul aceluiasi cont sintetic 57) Erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale sunt determinate de calcule gresite efectuate cu ocazia adunarii sumelor debitoare sau creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii soldurilor finale ale acestora 58) Erorile de compensatie se datoreaz reportarii gresite a sumelor din documentele justificative n Registrul-jurnal sau din Registrul-jurnal in Cartea-mare, in sensul c s-a trecut o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si alta suma in minus, egala cu aceea trecut in plus, in aceeasi parte a unuia sau mai multor conturi, astfel incat pe total cele doua categorii de erori se compenseaza 59) Erorile de imputatie se datoresc reportarii unei sume exacte ca marime din Registrul-jurnal n Cartea-mare, atat la debit, cat si la credit, insa nu in conturile la care trebuia sa fie trecuta, ci in alte conturi, care nu corespund continutului economic al tranzactiei respective 60) Amortizarea reprezinta alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viata estimata 61) Provizioanele se definesc ca fiind datorii incerte din punct de vedere al exigibilitatii sau al valorii DA/NU 1. Fisa limit de consum se utilizeaza la consumul materiilor prime cu o frecventa redusa la eliberarea din magazii NU 2. Contul 308 Diferente de pre la materii prime si materiale tine evidenta diferentelor, in plus sau in minus, intre preul de inregistrare si costul de achizitie, aferente materiilor prime si materialelor consumabile DA 3. Contul 411 Clienti tine evidenta drepturilor de platit clientilor, reprezentand contravaloarea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor facturate acestora NU 4. Contul 4426 TVA deductibila nu prezint sold la sfarsitul lunii DA

5. Balanta de verificare se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din Cartea-mare, care furnizeaza informatii in legtura cu soldurile initiale, miscrile sau rulajele intervenite intr-o anumita perioada de gestiune (luna, trimestru, semestru, an) si soldurile finale, la data intocmirii ei DA 6. Omisiunile de inregistrare constau in faptul ca tranzactia nu a fost inregistrata deloc, nici in contul debitor si nici in cel creditor DA

30

7. Functia de informare a bilantului consta in faptul ca in organizarea procesului cunoasterii contabile, datele si informatiile referitoare la obiectul studiat parcurg un drum ascendent, de la simplu la complex, de la particular la general, bilantul reflectand momentul suprem al acestui flux. NU 8. Functia de generalizare este asigurata de bilant datorita informatiilor extrem de importante pe care le contine, informatii privind mijloacele, sursele si procesele economice si financiare ale unitatii patrimoniale NU 9. Din punct de vedere financiar, rezultazul exercitiului apare ca variatie a trezoreriei intreprinderii in cursul unei perioade date, prin compararea fluxurilor de incasri cu cele de plati DA

MGM AN 1 BAZELE CONTABILITATII

MULTIPLE CHOICE 1. Precizati cui apartine prima definitie data contabilitatii: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. Federigo Melis; Giorgio Berni; Grigore Botez; Domenico Bragadino; Luca Paciolo.

ANS: E 2. Contabilitatea reprezinta principala componenta a sistemului informational, orientat spre cunoasterea valorilor economice dintr-o intreprindere. In aceasta calitate, ea se constituie: Precizati varianta corecta. a. b. c. d. e. intr-un subsistem informational; instrument de cunoastere, gestiune si control; activitate specializata; disciplina stiintifica; activitate practica.

ANS: A 3. Ca activitate practica, organizata in fiecare intreprindere, contabilitatii ii sunt atribuite o serie de sarcini specifice. Precizati care din sarcinile enumerate mai jos nu ii revin contabilitatii, in aceasta calitate: a. b. c. d. e. furnizarea datelor si informatiilor necesare elaborarii programelor financiare; inregistrarea cronologica a operatiilor economice si financiare, preluarea si pastrarea informatiilor; elaborarea mijloacelor pentru aplicarea in practica a contabilitatii; controlul operatiilor efectuate si a exactitatii datelor contabile; furnizarea datelor si informatiilor necesare intocmirii situatiilor financiare anuale.

ANS: C 4. Functia de analiza si control reprezinta o functie de baza a contabilitatii. Care din urmatoarele afirmatii este conforma cu scopul acestei functii: a. consta in identificarea informatiilor referitoare la procesele ce au loc in cadrul

intreprinderii; pe baza datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, echipa manageriala stabileste previziunile privind modul de desfasurare a activitatii in viitor; c. constituie sursa de documentare si clarificare in litigiile civile si penale; d. scoate in evidenta punctele critice aparute in activitatea de productie, comercializare si financiara desfasurata de intreprindere; e. consta in culegerea si prelucrarea informatiilor referitoare la fenomenele economice ce au loc in cadrul intreprinderii. b. ANS: D 5. In conformitate cu legislatia in vigoare au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie: O categorie din cele enumerate este gresita. Identificati-o! a. b. c. d. e. societatile comerciale; societatile/companiile nationale; regiile autonome; persoanele fizice neautorizate sa desfasoare activitati independente; institutele nationale de cercetare-dezvoltare.

ANS: D 6. Precizati in functie de care criteriu, dintre cele enumerate mai jos, societatile sunt grupate in societati de persoane, societati de capitaluri si societati mixte: a. b. c. d. e. in functie de structura asocierii dintre persoane si capitaluri; in functie de marimea lor; in functie de forma juridica de organizare; in functie de forma de proprietate asupra capitalului investit; in functie de obiectul de activitate.

ANS: A 7. Ponderea cea mai mare a informatiilor, utilizate de managerul intreprinderii, sunt de natura contabila si se clasifica in mai multe categorii, astfel: Precizati care categorie dintre cele enumerate este gresita. a. b. c. d. e. informatii operationale; informatii financiar-contabile; informatii contabile de gestiune; informatii fiscale; informatii sociale.

ANS: E 8. Utilizatorii informatiilor contabile se clasifica in utilizatori interni si externi. Utilizatorii externi nu includ:

a. b. c. d. e.

angajatii; investitorii; guvernul si institutiile sale; managerii intreprinderii; creditorii financiari.

ANS: D 9. Contabilitatea trebuie sa furnizeze informatii despre pozitia financiara si performantele intreprinderii. Pozitia financiara a intreprinderii este data de relatia: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. Active Datorii = Capitaluri proprii; Venituri Cheltuieli = Rezultate; Active Capitaluri proprii = Datorii; Active + Cheltuieli = Datorii + Venituri; Capitaluri proprii = Rezultate.

ANS: A 10. Din definitia patrimoniului, rezulta un echilibru, o egalitate. Acest echilibru se exprima astfel: Alegeti varianta corecta.

a. b. c. d. e.

Bunuri economice = Drepturi + Obligatii; Bunuri economice = Active imobilizate + Active circulante; Bunuri economice = Resurse durabile + Resurse ciclice; Bunuri economice = Capital fix + Capital circulant; Bunuri economice = Utilizari durabile + Utilizari ciclice.

ANS: A 11. Din punct de vedere al modului in care bunurile economice se investesc, se intrebuinteaza, se consuma si se inlocuiesc, capitalul este de doua feluri. Precizati varianta corecta. a. capital propriu si capital strain; b. capital fix si capital propriu; c. capital fix si capital circulant; d. capital fix si capital strain; e. capital propriu si capital circulant. ANS: C 12. Conceptia financiara considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta, calcul, analiza si control, in expresie valorica, a existentei si starii, precum si a miscarii si transformarii: Alegeti varianta corecta.

a. b. c. d. e.

patrimoniului; capitalului; bunurilor economice care se investesc; resurselor economice; bunurilor economice dobandite.

ANS: D 13. Metoda contabilitatii este: Precizati varianta corecta. a. b. c. d. e. calea rationala de urmat pentru atingerea scopului; mijlocul de realizare a scopului urmarit; judecarea logica a fenomenelor si proceselor economice; trecerea de la simplu la compus, pentru a se ajunge la generalizare; examinarea sistematica a fiecarui element component al unui obiect sau fenomen.

ANS: A 14. In scopul realizarii obiectului contabilitatii, metoda sa foloseste o serie de procedee, printre care si procedee comune tuturor stiintelor. Care procedeu din cele enumerate mai jos este specific numai contabilitatii: a. b. c. d. e. observatia; clasificarea; sinteza; comparatia; bilantul.

ANS: E 15. Doua dintre procedeele specifice metodei contabilitatii pentru cercetarea si studierea obiectului sau, sunt contul si bilantul. Legatura dintre cele doua se realizeaza cu ajutorul altui procedeu. Precizati care este acesta. a. b. c. d. e. inventarierea; evaluarea; balanta de verificare; documentatia; calculatia.

ANS: C 16. Procedeele metodei contabilitatii, comune si altor discipline economice sunt: Unul dintre procedeele enumerate nu apartine acestei categorii. Identificati-l! a. b. c. documentatia; evaluarea; calculatia;

d. e.

inventarierea; analiza.

ANS: E 17. Principiul permanentei metodelor consta: Precizati varianta corecta. a. b. c. d. e. in delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii intreprinderii; in reflectarea in situatiile financiare a realitatii economice, nu numai a formei juridice a evenimentelor si tranzactiilor; in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile elementelor de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile; in evaluarea separata a elementelor de activ si pasiv; in aplicarea acelorasi reguli, principii si metode de evaluare si inregistrare in contabilitate.

ANS: E 18. Precizati care sunt structurile calitative folosite in cadrul bilantului pentru modelarea patrimoniului: Alegeti varianta corecta.

a. b. c. d. e.

activ si pasiv; debit si credit; activ si utilizari; pasiv si resurse; nici una din cele prezentate.

ANS: A 19. Prin aplicarea prevederilor legale in vigoare toate tipurile de intreprinderi utilizeaza: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. bilantul vertical; bilantul cont; schema orizontala de bilant; bilantul sub forma tabloului cu doua parti; ramane la latitudinea fiecarei intreprinderi.

ANS: A 20. O datorie reprezinta: Alegeti varianta corecta. a. o sursa controlata de intreprindere;

b. c.

d.

e.

o obligatie actuala a intreprinderii si prin decontarea careia se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere; o sursa controlata de intreprindere ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care incorporeaza beneficii economice; o obligatie actuala a intreprinderii, ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care incorporeaza beneficii economice; o responsabilitate de a actiona intr-un anumit sens.

ANS: D 21. Elementele ce compun activul bilantier, sunt reflectate dupa destinatia si lichiditatea bunurilor economice. Lichiditatea reprezinta: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. disponibilitatile de numerar pe o perioada mai mare in care urmeaza sa se onoreze angajamentele financiare scadente; capacitatea fiecarui bun de a parcurge mai rapid sau mai incet, cale normala a ciclului de exploatare, pana la transformarea in bani; creante aferente ciclului de exploatare; numerar sau echivalente de numerar, a caror utilizare este restrictionata; echivalente ale numerarului usor convertibile in bani.

ANS: B 22. Activele imobilizate sunt prezentate in bilant pe capitole. Precizati care capitol dintre cele enumerate mai jos nu face parte din grupa activelor imobilizate: a. b. c. d. imobilizari necorporale; imobilizari corporale; investitii financiare pe termen lung; investitii pe termen scurt.

ANS: D 23. Imobilizarile necorporale nu includ o structura dintre cele prezentate mai jos: Care este aceasta? a. b. c. d. e. cheltuieli de constituire; concesiuni; fond comercial; titluri de valoare; programe informatice.

ANS: D 24. Imobilizarile corporale cuprind bunuri: Alegeti definitia corecta.

a. b. c. d. e.

cu continut material concret, care participa la mai multe cicluri de exploatare si isi transmit treptat valoarea asupra produselor obtinute, pe calea amortizarii; care nu au continut concret material, care atesta drepturile de proprietate ale intreprinderii; achizitionate sau produse pentru consum propriu sau in scopul comercializarii in termen de 12 luni de la data bilantului; ce confera posesorului lor calitatea de creditor al unei intreprinderi; utilizate in scopuri administrative sau pentru a fi inchiriate pe parcursul unei perioade mai mici de un an.

ANS: A 25. Imobilizarile financiare, numite si investitii financiare pe termen lung includ: Alegeti structura corecta. a. avansurile pentru cumparari de stocuri; b. titlurile dobandite de intreprindere in vederea realizarii de venituri financiare pe termen lung; c. creantele comerciale; d. actiunile si obligatiunile achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de venituri financiare pe termen scurt; e. sume de incasat de la bugetul statului provenind din relatiile de decontare. ANS: B 26. Un activ este circulant cand: O conditie dintre cele prezentate este gresita. Identificati-o! a. b. c. d. e. se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru vanzare sau consum in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii; este detinut in scopul comercializarii lui sau pe termen scurt si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data intocmirii bilantului; reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata; este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; se asteapta sa se realizeze intr-o perioada mai mare de 12 luni de la data intocmirii bilantului.

ANS: E 27. Activele circulante de natura stocurilor sunt clasificate astfel: O categorie este gresita. Identificati-o! a. b. c. d. e. materii prime si materiale consumabile; productie in curs de executie; animale; produse finite si marfuri; avansuri pentru cumparari de imobilizari corporale.

ANS: E

28. Creantele numite si valori in curs de decontare nu includ: a. b. c. d. e. avansuri incasate; creantele comerciale; creantele intre entitatile afiliate; creantele privind capitalul subscris si nevarsat; pagubele de recuperat de la debitori diversi pe baza titlurilor executorii.

ANS: A 29. La iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru deprecieri de valoare: a. b. c. d. e. se anuleaza; se suplimenteaza; se micsoreaza; nu se opereaza nici o modificare; se inregistreaza pe seama cheltuielilor.

ANS: A 30. Acreditivele sunt: Alegeti varianta corecta.

a. b. c. d. e.

sume aflate in casieria intreprinderii; disponibilitati rezervate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor; valori achizitionate si detinute de intreprindere; sume acordate unor salariati ai intreprinderii; valori economice care sunt echivalente de numerar.

ANS: B 31. Capitalul propriu este prezentat sub forma de elemente randuri care desemneaza rezervele constituite de intreprindere pe parcursul desfasurarii activitatii, astfel: Un element rand nu apartine capitalului propriu. Identificati-l! a. b. c. d. e. capitalul; primele de capital; imprumuturi si datorii asimilate; rezervele din reevaluare; rezervele, etc.

ANS: C 32. In normele contabile provizioanele sunt definite: Alegeti varianta corecta.

a. b. c. d. e.

ca datorii; ca datorii cu exigibilitate sau valoare incerta; ca elemente de activ; ca surse de finantare externa; ca o forma de castig.

ANS: B 33. Precizati care element dintre cele enumerate mai jos nu se include in structura datoriilor curente si pe termen lung: a. b. c. d. e. imprumuturi si datorii asimilate; datorii intre entitatile afiliate; datorii fiscale si datorii privind asigurarile sociale; datorii cu exigibilitate sau valoare incerta; avansurile incasate in contul comenzilor.

ANS: D 34. Sumele incasate in exercitiul curent, in vederea livrarii de bunuri in exercitiul urmator, sunt considerate: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. venituri inregistrate in avans; subventii; cheltuieli inregistrate in avans; cheltuieli anticipate; valori incasate in perioada curenta, care sunt recunoscute ca venituri in acceasi perioada.

ANS: A 35. Se dau n consum materii prime n sum de 50.000. ncadrai operaia ntr-una din urmtoarele tipuri de modificri: a. A + x x=C + D; b. A= (C+ x x) + D; c. A =( C x) +(D+ x); d. A + x =C+ (D+ x ); e. A + x = (C + x ) + D. ANS: A 36. Operatiile care modifica elementele din structura bilantului, direct legate de evaluarea pozitiei financiare a intreprinderii, sunt analizate prin intermediul ecuatiei bilantiere: Precizati forma corecta a ecuatiei bilantiere. a. b. c. d. A = P; U = R; A = C D; A = C R;

e.

A = C + D.

ANS: E 37. Activitatile intreprinderii, consumatoare de resurse si producatoare de efecte sunt analizate prin contul de profit si pierdere, care evidentiaza performanta prin prisma raportului de echilibru: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. R = V C; R = V + C; V = R C; C = R V; V R = C.

ANS: A 38. Veniturile din subvenii de dezvoltare (grupa 74) sunt considerate Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. venituri financiare; venituri extraordinare; venituri din exploatare; nu sunt considerate venituri; venituri din ajustari.

ANS: C 39. Cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (grupa 63) sunt considerate: Alegeti varianta corecta.

a. b. c. d. e.

cheltuieli financiare; cheltuieli extraordinare; cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite; cheltuieli de exploatare; cresteri ale activelor.

ANS: D 40. Contul functioneaza pe baza urmatoarei relatii matematice: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. Existente initiale + Cresteri = Existente finale + Micsorari; Existente initiale + (Cresteri + Micsorari) = Existente finale; Existente initiale (Cresteri + Micsorari) = Existente finale; Existente initiale + Micsorari Cresteri = Existente finale; Existente initiale + Cresteri Micsorari = Existente finale.

ANS: E

41. Ca instrument de lucru reprezentativ al contabilitatii, contul trebuie sa raspunda cerintelor si sarcinilor acesteia, indeplinind o serie de functii: Precizati care din functiile enumerate nu apartine contului. a. b. c. d. e. functia economica; functia de calcul; functia de control; functia de sistematizare; functia previzionala.

ANS: E 42. Intrucat modificarile pe care le sufera elementele reflectate cu ajutorul conturilor constau in cresteri si micsorari, contul a trebuit sa adopte o forma care sa permita inregistrarea separata a celor doua feluri de modificari. Asa s-a ajuns la forma bilaterala a contului. Ea este aceea: Identificati afirmatia gresita. a. b. c. d. e. clasica; de balanta; a carei prezentare simplificata se aseamana cu litera T; intr-o parte a contului se inregistreaza cresterile care se aduna intre ele, iar in partea opusa micsorarile, care, de asemenea, se aduna intre ele; in fiecare parte a contului se fac adunari de sume si scaderi.

ANS: E 43. Structura contului este formata din mai multe elemente. Precizati elementul gresit din cele enumerate: a. b. c. d. e. denumirea sau titlul contului; explicatia operatiunii economice inregistrate; debitul si creditul; rulajul contului; stocul contului.

ANS: E 44. Din cele cinci reguli prezentate mai jos, o regula de functionare a conturilor este gresita. Identificati-o! a. b. c. d. e. conturile de activ incep sa functioneze prin debitare, iar conturile de pasiv prin creditare; cresterile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris existentele initiale; soldurile finale se stabilesc prin scaderea din totalul sumelor mai mari a totalului sumelor mai mici; micsorarile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris cresterile; conturile de activ pot prezenta numai sold final debitor sau sunt soldate, iar

conturile de pasiv numai sold final creditor sau sunt soldate. ANS: B 45. Ca trasatura de baza a metodei contabilitatii, dubla inregistrare: O singura afirmatie este adevarata. Identificati-o! a. b. c. d. e. se intaneste la toate formele evidentei economice; se intalneste la toate componentele sistemului informational economic; nu ofera posibilitatea verificarii exactitatii inregistrarilor efectuate; asigura existenta permanenta a egalitatii bilantiere; nu creeaza posibilitatea reflectarii obiectului de studiu al contabilitatii.

ANS: D 46. Corespondenta conturilor se poate realiza: O corespondenta este gresita. Precizati care este aceasta. a. b. c. d. e. numai intre conturile de activ, cand se inregistreaza operatii modificari in structura activelor; numai intre conturile de pasiv, cand se inregistreaza operatii modificari in structura pasivelor; intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii cresteri in volumul activelor si pasivelor; intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii descresteri in volumul activelor si pasivelor; intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii cresteri in volumul activelor si descresteri in volumul pasivelor. care genereaza care genereaza care genereaza care genereaza care genereaza

ANS: E 47. Analiza contabila consta in: Identificati afirmatia gresita. a. b. c. d. e. cercetarea pe baza de documente, a fiecarei operatii economice si financiare in parte; descompunerea operatiei in elementele componente; stabilirea conturilor corespondente; stabilirea partii conturilor activ sau pasiv in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva; concomitent si cu aceeasi suma.

ANS: D 48. Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea inregistrarii in conturi, parcurge in general o serie de etape. Una este gresita. Identificati-o! a. explicarea operatiunii economice inregistrate; b. determinarea modificarii elementelor bilantiere;

c. d. e.

stabilirea conturilor corespondente; aplicarea regulilor de functionare a conturilor; intocmirea formulei contabile.

ANS: A 49. Formula contabila are urmatoarele parti componente: Un element din cele enumerate nu este parte a formulei contabile. Care este acesta? a. b. c. d. e. contul corespondent debitor; contul corespondent creditor; semnul =; sumele inscrise in conturile corespondente; data la care a avut loc operatia economica.

ANS: E 50. Operatia de aprovizionare cu materii prime de la un furnizor, in suma de 50 lei, genereaza una din urmatoarele formule contabile: a. 50 301 = 401 50; b. 50 401 = 301 50; c. 50 301 = 404 50; d. 50 301 = 5121 50; e. 50 5121 = 301 50. ANS: A 51. Formula contabila de stornare in rosu a fost conceputa. Identificati afirmatia gresita. a. b. c. d. e. pentru a inlatura dezavantajele stornarii in negru; presupune anularea unei formule contabile, efectuata anterior, gresit; prin inversarea ei; cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in chenar; dupa care se intocmeste formula contabila corecta.

ANS: C 52. Conturile din clasa 8: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. servesc pentru calculul costului productiei; sunt considerate conturi de bilant; sunt conturi de rezultate; reflecta elemente care nu se afla in proprietatea intreprinderii; sunt reflectate in bilantul contabil.

ANS: D

53. Clasificarea conturilor in conturi de activ, pasiv si bifunctionale are la baza unul din urmatoarele criterii de clasificare: a. b. c. d. e. dupa continutul economico-financiar; dupa functia contabila; dupa sfera de cuprindere; dupa legatura dintre conturile sintetice si analitice; in functie de analiza activitatii economice.

ANS: B 54. Balanta de verificare contine conturile utilizate de o intreprindere, avand inscrise in coloanele sale, pentru fiecare cont, o serie de elemente. Unul din elementele ce urmeaza a fi prezentate este gresit. Care este acesta? a. b. c. d. e. soldurile initiale; rulajele perioadei anterioare; totalul sumelor; soldurile finale debitoare de la sfarsitul lunii pentru care se intocmeste balanta; soldurile finale creditoare de la sfarsitul lunii pentru care se intocmeste balanta.

ANS: B 55. Functia balantei de verificare, de legatura dintre conturile sintetice si bilant, se concretizeaza: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. prin identificarea erorilor de inregistrare in conturi; prin controlul concordantei intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice; in posibilitatea oferita de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul patrimoniului; in analiza situatiei economico-financiare pe termen scurt; prin faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor.

ANS: E 56. Clasificarea balantelor de verificare in: balante de verificare a conturilor sintetice si balante de verificare a conturilor analitice, are la baza unul din urmatoarele criterii: a. dupa felul conturilor pentru care se intocmesc; b. dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind; c. dupa continut; d. dupa forma grafica de prezentare; e. dupa perioadele pentru care se intocmesc. ANS: A

57. Intocmirea balantei de verificare presupune efectuarea unor lucrari premergatoare: Una din lucrarile prezentate este gresita. Identificati-o! a. b. c. d. e. se trec toate operatiile din evidenta sistematica in registrul cartea-mare; se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se determina soldul lor; se transpun datele din conturi in formularul de balanta; se aduna coloanele balantei conturilor; se verifica egalitatile dintre coloanele perechi.

ANS: A 58. Orice operatie efectuata in cadrul intreprinderii, se consemneaza letric si cifric, cantitativ si valoric, intr-un document. Aceasta inseamna ca documentul contabil raspunde in principal la una din urmatoarele functii: a. b. c. d. e. functia juridica; functia de calculatie; functia de asigurare a integritatii patrimoniului; functia de verificare a activitatilor desfasurate; functia de consemnare.

ANS: E 59. Precizati cum se clasifica documentele contabile dupa modul de tiparire: a. b. c. d. e. documente primare si documente centralizatoare; documente cu regim special si documente fara regim special; documente tipizate si documente netipizate; documente interne si documente externe; documente generale si documente specifice unor activitati.

ANS: C 60. Precizati care este operatia la care sunt supuse documentele justificative dupa ce au fost inregistrate in registrele contabile: a. b. c. d. e. clasare; arhivare; prelucrare; verificare; rectificarea greselilor.

ANS: A 61. Una din afirmatiile ce urmeaza este gresita. Care este aceasta? a. rectificarea greselilor in documente se face prin taierea textului sau sumei gresite

b. c. d. e.

cu o linie; corectia facuta se confirma prin semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial documentul; in documentele de casa si de banca nu se admit corecturi; documentele de casa si de banca gresite se anuleaza si detaseaza din carnetele respective; se intocmesc apoi alte documente corecte.

ANS: D 62. Precizati in ce sunt inregistrate si grupate datele sursa privind operatiile economice si financiare consemnate in documentele justificative: a. b. c. d. e. in documentele contabile; in balanta de verificare; in situatiile financiare anuale; in documentele contabile de sinteza; in registrele contabile.

ANS: E 63. Folosirea datelor contabile in procesul decizional impune centralizarea si sintetizarea lor periodica. Precizati categoria care raspunde acestei cerinte: a. b. c. d. e. registrul jurnal; documentele justificative; documentele contabile de sinteza; cartea-mare; registrul inventar.

ANS: C 64. In cadrul tuturor formelor de inregistrare contabila se folosesc, in principal, aceleasi genuri de registre. Care categorie din cele enumerate mai jos nu este componenta a niciunuia dintre sistemele de organizare a inregistrarilor in contabilitate: a. b. c. d. e. registrul jurnal; registrul inventar; cartea-mare; balanta conturilor; bilantul contabil.

ANS: E 65. Evaluarea reprezinta pentru metoda contabilitatii: Alegeti varianta corecta.

a. b. c. d. e.

un principiu; un procedeu comun tuturor stiintelor; un procedeu specific metodei contabilitatii; un procedeu al metodei contabilitatii utilizat si de alte discipline economice; o conventie contabila.

ANS: D 66. n contabilitate, n vederea realizrii unei imagini fidele a poziiei financiare i a performanelor obinute de o ntreprindere, la evaluare trebuie respectate o serie de principii. Unul dintre principiile mai jos enumerate nu este principiu in evaluare. a. principiul unitatii monetare; b. principiul costului istoric; c. principiul intangibilitatii; d. principiul prudentei; e. principiul permanentei metodelor. ANS: C 67. La intrarea in gestiune bunurile sunt evaluate la valoarea de intrare (valoarea contabila). Care din valorile prezentate in continuare nu reprezinta valoare de intrare: a. b. c. d. e. costul de achizitie; valoarea de utilitate; valoarea de aport; valoarea justa; costul de productie.

ANS: B 68. Situatia stocurilor in luna aprilie este: 1.04. stoc initial 10 buc. x 0,50 lei/buc; intrari pe 8.04. 20 buc. x 0,20 lei/buc, 16.04. 30 buc. x 0,30 lei/buc, 19.04. 80 buc. x 0,48 lei/buc, 30.04. 15 buc. x 0,20 lei/buc.; iesiri pe 17.04. 40 buc. si 21.04. 70 buc. Valoarea stocului final evaluat prin metoda CMP dupa fiecare operatie de intrare este: a. b. c. d. e. 13,32 lei; 3 lei; 21,08 lei; 34,08 lei; 16,32 lei.

ANS: E 69. Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la efectele pe care le are utilizarea uneia sau alteia din metodele de evaluare a iesirilor de bunuri este adevarata: a. FIFO, in conditiile cresterilor de preturi, are ca efect evaluarea iesirilor la

b. c. d. e.

costurile cele mai scazute, iar a stocurilor la preturile cele mai mici; FIFO, in conditiile cresterilor de preturi, are ca efect micsorarea profitului din exploatare; CMP, calculat la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune (lunar) presupune usurinta in aplicare si permite evaluarea exacta a iesirilor in cursul perioadei; LIFO, in cazul cresterii continue a preturilor, evalueaza iesirile la preturile cele mai ridicate, iar stocul la preturi mai reduse, profitul micsorandu-se; LIFO, daca preturile descresc continuu, iesirile sunt micsorate, stocul final si profitul micsorate.

ANS: D 70. Evaluarea bunurilor la inventariere se face: Alegeti varianta corecta. a. la valoarea de intrare; b. la valoarea contabila; c. la valoarea de inventar(ntrebuinare); d. la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii; e. la cost istoric. ANS: C 71. Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la evaluarea la incheierea exercitiului financiar nu este adevarata: a. elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii; elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare la valoarea de intrare; pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus se inregistreaza pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila; pentru elementele de activ, in cazul diferentelor constatate in minus se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este reversibila; pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de datorii;

b. c.

d.

e.

ANS: B 72. Care din elementele de activ prezentate mai jos nu constituie obiect al reevaluarii: a. constructile; b. echipamentele tehnologice; c. animalele i plantaile; d. echipamentele de protectie a valorilor;

e.

programele informatice.

ANS: E 73. Dupa continutul economic si dupa functia contabila contul 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul este: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. cont de surse proprii de finantare si are functie contabila de pasiv; cont de surse de finantare, bifunctional; cont de creante si are functie contabila de cont de activ; cont de creante, cat si cont de obligatii, iar dupa functia contabila este bifunctional; cont de obligatii si are functie contabila de cont de pasiv.

ANS: D 74. Una dintre caile de majorare a capitalului social o reprezinta conversia unui angajament financiar in capital. Precizati care este motivul recurgerii la aceasta modalitate: a. b. c. d. e. probleme de trezorerie care nu permit achitarea obligatiilor; procurarea de noi resurse pentru finantarea investitiilor; ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati; efect psihologic favorabil in fata actionarilor; epuizarea rezervelor.

ANS: A 75. Rezultatul exercitiului: Indicati afirmatia gresita. a. b. c. d. e. poate fi profit si pierdere; profitul rezultatul pozitiv; profitul excedent al veniturilor asupra cheltuielilor; pierderea - rezultatul negativ; pierderea cheltuielile efectuate nu au fost acoperite din veniturile proprii.

ANS: A 76. Soldul creditor al contului 121 Profit sau pierdere reflecta: Alegeti varianta corecta. a. b. c. d. e. profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile; pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile; contul 121 nu prezinta sold final creditor; pierderea neacoperita; profitul nerepartizat.

ANS: A 77. Caracteristica generala a conturilor de imobilizari necorporale consta in aceea ca: Identificati afirmatia gresita. a. b. c. d. e. toate cheltuielile colectate raman evidentiate in debitul lor pana la amortizarea integrala a acestora; dupa functia contabila sunt conturi de activ, respectiv de bunuri economice; se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale amortizate integral; se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale scoase din activ; soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale existente.

ANS: C 78. Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta referitoare la continutul economic si functia contabila a contului 281 Amortizari privind imobilizarile corporale: a. cont rectificativ, avand functie contabila de pasiv; b. cont de bunuri economice, cu functie contabila de activ; c. cont de surse de finantare, bifunctional; d. cont rectificativ, avnd funcie contabil de activ e. cont de surse proprii de finantare, avand functie contabila de activ. ANS: A 79. Indicati inregistrarea corecta privind cumpararea de materii prime in suma de 50 lei, T.V.A. 19%: a. 50 9,50 59,50 59,50 59,50 59,50 % = 301 4426 301 = 601 = 301 = 401 = 401 59,50;

b. c. d. e.

401 59,50; 401 59,50; 5121 59,50; 5121 59,50.

ANS: A 80. Care formula contabila din cele enumerate nu este in concordanta cu explicatia data: a. b. c. d. 345 = 711 - valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiune; 345 = 711 - valoarea la cost de productie a produselor finite constatate plus la inventar; 658 = 345 - valoarea donatiilor de produse finite; 711 = 345

e.

- lipsuri de inventar la produse finite; 345 = 301 - valoarea la pret de inregistrare a produselor finite consumate in intreprindere.

ANS: E 81. Dispuneti de urmatoarele informatii privind marfurile: stoc scriptic de marfuri 1 leu, stoc faptic 1,01 lei. Precizati inregistrarea corecta: a. b. c. d. e. 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 371 = 711 371 = 607 607 = 121 371 = 707 371 = 456 0,01; 0,01; 0,01; 0,01; 0,01.

ANS: B 82. Precizati care afirmatie nu este conforma cu realitatea: a. b. c. d. e. evidenta produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie se tine cu ajutorul conturilor 331 si 332; ambele conturi sunt de mijloace economice, cu functie de activ; se debiteaza cu valoarea la cost de productie a stocului de produse in curs de executie, respectiv a lucrarilor si serviciilor in curs, la sfarsitul perioadei; se crediteaza cu incarcarea in gestiune a produselor in curs, respectiv a valorii lucrarilor si serviciilor in curs, la inceputul perioadei urmatoare; soldul conturilor reprezinta valoarea la cost de productie a produselor aflate in curs, respectiv a lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la sfarsitul perioadei.

ANS: D 83. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila: 351 = 301 a. b. c. d. e. valoarea materiilor prime aduse de la terti; valoarea materiilor prime date spre prelucrare la terti; valoarea materiilor prime constatate lipsa la inventar; valoarea materiilor prime date in consum; scaderea din gestiune a materiilor prime distruse de calamitati.

ANS: B 84. Care formula contabila este in concordanta cu explicatia data: a. b. c. 411 = 701 - valoarea la pret de vanzare a produselor finite livrate; 411 = 418 - valoarea produselor livrate pe baza de factura; 401 = 301 - valoarea la pret de cumparare a materiilor prime intrate in gestiune;

d. e.

302 = 401 - valoarea materialelor consumabile primite cu titlu gratuit; 401 = 5121 - incasari efectuate catre furnizori.

ANS: A 85. Contul 403 Efecte de platit evidentiaza obligatiile de plata stabilite pe baza de efecte comerciale. Precizati ce reflecta creditul contului: a. b. c. d. e. valoarea efectelor comerciale neachitate; platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale; valoarea acceptata de furnizori a cambiilor sau a biletelor la ordin; drepturile de creanta din relatiile cu clientii, stabilite pe baza efectelor comerciale; contravaloarea efectelor comerciale de primit.

ANS: C 86. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila: 641 = 421 a. b. c. d. e. inregistrarea avansului acordat; inregistrarea retinerilor din salarii; inregistrarea pe cheltuieli a salariilor platite; inregistrarea pe cheltuieli a avansului acordat si retinut; inregistrarea salariilor datorate.

ANS: E 87. Contul 431 Asigurari sociale tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate. Este un cont de pasiv. Precizati care element din cele enumerate mai jos nu se inregistreaza in creditul contului: a. sumele virate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate; b. contributia angajatorului la asigurarile sociale; c. contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate; d. contributia personalului la asigurari sociale; e. contributia personalului pentru asigurari sociale de sanatate. ANS: A 88. In urma analizei contabile se stabileste urmatoarea formula contabila: Impozitul pe profit = Conturi la banci in lei 10.000lei Aceasta reprezinta: a. b. c. virarea prin banca a impozitului pe profit; plata in numerar a impozitului pe profit; inregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului statului;

d. e.

impozitul pe venit de natura salariilor datorat bugetului statului; plata impozitului pe venit.

ANS: A 89. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila: 117 = 457 a. dividendele datorate actionarilor sau asociatilor din profitul realizat; b. sumele achitate actionarilor sau asociatilor; c. sumele lasate in contul curent al actionarilor, reprezentand dividende; d. impozitul pe dividende; e. dividendele prescrise ANS: A 90. Contul 267 Creante imobilizate, dupa cum arata si denumirea, tine evidenta creantelor imobilizate, respectiv: Un element dintre cele enumerate este gresit. Identificati-l! a. b. c. d. e. a creantelor legate de interesele de participare; a imprumuturilor acordate pe termen lung; a garantiilor depuse, in vederea garantarii bunei executii a unor lucrari; a titlurilor primite ca urmare a reinvestirii dividendelor; a cautiunilor.

ANS: D 91. Precizati ce semnifica soldul debitor al contului 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor: a. b. c. d. e. suma primelor de rambursare aferente imprumuturilor din emisiune de obligatiuni; valoarea primelor de rambursare amortizate; valoarea primelor de rambursare a obligatiunilor neamortizate; contul 169 nu prezinta sold final debitor; imprumuturile din emisiuni de obligatiuni nerambursate.

ANS: C 92. Dupa continutul economic si dupa functia contabila contul 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare este: a. b. c. d. e. cont de titluri de valoare, cu functie contabila de activ; cont de investitii financiare, cu functie contabila de activ; cont de datorii, bifunctional; cont de datorii, cu functie contabila de pasiv; cont de creante, cat si de datorii, cont bifunctional.

ANS: D 93. Ce semnificatie acordati formulei contabile: 1091 = 5311 a. b. c. d. e. valoarea actiunilor proprii cedate; costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate; valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate; valoarea actiunilor proprii anulate; valoarea actiunilor detinute la entitatile afiliate.

ANS: B 94. Precizati ce poate reflecta soldul debitor al contului 5121: a. b. c. d. e. contul 5121 nu poate avea sold debitor; poate reprezenta creditul acordat de banca prin contul curent; disponibilitatile banesti existente la un moment dat; dobanzile de platit aferente creditelor bancare pe termen scurt; creditele de la trezoreria statului.

ANS: C 95. Deschiderea unui acreditiv,la dispoziia unui furnizor n vederea aprovizionrii cu marf de la acesta, pentru suma de 50.000 lei genereaz una din urmtoarele nregistrri contabile: a. b. c. d. e. 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 5411 = 5121 50.000; 581 = 5121 50.000 5411 = 581 50.000; 5121 = 581 50.000 581 = 5411 50.000 581 = 542 50.000 5411 = 581 50.000; 581 = 5311 50.000 5411 = 581 50.000

ANS: A 96. Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la avansurile de trezorerie nu este conforma cu realitatea: a. b. c. d. e. sunt sume incredintate administratorului sau altor persoane imputernicite in vederea efectuarii unor plati; sumele se justifica prin achizitia de stocuri, plata unor furnizori etc.; sumele necheltuite se restituie; diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la incheierea exercitiului financiar constituie venit financiar; diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la lichidarea acestora sau la incheierea exercitiului financiar afecteaza

cheltuielile de exploatare. ANS: E 97. Consemnarea in extrasul de cont a operatiei de depunere a unei sume de bani din casierie in contul curent de la banca genereaza inregistrarea: a. b. c. d. e. 581 = 5311; 581 = 5311 5121 = 581; 5121 = 581; 5121 = 5311; 5311 = 581 581 = 5121.

ANS: C 98. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila: 681 = 151 a. diminuarea provizioanelor; b. anularea provizioanelor; c. constituirea provizioanelor; d. valoarea provizioanelor; e. reluarea provizioanelor. ANS: C 99. Precizati care afirmatie nu este conforma cu realitatea: a. b. c. d. e. conturile de cheltuieli dupa functia contabila sunt conturi de activ; conturile de venituri dupa functia contabila sunt conturi de pasiv; conturile de venituri se crediteaza cu valoarea veniturilor obtinute; conturile de cheltuieli se crediteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate; conturile de venituri si cheltuieli nu prezinta sold la sfasitul lunii.

ANS: D 100. Precizati care afirmatie nu este conforma cu realitatea: a. b. c. d. e. veniturile determina cresterea situatiei nete; conturile de venituri sunt conturi de pasiv; conturile de venituri se debiteaza cu valoarea veniturilor incasate; conturile de venituri se crediteaza cu valoarea veniturilor obtinute; conturile de venituri nu prezinta sold la sfarsitul perioadei.

ANS: C 101.

Ca disciplina stiintifica, contabilitatii ii revin o serie de sarcini. Precizati care din sarcinile enumerate mai jos ii revin contabilitatii, in aceasta calitate: a. b. furnizarea datelor si informatiilor necesare elaborarii programelor financiare; inregistrarea cronologica a operatiilor economice si financiare, preluarea si pastrarea informatiilor; c. elaborarea mijloacelor pentru aplicarea in practica a contabilitatii; d. controlul operatiilor efectuate si a exactitatii datelor contabile; e. furnizarea datelor si informatiilor necesare intocmirii situatiilor financiare anuale. ANS: C 102. Utilizatorii informatiilor contabile se clasifica in utilizatori interni si externi. Utilizatorii interni includ: a. b. c. d. e. angajatii; investitorii; guvernul si institutiile sale; managerii intreprinderii; creditorii financiari.

ANS: D 103. Conceptia economica considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta, calcul, analiza si control, in expresie valorica, a existentei si starii, precum si a miscarii si transformarii: Alegeti varianta corecta. a. patrimoniului; b. capitalului; c. utilizarilor ciclice; d. resurselor economice; e. utilizarilor durabile. ANS: B 104. Informatiile privind pozitia financiara a unei intreprinderi sunt oferite in primul rand de: a. b. c. d. e. bilant; contul de profit si pierdere; situatia modificarilor capitalului propriu; situatia fluxurilor de trezorerie; notele explicative la situatiile financiare anuale.

ANS: A 105. Elementele vizate direct de evaluarea pozitiei financiare sunt:

a. b. c. d. e.

activele, pasivele, veniturile si rezultatele; activele, pasivele, cheltuielile si veniturile; activele, pasivele si capitalurile proprii; activele, datoriile si capitalurile proprii; activele, datoriile, capitalurile proprii si provizioanele.

ANS: D 106. In functie de exigibilitatea surselor de finantare, in bilant sunt delimitate urmatoarele grupe de elemente: O grupa este gresita. Identificati-o! a. b. c. d. e. datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an; datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an; provizioane; cheltuieli in avans; capital si rezerve.

ANS: D 107. Cheltuielile inregistrate in avans nu includ: a. b. c. d. e. chirii achitate anticipat; subventii; plati pentru abonamentele la diversele publicatii; decontarea anticipata a primelor de asigurare pentru bunuri; reparatii capitale care se esaloneaza pe mai multe exercitii financiare.

ANS: B 108. Se cumpr mrfuri pe credit n sum de10.000 lei ncadrai operaia ntr-una din urmtoarele tipuri de modificri: a. b. c. d. e. A + x x=C + D; A= (C+ x x) + D; A =( C x) +(D+ x); A + x =C+ (D+ x ); A + x = (C + x ) + D

ANS: D 109. Se pltesc salariile cu cec bancar. ncadrai operaia ntr-una din urmtoarele tipuri de modificri a. A + x x=C + D; b. A= (C+ x x) + D; c. A =( C x) +(D+ x); d. A - x =C+ (D+ x );

e. A + x = (C - x ) + D. ANS: A 110. Se achita o datorie fata de un furnizor din contul de la banca, in suma de 200 lei. Incadrati operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari: a. b. c. d. e. A + x = P + x; A x = P x; A = P + x x; A = P + x x; A + x = P x.

ANS: B 111. Contul de rezultate exprima, intr-o forma analitica, rezultatele obtinute, prin prisma: a. b. c. d. e. incasarilor si platilor; activelor si pasivelor; veniturilor si cheltuielilor; creantelor si datoriilor; intrarilor si iesirilor de bunuri.

ANS: C 112. Recunoasterea in contul de profit si pierdere a unui element atunci cand acesta: - duce la o crestere a beneficiilor economice viitoare prin cresterea unui activ sau diminuarea unei datorii; - modificarea aceasta poate fi evaluata credibil. Reprezinta: a. b. c. d. e. recunoasterea datoriilor; recunoasterea cheltuielilor; recunoasterea veniturilor; recunoasterea activelor; recunoasterea capitalurilor proprii.

ANS: C 113. Recunoasterea in contul de profit si pierdere a unui element atunci cand acesta: - duce la o scadere a beneficiilor economice viitoare prin scaderea unui activ sau cresterea unei datorii; - modificarea aceasta poate fi evaluata credibil. Reprezinta: a. b. c. recunoasterea datoriilor; recunoasterea cheltuielilor; recunoasterea veniturilor;

d. e.

recunoasterea activelor; recunoasterea capitalurilor proprii.

ANS: B 114. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta ? a. b. c. d. e. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica; contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului; contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor; contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului; contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar.

ANS: D 115. Contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element in parte. Conventional, s-a stabilit ca partea stanga a contului sa poarte denumirea de: a. b. c. d. e. rulaj debitor; credit; debit; sold final; sold initial.

ANS: C 116. Conturile bifunctionale au la sfarsitul perioadei de gestiune sold: a. b. c. d. e. fie numai debitor, fie numai creditor; debitor; creditor; debitor si creditor; fie debitor, fie creditor.

ANS: E 117. Dubla inregistrare se realizeaza cu ajutorul: a. b. c. d. e. balantei de verificare; contului; bilantului; contului de profit si pierdere; formulelor contabile.

ANS: B

118. Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont, stabilita cu ocazia inregistrarii operatiilor economice sau financiare in contabilittea curenta poarta denumirea de: a. b. c. d. e. inregistrare cronologica; corespondenta conturilor; inregistrare sistematica; dubla inregistrare; dubla reprezentare.

ANS: B 119. Formulele contabile de stornare se utilizeaza pentru: a. b. c. d. e. anularea unei formule contabile efectuate anterior gresit; stabilirea corespondentei conturilor; inregistrarea operatiilor economice care au loc in mod obisnuit; a se tine seama de modificarile de sens contrar; a se efectua inregistrarea sistematica a operatiilor.

ANS: E 120. Utilizarea formulelor contabile de stornare in negru duce la: a. b. c. d. e. micsorarea artificiala a rulajelor conturilor care participa la stornare; marirea artificiala a soldurilor finale ale conturilor care participa la stornare; micsorarea artificiala a soldurilor finale ale conturilor care participa la stornare; marirea artificiala a rulajelor conturilor care participa la stornare; micsorarea artificiala a total sumelor conturilor care participa la stornare.

ANS: D 121. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a. b. c. d. e. balanta de verificare realizeaza concordanta dintre conturile sintetice si cele analitice; balanta de verificare realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului; balanta de verificare realizeaza verificarea exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi; balanta de verificare grupeaza si centralizeaza datele inregistrate in conturi; balanta de verificare reprezinta un instrument de analiza a activitatii economice.

ANS: B 122.

Balanta de verificare ofera posibilitatea descoperirii erorilor de inregistrare in conturi. Unele dintre erorile de mai jos nu pot fi depistate cu ajutorul balantei de verificare. Care sunt acestea? a. b. c. d. e. erorile de intocmire a balantei de verificare ; erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale; omisiunile de inregistrare; erorile de inregistrare in Cartea-mare; erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse.

ANS: C 123. Cu ajutorul balantei de verificare se identifica: a. b. c. d. e. erorile de inregistrare in Cartea-mare; erorile de inregistrare in Registrul-jurnal; erorile de compensatie; erorile de imputatie; omisiuni de inregistrare.

ANS: A 124. Balanta de verificare nu indeplineste functia de: a. b. c. d. e. verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi; realizare a concordantei dintre conturile analitice si conturile sintetice; instrument de analiza a activitatii economice; realizare a concordantei dintre elementele de activ si de pasiv; centralizare a activitatii economice.

ANS: D 125. Nevoia de armonizare si uniformitate in producerea si utilizarea informatiilor contabile impune: a. b. c. d. e. normarea contabilitatii; reglementarea contabilitatii; normalizarea contabilitatii; modernizarea contabilitatii; internationalizarea contabilitatii.

ANS: C 126. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta? a. b. functia de inregistrare a tranzactiilor in scopul determinarii periodice a rezultatului obtinut; functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati;

c. d. e.

functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice; functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare; functia de comunicare financiara externa.

ANS: B 127. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta: a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar; perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite; anul calendaristic; perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor; perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor.

b. c. d. e.

ANS: A 128. O informatie este semnificativa daca: a. b. c. d. e. are o valoare considerabila; are o natura neobisnuita; nu este neglijabila; este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in lipsa acesteia; este relevanta.

ANS: D 129. Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare? 421 = 444

a. b. c. d. e.

salarii datorate personalului retinerea din salarii a asigurarilor sociale de sanatate retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii plata impozitului pe salarii catre bugetul statului retinerea din salarii a contributiei la asigurarile sociale

ANS: C 130. Capitalul propriu reprezinta:

a. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia

b. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia c. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor datoriilor acesteia d. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia e. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor creantelor acesteia ANS: B 131. Un element din cele de mai jos nu este cuprins in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?

a. b. c. d. e.

rezerve din reevaluare prime de capital capital social subventii pentru investitii rezultatul reportat

ANS: D 132. Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia dintre conturile: a. b. c. d. e. 1011 Capital subscris nevarsat 1012 Capital subscris varsat 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 121 Profit si pierdere 117 Rezultatul reportat

ANS: C 133. Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistata cu ajutorul balantei de verificare? a. b. c. d. e. erorile de intocmire a balantei de verificare erorile in calculul sumelor din formulele contabile compuse erorile de compensatie erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale erorile de inregistrare in Cartea-mare

ANS: C 134. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta? a. de a realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare, de control

c. functia de de legatura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si bilant d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului ANS: E 135. Principiul non conpensatiilor consta: Precizati varianta corecta. a. b. c. d. e. in delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii intreprinderii; in reflectarea in situatiile financiare a realitatii economice, nu numai a formei juridice a evenimentelor si tranzactiilor; in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile elementelor de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile; in evaluarea separata a elementelor de activ si pasiv; in aplicarea acelorasi reguli, principii si metode de evaluare si inregistrare in contabilitate.

ANS: C 136. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv consta: Precizati varianta corecta. a. b. c. d. e. in delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii intreprinderii; in reflectarea in situatiile financiare a realitatii economice, nu numai a formei juridice a evenimentelor si tranzactiilor; in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile elementelor de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile; in evaluarea separata a elementelor de activ si pasiv; in aplicarea acelorasi reguli, principii si metode de evaluare si inregistrare in contabilitate.

ANS: D 137. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului consta: Precizati varianta corecta. a. b. c. d. e. in delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii intreprinderii; in reflectarea in situatiile financiare a realitatii economice, nu numai a formei juridice a evenimentelor si tranzactiilor; in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile elementelor de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile; in evaluarea separata a elementelor de activ si pasiv; in aplicarea acelorasi reguli, principii si metode de evaluare si inregistrare in contabilitate.

ANS: B

138. Principiul prudenei presupune:

a. c ntreprinderea i continu n mod normal funcionarea ntr-un viitor previzibil, fr a intra n imposibilitatea continurii activitii sau reducerea semnificativ a activitii b. nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor, innd cont de deprecierile, riscurile i pierderile posibile, generate de desfurarea activitii exerciiului curent sau anterior c. const n aplicarea acelorai principii, reguli i metode privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor patrimoniale i a rezultatelor, asigurnd comparabilitatea n timp a informaiei contabile d. valorile elementelor de activ nu se pot compensa cu valorile elementelor de pasiv i nici veniturile cu cheltuielile e. c bilanul de deschidere al unui exerciiu trebuie s corespund bilanului de nchidere a exerciiului precedent ANS: B 139. Principiul prevalenei economicului asupra juridicului nseamn: a. c orice element, care are o valoare semnificativ, trebuie prezentat distinct n cadrul situaiilor financiare b. valorile elementelor de activ nu se pot compensa cu valorile elementelor de pasiv i nici veniturile cu cheltuielile c. c bilanul de deschidere al unui exerciiu trebuie s corespund bilanului de nchidere a exerciiului precedent d. informaiile prezentate n situaiile financiare trebuie s reflecte realitatea economic a evenimentelor i tranzaciilor, nu numai forma lor juridic e. delimitarea n timp a veniturilor i cheltuielilor aferente activitii ntreprinderii, pe msura angajrii acestora i trecerea lor la rezultatul exerciiului la care se refer ANS: D 140. Conform legii contablitii sunt patru momente n care ntreprinderea trebuie s procedeze n mod obligatoriu la evaluarea elementelor patrimoniale, dintre care unul este eronat: a. b. c. d. e. la data intrrii n patrimoniu la finalizarea unui ciclu de producie cu ocazia inventarierii la nchiderea exerciiului la data ieirii din patrimoniu sau darea n consum

ANS: B 141. n contul de profit i pierdere nu se reflect : a. stocurile de materii prime, materiale, produse finite, ambalaje b. cheltuielile cu materii prime, materiale, produse finite, ambalaje c. cheltuielile de personal

d. cheltuielile cu serviciile executate de teri e. veniturile din exploatare ANS: A 142. Imobilizarile necorporale nu cuprind: a. b. c. d. e. cheltuielile de constituire creantele imobilizate cheltuielile de dezvoltare concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare alte imobilizari necorporale

ANS: B 143. Unul din enunturile de mai jos nu corespunde definitiei stocurilor, conform IAS 2 Stocurile. Care este acesta? a. Stourile sunt active sub forma de imobilizari, materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaz a fi folosite n procesul de productie b. Stocurile sunt active detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii c. Stocurile sunt active in curs de productie in vederea unei vanzari d. Stourile sunt active sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii ANS: A 144. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o cauza a deprecierii stocurilor. Care este ecesta? a. b. c. d. e. demodarea stocurilor o deteriorare fizic a stocurilor erori de producie sau de achiziie o reducere a preului de vnzare o reducere a costurilor de achizitie sau de productie

ANS: E 145. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o cauza a deprecierii stocurilor. Care este ecesta? a. b. c. d. e. demodarea stocurilor o deteriorare fizic a stocurilor o reducere a costurilor de achizitie sau de productie o reducere a preului de vnzare erori de producie sau de achiziie

ANS: C 146. Rezultatul exercitiului nu cuprinde: a. rezultatul precedent; b. rezultatul curent;

c. impozitul pe profit. d. rezultatul actual ANS: A 147. Chitanta este: a. b. c. d. document de uz general; document specific. document financiar-contabil document de uz intern

ANS: A 148. Total activ = Total pasiv, este: a. b. c. d. e. o simpla coincidenta o relatie anormala pentru situatia financiara a firmei; egalitatea bilantiera; o ecuatie matematica nici o variant.

ANS: C 149. Indicati afirmatia incorecta: a. conturile de regularizare si asimilate- activ sunt formate din cheltuieli inregistrate in avans b. conturile de regularizare activ sunt formate din titluri de plasament; c. conturile de regularizare activ sunt formate din diferente de conversie-activ. d. conturile de regularizare - activ sunt formate din cheltuieli inregistrate in avans; ANS: B 150. Functiile bilantului contabil sunt: a. b. c. d. e. functia cronologiei bilantului; functia de generalizare a informatiei contabile; functia de informare a si b b si c

ANS: E 151. Articolele contabile simple sunt: a. b. c. d. e. cele in care un singur cont se debiteaza si un singur cont se crediteaza cele in care un singur cont se crediteaza si doua sau mai multe conturi se debiteaza; cele in care un singur cont se debiteaza si doua sau mai multe conturi se crediteaza. cele in care un singur cont se crediteaz cele in care un singur cont se debiteaza

ANS: A

152. Capitalul intreprinderilor mici se mai numeste si: a. b. c. d. e. capital propriu; apital extern; capital intern; capital individual. capital fix

ANS: D 153. Relatia : mijloace economice a. b. c. d. e. adevarata; falsa; probabila incorecta incomplet = resurse economice, este:

ANS: A 154. Se achit ,n numerar,datoria fa de furnizor n sum de1.000 lei ncadrai operaia ntr-una din urmtoarele tipuri de modificri: a. b. c. d. e. A + x x=C + D; A= (C+ x x) + D; A =( C x) +(D+ x); A + x =C+ (D+ x ); A - x = C+ (D-x)

ANS: E 155. ntreprinderea majoreaz capitalul cu suma de 3000 lei,prin ncorporarea de rezerve. ncadrai operaia ntr-una din urmtoarele tipuri de modificri: a. b. c. d. e. A + x x=C + D; A= (C+ x x) + D; A=( C x) +(D+ x); A + x =C+ (D+ x ); A - x = C+ (D-x)

ANS: B 156. Achitarea ,din banc a contravalorii facturii furnizorului,reprezentnd aprovizionarea cu materii prime genereaz nregistrarea: a. 581 = 5311;

b. c. d. e.

401 = 5121; 5121 = 401; 5121 = 5311; 5311 = 581

ANS: B 157. Primirea de materii prime de la furnizori,TVA19% genereaz nregistrarea:

a. 581 = 5311; b. % = 401 301 4426 c. 4426 = 401 301 = 401 d. 401 = 301; e. 5311 = 581 581 = 5121 ANS: B 158. Acordarea unui avans n numerar unei persoane mputernicite din firm,pentru a cumpra materiale de curenie genereaz nregistrarea: a. b. c. d. e. 542 = 5311; 542 = 5212 5121 = 581; 5121 = 542 5311 = 581

ANS: A 159. Intreprinderea ABC deine un stoc de cafea achiziionatn valoare de 4000.La sfritul exerciiului financiar ,valoarea de pia a acestui stoc este de numai 3800.Identificai nregistrarea corect. a. b. c. d. e. 397 = 6814; 397 = 7814 6814= 397; 371 = 6814 6814 = 371

ANS: C 160. Se elibereaz spre consum materiale consumabile.Identificai nregistrarea corect. a. 301 = 602; b. 302 = 702 c. 602= 397;

d. 602 = 302; e. 6814 = 371 ANS: D 161. Se nregistreaz factura privind consumul de energie electric,TVA 19%.Identificai nregistrarea corect. a. 401 = 605; b. % = 401; 605 4426 c. 4426 = 401 605 = 401; d. 605 = 301; e. 301 = 401 ANS: B 162. Se recepioneaz lucrrile de reparaii efectuate de un ter,TVA 19%.Identificai nregistrarea corect. a. 401 = 611; b. % = 401; 611 4426 c. 4426 = 401 611 = 401; d. 611= 301; e. 611 = 401. ANS: B 163. Se achit factura de energie electric furnizorului,din contul deschis la banc.Identificai nregistrarea corect. a. 401 = 5121; b. % = 401; 5121 4426 c. 5121 = 401; d. 5121= 301; e. 5311 = 401 ANS: A 164. Se achit unui ter factura privind lucrrile de reparaii executate,n numerar.Identificai nregistrarea corect. a. 401 = 5121; b. 401=5311; c. 5121 = 401;

d. 5121= 301; e. 5311 = 401 ANS: B 165. Se achit,n numerar,avansul chenzinal salariailor.Identificai nregistrarea corect. a. b. c. d. e. 425 = 5121 425=5311; 5121 = 425; 5121= 421; 5311 = 421

ANS: B 166. La sfritul lunii,se calculeaz drepturile de salarii brute cuvenite personalului.Identificai nregistrarea corect. a. b. c. d. e. 641 = 5121; 425=5311; 641 = 425; 421= 425; 641 = 421.

ANS: E 167. Se achit,salariile nete personalului,din casieria firmei.Identificai nregistrarea corect. a. b. c. d. e. 421 = 5121; 421=5311; 5121 = 425; 5121= 421; 5311 = 421

ANS: B 168. n cursul lunii se obin,din producie proprie,produse finite.Identificai nregistrarea corect. a. b. c. d. e. 711 = 345; 345=611; 345= 711; 411= 711; 5311 = 411

ANS: C 169. Se factureaz i se livreaz produse finite unui client,pre de vnzare ,TVA 19%.Identificai nregistrarea corect. a. 701 = 411; b. % = 701

411;

4427 c. 5121 = 401; d. 5121= 301; e. 411 = % 701 4427. ANS: E 170. Se ncaseaz contravaloarea facturii privind produsele finite livrate prin contul deschis la banc.Identificai nregistrarea corect. a. 701 = 411; b. % = 411; 701 4427 c. 5121 = 401; d. 5121= 411; e. 411 = % 701 4427 ANS: D 171. Se aprovizioneaz cu mrfuri de la furnizori,TVA 19%(deductibil).Identificai nregistrarea corect. a. 701 = 401; b. % = 401; 371 4426 c. 5121 = 401; d. 401= 411; e. 401 = % 371 4427 ANS: B 172. Se vnd mrfuri unui client,TVA 19%(colectat).Identificai nregistrarea corect. a. 707 = 401; b. % = 411; 707 4427 c. 707 = 411 d. 401= 411 e. 411 = % 707 4427

ANS: E 173. Se ncaseaz contravaloarea mrfurilor vndute,n numerar.Identificai nregistrarea corect. a. b. c. d. e. 5311 = 411; 5311= 371 411 = 5311; 5121= 411; 411 = 5121

ANS: A 174. Se ncaseaz contravaloarea serviciilor prestate prin factur n contul deschis la banc.Identificai nregistrarea corect. a. b. c. d. e. 5311 = 411; 5311= 371 411 = 5311; 5121= 411; 411 = 5121

ANS: D 175. La sfritul perioadei de gestiune se procedeaz la nchiderea conturilor de cheltuieli(privind mrfurile) prin contul de profit i pierdere.Identificai nregistrarea corect. a. b. c. d. e. 5311 = 121; 121= 707; 121 = 607; 5121= 607; 121 = 609.

ANS: C 176. Ca activitate practic, organizat n fiecare ntreprindere, contabilitii i sunt atribuite o serie de trsturi. Precizai care din cele enumerate mai jos nu aparine contabilitii : a. b. c. d. e. studiul patrimoniului numai n expresie calitativ; studiul patrimoniului n expresie valoric studiaz modul n care se asigur gestiunea patrimoniului; studiaz echilibrul global; prin contabilitate se efectueaz controlul privind realizarea deciziilor.

ANS: A 177. Ponderea cea mai mare a informaiilor, utilizate de managerul ntreprinderii, sunt de natur contabil i se clasific n mai multe categorii, astfel: Precizai care categorie dintre cele enumerate este greit. a. informaii politice

b. c. d. e.

informaii financiar-contabile informaii contabile de gestiune informaii fiscale; informaii operaionale;.

ANS: A 178. Ca element al metodei contabilitii, dubla reprezentere: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. constituie trstura esenial determin coninutul metodei contabiliti; poate fi redat sintetic asigur existena permanent a egalitii bilaniere nu creeaz posibilitatea reflectrii obiectului de studiu al contabilitii.

ANS: E 179. Coninutul documentelor justificative este dat de existena urmtoarelor elemente: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. denumirea documentului; b. numrul i data documentului c. numele managerului; d. coninutul operaiei economice e. denumirea i sediul firmei. ANS: C 180. Coninutul documentelor justificative este dat de existena urmtoarelor elemente: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. coninutul operaiei economice numrul i data documentului menionarea prilor care particip la efectuarea operaiei; legea care permite efectuarea operaei denumirea i sediul firmei.

ANS: D 181. Formularele tipizatesunt: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. suporturi tehnice de informaii; formulare n care coninutul este prestabilit i imprimat; formulare n care coninutul nu este prestabilit; formulare n care formatul este prestabilit formulare n care forma este prestabilit i imprimat.

ANS: C 182. ntocmirea documentelor justificative presupune: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. realizarea pe formulare tipizate; b. realizarea pe formulare netipizate; c. competarea se poate face numai manual; d. competarea se poate face i manual; e. competarea se poate face i automatizat. ANS: C 183. Registrul jurnal este: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. document contabil facultativ; document contabil obligatoriu; formular n care se nregistreaz operaiile patrimoniale formulare n care se nregistreaz operaiile patrimoniale n mod cronologic formulare n care se nregistreaz operaiile patrimoniale,prin articole contabile.

ANS: A 184. Registrul Cartea mare este: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. document contabil folosit numai o dat pe an b. document contabil obligatoriu c. formular contabil folosit lunar d. formular contabil de tipul fie de cont diverse e. formular contabil de tipul fie de cont pe conturi corespondente ANS: A 185. Registrul inventar este: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. document contabil n care se nregistreaz toate elementele de activ i pasiv; b. document contabil n care elementele se nregistreaz, grupat n funcie de natura lor c. document contabil care cuprinde trei pri; d. document contabil care cuprinde dou pri; e. document contabil n care elementele au la baz liste de inventariere ANS: C 186. Documentele contabile de sintez se compun din: O singur afirmaie este greit. Identificai-o!

a. b. c. d. e.

bilan; registrele inventar; contul de profit i pierdere; note explicative; tabloul fluxurilor de trezorerie i tabloul variaiei capitalurilor proprii.

ANS: B 187. Gestiunea documentelor contabile presupune: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. organizarea circulaiei documentelor; b. utilizarea i evidenza documentelor c. reconstituirea documentelor d. corectarea documentelor e. pstrarea documentelor ANS: D 188. Verificarea de fond a documentelor contabile vizeaz: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. ilegalitaea operaiei; b. legalitatea operaiei; c. necesitatea operaiei; d. realitateaoperaiei e. economicitatea operaiei. ANS: A 189. Corectarea erorilor din documentelor contabile presupune: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. respectarea unor reguli; tierea cu o linie a sumei greite refacerea documentului nscrierea corect dup taierea cu o linie; semntura celui care a fcut corectura.

ANS: C 190. Evaluarea are n vedere urmtoarele componente: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. obiectul evalurii; etalonul monetar; preul; toate cele de mai sus; nici una.

ANS: E 191. Contul constiuie un model care presupune: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. o form bilanir; o form uniateral o form de ah; o form cu dule valori; nici una

ANS: E 192. Soldul contulului se stabilte pe baza relaiilor: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. TSD TSC=SD; TSC-TCD=SC; TSD-TSC=0; Toate relaiile de mai sus sunt valabile; TSD+SFD=SC

ANS: E 193. Din cele cinci reguli prezentate mai jos, o regul de funcionare a conturilor este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. conturile de activ ncep s funcioneze prin debitare; conturile de pasiv ncep s funcioneze prin creditare; conturile de activ se debiteaz cu existenele de pasiv; conturile de pasiv se crediteaz cu existenele de pasiv; conturile de activ se debiteaz cu existenele de activ.

ANS: C 194. Din cele cinci reguli prezentate mai jos, o regul de funcionare a conturilor este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. conturile de activ ncep s funcioneze prin debitare cu majorrile de pasiv; conturile de pasiv ncep s funcioneze prin creditare; conturile de activ se debiteaz cu existenele de activ; conturile de pasiv se mai crediteaz i cu majorrile de pasiv; conturile de activ se mai debiteaz cu majorrile de activ

ANS: A 195.

Din cele cinci reguli prezentate mai jos, o regul de funcionare a conturilor este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. conturile de activ prezint ntotdeuna sold final debitor sau sunt soldate; conturile de pasiv prezint ntotdeuna sold final creditor sau sunt soldate; conturile de activ se crediteaz cu micorrile de pasiv conturile de pasiv se crediteaz cu micorrile de pasivde pasiv conturile de activ se mai debiteaz cu majorrile de activ

ANS: D 196. Din cele cinci trsturi bifuncionale.Identificai-o! a. b. c. d. e. prezentate mai jos, una nu aparine conturilor

conturile bifuncionale pot prezenta la un moment dat sold debitor; conturile bifuncionale pot numai sold zero; conturile bifuncionale pot prezenta la un moment dat sold creditor; conturile bifuncionale pot funciona dup regula conturilor de activ; conturile bifuncionale pot funciona dup regula conturilor de pasiv

ANS: B 197. Clasificarea conturilor prezint o importan deosebit ,deoarece: O singur afirmaie este greit. Identificai-o! a. b. c. d. e. ofer posibilitatea studierii sistematice i generalizate a conturilor constituie un mijloc eficient de cunoatere a subiectului de studiu al contabilitii; permite asimilarea cu uurin afunciei contabile a conturilor ajut la nelegerea structurii planului de conturi; constituie un mijloc eficient de cunoatere a obiectului de studiu al contabilitii.

ANS: B 198. Capitalul strin nu include: a. b. c. d. e. avansuri ncasate credite bancare pe termen lung; mprumuturi din emisiunea de obligaiuni; datorii legate de imobilizri financiare; alte mprumuturi i datorii.

ANS: A 199. Precizai ce semnific soldul creditor al contului 371 Mfuri: a. suma primelor de rambursare aferente mprumuturilor din emisiune de obligaiuni; b. valoarea mrfurilor ieite din gestiune c. valoarea mrfurilor intrate n gestiune;

d. contul 371 nu prezint sold final creditor; e. mprumuturile din emisiuni de obligaiuni nerambursate ANS: B 200. Precizai ce semnific soldul debitor al contului 211 Terenuri i amenajri de terenuri: a. b. c. d. e. valoarea terenurilor intrate n patrimoniu; valoarea mrfurilor ieite din gestiune; valoarea mrfurilor intrate n gestiune; contul 211 nu prezint sold final debitor; valoarea terenurilor ieite din patrimoniu.

ANS: A

GRILA
Contabilitate (baze)
MULTIPLE CHOICE 1. Prima lucrare din literatura contabila care prezinta pentru prima data descrierea partidei duble in contabilitate se intituleaza: a. Partida dubla in contabilitate b. Tratat de contabilitate in partida dubla c. Contabilitatea in partida dubla d. Contabilitatea si partida dubla e. Parida dubla in slujba contabilitatii ANS: B 2. In conceptia lui Luca Paciolo, partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre: a. bani si capital b. avere si bani c. bani si bunuri d. avere si capital ANS: D 3. La inceput, contabilitatea era bazata pe empirism si a fost cunoscuta sub denumirea de: a. contabilitate in partida dubla b. contabilitate arhaica c. contabilitate rudimentara d. contabilitate in partida simpla ANS: C 4. Atunci cand consideram contabilitatea o arta, nu trebuie sa luam in considerare: a. atra ca forma a activitatii umane care oglindeste realitatea in imagini expresive b. arta privita ca priceperea, maiestria contabilului de a masura, inregistra, clasifica , interpreta si comunica datele exprimate valoric c. arta privita ca priceperea contabilului in a emite judecati profesionale d. arta privita ca utilizare rationala de metode in vederea obtinerii unui rezultat ANS: A 5. Dupa unii autori (Bernard Esnault si Christian Haurau) in contabilitate s-au conturat mai multe paradigme. Una din abordarile de mai jos nu reprezinta o paradigma a contabilitatii. Care este aceasta? a. abordarea predictiva b. abordarea comportamentala c. abordarea deductiva d. abordarea cognitiva e. abordarea inductiva ANS: D 6. Una din afirmatiile de mai jos nu este corecta. Care este aceasta? a. conform abordarii inductive in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face prin testarea metodelor si regulilor contabile, in functie de capacitatea lor de predictie a evenimentelor b. conform abordarii comportamentale in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face prin studierea reactiilor utilizatorului individual in momentul publicarii informatiei contabile c. conform abordarii economice in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face apreciind informatia contabila ca un bun economic, supusa regulilor economiei de piata, respectiv principiul cererii si ofertei d. conform abordarii deductive in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face prin definirea prealabila a obiectivelor, din care sunt deduse postulatele, conventiile si regulile contabile ANS: A 7. Una din functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta?

a. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare b. functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate c. functia de comunicare financiara externa d. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si financiare si a rezultatului intreprinderii e. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale ANS: B 8. Una din functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta? a. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale b. functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale c. functia de comunicare financiara externa d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare e. functia de furnizare a informatiilor necesare bugetelor si conturilor previzionale ANS: E 9. Una din functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta? Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta? a. functia de comunicare financiara externa b. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare c. functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale d. functia de determinarea a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale e. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale ANS: D 10. Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta? a. functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produs sau activitati c. functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale d. functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale e. functia de furnizare a bugetelor si conturilor previzionale ANS: C 11. Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta? a. functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produs sau activitati c. functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate d. functia de furnizare a bugetelor si conturilor previzionale e. functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale ANS: A 12. Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta? a. functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale b. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice pentru calcularea conturilor nationale c. functia de furnizare a bugetelor si conturilor previzionale d. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produs sau activitati e. functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate ANS: B 13. Directivele europene se elaboreaza in baza: a. unei intelegeri prealabile cu tarile membre si tarile terte b. unui cadru conceptual c. unui proces legislativ d. unui acord de principiu ANS: C

14. Abordarea anglo-saxona din cadrul directivelor europene nu presupune: a. furnizarea de informatii financiare cat mai cuprinzatoare, cat mai transparente b. acordarea prioritatii realitatii economice asupra formei juridice c. privilegierea informatiei furnizata creditorilor si fiscului d. privilegierea informatiei furnizata investitorilor ANS: C 15. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o caracteristica a normelor contabile internationale elaborate de IASB. Care este acesta? a. normele contabile internationale pot fi utilizate de catre bursele de valori si autoritatile de reglementare, care permit societatilor externe si celor interne sa prezinte situatiile financiare in conformitate cu standardele internationale de contabilitate b. normele contabile internationale pot fi utilizate ca fundament al reglementarilor contabile nationale c. normele contabile internationale au o flexibilitate scazuta d. normele contabile internationale sunt utilizate ca tratament de baza de anumite tari care isi imbunatatesc propriile reglementari e. normele contabile internationale pot fi utilizate de organismele supranationale, precum Comisia Europeana ANS: C 16. Una dintre conceptiile de mai jos nu reprezinta o conceptie privitoare la definirea si analiza patrimoniului. Care este aceasta? a. conceptia economica b. conceptia existentiala c. conceptia juridica d. conceptia economico-juridica ANS: B 17. Una din afirmatiile de mai jos nu reprezinta o trasatura a obiectului de studiu al contabilitatii. Care este aceasta? a. contabilitatea studiaza modul de gestionare a patrimoniului b. contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie cantitativa c. contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie valorica d. contabilitatea studiaza echilibrul patrimoniului ANS: B 18. Modul de valorificare a mijloacelor economice nu se refera la: a. modul cum se se asigura reproductia lor b. modul cum se consuma si isi transmit valoarea asupra produselor obtinute c. modul cum participa la procesul de productie d. modul cum se realizeaza exigibilitatea lor ANS: D 19. Una din structurile de mai jos nu reprezinta o structura de activ. Care este aceasta? a. active circulante b. venituri in avans c. active imobilizate ANS: B 20. Una din afirmatiile de mai jos nu reprezinta o parte componenta a definitiei ativului (conform Standardelor Internationale de Contabilitate). Care este aceasta?: a. activul reprezinta o resursa de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere b. activul reprezinta o resursa controlata de intreprindere c. activul reprezinta o resursa detinuta obligatoriu in proprietate de intreprindere d. activul reprezinta o resursa provenita din evenimente trecute ANS: C 21. Una din afirmatiile de mai jos nu reprezinta o parte componenta a definitiei datoriei (conform Standardelor Internationale de Contabilitate). Care este aceasta? a. la decontare, datoria determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior b. datoria este o obligatie prezenta a intreprinderii

c. datoria provine din evenimente trecute d. la decontare, datoria determina un flux de beneficii dinspre mediul exterior spre intreprindere ANS: D 22. In structura imobilizarilor necorporale nu sunt incluse: a. cheltuielile de dezvoltare b. cheltuielile de cercetare c. concesiunile, brevetele, licentele, marcile d. cheltuielile de constituire e. fondul comercial ANS: B 23. In structura imobilizarilor corporale nu se includ: a. alte instalatii, utilaje si mobilier b. avansuri si imobiliozari corporale in curs de executie c. terenuri si constructii d. concesiuni, brevete, licente, marci e. instalatii tehnice si masini ANS: D 24. Una din caracteristicile de mai jos nu apartine terenurilor propriu-zise. Care este aceasta? a. nu se amortizeaza b. au o durata de utilizare nelimitata c. sunt imobilizari financiare ANS: C 25. Un activ curent nu este o resursa care: a. reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata b. reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare este restrictionata c. este detinut in scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului d. se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru consum sau pentru vanzare, in cursul normal al ciclului de exploatare ANS: B 26. In structura stocurilor nu se includ: a. materialele consumabile b. materiile prime c. produsele finite d. marfurile e. creantele ANS: E 27. In structura activelor circulante nu se includ: a. creantele b. investitiile financiare pe termen lung c. stocurile d. casa si conturi la banci e. investitiile financiare pe termen scurt ANS: B 28. In structura materialelor consumabile nu se includ: a. materiile prime b. materialele auxiliare c. materialele pentru ambalat d. piesele de schimb e. combustibilii ANS: A 29. Produsele reziduale nu se regasesc sub forma de: a. deseuri b. materiale recuperabile c. materiale consumabile d. rebuturi

ANS: C 30. In categoria creantelor nu se includ: a. sumele de incasat de la entitatile asimilate b. creantele comerciale c. sumele de incasat de la entitatile cu care compania este legatya in virtutea intereselor de participare d. alte creante e. capitalul subscris varsat ANS: E 31. Sursele de finantare straine nu se mai numesc si: a. capital strain b. obligatii c. datorii d. capital subsris nevarsat ANS: D 32. Sursele de finantare straine nu cuprind: a. furnizorii b. imprumuturile acordate de banci c. efectele de platit d. imprumuturile acordate de alte institutii financiar-bancare e. efectele de primit ANS: E 33. Pasivul partimonial nu cuprinde: a. datorii b. capital si rezerve c. cheltuieli in avans d. venituri in avans e. provizioane ANS: C 34. O datorie nu este curenta daca: a. este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului b. se asteapta sa fie achitata in cursul normal al ciclului de exploatare c. este exigibila in termen de peste 12 luni de la data bilantului ANS: C 35. In structura datoriilor nu se includ: a. provizioanele pentru litigii b. datoriile in cadrul grupului c. imprumuturile si datoriile asimilate d. datoriile comerciale e. datoriile din interese de participare ANS: A 36. In cadrul intreprinderii X are loc urmatoarea operatie: Se primeste un credit bancar pe termen lung in valoare de 10.000 u.m. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A+x = P+x b. A-x=P-x c. A=P+x-x d. A+x-x=P ANS: A 37. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie: Se efectueaza plata salariilor cu suma de 200.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A+x=P+x b. A-x=P-x c. A=P+x-x d. A+x-x=P ANS: B

38. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie: Se diminueaza capitalul social cu suma de 10.000 lei, prin retragerea unui actionar. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A+x=P+x b. A-x=P-x c. A=P+x-x d. A+x-x=P ANS: C 39. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie: Se majoreaza capitalul social cu suma de 5.000 lei, pe seama rezervelor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A+x=P+x b. A-x=P-x c. A=P+x-x d. A+x-x=P ANS: C 40. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie: Se incaseaza prin cont suma de 2.000 lei, reprezentand creanta asupra unui client. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A+x=P+x b. A-x=P-x c. A=P+x-x d. A+x-x=P ANS: D 41. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie: Se achita in numerar datoria fata de un furnizor cu suma de 1.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A+x=P+x b. A-x=P-x c. A=P+x-x d. A+x-x=P ANS: B 42. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie: Se acorda un avans in numerar unui salariat imputernicit, in vederea achizitionarii de obiecte de inventar, in valoare de 2.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A+x=P+x b. A-x=P-x c. A=P+x-x d. A+x-x=P ANS: D 43. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie: Se primeste un credit bancar pe termen scurt de la o banca in valoare de 10.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A+x=P+x b. A-x=P-x c. A=P+x-x d. A+x-x=P ANS: A 44. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii ? a. observatia, rationamentul, comparatia b. analiza, sinteza, inventarierea c. bilantul, contul, balanta de verificare d. clasificarea, documentatia, analiza e. documentatia, evaluarea, calculatia ANS: C 45. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare c. bilantul, contul, analiza, evaluarea d. contul, analiza, sinteza, calculatia e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea ANS: A 46. Una din trasaturile de mai jos nu reprezinta o trasatura caracteristica metodei contabilitatii. Care este aceasta? a. inregistrarea valorica a existentei si miscarii patrimoniului b. reflectarea patrimoniului atat sub aspectul utilitatii si functionalitatii bunurilor economice cat si sub aspectul relatiilor de proprietate c. inregistrarea cantitativa a existentei si miscarii patrimoniului d. dubla inregistrare in conturi a tranzactiilor ANS: C 47. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun tuturor stiintelor. Care este acesta? a. rationamentul b. clasificarea c. observatia d. documentatia e. comparatia ANS: D 48. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun tuturor stiintelor. Care este acesta? a. inventarierea b. rationamentul c. sinteza d. analiza e. observatia ANS: A 49. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun si altor discipline economice. Care este acesta? a. evaluarea b. calculatia c. inventarierea d. documentatia e. observatia ANS: E 50. Una din categoriile de mai jos nu reprezinta o categorie de utilizatori ai situatiilor financiare, conform cadrului conceptual al IASB. Care este aceasta? a. angajatii b. patronatele c. investitorii d. creditorii financiari e. clientii ANS: B 51. Una din caracteristicile de mai jos nu reprezinta o caracteristica calitativa a situatiilor financiare. Care este aceasta? a. exhaustivitatea b. inteligibilitatea c. credibilitatea d. relevanta e. comparabilitatea ANS: A 52. Cadrul conceptual al IASB defineste cinci elemente denumite structuri ale situatiilor financiare. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta o structura a situatiilor financiare. Care este aceasta? a. capitalurile proprii b. veniturile c. activele

d. pierderile e. datoriile ANS: D 53. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte? a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea e. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea ANS: C 54. IASB defineste elementele pe baza carora sunt intocmite situatiile financiare, grupandu-le in clase corespunzatoare, conform caracteristicilor lor economice. Aceste clase sunt denumite: a. structurile situatiilor financiare b. caracteristicile calitative ale situatiilor financiare c. rubricile situatiilor financiare d. elementele situatiilor financiare e. informatiile situatiilor financiare ANS: A 55. In contabilitate cheltuielile reprezinta: a. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului b. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului c. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. d. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, inclusiv sub forma de distribuiri in beneficiul proprietarilor capitalului. e. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. ANS: E 56. In contabilitate, veniturile reprezinta: a. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari

sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. b. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau diminuari ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. c. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in scaderi ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. d. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in

cresteri ale capitalului propriu, rezultate din contributii ale actionarilor.

ANS: A 57. Imaginea fidela a devenit un concept european in anul 1978, la propunerea: a. Germaniei b. Frantei c. Belgiei d. Marii Britanii e. Olandei ANS: D 58. Intr-una din situatiile de mai jos, conform principiului permanentei metodelor, intreprinderile nu pot modifica politicile lor contabile. Care este aceasta? a. daca o astfel de modificare este ceruta expres printr-un act normativ b. daca o astfel de modificare este ceruta expres de un standard contabil c. daca o noua politica contabila duce la obtinerea unor informatii mai cuprinzatoare d. daca o noua politica contabila duce la obtinerea unor informatii mai relevante sau mai credibile ANS: C 59. Intr-una din situatiile de mai jos, in aplicarea principiului prudentei, nu trebuie tinut seama de: a. luarea in considerare a tuturor ajustarilor de valoare datorate deprecierilor, indiferent daca exercitiul financiar se incheie cu profit sau pierdere b. luarea in considerare a tuturor ajustarilor de valoare datorate deprecierilor, numai daca exercitiul financiar se incheie cu profit c. luarea in consideratie, in cadrul situatiilor financiare, numai a profiturilor recunoscute pana la data inchiderii exercitiului financiar d. luarea in considerare a tuturor obligatiilor previzibile si a tuturor pierderilor potentiale care iau nastere in cursul exercitiului incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca aceste obligatii sau pierderi apar intre data inchiderii exercitiului si data intocmirii bilantului ANS: B 60. Principiul independentei exercitiului presupune: a. utilizarea de catre intreprinderi a unei contabilitati de angajamente b. utilizarea de catre intreprinderi a unei contabilitati de incasari-plati c. utilizarea de catre intreprinderi a acelorasi procedee si metode de evidenta si calcul in timpul exercitiului in curs d. utilizarea de catre intreprinderi a prudentei in evaluarea elementelor situatiilor financiare ANS: A 61. Care dintre structurile de mai jos sunt vizate direct de evaluarea pozitiei financiare, potrivit

Cadrului conceptual al IASB? a. activele, capitalurile proprii, veniturile si rezultatele b. activele, datoriile, cheltuielile si veniturile c. activele, capitalurile proprii, cheltuielile si rezultatele d. activele, datoriile si capitalurile proprii e. activele, datoriile, cheltuielile si pierderile
ANS: D 62. In raport cu modul de intocmire si cu rolul lor in cadrul sistemului informational, documentele

contabile nu pot fi: a. documente justificative b. registre contabile c. documente centralizatoare d. documente contabile de sinteza
ANS: C 63. Registrele contabile nu cuprind: a. Registrul Cartea-Mare b. Registrul de evidenta fiscala c. Registrul Jurnal d. Registrul Inventar

ANS: B 64. Gestiunea documentelor nu presupune: a. inregistrarea in contabilitate a documentelor contabile b. organizarea circulatiei documentelor c. reconstituirea documentelor contabile d. arhivarea documentelor contabile e. utilizarea si evidenta documentelor contabile ANS: A 65. Verificarea din punct de vedere al formei documentelor contabile nu se refera la: a. completarea tuturor elementelor cerute de document b. intocmirea documentului prin raportarea la actele normative care reglementeaza genul respectiv de operatii c. existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intomirea documentelor si efectuarea calculelor d. folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate ANS: B 66. Verificarea de fond a documentelor contabile nu vizeaza: a. economicitatea operatiei b. realitatea operatiei c. necesitatea operatiei d. legalitatea operatiei e. completarea tuturor elementelor cerute de document ANS: E 67. Unul din componentele de mai jos nu este avut in vedere de evaluare, ca procedeu al metodei contabilitatii. Care este acesta? a. obiectul evaluarii b. aria evaluarii c. etalonul monetar d. pretul ANS: B 68. Evaluarea presupune respectarea unor serii de principii, de reguli, care influenteaza intreaga metodologie a evaluarii. Unul dintre principiile de mai jos nu reprezinta un principiu al evaluarii. Care este acesta? a. principiul stabilitatii unitatii monetare b. principiul alegerii formei de evaluare corespunzatoare scopului urmarit c. principiul stabilitatii unitatii monetare d. principiul pragului de semnificatie e. principiul costului istoric ANS: D 69. Valoarea de utilitate a unui bun se stabileste in functie de mai multi factori. Unul dintre factorii de mai jos nu sta la baza stabilirii valorii de utilitate. Care este acesta? a. calitatea bunului b. utilitatea bunului c. pretul pietei d. gradul de uzura al bunului ANS: A 70. Costul de achizitie al bunurilor procurate prin intermediul contractelor de vanzare-cumparare

este format din mai multe elemente. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element component al costului de achizitie. Care este acesta? a. pretul de cumparare b. cheltuielile de transport-aprovizionare c. taxele nerecuperabile d. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv
e. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize si risturne) ANS: E 71. Costul de productie al bunurilor nu cuprinde:

a. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acorgate muncitorilor de baza) b. o cota parte a cheltuielilor indirecte de productie, determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunului respectiv c. cheltuieli de transport-aprovizionare d. costul de achizitie al materiilor prime consumate e. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie ANS: C 72. Daca bunurile similare de natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite

si nu exista posibilitatea identificarii valorii lor de intrare, evaluarea la iesirea din patrimoniu se poate face utilizand mai multe metode. Intr-o astfel de situatie, una dintre acestea nu se utilizeaza pentru evaluarea la iesire a stocurilor. Care este aceasta? a. metoda costului mediu ponderat (CPM) b. metoda identificarii specifice
c. metoda primului lot intrat primului lot iesit (FIFO) d. metoda ultimului lot intrat primului lot iesit (LIFO) ANS: B 73. Pentru stabilirea valorii de inventar ale elementelor patrimoniale nu se utilizeaza: a. costurile de achizitie sau de productie b. preturile de piata c. baremurile d. indicii generali de preturi e. indicii specifici de preturi ANS: A 74. Valoarea la bilant a elementelor patrimoniale nu se stabileste pe baza: a. principiului permanentei metodelor b. valorii de intrare c. valrii de inventar d. principiului costului istoric ANS: A 75. Unul dintre enunturile de mai jos corespunde definitiei contului. Care este acesta? a. contul este procedeul comun si altor discipline economice, cu ajutorul caruia se

reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune b. contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea de ansamblu a elementelor patrimoniale, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune d. contul este procedeul utilizat de orice discilina, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune
ANS: C 76. Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic care poate sa reprezinte: a. un mijloc economic b. un proces economic c. o sursa sau o grupa de surse de finantare d. o functie contabila e. un rezultat financiar ANS: D

77. Una din afirmatiile de mai jos nu este importanta in clasificarea conturilor. Care este aceasta? a. clasificarea conturilor ofera posibilitatea studierii sistematice si generalizate a conturilor, asigurand legaturile reciproce dintre ele b. clasificarea conturilor permite cunoasterea structurii acestora c. clasificarea conturilor permite asimilarea cu usurinta a continutului economic si a functiei contabile a conturilor d. clasificarea conturilor ajuta la intelegerea structurii planului de conturi e. clasificarea conturilor constituie un mijloc eficient de cunoastere a obiectului de studiu al contabilitatii ANS: B 78. Dupa continutul economic, nu distingem: a. conturi de rezultate b. conturi de mijloace economice c. conturi de surse de finantare d. conturi de activ e. conturi de procese economice ANS: D 79. Planul de conturi general reprezinta: a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare ANS: B 80. Unul dintre elementele de mai jos nu defineste un cont sintetic in cadrul planului de conturi.

Care este acesta? a. familia din care face parte b. functia contabila c. continutul economic d. corespondenta cu alte conturi
ANS: A 81. Dubla inregistrare consta in: a. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a unei operatii economice sau

financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont b. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont c. inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont d. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau financiare in mai mult de doua conturi
ANS: C 82. Analiza contabila consta in: a. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin

descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor aflate in concordanta si a partii acestora debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma b. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor

corespondente si a partii acestora debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma c. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent dar cu sume diferite d. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma
ANS: B 83. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta? a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura

elementelor patrimoniale, precum si determi-narea sensurilor acestor modificari b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata d. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente e. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei
ANS: D 84. Formula contabila reprezinta: a. calculul elementelor constitutive ale unui cont b. modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a doua

bilanturi c. modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica d. modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a unui bilant
ANS: C 85. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element constitutive al formulei contabile.

Care este acesta? a. semnul = dintre conturile care participa la inregistrare b. denumirea contului corespondent debitor c. documentul justificativ care atesta infaptuirea operatiei d. suma care face obiectul inregistrarii e. denumirea contului corespondent creditor
ANS: C 86. Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele formulei contabile a altor elemente.

Unul dintre acestea nu reprezinta un element constitutiv al articolului contabil. Care este acesta? a. semnatura si numele persoanei care a intocmit articolul contabil b. documentul justificativ care atesta infaptuirea tranzactiei c. data cind are loc tranzactia d. explicatia descriptiva a tranzactiei
ANS: A