HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR

PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Olimpiada naţională de limba turcă.................................................................................. 4
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN
Cină tradiţională de iftar oferită de UDTR....................................................................... 5
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN
TİKA’dan Ramazan ayında destek................................................................................... 7
Vicepreşedinţi:
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa Unitate în Diversitatea Europeană.................................................................................... 7
IAŞAR ENVER . ................................................................................. – Filiala Constanţa
OMER NAZIF . ................................................................................... – Filiala Constanţa Dobromir’de Türkçe sınıfın açılışı.................................................................................... 8
BORMAMBET VILDAN . .................................................... – Preşedinte Filiala Medgidia
RAIM NAIM . ....................................................................... – Preşedinte Filiala Cobadin TIKA a inaugurat un nou laborator de limba turcă la Dobromir...................................... 9
GAVAZOGLU RIZA . ......................................................................... – Filiala Techirghiol
OSMAN ZIA ....................................................................... – Preşedinte Filiala Băneasa
19 Mai, Comemorare Atatürk, Ziua Tineretului şi Sportului........................................... 9
MOLOGANI ACCAN .......................................................... – Preşedinte Filiala Babadag
Festivalul Internaţional Multietnic al Păstoritului, Sarighiol de Deal............................. 10
MEMET REDVAN ............................................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR ............................................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă Kadir Gecesi................................................................................................................... 12
ŞEMSI TURHAN . ............................................................. – Preşedinte Filiala Bucureşti
Personalităţi din toate domeniile la tradiţionala cină de iftar organizată de TIKA
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
în parteneriat cu Muftiatul Cultului Musuman din România.................................... 13
Consiliul Naţional
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: Minunile Sfântului Miskin-Baba de pe Insula Ada-Kaleh............................................. 16
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila SULIMAN ILMI...... – Preşedinte Filiala Mangalia Ada-Kaleh Adası’ndaki Aziz Miskin-Baba mucizeleri................................................... 16
SULMAN EMIN......... – Preşedinte Filiala Carvăn TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin
MEMET ŞUCRI.........– Preşedinte Filiala Castelu BORMAMBET VILDAN . ................ – Preşedinte Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului..................................................................... 20
CERCHEZ BIRSEN.. – Preşedinte Filiala Călăraşi Filiala Medgidia
MUSTAFA NAZIGHER...................... – Preşedinte MENSEIT ERGEAN......................... – Preşedinte
Filiala Constanţa
Rojda Demirer................................................................................................................. 22
Filiala Techirghiol
BARI MUSELIM.... – Preşedinte Filiala Cumpăna
SALIM LEVENT........... – Preşedinte Filiala Tuzla Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
AZIS AZIS............. – Preşedinte Filiala Dobromir
CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Filiala Eforie
OSMAN SULIMAN ... – Preşedinte Filiala Făurei FEMI SUAT............– Preşedinte Filiala Amzacea Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
MEMET SEBATIN . .............. – Preşedinte Filiala HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Fântâna Mare MUSTAFA BEZAT......... – Preşedinte Filiala Lazu
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Filiala Galaţi ALIŞ CHEMAL........... – Preşedinte Filiala Ostrov
OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Filiala Isaccea AHMET ENGUR.. – Preşedinte Filiala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă:

str. Crişanei nr. 44, etaj 2
DIRECTOR
OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
Învăţământ ....................................... – BORMAMBET VILDAN – telefon: 0241-550903
Panaitescu Nilgün Constanţa Redactor-şef
Religie ............................................................ – ISLAM REMZI 900573
– fax: 0341-440265
Secretar de redacţie: – e-mail: hakses@rdtb.ro IBRAIM ERVIN
Cultură .................................................. – TÜRKOĞLU SERIN
Femei ............................................................... – ISMAIL FILIZ Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ........................................................ – OSMAN HARUN Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .......................................... – DRAGOMIR NICUŞOR Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero

Cenzori . ................................................... – ACCOIUM DURIE Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,

Juridic................................................. – ABDURAMAN MERIC Omer Minever, Musledin Firdes,
Administrator................................................... – ACCOIUM ALI Asan Sorina I.S.S.N. 1224-4694

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Andrei
MUREŞANU
3 pagina
sayfa
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!
Mehmet Akif
ERSOY
DIN ACŢIUNILE UNIUNII
• Mai – Mayıs •
Atatürk'ü
Anma, Gençlik ve
Spor Bayramı
A tatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı, her yıl 19 Mayıs tarihinde kutlanan, Türkiye Cumhuriyeti'nin
ulusal bayramlarından biridir. 19 Mayıs 1919'da Mustafa Kemal Atatürk Bandırma Vapuru ile Samsun'a
çıkmıştır ve bu gün Kurtuluş Savaşı'nın başladığı gün kabul edilir. Atatürk bu bayramı Türk gençliğine ar-
mağan etmiştir.
20 Haziran 1938 tarihli kanunla “Gençlik ve Spor Bayramı” olarak kutlanan bu ulusal bayramın adı
12 Eylül Darbesinden sonra “Atatürk'ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı” olarak değiştirilmiştir.
Her yıl 19 Mayıs günü Gençlik ve Spor Bayramı Türkiye ve Türk Dünyasının dört bir yanında spor
gösterileri ve törenlerle kutlanır. Üzerinde “Gençlikten Atatürk Sevgisiyle Cumhurbaşkanına” yazan ve
“Sevgi Bayrağı” olarak adlandırılan dev bir bayrak Kurtuluş Yolu'ndaki Tütün İskelesi'nden karaya çıkarı-
larak Samsun valisine verilir. Daha sonra bayrak, Cumhurbaşkanına sunulmak üzere genç atletlere teslim
edilir. Samsun'dan yola çıkarılarak Amasya, Tokat, Sivas, Erzincan, Erzurum, Kayseri, Nevşehir, Kırşehir ve
Kırıkkale'den sonra, 19 Mayıs törenlerinde, Ankara'da Cumhurbaşkanına sunulur.
Bu sene de Romanya Demokrat Türk Birliği Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı vesilesi ile Dob-
rucada yasayan Türk Toplumu için büyük ve önemli bir faaliyet düzenlemiştir.
Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı hepimize hayırlı olsun.
Ervin İbraim
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Olimpiada naţională us” Constanţa, Apti Elif, clasa

a XII-a – Liceul Teoretic „Emil
Palade” Constanţa. Premiul II

de limba turcă a fost acordat elevilor: Mierla

Mete, clasa a V-a-Liceul Teo-
retic „Grigore Moisil” Tulcea,

O limpiada de limba turcă maternă şi modernă, faza naţională, a

fost găzduită în acest an de municipiul Tulcea, oraş cu o veche co-
munitate de etnici turci. Concursul şcolar desfăşurat pe două secţiuni,
limba turcă maternă şi limba turcă modernă, a avut loc în perioada
9-12 mai şi a reunit elevi din clasele V-XII din Constanţa, Tulcea şi Bucu-
reşti. Şi în acest an, olimpiada naţională de limba turcă a avut loc în
conformitate cu regulamentul specific de organizare şi desfăşurare a
olimpiadelor şcolare, şi cu metodologia cadru de organizare şi desfăşu-
rare a competiţiilor şcolare, aprobată prin OMEN nr. 4203/30.07.2018, cu
modificările şi completările ulterioare, introduse prin OMEN 4203/2018
şi OMEN 3015/2019, numită în continuare Metodologie - cadru. Potrivit
regulamentului, „olimpiada este un concurs de excelenţă care se adre-
sează elevilor cu interes deosebit pentru dezvoltarea competenţelor
de comunicare în limba turcă maternă şi modernă, a competenţelor
sociale şi civice, a inteligenţei lingvistice şi a creativităţii, promovând,
totodată, valorile culturale şi etnice fundamentale, competitivitatea şi
comunicarea interpersonală. Respectând principiul egalităţii de şanse
şi nondiscriminării, olimpiada este deschisă tuturor elevilor de la toate
formele de învăţământ de stat, particular şi confesional, cu condiţia
ca elevii să participe la toate etapele organizate şi să îndeplinească
Altun Rafye Semra, clasa a
VI-a-(ISB), Koşkan Melisa Def-
ne, clasa a-VII-a -Colegiul
Naţional „Mircea cel Bătrân”
Constanţa, Rifat Arzu Aylin,
clasa a VII-a, Şcoala Gimna-
zială „Constantin Brâncuşi”
Medgidia, Yildırım Melisa
Elagul, clasa a VIII-a – Colegiul Naţional „Constantin Brătescu” Constanţa, Bolat Onurgean, clasa a IX a-Colegiul
Naţional „Mihai Eminescu” Constanţa şi Azis Yıldiz, clasa a XII-a – Colegiul Naţional „K. Atatürk” Medgidia. Premiul III
a fost obţinut de elevii: Sonuvar Nazlı Ebru, clasa a V-a – Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” Constanţa, Ali Derviş
Meriem, clasa a VI-a – Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, Ablachim Erin, clasa a VII-a Liceul Teoretic
„Traian” Constanţa, Cogeamet Amina, clasa a VIII-a – Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi”, Camli Hilal, clasa
a IX-a – Colegiul Naţional „K. Atatürk” Medgidia, Ibram Sevil, clasa a X-a – Colegiul Naţional „K. Atatürk” Medgidia,
Cherim Emir, clasa a XI-a – Colegiul Naţional „K. Atatürk” Medgidia şi Serkan Furkan Yesa, clasa a XII-a – Colegiul Na-
ţional „K. Atatürk” Medgidia. Lucrările elevilor au fost corectate de o comisie formată din: conferenţiar universitar dr.
Neriman Hasan, prof. Vildan Bormambet, prof. Ene Ulgean, prof. Subihan Iomer, prof. Aysel Arif şi prof. Sevidan Gemil.
Sorina Asan

Cină tradiţională de iftar

condiţiile de calificare pentru etapele ulterioare la clasa/grupa/anul
de studiu/secţiunea la care sunt înscrişi în anul de desfăşurare a olim-
piadei”. În aces an, olimpiada de limba turcă, faza naţională a fost

oferită de UDTR
organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale împreună cu ISJ Tulcea,
cu sprijinul Uniunii Democrate Turce din România.
Festivitatea de premiere a elevilor participanţi la Olimpiada
naţională de limba turcă maternă şi modernă a avut loc în data de
11 mai, la Tulcea. La festivitatea de premiere a participat preşedinta U niunea Democrată Turcă din Româ-
nia a organizat o cină tradiţională
de iftar la care au luat parte lideri ai
comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, care a oferit premii
din partea Uniunii Democrate Turce din România, elevilor clasaţi pe UDTR, reprezentanţi ai autorităţilor
primele 4 locuri. Au obţinut premiul I elevii: Yildırım Ali Barîş, clasa a publice şi ai instituţiilor deconcentrate
V-a – Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanţa, precum şi diplomaţi acreditaţi în Româ-
Ceri Yunus, clasa a- VII-a-Liceul Teoretic de Informatică Bucureşti, Şahin nia, în data de 23 mai, la Constanţa.
Edessa Maria, clasa a X-a - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Au răspuns invitaţiei preşedintelui UDTR,
Vianu” Bucureşti, Güneş Berkant, clasa a XI-a, Liceul Teoretic „Ovidi- Fedbi Osman, de a participa la cina
de iftar alături de membrii comunităţii

turce: muftiul Cultului Musulman din Ro-

mânia, Murat Iusuf, subprefectul Judeţului
Constanţa, Ali Şenol, secretarul general
adj. din cadrul Ministerului pentru Mediul
de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Le-
vent Accoium, inspectorul şcolar general
al ISJ Constanţa, prof. Gabriela Bucovală
şi viceprimarul comunei Cumpăna, Florin
Neagu.
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

În acest an, a luat parte la cina de iftar pentru

prima dată în calitate de Ambasador al Republicii TİKA’dan Ramazan ayında destek
T
Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, consul general ürk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı daşlara gıda paketi dağıttı.
al Republicii Turcia la Constanţa, între anii 2010-2013. Başkanlığı (TİKA), bu yıl da Ra- Tika Dobromir kasabasında
Alături de preşedintele UDTR, Fedbi Osman şi depu- mazan ayı dolayısıyla Romanya’da gerçekleştirdiği gıda paketi da-
tatul Iusein Ibram s-au aflat la masa de iftar: amba- yaşayan soydaşlarımıza iftar yeme- ğıtımına Bükreş Büyükelçisi Füsun
sadorul Republicii Turcia în România, Füsun Aramaz, ği verdi ve gıda yardım paketleri Aramaz, Tika Romanya Koordina-
coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez dağıttı. törü Yasemin Melez Biçer, Romanya
Biçer, consulul General al Republicii Turcia la Con-
İlk iftar yemeğini, nüfusu soy- Müftüsü Yusuf Murat, Köstence Din
stanţa, Sulhi Turan, consulul general adjunct, Hasan
daşlardan oluşan Romanya’nın tek İşleri Ataşesi Arif Cevlek, Dobromir
Akdoğan, viceconsulul Sabiha Kacamak, ataşatul
Türk köyü olan Başpınar köyünde Belediye Başkanı Iusein Visel, Bele-
de cult islamic din cadrul Consulatului General al
veren TİKA, Dobruca bölgesinde diye Başkan Yardımcısı Ismail Sebai
Republicii Turcia la Constanţa, Arif Cevlek, ataşaţii
yaklaşık 800 kişiye iftar yemeği verdi. katıldı.
din cadrul Consulatului General al Federaţiei Ruse la
Constanţa, Nikolai Belera şi Yaroslav Eremeev. Tika Romanya’da soydaşların Dobromir Camii önünde ger-
yoğun olarak yaşadığı Dobruca çekleşen 300 ihtiyaç sahibi soydaşa
La cina de iftar au fost prezenţi: secretarul gene-
bölgesindeki köyler olamak üzere Köstence ve Bükreş’te gıda paketi dağıtımını Belediye Başkanı Iusein Visel yaptı.
ral, prof. Ervin Ibraim, preşedinta comisiei de învăţă-
1500 gıda paketi dağıtımı gerçekleştirdi. Türk İşbirliği ve Gıda yardımının dışında çocuklara da özel olarak
mânt, prof. Vildan Bormambet, preşedinta comisiei de
Koordinasyon Ajansı, 3 binden fazla soydaşın yaşadığı hazırlanmış hediye paketleri dağıtıldı.
cultură, Serin Türkoğlu, preşedinta comisiei de femei,
Dobromir kasabası başta olamak üzere, Văleni, Lespezi,
Filiz Ismail, preşedintele comisiei de tineret, Harun Os- Nurcan Ibraim
Ciocârlia de Sus, Amzacea çevre köylerde yaşayan soy-
man, directorul Colegiului Naţional „K. Atatürk”, prof.
Accan Mologani şi redactorul şef al Radio T, Selmin
Abaz. Au mai răspuns invitaţiei UDTR şi au participat
la masa de iftar: inspectorii şcolari adjuncţi prof.
Alina Codreanu şi prof. Anca Dragomir, inspectorul
şcolar, prof. Icbal Anefi, directorul CCD Constanţa,
Sorina Plopeanu, directorul Turkish Airlines Constanţa,
Armağan Otlak, directorul Mistral Tour, Corina Martin,
profesori universitari, reprezentanţi ai Muftiatului Cultu-
lui Musulman din România, ai UDTTMR, ai TIAD Bucu-
reşti şi ai unor instituţii care prin activitatea lor sprijină
promovarea valorilor identitare ale etnicilor turci din
România. Evenimentul a fost organizat de comisia de
religie a UDTR şi a fost coordonat de vicepreşedinta
comisiei, prof. Firdes Musledin.
Uniunea Democrată Turcă din România a or-
ganizat în perioada lunii Ramazan, care a început în
data de 6 mai, acţiuni cu caracter umanitar şi cine
„Unitate în Diversitatea
tradiţionale de iftar la filialele din: Constanţa, Tulcea,
Bucureşti, Galaţi, Mangalia, Hârşova, Cobadin, Cum-
Europeană”
păna, Tuzla şi Fântâna Mare. Consiliul Judeţean Tulcea în parteneriat cu Palatul
Sorina Asan Copiilor Tulcea, Asociaţia „Viitorul sunteţi voi!“ şi Biblioteca
Judeţeană „Panait Cerna” Tulcea a organizat in perioada 7-8
mai 2019, evenimentul aflat la cea de-a VI-a ediţie „Unitate în
Diversitatea Europeană”. În cadrul acestui eveniment s-a lan-
sat ghidul comunităţilor. Au fost expuse şi prezentate cele mai
reprezentative obiecte ale fiecărei comunităţi. Este un festival
devenit tradiţie pentru comunitatea tulceană cu participarea
românilor, grecilor, ruşilor-lipoveni, ucrainenilor, aromânilor,
megleno-românilor, evreilor, bulgarilor, italienilor, armenilor.
Prezent la eveniment, vicepreşedintele Consiliului Jude-
ţean Tulcea, Petre Badea a declarat că fiecare comunitate are
posibilitatea de a-şi prezenta tradiţiile şi activităţile desfăşurate
la standuri proprii.
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa
Dobromir’de
Türkçe
sınıfın açılışı
TİKA tarafından Dobromir köy okulunun
Türkçe sınıfının tadilatı yapılarak akıllı tahta
gibi modern ekipmanlar ile donatılan sınıfın
açılışı gerçekleştirildi.
Türkiye’nin Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz,
Köstence İl Eğitim Müfettişi Gabriela Bucovala,
Köstence Azınlık Dilleri Müfettişi İkbal Anefi, TİKA
Bükreş Koordinatörü Yasemin Melez Biçer, Romanya
Müslümanları Müftüsü Murat Yusuf, Köstence Din
İşleri Ataşesi Arif Cevlek, Dobromir belediye başkanı
Iusein Visel, okul müdürü ve öğretmenlerin katıldığı
bir törenle açılışı gerçekleştirilen Türkçe derslerinin
verildiği sınıfın yenilenmesiyle Türkçe dilinde eğitime
olan ilginin artırılmasına destek sağlandı.
Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından açılış
törenine Genel Sekreter Ervin Ibraim katıldı.
Açılışta konuşan TİKA Koordinatörü Yasemin
Melez Biçer Romanya’da faaliyete başladıkları 2015
yılından buyana eğitim, sağlık ve kültürel alanlarda
800’den fazla proje gerçekleştirdiklerinden bahisle,
Köstence Okullar Genel Müfettişi Zoia Gabriela Bu-
covală ve Türk Azınlık Okul Müfettişi Icbal Anefi’ye te-
şekkür ederek, „Türkçe sınıfı çocuklarımıza armağan
olsunun” dedi.
Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz ise yaptığı
konuşmada, Köstence Başkonsolosu olduğu zaman
bu okulu ziyaret ettiğini, sınıfın eski halini bildiğini
belirterek, „TIKA’nın Romanya’daki faaliyetleri ile
gurur duyuyorum dedi. Büyükelçi olarak soydaşlara
ilgili kurum ve okulların eksikliklerinin giderilmesi için
elinden geleni yapacağını ifade etti.
Davetlileri folklor kıyafeti öğrencilerin karşıladığı
açılış konuşmalarından sonra okul öğrencisi Caner
Ömer Türkçe ve Romence şarkılar söyledi.
TİKA’nın Romanya’daki Ramazan ayı etkin-
likleri, başkent Bükreş’te üst düzey devlet görevlileri,
milletvekilleri, belediye başkanları, büyükelçiler,
siyasetçiler, farklı dinlerin temsilcileri, STK temsil-
cileri, Romanya’da yaşayan Türk-Tatar toplumu-
nun temsilcileri gibi farklı kesimlerin aynı sofrada
buluşturulduğu yaklaşık 200 davetlinin katılımı ile
düzenlenecek olan iftar yemeği ile son buldu.
Nurcan Ibraim
8 9 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •
TIKA a inaugurat
un nou laborator de limba turcă
la Dobromir
A genţia de Colaborare şi Cooperare Turcă (TIKA) a inaugurat un nou laborator de limba turcă în localitatea Do-
bromir din judeţul Constanţa. Laboratorul se află în cadrul Liceului Tehnologic „Radu Prişcu” din Dobromir şi a avut
loc la sfârşitul lunii mai, în prezenţa ambasadorului Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz şi a coordonatorului
Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer.
Panglica de inauguare a fost tăiată de inspectorul şcolar general al ISJ Constanţa, prof. Gabriela Bucovală, muf-
tiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf şi primarul comunei Dobromir, Iusein Visel, împreună cu ambasadorul
Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Aramaz şi coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer.
Cabinetul de limba turcă a fost renovat integral şi a fost dotat cu echipamente moderne necesare desfăşurării
procesului educaţional de însuşire a limbii turce materne. Circa 150 de elevi de etnie tucă se vor bucura să înveţe
limba maternă în bănci noi, iar profesorul de limba turcă
Özgean Omer va utiliza datorită TIKA aparatură modernă
în predarea limbii turce.
Uniunea Democrată Turcă din România a fost repre-
zentată la inaugurare de secretarul general, prof. Ervin
Ibraim. Secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, a
declarat: „Ne bucură faptul că Agenţia de Colaborare şi
Cooperare Turcă – TIKA sprijină educaţia modernă şi că
cei mai mici membri ai comunităţii noastre pot beneficia
de condiţii optime de învăţare a limbii materne turce. Este
necesar ca educaţia modernă să pătrundă şi în mediul
rural acolo unde etnicii turci au o situaţie materială pre-
cară. Mulţumim Biroului TIKA Bucureşti pentru că a ales să
investească la Dobromir.” De la deschiderea Biroului de la
Bucureşti şi până în prezent, TIKA a renovat şi amenajat 69
clase de limba turcă potrivit documentaţiei ISJ Constanţa.
Sorina Asan
19 Mai, Comemorare Atatürk,
Ziua Tineretului şi Sportului
În
al 100-lea an de la eliberare şi întemeiere, „19 Mai, Comemorare Atatürk, Ziua Tineretului şi Sportului” a fost
sărbătorită cu entuziasm în toată Turcia. Anul acesta comisia de tineret UDTR a considerat că este potrivit să
sărbătorească acest centenar cu prietenii şi rudele din Turcia. Astfel în perioada, 17-22 mai, un grup de 20 de tineri,
membri UDTR, au răspuns invitaţiei primăriei Ayvalık şi s-au alăturat festivităţilor prilejuite de acest important eveniment.
Alături de membrii ansamblurilor Comisia de tineret UDTR a fost reprezentată de şase membrii activi, care s-au implicat
în ultimii ani în activităţile comisiei. Tot acest grup de tineri a fost condus de preşedintele Comisiei de Tineret UDTR,
domnul Harun Osman şi vicepreşedintele aceleiaşi comisii, domnişoara Elif Arif. În data de 18 şi 19 mai tinerii noştri, din
ansamblurile „Fidanlar” şi „Delikanlılar” ale UDTR, au reprezentat România la Festivalul Concurs de Dans Folcloric „19
Mai” Ayvalık, Turcia - organizat cu prilejul „Zilei Tineretului şi sportului” ce se sărbătoreşte anual în Turcia. Programul de
dans al grupului nostru a cuprins atât dansuri româneşti din zona Dobogei cât şi dansuri turceşti iar costumele folclorice
au fost româneşti spre încântarea spectatorilor turci, ruşi, bulgari, greci, ciprioţi, uimiţi de reprezentaţia tinerilor noştrii,
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

care au purtat mândrii tricolorul şi au reprezentat România Ansamblul Aromânilor Grămosteni

cu un zâmbet larg. Totul a fost foarte frumos iar cel mai mare din Skopie, Macedonia şi Ansamblul
dar a fost primit de ansamblul nostru atunci când au primit cu folcloric „Vălenaşii”din Văleni, Repu-
satisfacţie complimentele publicului, când li s-au alaturat la blica Moldova. La acest eveniment au
dans. „Faptul ca ei se ridică şi se bucură de muzica şi dansul participat 23 de ansambluri şi a sustinut
nostru este cea mai mare onoare pentru noi. Vrem să mulţumim un recital Nicolae Panciu.
publicului pentru că ne-a fost alaturi şi pentru atmosfera creată!
Ansambluri care au susţinut mo-
Aplauzele ne-au încurajat să mergem mai departe în această
mente artistice la Sarighiol de Deal
competiţie.” declară domnul Osman Harun, de data aceasta,
au fost : Ansamblul folcloric aromân
în calitate de coordonator al ansamblului Fidanlar-Delikanlılar.
„Dor”, din Sarighiol de Deal, judeţul
În paralel cu aceste activităţi, în Ayvalık, ceremoniile Tulcea, Ansamblul folcloric „Valena-
dedicate „19 Mai – Comemorarea Atatürk, Ziua Tineretului şi sportului” au fost sărbătorite cu entuziasm. Programe- şii” din Valeni, Republica Moldova,
le organizate de prefectură, primărie, inspectoratul şcolar, şcoli şi licee, au început cu ceremonii de depunere de Ansamblurile folclorice „Astra” din
coroane în Piaţa Republicii, la statuia lui M.K. Atatürk. După intonarea „Imnului naţional” şi arborarea steagului, au Săcele, judeţul Braşov, Ansamblul
avut loc discursuri în care au fost prezentate realizările tinerilor localităţii Ayvalık. De asemenea tinerii şi-au exprimat Aromânilor Grămosteni din Skopie, Ma-
recunoştinţa faţă de marele lider Atatürk. cedonia, Ansamblul folcloric turcesc
Ceremoniile de la Amfiteatru au început, de asemenea, cu „Tuna” al UDTR Tulcea, Ansamblurile greceşti,, Otheelos şi
citirea „Cărţii de ceremonii” şi intonarea imnului naţional. Discur- Zauzounia” din Tulcea, Ansamblul ruşilor lipoveni „Juravelii”
sul cu privire la sensul şi importanţa zilei a fost dat de directorul din Jurilovca, judeţul Tulcea, Ansamblul folcloric grecesc
Centrului pentruı tineret şi sportiv din Ayvalık. În numele tineretului, „Odisseya” din Tulcea, Ansamblurile aromane „Lilici ditu
elevi din dıverse şcoli au prezentat discursuri în numele tinereţii şi a maiu şi Piturnichi ditu pădurii” ale Clubului Copiilor din
respectului faţă de strămoşi. Ceremoniile au mai cuprins momente Costeşti judeţul Argeş, Ansamblul folcloric „Bobocica” din
în care au fost decernate premii pentru diverse întreceri sportive Băileşti, judetul Dolj, Ansamblul folcloric „Altona” din Cerna,
care au avut loc în cadrul concursurilor „Marşul Tineretului”. Au fost judeţul Tulcea, Ansamblul ruşilor lipoveni „Malae Nekrasovti
răsplătite pentru rezultatele lor echipele de tineri care au intrat în „ din Sarichioi, Tulcea, Ansamblul folcloric „ Sfitlina” din
turneul de volei al liceenilor. Au mai primit premii şi trofee echipe Vişina, judeţul Tulcea, Ansamblul folcloric „Ţara Vrancei”
şi elevi care s-au întrecut în această săptămână a tineretului şi din Focşani, judeţul, Ansamblul folcloric „Chave-Zurale”,
sportului în cadrul Turneul de tenis de masă, nivel liceu. Elevii şcolilor profesionale şi foarte mulţi studenţi care au intrat Partida rromilor Tulcea, Ansamblul bulgaresc „Asiga” din
în alte competiţii au primii premii şi trofee. Studenţii au citit poezii care conţin semnificaţia şi importanţa zilei de 19 Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea, Ansamblul folcloric „Flu-
Mai. După nenumărate spectacole, parade, concursuri, muzică şi dans programul acestei săptamâni a tineretului a ieraşii Dobroteşti” din judeţul Teleorman, Ansamblul folcloric
fost finalizat cu episodul nocturn „ Plimbarea Tineretului cu făclii şi lanterne”. Sute de localnici de toate vârstele s-au „Rândunica” din Vâlcele, judeţul Olt, Ansamblul folcloric
adunat în faţa primăriei pentru a-i întâmpina pe tinerii care aveau în mâini „Lumina” lor. Au fost spuse lozinci, au fost „Câmpul Pâinii” din Cugir, judeţul Alba, Ansamblul folcloric
făcute promisiuni, au fost pomeniţi martiri şi eroi, au fost vizionate filme ce aveau ca temă centrală tineretul. „Mugurelul” din Costeşti, judetul Argeş, Ansamblul folcloric
Concertele şi spectacolele de noapte la care au fost invitaţi mari artişti, printre care s-au numărat şi tinerii noştrii „ Florile Bucovinei” din Rădăuţi, judeţul Suceava şi Recital
UDTR, au făcut ca publicul să trăiască ore de neuitat. Toţi cei prezenţi şi-au exprimat cu entuziasm amintirile şi experi- Nicolae Panciu din Sarighiol de Deal.
enţele din trecut. Tinerii noştrii au participat cu tot sufletul la toate activităţile propuse de organizatorii din Turcia şi au Comunitatea turcă din România a fost reprezentată
ţinut să-şi exprime mulţumirile faţă de UDTR şi guvernul României care le-a oferit ocazia să participe la o asemenea de către Uniunea Democrată Turcă din România filiala
manifestare. La mulţi ani tineretului turc şi tineretului din întreaga lume! Tulcea prin ansamblul de dans folcloric „Tuna” coordonat
de instructor Nurten Mahmudi.
Osman Melek
Manifestarea a debutat cu o horă a prieteniei şi spec-
tacolul tradiţional păstoresc:”Pornirea turmelor” prezentat

Festivalul Internaţional Multietnic de Ansamblul Folcloric Aromân „Dor” care împlineşte la

21 mai 2019, 41 de ani de activitate. Spectacolul a avut loc

al Păstoritului, Sarighiol de Deal în aer liber, pe o scenă amplasată, într-un loc cunoscut
de localnici drept Izvorul Licuvita – un izvor tămăduitor, în
comuna tulceană Beidaud.
Tradiţii şi obiceiuri legate de păstorit, cântece şi dansuri prezentate de ansambluri din ţară şi străinătate, la cea
Câteva mii de sarmale şi multe plăcinte au fost pregătit
de-a XVI-a ediţie a Festivalului Internaţional Multietnic al Păstoritului.
pentru acest festival de gospodinele din Sarighiol de deal şi

În 2003, a avut loc prima ediţie a Festivalului Internaţional Multietnic al Păstoritului, ajuns în 2019, la cea de XVI-a
ediţie şi desfăşurat între mai atât la Sarighiol de Deal, cât şi la Teatrul Jean Bart din Tulcea.
Beidaud, mai cu seamă pentru petrecerea câmpenească
ce a avut loc în satul tulcean Sarighiol de Deal.
Pe scena „Izvorul Tămăduirii”, Sarighiol de Deal au evoluat ansambluri ale minorităţilor din judeţul Tulcea, dar
Nilgün Panaitescu
şi din judeţele: Braşov, Dolj, Vrancea, Olt, Alba, Suceava, Argeş, Teleorman. Cei mai de preţ oaspeţi au fost însă,
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 12 13 pagina
sayfa
Kadir Gecesi
Y üce kitabımız Kur’an-ı Kerim’in ifadesi ile bin aydan daha
hayırlı olan kadir gecesini idrak ettik. Zaman ve mekanlar
kendilerinde meydana gelen önemli olaylarla değer kaza-
nırlar. Kadir gecesini bin aydan daha hayırlı kılan da yüce
kitabımız Kur’an-ı Kerim’in bu gece inmeye başlamasıdır. Yüce
rabbimiz, kadir gecesinin kıymetini beyan eden surede şöyle
buyurmaktadır: “Şüphesiz biz onu (Kur’ân’ı) kadir gecesinde
indirdik. Kadir gecesinin ne olduğunu bilir misin? Kadir gecesi
bin aydan daha hayırlıdır. Melekler ve Ruh (Cebrail) o gece-
de, rablerinin izniyle her türlü iş için iner de iner. O gece, tan
yerinin ağarmasına kadar bir esenliktir.”
Kadir gecesini gereği gibi anlayıp hakkıyla değerlendir-
menin yolu, bu mübarek gecede inmeye başlayan Kur’an-ı
Kerim’i okumak ve onun mesajlarını anlamaktan geçer.
Kur’an-ı Kerim insanın dünya ve ahiret mutluluğunu sağlamayı
hedefler. Aklımızı, gönül dünyamızı aydınlatır. Manevi varlığı-
mızı karartan her türlü kötülük ve olumsuzluktan bizleri arındırır.
Bin aydan daha hayırlı olan Kadir gecesi ilahi rızayı kazanmak,
günahlardan arınmak, hayatına yeni bir başlangıç yapmak
isteyen müslümanlar için bulunmaz imkanlar sunmaktadır. Bu
nedenle manen bin aydan daha hayırlı olduğu müjdelenen,
dolayısıyla yaklaşık seksen küsur yıllık bir insan ömrüne bedel
olan bu gecede tüm camilerde Kuran-ı kerim okundu, mev-
lidler okundu, namazlar kılındı ve dualar yapıldı. Kral camii
cemaati özellikle gençler, bu gecede camiye gidip sabaha
kadar bu geceyi en güzel şekilde geçirmeye çalıştılar. Prog-
ramda Köstence imamları sohbet ve dualar ettiler. Kuran-ı
Kerim okundu, ilahiler söylendi böylece program sabaha
kadar devam etti. Bu gece Romanya Demokrat Türk Birliği din
komisiyonu bu programı ve gençleri destekleyerek onlara sa-
hur için ikramlar sundu. Sahuru birlikte yapan gençler, dostluk
ve kardeşliğin hakim olduğu bir kez daha gösterdiler. R.D.T.B
olarak gençlerimizin yanında olmayı çalışıyoruz ve onlara her
faaliyette yardım etmeye devam edeceğiz.
Bu gece camiye gelen tüm gençlerimize teşekkür
ediyoruz ve Allah onların yaptıkları ibadetleri kabul etmesini
diliyoruz.
Firdes Musledin
• Mai – Mayıs •
Personalităţi din toate
domeniile la tradiţionala cină
de iftar organizată de TIKA
în parteneriat cu Muftiatul
Cultului Musuman din România
În data de 27 mai, la Bucureşti a avut loc cina tradiţională de iftar, organizată de TIKA în parteneriat cu Muftiatul
Cultului Musuman din România. La masa au participat reprezentanţi ai comunităţii musulmane din România
şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale şi ai reprezentanţelor diplomatice. Administraţia prezidenţială a fost
reprezentată la eveniment de consilierul prezidenţial d-nul Sergiu Nistor.
Cu acest prilej, muftiul
Cultului Musulman din Româ-
nia, Muurat Iusuf, a transmis
următorul mesaj: „Musulmanii
din România, reprezentaţi de
Muftiatul Cultului Musulman,
sunt onoraţi ca la această
cină de iftar organizată împre-
ună cu Agenţia de Cooperare
şi Coordonare Turcă – TIKA – în
perioada lunii sfinte Ramazan,
să fie alături de oficialităţi
ale statului român, diplomaţi
acreditaţi în România, a re-
prezentanţilor cultelor religioase recunoscute oficial şi a celorlalţi participanţi la eveniment.
Având în vedere semnificaţia acestei luni, instituţia noastră, ca în fiecare an, a derulat acţiuni religioase, culturale
si umanitare, reuşind să trezească sentimentul de unitate şi ataşament faţă de valorile religioase practicate în acest
spaţiu Carpato-Danubiano-Pontic în bună înţelegere cu celelalte culte. Rolul nostru activ de cooperare cu cele-
late culte are ca scop susţinerea idealurilor noastre de comuniune într-o mare familie europeană. Anterior acestei
perioade, Muftiatul Cultului Musulman a fost prezent la mai multe evenimente internaţionale atât în spaţiul Uniunii
Europene, cât şi în statele din regiune unde s-a pus accent pe rolul cultelor în dezvoltarea educaţională şi asigura-
rea unui climat de convieţuire interetnic şi interreligios care să garanteze prosperitate şi securitate pe acest bătrân
Continent. În acest context, am evidenţiat experienţa pe care instituţia noastră a acumulat-o în timp şi care poate
fi transpusă în noi proiecte legislative la nivel european, menite să consolideze statutul şi rolul pe care comunităţile
musulmane îl au în domeniul imigraţiei, integrării sociale şi educaţionale ce poate contribui la asigurarea securităţii
şi dezvoltării acestor state.
Cu acest prilej ţinem să evidenţiem şi relaţia specială pe care comunitatea noastră o are cu Turcia, care este
alături de noi în derularea proiectelor religioase şi de restaurare a unor monumente istorice. În ultima vizita de lucru
pe care am avut-o împreună cu domnul Victor Opaschi, ministru secretar de stat, atât preşedintele turc – Excelenţa
Sa domnul Recep Tayyip Erdogan, cât şi viceministrul de externe Excelenţa Sa domnul Faruk Kaymakci au transmis
salutul călduros faţă de comunitate şi de omologii români, asigurându-ne de sprijin în proiectele pe care le vom iniţia
împreună pe viitor. De asemenea, comunitatea musulmană din România se bucură de vizita pe care Sanctitatea Sa
Papa Francisc o va efectua în ţara noastră, ca semn de recunoştinţă faţă de valorile spirituale împărtăşite de către
poporul român, motiv pentru care vom fi prezenţi la evenimentele derulate cu această ocazie, alături de Patriarhia
României şi celelalte culte.
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 14 15 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

În încheiere, doresc să mulţumesc atât Administraţiei Prezidenţiale, cât şi Guvernului României pentru sprijinul pe României, acestă loialitate fiindu-i recunoscută prin construirea Moscheii „Carol” din Constanţa, simbol al respectului
care ni-l acordă în rezolvarea problemelor specifice cultului, asigurându-i totodată de respectul şi consideraţia noastră.” de care s-a bucurat din partea Statului român.
Ambasadorul Republicii Turcia în România, Putem afirma că după 1990, România
d-na Füsun Aramaz a transmis următoarele: este un model european în ceea ce priveşte
„Luna Ramazanului este o lună sfântă, este o integrarea comunităţii musulmane. Cultul mu-
lună care înseamnă solidaritate, este o lună sulman este cult recunoscut, şi ca atare, potrivit
care înseamnă pace şi înţelegere. Suntem Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi
extrem de fericiţi să fim astăzi, împreună, cu regimul general al cultelor, partener al Statului
oameni de diverse confesiuni, reprezentanţi român, recunoscut ca factor al păcii sociale şi
ai acestor confesiuni. Profit de această ocazie participant la construcţia binelui comun.
pentru a adresa, încă o dată, mulţumiri auto- Un rol foarte important în dezvoltarea şi
rităţilor române pentru faptul că au facilitat afirmarea acestei dimensiuni pozitive, fertile a
această convieţuire între diversele comunităţi prezenţei musulmanilor în societatea româneas-
de diverse naţionalităţi, printre care cea turcă şi tătară”. că îl joacă Muftiatul Cultului Musulman din România şi în special domnul Muftiu Iusuf Muurat, cu care am privilegiul de
Prezent la cină, secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi a reafirmat „Sunt onorat să mă aflu alături de a lucra îndeaproape încă de acum 7 ani, de la începutul mandatului meu ca secretar de stat pentru Culte. Continui
dumneavoastră. Ca în fiecare an, în luna Ramadanului, musulmanii din întreaga lume se reunesc de Iftar pentru a-şi să fiu impresionat de energia şi tenacitatea cu care Domnul Muftiu a acţionat şi acţionează în permanenţă nu doar
celebra credinţa, tradiţia şi valorile. pentru protejarea patrimoniului şi promovarea intereselor directe ale comunităţii pe care o reprezintă, ci şi de grija
Ramadanul este un timp al familiei, un timp de întâlnire şi întărire a legăturilor dintre membrii familiilor, de conso- domniei sale pentru dezvoltarea dialogului interreligios, pentru păstrarea unor relaţii apropiate, de încredere şi coo-
lidare a acestei instituţii care, cam peste tot în lumea de astăzi, riscă să îşi piardă din semnificaţie. Postul Ramadanului perare între toate cultele religioase din ţara noastră, ca garanţie a unei societăţi stabile, deschise, plurale şi solidare.
este însă şi un moment al solidarităţii comunitare, al cetăţeniei sociale. Urmând unei zile de post strict, dedicată rugă- Mai cu seamă în ultimii ani în care Secretariatul de Stat pentru Culte a fost din ce în ce mai implicat în dezbaterile
ciunii şi concentrării spirituale, masa de Iftar este o celebrare a dimensiunii comunitare, irenice a credinţei islamice, şi reuniunile internaţionale pe tema libertăţii religioase, am fost de-a dreptul impresionat să descopăr preţuirea de
care pune în centru slujirea reciprocă în familie şi în societate. Aceasta îi adună pe credincioşi laolaltă, construieşte care se bucură domnul muftiu Iusuf Muurat nu doar în rândul celorlalţi lideri religioşi musulmani, ci şi în faţă autorită-
comunitatea şi creează obligaţii sociale faţă de aproapele sau departele aflat în griji şi nevoi. Masa de Iftar nu este, ţilor publice şi organizaţiilor internaţionale. În egală măsură, de aceeaşi preţuire se bucură domnul Muftiu şi în ochii
astfel, doar o mângâiere în timp de post, ci şi un loc de cultivare a dialogului, a milostivirii faţă de cei aflaţi în nevoi şi statului român. Astfel, în calitate de şef de cult, dl. Muftiu beneficiază de un statut asimilat celui de ministru, funcţie
regăsirii fundamentelor propriei credinţe, identităţi şi comunităţi. de demnitate publică.
Într-o societate cum este cea de astăzi, În ultimii ani, Secretariatul de Stat pentru Culte a făcut demersuri
marcată de o criză deopotrivă economică, concrete pentru a dezvolta relaţii nu doar cu marile organizaţii religioase,
socială şi identitară, cunoaşterea este cel mai adică cultele religioase, ci şi cu comunităţi mai mici, precum asociaţiile
bun instrument de restabilire a încrederii şi a religioase şi diferite alte organizaţii cu caracter religios, ţinând seama
echilibrului social. Pentru că multe dintre feno- de faptul că şi acestea, la rândul lor, pot aduce contribuţii semnificative
menele extremiste din lumea de astăzi poartă şi la edificarea binelui comun. Tocmai de aceea, în ultimii ani am avut
o amprentă religioasă, mulţi se grăbesc să pună satisfacţia de a mă întâlni cu mai mulţi lideri ai asociaţiilor şi fundaţiilor
etichete, să asimileze o întreagă religie cu unele musulmane arabe din Bucureşti şi din ţară, să stabilim un dialog pentru
fenomene marginale. Analfabetismul religios, a ne cunoaşte şi să încercăm să rezolvăm probleme de interes comun.
alături de ignorarea deliberată a dimensiunii re- De asemenea, doresc să felicit TIKA pentru felul în care se implică
ligioase a fiinţei umane, sunt două mari pericole şi sprijină proiectele comunităţii musulmane din România. Deja de mulţi
care riscă să destabilizeze societatea contemporană, deoarece acestea acţionează ca forme de refuz al Celuilalt, ani, TIKA a contribuit semnificativ nu doar la restaurarea unor lăcaşuri de
de respingere a propriilor rădăcini şi a potenţialului extraordinar de acţiune pe care credinţa, religia şi solidarităţile cult, ci s-a implicat şi în diverse proiecte sociale în special în zona Dobrogei.
generate de acestea, îl au în societate.
Consider întâlnirea de astăzi ca fiind expresia dorinţei domnului Muftiu Iusuf Muurat şi a comunităţi musulmane
În calitate de secretar de stat pentru Culte, consider că este foarte important, în momentul în care România de a acţiona ca un vector de dialog, de solidaritate, de cooperare cu instituţiile statului, cu celelalte culte din Ro-
exercită preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, să ne facem o datorie şi o prioritate din punerea în valoare a fertilităţii mânia. Sunt convins că această întâlnire din luna sfântă a Ramadanului, în jurul mesei de Iftar, arătă în chipul cel mai
pluralismului religios al ţării noastre. Este foarte important să înţelegem şi să recunoaştem, cum se cuvine, contribuţia fericit cum celebrarea publică a unor convingeri religioase poate fi un prilej al deschiderii, al întâlnirii, al cooperării şi
fiecărei comunităţi etnice şi religioase la edificarea societăţii româneşti. Edificarea României moderne, a României al bunelor relaţii comunitare – un semnal de pace, toleranţă şi armonie interetnică şi interculturală.”
europene de astăzi, nu ar fi fost posibilă fără participarea şi cooperarea membrilor tuturor acestor comunităţi. Români,
Printre invitaţi s-au mai aflat deputaţi români şi diplomaţi străini acreditaţi în România, printre aceştia numărân-
maghiari, evrei, armeni, turci şi tătari ş.a.m.d. – fiecare comunitate şi-a adus aportul la construirea unei Românii eu-
du-se, d-nul Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, deputaţi, primari, birocraţi, reprezentanţi ai diverselor
ropene, dând ţării noastre cărturari, savanţi, artişti, dar şi oameni capabili să îşi dea chiar viaţa pentru ţară, în timpul
culte religioase, turcologi, reprezentanţi ONG, fotbalistul Gheorghe Hagi şi mulţi alţi oaspeţi de seamă.
marilor conflagraţii mondiale.
Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de Deputatul, Iusein Ibram, Secretarul General, Ervin
Musulmanii sunt prezenţi în spaţiul românesc de mai bine de opt secole, primele indicii în acest sens datând încă
Ibraim, Preşedintele filialei Bucureşti, Şemsi Turhan, Vicepreşedintele Comisiei de religie, Firdes Musledin, preşedintele
din secolul al XII-lea, iar primele comunităţi stabile – din secolul al XIV-lea şi al XV-lea. Odată cu integrarea Dobrogei
comisiei de tineret, Osman Harun, preşedintele comisiei de tineret filiala Bucureşti, Aynur Ablai şi jurnalistele publicaţiei
în România în 1877-1878, această comunitate, aşezată în Dobrogea şi constituită cu precădere din etnici turci şi tătari
«Hakses» Sorina Asan respectiv Nurcan Ibraim.
a fost recunoscută de Statul român, păstrându-şi conducerea proprie. Această comunitate a fost şi a rămas loială
Prof. Firdes Musledin
 • Mai – Mayıs •
Minunile
Sfântului
Miskin-Baba
de pe Insula
Ada-Kaleh
S A
fântul Miskin-Baba a venit pe Insula Ada-Kaleh ca fiind
ultimul dintr-o succesiune de şapte înţelepţi, socotiţi a
fi sfinţi. Se considera, de către locuitorii Insulei Ada-Kaleh,
că fiecare sfânt îşi anunţa moartea Hogelui (liderul spiritual
în comunitatea musulmană de pe Insula Ada-Kaleh), şi
că va veni succesorul lui, într-o anume zi, într-un anumit
moment. Ei îl vor recunoaşte singuri fără să le spună nimeni
nimic în acest sens.
Semnul de recunoaştere al lui Miskin Baba a fost, pe
lângă mesajul adresat guvernatorului şi faptul că a stat de
vorbă cu un călător necunoscut în limba persană. Imamul
Ahmet Ali, autorul Monografiei Insulei Ada-Kaleh, în anul
1938, menţionează că Miskin-Baba ar fi purtat discuţii cu
un călător japonez în limba japoneză.
Miskin Baba a săvârşit numeroase minuni, atât în via-
ţa sa, cât şi după moarte, devenind faimos pentru toată
lumea care auzise de el şi de Insula Ada-Kaleh. În primul
rând, deoarece cunoştea tainele medicinei, încă din
Buhara natală, ca şi predecesorii săi, Sfântul Miskin-Baba
a creat leacuri pentru cei bolnavi. Miskin Baba a locuit
într-o căsuţă modestă amenajată într-o cazemată. Umbla
în port simplu, sărăcăcios, aproape murdar, de unde şi
traducerea eronată a numelui său „Sfântul murdar”. Miskin
este reminiscenţa termenului babilonian prezent în Codul
lui Hammurabi, „muskenum”-oameni liberi, care nu au
avere, muncind cu braţele, situaţi în ierarhia socială între
„avellum”-cei bogaţi şi sclavi.
Miskin-Baba a mers de mai multe ori pe Muntele Alion,
pe malul românesc, lângă Orşova veche, pentru a culege
plante cu proprietăţi miraculoase, cu ajutorul cărora el
pagina
sayfa
Ada-Kaleh
Adası'ndaki
Aziz
Miskin-Baba
mucizeleri
ziz Miskin-Baba, kutsal olduğu düşünülen yedi bil-
geliğin sonuncusu olarak Ada-Kaleh Adasına geldi.
Ada-Kaleh Adası sakinleri tarafından, her azizin İmama
(Ada-Kaleh Adası'ndaki Müslüman topluluğun manevi
lideri) ölümünü açıkladığına ve halefinin belli bir anda
belli bir gün geleceğini kabul edilir. Bu konuda hiçbir şey
söylemeden onları yalnız tanıyacaklar.
Miskin Baba'nın tanınmasının işareti valinin mesajına
ek olarak Farsça'da bilinmeyen bir gezginle konuştuğu-
dur. 1938'de Ada-Kaleh Adası Monografı'nın yazarı İmam
Ahmet Ali, Miskin-Baba'nın Japonca bir Japon gezgin ile
konuştuğunu söyler. Miskin Baba, hem yaşamında hem
de ölümünden sonra, onu ve Ada-Kaleh Adası'nı duyan
herkes için ün kazanmış birçok mucize gerçekleştirmiştir.
Her şeyden önce, tıpkı gizemli olanı, kendi yerel
Buhara'sından, selefleri olarak tanıdığı için, Aziz Miskin-
Baba, hastalar için tedavi yarattı. Miskin Baba mütevazı
bir evde yaşadı. Fakir ve basit kıyafetle geziyordu, dolayı-
sıyla “Kutsal Kirli” adının hatalı çevirisi. Miskin, Hammurabi
Kodunda “muskenum” özgür, ücretsiz olan, servet sahibi
olmayan,”avellum”sosyal hiyerarşisinde yer alan, zengin-
ler ve köleler arasında bulunan Babilce terimi hatırlatıyor.
Miskin-Baba, insanlarla iyileşebileceği mucizevi
özelliklere sahip bitkiler toplamak için Romen kıyısında,
Eski Orsova'nın yakınındaki Alion Dağı'nda birkaç kez
yürüdü. Ünlü Alion çay - “Alion cay”, mide hastalıklarını
iyileştiren “Agrimonia Eupatoria” bitkisinden yapılmıştır.
Ahmet Ali, diğer yazarlar gibi, Miskin - Baba'nın Buhara'da
tıp okuduğunu, çünkü ünlü hekim İbn-Sina'nın onaylan-
masının yerini de alacağını söyledi. Miskin Baba, bir
Osmanlı onurunun oğlu olan “kayıp zihinleri” olan genç
bir adamın iyileşmesine atfedilir ve oğlanın babası, genç
adamın affedilmesini istedi (İmam Ahmet Ali tarafından
1938 Ada-Kaleh Monografı). Bu mucize, iblisleşmiş yüzyılın
hizmetkarı olan Kurtarıcı Mesih'in iyileşmesini andırıyor.
Miskin-Baba Hristiyanlar tarafından sevilemedi,
çünkü mucizelerinin birçoğu daha önce Kurtarıcı Me-
sih, Havariler, Tismana’dan Aziz Nicodemus gibi azizler
tarafından yapılanlardan bazılarına benziyordu. Aynı
16 17 pagina
sayfa
putea vindeca oamenii. A răma celebru „ceaiul de Alion”
- „Alion cay”, făcut din planta numită ştiinţific „Agrimonia
Eupatoria”, care vindeca bolile de stomac („mide grisi”).
Ahmet Ali, ca şi alţi autori fac trimitere şi la faptul că Miskin
-Baba ar fi studiat chiar medicina la Buhara, pentru că aco-
lo ar fi fost şi locul de afirmare al celebrului medic Ibn-Sina.
Lui Miskin Baba i se atribuie vindecarea unui tânăr „cu
minţile rătăcite”, fiu de demnitar otoman, după ce acesta
l-ar fi pălmuit pe Miskin-Baba, iar tatăl băiatului s-a rugat
insistent ca tânărul să fie iertat (informaţie prezentată de
imamul Ahmet Ali în Monografia Insulei Ada-Kaleh din
1938). Această minune seamănă cu vindecarea demo-
nizatului, a slugii sutaşului, de către Mântuitorul Hristos.
Miskin-Baba nu putea să nu fie iubit de creştini, deoare-
ce multe din minunile sale erau asemănătoare cu unele
dintre cele făcute mai înainte de Mântuitorul Hristos, de
Apostoli, de sfinţi, precum Sfântul Nicodim de la Tismana...
Potrivit aceleiaşi surse, într-o zi, se spune că 12 militari nu
reuşeau să scoată dintr-un şanţ un tun, iar Miskin Baba i-a
îndepărtat, scoţând tunul singur...
Miskin Baba a trăit, se spune, mai mult de 100 de ani.
A fost îngropat, într-un mormînt modest, cu o piatră pe
care s-a gravat un epitaf. Minunile însă, au continuat şi
după moarte. De la moartea sa, în anii creştini 1858-1859
(pe epitaf e menţionat anul Hegirei), până în secolul XX,
mormântul simplu al sfântului era un veritabil loc de pele-
rinaj. Istoricul Aurel Decei menţionează ziyaret-gah-ul lui
Miskin-Baba în Encyclopedie de l Islam. Nouvelle Edition,
vol. I, Leiden-Paris cu rol de centru de pelerinaj.
Un alt procedeu, cu rădăcini în Antichitatea greacă,
se practica şi la Ada-Kaleh. Pentru a afla un răspuns în vis,
vechii greci obişnuiau să doarmă o noapte în templul lui
Asklepios, sau în cel al lui Herakles din Beoţia. Locuitorii din
Ada-Kaleh luau un pumn de pământ, de lângă mausoleul
lui Miskin Baba şi îl puneau sub pernă, la ei acasă, deoa-
rece spaţiul era prea mic, pentru ca un om să doarmă
o noapte acolo. După trei zile, termenul pentru aflarea
răspunsului visului, ei aduceau pământul la loc, altfel,
existând, în concepţia localnicilor pedeapsa blestemului
din partea sfântului.
O lumânare pusă la mormântul său îi ajuta pe în-
drăgostiţi, băieţi şi fete să-şi afle jumătatea. Copiii bolnavi
de epilepsie erau aduşi la mormântul său, lăsaţi seara, o
vreme, culcaţi pe lespede, în partea stângă, unde era
inima sfântului. Mama spunea o rugăciune „Dede, be-
nim çocuğum senin olsun-Tată, copilul meu să fie al tău”,
după care lăsa o cămaşă a micuţului câteva zile, pentru
a vedea dacă exista şansa vindecării.
Sfântul Miskin-Baba era invocat de foarte mulţi oa-
meni, indiferent de religie. Nu conta dacă localnicul era
musulman, creştin sau evreu. Într-o zi, Ibrahim Ali, conform
cercetărilor întreprinse de Val Cordun, paznicul care avea
• Mai – Mayıs •
kaynağa göre, bir gün, 12 askerin bir hendekten bir topu
çıkaramadığı ve Miskin Baba topu tek başına çekerek
çıkardığı söyleniyor...
Miskin Baba'nın 100 yıldan fazla bir süredir yaşadığı
söyleniyor. Üzerine bir epitaphın oyulduğu bir taşla mü-
tevazı bir mezarda gömüldü. Ancak mucizeler ölümden
sonra da devam etti. Ölümünden, 1858-1859 tarihlerinde
Hristiyan yıllarında (sözde Hegire yılını bahsetti) 20. yüzyıla
kadar, azizin basit mezarı gerçek bir hac yeriydi. Tarihçi
Aurel Decei, Miskin Baba’ın İslam Ansiklopedisi'ndeki
dayyaretgah'ını anlatıyor. Nouvelle Edition, cilt. Ben,
Leiden-Paris'i hac merkezi olarak.
Eski Yunan'da kökleri olan bir başka yöntem Ada-
Kaleh'de de uygulanmaktadır. Rüyada bir cevap bulmak
için, eski Yunanlılar Asklepios tapınağında veya Beotia
Herakles tapınağında uyurlardı. Ada-Kaleh sakinleri,
Miskin Baba'nın türbesinin yanından bir avuç toprak
alıp ve evdeki minderin altına koydular, çünkü orası bir
adam için bir gece uyuyamayacak kadar küçüktü. Üç
gün sonra, rüyanın cevabını bulmak için kullanılan terim,
geri getirdiler, aksi takdirde, yerlilerin gözünde azizin
lanetinin cezası vardı.
Mezarına yerleştirilen bir mum, aşıkların, erkeklerin
ve kızların yarısını bulmasına yardımcı olur. Epilepsi hasta
çocukları mezarına getirildi, bir süre bırakıldı, kutsal kalbin
olduğu yerde, slabın üzerinde yattı. Annem, “Dede, be-
nim çocuğum senin olsun-Baba, çocuğum senin olsun”
diye dua etti, iyileşme şansı olup olmadığını görmek için
birkaç günlüğüne küçük bir kızın gömleğini bırak. Aziz
Miskin-Baba, din ne olursa olsun birçok kişi tarafından
çağrıldı.
Yerli bir Müslüman, bir Hıristiyan veya bir Yahudi olup
olmadığı önemli değil. Bir gün, İbrahim Ali mezar izleme
görevini yapan, Val Cordun'un yaptığı incelemelere
göre, Aziz'in mezarın kaderinden hoşnut olmadığı ve on-
dan İmam’a gitmesini istediği bir rüya gördüğünü söyledi.
Çünkü mezarın bakımı yapılırsa, yakında adanın kaderi
“daha büyük yerlerin” müdahalesiyle değişecektir.
1924'ten beri, ada resmen Romanya'ya aitti, 19.
yüzyıldan sonra, askeri görevinden vazgeçmesinin ar-
dından, Osmanlı İmparatorluğu’nda kaldı, ancak 1919’a
kadar “Habsburg Koruyucusu” altında kaldı. Ada-Kaleh
Adası’nın üç sakini muhtaç “(balıkçı Regeb, Ayduk-Ah-
 • Mai – Mayıs •
sarcina de a veghea mormântul, a avut un vis în care
Sfântul s-a arătat nemulţumit de soarta mormântului şi i-a
cerut să meargă la Hoge şi să fie luate măsuri, deoarece,
dacă mormântul îi va fi îngrijit, în curând soarta insulei se
va schimba prin intervenţia „mai marelui locurilor”.
Începând din 1924, insula aparţinea oficial României,
după ce, din secolul XIX, după renunţarea la rolul ei militar
ea rămăsese a Imperiului Otoman, dar sub „protectorat
habsburgic”, până în 1919. Trei locuitori din Insula Ada-
Kaleh, „nevoiaşi” (pescarul Regeb, Ayduk-Ahmet şi Mus-
tafa Hasan) i-au construit prin colectă un mic mausoleu,
ziyaret-gah, peste mormântul său, fapt menţionat într-o
inscripţie, în 1931. În interior, au fost puse diverse tablouri,
imagini socotite sacre, sfeşnice pentru lumânări. La scurt
timp, la 4 Mai 1931, regele Carol al II-lea a vizitat Insula
Ada-Kaleh şi a promis autorităţilor că va interveni pentru
îmbunătăţirea vieţii locuitorilor, fiind înfiinţate fabrici (tutun,
rahat) şi fiind date privilegii comerciale şi scutiri de taxe
şi impozite.
Mormântul a avut, până în 1967, trei paznici din fami-
lia unui localnic, numit Hussein ( bunic, tată, nepot- Kurt,
Mustafa şi Yakub).
La ziyaret-gah-ul Sfântului Miskin-Baba, nou construit
ajungeau chiar pelerini din Orşova, Turnu-Severin şi alte
localităţi apropiate. Între anii 1967-1970, insula a fost supusă
pregătirii pentru scufundare, din cauza planului de con-
strucţie a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile
de Fier”, în cooperare cu fosta Iugoslavie. O parte a fortifi-
caţiei (cetatea în formă de stea, „tip Vauban”, construită
de austrieci începând din secolul XVIII), reşedinţa paşei,
precum şi mormântul (nu şi mausoleul) lui Miskin Baba au
fost strămutate pe Insula Şimian, deoarece se dorea iniţial
refacerea comunităţii de pe Ada-Kaleh. O altă construcţie
care urma a fi mutată era şi moscheea, cu minaret de 10
m, construită în fosta biserică a mănăstirii franciscane. De
menţionat că moscheea era cea mai mare din România,
întrecând-o pe cea de la Constanţa.
Din păcate, proiectul academicianului C.S. Nico-
lăescu-Plopşor a murit odată cu el, iar moscheea a fost
dinamitată şi demolată cu tot cu minaret. Mormântul lui
Miskin-Baba, salvat de la scufundare, este astăzi uitat, pe
Ostrovul Şimian. Conducerea politică a României avea
pagina
sayfa
met ve Mustafa Hasan) 1931 yılında bir yazıtta bahsedilen
mezarının üzerine küçük bir türbe, ziyaret gah yaptırdı.
İçinde çeşitli resimler, kutsal şamdanlar vardı. Kısacası,
4 Mayıs 1931'de, Kral Carol II, Ada-Kaleh Adası'nı ziyaret
etti ve yetkililere fabrikalar kurarak (tütün, lokum), ticari
ayrıcalıklar ve vergi muafiyetleri ve vergiler vererek sakin-
lerinin yaşamlarını iyileştirmek için müdahale edecekle-
rine söz verdi. Mezarın 1967 yılına kadar Hüseyin adında
bir yerel ailesinden üç büyük muhafızı vardı (büyükbaba,
baba, torun, Kurt, Mustafa ve Yakub).
Aziz Miskin Baba'nın yeni inşa edilen türbesini, Or-
şova, Turnu-Severin ve diğer yakın kasabalardan ziyaret
ediyorlardı. 1967 ve 1970 arasında, ada, eski Yugoslavya
ile işbirliği içinde hidroelektrik ve navigasyon sistemi
“Demir Kapılar” in yapılışı nedeniyle dalış için bir hazırlık
sürecinden geçiyordu. Tahkimatın bir kısmı (on sekizinci
yüzyıldan bu yana Avusturyalılar tarafından inşa edilen
Vauban tipi kale), paşanın ikametgahı ve Miskin Baba'nın
mezarı (türbesi değil), Simian Adası'na taşındı, çünkü
başlangıçta restore edilmek istendi Ada-Kaleh toplulu-
ğu. Taşınacak diğer bir yapı da eski Fransisken manastır
kilisesinde inşa edilen 10 m minareli camidir. Caminin
Romanya’nın en büyüğü olduğu, Köstence’ninkine göre
daha büyük olduğu belirtilmelidir.
Ne yazık ki, akademisyen C.S. Nicolaescu-Plopor
projesi onunla öldü ve caminin dinamit ve minare ile
yıkıldığı belirtildi. Miskin-Baba'nın batmakta olan meza-
rı, bugün Simian Adası'nda unutulmuştur. Romanya'nın
politik liderliğinin Metro, Halk Evi, Tuna-Karadeniz Kanalı
gibi başka planları vardı, böylece Simian Adası'ndaki
kültürel turizm projesinin (bir havuz ve bir park alanında)
kurulmuş olması gerekiyordu. Tahliye ve batma yılların-
da (1968-1970) kamulaştırılan ve tahliye edilen yerlileri
içeren kale duvarları daha sonra terk edilmiş kararların
çekmecesinde sınıflandırılmış ve kilitlenmiştir.
Öyleyse, Aziz Miskin-Baba kültü, bir zamanlar Ada-
Kaleh'te yaşayanların ve aynı zamanda torunlarının
hatıralarının anısına yaşıyor. Miskin-Baba, farklı dinlerden
insanları onurlandırdı. Kendisi, bir aziz olarak, dinden
bağımsız olarak Tanrı'nın sevgisinin taşıyıcısıydı. Miskin
-Baba, her türlü dini kısıtlama ve bağnazlığın üzerine
çıkabilen seçilmiş bir öyküye sahip bir azizdi. Kendisi,
18 19 pagina
sayfa
alte planuri, precum Metroul, Casa Poporului, Canalul
Dunăre-Marea Neagră, aşa că proiectul cultural turistic
de pe Ostrovul Şimian (se amenajase un ştrand şi un parc,
în zona zidurilor cetăţii), deşi era un angajament oficial,
inclusiv faţă de localnicii expropriaţi şi evacuaţi, în anii
evacuării şi scufundării (1968-1970) a fost clasat ulterior şi
încuiat în sertarul deciziilor abandonate. Aşadar, cultul
Sfântului Miksin-Baba este viu în memoria celor care au
locuit cândva pe Ada-Kaleh, precum şi în memoria ur-
maşilor acestora. Pe Miskin-Baba îl cinsteau oameni de
diferite religii. El însuşi, ca un sfânt, a fost purtătorul iubirii
de Dumnezeu, indiferent de religie. Miskin -Baba a fost un
sfânt cu o erudiţie aleasă, capabil să se ridice deasupra
oricăror forme de constrângere şi bigotism religios. El
însuşi, ca om, fusese martorul interferenţelor religioase,
iar ca sfânt a impus ideea ecumenismului, a cooperării
între religii (cu mai bine de un secol înaintea celor care
şi-au propus teroretizarea acestui principiu, în secolul XX),
devenind astfel un apostol al vremurilor viitoare, întrucât
vedem şi astăzi, cât preţ se pune pe dialogul dintre re-
ligii. Astfel, putem să dăm Insulei Ada-Kaleh imaginea
unei insule a dialogului, a convieţuirii diverselor religii, în
vremuri în care încă se purtau lupte crâncene pe baza
diferendelor religioase. Aşadar, cu Insula Ada-Kaleh nu
s-a scufundat doar o valoare materială ci una mult mai
importantă, cea spirituală. Figura lui Miskin-Baba a dăinuit
cel mai mult în mintea imamilor, hogilor comunităţii. Aceş-
tia au sprijinit şi existenţa unui preot ortodox, pentru puţinii
oameni cu această confesiune de pe insulă. Oamenii de
pe Ada-Kaleh au învăţat de la Miskin Baba importanţa
cunoaşterii limbilor străine, a comunicării, a înţelegerii
celuilalt. Rămasă fără menirea militară, pe care a avut-o
de secole, Insula Ada-Kaleh a fost o insulă a iubirii şi dialo-
gului spiritual, o citadelă a cooperării. „Interbellum musae
tacent- În război muzele tac” e un dicton latin aplicabil
acestei minunate insule. Când armele au tăcut, a fost din
nou vremea muzelor, a spiritului, până când politica şi-a
impus planul, iar o lume, un univers au dispărut sub apele
unui lac de acumulare, lumina spirituală fiind sacrificată
de dragul luminii electrice.
Ultima oară, doi copii l-ar fi visat prin 1972 (după
opinia doamnei Neriman Tasin Mehmet, croitoreasă de
pe Ada-Kaleh, stabilită apoi la Constanţa, intervievată în
2014, de Magda Andreescu), pe Sfântul Miskin-Baba, care
le-ar fi spus că se vor reîntâlni pe insulă după 50 de ani.
Să fie acesta semnalul că Sfântul Miskin Baba a oferit
posterităţii ideea renaşterii venerabilei „Ada-Kaleh”, ca un
semn al dragostei sale faţă de acel minunat loc cândva
plin de viaţă spirituală şi culturală, iar astăzi înghiţit de
apele Dunării? Că Sfântul Miskin Baba îi veghează încă
pe foştii locuitori ai Insulei Ada-Kaleh?
sursa-www.zamanromania.ro
• Mai – Mayıs •
bir erkek olarak, dini müdahalelere tanık olmuş ve bir
aziz olarak ekümenizm fikrini, dinler arasındaki işbirliğini
(yirminci yüzyılda bu ilkenin kuramlaştırılmasını önerenler-
den bir yüzyıldan fazla bir süre önce) dayatmıştır. Böyle-
ce, bugün gördüğümüz gibi, dinler arasındaki diyaloga
ne kadar değer verildiği geleceğin elçisi haline geliyor.
Bu nedenle, Ada-Kaleh adasına, diyalog adasının görün-
tüsünü, çeşitli dinlerin bir arada bulunup bulunmadığını,
dini tartışmalar temelinde hala süren savaşların yapıldığı
zamanlarda verebiliriz.
Böylece Ada-Kaleh Adası ile sadece maddi bir de-
ğer değil, daha önemlisi, manevi olan. Miskin-Baba’nın
figürü, toplumun, göçmenlerin olan İmamların kafasında
kaldı. Ayrıca adada bu itirafta bulunan birkaç kişi için bir
Ortodoks rahipinin varlığını desteklediler. Ada-Kaleh halkı
Miskin Baba'dan dilleri tanımanın, iletişim kurmanın ve
diğerinin anlayışının önemini öğrenmişlerdir. Yüzyıllar olan
kalan askeri Ada-Kaleh Adası, bir işbirliği kalesi olan sevgi
ve manevi diyalog adasıydı. “Interbellum musae tacent
- Savaşta, silahlar susar” bu harika adaya uygulanabilen
bir Latin diktumu. Silahlar sustuğunda, siyaset bir birikim
gölünün suları altında kaybolan bir dünya ve bir evren
olan bir dünya, elektrik ışığı uğruna feda edilen bir dünya.
En son, 1972'de iki çocuk onu hayal ederdi(2014
yılında Magda Andreescu tarafından röportaj yapan
Köstence'ye yerleşen Ada-Kaleh'den Bayan Neriman
Tasin Mehmet'in görüşüne göre) Aziz Miskin-Baba'nın 50
yıl sonra adada bir araya geleceklerini söylerdi. Miskin
Baba'nın, saygıdeğer “Ada-Kaleh” in yeniden doğuş
fikrini, ruhsal ve kültürel yaşamın bu harika yere olan
sevgisinin bir işareti olarak sunulmasının ve Tuna suların-
dan yutulmasının bir işareti olduğunu mu gösteriyor?Aziz
Miskin Baba hala Ada-Kaleh Adası'nın eski sakinlerini
izliyor mu?
Tercüme eden: Melec Amet
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 20 21 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Mahomed al II-lea, în limba turcă. Autorul arată că scopul operei sale este de a dovedi că Mahomed a fost un stăpânitor fără
cusur, având toate însuşirile marilor cârmuitori. Cunoscând multe datorită poziţiei sale de secretar al Divanului,

Cuceritorul Bizanţului
Tursun narează evenimentele domniei lui Mahomed într-o limbă cu numeroase înflorituri, plină de hiperbole,
dar care nu diminuează cu nimic interesul şi nici, cel mai adesea, precizia faptelor.
Scrisă şi ea în limba vorbită, cronica în versuri a lui Aşik Paşa Zade constituie de asemenea una dintre
... dar şi cărturar şi poet al Orientului sursele esentiale pentru cunoaşterea acestei epoci, alături
de Hevesname a lui Cafer Çelebi, Düsturname de Enveri, şi
Mahomed manifesta faţă de poeţi, ca şi faţă de toţi cărturarii şi artiştii, o mare generozitate. Kutname, în care poetul Uzun Firdevsi zugrăveşte cucerirea
Bursali Ahmed, Kudsi, Katibi se numărau printre intimii săi, unii primind chiar ranguri înalte la Curte. Bursali insulei Mitilini. Poetul Cafer Çelebi o zugrăveşte pe cea a
Ahmed a fost numit paşă, Saadi a devenit nişanci, Şahidi şi Haydar, defterdar-i. Bun cunoscător al mişcărilor Constantinopolului. Şi alţi autori de mesnevi (cronici în versuri)
de idei şi artistice din lumea musulmană, sultanul se afla în bune relaţii, încă de la Maghnisa, cu ceilalţi prinţi ar trebui citaţi, fără a-i uita pe înalţii dregători, cum sunt Ma-
musulmanj: Baysonkor, nepotul lui Timur Lenk şi fiul lui Abd-el Latif, Djihan Şah, din dinastia Oilor negre, emirii rele vizir Mahmud Paşa, care scria sub pseudonimul „Adni”,
din Shirvan şi Herăt. El îi atrăgea la Curte pe poetii şi cărturarii din aceste ţări şi îi răsplătea cu dărnicie. Treizeci nişancı-ul Mehmed Paşa, care iscălea „Nişani”, şi mulţi alţii
dintre ei erau angajaţi permanent. Hoca Cami, marele scriitor indian, Mullah Cami, poetul persan, primeau care ne relatează întâmplările cărora le-au fost martori.
anual câte o mie de ducaţi. Acestuia din urmă i se trimiseseră cinci mii de ducaţi pentru a veni să se stabi- Ca şi celelalte domenii ale cunoaşterii, ştiinţele au cu-
lească la Curtea imperială, dar Uzun Hasan, şi el un suveran luminat, îl opri din drum la propria-i Curte. Poeţii noscut în vremea lui Mahomed o adevărată înflorire. Înainte
turci primeau sume şi mai însemnate. de secolul al XV-lea contribuţia turcilor în acest domeniu era
Cel mai vestit poet al vremii era Ahmed Paşa. Acesta fusese alături de Mahomed la asediu! Constan- departe de a o egala pe cea arabă şi persană. Hotărârea
tinopolului şi sultanul îl respecta în mod deosebit. „Curtenitor şi galant cu rare accese mistice” el fusese mult Cuceritorului de a înfiinţa noi şi mari medrese, unde ştiintelor
influenţat de Mir Ali Shir Nevai, marele poet al Curţii timuride de la începutul secolului. Ahmed excela în gazel li se aasigura un loc important, şi de a le reorganiza pe cele
şi kasida. Se citează adesea un poem al lui, plin de hiperbole, despre noul palat Topkapi: „... O treaptă a scării existente, dovedeşte că sultanul era conştient de această lip-
tale este întretăierea celor Şapte Sfere: o arcadă din sala ta de primire, cele Nouă Ceruri... Cel care păşeşte să. El însuşi manifesta interes faţă de ştiintă. Având în bibliote-
pe acoperişul Qalatului tău, zăreşte jos Cele Nouă Ceruri ca pe un bob de muştar.” Mulţi alţi poeţi au fost că cincisprezece manuscrise din domeniul fizicii, geometriei,
primiţi şi răsplătiţi de Mahomed şi vizirii săi: Melihi, Necati, „cel mai mare poet otoman după Ahmed” Sarica zoologiei, geografiei -între altele, după cum am mai spus-o.
Kemal, Cemali, pentru a nu-i cita decât pe unii dintre ei, fără a-i uita pe fiii sultanului, Baiazid şi mai ales Cem, Geografia lui Ptolemeu, tradusă de Amiroutzes, şi Insulele
asupra cărora vom reveni. Arhipelagului (în greceşte de Cristoforo Buondelmonti).
Cam pe atunci, de prin anii '60, Istanbulul începu să devină marele centru intelectual al Orientului Aceste foarte diverse lucrări de geografie dovedesc
Apropiat şi Mijlociu. pe măsură ce dispăreau dinastiile turkmene care fuseseră adevărate focare de cultură, cunozitatea lui Mahomed, setea lui de cultură şi nu. după
influenţate, printre alţii, de timurizii din Herat, „Parisul musulman al secolului al XV-lea”. Poeţii şi scriitorii acestor cum s-a afirmat, dorinţa de a cunoaşte ţările străine cu unicul scop de a pregăti cotropirea lor.
Curţi veneau acum la Istanbul. „Udată de bogatele favoruri venite de la înălţimea tronului, poezia otomană Strădaniile sultanului de a-i atrage la Curte pe artiştii şi scriitorii străini erau aceleaşi şi faţă de oamenii
înflori repede şi dădu roade îmbelşugate”. de ştiinţă de pe alte meleaguri despre a căror faimă aflase. Ali Kuşçu, astronom al lui Uluğ Bey, vestitul prinţ
Şi în provincie, poeţii şi cărturarii se reuneau în jurul personalităţilor de vază – guvernatori. magistraţi timurid, nepotul lui Timur Lenk, pasionat de matematică şi astronomie, aflându-se la Curtea lui Uzun Hasan,
etc., care îi protejau şi îi recompensau. La Bursa, încă de multă vreme un oraş unde cultura se afla la loc de a fost trimis ca sol la Istanbul. Mahomed I-a determinat să promită că va reveni după încheierea misiunii. Ali
cinste. Apărură poeţi de talent, în frunte cu ilustrul Ahmed. Zeynob. o vestită poetesă care trăia la Kastamonu, Kuşçu îşi va tine promisiunea. Sultanul îi va trimite o delegaţie la hotar pentru a-l întâmpina şi-l va numi dascăl
îi închină lui Mahomed un poem prin care îl îndemna să cucerească lumea. Apărură cenacluri la Amasya, la medresa de la Ayasofya, cu o leafă apreciabilă. Ali a fost întâiul profesor de astronomie şi matematică din
Kutahya, Kirşehir, Konya şi în alte oraşe, adesea în locul celor care gravitau mai înainte în jurul emirilor turcmeni, Imperiul Otoman. El a elaborat un comentariu asupra vestitelor tabele astronomice ale lui Ulug Bey şi a tradus
acum înlăturaţi de sultan. în arabă tratatul lui de aritmetică şi algebră. Învăţatul a format şi numeroşi discipoli, printre care pe Sinan Paşa,
Pe lângă aceşti poeţi şi scriitori „de Curte”, influenţaţi de literatura persană şi arabă, se păstra şi tradiţia unul dintre viziri, autor al unui tratat de astronomie.
poeziei populare, cel mai adesea religioasă şi mistică. provenită din tekke (mănăstiri de dervişi), uneori con- Ne-au rămas din epoca Cuceritorului şi multe tratate de medicină şi chirurgie, cel mai important fiind
testatară, dar şi nostalgică şi senzuală. Pe atunci. aceste cântece populare erau transmise şi răspândire din cel al medicului şef al spitalului din Amasya. Saraf al-Din ibn-Mahommed, scris în 1465, despre care autorul
sat în sat, de trubaduri, âşik (îndrăgostiţi), care se acompaniau la saz. spune: „Pentru a te distinge şi a atrage atenţia sultanului, protector al ştiinţelor, nu există altă cale decât să scrii
Unul dintre reprezentanţii lor cei mai de seamă este Eşrefoglu, urmaş al lui Mevlana şi mai ales al lui Yunus opere ştiinţifice.” Pe lângă medrese se aflau spitale unde lucrau medici „care cunoşteau bine variatiile pulsulni
Emre. marele poet derviş din secolele al XIII-lea - al XIV-lea, care a inspirat până azi un lung şir de poeţi în şi aveau întinse cunoştinţe de anatomie şi medicină”. Aceştia erau obligaţi să-şi viziteze bolnavii de două ori
acelaşi timp contestatari, naţionalişti şi- cel puţin în scrierile lor- apropiati de oamenii simpli. pe zi. Spitalele şi medicii erau controlaţi de un Consiliu Imperial al medicilor, în frunte cu un persan chemat
În timpul domniei Cuceritorului, apar şi primele lucrări istorice mai importante. Autorii lor sunt puternic de sultan la Istanbul. Practicieni de toate confesiunile. mai ales evrei, predau alături de medicii musulmani.
încurajaţi de sultan care, ca toţi marii oameni, doreşte să lase posterităţii imaginea sa şi istoria măreţelor sale „Maeştri fără cusur, savanţi pricepuţi la luarea de sânge, doctori învăţaţi îţi administrează acolo leacul
fapte. Unele dintre acestea sunt scrise în persană - Hişt Behişt (Cele Opt Paradisuri) de Idris Bitlisi sau Istoria împotriva durerii; este un loc al reînvierii unde te vindeci repede” (Evliya Çelcbi).
universală de Şükrüllah şi, de asemenea,. în limba arabă, cum ar fi Istoria otomană de Marele vizir Mehmed Andre Clot
Paşa Karamanli. În schimb, marea operă a lui Tursun Bey, Tarih-t-Abul Fâtih (lstoria Cuceritorului) este scrisă
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Rojda Demirer
TO P 1 0 –
Rojda Demirer, 12 Ağustos 1979 yılında Ankara'da doğmuştur.
Baba tarafından Diyarbakırlıdır. 1988 yılında (9 yaşındayken) TRT
Ankara Radyosu Çocuk Saati sınavlarını kazanarak radyo tiyatrosu
R A DI O T
– Ma i –
yapmaya başlamıştır. Bunu daha sonra TRT' de çocuk dizileri, program
sunuculukları ve film, dizi ve çizgi film dublajları takip etmiştir. 1997
yılında Hacettepe Üniversitesi Ankara Devlet Konservatuvarı tiyatro
bölümüne girerek 2001 yılında mezun olmuştur.
2003-2008 yılları arasında da Trabzon Devlet Tiyatrosu'nda kadro-
lu sanatçı olarak görev almıştır. Birkaç dizide de rol almaya başlamıştı.
2003 yılında “Aşk Olsun” adlı dizide Emel Müftüoğlu ve Talat Bulut ile
beraber oynadı.
2009 yılında ablasıyla birlikte Nişantaşı'nda “Marie Antoinette
Chocolat” adlı çikolata dükkanı açtı. 2010 yılında “Geniş Aile” dizisinde
sonradan Zeynep karakterini canlandırarak dahil oldu. Rojda Demirer,
2012 yılında Türker İnanoğlu'nun davetiyle kabul edip oynadığı “Alev
Alev” adlı dizide İlker İnanoğlu, Berk Oktay, Hande Soral ile beraber
başrolde oldu.

ÖDÜLLERİ:
2003 – Altın Kelebek Ödülleri – Umut Vaadeden Kadın Oyuncu – Gönderilmemiş Mektuplar
2010 – İsmail Cem Televizyon Ödülleri – En İyi Gençlik Dizisi – Yardımcı Kadın Oyuncu, Melekler Korusun
2011 – Yıldız Teknik Üniversitesi – En Beğenilen Kadın Dizi Oyuncusu
2011 – Kavram Eğitim Kurumları – En İyi Kadın Oyuncu
ROJDA DEMİRER’İN ROL ALDIĞI TİYATRO OYUNLARI:
2004 – Ayyar Hamza – Trabzon Devlet Tiyatrosu
2003 – Onikinci Gece – Trabzon Devlet Tiyatrosu
2003 – Küçük Karabalık – Trabzon Devlet Tiyatrosu
1995 – Gazap Üzümleri – Ankara Devlet Tiyatrosu
ROJDA DEMİRER’İN ROL ALDIĞI DİZİLER VE FİLMLER:
10. Demet Akalın...................... - N’apıorsan yap
2018 – Çarpışma (Belma) (TV Dizisi)
2017 – Adı Efsane (Seçil) (TV Dizisi)
9. Bilal Sonse &Bengü ......... - İçimden gelmiyor
2016 – Kördüğüm (Neslihan) (TV Dizisi)
2015 – Acil Aşk Aranıyor (Dr. Ayla) (TV Dizisi)
8. Göksel..................................... - Bu da geçecek
2014 – Yedikule Hayat Yokuşu (Süreyya) (TV Dizisi)
2012-2013 – Alev Alev (Alev) (TV Dizisi)
2012 – Kaos Örümcek Ağı (Meltem) (Sinema Filmi)
7. Aleyna Tilki . ........................ - Nasılsın aşkta?
2011-2012 – Elde Var Hayat (Elif Öğretmen) (TV Dizisi)
2010-2011 – Geniş Aile (Zeynep) (TV Dizisi) 6. Oğuzhan Koç...........................- Sükut-u hayal
2009-2010 – Melekler Korusun (Esin) (TV Dizisi)
2007 – Sevgili Dünürüm (Ayperi) (TV Dizisi) 5. Gülşen . ......................- Bir ihtimal biliyorum
2006 – Yaşanmış Şehir Hikayeleri (Zeynep) (TV Dizisi)
2006 – Hisarbuselik (Sema) (TV Dizisi) 4. Bora Duran .................................- Sana doğru
2006 – Candan Öte (Görkem) (TV Dizisi)
2005 – Tadımız Kaçmasın (Eda) (TV Dizisi) 3. Buray . ...................................- Kabahat bende
2004 – Canım Benim (Demet) (TV Dizisi)
2004 – Ağa Kızı (Biricik) (TV Dizisi) 2. Yalın..................................- Deva bize sevişler
2003 – Aşk Olsun (Ebru) (TV Dizisi)
2002 – Gönderilmemiş Mektuplar (Ceren) (Sinema Filmi) 1. Ziynet Sali - Bana da söyle

Mini Pizza
Malzemeler
Pizza hamuru için:
• 2,5 su bardağıun
• 1 su bardağıılık süt
• 1/2 tatlı kaşığı kuru maya
• 1/2 tatlı kaşığı toz şeker
• 2 yemek kaşığı
zeytinyağı
• 1 çay kaşığı tuz
Sosu için:
• 2 yemek kaşığıdomates
salçası
• 1 yemek kaşığı acı sos
• 1 yemek kaşığıılık su
• 1 yemek kaşığı
zeytinyağı
• 1 çay kaşığı kekik
Üzeri için:
• 1 su bardağı
rendelenmiş kaşar
peyniri
• 10 adet cherry domates
• 1/2 su bardağı
dilimlenmiş siyah zeytin
• 1/2 su bardağı
dilimlenmiş yeşil zeytin
Elmalı
Pasta
Malzemeler
• 3 su bardağı un
• 1 çay bardağı pudra şekeri
• 1 adet yumurta
• 1 çay bardağı yoğurt
• 200 gram margarin
• 1 paket kabartma tozu
• 1 paket vanilya
Elmalı harç için:
• 4 adet rendelenmiş elma
• 1 tatlı kaşığı tarçın
• 3 yemek kaşığı toz şeker
Üzeri için:
• 3 yemek kaşığıpudra şekeri
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •
Nasıl Yapılır? Mini Pizza
1. Pizza hamurunu hazırlamak için Mod de preparare:
öncelikle; ılık süt, kuru maya ve toz Ingrediente 1. Pentru a pregăti aluatul de pizza în primul rând avem nevoie de
şekeri küçük bir kapta karıştırdıktan Pentru aluatul de pizza: lapte cald, drojdie uscată şi zahăr pudră într-un bol mic. Ames-
sonra mayanın aktive olması için 10 • 2,5 ceşti cu apă tecăm timp de 10 minute aceste ingrediente şi lăsa drojdia să
dakika kadar bekletin. • 1 pahar de lapte se odihnească.
2. Elenmiş un ve tuzu derin bir kaba • 1/2 linguriţă de drojdie uscată 2. După ce cerneţi făina şi sarea într-un bol adânc, deschideţi la
aldıktan sonra orta kısmını açın. • 1/2 linguriţă de zahăr mijloc o groapă şi adăugaţi ulei de măsline şi drojdie lichidă,
Zeytinyağı ve sıvı maya karışımını da • 2 linguri de ulei cu măsline începeţi să amestecaţi tot ingredientele.
kattıktan sonra tüm malzemeyi orta • 1 linguriţă mică de sare 3. Aluatul de pizza se frământă dacă este posibil pe un blat de
kısımdan kenarlara doğru karıştırmaya marmură, până devină coca elasică. Acoperiţi cu folie de
Pentru sos:
başlayın. plastic şi timp de 30 de minute lăsaţi coca la dospit.
• 2 linguri de pastă de tomate
3. Toparlanan pizza hamurunu mümkünse 4. Simplu şi practic pentru sosul de pizza se amestecă pasta de
mermer bir tezgah üzerinde yuvarlayıp • 1 lingură de sos iute tomate şi sosul iute cu apă călduţă, ulei de măsline şi cimbru.
büyük bir beze haline getirin. Üzerini • 1 lingură de apă 5. Separaţi aluatul de pizza în bucăţele mici. Pe blatul de bucătă-
streç filmle kaplayın ve oda ısısında • 1 lingură de ulei de măsline rie pe care am pus puţină făină şi cu ajutorul mîinilor se for-
mayalanması için 30 dakika kadar bekletin. • 1 lingură de ceai cu cimbru usat mează mici blaturi de pizza pe care le aşează în tăvile cupto-
4. Basit ve pratik bir pizza sosu için; domates salçası ve acı sosu ılık suyla Pentru topinguri: rului.
karıştırıp kıvamını açın. Zeytinyağı ve kekik ilavesiyle karıştırın. • 1 ceaşcă de mozzarela rasă 6. Se pune sosul de roşii preparat pe aluat cu o lingură mică şi
5. Mayalanan pizza hamurunu küçük bezelere ayırın. Hafif bir şekilde • 10 bucăţi de roşii chery împrăştiaţi-o pînă la margini.
unlanmış mutfak tezgahı üzerinde elinizle büyütüp küçük yuvarlaklar • 1/2 ceaşcă de rondele de măsline 7. Distribuiţi în mod egal mozzarela rasă, felii de roşii şi felii de măsli-
şeklinde açtıktan sonra fırın tepsilerine aralıklı olarak yerleştirin. negre ne tăiate pe pizza.
6. Hazırladığınız pratik domates sosunu küçük bir kaşık yardımıyla hamurların • 1/2 ceaşcă de rondele de măsline 8. Cuptorul preîncălzit de 220 de grade, gătiţi timp de aproxima-
üzerine sürüp kenarlara doğru yayın. Hamurların kenar kısımlarında pay verzi tiv 15 minute până când se topesc brânzeturile.
bırakmaya dikkat edin.
7. Sırasıyla; rendelenmiş kaşar peyniri, incecik dilimlenmiş cherry domates ve
dilimlenmiş zeytinleri pizzaların üzerine eşit olarak dağıtın.
8. Önceden ısıtılmış 220 derece fırında, yaklaşık 15 dakika peynirler eriyene
kadar pişirin. Sıcağı sıcağına bekletmeden sevdiklerinizle paylaşın. Prăjitură Mod de preparare:
de mere 1. Pregătirea umpluturii de măr:
Tarifi Nasıl Yapılır?
1. Elmalı harcı hazırlamak için; rendelenmiş elmaları, toz şeker ve tarçın ilave-
mere rase, zahăr pudră şi
scorţişoară se sotează timp
Ingrediente:
siyle elmalar suyunu çekene kadar yaklaşık 10 dakika kavurun. Soğuması
için bir kenarda bekletin.
• 3 ceşti de faină de aproximativ 10 minute.
2. Se amestecă oul şi zahăr
• 1 ceşti de zahăr pudră
2. Yumurta ve pudra şekerini oval bir kapta karıştırın. Yoğurdu, oda sıcaklığın- • 1 ou pudră într-un castron.
da beklettiğiniz margarini, vanilyayı, unu ve kabartma tozunu ekleyin. Tüm • 1 pahar de ceai cu iaurt Adăugaţi iaurt, margarina,
malzemeyi özleşene kadar yoğurun. • 200 de grame de mar- vanilia, făina şi praf de copt
3. Hazırladığınız hamurun dörtte birini ayırın ve bir kenarda bekletin. Geri kalan garină care sunt păstrate la tem-
kısmını unlanmış mutfak tezgahı üzerinde bir merdane yardımıyla 1- 2 cm. • 1 pachet de praf de peratura camerei. Ameste-
kalınlığında açın. copt caţi toate ingredientele până când acestea sunt omogene.
4. Açtığınız hamuru yuvarlak fırın tepsisi ya da tart kalıbına dikkatlice alın. Ha- • 1 pachet de vanilie 3. Separaţi un sfert din aluatul pe care l-aţi pregătit şi lăsaţi-l să stea de o parte.
zırladığınız elmalı harcı üzerine yayın. Din restul de aluat întindeţi foi cu ajutorul unei merdenele groase de 1 - 2 cm.
Pentru umplutura
5. Ayırdığınız hamurdan ceviz büyüklüğünde parçalar alın ve mutfak tezgahı 4. Întindeţi foile de aluatul în tava rotundă de cuptor sau formă de tartă. Răspân-
de mere:
üzerinde avuç içinizle bastırarak ince uzun çubuklar halinde açın. diţi umplutura de mere pe aluat.
6. Hamur parçalarını, elmalı pastanın üzerine kafes görüntüsünü alacak şekilde • 4 bucăţi de mere rase 5. Bucăţile de alaut ramase se modelează sub formă de bastonaşe şi se intind
yerleştirin. Hamurların bağlantı noktalarına yapışması için hafifçe bastırın. • 1 linguriţă de scorţişoară deasupra umpluturii de mere astfel încât să obţinem un model de grilaj
7. Elmalı pastayı, önceden ısıtılmış 180 derece fırında 35 dakika kadar pişirin. • 3 linguri de zahăr 6. Apăsaţi uşor aluatul pentru a adera la punctele de ancorare.
Ilındıktan sonra üzerine pudra şekeri eleyin ve dilimledikten sonra servis edin. Pentru ornat: 7. Gătiţi plăcinta de mere într-un cuptor preîncalzit de 180 de grade timp de 35
Sevdiklerinizle paylaşın. • 3 linguri de zahăr de minute. După coacere pudraţi cu zahărul pudră.
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa
Bencil Dev
Bir zamanlar bir şehrin ortasında bir kale varmış. Bu kale senelerdir boşmuş.
Orada kimse kalmıyormuş. Halk o kalede eskiden bir devin yaşadığını söylüyor-
muş ama onca yıldır kimse orada bir dev görmemiş.
– Bu kalede yaşayan devi duyanınız var mı?
– Bence bunlar dedikodu. Biz bunlara inanmamalıyız. İçimizde bir dev
gören oldu mu hiç?
– Hayır.
– Hayır.
– Biz bu yerin güzelliğinden keyif almalıyız. Dedikodulara itibar etmemeliyiz.
– Öyleyse bu bahçeyle kim ilgileniyor?
Kalenin çevresinde güzel bir bahçe varmış. İçi çiçeklerle, ağaçlarla, mey-
velerle, kuşlar ve kelebeklerle doluymuş. Her gün o bahçede bir sürü küçük
çocuk oyun oynarmış. Çocukların en çok sevdiği ve en güvenli yer orasıymış.
Çocuklar birçok farklı oyun oynarmış. En çok sevdikleri oyunlardan biri kelebek-
lerin peşinden koşmakmış.
– Hey şu turuncu kelebeğe bakın.
– Ben onu yakalamaya çalışacağım.
– Peşinden koşturun ama ona zarar vermeyin lütfen.
– Zarar vermeyeceğim.
Bahçe cennet gibi bir yermiş. Ama günün birinde dev çıkagelmiş. O güzel
ve bakımlı bahçeyi gördüğü için mutluymuş.
– Ah benim güzel bahçem. Doğa ana hala bahçeme özen gösteriyor anlaşılan. Burada oldu-
ğum için mutluyum.
Dev kaleye döndüğünde öğleden sonraymış. O saatlerde bahçede oyun oynayan çocuk yok-
muş. Dev bu sessizliği severmiş ama akşam olunca dışarıdan gelen gürültüden rahatsız olmuş. Çünkü
çocuklar oyun oynamak için bahçeye gelmiş. Dev yalnız yaşamaktan hoşlanırmış. Etrafında birilerinin
olması hiç hoşuna gitmezmiş. Bahçeye çıkmaya karar vermiş. Dev bahçeye adımını attığında oyna-
yan çocuklar korkmuş. Çığlık atarak kaçışmaya başlamışlar. Herkes kaçacak bir delik arıyormuş. Dev
bahçede bu kadar çok çocuğun oyun oynamasına sinir olmuş.
– Gidin buradan küçük canavarlar. Güzel bahçeme zarar vereceksiniz. Gidin dedim. Bir daha
da sakın bahçeme girmeye çalışmayın. Burası benim bahçem sizin değil.
Bahçede oynayan çocuklar koşarak çıkmış ve evlerine gitmişler. Dev kaleye geri dönerek evinin
huzurunun keyfini çıkarmış. Sonra yine uykuya dalmış. Çocuklar devin gittiğini sanmış, o yüzdende
dayanamayıp bahçeye girmişler. Dev yine uyanmış ve bahçesinde oynayan çocukları görmüş. Öfke-
lenerek çocuklara bağırmış. Korkan çocuklar yine kaçmışlar. Dev daha sonra bahçesini gözetlemeye
başlamış, hatta gece bile uyumuyormuş. Gece geç saatte çiçek açmış bir ağacın dallarının yere
düştüğünü görmüş. Bunun sebebini anlayamamış. Ertesi sabah, birkaç çocuğun yine bahçesinde
oynadığını görmüş. Öfkeyle bahçeye koşmuş. Çocuklar devin kızgın halini görünce çok korkmuşlar.
Dev kalesinin etrafındaki duvarları yükseltmeye karar vermiş. Artık kalesinin içinde yapayalnızmış.
Kaleye kimse giremiyormuş.
26 27 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •
– Bu dev çok bencil biri.
– İnsan tek başına o bahçeden ne zevk alır ki?
– Çok üzgün biri olmalı. Neden üzgün olduğunu öğrenmemiz gerek.
– Bizimle oyun oynamasını isteriz.
– Ama içeri girmemize izin verirse isteyebiliriz sadece.
Dev saatlerce uyurmuş. Uyanınca da pencerede oturur ve bahçesinin gü-
zelliğini seyredermiş. Ama ara sıra yere düşen dallar görüyormuş. Şöyle düşünmüş:
– Bir süre devam eder herhalde. Bahar gelince de bahçem yeniden çiçeklenir.
Kış mevsimi boyunca pencerede oturmuş ve bahçenin kurumasını seyretmiş.
Günler geçmiş:
– Bende baharı beklerim. Baharda bahçem canlanır ve hiç olmadığı kadar
güzel olur.
Bahar gelip geçmiş ama bahçe hala kuruymuş. İçinde tek bir çiçek bile
kalmamış. Ne bir kuş nede kelebek varmış. Dev çok mutsuz olmuş.
– Bahçemde neden hiç çiçek açmıyor? Doğa ana niye benim bu güzel
bahçeme yüz çevirdi acaba? Yoksa doğa ana bana mı kızıyor? İyide neden
kızıyor bana?
Dev gece gündüz bunları düşünüyormuş. Artık yalnızlıktan da sıkılıyormuş. Gü-
zel bir sabah birkaç çocuk gizlice bahçeye girmiş. Dev onları görünceye kadar bir
süre oynamışlar. Dev yine çocuklara sinir olmuş. Koşarak yanlarına gidip bağırmış.
Bütün çocuklar dışarı kaçışmış. Ama içlerinden biri kalmış. Dev bir ağacın dibinde
duran küçük bir oğlan görmüş. Dev ona yaklaşırken çocuk korkuyla titriyormuş.
Çok kötü ağlıyormuş.
– Ne yapıyorsun sen burada?
– Lütfen beni öldürmeyin. Bir daha asla gelmem buraya.
– Ben insan mı öldürüyorum? Hayır. Ben kötü birisi değilim. Hayır. Ben hiç kimseyi öldürmem.
Senide öldürmeyeceğim. Ağlama.
– Eve gitmek istiyorum. Lütfen bırakın gideyim.
– Ben buraya gelmeden önce ne işler çeviriyordun?
– Bu ağaca tırmanmak istiyordum ama tırmanamadım.
– Demek öyle. Dur sana yardım edeyim.
Dev çocuğu kaldırarak onu bir dala oturtmuş.
– Şimdi arkadaşlarını buraya çağır. Hepiniz burada oynayabilirsiniz.
Dev çocuğun yüzündeki o güzel gülümsemeyi fark etmiş. Çocuk oynamak için arkadaşlarını
çağırmış. Hepsi içeri girmişler ve devde kaleye geri dönmüş. Tam geri dönerken ufak bir bitkinin çiçek
açtığını görmüş. Bunu görmek onu hem şaşırtmış, hem de sevindirmiş. Arkasını döndüğünde çocukların
neşeyle oynadıklarını görmüş. Çocuklar bundan sonra eskiden olduğu gibi yine bahçede oynamaya
başlamış ve çok kısa bir süre sonra bahçede yeniden çiçekler açmaya başlamış. Penceresinde oturan
dev bahçenin asıl güzelliğinin ne olduğunu anlamış.
masaloku.com.tr
 A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. -
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB -
Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primaria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
Primaria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primaria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea“ al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administratia Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor Oficiul Judeţean pentru
Publice Medgidia Protecţia Consumatorilor
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334 Constanţa
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385 str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
Direcţia Regionala Vamală
S.C. ENEL S.A.
Constanţa Sucursala de Distribuţie a
B-dul Tomis nr. 312 A Energiei Electrice
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
Ministerul Justiţiei
tel: 0241.805999
Curtea de Apel Constanţa fax: 0241.616340
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003 Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
Tribunalul Judeţean tel: 0241.508238
fax: 0241.542969
Constanţa
Secţia Civilă – Comercială Regia Autonomă Judeţeană
str. Traian 31 tel: 0241.606572
de Apa Constanţa
tel: 0241.606591, 606597, 606598
str. Călăraşi nr. 22-24
fax: 0241.551342, 551343
tel: 0241.664046, 661940, 664444
Sectia Penală
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
Deranjamente
str. Independenţei nr. 14 DERANJAMENTE POSTURI
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687 TELEFONICE . .................. 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Alte servicii
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
Inspectoratul Teritorial de
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
Muncă Constanţa ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
tel: 0241.691254, 693 951
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
Ministerul Sănătăţii
JANDARMERIE ............................... 956
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
str. Mihai Eminescu nr. 2
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060 ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
Ministerul Transporturilor, PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român Serviciul unic pentru
Constanţa apeluri de urgenţă ......... 112
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa Mihail Kogălniceanu
str. Lacului nr. 14
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
tel: 0241.613207, 0241.619626
cod 907195, jud. Constanţa
fax: 0241.673840 telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820