Sunteți pe pagina 1din 16

HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR


PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903


Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Olimpiada naţională de limba turcă.................................................................................. 4
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN
Cină tradiţională de iftar oferită de UDTR....................................................................... 5
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN
TİKA’dan Ramazan ayında destek................................................................................... 7
Vicepreşedinţi:
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa Unitate în Diversitatea Europeană.................................................................................... 7
IAŞAR ENVER . ................................................................................. – Filiala Constanţa
OMER NAZIF . ................................................................................... – Filiala Constanţa Dobromir’de Türkçe sınıfın açılışı.................................................................................... 8
BORMAMBET VILDAN . .................................................... – Preşedinte Filiala Medgidia
RAIM NAIM . ....................................................................... – Preşedinte Filiala Cobadin TIKA a inaugurat un nou laborator de limba turcă la Dobromir...................................... 9
GAVAZOGLU RIZA . ......................................................................... – Filiala Techirghiol
OSMAN ZIA ....................................................................... – Preşedinte Filiala Băneasa
19 Mai, Comemorare Atatürk, Ziua Tineretului şi Sportului........................................... 9
MOLOGANI ACCAN .......................................................... – Preşedinte Filiala Babadag
Festivalul Internaţional Multietnic al Păstoritului, Sarighiol de Deal............................. 10
MEMET REDVAN ............................................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR ............................................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă Kadir Gecesi................................................................................................................... 12
ŞEMSI TURHAN . ............................................................. – Preşedinte Filiala Bucureşti
Personalităţi din toate domeniile la tradiţionala cină de iftar organizată de TIKA
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
în parteneriat cu Muftiatul Cultului Musuman din România.................................... 13
Consiliul Naţional
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: Minunile Sfântului Miskin-Baba de pe Insula Ada-Kaleh............................................. 16
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila SULIMAN ILMI...... – Preşedinte Filiala Mangalia Ada-Kaleh Adası’ndaki Aziz Miskin-Baba mucizeleri................................................... 16
SULMAN EMIN......... – Preşedinte Filiala Carvăn TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin
MEMET ŞUCRI.........– Preşedinte Filiala Castelu BORMAMBET VILDAN . ................ – Preşedinte Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului..................................................................... 20
CERCHEZ BIRSEN.. – Preşedinte Filiala Călăraşi Filiala Medgidia
MUSTAFA NAZIGHER...................... – Preşedinte MENSEIT ERGEAN......................... – Preşedinte
Filiala Constanţa
Rojda Demirer................................................................................................................. 22
Filiala Techirghiol
BARI MUSELIM.... – Preşedinte Filiala Cumpăna
SALIM LEVENT........... – Preşedinte Filiala Tuzla Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
AZIS AZIS............. – Preşedinte Filiala Dobromir
CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Filiala Eforie
OSMAN SULIMAN ... – Preşedinte Filiala Făurei FEMI SUAT............– Preşedinte Filiala Amzacea Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
MEMET SEBATIN . .............. – Preşedinte Filiala HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Fântâna Mare MUSTAFA BEZAT......... – Preşedinte Filiala Lazu
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Filiala Galaţi ALIŞ CHEMAL........... – Preşedinte Filiala Ostrov
OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Filiala Isaccea AHMET ENGUR.. – Preşedinte Filiala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă:


str. Crişanei nr. 44, etaj 2
DIRECTOR
OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
Învăţământ ....................................... – BORMAMBET VILDAN – telefon: 0241-550903
Panaitescu Nilgün Constanţa Redactor-şef
Religie ............................................................ – ISLAM REMZI 900573
– fax: 0341-440265
Secretar de redacţie: – e-mail: hakses@rdtb.ro IBRAIM ERVIN
Cultură .................................................. – TÜRKOĞLU SERIN
Femei ............................................................... – ISMAIL FILIZ Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ........................................................ – OSMAN HARUN Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .......................................... – DRAGOMIR NICUŞOR Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero

Cenzori . ................................................... – ACCOIUM DURIE Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,


Juridic................................................. – ABDURAMAN MERIC Omer Minever, Musledin Firdes,
Administrator................................................... – ACCOIUM ALI Asan Sorina I.S.S.N. 1224-4694
3 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Atatürk'ü
Anma, Gençlik ve
Spor Bayramı
A tatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı, her yıl 19 Mayıs tarihinde kutlanan, Türkiye Cumhuriyeti'nin
ulusal bayramlarından biridir. 19 Mayıs 1919'da Mustafa Kemal Atatürk Bandırma Vapuru ile Samsun'a
çıkmıştır ve bu gün Kurtuluş Savaşı'nın başladığı gün kabul edilir. Atatürk bu bayramı Türk gençliğine ar-
mağan etmiştir.
20 Haziran 1938 tarihli kanunla “Gençlik ve Spor Bayramı” olarak kutlanan bu ulusal bayramın adı
12 Eylül Darbesinden sonra “Atatürk'ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı” olarak değiştirilmiştir.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani – Kahraman Ordumuza – Her yıl 19 Mayıs günü Gençlik ve Spor Bayramı Türkiye ve Türk Dünyasının dört bir yanında spor
gösterileri ve törenlerle kutlanır. Üzerinde “Gençlikten Atatürk Sevgisiyle Cumhurbaşkanına” yazan ve
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, “Sevgi Bayrağı” olarak adlandırılan dev bir bayrak Kurtuluş Yolu'ndaki Tütün İskelesi'nden karaya çıkarı-
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. larak Samsun valisine verilir. Daha sonra bayrak, Cumhurbaşkanına sunulmak üzere genç atletlere teslim
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, edilir. Samsun'dan yola çıkarılarak Amasya, Tokat, Sivas, Erzincan, Erzurum, Kayseri, Nevşehir, Kırşehir ve
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. Kırıkkale'den sonra, 19 Mayıs törenlerinde, Ankara'da Cumhurbaşkanına sunulur.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; Bu sene de Romanya Demokrat Türk Birliği Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı vesilesi ile Dob-
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
O benimdir, o benim milletimindir ancak! rucada yasayan Türk Toplumu için büyük ve önemli bir faaliyet düzenlemiştir.
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı hepimize hayırlı olsun.
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Ervin İbraim
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

Andrei
MUREŞANU
Mehmet Akif
ERSOY
DIN ACŢIUNILE UNIUNII
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Olimpiada naţională us” Constanţa, Apti Elif, clasa


a XII-a – Liceul Teoretic „Emil
Palade” Constanţa. Premiul II

de limba turcă a fost acordat elevilor: Mierla


Mete, clasa a V-a-Liceul Teo-
retic „Grigore Moisil” Tulcea,

O limpiada de limba turcă maternă şi modernă, faza naţională, a


fost găzduită în acest an de municipiul Tulcea, oraş cu o veche co-
munitate de etnici turci. Concursul şcolar desfăşurat pe două secţiuni,
Altun Rafye Semra, clasa a
VI-a-(ISB), Koşkan Melisa Def-
ne, clasa a-VII-a -Colegiul
limba turcă maternă şi limba turcă modernă, a avut loc în perioada Naţional „Mircea cel Bătrân”
9-12 mai şi a reunit elevi din clasele V-XII din Constanţa, Tulcea şi Bucu- Constanţa, Rifat Arzu Aylin,
reşti. Şi în acest an, olimpiada naţională de limba turcă a avut loc în clasa a VII-a, Şcoala Gimna-
conformitate cu regulamentul specific de organizare şi desfăşurare a zială „Constantin Brâncuşi”
olimpiadelor şcolare, şi cu metodologia cadru de organizare şi desfăşu- Medgidia, Yildırım Melisa
rare a competiţiilor şcolare, aprobată prin OMEN nr. 4203/30.07.2018, cu Elagul, clasa a VIII-a – Colegiul Naţional „Constantin Brătescu” Constanţa, Bolat Onurgean, clasa a IX a-Colegiul
modificările şi completările ulterioare, introduse prin OMEN 4203/2018 Naţional „Mihai Eminescu” Constanţa şi Azis Yıldiz, clasa a XII-a – Colegiul Naţional „K. Atatürk” Medgidia. Premiul III
şi OMEN 3015/2019, numită în continuare Metodologie - cadru. Potrivit a fost obţinut de elevii: Sonuvar Nazlı Ebru, clasa a V-a – Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” Constanţa, Ali Derviş
regulamentului, „olimpiada este un concurs de excelenţă care se adre- Meriem, clasa a VI-a – Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, Ablachim Erin, clasa a VII-a Liceul Teoretic
sează elevilor cu interes deosebit pentru dezvoltarea competenţelor „Traian” Constanţa, Cogeamet Amina, clasa a VIII-a – Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi”, Camli Hilal, clasa
de comunicare în limba turcă maternă şi modernă, a competenţelor a IX-a – Colegiul Naţional „K. Atatürk” Medgidia, Ibram Sevil, clasa a X-a – Colegiul Naţional „K. Atatürk” Medgidia,
sociale şi civice, a inteligenţei lingvistice şi a creativităţii, promovând, Cherim Emir, clasa a XI-a – Colegiul Naţional „K. Atatürk” Medgidia şi Serkan Furkan Yesa, clasa a XII-a – Colegiul Na-
totodată, valorile culturale şi etnice fundamentale, competitivitatea şi ţional „K. Atatürk” Medgidia. Lucrările elevilor au fost corectate de o comisie formată din: conferenţiar universitar dr.
comunicarea interpersonală. Respectând principiul egalităţii de şanse Neriman Hasan, prof. Vildan Bormambet, prof. Ene Ulgean, prof. Subihan Iomer, prof. Aysel Arif şi prof. Sevidan Gemil.
şi nondiscriminării, olimpiada este deschisă tuturor elevilor de la toate
Sorina Asan
formele de învăţământ de stat, particular şi confesional, cu condiţia
ca elevii să participe la toate etapele organizate şi să îndeplinească

Cină tradiţională de iftar


condiţiile de calificare pentru etapele ulterioare la clasa/grupa/anul
de studiu/secţiunea la care sunt înscrişi în anul de desfăşurare a olim-
piadei”. În aces an, olimpiada de limba turcă, faza naţională a fost

oferită de UDTR
organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale împreună cu ISJ Tulcea,
cu sprijinul Uniunii Democrate Turce din România.
Festivitatea de premiere a elevilor participanţi la Olimpiada
naţională de limba turcă maternă şi modernă a avut loc în data de
11 mai, la Tulcea. La festivitatea de premiere a participat preşedinta U niunea Democrată Turcă din Româ-
nia a organizat o cină tradiţională
de iftar la care au luat parte lideri ai
comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, care a oferit premii
din partea Uniunii Democrate Turce din România, elevilor clasaţi pe UDTR, reprezentanţi ai autorităţilor
primele 4 locuri. Au obţinut premiul I elevii: Yildırım Ali Barîş, clasa a publice şi ai instituţiilor deconcentrate
V-a – Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanţa, precum şi diplomaţi acreditaţi în Româ-
Ceri Yunus, clasa a- VII-a-Liceul Teoretic de Informatică Bucureşti, Şahin nia, în data de 23 mai, la Constanţa.
Edessa Maria, clasa a X-a - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Au răspuns invitaţiei preşedintelui UDTR,
Vianu” Bucureşti, Güneş Berkant, clasa a XI-a, Liceul Teoretic „Ovidi- Fedbi Osman, de a participa la cina
de iftar alături de membrii comunităţii

turce: muftiul Cultului Musulman din Ro-


mânia, Murat Iusuf, subprefectul Judeţului
Constanţa, Ali Şenol, secretarul general
adj. din cadrul Ministerului pentru Mediul
de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Le-
vent Accoium, inspectorul şcolar general
al ISJ Constanţa, prof. Gabriela Bucovală
şi viceprimarul comunei Cumpăna, Florin
Neagu.
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

În acest an, a luat parte la cina de iftar pentru


prima dată în calitate de Ambasador al Republicii TİKA’dan Ramazan ayında destek
T
Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, consul general ürk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı daşlara gıda paketi dağıttı.
al Republicii Turcia la Constanţa, între anii 2010-2013. Başkanlığı (TİKA), bu yıl da Ra- Tika Dobromir kasabasında
Alături de preşedintele UDTR, Fedbi Osman şi depu- mazan ayı dolayısıyla Romanya’da gerçekleştirdiği gıda paketi da-
tatul Iusein Ibram s-au aflat la masa de iftar: amba- yaşayan soydaşlarımıza iftar yeme- ğıtımına Bükreş Büyükelçisi Füsun
sadorul Republicii Turcia în România, Füsun Aramaz, ği verdi ve gıda yardım paketleri Aramaz, Tika Romanya Koordina-
coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez dağıttı. törü Yasemin Melez Biçer, Romanya
Biçer, consulul General al Republicii Turcia la Con-
İlk iftar yemeğini, nüfusu soy- Müftüsü Yusuf Murat, Köstence Din
stanţa, Sulhi Turan, consulul general adjunct, Hasan
daşlardan oluşan Romanya’nın tek İşleri Ataşesi Arif Cevlek, Dobromir
Akdoğan, viceconsulul Sabiha Kacamak, ataşatul
Türk köyü olan Başpınar köyünde Belediye Başkanı Iusein Visel, Bele-
de cult islamic din cadrul Consulatului General al
veren TİKA, Dobruca bölgesinde diye Başkan Yardımcısı Ismail Sebai
Republicii Turcia la Constanţa, Arif Cevlek, ataşaţii
yaklaşık 800 kişiye iftar yemeği verdi. katıldı.
din cadrul Consulatului General al Federaţiei Ruse la
Constanţa, Nikolai Belera şi Yaroslav Eremeev. Tika Romanya’da soydaşların Dobromir Camii önünde ger-
yoğun olarak yaşadığı Dobruca çekleşen 300 ihtiyaç sahibi soydaşa
La cina de iftar au fost prezenţi: secretarul gene-
bölgesindeki köyler olamak üzere Köstence ve Bükreş’te gıda paketi dağıtımını Belediye Başkanı Iusein Visel yaptı.
ral, prof. Ervin Ibraim, preşedinta comisiei de învăţă-
1500 gıda paketi dağıtımı gerçekleştirdi. Türk İşbirliği ve Gıda yardımının dışında çocuklara da özel olarak
mânt, prof. Vildan Bormambet, preşedinta comisiei de
Koordinasyon Ajansı, 3 binden fazla soydaşın yaşadığı hazırlanmış hediye paketleri dağıtıldı.
cultură, Serin Türkoğlu, preşedinta comisiei de femei,
Dobromir kasabası başta olamak üzere, Văleni, Lespezi,
Filiz Ismail, preşedintele comisiei de tineret, Harun Os- Nurcan Ibraim
Ciocârlia de Sus, Amzacea çevre köylerde yaşayan soy-
man, directorul Colegiului Naţional „K. Atatürk”, prof.
Accan Mologani şi redactorul şef al Radio T, Selmin
Abaz. Au mai răspuns invitaţiei UDTR şi au participat
la masa de iftar: inspectorii şcolari adjuncţi prof.
Alina Codreanu şi prof. Anca Dragomir, inspectorul
şcolar, prof. Icbal Anefi, directorul CCD Constanţa,
Sorina Plopeanu, directorul Turkish Airlines Constanţa,
Armağan Otlak, directorul Mistral Tour, Corina Martin,
profesori universitari, reprezentanţi ai Muftiatului Cultu-
lui Musulman din România, ai UDTTMR, ai TIAD Bucu-
reşti şi ai unor instituţii care prin activitatea lor sprijină
promovarea valorilor identitare ale etnicilor turci din
România. Evenimentul a fost organizat de comisia de
religie a UDTR şi a fost coordonat de vicepreşedinta
comisiei, prof. Firdes Musledin.
Uniunea Democrată Turcă din România a or-
ganizat în perioada lunii Ramazan, care a început în
data de 6 mai, acţiuni cu caracter umanitar şi cine
„Unitate în Diversitatea
tradiţionale de iftar la filialele din: Constanţa, Tulcea,
Bucureşti, Galaţi, Mangalia, Hârşova, Cobadin, Cum-
Europeană”
păna, Tuzla şi Fântâna Mare. Consiliul Judeţean Tulcea în parteneriat cu Palatul
Sorina Asan Copiilor Tulcea, Asociaţia „Viitorul sunteţi voi!“ şi Biblioteca
Judeţeană „Panait Cerna” Tulcea a organizat in perioada 7-8
mai 2019, evenimentul aflat la cea de-a VI-a ediţie „Unitate în
Diversitatea Europeană”. În cadrul acestui eveniment s-a lan-
sat ghidul comunităţilor. Au fost expuse şi prezentate cele mai
reprezentative obiecte ale fiecărei comunităţi. Este un festival
devenit tradiţie pentru comunitatea tulceană cu participarea
românilor, grecilor, ruşilor-lipoveni, ucrainenilor, aromânilor,
megleno-românilor, evreilor, bulgarilor, italienilor, armenilor.
Prezent la eveniment, vicepreşedintele Consiliului Jude-
ţean Tulcea, Petre Badea a declarat că fiecare comunitate are
posibilitatea de a-şi prezenta tradiţiile şi activităţile desfăşurate
la standuri proprii.
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 8 9 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Dobromir’de TIKA a inaugurat


Türkçe un nou laborator de limba turcă
sınıfın açılışı la Dobromir
TİKA tarafından Dobromir köy okulunun
Türkçe sınıfının tadilatı yapılarak akıllı tahta
gibi modern ekipmanlar ile donatılan sınıfın
A genţia de Colaborare şi Cooperare Turcă (TIKA) a inaugurat un nou laborator de limba turcă în localitatea Do-
bromir din judeţul Constanţa. Laboratorul se află în cadrul Liceului Tehnologic „Radu Prişcu” din Dobromir şi a avut
loc la sfârşitul lunii mai, în prezenţa ambasadorului Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz şi a coordonatorului
açılışı gerçekleştirildi. Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer.
Türkiye’nin Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz, Panglica de inauguare a fost tăiată de inspectorul şcolar general al ISJ Constanţa, prof. Gabriela Bucovală, muf-
Köstence İl Eğitim Müfettişi Gabriela Bucovala, tiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf şi primarul comunei Dobromir, Iusein Visel, împreună cu ambasadorul
Köstence Azınlık Dilleri Müfettişi İkbal Anefi, TİKA Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Aramaz şi coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer.
Bükreş Koordinatörü Yasemin Melez Biçer, Romanya Cabinetul de limba turcă a fost renovat integral şi a fost dotat cu echipamente moderne necesare desfăşurării
Müslümanları Müftüsü Murat Yusuf, Köstence Din procesului educaţional de însuşire a limbii turce materne. Circa 150 de elevi de etnie tucă se vor bucura să înveţe
İşleri Ataşesi Arif Cevlek, Dobromir belediye başkanı limba maternă în bănci noi, iar profesorul de limba turcă
Iusein Visel, okul müdürü ve öğretmenlerin katıldığı Özgean Omer va utiliza datorită TIKA aparatură modernă
bir törenle açılışı gerçekleştirilen Türkçe derslerinin în predarea limbii turce.
verildiği sınıfın yenilenmesiyle Türkçe dilinde eğitime
Uniunea Democrată Turcă din România a fost repre-
olan ilginin artırılmasına destek sağlandı.
zentată la inaugurare de secretarul general, prof. Ervin
Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından açılış Ibraim. Secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, a
törenine Genel Sekreter Ervin Ibraim katıldı. declarat: „Ne bucură faptul că Agenţia de Colaborare şi
Açılışta konuşan TİKA Koordinatörü Yasemin Cooperare Turcă – TIKA sprijină educaţia modernă şi că
Melez Biçer Romanya’da faaliyete başladıkları 2015 cei mai mici membri ai comunităţii noastre pot beneficia
yılından buyana eğitim, sağlık ve kültürel alanlarda de condiţii optime de învăţare a limbii materne turce. Este
800’den fazla proje gerçekleştirdiklerinden bahisle, necesar ca educaţia modernă să pătrundă şi în mediul
Köstence Okullar Genel Müfettişi Zoia Gabriela Bu- rural acolo unde etnicii turci au o situaţie materială pre-
covală ve Türk Azınlık Okul Müfettişi Icbal Anefi’ye te- cară. Mulţumim Biroului TIKA Bucureşti pentru că a ales să
şekkür ederek, „Türkçe sınıfı çocuklarımıza armağan investească la Dobromir.” De la deschiderea Biroului de la
olsunun” dedi. Bucureşti şi până în prezent, TIKA a renovat şi amenajat 69
Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz ise yaptığı clase de limba turcă potrivit documentaţiei ISJ Constanţa.
konuşmada, Köstence Başkonsolosu olduğu zaman Sorina Asan
bu okulu ziyaret ettiğini, sınıfın eski halini bildiğini
belirterek, „TIKA’nın Romanya’daki faaliyetleri ile
gurur duyuyorum dedi. Büyükelçi olarak soydaşlara
ilgili kurum ve okulların eksikliklerinin giderilmesi için 19 Mai, Comemorare Atatürk,
Ziua Tineretului şi Sportului
elinden geleni yapacağını ifade etti.
Davetlileri folklor kıyafeti öğrencilerin karşıladığı
açılış konuşmalarından sonra okul öğrencisi Caner

În
Ömer Türkçe ve Romence şarkılar söyledi. al 100-lea an de la eliberare şi întemeiere, „19 Mai, Comemorare Atatürk, Ziua Tineretului şi Sportului” a fost
TİKA’nın Romanya’daki Ramazan ayı etkin- sărbătorită cu entuziasm în toată Turcia. Anul acesta comisia de tineret UDTR a considerat că este potrivit să
likleri, başkent Bükreş’te üst düzey devlet görevlileri, sărbătorească acest centenar cu prietenii şi rudele din Turcia. Astfel în perioada, 17-22 mai, un grup de 20 de tineri,
milletvekilleri, belediye başkanları, büyükelçiler, membri UDTR, au răspuns invitaţiei primăriei Ayvalık şi s-au alăturat festivităţilor prilejuite de acest important eveniment.
siyasetçiler, farklı dinlerin temsilcileri, STK temsil- Alături de membrii ansamblurilor Comisia de tineret UDTR a fost reprezentată de şase membrii activi, care s-au implicat
cileri, Romanya’da yaşayan Türk-Tatar toplumu- în ultimii ani în activităţile comisiei. Tot acest grup de tineri a fost condus de preşedintele Comisiei de Tineret UDTR,
nun temsilcileri gibi farklı kesimlerin aynı sofrada domnul Harun Osman şi vicepreşedintele aceleiaşi comisii, domnişoara Elif Arif. În data de 18 şi 19 mai tinerii noştri, din
buluşturulduğu yaklaşık 200 davetlinin katılımı ile ansamblurile „Fidanlar” şi „Delikanlılar” ale UDTR, au reprezentat România la Festivalul Concurs de Dans Folcloric „19
düzenlenecek olan iftar yemeği ile son buldu. Mai” Ayvalık, Turcia - organizat cu prilejul „Zilei Tineretului şi sportului” ce se sărbătoreşte anual în Turcia. Programul de
dans al grupului nostru a cuprins atât dansuri româneşti din zona Dobogei cât şi dansuri turceşti iar costumele folclorice
Nurcan Ibraim
au fost româneşti spre încântarea spectatorilor turci, ruşi, bulgari, greci, ciprioţi, uimiţi de reprezentaţia tinerilor noştrii,
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

care au purtat mândrii tricolorul şi au reprezentat România Ansamblul Aromânilor Grămosteni


cu un zâmbet larg. Totul a fost foarte frumos iar cel mai mare din Skopie, Macedonia şi Ansamblul
dar a fost primit de ansamblul nostru atunci când au primit cu folcloric „Vălenaşii”din Văleni, Repu-
satisfacţie complimentele publicului, când li s-au alaturat la blica Moldova. La acest eveniment au
dans. „Faptul ca ei se ridică şi se bucură de muzica şi dansul participat 23 de ansambluri şi a sustinut
nostru este cea mai mare onoare pentru noi. Vrem să mulţumim un recital Nicolae Panciu.
publicului pentru că ne-a fost alaturi şi pentru atmosfera creată!
Ansambluri care au susţinut mo-
Aplauzele ne-au încurajat să mergem mai departe în această
mente artistice la Sarighiol de Deal
competiţie.” declară domnul Osman Harun, de data aceasta,
au fost : Ansamblul folcloric aromân
în calitate de coordonator al ansamblului Fidanlar-Delikanlılar.
„Dor”, din Sarighiol de Deal, judeţul
În paralel cu aceste activităţi, în Ayvalık, ceremoniile Tulcea, Ansamblul folcloric „Valena-
dedicate „19 Mai – Comemorarea Atatürk, Ziua Tineretului şi sportului” au fost sărbătorite cu entuziasm. Programe- şii” din Valeni, Republica Moldova,
le organizate de prefectură, primărie, inspectoratul şcolar, şcoli şi licee, au început cu ceremonii de depunere de Ansamblurile folclorice „Astra” din
coroane în Piaţa Republicii, la statuia lui M.K. Atatürk. După intonarea „Imnului naţional” şi arborarea steagului, au Săcele, judeţul Braşov, Ansamblul
avut loc discursuri în care au fost prezentate realizările tinerilor localităţii Ayvalık. De asemenea tinerii şi-au exprimat Aromânilor Grămosteni din Skopie, Ma-
recunoştinţa faţă de marele lider Atatürk. cedonia, Ansamblul folcloric turcesc
Ceremoniile de la Amfiteatru au început, de asemenea, cu „Tuna” al UDTR Tulcea, Ansamblurile greceşti,, Otheelos şi
citirea „Cărţii de ceremonii” şi intonarea imnului naţional. Discur- Zauzounia” din Tulcea, Ansamblul ruşilor lipoveni „Juravelii”
sul cu privire la sensul şi importanţa zilei a fost dat de directorul din Jurilovca, judeţul Tulcea, Ansamblul folcloric grecesc
Centrului pentruı tineret şi sportiv din Ayvalık. În numele tineretului, „Odisseya” din Tulcea, Ansamblurile aromane „Lilici ditu
elevi din dıverse şcoli au prezentat discursuri în numele tinereţii şi a maiu şi Piturnichi ditu pădurii” ale Clubului Copiilor din
respectului faţă de strămoşi. Ceremoniile au mai cuprins momente Costeşti judeţul Argeş, Ansamblul folcloric „Bobocica” din
în care au fost decernate premii pentru diverse întreceri sportive Băileşti, judetul Dolj, Ansamblul folcloric „Altona” din Cerna,
care au avut loc în cadrul concursurilor „Marşul Tineretului”. Au fost judeţul Tulcea, Ansamblul ruşilor lipoveni „Malae Nekrasovti
răsplătite pentru rezultatele lor echipele de tineri care au intrat în „ din Sarichioi, Tulcea, Ansamblul folcloric „ Sfitlina” din
turneul de volei al liceenilor. Au mai primit premii şi trofee echipe Vişina, judeţul Tulcea, Ansamblul folcloric „Ţara Vrancei”
şi elevi care s-au întrecut în această săptămână a tineretului şi din Focşani, judeţul, Ansamblul folcloric „Chave-Zurale”,
sportului în cadrul Turneul de tenis de masă, nivel liceu. Elevii şcolilor profesionale şi foarte mulţi studenţi care au intrat Partida rromilor Tulcea, Ansamblul bulgaresc „Asiga” din
în alte competiţii au primii premii şi trofee. Studenţii au citit poezii care conţin semnificaţia şi importanţa zilei de 19 Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea, Ansamblul folcloric „Flu-
Mai. După nenumărate spectacole, parade, concursuri, muzică şi dans programul acestei săptamâni a tineretului a ieraşii Dobroteşti” din judeţul Teleorman, Ansamblul folcloric
fost finalizat cu episodul nocturn „ Plimbarea Tineretului cu făclii şi lanterne”. Sute de localnici de toate vârstele s-au „Rândunica” din Vâlcele, judeţul Olt, Ansamblul folcloric
adunat în faţa primăriei pentru a-i întâmpina pe tinerii care aveau în mâini „Lumina” lor. Au fost spuse lozinci, au fost „Câmpul Pâinii” din Cugir, judeţul Alba, Ansamblul folcloric
făcute promisiuni, au fost pomeniţi martiri şi eroi, au fost vizionate filme ce aveau ca temă centrală tineretul. „Mugurelul” din Costeşti, judetul Argeş, Ansamblul folcloric
Concertele şi spectacolele de noapte la care au fost invitaţi mari artişti, printre care s-au numărat şi tinerii noştrii „ Florile Bucovinei” din Rădăuţi, judeţul Suceava şi Recital
UDTR, au făcut ca publicul să trăiască ore de neuitat. Toţi cei prezenţi şi-au exprimat cu entuziasm amintirile şi experi- Nicolae Panciu din Sarighiol de Deal.
enţele din trecut. Tinerii noştrii au participat cu tot sufletul la toate activităţile propuse de organizatorii din Turcia şi au Comunitatea turcă din România a fost reprezentată
ţinut să-şi exprime mulţumirile faţă de UDTR şi guvernul României care le-a oferit ocazia să participe la o asemenea de către Uniunea Democrată Turcă din România filiala
manifestare. La mulţi ani tineretului turc şi tineretului din întreaga lume! Tulcea prin ansamblul de dans folcloric „Tuna” coordonat
de instructor Nurten Mahmudi.
Osman Melek
Manifestarea a debutat cu o horă a prieteniei şi spec-
tacolul tradiţional păstoresc:”Pornirea turmelor” prezentat

Festivalul Internaţional Multietnic de Ansamblul Folcloric Aromân „Dor” care împlineşte la


21 mai 2019, 41 de ani de activitate. Spectacolul a avut loc

al Păstoritului, Sarighiol de Deal în aer liber, pe o scenă amplasată, într-un loc cunoscut
de localnici drept Izvorul Licuvita – un izvor tămăduitor, în
comuna tulceană Beidaud.
Tradiţii şi obiceiuri legate de păstorit, cântece şi dansuri prezentate de ansambluri din ţară şi străinătate, la cea
Câteva mii de sarmale şi multe plăcinte au fost pregătit
de-a XVI-a ediţie a Festivalului Internaţional Multietnic al Păstoritului.
pentru acest festival de gospodinele din Sarighiol de deal şi

În 2003, a avut loc prima ediţie a Festivalului Internaţional Multietnic al Păstoritului, ajuns în 2019, la cea de XVI-a
ediţie şi desfăşurat între mai atât la Sarighiol de Deal, cât şi la Teatrul Jean Bart din Tulcea.
Beidaud, mai cu seamă pentru petrecerea câmpenească
ce a avut loc în satul tulcean Sarighiol de Deal.
Pe scena „Izvorul Tămăduirii”, Sarighiol de Deal au evoluat ansambluri ale minorităţilor din judeţul Tulcea, dar
Nilgün Panaitescu
şi din judeţele: Braşov, Dolj, Vrancea, Olt, Alba, Suceava, Argeş, Teleorman. Cei mai de preţ oaspeţi au fost însă,
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 12 13 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Kadir Gecesi Personalităţi din toate


Y üce kitabımız Kur’an-ı Kerim’in ifadesi ile bin aydan daha
hayırlı olan kadir gecesini idrak ettik. Zaman ve mekanlar
kendilerinde meydana gelen önemli olaylarla değer kaza-
domeniile la tradiţionala cină
nırlar. Kadir gecesini bin aydan daha hayırlı kılan da yüce
kitabımız Kur’an-ı Kerim’in bu gece inmeye başlamasıdır. Yüce de iftar organizată de TIKA
în parteneriat cu Muftiatul
rabbimiz, kadir gecesinin kıymetini beyan eden surede şöyle
buyurmaktadır: “Şüphesiz biz onu (Kur’ân’ı) kadir gecesinde
indirdik. Kadir gecesinin ne olduğunu bilir misin? Kadir gecesi

Cultului Musuman din România


bin aydan daha hayırlıdır. Melekler ve Ruh (Cebrail) o gece-
de, rablerinin izniyle her türlü iş için iner de iner. O gece, tan
yerinin ağarmasına kadar bir esenliktir.”
Kadir gecesini gereği gibi anlayıp hakkıyla değerlendir-
menin yolu, bu mübarek gecede inmeye başlayan Kur’an-ı În data de 27 mai, la Bucureşti a avut loc cina tradiţională de iftar, organizată de TIKA în parteneriat cu Muftiatul
Cultului Musuman din România. La masa au participat reprezentanţi ai comunităţii musulmane din România
şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale şi ai reprezentanţelor diplomatice. Administraţia prezidenţială a fost
Kerim’i okumak ve onun mesajlarını anlamaktan geçer.
Kur’an-ı Kerim insanın dünya ve ahiret mutluluğunu sağlamayı reprezentată la eveniment de consilierul prezidenţial d-nul Sergiu Nistor.
hedefler. Aklımızı, gönül dünyamızı aydınlatır. Manevi varlığı- Cu acest prilej, muftiul
mızı karartan her türlü kötülük ve olumsuzluktan bizleri arındırır. Cultului Musulman din Româ-
Bin aydan daha hayırlı olan Kadir gecesi ilahi rızayı kazanmak, nia, Muurat Iusuf, a transmis
günahlardan arınmak, hayatına yeni bir başlangıç yapmak următorul mesaj: „Musulmanii
isteyen müslümanlar için bulunmaz imkanlar sunmaktadır. Bu din România, reprezentaţi de
nedenle manen bin aydan daha hayırlı olduğu müjdelenen, Muftiatul Cultului Musulman,
dolayısıyla yaklaşık seksen küsur yıllık bir insan ömrüne bedel sunt onoraţi ca la această
olan bu gecede tüm camilerde Kuran-ı kerim okundu, mev- cină de iftar organizată împre-
lidler okundu, namazlar kılındı ve dualar yapıldı. Kral camii ună cu Agenţia de Cooperare
cemaati özellikle gençler, bu gecede camiye gidip sabaha şi Coordonare Turcă – TIKA – în
kadar bu geceyi en güzel şekilde geçirmeye çalıştılar. Prog- perioada lunii sfinte Ramazan,
ramda Köstence imamları sohbet ve dualar ettiler. Kuran-ı să fie alături de oficialităţi
Kerim okundu, ilahiler söylendi böylece program sabaha ale statului român, diplomaţi
kadar devam etti. Bu gece Romanya Demokrat Türk Birliği din acreditaţi în România, a re-
komisiyonu bu programı ve gençleri destekleyerek onlara sa- prezentanţilor cultelor religioase recunoscute oficial şi a celorlalţi participanţi la eveniment.
hur için ikramlar sundu. Sahuru birlikte yapan gençler, dostluk Având în vedere semnificaţia acestei luni, instituţia noastră, ca în fiecare an, a derulat acţiuni religioase, culturale
ve kardeşliğin hakim olduğu bir kez daha gösterdiler. R.D.T.B si umanitare, reuşind să trezească sentimentul de unitate şi ataşament faţă de valorile religioase practicate în acest
olarak gençlerimizin yanında olmayı çalışıyoruz ve onlara her spaţiu Carpato-Danubiano-Pontic în bună înţelegere cu celelalte culte. Rolul nostru activ de cooperare cu cele-
faaliyette yardım etmeye devam edeceğiz. late culte are ca scop susţinerea idealurilor noastre de comuniune într-o mare familie europeană. Anterior acestei
Bu gece camiye gelen tüm gençlerimize teşekkür perioade, Muftiatul Cultului Musulman a fost prezent la mai multe evenimente internaţionale atât în spaţiul Uniunii
ediyoruz ve Allah onların yaptıkları ibadetleri kabul etmesini Europene, cât şi în statele din regiune unde s-a pus accent pe rolul cultelor în dezvoltarea educaţională şi asigura-
diliyoruz. rea unui climat de convieţuire interetnic şi interreligios care să garanteze prosperitate şi securitate pe acest bătrân
Continent. În acest context, am evidenţiat experienţa pe care instituţia noastră a acumulat-o în timp şi care poate
Firdes Musledin fi transpusă în noi proiecte legislative la nivel european, menite să consolideze statutul şi rolul pe care comunităţile
musulmane îl au în domeniul imigraţiei, integrării sociale şi educaţionale ce poate contribui la asigurarea securităţii
şi dezvoltării acestor state.
Cu acest prilej ţinem să evidenţiem şi relaţia specială pe care comunitatea noastră o are cu Turcia, care este
alături de noi în derularea proiectelor religioase şi de restaurare a unor monumente istorice. În ultima vizita de lucru
pe care am avut-o împreună cu domnul Victor Opaschi, ministru secretar de stat, atât preşedintele turc – Excelenţa
Sa domnul Recep Tayyip Erdogan, cât şi viceministrul de externe Excelenţa Sa domnul Faruk Kaymakci au transmis
salutul călduros faţă de comunitate şi de omologii români, asigurându-ne de sprijin în proiectele pe care le vom iniţia
împreună pe viitor. De asemenea, comunitatea musulmană din România se bucură de vizita pe care Sanctitatea Sa
Papa Francisc o va efectua în ţara noastră, ca semn de recunoştinţă faţă de valorile spirituale împărtăşite de către
poporul român, motiv pentru care vom fi prezenţi la evenimentele derulate cu această ocazie, alături de Patriarhia
României şi celelalte culte.
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 14 15 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

În încheiere, doresc să mulţumesc atât Administraţiei Prezidenţiale, cât şi Guvernului României pentru sprijinul pe României, acestă loialitate fiindu-i recunoscută prin construirea Moscheii „Carol” din Constanţa, simbol al respectului
care ni-l acordă în rezolvarea problemelor specifice cultului, asigurându-i totodată de respectul şi consideraţia noastră.” de care s-a bucurat din partea Statului român.
Ambasadorul Republicii Turcia în România, Putem afirma că după 1990, România
d-na Füsun Aramaz a transmis următoarele: este un model european în ceea ce priveşte
„Luna Ramazanului este o lună sfântă, este o integrarea comunităţii musulmane. Cultul mu-
lună care înseamnă solidaritate, este o lună sulman este cult recunoscut, şi ca atare, potrivit
care înseamnă pace şi înţelegere. Suntem Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi
extrem de fericiţi să fim astăzi, împreună, cu regimul general al cultelor, partener al Statului
oameni de diverse confesiuni, reprezentanţi român, recunoscut ca factor al păcii sociale şi
ai acestor confesiuni. Profit de această ocazie participant la construcţia binelui comun.
pentru a adresa, încă o dată, mulţumiri auto- Un rol foarte important în dezvoltarea şi
rităţilor române pentru faptul că au facilitat afirmarea acestei dimensiuni pozitive, fertile a
această convieţuire între diversele comunităţi prezenţei musulmanilor în societatea româneas-
de diverse naţionalităţi, printre care cea turcă şi tătară”. că îl joacă Muftiatul Cultului Musulman din România şi în special domnul Muftiu Iusuf Muurat, cu care am privilegiul de
Prezent la cină, secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi a reafirmat „Sunt onorat să mă aflu alături de a lucra îndeaproape încă de acum 7 ani, de la începutul mandatului meu ca secretar de stat pentru Culte. Continui
dumneavoastră. Ca în fiecare an, în luna Ramadanului, musulmanii din întreaga lume se reunesc de Iftar pentru a-şi să fiu impresionat de energia şi tenacitatea cu care Domnul Muftiu a acţionat şi acţionează în permanenţă nu doar
celebra credinţa, tradiţia şi valorile. pentru protejarea patrimoniului şi promovarea intereselor directe ale comunităţii pe care o reprezintă, ci şi de grija
Ramadanul este un timp al familiei, un timp de întâlnire şi întărire a legăturilor dintre membrii familiilor, de conso- domniei sale pentru dezvoltarea dialogului interreligios, pentru păstrarea unor relaţii apropiate, de încredere şi coo-
lidare a acestei instituţii care, cam peste tot în lumea de astăzi, riscă să îşi piardă din semnificaţie. Postul Ramadanului perare între toate cultele religioase din ţara noastră, ca garanţie a unei societăţi stabile, deschise, plurale şi solidare.
este însă şi un moment al solidarităţii comunitare, al cetăţeniei sociale. Urmând unei zile de post strict, dedicată rugă- Mai cu seamă în ultimii ani în care Secretariatul de Stat pentru Culte a fost din ce în ce mai implicat în dezbaterile
ciunii şi concentrării spirituale, masa de Iftar este o celebrare a dimensiunii comunitare, irenice a credinţei islamice, şi reuniunile internaţionale pe tema libertăţii religioase, am fost de-a dreptul impresionat să descopăr preţuirea de
care pune în centru slujirea reciprocă în familie şi în societate. Aceasta îi adună pe credincioşi laolaltă, construieşte care se bucură domnul muftiu Iusuf Muurat nu doar în rândul celorlalţi lideri religioşi musulmani, ci şi în faţă autorită-
comunitatea şi creează obligaţii sociale faţă de aproapele sau departele aflat în griji şi nevoi. Masa de Iftar nu este, ţilor publice şi organizaţiilor internaţionale. În egală măsură, de aceeaşi preţuire se bucură domnul Muftiu şi în ochii
astfel, doar o mângâiere în timp de post, ci şi un loc de cultivare a dialogului, a milostivirii faţă de cei aflaţi în nevoi şi statului român. Astfel, în calitate de şef de cult, dl. Muftiu beneficiază de un statut asimilat celui de ministru, funcţie
regăsirii fundamentelor propriei credinţe, identităţi şi comunităţi. de demnitate publică.
Într-o societate cum este cea de astăzi, În ultimii ani, Secretariatul de Stat pentru Culte a făcut demersuri
marcată de o criză deopotrivă economică, concrete pentru a dezvolta relaţii nu doar cu marile organizaţii religioase,
socială şi identitară, cunoaşterea este cel mai adică cultele religioase, ci şi cu comunităţi mai mici, precum asociaţiile
bun instrument de restabilire a încrederii şi a religioase şi diferite alte organizaţii cu caracter religios, ţinând seama
echilibrului social. Pentru că multe dintre feno- de faptul că şi acestea, la rândul lor, pot aduce contribuţii semnificative
menele extremiste din lumea de astăzi poartă şi la edificarea binelui comun. Tocmai de aceea, în ultimii ani am avut
o amprentă religioasă, mulţi se grăbesc să pună satisfacţia de a mă întâlni cu mai mulţi lideri ai asociaţiilor şi fundaţiilor
etichete, să asimileze o întreagă religie cu unele musulmane arabe din Bucureşti şi din ţară, să stabilim un dialog pentru
fenomene marginale. Analfabetismul religios, a ne cunoaşte şi să încercăm să rezolvăm probleme de interes comun.
alături de ignorarea deliberată a dimensiunii re- De asemenea, doresc să felicit TIKA pentru felul în care se implică
ligioase a fiinţei umane, sunt două mari pericole şi sprijină proiectele comunităţii musulmane din România. Deja de mulţi
care riscă să destabilizeze societatea contemporană, deoarece acestea acţionează ca forme de refuz al Celuilalt, ani, TIKA a contribuit semnificativ nu doar la restaurarea unor lăcaşuri de
de respingere a propriilor rădăcini şi a potenţialului extraordinar de acţiune pe care credinţa, religia şi solidarităţile cult, ci s-a implicat şi în diverse proiecte sociale în special în zona Dobrogei.
generate de acestea, îl au în societate.
Consider întâlnirea de astăzi ca fiind expresia dorinţei domnului Muftiu Iusuf Muurat şi a comunităţi musulmane
În calitate de secretar de stat pentru Culte, consider că este foarte important, în momentul în care România de a acţiona ca un vector de dialog, de solidaritate, de cooperare cu instituţiile statului, cu celelalte culte din Ro-
exercită preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, să ne facem o datorie şi o prioritate din punerea în valoare a fertilităţii mânia. Sunt convins că această întâlnire din luna sfântă a Ramadanului, în jurul mesei de Iftar, arătă în chipul cel mai
pluralismului religios al ţării noastre. Este foarte important să înţelegem şi să recunoaştem, cum se cuvine, contribuţia fericit cum celebrarea publică a unor convingeri religioase poate fi un prilej al deschiderii, al întâlnirii, al cooperării şi
fiecărei comunităţi etnice şi religioase la edificarea societăţii româneşti. Edificarea României moderne, a României al bunelor relaţii comunitare – un semnal de pace, toleranţă şi armonie interetnică şi interculturală.”
europene de astăzi, nu ar fi fost posibilă fără participarea şi cooperarea membrilor tuturor acestor comunităţi. Români,
Printre invitaţi s-au mai aflat deputaţi români şi diplomaţi străini acreditaţi în România, printre aceştia numărân-
maghiari, evrei, armeni, turci şi tătari ş.a.m.d. – fiecare comunitate şi-a adus aportul la construirea unei Românii eu-
du-se, d-nul Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, deputaţi, primari, birocraţi, reprezentanţi ai diverselor
ropene, dând ţării noastre cărturari, savanţi, artişti, dar şi oameni capabili să îşi dea chiar viaţa pentru ţară, în timpul
culte religioase, turcologi, reprezentanţi ONG, fotbalistul Gheorghe Hagi şi mulţi alţi oaspeţi de seamă.
marilor conflagraţii mondiale.
Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de Deputatul, Iusein Ibram, Secretarul General, Ervin
Musulmanii sunt prezenţi în spaţiul românesc de mai bine de opt secole, primele indicii în acest sens datând încă
Ibraim, Preşedintele filialei Bucureşti, Şemsi Turhan, Vicepreşedintele Comisiei de religie, Firdes Musledin, preşedintele
din secolul al XII-lea, iar primele comunităţi stabile – din secolul al XIV-lea şi al XV-lea. Odată cu integrarea Dobrogei
comisiei de tineret, Osman Harun, preşedintele comisiei de tineret filiala Bucureşti, Aynur Ablai şi jurnalistele publicaţiei
în România în 1877-1878, această comunitate, aşezată în Dobrogea şi constituită cu precădere din etnici turci şi tătari
«Hakses» Sorina Asan respectiv Nurcan Ibraim.
a fost recunoscută de Statul român, păstrându-şi conducerea proprie. Această comunitate a fost şi a rămas loială
Prof. Firdes Musledin
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 16 17 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Minunile Ada-Kaleh putea vindeca oamenii. A răma celebru „ceaiul de Alion”


- „Alion cay”, făcut din planta numită ştiinţific „Agrimonia
kaynağa göre, bir gün, 12 askerin bir hendekten bir topu
çıkaramadığı ve Miskin Baba topu tek başına çekerek

Sfântului Adası'ndaki
Eupatoria”, care vindeca bolile de stomac („mide grisi”). çıkardığı söyleniyor...
Ahmet Ali, ca şi alţi autori fac trimitere şi la faptul că Miskin Miskin Baba'nın 100 yıldan fazla bir süredir yaşadığı
-Baba ar fi studiat chiar medicina la Buhara, pentru că aco- söyleniyor. Üzerine bir epitaphın oyulduğu bir taşla mü-

Miskin-Baba Aziz
lo ar fi fost şi locul de afirmare al celebrului medic Ibn-Sina. tevazı bir mezarda gömüldü. Ancak mucizeler ölümden
Lui Miskin Baba i se atribuie vindecarea unui tânăr „cu sonra da devam etti. Ölümünden, 1858-1859 tarihlerinde
minţile rătăcite”, fiu de demnitar otoman, după ce acesta Hristiyan yıllarında (sözde Hegire yılını bahsetti) 20. yüzyıla

de pe Insula Miskin-Baba l-ar fi pălmuit pe Miskin-Baba, iar tatăl băiatului s-a rugat
insistent ca tânărul să fie iertat (informaţie prezentată de
kadar, azizin basit mezarı gerçek bir hac yeriydi. Tarihçi
Aurel Decei, Miskin Baba’ın İslam Ansiklopedisi'ndeki

Ada-Kaleh mucizeleri
imamul Ahmet Ali în Monografia Insulei Ada-Kaleh din dayyaretgah'ını anlatıyor. Nouvelle Edition, cilt. Ben,
1938). Această minune seamănă cu vindecarea demo- Leiden-Paris'i hac merkezi olarak.
nizatului, a slugii sutaşului, de către Mântuitorul Hristos. Eski Yunan'da kökleri olan bir başka yöntem Ada-

S A
fântul Miskin-Baba a venit pe Insula Ada-Kaleh ca fiind ziz Miskin-Baba, kutsal olduğu düşünülen yedi bil- Miskin-Baba nu putea să nu fie iubit de creştini, deoare- Kaleh'de de uygulanmaktadır. Rüyada bir cevap bulmak
ultimul dintr-o succesiune de şapte înţelepţi, socotiţi a geliğin sonuncusu olarak Ada-Kaleh Adasına geldi. ce multe din minunile sale erau asemănătoare cu unele için, eski Yunanlılar Asklepios tapınağında veya Beotia
fi sfinţi. Se considera, de către locuitorii Insulei Ada-Kaleh, Ada-Kaleh Adası sakinleri tarafından, her azizin İmama dintre cele făcute mai înainte de Mântuitorul Hristos, de Herakles tapınağında uyurlardı. Ada-Kaleh sakinleri,
că fiecare sfânt îşi anunţa moartea Hogelui (liderul spiritual (Ada-Kaleh Adası'ndaki Müslüman topluluğun manevi Apostoli, de sfinţi, precum Sfântul Nicodim de la Tismana... Miskin Baba'nın türbesinin yanından bir avuç toprak
în comunitatea musulmană de pe Insula Ada-Kaleh), şi lideri) ölümünü açıkladığına ve halefinin belli bir anda Potrivit aceleiaşi surse, într-o zi, se spune că 12 militari nu alıp ve evdeki minderin altına koydular, çünkü orası bir
că va veni succesorul lui, într-o anume zi, într-un anumit belli bir gün geleceğini kabul edilir. Bu konuda hiçbir şey reuşeau să scoată dintr-un şanţ un tun, iar Miskin Baba i-a adam için bir gece uyuyamayacak kadar küçüktü. Üç
moment. Ei îl vor recunoaşte singuri fără să le spună nimeni söylemeden onları yalnız tanıyacaklar. îndepărtat, scoţând tunul singur... gün sonra, rüyanın cevabını bulmak için kullanılan terim,
nimic în acest sens. Miskin Baba'nın tanınmasının işareti valinin mesajına Miskin Baba a trăit, se spune, mai mult de 100 de ani. geri getirdiler, aksi takdirde, yerlilerin gözünde azizin
Semnul de recunoaştere al lui Miskin Baba a fost, pe ek olarak Farsça'da bilinmeyen bir gezginle konuştuğu- A fost îngropat, într-un mormînt modest, cu o piatră pe lanetinin cezası vardı.
lângă mesajul adresat guvernatorului şi faptul că a stat de dur. 1938'de Ada-Kaleh Adası Monografı'nın yazarı İmam care s-a gravat un epitaf. Minunile însă, au continuat şi
vorbă cu un călător necunoscut în limba persană. Imamul Ahmet Ali, Miskin-Baba'nın Japonca bir Japon gezgin ile după moarte. De la moartea sa, în anii creştini 1858-1859
Ahmet Ali, autorul Monografiei Insulei Ada-Kaleh, în anul konuştuğunu söyler. Miskin Baba, hem yaşamında hem (pe epitaf e menţionat anul Hegirei), până în secolul XX,
1938, menţionează că Miskin-Baba ar fi purtat discuţii cu de ölümünden sonra, onu ve Ada-Kaleh Adası'nı duyan mormântul simplu al sfântului era un veritabil loc de pele-
un călător japonez în limba japoneză. herkes için ün kazanmış birçok mucize gerçekleştirmiştir. rinaj. Istoricul Aurel Decei menţionează ziyaret-gah-ul lui
Her şeyden önce, tıpkı gizemli olanı, kendi yerel Miskin-Baba în Encyclopedie de l Islam. Nouvelle Edition,
Buhara'sından, selefleri olarak tanıdığı için, Aziz Miskin- vol. I, Leiden-Paris cu rol de centru de pelerinaj.
Baba, hastalar için tedavi yarattı. Miskin Baba mütevazı Un alt procedeu, cu rădăcini în Antichitatea greacă,
bir evde yaşadı. Fakir ve basit kıyafetle geziyordu, dolayı- se practica şi la Ada-Kaleh. Pentru a afla un răspuns în vis,
sıyla “Kutsal Kirli” adının hatalı çevirisi. Miskin, Hammurabi vechii greci obişnuiau să doarmă o noapte în templul lui Mezarına yerleştirilen bir mum, aşıkların, erkeklerin
Kodunda “muskenum” özgür, ücretsiz olan, servet sahibi Asklepios, sau în cel al lui Herakles din Beoţia. Locuitorii din ve kızların yarısını bulmasına yardımcı olur. Epilepsi hasta
olmayan,”avellum”sosyal hiyerarşisinde yer alan, zengin- Ada-Kaleh luau un pumn de pământ, de lângă mausoleul çocukları mezarına getirildi, bir süre bırakıldı, kutsal kalbin
ler ve köleler arasında bulunan Babilce terimi hatırlatıyor. lui Miskin Baba şi îl puneau sub pernă, la ei acasă, deoa- olduğu yerde, slabın üzerinde yattı. Annem, “Dede, be-
Miskin-Baba, insanlarla iyileşebileceği mucizevi rece spaţiul era prea mic, pentru ca un om să doarmă nim çocuğum senin olsun-Baba, çocuğum senin olsun”
Miskin Baba a săvârşit numeroase minuni, atât în via- özelliklere sahip bitkiler toplamak için Romen kıyısında, o noapte acolo. După trei zile, termenul pentru aflarea diye dua etti, iyileşme şansı olup olmadığını görmek için
ţa sa, cât şi după moarte, devenind faimos pentru toată Eski Orsova'nın yakınındaki Alion Dağı'nda birkaç kez răspunsului visului, ei aduceau pământul la loc, altfel, birkaç günlüğüne küçük bir kızın gömleğini bırak. Aziz
lumea care auzise de el şi de Insula Ada-Kaleh. În primul yürüdü. Ünlü Alion çay - “Alion cay”, mide hastalıklarını existând, în concepţia localnicilor pedeapsa blestemului Miskin-Baba, din ne olursa olsun birçok kişi tarafından
rând, deoarece cunoştea tainele medicinei, încă din iyileştiren “Agrimonia Eupatoria” bitkisinden yapılmıştır. din partea sfântului. çağrıldı.
Buhara natală, ca şi predecesorii săi, Sfântul Miskin-Baba Ahmet Ali, diğer yazarlar gibi, Miskin - Baba'nın Buhara'da O lumânare pusă la mormântul său îi ajuta pe în- Yerli bir Müslüman, bir Hıristiyan veya bir Yahudi olup
a creat leacuri pentru cei bolnavi. Miskin Baba a locuit tıp okuduğunu, çünkü ünlü hekim İbn-Sina'nın onaylan- drăgostiţi, băieţi şi fete să-şi afle jumătatea. Copiii bolnavi olmadığı önemli değil. Bir gün, İbrahim Ali mezar izleme
într-o căsuţă modestă amenajată într-o cazemată. Umbla masının yerini de alacağını söyledi. Miskin Baba, bir de epilepsie erau aduşi la mormântul său, lăsaţi seara, o görevini yapan, Val Cordun'un yaptığı incelemelere
în port simplu, sărăcăcios, aproape murdar, de unde şi Osmanlı onurunun oğlu olan “kayıp zihinleri” olan genç vreme, culcaţi pe lespede, în partea stângă, unde era göre, Aziz'in mezarın kaderinden hoşnut olmadığı ve on-
traducerea eronată a numelui său „Sfântul murdar”. Miskin bir adamın iyileşmesine atfedilir ve oğlanın babası, genç inima sfântului. Mama spunea o rugăciune „Dede, be- dan İmam’a gitmesini istediği bir rüya gördüğünü söyledi.
este reminiscenţa termenului babilonian prezent în Codul adamın affedilmesini istedi (İmam Ahmet Ali tarafından nim çocuğum senin olsun-Tată, copilul meu să fie al tău”, Çünkü mezarın bakımı yapılırsa, yakında adanın kaderi
lui Hammurabi, „muskenum”-oameni liberi, care nu au 1938 Ada-Kaleh Monografı). Bu mucize, iblisleşmiş yüzyılın după care lăsa o cămaşă a micuţului câteva zile, pentru “daha büyük yerlerin” müdahalesiyle değişecektir.
avere, muncind cu braţele, situaţi în ierarhia socială între hizmetkarı olan Kurtarıcı Mesih'in iyileşmesini andırıyor. a vedea dacă exista şansa vindecării. 1924'ten beri, ada resmen Romanya'ya aitti, 19.
„avellum”-cei bogaţi şi sclavi. Miskin-Baba Hristiyanlar tarafından sevilemedi, Sfântul Miskin-Baba era invocat de foarte mulţi oa- yüzyıldan sonra, askeri görevinden vazgeçmesinin ar-
Miskin-Baba a mers de mai multe ori pe Muntele Alion, çünkü mucizelerinin birçoğu daha önce Kurtarıcı Me- meni, indiferent de religie. Nu conta dacă localnicul era dından, Osmanlı İmparatorluğu’nda kaldı, ancak 1919’a
pe malul românesc, lângă Orşova veche, pentru a culege sih, Havariler, Tismana’dan Aziz Nicodemus gibi azizler musulman, creştin sau evreu. Într-o zi, Ibrahim Ali, conform kadar “Habsburg Koruyucusu” altında kaldı. Ada-Kaleh
plante cu proprietăţi miraculoase, cu ajutorul cărora el tarafından yapılanlardan bazılarına benziyordu. Aynı cercetărilor întreprinse de Val Cordun, paznicul care avea Adası’nın üç sakini muhtaç “(balıkçı Regeb, Ayduk-Ah-
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 18 19 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

sarcina de a veghea mormântul, a avut un vis în care met ve Mustafa Hasan) 1931 yılında bir yazıtta bahsedilen alte planuri, precum Metroul, Casa Poporului, Canalul bir erkek olarak, dini müdahalelere tanık olmuş ve bir
Sfântul s-a arătat nemulţumit de soarta mormântului şi i-a mezarının üzerine küçük bir türbe, ziyaret gah yaptırdı. Dunăre-Marea Neagră, aşa că proiectul cultural turistic aziz olarak ekümenizm fikrini, dinler arasındaki işbirliğini
cerut să meargă la Hoge şi să fie luate măsuri, deoarece, İçinde çeşitli resimler, kutsal şamdanlar vardı. Kısacası, de pe Ostrovul Şimian (se amenajase un ştrand şi un parc, (yirminci yüzyılda bu ilkenin kuramlaştırılmasını önerenler-
dacă mormântul îi va fi îngrijit, în curând soarta insulei se 4 Mayıs 1931'de, Kral Carol II, Ada-Kaleh Adası'nı ziyaret în zona zidurilor cetăţii), deşi era un angajament oficial, den bir yüzyıldan fazla bir süre önce) dayatmıştır. Böyle-
va schimba prin intervenţia „mai marelui locurilor”. etti ve yetkililere fabrikalar kurarak (tütün, lokum), ticari inclusiv faţă de localnicii expropriaţi şi evacuaţi, în anii ce, bugün gördüğümüz gibi, dinler arasındaki diyaloga
Începând din 1924, insula aparţinea oficial României, ayrıcalıklar ve vergi muafiyetleri ve vergiler vererek sakin- evacuării şi scufundării (1968-1970) a fost clasat ulterior şi ne kadar değer verildiği geleceğin elçisi haline geliyor.
după ce, din secolul XIX, după renunţarea la rolul ei militar lerinin yaşamlarını iyileştirmek için müdahale edecekle- încuiat în sertarul deciziilor abandonate. Aşadar, cultul Bu nedenle, Ada-Kaleh adasına, diyalog adasının görün-
ea rămăsese a Imperiului Otoman, dar sub „protectorat rine söz verdi. Mezarın 1967 yılına kadar Hüseyin adında Sfântului Miksin-Baba este viu în memoria celor care au tüsünü, çeşitli dinlerin bir arada bulunup bulunmadığını,
habsburgic”, până în 1919. Trei locuitori din Insula Ada- bir yerel ailesinden üç büyük muhafızı vardı (büyükbaba, locuit cândva pe Ada-Kaleh, precum şi în memoria ur- dini tartışmalar temelinde hala süren savaşların yapıldığı
Kaleh, „nevoiaşi” (pescarul Regeb, Ayduk-Ahmet şi Mus- baba, torun, Kurt, Mustafa ve Yakub). maşilor acestora. Pe Miskin-Baba îl cinsteau oameni de zamanlarda verebiliriz.
tafa Hasan) i-au construit prin colectă un mic mausoleu, diferite religii. El însuşi, ca un sfânt, a fost purtătorul iubirii
Aziz Miskin Baba'nın yeni inşa edilen türbesini, Or-
ziyaret-gah, peste mormântul său, fapt menţionat într-o de Dumnezeu, indiferent de religie. Miskin -Baba a fost un
şova, Turnu-Severin ve diğer yakın kasabalardan ziyaret
inscripţie, în 1931. În interior, au fost puse diverse tablouri, sfânt cu o erudiţie aleasă, capabil să se ridice deasupra
ediyorlardı. 1967 ve 1970 arasında, ada, eski Yugoslavya
imagini socotite sacre, sfeşnice pentru lumânări. La scurt oricăror forme de constrângere şi bigotism religios. El
ile işbirliği içinde hidroelektrik ve navigasyon sistemi
timp, la 4 Mai 1931, regele Carol al II-lea a vizitat Insula însuşi, ca om, fusese martorul interferenţelor religioase,
“Demir Kapılar” in yapılışı nedeniyle dalış için bir hazırlık
Ada-Kaleh şi a promis autorităţilor că va interveni pentru iar ca sfânt a impus ideea ecumenismului, a cooperării
sürecinden geçiyordu. Tahkimatın bir kısmı (on sekizinci
îmbunătăţirea vieţii locuitorilor, fiind înfiinţate fabrici (tutun, între religii (cu mai bine de un secol înaintea celor care
yüzyıldan bu yana Avusturyalılar tarafından inşa edilen
rahat) şi fiind date privilegii comerciale şi scutiri de taxe şi-au propus teroretizarea acestui principiu, în secolul XX),
Vauban tipi kale), paşanın ikametgahı ve Miskin Baba'nın
şi impozite. devenind astfel un apostol al vremurilor viitoare, întrucât
mezarı (türbesi değil), Simian Adası'na taşındı, çünkü
vedem şi astăzi, cât preţ se pune pe dialogul dintre re-
başlangıçta restore edilmek istendi Ada-Kaleh toplulu-
ligii. Astfel, putem să dăm Insulei Ada-Kaleh imaginea
ğu. Taşınacak diğer bir yapı da eski Fransisken manastır
unei insule a dialogului, a convieţuirii diverselor religii, în
kilisesinde inşa edilen 10 m minareli camidir. Caminin
vremuri în care încă se purtau lupte crâncene pe baza
Romanya’nın en büyüğü olduğu, Köstence’ninkine göre
diferendelor religioase. Aşadar, cu Insula Ada-Kaleh nu
daha büyük olduğu belirtilmelidir.
s-a scufundat doar o valoare materială ci una mult mai
importantă, cea spirituală. Figura lui Miskin-Baba a dăinuit
cel mai mult în mintea imamilor, hogilor comunităţii. Aceş-
tia au sprijinit şi existenţa unui preot ortodox, pentru puţinii Böylece Ada-Kaleh Adası ile sadece maddi bir de-
oameni cu această confesiune de pe insulă. Oamenii de ğer değil, daha önemlisi, manevi olan. Miskin-Baba’nın
pe Ada-Kaleh au învăţat de la Miskin Baba importanţa figürü, toplumun, göçmenlerin olan İmamların kafasında
Mormântul a avut, până în 1967, trei paznici din fami-
cunoaşterii limbilor străine, a comunicării, a înţelegerii kaldı. Ayrıca adada bu itirafta bulunan birkaç kişi için bir
lia unui localnic, numit Hussein ( bunic, tată, nepot- Kurt,
celuilalt. Rămasă fără menirea militară, pe care a avut-o Ortodoks rahipinin varlığını desteklediler. Ada-Kaleh halkı
Mustafa şi Yakub).
de secole, Insula Ada-Kaleh a fost o insulă a iubirii şi dialo- Miskin Baba'dan dilleri tanımanın, iletişim kurmanın ve
La ziyaret-gah-ul Sfântului Miskin-Baba, nou construit
gului spiritual, o citadelă a cooperării. „Interbellum musae diğerinin anlayışının önemini öğrenmişlerdir. Yüzyıllar olan
ajungeau chiar pelerini din Orşova, Turnu-Severin şi alte
tacent- În război muzele tac” e un dicton latin aplicabil kalan askeri Ada-Kaleh Adası, bir işbirliği kalesi olan sevgi
localităţi apropiate. Între anii 1967-1970, insula a fost supusă Ne yazık ki, akademisyen C.S. Nicolaescu-Plopor
acestei minunate insule. Când armele au tăcut, a fost din ve manevi diyalog adasıydı. “Interbellum musae tacent
pregătirii pentru scufundare, din cauza planului de con- projesi onunla öldü ve caminin dinamit ve minare ile
nou vremea muzelor, a spiritului, până când politica şi-a - Savaşta, silahlar susar” bu harika adaya uygulanabilen
strucţie a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile yıkıldığı belirtildi. Miskin-Baba'nın batmakta olan meza-
impus planul, iar o lume, un univers au dispărut sub apele bir Latin diktumu. Silahlar sustuğunda, siyaset bir birikim
de Fier”, în cooperare cu fosta Iugoslavie. O parte a fortifi- rı, bugün Simian Adası'nda unutulmuştur. Romanya'nın
unui lac de acumulare, lumina spirituală fiind sacrificată gölünün suları altında kaybolan bir dünya ve bir evren
caţiei (cetatea în formă de stea, „tip Vauban”, construită politik liderliğinin Metro, Halk Evi, Tuna-Karadeniz Kanalı
de dragul luminii electrice. olan bir dünya, elektrik ışığı uğruna feda edilen bir dünya.
de austrieci începând din secolul XVIII), reşedinţa paşei, gibi başka planları vardı, böylece Simian Adası'ndaki
Ultima oară, doi copii l-ar fi visat prin 1972 (după En son, 1972'de iki çocuk onu hayal ederdi(2014
precum şi mormântul (nu şi mausoleul) lui Miskin Baba au kültürel turizm projesinin (bir havuz ve bir park alanında)
opinia doamnei Neriman Tasin Mehmet, croitoreasă de yılında Magda Andreescu tarafından röportaj yapan
fost strămutate pe Insula Şimian, deoarece se dorea iniţial kurulmuş olması gerekiyordu. Tahliye ve batma yılların-
pe Ada-Kaleh, stabilită apoi la Constanţa, intervievată în Köstence'ye yerleşen Ada-Kaleh'den Bayan Neriman
refacerea comunităţii de pe Ada-Kaleh. O altă construcţie da (1968-1970) kamulaştırılan ve tahliye edilen yerlileri
2014, de Magda Andreescu), pe Sfântul Miskin-Baba, care Tasin Mehmet'in görüşüne göre) Aziz Miskin-Baba'nın 50
care urma a fi mutată era şi moscheea, cu minaret de 10 içeren kale duvarları daha sonra terk edilmiş kararların
le-ar fi spus că se vor reîntâlni pe insulă după 50 de ani. yıl sonra adada bir araya geleceklerini söylerdi. Miskin
m, construită în fosta biserică a mănăstirii franciscane. De çekmecesinde sınıflandırılmış ve kilitlenmiştir.
menţionat că moscheea era cea mai mare din România, Să fie acesta semnalul că Sfântul Miskin Baba a oferit Baba'nın, saygıdeğer “Ada-Kaleh” in yeniden doğuş
Öyleyse, Aziz Miskin-Baba kültü, bir zamanlar Ada-
întrecând-o pe cea de la Constanţa. posterităţii ideea renaşterii venerabilei „Ada-Kaleh”, ca un fikrini, ruhsal ve kültürel yaşamın bu harika yere olan
Kaleh'te yaşayanların ve aynı zamanda torunlarının
semn al dragostei sale faţă de acel minunat loc cândva sevgisinin bir işareti olarak sunulmasının ve Tuna suların-
Din păcate, proiectul academicianului C.S. Nico- hatıralarının anısına yaşıyor. Miskin-Baba, farklı dinlerden
plin de viaţă spirituală şi culturală, iar astăzi înghiţit de dan yutulmasının bir işareti olduğunu mu gösteriyor?Aziz
lăescu-Plopşor a murit odată cu el, iar moscheea a fost insanları onurlandırdı. Kendisi, bir aziz olarak, dinden
apele Dunării? Că Sfântul Miskin Baba îi veghează încă Miskin Baba hala Ada-Kaleh Adası'nın eski sakinlerini
dinamitată şi demolată cu tot cu minaret. Mormântul lui bağımsız olarak Tanrı'nın sevgisinin taşıyıcısıydı. Miskin
pe foştii locuitori ai Insulei Ada-Kaleh? izliyor mu?
Miskin-Baba, salvat de la scufundare, este astăzi uitat, pe -Baba, her türlü dini kısıtlama ve bağnazlığın üzerine
Ostrovul Şimian. Conducerea politică a României avea çıkabilen seçilmiş bir öyküye sahip bir azizdi. Kendisi, sursa-www.zamanromania.ro Tercüme eden: Melec Amet
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 20 21 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Mahomed al II-lea, în limba turcă. Autorul arată că scopul operei sale este de a dovedi că Mahomed a fost un stăpânitor fără
cusur, având toate însuşirile marilor cârmuitori. Cunoscând multe datorită poziţiei sale de secretar al Divanului,

Cuceritorul Bizanţului
Tursun narează evenimentele domniei lui Mahomed într-o limbă cu numeroase înflorituri, plină de hiperbole,
dar care nu diminuează cu nimic interesul şi nici, cel mai adesea, precizia faptelor.
Scrisă şi ea în limba vorbită, cronica în versuri a lui Aşik Paşa Zade constituie de asemenea una dintre
... dar şi cărturar şi poet al Orientului sursele esentiale pentru cunoaşterea acestei epoci, alături
de Hevesname a lui Cafer Çelebi, Düsturname de Enveri, şi
Mahomed manifesta faţă de poeţi, ca şi faţă de toţi cărturarii şi artiştii, o mare generozitate. Kutname, în care poetul Uzun Firdevsi zugrăveşte cucerirea
Bursali Ahmed, Kudsi, Katibi se numărau printre intimii săi, unii primind chiar ranguri înalte la Curte. Bursali insulei Mitilini. Poetul Cafer Çelebi o zugrăveşte pe cea a
Ahmed a fost numit paşă, Saadi a devenit nişanci, Şahidi şi Haydar, defterdar-i. Bun cunoscător al mişcărilor Constantinopolului. Şi alţi autori de mesnevi (cronici în versuri)
de idei şi artistice din lumea musulmană, sultanul se afla în bune relaţii, încă de la Maghnisa, cu ceilalţi prinţi ar trebui citaţi, fără a-i uita pe înalţii dregători, cum sunt Ma-
musulmanj: Baysonkor, nepotul lui Timur Lenk şi fiul lui Abd-el Latif, Djihan Şah, din dinastia Oilor negre, emirii rele vizir Mahmud Paşa, care scria sub pseudonimul „Adni”,
din Shirvan şi Herăt. El îi atrăgea la Curte pe poetii şi cărturarii din aceste ţări şi îi răsplătea cu dărnicie. Treizeci nişancı-ul Mehmed Paşa, care iscălea „Nişani”, şi mulţi alţii
dintre ei erau angajaţi permanent. Hoca Cami, marele scriitor indian, Mullah Cami, poetul persan, primeau care ne relatează întâmplările cărora le-au fost martori.
anual câte o mie de ducaţi. Acestuia din urmă i se trimiseseră cinci mii de ducaţi pentru a veni să se stabi- Ca şi celelalte domenii ale cunoaşterii, ştiinţele au cu-
lească la Curtea imperială, dar Uzun Hasan, şi el un suveran luminat, îl opri din drum la propria-i Curte. Poeţii noscut în vremea lui Mahomed o adevărată înflorire. Înainte
turci primeau sume şi mai însemnate. de secolul al XV-lea contribuţia turcilor în acest domeniu era
Cel mai vestit poet al vremii era Ahmed Paşa. Acesta fusese alături de Mahomed la asediu! Constan- departe de a o egala pe cea arabă şi persană. Hotărârea
tinopolului şi sultanul îl respecta în mod deosebit. „Curtenitor şi galant cu rare accese mistice” el fusese mult Cuceritorului de a înfiinţa noi şi mari medrese, unde ştiintelor
influenţat de Mir Ali Shir Nevai, marele poet al Curţii timuride de la începutul secolului. Ahmed excela în gazel li se aasigura un loc important, şi de a le reorganiza pe cele
şi kasida. Se citează adesea un poem al lui, plin de hiperbole, despre noul palat Topkapi: „... O treaptă a scării existente, dovedeşte că sultanul era conştient de această lip-
tale este întretăierea celor Şapte Sfere: o arcadă din sala ta de primire, cele Nouă Ceruri... Cel care păşeşte să. El însuşi manifesta interes faţă de ştiintă. Având în bibliote-
pe acoperişul Qalatului tău, zăreşte jos Cele Nouă Ceruri ca pe un bob de muştar.” Mulţi alţi poeţi au fost că cincisprezece manuscrise din domeniul fizicii, geometriei,
primiţi şi răsplătiţi de Mahomed şi vizirii săi: Melihi, Necati, „cel mai mare poet otoman după Ahmed” Sarica zoologiei, geografiei -între altele, după cum am mai spus-o.
Kemal, Cemali, pentru a nu-i cita decât pe unii dintre ei, fără a-i uita pe fiii sultanului, Baiazid şi mai ales Cem, Geografia lui Ptolemeu, tradusă de Amiroutzes, şi Insulele
asupra cărora vom reveni. Arhipelagului (în greceşte de Cristoforo Buondelmonti).
Cam pe atunci, de prin anii '60, Istanbulul începu să devină marele centru intelectual al Orientului Aceste foarte diverse lucrări de geografie dovedesc
Apropiat şi Mijlociu. pe măsură ce dispăreau dinastiile turkmene care fuseseră adevărate focare de cultură, cunozitatea lui Mahomed, setea lui de cultură şi nu. după
influenţate, printre alţii, de timurizii din Herat, „Parisul musulman al secolului al XV-lea”. Poeţii şi scriitorii acestor cum s-a afirmat, dorinţa de a cunoaşte ţările străine cu unicul scop de a pregăti cotropirea lor.
Curţi veneau acum la Istanbul. „Udată de bogatele favoruri venite de la înălţimea tronului, poezia otomană Strădaniile sultanului de a-i atrage la Curte pe artiştii şi scriitorii străini erau aceleaşi şi faţă de oamenii
înflori repede şi dădu roade îmbelşugate”. de ştiinţă de pe alte meleaguri despre a căror faimă aflase. Ali Kuşçu, astronom al lui Uluğ Bey, vestitul prinţ
Şi în provincie, poeţii şi cărturarii se reuneau în jurul personalităţilor de vază – guvernatori. magistraţi timurid, nepotul lui Timur Lenk, pasionat de matematică şi astronomie, aflându-se la Curtea lui Uzun Hasan,
etc., care îi protejau şi îi recompensau. La Bursa, încă de multă vreme un oraş unde cultura se afla la loc de a fost trimis ca sol la Istanbul. Mahomed I-a determinat să promită că va reveni după încheierea misiunii. Ali
cinste. Apărură poeţi de talent, în frunte cu ilustrul Ahmed. Zeynob. o vestită poetesă care trăia la Kastamonu, Kuşçu îşi va tine promisiunea. Sultanul îi va trimite o delegaţie la hotar pentru a-l întâmpina şi-l va numi dascăl
îi închină lui Mahomed un poem prin care îl îndemna să cucerească lumea. Apărură cenacluri la Amasya, la medresa de la Ayasofya, cu o leafă apreciabilă. Ali a fost întâiul profesor de astronomie şi matematică din
Kutahya, Kirşehir, Konya şi în alte oraşe, adesea în locul celor care gravitau mai înainte în jurul emirilor turcmeni, Imperiul Otoman. El a elaborat un comentariu asupra vestitelor tabele astronomice ale lui Ulug Bey şi a tradus
acum înlăturaţi de sultan. în arabă tratatul lui de aritmetică şi algebră. Învăţatul a format şi numeroşi discipoli, printre care pe Sinan Paşa,
Pe lângă aceşti poeţi şi scriitori „de Curte”, influenţaţi de literatura persană şi arabă, se păstra şi tradiţia unul dintre viziri, autor al unui tratat de astronomie.
poeziei populare, cel mai adesea religioasă şi mistică. provenită din tekke (mănăstiri de dervişi), uneori con- Ne-au rămas din epoca Cuceritorului şi multe tratate de medicină şi chirurgie, cel mai important fiind
testatară, dar şi nostalgică şi senzuală. Pe atunci. aceste cântece populare erau transmise şi răspândire din cel al medicului şef al spitalului din Amasya. Saraf al-Din ibn-Mahommed, scris în 1465, despre care autorul
sat în sat, de trubaduri, âşik (îndrăgostiţi), care se acompaniau la saz. spune: „Pentru a te distinge şi a atrage atenţia sultanului, protector al ştiinţelor, nu există altă cale decât să scrii
Unul dintre reprezentanţii lor cei mai de seamă este Eşrefoglu, urmaş al lui Mevlana şi mai ales al lui Yunus opere ştiinţifice.” Pe lângă medrese se aflau spitale unde lucrau medici „care cunoşteau bine variatiile pulsulni
Emre. marele poet derviş din secolele al XIII-lea - al XIV-lea, care a inspirat până azi un lung şir de poeţi în şi aveau întinse cunoştinţe de anatomie şi medicină”. Aceştia erau obligaţi să-şi viziteze bolnavii de două ori
acelaşi timp contestatari, naţionalişti şi- cel puţin în scrierile lor- apropiati de oamenii simpli. pe zi. Spitalele şi medicii erau controlaţi de un Consiliu Imperial al medicilor, în frunte cu un persan chemat
În timpul domniei Cuceritorului, apar şi primele lucrări istorice mai importante. Autorii lor sunt puternic de sultan la Istanbul. Practicieni de toate confesiunile. mai ales evrei, predau alături de medicii musulmani.
încurajaţi de sultan care, ca toţi marii oameni, doreşte să lase posterităţii imaginea sa şi istoria măreţelor sale „Maeştri fără cusur, savanţi pricepuţi la luarea de sânge, doctori învăţaţi îţi administrează acolo leacul
fapte. Unele dintre acestea sunt scrise în persană - Hişt Behişt (Cele Opt Paradisuri) de Idris Bitlisi sau Istoria împotriva durerii; este un loc al reînvierii unde te vindeci repede” (Evliya Çelcbi).
universală de Şükrüllah şi, de asemenea,. în limba arabă, cum ar fi Istoria otomană de Marele vizir Mehmed Andre Clot
Paşa Karamanli. În schimb, marea operă a lui Tursun Bey, Tarih-t-Abul Fâtih (lstoria Cuceritorului) este scrisă
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Rojda Demirer
TO P 1 0 –
Rojda Demirer, 12 Ağustos 1979 yılında Ankara'da doğmuştur.
Baba tarafından Diyarbakırlıdır. 1988 yılında (9 yaşındayken) TRT
Ankara Radyosu Çocuk Saati sınavlarını kazanarak radyo tiyatrosu
R A DI O T
– Ma i –
yapmaya başlamıştır. Bunu daha sonra TRT' de çocuk dizileri, program
sunuculukları ve film, dizi ve çizgi film dublajları takip etmiştir. 1997
yılında Hacettepe Üniversitesi Ankara Devlet Konservatuvarı tiyatro
bölümüne girerek 2001 yılında mezun olmuştur.
2003-2008 yılları arasında da Trabzon Devlet Tiyatrosu'nda kadro-
lu sanatçı olarak görev almıştır. Birkaç dizide de rol almaya başlamıştı.
2003 yılında “Aşk Olsun” adlı dizide Emel Müftüoğlu ve Talat Bulut ile
beraber oynadı.
2009 yılında ablasıyla birlikte Nişantaşı'nda “Marie Antoinette
Chocolat” adlı çikolata dükkanı açtı. 2010 yılında “Geniş Aile” dizisinde
sonradan Zeynep karakterini canlandırarak dahil oldu. Rojda Demirer,
2012 yılında Türker İnanoğlu'nun davetiyle kabul edip oynadığı “Alev
Alev” adlı dizide İlker İnanoğlu, Berk Oktay, Hande Soral ile beraber
başrolde oldu.

ÖDÜLLERİ:
2003 – Altın Kelebek Ödülleri – Umut Vaadeden Kadın Oyuncu – Gönderilmemiş Mektuplar
2010 – İsmail Cem Televizyon Ödülleri – En İyi Gençlik Dizisi – Yardımcı Kadın Oyuncu, Melekler Korusun
2011 – Yıldız Teknik Üniversitesi – En Beğenilen Kadın Dizi Oyuncusu
2011 – Kavram Eğitim Kurumları – En İyi Kadın Oyuncu
ROJDA DEMİRER’İN ROL ALDIĞI TİYATRO OYUNLARI:
2004 – Ayyar Hamza – Trabzon Devlet Tiyatrosu
2003 – Onikinci Gece – Trabzon Devlet Tiyatrosu
2003 – Küçük Karabalık – Trabzon Devlet Tiyatrosu
1995 – Gazap Üzümleri – Ankara Devlet Tiyatrosu
ROJDA DEMİRER’İN ROL ALDIĞI DİZİLER VE FİLMLER:
10. Demet Akalın...................... - N’apıorsan yap
2018 – Çarpışma (Belma) (TV Dizisi)
2017 – Adı Efsane (Seçil) (TV Dizisi)
9. Bilal Sonse &Bengü ......... - İçimden gelmiyor
2016 – Kördüğüm (Neslihan) (TV Dizisi)
2015 – Acil Aşk Aranıyor (Dr. Ayla) (TV Dizisi)
8. Göksel..................................... - Bu da geçecek
2014 – Yedikule Hayat Yokuşu (Süreyya) (TV Dizisi)
2012-2013 – Alev Alev (Alev) (TV Dizisi)
2012 – Kaos Örümcek Ağı (Meltem) (Sinema Filmi)
7. Aleyna Tilki . ........................ - Nasılsın aşkta?
2011-2012 – Elde Var Hayat (Elif Öğretmen) (TV Dizisi)
2010-2011 – Geniş Aile (Zeynep) (TV Dizisi) 6. Oğuzhan Koç...........................- Sükut-u hayal
2009-2010 – Melekler Korusun (Esin) (TV Dizisi)
2007 – Sevgili Dünürüm (Ayperi) (TV Dizisi) 5. Gülşen . ......................- Bir ihtimal biliyorum
2006 – Yaşanmış Şehir Hikayeleri (Zeynep) (TV Dizisi)
2006 – Hisarbuselik (Sema) (TV Dizisi) 4. Bora Duran .................................- Sana doğru
2006 – Candan Öte (Görkem) (TV Dizisi)
2005 – Tadımız Kaçmasın (Eda) (TV Dizisi) 3. Buray . ...................................- Kabahat bende
2004 – Canım Benim (Demet) (TV Dizisi)
2004 – Ağa Kızı (Biricik) (TV Dizisi) 2. Yalın..................................- Deva bize sevişler
2003 – Aşk Olsun (Ebru) (TV Dizisi)
2002 – Gönderilmemiş Mektuplar (Ceren) (Sinema Filmi) 1. Ziynet Sali - Bana da söyle
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Mini Pizza Nasıl Yapılır? Mini Pizza


1. Pizza hamurunu hazırlamak için Mod de preparare:
Malzemeler öncelikle; ılık süt, kuru maya ve toz Ingrediente 1. Pentru a pregăti aluatul de pizza în primul rând avem nevoie de
Pizza hamuru için: şekeri küçük bir kapta karıştırdıktan Pentru aluatul de pizza: lapte cald, drojdie uscată şi zahăr pudră într-un bol mic. Ames-
• 2,5 su bardağıun sonra mayanın aktive olması için 10 • 2,5 ceşti cu apă tecăm timp de 10 minute aceste ingrediente şi lăsa drojdia să
• 1 su bardağıılık süt dakika kadar bekletin. • 1 pahar de lapte se odihnească.
• 1/2 tatlı kaşığı kuru maya 2. Elenmiş un ve tuzu derin bir kaba • 1/2 linguriţă de drojdie uscată 2. După ce cerneţi făina şi sarea într-un bol adânc, deschideţi la
• 1/2 tatlı kaşığı toz şeker aldıktan sonra orta kısmını açın. • 1/2 linguriţă de zahăr mijloc o groapă şi adăugaţi ulei de măsline şi drojdie lichidă,
• 2 yemek kaşığı Zeytinyağı ve sıvı maya karışımını da • 2 linguri de ulei cu măsline începeţi să amestecaţi tot ingredientele.
zeytinyağı kattıktan sonra tüm malzemeyi orta • 1 linguriţă mică de sare 3. Aluatul de pizza se frământă dacă este posibil pe un blat de
• 1 çay kaşığı tuz kısımdan kenarlara doğru karıştırmaya marmură, până devină coca elasică. Acoperiţi cu folie de
Pentru sos:
başlayın. plastic şi timp de 30 de minute lăsaţi coca la dospit.
Sosu için: • 2 linguri de pastă de tomate
3. Toparlanan pizza hamurunu mümkünse 4. Simplu şi practic pentru sosul de pizza se amestecă pasta de
• 2 yemek kaşığıdomates mermer bir tezgah üzerinde yuvarlayıp • 1 lingură de sos iute tomate şi sosul iute cu apă călduţă, ulei de măsline şi cimbru.
salçası büyük bir beze haline getirin. Üzerini • 1 lingură de apă 5. Separaţi aluatul de pizza în bucăţele mici. Pe blatul de bucătă-
• 1 yemek kaşığı acı sos streç filmle kaplayın ve oda ısısında • 1 lingură de ulei de măsline rie pe care am pus puţină făină şi cu ajutorul mîinilor se for-
• 1 yemek kaşığıılık su mayalanması için 30 dakika kadar bekletin. • 1 lingură de ceai cu cimbru usat mează mici blaturi de pizza pe care le aşează în tăvile cupto-
• 1 yemek kaşığı 4. Basit ve pratik bir pizza sosu için; domates salçası ve acı sosu ılık suyla Pentru topinguri: rului.
zeytinyağı karıştırıp kıvamını açın. Zeytinyağı ve kekik ilavesiyle karıştırın. • 1 ceaşcă de mozzarela rasă 6. Se pune sosul de roşii preparat pe aluat cu o lingură mică şi
• 1 çay kaşığı kekik 5. Mayalanan pizza hamurunu küçük bezelere ayırın. Hafif bir şekilde • 10 bucăţi de roşii chery împrăştiaţi-o pînă la margini.
Üzeri için: unlanmış mutfak tezgahı üzerinde elinizle büyütüp küçük yuvarlaklar • 1/2 ceaşcă de rondele de măsline 7. Distribuiţi în mod egal mozzarela rasă, felii de roşii şi felii de măsli-
• 1 su bardağı şeklinde açtıktan sonra fırın tepsilerine aralıklı olarak yerleştirin. negre ne tăiate pe pizza.
rendelenmiş kaşar 6. Hazırladığınız pratik domates sosunu küçük bir kaşık yardımıyla hamurların • 1/2 ceaşcă de rondele de măsline 8. Cuptorul preîncălzit de 220 de grade, gătiţi timp de aproxima-
peyniri üzerine sürüp kenarlara doğru yayın. Hamurların kenar kısımlarında pay verzi tiv 15 minute până când se topesc brânzeturile.
• 10 adet cherry domates bırakmaya dikkat edin.
• 1/2 su bardağı 7. Sırasıyla; rendelenmiş kaşar peyniri, incecik dilimlenmiş cherry domates ve
dilimlenmiş siyah zeytin dilimlenmiş zeytinleri pizzaların üzerine eşit olarak dağıtın.
• 1/2 su bardağı 8. Önceden ısıtılmış 220 derece fırında, yaklaşık 15 dakika peynirler eriyene
dilimlenmiş yeşil zeytin kadar pişirin. Sıcağı sıcağına bekletmeden sevdiklerinizle paylaşın. Prăjitură Mod de preparare:
de mere 1. Pregătirea umpluturii de măr:
Elmalı Tarifi Nasıl Yapılır?
1. Elmalı harcı hazırlamak için; rendelenmiş elmaları, toz şeker ve tarçın ilave-
mere rase, zahăr pudră şi
scorţişoară se sotează timp
Ingrediente:
Pasta siyle elmalar suyunu çekene kadar yaklaşık 10 dakika kavurun. Soğuması
için bir kenarda bekletin.
• 3 ceşti de faină de aproximativ 10 minute.
2. Se amestecă oul şi zahăr
• 1 ceşti de zahăr pudră
Malzemeler 2. Yumurta ve pudra şekerini oval bir kapta karıştırın. Yoğurdu, oda sıcaklığın- • 1 ou pudră într-un castron.
• 3 su bardağı un da beklettiğiniz margarini, vanilyayı, unu ve kabartma tozunu ekleyin. Tüm • 1 pahar de ceai cu iaurt Adăugaţi iaurt, margarina,
• 1 çay bardağı pudra şekeri malzemeyi özleşene kadar yoğurun. • 200 de grame de mar- vanilia, făina şi praf de copt
• 1 adet yumurta 3. Hazırladığınız hamurun dörtte birini ayırın ve bir kenarda bekletin. Geri kalan garină care sunt păstrate la tem-
• 1 çay bardağı yoğurt kısmını unlanmış mutfak tezgahı üzerinde bir merdane yardımıyla 1- 2 cm. • 1 pachet de praf de peratura camerei. Ameste-
• 200 gram margarin kalınlığında açın. copt caţi toate ingredientele până când acestea sunt omogene.
• 1 paket kabartma tozu 4. Açtığınız hamuru yuvarlak fırın tepsisi ya da tart kalıbına dikkatlice alın. Ha- • 1 pachet de vanilie 3. Separaţi un sfert din aluatul pe care l-aţi pregătit şi lăsaţi-l să stea de o parte.
• 1 paket vanilya zırladığınız elmalı harcı üzerine yayın. Din restul de aluat întindeţi foi cu ajutorul unei merdenele groase de 1 - 2 cm.
Pentru umplutura
5. Ayırdığınız hamurdan ceviz büyüklüğünde parçalar alın ve mutfak tezgahı 4. Întindeţi foile de aluatul în tava rotundă de cuptor sau formă de tartă. Răspân-
Elmalı harç için: de mere:
üzerinde avuç içinizle bastırarak ince uzun çubuklar halinde açın. diţi umplutura de mere pe aluat.
• 4 adet rendelenmiş elma 6. Hamur parçalarını, elmalı pastanın üzerine kafes görüntüsünü alacak şekilde • 4 bucăţi de mere rase 5. Bucăţile de alaut ramase se modelează sub formă de bastonaşe şi se intind
• 1 tatlı kaşığı tarçın yerleştirin. Hamurların bağlantı noktalarına yapışması için hafifçe bastırın. • 1 linguriţă de scorţişoară deasupra umpluturii de mere astfel încât să obţinem un model de grilaj
• 3 yemek kaşığı toz şeker 7. Elmalı pastayı, önceden ısıtılmış 180 derece fırında 35 dakika kadar pişirin. • 3 linguri de zahăr 6. Apăsaţi uşor aluatul pentru a adera la punctele de ancorare.
Üzeri için: Ilındıktan sonra üzerine pudra şekeri eleyin ve dilimledikten sonra servis edin. Pentru ornat: 7. Gătiţi plăcinta de mere într-un cuptor preîncalzit de 180 de grade timp de 35
• 3 yemek kaşığıpudra şekeri Sevdiklerinizle paylaşın. • 3 linguri de zahăr de minute. După coacere pudraţi cu zahărul pudră.
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Bencil Dev – Bu dev çok bencil biri.


– İnsan tek başına o bahçeden ne zevk alır ki?
Bir zamanlar bir şehrin ortasında bir kale varmış. Bu kale senelerdir boşmuş. – Çok üzgün biri olmalı. Neden üzgün olduğunu öğrenmemiz gerek.
Orada kimse kalmıyormuş. Halk o kalede eskiden bir devin yaşadığını söylüyor-
– Bizimle oyun oynamasını isteriz.
muş ama onca yıldır kimse orada bir dev görmemiş.
– Ama içeri girmemize izin verirse isteyebiliriz sadece.
– Bu kalede yaşayan devi duyanınız var mı?
Dev saatlerce uyurmuş. Uyanınca da pencerede oturur ve bahçesinin gü-
– Bence bunlar dedikodu. Biz bunlara inanmamalıyız. İçimizde bir dev
zelliğini seyredermiş. Ama ara sıra yere düşen dallar görüyormuş. Şöyle düşünmüş:
gören oldu mu hiç?
– Bir süre devam eder herhalde. Bahar gelince de bahçem yeniden çiçeklenir.
– Hayır.
Kış mevsimi boyunca pencerede oturmuş ve bahçenin kurumasını seyretmiş.
– Hayır.
Günler geçmiş:
– Biz bu yerin güzelliğinden keyif almalıyız. Dedikodulara itibar etmemeliyiz.
– Bende baharı beklerim. Baharda bahçem canlanır ve hiç olmadığı kadar
– Öyleyse bu bahçeyle kim ilgileniyor? güzel olur.
Kalenin çevresinde güzel bir bahçe varmış. İçi çiçeklerle, ağaçlarla, mey- Bahar gelip geçmiş ama bahçe hala kuruymuş. İçinde tek bir çiçek bile
velerle, kuşlar ve kelebeklerle doluymuş. Her gün o bahçede bir sürü küçük kalmamış. Ne bir kuş nede kelebek varmış. Dev çok mutsuz olmuş.
çocuk oyun oynarmış. Çocukların en çok sevdiği ve en güvenli yer orasıymış.
– Bahçemde neden hiç çiçek açmıyor? Doğa ana niye benim bu güzel
Çocuklar birçok farklı oyun oynarmış. En çok sevdikleri oyunlardan biri kelebek-
bahçeme yüz çevirdi acaba? Yoksa doğa ana bana mı kızıyor? İyide neden
lerin peşinden koşmakmış.
kızıyor bana?
– Hey şu turuncu kelebeğe bakın.
Dev gece gündüz bunları düşünüyormuş. Artık yalnızlıktan da sıkılıyormuş. Gü-
– Ben onu yakalamaya çalışacağım. zel bir sabah birkaç çocuk gizlice bahçeye girmiş. Dev onları görünceye kadar bir
– Peşinden koşturun ama ona zarar vermeyin lütfen. süre oynamışlar. Dev yine çocuklara sinir olmuş. Koşarak yanlarına gidip bağırmış.
– Zarar vermeyeceğim. Bütün çocuklar dışarı kaçışmış. Ama içlerinden biri kalmış. Dev bir ağacın dibinde
duran küçük bir oğlan görmüş. Dev ona yaklaşırken çocuk korkuyla titriyormuş.
Bahçe cennet gibi bir yermiş. Ama günün birinde dev çıkagelmiş. O güzel
Çok kötü ağlıyormuş.
ve bakımlı bahçeyi gördüğü için mutluymuş.
– Ne yapıyorsun sen burada?
– Ah benim güzel bahçem. Doğa ana hala bahçeme özen gösteriyor anlaşılan. Burada oldu-
ğum için mutluyum. – Lütfen beni öldürmeyin. Bir daha asla gelmem buraya.
Dev kaleye döndüğünde öğleden sonraymış. O saatlerde bahçede oyun oynayan çocuk yok- – Ben insan mı öldürüyorum? Hayır. Ben kötü birisi değilim. Hayır. Ben hiç kimseyi öldürmem.
muş. Dev bu sessizliği severmiş ama akşam olunca dışarıdan gelen gürültüden rahatsız olmuş. Çünkü Senide öldürmeyeceğim. Ağlama.
çocuklar oyun oynamak için bahçeye gelmiş. Dev yalnız yaşamaktan hoşlanırmış. Etrafında birilerinin – Eve gitmek istiyorum. Lütfen bırakın gideyim.
olması hiç hoşuna gitmezmiş. Bahçeye çıkmaya karar vermiş. Dev bahçeye adımını attığında oyna- – Ben buraya gelmeden önce ne işler çeviriyordun?
yan çocuklar korkmuş. Çığlık atarak kaçışmaya başlamışlar. Herkes kaçacak bir delik arıyormuş. Dev
– Bu ağaca tırmanmak istiyordum ama tırmanamadım.
bahçede bu kadar çok çocuğun oyun oynamasına sinir olmuş.
– Demek öyle. Dur sana yardım edeyim.
– Gidin buradan küçük canavarlar. Güzel bahçeme zarar vereceksiniz. Gidin dedim. Bir daha
Dev çocuğu kaldırarak onu bir dala oturtmuş.
da sakın bahçeme girmeye çalışmayın. Burası benim bahçem sizin değil.
– Şimdi arkadaşlarını buraya çağır. Hepiniz burada oynayabilirsiniz.
Bahçede oynayan çocuklar koşarak çıkmış ve evlerine gitmişler. Dev kaleye geri dönerek evinin
huzurunun keyfini çıkarmış. Sonra yine uykuya dalmış. Çocuklar devin gittiğini sanmış, o yüzdende Dev çocuğun yüzündeki o güzel gülümsemeyi fark etmiş. Çocuk oynamak için arkadaşlarını
dayanamayıp bahçeye girmişler. Dev yine uyanmış ve bahçesinde oynayan çocukları görmüş. Öfke- çağırmış. Hepsi içeri girmişler ve devde kaleye geri dönmüş. Tam geri dönerken ufak bir bitkinin çiçek
lenerek çocuklara bağırmış. Korkan çocuklar yine kaçmışlar. Dev daha sonra bahçesini gözetlemeye açtığını görmüş. Bunu görmek onu hem şaşırtmış, hem de sevindirmiş. Arkasını döndüğünde çocukların
başlamış, hatta gece bile uyumuyormuş. Gece geç saatte çiçek açmış bir ağacın dallarının yere neşeyle oynadıklarını görmüş. Çocuklar bundan sonra eskiden olduğu gibi yine bahçede oynamaya
düştüğünü görmüş. Bunun sebebini anlayamamış. Ertesi sabah, birkaç çocuğun yine bahçesinde başlamış ve çok kısa bir süre sonra bahçede yeniden çiçekler açmaya başlamış. Penceresinde oturan
oynadığını görmüş. Öfkeyle bahçeye koşmuş. Çocuklar devin kızgın halini görünce çok korkmuşlar. dev bahçenin asıl güzelliğinin ne olduğunu anlamış.
Dev kalesinin etrafındaki duvarları yükseltmeye karar vermiş. Artık kalesinin içinde yapayalnızmış. masaloku.com.tr
Kaleye kimse giremiyormuş.
A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia Primaria Administraţia Finanţelor Oficiul Judeţean pentru
la Bucureşti Municipiului Mangalia Publice Medgidia Protecţia Consumatorilor
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905 str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334 Constanţa
Bucureşti tel-fax: 0241.814766, 0241.810385 str. Poporului nr. 121 bis
tel-fax: 021.2124849 Primaria tel: 0241.550550
Municipiului Medgidia Direcţia Regionala Vamală
Consulatul General al S.C. ENEL S.A.
Republicii Turcia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300 Constanţa Sucursala de Distribuţie a
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
la Constanţa Prefectura Tulcea B-dul Tomis nr. 312 A Energiei Electrice
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
B-dul Ferdinand nr. 82, Consiluiul Judeţean Tulcea Constanţa
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367 str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640 str. Nicolae Iorga nr. 89.A
Ministerul Justiţiei
tel: 0241.805999
Consulatul General Inspectoratul de Jandarmi Curtea de Apel Constanţa fax: 0241.616340
al Republicii Turcia la Judeţean Constanţa str. Traian nr. 35.C
Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003 Congaz S.A.
Biroul Ataşatului comercial tel: 0241.618969, 956 str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa Tribunalul Judeţean tel: 0241.508238
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635 Inspectoratul pentru situaţii fax: 0241.542969
Constanţa
kostence@ekonomi.gov.tr
de urgenţă „Dobrogea“ al Secţia Civilă – Comercială Regia Autonomă Judeţeană
Muftiatul Cultului Musulman judeţului Constanţa str. Traian 31 tel: 0241.606572
de Apa Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110 tel: 0241.606591, 606597, 606598
din România str. Călăraşi nr. 22-24
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342 fax: 0241.551342, 551343
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666 tel: 0241.664046, 661940, 664444
Sectia Penală
tel: 0241.611390
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
Inspectoratul Judeţean de tel-fax: 0241.619628
RADET
T.I.A.D. - B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
Poliţie Constanţa
Asociaţia Oamenilor de tel/fax: 0241.616937
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364 Judecătoria Mangalia
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa Poliţia tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
tel-fax: 0241.629841
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106 Judecătoria Medgidia
Deranjamente
T.I.A.D. Asociaţia
tel: 0241.502374
Oamenilor de Afaceri Turci str. Independenţei nr. 14 DERANJAMENTE POSTURI
Bucureşti tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687 TELEFONICE . .................. 0800.880800
Poliţia Municipiului Mangalia
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
Şos. Constanţei nr. 1 Ministerul Muncii,
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307 Solidarităţii Sociale şi Familiei
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
TUYAB - Direcţia de Muncă,
Poliţia Municipiului Medgidia
Uniunea Investitorilor Turci Solidaritate Socială şi
str. Republicii nr. 15 Alte servicii
din România tel: 0241.810730 fax: 0241.810434 Familie Constanţa
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, str. Decebal nr. 13 C DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti Ministerul Agriculturii, pădurilor şi tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
tel: 021.3262548 Dezvoltării Rurale DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
Direcţia pentru agricultură şi Inspectoratul Teritorial de
Romanya Türkiye Ticaret ve dezvoltare rurală Constanţa DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
Sanay Odası Muncă Constanţa ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
Camera de Comerţ tel: 0241.618136, 0241.611678 str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
tel: 0241.691254, 693 951
Bilaterală România-Turcia fax: 0241.618962
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
str. Austrului nr. 58, Ministerul Sănătăţii
Ministerul Culturii şi Cultelor
sector 2, Bucureşti JANDARMERIE ............................... 956
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667 Direcţia Judeţeană pentru Direcţia Judeţeană de
cultură, culte şi patrimoniu sănătate publică Constanţa TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
Colegiul Naţional cultural naţional Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 2
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
Kemal Ataturk str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: 0241.694443, 0241.616176
str. Română nr. 2, Medgidia tel: 0241.613008 fax: 0241.512060 ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
tel: 0241.811522, 0241.820577
Ministerul Finanţelor Publice Ministerul Transporturilor, PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Consiliul Judeţean Direcţia Generală a Construcţiilor şi Turismului
Constanţa Finanţelor Publice Constanţa Registrul Auto Român Serviciul unic pentru
B-dul Tomis nr. 51 B-dul Tomis nr. 51 Constanţa apeluri de urgenţă ......... 112
tel.: 0241.488404, 0241.708404 tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
fax: 0241.708453
tel: 0241.690040
Direcţia Generală a
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Prefectura Finanţelor Publice Constanţa
Judeţului Constanţa B-dul I. Gh. Duca nr. 18
Agenţia Judeţeană pentru
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672 tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
tel: 0241.617788, 0241.615065 Ocuparea Forţei de Muncă
Administratia Finanţelor Constanţa Mihail Kogălniceanu
Primaria Publice Mangalia str. Lacului nr. 14
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
Municipiului Constanţa tel: 0241.613207, 0241.619626
cod 907195, jud. Constanţa
Şos. Constanţei nr. 13
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100 tel: 0241.753795 fax: 0241.755005 fax: 0241.673840 telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820