HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR

PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
Mesajul Preşedintelui Uniunii Democrate Turce din România, ing. Osman Fedbi,
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN cu prilejul Sărbătorii Sacrificiului (Kurban Bayram).................................................... 3
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN 15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü................................................................... 4
Vicepreşedinţi: Emre Yurdakul Yeni Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu............................... 6
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
IAŞAR ENVER . .......................................................................... – Sucursala Constanţa Emre Yurdakul, noul consul general al Republicii Turcia la Constanţa........................... 7
OMER NAZIF . ............................................................................ – Sucursala Constanţa
Dobrogea, model european de convieţuire etnică............................................................. 8
BORMAMBET VILDAN . ............................................. – Preşedinte Sucursala Medgidia
RAIM NAIM . ................................................................ – Preşedinte Sucursala Cobadin Cooperare între România şi Turcia în domeniul educaţiei................................................ 9
GAVAZOGLU RIZA . .................................................................. – Sucursala Techirghiol
OSMAN ZIA ................................................................ – Preşedinte Sucursala Băneasa Festivalul Etniilor din România, Astra Multicultural Sibiu 2020................................... 10
MOLOGANI ACCAN ................................................... – Preşedinte Sucursala Babadag
MEMET REDVAN ........................................................ – Preşedinte Sucursala Hârşova
Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanyada...................................11
MUSA CAIDAR ........................................................ – Preşedinte Sucursala Cernavodă Türk Birliğinde Kurban Bayram..................................................................................... 12
ŞEMSI TURHAN . ....................................................... – Preşedinte Sucursala Bucureşti
Sărbătoarea Sacrificiului ................................................................................................ 12
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
Tururi culturale digitale ................................................................................................. 12
Consiliul Director
Jurnal de călătorie........................................................................................................... 13
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de sucursale:
RUSTEM SEVIM........ – Preşedinte Sucursala Brăila TALIP LEMAN .......... – Preşedinte Sucursala Măcin Perspectiva onomasiologică asupra locuţiunilor verbale cu termen-cheie
SULMAN EMIN........– Preşedinte Sucursala Carvăn BORMAMBET VILDAN ...... – Preşedinte Sucursala de origine turcească..................................................................................................... 16
MEMET ŞUCRI....... – Preşedinte Sucursala Castelu Medgidia
CERCHEZ BIRSEN.............. – Preşedinte Sucursala MENSEIT ERGEAN............. – Preşedinte Sucursala Osmanlı’da Et Yemekleri................................................................................................ 20
Călăraşi Techirghiol
BARI MUSELIM....– Preşedinte Sucursala Cumpăna Feluri de mâncare în Imperiul Otoman........................................................................... 21
SALIM LEVENT...........– Preşedinte Sucursala Tuzla
AZIS AZIS............ – Preşedinte Sucursala Dobromir
CURTI ŞAIP ....................... – Preşedinte Sucursala
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Sucursala Eforie
Valu lui Traian
Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
OSMAN SULIMAN .. – Preşedinte Sucursala Făurei
FEMI SUAT........... – Preşedinte Sucursala Amzacea
MEMET SEBATIN .............. – Preşedinte Sucursala Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
Fântâna Mare HALIL NAZMIE....– Preşedinte Sucursala Adamclisi
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Sucursala Galaţi MUSTAFA BEZAT........– Preşedinte Sucursala Lazu
OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Sucursala Isaccea ALIŞ CHEMAL..........– Preşedinte Sucursala Ostrov
SULIMAN ILMI..... – Preşedinte Sucursala Mangalia AHMET ENGUR.. – Preşedinte Sucursala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă: DIRECTOR

str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI
Comisia de Învăţământ .................... – BORMAMBET VILDAN Redactor șef-adjunct:
Constanţa – telefon: 0241-550903
Comisia de Religie ...................................... – IBRAIM TEMUR Panaitescu Nilgün
– fax: 0341-440265
Redactor-şef
Comisia de Cultură . .............................. – TÜRKOĞLU SERIN Secretar de redacţie: 900573 IBRAIM ERVIN
– e-mail: hakses@rdtb.ro
Comisia de Femei ............................................ – ISMAIL FILIZ Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Comisia de Tineret ..................................... – OSMAN HARUN Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Departament Financiar . ................... – DRAGOMIR NICUŞOR Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero

Comisia de Cenzori . ................................ – ACCOIUM DURIE Ibraim Nurgean,

Departament Juridic........................... – ABDURAMAN MERIC Musledin Firdes,
Departament Administrator............................. – ACCOIUM ALI Sorina Asan, Amet Melec I.S.S.N. 1224-4694

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Andrei
MUREŞANU
3 pagina
sayfa
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!
Mehmet Akif
ERSOY
• Iulie – Temmuz •
Demokrasi ve Millî
Birlik Günü
Demokrasi ve Millî Birlik Günü, Türkiye'de her yıl 15 Temmuz'da kutlanan bir resmî tatildir. 2016 Türkiye
askerî darbe girişimi sırasında hayatını kaybeden 240'ı aşkın sivil, polis ve askeri anmak için genel tatil
günü ilan edildi
İlk kez 15 Temmuz 2017'de kutlanan Demokrasi ve Millî Birlik Günü için Türkiye Büyük Millet Meclisi
özel gündemle toplandı. Türkiye'nin tüm illerinde gün boyu 'demokrasi nöbeti' tutuldu. İstanbul'da Kısıklı,
Altunizade ve Çengelköy'den başlayan ve binlerce kişinin katıldığı Millî Birlik Yürüyüşü, Boğaziçi Köprüsü
üzerinde kurulan etkinlik alanında son buldu. Daha sonra Cumhurbaşkanı Erdoğan, tören alanında bir
konuşma yaptı. Gece saatlerinde Türkiye'deki tüm camilerde sela okundu. 16 Temmuz'un ilk saatlerinde
Ankara'daki Birinci Meclis Binası'ndan başlayıp TBMM'de sona eren Millî Birlik Yürüyüşü düzenlendi. TBMM
önünde cumhurbaşkanı ve meclis başkanının da katıldığı bir anma töreni yapıldı
Ülkemizde de Bükreş ve Köstence sehirlerde bu gün kutlandı.
Ervin İbraim
Mesajul Preşedintelui Uniunii Democr ate Turce
din România, ing. Osman Fedbi, cu prilejul
Sărbătorii Sacrificiului (Kurban Bayr am)
Sărbătorea Sacrficiului, (Kurban Bayram-ul) celebrată în
acest an în perioada 31iulie-3 august, este atât un prilej de reflecţie
asupra valorilor noastre spirituale, cât şi unul de a ne manifesta
grija şi respectul faţă de semenii noştri. Sărbătoarea Sacrificiului
comemorează jertfa Profetului Ibrahim, cel care, pus să aleagă
între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia pentru Allah,
optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate.
Pandemia de Covid 19 şi măsurile luate de autorităţile din
întreaga lume pentru a preveni răspândirea virusului i-a împiedicat
în acest an pe etnicii turci din Dobrogea obişnuiţi să efectueze
pelerinajul la locurile sfinte Mecca şi Medina, considerat a fi unul
dintre cei 5 stâlpi ai Islamului. De asemenea, la slujba religioasă
oficiată în geamii în dimineaţa zilei de 31 iulie, etnicii turci trebuie să respecte normele de distanţare socială (2 m între
credincioşi) şi igienico-sanitare (purtarea obligatorie a măştilor şi dezinfectarea mâinilor).
Datorită contextului actual, vom petrece Kurban Bayramul, acasă în familiile noastre restrânse pentru binele
tuturor etnicilor turci. Chiar dacă trebuie să păstrăm distanţarea socială, gândurile bune şi valorile noastre spirituale
ne vor uni şi ne vor face mai puternici pentru ca în viitorul apropiat să putem să fim împreună, aproape unul de ce-
lălalt. Fie ca Sărbătoarea Sacrificiului să aducă tuturor membrilor comunităţii turce împăcarea cu sine şi atitudinea
de smerenie faţă de Allah, dar şi bucurie în suflete şi în case, sănătate, unitate şi prosperitate!
Preşedinte UDTR
Osman Fedbi
 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •

15 Temmuz Yusuf Murat, Tunus, Irak, Katar, Ürdün, Lübnan, Japonya,

Kore, Fas, Brezilya, Filistin, Türkmenistan, Malezya Büyükel-

Demokrasi
çileri veya diplomatları, ülkedeki Türk toplumundan vatan-
daşlar, soydaşlar, iş insanları ve Rumen davetliler katıldı.
Demokrasi ve Milli Birlik Günü dolayısıyla 15 Temmuz

ve Milli Birlik 2020 tarihinde Yunus Emre Enstitüsü Köstence Şubesi ile
işbirliği halinde düzenlendiği anma etkinliği vesileyle bir-
lik, beraberlik ve dayanışmaya destek vermek amacıyla

Günü bizlerle biraraya gelen tüm katılımcılara özel bir faaliyet

sunuldu. Muavin Konsolos Sabiha Kaçamak ve Yunus Emre
Enstitüsü Müdürü Tuna Balkan ev sahipliğinde düzenlenen

15 Temmuz hain darbe girişiminin akim bırakılmasının

4. Yıldönümü olan 15 Temmuz “Demokrasi ve Milli
Birlik Günü” münasebetiyle “Vatan Sevgisi – Milli Birlik ve
faaliyete Köstence Vali Yrd. Şenol Ali, Mecidiye “Mustafa
Kemal Atatürk“ lise müdürü Accan Mologani ve Romanya
Demokrat Türk Birliği tarafından Genel Sekreter Ervin İbraim
Demokrasi” konulu resim ve şiir yarışmasına ilgi yüksekti. 3
ile Kültür Komisyonun Başkan Yrd. Melek Osman katıldılar.
ayrı kategoride düzenlenen yarışmada dereceye giren
çocukların ödülleri Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Muavin Konsolos Sabiha Kaçamak konuşmasında
Füsun Aramaz başta olmak üzere, Köstence İl Eğitim Mü- şunları belirtti: “Dost, komşu, müttefik Romanya’nın FETÖ
dürlüğü Azınlık Dilleri Müfettişliğinden İcbal Aanefi ve TİKA darbe girişiminin hemen akabinde hükümetimizle ve
Koordinatörü Yasemin Melez Biçer’in katılımıyla düzenlenen halkımızla sergilediği güçlü dayanışma da ortak hafıza-
törende verildi. Yarışmanın kazananları ise: resim yarışması mızdaki değerli yerini almıştır. 15 Temmuz darbe girişimi,
(6-14 yaş grubu), Zeynep Yurtsever (I) Köstence, Merve Ey- FETÖ’nün, örgüt mensuplarının yansıtmaya çalıştığı gibi
nalli (II) Köstence, Nisa Nur Süsli (III) Köstence; şiir yarışması ( iyiniyetli bir sivil toplum hareketi olmadığını bütün dünyaya
6-10 yaş grubu), Sali Aslan Memed(I) Bükreş, Gülasya Söyler göstermiştir. Bilakis, ortada, kuşku uyandırıcı okul yapılan-
(II) Bükreş, Ada Feyza Yalçınçöz (III) Köstence; şiir yarışması maları kılıfı altında faaliyet gösteren ve küresel bir finans
(11-17 yaş grubu): Nur Husein (I) Köstence, Dalia Isabela Ali ağına hükmeden karanlık bir şebeke bulunmaktadır.
(II) Köstence, Camlı Hilal (III) Medgidia. Eğitim ve kültür, şebekenin, sözde din inanç motivasyonu
altında örgüt liderini putlaştırmaya dayanan ve faaliyet
Büyükelçi Aramaz hain darbe girişiminin akim bıra-
gösterdiği ülkelerde etki alanını artırmak amacıyla daha
kılmasının 4. Yıldönümü vesilesiyle düzenlenen etkinlik için
fazla üye kazanmaya yönelik faaliyetlerinin kisvesini oluş-
TİKA’ya ve işbirlikleri için Köstence Eğitim Müfettişliğine
turmaktadır.
teşekkür etti.
FETÖ, 1990’lardan itibaren yayıldığı ülkelerde Tür-
TİKA Koordinatörü Biçer ise düzenlenen yarışmaya
kiye’dekine benzer yapılanmalar meydana getirerek,
öğrencilerin ilgisinin yüksek olduğunu, gerek resim çalışma-
kendisine siyasi ve ekonomik nüfuz alanı yaratmayı he-
ları ile gerekse okuduğu şiirlerle katkı sunan öğrencilerin
deflemektedir. Bu bağlamda tüm dost ülkelere, FETÖ ya-
performanslarının oldukça etkileyici ve mutluluk verici
pılanmasına karşı daimi ve azami teyakkuz içinde olmaları
olduğunu ifade ederek, sadece dereceye giren değil,
gerektiğini vurguluyoruz.
yarışmaya katılan tüm öğrencileri ve değerli öğretmenlerini
tebrik ederek, gayretleri için teşekkür etti.
Şehitlerimizi anmak ve bu mücadele kapsamında
farkındalığı artırmak amacı ile Romanya-Köstence Azınlık
Dilleri Müfettişliği işbirliğinde 6-17 yaş grubu öğrencilere
yönelik düzenlenen şiir ve resim yarışmasında dereceye
girenlere bisiklet hediye edildi. Ayrıca her kategoriden
20’şer öğrenciye teselli ödülleri gönderildi.
15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü vesilesiyle
T.C. Bükreş Büyükelçiliĝi himayeleri, Bükreş Yunus Emre
Enstitüsü organizasyonu ve Türkiye Maarif Vakfı Romanya
Müdürlüğü ev sahipliğinde gerçekleşen anma etkinliğine
Romanya İçişleri Bakanı Danışmanı Celaleddin Nezir, Ro-
manya Ekonomi Bakanlığı Devlet Sekreteri Razvan Parjol,
Dışişleri Bakanlığı Genel Müdür Antoaneta Barta, Bükreş
Sektör 6 Belediye Başkanı Gabriel Mutu, Romanya Müftüsü
 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •

Romanya Türk Toplumunun değerli mensuplarına da bu vesileyle şükranlarımızı yineliyoruz. Vatandaş ve soydaş
toplumumuz 15 Temmuz ve takip eden süreçte ortaya koyduğu dirayetli ve sağlam duruşla diaspora toplumları için Emre Yurdakul,
noul consul general al
örnek teşkil etmiştir. Romanya Türk toplumunun bütün unsurlarıyla birlikte Devletimiz, Büyükelçiliğimiz ve Başkonsolos-
luğumuzla sergilediği güçlü ve aktif dayanışma ortak değerlerimize yönelen tehditlere karşı milli duruşun yurtdışındaki
en güzel izdüşümlerinden birini oluşturmuştur.
Bildiğiniz üzere, 15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü vesilesiyle Türkiye’de ve yurtdışındaki bütün temsilcilik-
lerde anma etkinlikleri düzenleniyor. Bükreş’teki anma etkinliklerine ev sahipliği yapan Bükreş Büyükelçimiz Sayın Füsun
Aramaz’ın sizlere selam ve en iyi dileklerini iletmekten memnuniyet duyuyorum.“
Republicii Turcia la Constanţa
Nurcan İbraim M inistrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia l-a desemnat pe diplomatul turc Emre Yurdakul să ocupe funcţia
de consul general al Republicii Turcia la Constanţa, activitate pe care o va începe la 1 august 2020.
Noul consul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, a urmat cursurile Liceului Vefa Anadolu din

Emre Yurdakul
Istanbul după care a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii Tehnice a
Orientului Mijlociu (Ortadoğu Teknik Üniversitesi) din Ankara. În anul 2003, s-a alăturat echipei Ministerului Afacerilor
Externe, îndeplinind pe rând atribuţii în cadrul Direcţiei Generale de Protocol, a Reprezentanţei MAE din Istanbul şi în

Yeni Türkiye Cumhuriyeti străinătate, la Ambasada Republicii Turcia la Washington. Între anii 2010-2018, în calitate de funcţionar internaţional,
a fost şeful Direcţiei Protocol a Consiliului de Cooperare a Ţărilor Vorbitoare de Limba Turcă. Din ianuarie 2018 până
în iulie 2020 a fost adjunctul şefului cabinetului Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Mevlut Çavusoğlu.

Köstence Başkonsolosu
T ürkiye Cumhuriyeti Dışişleri Bakanı, Türkiye Cumhuriyeti'nin Köstence Başkonsolosu olarak görev yapmak üzere Türk dip-
lomat Emre Yurdakul'u atadı. Başkonsolos Emre Yurdakul görevine 1 Auğustos 2020 tarihinde görevine başlayacaktır.
Başkonsolos Emre Yurdakul 1979 yılında Alaşehir’de doğmuştur. İstanbul Vefa Anadolu Lisesi’ni bitirdikten sonra
Ortadoğu Teknik Üniversitesi Siyaset Bilimi ve Kamu Yönetimi’nden mezun olmuştur.
Dışişleri Bakanlığı’na 2003 yılında girmiş, merkezde Protokol Genel Müdür Yardımcılığı‘nda ve İstanbul Temsilciliği’nde,
yurtdışında ise Vaşington Büyükelçiliği’nde görev yapmıştır. 2010-2018 yılları arasında Uluslararası Memur olarak Türk Dili
Konuşan Ülkeler İşbirliği Konseyi’nde Protokol Müdürü görevinde bulunmuştur. Ocak 2018-Temmuz 2020 tarihleri arasında
ise Bakan Özel Kalem Müdür Yardımcısı olarak görev yapmış, 1 Ağustos 2020 tarihinde Köstence Başkonsolosu olarak
görevine başlamıştır. Evli ve bir çocuk sahibi olan Başkonsolos Emre Yurdakul İngilizce bilmektedir.
Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu'nun sosyalleşme hesabında yayınlanan konuşmasında Emre Uy-
dakul, 1924 yılında kurulan konsoloslukta çalışmaktan gurur duyduğunu belirtti.
“Saygıdeğer vatandaşlarımız,
Romanya Türk Toplumu’nun değerli mensupları,
Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu olarak 1 Ağustos 2020 tarihinde görevime başlamış bulunmaktayım.
1924 senesinde kurulmuş olan Başkonsolosluğumuzda üstlendiğim bu görevden ve sizlere hizmet edecek olmaktan
büyük bir gurur ve mutluluk duymaktayım.
Köstence (Constanta), Kalaraş (Calaraşi), Kalas (Galati), İbrayil (Braila) ve Tulça’yı (Tulcea) kapsayan görev böl-
gemizde, mesai arkadaşlarım ile birlikte öncelikli hedeflerimiz sizlere kaliteli ve hızlı konsolosluk hizmeti sunmak, her
türlü hak ve menfaatlerinizi bugüne kadar olduğu gibi korumak olacaktır.
În discursul său, postat pe contul de socializare al Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, Emre
Bu bağlamda, yerel makamlarla mevcut ilişkilerimizi güçlendirmek ve geliştirmek için elimizden gelenin en iyisini Yurdakul, a afirmat că se simte mândru să îşi desfăşoare activitatea într-un consulat înfiinţat în 1924. „ Alături de colegii
yapmaya devam edecek, Romen toplumuna en iyi şekilde uyum sağlamış olan Türk – Tatar soydaşlarımızla sahip mei vom continua să oferim ca şi până acum servicii consulare rapide, de calitate şi să ne asigurăm că drepturile
olduğumuz yakın ilişkilerimizi muhafaza edecek, sosyal ve kültürel değerlerinin yaşatılmasına yönelik destek ve çaba- cetăţenilor noştri aflaţi în zone precum Constanţa, Călăraşi, Galaţi, Brăila şi Tulcea sunt respectate. Dorim să menţinem
larımızı sürdüreceğiz. o relaţie strânsă cu administraţia locală şi să- i sprijinim pe etnicii turci şi tătari să îşi promoveze în continuare valorile
Başkonsolosluğumuz bünyesinde görev yapan Ticaret Ataşeliğimiz ve Din Hizmetleri Ataşeliğimiz ile birlikte söz- identitare”, a declarat diplomatul turc. Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa a spus în încheierea mesajului
konusu hedeflere ulaşmakta en büyük ihtiyacımız siz değerli vatandaşlarımız ile Türk – Tatar soydaşlarımızın fikirleri ve său că aşteapta sugestii care ar putea să îmbunătăţească activitatea ataşatului comercial şi a celui de cult islamic
destekleri olacaktır. Bu sebeple, Bizlerden beklentilerinizi, olabilecek görüşlerinizi ve önerilerinizi doğrudan veya sosyal atât direct cât şi pe conturile de socializare ale Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa.
medya hesaplarımız üzerinden bizlerle paylaşmanız bizim için büyük önem arzetmektedir. În încheierea mesajului său, noul consul general al Republicii Turcia la Constanţa a afirmat: „ Doresc să amintesc
Bu anlayışla, haftanın her günü ve her saati hizmetinizde olduğumuzu belirtir, kendi eviniz gibi görmenizi dilediğim faptul că porţile consulatului vă sunt mereu deschise în timpul programului nostru de lucru. Vă transmit dragostea şi
Başkonsolosluğumuzun kapısının sizler için daima açık olduğunu bir kez daha hatırlatmak isterim. respectul meu şi vă doresc zile cu sănătate, atât în numele meu cât şi al colegilor mei.”
Tüm mesai arkadaşlarım ve şahsım adına sizlere en içten sevgi ve saygılarımı sunar, sağlıklı günler dilerim.” Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, are 41 de ani, este căsătorit şi are un copil.

Nurcan İbraim Sorina Asan

 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa 8 9 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •

Dobrogea, model european de

plin protejat de orice influenţă malignă. România este unul dintre pilonii şi partenerii vitali din strategia de apărare a
Statelor Unite şi a NATO. România nu ar trebui să se îngrijoreze niciodată de integritatea şi securitatea graniţelor sale.”
Diplomatul american a lăudat poporul român pentru că a construit o naţiune puternică, un model în regiune şi un

convieţuire etnică exemplu demn pentru celelalte state membre NATO şi UE, subliniind faptul că românii din toate mediile au o miză
importantă în securitatea şi prosperitatea acestei ţări.
După încheierea discursurilor, ansamblurile foclorice aparţinând Comunităţii Elene „Elpis” şi Comunităţii Ruşilor

L iga Navală a Statelor Unite Regiunea Europeană a organizat la sfârşitul lunii iulie un eveniment multicultural intitulat
generic, „Dobrogea-un model european de convieţuire etnică”, la care au fost invitaţi să participe reprezentanţi
ai minorităţilor naţionale din Constanţa. Evenimentul s-a des-
Lipoveni din România au prezenatat un program de dansuri tradiţionale confirmând prin muzică şi dans popular
bogăţia culturală a Dobrogei. La eveniment au luat parte lideri ai minorităţilor dobrogene. Manifestarea culturală
s-a desfăşurat în prezenţa Arhiepiscopului Tomisului IPS Teodosie şi a muftiului Cultului Musulman din România, Murat
făşurat în prezenţa ambasadorului SUA la Bucureşti, Adrian
Iusuf. La eveniment a luat parte şi primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău.
Zuckerman dar şi a colonelului Larry Vaughn, comandantul
Black Sea Area Suport Group. Potrivit declaraţiei organiza- Prezenţa diplomatului american în judeţul Constanţa la un eveniment la care au fost invitaţi lideri ai comunităţi-
lor etnice certifică respectul diplomaţiei americane pentru diversitatea etnică şi religioasă precum şi pentru valorile
torului, Teodor Patrichi, preşedintele Ligii Navale a Statelor
identitare ale minorităţilor naţionale din România.
Unite Regiunea Europeană, „mozaicul cultural al Dobrogei
este foarte bogat, constituind un adevărat model de con- Sorina Asan
vieţuire etnică la nivelul Uniunii Europene. Cele peste 18 etnii

Cooperare între România şi

care sunt prezente în zona dobrogeană îşi respectă tradiţiile
şi cultura în cadrul statului de drept român, care asigură
păstrarea acestor valori individuale.” Mai mult decât atât,

Turcia în domeniul educaţiei

în opinia organizatorului evenimentului, „baza militară de la
Mihail Kogălniceanu şi prezenţa americană de pe teritoriul
României asigură un climat propice dezvoltării economice;
accesul către zona transatlantică sau către piaţa unică
europeană se poate realiza facil prin deschiderea la mare M inistrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a avut o întrevedere de lucru cu Ambasadorul Republicii Turcia în
România, Füsun Aramaz, în data de 23 iulie la Bucureşti. În centrul discuţiilor celor doi oficiali s-au aflat acţiunile
şi proiectele comune aflate în derulare, cât şi noile oportunităţi de dezvoltare a cooperării de-a lungul timpului, în
a României prin judeţele Tulcea si Constanţa. În acest sens,
stabilitatea asigurată de toate minorităţile etnice prezente, în domeniul educaţiei, între România şi Republica Turcia. În cadrul înrevederii, Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a ca-
condiţiile în care trecutul nu a fost niciodată o miză, reprezintă talogat cooperarea româno-turcă în domeniul educaţiei ca fiind „excelentă”. La discuţii a luat parte şi consilierul pe
un model european de convieţuire etnică greu de egalat.” probleme de educaţie din cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti, Seyfi Ozkan.
În discursul său, Ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian După întrevederea cu ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti,
Zuckerman, i-a felicit atât pe organizatorii evenimentului ministrul Educaţie a afirmat pe contul său personal de socializare: „Am
cât şi comunitatea multiculturală din Dobrogea care alături remarcat evoluţia pozitivă înregistrată în ultimii ani, în special, prin dezvol-
de populaţia majoritară asigură existenţa unei societăţi tarea parteneriatelor la nivelul învăţământului preuniversitar / universitar, în
prospere şi paşnice. „Vă felicit pentru încurajarea diversităţii cadrul oferit de programul de schimburi academice Erasmus+, apreciind,
etnice, culturale şi religioase în Dobrogea, care a câştigat totodată, dialogul constant din această perioadă, în contextul provocărilor
astfel o societate mai prosperă, mai coezivă şi mai paşnică. cauzate de pandemia de SARS-CoV-2, pentru a asigura sprijinul necesar
Sunt recunoscător că pot să sărbătoresc cu dumneavoastră cetăţenilor turci aflaţi în mobilitate Erasmus + pe teritoriul ţării noastre. Am
comunitatea multiculturală din Constanţa, cu amestecul încredere că atât programele comune existente, cât şi proiectele nou
său special de limbi, moşteniri şi culturi, şi de asemenea identificate vor asigura cadrul necesar consolidării relaţiilor de cooperare
să sărbătoresc cu dumneavoastră parteneriatul special şi bilaterale în domeniile educaţiei.
prietenia dintre România şi Statele Unite. România nu are un În prezent, în România au fost înscrişi în anul şcolar 2019-2020, 4530 de
prieten mai bun decât Statele Unite. Preşedintele Trump şi cu elevi la cursurile de limba turcă maternă şi 4827 la cele de religie islamică.
mine recunoaştem că Statele Unite nu au un prieten mai bun La ora actuală există 64 de cadrre didactice care predau
decât România” a declarat diplomatul american în debutul limba turcă şi religia islamică în învăţământul de stat din ţara
alocuţiunii sale. noastră, din care 12 profesori din Republica Turcia. Colegiul
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a Naţional „K. Atatürk din Medgidia înfiinţat pe baza unui
mai făcut referire în discursul său şi la prezenţa permanentă protocol între România şi Turcia în 1995 este singura unitate
americană de la Baza militară de la Mihail Kogălniceanu, de învăţământ care pregăteşte imami, deservenţi ai cultului
islamic. Anul trecut, Fundaţia Maarif a înfiinţat o instituţie de
reamintind faptul că în curând numărul trupelor america-
învăţământ la Bucureşti autorizată de Agenţia Română de
ne staţionate aici va creşte substanţial, astfel încât flancul
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar. Cursurile
de sud- est al Europei să fie protejat de orice intervenţie
se desfăşoară în limba engleză, şcoala fiind din februarie
armată. Referindu-se la acest aspect, ambasadorul Adrian
2020 autorizată Cambridge.
Zuckerman a afirmat: „România este aliat cheie în această
politică strategică. Flancul de sud-est al Europei va fi pe de- Sorina Asan
 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •

Festivalul Etniilor din România, Hollanda Türk

Astra Multicultural Sibiu 2020 Federasyon
Kurban
Kampaniyası ile
Romanyada
Kurban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü
Türk Dernekleri Federasyonu temsilcileri Romanya'ya geldiler.
Avrupa Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyon’u 1978
yılında Frankfurt’ta kurulmuştur. Bugüne kadar çalışmalarını
Ansamblul de dansuri tradiţionale turceşti Delikanlılar, coordonat de domnul Harun Osman, preşedintele comisiei sürdüren „Türk Federasyon“, Federal Almanya’da kurulduktan
de tineret UDTR, a fost invitat de Consiliului Judeţean Sibiu, în perioada 10-12 iulie 2020, la un important eveniment sonra diğer Avrupa ülkelerine de yeni dernekler ve Fede-
dedicat tuturor minorităţilor etnice din România. Muzeul ASTRA din Sibiu, organizatorul evenimentul ASTRA Multicul- rasyonlar kurmuştur. Bunların arasında Hollanda Demokratik
tural, la cea de a V-a ediţie, a fost gazdă pentru un număr mare de reprezentanţi ai minorităţilor etnice din România. Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu. Avrupalı Türk’lerin eğitim,
Peste o sută de reprezentanţi ai asociaţiilor etnice au pregătit în ograda Muzeului animaţii culturale, proiecţii de filme sosyal ve kültürel gelişimini sağlayarak bulundukları ülkelerdeki
documentare, ateliere interactive, muzică şi dansuri, meşteşuguri, expoziţii cu obiecte şi porturi tradiţionale, alături etkinliklerini arttırmak ve entegrasyon başta olmak üzere tüm
de un maraton gastronomic. Artiştii şi muzicienii reuniţi la Festivalul de muzică şi tradiţii multietnice au întreţinut at- sorunlarını çözüme kavuşturmak için bir dizi alanda çalışmalar
mosfera de spectacol pe scena amenajată pe malul lacului. Tinerele noastre „bucătărese”, Arif Elif şi Iusmen Aycan, yürütmeyi kuruluş gayesi olarak belirlenmiş.
şi-au pus şorţurile şi şi-au suflecat mânecile pentru a se alătura maratonulului gastronomic multietnic al comunităţilor Federasyon ve ona bağlı kuruluşlar, bulundukları ülkelerde
de etnici croaţi, saşi, ucraineni, lipoveni, rromi, maghiari şi români, în cadrul căruia s-au gătit preparate tradiţionale Türklerin her türlü sosyal-kültürel-ekonomi ile ilgili faaliyetlerine
specifice fiecărei etnii în parte. Toate preparatele precum tocăniţe, gulaş, kurtoş, şahaymas, mămăliguţă, papricaş, iştirak eder veya yönlendirir. Avrupa ülkelerin idareleri ve vatan-
baclavale sau chifteluţele cu linte împreună cu salata de linte cu iaurt şi un geantîk cu carne pregătit şi recomandat daşları ile Türkler arasında bir köprü görevi görür. Faaliyetleri,
de echipa turcilor au încântat participanţii, invitaţi şi vizitatori ai Târgului de Ţară, care au savurat delicatesele şi au Türkiye ve Türklerin tanıtılması, mutfak ve yaşayış kültürlerinin ta-
apreciat îndemânarea şi creativitatea la Şcoala Multietnică. Participanţii au mai putut experimenta tehnica picturii nıtımı, spor faaliyetleri, insani yardımlaşma faaliyetlerdir. Kurban
pe lemn şi ceramică, broderie şi cusături tradiţionale dar şi prelucrarea lemnului sub îndrumarea meşterilor populari. kampaniyasıyla her sene değişik ülkelere giden federasiyon
Cu aceasta ocazie, de a sărbători împreună cu toate neamurile din România, tinerii noştri, au dus salutul întregii co- temsilcileri bu sene tekrar Romanya'ya geldiler.
munităţi turce, cu entuziasmul şi bucuria care îi caracterizează arătând tuturor că ei păstrează vie zestrea culturală, Romanyada Kurban Kampanyası koordinatörü ve organi-
dansurile noastre populare, care sunt moştenirea strămoşilor noştri. zatörü Cemaledin Çankaya Romanya Demokrat Türk Birliği ile
birlikte bu faaliyeti gerçekleştirdiler. Bu kampanyaya Hollanda
Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu Genel Sekre-
teri Sn.Sadettin Şimşek ve Roterdam Versam Teşkilat Başkanı,
Mustafa Şeniyurek.
Romanya Demokrat Türk Birliği ile Hollanda Demokratik
Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu,
Bukreş, Köstence, Cumpana, Cobadin, Techirghiol, Am-
zacea, Tuzla, Medgidia, Cernavoda, Harşova, Ostrov, Fantana
Mare, Dobromir, Baneasa, Faurei, Adamclisi ve Lazu şubeleri-
ne kurban yardımları yaptılar. RDTB Başkanı Osman Fedbi ve
bu köylerin şube başkanları Federasyon üyelerine Dobruca
bölgesini ve buradaki türkleri tanıttılar. Hollanda Demokratik
Türk Dernekleri Federasyonu Başkanına ve Romanya ya gelen
Cu toate că în acest zile, ne luptăm cu virusul corona, care a cuprins întreaga lume, atitudinea şi sensibilitatea
federasyon temsilcilere, soydaşlara yapmış oldukları yardım-
afişată de tinerii noştri ne-a întărit credinţa în ei şi ne-a permis să privim spre viitor cu mai multă încredere. Toate cele
lardan dolayı teşekkür ederiz.
bune tuturor!
Melek Osman Firdes Musledin
 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa
Türk Birliğinde Kurban Bayram
Cenâb-ı Hakk’ın “Rabbin için namaz kıl, kurban kes” emrine uyarak, Romanya Demokrat Türk Birliği Bayram
vesilesiyle tüm şubelerde kurban kesti ve etlerini soydaşlara dağıttı. Romanya Demokrat Türk Birliği şubeleri bu yardım-
lardan istifade ettiler. Dini hayatımızda önemli bir yeri olan bayramların amacı sosyal dayanışma, yardımlaşma ve
kaynaşmayı sağlamak, birlik ve beraberliğimizi pekiştirmek ile Allah’ın rızasını kazanmaktır. Bu itibarla Kurban ibadetinin
hikmetini, sadece kurbanı kesmekle değil, etlerinin yakın ve uzak çevremizdeki, ihtiyaç sahiplerine ulaştırmak ve bu
yolla Müslümanlar arasında sevgi ve kardeşlik bağını güçlendirmekle gerçekleştirmiş oluruz. Bu sayede toplumsal ve
dini kardeşlik duyguları pekişecek, tok açın halinden anlar hale gelecektir. Allah katında yardımları kabul olmasını
diler ve kurbanın getirdiği kardeşlik, dayanışma ve kaynaşma ruhu ile tüm dünyanın barış ve esenlik içinde yaşamasını
Allah’tan niyaz ederim.
Sărbătoarea Sacrificiului
Sărbătoarea Sacrificiului reprezintă îndatorirea musulmanilor de a sacrifica un animal din categoria ovinelor sau
bovinelor şi împărţirea cărnii la semenii nevoiaşi. Această sărbătoare are loc în luna „zilhigge” a calendarului musulman
şi este luna pelerinajului la locurile sfinte (Mecca, Medina), acest pelerinaj realizându-se după un ritual strict identificat
ca fiind cel efectuat de Profetul Muhammed (pbuh). „Sărbătoarea Sacrificiului este celebrată prin sacrificarea unui
berbec sau a unei cămile, în amintirea gestului lui Ibrahim (Abraham) de a-şi sacrifica fiul pe Ismail, pentru a-şi dovedi
credinţa faţa de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului.” Cu ocazia
Sărbătorii sacrificiului Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o activitate tradiţională reprezentată de
sacrificarea şi împărţirea de animale la filialele teritoriale ale uniunii. Astfel carnea a fost oferită etnicilor turci membri
ai UDTR. Pentru buna derulare a acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi ai conducerii U.D.T.R.
Prof.Dr. Firdes Musledin
Tururi culturale digitale
M-am întrebat de multe ori de ce nu-şi doresc federaţiile turistice să profite de activitatea comunităţilor etnice.
Weekend-ul ar putea fi pentru vizitatori ca o aventură în care descoperi locuri noi la sfârşitul unei săptămâni obosi-
toare. Se pot realiza tururi culturale frumoase şi accesibile. Unele tururi pot să fie organizate digital pentru călătorii
care doresc să exploreze locurile ascunse, de exemplu din Dobrogea şi Anatolia de Est. Această activitate poate
deveni o nouă alternativă pentru extra sezon. Cum ar fi să vizionăm cele mai magnifice peisaje natural, pornind din
Anatolia Centrală. Eu văd această călătorie digitală cu trenul prin a cărei ferestre aş vedea peisajul de la Kars la
Erzurum sau cu şareta de la Ostrov la Başpınar pentru a vedea peisajul de vis. În timpul călătoriei, locaţii frumoase şi
oameni minunaţi ar putea fi o alternativă excelentă pentru o vacanţă în orice anotimp.
Am declarat de multe ori că diversitatea culturală ne-a colorat viaţa. În Yedigöller, de exemplu, sau Cobadin,
care au o natură magnifică, puteţi intra în legătură cu natura. Să nu uităm de mâncare şi toate preparatele specifice
servite în tigăi sau oale din lut ca în Edirne sau Isaccea.
De asemenea se pot explora locurile istorice din Bursa
şi Babadag. Dacă doriţi puteţi participa la turnee de
călărie şi tras cu arcul sau concursuri de brodat şi ţesut
şi alte concursuri şi întreceri din toate domeniile cultu-
ral-tradiţionale. Pe lângă acestea am avea şi turnee
de festival, unice în felul, care promovează muzica,
dansul, obiceiurile şi tradiţiile comunităţilor etnice, pe
care le puteţi vedea de la doi paşi.
Turul la Marea Neagră, Constanţa şi Istanbul,
Trabzon şi Mangalia, Izmir şi Tuzla sau Eskişehir şi Techir-
ghiol ar putea fi veritabile turnee pentru iubitorii Mării
Negre şi al tururilor culturale marine. Tururile şi preţurile
12 13 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •
la Marea Neagră ar fi accesibile, iar traseele incredibil de frumoase în care puteţi vedea cele mai frumoase oraşe
ale Mării Negre şi să aflaţi noi informaţii din bogata noastră comoară culturală, din România şi Turcia, în cazul nostru.
Un alt traseu digital, plin de surprize, ar putea fi Kapa-
dokya şi Munţii Carpaţi. În Kapadokya de azi Katpatuka din
trecut, putem vedea văi mari şi mici, biserici, oraşe subterane
aşa cum în Carpaţi vedem văi, lunci, lacuri, culmi, vârfuri,
tunele, peşteri, saline şi multe alte locuri fascinante, adevă-
rate peisaje de basm. Toate aceste civilizaţii de origine ale
comunităţilor noastre etnice ne pot oferi cultura, istoria, viaţa
oamenilor ei, mâncarea delicioasă şi frumuseţile locurilor din
cele 20 de ţări, începând cu România. Este doar un proiect
lansat de noi, comisia de cultură a UDTR, care poate deveni
realitate. Aşteptăm susţinători care iubesc diversitatea, oa-
menii şi locurile frumoase.
Melek Osman
Jurnal de călătorie
După întoarcerea din turul cultural Kara Deniz (Marea Neagră) organizat în toamna anului 2018, a rămas să ne gândim
la următorul traseu de călătorie în Turcia pentru anul ce urma.
Dorinţa de a vedea şi Anatolia Orientală, ne-a făcut să luăm hotărârea să parcurgem traseul turului Gap, cuprinzând
regiunea Anatoliei din sud-estul Turciei. Şi astfel, ne-am organizat şi am format un grup dornici să cunoască cultura anatoliană.
Aşadar, vom explora împreună un ţinut situat la intersecţia civilizaţiilor şi religiilor, vom face un periplu la izvoarele istoriei Turciei
unde vom găsi şi locuri istorice unice în lume, vom descoperi ritmul contemporaneităţii în oraşele Adana şi Gaziantep, vom
străbate aşezări vechi şi pitoreşti precum Şanlîurfa şi Mardin, vom face o incursiune în Grădina Edenului dintre Tigru şi Eufrat,
cu frumoasele câmpii ale „Semilunii Fertile” şi munţii Orientului îndepărtat, apoi vom explora Göbekli Tepe considerat a fi
cel mai vechi templu cunoscut din istoria omenirii şi nu în ultimul rând vom ajunge pe muntele Nemrut vestit pentru istoricele
monumente colosale şi pentru spectaculosul răsărit sau apus de soare.
În prima zi a lunii octombrie, am plecat din Constanţa în această călătorie culturală de cunoaştere a Orientului, de-
plasându-ne cu autocarul spre İstanbul, unde la primele ore ale dimineţii, am fost întâmpinaţi de unul dintre organizatorii
turului de anul trecut, şi ne-a condus spre aeroportul Sabiha Gökçen. Aici am fost aşteptaţi de coordonatorul şi de ghidul
turului Gap, iar după primele informaţii primite am făcut check-in pentru îmbarcarea spre Adana.
Am ajuns în Adana unde în luna octombrie era încă vară, în timp ce în ţară vremea se răcise. În această primă zi a
turului Gap, începem vizita în Adana, unul dintre cele mai frumoase oraşe şi al patrulea ca mărime al Turciei, oraş ce a de-
venit bogat prin industria grea, bumbac, citrice şi cunoscut pentru bogata cultură şi tradiţie istorică impresionantă şi mai ales
culinară. Privind originea oraşului Adana, fondat în urmă cu patru milenii de către civilizaţia hitită, ghidul ne-a explicat că
părerile sunt împărţite, unii specialişti susţin că acesta ar proveni de la numele hitit Adaniya în timp ce alţii susţin că toponimul
ar fi fost inspirat de fiul mitologic al titanului Uranus, Adanus.
Primul obiectiv turistic vizitat a fost podul Taşköprü sau „Podul de piatră” de pe râul Seyhan ce împarte oraşul în două
districte: Seyhan şi Yüreğir. Podul, care este de fapt simbolul oraşului, este construit în perioada împăratului roman, Hadrian
şi este reabilitat de-a lungul secolelor şi fiecare perioadă a istoriei şi-a pus amprenta tehnicilor de construcţie şi este deschis
traficului pietonal, arâtând foarte bine. De-a lungul râului Seyhan se găsesc porţiuni de promenadă amenajate cu numeroase
restaurante şi ceainării, care oferă o privire de ansamblu asupra oraşului, posibilitatea de a fotografia podul cu ţâşnitoarea
din mijlocul râului, precum şi un loc ideal de admirat un apus de soare de poveste.
Ajungând în Adana, a meritat să vizităm şi Moscheea Sabancı, o superbă construcţie uriaşă a cărei marmură albă
se reflectă în râul Seyhan, şi este una dintre cele mai mari, moderne şi impunătoare moschei din Turcia, după Moscheea
Çamlıca din İstanbul, inspirată după modelul marilor moschei otomane, Moscheea Albastră şi Moscheea Selimiye. Deschisă
în 1999, Moscheea Sabancı este una dintre cele patru moschei cu şase minarete unice în Turcia, a căror înălţime atinge 99
de metri, iar cupola se ridică până la 51 de metri, interiorul are o suprafaţă de 12.900 mp, asigurând spaţiu pentru 30.000
de credincioşi, sistemul de încălzire fiind prin pardoseală iar plăcile elaborate din ceramică şi frunza de aur din înterior, sunt
inspirate din interiorul spectaculos al Moscheei Albastre.
Din informaţiile date de ghid şi din ce m-am documentat despre acest oraş, mai sunt şi alte atracţii turistice, din păcate
nu le putem vizita din lipsă de timp, cum ar fi turnul cu ceas „Saat kulesi”, datând din 1881, muzeul arheologic, precum şi
 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa
muzeul etnografic, organizat în interiorul unei foste biserici din timpul cruciadelor
şi conţinând o bogată colecţie de covoare, manuscrise, săbii şi pietre funerare. O
altă atracţie mai este Marea Moschee (Ulu Camii) cu urme ale arhitecturii medi-
evale, purtând semnele stilurilor mameluc, selgiucid şi otoman. Clădirea este un
monument impresionant începută în sec. al XVI lea, de către Ramazanoğlu Halil
Bey şi finalizată în 1541, de către fiul acestuia, Piri Mehmet Paşa, şi timp de 450 de
ani a fost cea mai mare moschee a Adanei. De asemenea, în imediata apropiere
a moscheei se găseşte vechea reşedinţă administrativă, conacul Ramazanoğlu,
care serveşte astăzi drept centru cultural. Este unul dintre cele mai vechi conace
din Turcia, servând în trecut drept harem pentru familia Ramazanoğlu, şi asemă-
nându-se cu vilele mameluce din Egipt. Totodată, Adana mai are o altă moschee
istorică de luat în calcul, Moscheea Uleiului sau Vechea Moschee (Yağ Camii sau
Eski Camii) construită în anul 1501, pe locul unei alte moschei mai vechi, lângă
bazarul de uleiuri, organizat în apropiere.
Aşadar, Adana mi s-a părut un oraş frumos şi impozant cu multe clădiri noi
cu arhitectură avangardistă dar există şi o zonă veche a oraşului cu o moştenire
istorică şi arhitecturală, cu clădiri bogate în trecut prin suprapunerea mai multor
civilizaţii şi imperii.
Plecăm la drum către Hatay, locul de unde începe cu adevărat Orientul Mijlociu. Am trecut pe lângă Iskenderun, un oraş
cu iz levantin, şi am ajuns în Pasul Belen după care admirând peisajele din Câmpia Amik, Canalul Soğuk şi Munţii Amanos am
ajuns şi în Antakya. Oraşul antic, Antiocheia este situat în lanţul muntos Toros, la poalele munţilor Habibi Neccar Dağı, acolo
unde marea câmpie Amik este udată de râul Asi. Acest râu izvorăşte din munţii Lübnan şi trece prin centrul oraşului Antakya
revărsându-se în mare chiar în oraşul Samandağ. Oraşul este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi oraşe din lume,
pare să aibe propriul său stil arhitectural, şi este împărţit în două de către râul Asi (Orontes), în stânga sunt bulevardele largi
şi clădiri somptuoaseîn dreapta vechiul oraş îngust şi zgomotos În urma săpăturilor arheologice realizate aici, istoricul zonei
datează din perioada epocii bronzului şi a epocii calcolitice.
În legătură cu formarea oraşului antic Antiocheia, ghidul ne-a explicat că sunt mai multe povestiri. Una dintre acestea
este legat de oraşul antic care a fost format de către Antiochos, fiul unuia din comandanţii lui Alexandru cel mare, Selekuos
Nikator I, în anul 300 î.e.n. Din acest motiv oraşul s-a numit Antiokheia. În perioada lui Selekuos, creatorul dinastiei şi statului
seleucid, în urma construcţiilor din Daphne, hamamul Harbiye, vile, construcţii constând în diferite temple, reconstrucţia
oraşului a fost dezvoltată. În perioada lui Antiokhos al IV-lea au fost construite parlamentul poporului, o nouă piaţă, precum
şi multe temple. În anul 64 î.e.n. oraşul Antiokheia, aflandu-se sub stăpânirea romană, continuă să se dezvolte, devenind
unul din cele mai dezvoltate oraşe din zona estică. Traian şi Hadrian au venit aici şi au ajutat la dezvoltarea şi înfrumuseţarea
oraşului. În această perioadă s-au construit palatele Antiokheia, hamamuri, stadionul, teatrul şi o piaţă.
Primul obiectiv turistic pe care l-am vizitat a fost Muzeul arheologic din Antakya (Hatay), ce reflectă bogăţia arheologică
a zonei care de-a lungul istoriei a fost gazda multor civilizaţii, considerat ca cel mai mare muzeu de mozaic atât din Turcia
cât şi din lume, găzduind în afară de o colecţie de talie mondială de cca. 50 de mozaicuri romane, şi artefacte hetice şi
romane, monede, sculpturi, coloane, teracota precum şi alte obiecte unice descoperite, prin care atrage numeroşi vizitatori.
În săpăturile realizate în oraşul Antakya, au fost descoperite mozaicuri care aparţineau bisericilor şi caselor romane, iar
astăzi aceste mozaicuri sunt expuse în incinta acestui muzeu foarte extins. Datorită numărului mare de exemplare expuse pe
o suprafaţă mai mare de 2.500 metri pătraţi, Muzeul din Antakya este considerat în prezent cel de-al doilea Muzeu de moza-
icuri din lume. O mare parte a acestor exponate au ieşit la lumina zilei în urma săpăturilor arheologice realizate în zonele din
Antakya, Harbiye şi Çevik. Printre aceste opere putem enumera cele mai valoroase şi importante: „Betivul Dionysos”, „Orphe-
us”, „Cei care dansează”, „Ariadne”, „Fructele şi păsările” şi multe alte mozaicuri care au scenae cu înfăţişării mitologice.
Am fost surprinsă de numărul mare de mozaicuri expuse la acest muzeu, care a fost cu mult peste aşteptările mele
şi chiar a meritat să-l vizităm, având un interes deosebit prin faptul că găzduieşte una dintre cele mai bogate colecţii de
mozaicuri romane şi bizantine din lume.
Mi-am dat seama cât de importantă este această regiune a Turciei după vizitarea mozaicurilor acestui muzeu al ora-
şului Antakya, unde am văzut şi renumitul Mozaic Kem Göz, după care ne-am continuat călătoria făcând un tur pietonal
pe străzile înguste ale oraşului vechi Antakya până la Moscheea Habii-i Neccar, prima moschee din Anatolia construită pe
malul fluviului Asi, vechiul nume fiind Orontes, fluviu ce izvorăşte din munţii Siriei şi se varsă în mare pe lângă Muntele Saman.
Despre oraşul vechi, ghidul a menţionat că zona istorică este un labirint format din străzi înguste, unele chiar foarte înguste
pe unde poate trece doar un om. Aceste străzi oferă o acumulare culturală în care se pot vedea la un loc toate trăsăturile
caracteristice ale oraşului şi asistând la tradiţiile şi obiceiurile acestei comunităţi... Din acest motiv, designul autentic al ve-
chilor conace şi clădiri istorice din această zonă este considerată ca şi sit, fiind protejată, acceptăndu-se numai restaurarea.
Vreau să mai menţionez despre o caracteristică care pune în valoare aceste străzi înguste. În mod normal uşile clădirilor
14 15 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •
nu se deschid direct pe stradă, motivul este ascuns într-un detaliu foarte subtil: întrucât locuinţa este un spaţiu privat, uşa
exterioară având acces fie la o străduţă anexă, fie la un pasaj îngust care are legătură directă cu o stradă.
Aproape de moschee, la Kurşunluhan, am servit diferite preparate specifice din renumita bucătărie locală din Antakya
şi având puţin timp la dispoziţie am văzut o parte din labirinturile bazarului, Uzun Çarşı. Bazarul are istoria lui şi este unul dintre
locurile în care se poate petrece cel mai mult timp, unde se poate observa coexistenţa frăţească a tuturor religiilor de ani de
zile şi trecutul cultural al oraşului prin transmiterea diferitelor profesii din generaţie în generaţie, dând viaţă bazarului până în
vremurile noastre. Am observat că trăsaturile arabe dominante ale arhitecturii şi ale tradiţiilor sunt influenţate subtil de cele
turceşti, existând şi o discretă influenţă venită de la comunitatea creştină, din cât am înţeles, destul de numeroasă în zonă.
Un exemplu demn de remarcat este Moscheea Sarımiye alături de Biserica Catolică Turcă cu Muntele Habib-i Neccar în
spate, fiind o imagine extraordinară, aflate central pe un bulevard care coboară spre bazar. Aşadar, Antakya este unul din
oraşele cosmopolite ale Turciei, de sute de ani acest oraş este gazda multor comunităţi şi este un exemplu unde trăiesc şi
conveţuiesc diferite culturi şi religii laolaltă.
După turul plăcut printre clădirile istorice, după petrecerea
timpului în Uzun Carşı şi după ce am gustat din specialităţile renumite
în zonă, ne-am îndreptat spre fluviul Asi pentru a fotografia oraşul şi
superbul apus de soare. În traducere „Asi” înseamnă „Rebel” şi ne-
am pus cu toţii întrebarea: de ce este dat unui fluviu atât de frumos
numele „Rebel”? Se spune că acest fluviu curge în direcţia opusă, de
la sud la nord, având o lungime de 571 de km şi curge de la Hatay la
Marea Mediterană izvorând din Liban şi trecând prin Siria.
În Antakya şi în împrejurimile ei, în afară de importantele locuri
vizitate precum: cel mai mare muzeu de mozaicuri din lume-Muzeul
de Arhiologie Hatay, are o poveste legendară şi este cunoscută drept prima moschee construită în Anatolia-Moscheea Habib-i
Neccar, vechiul bazar-Uzun Carşı, străzile înguste ale oraşului vechi, cele două lăcaşe de cult şi de religii diferite- Moscheea
Sarımiye şi Biserica Catolicâ Turcă, conacele şi clădirile istorice, cel mai frumos apus de soare văzut pe malul fluviului Asi; aici
se mai află şi alte obiective turistice şi istorice unicate: cel mai lung tunel din lume construit manual-Tunelul Titus, singurul sat
armean din Turcia- satul Vakıflı, primul bulevard din lume care a fost iluminat cu torţe- bulevardul Kurtuluş, primul şi singurul
muzeu de plante aromatice şi medicinale din Turcia, una dintre cele mai lungi plaje din lume-Plaja Samandağ Cevlik, prima
biserică rupestră din lume-Biserica Saint Pierre, Mânăstirea St. Simion, Cetatea Antakya cu cele mai lungi ziduri, având 23.600
metri lungime, Moscheea Payasta, hamamul, karvansarayul, bazarul şi complexul care a fost făcut de către arhitectul Sinan
la ordinele lui Sokullu Mehmet Paşa, în anul 1574, unul dintre cele mai importante lucrări din istoria turco-islamică.
După ce sunetul zgomotos al oraşului de pe malul fluviului Asi
este inundat de vocea muezinului chemând credincioşii musulmani
la rugăciunea de seară(ezan), şi după timpul liber petrecut făcând
poze clădirilor istorice din oraş şi podurilor luminate ce se reflectau
pe apele fluviul Asi, am plecat spre oraşul Harbiye (Daphne), locul cu
cele mai vechi cascade din Antakya şi copaci de dafin, unde urma
să fim cazaţi. Situat la 8 km de Antakya acest oraş antic are şi o po-
veste mitologică, chiar aici este locul unde legenda spune că şi-au
trăit iubirea Daphne şi Apollo. Hotelul aflându-se foarte aproape de
aceste cascade, şi neţinând cont de oboseala acumulată din cursul
zilei, o parte din grup am plecat spre cascade pentru a le admira
şi auzi, şi noaptea la lumina reflectoarelor. În timp ce coboram spre
cascadă auzind sunetul zgomotos ale apelor curgătoare, admiram
din mers suvenirurile lucrate manual de către meşteşugarii localnici expuse de-o parte şi alta a aleii, fără să ne abatem din
drum. Am ajuns într-un loc minunat de promenadă, pe un platou mirific unde am găsit o altă atmosferă, un loc înconjurat
de apele reci curgătoare de pe stânci, pe sub alei, iluminată in diferite culori, culori ce se reflectau pe luciul apei ca un cur-
cubeu, plin cu dafini şi grădini de orhidee şi multe, multe flori... ne-am oprit uimiţi ca şi cum cineva ne-a spus „Fiţi pregătiţi,
că veţi fi fermecaţi!!!”. Nu ştiu de ceilalţi, dar eu una, m-am întors la hotel hipnotizată de acest loc cu peisajul său magnific,
natura luxuriantă şi de sunetul melodios al apei în cădere a cascadei.
Şi astfel... după o lungă şi destul de obositoare zi în care ne-am îmbogăţit bagajul de cunoştinţe despre această re-
giune Hatay, din Anatolia, şi încă nu s-a terminat pentru că mai avem două obiective istorice de vizitat cu istoricul lor, ne
retragem să ne odihnim, observându-se amprenta oboselii pe faţa fiecăruia, pentru că şi măine va fi la fel o zi palpitantă şi
plină de cunoaştere, simţindu-ne impăcaţi cu gândul că am reuşit să atingem toate obiectivele propuse pentru „Prima Zi”
a acestui tur cultural...
Melec Amet
 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa
PERSPECTIVA
ONOMASIOLOGICĂ ASUPRA
LOCUŢIUNILOR VERBALE CU
TERMEN-CHEIE DE ORIGINE
TURCEASCĂ
Prof.Dr. Firdes Musledin
Criteriul onomasiologic în clasificarea
locuţiunilor
Aşa numita „grupare tematică”a locuţiunilor verbale este în mod vizibil o operaţie pur metodologică, menită să
ofere un prim nivel de ordonare logico-semantică a unor structuri dinamice, veşnic pretabile la modificări, ca înţeles,
prin natura lor. Criteriul utilizat este cel onomasiologic, adică un sistem noţional de ordonare a termenilor, bazat pe
ceea ce E. Coşeriu numea „domenii ale nomenclaturii”. Instrumentele de lucru ar fi cele preluate din lexicografie,
iar modelele – mai vechile dicţionare de idei, de tipul celor reluate din perspectivă logico-lingvistică, teoretizate şi
elaborate pe la mijlocul secolului al XX-lea de R. Hallig şi W. von Wartburg. De fapt, este vorba despre domenii ale
realului – nume de elemente şi principii ale organizării Universului, nume de calităţi umane, termeni pentru categorii
şi relaţii sociale, cuvinte care denumesc concepte estetice şi filosofice etc. În practica cercetării lingvistice, oricine
încearcă o asemenea ordonare a materialului lexical constată cât de labile sunt graniţele între o categorie şi alta.
Generalul şi particularul se suprapun adesea, termenii care desemnează cantităţile şi calităţile îşi pot schimba locul
între ei, „dimensiunile” se dovedesc inconstante; de asemenea, durata în timp şi spaţiu, valorile materiale şi spirituale
se arată fie prea larg, fie prea restrâns integrate într-o grupare onomasiologică sau alta. Astfel încât, chiar dacă am
reduce la o schemă foarte simplă grupele tematice, acestea păcătuiesc fie prin „generalizare şi indefinire”, fie prin
„particularizare excesivă”.
Cu toate acestea, cercetătorii continuă să folosească respectivul criteriu, pentru că relevă o anumită legătură
între limbă şi gândire. De aceea îl găsim aplicat inclusiv în domeniul limbii turceşti.
În ceea ce ne priveşte, nu am preluat grupele tematice utilizate de turcologul citat, deşi seriile lexicale inventa-
riate de acesta sub denumirea generică „Sferele semantice ale împrumuturilor” sunt cât se poate de logic selectate.
Rezervele noastre vin în primul rând din constatarea deja formulată aici că ne aflăm pe un teren mişcător, veşnic
predispus la schimbări de integrare a unui cuvânt într-o grupă sau alta.
În cazul nostru, situaţia este ceva mai complicată din cauza statutului bivalent al locuţiunilor: sensul termenilor
componenţi este cu totul altul decât sensul general al unităţilor locuţionale. În consecinţă, am optat pentru gruparea
locuţiunilor după sensul primar, concret-denotativ, al termenului-cheie. Am procedat astfel, în primul rând pentru motivul
că acesta este cuvântul provenit din limba turcă, în materialul studiat de noi, şi pe acesta îl are în vedere obiectivul
studiului nostru. În al doilea rând, acesta este cel care imprimă mai puternic sensul general al locuţiuni, chiar dacă
nu în mod direct, ci printr-o evoluţie semantică destul de complicată, uneori. În principiu, termenii încadraţi de noi la
grupe precum „alimente şi băuturi”, „obiecte de vestimentaţie”, „finanţe-negoţ” etc. se abstractizează şi se încarcă
cu simboluri generalizate referitoare la comunităţile umane (relaţii sociale, calităţi şi defecte umane etc.), aşa încât
toate grupele onomasiologice ar trebui reduse la una atotcuprinzătoare: „Abstracţiuni”.
Astfel, dacă spunem a îmbrăcat caftanul, putem înţelege exact ceea ce transmite denotativ enunţul. Într-
un asemenea context nici nu este clar dacă avem de-a face cu o locuţiune sau nu. În limbaj figurat, însă, enunţul
înseamnă „a fost ridicat la un rang social-administrativ înalt”. Altfel spus, este greu de decis dacă termenul caftan
trebuie înregistrat în grupa numelor de veşminte sau în cea a relaţiilor şi ierarhiilor sociale. Am ales prima grupă, căci
16 17 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •
abstractizarea şi metaforizarea le transferă pe toate în cealaltă grupă, în modul automat, ceea ce anula orice încer-
care de grupare onomasiologică.
În unele cazuri, polisemantismul termenului-cheie, obţinut prin extensii de sens, pune probleme de încadrare
tematică încă dinainte de a fi integrat într-o locuţiune. De exemplu, astereală înseamnă atât „căptuşeala de la
o haină” (de la o rochie sau fustă, mai ales), cât şi „căptuşeala din scânduri subţiri de la acoperişul caselor”. Prin
urmare, în care din grupe trebuie încadrat cuvântul la – „vestimentaţie” sau la „casă-construcţii”? Nici consultarea
dicţionarelor explicative şi etimologice ale limbii turceşti, care trimit, la rândul lor, la cele arabe, persane etc., nu ne
lămureşte, căci procesul deplasărilor de sens, prin extensii, specializări etc. începuse încă din acele limbi. Şi, oricum,
pentru corpusul nostru de analiză, sensul care conta era acela abstract, figurat:
a face ceva cu astereală „a face un lucru temeinic”, „a proceda raţional”
Deseori se întâmplă ca termenul-cheie să-şi piardă sensul iniţial prin schimbarea verbului-suport şi prin unele
detalii de structură frazeologică (apariţia unor conectori, a unor componente nominale sau adverbiale suplimentare
etc.). Este mare diferenţă între a plăti bir (sensul propriu) şi a da bir cu fugiţii (sensul figurat). Alteori, locuţiunea în sine
nici nu pare diferit structurată faţă de construcţia gramaticală denotativă primară (verb + nume complement), dar
sensul celei dintâi este conferit de contextul comunicativ mai larg în care ea este plasată. Referentul extern schimbă
cu totul sensul construcţiei, modificându-i şi statutul gramatical. a luat caimacul (cafelei) este o secvenţă enunţiativă
oarecare („a luat/A îndepărtat spuma cafelei”), formată din verb-predicat, substantiv-complement direct, eventual
şi substantivul-atribut, ca referent suplimentar. Pe când, a luat caimacul (afacerii) este o secvenţă locuţional-meta-
forică („Şi-a însuşit partea cea mai bună dintr-o afacere”), în care grupul „verb + primul nume”, formează o singură
unitate lexico-semantică şi morfologică, iar „afacerea” este referentul suplimentar din contextul mai larg al secvenţei
comunicaţionale respective.
În consecinţă, cel mai sigur este să plasăm termenul-cheie în grupa lui onomasiologică denotativă. Chiar şi
atunci suntem derutaţi de polisemantism, cum am văzut, care aduce cu sineambiguităţi, relaţii neclare între gen şi
specie, între hiponim şi hiperonim etc.
În paginile care urmează, am redus grupele tematice la minimum necesar, ilustrând fiecare grupă cu mult mai
puţini termeni decât se găsesc marcaţi în corpul nostru (cf. Indexul final). Chiar şi aşa, clasificările sunt discutabile:
a da buluc a fost încadrat la „Abstracţiuni”, dar buluc are un sens concret, în diacronie, cf. tc. böllük „mic corp de
oaste de intervenţie rapidă”. Am considerat, totuşi, necesar un asemenea demers, căci creează o imagine a lumii
reale care a generat tezaurul de locuţiuni verbale discutate aici.
Diversitatea tematică a cuvintelor-cheie
După cum se ştie, cele mai multe locuţiuni se construiesc în jurul cuvintelor din fondul principal lexical al unei limbi
(VF), care sunt, în principiu, termeni vechi, cu mare stabilitate în evoluţia limbii şi cu mare putere de derivare, compune-
re, conversiune şi, în general, generatori de noi structuri lexicale, între care sintagmele metaforice şi locuţiunile ocupă
un loc important. În cazul limbii române, este vorba despre cuvintele de origine latină (populară), precum şi despre
câţiva termeni din substratul traco-dac, cu productivitate peste media descendenţilor formaţi prin mijloace interne.
Cu toate acestea, destule lexeme provenite din straturile etimologice ulterioare, cum ar fi cele de origine grea-
că, turcă sau slavă, au pătruns şi ele în vocabularul fundamental şi au devenit productive în româna uzuală, inclusiv
sub această formă, a perifrazelor locuţionare de care ne ocupăm aici. Referindu-ne numai la fondul turcesc, putem
prezenta următoarea situaţie, bazată pe Indicele locuţiunilor verbale româneşti din cartea de referinţă pentru dome-
niul studiat de noi al Floricăi Dimitrescu : din cele cca. 800 de unităţi lexicale de tip locuţionar înregistrate din clasa
gramaticală a verbelor, cca 121 sunt construite în jurul unui termen de origine turcească. Statistic, aceasta înseamnă
un procent de 15,1 unităţi din totalul luat în calcul.
Reamintim că prin „termen-cheie” înţelegem cuvântul care conferă înţelesul denotativ sau metaforic al locu-
ţiunii. Este vorba, evident, mai ales despre cel de-al doilea sens, cel conotativ, care exprimă starea de fapt descrisă
în respectiva locuţiune. De exemplu, în cazul unei expresii de tipul a ieşi la maidan, termenul-cheie este, în viziunea
noastră, cuvântul maidan, deoarece acesta arată starea desemnată de întreaga sintagmă: „a ieşit dintr-o situaţie
dificilă”. Aducem ca probe pentru interpretarea noastră trei serii de fapte de limbă:
a) Acelaşi concept logic este exprimat prin termini-cheie diferiţi, dar care redau aceeaşi imagine metaforică,
respectiv clarificarea unei situaţii dilematice, finalizarea reuşită a unei acţiuni dificile:
a ieşi la liman
 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa 18 19 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •

a ieşi la mal a-şi ieşi din balamale

a ieşi la lumină a unge balamalele
a ieşi basma curată etc. a pune bina pe cineva „a avea încredere” (cf. bina „construcţie”)
Observăm că în această serie locuţionară sinonimică, care ar mai putea fi mult continuată, două din cele patru a pune la butuc
cuvinte-cheie sunt tot de origine turcească (liman şi basma) – cea din urmă, cu un epitet care complineşte procesul a trage cu bidineaua „a acoperi o prostie/un lucru prost făcut”
înţelesului metaforic, este adevărat –, unul este origine traco-dacă (mal) şi unul de origine latină (lumină). a-şi lua calabalâcul
b) Acelaşi termen apare în alte locuţiuni, care exprimă oarecum acelaşi concept, dar prin mijlocirea altui verb-ve- a-şi face calabalâcul
hicul: a avea parte de calabalâc (aici: „a face zarvă”)
a (o) scoate la maidan a se scula cu faţa la cearceaf
c) În sfârşit, am putea adăuga şi argumentul că termenul maidan apare în numeroase alte tipuri de sintagme cu a albi cearceafurile
valori expresive, semn de productivitate lexicală, care, la rândul ei, este un semn al frecvenţei pe care respectivul a lega la ciochină „a lăsa în voia soartei”
cuvânt l-a avut în vorbirea uzuală, într-o anumită epocă din istoria limbii române: ca pe maidan, maidanez etc. a pune la ciochină „a da uitării”
Ultimul exemplu este o creaţie derivativă recentă, care arată că termenul, deşi vechi, nu a intrat în vocabularul a-şi rupe ciochinele degeaba „a umbla degeaba”
pasiv, ci s-a readaptat în vocabularul al tinerelor generaţii, cele care sunt, de obicei, promotoarele creaţiilor lexicale noi. a spânzura/a atârna la ciochină „a pune la spate”, „a fi nepăsător”
Revenind la corpusul despre care vorbim aici, putem observa că ariile tematice, cărora le aparţin termenii-cheie a face conac
de origine turcească în jurul cărora se construiesc locuţiunile verbale româneşti pot fi configurate de o manieră destul a trece prin dârmon.
de coerentă în jurul unor centre de interes în mentalitatea şi existenţa comunităţii de vorbitori care le-au generat. În a sta de divan
tratatele de specialitate, grupele tematice respective sunt defalcate după perioadele de contacte lingvistice între a ajunge la divan
populaţia autohtonă şi valurile succesive de populaţie de origine turcească stabilite pe teritoriile româneşti sau aflate a se da în dulap
doar în contact economico-politic şi cultural cu vorbitorii de limbă română. a întoarce pe cineva ca în dulapuri
a juca pe cineva în dulap
Sunt consemnate mai întâi influenţele vechi, ale populaţiilor turco-tătare care a trecut peste teritoriul carpato-
a-i trage un dulap
danubiano-pontic, respectiv cele ale pecenegilor, poposiţi temporar în Moldova, Muntenia răsăriteană (sec. al IX-lea),
a învârti dulapuri
precum şi în Transilvania şi Dobrogea (sec. al X-lea – al XI-lea), care au lăsat urme lingvistice exclusiv în toponimie
a învârti/a întoarce chichiţe şi dulapuri
(Peceneaga, Pecinişca ş.a.), şi cumanii, care ar fi venit din stepele de la nordul Mării Negre în secolul al XI-lea (cf.
a bate duşumeaua
supra, capitolul referitor la elementul etnolingvistic turco-tătar în România) şi ar fi rămas pe teritoriile valahe câteva
a băga un fitil
secole bune. De la ei au rămas în limba română toponime (Comana, Bărăgan, Teleorman, Covurlui); antroponime
a lua (un) fitil
(Coman, Itu, Talabă); apelative din domeniul organizării militare medievale (beci, baltag, buzdugan, duşman, ceată,
a pune un fitil
duşman, toi), din domeniul vestimentaţiei, obiectelor de gospodărie, precum şi nume de plante şi animale, ocupaţii
a da câte un ibrişin (pe la nas)
etc. (aslam „camătă”, bardacă, catâr, cazan, cioban, hambar, maramă, suman etc.).
a trage un ibrişin
Separat, sunt consemnate grupele tematice de cuvinte româneşti datorate turcilor osmanlâi din secolele al
a lua luleaua (neamţului)
XV-lea – al XIX-lea, şi aceasta pătrunse în română în două etape: secolele al XV-lea – al XVII-lea; secolele al XVIII-lea
a schimba macazul
şi al XIX-lea. Primele sunt mai frecvente şi răspândite în mediile populare, cele din urmă fiind folosite mai ales în scris
a face muşama
sau în vorbirea îngrijită din epoca fanariotă (1711-1821). Toate acestea vizează casa şi obiectele din casă (acaret,
a trage oblonul „a închide temporar sau definitiv o afacere”,”a înceta să faci sau să discuţi ceva)
balama, divan); mâncăruri şi băuturi (baclava, musaca, cafea, rachiu); îmbrăcăminte (basma, ciorapi); floră şi faună
a duce cu preşul
(dovleac, zambilă, bursuc); comerţ (chilipir, cântar, saftea); meserii, unelte, piese (băcan, cazangiu, cazma, pingea);
a da tina
însuşiri (ageamiu, lichea); cuvinte pentru abstracţiuni (berechet, belea, cusur, hal, tabiet); diverse (bacşiş, ciubuc,
a da tava
haram, halal, zaiafet).
a sta cu ochii în tavan
În ceea ce priveşte corpusul de cuvinte preluate de noi ad hoc din diverse surse (Şăineanu, DLR, Dimitrescu, a ridica până la tavan
Suciu), observăm că elementele lexicale au, de obicei, mai mult de o singură valenţă pentru a contribui la inventarul a atinge tavanul
locuţionar al clasei verbului din structura morfologică a limbii române. Evident, sursele citate nu înregistrează chiar a-ţi pica tavanul în cap a sta pe tandur
toate locuţiunile verbale româneşti pe care le găsim fie în vorbirea uzuală curentă, fie în lucrările lexicografice de a pune la tumurlac ş.a.
diverse tipuri, fie în unele opere literare. Statistic, sunt incluse în aceste serii 35 de locuţiuni, din tabelul de 121 unităţi selectate de noi, ceea ce înseamnă
25% din totalul cuvintelor turceşti şi câte 4% din grupele temaatice luate în considerare aici.
Grupe onomasiologice determinate de Dintre verbele-vehicul, remarcăm seria care apare în locuţiunile construite cu oricare alt tip de cuvinte-cheie: a
termenul-cheie băga (1); a da (4); a duce (1); a face (4); a ieşi (3); a învârti (1); a (se) lăsa (1); a(-i) lipsi (1); a lua (6); a pune (5); a schimba
(1); a spânzura (1); a sta (1); a trage (3); a trece (1); a unge (1).
Casa şi obiectele din casă
a avea acareturi(multe) „a fi bogat” Dintre cele cu care am suplimentat lista DLV, (12 unităţi locuţionare), câteva reiau verbele de mai sus: a unge (1);
a nu mai şti numărul acareturilor „a fi bogat” a sta (2), dar cele mai multe se bazează pe alte verbe-vehicul: a ajunge (1); a albi (1); a atinge (1); a bate (1); a pica
a tăia alatul „a dezlega” „a elibera” (1); a ridica (1); a scula (1); a şti (1); a trece (1).
a face ceva cu astereală „a lucra chibzuit” Dintre cuvintele-cheie care se repetă cu mai multe verbe-suport se remarcă substantivul fitil (3 ocurenţe) şi ibrişin
a rămâne cu ochii la bagdadie „a cădea pe gânduri” (bagdadie „tavan sau perete din şipci tencuite”) (2 ocurenţe). Vom reveni asupra analizelor de formă şi de înţeles ale acestor locuţiuni la locul cuvenit.
 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa 20 21 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •

Osmanlı'da Feluri de mâncare

Et Yemekleri
OSMANLI MUTFAĞININ EN ÖNEMLİ UNSURLARINDAN OLAN ET, SAĞLIKLI BESLENMENİN DE
TEMELLERİNİ OLUŞTURUYORDU.
Evliya Çelebi mısır satanlar ile kasaplar arasında
çıkan bir kavgada kasapların, “Cenab-ı Bari kullarına
kuva-beden içün helal etmiş bir ni’met ola ve cümle
ni’metlerden mukaddem et, ekmek deyü yad olunur bir
ni’metdir,” (Et bedene kuvvet veren ve ekmekle birlikte en
başta gelen nimet olarak anılır) dediklerini kaydetmiştir. Bu
olay bize Osmanlı mutfağında et ile ekmeğin en önemli
besin maddeleri olduğunu gösterir.
Türkler Anadolu’ya göç edinceye kadar sadece et,
yağ ve süt ürünleriyle beslenirlerdi. Anadolu’ya geçişle
birlikte burada buldukları sebze ve bakliyatı etlerle ka-
rıştırmış, şölen yemekleri haricinde et ve yağı tek başına
yemeyi nerdeyse bırakmışlardır.
Günümüz dünyasında sağlık açısından etin yerine
sebze ve bakliyatları tüketmemiz gerektiği konunun uz-
manlarınca belirtilmektedir. Aşırı et ve yağ yenilerek kilo
alınması sonucu ortaya çıkan gut ve obezite sorununa
karşı birçok ülkede savaş açılmış ve sağlıklı beslenme
konusunda özel çalışmalar yürütülmüştür.
Türklerde Anadolu’ya geçişle başlayan etle beraber
sebze ve bakliyat yeme alışkanlığı, Osmanlı mutfağının
în Imperiul Otoman
CARNEA, UNUL DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ELEMENTE ALE BUCĂTĂRIEI OTOMANE,
CONSTITUIE FUNDAŢIA UNEI NUTRIŢII SĂNĂTOASE.
sağlıklı beslenmeye ilişkin temellerini oluşturmaktadır. Orta Evliya Çelebi, într-o luptă între
Asya’da Türkler tam bir et ve yağ bağımlısıydılar. Türklerin vânzătorii de porumb şi măcelari, a
kullandığı “tonyukuk” kelimesi yağlı elbise anlamına gelir spus: „Cenab-ı Bari kullarına kuva-
ve bir zenginlik ölçüsüdür. O dönemin zenginleri eti ve beden içün helal etmiş bir ni’met ola
yağı yer, sonrada elbiselerinin üzerine ellerini silerlermiş. ve cümle ni’metlerden mukaddem et,
ekmek deyü yad olunur bir ni’metdir”.
Elbiseniz ne kadar yağlı ise o kadar zengin sayılırmışsınız.
Carnea dă putere trupului împreună
Ayrıca asırlar önceki çocuk masallarında bile durum farklı
cu pâinea, este cunoscută drept cea
değildir. Masaldaki kahramanlara, “Yağdan evler ya da
mai importantă binecuvântare). Acest
yağdan tepeleriniz olacak,” diye vaatler verilirmiş. eveniment ne arată că carnea şi pâi-
Yani et ve yağ, mutfağımız için en önemli ana gıda nea sunt cei mai importanţi nutrienţi
maddesi olarak mutfak tarihimizde hep başrolde olmuş- din bucătăria otomană.
tur. Şimdilerde sebze ve bakliyatları da karıştırarak birçok Până când turcii au migrat în
yemek yapmaktayız. Anatolia, nu se hrăneau decât cu
carne, grăsimi şi produse lactate.
Misafirlerimizi ağırlarken etli yemekler ikram etmek,
Odată cu trecerea lor în Anatolia, au
geçmişten gelen bir zenginlik göstergesi olarak hâlen
amestecat legumele şi leguminoasele
günümüzde de devam etmektedir. Et taze tüketilmesinin
pe care le-au găsit aici cu cărnurile şi
haricinde tütsülenir, kavrulur, pastırması yapılır ve kuru- aproape că au încetat să mănânce
tularak da yenilirdi. Et sarayda ve halk arasında bütün carne şi grăsimile simple, cu excepţia
davetlerin başyemeğiydi. Yeniçeriler için etli kebapların meselor de sărbătoare.
yapıldığı ziyafetlere de çokça rastlanmıştır.
În zilele noastre, specialiştii în
nutriţie afirmă că ar trebui să consu-
măm legume şi leguminoase în loc de
carne. În multe ţări s-au purtat discuţii
despre problema gutei şi obezităţii,
care apare ca urmare a consumului
excesiv de carne şi grăsimi şi s-au efec-
tuat studii speciale asupra alimentaţiei
sănătoase.
Obiceiul de a consuma legume
şi leguminoase împreună cu carne,
care a început odată cu trecerea lor
în Anatolia, constituie bazele bucă-
tăriei otomane pentru o alimentaţie
sănătoasă. Turcii din Asia Centrală
erau complet dependenţi de carne
şi grăsimi. Cuvântul „tonyukuk” folo-
sit de turci înseamnă rochie grasă şi
reprezintă un simbol al a bogăţiei. În
aceea perioadă oamenii bogaţi mân-
cau carne şi grăsime, apoi îşi ştergeau
mâinile pe haine. Cu cât îmbracămin-
tea ta era mai unsuroasă, cu atât erai
consideat mai bogat. Situaţia nu era
diferită nici chiar în basmele copiilor cu
secole în urmă. Eroilor din poveste li se
promitea: „Veţi avea case din unsoare
sau dealuri de unsoare”.
Cu alte cuvinte, carnea şi gră-
simea au jucat întotdeauna un rol
important în istoria noastră culinară,
ea fiind un aliment principal. În zilele
noastre, gătim multe feluri de mâncare
amestecând legume şi leguminoase.
Le servim mâncărurilor cu carne,
oaspeţilor şi astăzi, ca semn al bogăţiei
din trecut. În afară de consumul de
carne gătită, carnea a fost afumată,
prăjită, făcută pastramă şi apoi uscată
şi mâncată. Carnea era servită tuturor
invitaţiilor din palat şi musafirilor oame-
nilor de rând. Există, de asemenea,
multe sărbători în care se fac kebaburi
de carne pentru ieniceri.

Kayısı Yahnisi Patatesli Iahnie de caise Kebab cu

4 kişilik
1 kg. 10 cm uzunluğunda kesilmiş dana
ya da kuzu kaburga / 300 gr. gün kurusu
kayısı / 10-15 adet arpacık soğan / 2 yemek
kaşığı tereyağı / 4 adet karanfil / 1 çubuk
tarçın / 2 yemek kaşığı pekmez / 1 çay kaşığı
karabiber / 1 çay kaşığı tuz
Kaburgaları bir tencereye koyun ve
kendi yağı ile tencerede arkalı önlü pişirin.
Az miktarda su ilave ederek çubuk tarçın
ve karanfil ekleyin, daha sonra yarı pişmiş
hâle getirin. Yarı pişmiş kaburgaları başka bir
tabağa alın. Ayrı bir tencerede kızdırdığınız
tereyağında ilk olarak kaburgaları, ardından
önceden ıslattığınız kayısıları birlikte 5 dakika
kavurun. Üzerine pekmez ve tuz ilave edin,
hep birlikte etler yumuşayıncaya kadar pişi-
rin. Az az su ilave edin. Su ilavesini kontrollü
yapın zira pişme işlemi bittiğinde suyu kal-
mamalıdır. Kaburgalar piştikten sonra sıcak
olarak servis edin.
Pirzola Kebabı
4 persoane
1 kg. de coaste de vită sau coaste
de miel cu lungimea de 10 cm / 300 gr.
4 kişilik
caise uscate / 10-15 buc de arpagic / 2 lin-
10 adet pirzola / 3 adet patates / guri unt / 4 cuişoare / 1 băţ de scorţişoară
100 gr tereyağı / 1 adet kuru soğan / / 2 linguri melasă / 1 linguriţă de ceai cu
2 su bardağı et suyu / 1 çay kaşığı pul piper negru / 1 linguriţă de ceai cu sare
biber / 1çay kaşığı karabiber / 1 çay Pune coastele într-o tigaie şi gă-
kaşığı tuz teşte-leîn grăsimea proprie pe ambele
Kuru soğanı ince ince doğrayın. părţi. Adăugaţi o cantitate mică de apă
Patatesleri halka halka dilimleyin. şi beţişorul de scorţişoară şi cuişoarele,
Tereyağında patateslerin iki tarafını după care se lasă la fiert până la jumă-
kızarıncaya kadar pişirin. Pirzolaları tate. Transferaţi coaste pe jumătate gă-
da tereyağı ile ayrı bir tavada kızartın. tite într-o alt tigaie unde în prealabil am
Üzerine tuz, karabiber, pul biber ekleyip topit untul. Prăjiţi mai întâi coastele, apoi
pişmeye bırakın. Pirzolalar pişmeye caisele. Adăugaţi melasa şi sarea şi gătiţi
başlayınca fırın kabına patatesleri dizin, împreună până când carnea este moale,
üzerine pirzolaları yerleştirin ve et suyu- după care adăugaţi puţină apă. Apa se
nu da döküp 200 derecelik fırında 30 adaugă treptat, deoarece nu trebuie să
dakika daha pişirip servis edin. mai rămână apă atunci când procesul de
gătit este încheiat. Se serveşte fierbinte.
Yunus Emre Akkor
cartofi
4 persoane
10 cotlet / 3 cartofi / 100 g unt /
1 ceapă / 2 căni de zeamă de carne
/ 1 linguriţă de boia de ardei iute / 1
lingurita de piper negru / 1 lingurita
de sare
Se toacă fin ceapa. Feliaţi car-
tofii în rondele. Prăjiţi cartofii in unt
pana se rumenesc. Prăjiţi cotletele în
unt într-o tigaie separată. Se adaugă
sare, piper negru, boiaua de ardei
iute şi se lasă la fiert. Când cotletele
încep să gătească, aranjaţi cartofii în
vasul de cuptor, puneţi cotletele pe
ei, turnaţi zeama de carne şii gătiţi
încă 30 de minute la cuptor la 200
de grade.
Traducere:
Nilgün Panaitescu
 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •

Demet Özdemir TOP 10

Demet Özdemir, film ve dizilerin aranılan isimlerinden
birisi. Son olarak Doğduğun Ev Kaderindir dizisinde oynuyor.
Demet Özdemir, 26 Şubat 1992 yılında Kocaeli'de doğ- – R A DI O T –
Iul ie
du. Demet Özdemir, şarkıcı Bengü'nün dans ekibinde yer alıp
daha sonra Efes Kızları kadrosunda dans etmeye başlamıştır.
Mustafa Sandal'ın “Ateş Et ve Unut” adlı klibinde de yer
alan Demet Özdemir, ilk televizyon deneyiminde ise 2013
yılında Fox Tv'de yayınlanan baş rollerini Esra Ronabar, Murat
Han ve Ekin Koç ile paylaştığı “Sana Bir Sır Vereceğim” adlı
dizide “Aylin” karakterini canlandırmıştır.
Daha sonra Kurt Seyit ve Şura adlı dizide “Alya” karakte-
rini, Tut Sözünü adlı Sinema filminde ise “Demet” karakterini
canlandırmıştır.
Star TV'de yayınlanan, başrolleri Yusuf Çim ile birlikte
paylaştığı Çilek Kokusu adlı dizide “Aslı” karakterini canlan-
dırmıştır.
Bengü'nün Hodri Meydan şarkısının klibinde oynamıştır.
2016 Haziran ayından 2017 yılına kadar Fox Tv'de yayınlana-
nan olan No:309 adlı dizide “Lale” karakterini canlandırmıştır.
Star TV ekranında yayınlanan Erkenci Kuş dizisinde Can Yaman ile birlikte başrollerini patlaştığı dizide
Sanem karakterine hayat vermiştir.
Demet Özdemir, son olarak ise Tv8 ekranlarında yayınlanan Doğduğun Ev Kaderindir adlı dizide rol
almıştır.

10- Tuğba Yurt . ................................– Taş yürek

9- Gökhan Özen . .......................... – Firardayım

8- Berkay ....................................– Kırgınım ona

7- Irmak Arıcı ........................... – Yağmurum ol

6- Murat Boz ........................................ – Kalben

5- Özgün . ........................................... – Mahzen

4- Merve Özbey ......................................... – Kul

3- Zehra ................................ – Cennetten Çiçek

2- Zeynep Bastık ...............– Her mevsim yazım

1- Oğuzhan Koç – Kendime sardım

 • Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •

BACAKLI ÇORBA CIORBA BACAKLI

Kullanılacak Malzemeler (12 kişilik) Ingrediente (12 persoane)
• 1 su bardağı yeşil mercimek 1 cană de linte verde • 1 ceapă • 1 lingură pastă de roşii
• 1 kâse erişte • 1 ceaşcă tăiţei • 2 linguri de unt • mentă, boia de ardei roşu, sare
• 1 adet kuru soğan Mod de preparare:
• 2 yemek kaşığı tereyağı 1. Lintea se fierbe în multă apă.
• 1 yemek kaşığı salça 2. După ce lintea este aproape fiartă adăugaţi tăiţei şi fierbeţi pîna se înmoaie.
• Nane, kırmızıbiber, tuz 3. Peste ceapa tocată fin prăjită în unt se adaugă boiaua de ardei şi menta.
İşlem Basamakları 4. Acest amestec de mentă se adaugă la lintea şi taiteii fierţi.
1. Mercimekler bol suda haşlanır. 5. Serviţi fierbinte.
2. İçine erişteler eklenir ve yumuşayana kadar
pişirilir.
3. İnce doğranmış kuru soğan tereyağında kavrulur
salça kırmızıbiber ve nane eklenir.
CHIFTELE ANALIKIZLI - Stilul Anatoliei
4. Naneli karışım haşlanan mercimek ve erişteye eklenir.
5. Sıcak servis edilir.
Orientale
NOT: Bu çorba arzu edilirse nohutla da yapılabilir veya çorbaya haşlanmış nohut da ilave edilebilir.
Ingrediente ( 8 persoane)
500 de grame de carne tocată crudă
• 250 de grame de carne tocată cu conţinut scăzut de grăsime
ANALIKIZLI KÖFTE - Doğu Anadolu Usulü • 1 kg de carne de miel cu os
• 100 de grame de nuci măcinate mare
Kullanılacak Malzemeler (8 kişilik) • 300 grame de năut
500 gram çiğ köftelik kıyma • 3 adet soğan (büyük boy) • 500 de grame de bulgur
• 250 gram az yağlı kıyma • 1 yemek kaşığı domates salçası • 3 cepe ( mari)
• 1 kg kemikli kuzu eti • 1 yemek kaşığı biber salçası • 1 lingură pastă de roşii
• 100 gram iri çekilmiş ceviz • 1 yemek kaşığı tereyağı • 1 lingură de pastă de ardei
• 300 gram nohut • 2 adet limon • 1 lingură de unt
• 500 gram köftelik bulgur • 1 yemek kaşığı nane • 2 lămâi
• 1 çay kaşığı tuz, karabiber • 1 lingură de mentă
İşlem Basamakları • 1 linguriţă de sare, piper
1. Akşamdan ıslatılmış nohut, et, biber ve domates salçası ve küp şeklinde doğranmış 1 adet soğan bir tence- Mod de preparare:
reye alınır. 1. De cu seară năutul înmuiat, carne tocată, carnea, pasta de ardei, pasta de roşii şi 1 ceapă mărunţită în
2. Üzerini kapatacak kadar su ve 1 çay kaşığı tuz eklenerek pişirilir. cuburi se pun într-o oală.
3. Başka bir kapta az yağlı kıyma suyunu bırakıncaya kadar kavrulur. 2. Acoperiţi totul cu suficienta apa cît să acopere tot şi adăugaţi 1 lingurita de sare şi fierbeţi.
4. 2 adet soğan küp şeklinde doğranarak kıymaya ilave edilir ve kavrulmaya bırakılır. 3. În alt recipient, se prăjeşte carne de vită tocată cu conţinut scăzut de grăsime până se evaporă apa.
5. Tuz, karabiber ve ceviz ilave ettikten sonra soğumaya bırakılır. 4. 2 cepe se taie cubuleţe şi se adaugă în carnea tocată şi se lasă la prăjit.
6. Çiğ köftelik kıyma, ince bulgur, tuz ve karabiber az miktarda su ilave edilerek macun kıvamına gelecek 5. Adăugaţi sare, piper şi nuca măcinat după care se lăsa la răcit.
şekilde yoğrulur. 6. Carnea tocată pentru chifteluţele se frământă împreună cu bulgur, sare şi piper şi o cantitate mică de
7. Hazırlanan bu harcın bir kısmı ayrıldıktan sonra, misket büyüklüğünde köfteler yapılır. apă până compoziţia capătă textura unei paste.
8. Harcın kalan kısmı da ceviz büyüklüğünde parçalar halinde içi oyularak içli köftede olduğu gibi içine cevizli 7. După o parte din acestă compoziţie este separat şi se formatează chifteluţe cu mărimea mică.
harçtan ilave edilerek kapatılır. 8. Din partea rămasă a compoziţiei se formatează chiftele de mărimea nucilor şi în interiorul cărora se adau-
9. Köfteler bir süzgece alınır, kaynayan suyun olduğu tencereye bu süzgeç yerleştirilir. Bir süre haşlandıktan gă miez de nucă tocată.
sonra daha önce hazırlanmış olan salçalı et suyuna süzerek alınır. 9. Chifteluţele astfel formatate se pun într-o stercurătoare cu ajutorul căreia se aşează în oală cu apă cloco-
10. 2 limonun suyu sıkılır. tită. După ce a fiert o perioadă, se scot tot cu ajutorul strecurătorii şi se pun în amestecul de pastă tomată
11. Tereyağı eritilerek üzerine nane eklenerek biraz karıştırılır ve yemeğin üzerine dökülerek servis edilir. pregătită anterior.
10. Se storc suc de 2 lămâi.
11. Untul se topeşte, se adaugă mentă pe el, se amestecă puţin şi se toarnă peste mâncare şi se serveşte.
• Iulie – Temmuz •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Iulie – Temmuz •
 A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. -
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB -
Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primăria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
Primăria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primăria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea” al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administrația Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor
Publice Medgidia
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385
Direcţia Regionala Vamală
Constanţa
B-dul Tomis nr. 312 A
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Ministerul Justiţiei
Curtea de Apel Constanţa
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003
Tribunalul Judeţean
Constanţa
Secţia Civilă – Comercială
str. Traian 31 tel: 0241.606572
tel: 0241.606591, 606597, 606598
fax: 0241.551342, 551343
Sectia Penală
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
str. Independenţei nr. 14
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
Inspectoratul Teritorial de
Muncă Constanţa
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
tel: 0241.691254, 693 951
Ministerul Sănătăţii
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa
str. Mihai Eminescu nr. 2
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060
Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român
Constanţa
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa
str. Lacului nr. 14
tel: 0241.613207, 0241.619626
fax: 0241.673840
Oficiul Judeţean pentru
Protecţia Consumatorilor
Constanţa
str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
S.C. ENEL S.A.
Sucursala de Distribuţie a
Energiei Electrice
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
tel: 0241.805999
fax: 0241.616340
Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
tel: 0241.508238
fax: 0241.542969
Regia Autonomă Judeţeană
de Apa Constanţa
str. Călăraşi nr. 22-24
tel: 0241.664046, 661940, 664444
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Deranjamente
DERANJAMENTE POSTURI
TELEFONICE . .................. 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Alte servicii
DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
JANDARMERIE ............................... 956
TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Serviciul unic pentru
apeluri de urgenţă ......... 112
Centrul de Educaţie şi
Cultură Turcă – UDTR
Bd. Al. Lăpușneanu nr. 71, bl. LV1 parter
tel: 0241.512528, 0341.432634
Mihail Kogălniceanu
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
cod 907195, jud. Constanţa
telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820