"Ne mutlu türküm diyene"

HAKSES
ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR
PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
 Conducerea U.D.T.R.
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
Teologie islamică pastorală la Universitatea „Ovidius” din Constanţa............................. 4
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN Köstence “Ovidius” Üniversitesinde İlahiyat Fakültesi.................................................... 5
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN
Romanya’da Türk Şehitleri Anma Günü Törenleri.......................................................... 6
Vicepreşedinţi:
Eroii turci comemoraţi în România.................................................................................. 7
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
IAŞAR ENVER . .......................................................................... – Sucursala Constanţa Dialog interetnic şi interconfesional la Constanţa............................................................ 8
OMER NAZIF . ............................................................................ – Sucursala Constanţa
BORMAMBET VILDAN . ............................................. – Preşedinte Sucursala Medgidia Köstence’de etnik ve dinler arası diyalog......................................................................... 9
RAIM NAIM . ................................................................ – Preşedinte Sucursala Cobadin
Întrevedere a vicepremierului Kelemen Hunor cu ambasadorul Turciei........................ 10
GAVAZOGLU RIZA . .................................................................. – Sucursala Techirghiol
OSMAN ZIA ................................................................ – Preşedinte Sucursala Băneasa Başbakan Yardımcısı Kelemen Hunor’un Türkiye Büyükelçisi ile Görüşmesi.............. 10
MOLOGANI ACCAN ................................................... – Director Colegiul Kemal Ataturk
MEMET REDVAN ........................................................ – Preşedinte Sucursala Hârşova
İstiklal Marşı kabulünün 100. yılı: İstiklal Marşı kabulü ve Mehmet Akif Ersoy...........11
MUSA CAIDAR ........................................................ – Preşedinte Sucursala Cernavodă Miraç Kandili.................................................................................................................. 12
ŞEMSI TURHAN . ....................................................... – Preşedinte Sucursala Bucureşti
Sărbătoarea Miraj............................................................................................................ 13
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
Berat Kandili................................................................................................................... 14
Consiliul Director
Sărbătoarea Berat............................................................................................................ 15
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de sucursale:
MUSTAFA NAZIGHIAR........ – Preşedinte Sucursala ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Sucursala Galaţi Luna martie – luna dedicată femeii................................................................................. 16
Constanţa SULIMAN ILMI..... – Preşedinte Sucursala Mangalia
RUSTEM SEVIM........ – Preşedinte Sucursala Brăila TALIP LEMAN .......... – Preşedinte Sucursala Măcin 21 Martie Nevruz Bairam............................................................................................... 18
MEMET ŞUCRI....... – Preşedinte Sucursala Castelu MENSEIT ERGEAN............. – Preşedinte Sucursala
MEMET ULKER.... – Preşedinte Sucursala Babadag Techirghiol
Casa Beiului sau Casa Paşei............................................................................................ 21
BARI MUSELIM....– Preşedinte Sucursala Cumpăna SALIM LEVENT...........– Preşedinte Sucursala Tuzla
Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
AZIS AZIS............ – Preşedinte Sucursala Dobromir CURTI ŞAIP ....................... – Preşedinte Sucursala
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Sucursala Eforie Valu lui Traian
Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
OSMAN SULIMAN .. – Preşedinte Sucursala Făurei HALIL NAZMIE....– Preşedinte Sucursala Adamclisi
MEMET SEBATIN .............. – Preşedinte Sucursala MUSTAFA BEZAT........– Preşedinte Sucursala Lazu
Fântâna Mare ALIŞ CHEMAL..........– Preşedinte Sucursala Ostrov

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate

COLECTIVUL REDACŢIONAL
Comisia de Învăţământ .................... – BORMAMBET VILDAN
Redactor șef-adjunct:
Comisia de Religie ...................................... – IBRAIM TEMUR
Panaitescu Nilgün
Comisia de Cultură . .............................. – TÜRKOĞLU SERIN
Secretar de redacţie:
Comisia de Femei ............................................ – ISMAIL FILIZ
Comisia de Tineret ..................................... – OSMAN HARUN Accoium Evrens
Comisia de Cenzori . ................................ – ACCOIUM DURIE Redactori:
Osman Melek, Türkoğlu Serin,
Departament Financiar . ................... – DRAGOMIR NICUŞOR Ibraim Nurgean,
Departament Juridic........................... – ABDURAMAN MERIC Musledin Firdes,
Departament Administrator............................. – ACCOIUM ALI Sorina Asan, Amet Melec
Adresa de corespondenţă: DIRECTOR
str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI
– telefon: 0241-550903
Constanţa Redactor-şef
– fax: 0341-440265
900573 IBR AIM ERVIN
– e-mail: hakses@rdtb.ro
publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
grafica: Fârtat Cicero
I.S.S.N. 1224-4694
 3 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
8 Mart Dünya
Kadınlar Günü
8 Mart Dünya Kadınlar Günü, tüm dünya emekçi kadınlarının kutladığı uluslararası bir gündür.8 Mart
1857 tarihinde ABD'nin New York kentinde 40.000 dokuma işçisi daha iyi çalışma koşulları istemiyle bir tekstil
fabrikasında greve başladı. Ancak polisin işçilere saldırması ve işçilerin fabrikaya kilitlenmesi, arkasından
da çıkan yangında işçilerin fabrika önünde kurulan barikatlardan kaçamaması sonucunda çoğu kadın
129 işçi can verdi. İşçilerin cenaze törenine 100 bini aşkın kişi katıldı.
26 – 27 Ağustos 1910 tarihinde Danimarka'nın Kopenhag kentinde kendinde, 8 Mart 1857 tarihindeki
tekstil fabrikası yangınında ölen kadın işçiler anısına 8 Mart'ın “Internationaler Frauentag” (International
Women's Day – Dünya Kadınlar Günü) olarak anılması önerisini getirdi ve öneri oybirliğiyle kabul edildi. İlk
yıllarda belli bir tarih saptanmamıştı ve değişen tarihlerde fakat her zaman ilkbaharda anılıyordu. Tarihin
8 Mart olarak saptanışı 1921'de Moskova'da gerçekleştirilen 3. Uluslararası Kadınlar Konferansı'nda ger-
çekleşti. Birinci ve İkinci Dünya Savaşı yılları arasında bazı ülkelerde anılması yasaklanan Dünya Kadınlar
Günü, 1960'lı yılların sonunda Amerika Birleşik Devletleri'nde de anmaya başlanmasıyla daha güçlü bir
şekilde gündeme geldi. Birleşmiş Milletler Genel Kurulu, 16 Aralık 1977 tarihinde 8 Mart'ın “Dünya Kadınlar
Günü” olarak anılmasını kabul etti. Birleşmiş Milletler'in sitesinde günün tarihine ilişkin bölümde, kutlamanın
New York'ta ölen işçilerin anısına yapıldığı yazılmamıştır.
Dünya Kadınlar Günü tum hanimlar icin kutlu olsun!
Ervin Ibraim

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

Andrei
MUREŞANU
Mehmet Akif
ERSOY
Din Acţiunile Uniunii
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Teologie islamică pastorală Köstence “Ovidius”

la Universitatea „Ovidius” din Üniversitesinde İlahiyat
Constanţa Fakültesi
În data de 3 martie la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, a avut loc o întâlnire bilaterală pentru evaluarea 3 Mart tarihinde Köstence “Ovidius” Üniversitesi ve Edirne Trakya Üniversitesi iş birliği ile Romanya’nın ilk ilahiyat
etapelor parcurse pentru realizarea obiectivelor din cadrul parteneriatului de colaborare cu Universitatea de stat fakültesinin kurulması için ilk adımlar atıldı.
Trakya, din Edirne – Turcia. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Universitatea „Ovidius” Constanţa, „discuţiile au “Ovidius” Üniversitesi Rektörü Prof. Dr. Dan Marcel İliescu ve Edirne “Trakya” Üniversitesi Rektör Yardımcısı Prof. Dr.
reiterat interesul partenerilor pentru înfiinţarea unei catedre de Limbă şi civilizaţie română în cadrul Departamentului Murat Türkyılmazın gerçekleştirdiği görüşmede ilahiyat fakültesinin kurulmasının yanı sıra eğitim, Rumen Dili ve Edebiyatı
de Limbi balcanice, la Universitatea Trakya, şi posibilitatea organizării unor programe bilaterale de studii, cu dublă 1+3 Ortak Lisans Programı, akreditasyon, AB projeleri konuşuldu.
licenţiere, prin Programul Erasmus. În acest context au fost aprofundate detalii tehnice necesare înfiinţării programu-
“Trakya” Üniversitesi
lui internaţional de Limba şi literatura română, cu dublă licenţiere, în parteneriat cu Universitatea Trakya din Turcia.”
Rektör Yardımcısı Prof.
Întâlnirea, prezidată de rectorul UOC, conf. univ. dr. Dan Marcel Iliescu, a avut loc cu ocazia vizitei la Constanţa D r. Murat Türk yılmaz,
a prorectorului Universităţii Trakya, prof. dr. Murat Türkyilmaz. gerçekleştirdiği ziyaret-
„Suntem bucuroşi că întreprindem noi paşi în vederea realizării proiectelor din parteneriatul cu Universitatea te “Ovidius” Üniversitesi
Trakya şi că putem identifica noi oportunităţi de lucru în diverse domenii de studiu şi cercetare”, a declarat, în des- Rektörü Prof. Dan Marcel
chiderea întâlnirii, rectorul UOC. İliescu ile bir araya geldi.
„Această colaborare este extrem de Balkan Üniversiteler Bir-
importantă pentru noi şi ne vom strădui să liği (BUA) çatısı altında
explorăm cele mai eficiente oportunităţi de birlikte hareket eden
colaborare, în vederea înfiinţării programu- iki üniversitenin or tak
lui şi acreditării acestuia de către ARACIS. projelere imza ataca-
Pentru a putea îndeplini normele impuse ğını ifade eden Prof. Dr.
de sistemul Bologna, propunem varianta Murat Türkyılmaz “Başta
de studii 1 + 3 ani, în care primul an este cel Erasmus+ olmak üzere
pregătitor de limba română, următorii fiind değişim programları ile
reprezentaţi de un ciclu complet de studii, sosyal ve akademik iş
finalizat cu diplomă de licenţă”, a precizat birliği içerisinde olduğu-
decanul Facultăţii de Litere a UOC, conf. muz Köstence “Ovidius”
univ. dr. Alina Buzatu. Üniversitesi ile ilişkilerimizi
başka bir boyuta taşı-
La rândul său, prorectorul Murat Türkyil-
yoruz. Romanya ve Türkiye’yi yakınlaştıracak, tarihî bağlarımızı güçlendirecek iş birlikleri geliştiriyoruz. Rumen Dili ve
maz a afirmat că anual, peste 25.000 de stu-
Edebiyatı Bölümünde 1+3 Ortak Lisans Programı çerçevesinde öğrencilerimize hem Romanya’da hem de ülkemizde
denţi străini solicită înscrierea la Universitatea
eğitim vereceğiz. Ortak noktamız Karadeniz için Sınır Ötesi AB projeleri üretmek ve eğitimde akreditasyon gibi birçok
Trakya şi aproximativ 5.000 sunt admişi, unii
konuda birlikte hareket etme kararlılığımızı vurguladık. İki üniversitenin atacağı adımlar Türkiye-Romanya dostluğunu
dintre aceştia putând să opteze, în viitor şi pentru studiul Limbii şi literaturii române în cadrul unui program internaţional,
geliştirecektir.” dedi.
ce poate să fie acreditat de ambele universităţi.
Ovidius Üniversitesi Rektörü, Prof. Dan Marcel İliescu, Trakya Üniversitesi ile iş birliği geliştirmekten ötürü mutluğunu
De asemenea, în cadrul întâlnirii, oaspeţii au fost informaţi despre faptul că UOC, prin Facultatea de Teologie,
ifade ederek “Trakya Üniversitesi ile ortaklaşa projeleri hayata geçirmek için yeni adımlar attığımız ve çeşitli çalışma
răspunde favorabil solicitării de înfiinţare a programului de studii Teologie islamică pastorală, rectorul Dan Marcel
ve araştırma alanlarında yeni iş fırsatları belirleyebildiğimiz için mutluyuz. Bizim için son derece önemli olan bu iş birliği
Iliescu explicând că urmează să se iniţieze demersuri oficiale în acest sens.
fırsatlarının hayata geçmesi için çalışmalarımızı hızlandırıyoruz.” dedi.
Prezent la reuniune, Şeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf, a declarat: „Mă bucur să îmi
Görüşmede bulunan Romanya Müftüsü Murat Iusuf, kendisinin de yükseköğrenimi Türkiye’de tamamladığını
aduc aportul pentru realizarea acestui program de teologie islamică, unic, scopul nostru fiind să avem o programă
vurgulayarak Trakya Üniversitesinin, Ovidius Üniversitesi başta olmak üzere Romanya üniversiteleri ile kurmuş olduğu iş
analitică foarte bine pusă la punct şi să sprijinim calitatea actului educaţional”.
birliklerinden mutluluk duyduğunu dile getirdi. Trakya Üniversitesinin bölgenin söz sahibi üniversitelerinden biri olduğuna
Oaspeţii turci au mai propus extinderea colaborării şi în direcţia proiectelor cu finanţare europeană în domeniul
dikkat çeken müftü, İlahiyat Fakültesinin kurulma çalışmalarının başlamasından ötürü Trakya Üniversitesi ve Köstence
identificării microparticulelor de plastic din apa Mării Negre şi stimularea reluării mobilităţilor în cadrul programului
Ovidius Üniversitesinin yetkililerine teşekkür etti.
Erasmus +.
Toplantıya Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Emre Yurdakul, Ovidius Üniversitesi Rektör Yardımcıları Prof.
La întâlnire au participat: Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, prorectorul pentru
Elena Condrea, Prof. Dr. Liliana Ana Tuţă da katıldılar.
educaţie şi managementul calităţii, prof. univ. dr. Elena Condrea, prorectorul pentru relaţii internaţionale, studenţi
străini şi rezidenţi, prof. univ. dr. Liliana Ana Tuţă şi preşedintele Senatului UOC, prof. univ. dr. Diane Vancea. Prof.dr. Firdes Musledin
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Romanya’da Türk Şehitleri Eroii turci

Anma Günü Törenleri comemoraţi în
18 Mart Çanakkale Zaferi ve Şehitleri Anma Günü vesilesi ile 935 şehidimizin yattığı Bükreş Türk Şehitliği ile Braila
Türk Şehitliği’nde birer tören düzenlendi. Törende Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz ve Askeri Ataşe Albay Alper Dilsiz
günün anlam ve önemine binaen birer konuşma yaptılar. Daha sonra Şehitler için dua okundu. Büyükelçi Aramaz,
România
şehit kabirlerine gül bırakarak Şehitlik defterine yazdı. Romanya Demokrat Türk Birliği Bükreş Şube Başkanı Şemsi Turhan Ziua eroilor turci, marcată în fiecare an la 18 martie, a fost
tarafından da çelenk bırakıldı. celebrată solemn de reprezentanţele diplomatice ale Republicii
Turcia în România.
COVID 19 salgınının getirdiği kısıtlamalar nedeniyle
Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu, Brăila'daki Ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Füsun
Türk Şehitler Mezarlığı'nda küçük bir çelenk atma töreni Aramaz, şi colonelul Alper Dilsiz, au depus o coroană de flori
düzenledi. Türkiye Cumhuriyeti'nin Köstence Başkonsolosu şi au păstrat un moment de reculegere la Cimitirul Eroilor Turci
Emre Yurdakul ve “Yunus Emre” Köstence Kültür Merkezi din capitală, alături de alţi membri ai ambasadei. A mai fost
Müdürü Tuna Balkan, Brăila'daki Türk Şehitler mezarlığın- depusă o coroană de flori şi din partea Uniunii Democrate Turce
daki anıta çelenk koydu. Törene R.D.T.B. Galaţi Şubesi din România de către preşedintele Sucursalei UDTR Bucureşti,
Başkanı Gülten Abdula da katıldı. Şemsi Turhan.

18 Mart Çanakkale Zaferi 106.yıl dönümü! Türk'ün ve Din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID 19,
Türk askerinin adını tarihe altın harflerle kazıdığı 18 Mart Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a organizat
Şehitler Günü her yıl çeşitli etkinliklerle anılıyor. Birinci Dün- o ceremonie restrânsă, de depunere de coroane la Cimitirul
ya Savaşı'nın cephelerinden biri olan 18 Mart Çanakkale Eroilor Turci din Brăila. Consulul General al Republicii Turcia la
Savaşı tarihi ile ilgili detaylar ise şöyle: Constanţa, Emre Yurdakul şi directorul Centrului Cultural „Yunus
Emre” Constanţa, Tuna Balkan au depus o coroană de flori la
Zorlu koşullara ve büyük kayıplara rağmen tarihe
monumentul aflat în Cimitirul eroilor turci din Brăila. La ceremonial
geçen bir zafer kazandığımız 18 Mart Çanakkale Zaferi
a participat şi preşedinta Sucursalei UDTR Galaţi, Gülten Abdula.
anlamı ve önemi geçmişten günümüze unutulmayacak
izler bırakmıştır. Ziua de 18 martie este o zi istorică pentru naţiunea turcă,
rămasă în conştiinţa turcilor de pretutindeni ca victoria de la
Kahraman Türk ordusunun Çanakkale Cephesi'nde
Galliopoli. Lupta dată la Çanakkale la 18 martie 1915, în care şi-au
verdiği mücadele yalnızca Türk tarihinin değil bütün dün-
pierdut viaţa zeci de mii de militari, nu a permis trecerea forţelor
ya tarihinin akışını etkileyecek derecedeydi. Bu cephede
inamice prin strâmtoare, schimbând cursul istoriei. Războiul de
alınan galibiyet dünya ülkelerinin güç dengelerini de-
la Çanakkale în care Mustafa Kemal Atatürk şi-a demonstrat
ğiştirmiş ve yüce Türk milletinin belirleyici ve yönlendirici
geniul militar, a reprezentat un punct de cotitură pentru unita-
gücünü bir kere daha gözler önüne sermiştir.
tea poporului turc şi pentru lupta naţională. În fiecare an, la 18
Çanakkale Cephesi'nin Anadolu halkına verdiği martie, Republica Turcia îşi comemorează eroii, atât în ţară cât
azim, umut ve kararlılık Kurtuluş Savaşı'nın meşalesini de şi în reprezentanţele diplomatice din străinătate.
ateşlemiştir. Çanakkale, Türk ulusunun bağımsızlık ve hür-
riyet söz konusu olduğunda ne denli kararlı ve kahraman Sorina Asan
olduğunu sonsuza dek anımsatacak bir “anıtcephe” dir.
Çünkü Türk ordusu üstün muharebe taktiklerini, silah gücü
bakımından çok üstün bir güce karşı ustalıkla kullanmıştır.
Bununla beraber dünya harp tarihi, Çanakkale'de Türk
askerinin insancıllığını savaş alanlarında bile yitirmedi-
ğine, düşmanına dahi merhamet gösterebildiğine şahit
olmuştur.
18 Mart tarihi kutsal vatan topraklarını canları paha-
sına koruyarak şehitlik makamına ulaşan yüce insanları bir
kere daha hatırladığımız, minnettarlığımızı, şükran duy-
gularımızı sunduğumuz kutlu bir gündür. İşte bu nedenle
27.06.2002 tarihinde 4768 sayılı kanunla 18 Mart, Şehitler
günü olarak kabul edilmiştir.

Nurcan İbraim
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 8 9 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Dialog interetnic şi Köstence'de

interconfesional la Constanţa etnik ve
Deputatul Iusein Ibram a participat la întrevederea muftiului Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, cu
deputatul şi totodată, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Silviu Vexler. Întrevederea s-a des-
făşurat la sediul Muftiatului Cultului Musulman din România în data de 18 martie. În cadrul întâlnirii, au fost abordate
dinler arası
subiecte legate de implementarea unor proiecte viitoare comune în Dobrogea. Aşa cum se arată în cadrul unui
comunicat de presă, al Muftiatului Cultului Musulman din România, proiectele viitoare comune „vor reprezenta un
îndemn la consolidarea relaţiei de prietenie dintre cele două comunităţi religioase, reconfirmând astfel modelul de
diyalog
Milletvekili İusein İbram, Romanya Müftüsü
convieţuire pe care ambele comunităţi îl promovează în ţara noastră.”
Murat İusuf ve aynı zamanda Romanya Yahudi
Deputatul Silviu Vexler a vizitat Cemaatleri Federasyonu Başkanı Silviu Vexler ile
pentru prima dată Moscheea Carol I, toplantısına katıldı. Görüşme, 18 Mart'ta Roman-
monument istoric, construit la începutul ya'daki Müftülüğü genel merkezinde gerçekleşti.
secolului XX la iniţiativa regelui Carol I Toplantıda, Dobruca’daki gelecekteki ortak pro-
în semn de respect pentru musulmanii jelerin uygulanmasına ilişkin konular ele alındı. Ro-
din Dobrogea. manya'daki Müftülüğü'nün bir basın açıklamasın-
La finalul vizitei, preşedintele da belirtildiği gibi, gelecekteki ortak projeler “iki
Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din dini cemaat arasındaki dostluğu güçlendirmek
România, deputatul Silviu Vexler a için bir çağrı olacak ve böylece bizim ülkemizde
declarat: „Cred cu tărie în importanţa her iki toplumun da teşvik ettiği bir arada yaşama
dialogului interreligios şi interetnic, în modelini yeniden teyit edecek.”
normalitate. Întotdeauna, dar mai ales Milletvekili Silviu Vexler, Dobruca’daki Müs-
acum. A fost o plăcere să răspund lümanlara saygı göstergesi olarak Kral Carol I'in
invitaţiei muftiului Cultului Musulman girişimiyle 20. yüzyılın başında inşa edilen tarihi
din România, domnul Muurat Iusuf, eser Carol Camii'ni ilk kez ziyaret etti. Ziyaretin so-
prin vizita la Comunitatea Musulmană nunda Romanya Yahudi Toplulukları Federasyonu
şi Marea Moschee din Constanţa. başkanı,” Dinler arası ve etnikler arası diyaloğun
În aceeaşi zi, muftiul -cultului mu- önemine kuvvetle inanıyorum. Her zaman nor-
sulman din România, Murat Iusuf şi cei malliğe inanıyorum, ama özellikle şimdi. Romanya
doi membri ai grupului parlamentar Müftüsü Muurat İusuf'un Köstence'deki Müslüman
al minorităţilor naţionale, Iusein Ibram Cemaati ve Ulu Camii ziyaretiyle davetine cevap
şi Silviu Vexler au avut o întrevedere al vermek büyük bir zevkti.
sediul Consiliului Judeţean Constanţa Aynı gün, Romanya'daki Müslüman kül-
cu preşedintele Mihai Lupu. În cadrul tünün müftüsü Murat İusuf ve parlamentodaki
întrevederii a fost abordat proiectul ulusal azınlıklar grubunun iki üyesi İusein Ibram
privind reconstrucţia lăcaşului de cult ve Silviu Vexler, İlçe Meclisi başkanı Mihai Lupu
evreiesc Sinagoga Mare din Constan- ile Köstence İlçe Meclisi merkezinde bir toplantı
ţa, care în acest moment se află într-o yaptı. Görüşmede Köstence'deki Büyük Sinagog
stare avansată de degradare. Aşa Yahudi ibadethanesinin yeniden inşası projesine
cum se arată în cadrul unui comuni- değinildi. Şu anda gelişmiş bir bozulma durumun-
cat de presă al Consiliului Judeţean da olan Sinagog tartışmanın genel kunosu oldu.
Constanţa, „preşedintele Mihai Lupu Köstence İlçe Meclisinin bir basın açıklamasında
şi-a arătat sprijinul şi dorinţa de a găsi gösterildiği gibi, “Başkan Mihai Lupu, bu mimari
soluţii în vederea reabilitării şi punerii mücevheri iyileştirmek ve geliştirmek için çözüm
în valoare a acestei bijuterii arhitecturale. Lăcaşul de cult evreiesc va face parte din viitoarea viziune turistică de bulma arzusunu ve desteğini gösterdi. Yahudi
promovare şi dezvoltare a judeţului Constanţa.” ibadethanesi, Köstence İlçesini tanıtma ve geliş-
La întrevederea preşedintelui CJC Constanţa, Mihai Lupu, cu cei doi deputaţi din grupul parlamentar al mino- tirme konusundaki gelecekteki turist vizyonunun
rităţilor naţionale şi cu muftiul Murat Iusuf a luat parte şi preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep. bir parçası olacak. “
Sorina Asan Nurcan İbraim
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Întrevedere a vicepremierului
Kelemen Hunor cu ambasadorul
Turciei
Ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, a continuat în luna martie, seria întrevederilor cu
oficialităţile române, stabilite în contextul împlinirii a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre România şi
Turcia. Astfel, în data de 16 martie, diplomatul turc s-a întâlnit la Palatul Victoria cu viceprim-ministrul, Kelemen Hunor.
În cadrul întrevederii au fost abordate relaţiile economice şi culturale turco-române. „Întâlnirea este foarte ac-
tuală acum, în contextul în care, în acest an se împlinesc 10 ani de la încheierea Acordului de Parteneriat Strategic
dintre cele două ţări, iar Guvernul României este interesat în continuarea acestui acord”, a declarat viceprim-ministrul
Kelemen Hunor.
Vicepremierul României, Kelemen Hunor, a subliniat faptul că se lucrează la un cadru de reglementare financiară
care să creeze predictibilitate şi siguranţă pentru investitori, să atragă şi să menţină investiţiile în ţară.
Cei doi oficiali au vorbit în cadrul întâlnirii şi despre turcii şi tătarii din Dobrogea. „Comunitatea maghiară din
România are o relaţie bună cu aceste două minorităţi, avem aceleaşi obiective, prin urmare, cu siguranţă vom con- İstiklal Marşı kabulünün 100.
yılı: İstiklal Marşı kabulü ve
tinua acest parteneriat!”, a afirmat Kelemen Hunor.
Vizita diplomatului turc, E.S. Füsun Aramaz, la Guvenul României, survine la o lună de la întâlnirea cu ministrul
Culturii, Bogdan Gheorghiu, în care a fost stabilită sărbătorirea a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre
România şi Turcia prin intermediul a două proiecte culturale, un concert de muzică clasică şi o expoziţie de pictură
care să evidenţieze orientalismul din Şcoala Românească de la Balcic. Mehmet Akif Ersoy
Sorina Asan İstiklal Marşı kabulü 100. yılında kutlanıyor. Milli birlik ve beraberliğin yanı sıra bağımsızlığımızı anlatan İstiklal Marşı,
Anadolu’da Millî Mücadele’nin devam ettiği sırada Mehmet Akif Ersoy tarafından kaleme alınmış, Birinci Türkiye Büyük

Başbakan Yardımcısı Kelemen Millet Meclisi tarafından 100 yıl önce milli marş olarak kabul edilmiştir.
Milli Şair Mehmet Akif Ersoy’un yazdığı Türkiye’nin ve Kuzey Kıbrıs Türk Cumhuriyeti’nin milli marşı olan İstiklal Marşı’nın

Hunor'un Türkiye Büyükelçisi

kabulünün üzerinden 100 yıl geçti. 1921 yılında yapılan
yarışmaya 724 eser katılmış ama Mehmet Akif Ersoy'un
yazdığı eser, 12 Mart 1921'de TBMM'de İstiklal Marşı ola-

ile Görüşmesi
rak kabul edilmiştir. Bestesi Osman Zeki Üngör'e aittir.
Orkestrasyonu Edgar Manas tarafından yapılmıştır.
Türk Kurtuluş Savaşı'nın başlarında, İstiklâl Harbi'nin
Türkiye Cumhuriyeti'nin Romanya Büyükelçisi E.S. Füsun Aramaz, Romanya ile Türkiye arasındaki Stratejik Ortaklığın milli bir ruh içerisinde kazanılması imkânını sağlamak
imzalanmasının 10'uncu yıldönümü bağlamında Romen yetkililerle gerçekleştirilen toplantılar dizisine Mart ayında da amacıyla Maarif Vekaleti, 1921'de bir güfte yarışması
devam etti. 16 Mart tarihinde Türk diplomatı, Başbakan Yardımcısı Kelemen Hunor ile Victoria Sarayın’da bir araya geldi. düzenlemiş, söz konusu yarışmaya toplam 724 şiir
Görüşmede Türkiye-Romanya ekonomik ve kültürel ilişkileri ele alındı. Başbakan Yardımcısı Kelemen Hunor,” bu katılmıştır. Kazanan güfteye para ödülü konduğu için
yıl iki ülke arasındaki Stratejik Ortaklık Anlaşmasının imzalanmasının üzerinden 10 yıl geçtiği ve Romanya Hükümeti'nin önce yarışmaya katılmak istemeyen Burdur milletvekili
bu anlaşmayı sürdürmekle ilgilendiği bağlamında”, toplantı süresinde şu sözleri kullandı. Mehmet Âkif Ersoy, Maarif Vekili Hamdullah Suphi'nin
Romanya Başbakan Yardımcısı Kelemen Hunor, ülkedeki yatırımları çekmek ve sürdürmek için yatırımcılar için ısrarı üzerine, Ankara'daki Taceddin Dergahı'nda
öngörülebilirlik ve güvenlik sağlayacak bir mali düzenleme çerçevesi üzerinde çalıştıklarını vurguladı. yazdığı ve İstiklal Harbi'ni verecek olan Türk Ordusu'na
hitap ettiği şiirini yarışmaya koymuştur. Yapılan ele-
Görüşmede iki yetkili, Dobruca’daki Türkler ve Tatarlar hakkında da konuştu. Kelemen Hunor ifadesine bu açık-
meler sonucu Türkiye Büyük Millet Meclisi'nin 12 Mart
lamada bulundu: “ Romanya'daki Macar toplumu bu iki azınlık ile iyi bir ilişkiye sahip, hedeflerimiz aynı, bu yüzden bu
1921 tarihli oturumunda, bazı mebusların itirazlarına
ortaklığa kesinlikle devam edeceğiz! “
rağmen Mehmet Âkif'in yazdığı şiir coşkulu alkışlarla
Türk diplomat E.S. Füsun Aramaz'ın Romanya Hükümeti ziyareti Kültür Bakanı Bogdan Gheorghiu ile görüşme-
kabul edilmiştir. Mecliste İstiklâl Marşı'nı okuyan ilk kişi
sinden bir ay sonra gerçekleşti. Romanya ile Türkiye arasında Stratejik Ortaklığın imzalanmasından bu yana geçen
dönemin Milli Eğitim Bakanı Hamdullah Suphi Tanrıöver
10 yılın kutlamasının iki kültür projesiyle kuruldu. Bunlardan, Balçık'taki Romanya Okulunda bir klasik müzik konseri ve
olmuştur. Mehmet Âkif Ersoy İstiklâl Marşı'nın güftesini,
oryantalizmi vurgulayan bir resim sergisi oldu.
şiirlerini topladığı Safahat'a dahil etmemiş ve İstiklâl
Nurcan İbraim Marşı'nın Türk Milleti'nin eseri olduğunu beyan etmiştir.
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa
Miraç Kandili
Prof.Dr. Firdes Musledin
10-11 Mart 2021 gününe bağlayan gece, mu-
kaddes bir yolculuğun ve manevi bir yükselişin ifadesi
olan ve pek çok ilahi lütuf ve ihsanla dolu Miraç Kan-
dilini idrak ettik. İsra suresinin ilk ayetinde bu yolculu-
ğun ilk aşaması şöyle dile getirilmektedir: “Kendisine
ayetlerimizden bir kısmını gösterelim diye kulunu
(Muhammed’i) bir gece Mescid-i Haram’dan çevresini
bereketlendirdiğimiz Mescid-i Aksa’ya götüren Allah’ın
şanı yücedir. Hiç şüphesiz o, hakkıyla işitendir, hakkıyla
görendir.”
Miraç mucizesi, biz Müslümanlar için ilahi rahmet
ve lütuflarla doludur. Miraç olayının en önemli sonuç-
larından biri, İslâm’ın beş temel esasından biri olan beş
vakit namazın farz kılınmasıdır. Namaz, dinin direği, ima-
nın alameti, amellerin en faziletlisi ve Allah’a en sevimli
olanıdır. Namaz, kalbin nuru, gönüllerin safası, takva
ehlinin göz aydınlığı, mü’minlerin miracıdır. Bu sebeple,
her mü’min namaza başladığında, namazın kendisinin
miracı olduğunu dolayısıyla Yüce Allah’ın huzurunda
bulunduğunu bilmeli, namazın dışında da miraç şere-
fine ermenin şuurunda olarak hareket etmelidir. Miraç,
Peygamberimizin şahsında insanlığın önüne açılan
sınırsız bir yükseliş ufkudur. Çünkü, miracın özünde her
türlü kötülükten arınma, insanlığın yararına değerler
üretme, fedakarlık, paylaşma, sorumluluk, zamanın
önemini kavrama ve ilahi emirlere teslimiyet göstererek
yüce mertebelere erişmek vardır. Miraç Gecesi, duygu
ve düşüncelerimizi yenileyerek ilahi rahmeti kazanacak
işler yapmamız, kulluk bilincine ulaşarak dua ve niyazda
bulunmamız için bir nimettir, vesiledir. Bunun için manevi
duygularımızı canlandıran, iç dünyamızı değerlendirme
imkanı sağlayan, sorumluluğumuzu hatırlatan bu ge-
ceyi iyi değerlendirelim. Duyguların ve hislerin coştuğu,
dua ve niyazların semaya yükseldiği, inananların huzur
bulduğu bu gecede, gönüllerimizde ümit ve ilahi aşk
kandillerini yakalım, miracın engin mesajını ruhlarımızda
hissedelim. Yüce Dinimiz İslam’ın “yaratılanı yaratandan
ötürü sevme” prensibini hatırlayarak gönül kapılarımızı
herkese açalım. Miracın, ilahî yükselişin, gönül, ve ruh
temizliğinden geçtiğini unutmayalım.
Bu güzel ve anlamlı günde dünyadaki tüm Müslü-
manlar birbirlerini tebrik edip karşılıklı hediyeler verirler.
Camilerde Kuran-ı Kerim, mevlitler okundu, ilahiler
söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece de Ro-
manya Demokrat Türk Birliği, Medgidia, Valu lui Traian,
Kobadin, Başpınar şubelerine ikramda bulundu. Allah
dualarımızı kabul etsin.
12 13 pagina
sayfa
• Martie – Mart •
Sărbătoarea Miraj
În noaptea de 10-11 martie 2021 a avut loc Sărbătoarea Miraj care este din cele două părţi ale călătoriei noc-
turne a profetului Muhammed în timpul nopţiı. Miraj înseamnă înălţare şi reprezintă înălţarea lui Muhammed la cele
şapte ceruri şi discuţia pe care a purtat-o cu Allah. Această călătorie a avut loc în noaptea de 27 Recep în cel de-al
doisprezecelea an după revelaţie. Musulmanii postesc în timpul zilei de 27 Regep şi îndeplinesc fapte bune, iar seara
se adună în moschei şi îndeplinesc rugăciuni. Călătoria nocturnă a fost „darul de alinare” pe care Allah i l-a făcut lui
Muhammed, după moartea unchiului şi protectorului său, Abu Talib, şi moartea soţiei sale dragi Hatija.
Această călătorie este relată în Coran şi în hadith-urile profetului. Despre acest eveniment miraculos se vorbeşte
în Sura Al-‘Isra şi Nacm.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Sfânt: Mărire Celui care l-a dus pe robul Său în timpul unei nopţi de la Mos-
cheea Al-Haram la Moscheea Al-Aqsa, a cărei împrejurime am binecuvântat-o, ca să-i arătăm din semnele Noastre.
El este cu adevărat Cel care Aude Totul şi Cel care Vede Totul!” (Coran, Sura Al-‘Isra, 17:1).
„Aceasta este o dezvăluire ce i-a fost dezvăluită./ I-a făcut-
o cunoscut-ă cel tare la putere, / cel cu iscusinţă, ce s-a aşezat.
/ pe orizontul cel mai înalt / apoi s-a apropiat stând aninat / El
era la o depărtare de două aruncături de suliţă / şi atunci i-a
dezvăluit robului său cee ace i-a dezvăluit / Inima nu a socotit
amăgire cee ace el a văzut. / Vă îndoiţi de ceea ce El a văzut? /
El l-a văzut încă o dată, / lângă Lotusul de la capăt / unde se află
grădina lăcaşului / atunci când lotusul era învăluit de cee ace
era învăluit. / Privirea sa nu s-a abătut şi nici nu a fost stingherită
„ (Coran, Sura Al-Nacm, 52:4-18).
Potrivit acestei nopţi avem relatările profetului:
Acest eveniment miraculos a fost relatat astfel de Malik
ibn Sa'sa'a: Mesagerul lui Allah a călătorit trup şi suflet, cu voia
lui Allah, pe un animal asemănător unui cal, numit Al-Buraq, în
tovărăşia îngerului Gabriel, de la moscheea sfântă din Mekka,
la îndepărtata moschee din Ierusalim.
Acolo, a descălecat, şi-a legat calul de o verigă de la
poarta moscheei şi a condus profeţii în rugăciune. După aceea
Gabriel l-a purtat trup şi suflet spre ceruri. Profetul şi Îngerul Gabri-
el şi-au continuat ascensiunea până când au ajuns într-un loc în
care Îngerul Gabriel s-a oprit. Acesta era cel mai îndepărtat loc
în care îngerul Gabriel avea voie să ajungă. Era Copacul de Lotus (Copacul Sfârşitului), vârful sau punctul de la care
creaturile nu pot trece mai departe. Nicio creatură nu putea trece de acea limită, în afară de Muhammed. Profetul
a spus că a ajuns într-un loc unde putea auzi peniţele ce însemnau destinele oamenilor.
Înaintând în sferele cereşti i-a întâlnit pe Adam, tatăl omenirii, pe Ioan, fiul lui Zaharia si pe Isus, fiul Mariei, în a
treia pe Iosif (Yusuf), în a patra pe Profetul Enoch (Idris), în a cincea sferă pe Aaron (Harun), în a şasea pe profetul
Moise (Musa) iar în cea de-a şaptea sferă l-a întâlnit pe Avraam (Ibrahim). Toţi profeţii l-au salutat şi şi-au exprimat
credinţa în profeţia sa.
Profetul a ajuns în faţa lui Allah, primid: Rugaciunea Attahiyatu, dialogul dintre Allah şi profet în noaptea de Miraj,
care se recită în timpul salat-ului. (Toate saluturile sunt pentru Allah. Toate actele de slăvire şi faptele bune sunt pentru
El. Pacea, mila şi binecuvântarea lui Allah să fie asupra ta, o, profetule. Pacea să fie asupra noastră şi asupra tuturor
servitorilor dreptcredincioşi ai lui Allah. Mărturisesc că nu există altă divinitate în afară de Allah şi că Muhammed
este robul şi Trimisul Său!”, cele cinci rugăciuni zilnice obligatorii, ultimele două versete din Sura Al-Bakara (2: 285-286)
cunoscute sub denumirea de ‘Amenerrasulu’. Tot în această noapte profetul a primit vestea că persoaneler care au
murit fără să-i aducă asociaţi lui Allah li se vor ierta păcatele şi vor merge în rai, vestea că cineva care intenţionează
să facă o faptă, dar nu reuşeşte să o îndeplinească va primi o faptă bună, dacă o îndeplineşte va primi de zece ori
mai mult şi cele 12 principii ale islamului aşa cum sunt menţioante în Sura Al-Isra, 17:22-39. De asemenea, el a văzut
Raiul şi râul Kawthar pe care i l-a promis Allah.
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa
Berat Kandili
Prof.Dr. Firdes Musledin
27 -28 Mart 2021 gününe bağlayan gece, Berat gecesini idrak
ettik. Berat, borçtan, kazadan ve günahtan kurtuluş anlamına gelmek-
tedir. Berat gecesi, müminlere Allah’ın rahmet ve mağfiretinin bol, bol
ihsan edileceği gecelerden biri dir, müslümanların beratını aldıkları,
insanların yaptıklarının takdir edildiği, rızıkların taksim olunduğu gecedir.
Bu gece birçok mühim hadiselerin birbirinden ayrıştırıldığı, gelecek
seneye kadar kulların rızıklarının, ecellerinin ve olacak hadiselerin ka-
rara bağlandığı, özellikle Peygamber Efendimiz (sav)’e büyük şefaatin
verildiği mübarek bir gecedir.
Kur’an-ı Kerimde, Duhan suresinde :”Hâ Mîm! Helal ve haramı, hak
ve batılı açıkça bildiren bu kitaba yemin olsun ki şüphesiz biz Kur’an-ı
Kerim-i mübarek bir gecede indirdik. Gerçekten biz Kur’an’la uyarırız
ve her hikmetli iş o mübarek gecede ayırt edilir. Rabbin katından bir
rahmet olarak şüphesiz biz peygamberler gönderenlerdeniz. Gerçekten
o Allah, işitendir ve bilendir. “ buyurulmaktadır.
Anlaşılıyor ki Beraat Gecesi Kur’an-ı Kerimle şereflenen bir ge-
cedir. Kur’an-ı Kerim bu gecede Levh-i Mahfuz’dan dünya semasına
topluca indirilmiş ve kadir gecesi de ayet ayet Peygamber Efendimize
nazil olmaya başlamıştır. O halde her Müslüman Kur’an-ı Kerim’in reh-
berliği altında hayatına yeniden bir yön vermelidir. Hayrın, bereketin
ve güzelliklerin bol bol ihsan edileceği bu gecede ellerimizle beraber
gönüllerimizi de açarak manevi ziyafetlerden nasibimizi almalıyız. Bu
geceye hazırlık için Efendimizin sözüne kulak verelim: “Şaban ayının
yarı gecesi olduğunda onu ibadetle ve taatle geçirin, gündüzünü
oruç tutun. Allah-u Teâla bu gece, güneşin batışından itibaren dünya
semasına rahmetle tecelli eder ve şöyle buyurur: Yok mu bana istiğfar
eden, onu mağfiret edeyim. Yok mu rızık isteyen, rızık vereyim.Yok mu
hastalığa yakalanan, ona şifa vereyim. Yok mu şunu- bunu isteyen diye
sabaha kadar devam eder.”
Mübarek Berat Gecesinin bizlerin ve bütün müminlerin beraatına
vesile olmasını yüce Mevlamızdan niyaz ediyor ve daima sevgi ve kar-
deşlik duyguları içinde yaşayalım. Romanya Camilerde Kuran-ı Kerim,
mevlitler okundu, ilahiler söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece
de Romanya Demokrat Türk Birliği, Tulcea, Babadağ, Macin, Bucureşti,
Baneasa şubelerine ikramda bulundu. Allah dualarımızı kabul etsin.
14 15 pagina
sayfa
• Martie – Mart •
Sărbătoarea Berat
În data de 27-28 martie am sărbătorit Noaptea Berat care este una dintre nopţile considerate sfinte în religia isla-
mică. Această noapte se sărbătoreşte în noaptea de 14 spre 15 a lunii Şaban, lună premergătoare lunii sfinte Ramzan.
În această noapte musulmanii citesc din Coran, se căiesc
pentru păcatele săvârşite, îndeplinesc rugăciuni şi interpreteză
cântece religioase. Berat înseamnă noaptea iertării şi musul-
manii suniţi privesc această noapte ca fiind una a mântuirii.
„Berat” provine de la cuvântul „Beraet” şi înseamnă
„a scăpa de o greutate, a fi achitat”. Musulmanii cred că în
această noapte prosperă Allah le iartă păcatele şi îi purifică
fiind o noapte „ a înregistrărilor şi a eliberării”. Cu privire la
această noapte musulmanii suniţi acceptă această noapte
ca fiind sfântă, la care se face referire în Coran, că Coranul
cel Sfânt a fost coborât în Lawh-il-mahfuz.
„Noi am trimis-o într-o noapte binecuvântată- căci Noi
am fost cu adevărat prevenitori”. În timp ce unii comentatori
spun că „noapte binecuvântată” este Laylatu-l Qadr, alţii
afirmă că în acest verset se face referire la noaptea coborârii
Coranului în Lawh-il-mahfuz. Surat ad-Dukhan, versetele 2,3)
Conform unor teologi musulmani, în a 15-a noapte a lunii
Şaban, se stabilesc de către Allah, evenimentele importante
care vor avea loc în decursul unui an.
Potr ivit acestei nopţi avem relată r ile profetului
Muhammad(saw):
„Aceasta este noaptea de la mijlocul lunii Şaban. În
această noapte Allah eliberează din iad un număr mai mare
de oameni decât firele de păr ale ovinelor din tribul Kalb.
Dar, Allah nu-l iartă pe cel care îi aduce asociaţi, pe cel care
nutreşte răutate în inima lui (faţă de fratele său musulman),
pe cel care întrerupe relaţiile cu rudele sale, pe cel care nu-şi
ascultă şi respectă părinţii ori pe cel care are obiceiul de a
consuma vin.”
„În noaptea Berat se deschid uşile cerurilor, îngerii aduc
veşti oamenilor şi îi încurajează să îndeplinească ibadah.”
„(Petreceţi-vă noaptea de 15 a lunii Şaban în adorare iar
ziua postiţi. În acea noapte Allah spune: Nu este nimeni care
doreşte să fie iertat, ca Eu să-l iert? Nu este nimeni care doreşte
binefacere, ca Eu să-i ofer? Nu este nimeni care are greutăţi
ca Eu să-i ofer sănătate? Cine doreşte ceva, să ceară şi îi voi
oferi. Această situaţie continua până dimineaţa.”
„Ruga făcută în aceste cinci nopţi nu este respinsă:
noaptea Regaib, noaptea Berat, noaptea de joi spre vineri,
nopţile dinaintea sărbătorii Ramadanului şi cea a sacrificiului.”
„În noaptea a 15-a din luna Şaban, Allah este iertător. El
îi iartă pe toţi cu excepţia celor care îi aduc asociaţi şi a celor
care poartă ranchiună fraţilor săi musulmani.”
În România, în noaptea Berat musulmanii merg la moschee şi îşi petrec noaptea adorându-l pe Allah, iar
doamnele iscusite pregătesc plăcinte, dulciuri şi şerbet pe care le împart vecinilor şi participanţilor la slujbele ţinute
în geamiile din localităţi.
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 16 17 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

LUNA MARTIE Femeile din China, în semn de respect, au liber în a doua parte a zilei de 8 Martie, şi doar bărbaţii oferă flori,
cadouri sau obiecte simbolice pentru doamne.

– LUNA DEDICATĂ FEMEII

În schimb, în Polonia, Ziua Femeii este percepută ca un simbol pentru victimele luptei pentru drepturile femeilor.
În trecut, cele mai comune cadouri erau cafeaua, săpunul sau prosoapele, iar astăzi, cele mai folosite cadouri sunt
ciocolata, florile şi micile atenţii pentru persoana iubită.
A venit primăvara, a venit Martie! Şi poate că nu întâmplător, la începutul primăverii, când natura se trezeşte Ziua Femeii în Rusia se numeşte
la viaţă, luna Martie este invariabil luna dedicată femeilor în care feminitatea înfloreşte, fiind cea mai specială lună simplu- 8 Martie, şi se manifestă prin
din an când le sărbătorim pe cele care dau naştere, ne oferă bucurie şi dragoste, ele sunt mamele şi toate celelalte sărbătorirea la un loc a Zilei Mamei
femei speciale din vieţile noastre. cu Valentine’s Day şi urarea clasică
Luna Martie, un mozaic de evenimente frumoase şi de este „Un 8 Martie fericit!”. În această
suflet, este o lună a celebrării femeii, o lună în care ne amintim zi se oferă flori precum lalele, mimoze,
cu drag de femeile din viaţa noastră şi de rolul important pe narcise, iar seara, unii dintre bărbaţi
care îl au, având parte de mai multă atenţie decât în oricare invită femeile speciale din viaţa lor la
lună a anului. De altfel, mai mult ca niciodată, orice femeie o cina romantică, iar alţii pregătesc o
se simte mai frumoasă, mai respectată şi mai iubită, cu toate cină in familie.
că aceste sentimente ar trebui să fie resimţite zi de zi, nu doar Luna Martie este Luna Istoriei
în luna Martie. Feminine în Statele Unite ale Ame-
Martie, denumită popular şi „Mărţişor”, este luna în care ricii; această tradiţie a pornit de la
tradiţia populară ne aduce sărbătoarea mărţişorului, ce repre- preşedintele Jimmy Carter, care a
zintă un vestitor al primăverii şi al naturii ce prinde viaţă prin proclamat în 1980 săptămâna lui 8
căldură şi culoare. Prima zi a lunii echinocţiului de primăvară Martie ca fiind Săptămâna Naţională
începe cu tradiţionalul mărţişor, zilele curg cu repeziciune spre a Istoriei Femeilor. Şi şase ani mai târziu,
tradiţionala zi de 8 Martie, ziua universală a femeii, ce sunt 14 state au extins această sărbătoare
momente ideale pentru a ne arăta afecţiunea şi sentimentele pe toată durata lunii martie, şi mai mult,
pentru femeile dragi din viaţa noastră. în fiecare an, de 8 Martie, preşedintele
Cunoaştem deja tradiţia lui Mărţişor şi 8 Martie, simbolisti- eliberează un act care onorează reu-
ca primăverii şi a femeii. În viaţa noastră este una sau mai multe şitele femeilor americane.
femei care merită toată sensibilitatea, grija şi atenţia noastră În Turcia, ziua de 8 Martie, Ziua
la început de primăvară. În această lună dedicată femeilor, Femeii, este sărbătorită prin diverse
mamelor, genului tandru şi frumos, întreaga omenire devine acţiuni organizate de organizaţiile
mai conştientă de rolul femeilor în lume şi sunt răsplătite de societăţii civile, universităţi, diferite instituţii şi artişti. Unele universităţi şi primării sărbătoresc Ziua Femeii sub forma
cei din jur cu flori, cadouri, dulciuri, cuvinte frumoase, serbări unor festivaluri care durează şi o săptămână, fiecare zi fiind dedicată unor activităţi culturale şi artistice diferite. Sunt
în care li se adresează poezii şi cântece... organizate dezbateri care au ca temă femeile, preocupările şi succesele lor in toate domeniile.
La nivel internaţional, luna Martie nu înseamnă doar a treia lună din calendar, ea este declarată drept şi luna Ziua Femeii în România este o sărbătoare percepută mai mult ca Ziua Mamei. Este o zi în care copiii dăruiesc
femeii, ca urmare a contribuţiei pe care o deţin femeile în istorie şi în societatea contemporană. Totul a început prin flori, mărţişoare şi cadouri mamelor, iar bărbaţii oferă flori şi mici atenţii persoanelor speciale din viaţa lor: mame, soţii,
dorinţa femeilor de a fi egale în drepturi cu bărbaţii, de a avea dreptul la vot şi condiţii mai bune de muncă. Astfel, în bunici, iubite, prietene sau persoane apropiate, în semn de apreciere, recunoştinţă şi iubire. În schimb, anul acesta
anul 1911, ziua de 8 Martie a fost pentru prima dată sărbătorită drept Ziua Internaţională a Femeii în Europa. În multe 8 Martie, Ziua Femeii, a fost sărbătorită cu totul diferit faţă de ceea ce ştiam cu toţii. Deşi fizic am fost mult mai izolaţi
state europene, dar şi de peste ocean, drepturile femeilor reprezentau un subiect politic aprins. Între anii 1950 şi 1960, decât de obicei, parcă am regăsit totuşi resurse şi semnificaţii pe lângă care, în alte dăţi, am fi trecut mai uşor, poa-
ca urmare a „problemei” evidenţiate- femeile casnice care renunţau la aspiraţii profesionale şi intelectuale pentru te. În anul pandemiei de ziua femeii se vorbeşte despre implicarea femeii în prima linie în lupta împotriva COVID-19,
viaţa de familie- mişcarea a reînviat, odată cu ea şi dorinţa de eliberare a femeilor, interesul în problemele lor dar şi printre altele, şi pentru că sunt majoritare în sectorul sanitar. O reverenţă adâncă celor care ne îngrijesc cu dedica-
realizările lor în decursul istoriei. Munca, dăruirea şi dragostea lor se cere apreciată şi celebrată, iar contribuţiile pe ţie, dăruire şi devotament, de cele mai multe ori, uitând de problemele sau grijile personale. Ele se numără şi printre
care le-au avut in cursul istoriei sunt impresionante. Abia în anul 1977 ziua de 8 Martie, este recunoscută oficial ca Ziua categoriilor cele mai afectate, adesea având locuri de muncă precare sau nesigure, în sectoare care au dispărut
Internaţională a femeii şi adoptată imediat de majoritatea ţărilor din întreaga lume, fiind ziua care simbolizează lupta ori s-au transformat din cauza crizei. Ne dorim sa păstrăm încrederea că vom reuşi împreună să depăşim provocările
pentru obţinerea statutului de egalitate a femeii în drepturi cu bărbatul în toate sferele activităţii. acestei perioade şi să continuăm să credem în forţa profesiei din care facem parte.
În următorii ani, fiecare ţară a încercat propria versiune de sărbătoare dedicată femeilor. Germania a fost pri- Dat fiind că suntem în luna martie, aş vrea să transmit doamnelor şi domnişoarelor, cele mai bune gânduri de
ma ţară care a sărbătorit Ziua femeii pe 8 Martie, şi din acel moment, această dată a devenit o marcă a luptelor şi prietenie, de sănătate, de realizare a tuturor aspiraţiilor personale şi profesionale şi un mărţisor pe care să-l agăţaţi
protestelor femeilor pentru drepturi. 8 Martie, în Berlin, este o zi importantă şi respectată, este o sărbătoare publică şi la reverul sufletului.
toţi cetăţenii au liber pentru a onora femeia. Această sărbătoare este folosită şi pentru a atrage atenţia în ceea ce Ne bucurăm că ziua de 8 Martie ne oferă prilejul de a transmite toate aceste gânduri de preţuire şi recunoştinţă,
priveşte drepturile egale între genuri şi la locul de muncă. să avem o primăvară frumoasă, în care să ne bucurăm de bunul cel mai de preţ „Sănătate”.
În Italia, mimozele sunt florile simbol pe care bărbăţii le oferă femeilor din viaţa lor în această perioadă, iar
Melek Amet
aceştia organizează şi petreceri pentru persoanele dragi şi le oferă o bijuterie specială.
 • Martie – Mart •
21 Martie Nevruz Bairam
Yansın dört yanda, ateşler yansın,
Davullar çalınsın, halaylar dönsün
Ayrılık, ihanet ateşi sönsün
Yurda birlik eker, Nevruz ateşi.
Săptămâna care include Ziua Nevruz, din 21 martie,
a fost acceptată ca „Săptămâna lumii turce şi a comu-
nităţilor turceşti”. Nowruz/ zi nouă, înseamnă prima zi a
anului nou. Această zi coincide cu 21 martie, când ziua şi
noaptea sunt egale, zilele devin mai lungi şi temperaturile
încep să crească. Aceste zile de Nevruz, pe măsură ce
natura se trezeşte şi începe să reînvie sunt zilele în care
începe primăvara. Strămoşii noştri au sărbătorit această
zi istorică, care înseamnă o nouă viaţă şi un nou început,
ca sărbătoare a plecării din Ergenekon.
Alevini Türk ruhundan alarak
Eritecek zayıf yeri bularak
Ergenekon daĝlarını delerek
Hürriyete çıkar Nevruz ateşi
Pentru a nu ne uita tradiţiile, anul acesta conformân-
du-ne regulilor necesare protecţiei noastre, a tuturor, într-
un cadru restrâns am sărbătorit „ Nevruz Bayramı”. Comisia
de cultură a UDTR, prin doamnele Serin Turkoglu şi Melek
Osman împreună cu preşedinta sucursalei Constanţa,
doamna Mustafa Nazighiar şi „colaboratoarea noastră
permanentă”, doamna Mahinur Apostol, ne-am adunat
la sediul filialei, în data de 23 martie, pentru a prezenta
programul pe care l-am pregătit împreună, cu privire la
această sărbătoare care vine din negura timpului, din
vechea Persie.
Destandır, söylenir ozan dillerde,
Umut ışıĝıdır esir illerde
Beşbin yıl geçmişi, Türk gönüllerde,
Nakış nakış dokur, Nevruz ateşi.
Invitaţii noştri au fost prezenţi prin reţelele de soci-
alizare, într-un număr foarte mare. Fiecare participant a
avut ocazia să povestească ce impact a avut această
sărbătoare în familia lor sau a familiilor din comunităţile
în care s-au născut. Într-un cadru restrâns povestind de
Nevruz, care are ca tema principala primavara, când
natura renaşte, savurând „çörek”, plăcintă cu ştevie,
plăcintă cu carne, ghiudem şi sărmăluţe de viţă de vie
cu piept de raţă, îndulcind poveştile noastre cu lokum de
fistic, dulceaţă de smochine, baclava sau cremă de zahar
ars şi stingând setea cu „Nevruz şerbeti”şi boza /bragă am
pagina
sayfa
petrecut momente minunate. Dar pentru ca aceste clipe
să fie desăvîrşite, aşa cum ne este obiceiul, cea mai mare
parte a acestor delicatese au fost trimise şi altor persoane
care nu au putut să participe fizic la acest eveniment.
Öz malıdır kendini Türk görenin
Gönlünü Türk birliĝine verenin
Türk tuĝunu zirvesine Turanın
Alevlerle diker, Nevruz ateşi.
De la doamna Mahinur am aflat că pe insula Ada-
kaleh, Nevruzul era sărbătorit ca în majoritatea comuni-
tăţilor de turci. „Tineretul îmbrăcat în haine noi de sărbă-
toare, petrecea în pădurea Alion de peste Dunăre. Se
făceau diferite jocuri cum ar fi săritul peste foc de către
băieţi curajoşi. Se organizau picnicuri cu bunătăţi. Pe insu-
lă cei maturi, mergeau dis de dimineaţă la mezarlık, apoi
cu mic cu mare îmbrăcaţi ca de sărbătoare mergeau
în vizita la rude, prieteni sau vecini. Fiecare familie avea
ceva bun cu care să-şi trateze musafirii. Pregătirile pentru
sărbătoare se făceau cu o zi înainte. Plăcinte, turte, ciorek
uri, prăjituri cu sirop, corăbioare / kurabiye, gogoşi, şebet,
bragă... lokum, cafea, câte şi mai câte. Bunica ne vopsea
ouă cu coji de ceapa, iar ce nu se manca în următoarele
zile, din aceste ouă se prepara „cilbîr”.. peste feliile de ouă
aranjate în farfurii, se turna un sos alb format din faina,
iaurt şi usturoi, iar deasupra se prelingea cu o lingură unt
topit cu boia şi piper.
Vedeta meselor de Nevruz era ca şi acum ciorek ul
cu diferite seminţe, simbolul primăverii. Aluatul cu lapte
18 19 pagina
sayfa
îmbibat în unt, foiţă cu foiţă, unse apoi cu ou şi presărat
cu seminţe în forma de cărare, pentru ca cine va gusta
din preparat sa aibă parte tot anul de bogăţie şi să nu se
abată de la drumul drept al cinstei şi onoarei.”
Teselli edelim gönlü eziĝi,
Bilelim Nevruzda dostu, düşmanı,
Satılmış haini, kahpe tuzaĝı,
Toy düĝünle yakar, Nevruz ateşi.
Doamna Mahinur a continuat spunând că: „Tata
povestea adesea ce ritualuri se făceau în noaptea dintre
21-22 martie. Pentru a-şi vedea ursita, într-un pahar cu apă
se punea o verighetă, o oglindă specială care mărea, se
aprindea o lumânare albă şi se facea o anume incantaţie.
Ne povestea experienţa lui personală, cu toate amănun-
tele legate de ce i s-a arătat în oglinda „fermecata”.”
Karların gevşeyip eridiĝi gün
Yaylayı çimen bürüdüĝü gün
Tohuma hayat yürüdüĝü gün
Bahar yeli kokar Nevruz ateşi
Bunicul meu, Mustafa Iusmen, care era un foarte bun
povestitor, îmi spusese cu ani în urmă, pe vremea când
eram o fetiţă de 9-10 ani, o poveste despre un preparat
miraculos făcut din diferite condimente, numit Nevruziye,
care era pregătit de şefii medicilor din palatul sultanilor
pentru a fi oferit familiilor sultanilor şi bătrânilor. Această
pastă era preparată chiar în ziua de 21 martie si era servită
• Martie – Mart •
în boluri de porţelan acoperite cu capace din porţelan,
iar pe boluri se ataşa o hârtie pe care se indica în scris
ora din acea zi în care trebuie consumată.
Atalardan geldi bugüne kadar
Baharın gelişi yoludur Nevruz
İnsana veriyor neşe ve sevinç
Doğanın süsüdür gülüdür Nevruz
Ulterior am aflat din cărţi că prepararea pastei
numite Nevruziye este foarte veche, originea ei a fost de-
terminată de unii cercetători de perioada persană când
medici şi farmacişti s-au adunat şi au pregătit această
pastă specială din condimente în zilele Nevruz. Se credea
că cei care mănâncă această pastă vor fi protejaţi de
boli pe tot parcursul anului. Cu timpul, această tradiţie
s-a schimbat şi Nevruziye a devenit numele unui desert
special mâncat în zilele Nevruz.
Bülbüller şakıyıp seyrinde öter
Çiçekler açılır ağaçta tüter
Güller kokusuna kokular katar
Kültürün ürünü dilidir Nevruz
Pentru noi turcii, ziua şi noaptea de Nevruz, 21 mar-
tie este sacră. În acestă zi este determinat viitorul tuturor
pentru un an. Toată lumea se pregăteşte pentru noul an
purtând haine noi şi frumoase. În case sunt pregătite mese
bogate şi se fac vizite la rude şi prieteni. Se organizează
diferite ceremonii unde unele alimente sunt preparate şi
mâncate împreună după care fiecare îşi pune o dorinţă.
În timpul vizitelor din ziua Nevruz, după mesele compuse
din diverse feluri de mâncare, se organizează jocuri şi dis-
tracţii, se cântă, se dansează, se recită poezii, se mănâncă
ouă vopsite şi se aprind focuri mari. Câteva exemple de
jocuri de Nevruz : Halat Çekme Oyunu - trasul sforii pe echi-
pe ;Yumurta Kırma Yarışı - întrecere în ciocnirea ouălelor;
Demir Dövme – bătutul cu ciocanul pentru modelare a
fierului; Çuval Yarışı - întrecere în saci.
Nevruz ateşini yakarız önce
Gökteki yıldıza bakarız önce
Nevruz bir sevinçtir neşedir bence
Tomurcuk güllerin alıdır Nevruz
Sărbătorit de fiecare comunitate în popriul mod
tradiţional, Nevruz-ul este şi în zilele noastre o sărbătoa-
re tradiţională în Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan,
Turkmenistan, Uzbekistan, Tatarstan, Regiunea Uyghur,
Anatolia şi Balcani.
Melek Osman
• Martie – Mart •
pagina
sayfa 20 21 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Casa Beiului sau Casa Paşei

Istoria Dobrogei este fascinantă, chiar dacă a fost scrisă şi rescrisă de zeci de istorici, oameni de cultură sau simple
însemnări ale oamenilor ce au trăit pe aceste meleaguri, rămâne un subiect ce trebuie reluat cu fiecare prilej.
In anul 1913 statisticile înregistrau în Dobrogea veche 216.000 de români si 164.000 locuitori de alte naţionalităţi:turci,
tătari, greci, lipoveni, germani, evrei, bugari, italieni, armeni ş.a. (I.N. Roman, Drepturile, sacrificiile şi munca noastră în Do-
brogea, în „Analele Dobrogei”, 4/1922, p.485).
Dobrogea venea cu registrul său naţional complex, spiritual de toleranţă
şi convieţuire activă tradiţionale poporului nostru şi a înlăturat de la bun început
orice tendinţă de discriminare. Atraşi de propaganda ce se făcea în mijlocul lor,
o parte dintre vechii locuitori turco-tătari care au emigrat după 1877, s-au reîntors
la căminele lor, încât până la Primul Război Mondial numărul musulmanilor din
Dobrogea a rămas aproape constant, în jurul cifrei de 40000. (Mehmet Ali Ekrem,
Din istoria turcilor dobrogeni, pp. 103-106).
Istoria de sute de ani pe aceste meleaguri a turcilor dobrogeni şi-a pus am-
prenta nu numai prin cultură, obiceiuri, denumirea localităţilor, dar şi prin monu-
mentele istorice: moschei, geamii, medrese, cişmele, clădiri, etc. Una din aceste
moşteniri este Casa Beiului sau Casa Paşei, construită pe buza mării, în zona Plajei
La Vii, unde acum este Poarta 4-5 de intrare în Portul Constanţei, considerată, pe
bună dreptate, o adevărată bijuterie arhitecturală turcească.
Beiul, spune arhitectul Radu Cornescu, obişnuia să vină destul de des la Kustenge şi aşa se face că îşi ridicase o casă în
stil turcesc. Pe atunci, oraşul de la malul mării era o regiune a Silistrei, acolo unde se afla reşedinţa beiul. După Războiul de
Independenţă din anii 1877-1878, când Dobrogea s-a unit cu România, Casa Beiului a intrat în posesia unuia dintre generalii
români care au luptat în acest război, iar ulterior era închiriată de vilegiaturiştii care veneau în concediu la Marea Neagră.
În perioada comunistă, un fost prim-secretar al Constanţei a vrut să pună în valoare reşedinţa beiului şi să amenajeze o
cofetărie şi un bar, însă cel ce i-a urmat nu a avut aceeaşi inspiraţie şi s-a gândit că mai bine o dărâmă şi în locul respectiv
să se ridice blocuri de locuinţe. „Cu o macara i s-a luat turnul şi a fost aşezat alături şi asta a însemnat sfârşitul construcţiei”,
spune arhitectul.
Un articol dedicat Casei Beiului, publicat în anul 2019 de cercetătoarea Delia Cornea, oferă informaţii inedite descope-
rite în Arhivele Naţionale ale României şi pune în valoare un studiu despre acest monument, realizat în anul 1972 la cererea
Ministerului Turismului (a se vedea Delia Cornea, Din istoria pierdută a monumentelor istorice dobrogene, în revista Analele
Dobrogei, seria a treia, I/2019, pp.309-323).
Proiectul, semnat de un colectiv format din dr. O. Snak (director), archi-
tect Vl Protopopescu (director tehnic), architect Şt. R. Ionescu şi cercetătoarea
Speranţa Eftimie oferă următoarea concluzie: „Deşi a fost unul dintre cele mai
importante obiective istorice de origine musulmană de pe teritoriul României,
Casa Beiului nu s-a bucurat de un destin luminos, deşi este o adevărată biju-
terie arhitecturală pentru stilul oriental”. Mai mult, studiul argumenta valoarea
de unicat pe teritoriul României a acestui monument, unul dintre puţinele
monumente turceşti de arhitectură civilă păstrate în spaţiul ţării noastre. Din
prezentarea întocmită în 1972 aflăm că după integrarea Dobrogei, Casa Beiului
s-a aflat în proprietatea generalului Ioan Emanoil Florescu, mai apoi a trecut în proprietatea doctorului N. Păulescu. Clădirea
a cunoscut mai multe reparaţii: mai întâi în anul 1910, apoi în 1931, deoarece suferise unele avarii în timpul Primului Război
Mondial. În acelaşi an, pictorul italian Innocento Bruno a restaurat pictura interioară a pavilionului octogonal.
În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, mai exact în anul 1944, o bombă a distrus havuzul din curte şi a avariat
grav una din aripile clădirii, reparaţiile ulterioare fiind doar sumare, fără a stabiliza clădirea. Conform aceleiaşi cercetătoare
Delia Cornea, la începutul anilor '70 Ministerul Turismului, prin Centrul de Studii şi proiectare pentru promovarea turismului,
a iniţiat demersuri de a valorifica turistic acest monument, propunându-se restaurarea clădirii şi transformarea ei într-un
restaurant cu specific oriental, destinat turiştilor ce veneau pe litoral din ţările de origine musulmană. Din păcate, această
propunere nu s-a concretizat, Casa Beiului fiind dărâmată cândva în perioada 1978-1980, pentru a face loc unui bloc de
locuinţe, care nici nu a mai fost construit.
Decizia nefastă de a fi demolată această bijuterie arhitecturală a lăsat un gol în istoria şi arhitectura Constanţei, dar şi a
comunităţii turce, iar acum la peste 40 de ani de la demolarea ei nu putem decât să evocăm cu nostalgie acest monument
arhitectural de artă orientală ce se înălţa cândva în oraşul nostru.

Prof Türkoğlu Serin

 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

BİRKAN SOKULLU
TOP 10
– R adıo T –
Birkan Sokullu, 6 Ekim 1985 tarihinde İstanbul’da dünyaya geldi. 2003 yılında, ‘Best Model Of Turkey’ yarışmasın-
da üçüncü oldu. Maltepe Üniversitesi Radyo TV Programcılığı Bölümü'nü bitirdi. 10 yıllık profesyonel basketbol oynadı.
Maltepe Üniversitesinde okurken manken ve modellik yaptı.

Martie
Oyuncu Dolunay Soysert'ten oyunculuk dersler aldı. "Küçük Kadınlar" dizisinde Ayaz karakteri ile dikkat çekti.
2010 yılında Tims production ile anlaştı. "Küçük Sırlar" dizisinde "Demir" rolü büyük beğeni kazandı ve bu dizi kariyeri
için dönüm noktası oldu.
Birkan Sokullu, 13 Temmuz 2012 tarihinde oyuncu Aslı Enver ile evlendi. 26 Ağustos 2015 tarihinde boşandıklarını
duyurdular. Şimdilerde Berrak Tüzünataç ile birlikte.

Birkan Sokullu'nun rol

aldığı diziler ve filmler:

2020 – Ya İstiklal Ya Ölüm

(Topkapılı Cambaz
Mehmet Bey)
2019 – Güzelliğin Portresi
(Özgür)
2019 – Bir Aile Hikayesi (Berk)
(Tv Dizisi)
2018 – Yaşamayanlar (Numel)
(TV Dizisi)
2017 – Gecenin Ötesi
(Cihangir/ Cino)(TV Dizisi)
2017 – Yüz Yüze (Cihangir) (TV
Dizisi)
2016 – Hayat Şarkısı (Kerim) (TV
Dizisi)
2015 – Beyaz Gece (Rüzgar) 10-Zalim-Tuğba Yurt
(TV Dizisi)
9-Yerin Dibi-Murat Dalkılıç

8-Ver O Zaman Gömleklerimi-Sıla & Yalın

2014 – Kurt Seyt & Shura (Petro 7-Bir Sebebi Var-İkilem

Borinsky) (TV Dizisi)
6-Leyla & Mecnun-Cem Belevi
2013 – Fatih (Şehzade Mustafa)
(TV Dizisi)
5-Olsun-Hadise
2012 – Ucurum (Ulaş) (TV Dizisi)
2010 – Küçük Sırlar (Demir) (TV 4-Öptüm Nefesinden-Mustafa Ceceli & Ekin Uzunlar
Dizisi)
2008 – Küçük Kadınlar (Ayaz) 3-Mecnun-İlyas Yalçıntaş&Enbe Orkestrası
(TV Dizisi)
2008 – Elif (Mustafa) (TV Dizisi) 2-Seni Soruyorlar-Ersay Üner
2008 – Melekler Korusun
(Levent) (TV Dizisi) 1-Hepsi Geçiyor-Oğuzhan Koç
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Osmanlı Mutfağında Bahar Primăvara

Osmanlı yemek düzeninde salatalar sofraya baştan konulur ve yemekle birlikte yenilirdi. Günümüzde de
bu gelenek aynı şekilde Türk sofralarında devam ediyor. în bucătăria otomană
Osmanlıların bahçe merakı birçok yabancı gezginin yazılarında karşımıza çıkar. Osmanlı bahçeleri sadece În ordinea servirii mesei otomane, salatele erau puse pe masă de la început împreună cu felul principal.
doğal yetişen bitkilerden müteşekkil, patikalar ve çiçek tarhları ile şekil verilmemiş yerlerdir. Türklerin yabancıları Astăzi, această tradiţie continuă în acelaşi mod.
hayrete düşüren bir çiçek sevgisi vardır. Fakat bu bahçeler sadece çiçeklerden de oluşmaz. Topkapı Sarayı'nın
Interesul otomanilor pentru grădinărit apare în scrierile multor călători străini. Grădinile otomane sunt pur
dış bahçelerinde çiçek tarhları yerine sebze bostanları ve meyve ağaçları bulunduğunu yazan Fransız gezgin
şi simplu locuri cu cărări şi parcele cu plante care cresc în mod natural. Turcii iubeau florile într-un mod care îi
Antoine Galland Türklerin salatalık ve bol miktarda çiğ yeşillik tükettiğini belirtir. XVII. yüzyılda Jean-Baptiste
uimea pe străini. Dar aceste grădini nu sunt formate doar din flori. Călătorul francez Antoine Galland, a scris că
Tavernier, Türkiye’de acıkan çocukların ellerine salatalık verilmesine, salatalığın çiğ ve kabuklu yenilmesine hay-
există grădini de legume şi pomi fructiferi în loc de parcele de flori în grădinile exterioare ale Palatului Topkapı.
ret etmiştir. Fatih Sultan Mehmed de salatalığa çok düşkündü ve onun sofrası için saray bahçesinde turfanda
El afirmă că turcii consumă castraveţi şi o mulţime de verdeţuri. În sec. XVII. Jean-Baptiste Tavernier, descrie cu
salatalık yetiştirilirdi. Salatalık çiğ yenildiği gibi cacığı, turşusu ve dolması da yapılırdı. Osmanlıların bol miktarda
uimire cum copiilor înfometaţi li se oferă castraveţi cruzi şi cu coajă. Sultanul Mehmed al II a fost, de asemenea,
çiğ ot ve sebze yemelerine şaşıran batılı gezginler bunun sağlığa zararlı bir alışkanlık olduğunu düşünüyorlardı.
foarte pasionat de castraveţi, iar castraveţii timpurii erau crescuţi în grădina palatului special pentru masa lui.
Ancak Osmanlı mutfağında sirke çokça kullanıldığından çiğ ot ve sebzeler hastalığa yol açmamıştır. XVI. yüzyılın
Castraveţii au fost consumaţi în diferse forme: cruzi, muraţi şi umpluţi. Călătorii occidentali, au fost surprinşi că
ortalarında Yeniçerilerin şalgam, soğan, sarımsak, turp ve hıyar, tuz ve sirkeden oluşan salata yedikleri kayıtlıdır.
otomanii mâncau o mulţime de ierburi şi legume crude, ei considerând că acest obicei dăunează sănătăţii. Cu
Evliya Çelebi Osmanlı'da salataların yağlı, sirkeli ve sarımsaklı olduğunu seyahatnamesinde anlatır. Şüphesiz ki
toate acestea s-a constatat că oţetul a fost utilizat pe scară largă în bucătăria otomană şi ierburile şi legumele
tabiatında büyük bir bahçe düşkünlüğü olan eski insanlar için bahar ayları çok önemlidir. Bu yüzden sizler için
crude nu au cauzat bolilele. La mijlocul secolului XVI. se consemnează că ienicerii mâncau o salată din napi,
Osmanlı bahar mutfağından iki tarif hazırladık.
ceapă, usturoi, ridiche, castraveţi, sare şi oţet. Evliya Çelebi povesteşte în cartea sa de călătorie că salatele din
timpul Imperiului Otoman conţineau ulei, oţet şi usturoi. Fără îndoială, lunile de primăvară sunt foarte importante
Enginar Cacığı pentru cei care au trait în aceea perioadă şi care care erau pasionaţi de grădinărit. Aceste două reţete sunt
din bucataria otomană de primăvară.
4 kişilik
2 adet enginar /500 gr süzme yoğurt / 1/4 demet dereotu/2 diş sarımsak / 3 yemek kaşığı zeytinyağı/1 çay
kaşığı tuz
Geagic de
Enginarları ince ince doğrayın. Sarımsağı iyice ezip tuz ile beraber yoğurda ekleyin. İnce kıyılmış dereotu ve
doğranmış enginarları da yoğurda ilave edip karıştırın. Servis tabağına aldığınız cacığı üzerine biraz zeytinyağı anghinare
dökerek servis edin. pentru 4 persoane
2 buc anghinare / 500 g cremă de iaurt / 1/4

Çerkez Salatası legătură de mărar / 2 căţei de usturoi / 3

linguri de ulei de măsline / 1 linguriţă de
4 kişilik sare
500 gr. taze fasulye / 100 gr. kavrul- Se toacă mărunt anghinarea. Zdrobiţi bine
mamış fındık içi / 2 diş sarımsak / 1 usturoiul şi adăugaţi-l în iaurt cu sare. Adăugaţi
limon / ½ çay bardağı zeytinyağı / mărar tocat mărunt şi anghinare tocate în acest
1 çay bardağı çekilmiş kuru ekmek iaurt şi amestecaţi. Înainte de a îl servi se toarnă
içi / 1 çay kaşığı dağ kekiği / 1 çay puţin ulei de măsline peste.
kaşığı tuz
Taze fasulyeyi az tuzlu suda yumu-
şayıncaya kadar haşlayın. Haşlanan Salată Cercheză
fasulyeyi soğuk suya atın, bekletin ve pentru 4 persoane
süzün. Fındık içini ve sarımsağı ha-
500 gr. fasole verde / 100 gr. miez de fistic crud / 2 căţei de usturoi / 1 lămâie / un pahar de ceai cu ulei de
vanda iyice ezin. Ezilen malzemelere
măsline / 1 linguriţă de pesmet / 1 linguriţă de cimbru / 1 linguriţă de sare
limon suyu, ekmek içi, zeytinyağı, tuz ve
Fasolea verde se fierbe în puţină apă cu sare până se înmoaie. Când s-a fiert fasolea se pune în apă rece
dağ kekiğini ilave edip iyice karıştırın.
şi se strecoară. Se zdrobesc alunele şi usturoiul şi peste ele se adaugă sucul de lămâie, pesmetul, uleiul de măs-
Süzülmüş fasulyeleri iri iri doğrayın ve
line, sarea şi cimbru şi se amestecă bine. Tăiaţi fasolea strecurată în bucăţi mari şi amestecă cu mixul pregatit.
hazırladığınız taratorla karıştırıp servis
Se mai toarnă ulei de măsline şi se serveşte.
tabağına alın. Bir miktar daha zeytin-
yağı dökerek servis edin. Traducere: Nilgün Panaitescu
• Martie – Mart •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. -
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB -
Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primăria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
A dr es e U t ile
Primăria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primăria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea” al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administrația Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor
Publice Medgidia
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385
Direcţia Regionala Vamală
Constanţa
B-dul Tomis nr. 312 A
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Ministerul Justiţiei
Curtea de Apel Constanţa
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003
Tribunalul Judeţean
Constanţa
Secţia Civilă – Comercială
str. Traian 31 tel: 0241.606572
tel: 0241.606591, 606597, 606598
fax: 0241.551342, 551343
Sectia Penală
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
str. Independenţei nr. 14
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
Inspectoratul Teritorial de
Muncă Constanţa
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
tel: 0241.691254, 693 951
Ministerul Sănătăţii
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa
str. Mihai Eminescu nr. 2
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060
Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român
Constanţa
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa
str. Lacului nr. 14
tel: 0241.613207, 0241.619626
fax: 0241.673840
Oficiul Judeţean pentru
Protecţia Consumatorilor
Constanţa
str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
S.C. ENEL S.A.
Sucursala de Distribuţie a
Energiei Electrice
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
tel: 0241.805999
fax: 0241.616340
Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
tel: 0241.508238
fax: 0241.542969
Regia Autonomă Judeţeană
de Apa Constanţa
str. Călăraşi nr. 22-24
tel: 0241.664046, 661940, 664444
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Deranjamente
DERANJAMENTE POSTURI
TELEFONICE . .................. 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Alte servicii
DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
JANDARMERIE ............................... 956
TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Serviciul unic pentru
apeluri de urgenţă ......... 112
Centrul de Educaţie şi
Cultură Turcă – UDTR
Bd. Al. Lăpușneanu nr. 71, bl. LV1 parter
tel: 0241.512528, 0341.432634
Mihail Kogălniceanu
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
cod 907195, jud. Constanţa
telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820