HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR

PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
Conferinţa Naţională Extraordinară a UDTR................................................................... 4
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN Muzeu virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrogea........................................................... 5
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN
5 Iunie, Ziua Limbii Turce................................................................................................ 6
Vicepreşedinţi:
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
Osmanlı Mutfağında Ekmek............................................................................................. 7
IAŞAR ENVER . ................................................................................. – Filiala Constanţa Diplomat turc ales în premieră,
OMER NAZIF . ................................................................................... – Filiala Constanţa
BORMAMBET VILDAN . .................................................... – Preşedinte Filiala Medgidia preşedinte al celei de a 75-a sesiuni a Adunării Generale ONU....................................... 8
RAIM NAIM . ....................................................................... – Preşedinte Filiala Cobadin
GAVAZOGLU RIZA . ......................................................................... – Filiala Techirghiol BM 75. Genel Kurul Başkanlığına TBMM Dışişleri Komisyonu
OSMAN ZIA ....................................................................... – Preşedinte Filiala Băneasa
Başkanı Büyükelçi Volkan Bozkır seçildi........................................................................ 9
MOLOGANI ACCAN .......................................................... – Preşedinte Filiala Babadag
MEMET REDVAN ............................................................... – Preşedinte Filiala Hârşova İstanbul Havalimanı’nın bağımsız üçüncü pisti 14 Haziran’da açıldı............................. 10
MUSA CAIDAR ............................................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă
ŞEMSI TURHAN . ............................................................. – Preşedinte Filiala Bucureşti Yaz Kur’an Kursu Eğitim Programları Camilerde Başladı..............................................11

Preşedinte de onoare: ASAN MURAT Oyun İle Müziğin İfade Bütünlüğü ............................................................................... 12

Consiliul Naţional Pâinea în bucătăria otomană........................................................................................... 13

Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila
SULMAN EMIN......... – Preşedinte Filiala Carvăn
MEMET ŞUCRI.........– Preşedinte Filiala Castelu
CERCHEZ BIRSEN.. – Preşedinte Filiala Călăraşi
BARI MUSELIM.... – Preşedinte Filiala Cumpăna
AZIS AZIS............. – Preşedinte Filiala Dobromir
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Filiala Eforie
OSMAN SULIMAN ... – Preşedinte Filiala Făurei
MEMET SEBATIN . .............. – Preşedinte Filiala
Fântâna Mare
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Filiala Galaţi
OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Filiala Isaccea
Obiective culturale judetul Tulcea.................................................................................. 14
SULIMAN ILMI...... – Preşedinte Filiala Mangalia 1 Iunie – Ziua internaţională a copilului......................................................................... 16
TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin
BORMAMBET VILDAN . ...... – Preşedinte Filiala Păpuşi din piatră / Fructe din săpun.................................................................................17
Medgidia
MENSEIT ERGEAN...............– Preşedinte Filiala Comunitatea turcă din Dobrogea, punte culturală între România şi Turcia................... 18
Techirghiol
SALIM LEVENT........... – Preşedinte Filiala Tuzla Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian
FEMI SUAT............– Preşedinte Filiala Amzacea Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
MUSTAFA BEZAT......... – Preşedinte Filiala Lazu
ALIŞ CHEMAL........... – Preşedinte Filiala Ostrov
AHMET ENGUR.. – Preşedinte Filiala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă: DIRECTOR

str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI
Învăţământ ....................................... – BORMAMBET VILDAN Redactor șef-adjunct:
Constanţa – telefon: 0241-550903
Religie ......................................................... – IBRAIM TEMUR Panaitescu Nilgün
– fax: 0341-440265
Redactor-şef
Secretar de redacţie: 900573 IBRAIM ERVIN
Cultură .................................................. – TÜRKOĞLU SERIN – e-mail: hakses@rdtb.ro
Femei ............................................................... – ISMAIL FILIZ Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ........................................................ – OSMAN HARUN Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .......................................... – DRAGOMIR NICUŞOR Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero

Cenzori . ................................................... – ACCOIUM DURIE Ibraim Nurgean,

Juridic................................................. – ABDURAMAN MERIC Musledin Firdes,
Administrator................................................... – ACCOIUM ALI Sorina Asan, Amet Melec I.S.S.N. 1224-4694
 3 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
5 iunie
Ziua
Limbii Turce
Ziua de 5 iunie este o zi specială pentru etnicii turci din România, o sărbătoare consfinţită oficial de
statul român în anul 2016, prin Legea nr.223 din 17 noiembrie şi celebrată ca Zi a Limbii Turce. Este primul
an în care nu organizăm aşa cum v-am obişnuit manifestări culturale de amploare, cu prilejul Zilei Limbii
Turce, datorită măsurilor de distanţare socială impuse de starea de alertă. Acest lucru nu ne împiedică
să întâmpinăm această zi cu mândrie şi bucurie, deoarece o zi dedicată limbii turce materne este o zi
de sărbătoare pentru fiecare etnic turc din România. Trebuie să fim conştienţi cu toţii de faptul că limba
maternă este elementul fundamental al identităţii noastre etnice şi de fiecare dintre noi depinde păstrarea
şi conservarea ei. Sperăm că, nu peste mult timp, vom reveni la starea de normalitate care ne va permite
reluarea activităţilor culturale de promovare a valorilor noastre identitare şi în special, susţinerea învăţării
limbii turce, atât în şcoală cât şi în cadrul Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă inaugurat anul trecut la
Constanţa. Fie ca această zi să vă aducă bucurie în suflete şi să fiţi mândri de identitatea voastră etnică!
Vă felicit pe toţi cei care simt şi vorbesc turceşte şi vă doresc un sincer: La mulţi ani!
Preşedinte UDTR,
Ing. Fedbi Osman

DIN ACŢIUNILE UNIUNII

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

Andrei Mehmet Akif

MUREŞANU ERSOY
 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa
Conferinţa
Naţională
Extraordinară a
UDTR
U niunea Democrată Turcă din România a organizat în data de 3
iunie, Conferinţa Naţională Extraordinară la care au participat
peste 90 de delegaţi de la filialele din judeţele Constanţa şi Tulcea.
Evenimentul a fost organizat cu scopul de a modifica statutul UDTR
în conformitate cu cerinţele Legii nr. 129/2019 si a Ordonanţei de
Guvern nr. 26/2000 cu completările şi modificările ulterioare. Con-
ferinţa Naţională Extraordinară a UDTR privind modificările aduse
statutului în conformitate cu legislaţia în vigoare s-a desfăşurat în
condiţiile impuse de starea de alertă instaurată în România în data
de 15 mai.Astfel, delegaţii echipaţi cu măşti şi mănuşi au votat la
intervale orare diferite conform unui orar prestabilit anterior păstrând
măsurile de distanţare socială sanitară impuse de starea de alertă.
Ordinea de zi a şedinţei a cuprins: Amendamente-Propuneri
de modificări ale statutului UDTR care au vizat modificarea privind
termenul „filiala” care va fi redenumit şi modificat în tot cuprinsul
Statutului UDTR cu cuvântul „sucursală”. Totodată, modificarea
a vizat şi redenumirea Consiliului Naţional care devine Consiliul
Director. La fel, Conferinţa Naţională se va redenumi Adunarea
Generala Naţională. Au mai fost supuse votului modificări ale statu-
tului la Capitolul I, Capitolul II, Capitolul IV-Structura organizatorică,
Secţiunea a II-a-Organele de conducere a sucursalelor teritoriale,
Secţiunea a III-a-Organele de conducere ale uniunii, Atribuţiile bi-
roului executiv, Comisiile de specialitate, Secţiunea a V-a-Organul
de control comisia de cenzori, Capitolul VI-Mijloace materiale şi
financiare, Capitolul VII-Dispoziţii finale.
La Conferinţa Naţională Extraordinară au fost desemnaţi să
participe 111 delegaţi cu drept de vot de la toate filialele UDTR.
Din cei 111 delegaţi şi-au exercitat dreptul de vot 91 de delegaţi,
restul fiind absenţi.
La finalul votului comisia de numărare şi validare a voturilor
formată din Panaitescu Nilgün, Abduraman Meriç şi Ebit Ayla a
desigilat urna de vot şi a procedat la numărarea buletinelor de vot.
Din cele 91 de voturi valabil exprimate, 76 s-au exprimat cu Da la
toate amendamentele, restul de 25 nefiind de acord cu unul sau
mai multe amendamente.
Conferinţa a fost condusă de un prezidiu format din: preşe-
dintele UDTR, Fedbi Osman, prim-vicepreşedintele Iusein Gemal şi
secretarul general Ervin Ibraim. Noul Statut al UDTR a intrat în vigoare
odata cu Hotărrârea Civilă nr. 6044, pronunţată la data de 15 iunie
2020 de către Judecătoria Constanţa, Secţia Civilă.
Sorina Asan
4 5 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •
Muzeu virtual al turcilor şi
tătarilor din Dobrogea
C omunităţile turcă şi tătară din Dobrogea vor dispune de un muzeu
virtual, care îşi doreşte să definească prin imagini identitatea
etnică a turcilor şi tătarilor din România. Proiectul, care vizează
moştenirea culturală a turcilor şi tătarilor, se derulează de mai bine
de un an şi aparţine Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi
Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale
Potrivit iniţiatorilor muzeului virtual, „este un proiect pe care
l-am imaginat ca o galerie virtuală cvasicompletă a acestui tezaur.
Vă puteţi aştepta să găsiţi în această galerie, mai mult decât o simplă
arhivă de imagini, o colecţie dispusă tematic, de momente, trăiri,
căutări, dorinţe, speranţe, pe scurt tot ce alcătuieşte identitatea lor,
a turcilor şi tătarilor din Dobrogea. Ne dorim ca această platformă
să satisfacă pe deplin curiozitatea culturală a publicului, legat de
acest subiect. Vom căuta ca prin imagine, mişcare şi sunet să oferim
celor interesaţi un album cultural al celor două comunităţi.”
Pe lângă imagini de arhivă despre comunitatea turcă vizitatorii virtuali
ai muzeului vor găsi şi 20 de reţete culinare ale unor mâncăruri tradiţionale turceşti.
Bucătăria tradiţională turcească se
distinge între bucătăriile mapamondului
fiind plină de arome orientale care dau
mâncărurilor atât savoare cât şi un gust
delicios. Etnicii turci din România, co-
masaţi în majoritatea lor în Dobrogea,
au păstrat de-a lungul timpului reţetele
culinare moştenite din generaţie în ge-
neraţie şi au ridicat bucătăria turcească
la rang de artă culinară.
Ideea includerii reţetelor culinare
turceşti în cadrul unui muzeu virtual, la
care poate avea acces orice utilizator
de internet, interesat de specificul uneia
dintre cele mai apetisante bucătării ori-
entale, a fost binevenită şi apreciată de
Uniunea Democrată Turcă din România.
UDTR acordă un interes special prezer-
vării reţetelor culinare tradiţionale, în ultimii ani publicându-se două cărţi de bucate semnate de Nurgean Ibraim şi
Nilgün Panaitescu. Cea mai mare parte din reţetele propuse spre a fi expuse în cadrul muzeului virtual, aparţin celor
două doamne şi le-au moştenit în mare parte de la bunicile şi mamele lor, turcoaice originare din Dobrogea. Câteva
reţete sunt culese de la doamna Mahinur Apostol, născută pe Insula Ada Kaleh acoperită de ape odată cu crearea
lacului de acumulare de la Porţile de Fier.
Partenerii instituţionali în acest proiect sunt: Muzeul Naţional de Istorie a României; Muzeul Naţional al Ţăranului
Român; Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Academia Română; Muzeul de Artă Populară Constan-
ţa; Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea;
Televiziunea Română; Uniunea Democrată Turcă din România; Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din
România.
Sorina Asan
 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •

5 Iunie, Ziua Limbii Turce Türkçemiz Türkçe konuşalım Türkçe!

A ctivităţile din acest an, au fost suspendate din motive de protecţie împotriva COVID-19, însă sperăm că vor fi
reluate cât de curând.
Çok küçük yaştan beri
Bir dil konuşuyoruz,
Oynanmasın lisanımla
Oynanmasın insanımla
Hem manaca hem şekilce
Denebilir hangi dilce?
În judeţul Constanţa, începând cu anul Bu dil bizim varımız
1990, aproape toate şcolile au înfiinţat clase Onu çok seviyoruz. Gece gündüz her anım la Türkçe konuşalım Türkçe
cu predare a limbii materne turce. Elevii de Çağlar boyu ne oldu Meşgalemdir gündüz gece Türkçe benim anadilim
etnie turcă sau tătară au posibilitatea să Dilimiz unutuldu,
Her kelime hece hece Sahip çıktım sana dilim
studieze şi să vorbească limba turcă. Limba Atatürk'ün emriyle
turcă este o limbă foarte bogată, cu peste Güzel Türkçe kuruldu. Türkçe konuşalım Türkçe Gönlüm senden yana dilim
700 de mii de cuvinte, care ne oferă posi- Annemiz bize güldü İki dil iki insanmış Dinle, kültürüm iç ice
bilitatea de a ne exprima toate gândurile şi Bu dilin gücü ile
Bazıları böyle sanmış Kayıp eden hâli nice
sentimentele. Acımız sevincimiz
Anlam buldu bu dille. Biri Hans biri Hasan'mış Türkçe konuşalım Türkçe
În activităţile desfăşurate de UDTR
pentru susţinerea studierii limbii turce, se Atıldı dilimizden Biri cüce biri yüce Mikdat der ki sanat dilim
evidenţiază importanţa şi păstrarea limbii. Güzel olmayan sözler,
Adam gibi Türk ol önce Din, kültüre kanat dilim
În condiţiile actuale, elevi şi profesori, au Yeni alfabemizle
Tüm ulus okuryazar. Türkçe konuşalım Türkçe Birçoğuna inat dilim
organizat mici sesiuni on-line, în care au re-
citat sau au citit poveşti în limba turcă. În cadrul evenimentelor video on-line au fost expuse panouri pe care au fost Türkçeyi sevmeliyiz Türkçe benim anadilim Önce Türkçe, sonra Türkçe
aşezate fotografii cu momente din sărbătoririle precedente ale zilei de 5 Iunie, Ziua Limbii Turce Materne. Ziua Limbii Anadilimizdir o, Yok olmasın dilim dilim Savunurum seni Türkçe
Turce se sărbătoreşte anual ca urmare a adoptării de către Parlamentul României, a Legii nr. 223 din noiembrie 2016 Güzel kullanmalıyız
Bizi biz yapandır o. Canım, cananım, sevgilim Türkçe konuşalım Türkçe!
şi a promulgării acesteia de către preşedintele României.
Cu ocazia Zilei Limbii Turce, preşedintele UDTR, domnul Fedbi Osman a declarat, într-un interviu pentru revista Sait Kırkgözlü Mikdat Bal
Hakses, că s-a experimentat din nou entuziasmul şi emoţia sărbătorii Limbii Turce, în mediul on-line. Subliniind că stu-

Osmanlı Mutfağında Ekmek

dierea limbii turce se confruntă cu „problema anului” ca şi celelalte discipline, în această perioadă, Fedbi Osman a
spus: „Nu există o problemă de existenţă sau anxietate pentru viitor. Vorbim de mii, poate sute de mii de oameni în
aproape toate colţurile lumii, care produc un număr mare de lucrări literare, ştiinţifice şi filozofice ce întăresc poziţia
turcului şi o poartă spre viitor. Turca este folosită eficient în toate domeniile, în special în educaţie.”
În continuare domnul Osman a spus: „Practic, în ultimii ani, există insuficienţă, ignoranţă şi lipsă de conştientizare
a limbii materne în familie. Predarea limbii turce, mai bine zis educaţia în limba turcă maternă, în cazul nostru, este
un proces care începe în pântecul mamei şi bazele sunt puse în familie la vârsta preşcolară. Şcolile sunt medii în care
acest proces este dezvoltat cu cunoştinţe academice.”
În acest moment familiile şi profesorii
de la toate nivelurile de învăţământ au o
sarcină mare. Trebuie să fie meticuloşi şi
exigenţi în alegerea cadrelor didactice iar
examenele de competenţă în limba turcă să
fie acordate profesorilor capabili, pentru a
stabili o conştientizare a limbii şi gustul pentru
exprimare în limba turcă maternă.
În viaţa de zi cu zi folosim foarte puţine
cuvinte, iar obiceiul de a citi este tot mai
diminuat. În consecinţă, viaţa noastră se
limitează la anumite cuvinte care ne limitea-
ză şi capacitatea de gândire. Motivul care
ne întristează şi ne deranjează este lipsa
conştientizării limbii. Toţi etnicii turci ar trebui să gândească astfel: Turca este casa noastră, unde ne simţim cel mai
sigur. Protejarea ei este ca şi cum ne protejăm casa, patria. Păstrarea limbii turce înseamnă de fapt să ne protejăm
identitatea etnică.
Türk Dil Bayramı Kutlu Olsun!
O smanlı döneminde buğday, çavdar unu, mısır ve kepekten yapılan birçok ekmek çeşidine rastlamaktayız. Evliya
Çelebi, seyahatnamesinde Osmanlı ve çevresinde tüketilen 46 çeşit ekmekten bahsetmiştir. Bunlar arasında en sık
bahsettiği ve kayıtlarda en çok rastladığımız ekmek türü “has ekmek” ya da “beyaz ekmek” olarak da bilinen “nan”dır.
Üstü kızardığı hâlde kabuksuz, beyaz ve yumuşak olan bu ekmeğin bazı zamanlarda üzerine çörekotu ve susam da
serpilmiştir. Mutfak narh (kayıt) defterlerinde has ekmeğin hamuruna anason ve rezene suyu katıldığına dair bilgilere
rastlamaktayız. Fatih döneminde ise yapılan has ekmeğin hamuruna eritilmiş kuyruk yağı da kimi zaman ilave edilmiştir.
Osmanlı döneminde, önceleri, ekmekler evdeki fırınlarda yapılırdı. Son dönemlerde Batı geleneklerine olan ilgi
ve bazı toplumsal alışkanlıkların değişmesiyle birlikte, evde yapılan ekmeklerin yerini çarşı fırınından gelen ekmekler
almaya başlamıştır. Bu alışkanlık Osmanlı toplumu tarafından uzun süre yadırganmış, hatta kadınlar kendi aralarındaki
sohbetlerde “Onlar çarşı ekmeği yer” cümlesini kınama maksadıyla kullanmışlardır.
Evde ekmek yapmak günümüz dünyasında popüler hâle gelmiş olsa da aslında yüzyıllar öncesinden bugüne
Türk kültürünün en önemli parçalarından biridir. Osmanlı'dan günümüze içeriği fazlasıyla değişse de, ekmeğin sofra-
mızdaki yeri her zaman aynıdır.
Bazlama Ekmeği
4 kişilik
5 su bardağı un / 1 paket maya / 3 çay kaşığı tuz / 1 su bardağı yoğurt / 1 su bardağı su / 1 adet büyük boy yumurta
/ Yarım çay bardağı sıvı yağ
Beş su bardağı unu yoğurma kabına alın. Yumurta, yoğurt, sıvı yağ, maya, su ve tuzu ekleyerek yoğurun. Nemli bir
bez örterek bir saat kadar dinlendirin. Mayalanan hamuru altı ya da sekiz eşit parçaya ayırıp elinizde yuvarlayın. Unla-
dığınız tezgâhta pasta tabağı büyüklüğünde açın. Açtığınız bazlamaları güzelce unlayıp mayalanması için kenarda 15
dakika dinlendirin. Büyük bir tavayı ocağa koyup ısıtın. Bazlamaları arkalı önlü pişirip dinlendirdikten sonra servis edin.

Melek Osman devamı sayfa 13

 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa 8 9 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •

Diplomat turc ales în premieră, BM 75. Genel Kurul

preşedinte al celei de Başkanlığına TBMM Dışişleri
a 75-a sesiuni a Komisyonu Başkanı Büyükelçi
Adunării Generale ONU Volkan Bozkır seçildi
V olkan Bozkır a fost ales în funcţia de Preşedinte al celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a Naţiunilor
Unite, în data de 17 iunie. Este pentru prima dată în istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, din 1945 an în care a D ışişleri Bakanı Mevlüt Çavuşoğlu, Bozkır'ın BM 75. Genel Kurul Başkanlığına seçilmesiyle ilgili açıklama yaptı.
Bakan Çavuşoğlu açıklamasında, “Cumhurbaşkanımızın talimatıyla aday gösterdiğimiz Volkan Bozkır üye
ülkelerin büyük desteğiyle BM 75. Genel Kurul Başkanlığına seçildi. Türkiye'nin saygın konumunu ortaya koyan bu
luat fiinţă, când un diplomat turc preia o funcţie de rang înalt. Ambasadorul Volkan Bozkır este diplomat de cari-
eră de aproape 40 de ani fiind un veteran al diplomaţiei turce. Oficialul turc a fost ales de reprezentanţii Europei gurur verici başarıdan dolayı Volkan Ağabeyi kutluyorum. Çalışmalarının destekçisi olacağız.” dedi.
de vest şi de alte grupuri (WEOG) potrivit principiului de rotaţie geografică bine stabilit de rezoluţia nr.33/138 din Genel Kurul Başkanı, tüm bu süreçte liderlik görevi üstlenmek-
19 decembrie 1978 Fost Ministru al Afacerilor UE şi Negociator-Şef, preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe te, çok taraflılığı ve iş birliğini ön plana çıkaran bir bakış açısıyla,
a Marii Adunări Naţionale a Turciei, Volkan Bozkır, îl va înlocui în septembrie pe actualul Preşedinte al celei de-a BM üyesi ülkelerin küresel sorunlara ve bunların çözüm yollarına
75-a sesiuni a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, Tijjani Muhammad-Bande. După alegerea sa, Volkan Bozkir a dair kararlar almasında uzlaştırıcı bir rol oynamaktadır. Büyükelçi
declarat pe contul său de twitter:„Nu voi precupeţi niciun efort în a-i servi pe membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite Bozkır'ın, Genel Kurul Başkanlığı görevini, BM teşkilatının kuruluşu-
astfel încât Adunarea Generală să îşi ducă mandatul la îndeplinire şi să ia decizii pertinente în ceea ce priveşte nun 75. yıl dönümünde ve BM sisteminin Kovid-19 salgınına karşı
problemele globale şi soluţiile lor, promovând cooperarea internaţională multilaterală.” etkin mücadele yöntemleri aradığı zorlu bir dönemde üstlenecek
Volkan Bozkir este bine cunoscut de membrii co- olması ayrı bir önem taşımaktadır.
munităţii turce din România din perioada mandatului de Tecrübeli bir diplomat ve siyasetçi olan Büyükelçi Bozkır'ın, bu
ambasador al Republicii Turcia la Bucureşti, pe care l-a saygın sorumluluğu başarıyla yerine getireceğine, dünya barışı ve
exercitat în perioada 1996-2000. Referitor la numirea lui istikrarına ve içinde bulunduğumuz bu sıkıntılı dönemin aşılmasına
Volkan Bozkır în funcţia de Preşedinte al celei de-a 75-a değerli katkılar sağlayacağına inanıyoruz.”
sesiuni a Adunării Generale a Naţiunilor Unite Actualul Volkan Bozkır, 1996-2000 yılları arasında gerçekleştirdiği Tür-
ambasador al Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Ara- kiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi olarak görev süresi boyunca
maz, a afirmat pe contul de socializare al ambasadei: Romanya'daki Türk toplumu üyeleri tarafından tanınmaktadır.
„Avem deplina încredere că domnul ambasador Bozkır Volkan Bozkır'ın BM 75. Genel Kurul Başkanlığına atanmasına ilişkin
va gestiona adecvat situaţiile generate de diferitele pro- olarak, Türkiye Cumhuriyeti'nin Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz,
vocări şi oportunităţi pe care le întâmpină naţiunile unite büyükelçiliğin sosyal medya hesabında şunları söyledi: “Büyükelçi
şi, graţie vastei sale experienţe şi abordării vizionare în Bozkır'ın Birleşmiş Milletler'in karşılaştığı çeşitli zorlukların ve fırsat-
diplomaţie, îşi va aduce negreşit contribuţia considerabil ların yarattığı durumları yeterince yöneteceğine inancımız tam.
şi de durată, la stabilitatea regională şi pacea globală.” Diplomasideki engin tecrübesi ve vizyoner yaklaşımı sayesinde
Volkan Bozkır a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Ankara în anul 1972, an în care a început şüphesiz bölgesel istikrar ve küresel barışa önemli ve kalıcı bir
să lucreze în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Pe parcurusl carierei sale diplomatice a ocupat diverse funcţii katkıda bulunacaktır.”
precum: vice-consul la Consulatul General al Republicii Turcia din Stuttgart, consul general la Consulatul Turciei Volkan Bozkır, 22 Kasım 1950'de Ankara'da doğdu. Ankara Üniversitesi Hukuk Fakültesinden mezun olan Bozkır,
din New York, reprezentant permanent al Turciei la Uniunea Europeană, consilier al premierului Turgut Özal, şef de kariyer diplomatı olarak Dışişleri Bakanlığında sırasıyla, Stuttgart Başkonsolosluğu Muavin Konsolosu, Bağdat Bü-
cabinet şi consilier şef pe probleme de politică externă al preşedinţilor Suleyman Demirel şi Turgut Özal. yükelçiliği Başkatibi, OECD Daimi Temsilciliği Müsteşarı, New York Başkonsolosu, Bükreş Büyükelçisi ve Avrupa Birliği
În anul 2016, Volkan Bozkır a efectuat o vizită oficială în România în calitate de ministru al Afacerilor Europene (AB) nezdinde Türkiye Cumhuriyeti Daimi Temsilcisi görevlerini yürüttü.
al Turciei, la invitaţia ministrului afacerilor externe, domnul Lazăr Comănescu. Vizita oficialului turc a reconfirmat Başbakanlık Dışişleri Danışmanlığı, Cumhurbaşkanlığı Özel Kalem Müdürlüğü ve Dışişleri Başdanışmanlığı,
ritmul dinamic al consultărilor politice dintre Bucureşti şi Ankara pe teme de interes pentru ambele state. Ministrul AB Genel Sekreter Yardımcılığı, Dışişleri Bakanlığı AB'den Sorumlu Müsteşar Yardımcılığı ve AB Genel Sekreterliği
turc a fost primit de premierul Dacian Cioloş cu care a discutat despre aspecte legate de relaţia Turciei cu UE în görevlerinde de bulunan Bozkır, Romanya Ulusal Liyakat Madalyası ve İtalya Liyakat Nişanı sahibi.
contextul provocării majore a migraţiei şi despre relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia. Ministrul Afacerilor Volkan Bozkır, 24. 25. ve 26. dönemlerde AK Parti İstanbul Milletvekili seçildi. Dışişleri Komisyonu Başkanlığı ve
Europene, Volkan Bozkır a mai avut întrevederi cu Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi cu cel al Ca- 62. hükümette Avrupa Birliği Bakanı ve Başmüzakereci görevlerini üstlenen Bozkır, 64. hükümette yeniden AB Bakanı
merei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. La întâlnirile oficialului turc a luat parte şi deputatul Iusein Ibram. ve Başmüzakereci olarak görevlendirildi. Çok iyi düzeyde İngilizce ve Fransızca bilen Bozkır, evli ve iki çocuk babası.

Sorina Asan Nurcan Ibraim

 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •

İstanbul Havalimanı'nın Yaz Kur'an Kursu Eğitim

bağımsız üçüncü pisti 14 Programları Camilerde Başladı
Haziran'da açıldı P andemi ile dünya çapında bir sosyal izolasyon yaşadık, bu dönem çocuklar için zor bir dönem olsa da onlara alter-
natif eğitim düşünüldü. Internet üzerinde eğitime devam edildi. Haziran ayı gelmesiyle, pandemi yasakları kalkınca
Dobruca bölgesinde Kur'an Kursu eğitimi başladı.

U laştırma ve Altyapı Bakanı Adil Karaismailoğlu, İstanbul

Havalimanı'nın iniş ve kalkış kapasitesini artırmak ama-
cıyla inşa edilen üçüncü pistinde yapım çalışmalarının
İki ay boyunca devam edecek olan
yaz kursları cami bahçelerinde yapılacak.
Dersler cami imamların tarafından görüle-
tamamlandığını belirterek, Pist, 14 Haziran'da Cumhur-
cektir. Hocalar, tatil olduğu için öğrencileri
başkanı Recep Tayyip Erdoğan'ın katıldığı törenle açıldı.
sıkmadan sevgi, şefkatle, dini, camiyi, kursu
Bakan Karaismailoğlu, yaptığı açıklamada, İstanbul sevdirerek hizmet vermeye çalışacaklar.
Havalimanı'nın benzersiz mimarisi, güçlü altyapısı, üstün İlk emri “Oku” olan dinimiz, dini hayatını
teknolojisi ve sunduğu üst düzey yolculuk deneyimiyle yaşayacak kadar öğrenilmesi gereken ilmi,
açıldığı ilk yılda küresel bir “hub” haline geldiğini söyledi. cinsiyet gözetmeksizin her müslümana farz
Havalimanının üçüncü pistine ilişkin bilgi veren Ka- kılmıştır. Bu konuda Efendimiz (s.a.v) “İlim
raismailoğlu, “İniş ve kalkış kapasitesini artırmak amacıyla öğrenmek her Müslüman’a farzdır” ve “Sizin
planlaması gerçekleştirilen üçüncü pistin yapım çalışma- en hayırlınız Kur'an'ı öğrenen ve öğretenle-
ları tamamlandı. Pist, 14 Haziran'da Cumhurbaşkanımız rinizdir” buyurmuştur.
Recep Tayyip Erdoğan'ın katılacağı törenle açılacak.” Veliler çocuklarını camiye göndere-
diye konuştu. rek evlatları için en güzel ve hayırlı olanı
Söz konusu pistin hizmete açılmasıyla eş zamanlı yapıyorlar çünkü dinimizi öğretmeleri anne
iniş kalkış uygulamasının da İstanbul Havalimanı'nda ve babanın çocuğun üzerindeki görevle-
başlayacağına dikkati çeken Karaismailoğlu, “Üç piste rinden biridir. Küçük yaşta öğretilen şeyin,
eş zamanlı iniş ve kalkış” uygulamasının dünyada sayılı taş üzerine kazılan bilgiye, ileri yaşlarda
havalimanında olduğunu bildirdi. öğretilen şeyin su üzerine yazılan yazıya
Karaismailoğlu, üçüncü pistin hizmete girmesiyle benzetildiği unutulmamalıdır. Yaz kursları bu
İstanbul Havalimanı'nın da “üçlü paralel pist operasyo- dönemde yoğun olarak tercih edilmelidir.
nu” yapabilecek birkaç merkezden biri olacağını ifade Ev ortamının monotonluğuyla kendini inter-
ederek, “14 Haziran itibarıyla İstanbul Havalimanı üç ba- net ve televizyona esir eden çocuklarımıza
ğımsız ve beş operasyonel piste sahip olacak. Bu sayıda alternatif bir etkinlik yapılmalıdır. Toplumsal
pistle bağımsız paralel operasyon yapabilen Türkiye'nin ilk, ve dini değerleri öğrenebilecekleri bu
Avrupa'nın ikinci havalimanı İstanbul Havalimanı olacak.” program çocuklarımıza faydalı olacaktır.
değerlendirmesinde bulundu. Camide bir kaynaşma ortamı oluşturarak,
Bakan Karaismailoğlu, başlangıçta üç pistin farklı yeni dostlukların, arkadaşlıkların kurulma-
kombinasyonlarda kullanılmasının planlandığına işaret sına vesile olmakta, aynı zamanda da
ederek şöyle konuştu: kendilerine destek olacak bilişsel, duyuşsal
ve psiko-motor davranışlar kazanmalarına
“Trafik ağırlığına göre bazı pistler kalkış, bazı pistler
önemli katkılar sağlamaktadır.
iniş ya da iniş-kalkış amacıyla kullanılacak. Bu yöntemle saatlik iniş ve kalkış yapabilecek hava aracı sayısında önemli
ölçüde artış sağlanacak. Üçüncü pistin de açılmasıyla saatlik iniş kapasitesi yüzde 50'nin üzerinde artacak ve havali- Yaz Kur’an kurslarında çocuklar, Allah
manında taksi süresi de yarıya inecek. Yani uçaklar artık beklemeden kalkacak.” inancı ve peygamber sevgisi, Temel Dini
bilgileri, helal- haram hassasiyetini, ana- babaya olması gerekli saygınlığı gibi pek çok önemli konuyu öğreniyorlar.
Yeni tip koronavirüs (Kovid-19) salgını nedeniyle tüm dünyada hava yolu trafiği ve hacimlerinde düşüş yaşadığına
dikkati çeken Karaismailoğlu, şunları kaydetti: Efendimiz (s.a.v): “Bir baba çocuğuna güzel terbiyeden daha değerli miras bırakmış olamaz” buyurarak dikka-
timizi İslami terbiye ye çekmiştir.
“Tüm dünyada salgın nedeniyle hava yolu trafiği durma noktasına geldi. Biz, Cumhurbaşkanımız Recep Tayyip
Erdoğan'ın liderliğinde ülke olarak doğru zamanda gerekli tedbirleri aldık ve çalışmalarımızı özveriyle sürdürdük. Salgına Unutmamak gerekir ki çocuklar geleceğimizdir, dünyada ki en kıymetli varlıklarımız olan çocuklarımıza ayırdığımız
karşı tüm izolasyon tedbirlerini alarak yolumuza devam ettik. Yaşadığımız deneyimler, köklü geçmişimiz bizim küresel zaman en verimli geçirilmiş zamandır. Bu kurslar, çocuğuna din eğitimi aldırmak isteyen veliler için önemli bir fırsattır.
salgına karşı verdiğimiz mücadelenin dünya ülkeleri arasında ön plana çıkmasını sağladı. Başarısı, kabiliyeti ve en zor Çocuklarımızı ve torunlarımızı gönderelim, camileri dolduralım. Arkamızdan fatihalar okuyacak, hayır ve dualar edecek
zamanlarda 83 milyon 'tek yürek' olan Türkiye farkını bir kez daha gözler önüne serdi.” evlatlar yetiştirmeye dikkat edelim.

Nurcan Ibraim Prof.Dr. Firdes Musledin

 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa
OYUN İLE
MÜZİĞİN İFADE
BÜTÜNLÜĞÜ
Bu konumuz da çok önemli bir konudur. Daha önce-
ki anlatılan tüm konular oyuna teknik olarak yaklaşılan
konulardır.
Bu konu ise, tamamen işin elle tutulmayan kısmını
yani; Ruhu, oyunun ifadesini ve tavrını güçlendirmek için
yapılması gerekenleri anlatacaktır.
Daha önce ki işlenen tüm konular, oyun için hazırlanacak
müziklerin ne tekniklerle yapılabileceğini anlatmaktadır. Oyun
ile müziğin ifade bütünlüğü, bu tekniklerin yardımı olacaktır.
Oyunlarda müzikal analiz konusunu hatırlarsak, orada bahsi geçen teknikler yardımı ile oyunun
can alıcı noktalarının tespiti yapıldıktan sonra, tespiti yapılan oyun bölümleri için müzikal olarak bir takım
farklılıklar yaratılmalıdır. Oyun eğitmeni, oynattığı figürün hangi ölçüsünde müzik vurgusu veya farklı bir
müzikal hissiyat, istediğini, müzisyenlerine bildirecek, ve oyunun o kısmında farklı bir müzikal kurgu ile
ifade, güçlendirilecektir.
Bir örnekle açıklayacak olursak Üsküp yöresine ait 11’li oyununu, üzerinde çalışacağımz oyun olsun.
Bu oyun isiminde anlaşılacağı gibi 11/8 lik ritim kalıbındadır. Ritim düzümü ise 2-2-3-2-2=11/8 dir.
On birli oyunu çalıştıran antrenörümüz bu oyunun ilk 4 ölçüsündeki melodilerin 5-6-7. sekizliklerinde
oyuncularına el vurdurarak kendine özgü bir çalışma yapmış ve bu el vurmaları, müzikal olarakta vurgu-
lamak istiyor. Çalışmakta olduğu müzisyenlerine aynen şu şekilde ifade ederek isteğini söylemeli.
“Şefim ben 11 li oyunun ilk 4 ölçüsünün 5-6-7. sekizliklerinde oyunumda el vurduruyorum, senden bu
el vurmalarımı müzikal olarak desteklerimi istiyorum”
Orkestra şefine bu bilgi verildikten sonra, karşılıklı fikir alışverişinden sonra en uygun müzik düzenle-
mesi ile ifade güçlendirilir.
Başka bir örnek ise şu şekilde olabilir.
Yine antrenörümüz sahneye koyduğu yörenin 4.oyununda bir kız oyuncusuna, çok narin bir solo oy-
natıyor ve solonun 8. ölçüsü nün son dörtlüğün de kız oyuncusu elinden mendili edalı bir şekilde bırakıyor.
Burada anlatmak istediği duygu ve ifadeyi vede oyuncunun mendili bıraktığı yeri, orkestra şefine
anlatıyor ve şefle karşılıklı fikir alışverişinden sonra en uygun müzik düzenlemesi ile ifade güçlendiriliyor.
İki örnekte de görüldüğü gibi oynanan figürler, müzikle desteklenerek dansın ifadesi güçlendiriliyor.
Kuşkusuz ki yapılan bu işlemler seyir esnasında çok keyifli ve hoş hissiyatlar oluşturacaktır.
Hepsinden de önemlisi her antrenör kendi fikirlerini ve duygularını sahneye koyarak kendi kişiliğini
ve tavrını sahneleyecektir.
Sonuç olarak; Günümüze kadar gelen Türk Halk Oyunlarımız çeşitli şekillerde çalıştırılmış ve sergilen-
miştir. Yapılan çalışmalar içerisinde, gerçekten çok başarılı çalışmalar vardır. Burada anlatılmak istenen
tüm konular, Halk Oyunları-dansları kültürümüzü daha ileri seviyelere taşıyabilmek için yapılmaktadır.
Bu bilgiler ışığında umuyoruz ki her eğitmen konulardan kendi bilgi dağarcığına bazı bilgiler alır ve
Türk Halk Oyunları-dansları şu anki konumundan birkaç adım daha ileri gider.
Tüm eğitmenlerimize sevgi ve saygı ile.
12 13 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •
sayfa 7 devamı
Has Ekmek
5 kişilik
1 kilo un / 1 çorba kaşığı tuz / 1 küçük paket yaş maya / 3,5 su bardağı ılık su / 1 çorba kaşığı sıvı yağ / 1 çay kaşığı
çörek otu / 1 çay kaşığı susam
Unu ve tuzu bir kapta karıştırın. Mayayı ve ardından suyu yavaşça ilave edip yoğurun. İki saate yakın dinlendirin.
Ellerinizi yağlayıp dinlenen hamuru birkaç parçaya ayırıp yuvarlayın. Beş dakika kadar daha dinlendirdiğiniz ekmek-
lerin üzerine susam ve çörek otu serpin. 180 derece fırında 30-35 dakika pişirip servis edin.
Yunus Emre Akkor
Pâinea în bucătăria otomană
În perioada otomană întâlnim multe tipuri de pâine obţinută din grâu, făină de secară, porumb şi tărâţe. În
cartea sa de călătorie, Evliya Çelebi vorbea despre 46 de tipuri de pâine consumate în Imperiul Otoman. Printre
acestea, tipul de pâine la care ne referim cel mai frecvent şi care este cel mai des întâlnit este „nan”, cunoscut şi
sub denumirea de „pâine specială” sau „pâine albă”. Această pâine, albă şi moale, fără crustă, chiar dacă este
rumenită, este garnisită cu seminţe de susan şi seminţe de negrilică. În caietele narh din bucătărie, găsim informaţii
despre adăugarea anasonului şi a sucului de fenicul în aluatul pâinii. În perioada Fatih, uleiul topit provenit din coadă
de vită sau oaie era uneori adăugat la aluatul pâinii.
În perioada otomană, pâinea se făcea în cuptoarele de acasă. Odată cu modernizarea din ultimii ani a impe-
riului otoman, pâinea făcută acasă a fost înlocuită cu pâinea făcută în bazar. Acest obicei a fost ţinut de societatea
otomană multă vreme, iar femeile foloseau sintagma „Consumă pâine de bazar” în conversaţiile dintre ele.
Deşi fabricarea pâinii acasă a devenit populară în lumea de azi, este de fapt una dintre cele mai importante
părţi ale culturii turce de acum câteva secole. Chiar dacă obiceiurile şi tradiţiile din perioada Imperiului Otoman
s-au schimbat foarte mult, locul pâinii de pe mesele noastre este întotdeauna acelaşi.
Pâine Bazlama
pentru 4 persoane
5 căni de făină / 1 pachet de drojdie / 3 linguriţe de sare / 1 cană de iaurt / 1
cană de apă / 1 ou mare / O jumătate de cană de ulei
Puneţi cele cinci căni de făină în vasul de frământat. Frământaţi adăugând
oul, iaurtul, uleiul, drojdia, apa şi sarea. După ce aţi frământat bine acoperiţi vasul
cu o cârpă umedă şi lăsaţi să se odihnească aproximativ o oră. Împărţiţi aluatul
dospit în şase sau opt bucăţi egale şi rulaţi-l în mână. Pe un blatul intindeţi bucăţile
la dimensiunea unei farfurii. Foile astfel întinse se lasa să se odihneacă timp de 15 minute. Puneţi o tigaie mare pe
aragaz şi încălziţi-o apoi cuaceţi fiecare foaie în parte pe ambele părţi. Serviţile calde.
Pâinea Has
pentru 5 persoane
1 kilogram de făină / 1 lingură de sare / 1 pachet mic de drojdie proaspătă /
3,5 cani de apă caldă / 1 lingură de ulei / 1 linguriţă de seminţe negre / 1
linguriţă de seminţe de susan
Amestecă făina şi sarea într-un bol. Adăugaţi drojdia şi apoi apa încet şi frământaţi. Lasaţi aluatul astfel obţinut
la odihnă pentru aproximativ două ore. Ungeţi-vă mâinile şi împărţiţi aluatul în mai multe bucăţi şi rulaţi-le. Se presară
seminţe de susan şi chimen negru pe pâinea pe care o lăsăm să se odihnească încă cinci minute. Coaceţi la cuptorul
de 180 de grade timp de 30-35 de minute şi serviţi.
Traducere : Nilgün Panaitescu
 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa
Obiective culturale judetul Tulcea
Geamia / Moscheea
Azizyie, Tulcea
(Sultan Abdulaziz Camii)
Localitatea: Tulcea
Adresa: str. Independenţei, nr. 2, Tulcea
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m
A 05984
Scurtă descriere
Geamia Azizyie a fost construită în anul 1863,
în timpul domniei sultanului Abdul Aziz, caruia îi este
dedicată şi de la care îi provine numele. De la început
pe lângă geamie a funcţionat o şcoală turcească,
care îşi avea sediul în imobilul din (actuala) str. Inde-
pendenţei, nr. 4, existent şi astăzi. Minaretul geamiei
vizibil în zilele noastre datează din anul 1897, când a
fost reconstruit din fonduri puse la dispoziţie de Mi-
nisterul Cultelor şi Instrucţiunii Publice.Palatul Palatul
Paşei face parte din categoria Palate din România.
Palatul Paşalelor -
alcatuiesc Complexul
muzeal de patrimoniu
cultural nord-dobrogean.
Fostul Palat al Paşalelor, clădire de stil neoclasic,
a fost construit între 1863-1865 ca palat administrativ
al Sangeacului de Tulcea. După realipirea Dobrogei
României, imobilul a devenit, în 1878, sediu al Pre-
fecturii judeţului Tulcea, având la parter Tribunalul
Judeţean, corpul Portăreilor şi Curtea de juraţi. Între
1950-1970, aici a funcţionat Sfatul Popular al Raionului
Tulcea, iar cu începere din 1982 clădirea adăposteşte
Muzeul de Artă.
Geamia şi mormântul lui
Gazî Ali Paşa, Babadag
Localitatea: Babadag
Adresa: str. Geamiei, nr. 2, Babadag
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m A
06000, TL IV m A 06041
14 15 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •
Scurtă descriere
Generalul de corp de armata Ali Gazi Paşa ctitoreşte geamia care îi portă numele; constructia acesteia este
finalizată înainte de anii 1618-1619 (de când datează ultimul său testament). Mormântul sau, aflat alături, a fost construit
în 1619 sau 1620. Săpăturile arheologice efectuate în curtea geamiei între 1994-1996 au dezvelit parţial vestigiile unui
han cu intrare monumentală şi curte interioară, de mari dimensiuni (probabil un caravansaray - unul dintre cele 8 pe
care ctitorul le lăsase ca proprietăţi ale geamiei); construcţia se afl în fata geamiei si a mormântului (spre actuala str.
Republicii) si a functionat pâna în 1771 când a fost complet distrusa în timpul asediului rusesc. Acest eveniment, care
a lasat Babadagul ruinat pentru multi ani, va fi afectat si cele doua monumente, al caror aspect contemporan se va
fi conturat în perioada imediat urmatoare (sfârsitul sec. XVIII); inteventiile din anii 1910 si 1994-1997 asupra celor doua
constructii au schimbat, la rândul lor, aspectul lor initial.
Mausoleul lui Sarî Saltuk Baba Dede, Babadag
Localitatea: Babadag
Adresa: str. Măcin, ne. 11, Babadag
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL IV m B
06042
Scurtă descriere
Sarî Saltuk Baba Dede, sfânt musulman, este
prezumtivul conducator al celor 10 000 de familii de
turci selgiukizi care au venit în Dobrogea în doua valuri
succesive, în 1263 si 1278, fondând orasul Babadag -
care îi poarta numele; a condus comunitatea pâna la
moartea sa, în 1304.
În anul 1484 sultanul Bayazid al II-lea Veli, aflat în
acea campanie militara împotriva lui Stefan cel Mare
care va aduce Imperiului Otoman stapânirea asupra
Chiliei si Cetatii Albe, comanda ridicarea acestui mausoleu; mormântul a devenit loc de pelerinaj, fiind vizitat de toti
sultanii aflati în trecere prin Babadag (destul de numerosi, date fiind desele expeditii militare îndreptate împotriva
Moldovei, Poloniei sau Rusiei). Imediat lânga mausoleu a existat o geamie (Ulu Cami) si o baie turceasca (ctitorite
de acelasi Bayazid al II-lea), care nu se mai pastreaza - urme ale acestor edificii se mai vedeau la 1919. Mausoleul si
geamia au constituit nucleul unui centru monastic (tekke). Constructia care se poate vedea astazi nu este cea origi-
nala, aceasta datând probabil de la sfârsitul sec. XVIII (dupa asediile rusesti din 1771, 1773 si 1778 de pe urma carora
Babadagul a ramas complet ruinat).
Mausoleul a fost restaurat între anii 2004-2007
Cismeaua Kalaigi-Babadag
 • Iunie – Haziran •
1 Iunie -
Ziua internaţională a copilului
De 1 Iunie, în fiecare an, în prima zi de vară se celebrează Ziua Internaţională a Copilului, un prilej de a sărbă-
tori cea mai frumoasă perioadă din viaţa fiecărui om. Copilăria, este vârsta în care toţi copiii trebuie să se
simtă bine, să primească cadouri, să se distreze împreună. În această zi, fiecare dintre noi îşi aminteşte de momentele
frumoase ale copilăriei, întorcându-se cu gândul în trecut sau retrăind-o prin ochii oricărui copil.
Aşadar, 1 iunie reprezintă Ziua
Copilului, ziua în care se celebrează
miracolul naşterii, al purităţii, dar şi
întoarcerea la inocenţă, fiind o săr-
bătoare care ne îndeamnă să ne
minunăm şi să ne bucurăm de fiecare
zi şi clipă a vieţii, precum ca cei mici.
1 Iunie, pentru toţi copiii, trebuie să
însemne multe bucurii, baloane co-
lorate, jucării, dulciuri, hăinuţe noi,
jocuri şi distracţii în parcuri, prietenii
noi, generozitate, dragoste, inocen-
ţă, puritate, duioşie, pictură, dansuri,
plimbări, desene pe asfalt, filme, urări,
felicitări...
Această zi a fost sărbătorită
pentru prima dată la nivel naţional
în Turcia în data de 23 Aprilie 1920,
când Mustafa Kemal Atatürk, în
semn de respect pentru generaţiile
viitoare, a dăruit această zi copiilor
sub denumirea de „Ziua Suveranităţii
Naţionale şi a Copilului
Turc”, iar Ziua Internaţi-
onală a Copilului- 1
Iunie, a fost menţionată prima dată
la Geneva la Conferinţa Mondială
pentru Protejarea şi Bunăstarea
Copiilor în August 1925, la care 54
de reprezentanţi din diferite ţări, au
adoptat Declaraţia pentru Protecţia
Copilului.
Ziua copilului, sărbătorită la data
de 1 Iunie în România pe lângă alte
aproximativ 50 de ţări, este un prilej de
a sărbători copilăria, de a oferi sprijin
copiilor, de a inspira comunitatea şi
familia de a aprecia şi iubi copiii; astfel
spus este o sărbătoare care îi implică
atât pe adullţi, cât şi pe cei mici, fiind
o ocazie de a petrece cu cei mici şi
de a participa la diferite evenimente
şi ateliere artistice celor mici, nu nea-
parat cu proprii copii.
Pandemia de coronavirus a
afectat chiar şi activitatea dedicată
zilei de 1 iunie organizat în fiecare an
pagina
sayfa
de către Uniunea Democrată Turcă
din România, o zi în care cei mici erau
obişnuiţi să participe la activităţile
dedicate lor şi să se distreze alături de
mulţi alţi copii sau prieteni din cadrul
filialelor UDTR.
În ultimii ani, ziua de 1 Iunie era,
cel puţin pentru copiii din comunita-
tea turcă, prilej de mare sărbătoare,
când sute de prichindei participau
cu bucurie la activităţile organizate
de Uniunea Democrată Turcă din
România. De asemenea, copiii pe-
treceau clipe de neuitat alături de
organizatori, se distrau, acumulau
experienţe noi şi se înscriau la acti-
vităţile, jocurile, atelierele, dansurile
tradiţionale,manifestările sportive,
excursiile şi concursurile distractive
specifice vârstei, care le aduceau
premii. La finalul concursului, ingeni-
ozitatea şi talentul micuţilor erau pre-
miate şi sărbătorite de reprezentanţii
conducerii UDTR.
16 17 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •
Anul acesta, activităţile organiza-
te de către fiecare părinte al copiilor
prin parcuri cu prietenii sau jocurile de
grup alături de alţi copii. Însă, cel mai
de vedere emoţional. Totuşi, copiii au
aşteptat cu nerăbdare această zi iar
din comunitatea turcă de Ziua Interna- important lucru pentru un copil este fiecare părinte a încercat să le o facă
ţională a Copilului au fost diferite, astfel jocul, atenţia părinţilor şi timpul petre- cât mai deosebită pentru cei mici.
au încercat să le ofere o zi frumoasă cut împreună cu aceştia. Aşadar, Ziua Şi autorităţile au venit cu mesaje
adaptând activităţile cu cei mici la no- Copilului este un prilej în plus pentru de felicitare, de această dată accen-
ile reguli de protecţie impuse de către ca părinţii să petreacă mai mult timp tul fiind pus pe faptul că adulţii sunt
autorităţi, fie s-au dus la ţară cu familia, împreună cu copiii lor şi să le ofere dra- cei care pot şi trebuie să protejeze
fie au ieşit la o scurtă plimbare, renun- gostea şi afecţiunea de care aceştia copiii, să le ofere un viitor mai bun,
ţând la vechile obiceiuri, precum ieşitul au nevoie pentru a fi sănătoşi din punct mai frumos, mai democratic.
Mesajul preşedintelui Klaus Iohannis
„Anul acesta sărbătorim 1 Iunie în condiţii neobişnuite, întrucât trebuie să facem faţă cu toţii, de la mic la mare,
luptei cu virusul care ne poate pune sănătatea în pericol. Ştiu cât de greu v-a fost în aceste luni, departe de colegi,
de prieteni, de activităţile pe care le făceaţi zilnic cu plăcere. Aţi făcut eforturi extraordinare şi v-aţi adaptat şcolii
online, înţelegând astfel că educaţia rămâne la fel de importantă în tot acest timp. Vă mulţumesc pentru că aţi fost
înţelegători şi că i-aţi protejat pe cei dragi, pe părinţi şi mai ales pe bunici, care sunt cei mai vulnerabili în faţa bolii”,
a transmis preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia acestei zile.
Pornind de la convingerea că bucuria lucrurilor simple sau... să nu Dragi copii, să păstraţi întot-
trebuie acordată o atenţie deosebită uităm de copilăria din noi. Aşadar, deauna copilăria în suflet şi viaţa
copiilor, care reprezintă generaţia această zi este un bun prilej pentru a voastră va fi mult mai frumoasă.
de mâine, trebuie să sărbătorim cu uita de toate grijile, de a ne aminti de La multi ani tuturor copiilor din
acest prilej Ziua Copilului alături de „cea mai frumoasă iluzie”... copilăria. întreaga lume!
copii noştri şi să ne lăsăm inspiraţi de
Melek Amet
Păpuşi din piatr ă Fructe din săpun
Nu de multe ori ati fost în concediu de Aceste fructe din săpun le-am văzut pentru prima oară în localitatea
unde v-aţi întors pe lângă bagajul de amintiri, Edirne-Turcia prin pieţele aglomerate cu suveniruri. Se spune că este o
cu scoici, pietre şi suveniruri. Vă propun să însu- îndeletnicire care se păstrează încă din vremea Imperiului Otoman. Dacă
fleţim aceste pietre transformându-le în obiecte ati călătorit în acea zonă sigur v-a încântat cu privirea coşuleţele cu fructe
de ornament. Pentru a realiza păpuşi din pietre frumos colorate. Dar cum se realizează????Foarte simplu aveţi nevoie de
vă trebuie: culori acrilice, amidon, aracet, trei două calupuri de săpun, de preferat „Haci Şakir” le dăm pe răzătoarea
picături de glicerină, soluţie de lipit, pietre şi mare şi adăugăm o ceşcută de cafea cu apă caldă. Lăsăm să se moaie
pensule. Se realizează un aluat din ingredientele după care frământăm bine până obţinem o pastă groasă şi începem să
enumerate mai sus ca o plasilină după care se modelăm formele de fructe. La sfârşit folosim culori alimentare şi pictăm.
moldeleză şi se lipeşte pe pietre. În scurt timp Realizarea fructeleor din săpun poate fi o activitate distractivă în familie
se întăreşte aluatul. Putem să folosim materiale sau poate reprezenta un cadou plăcut pentru cei dragi.
textile, mărgele să împodobim după gustul ar-
tistic al fiecăruia.
Prof Türkoğlu Serin
 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa 18 19 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •

Comunitatea turcă din spiritualitate în cadrul comunităţii musulmane

şi în relaţiile etnice şi culturale, iar intelectualii

Dobrogea, punte culturală între

formaţi aici au fost cei care au transmis timp
de generaţii cultura, tradiţia, valorile turco-
tătarilor, nume care şi azi au sonorietate în

România şi Turcia
viaţa comunităţilor musulmane.” Seminarul
musulman de la Medgidia era o continuare a
Seminarului musulman de la Babadag înfiinţat

M inoritatea turcă din România este o comunitate etnică istorică, veche de peste 750 de ani. Prima consemnare la începutul secolului al XVII-lea. „Seminarul
documentară a prezenţei stabile a turcilor pe actualul teritoriu al României este din anii 1262-1264, când în urma a fost înfiinţat în 1610 de Gazi Ali Paşa, un
luptelor interne de tip feudal din Anatolia, 12.000 de ostaşi conduşi de sultanul Izzeddin Keykavuz al II-lea şi de lide- funcţionar otoman de rang înalt, împreună cu
rul spiritual Sarı Saltuk Dede s-au aşezat în Dobrogea, numind localitatea Babadag (Tătăl Munţilor). „Stabilirea unei o moschee care există şi astăzi în Babadag.
numeroase populaţii dintre turcii selgiucizi, în anul 1263, sub conducerea lui Sarı Saltuk Dede la Babadag a constituit Neîndoios, şi înainte de 1610 şi după aceea,
preludiul aşezării turcilor osmanlıi de mai târziu, venind din Anatolia (Asia Mică) şi Balcani în Dobrogea.” Babadag a în Dobrogea au mai existat şi alte medrese
fost o garnizoană militară dar şi un centru cultural important timp de mulţi ani, în perioada Imperiului Otoman. „Pe sau şcoli religioase, dar niciuna nu pare să fi
la 1388, otomanii ajung în sudul Dobrogei, iar în intervalul 1390-1396, sub conducerea Fulgerului (Yıldırım) Bayezid I, rezistat la fel ca cea din Babadag în special
supranumit în izvoarele de limba latină, Imperator Turcarum, ating linia Dunării, cuceresc capitalele ţaratelor bulgare datorită donaţiei importante (vakıf) de care a
de Târnovo şi Vidin, punctul forte, Silistra, (Durostorum şi Dârstor) pe Dunăre şi trecând în nordul marelui fluviu, lovesc beneficiat.” La începutul secolului XX Seminarul Musulman de la Babadag se mută la Medgidia. Potrivit istoricului K.
direct Ţara Românească, pe care finalmente, către 1420, o vor transforma a la longue în stat tributar (haraçgüzar). Karpat, el însuşi elev al seminarului,: „În 1901-1902, Seminarul din Babadag a fost mutat la Medgidia, iar proprietăţile
Cât priveşte Dobrogea, aflată în timpul lui Mircea cel Bătrân în componeţa principatului muntean, ea va cunoaşte aferente vakıfului au fost transferate statului român în schimbul promisiunii de a finanţa seminarul cât timp va exista
după 1420, instaurarea deplină şi pe termen lung a administraţiei otomane directe, pentru mai bine de 4 secole, până o populaţie musulmană în Dobrogea. Astfel, Seminarul din Medgidia l-a urmat celui de la Babadag continuând să
târziu la Congresul de la Berlin (1878) care a atribuit-o Principatului Român.” fie un simbol cultural pentru musulmanii din Dobrogea care constituie şi astăzi o minoritate semnificativă în regiune.”
Seminarul musulman din Medgidia a pregătit până în 1967 când a fost închis generaţii de clerici dar şi personalităţi
În secolul al XVII- lea, mai toate localităţile dobrogene aveau nume turceşti, multe dintre aceste denumiri mai
ale comunităţii turce. „Seminarul Musulman din Medgidia a fost o instituţie reprezentativă pentru musulmanii din
păstrându-se şi astăzi.
România. De-a lungul funcţionării sale în graniţele statului român, din 1889 până în 1967, acesta nu s-a rezumat la
Afirmarea pe plan social, politic şi admi- a pregăti clericii şi învăţătorii musulmanilor din Dobrogea,ci a fost şi locul în care s-au format cei mai mulţi dintre
nistrativ a etnicilor turci a fost încurajată de intelectualii turci şi tătari din teritoriul românesc.”
legile date de guvernul român după 1878.
La sărbătorirea semicentenarului revenirii
Este vorba despre Legea de organizare a
Dobrogei la România pe lista oficialităţilor in-
Dobrogei din 1880 şi de Legea pentru regu-
vitate să participe figurau deputatul de Con-
larizarea proprietăţii imobiliare în Dobrogea
stanţa, Selim Abdulachim şi senatorul Ibrahim
în anul 1882. Lor li se adaugă legi ale învăţă-
Themo. În 1934, într-un interviu publicat în ziarul
mântului date la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
„Türk Birliği”, deputatul dobrogean dr. S. Hamdi
începutul secolului XX dar şi promisiunea, lui
îşi exprima certitudinea că „cea mai mare
Carol I, făcută atunci când, în fruntea armatei
parte din populaţia turcă din România nu îşi
sale, a pus piciorul în Dobrogea, de a acorda
va părăsi patria pe care o iubeşte nespus de
„aceleaşi drepturi pentru toate etniile trăitoa-
mult”. Aşa şi este deoarece, în marea lor ma-
re în teritoriul revenit ţării”. Astfel, la începutul
joritate etnicii turci nu şi-au părăsit ţara natală
secolului XX în consiliile locale ale localităţilor
ci dimpotrivă şi-au vărsat sângele alături de
dobrogene cât şi în funcţiile de primari erau români atât în primul cât şi în cel de al doilea
etnici turci, la fel şi în Parlamentul României Război Mondial.
din 1912, aşa cum rezultă din izvoarele istorice.
Conform recensământului din 2011, as-
După Primul Război Mondial, în anul Marii Uniri de la 1918, comunitatea turcă din Dobrogea deţinea 170 de tăzi în România trăiesc 27.698 de etnici turci în
geamii în judeţul Constanţa şi 29 în Tulcea, printre care se distingea Moscheea Carol I, inaugurată în 1913 în prezenţa marea lor majoritate în judeţele Constanţa şi
familiei regale a României. În discursul susţinut de muftiul Havuz Rifat, în faţa autorităţilor române, acesta îl asigura pe Tulcea. Uniunea Democrată Turcă din România
suveran de devotamentul supuşilor musulmani şi sublinia toleranţa şi civilizaţia intercomunitară a românilor, iar inau- este organizaţia reprezentativă a etnicilor turci,
gurarea Moscheei Carol I era considerată ca element care „cimenta dragostea dintre români şi musulmani”. După a cărei activitate se bazează pe promovarea
doar 6 ani de la aceste declaraţii, la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919-1920 a participat şi o delegaţie a turcilor valorilor identitare în conformitate cu principiile de egalitate şi nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni, consfinţite
dobrogeni, care s-a opus ca teritoriul românesc dintre Dunăre şi Marea Neagră să fie dat Bulgariei şi care a apărat de Constituţia României şi de legile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte. Atât Preşedin-
drepturile României, în calitate de cetăţeni români devotaţi ţării. tele Osman Fedbi care deţine funcţia de lider din anul 2004 cât şi deputatul Iusein Ibram se implică activ în viaţa
În anul 1927 etnicii turci participau activ la viaţa politică a ţării în calitate de senatori şi deputaţi. Un rol important comunităţii, în promovarea identităţii etno-culturale, lingvistice şi religioase a cetăţenilor români de naţionalitate
în educaţia tinerilor musulmani din Dobrogea l-a avut Seminarul Musulman din Medgidia unde a studiat şi istoricul turcă, asigurând un dialog constructiv şi cooperarea cu reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale, dar şi cu cei ai
de talie internaţională Kemal Karpat. „Seminarul musulman din Medgidia a fost o instituţie care a creat un tip de altor minorităţi etnice. Actualmente, comunitatea turcă din România este o etnie loială statului român, care trăieşte în
 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa
Dobrogea într-un climat de toleranţă şi armonie inter-religioasă, lipsit de conflicte, un mozaic multicultural care merită
să fie promovat în afara graniţelor ţării, contribuind prin valorile sale la îmbogăţirea patrimoniul cultural al României.
Considerăm că, de-a lungul timpului şi până în prezent, minoritatea turcă din Dobrogea şi-a consolidat rolul de
punte de legătură dintre România şi Turcia iar comunitatea turcă dın Dobrogea prin organizaţia sa reprezentativă,
Uniunea Democrată Turcă din România, recunoscută oficial de statul român din 1994 prin activităţile de promovare
a valorilor identitare aparţinând minorităţii turce din România a reuşit să reînvie după 1990 spiritualitatea turcă în ţara
noastră.
În luna noiembrie 2011, au fost inaugurate
la Bucureşti şi Constanţa, Centrele Culturale Tur-
ce „Yunus Emre”. Cele două centre culturale au
fost inaugurate de miniştrii Culturii din România
şi Republica Turcia, Kelemen Hunor respectiv,
Ertuğrul Günay. La ceremonia de inaugurare
a Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” din Con-
stanţa panglica inaugurală a fost tăiată de de
ministrul turc al Culturii împreună cu ambasado-
rul Republicii Turcia în România, Ömür Şölendil,
consulul general Füsun Aramaz şi preşedintele
Centrului Cultural „Yunus Emre”, Ali Fuat Bilkan.
La ianugurare a luat parte şi prefectul judeţu-
lui Constanţa, Claudiu Palaz, deputaţii, Iusein
Ibram şi Amet Aledin şi preşedinţii celor două
uniuni, turcă şi tătară, Osman Fedbi, respectiv
Amet Varol. In cadrul Centrului Cultural „Yunus Emre” erau prevăzute să se desfăşoare, cursuri de limba turcă, de dans
popular, de pictură ebru. Aşa cum declara primul director al Centrului Cultural Turc „Yunus Emre”, Enes Bayrakli, într-
un interviu, „obiectivul principal al Institutului Cultural „Yunus Emre” şi implicit al filialelor sale, care au statut de centre
culturale şi sunt deschise în numeroase alte state, este de a promova cultura turcă. În acest sens, atât la Constanţa,
cât şi la Bucureşti se vor organiza cursuri de limba turcă, cursuri de artă clasică turcă, printre care se va număra teh-
nica ebru, cursuri pentru învăţarea instrumentelor tradiţionale turceşti. În fiecare săptămână, la sediul centrelor din
Constanţa şi Bucureşti vor rula filme subtitrate şi în limba română, anual vor avea loc şi două – trei expoziţii, ocazie
cu care vom avea ca invitaţi mari pictori din Turcia, bilunar vor avea loc seminarii despre promovarea culturii turce,
simpozioane despre relaţiile dintre România şi Turcia. De asemenea, avem în vedere şi susţinerea învăţământului în
limba turcă din instituţiile de învăţământ din România. La sediile centrelor din Bucureşti şi Constanţa vor funcţiona
şi două biblioteci, unde cei interesaţi de limba, literatura şi cultura poporului turc vor avea la dispoziţie aproximativ
2.000 de volume pe care le vor putea studia fie la sală, fie la domiciliu.” Potrivit lui Enes Bayraklı, „centrul nu va fi doar
o instituţie, ci va fi o casă deschisă tuturor. Dorim să întindem o mână de ajutor celor care vor să cunoască mai multe
despre cultura turcă. Vom avea şi broşuri de promovare turistică, informaţii despre oferta educaţională din Turcia şi
multe altele. Dorim să vină în primul rând populaţia majoritară să deschidă uşa noastră, dar şi comunităţile de turci
şi tătari de aici, iar acestea din urmă dorim să ne şi sprijine în derularea acţiunilor noastre.”
În cadrul vizitei oficiale efectuate în România cu prilejul deschiderii centrelor culturale, Ministrul Culturii din
Republica Turcia, Ertuğrul Günay, a fost primit la Bucureşti de omologul său, Kelemen Hunor. In cadrul convorbirilor
oficiale dintre cei doi miniştri, „s-a stabilit încheierea a două acorduri interguvernamentale de cooperare în domeniul
conservării şi promovării patrimoniului şi altul în domeniul protecţiei drepturilor de autor. Oaspeţii turci au apreciat
condiţiile asigurate de statul român comunităţii turce pentru păstrarea şi cultivarea tradiţiilor, limbii şi a vieţii culturale.
La rândul său Ministrul Kelemen Hunor a mulţumit pentru sprijinul constant pe care Turcia l-a acordat României şi a
reiterat implicarea instituţiei pe care o conduce în protecţia lăcaşurilor de cult şi a valorilor de patrimoniu aparţinând
minorităţi turce.”
Dacă statul român sprijină financiar activitatea UDTR, statul turc acordă o atenţie deosebită promovării limbii
şi culturii turce contribuind prin intermediul Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA) la modernizarea pro-
cesului educaţional de învăţare a limbii materne turce în şcolile din judeţele Constanţa şi Tulcea. Până în prezent de
la deschiderea Biroului TIKA de la Bucureşti în 2015 au fost renovate şi dotate cu mobilier nou şi aparatură modernă
69 de laboratoare de limba turcă.
20 21 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •
UDTR, UDTTMR şi Muftiatul Cultului Musulman din România cu sprijinul TIKA au înfiinţat Radio T în anul 2008. Radio
T emite în prezent pe frecvenţa de 104,40 Mhz în Constanţa şi este singurul post de radio din peisajul mediatic dobro-
gean care difuzează timp de 9 ore emisiuni în limbile română şi turcă. Despre Radio T, ministrul turc al Transporturilor
şi Telecomunicaţiilor, Binali Yildirim declara cu prilejul vizitei sale în România în februarie 2011: „Radio T este una dintre
cele mai importante investiţii ale statului turc în România. În cel mai scurt timp va fi semnat un protocol de colaboare
între TRT şi Radio T prin care radioul public din Turcia va pune la dispoziţie programe şi muzică de ultimă oră spre a fi
difuzate în România pe lungimea de undă 104,4 MHz.”
Un alt rol important în conservarea valorilor culturale a etnicilor turci din Dobrogea l-a constituit Cursul de Istoria
şi Civilizaţia Turcilor din Dobrogea de către dr. Metin Omer desfăşurat în anii universitari 2017-2018 şi 2018-2019. Seria
de prelegeri susţinute de dr. Metin Omer s-a desfăşurat în baza unui parteneriat dintre Universitatea „Ovidius” din
Constanţa, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice şi Uniunea Democrată Tturcă din România. Cursul a fost găzduit de
Catedra de Istorie Turcă şi Tătară, sală renovată şi utilată recent de Agenţia de Cooperae şi Coordonare Turcă TIKA.
Atât diplomaţii turci acreditaţi în România cât şi oficialii care ne-au vizitat ţara au ţinut să îi cunoască pe liderii
comunităţii turce din Dobrogea şi să poarte un dialog constructiv cu aceştia. Consulul general al Republicii Turcia la
Constanţa, Füsun Aramaz, declara în anul 2015 referindu-se la etnicii turci din România: „Politica de astăzi a Turciei
privind cetăţenii şi etnicii din străinătate are la bază integrarea acestora în structura socială a ţării respective, con-
servându-şi limba maternă şi legăturile cu propria cultură, respectând legile şi ducând o viaţă prosperă şi reuşită.
În acest context, sunt depuse eforturi pentru întărirea legăturilor dintre aceştia şi ţara noastră, păstrarea identităţii,
îmbunătăţirea traiului lor, satisfacerea necesităţilor educaţionale, religioase, culturale şi din alte domenii. Etnicii noştri
reprezintă adevărate poduri de prietenie care leagă Turcia de ţările în care trăiesc.”
Iată cum vorbea despre etnicii turci, în
anul 2015, ambasadorul Republicii Turcia în
România, Osman Koray Ertaş: „Etnicii turci şi
tătari precum şi compatrioţii noştri ce trăiesc
în România sunt de mare importanţă pentru
noi. Formând un pod uman între cele două
ţări, ajută la stabilirea de puternice relaţii eco-
nomice, culturale şi sociale. Uniunea Demo-
crată Turcă din România, înfiinţată în structura
drepturilor constituţionale şi a societăţii multi-
culturale, are un rol important în dezvoltarea
şi protecţia identităţii culturale şi religioase.
Uniunea, prin proiectele şi activităţile organi-
zate asigură continuitatea în comunicare în
rândul compatrioţilor noştri prin reunirea lor cu
diverse ocazii. În acelaşi timp, asigură transferul culturii turce către tineri precum şi prezentarea acesteia în cel mai
bun mod în faţa societăţii româneşti, contribuind astfel la continuitatea mozaicului cultural românesc.”
În anul 2019, Uniunea Democrată Turcă din România a inaugurat Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă la Con-
stanţa. Panglica de inaugurare a fost tăiată de preşedintele UDTR, Fedbi Osman, împreună cu subprefectul judeţului
Constanţa, Şenol Ali şi consulul general adjunct al Republicii Turcia la Constanţa, Hasan Akdoğan. Centrul de Educa-
ţie şi Cultură Turcă este dotat cu o bibliotecă, o sală de conferinţe şi o cameră cu mobilier şi ornamente tradiţionale
turceşti. Centrul a fost înfiinţat cu scopul de a găzdui activităţile culturale, cursurile de limba turcă, pictură ebru,
croitorie şi gastronomie dar şi repetiţiile ansamblurilor folclorice ale UDTR, din Constanţa. La inaugurare au mai luat
parte: secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, preşedintele comi-
siei de tineret, Harun Osman şi vicepreşedinta comisiei de cultură, Melek Osman. La eveniment au mai fost prezenţi
reprezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea” şi un grup de profesori din Konya care susţin cursuri
SEDEP, profesorilor de limba turcă.
Considerăm că, actualmente, Turcia şi România sunt două ţări importante din spaţiul Balcanic şi regiunea Mării
Negre care prin politicile lor culturale doresc să întărească relaţiile bilaterale. Prin intermediul proiectelor culturale
derulate în ultimii 30 de ani, ambele ţări au reuşit să fie mai bine cunoscute, să îşi aprecieze valorile spirituale.
Sorina Asan
 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •

Aslıhan Güner
Güner, 17 Aralık 1987 tarihinde İstanbul’da dünyaya geldi. AslihanSivaslıdır. Annesi Malatyalı, babası Sivaslıdır. TOP 10
T –
Üniversitede halkla ilişkiler ve reklamcılık bölümünde okurken okulu terk ederek sadece oyunculuğa ağırlık vermiştir.
Barış Manço Kültür Merkezi'nde oyunculuk eğitimi gördü.
Aslıhan Güner, Tümay Özokur ajansına bağlı olarak çalışmaktadır.
2007 - 2008 seneleri arasında “Asi” adlı dizide Tuba Büyüküstün, Murat Yıldırım, Selma Ergeç, Çetin Tekindor, Nur – RADIO
Iunie
Sürer, Cemal Hünal, Aslıhan Güner, Onur Saylak, Saygın Soysal ile birlikte rol aldı.
2010 - 2014 tarihleri arasında “Şefkat Tepe” dizisinde başrollerini Serdar Mert rolünde Mert Kılıç ile Leyla rolünde
Aslıhan Güner beraber oynadı.
Aslıhan Güner, 9 Haziran 2013 tarihinde oyuncu Mert Kılıç ile evlendi.
2015 yılında yönetmenliğini Hamdi Alkan’ın yaptığı “Selam: Bahara Yolculuk” filminde rol aldı.
2016 yılında senar yosunu Sinan
Tuzcu’nun yazdığı “Kehribar” adlı dizide
Gürkan Uygun, Ayça Varlıer, Necip Me-
mili, Özge Özder, Hakan Ural ile beraber
oynadı.
2017 yılında Diriliş Ertuğrul kadrosuna
dahil olmuştur. Dizide Bahadır Bey'in eşi
Karaca Hatun rolüne hayat vermektedir.
Filmleri ve Dizileri Oyuncu: 2016 - Keh-
ribar (Bahar Bozoğlu) (TV Dizisi), 2015 - Yu-
suf ve Yusuf (Sinema Filmi), 2015 - Selam:
Bahara Yolculuk (Sevgi Yüce) (Sinema
Filmi), 2014 - Sungurlar (Leyla) (TV Dizisi),
2014 - Kızıl Elma (Azra) (TV Dizisi) 2014, 2014
- 2015 - Nizama Adanmış Ruhlar (TV Dizisi),
2013 - Herşey Yolunda Merkez (Yasemin)
(TV Dizisi), 2012 - Moskova'nın Şifresi: Temel
(Zuhal Yücesoy) (Sinema Filmi), 2012 - Bir
Zamanlar Osmanlı Kıyam (Esma) (TV Di- 10- Gökhan Özen-............................. Firardayım
zisi), 2011 - Sümela'nın Şifresi:Temel (Zuhal
Yücesoy) (Sinema Filmi), 2010 - 2014 - Şefkat 9- Ersay Üner-............................................Güm
Tepe (Leyla) (TV Dizisi), 2008 - Sonsuz Mer-
hamet (Henna) (TV Filmi), 2007 - Yuvamı
8- Hande Ünsal-...................................Daha iyi
Yıkamazsın (Pelin) (TV Filmi), 2007 - Sözün
7- Özgün-.............................................. Mahzen
Bittiği Yer (Konuk Oyuncu ) (Sinema Filmi),
2007 - Memleket Hikayeleri- Yine Bana
6- Yalın-.................................................Ya sabır
Kalasın (Menekşe ) (TV Filmi), 2007 - Kuzey
Rüzgarı (Küçük Hilal) (TV Dizisi), 2007 - 2008 5- Sezen Aksu-............. Bende yoluma giderim
- Asi (Gonca Kozcuoğlu) (TV Dizisi), 2006 -
Çemberimde Gül Oya (Dilek) (TV Filmi), 4- Ilyas Yalçıntaş-............................... Olur olur
2006 - Sevda Çiçeği (Bölüm Oyuncusu)
(TV Dizisi), 2006 - Selena (Demeter) (TV 3- Berkay-.............................................Iki Hece
Dizisi), 2006 - Geceler Yarim Oldu (TV Filmi),
2006 - Esir Kalpler (TV Dizisi), 2006 - Eksi 18 2- Soner Sarıkabadayı -...................... Ölümüne
(Bölüm oyuncusu) (TV Dizisi), 2005 - The
İmam (Zehra) (Sinema Filmi), 2004 - En İyi 1- Zeynep Bastık
Arkadaşım (TV Dizisi), 2004 - 2007 - Büyük
Buluşma (Zeynep-Nazlı) (TV Dizisi), 2004 -
- Her mevsim yazım
Sırlar Dünyası / Sır Kapısı (Nazlı) (TV Dizisi)
 • Iunie – Haziran •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •

AYRAN ÇORBASI CHIFTELE DE AKÇAABAT

Kullanılacak Malzemeler (6 kişilik) Ingrediente necesare (4 persoane)
• 2 bardak pilavlık bulgur • 1/2 kg carne
• Yeterince tuz • 1 pahar de apă cu pesmet
• Yarpuz (yabani nane) veya taze nane • 5-6 căţei de usturoi
• 3 bardak yoğurt • sare
İşlem Basamakları Mod de preparare:
1. 2 bardak pilavlık bulgur, 2 bardak suyla haşlanır, tuz ilave 1. Se curăţă carnea
edilir. 2. Se toacă carnea impreună cu usturoiul şi pesmetul de două ori
2. Pişen bulgur demlenerek soğumaya bırakılır. 3. Se condimentează după gust
3. Taze nane ya da yarpuz yıkanır, incecik kıyılır. 4. Din carnea tocată se formatează chifteluţe de mărimea unei nuci şi se presează cu podul palmei, se lasă
4. Yoğurt iyice çırpılır. la frigider
5. Bu malzemeler soğuyan bulgurla karıştırılır. 5. Se coc pe gratarul bine încins şi se servesc calde
6. Yoğurt koyu olmuşsa biraz suyla sıvı hale getirilebilir.
7. Soğuk olarak servis edilir.
DOLAZ
Ciorba de ayran Kullanılacak Malzemeler (6 kişilik)
Ingrediente necesare (6 persoane) • 1 yumurta
2 căni de bulgur(pentru pilaf) • 1 su bardağı süt
• sare • 1 fiske tuz
• Mentă sălbatică sau mentă proaspătă • 1 su bardağı şeker
• 3 pahare de iaurt • 1 su bardağı sıvı yağ
Mod de preparare: • 2,5 su bardağı un
1. Se fierb cele 2 căni de bulgur cu 2 căni de apă şi sare. İşlem Basamakları
2. Bulgurul fiert se lasă la răcit. 1. Geniş bir tencereye sıvı yağ konulur, orta ateşte yanan ocağın üzerine konulur.
3. Menta se curaţă şi toacă foarte fin 2. Diğer bir kapta süt, yumurta, tuz, un iyice karıştırılıp kızgın yağın içine dökülür.
4. Iaurtul se amestecă bine cu un tel 3. Rengi iyice sararana kadar kavrulur.
5.Toate ingredientele se amestecă cu bulgurul fiert şi răcit. 4. İçine şeker katılarak karıştırılır ve dinlenmeye bırakılır.
6. Dacă amestecul este prea gros se poate adăuga apă. 5. Ilık olarak servis edilir.
7. Se serveşte rece.

DOLAZ
AKÇAABAT KÖFTESİ Ingrediente (6 persoane)
Kullanılacak malzemeler (4 kişilik) 1 ou
• ½ kg et 1 pahar de lapte
• 1 su bardağı bayat ekmek içi un vârf de cuţit de sare
• 5-6 diş sarımsak un pahar de zahar
• Tuz un pahar de ulei
İşlem Basamakları 2,5 pahare de făină
1. Etin sinirleri alınır. Mod de preparare:
2. Sinirleri alınmış et, sarımsak ve ekmek içi kıyma ma- 1. Puneţi uleiul într-o cratiţă mare la foc mediu.
kinesinde iki kere çekilir. 2. Într-un alt bol se adaugă laptele, ouăle, sarea şi făina şi se amestecă bine după care se toarnă în ulei
3. Tuz ilave edilir. fierbinte.
4. Kıymadan ceviz kadar alınıp avuç ayasında şekil 3. Compoziţia se prajeşte până devine aurie
verilir ve soğukta dinlendirilir. 4. Când compoziţia devine aurie se adaugă şi zahărul. Se lasă compoziţia la odihnă.
5. Izgarada pişirdikten sonra sıcak servis edilir. 5. Se serveste călduţă.
• Iunie – Haziran •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Iunie – Haziran •
 A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. -
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB -
Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primăria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
Primăria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primăria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea” al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administrația Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor
Publice Medgidia
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385
Direcţia Regionala Vamală
Constanţa
B-dul Tomis nr. 312 A
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Ministerul Justiţiei
Curtea de Apel Constanţa
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003
Tribunalul Judeţean
Constanţa
Secţia Civilă – Comercială
str. Traian 31 tel: 0241.606572
tel: 0241.606591, 606597, 606598
fax: 0241.551342, 551343
Sectia Penală
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
str. Independenţei nr. 14
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
Inspectoratul Teritorial de
Muncă Constanţa
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
tel: 0241.691254, 693 951
Ministerul Sănătăţii
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa
str. Mihai Eminescu nr. 2
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060
Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român
Constanţa
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa
str. Lacului nr. 14
tel: 0241.613207, 0241.619626
fax: 0241.673840
Oficiul Judeţean pentru
Protecţia Consumatorilor
Constanţa
str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
S.C. ENEL S.A.
Sucursala de Distribuţie a
Energiei Electrice
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
tel: 0241.805999
fax: 0241.616340
Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
tel: 0241.508238
fax: 0241.542969
Regia Autonomă Judeţeană
de Apa Constanţa
str. Călăraşi nr. 22-24
tel: 0241.664046, 661940, 664444
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Deranjamente
DERANJAMENTE POSTURI
TELEFONICE . .................. 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Alte servicii
DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
JANDARMERIE ............................... 956
TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Serviciul unic pentru
apeluri de urgenţă ......... 112
Centrul de Educaţie şi
Cultură Turcă – UDTR
Bd. Al. Lăpușneanu nr. 71, bl. LV1 parter
tel: 0241.512528, 0341.432634
Mihail Kogălniceanu
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
cod 907195, jud. Constanţa
telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820