Categorii de sufixe

Clasificarea sufixelor

Sufixe după origine

 moștenite din latină și slavă: -ic, -eală

 împrumutate din turcă: -giu, -liu, -lâc
 împrumutate din maghiară:  -șug, șag, -ău
 neologice: -bil, -ism, -iza, -mente
Sufixe după morfologia cuvintelor rezultate

 substantivale: -ar, -ământ, -ătate, -ătură, -eală, -easă, -eață, -ime, -iță, -tor, -uș, -ist
 adjectivale: -bil, -esc, -iu, -ui, -os, -cios, -tor, -al, -aș, -ător, -bil, -uriu
 verbale:  -a, -i, -iza, -fica, -ăi, -ăni, -ona, -ui
 adverbiale: -ește, -iș, -âș, -mente
 pronominale: -ica, -ică, -uță
 pentru numerale:  -ime
 pentru interjecții: -ică

Sufixe după sens

 diminutive: -aș, -el, -ea, -ic, -ică, -ice, -ioară, ișor, -uleț, -uș, -uță, -iță, -uc, -ui, -uie,
-uț, -eț, -icică, -uliță
 augmentative: -an, -ău -andru, ișcană, -oaie, -oi
 pentru nume de agent: -ar, -aș, -easă, -eț, -agiu, -agiu, -ist, -tor, -ier, -er
 colective:  -ărie, -ăraie, -et, -ime, -iș, -iște
 locative: -ărie
 pentru denumirea unor abstracțiuni: -anță, -etate, -eală, -ie, -ință, -ime, -ism, -ătate,
-itate, -ărie, -tură, -oare, -enie, -iș, -îș, -lâc, -șug
 pentru denumirea unor modalități: -âș, -ește, -iș, -mente
 pentru denumirea instrumentelor: -ător, -ătoare, -ău, -itoare, -ar, -uș, -ură
 pentru denumirea originii: -ean, -ac, -an, -ian, -ar, -aș, -ez, -it, -iot
 pentru denumirea însușirilor: -al, -ar, -aș, -at, -bil, -esc, -ist, -iu, -nic, -os, -tor, -uș