CALISTRAT HOGA

COO(Tig-/

M U N TI I
mTu I
ric
'tovek
S'

rroo LI

.
;oh tl Pp,
,
,
4 ...; - -- ,...,,,i!,,, , x.
,,,,, , ....---- -------
. '',' --.7---. - I 1,, ' '' '., d. ' , 4' ' ---t.--.:_ --Z7,._ : 7 "..--gri::-.;.- --.... -.4-..Tfa:;,,r ,T--.5,----...,..Z.-,--5'.. --, -,--,--
Pa.'
..._-_,-,...- ,I. mg.
,,,ii.,,,.. ,,,,_.,,,, ,...-..,,-,,r,A..,,,,,, _
.r.....:.,...,s,.

a.
D.
'
:.i.,.i...1.,.
., ,, r

-;.-,-4,..-- ..)... r.,-.-F-
itt`b
Efif
- ,,

, V fr. ' , - '''''' " ';'

'"),rA n7
'
I1,,i' 't.Yr,
'
. -.,,, :

.?3.,
,
A\\
"
c
0.44' 14'

www.dacoromanica.ro
-Aga 1 tU Rit'ftA R
-
IN MUNTII NEAMTULUI

www.dacoromanica.ro
 CALISTRAT HOGAS

IN MLINTII
NEAMTLILLII
EDITIA Ill

EDITURA CARTEA RONIANEASCA", BLICURE$T I

www.dacoromanica.ro
DE ACEI.A AUTOR.
Pe drumuri de munte.
Cucoana Marieta.
ParIntele Iovinadie.
Cuconu Ionita Hrisantt.

www.dacoromanica.ro
 FLORICICA
De asa datd, m hotrii sl plec alare
funda era asupra iarmarocului dela Duminica-
mare, ruga' pe prietmul meu Tasache CrAcA-

uanu, cel mal vesta hipolog sau, mal bine zis,

geambas de pe \Teman, s-mi inclnpue un cal
potrivit pungn mele i tinte! ce urmAream.
Astfel, spre sara mat sus pomenatei sfinte Du-
muna, numal ce-1 vId pe Tasache al meu in-

www.dacoromanica.ro
8 ILISTP ir HOGAS

trnd In ograd si ducnd de darlogi un soul

de dihanie, pe care cu un prisos de bundvointa
al fi putut-o lua drept cal

-
-7.---- ... . ------...,..---
-

-...----' 7-00--s-).;,-_-..,--,--
--:----_--5----
-.,,,.---,,..
--...
---
z----,-: .,-.-:..ft--,

--- -::: -----`--

- '""':.-;. " ,----.--,.--='-,,_. 7::
---s, ..,-,-,...7....,.,-.:.---......:,
- .--,,".:::-.--,------ s',..-sW.- -t1,,Ck:`,.
,.....-----,---.... --,.,:.

Bine, mai Tasache, zisei eu esindu-i inainte

de-abia stdpanindu-mi rsul, da' de unde

www.dacoromanica.ro
 IN MITNTII NEAMTULIII 9

dracu ai prins tu dihania asta si mi-o vari in

ograda cu atata ifos?
De unde? Ia din iarmaroc, dupace am dat
50 de lei unui Roman dela munte.
Puteai sa te dud dracului cu Ronanul si
ca muntele au ca tot; da' ce vrai s fac
cti mata asta, bre?
Cu mta asta? Ai s'o pui pe grunte
pe sacear si, in cloud saparnni, n'ai s'o mai
cunosti. E o iapa de rasa, din soiul lui popa
Gheorghe dela alugreni.
Poate o mata de soiu, mi TasacheI mi
se pare c Romnul dracului te-a legat la ochi
si, in loc de iapa, ti-a vndut o mata.
Mta, nenat, ai s vezi, numai mersul ei
face mai mult decit am dat.
Ei, si adica ce asa de strapic mers are,
de crezi tu Ca' face mai milt de 50 de lei?
Merge la gebea, de poti s" dormi pe ea
si s duci pe palm paharul cu apd.
Bine, mi prpdditule, nu cumva crezi tu
c eu m'am hotarit sa-mi strmut donticilitd
pe spatele unei mate sau s duc depe pamant
ap sfntului Lije din cer? $i, mai la urrri, ce
mncare-i gebeaua aceia a ta?
Gebeaua? gebeaua e un fel de mers ar-
menesc, adica imprastiat si leganat: merge fr
s" salte; rar cai merg la gebeal
Bine, am priceput; acum vino de sa la
masa cu noi, s'apoi te poti duce la dracu cu
toate gebelele tale.

www.dacoromanica.ro
10 CALISTRAT HO GAS

Si ma cum, in sfnta zi de Duminica-mare

m trezn sthpAnul in reg-ul al uner epe met sr
slabe, care mergea la gebea si care urma s fe
tovarasa odiseet ce planuiarn
Oricum, dar Tasache al mea avusese drep-
tate, dup dou saptarnni de gram* si de
saceal, Pisicuta asa o botezasem pe rapa
reintrase in deplinatatea formelor alese i dra-
g-Ease, pe care i le inserrinase smut, din care
hipologul meu Tasache zicea ca se trage Parc'o
vad s'acum: castanie peste tot, cu botul mic
si Cu nanle largi, cu capul fin si taiat pe
niste unii dulci si bine hotarite, cu ochn negn,
man si viol, ca coama bogata, cu gitul gros
puternic, cu pieptul lat, cu trupul sprinten
subtire, cu soldunle largi, cu piciorul fin si
nervos, ca copitele miei i usor Inclinate. Pi-
sicuta mea avea mar mult inftisarea unui lucru
de arta, decE a unur cal de ham $4, de unde
at f crezut eh' greutatea unei pene ar fi fost
deajuns ca fringa mijlocul In doua, niel
macar nu se Indoi cnd eu 1ml asezai pe spa-
tele ei volumul respectahtl al persoanei mele cti
intreg tarhatul meu de drum .. Ce voiti? era iapa
din soml lui popa Gheorghe dela Calugareni..
Plecai.
Muntele Petncica, fa'and pe stnga fata ra-
s6ritului, tinea tnvaluit Inca, In umbra-I colo-
sala, orasul adormit Gel mult daca, in aerul
impede al diminetii se trial-tau, ca desteptate din
somn, subt inane raze ale soarelui, crucile cu

www.dacoromanica.ro
 iN MUNTII NEAMTULUI 11

fete sclipitoare ale bisencilor; iar valunle de

lumina ale rasantului departat, lunecand pe dea-
supra crestetului stancos al Petricical, Intindeau,
peste adancul vazduhulm, o punte aenan de
pulbere auntal, care mergea sa-si razime cap-
tul dimpotriva de negurile sure, in care se pa-
reau cufundate pang la gat piscunle viorii ale
muntilor din apus..
. Taal() solo e senza compagnia...
Mersesem trei ceasun fr opnre i Pisicuta
imi adusese aceasta la cunostinta gemand i stra-
nutand . era obosita Descalecai subt un plop
btran i stufos de pe margmea drumulm, luai
seaua din spatele Pisicutn, o frecai la ochi, o
trasei de urechi, o mangaet pe obrar si o A.-
rutal drept In nuilocul botului; ea, magulita
de aceastal neasteptata dragoste, intinse capul
ei drag-Alas si-1 ra."41na pe umarul meu... lata
pentruce-i 'My= sal pasca sloboda patlagma,
troscotul si chirul colbait de pe margmea dru-
Mului; tar eu desfalcul si intinset pe iarba, mai
de-oparte, mantaua mea imensa, cu care asi
putut acopen intregul nostru emisfer; aprinsei
o tigara i m lungn pe spate, ca un alt Pro-
meteu, la umbra stufoasa a plopului Atat nu-
max, a pe Prometeu 11 cmpeau de pantece
de nas vultuni cu pliscuri de fier al lui Zefs,
in limp ce pe mine ma piscau de spate si de
ceafa o intreaga republica de furruct, peste a
caror tail se abatuse se vede o margine
din poalele nesarsit de lungt ale mantalei mele,

www.dacoromanica.ro
12 CALIBTRA.T HOGA,5

aceasta tocmar atunci cnd priveam mar in-

spira,t, prin reteaua frunzelor plopulur, alba-
-,, AN
( r..101.1y
.A\N
i It
1

.7.

strul adinc si impede al ceruktr, cnd sufletul

rneu era gata s." strbatl, pe o raz.' de lumm,
tuna kumlor nev'zute, cnd imma mea trice-
puse s bat subt pinterml dureros sau dulce

www.dacoromanica.ro
 IN IIIITNTII NEAMTTILIII 13

al amintinlor, cand sit-Mucha mea inchipuire

era s mat adaoge, insfarsit, o nestimata,
la cununa nemurini mete!' ..
Cuminte Insa' ca totdeauna, imi cutai de
treab, lasai cerul In pace s-si cearnk azuru-i
adanc In picatun albastre prin reteaua deasO
misctoare a frunzelor de plop, razele de soare
s se topeasa, in tonun de aur, pe fundul vioriu
dep`rtat al muntilor, vantul amagitor s s-
rate flonle i fug, iar florile inselate s
plece in urm-i capul si s plnga Cu
de rou... si-mi umflai mantaua de-o aril* o
tarn pan dincolo de tara neagr a furnicilor
cu dintn de crit, o scuturai asa de puternic,
incat starnii o groaznic vijtelie pan' In depr-
tare si surgunii din sanul dulce al patriei, In
tri strine $1 necunoscute, o sumedenie de fur-
nia IndarAtnice, care se acataser de mantaua
mea, hotrite s m urmAreasc ca razboiu chiar
dincolo de hotarele lor! $i fiindca buna cu-
viint cere, cind te afli in largul natuni, sO
cugett cat o plosnita cel putin, ma multamit,
doar, s gsesc cusur frunzelor de plop, c
fac prea mare galgie degeaba i fara cuvnt,
c adica la itfltimea la care se afla', fr ca o
adtere cat de usoar sO le bage in sama, ele
totusi se clatinO cu zgomot, lovindu-si unele
de altele discul lor lat i greow, aninat,
cump'neala, de o .coad lunga i subtire N'asi
putea spune tocmai hotrit, daca, In timp de veo
data' ceasun lungi, am stat destept si am mat,

www.dacoromanica.ro
14 CALISTRAT HOGAS

sau daca am dormit i am cugetat, dupa cum

larsi n'asi putea lamun, cam ce hotar ar putea
fi intre vis i aeve; atata stiu, a la desteptare
ma treni cu sfntul soare acatat de varful
plopultn
Dm albastrul sters al cerultu adanc, soarele,
alb de fierbinte ce era, ploua ctt foc peste ca-
petele noastre; suflare de \rant nu mica
aerul Invapatat; in fan* niel-un fir de iarba
nu se clatina; chiar plopul neastamparat se
lirrustise i, depe verdele gulps al foilor lut
incremenite, lumina soarelui se rasfeangea In
vazduh ca depe mil de met oglinn aertene.
Intreaga fire rasufla greu... Cel mult daca co-
sasul ragusit, locuitor nevazut al nuns& us-
cate i greerul de camp, negru i spnnten sta-
panitor al umbrei din impartia imbalsamata a
florilor, mat trhau a arsitl
Dupa alte dou ceasun de gebea sau, mat
bine zis, de 'Mot al Pisicutu mele prin marea
de flacan, ce se revarsa pe,ste pamnt in miezul
arator al zilelor de vara, carnii la dreapta
intrat deadreptul st tnumfal, prin portile larg
deschise, In ograda caselor de tara unde locuia
un vechiu prietin al meu Stapina de casa,
In 'mina alba de dimineata i cu capul slobod
invaltut in o gnmea tot alba" st Cu turturi mict
de margele ron pe margine, trebaluia nu stiu
ce prin cerdacul larg din fata Cand vazu de
departe pe cmeva intrAnd calare, facu repede
unghru drept din bratu-i alb, rotund si gol

www.dacoromanica.ro
 IN MUN'ITI NEAMTITL 15

pdri la cot, puse rute despre scare cu palma-i

diafan o micA perdea trandafirie privirii, se

rzimg cu celAlalt brat sApat in marmurA vie

de balustrada cafente a cerdacului, se mlAdie
putin inainte, rAmase nechntra si se urt tint ..

www.dacoromanica.ro
16 CALI STRAT HO GAS

0 mat frumoas si rnai desavarsita cariatida nu

se putea inchiput.. st, in o clip, disparu. st
se mistui, ca inghitita de privazul intunecos al
unei usi intredeschtse... Cu atat mat rau sau...
cu atat mai Wile pentru cine n'a vazut stele
cazatoare in plinul nuez al zilelor de Wile; si
inch' si mai bine pentru acel, canna privirea nu
1 sa intunecat aevea subt inclupuirea, C o raz
si cea mai fumuwas s'a rapt din soare
si s'a mistuit, ca inghitit .. fie cluar din pri-
vazul intunecos al unei usi intredeschisel...
Pisicuta se opri la scard st, inainte de a des-
cleca, o femee triMig infra intampinarea mea,
m pofti in casa, din partea duducal" Eu,
care, and imi vine la socoteal, tau vorbele
dupa slova lor, facui chip Pisicutn ca fraul la
dreapta, casi cum ast fi avut de gaud sa urc
scara calare si s infra in casa ca nsicuta, ca
tot Pisicuta care nu sovaia intre glum si intre
frau, si puse una din coprte pe intaia treapt.
fur facti femeia, npand spriat; st repede
fugi In casa. Auzii din launtru un hohot de
ras femeesc din toed mina, ce nu putea fi decat
al stpanei de cash*, care demult lira cunostea
apucaturile
Descalecal, si dadui pe Pisicuta spre ingri-
pre unut argat de ograd, tar eu sud scara,
aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cer-
dacului si intrat in cash' Femeia, pe care o
spriasem, ma scutura de colb at o pene, pri-
vind in pamant s'i de-abia stapanindu-si rasul,

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMTULIII 17

ca palma la gura: mi se dadu apa, ma spalai,

ma' stersei, ma' ship' de degete in loc de piep-
tene i trecui In alta odae mare si carat im-
bracata unde, Odd ce sa' ma mom, ma As-
tuynai pe o canapea i aprinsei o tigara, ca pn-
virea pierduta in podele ca in adancul cerultn.
Mare lucru, s nu fi fost fermecate podelele
casei aceleial Altfel nu putea da sama
pentruce, fAr sa-mi fi fost somn, ploapele-mi
cazura peste ochi i, in loe de intuneric, o pu-
ternica lumina imi inund pnvirea iar inchi-
puirea mea se strmuta, inteo chi* in alte
Fund, in alte timpuri . Stransei pleoapele mai
tare, ca sa va.'d mai bine .. Un mare oras, ase-
zat intre dealun verzi, se intindea Inamtea mea
si, pe strazile-i albe, largt si pline de soare,
Fume multa foia In toate prtile Eu, cel de
altadata, istovit de nevoi, cu ochn stansi, cu
obrazul ingropat, cu musteata batrin inainte
de vreme, cu pantalonin scurti pan'a' la glezne,
de se vedea guma srcacioasei mele incalt-
=rite, ca haina roasa la un cot si carpal la
celalalt, pe cap ca o palane in stil acordeon",
scoboram la vale pe o strada lungA, larga
dreapt, ca capul plecat i plin de ganduri, la
o subtioar cu un teanc de carti ponosite, Jar
subt cealalta cu... un mare si rotund harbuz tur-
cesc.. Intrai In ograda unei man cldin din
coastele nand hisenci si un stol de fete intre
opt si zece ani, In fuga mare, se repezird Ina-
intea mea: una, mica cat o lingura i iute ca
2

www.dacoromanica.ro
 18 OALISTRAT HO GAti

o picatura de argmt vra, le intrecu pe toate,

imi sari In gat, ma sruta sau ma musca de
obraz sau de ureche, sari rapede jos, inapoi,
lua harbuzul mai greu decat ea, Il tranti de pa-
mint de se desfacu in o suta de bucati, lua pe
cea mai mare si prmse a-i roade miezul, inmor-
mantandu-si in el, pan la sprancene, fata-i mica
de coml. Din cand In cand, arunca spre mine,
peste marginea de deasupra a cojii de harbuz,
ochii ei man, negri si plini de o nevinovat bu-
curie; zama rosie it picura depe barba pe pe-
stelca si de pe pestelca pe pamint... Chid ridica
capul spre a-si mai lua suflet si a vedea In ce
parte mai are de lucru, era manilla pina la
urechi si o samnta de harbuz neagra i lata
ramasese lipita pe vrful nasului
O singura. data In viata mea am simtit pa-
rerea de rau ca nu sant pictor
Apoi jute ca o zvarluga se repezi i imi san
drept In brate; ca o mana imi prinse o mu-
steata, Jar cu cealalt m luk pe dupa gat,
de-mi ajunse coaja de harbuz drept dinaintea
gurii.
Mananca, bdie, i mata; sa vezi ce bu-
nu-il... iise ea. si-mi potrivi la gura partea,
unde mai ramasese ceva mlez.
Al tare-i bun! zisei muscand Se cunoaste,
Floricko, ca pe-arci a mers botisorul tau de
trandafir si dintisorii tai de soncust.
c'o indemanare de cow boy, svarli coaja
roasa pana la verde In ceafa unei fete; ma lasa

www.dacoromanica.ro
 tN MUNTII NneffruLin 19

de musteatA, mA ImpresurA eu amAndouA mA-

nile pe dupA gat, Isi vArI capu-i mic subt mar-
ginile pllAriei mele i mA sArutA cu zgomot pe
frunte.
BAdie, tare-mi esti drag! zise ea lAsAndu-se
putm pe spate, rAzAmatA de amandotiA bratele
mele i privindu-mg drept In ochi cu un fel de
extaz nepotrivit cu cei opt ani ai ei. Asa-i cA i
eu ti-s dragA?
DragA, Floricico, dragl, zisei eu, strAn-
gAnd-o In brate; dragA ca o floare mititiel
nebunaticA ce esti, fiindc5, pe humea asta numm
tu, draga bAditi, te mai gAnd,esti la mine.
Un zAmbet amar imi trecu pe blue, mi se
umezise ochii si glasul mi se InodA In gat.
lar plAngi, bAdie?
Nu Floricico, mg bate soarele 'n ochi...
Spui minciunt, bAche, soarele te bate In
spate; te doare ceva?
SA-ti spun drept, Floricico, mA doare ca-

Cu amndou mAnile ei mici, i ude Incl.

mA netezi pe frunte moale i drAgla ai.. terse
ea singurA si... pentru totdeauna, locul uncle ml
sArutase cu atAta nevinovAtie.
Deschisei ochii, dar nu Mai vAzui nimic din
ceiace fusese... Atta doar, cA inA aflam Intr'o
cas1 de tarA, trite odae mare si curat intbrIcatl,
rAstumat pe o canapea, cu tigara 'n gurA
cu privirea piesdutA in podele ca In adAncul
cerului.

www.dacoromanica.ro
20 CALISTRAT HOGAS

Mare lucru sa nu fi fost fermecate podelele

casei acelelat I

Pe uncle intrase, putui da sama poate

6' pe aceleasi scan ale vazduhului, peste acelasi
rau larg $1 vijelos al timpului, peste care
inchipuirea mea, faurind spre trecere o
punte de lumina, legase intre ele cele doll ca.-
pete departate ale vietti mele . Poate ca intrase
cu un pas marunt, usor si nesimtit, prin it4a
intredeschis a ()dan.. Se poate. Gaud pleoapele
mi se Mica de peste ochi i recapatai simtul
realitatn, stapina casei imbracata Inteo ro-
clue neagra de matasa usoara, incinsa peste
mijloc cu un colan lucrat in solzi
statea in picioare dinaintea mea i ma pri-
vea nemiscat De subt horboda neagra
subtire a marmot stangi, dimprejurul alb al bra-
tului el, mijeau cu scanteeri boabele
marl ale 'unei bratart de margean; tar din noap-
tea negru rochii, cu rasfrangen miscatoare
molatice de lumina' muta, rasarea gatul el de ala-
bastru viu si capul el sculptural de Venere an-
ti& Pare c'o Arad s'acum . Cate vieti, cite
cite suflete n'ar fi putut gist mormintul lor
de veci in taina adncimii fermecate a ochilor et
negril
O privn drept In fat .. Pe nas nu mai avea
lipita saminta de harbuz neagra i lat..
Pe fruntea mea, rum o urma de nevinovata
sarutaref Imi intinse amandoua minile ei albe
mcici; eu i le sarutai pe amandoua, fra

www.dacoromanica.ro
 tls7 MIINTII NEAMTITL1J1 21

dau mIcar buti dimineata i fr s m uniese

de cum stteam rstumat pe canapea.
Foarte frumos, domnule bdie, zise ea In-
desf.candu-s1 usor mantle din stransoarea
mea i asezandu-se pe un scaun aproape de
mine, foarte frumos! Va s zic dumneata
vh la mme s dormi, nu s m \rem?
M larta, cuconit. Floricico, zisei eu foarte
serios: mat Intra afl c eu nu dorm niciodat,
funda visez totdeauna, al doilea, nici n'am
nevoe s te vAd, fie acas* la dumneata, fie on
unde, deoarece, cand m'A aflu singur, prea ai
mestesugul de a mi te varI nepoftit In suflet,
prin fundul plriei si a-mi starni fel de fel de
vedenii Cu farmazonnle d-tale. De dud crezi
dumneata, c umblu eu dup o vrjitoare, care
s.-mi descante de-a scApairii? Ia te poftesc, caut
In cretit dela spate al rochiei d-tale celei cafenn,
ca care erai imbrcat la Dumbrav acum o lun
a,i s vezi el le lipseste o bucAtic ttat cu
cutitasul; ce vrai? mi-a spus o vrjitoare s-i
duc ceva de pe dumneata, si am s5.4 duc
Nu glumesti? Mi-at tiat rochia mea cea
cafenle2, zise ea cn glas de spatm glumeatA; si
punandu-si mana la gura cu o nespus drgl4ie,
dat numai femeilor, m privi o clip, cu zam-
betul pe fat, drept in luminge ochilor
Ar trebui s fiu o mare secAturA, ca s
m'aptic de glumit ca o fermeatoare ca de-al-de
durnneata; cel mult (lag umblu s-mi rscumpr
sufletul din o robie mai grea de cat a Turcilor
a Ttarilorl...

www.dacoromanica.ro
22 CLUSTRAT HOGAZ

Rochia mea cea cafenie, pe- care mi-a cum-

parat-o Stefan dela Bucuresti?!
Ei, dal. Rochia dumnetale... cea cafenie..
pe care... etc., etc.. si ce poftesti?
bache, tare-mi esti urat... fugi de-
aid!... rise ea aooperindu-mi si Impingandu-mi
usor fata Cu toate cele zece degete moi, calde
rasfirate ale amanduror manilor sale mici,
esti un salbatic si un original, cum n'am mai
varut!...
Nu cumva, mititica mea, cuconita Floricico,
vei ft crerand dumneata, ca tare-mi esti draga?
Te Inseli!... Salbatic si original!.. Of !... ce mare
descoperire ai mai facut! Oricum Insa, zisei
eu razgandindu-ma, tot e mai mare decat a doua
camesa dela raci si nu stm a mai catea prostie
dela scoici, descoperite de mustdciosul, balbaitul,
gusatul i. favoritul d-tale Invatat dela Bucu-
resti
Badie, iar incepi cu
Proshile Se poate. Decat sa fad buie
sa nu ma mai pui In fall cu favoritul d-tale In-
vatat, ce vrai? Nu pot suferi mutrele
balbaitel
$i va sa ilea dumneata, domnule Badie,
nu ma mai iubesti de loc7 zise ea cu un ton, pe
care se silea sa-I fad amenintator
De loc.
$i nu mai poti suferi mutra mea?
Nu.

www.dacoromanica.ro
 br munn zrEA311'urim 23

Si n'ai s vu s ma mai vezi niciodata?

Niciodata.
Si-ti sunt urit tare2
Tare uratal...
lute ca fulgerul Isi puse si lsi Indesa pe gura
mea dosul moale si cald al amanduror mnilor
sale albe si mici...
Saruta, sa te ert!...
Chernai In aiutor tot stoicismul sangelui
meu si, cu zambetul In ochi, ramasei nesimtitor.
Bine, am sl te parAsc lui Stefan c nu ma
mai rubesti, zise ea cu fata InfMc:grat de o
dragalasa mnie si cu elm apnnsi de ura unel
iubin Inadusite...
Ei si?... Nu cumva Stefan al d-tale o sa
ma faca sa-mi fii draga cu deasila, odatA ce-mi
esti urata foc?...
Zambind si neclintrta, ma privi o clipa drept
In ochi
SW ce una, badie?
Ce, cuconita Florida)?
Hai sa ne Impacam
Hai .. da' ce-mi dai7
Ce sa-ti dau?...
Unghiuta matale dela degetul cel mic.
Cu o miscare mladioasa si agera, vrednicA de
cea mai agera si mlachoasa pisicuta, Isi lipi re-
pede de buzele mete unghia degetului celui mite
dela mana dreapta .. Ce sa saruti din o unghie
trucA, chiar cald4 si trandahrie de-ar fi fostl...

www.dacoromanica.ro
24 CAUSTRAT HO GA5

Totu$t rasuna In vazduh zgomotul puternic al

une! patima$e
Stefan, brbatul Florincat, era cel mai bun
prietin al meu din coplarie
Ea .. mai presus de cat Ileana Cosinzana, din
cosita floare-i canta sau decat Trestiana, flica
dumnezee$te gre$it a vre-unut Statu-palma-
barba-cot
Dar, insfar$it, met en schimband vorba,
ce e cu lenewl d-tale de Stefan, de nu se mai
arat? Nu cumva doarme Vacum?
De uncle? Stefan e dus de en la Galati
cu de-ale mosiei
AI .. va sa ma, mititica mea cuconit Flo-
ridco, o s'avem cinstea $i placerea de a pranzi
Intre patru ()chi?
Ba, ca voia matale, domnule Bache, o s'a-
vem cinstea i plcerea de a pi-Ann Intre douazeci
patru; toate surortle $i verele mele au navalit,
Optamana asta, peste mine de pretutindent
Ce pacat, ca n'a navglit, sptmana asta,
peste dumneata $1 invatatul d-tale dela Bucu-
re$til.. Am fi avut atunci cinstea si placerea de
a prinzi intre douazeci $1 cinci de chit .. Am
auzit c invatatul d-tale, uitandu-se prea de-a-
proape la un rac mare si viu stii ca. e scurt
de vedere racul I-a apucat ca foarfeca pi-
ciorului de lumina ochnilm, $1. l-a chiorit
De tri mai neckie$ti a$a, badie, sa
ca ma mnii foc.

www.dacoromanica.ro
 lic MUNTII NEADITIILIII 26

O cit inn place s'A m cerfi

Cu-adinci-P ochi i marl
De-at stt tu 'n urmA, chid m erP,
Cit de frumoasd-mi pan I

M lovi usor cu palma peste_gur $1, sculn-

du-se repede de pe scam, se duse de aps
Cu arttorul elastic pe butonul de lnga u$A
al unei sonern
Dureroasa fericire tmuse o clipal..
In deprtare, rspunse apsrii un lung *Alt
metalic, care lud in urechea mea inatisarea pu-
tenuc a zgomotului de prAbusire inalt $i n-
praznic.' a unei vechi cldiri Ceva se prbusi,
parc, In mima mea si, in o clip, mi se pru ea
am &Alt o viat intreag4 Sngele mi se scurse
din fatd si numai ochn mei umezi de lacrimi $1
pironiti In podele mai r.maser vn pe chipul
meu de mort..
lar zise ea uitndu-mi-se in fat i scu-
turndu-md usor de umr lar7.
Nu .. m bate soarele 'n ochi
Spui mincium, b'die unde vezi soare7
ce-ti este?..
Drept sa-ti spun, ma doare... capul...
Nu zise nimic Se ls mai mult s cad,
decAt s se aseze pe scaun, Cu mnile incru-
cisate pe genunchi si cu capul plecat. Cine stie?...
Poate c 1 ea tri In o singur clip o intreaga
viat!
Ah'... izbucni ea deodat, ridicnd i in-
clestandu-si in vzduh, ca spre rugciune, minile

www.dacoromanica.ro
26 CALISTRAT HO GA$

ei !Ache, tare sunt nefencita... Doamne!

Doamn e
$i nodul lacrimilor Ii tale glasul
Cu ochii umezi si pierduti In desert, cu ma-
nile impreunate i rugator indreptate spre o
putere nevazuta, avu o clipa de incremenire.
Chipul durum desnadajduite, chemand asu-
pra-i Indurarea cerului, n'ar trebui sa fie alffel
sapat in marmura.
Nu fi copal zisei eu sculandu-m repede
de pe canapea si netezindu-i usor amandoi o-
braid. Nu fi copiW... Nu se pot Infringe ho-
taririle soartei; pe cal deosebite santem meniti
a ne duce fiecare crucea On pe val.-fill Gol-
gotei... Nu fi copilal...
Ma privi ratacit ca ochn plun de lacrimi
Nu fi copila pentru Dumnezeu!... Linis-
teste-te!
$i apucandu-i capul tare mini, o sarutai ca
pe un copil, In parul ei negru i bogat
desfacu manile i molatec le lIsa sa cada
pe amandoi umerii mei
Bache, tare-mi esti drag!.
cu o usoara strangere nervoasa, ma trase
putin spre dansa
Asa-i c eu ti-s draga"? . rise ea pri-
vinduina adanc In ochi
Ii apucai amandou mantle ei mici In mantle
mele tremuratoare.
Draga, Florickco, draga dela slink* de
harbuz lipit acum douazed e ani pe varful na-

www.dacoromanica.ro
 IN minTril NEAniTtim 27

sului tdthi de copal, si pan la alunica neagr

ce doarme dus si fericit pe bratul tu de
femee, In umbra trandafine a culcusului su
de fulgi auntil...
...$1 niciodat n'am Intinat pe aceast. femee
In noroml murdar al simtunlor, $1 n'am tara
niciodat In vartejul de dragoste pangritl a
sangelm ce cldcoteste In vine stncate si pc-
toase pe acest inger nefericit, icoanA desAvirsit
a dumnezeestii frumuseti...
Totusi...
Destull .. zisei eu at glas inecat si rgusit,
desfcand si aruncand repede si brutal, manile
ei din manile mele Destul, Floricicol...
lute ca o zvarlug, ing impresur pe dup
gat cu bratele el si... m snug, sau m muK1
de obraz sau de ureche ..
$1 trupul mea cuprins de fiori nu se mldie
subt greutatea ametttoare a trupului ei...
..In ograda unei mari cldiri din coastele unei
bisenci .. =ea' cat o lingua.. lute ca o piatitr
de argint vm... oare timpul si uitarea nu aster-
nuse Ind., peste icoana vie a unei vieti de alt-
dat, lintoliul lor nestrbtut?...
Femeia, pe care o spriasem, intr ca ap
si dulceti
Las, Anick tablaua pe mask zise ea fe-
men, $i vezi, dac duducile-s ImbrAcate, poftes-
te-le Incoace; spune-le c'aveni musafiri dela
Piatra.
Femeia esi

www.dacoromanica.ro
28 CALISTRAT HOGAS

Apropo! zise ea, venindu-mi In fat

punndu-51 o mn pe umrul meu, nu ti-am
spus Ca' Magda
Ei, ce e cu Magda?

fr ndoial, veun
Si-a scrntit,
dndu-se de-a tumba pe veo cpit de fa_
Nu.
Atunci se vede c, din nebunatica, drgi-
lag 5i mincinoas cum era, sa fcut Inteleapt
ca un vitel de trei ani?
Nu, ghicil
Apoi atunci, Floncico, rogu-te sa te faci
lingurrit, cci tiganc e5b, pune-ti In prul
tu negra ghioci In loc de flon, ca s am de
unde lua unul, spre gbci
Ei, nil, zise ea nerbatoare varindu-se
In sufletul meu
Drept rspuns o srutai u5or pe frunte
Ei, nu, gliaci .. 51 se aun pe du5amea b-
taia u5oar. 5i poroncitoare a piciorului ski mic
Nu cumva, zisei eu zmbind ca Inteles
rsucindu-mi vrful musteth, nu cumva fru-
moasa noastr Maria de Magdala a5a
ziceam eu Magdei si-a vndut vila sa din E-
rusalim i, cu pretul aurultd depe ea, a cumpArat
mirezme scumpe, spre a le vrsa pe picioarele
vre-unui sus de contrabanclI 5i a i le 5terge,
in urni, Cu prtil ei negra 5i bogat?
TocmaiL. Tocmail.. Magda se mrit, e
awl i..

www.dacoromanica.ro
 iN MIINTI1 NEAMT171,171 29

Viitorul" dumisale?
Datt o sa-1 vezi, o sa-i fact cunostinta i ai
sa-rni spui cum ti se pare
Cu alte cuvinte, ne aflarn in deplina Cana
Galileei Foarte bine!... Magda e o vitica
proasta
$1 p-entruce, ma rog?
Pentruca nu-mi place, and vin la voi, sa
pun frac sit manusi albe, stii ca eu sunt cam
neciopht, putea s mat astepte Magda cu ma-
rafetunle prezentatillor si ale reprezentatnlor
sale matnmoniale, macar pana ce treceam eu
Bistrita i avea In urma destula vreme sa se in-
doape, cat poftea, ca ratoehle nesarate ale cine
stie carui vanator de gologatu Desig-ur cd-1
cheama san Georges sau Jean . Stm eu ca voi
toate aveti gustun frantuzesti; adu-ti aminte,
cat sange rau ti-am facut, pana ce sa te dezbar
de a mai zice lui $tefan al tau Etienne"; dar
insfarsit, cum cheama pe vutorul tau cumnat?
Georges ..
Destul, ca ma zgarn In ureche
Un ropot de alergatura repede i o mare
galagie de glasuri femeesti, care vorbeau tare
radeau in acelasi timp, se auzi prat cerdacul
larg din fata 51, cat al clipi, privazul list' se
umplu de ochi veseli si de fete inflonte
iarasi, cat ai clipi, m simtii apucat de mani, de
brate, de umere, de cheotoarea surtucului
Bine ai vemt MAIO
De unde vii, badie?

www.dacoromanica.ro
30 CALISTRAT ROGAS

Ne-a spus Florica c'ai

Asa-i sA mai sta.' la noi?.
Azi mergi cu noi la DumbravA
ha! .. Ce bine-mi pare c'ai zise
Emilia, grind in sus prin casA i bAtand In
palme de bucurie...
O sA-mi devastati persoana, "Mari ce sail-
teti!... zisei eu insfArsit, cuprinzAnd In brate
atAtea capete ate putui i sArutndu-le pe fie-
care drept in (Testa.
Bine v'am gAsit!
nu stm pentruce potopul acesta de bucurie,
izvorit din attea ininn curate, nu era indeajuns
sA inece un fel de dureroasA intristare, ce-na
stApAnea sufletul i mima.
Floricica, cu dui in podele, stAtea rAsturnatA
pe canapea In locul unde sezusem eu si, invar-
tind pe deget o chee micA legatA de capAtul unei
cordele row, pArea dusA pe gAnduri i strAinA
de ceiace se peirecea In jurul ei
Oare podelele easel aceleia nu erau ferme-
cate pentru clAnsa?
i
Dar, InsfArsit, mai lipseste cineva, zisei eu
apucAnd pe Magda de vArful amAnduror urechi-
lor i privind-o drept in ochi
Se uitA un moment la mine nedumeritA
IntrebAtor, apoi iute se inrosi
la te rog sA mA Iasi In pace, zise ea &An-
du-mi jos mnile cu o loviturA usoarA, i, intor-
cAndu-se repede i oarecum supAratA, se duse
de se opri dinaintea unei oglinzi, unde se pre-

www.dacoromanica.ro
 IN IC:MTH NEAMTULIII 31

fAcu ca-si indreapt mai resfir legAtoarea

lat dela gt, intocmit subt bArbie inteun mare
fiong aurm-inchis
...Femeia e, -Birk* indoial.", ghacitoarea cea
mal grea de deslegat... \radii pcnit de alum
mea, Magda se dusese, tot-us', s" intrebe oglinda,
dac e destul de frumoasIl .. Are, se vede, fe-
meta ceva s din firea paingAnului: prinde in
mrejele sale tot ce-i cade, dar se desateaz, man-
cind numai ce-1 place . Si Magda era un paingn
ca gusturi foarte
Un nuros ascutit de piele ruseasd m1 izbi
In nas, intorsei capull
Domnul Georges .. imi zise Florica, fgcnd
ca stanga miscarea reglementard de recoman-
dare: BAdia", domnule Georges, si ca dreapta
fAcu spre mine acemsi =scare
Incntatl Domnule Georges
Si far obisnuita incovoere de mijloc, stransei
verde si scuturai si mat verde cu dreapta mea
cam rusticA, dreapta grAsulte i rotunda' de
femee cochef a domnulu" Georges Mi se pAru
c strmbA putm din nas; dar suferi cu eromm
felul curat roinanesc al sAlbaticei mete stran-
son..
$1 domnul Georges, care st6tuse domprezece
ani la Paris, nu mirosea 'mina] a pele ruseascA.
Nasul meu avu pAn in sar minunatul prilej de
a se desfAta pe ling4 domnul Georges, cnd cu
nurosul dulcetilor de smeur, cand ca acel al
dulcetilor de fragi sau de d.psune, and, In-

www.dacoromanica.ro
 82 CALISTRAT HOGA$

sfarsit, cu mirosul mult mai pretuit, pe vremuri,

de Patchouly". Grimm lush' domnul Georges
era ireprosabil": scurt: gros si plesuv, avea to-
tusi parul de dupa.' urechi adus ca maestrie pe
amandou tamplele, fata-i rotunda si brunata
era strajuita din josul fiecarei urechi de cate o
mica pmgea de par castantu, rtnasit din niste
favor* data intregi, dar chinuite mai tar=
de foarfeca glumeata a vreunui brbier part-
man Varful galbiu si ascutit al mustefilor sale
resfirate pe buze, se aroma perfect de simetric
deasupra nrilor largi ale unui nas deselat, bu-
zele carrioase, umede si rosii chemau, parca,
spre ele mncarile grase i sarutarile calde:
chit, spalaciti si lenei, vadeau o mute som-
noroasa, subt barbia cu indoituri proaspt rase
pudruite, tipa, de-fi ametea privirea, fiongul
imens al unei legaton rosii, pe pantecele-i ro-
tund i plin, statea frumos si rotund imbumbata
jiletca fara incretituri, din josul pantalonului
straits pe glezna, eseau si se intindeau, lipite pe
dusamea, hotinele rosti, lungi, inguste si ca bot
de rata ale domnului Georges, 4.ar de pe zarea
lustruita a crestetului su plesuv, ochiul luneca
In vazduh ca de pe luciul sterp st. gol al unei
ape adormite...
Ott toate acestea, dorrmule Georges, zisei
s nu crezi a ma' cheama Badia"; ia, sto-
lul acesta de caragate, pe care-I vezi dumneata
aioea, a gasit de cuvunta sa ma' boteze dupa le-
gea lor; si aceasta pentru singurul cuvant ca,

www.dacoromanica.ro
 tN muisral NEAMTULIII 33

nu stru cAti ani vor mai fi de-atunci, le luam pe

toate la subtioar ca pe o testea de linguri,
alergam cu ele cAt era ograda de mare; ai fi
dat mult s' le fi vAzut atunci cum se inroseau,
cum holbau ochn de subt subtioara mea, cum
scoteau limba $1 cum tipau, de fric s nu le
scap Si cAteodat le scpam inadins... la, vezi
.

dumneata pe domnisoara cea dela oglind, care

se preface c-si indreaptA fiongul de subt br-
bte? si artai spre Magda si care ast'zi
nu stie ce s mai fac cu ochn dumisale cei mari
si negri2 O vezi2., m'a muscat odat de nas,
de-am purtat o lunA de zile urma dintisorilor
dumisale celor mici si ascutiti te pot incredinta
.

c musc ru si adAnc, desi de altiel e un inger

dm ceruri in cAlAtorie de pl'cere pe painAnt...
Magda intoarse capul si se uit la mine peste
umr.
Vrai s te 1711.W Jar, !Ache?
Nu, Magdo, nu, pstreaz-ti dintn, c'o s'-ti
trebuiascA mai tArziu
MA' privi lung, fr s-mi rspund.
Mare parte din toate acestea, z,ise domnul
Georges, le stiam de mai nainte; un singur
lucru nu stain_
C5' Magda e un inger?
Nu CA...
Muscg ru si adAnct
Cam asa ceva, zise el privind spre Magda
cu cea mai spldcit dulceat din lume...
Nu face nimic, de cumva ai prins de veste
3

www.dacoromanica.ro
84 CALISTRAT HO GA$

c e un inger, desamdgirea n'o si fie asa de

mare, cand la urmd, vei afla ea' e un sunplu

Se starni un hohot de ras colosal, sIngur

domnul Georges rdmase scandalizat de metafora
mea si . In gandul lui, mi fdcu mojic.
Fiinde dutuneata, domnule Bddie, m'ai f-
cut cite!, zise Magda, apropundu-se de mine si
prinzandu-md metodic de cheotoarea surtucului,
apoi te condamn s-mi scni spre pedeapsd,
chiar acum, pe albumul meu, versun galante care
sd md indrepteze In ochii d-tale personal!...
Mi-i foame, Magdo, si tii cd, pe neman-
cate, nu pltesc mci dou parale
Bine, ti aman pedeapsa pe dupd pranz
Dupd pranz .. bine.
Flonca se sculd de pe canapea si esi
Emilia Ind lud de, brat si m tari dupd ea in
grddmd Peste cateva minute sosird toate cele-
lalte, cu Magda In frunte i cu domnul Georges
in coadd
Magda veni drept la mine, Ind apuc de ce-
Walt brat si md indreptd pe o cdrare dinspre
fundul grdinii, care dAdea In camp
Magdo, stii c.
Te rog s m lasi in pace, zise ea ghi-
cindu-mi gandul
Cu toate acestea .
Te rog sd m lai In pace, nu vezi ce
nas desdlat are?
Dar...

www.dacoromanica.ro
 frr MIINTII NEAVIVIIII 35

$1 ce ochi splAciti?! Ce pAntece mare?!

Gura! .. buzele!.. uf! .. parcA-s doi cArnati um-
briti de nArzle nasului, ca de dotiA aripi de vultur
rAsfirate in aer! ..
Esti tare In comparatii, totusi ascultk
Magdo ..
N'ascult ramie si te rog sA nil lasi in
pace; dupA prAnz ai sA-mi scrii versuri pe al-
bum, dar SA fie galante de tot.
MA trudesc, Magdo, A te pricep st nu
pot, pentruce, adick sA mai destepti tu zulia
bietului domn Georges si s5.-1 mai ;umilesti, odatA
ce-ti e mdiferent sau, mai bine zis, nesuferit?
Treaba mea...
Cum treaba mea"2 adicA vrai ,sA faci din
mine topor de case?
Treaba mea. SA-mi sent versunle pe al-
bum, dar sA fie galante de tot
$1 clacA nu ti-as sale? ..
Senos, domnule BAclie7 zise ea cu glas
de miere si uitAndu-mi-se in fag cam piezis si
de jos in sus, n'ai sI scni Magdei versuri pe
albumul ei?...
MI invinse si tActu ca un vinovat.
Bletul domnul Georges! cugetai eu, cu-
prins de o adevAratA milA
Nu stm, dar a fi ittbit pe acest chavol de
Magda si a nu fi fost iubit de clAnsa, trebuia
desigur sd fi fost o mare nenorocire.
Imi fActu cruce.

www.dacoromanica.ro
36 CALISTRAT HO GA$

Ce-ti fad cruce, bdte? zise Magda ui-

tndu-se intrebator la mine
Cum s nu-mi fac cruce, and la dreapta
am un deavol impelitat?
Da? Socoteam faci cruce, finida
o s ne punem la mask"!
Avea ea raspuns la toate
Ne chem.'," la mas
Floricica se puse in capul mesei, eu la dreapta,
ddmnul Georges la stanga, Magda lang mine,
Emilia langa domnul Georges... Ilenuta, Antonia,
Ana, Frasinica, etc etc...
Biala maica-mea Dumnezeu s'o erte de
ate ori nu m'a plesnit cu lingura peste !liana
st peste gull, numai ca s ma invete s tnananc
frumosl . Asi!... gsitl . Si astn and
mannc ou moi,
m manjesc pan'la ure-
chi! . Ei Domnul Georges le manca cu
atata maestriel Degetele sale albe, grasulii si
ascutite la varf manuiat furculita sau cutitul cu
atata indernanare In autopsia oului, Meat ra-
mnea la urma urmei, gaoacea pe dinauntru
tot asa de lucie casi pe dinafara... si nici o
pat de ou pe servet, pe farfune, pe cutit, pe
furculita sau pe mustatile domnultu. Georges, ..
Si daca In viata mea vre-o prere de rau mi-a
ros mima, apoi aceasta a fost parerea de au,
c n'am stat m eu macar doisprezece ani la Paris,
spre a invata cum se mnnca oule moi1.,
capita de ibranza cu stnntana, foarte artistic
cldita de domnul Georges pe farfuria d-sale,

www.dacoromanica.ro
 iN AIUNTII NEAMTITLU/ 37

insotit de mmlliguta cald corespunzatoare,

dispru metodic in adancul pantecului sti, prin-
tre crptura transversala a buzelor sale groase,
intocmai cum o colinal de deal ar disprea in
crapaitura adanca a unui cutremur de pamntl..
Fu ins6 un moment, and admiratiunea i a$1
putea zice chiar respectul meu abuse culmea...
Aceasta fu la puiul cu smntn . Cine, dracu,
mai poate scpa cu obraz curat din fata unui
pum cu smantan?! Eu, cel putin, n'am putut
niciodat manca, In chip cuviincios, acest bids-
trnat soiu de mncare, $1 tacmai la acest sont
de mncare, am cptat dela biata maica."-mea,
Dumnezeu s'o erte, cele mai multe linguri
peste Tuba.' $1 peste gull1 bine, domnul
Georges era un am in puterea cuvntultu ge-
nial!. Altmmtrelea, cel putm, nu mi-asi ti pu-
tut da niciodata sacoteal, cum de un intreg
=air de pui s p4easc din lumea aceasta in
cealalt lume din pantecele domnului Geor-
ges si s nu lese, ca amintire despre
cleat doar ciolanele lor lustruite $1, anume, fru-
mos i foarte sistematic insirate pe marginea,
casi ele de all* a farfuriei domnului Georges? .
$1 nu $tiu cum facea prindea cu mult me$te$ug
gitul de pum intre varful cutatului $1 fundul
farfuriei, lar cu tinul din coarnele ascufite ale
furculitei scotocea carnea de prin Incheeturi, de
nu eamnea din gatul de pum, decat o lung, no-
doroas. $i incovoiat mata pope, care mergea
sburlit s-$1 ia la rand locul langa celelalte oase

www.dacoromanica.ro
SS CALISTRAT HO GAB

smente de pe marginea farfunei... Si pe fundul

farfunei, nici un strop de smAntAnA, cutitul
furculita ca din testea, servetul virgin, muste-
file Georges, resfirate subt nas i ar-
curie deasupra nArilor, ca esite proaspAt din
oficina Mel mai moderne frizern!.. Si cAnd mA
uitam la ,blAstmAtia de pe farfuna mea, dud m'A
gAndeam cA servetul meu nu mai poate s stea
ca cinste a doua oarA pe mask i cAnd mai cu
samA zApseam pe domnul Georges, c mA trage
din cAnd In cAnd, ironic ca coada ochiului Ei,
bine, atunci mA simteam umilit! Noroc numai,
cA cei de casA erau toti i demult deprinsi cu
tot felul mea de stAngdcii si noroc, mai cu
saml, cA Floncica nu mi-ar fi IngXduit nicio-
datA sA cioplesc vre-unul sau vreuna din cusu-
rurile si sAlbAtAcille mele.. Avea si Floricica
gustarle ei necioplite.
Ce si ca tivilizatia asta, cugetam eu,
privmd pe domnul Georges cu cAtA elegantA des-
fAcea carnea de pe un picior de puiti fript, sau
coaja de pe un mAr domnesc!.. $1 avea domnul
Georges un asa mestesug la tinut paharul
la turnat vinul! $i vinul gAlbui asa sclipea de
frumos din paharul strAveziu, pnntre grata fina
de albastru Insufletrt a degetelor sale!... $i,
dura ce-1 bea, i se umezea buzele ron de o
asa de trandafine rouA, care rute dispArea subt
o usoarA apAsare ca servetul, fArA bine inteles
trim o dauni pentru mustetile sale I!.. HotArit
cA Magda isi pierduse mintile... SA fi fost eu

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEA.111uL13a 39

In locul Magdeil mie s mi se fi pus la picioare

o asemenea comoard de Insusiri!...
Srut mnusita matale, cuconit Floricico,
zisei sculandu-md dela mas i srutnd dreapta
stpnei de cask srut mnusita, si cine-a
dat azi s dee si mni.
Meri, M-me, zise domnul Georges cu o
frumoas reverent i srutnd aceiasi mng.
Merele le-am adus eu dela Iasi, zise Magda,
punandu-mi pe gura i fr mult ceremonie,
dosul alb al mnii sale mici...
Ni se aduse cafeaua In salon".
Eu imi luai locul de dimineat in coltul cana-
pelei i linistit imi sorbeam cafeaua si Imi fu-
mam tigara.
Magda csi iute si se intoarse si mai iute.
Domnule Bdie, te poftesc s-ti faci pe-
deapsa, zise ea, punndu-mi pe genunchi un mic
album legat In catifea visinie Cu monogram
aurit.
Mai hitAin, Magdo, n'ar fi niel tocmai o
pedeapsd nici tocmai greu de a-ti serie tie ver-
stu-i; cAdi n'ar fi silit cineva s-si chetne muza
prea de departe, dect...
DecAt s faci bine s nu lungesti vorba,
domnule Bdie. Si-mi dete i un creion mic.
Atunci cu o conditie: am sl-ti scriu ceva
si am s isclesc dedesupt ;ce-ti voiu serie, poti
ceti oricui; isalitura Ins, n'ai s'o stii decit
numai tu.
Adic cum?

www.dacoromanica.ro
40 CALISTRAT HOGA$

Adtcg cum, adicd necum, o conditte ca

toate conditnle.
Bine, primesc.
Dup veo zece inmute, albumul Magdet, plin
de toate prostille, se mal inavuti i cu urtng-
toarea:
Mana din Magdala, de sfnt amor cuprins,
Imbrtisa cu lacrmi genunclui lui Isus .
$i fulgera de patimi privirea ei aprins
Ce ferie*, acuma, sint ei In cerun, sus I
Tu, poate, s rIzi, Magdo, de aceste amintin
Din biblicele vremun O I stm c esti pe dos 1.
Deaceia, n'ar fi bine, prin schimb de insusin,
S fiu eu Magdalena si tu s fu Hnstos 7..

$1 iscglind dedesupt pe domnul Georges, d'A-

dut Magdet albumul i creionul.
Ea arunc o privire repede pe foaia scrisg,
se duse inteun colt al odgn, limba ii fulger ros
pe vrful argigtorulut drept, sterse ceva, serse
ceva i tute inchise albrumul.
Da' noug, dudua Magdo, nu ne-argti ce ti-a
scris b'dia pe album7 visera.' toate inteun glas.
Nu-i voe de vazut iscglitura, dar daca b-
dia desleag de conditie
Si dacg fe-asi deslega, ai argta2 zisei eu,
neinchipuindu-mi ce schimbase ea In album
De ce nu?
Ei bine, te desleg, ziset eu, vomd s'o pun
tuteo ineuregturg, din care nu-mi trecea prm
minte, cum are sg scape.
Dete albumul Emillei care cal cu glas tare
versurile scrise.

www.dacoromanica.ro
 IN ANTITrli NEAMTTJLIII 41

Celeste $1 isclitura, zisel eu, cand ajunse

la sfrsit
Deodat Emilia bufm de fis
Ce rzi, Emilio? cete$te! ..
Ci-chir-me-za .silabisi Emilia razAnd Cu
lacrimi
Cichirmeza era un tip caraghios din copilria
lor, i bietul domnul Georges fusese inlocurt
de Magda prin Cichirmezal .
Ce vrei? Cu fetele e greu s'o scoti la capt!
Peste putm, trebuia s. plecgm la Dumbrav,
uncle urma s lunn masa de sar $i unde Flo-
rica avuse grija de a trimite mai dmainte toate
cele treburtoare
Hai gtiti-v de plecare, zise ea, adre-
sandu-se la tot"; am spus s punk' caii
S $tii, Florico, zise Magda, tinandu-i ca-
lea $1 varAnduli fata pan sub nasul Floricii
s $tn, c eu $1 cu bdia mergem clare la
Dumbrav, eu pe Pisicuta $i bdia. pe Bur-
bachi al lui Stefan; zi s. pun. $elele.
Si venind repede dinaintea mea $i atarnAn-
du-se u$or In jos de amndoil clapele surtucu-
lui meu.
A.$a-i, bdie, c mergqem elare la Dum-
brav2 zise ea, vranduli nebunatic $1 piezi$
pan subt nasul meu, mutra4 vesel, de$teapt
$i intrebitoare
Mai rmne vorbA21 Cu mutra ta e$ti In
stare s faci pe cineva s inglut cue de pot-
coal/.

www.dacoromanica.ro
42 CALISTRAT HOGAS

InhAtA pe Ana si pe Antonia de dupa gat $1

esi Cu amandoua buluc pe usa
Dupl ea domnul Georges si apoi toate cele-
lalte
Florica a rAmas la urmA
Florideo, n'ai s ram de-o rugAminte ce
am sA-ti fie'?
BAdie, zise ea cu un fel de durere in
glas, si cu o desnAdeide galesa in ochi, chiar
dac'asi voi sa lid, n'am sa pot, once rugAminte
mi-ai face
Asa n'o vAzusem pe Floriciea niciodata li
prinsei capul Intre palme, ea unui copil si in-
dreptandu-i fata spre mine, o privii... avea ochii
painjeniti de lacrimi
Floricico, zisei eu privind-o In ochi si ur-
mand a tine intre palme fata-i indreptatA spre
mine, Floricico, mA tem sa banuesc pricina starii
tale sufletesti; totusi, mi se pare ca Magda e
o nebuna si tu o proasta ..
Badie!... zise ea cu glas tremurAtor; si
molatec isi lasa fruntea sa-i cadA pe pieptul
in eu.
0 sarutai usor in crestetul capului
Floricico, Floricico 1 din toata gama dra-
gostei noastre curate, senme si dumnezeesti, o
singura nota mai lipsea... N'ai putea sa-mi spui
tu care?...
Ge/ozia/... zise ea radicand repede fruntea
si privindu-ma Inflacarat, gelozial...
Nu, Floricieo, te Inseli... Prostia..

www.dacoromanica.ro
 ni attrisun NEAniTuirtx 45

$1 pentru Intaia si cea din urmA data In viata

mea strnsei In brate pe aceastA femee, sAru-
tnd-o cu patimA pe amndoi obrajii... Era asa
de frumoasAl...
$1 ce rugAmmte era sl-mi faci2 zise ea
atrnndu-mi-se de gt cu ochii Inrourati.
Pentru zma de azi s nu sclumbi nimic
din lmbrAcAmintea ta.
Asa-i cA ti-s dragA? zise ea stergndu-si
ochu ca dosul amnduror mnilor; asa-i cA mA
iubesti?
Nebuno ce estil
$i apucand-o de vrful urechu, mg prefAcui
ca-i fac vnt pe usA
Nebuno ce estii... sA nu schimbi azi o iot
din ImbrAcAmintea ta.
Esi.
$i cnd rmAsei singur, nu stm dacA durerea.,
desgustul de vial sau Impietrirea, ce insoteste
un traiu -Mil de ndejde, nAvAlir fiecare In
parte sau dacA toate deodatA puser stpnire
pe sufletul si Mima mea...
AdicA, a Ondean' eu, de ce soarta vi-
trigA, dacA ne-a indrumat viga pe cArn deo-
sebite, n'a sfArmat tot ea, Incai, si legtunle ne-
Indurate dintre dou suflete nefencite? Sau
poate voeste soarta s. afle dela mine si dela
Floricica, dad, In cumpAna vietii, trag mai greu
Intocmirile omenesti decat cele dumnezeesta
Doamne, Doamne!... cugetai ca incheere
pentruce, In rostul adnc al intelepciunii tale,

www.dacoromanica.ro
44 CALISTRAT HOGA$

ai mai zmislit p'mntul cu puterea cuvantului

au9 $i dac l-ai intrupat din nimtca, oare, In
largul nesfarsitului tu fr de margini, nu g'-
seai un alt adpost pentru casa de nebuni?...
Rank' ce tot si toate s fie gata de plecare,
mal albumul Floriciei, care se afla din In-
tamplare pe mask', m rsturnai In coltul strut al
canapelei, II. deschisei...

As vrea sa smulg dm suflet icoana felt' tale

$1-a oclulor tat raza sa-mi para cA s'a stins 1
SA utt a vre o data te-am intalmt in cale.
De te-am tubit... sa-mi pall ea' te-am tubit in Arts 1

Notanul vesructei as vrea sa se deschida

Imens, fara hotare, cu negre adancinu,
Sett brate de 'ntuneric as vrea sa ma cuprinda
Pe vect

Magda intr pe us ca o vijelie.

Gata, b'die, hail .. si m Inht de man.
Du-te, te rog, Magdo, de spnne femeii
s-mi scoat mantaua pe cerdac, c vm si eu
Indat.
Magda esi rpede
Pusei albumul pe mas la focul lui
In o trsur 'mare de cas se suir toate fe-
tele; Intr'un docar mic cat o g'oace de nuc,
tras de un cal b'tran numai cat un soarece, se
suird Floricica cu domnul 'eorges, Magda pe
Pisicuta beteste, eu pe Burbachi brbteste Tea"-
surile apucar inainte, eu cu Magda Incheiatn
mersul.
S rtnanetn, b'die, mat In urm, t ma

www.dacoromanica.ro
 IN MUNTII NEAMTUIDI 45

'Meac colbul, zise Magda strunind pe Pisicuta..

Burbachi isi msura dela sine pasul dupg al
Pisicutn.
Magdo, am n'ai fost cuminte de loc, zisei
eu privind inainte, fail a 'ntoarce capul.
-- De ce, bdie intreba ea repede, -Wand
pe sea o nuscare, casi cum ar fi volt sa se aseze
ca fata spre mine.
Pentru cuvntul ca am, toat ma, al fost
un diavol impelitat.
Ei, si?
Ai suprat pe Floricica...
Mai intaiu, Floricica n'are rum o treaba
cu mine, si al doilea, daca s'a suprat, ei bine,
am s'o muse la Dumbrava de vrful nasului si
am s'o dismal-1u.
Asa te impaci tu cu lumea?
Asa ma impac en eu Floricica.
$1 cu mine, daca asi fi suparat, cum te-ai
impaca?
Simul spre mine o muscatura in aer, fail s
zic nimic
Esti pur si simplu, un catel primejdios,
Magdo ..
Da' inger nu-s?
51 chiar dac'ai fi, eu vrai sa ti-o spun
asta?
Si de ce nu?
Hotarit CA acest diavol de Magda Isi btea
joc de mime; totusi caztu pe ganduri si pang
la Dumbrav nu mai schimbaram niei o vorba.

www.dacoromanica.ro
46 CALISTRAT HOGA$

and ajunseam in poiana Dumbrvn, can

eTau deshtnati pe ling4 trk'suri; mal de-o parte
masa alb intina pe larbA verde, lar prin tnatul
inflorit al poenii, cuprins de umbra inalt a
stejanlor, fetele, care inootro, cu capetele goale,
alergau dup flon i dup flutun albastn si
galbem de sad .. c n'ati vAzut
niciodat un nebunatec stol de fete inteun fnat
inflorit... bine. atunci n'ati vzut nici un fnat
de dou on inflont Si ana flonlor si toate
zeitttle femeesti ale apelor si ale pdunlor,
pazmuite de inchipturea pAgn a celor vechi,
au trebuit s rsarai din inrudirea fermecatd
tre floare i fernee... Totusi acest cadru zugavit
cu a-Ma mestne de maim intamplni era manjit
de .. o pat d untdelemn!! Cel putm domnul
Georges se hotrise de astdat a nu fie,
niel mai mult, nici mai putin, dedt untdelemni
In tot cazul, pardesiul d-sale lung sau, mai bine
zis, scurt dela ceafa-i rosie pn aproape de cm-
botele d-sale tot rosh, btea in floarea verzie a
untdelemnului de masline greceseL. Gel mult,
dad de subt mneca pardesiului scotea capul
la iveal marginea sfioasA a manchetel" sale de
un alb fr cusur; iar din manchet" se artau
mnile grsuln ale cltmnultu Georges, ocrotite
impotriva muscAtunlor soarelm, vntului si ale
tntarilor, de niste mnusi Bismarc", adid tot
rash... 51 fiindd diavolitele de fete f-ugeau, de
nu le areal, dup flutun in toate pArtile;
fimdd rotunzimea scurt si grsulie a domnului

www.dacoromanica.ro
 IN nruNTIT NEAMTUL171 47

Georges era cldit pe roate, apoi sttea si ea,

Infipt In mijlocul poenn i, ca o mn ce se
silea s par indemanateck cerca s vineze, cu
o baghet fm de abanos fluturn din aer... La
rdnna unui stejar, aproape InmormntatI In
larb Ina10* si Inflont, Floncica, In rochia-i
neagr de mtas usoar, sttea culcat cu capul
rlizAmat pe mnd .. Un gind dureros pe fruntea
vesel a naturii!...
Desclecai
Magda se duse clare pand lngI Floncica
de cAlare, Ii vorbi nu stm ce, Floricica se scull
si Magda cAzu deodat de pe Pisicuta, drept
In gitul
lu! aunt deodat pe Flonca tipand..
Si mte duse mana la nas
M busi un rs nebun si raznd m dusei
lngl Floncica, Magda se si amestecase printre
celelaIte fete dup flori si dup flutun.
addle, Magda a 'nebunit; m roagl
ajut s descalece i dup ce descllecl, se re-
pede la mine si m mused de nas... $i, m rog,
de ce ran? .
Rd, fiinde niciodat Magda n'a fost mai
cummte decAt acum.
Ce fel de cuminte, dac m musd de nas?
Tocmai funded te-a muscat de nas! I-am
spus c te-a suprat purtarea el de azi si s'a ho-
trt te mute de nas, ca sl te desmnie, si
te-a muscat, mai cuminte, ce vrai?
Putea sl m srute.

www.dacoromanica.ro
48 CA.LISTRAT HO GA13

Magda muKa, nu sarut, zisei eu senten-

tios.
Un \rant, care se isca din senin i ctiva non
adunati in pripa la sfat deasupra capetelor noa-
stre, ne grain masa 4 ne scurta $ederea in Dum-
brava, pe care dealmmtrele ne hotrisem s'o ma-
nam pan noaptea pe tuna. Du$mann at poeziei
vieth se gasesc, de multe on, i in aer!
Cu acetai regula ca la venit ne intoarserm
devreme acasa
Sara ceal -1 sindrofie
D. Georges, cu o vdita iscustnta, i mandru
oarecum de indemanarea i desavarWa-i destoi-
rucie, inghebase cu fetele jocun de societate",
pe care le vrasta, din cand in cnd, cu cate-o
boscne cu o batista., cu un gologan, cu car-tile
de joc mai ales cu cartile de joc!..
Magda, cuprinsa de o melaneolie prefcuta
ghidu0, de te umfla rasul, se wzase dinaintea
pianului i Scherzando, andante, stacato, ve-
loce, con brio .." se alinta ca degete ware pe
clapele albe i negre ale pianului, i din gamele-1
nebunatice i stalcite, simtirea nu lipseal...
Magda era tipul desavarW al femen, care subt
forme ware i nestatornice, ascunde intelesun
temeinice i adanct!
Floricica plecata, subt lumina lamp'', pe o
cabfea viwue, i cosea pe &Lisa gandunle cu
fire de aur
Eu?... Eu stateam rasturnat i lini5tit in col-
tul titttt al canapelei si, pnn norn vioni ai fu-

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAmTunn 49

mului de tigar, m sileam s ptrund In adncul

deprtat al lumii de gnduri, ce frArninta, poate,
atatea capete vesele si inflonte sau melancolice
si vistoare...
. AceIasi cap ill plea si-acum
Pe mina-0 de copd :
5ii 'ntipArit e 'n umbr'acelast
Dumnezeesc profil 1

5'acum din vtsu-ti te destept

Cu-aceias arutare ,
S'acelas ruman trandafir
Pe fata ta ra'sare'

Cugetam eu privind pe Floncica cum sttea

plecat si cum, pe fimdul de lumin, era spat
in Hun de umbr profilul ei dumnezeesci ..
Cu toate acestea cum era ea de cufundat In
acul si ata ei... mi se prea a v'd pe Venerea
itnpletind la col tun...
Unde ti-e albumul, cticonit Floncico, In-
trebai eu de departe te rog s mi-1 dai, ci
am sl-ti scriu ceva pe el; cine stie, dac voiu
avea prilejul de a-ti mai face versuri de-acum
Inainte; mni plec pe ,coclauri, si ..
Si ai s te intorci iar pe aid, zise ea oprin-
du-si acul la mijlocul unei impunsturi si In-
torcind capul spiv mine.
Dac nu ink' ja dracu, poate... -

Magda se si sculase repede dela piano, luase

albumul de pe mask' si mi-1 pusese pe genunchi
Impreun Cu un creion mic.
Numai te rog, zise Floricica, s faci bine
4

www.dacoromanica.ro
50 CALISTRAT HOGAS

s nu-mi scrn veo ghidusie, cum ai totdeauna

obicend de a-mi serie pe albumul meu.
Nu, nu! de astdat m'am honrit s fiu
foarte serios.
Magda isi reluk" locul la piano, Floricica sfrsi
impunstura inceput si-si urtn lucrul, d Geor-
ges scotea cordele pe nas, fetele ascau gura,
eu... fAceam versuri...
Ideal pierdut
Al, desigur, ochn negri, gura mica, nasul fin,
Fun oval taiat cu arta de veun maestru dim I
Mersul tau, infatisarea, trandafirn de pe buze
Mi-amintesc pe cea mai dulce dintre cele notta Muze.
Tot ce vede ochiul, gandul, in cereasca ta faptur,
Mai presus ma'nfioreaza, decit tot ce e'n natura I
Ah I 14 pune firmamentul subt picloare-ti piedestal..
51 sa fac as vrea din tine strlucitu-mi ideal I
$1 asa cum te-ar incinge nimbul tau dumnezeesc,
0 intreaga vesnicie asi voi sa te privesc I..
Decit smut, Floricico creste vesnic langa roza,
Poem schiopateaza si se schimb' ades in proza
Est' frumoasa, Floricico 0 nunune 'ntre minum I.
Lasa dracului andreaua Nu cirpi sara coltuni I .

Magda ceti cu glas tare si strofei din urm

11 dAdu o mtonatie asa de natural, si la:
Nu cirpi sara coltuni"
clAdu cu dosul mnii o asa de meastra lovitur
peste catifeatia FloricAi, inat zbura biata catrfea
tocmai in fundul odn

www.dacoromanica.ro
 IN BIIINTII NEAMTIILITi 51

Se starni un colosal hohot de ras, iar bietul

domnul Georges ran-me la mijlocul unei bos-
cam incepute.
Vezi, badie, CA lar mi-at scrts ghidusii pe
albumul meu? Daca-s eu nebunk si fi-1 daul...
Adouazi dimineatA si eu si Pisicuta apucarAm
drumul muntelui

www.dacoromanica.ro
 SPRE NICHIT
...Adouazi, dimineatA, cnd partile ce str-
juiau intrarea din amp in ograda Floricici se
inchiser, scrAsnind in urma mea cu neunse
hrentuite incheieturi de fier ruginit, mi se pru
cA ceva ascutit m inteap in suflet, sau c ceva
greu si inalt imi cade pe spate, si c rsun a
sec din humea aoeasta tocmai In lumea
Si cum m'Asuram ett sau, mai bine zis, cum
msura Pisicuta, la gebea, drumul plin de colb
de pe care soarele, de o sulit inalt pe ceruri,
nu sorbise inc6 umezeala diminetli, toate lu-
crurile subt ochii mei luau infAtIsrile aiurrte
din lumea cealalt Soarele ce plutea in albastrul
adnc i painjinit de ceat al boltilor ceresti,
se urta, parc, chiors la mine cu intepenirea
lucie i sticloas a unui ochiu de mort infipt
incremenit in umbra deprtat a orbitei sale
vinete i red; arborii ran de pe marginea dru-
mului, in neclintita lor insufletire, trimeteau pardi
din inltime, cu soapte de frunze si de vnt,
ultimul fAmas bun" celui ce alca pentru cea
din urni. oar hotarele asezate intre cele dou

www.dacoromanica.ro
 IN /siIINTII NEAMT1JLIII 53

lurni; adierile ficoroase i usoare din rsrit

mi atingeau fata i treceau pe fruntea mea ca
filfaitul rece si fioros de aripi fantastice ale
unui stol de lilieci ca zbor negra, iute j tcut;
campului m priveau cu atatia ochi rosii
at duhurilor pustiului Pisicuta, strThtnd parch'
drum' inalt al celor nou vnii, nu se prea
c merge pe o cale Ingust numat cat o muche
de cutit , hipnotizat de eterna legAnare a pa-
sului ei, asteptam pe fiece minut s ma pralu-
sesc In noianul gol si fr -fund de subt picioa-
rele mele.. Finita mea se topise, se idealizase
ca un fir de at fr sfarsit, mi se prea
sufletul meu se deapn lung In urma mea..
Srmane om, srmane lut netrebnic si pie-
ritor!... cugetam eu mergand la gebea. Pentruce,
cel ce te-a plsmurt, a mai Inveninat ato-
mal mmicniciei tale ca nzuinti vecine cu ne-
bunia?... $i clack din noroiul In care te-a In-
mormintat Oda' la gat, IngAdult s radici
capul s Indrepti, arare, *whit ti spre ceruri,
pentruce lang o clip de sublim a asezat o
eternitate de ridicol? Pentruce, cu descantece
cu vrji dumnezeesti, s se sape prpstii
MI fund si fgr de margini intre dou srutri:
pentruce, Inca', Intre dou inimi IndrAgostite,
s se rIclice ca un zid de otel, o eftin formul
sacramental? Si, mai la urm, pentruce?...
Intorsei capul si privii Indrt...
Prin cerdacul larg din fat, stpana de cas
mi mai trebluia nimic. In hain alb de di-

www.dacoromanica.ro
54 CAIISTRAT HOGA$

mine* $1 ca capul slobod InvMint In o gri-

mea tot albA ca turtun mici de mkgele ro$ii

pe margine, fAcuse unghiu drept din bratu-i alb,.
rotund $i gol pAnA la cot; cu palma-i diafanA
pusese despre soare o micA perdea trandafirie.
au cellalt brat, sApat In marmurA vie, stAtea
rzAtnatA de balustrada cafeme a cerdacului $1,
niemi$catA, pnvea In zarca deprtatA a drumului.
O mai frumoas cariatidA nu se putea inchipui...
$i din soare nici o razA nu se mai desprinse,
de pe cerun nici o stea nu se mai mistui Cel
mult dacA depArtarea sorbea treptat In adAncu-
rile sale chipul alb al Floricici, despnns Thal
de pe zare $i Incremenit In aureola de lumin
tAsutA In jurul ei de razele de aur in pulbere ale
soarelui curat de dimmeat Radical in aer
imensa mea plkie neagr $1 de trei on o in-
chinai, ca pe un steag cernit, inspre apus... Din
cerdacul larg din fat flfAi ca rAspuns $1 de
trei on se Inchm spre rsrit, ca nestatornice
forme de vAnt, falduni molatici i ro$ii ai unei
batiste subtin depArtarea smulse soarelui
o rai i golul inghiti cerului o stea... Lar intre
apus i rAsnt, o adAncA mare de Intuneric se
lAti... Dincolo de margimle rskitene ale acestei
,mAri, se Intindea taina nesfr$it a lumii

SArmane om, skmane lut netrebnic $1 pie-

ritorl... cugetam eu legAnAndu-mA la gebea prim
lumea subtire a umbrelor Pentruce
drutriul de subt copitele Pisicufii rAsunA a

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMTVLUI 56

sec $1 a hodorogit... Intrasem pe un pod ce talia

deacurmezi$ul peste Bistrrta. Nu $tiam nici ce
pod era acesta i ram Incotro ducea. Deoarece
ins6 marFutul II la'sasem cu totul pe sama Pi-
sicuta, nu cAutai sa." rri desmeticesc unde
aflu, ma' multurnii, doar, s opresc la mijlocul
podului statua mea equestr $1, din aerul inalt,
sa-mi las $1 gindul $i privirea sA lunece un mi-
nut pe cursul fugtor al undelor. . Si dark' nici-
data n'ai avut, fie bkrbtia, fie fantazia de a-ti
scutura de pe suflet si de pe inimi prostiile
omene$ti, dupi cum un arbore, la suflarea van-
tului, I$1 scutur folie sale netrebnice $1 seci,
atuncea desigur cii n'ai rimas intotdeauna cle-
at ceiace e$ti o picitoasi funti superioari",
un nemernic Impirat al Fipturii" .. $1 nu te-ai
suntit prin urmare, mci topindu-te subt o razi
de soare sau o mangiere de vint, nu te-ai putut
niet intrupa In norul alb, ce plute$te pe inalte
albastre aripi de vizduh... Nu te-ai
cu alte ,cuvinte, o clipi micar, trup din trupul
suflet din sufletul larg al natural .. A sta sus-
pendat In aer $1 neclintit deasupra unui curs de
api, ce luneci grbit subt picioarele tale, a po-
ronci cu puterea vointii tale gAndului sag!. in-
cremeneasch" In suflet $1 sAngelui su-ti inghete in
vine, a opn In sAntil tau bata'ile pnpite ale
ceasornicului inconstient ce-ti socote$te nelndu-
rat clipele scurte ale vieta, a te preface In
cremene Insufletit sau In funt de cremene,
a pneepe Cu simtul potentiat al urechii tale su-

www.dacoromanica.ro
56 CALISTRAT J10 GA$

surul colosal si nehotarit al imensului curs de

viga. ce Insufleteste \duele lucrurilor, a sta tu
singur neclintit In universala lunecare a totului
cata' nesfarsit ..
Cat e de dulce cugetant eu s'a ai din
cnd In cand, cate un minut macar de sublima
n ebu.ni el
$i cum stateam eu pu-onit cu privirea pe
spetele goale si fugtoare ale unei sagalnice
unde, ce se salda cu o nerusinata nevinovate
In razele soarehu, deodata totul se opri Firea
Incremeni pe loe si statua mea equestra, cu pod
cu tot, o pleca la goan pe cursul Bistritei la
deall Clipa neclintit a eternitatn mele se topi
in vazduh, izvorul de viata vie devern putrejune,
hlamida dumnezeini imi calzu de pe umeri .. lar
la capra dimpotriv a podului, un individ cu
fata hnbujorata de somn, rasara In calea mea
dinteun fel de coteneata de scnduri, ca un
soja de obraznica oficialitate In miscari, imi
faca semn sa m'a opresc si, fara niel o bun
dinuneata" sau cale huna", Intinse Inspre mine
o mana ruginita si-mi ceru 12 bani
Pentruce? 11 intrebai eu si de ce nu-
mai decat 12 bani?
Brudina, cucoane; cate doi bani de fiecare
picior de vita, imi raspunse el scurt si hursuz.
Si dupa ce ma Incredintai, numarand cu In-
grijire, ea .eu si Pisicuta, la un loe, aveam toc-
mai sase picioare de vita, scosei 15 bani si, dan-
du-i somnorosului meu individ:

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMTULIII 57

Tine, prietine; faca 15 bani; n'am 12 po-

triviti. Trei bani rgman ca pltifi pentru un
picior si itungtate de vitg, pe cnd m'oiu in-
toarce.
Lucrul se pgru de tot fuese omului meu care,
abtand ou o veche obisnuintg clapa degetelor
peste bretn mei gologani, Ii inmormntg iute in
fundul ruga-lit al palmer sale si, frg nici o ce-
remonie sau drum bun", inu intoarse.spatele,
intr In culcusul sgu si frase dupg sine, cu zgo-
mot hodorogit, usa de scnduri uscate a cote-
netei sale Eu ddtu cAlcge cgutai
de drum
$i fiindcd ideile man au la rgdcina lor, mai
totdeauna lucrun
Ce nesocotintg mg gAndeam eu foarte
serios pe capul crmmtorilor nostrit . De le
venea lor in minte s aseze biruri nu numai pe
cte cap efe, ci mai ea sam pe die picioare de
vit snt in tara aceasta, ce nesecate izvoare de
aur ar fi mai curs in visteriile largi ale scum-
pei noastre Patriil...
leggnat, ca desagi cu tot, ca o limb. de
ceasornic, de eterna gebea a Pisicutii, scurtam
Triad si frg tina drumul catrg necunoscut..
lar de pnn indoiturile posomorte si acltici ale
imensului amfiteatru albAstriu al muntilor din
dreapta, negurile albe se ridicaserg si se mis-
tuiserg in vgzduh si, in locul lor, o nesfArsitg
si subtrre retea viorie de aburi auriti se aster-
nuse peste marea frgmntat, para de valuri, a

www.dacoromanica.ro
68 CALISTRAT HOGA5

badetului negru verde, ce umplea cercul vederii

de }os, dela parmant, pan la hotarele senine
din inaltul eerului... Din vale $1 de pe sang-a
se funpu 'Ana la mine sclipinle scurte $1 fu-
gtoare ale Bistritei, ce luneca grabita cand rs-
fatanduli goliciunea subt razele, acum iuti ale
soarelui, cand aruncanduli peste umen hama
tesuta din umbra Wilma a luncilor tinere de
slim $1 de anni.
Mersesem trei ceasun fr oprire $1, atat eu
cat i Pisicuta, simteam nevoe de odihna. $i
fundca Pisicuta, rubitoare de singuratate ca$1
mine, descopense sau alesese, poate inadins, un
drum pe marginea canna nici casa niel crasm
nu se pomenea, m hotrii a petrece ceasunle
de ar$it ale zilei $i a-mi face popasul obi$nuit
in nenumaratele adapostun de umbra verde $11

tainutta, pe care singuratecele imprejuran mi

le puneau la indemn. Carmi la stanga $1 sco-
borai in umbra adanc a une i tinere lunci de
arm de pe malul Bistritei
Inteo poiand mica a$ternuta Cu o larba scurt,
deas $i de-un verde gmga$ $1 parc anume
sapati in semicerc In desi$ul annilor, deasupra
$i pe marginea inalt a malului Bistritei, imi
a$ezat conacul meu de zt Deschingai taftuni
Pisicutii $1-1 luat povara din spate; iar 'Ana
ce sa a$ez eu $aua $1 desagu la raclacina umu
arm, Pisicuta $1 Ilia o bae de spate $i de waste
In iarba verde i racoroasa a poerui, se scul
mute, se soutura plina de multamire, $i varanduli

www.dacoromanica.ro
 tN MUNTII NEABILTITLI7I 69

botu-i negru si fin in iarba fragedg, incepu a

paste. $1 flindcg pudele bune trebuesc urmate,
imi lepdat st eu hamele, m vri in apg st,
apoi, faindcg din anumite impreprn nu puteam
ImpArtgsi Cu Pisicuta fragedul eu prnz, desfcui
desagn si m pusei in cale s-mi stmpr i eu
foamea care, dupg bae mat ales, incepuse a de-
vena neinduratg. Bggat de samg tusk' c desagn
mei suferiserg o infractiune, dar cd hotul, In
loc s tee, pusese ceva. Astfel, gsii inlguntru
un mare pachet eu. ingripre fgcut si frumos le-
gat deasupra &Arum sta scris ca motto poft
bung". In pachet put fry-0, ou rscoapte, prg-
lituri, panisoare mici si rotunde de cask', mere
domnesti... Dintre mere, unul singur era invglit
trumos inteo hrtie roste, subtire si legat cru-
ets cu o ingustg cordea aune, intocmit de-asupra
inteun mic si foarte mestesugit fiong.
Asi prinde rtngsag imi ziset in gnd
c acest mgr e pus de dia.volul de Magda!
$1 nu mg inselat: cnd dezlegai cordeaua st
desfcui invlitoarea, &it inguntru un mic
coChet patrat de hrtie albg pe care sta scris:
dela Magda"..
Hotrit imi zisei eu c acest diavol
de Magda nu mg slgbeste nici in lumea aceasta...
$i muscat ou fune din mgr...
lar din lumea aceasta, mi se pgru c aud pe
Magda tipand tocmat din lumea cealaltg
De cte on inchiputrea nu intrupeafg ngluci-
xile deserte ale sufletului!

www.dacoromanica.ro
60 CALISTRAT ROGM3

Si nu stiu pentruce, cum mncam eu oule

rscoapte, mi se preau c-s moi si cutam,

prin urmare, s es la capt Cu ele dup metoda

analitie a d-lui Georges; au varful a dou de-
gete desfaceam forte artistic depe ciolane car-

www.dacoromanica.ro
 IN mirra( NEAMTITLIII 61

nea de pui fripti, iar ciolanele In mod inconp

tient, le Irwram pe iarb, ca pe marginea unei
farfurilb; ttam foarte lelegant mrul In patru
felti si Inca si mai elegant despoiam feliile de
coai; ba, fu un moment, cand mi se pru ci
miros a piele rusasc, cA varfurile mustetilor
mi se suiser deasupra nrilor si c, In locul
sAlbatecului meu mr, n'u se Intinsese pe cres-
tet luciul pustm si gol al cheliei. Impinsei si
zvarhi In toate prtile si din toate puterile,
cu maulle si picioarele, coji de ola, coji de
mere, ciolane de pm; ba, C11 o Indernanare c-
pltat de copil, mi se pare a' trimesei cu val--
ful ciobotei, tocmai in migoatil Bistritei, veo
dona' prjituri si veo eateva panisoare pentru
pestu care, din fundul apei, holbau, poate fl-
manzi cha la mine.. Oricum, mancat, m sgturai
si, mai presus de toate, ilmset cu incredintarea
c, asa eum m gseam, eram totusi destoinic de
cea mai aleas si mai Inalt educatie...
cu toate acestea, de cate ort m
Ondean' eu legnd desagii la gur de cate
ori biata maic-mea, Dumnezeu s'o erte, nu m'a
plesnit cu lingura si cu furculita peste mang si
peste gur!...
Ca chestie de prevedere, priponii pe Pisieuta
de llamita unut arin; la tulpina altuia imi
aszai desagii drept pernA, m' Infsurai In man-
taua mea imens, hni Indesai plria peste u-
rechi si ml lungii perpendicular pe cursul Bis-
tritei... E asa de dulce s chemi somnul In mur-_

www.dacoromanica.ro
62 CALISTRAT ROGAS

murul apelor, in rAcoarea verde a luncilor, subt

mingaerile mot ale vnturilor I... $1 totdeauna
m'arn mirat, cum de n'a trsnit prin minte nid
untu rege sau Imprat, s cerceteze cam unde
ar gsi cheia tuturor fericirilori?... Ce frumos
ar fi inlocuit ei atunci coroanele lor de nestimate
Cu o largi si neagr pldrile colblta; ce lin n'ar
fi strAbAtut et poate la gebea pe spatele vre-unei
Pisicuti meleagurile pustii ale bunulut Dumne-
zeu, cit ail drnicte nu le-ar fi pus crftorul
de toate, la Inclmand, empercile muntilor si
apa impede a paraelor; ce dulce nu s'ar Ft le-
&tat ei In visuri fericite eu capul pe bolovani
sau pe desagi; ce saltele moi de iarbA verde
nu si-ar fi astentut ei spre odihn!). Decit vezi!
cand te umfl prostia in spate !as' pe ea, c te
sue pn si pe treptele cele mai de sus ale
carmuirii popoarelor,...
$1 cum mijeau ochti met painjiniti si pe ju-
mItate acoperita de pleoapele-mi grele de somn,
mi se pArea cd Bistrita curgea pe subt marginea
rasfrant a plriei mele si, curgand mi se 'A-
rea, in fantasmagoria dintre vis si aevea, c m
thrIste, cu mal eii tot, pe cursul el la vale..
O! dac'as sti ca un destin
Spre-acelasi tel ne mfirf,
M'as arunca'n al vostru sin
S'ain merge Impreun...

cugetam eu cu privirea atipit pe lunecarea gr-

bit a undelor ei si cumpimndu-m pe hotarele
dintre somn st trezie.

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEANTULTTI 63

PleGapele-mi azur. grele peste ochi ca o per-

dea neagrI cu flon de lununA trandafirie... a-
dormid.
Cand m1 desteptat, soarele pdsise de mult
peste mernhanA si umbrele luncu, Impulse de
lumina razelor lui, inaintau, lungindu-se 1ncet
spre rsAnt; cadura zLlet era covrsitoare si nu
indrAznii s parbesc rAcorosul meu adApost de
umbr si verdeatI; cel mult dacI amndoi, eu si
Pisicuta, ne desfltarAm ca doi fericiti, mal bine
de o iumataie de ceas, In rundele albIstria de
cristal rece si curgAtor ale Bistritei; iar In timp
ce eu, dup bae, usuram desagit de ultimele me-
rinde, Pisicuta scotocea si ea, pe ici pe colea,
iarba rmas5. prtn Indoitunle mal adncate i
mai umede ale poenn. and soarele fu la trei
pArti din drumul sdu pe ceruri, si sta sl cum-
pineasc dincolo de pdscurile deprtate si viorii
ale muntilor Calutui, aruncal saua si desagu pe
spetele Pisicutii, Inclecal, suit dmbul si a-
pucal drumul de coastk ce tae spre meazAzi
Nu stiu cum vor fi altii; cat despre mine,
stiu atita, cI pierd mdsura timpului, de indat1
ce rAman pe yola slobod a ponunlor mele de
sllbatec, cnd adic1, baila de dragostea nein-
frnatI a singurgiAtii, imi terg urma dintre oa-
meni si m1 mistui, subt linboldirile ei, In ne-
cunoscutul larg al naturii, ca o frunzA mnat
de nestatornicia vntunlor. $1 soarele poate
prea bine tivi ca aur margimle rupte ale nou-
nlor, ce se intind In fsii lungi deasupra apu-

www.dacoromanica.ro
64 CALISTRA.T HO GA,5

sului sail; poate prea lesne stapInitorul zilei

s dispara In noianul de flacari, ce se aprinde
pe hotarele dintre amurgul nostru sit aurora
altor lumi; umbrele se pot richica din adancuri
si pot arunca lintoliul lor mohorit peste zarile
fait sfarsit ale rsaritului, chiar varful palariei
mele, stut pe picioarele de umbra desirata ale
poate trimete chiptul su botit din
tara apusului, plina de Intuneric, tocmai In Im-
parAtia trandafirie si departata a zorilor.. Pap-
tuitorul a toate i. poate, mult si bine, Invarti
ca o sarleaz Intre degete universul su intreg
In golul orb al adancurilor, toate se pot... Stifle-
tul meu singur nu e in stare s auda i s'A pri-
ceapa gandul fantasmagoric, cu care timpul in-
toarce, din fundul vesnitiei, cheia oolosala si
ruginita a Faptuni... lath' pentruce, dum mer-
geam eu pe spetele Pisicufli ca un sac umplut
Cu ganduri, nu prinsei de veste nict cand soarele
scoborase treptele vazduhului spre lumea cea-
lank nici cand muntn de pe dreapta m'A in-
mormantasera In umbra lor posomorita, nici
dud luceafarul de sara isi trntuise in negral
albastra al cerului chipul sau viu de lumina
scanteetoare, mat and regina noptii moarta"
pe nasalie de nouti albi Incepuse a pluti pe
cile deserte ale umbrelor inalte... M oprii in
drum si cautai Imprejur... tacere, noapte
pustiu... Cel mult, daca de prin cositur cafe
un greer rar mai aria a noapte si a tarziu...
Totusi, mi se paru c'A, de pe dreapta, strabate

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMIIILITI 65

dm desunea neagrA a pIdurilor, pin la mine,

palpktul deplrtat i rosietic al unei fIlcAri In-
ghitite In rgstImpuri, de Intunericul des al
noptg... Intr'acolo facui din frau Ptsicutti chip
sA apuce, $i Intr'acolo apuc sa. ea. Dup. pu-
fin, lizbutii sA es pe piplite din desisul Incaldt
al pIdurii in huninisul unei poeni, In care pe
cat putui deocamdaa deoseln din depArtare, trei
oameni trebAluiau nu stilt ce Imprejurul unui
foc; un cane se InsArcinA sA-mi vesteascl so,
sirea $i sculandu-se iute de uncle stAtea, se
vede, lungit se repezi, Iltrand furios, Inain-
tea Pisicutii $i nlzui s'o apuce de bot; dar
Pisicuta ridicA capul $i canele muscl aerul; In-
cercl s'o atace pela spate, dar o copia cu
mlestrie $i la timp Indreptatl Impotriva incA-
pltanatulut duman, 11 fAcu s se rostogoleascl
schiolAlAirtd, $i cu aceasta sI Inaeteze i ostili-
atile. Eram acum lingA foc i langA oameni,
care se pregAteau, poate, s vinl In ajutorul
canelui lor.
BunA vremea, oameni buni, zisei descali-
cand $1 adresAndu-ml. In deosebi unui mosneag

lung, verde $1 drept care, stand In picioare,

scurgea dinteun ceaun apa cl000ta., In care
fiersese niste drele i ni$te urechiu$t
Mulamim d-voastra, rAspunse el scull, au
proape fled a mA priw $i rostogolincl lute
mare strachua die lut drelele i urechiu$ile
fierte, din care e$eau aburi fierbinti. Na,
mli Ohia, j ja vezi si tu de mAmAligA, zise

www.dacoromanica.ro
66 CALISTRAT HO GAS

el, and ceaunul unuia dmtre flduani. 5i

tu, m'Al Tlica, ja mai inchipue niste uscAturi
pentru noapte.
5i pnd ce Ghit s aseze ceaunul de m'Ana-
liga pe capAtul unei cuibe, Inteo bae de fladri,
pAng ce Talla s vin trnd dupai el o intreag
pAdure de vreascuri si de usdturi, eu luai seaua
si desagn dm spetele Pisicutu si o priponii
de un trus, mai de-oparte In largul poenii.
laca asa, mosule, zisei eu, venind lng
bAtrn Cu voe, fr voe, dar pentru noap-
tea asta o s'A fiu musafirul d-tale.
Voia la d-voastr, domnisorule, rAspunse
mosneagul, sootnd din niste desagi, ce stteau
mai de-oparte, o cpit de usturont si pregtin-
du-se a-i ucide cteii tuteo scfit de lemn, cu
o piatr lungreat, groas i rotund ca un
pisom Dar, dad nu vi-i cu supArare, inootro
mergeti d-voastr la. vremea asta si pe locurile
aistea, dommsorule?
Drept s-ti spun, mosule, asi putea sA-ti
spun de tunde vin, dar unde m duc, mai bine
ai putea s tii dumneata, sau cel de sus.
Mosneagul se opri un moment din curtit
cAten de usturoiu si m privi nedumerit fArA
s-mi rAspundg.
Apoi adresndu-se lui
Ia ven, mi Ghitd, de cea mtnlig
f mal mare; si tu, m'Al Tlic ia vezi de veo
dou brazde zvntate, s facem un asternut pen-
tru dumnealui.

www.dacoromanica.ro
 MIINTil NEAMTULUI 67

Multmesc, mo5ule, multamesc; o sa tan-

partasesc 51 cina si o sa dorm 5i pe asternutul
d-tale; dar daca nu te super!, at putea sa-mi
spui cum te cheam si de unde esti?
Apoi, domnisorule, not santern tocmai de
pe langa Orsa i mie-mi zic Ahsandru Coso-
flea* Am venit awe dupd o leaca de iarba pen-
tru vitisoarele noastre, ca pe la noi nu s'o
prea facut vara asta, scumpa de tot.
i flacauanii sunt bthefii d-tale?
Ai nostri, domnisorule, si mai sunt acasa
ye cinci mai maruntei..."
Sa-ti &based, mosule, d'apoi tii al te
tu bine? Ai $1 mai maruntei?...
Apoi da, daca d Dumnezeu ce sa facem?
Dumnezeu she ce face mosule, da cut
trebue si cui poate.
A hi, dommsorule, raspunse mosneagul,
muncmdu-se 5i izbutind Insfarsit sa ucida cu
pismul un catel mai Indratnic de usturoiu.
$'apoi toate ar hi, cum ar hi, dar ne mannca
angaralele, ca tare s'o mai Inmultlt dela o
vreme incoace. Ii greu de tot, domnisorule, In-
cotro te Intorci.
Ce sa faci7 mo5u1e, la lume subtire, ne-
voi multe.
C'apoi bat'o pustia de lume, ca tot mai
bine era mai de demult.
Cine zice altfel? mo5u1e, dect, vezi dum-
neata, roata lumit se Invrte5te 5i not ca (Ursa.
He, hei, domni5orule, bine-ar hi dad s'ar
Invarti; da' vezi dumneata, ca nu se InvArteste;

www.dacoromanica.ro
 CALISTRAT HO GA$

o 'mpedecat-o nu stiu dale si merge de-a sg-

musul: cei de deasupra tot deasupra, z cei de
dedesupt tot dedesupt, rspunse mosneagul
aducand pe fundul scAfitii usturoiul ce se ridi-
case, la pisat, pe marginile el. S'apoi bat'o
intunericul de roat, zise el sculndu-se de jos
cl prea te curm 'n dou, cand te-apuc. de-
desupt... Da' de... Se vede eh' ce-o ornduit
Dumnezeu, minte de om nu poate s facd, in-
chee mosneagul lund cu degetul din usturom
si gustindu-1 de sarat.
Pe fundid de lumin, se desprinse din noapte
InfAtisarea zburlit a unei cpiti de fn, ce prea
c merge singur. Cnd cdpita sosi Ing noi
si se rostogoli mai la o parte, 1111c rdsri de
sub dnsa in pictoare, cu plria turtit si plin
de pae de sus pn jos Ghtt, cu pueptul des-
fcut si ros, Cu faja dogorit si asudat de al-
dura focului, rsturn si el, pe o nfram alb',
din ceaunul negru, o mare si fierbinte mm-
ligA oaches. Mo.sneagul se frase mai de-oparte,
sp5.1 minde si le sterse de poala cgmesn;
apoi descoperindu-si capul, se indrept cu fata
spre rsrit, rmase un mmut In picioare i ne-
clintiti In btaia misetoare i rosietie a focului,
sopti ceva din buze, Isi fcu trei cruel smerite
si mar-1 si, lund strachma cu drele si urechiusi
si scAfilta cu usturom, veni de se asez pe iarbI
!Ana naframa cu mmlig. Flchuand se ase-
zar si ei imprejur, cu plrule pe cap, fr s
se spele, fr s-si fac cruce...

www.dacoromanica.ro
 IN MITNTLI NEAMTULIII 69

trecu In o singur clip, pe dinaintea

mintd, adanca prefaoere st nestatornide a lu-
crurilor...
Progres... regres... cugetam eu piscAnd din
mmlig si eutnd lad si pentru dou degete
ale mele pi-1litre cele veo cmcisprezece, spre
a muia a eu o urechtus in mojdeiul prea s.rat
dm fundul
Oricum, dar Gluid mai ales avea celace s'ar
putea num., In unele imprejurrt, pitorescul
m'anarii". Cele patru degete tapene ale drep-
tet sale, abdtute i mai japn In jos pe padul
palmet, se infigeau cu Indemnarea unei vechi
neobtsnuinti i, ea un h'arlet viu, flumai ath'ta
surpau din malul mmligu, et era de nevoe
ca s alcttuasc dol drmturA, cu tiparul pal-
met, un gltus lung st rotund si destul de
gros, pe care, Insotmdu-1 de eteva drele salt
urechmsi muete In mojdeiu, 11 arunca, fcndu-t
vnt, in pustiul gurd sale, uncle funta lui se
mistuta fr de urm Cel mutt dad prefu
gtulut se intindeau inainte si se fereau inlturi
din cale,i, spre a-i deschide drum mai larg spre
pantecele adanc al lui Ginf. $1 dach" ochii lui
Ghit lcrtnau subt apsarea L dac fata lui
Ghtt se inrosea subt truda ngh4itului, toate
aceste nu puteau fi sadotrte deckt ca dovada
unei lupte vomicesti dintre Ghit si gll-tus;
tar un gogc4 tradusgt si la rstAmpuri deopo-
trivA de scurie era singura Instiintare e stram-
turtle gtului au fost biruite...

www.dacoromanica.ro
ID CALLS TRAT HO GAS

Rupsei o bucaa de mmligA s'o aruncai

nelui, care st'tea pe labe mai departe...
Na, m'i Tdrcus, si vezi de te impacI si tu
ca Pisicuta. Cine-i de vin, clack' tu vrai numai
cleat s'o sruti pe bot?
anele se uit' titrit la mine, sttu putin pe
ganduri, apoi lu binisor m'mliga si se duse
cu ea mai in umbr' subt poala
lar cnd flcgoanii si mosneagul, fiecare
vlit In sumarnul ski, se lungir spre odihtfa'
pe lng foc, m Inf'surai i eu In mantaua mea
ca capul pe desagi, m inmormntai, spre
de fin, dar mai la
acelasi sfarsirt, in c'pita
oparte din btaia focului. $i cred c saltelele
biblice ale regelui Solomon nu erau nici mai
moi, nici mai mirositoare cleat asternutul meu
de iarb imbAls'mat i cosit din ajttn. $i daCA
Inteleptul rege i odihnea privirea lui molatec
pe chipul aevea i mangaios al oachesei regine
Saaba, de ce adic visurile mele s.' nu fi fost
i ele inflorite de chipuri tot asa de dulci si tot
asa de mngiiioase si de oachese casi al tinerei
regine din tara fericit a mirezmelor?
Cnd tri desteptai, varfuri4e inalte i ascutite
ale brazilor dimprejur rsdreau din umbr6 i, ca
niste sgeti neclintite de aur, spintecau vgzduhul
limpede... Soarele se ivise demult pe ceruri. Mk'
uitai imprejur, mosneag-ul si flcoanii
and nth' sculai, ii z'rii pe tustrei cosAnd In fun-
dul dela deal al poenii, mosneagul In frunte

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMTULDI 71

bAetanii dup. el. Pusei seaua, incAlecai i mA

abAtui pe la cosasi.
Buna dimineatA, mosule, i noroc bun
stngai eu de departe, cAtrA mosneag.
MultAmim d-voastr, domnisorule
punse el at glas asAzat si destul de rAdicat ca
sa-1 pot auzi.
Si pAnA ce s mA apropti eu, mosneagul in-
fipse coporla in pAmAnt, scoase cutea din tioc
incepu sA-si ascut coasa pe palmA.
Tot alba la roat, mosule, tot? Zizei eu
cAnd fui lingA mosneag.
Apoi d, domnisorttle, mania la prastie,
pan' s'or mat da si ei la ham; asa a lsat
D-zeu rAspunse el vArAnd cutea in tioc
or sA ajungA el si la roate, n'aibA grijA!...
$i scuipAnd in palme, se ryregAtea s vAre
coasa in iarbA.
Scosei din pungA niste bani.
Tine, mosule zisei eu mosnea.-
gului de cumva ti s'a rupe coasa, cum-
peri alta nou. $1 acum te rog s-mi arAti prin
pAdure veo potec de picior, pe unde asi putea
merge cAlare.
Da' unde vratt s mergeti, donnusorule?
Ti-am spus, mosule, c'A stm de wide vin;
dar unde m duc, mai nu stiu si ruci prea vreau
sA stiu; vorba e sA m duc
De astAdat mosneagul se ilia ca totdina-
dinsul tintil la mine i m mAsur din cap On'
In picioare, cu PisicatA ca tot.

www.dacoromanica.ro
72 CALIBTRAT HOGAB

Apoi dA, donmisorule, dad-i asa, uite, a-

pad si dumneata pe poteca asta la deal; dad
nu-i rAtAci, ai sA esi la schit.
Si-mi arAt spre deal gura strAmt a unei po-
teci, ce .se deschidea in desisul pAdurii.
Apoi, mai rAmineti snAtosi si cu bine
oameni Mini, zisei eu dAnd cAlcAe Pisicutii la
deal.
SA mergeti sAnAtosi, domnisorule, cu bine
rAspunserl tustrei inteun glas.
$i intrai pe subt poala pAdurii in gura potecii.
DacA un-i rAtAci, ai s'A esi la schit"... A-
ceste vorbe ale mosneagului imi rAsunau IncI
in urechi... Va-sA-zic mai intIm puteam rAtAci,
si al doilea, prin imprejurime se aflA un schit;
cu alte cuvinte, una rea sa una bunA... DecAt, rA-
tAceste cuieva cAnd are o tinta si, gresind dnt-
mul, n'ajunge pAita la ea; pentru mine, deci,
care mergeam la intAmplare, cuvintul de rA-
tAcit" nu putea, prin urmare, O. aibl nici un
inteles. Schitul era altA vorh: de ajungeam pAn.A
la el, bine; de nu, tot bine; iatA-mA dar in re-
gulA cu mine insuim, din toate punctele de ve-
due. $i cum serpuia poteca la deal, dupl ciun
il venea la indmAnA, fatA de indoiturile largi
ale pAmAntului de subt dAnsa, tot asa si Pisi-
cuta serpuia la pas, suflAnd des si opintindu-se
din greu, cAnd drumul suia mai pieptis. Brazii
suri si neclintiti, cu trunchiuri netede si goale
se rAdicau Incremeniti si drepti pAnA la Mal-
timi ametitoare; iar din bolta ciuruit de umbra

www.dacoromanica.ro
 tN Ml7NTLI NEAMTI7LIII 73

neagra-verde, alcatuita de crengile lor Imbrati-

sate sus de tot, ca prin o sita deas se cunean
In linistea larga a padurilor picaturi de cer al-
bastru; si fulgi nestatornici de Iumin aurie ca-
deau peste mine de pretutindeni. De jur Imprejur,
privirea ti se oprea pe fundul padurii, ca pe un
zid de umbra departat; ai fi zis ca te afli subt
o imensa bolla de templu sprijinita de mii de
coloane, din Inaltimea careta cu grett mai stra-
batea Inlauntru lumina ogivala a cerului. Chepa-
nusil mici i negri cu gulere rosii i verzi lu-
necau In spirale tacute si iuti pe trunchiul arho-
rilor In sus; veverite negra si rosii, cu cozi
stufoase si lungi, din incheetura Malta a unei
crengi Isi cumpaneau zborul spre copacul dini-
patri* ciocanatori i ghionoae cu pliscuri de
otel tocau In arbort i padurea larga rasuna a
sec.,. Peste crestetul tima al brazilor luneca
vanful ti un rau nevazut si, tindu-se In frunza
lor 'ascutit trimetea pana'n departare tangu-
ioase i prelungi glasuri de orga. Din toate
prfile tacere solemna, de pretutindeni Uniste
santa...
...$i dela deal un roman, c'o traista 'n bat,
scobora la vale pe poteca stramta.
Buna ziva si cale huna, prietine, zisei eit
cand fu In dreptul meu.
Multamim dumilor-voastre, domnisorule,
raspunse el uitandu-se cam sflos la mine.
Da' ce ai In traista?

www.dacoromanica.ro
74 CALISTRAT HOGA6

Ia vr'o doi chilici de pAstrav, sl ertati, In-

&m el luiridu-i cAciula din cap.

$i-i aduci de depart0

Tocmai depe Aski, dommorule.
Si unde4 duo?

www.dacoromanica.ro
 II MUNTII NEAMTUL1JI 76

Apoi, d, unde putem i noi; fa, mat prin-

dem i not Cate o para-douA, pentru cele nevoi.
Va-s-zicA ti-s de vanzare?.. la sA-i vAd.
$i romanul scoase din traistA veo zece
trAvi, tot unul t unul de mart.
Ce sA-ti dan pe el?
$i funded o manta lung si o pAlArie mare
eftmeste, de multe ad, marfa In pAdure:
Apoi d, domnasorule, cat v'a lasa
Nu, cat cei?
Romnul se uitA lung la mute.
La. veun leu de parale, dad 1/14 cu voia
dumilor-voastre.
Scosei doi lei si-i dAdui romanutui, care rA-
mase nedumerit.
Arum f cumva, te rog, si
pe-o smicea, ca sA-1 pot duce.
Romanul scoase lute un briceag, tAie o cren-
g-utA subtire de brad, o curAtb, o ascuti la un
capAt, pAstrAvn pe ea., vatindu-li-o
prin urecht la ftecare.
Apoi, foarte multumesc i mergi sAnAtos,
prietine, met eu dand cAlede Ptsicutil la deal.
SA mergeti sntosi i foarte multAmim,
rAspunse rominul plecand la vale.
Si mergeam ducandu-ma pranzul insirat pe
num.
Cand soarete fu la atmazA, chtbzuit un loe
pAdure mai la o parte si-mi asezai lagArul meu
de zi. Cu prilejul acesta, mA incredultai a nu
eram tocmai hpsit de oarecare talente culinare:

www.dacoromanica.ro
78 CALISTRAT ROAS

Inighebai lute un foc mare, spintecai si curAtii

p.strAvii pe dmlAuntru, Ii insirai pe o tiglA at
toate zilele de lung5. si, In mai putin de jumAtate
de ceas, pranzul meu fu gata; scosei niste pane
uscatA ce mai rAinAsese In desagi; sarea si piperul
nu-mi lipseau; si, peste altA jurnAtate de ceas,
mai lenes cleat un dervi si mai moale cleat
un boa-constrictor, st'Ateam lungrt la umbrA, cu
capul pe desagi... E asa de usor sA fii fericit!...
Cu conditia numai, ca sA nu schimbi Inteleapta
ta nebunie pe nebuna Inteleperune a celor cu-
minti.
bate ca toate, dar incotro apuci and poteca
se desface Inaintea ta ca o caracatitA cu picioarele
ImprAstiate pretutindeni subt desisul pAdurii si,
mai cu samA, ce te faci and soarele, prea grA.-
bit parcl, se plead la vale, dincolo de piscurile
muntilor dimpotrivA si te las5. In voia umbrelor,
care dan chioare peste tine?... M'A oprii la, o
rAspantie, pe un gheb al muntelui si, dup6 o
scurtA chibziure, apucai la vale, pe una dm po-
ted, care mi se pAru mai umblatA. Nu Inoptase
Ind de tot, and Intamplarea Ind scoase mai la
limpezis si noroctil mA fAcu sA dau peste o ase-
zare omeneascA, despre care nu-ti puteai deo-
caindatA da cu socoteala, cam ce ar duta si ce
rost ar avea pe locurile acelea... 0 casA mid,
cu InfAtisare destul de curatd pe dinafarA, cu
prispl pe dinainte, acoperitA cu scanduri, Im-
prejmuitA ea un gard de rzlogi. si In ograda
stramtA, pe at puteai deosebi prm umbrA, ateva

www.dacoromanica.ro
 IN m-uNTII NEAMTuL171 '17

straturt, he de ceapa, fie de usturoiu, ba si niste

tufe mai mart la o parte, care puteau prea bine
sa fie de cartofe. $i flindca dinlauntru licarea
prin fereastra, jumatate de shell, jumatate de
hrtie, o lumina slaba spre afara, descalecai
Incepui a bate ctt pumnul Inteun razlog al gar-
dulm, care se cutremura i rastma a sec. Usa
casei se deschise si, pe ftmdul de lumina slaba
al yrivazului ei, se zugravi repede, In linii de
umbrg, chipul mrunt a.1 UTlei femei.
Da' cine-a acolo?... Cine bate? Intreba
ea de departe cu un glas stins, care to-hisi se
silea s fie ascutit si Intepat.
Cine s fie Ia eu, om bun, draga jupi-
neasa; am ratacit drumul si m'a apucat noaptea
aict; te rog sa ma primesti sa. min la dutnneata
pana dimmeat.
5i fimdca femeta pant ca st pe ginduri:
Da' ja poftim, te rog, mai Incoace a-
daogai eu.
Femeia yen& linga gardul nu tocmai nalt si,
fara sa zica nimic, mi se tuta In fata deaproape,
lung si cercettor; apoi ridica In sus un cerc de
ginj, ce Imbratisa dot pari alaturati ai gardului
de razlogi i Impinse In latttri si tri o poarta
lunga, tot de razlogi.
Buna vremea i bine-am gsit zisei eu
intrand pe poarta cu Risicuta de darlogi.
Multamim d-voastr raspunse ea &and
poarta la loe, nutriai nu prea avem loe de mas,
aduga ea venind In urma mea.

www.dacoromanica.ro
78 CALISTRAT HOGAS

Pentru oameni buni este loe, drag. jupa-

neasg, i Inteo gloace de nuca; vorba e s'a* tre-
cem noaptea cum om putea.
Luai $eaua $i desagn dm spetele Pisicutet
le pusei pe prIsp; iar pe ea o legal, deocam-
data, de un rzlog al gardului.
Cand Intrai In cask mg. Incredintai ca, In
adevar, loc de mas nu prea era .. Toat lungi-
mea pdretelui din fund, clack' lungime s'ar
putut numi, era prins de o lavif Ingust care-$1
arAta pe alocurea, golictunea unsuroas de subt
spIrturile larga ale umn lvicer vechm cu care,
chigurile, era acoperit; dup usa.' o cofa' cu ap;
dela marginea de deasupra a ferestrel 1)4116 la
Incheetura dmspre 110' a pAretulut, o scandurg
scurta, scoropt i Ingust se cumpAnea, In chip
de polit, pe do-A cue lungi de lemn; pe po-
lit chteva harburi vechi $i afumate, iar printre
hrburi firingturl uscate de mmligg. ache*
In coltul dimpotriv si spfijinit pe un pop de
brad, se rklica uti horn mic cu vatrA rece, pus-
tie $i flir cenu$A, iar pe vatr clipea, mijmd,
un capAt de lumAnare de su intr'un poponet
de lut...
Tatata tot.
lar and Intorsei prwirea, ca s fac mai dea---'
proape, $i la lumina poponetului, catagrafia mai
amAnuntit a gazdei mele low ameteala...
Ce voiti? M'am simtit, Intotdeauna, rsturnat
cu picloarelie'n sus, dud am auzit un clapon

www.dacoromanica.ro
 MIINTII NEANITIIIXTI 79

cantand cucoseste sau am vazut o femee

musteti...
Nu mai incape Indofall cugetam eu
cg Natura, In iuteala zamslirii, se zgpaceste
ea cateodata... Altfel, cum s'ar putea talmaci,
se gasesc pe lumea aceasta barbati spani si
femei cu musteti?
Asa dar, gazda mea avea musteti... i cand zic
aceasta, inteleg dota sfichniri de par sure si
lung', care se prelingeau In jos depe aman-
doug laturile buzei de deasupra; ceiace, In alte
Imprejurgri, s'ar fi putut numi fata, era de asti-
data o alcgturre Imponcisata de ciolane, peste
pudoarea carora sta asternut un saftian galben,
cum 11 apucase vremea: bola pe alocurea,
Intins pang la lustru cand 1'1 intepa pe dedesupt
vreun ciolan mat ascutit... $i nu stiu cine sa.
fost tras in laturi de cele doug sfichiuri de mus
teti, ca de cele dou baere ale unet pungi, de
stransese asa de ascutit i In creti asa de multi
si de marunti, gura rotunda si In forma de smo-
china' sbarcita, a gazdei mele... de subt o carpg
murdarg si sucita pe cap, tasnea In toate partite
aspru, sur si spariet: de subt stresina
Intunecoasa si pustie a sprincenilor si de a-
mandoua laturile de deasupra ale untu nas sco-
rojit de vechime, licareau antic si tremurator
oclui ei mici rotunzi si slab Insufletit de o lu-
mina u`medg, stoarsa Si de 'liar fi
fost decal numai o piscgtur de baba, numai cat
o schioapa de InaHA, ai fi zis c..a duce in circa

www.dacoromanica.ro
80 CALISTRAT HO GA5

jumatate din globul pamantesc... Asa de mare

si de rotund era ghebul din spetele ei!...
Si stai singura, matusa, In pustietatea
asta? o intrebai eu.
Ba nu, dragte mamei, stau cu hica-mea si
Cu
Intelesei c Oligori trebuia sa fi tost fecio-
rul ei.
Apoi nu vad pe niti unul; stint dusi
undeva ?
Gligori-i dus de azi dimineata prin padure,
ca-i padurar; Inca-mea trebue sa. hie si ea pe-aici,
daca nu s'a hi culcat pe-afara pe undeva.
Ar fi urmat deci sa man singur, cu baba 'n
casa... $i asi fi fa:cut aceasta cu eat mai bucu-
ros, ca cat pentru inttua oara In viata mi se In-
fatisa prilejul de-a manea Intre aceia.si pareti
cu... Mama Padurii... Deck lavita era asa de
scurta si de Ingusta, 'Amend depe ea asa de
spart si de plin de banueli; pe jos, modalale
uscate de glad asa de dese si de tali; pe subt
coscoviturile depe pareti atatea legiuni de plos-
niti autohtone trebuia sa fie misuit!...
Apoi bine, matusa draga eu In-
sfarsit, de mas om face ce-om face; vorba e,
cum o sooti la capat, cand ti-i foame la vremea
asta?...
Trebue sa marturisesc In treacat si nu spre
cea mat mare glorie a mea,, ck' la drum umbra
mea se tine nu se tine de mine, dar foamea nu
mA slabeste, cum nu-1 slabeste pe cr000dil... Si,

www.dacoromanica.ro
 IN HIUNTII NRAMTUL17I 81

mai culsaml, sA mA atic flImand?... 0! aceasta

n'asi fi fIcut-o nici In ruptul capului, de-asi fi
tiut d-mi rod baba si rAman MA gazdA...
Nu cumva ti se IntamplA adAogat eu
ceva de-ale mandril la indImanA, mAcar cat de
cat? Nu degeaba, bine linteles.
Vai de mine, dragu' mamei, d'apoi ce sA-ti
dee mama sk m'Anana? la, Gligort cand ne
aduce de pe unde umblA el, tnai imbudni si
noi cate ceva.
Bine? Da' vre-o maul de fAinA, vre-o car-
tofA, vre-o ceapA, ceva nu gAsesti dumneata pe
nicAeri, mAtusA dragA?
Si scArpinandu-si drept in crestetul capului
carpa, pe care o mat sum o bucati:
DA... ba asa ingAimA ea cii glas trAgA-
nat poate tot s'a gAsi ceva; numai dacA te-i
multAmi, dragu' mantel.
Da' m'om multAmi, tratusA, cu ce-a fi, nu-
mai sI fie.
Se intoarse, se inAlt pe varful degetelor si,
intinzand dupA horn o mina uscatA si lungA,
frase garb.* G legAturA ce pArea a fi cu fAing
o puse pe vatrA; apot esind In usA:
FA, Atufo, fAIA... Hei! n'auzi, Anit000!...
incepu ea sA strige cu un glas de panzA noul
si sclivisitl, ce pared. s'ar rupe parAind.
0 pauzA, si nicAiri nici un rAspuns.
FA, Anit000!... pauzA dare-ar boala
'n tine! Jar te-ai pus cu gAinile la dughit...
manca-te-ar lupchil sA te mnnce!...
e

www.dacoromanica.ro
82 OATISTRAT BOGAS

Niel un raspuns.
Baba scobori pragul i disparu. Peste eateva
minute se intoarse i infra inlauntru; iar in
urrna, si priponit pared de ghebul ei prin firul
subfire i nevazut al unui fluid magnetic, pn-
vazul ingust al usii se umplu at un fel de di-
hanie, arm Cu greu putut hotdri un loe
pe scara lungd a vieturtoarelor... Cetace baba
intelegea subt numele mangilos de hied-mea"
era, de astadatd, un soya de Quasimodo de gen
femeesc, pentru alcdtuirea cdruia natura sleise,
cu Carnicae, toate comonle sale de monstruozi-
Astfel intre niste umen largi i fr niel
o inclinare in jos, tipise, fr mijlocirea gatului,
un cap cat o stamboal de mare, san mai bine
zis o clae de par negru, aspru i Incalcit
la un loe du paele murdare i galbil ale
strohului cald, din care chiar atunci se prea
Ca' esise; pe aceiasi hnie ca bolta fruntu inguste
subt cele cloud' arcuri negre ale unor sprin-
cent stufoase, zvarlise, ca Cu mistria si la In-
tamplare, doua albicioase si holbate, din
care o Incremenire hipnoticd stransese parc once
nasul, tupdat i ca pantecele la panfant,
is& radica in aer numai nanle sale imense si
deasupra unei gun spintecate Ora la u-
rechi: liar de subt buzele-i groase, vestede, cdr-
noase $1 rdsfrnte una'n sus si alta 'n jos, Liam-
tau spre afar cloud raghile ran de dinti rugi-
niti; canestii, mai indedzneti, incalecaserd peste
amandoud Incheeturile umede i lucitoare ale

www.dacoromanica.ro
 fl MUNTII NEANT17L1J1 83

buzei dedesubt; pe drearyta si de subt barbk

atArna greu si noduros, panA in josul sinului, o

traist \rae de piele cald cu pete galbene, 'mete

si rosii... $1 de n'aa fi hut c aceia e o guO,
al fa zis ea duce in brate un copil schilod si
neisprAvit.

www.dacoromanica.ro
84 CALISTRAT HO GAS

Intelege deci oricine, c nu suferii pe Anita

si se amestece in bucitiria mea; suigur asadar
rise' de pe ceaun rimisitele de coafi uscati ale
unei vechi mmligi, singur mi-1 clth ca ap
singur mi-1 asezai pe eel cAtiva bolovain in-
siruiti ,ca pirostrii, in prul unui foc a-Mat afari
de Anita; lar cnd apa inceptl a fierbe, tot smgur
aruncal in ceaun pumllul de Milk ce aveam la
indimll, singur cur* si tiai in fill' subtiri
citeva cartofe si o ceap ha, daca nu Ind in-
sel, tot singur hicuu pe palmi cateva fire de
mirar si le aruncat pe toate in apa, Care clocotea
umflati cu frn cu tot... Sol de multe ori stau
eu i m gandesc, cum de-i greseste cineva me-
nirea, cateodatil... Unde-asa fi eu astizi de mi
ficeam bucitar lar cnd risturnai, pe niste
foi late de brustur, inimiliga mea heterocliti
si incepui a ciribini din ea cu o foame de lup,
mi Incredintai c pot exista descoperin si mai
mari cleat ale lut Kepler sau Kopernid. Mincai
si, in loc si-mi spl mnile, frecai dupi legea
artei paling de palm, aar mmhga lipit de
ele cizu cernndu-se in ciumuleti uscati i rum,
ca un fel de libattune postumi pentru
flimande ale pidurii I .
Pn ce baba si cu Anita si mai trebiluiasc
nu stiu ce, didui 000l casei spre a chibzui un
loe mai potrutvit pentru cvartirul meu de noapte
spre marea mea bucurae, descoperu dindos
si la lumina unui c-hibrit, o poiat de scinduri

www.dacoromanica.ro
 IN MUNTII NEA1iTIIL171 85

plina de fan, bine Inchisi de toate par*, a-

fail de usa, care statea in laturi.
Sentenha compos voti!...
Ar fi strigat cu entuziasm Horatio, daca si
el ar fi avut ca mine prilerul fericit de a fi cal
pentru o singura noapte macar.
Cu greu, nu e vorba, dar Induplecal in cele
din urma pe baba mea, s-mi big-Al:We de a
mnea peste noapte in poiata et cu fan... Ba
Ca' am s-i imprasto fanul, ba ea' Pisicuta era
sa-i mat-lance fanul, ba ca am s arunc, cine stie
cum, vre-un chibnt In fan si o s-i dan foc casei,
ba ca ce-are s zica Gligori, and s'a Intoarce
si-a aun...
Ian asculta, matusa draga ziset eu, Mild
scurt scanciturde babel mele mai Intam de
toate o A-0 pl'a'tesc once stricaciune si paguba
ti-asi face In fanul d-tale. Cat despra Gligori sa-i
spin CA a trecrut salvicultorul pe-aici si c a mas
peste noapte In poiata lui cu fan; acum In-
telegi?...
Da'... nea ta .. esti2...
Ei dal Eu sant mat mare peste paduri, alt
fel ce crezi dumneata c'asi cauta eu pe-aici2...
Apoi attincea ma; mama, uncle vrai si sA
ne ertati a, a, noti nu stun .
Nu face nimica, matusa draga.
D'apoi n'o sa avem ce sa va dam de as-
ternut...
Nu te supara Cu nimica, matusa dragai, ari
tot ce-mi trebue; du-te de te culca.

www.dacoromanica.ro
86 CALISTRAT HO GA

Baba intr in cash' i trase usa dupg- dansa.

Anita rmase afar si se pierdu in noapte, eu
umflai saua i desagli i intrai In poiat. cu Pi-
sicuta de cpstru...
Aprinsea, in loc de lamp, fitilul cit benzin al
unei mici chibritelniti de buzunar, legal pe Pi-
sicuta inteun colt al poetil, ii aruncai dinainte
un brat bun de fan, inchisel si intepenn usa
pe dinluntru cu un par zdravn, pusei saua in
loc de pern si, infsurat in manta, m
spre odihn in fanul moale i adanc
Stanset lumina
Cat vot fi dormit nu stm, destul c, inteun
tarziu m desteptai, sau cam asa ceva mi se pru
c se intamplase cu mine Stiu eu? Poate c
nu sfarsisem de visat inch' vre-un vis indrdtmc
ce tinea mortis la intregimea sa si-si mana deci,
-Mil shard, fantasmagoria lui peste hotarele pi-
pite i aevea ale treziei mele . Se poatel .

Mai stii? Oricum Ins, auzeam sau mi se prea

c." aud, cel putin acum din inaltul cerului, acum
din adncul pdmantului, acum de aproape, a-
cum de departe, o muzicA, o orchestr, o fan-
-fail' m radical inteun cot prin intunenc
ascultai. Dal O mstrumentatie bizar din con-
certul creia nu lipsea tact piculina, mci oboml,
mat trambita, mci flighehornul, me' contrabasul,
nici ocarina, niet flautul, nici toba cea mare si
mai cu sam cimpoml, cane acum se umfla cu
tipet inalt de -Visa' crpat, acum se desumfla
Cu fosit de gasc sau de cucuveicl, ce doarme

www.dacoromanica.ro
 Ix nfurnar NEAMTOLIII 87

subt o strein de bisericA.. Si nici intr'un chip

nu puteam prinde Cu urechea deprtarea, dela
care venea aceast bizar orchestratie wagne-
Poate ca visam sm.
turai cu amandoud degetele cele mici in fundul
urechilor, ha, mi se pare, ca-mi arsei i o palma
prin intuneric Linde!... Eram de#ept dupa toate
regulelet.. i cu toate acestea fantastica sun-
fonie, mnata cnd incoace, cnd incolo, de lu-
necarea nestatornica a unor valun de vnt, se
pica parca de-a prinde-m cu Zapacitul meu auz
Sau poate .. Dar ce sa caute pe locurile acestea
$1 la vremea asta vre-o oaste cu muzic'n
frunte?.. Dar dac?... $1 In inchipuirea mea, cu-
pnnsd de groaza, mi se 'Area c5 \Tad pe .1:taba
ca botul mult mai ascutit, cu parul mult mai
spnat, cu mustetile mult mai lungi i cu
c'nbuni aprini In loe de ochi, cum subt lu-
mina rowtie i fioroasa a luna dinguete, ca
o varga de alun, un taraf negra de duhun ne-
curate . prin intuneric,
S'arii ars in picioare,
drept in mijlocul poetii S aprind chibntel-
.

nita?.. Ar fi lucru necugetat: $tiu eu ce putea

s fi fost afara . Bajbfind i 4411, m apro-
piai de u, lipii urechea i ascultai. Sus In
aer tipa o trambit ca sunet rupt, in podul
poetn rsuna o darabank dinspre p'dure sufla
un cimponi cu toate trWele sale, la stanga ci-
ripea o piculm, subt picioarele mele fogia
ceva repede, greu CAutai s
act de ceva, ca sa m sui mai sus... Nu gsii

www.dacoromanica.ro
88 C1ALISTRAT HOGAS

nimic... imi veni ameteala... Nu stm ce facui,

dar facui ceva... poate ca-mi facui cruce... poate...
stiu a-Ma c ma trezit In mana cu chibritelnita
aprinsa... Alea jacta est"... Smuncii parul, des-
chisel usa si esil gall... $1 cred ca, In clipa a-
ceia, omenirea numara un erou mai mult... Si
lar ascultai, lute() mana cu chibritelnita si In
cealalta cu degetul pe tragatoarea revolverului...
Fanfara se departa si, din concertul infernal,
eel mult daca mat strabatea pana la mine, de
peste intunericul padurilor, bazaitul departat si
nehotarit al cimpomlui... Tot nedumerit, dar cel
putin .mai linistit, intrai in plea_ N'apucai
bine A pun mana pe 11 si s'o inchid, si fan-
f ara incepu de pretutindeni mai Indracit.. 0 raz-
vratire se produse in toga finnfa mea, si furia
lua locul friicit.. eram pe punctul de a descarca
In toate partile cele sase focuri ale revolverului
meu, dud, In zapaceala miscarilor mele, pri-
virea mi se ingropa In lipsa neagra a unei scan-
duri din susul paretelui dimpotriva... Poiata era
despartita in doua si, pentru o clipa cel putin,
mi se paru c pe spartura izvoraste diabolica fan-
fai pang la mine! lute ingramadii fan peste
fan, Pelionul peste Ossa, ma suii, ma acatai,
ma Inaltai si ajunsei la spartura... Inaintai chi-
britelnita si varai capul... Privii In laturi .. privii
in jos... $i arum ma mir ca n'am ramas petrifi-
cat: Silita de caldura culcusului ski de pae si
fail teama de privirile oarbe si discrete ale
noptii, fail grija si cu fata'n sus dormea... A-

www.dacoromanica.ro
 IN Kamm NEAmTuLui 89

nita; si... $1 mg. mir si acuma a n'am rg-

mas petrificat... iar din gua ei cu umflgri si
desumflgri ritmice, izvora mfernala fanfarg...
Ptiu!... ucigg-te ,cruceal...
Retrgsei din spgrturg capul cu chibritelnitg
cu tot si nig culcai din non, dar nu mai putui
adormi.
Dimmeata, Ong 'n mug, dgdui babei ce dgclui
si apucai la vale pe poteca din pgdure.
Hm! $'apoi s" mai zicg cmeva cl istoria
cu capul Meduzei e o povestel...
,FArg voe, intorsei capul si prim IncWit-
nu mg urmgrea nimeni.

www.dacoromanica.ro
 PARINTELE GHERMANUTA

...5i o bucata de vrerne, botul ascutit al ba-

bel, ca mustetile lui sure si lungi, si gula no-
doroasa a Anitei, cu fanfara ei cu tot, stapatfira
Ingronta n'ea Inchipuire, cum Irisa eram silit
de racoarea i umezeala diminetn, 1ml aruncasem
peste umen mantaua mea imensg, de subt ale
carel poale lungi si rasfirate imprejur, cel mult
daca se mai iveau spre afara urechile mici,
drepte uascutite i botul negru i fin al Pi-
sicutu . Patrunsg stapanita, parca, si ea de
solemna mgretie a Imprejunmilor, calca cu-
mute, oarecum, i msurat, st mergea cu pas
mrunt, domol i medita-by. 51, de m'asi fi
luat dupa miscarea plata de Intalegere si In
tctate partile a urechilor el, ar fi trebuit sg
cred ca auzul el, cu mult mai mare destomicie
decit al meu, pnndea din departan nemasurate,
felurite glasuri nehotarIte si ea se Imbata st ea
de soptinle tamice si pline de farmec, ce iriso-
tesc de pretutindent, In faptul curat al zilet,
netarmurita desteptare a Firn Pierdut cate-
data In larga st neprilignita singuratate a na-
turii, cine n'a ascultat grarul duios i mistic, In

www.dacoromanica.ro
 IN*-111IINTLI, NEAMTITLIII 91

care adierile calatoare ale dimmeth Ii destai-

nuesc frunzelor adormite ale codrului, eterna
lor dragoste? Al cui suflet n'a Intinerit in fata
unei pica-tun de roua, ce indoae, subt greutatea-i
racoroasa si scnteetoare, fruntea incarcata parca
de gAnduri a unei flori? Cu masura scurta si
neindestultoare a immu sale, cine n'a cautat
totusi s soeoteasca nemarginitul adanc al pa-
timn nevinovate, cu care o unda zglobie isi
lasa stralucitoarea-i gohciune In voia desmier-
darilor sagalnice ale unei raze de lumina, spre
a-si arunca In urma, peste pudoarea-i parca jig-
nita, haina de umbra a padurilor? De citeon,
In millocul arborilor muti i neclinhti, nu ne-am
simtit ca In tovarasia unor vechi si burn prie-
tini guralivil De cate ori nu le-am destainuit lor
durerile noastre si de cite ori mai cu sama, nu
ne-au alinat ei aceste durerit Din nenumaratele
generatiuni de foi putrede si ingramadite de
vremuri unele peste altele, cine n'a vazut cum
isi rdic fruntea, rar si sfios, o floare albastra
sau rosie, si cine, iarasi, n'a inteles, cum rasare
viata din pttirile eterne ale mortn? .. $1 In
fata vesnicei si in fata vesnicei rein-
vied, cine nu s'a simpt, el Insusi, lunecnd pe
rostul fatal al lucrurilor spre insasi nelnlaturata
desavarsita sa nefunta?... Si cine n'a indrep-
tat atunci, din nestatornicia lumii acestia, o du-
reroasa ammtire spre lumea de vesnica odihna
a celor ce nu mai sant?... $i... al cui suflet n'a

www.dacoromanica.ro
92 CALISTRAT HO GAS

simtit rasarindu-i, fara de voe, o lacrima calda

la capatul cugetarilor sale?
Si botul ascutit al babel, cu mustePle lut sure
lungi i gua nodoroasa a Anitei, cu fanfara
ei cu tot, i topira fiinta si se mistuira parca. In
valurile adanci ale unui soiu de calda filozofie
melancolica i visatoare, lar depe departrile
inalte ale padurilor, un prelung suer ascutit si
melodic strabatu pana la mine... Un mierloiu
saluta se vede cu glas prevestitor *Malle
raze ,ale zorilor, ce deschideau, in calea soare-
lui, portile inflacarate ale rasantului... Inteo
clipa peste tot cerul din stanga, painjimt de
reteaua rar intretesuta a padunlor, se des-
-asura si se intinse, din miazazi spre miaza-
noapte, o imensa perdea de lumina tranda-
firie, ale carel margini de deasupra se to-
peau, sus de tot, si se pierdeau pe nesimtite in
inaltimile limpen i largi ale vazduhului vioriu
de dimineata. De dupa departanle umbroase ale
pamantulut se deschise, ca un colosal semicerc
de aur inflacarat, geana aprins a soarelui
cAt ai ,clipi, trunchiunle neclintite i netede ale
brazilor se poleira de o turma curat si rece...
lar in solemna incremenire a fini, nu se mica,
incet i ginditor, decat doar chipul meu tliat in
umbra pe fundul de lumina al adancului padu-
rilor din dreapta... Depe pamant la cerun, tace-
rea sfanta de pretutindeni se indrepta ca un
imn de 'mensa rugaciune a fpturii catra zich-
torul sAu... $i fa un moment, Cand Pincuta nu

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTH NEAMTITLIII 93

mai simti, de sigur, nici o povara pe spade

sale... Sau sunt momente, cl putm, and eon-
stimta de sine" desprinzandu-se ca o lipttoare
satula i cazandu-ti de pe suflet, intreaga ta
fiinta se desface, se topete, se imprastie si,
ca im pnnos curat si neprihanit, se Malta pe
trepte de vazdtth si de lumina eatra Dumne-
zeul ski etern... Atomul devine imensitatel Te
cauti $1 nu te gasesti nicaen, sau te cauti $1
te gasesti pretutindenil...
Deodata Pisicuta, ca ingrozita parch' de o ve-
denie fioroasa, se opn ea trasnita din mers, In-
cepu a sforat si a se smunct indarat, vadind do-
rinta de a ma scutura Jos de pe spetele sale si a
ma arunca cat colo, la pamant, cu tot ealabala-
cul meu sentimental de visatoare filozofie...
Toate Indemnunle i silinele mele de a o ho-
tart sa-si urmeze calea, fur zadamice; tar and
vazin, in cele din urma, ca echtlibrul meu e a-
proape pritnejduit, descalicai i, tarand-o de at.-
logi, cereal a o indemna s paseasea peste sta-
vila nevazuta ce, din senm parca, se radicase
In fata ei; dar niel In ruptul capului nu se dadu
unuta din loc cu un pas macar Inamte; ba, dim-
potriva, ea se incumeta ma tarasca pe mine
O lam un =nut sA se linisteasea; tre-
mura cum It varga si, sforamd, se utta cu
spenati in toate partile. Nazatica n'o stiam
prin urmare, nu-mi puteam da cu socoteala, ce
se intamplase cu dansa... Ma multumii deci, deo-
camdata, sa stau loculin i sa ma lupt cu smun-

www.dacoromanica.ro
94 CALISTRAT HO GAS

citurile ei, spre a n'o scApa din mani. Oboseala

mai Iinii putm; ma d6dui pe langa ea, o
bAtui usor pe gat o scarpinai pe subt barbie,
mangaiai pe ochi, o netezu pe obraz... Ca de
obicem, i rezema capul pe umrul meu i, pen-
tru un moment, om si cal alcatuir, in hnistea
padurilor, un grup din toate pnvintele vredruc
de dalia unui Fidias sau Praxiteles .. Cum insA
n'aveam nici gandul, mci gustul i nici timpul
de a trece la nemurire pe calea aceasta, cautai
sa-mi talmcesc pricina acestor nazareli sau,
poate chiar marafeturi ale Pisicutii lata pen-
truce, Cu drept sau fr drept, banim c vre-o
salbtaciune de hip sau de urs trecuse pe acolo
Cu putm mai inainte, c stilhatuse de-acurme-
zisul peste drum si ea' lAsase pe ui ma ei, o clara
de miros de aer, pe care nasul Pisicutu, cu mult
mai priceput decat al meu, o descoperise si
peste care ea, mai putin curajoasd decat mine,
nu indrznea sa treac Imi veni in minte o
idee geniala- varii mana in desagi i scosei mte
prosopul meu de drum cat toate zilele de lung,
al crui miros heterocht eram incredintat ea va
covarsi si se va inalta victorios peste toate mi-
rezmele acre si salbatice ale tuturor fiarelor
universulm . Nu degeaba statuse el, atata vreme,
subt ocrohrea desagilor mei, in strans veci-
natate cu tot soml de masline vechi i sbarcite,
cu usturoiul i ceapa greu mirositoare, ce al-
catuiau temelia merindelor mele de drum, cu
coscogea oae prefacutA in caciul de vremuri

www.dacoromanica.ro
 IN muNTE[ NEAarrErLui 95

grele si, insfarsrt, ca cate alte mild neargi-

site, ca cate soiuri de branzA cArAmizie, ea cate
felun de unson de crubote, cu call piepteni ran
odatA si lungi in dinti, dar ajunsi acum dei cu
dinfi scurti de totl.. Si cand prosopul meu isi
destinse spre pAmant playa, unsuroasa, botita si
gAllma sa lungime m incredintat Inca odatA, cA
pentru intAra oar* In viata mea, imi incolpse
In mmte o idee genialA .. Jute si cat ai clipi
capul Pisicutii intreg dispAru subt lungimea in-
torsAturilor late $1 de mar multe ori ale nesfar-
sitului meu prosop.. lar cand fcui din darlogi
Pisicutri chip s" pAseascA inainte, ea pAsi, far%
fricA si fill incApAtinare, peste neinvinsa si in-
grozitoarea stavilA aerianA ce, cu o clipA mai
inainte, pArea cA se radicase in fata er. $1 red
_cum, multumita atotputernicief facAtoare de mi.-
nuni a prosopului meu, eil din o neasteptatA si
grea incurcAtura, si ma' pentruce, incA, in tot
lungul drumului nu indrznii a atmge, Catusi
de putin, si nu profanar deloc sacrosancta infA-
fisare a smeritului meu prosop... Cine stie?
Poate cA-mi era scns in pribegia mea iArA de
finta, si inA intalnesc cu felurite dihAnii... m'asi
fi infAsurat, atunci, ca minunatul meu prosop,
dupA cum se infasura Iris cu minunata sa cin-
gAtoare si, ca subt o egidi de biruint, asi fi
strAbAtut, casi dansa, in lung si in lat, lumile
largi ale bunului Dumnezeul... Toate puteau sA
fie asa; dar, pAni atunci, nu stiu pentruce mA
uitam adesea indArit si cAutam ca ochri spArieti

www.dacoromanica.ro
96 CALISTRAT HO G.Agl

In toate pArtile... Nici vAntul, Incremenit pe cres-

tetul inalt al pAdurilor, nu-si mat cAnta frunze-
lor eterna sa elegte, nici florile mici i sfioase
nu-si mai indreptau ochn lor albastri
din adAncul umbrelor presurate Cu nestatornici
fulgi de luminA, spre vechml i credinciosul lor
amant.., din susurul acern neturburate, glasurt
strAine i fioroase mi se pAreau cd se desprind
In rAstimpuri, i mima mea, ca IntepatA fArA
veste de ceva ascutit, le insemna pe toate cu
bti pripite i repezi; in preajma ochilor mei st
In oglinda inchiputrit mele muncite de vedenii,
gheburile crAmpeelor de putregaturi, acoperite
ca erburi sAlbatice, sau soldurtle goale ale unei
stAnci, cu hatna ei de muschiu sfAstetA de vi-
jelie, se infiripau i trAiau viata scurtA a unei
nAluciri apocaltptice, care mi se pArea cA se
miscA incet, se tIrAste furia, vine, ajunge si In-
tinde spre mine o ginarl flAmAndA i ucigasA..1
MA feream in lAturt spAriet... era o-creangA mai
indrAzneatA, care sau cAuta sA-mi mAngAie fata,
sau nAzttia, chiar, sA-mi radA pAllria depe cap.
Dela o vreme, insA bAgai de sarng cA, dacA
eu mA gAndeam at tot dinadinsul la fel de fel
de dihAnii, ele in schimb habar n'aveau de exts-
tenta persoanei mele pe pAmAnt...
N'asi putea spune cAt mersesem; atAta stm cA,
potrivit pornirilor mele, autat sA mA rAdic iarAsi
spre certtrile, din care mA scoborAsem cu putt!'
mai Inamte... Sufletul mea i destinse artpile,
ochit mei se inAltarg i, prin boltile din umbr

www.dacoromanica.ro
 IN MUlTIINEAMTIILITI 97

Inalt ale pAdurilor, cAutarA s deschidA. gAndului

mea un drum spre largul limpede al vAzduhu-
rilorl... Unasem ins cA soarele nu e alcAtuit
de cel atotputernic numai ca sd-si facA zilnica
sa cAlAtorie dela rAsArit spre apus, ci c5. i s'a
mar dat i menirea de a insemna, din inaltul ta-
riilor, pranzul oamemlor depe pAmAnt si, in po-
pasurile sale ceresti, de a se mai opri cAteodatA,
drept imma cuiva, fArA ceas llorara_ Astfel,
cAnd privirea mea pAmAnteanA se intAlni al el
In ceruri, mi-1 gAsii oprit, drept inimA". i lata
cum, din ceruri m'A vAzul silit a m5 scobori ia-
rAsi pe pAinAnt; de astAdatA, insA, drept in fun-
dul desagilor mei... SArmann mei desagi!... ei
nii erau filman i costelivi, ei insisi aveau
coapsele deselate si pantecele lipit de spete...
TrecuserA frumoasele lor zile de ImbelsugatA
rotunzime, dupa cum trecute erau i pentru mine
frumoasele zile dela... Aranjuez; lar cAnd mA
abAtin din potecA subt o umbrA. mai deasA
luai din spetele Pisicutn, mi se pAru cA vor sA
zboare In sus ca mine, ea tot, in loc de a cum-
pAni spre pAmAnt.. atAta erau de usori!..
pusei, totusi, ca deasila jos i scotoch ca deamA-
nuntul prin fundurile lor... pustm, sArAcie si ni-
inic! 5i totusi, de cAfeori o ceapA, un cAtel de
usturom si o coaj preistona de pane nu ti-ar
inlesni nAlucirea de o clipA a unui ospAt %gte.
De cAteori doug-trei masline zbArcite n'ar
trage mai mult, in cumpAna flAmAndei desperAri,
dedt ochii negri, umezi i voluptosi ai celei mai
7

www.dacoromanica.ro
518 CALISTRAT HOGA$

molatece Hetairel... Si degetele mele, cuprinse

de frigurile foamii, scotoceau tremurand fun-
duffle adanci ale desagilor i, in inchipuirea lor
hAmesitA si oarbA, luau opincile scorojite drept
niste intense coji de pane uscatA, ghemul de tAr-
sane drept o ceapI cat un cap de motan, iar
pieptenu mei drept cine stie ce susAniti de stri-
veche pastramA ramasA de pe vremuri si scApatA,
ca prin minune, de furia flAmandA a dintilor
mei... $i cand mg gandeam eu c, intru nimic,
nu eram mai pre jos de cat toti erou tuturor o-
diseelor homerice, i and mA gandeam eu cA
vicleanul fecior al lui Laerte inghitise, in pri-
begia lui fatalA, atatea sperte de boj grasi sau
de berbeci ca lana de argint... ei bine, mA sim-
team nedreptAtit... Cel putin de mi-ar fi esit
un urs inaintel... L-asi fi mancat tot, dela varful
unghillor pAnA la ascutisul urechilor... sau, d
m'ar fi maucat el pe mine, ei bine, tot eu m'asi
fi tinut cel sAtull... atata eram de flImand I Si,
In fundul desagilor mei, nimica, sArAcie si pus-
tiu... RAmAsei abAtut, i toatA putinta mea de
cugetare se scobori din cap in pantece... Ce sA
faci? SA te apuci, ca moartea, de ros smicele
tinere de pe langA rAdAcina copacilor bAtrani?
SA te insiri la rand ca Pisicuta i, lAsandu-ti
gura apa, sA rontIesti Cu deli= firile rosietice
rari de chir sAlbatic? SA mannci?... Da' ce
sA mananci?... De-ar fi fost, cel putin, asteniutA
pAdurea pe jos cu jir in loe de cucuruzi de
brad, calea-valea... Dar a.,sa?... $1, in strAsiricia

www.dacoromanica.ro
 IN 1111JNTII NEAMTITLITI 99

desndajduitei mele star', m apuca un ras ne-

bun... Ce ti-i ca amintirile cateodatgl..
Nu mai stm cu cati ani inainte, dar In tot ca-
zul cam demult, fusesem pe coclauri ca un mare
naturalist, mititel $1 iute ca un titirez si yaws
ca o vargg de otel; el dupg burueni atingatoare
de flora Moldovei, in general, si a Ceahlgului
In deosebi, eu de teleleu-Tanas; iar, ca a-
pendice, ca cordele i zurgalai, doamna natura-
lista, Insotita de micul i nedespartitul su Bi-
juc alb si flocos si ca botisorul dumisale tot-
deauna rece, trandafirm si umed.
Plecasem din zori, cu sloboda, cu gaud sa ne
intoarcem pe la pranz, iarasi la gazda noastra
de pe Schit, la Slageanu, vestitul invdtator al
muntelui pe acele vremuri Trecuse pranzul de
mult i soarele, care n'avea de facut nici-o er-
borizatie cu plaiurile ceresti, pasise dmcolo de
ameaza cguta linistit de drumul sgu inspre
apus
Bine, Alexandre, intreba din cnd In cand
doamna naturalista cu glas radicat i ascutit,
bine, draggy da' n'o sg mai sfarsesti dat ca
buruenile tale? Uite, e tarziu i Biwa nu mai
poate de foame, mititelul; o sa trebuiasca sg-1
duc In brate pang' la vale, nici nu mai poate
merge, saracutull Bijou/ mon pauvre petit, viens

$i Bijuca, care se trezise de mic tot Intre

lume subtire si aleasa si care nu stia prin ur-
mare decal frantuzeste, i lasa de multe ori

www.dacoromanica.ro
100 CALIBTRAT HOGA$

trebile sale si, in sunet de zurgAlAi si In tremu-

rAturi de cordele ron, alerga mArunt, Cu Mute
albe si mici, la chemarea duioasA a stApanei sale;
lar limba lui ii a-Lama afarA din bot, ca o mola-
ticA si tremurAtoare foae de trandafir bAtutA de
Ont...
$i Alexandre, care n'auzea sau se fAcea ca nu
aude, mic si subttre cum era, si cu picioare sub-
tiri de otel, pe jumAtate acoperit de sarcma i-
mensA a herbanului ski de hartie sugAtoare,
zbura din burtuanA in buruiara, se pleca din
cand In cand, stuulgea Cate una, se radica, o
privea, o mirosea, o studia o clipA si, sau o
arunca cat colo ca netrebuincioasA, sau o aseza
la rand cu Ingrijire si sfintenie, ca pe o comoarg
nepretuitA, hare doctele foi late si lungi ale pan-
tecosultu sAu herbarium de hartie suggtoarel
Bine, Alexandre, da' n'auzi?
Si Alexandre n'auzea.
laca, domnule, Ma zicea de multe ori
doamna naturalista. laca, asa-mi face In fie-
care var; mA ja cu da'nsul pe coclauri si mA
poartA prin toate prApAstille dupA bunteni...
Of! Doamne!... Gaud ai sti!
$i In acest of, Doamnet" nerAbdAtor si ner-
vos si, mai ales, In acest and at sti" urmat de
o trAgAnatA si oarecum confidentialA si dure-
roasA reticentA, un talmAcitor de ganduri orne-
nesti ar fi putut ceti Intreaga istorie a unui suflet
desgustat...
DA, cuconitl dragA, Ii rAspundeam eu Cu

www.dacoromanica.ro
 MITNTII NEAIMIATI 101

glas mAngAetor, rece si pArintesc; di, mata

ai putea mai la urmA, s'A Iasi prea bine pe dom-
nul doctor sA piece singar In escursiunile sale
stiintifice; d-sa pe at se vede e un alpinist
ark' pAreche; si o constitutie gingasA i putin
rezistentA, cum e cea femeiascA, nu poate fs-
punde la tururile de fortA" cu care domnul
doctor se pare obisnuit. Nu vezi mata, ca cAtA
usurint sue si scoboarA? parcA-1 un titirez de
otel. Eu II admir i, Heat de deprins mA sirat
eu ca asemenea lucruri, m'asi lAsa totusi bAtut
f r luptA si pe toatA una, de domnul doctor...
MA mir cA mata ai curajul sA-1 urmezi; eu, unul,
drept sI vA spun...
0! Domnnle, domnulel zise ea, Intrerupin-
du.,mI da' crezi dumneata c vrea sA piece
singar? zice cA-i e urit fArA mine; si... mite,
mA la asa, pe toate coclaurile fArA s vreau.
$1 eu. cred, cuconit dragA, eh' dad lucrul
stA asa apoi doctorul are deplinA dreptate.
DeplinA dreptate?... Si dece, mA rog?...
zise ea ca un glas subtire i prefAcut de ascen-
dentA mirare interogativ5..
Pentru cuvntul foarte simplu c s'ar sin*
nemultumit fArA tovArAsia dumnea-voastrA de
fiece minut; sAnt si lucran i pe care mata nu
le Intelegi sati nu stii cel putin s le apreciezi
Indestul.
Lucrurite, scumpul meu domn, se Inteleg
si se apreciazA dup valoarea i dupA plAcerea
ce-ti pricmuesc, zise ea, scuturAnd cu capAtul

www.dacoromanica.ro
102 CALISTRAT HOWLS

ascutit al umbrelei ceva imaginar de pe varful

fin si lustruit al untua din pantofn sai mici ca..--
de copil.
Tocmai, formal! si ar fi pnlej, pi-in larmare,
ca mata s te simti foarte magulita, daca nu
si chiar foarte fericita.
Merci bien e... l'en al assez de ces chases-Id.
Si tt?...
$i casi cum ar fi lunecat inadins pe rang%
punctul meu de intrebare, se pleca In mod foarte
firesc si, cu o maiastra usurinta, rupse un mare
si frumos fir de romanita alba, ce tocmai se In-
famplase razlet In calea ei.
Sint asa de frumoase florile de munte,
zise ea scotand un bold ea stie de uncle si
prinzandu-si floarea pe sAn at degete subtiri,
usoare si Indemanatice.
O privii zmbind, fara sa-i raspund.
Nu-i asa? Intreba ea cu glas mladios si
staruitor.
Frumuseta, cuconita draga, e lucru cu totul
relativ... si daca florile, cochete si gingase, cum
sa'nt ele, si-ar Intelege adevarata lor menire,
ar trebui sa-si aleag drept patne un alt loc, iar
nu pamntul rece si umbra posomorIta si u-
meda a padurilor.
Cred c ele fac aceasta, pentruca sa tra-
iasca mai mult.
Pretueste mai mult o clipa de stralucire
deCit o eternitate de Intuneric... Dar bietele
flon nu stiu aceasta...

www.dacoromanica.ro
 fl mtnivi NEAMITLVI 103

Da' AlexandIle?... Alexandre?... rise ea ui-

tAndu-se in toate partite cu un fel de spaimli
preflcutl, oare ce s'a fkut? N'ai bAgat de salmi
incotro sA fi apucat?
Nu; dar, In tot cazul, cred cl la deal.
Incepurdm a urca.
DX-mi voe, te rog, sI mA sprijin de dum-
neata, zise ea apucAndu-mi bratul; nu mai pot;
am presimtirea c'o s-mi sfArsesc zilele In vr'o
prApastie din pricina buruenilor lui Alexandre.
Aceasta ar fi o idil pe cat de stuntificX
pe sat si de funebrk dragX cuconit; dar totusi
o idilX; s'apoi.. cAnd e In cer atAta luminX, pe
pknAnt atAta umbrk atAta liniste pretutindeni
si...
1 Bijou' Ah, petit mechtutt! viens icti... Tre-
bue s tii, donmule, c BijucA al meu e un ne-
suferit; uite, cum rSmAne vesnic in urtnI i mX
las6 singurl...
Si Bijucl, in sunet de zurgalIt i In tremurA-
turi de c,ordele rosit, alerga mArunt la deal cu
lIbute albe i mici, la chemarea de duioas6 mus-
hare a stXpAnei sale; iar limba lui 11 atArna
afarI din bot ca o molatic i tremurAtoare foae
de trandafir batutI de Ont...
Foarte frumos, domnule Bijuck zisei eu,
adresAndu-mA ctelului, cAnd fu lAngl noi
foarte frumost Te-ai apucat, hotule, de flcut
pesemne idile at florile i cu buruenile,
pArisesti stApAna, dar dacA vine veun urs s'o
miinAncli, vagabondule, cine s dea socotealP

www.dacoromanica.ro
104 CALISTRAT HO GAF3

la fa bine, te rog, i stai de paza mai pe a-

proape.
Doamna naturalista imi aruncl o prime iro-
nica i ghtdusa, cum numai femeile stiu
arunce.
Asa-i ca-s grea?... Asa-i ca nu ma mat pott
duce?... ztse ea, la un moment dat, atArnndu-se
mat simtrtor de bratul meu.
&Ant In lumea aceasta, draga cuconita, si
greutatt negative care adica, in loc s te eat-tie
spre pamnt, te ridica spre cer: s'ar parea a-
tuna ca, intocmai ca zertatilor antrce, fi-au ra-
grit aripi la umere i c ai putea sa strabati cu
ele vazduhurile spre...
Spre Alexandre? nu-i asa? zise ea, intreru-
pandu-ma, spre Alexandre?...
$i, casi cum ar fi stat s cada, impiedecin-
du-se, i Impreun degetele amanduror
si se atarna .mai greu de bratul meu In jos.
Au femeile, Citeodata, ruste fantazh L.
Desigur c spre Alexandre,- decat vezi matta,
cuconita dragd, se poate prea usor s rtacesti
drumul i, In loc sa te poti finei de zborul lui
usor dupa floni si buruent, se poate intimpla
prea lesne sate trezesti, ca Alexandru Machedou,
la portile
Sine.., bine... zise ea pi-wind nehotarit Ina-
inte apasnd pe ftecare vorba.; bine, dar
daca sfntul Petru, care am auzit a e bateau
moracanos si hursuz, nu-ti deschide ca sa poti

www.dacoromanica.ro
 MUNITI NEAMT1JLUI 105

Infra inlguntru, asa-i c tremuri de foame si de

frig la portile Raiului?...
os... de loe, dragA cuccynita; salami
portile si 'Mtn In Raiu, ramanand ca sfantul
Petra sa se burzululascci In urna cat a pofti...
Si ti s'a intamplat de multe ori sa
portile Ramlui i sa Infrunti mania prapXditoare
a sfintilor sai
Daci nu ma Insel, draga cuconita, zisei
eu uitandu-m la ea de sus In jos, mata ai

logice.'
aerul de a s4pa prea adanc In sufletele orne-
nesti; aveti, pe cat se pare, apucAturi arheo-

gandu-m speriatA de brat,

-1-1
-1

Uite, witel zise ea Intrerupandu-m4 i stran-

uite Alexandre
a cazut jos; hai mai iute... s'a intamplat ceva..
Ca la o svarlitura de bat Inaintea noastrA, floc-
torul, al6turea cu pantecosul sail herbarium, st5.-
tea lungit cu fata 'n jos i, rezemat pe aman-
douX coatele, fAcea, el stie ce, foarte gray si
adnc cufundat, parca, In ceva de mare insem-
natate.
Ne apropiaram, MTh' sa ne simta."; iar cand
fur5m lngA el i ne Incredintaram cu ce se
indeletnicea, ne bufni pe amandoi, deodatg
fr voe, un ras nebun...
Nici mai mult, nici mai putin, doctorul
tea, sau cel putin, dinteo rariste de iarbi sal-
batia, cmpea pe alese o anumia buruiana In
trej foi mici, rotunde j de un verde deschis, cu
coada lunga, subtire i rosietia si... o manca.

www.dacoromanica.ro
106 CALISTRAT HOGA-5

Cand ne auzi raztaid la spatele sale, IntOarse

capul, ne privi foarte serios un moment; apoi
casi cum lucrul ar fi fost cu desavrsire firesc,
i urni inainte i cu lAgare de samI stiintifica
sa cinI fr sA zica nimic...
Alexandre... bine, Alexandre, ce faci? pen-
tru Dumnezeul o sI te otravesti... Ce te-ai a-
pucat sA mAnnci burueni pe mima goalI? In-
cepu s strige ca speriat doamna naturalistI.
Imi era sete, Natalie, si am dat aici peste
oxalis acetosella, le pdn du bon Dieu, o plantli
de un gust acrisor si foarte plkut, care tae se-
tea: uite, gustA. i tu.
Si zicand aceasta, Ii intinse un mic smoc de
oxalis acetosella, le pain du bon Dieu_
Gusa ea, Imi dAdu i mie... si, la un moment
dat, ne trezir6m tustrei pe pantece, pAscind
foarte constiincios iarba fraged a pIdurilor...
lar Bijuck neclintit i tapAn pe labutele sale
albe si mici, sucindu-si privirea chid Inteo
parte, Cand In alta, se uita tintA la noi i cauta
a-0 dee socotealk cam ce ni se Intimplase...
Si Iimba lui i atarna afarA din bot ca o molited
sitremurgtoare foae de trandafir bltut.1 de
Aflk doctore, ziceam eu plscand, cl de
va fi sl-mi scriu vre-odatS, amintirile, apoi sI
tii c5. am sX te ridic cel putin la treapta de
prooroc al Evreilor; cAci mai la urink nu cred
sl fi fost Intru nimic mai presus minunea ma-
relui Jidov, care a adApat, In chip nriraculos,
cu apl de stanc pe turma Insetatl a poporului

www.dacoromanica.ro
 IN lerCINTII NEAMTVLITI 107

lui Dumnezeu, decat minunea .dumitale cu Oxalis

acelosella. $1 mare lucru, sI nu se fi incheiat,
mai la urm, dumnezeiasca putere a divinului
Moisi In desoopenrea, pnn pustile Arabiei, a
vre-unei burueni de soml Acetosellei dumitale...
MI rog, n'al putea sA-mi spui dumneata, dad
In tara fericit a mirezmelor se Oses-te ndierisul
eparelui.. id est, Oxalis acelosella? Cci, drept
sg-ti spun, In Pentateuc, pe care 1-am cetrt din
scoart In scoart, n'am gsit amintindu-se ni-
mic despre asa ceva.
Fiecare clim. cu flora ei, rspunse el scurt
sententios,urmndu-si neturburat pscutul

Era demult de-atund; dar In oglinda

puirii se pstreaz vil i nesterse unele amintiri
ale trecutului; iat pentruce, In strsnicia des-
ndjduit a strii mele de fatl, rcleam singur
ca un nebun...
Totusi dela o vreme se sfrsi cu rasul i ochii
mei rtciti cAutau In jos spre Pard era
un fcut: multe din buruenile ale cror nume su-
elte hm rmseser5. In mmte dela doctor, se in-
ftisau privirilor mele; n-umai Oxalts acetosella
prea pusese pe cap chiba dracului.
Ce-mi folosea mie, de pila, c Oeurn mon-
latulm Imi atinea calea cu flonle sale galbene
ii mari? Ce m Inclzea pe mine c Patentilla
aurea Isi rsfta subt ochii mei flonle sale por-
tocalii ?... In zadar Campanalla abietuta se uita
la mine cu ochii albastri i limpezi; In zadar

www.dacoromanica.ro
108 CALIESTRAT HOGA$

Coriusa Maihioli scanteia ros In calea mea... $i

daca Impatiens nolli lagere imi painjinea dru-
mul Cu trunchiul ski zvelt i resfirat, apoi nu
facea aceasta, dect ca sa-si bata joc de mine,
pentruca, adica, sa-mi arunce In nas toate
mintile sale, de Indata ce m'asi fi atins de una,
macar, din pastarile ei!... Haedysarum alpinum
Dryos octopetalla aveau aerul sa-mi dee de
veste ca ma aflu pe piscuri de multi, vecine cu
cerul; iar Aconitum Nepallus i Aconilum mol-
davieum, eu ochi albastn Inchisi, Intindeau poso-
morIti parca spre mine potirul lor cu venin; nu-
mai Papaver alpinum, cu fata lui alba i ofti-
goasa, ma Indemna sa ma culc si sa dorm, avand
aerul de a cauta sa mA Incredinteze c2,4 somnul
tine de foame.
$i de-asi fi fost mcar cine stie ce mare fi-
lozof grecescl Asi fi mancat, fAr =It'd vorba,
cucuta sau ceapa cioni i, scurt, asi fi pasit fie
ad inleros, fie la nemunre; m'asi fi multumit,
chiar cu smenta glorie a lui Pytagoras, care
manca bob si nascocea table de socoteli... dar
asall... Eu, simplu muritor din timpul meu!...
C-el mult daca Al/tropos belladonna, aliter ma-
trzIguna, Isi mai deschidea, cu dragoste In calea
mea, bratele sale albe de femee vicleana...
Si cand mA gandeam eu ca, tot Impreting cu
marele, dar micul 5i vanjosul meu naturalist si
tot cu plapanda i eterica sa jumtate, si tot
eu Bijua eel mic, flocos si alb, subt pnvirile
iscoditoare ale lunii pline, ce-si cumpanea, In

www.dacoromanica.ro
 IN M1JNITI NBANIITLIII 109

miez de noapte, mersu-i inalt deasupra vgcgriei

mangstirii Neamtulm, mancasem in lipsg de
parte, si cu o foame pantagruelick sardele de
cutie cu mgmaligg calda! Si cand mai ales imi
aminteam cg, mai pe unng cu cativa ani, doamna
naturalistg dm furtdul unui molatic fotoliu
Bucuresti, mg incredinta cg niciodatg nu ospg-
tase mai cu mult delicm decat atuncil...
S'apoi, ce odihng dantal adgogam eu cu-
prins de melancolta pgrerilor de rgu, ce dulce
dormeam noi cu tofu, inmormantati inteo moale
si imbAlsgmata capita de fan rgsfiratg ca saltea,
subt privirile mangatoase ale stelelorl! Cu ce
farmec negrgit eram leggnati de simfonitle tg-
cerii adanct, intrerupte in rgstimpuri, de Oral-tul
departat al greenlor de noaptel!... $i era asa de
frig... si era asa de calen...
Desigur... desigur... observa ea rar i en-
ditor, Cu pnwrile pierdute, panel, in depara-
rile altor lumi, desigur cg trecutul e un fru-
mos apus de soare... si cand te gandesti, ca
de nicgiri o alta razg de luming nu va mai veni
sa dea stralucire nonlor posomoratt ai vieth!...
$i, intrerupandu-se, ridica spre podele ochii
ei adanci i umezi...
De ce? o intrebam eu cu glas miscat si
cu privirile pierdute in lumea privirilor ei,
dece am jgli numai soarele ce apune, si n'am
nAdAjdui si in soarele ce va s'A rsarg?... Oare,
daca o frunzg se scuturg, o alta frunza mai pilla
de viatg nu rasare la loc? $i dacg o floare se

www.dacoromanica.ro
110 CALISTRAT HOGAS

vestejeste, oare altA Hoare nu reinvie mult mai

strAlucitoare in primAvar P...
Intorcea molatec capul spre mine si mA privea
cu zimbet amar.
Crezi IncA in primAveri si in rasArituri de
soare, in frunze care renasc i in flori care re-
infloresc? Desigur.. desigur .. esti un om fericitl
Cred cel putin cA, in putrejunea din care
suntem alcAtuifi, este si ceva etern...
$i acel ceva?

. . . . . . .........
di sgrutam mina t plecam.
Ei bine, eind mA gindearn la toate acestea, mA
apuca amefeala, i mA mtam in toate pArfile,
pe jos, dupA Oxalis acetosella, le pain du bon
dieu sau, cum s'ar zice, dupA mAcrisul epurelui;
dar mgcrisul epurelui isi pusese pe cap chitia
dracului.
MA hotArii sA-mi fur cAciula ca figanul.
Asezai seaua la rAdAcina unui brad, asternui
mantaua, mA lungn cu fata 'n sus si mg. hotArii
sA-mi inchipui cA nu mi-e foame . Ti-ai ggtsit!
Avea Pisicuta un asa talent la rontAit iarba si
la ucis intre dint liar-funk tilere i fragede
ale ctingilor, incit iti lAsa gura ap
De-odat, Pisicuta se opri din pAscut, si, cu
un smoc de larbA infloritA, ce-i atirna afarA din
bot, se tutA tintA i spAnet, oare-cum, la deal...
Veo dihaniel . mi fulgerA mie prim minte.
Si punind mina pe revolver, mA sculai mte
drept In picioare.

www.dacoromanica.ro
 IN MONTH NEAMTIILIII 111

Un cAlugAr scobora 'Meet pe potecl, la vale,

cu o mare si umflatA traistA la sold.

MAntuirea ta prin tine, Israele", cugetai- eu

intorcnd cam pe dos versetul biblic, ceiace,
potrivit ImprejurArii, insemna cA mni-uirea mea
stAtea In traista umflatA dela soldul cAlugArului.

www.dacoromanica.ro
112 CALISTRAT BOGAS

Blagosloveste, pArintele, si cale bunA

zisei eu, and cAlugArul fu In dreptul meu.
MultAmim dumneavoastrA, domnule, mul-
tAinim dumneavoastrA, Domnul!...
Si, Indreptandu-si spre mine fata-i palia si
slabA, mA pnvi sment si sfios, strangandu-si
ingrijit Cu degete aspre, nodoroase i tremurA-
toare, rasa la piept.
Ii fi ostemt, pAnntele, vii de departe?
Ia mai sezi colea, o leacA, de te hodmeste.
Siq arAtai spre locul unde $ezusem eu lungit
cu capul pe sea.
MultAmim dumneavoastrA, domnule, mul-
tAmim dumneavoastra, IngbA el pe o notA oare-
care din psaltichie, resfirandu-si pe piept de-
getele ruginite ale stingii sale, lar cu dreapta
netezndu-si sfios i sment de sus In jos barba-1
sita i indlcitA; dar ne-am grAbi, c stitem
cam de departe, inchee el, Inclinndu-se ca oare-
care evlavie Inaintea mea.
Da' ja sezi, c'un ceas mai de vreme, ori
c'un ceas mai tarziu, n'o sA fie mare treabA;
$ezi.
MA pusei jos, se puse si cAlugArul.
Vii de departe?
Tocmai din fundid Ciungului, domnule.
Esti de pe la vr'un Schit din apropiere?
nu-i asa?
Tocmal dela Nichit, donumle.
Da' ce? Nichitul e asa de departe de aici?

www.dacoromanica.ro
 ni MIINTII NEAMTIILITI 113

Apoi tot a mai fi cale ca de-o jumtate

de zi

k",, s:,,Ts!4:1
. ,,./1/H
s ., \\. s' 1"".
**,

Si dup ce-ai fost sfintia-ta tocmai prin

fundul Ciungului?
Apoi dup ()lead de bureti; la mai uscgm

www.dacoromanica.ro
114 CALISTRAT HOGAI3

si noi pentru lama ca, da, cu de-aiste ne mai

tinem si noi viaja.
S'apor tocinai prin fundul Ciungului, dupa
bureti?
Apoi nu sant mai pe-aproape, ca-i culeg
tigancele, de-i due la targ.
Si umblam ca vorba imprejurul traistii ci-
lugarului, cum umbla vulpea imprejurul &VII
cu mancare a cowstarcului.
Da' nu mi-i vinde si mie ye cativa din-
teinsii, draga pArintele?...
Da' ma rog, poftiti; laca, se grabi sa zica
calugarul, scotand traista din gat si punandu-
mi-o dinainte; raca, luati cat va trebue, ca eu
ma pot duce sa-mi mal culeg altri, si in alta ti.
$i fata calugarului se insenin de bucurie la
ideia ca, poate, isi rascumparase pielea ca pretul
a cativa bureti.
Ce buretil... erau niste hribi aramii, fragezi
si mid, de-ti venea sa-i mananci de cruzi.
Apoi, daca-i asa vorba, plrintele, ja SA
facem noi colea un foc ca acela si sa-i tragem
o fata de mancare, sa se duel vestea. Trebue sa
stii, draga parintele, ca-s rapt de foame; vin si
eu cam de departe, s'am ratacit pe meleagurile
aistea ale sfintiei-tale; de-asara n'arn pus nimic
in gura.
$i in toata aceasta pacatoasa si nevoesa stare
de lucruri, nota epica nu lipsea...
Astfel, and iscusitul mea. calugar, cu un a-
manar de otel, in forma de samba veche, prinse

www.dacoromanica.ro
 tN 31131711 NEAMTULIII 113

a scoate din vinele mute st negre ale unei cre-

mene raci, un tzvor de scintei luminoase, cand

1 t\t\ %
glioNtiiiior,,,i.4,
,,

fi,,,,,,,
i

`;\ 'ts1.4:.!Aii I

ii VO.

itk
\It \ '' '
T*'

ji
e=1,

\\\''j
-
-4- "--. \
,

\\W. . \ ss
\\..\\:..a\L\ ,LNm

mat ales, din frunzele uscate i ingrmgdite peste

iasca aprins, incepu sa se radice In sus fumul
negru si InAdusit, mi se Om cA st In fata

www.dacoromanica.ro
116 CALISTEAT HOGAS

mea Achates, cel mai mare meter al vechimii

In scaprat ca arnanarul i cel mai mte 1 inde-
manatec alcatuitor de focuri, din vreascun i
din frunze uscate, al vremunlor de demult...
cat pe ce sa zbor, pe aripele narvitei mele in-
chipuiri, spre ,dasice pustiuri arzatoare i galbii
cat pe ce s infinpez, din stancile impreimui-
toare mie, o lume de mon0-ri aeroceraunici care,
din fundul negra al umbrei pdunlor, m'ar
privit ca ochi incruntati i ar fi ranjit fipros la
Mine ca gingim vinete $4. goale!...
Si vreascunle n'apucaser Inca sa se prefac
In jaratec, i hribir nu fusesera pu0 Inca pe
rug, i eu mai ca suflasem In gand aproape
toate ciupercile din -frusta calugarulm...
Si de cumva pe langa oaptele tamice i inalte
ale vantului cu frunzele, pe rang% murmurul etern
al apelor strayezii cu pietrele, peste care curg
trec in calea lor fatal, pe lank' orchestrafia
aerian i piing de farmec pe care o alatuesc,
In miezul inflcrat al zilei, muzicanth Mari-
pati i fail de numr ai hu Dumnezeu, pe langa
atatea melodii ale vazduhului, izvorate de pre-
tutmdeni din nevzute harfe eoliene, mai adaugi
hang-ul" unison pe care-I fine, cu glas inalt
de tmca crapat, sfaraitul hnbilor pe crbuni.
apoi VA pot incredinta c muzica mai serafi-
mica n'ati auzit!.. Si eu ered ca., daca simfonitiz
clasici ai vremurilor noastre n'au atins Inca nici
unul culmea mq-teugului lor, apoi aceasta nu
se datorete cleat imprejurarii, eh' nici unul din

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTLI NEAMTULIII 117

ei n'a mancat ciuperct fripte la _umbra padu-

rilor I
Si hnbn, asezati pe spete si cu pantecele 'n
sus, sfaraiau pe carbuni; iar maruntul meu
calugar 11 presura pe piept cu sare si piper si
punea, In aceasta Indeletnicire, atata m'asura si
chibzuial si, rara s-si dea sarna, asa isi tuguia
buzele pe lmia Intinsa a celor dota degete cu
care-i presura, Incat al fi zis ea' vrea sa-i sarute
pe toti, de rand. Din and In cnd cate un hrib,
mal putin rabdtor la ustunmea focului, radica
dinteun sold, pocnea si, asazandu-se iarasi pe
_
carbuni, sfaraia Inmute.
Gata friptura, panntele 2 Intrebam eu, de
departe, cum stateam lungit cu fata'n sus, cu
capul pe sea In loe de capatam si cu degetele
amanduror mnilor Inclestate la ceafa.
Gata, acu', numai sa se mai friga oleaca,
c'apoi cade greu la inima.
$1 in pnvegherea dinguitoare si Cu multa ba-
gare de sama a acestei friptun anahoretice, nu
rare ori se Intampla, ca maruntul meu calugar
sa-si traga arte mana de pe Cate un hnb ce nu
sttea tocmai cuminte pe jaratec, sa scuipe pri-
pit pe cele dota degete dinguitoare si sa-si
scuture, in aer, mana de ele, ca si cum ar fi vort
sa le arunce cal colo, spre a ostoi, cu chipul a-
cesta, usturimea muscatuni arzatoare a vre-unui
carbune mai Indraznet. Ba, de multe on, isi a-
plica singur un fel de autoflagelatiune pe par-
tea corpului, care-i actea mal la Indetnan

www.dacoromanica.ro
118 CALISTRAT HOGA$

la sama, printele, ja sama, strigam eu de

departe, ori de cate ori se frigea dlugrul; la
sama s nu mandril degete fripte in loe de hribi;
azi e sfnta Vmeri i ar fi pcat, mcar el de-
getele de dlugr trebue s fie de post...
Nu te teme, domnule, nu te teme; santem
noi deprinsi cu de-aistea.. Si scutpa dlugrul,
de parch' descanta de deochiu tuturor stihiilor
dela cele palm vantun...
Dar insfarit friptura fu gata.
$i dac soarele, ce sta s cumpneasd dincolo
de ameaz, ar fi putut din Inltime s stabat
ca privirea prin desisul Intunecos al boltii de
umbd ce ne ocrotea de pretutindent, apoi ar
fi vzut 'titbits& pe ramtea de iarb" inflorit
a pinantului, nfframa alb5.-neagrd-vant a d-
lugrulut, sod mai mid in lungime, dar mai
mare in curteme cu 'mensal mea prosop; iar
pe ea tAbgriti la Intamplare hribli fripti, in-
tocmat cum ar abri o turm de oi obosite, in
popas de odihn, pe drumul glbuiu i plin de
colb, si dup cum de lana ollar se acat, in
treadt, curnutit si sean parloagelor, tot asa se
adtased drbunii star-1st ai focului de spetele
hribilor met, st dac ceiace albea pe la subtio-
nle scorojite ale fiedrui hrib, nu era tocmai
sare nemistuit, apoi era cel putin cenuA ne-
scuturag, lucru care, totusi, nu impiedeca pe
mruntul meu cAlugr de a-si da ifose profe-
sionale de Moschion sau de Labdacus.
Oricum, eti m.' dadusem pe lang nAfrarna.

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMTIIIXTI 119

cu hribi, imi insemnasem cele patru puncte car-

dinale ale persoanei mele cu o largA i smeritA
cruce patrivitA itnprejudrii, imi luasem pAlAria
de pe cap l, scuturind, pe cat era cu
de cArbuni si de cenusl cite un hrib, Ii fAceam
vint in pustiul intunecos i flAntind al gurii
mele.
$i poate c, in scurf, asi fi ajuns cu inghi-
titul la capAtul celalt al nAfrArnii, dad nu mA
oprea la timp mgruntul meu cAlugAr.
Da'ti mai avea o lead' de rAbdare, dom-
pule, zise el, minind inspre dansul, cu un bAt
pirlit la capAt, cel de pe urm hrib, ce mai
rAmAsese rAzlet printre cArbuni;poate-om gAsi
veo fArArnAturA de pane.
Si cu virful pirlit al bAtului, fAcu hribului
Vint pe nAframI.
Dela sine se intelege, cA pusei strunea f1A-
mindei si prApAditoarei mele porniri.
lute i harnic, dup6 aun era si de mArunt,
scotoci uscAtivul meu cAlugAr pintre hribil rA-
masi in traistA si scoase la ivealA o pane oa-
ehesA, destul de mare, cu gingii strenturoase
de amindouA pArtile i inceput la un capAt;
lar cind dIdui s rup din ea, intelesei el si o
pine poate avea odiseia si nefericirile sale: fire
de lanA sure si lungi, luate in hiolA din tesl-
tura moale a trAistii, stAteau acAtate de colturile
uscate, tApoase i ascutite ale ginginilor pinii, ca
de dintii unui darac; fArimAturi mArunte i albe
de hribi mijeau neclintite de printre adincAturile

www.dacoromanica.ro
120 CALISTRAT HOGA$

rupturii aspre a capatului inceput; iar cand prin-

sei a o bate la spete, spre a scutura dinteinsa
pulberea mar-unta si alba de hnbi, o sumedenie
de furnici incepura a curge de pnn toate ascun-
zatorile panii, ca o ploae neagra si fina si a
fugi spariete si nedumerite care incotro...
Si licet exemplis in parvo grandibus Mi.
Hae facies Trojae, cum caperetur, erat I.

Asa de sprieti si de nedumeriti menchiput

a trebue s'o fi impuns de fuga Troenii lui Pria-
mus, cand ti lila' Achile Cu jarcha dela spate!...
Sarmanele furnicil . Erau si ele menite sa-si
(tuca de acum Inmute, pe tarmurt stratne si de-
partate, nemngaiatul dor de patrie, le era si
lor, se vede, scris s m'analice pnea amara' a
pribegiei si, cine stie, daca nostalgia dupa fun-
durile Ciungului nu era s'a' puna, subt alte anu-
suri si subt alte rasaritun de soare, cap'at zbu-
ciumatei lor vietil! .

Da' bine, pa'rintele, zisei eu, btand in

pane ca'nteo perna si sculandu-ma de jos, ca
s uu m'A umple furnicile, bine, te-ai apucat
de dus furnia de prasila din fundurile Ciungului
tocmai in gura Nichitului? Ce? Pe la Nichit,
n'aveti furnici?...
Da', bata-le pustia, domnule, sa le bata;
parca te poh fen de ele? Se vara pes' tot locul
dupa mancare . la, si ele, ca toate hghioanele
lui Dumnezeu. unde vad masa 'ntinsa, hop Lsi
del-

www.dacoromanica.ro
 IN MUNTII MEANT LIII 121

Ai dreptate, printele, ai dreptatel ia s

lism noi vin cu yin $i mortii cu mortii $i s
ne auttn mai bine de suflet, zisei eu asezan-
du-m intr'un cot dealungu' nfrmii.
Rupsei panea, &Rim clugrului, imi oprii $1.

mie i incepui a manca.

Da' o gur de rachiu nu-ti pofti ? m in-
treb clugrul, varand mina in sn i scotand
o steclut potrivit de mare $i plin pan' la ju-
mAtate de ceva galben-ro.
Si dou, printele.
Poftnn.
$1 asezandu-se si el lang." nframl, mentinse
stecla.
Era un rachiu dumnezeesc.
Da' strasnic rachm, printele, strasnic ra-
chiul De unde-1 cumperi?
D'apoi facem not, domnule, nu-1 cum-

M rog, zisei eu, mat luand o 'nghititurl,

nu m poti Invta $1 pe mine cum se face?
Da' cum nu? domnule: faci ceai rusesc
tare, cum se face ceaml i, dup ce se rceste,
pui jumtate ceai si jumtate spirt de cel .bun,
de vm; pui zahar, cat vrai s fie de dulce, pui
impere, izm creat, anghelicg st coji de porto-
cal, clack' ai, $i-1 Iasi asa de dospeste cateva
zile, s'apoi incepi a bea din el.
5i, trgandu-i $1 clugrul un gat, astup cu
ingrijire sticla cu dopul, o vart In san, 1$1 lu
comanacul din cap si, punandu-1 alaturea, In-

www.dacoromanica.ro
122 CALIBTRA.T HOGAR1

cepu a manca cu smerenie i cumpAtat,

grabA, fArA pripire, potrivit darului sAu.
In cateva minute, ospAtul nostru de anahoret
fu gata
Da' de apA ce-om face, pArintele? Hribit
au fost cam sArati i sArAtura face sete.
Apoi este parIu devale, domnule; mA duc
eu acu s'aduc apA numai decat.
Si fArA sA mai astepte vr'un rAspuns din par-
te-mi, isi st puse comanacul pe cap, eo porni
de vale, deadreptul prin pAdure, Cu manile goale.
Eil pArintele, pAnntele!!.. dAdui eu sA
strig; asil cAlugrul isi si mistuise, in de-
sisul depArtat al pAdurii, mArunta sa inchipuire;
iar and, dela capAtul privinlor mele, se rupse
si se despnnse petecul ingust si cafeniu al spe-
telor sale, rAmAsei nedument.
Da 'n ce dracu are s'aducA el apg? .. in
gurA in pumni? . mA gandearn eu, amas in
picioare neclinfit si uitandu-mA tarti spre desisul
incalcit in care se mistuise nAluca mArtuitA
mohoratA a cAlugArului meu. Nu cumva sA-mi
fi facut sotia cAltigArul naibit? Mai stii
Te-i trezi numai, cA i-a trIsnit prim cap sA se
tot cilia la Nichit si pe mine sA mA lase aici
in cat m'a gAsit
Ce sl fad? SA te iei dupl. dnsul? SA te-apuci
de scotocit prin hAlIciuga pAdurii o piscAturA
de cAlugAr In floarea umbrelor, care si-ar fi
putut tupila, ca o veverit, intreaga sa fAptur
dup5 o cioatA sau la Incheetura unei crengi?

www.dacoromanica.ro
 DITINTII NBAIrrunn 128

Pisicuta radia' capul si se opri din mestecat

un smoc de iarbi Infloritk, ce-i atArna, pe ju-
mAtate, afarA din bot...
CAnd 1tn1 Indreptai ochii pe linia de privire
a Pisicutd, zArii desprinzAndu-se treptat, de pe
fundul din umbrA al pAdurii, InfAtisarea ghe-
boasA, plecatA Inainte i cu capul gol a cAlugA-
rului meu; lar, Intre intinse, ducea parel
ceva, cu mare cumpAnealA.
Imi ascutn privirea, dar nu putui deosebi ce
ducea cAlugArul Cu atAta sfintenie i bAgare de
samA.
lar cAnd fu destul de aproape ca sA-1 pot ve-
dea, m Incredintai spre marea mea nedumenre,
c tinca de o parte si de alta, intre degetele-i
nodoroase i rsfirate ale amAnduror mAtulor
sale, un soiu de tingire de tinichea, mai mult
lung decAt largA i plinA ochiu ca apA...
Da' tingirea asta, 11 Intrebai eu, cAnd fu
lAngA mine, de unde o gAsist, pArintele? CA
de-aici at plecat ca mAnile goale?...
Da' nu-1 nici o tingtre, domnule.
Da' cum nu-i tingtre? Eu o vld cA-i tin-
gire ea toate tmguile; atAta numai cl-i de ti-
nichea?
Da' nu-i tingire, domnule; ia-i esa-
manacul meu; dA, II mal facem i noi de taba,
cAteodatA; cA MI Vine vretnea fel de fel; poate
cA at cAte odatA nevoe prin pAdure, ha de-o apA,
ha de-o mAmAligA si dad n'ai In te, rAbzi mult
si bine si de sete si de foame.

www.dacoromanica.ro
124 CALISTRAT HO GA/3

Mare ti-i mmunea ta, Doamne I D'apoi eu

nu te-am v5zut Cu tingirea 'n cap, pArmtele,
eu te-am vAzut cu comanac ca toate comanacele.

Asa-t, domnule, da' vezi dumneata, i-am

scos imbrAcAmintea, Ca' doar nu era s'aduc eu
ap cu 'mtmicmmtea pe dnsul.

www.dacoromanica.ro
 IN NIINTEE NEAMTULTTI 126

Bine, pgrintele, da' pozna asta n'am mai

vgzut-o niciodatg11...
Nu-i fi vgzut-o, domnule, c nu-i fi um-
blat pral nevoi
Bine, da' de ce nu-ti lei sfintia-ta in traist,
cAnd pleci la pgdure, veun pahar, veo tingire
ca toate tingirile?
Da' ce sg ne mai incgram noi ca atta
tarhat, domnule, cnd ne putem sluji ca coma-
nacul si In loc de tmgire si In loc de pahar?
Sntem bgtrni, domnule, si nu putem duce In
spete atata jgchil.
Logica aluggrului mi inchise gura.
Binecuvinteazg, pgrintele, -zisei eu sufland
In cruce peste apg si ducnd comnacul la gur.
Binecuvntatg fie impargtia Tatglui si a
Fitilut i a Sfntului DA, aminl.
Bgui jumtate de comanac.
Ei, pgrintele, ja sg plecgm, cg-i trziu si
zici cg Shitul e cam departe?
,-- Cam departe, domnule; da' mergeti la
Schit?
Merg,. pgrintele, incotro vad cu ochii; si
fiindcg mi te-ai intamplat sfmtia-ta In cale, apoi
merg si eu la Schit, as putea sg stau acolo cteva
zile?
Da' cum nu, domnule? Puteti sta si mai
mult, .puteti sta chiar la mine, daca vii cu voia
si v'iti impca.
Da eu mg'mpac cu toat lumea, printele,

www.dacoromanica.ro
126 CALISTRAT If OGIA$

sfintia-ta, sinit eu
Cu sA mrmpac de
minune.
Apoi, bine domnule, atuncea sA pleam
CAlugArul isi puse nAframa'n traistA $i traista
la sold, lar eu aruncai $eaua pe spetele
vi-o Inchingai. Nu bAgasem de samA, dar
cAnd luai pe mAnA. frAul Pisteufii 1 fu sa plec,
cAlugArul stAtea gata $i mA astepta, cu comanac
pe cap ca toate comanacele.
Si nu mai fu cu putintA sA Inchipui in
urrnA pe pArmtele GhermAnutA decAt cu tingirea
'n cap; iatA pentruce, cum scoboram noi la vale,
cAlugArul cu sloboda 5i eu cu Pisicuta de dArlogi,
fAr voe mA bufnea rAsul din cAnd In cAnd.
RAzi de comanacul meu, domnule, vAd eu
bine!
Cam ava, pArintele, drept ti-oiu spune.
Cum naiba sA-ti vie In minte sfintiei tale sA
fad comanac din tingire $i tingire din comanac?
Doar asta nu-i lucru wor; $i mA rog, egumenul
are la $tiintA treaba aceasta?
D'apoi cA egumenul parcl n'are $1 el tot
a$a; si parcA ceilalti, vr'o noug cAti mai sAntern,
n'au si ei, toti tot asal
Bine, dar sA faci sfintia-ta mAmAligA In
comanac?I!
Ei, domnule, doar mAmAliga nu-i lucru
spurcat; si chiar dac'ar fi, cele sfinte nu se
spur* s'apoi ce c'a fi comanacul de tini-
chea, ce ti-i ca fi de hArtie sdivisit? ImbrA-
cAmintea-i totul, domnule. lacA, Imbrad-te dum-

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMTITLIJI 127

neata ca ras1 pune un comanac in cap, $1

sI vedem, are sA stie cineva cA nu esti cAlugAr?
Tot asa si cu comanacul meu; cine stie cA-i
tmgire?...
Dac.I are pe deasupra imbrAcAmintea
Nu-i asa? zisei eu intrerupAndu-1 si ter-
minAndu-i cugetarea.
D'apoi? Se'ntelege, domnule; imbrAcAmin-
tea-i totul...
$i darul nimic?
Ba a fi, el, si daru' ceva; da' parcA dual
se vede? Doar darul i pentru noi cAlugArii, nu
pentru ochii lumii; pentru ochii lumii, iaca: rasa,
comanacul, barba, doar dumneata esti om In-
vAtat; n'ai auzit de hoti de codru, care s'att Im-
brIeat in strae cIlugAresti si pAnA nu i-o prins,
pareo stiut cineva cl-s hoti, ori cA nu-s cl-
lugAri?... 1

Doamne, pArinte, Doamnel SI te-audI Mi-

tropolitul vorbind asa, ce mai gherlA fi-ar trAnti,
si ce mai ascultare fi-ar rAnduil...
D'apoi cA Dumnezeu sl mA erte, dom-
zise cIlugArul, Insotind aceastA reticentA
de o mare si parcA izbAvitoare cruce.
St In acest Dumnezeu s" mA erte" i in
aceastA reticentA insotitI de o mare si pard
tzbIvitoare cruce, cineva ar fi putut ceti o in-
treagA paginA din istoria ineditA a sfAntului
nostru monahism.
Era, pe vremea aceia, Mitropolit fericitul intru
pomanire Calinic Miclescu, acel asupra cAruia

www.dacoromanica.ro
128 CALISTRAT HOGAS

oftigosul cAluggr, Clement Neculau, profesor de

greceste la Academie, trAsese focuri de revol-
ver, dar, fie cA nu-1 nimerise, fie cA gloanfele
se turtiser In paftalele de aur ale colanului,
cu care rangul Incingea coapsele mruntului $1
slAbnogului cap al Bisericn, cA nu se alese din
toat aceast dram cAlugreascA, decAt Mitro-
politul ca spaima, iar Clement cu Inchisoarea.
Eu a$1 socoti, dornnule, zise cAlugrul o-
prindu-se in drum, s tAem deadreptul de vale,
ea' Schitu-i cam departe $1 m tem c'om inopta
In pAdure.
SA tern, pArintele, pe uncle socoti sfin-
tia-ta; vorba e sA ajungem cu lumin la Schit
Caluggrul coti la stanga prin desi$ul fr
urmA.
$i nu-ti venea sA crezi ochilor, cAnd te uitai
la prmtele GhermAnutA, cu cAt indemAnare
$erpula prin desisul incalcit al pdurii, cu ct
nesilit usurint urca $1 scobora... ldsat pe spete
la vale, plecat Inamte la deal, printele Gher-
mAnut 1$i pAstra neturburat centru-i de greutate
In luntrul bazei sale; $1 al fi zis cA, In calea
lui, suiurile se scoborau $1 scoborasunle se
suiau, spre a-i face drumul pang.. $1 de n'ai
fi stat ca privirile infipte In spetele lui Inguste
5i cafenh, mrunt, subtire si In floarea
brelor, cum era, s'ar fi topit printele Gher-
mAnut $i s'ar fi mistuit In zarea incAlcitA a cren-
gilor, dup cum, In vAzduhunle amurgului, se
mistue $1 se topesc unele vedenii de o clip, In-

www.dacoromanica.ro
 IN BITINTII NEAMTITLIII 129

trupate de inchipuirea cupring de fiorii pustii

ai singurAtAtii... Avea pArintele Ghertncinutg. ceva

din firea $oprlii, pe care acum o vezi, acum

n'o vezi, si ia-i urma, clad poti, cind vrai s-i
pui WO pe coadA... Si eu cred cA pAdurile au
9

www.dacoromanica.ro
130 CALISTRAT HO GA$

suflet si, 'in sufletul lor, dragoste de mam

pentru toate viettile, ce se adpostesc la umbra
ocrotitoare a skului lor; si fiindch pnntele
Ghermanut psise demult spre starea de vietate
a phdurilor, apoi i phdurea ea brazii s'at uriasi,
cu vnta incremenire a stncilor sale, Cu as-
ternutu-i moale i ruginiu de foi uscate si sed,
cu magra i frageda putrejune a vreascunlor
sale, phrea cuprms de clipa vie a unui fior de
ocrotitoare dragoste in ,calea grbith i subt
pasii mhrunti ai phrintelui Ghermnuth.. Subt
mersul shu usor nici vreascunle nu trsneau, si
nici asternutul moale si ruginiu de foi uscate
seci nu fosnea subt lunecarea-i cotigith de w-
parlA mldioas, testura deas a crengilor im-
pnzite Ostra totdeauna o sphrtur ingust,
prin care printele Ghermnuth se strecura ca
suveica printre ite, lar ,cnd firul subtire i ca-
feniu al persoanei sale se altura pe lang gro-
simea secular sau luneca prin dreptul
ametrtoare a vreunm brad incremenit pe teme-
hile sale,
sale, phrintele Ghermnuth se mistuia, pen-
tru o clip, ca sorbit, ca inghitit parc de trun-
chiul mohort al uriasului codrilor... Decteori
nu-.1 prhphdeam din ochi si de catean nu-1 ve-
deam, larsi, pe phrintele Ghermdnut infiripan-
du-se in zare, ca izvorit, ea rshrit, ca esit parc
la tumin, cu comanac i ca rash', ca tot, acum
de subt scoarta sur a vre-unui fag, acum din
trupul ciuntit al vreunei frantun sau al. vreunui

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMIULITI 131.

crampeiu ramas in picioare, pe urma until brad

rasturnat alaturea de vreme sau de
Bine, parinte, da' stai mat incet, ca-i valea
mare $1 eu nu pot scobori a$a de iute cu lapa
de darlogi...
Si biata Pisicut, sgarcinduli picioarele de
dinapot, lungindu-0 gatul dupa frau, $i trite-
penindu-se pe picioarele intinse de dinamte, lu-
neca de multe ori de-a $aniu$ul pe luciul follor
ca pe un ghetu$, and valea scobora prea repede.
Parintele Ghermanutai se oprea un minut, ma
a$tepta $1 tara$i o pleca la vale... Ai fi zis a
se prapastue$te in ne$tire, ca sorbit de adancimi
$1 te a$teptai vezi la fiecare pas mistuindu-se
In umbra.", ca o vedenie, nscocit de frigunle
inchipuini...
Cu vai nevoe ma' tineam de dansul cat colea.
Putin mat avea soarele, pank ce sa scapete
dincolo de piscunle departate $1 neguroase ale
muntilor din lima noastra, cand e$tram la lim-
pezi$, in valea larga a Nichitului.
Incalecai, spre a ma putea tinea mat aproape
de parintele Ghermanut.
Cat prindeal ca dui spre rassrit, intre munti
de o parte $i Intre munti de alta, paraul Nichitu-
lui curgea grabit i hmpede, acum pnntre fan*
inflorite, acum printre lunci tmere de mesteacani,
de salen sau de anni, acum printre prundi$un
intinse i sterpe de mozaic cu multe fete; tar
razele soarelui, ce cadeau piezi$ pe crestele
fugatoare ale undelor lui, Ii dadeau infati$area

www.dacoromanica.ro
132 CALISTRAT HO GAtil

cotigitg a unei nesfrsite cordele late de ingtasg

moale, cu schimbgtoare sclipiri de attr..4
Amurgul incepuse a se rfidica din adncuri...
lar printre piscunle Inilte ale muntilor, ce se rs-
%tau Incg in pulberea de luming rosietica a celor
din uring raze ale apusulm, vile tupilate intu-
necau privelistea, ca atatea pete imense de um-
brg, vione... Dm adncimi, din InAltimi, din
taina pgdurilor, din intunencul codrilor, din
vzduhuri, de pretutindeni, glasunle prelungi ale
sgrilor de multe se rdicau treptat a huiste si
a odifmg.. Si, incet-Incet, se stngeau toate si
toate adormeau pe rnd; si tot mal rar se des-
prindea din depgrtgri un lgtrat de cne, un sunet
de talangg, un glas de bucium... Numai pargul,
manat Cu grgbire, in calea lui fatalg, de o putere
nevgzutg, mai insemna, in amortirea universalg,
eterna miscare a vietii in vinele adormite ale
.. Departe, foarte departe, la rgsri-
lucrurilor
tul din fata noastr, spre gura largg. a N/fi, scli-
pea incg ceva in umbra amurguluz, ca o stea
egzutA din ceruri pe pgmnt... era cea de pe
uring raza de luming, ce cgdea rgacitg i piezis
din depgranle apusulm, pe luciul metalic
inalt al turnului dela biserica Schitului; lar cnd
aceastg stea se mistui si se stinse in umbra pg-
mntulm, o alt stea se aprinse In trille cele
mai de sus ale cerului... era luceafgrul de sarg
Un sunet prelung si jalnic de aramg sung-
toare, lovitg in rgstimpuri deopotrivg de de-
pgrtate, infiorg i fgcu sg tremure umbrele

www.dacoromanica.ro
 IN MIMI= NEAMTIMIII 183

singuratice ale vAzduhului; i valea largl se

umplu, Ora la marzimle de deasupra ale mun-

tilor sat, de glasul stint al rugIciumi si at

pack.. Era clopotul schitului care vestea Inchi-
nAtorilor pustruhn ceasul slujbei de sara...
PArintele Ghent'AnutA se opri din mers in

www.dacoromanica.ro
131 CALISTRAT HOGA$

fata rsantului, i lu sment, cu toate cele

cinci degete rsfirate ale stngel sale, comana-
cul din cap, lar cu cele trei degete
impreunate ale dreptei, de trei on insemni larg,
cu tret cruct evlavioase si man, cele patru puncte
sacramentale ale trupului stt; si atingand dup
fiecare cruce, pttntul cu dosul mnii de in-
chiflare, de trei ori se plec In chip de metante,
In Uta atotputernicului i nevzutului stt Dum-
nezeu. .
Si fata lui slabk si vesteda, si cele dota
bucle sure si mari de par impr.stiat, ce-i
neau pe tmple de subt comanacu-i, para'. prea
stramt, si barba lui cgrunt ce se prelingea spre
pknnt in lungi si plngktoare sin/te de lan
incalcit, si traista cu ciuperci dela sold, si tin-
girea-i de tinichea de pe cap invlit cu pasa', si
intreaga lui fptur mruntA i cafenie, ca 'nteo
hain se irnbrik, pentru o clip, inteun fel
de taima lumitf In extazul scurt al unei ru-
.

gciuni ce izvora in soapte neauzite si domoale,

din buze umilite i pctoase, intreg sufletul p-
nntelui Gherminut, ca o flacgr usoark se
Inlfa spre treptele tronului celui prea inalt
$i aureola sfintilor mucenici infsurg, ca inteun
fel de stflucire, fptura hit intreagl
Ce mare si sublim era pnntele Ghermnutt...
Ce mic i netrebnic m gseam eu fat de
dnsul,
Flea voe, imi descoperii capul i, in imen-
sitatea desart, tIcut si plin de umbr5, ca

www.dacoromanica.ro
 IN MITNTII NEAMTULIII 185

spre rugAciune, plecai fruntea mea in fata r-

sritului..
Odat cu noaptea sosirin $i noi la schit. Si
de n'a$1 fi fost biruit de oboseal, a$i fi avut
poate destula vreme las $i mima $1 sufletul
s guste farmecul tainic, cu care lini$tea sfant
Invlue In noapte acest ad'post al rugciunii
$1 al pcu, pe care lepdarea de cele lumesti
I-a 1ngrdit cu prpstu fail de fund $1 cu codri
fr' de luming... $1 totu$1, dela hotarele dinspre
rsrit ale pmantului adormit, peste adancurile
oarbe ale noptii, geana lunii Inflcrate trimetea
lungi raze de lumin mut $1 rece, .care se topeau
pe luciul aerian al turnului neclintit... Ai fi zis
c, In vAzduhuri, !liana celui atotputernic aprin-
sese o candel de strdjuire pe un mormant pus-
tiu $i prsit... De primprejur $i din depr-
tri nehotrite, umbre negre se desprindeau din
noapte In rstimpuri $1, lunecand grbite, se
mistmau pe rand In u$a luminat $i larg deschisl
a bisericii, dup cum, in flacra unei lumini a-
prinse in Intuneric, nvlesc $1 se mistue, orb!,
fluturii hipnotizati... Din luntrul gol, Malt $1
sec al bisericii, glasuri, acum prelungi i tre-
inurAtoare, acum trunchiate $i repezi, porneau
spre dark' $1 trezeau vzduhurile tam $1 ador-
mite .. era ceasul al noulea, ceasul de sar al
sfintei vecernii, care aduna spre rugdoune, in
casa Domnului, pe smeritii $1 credincio$ti Inchi-
nAtori ai pustmlui...
calla printele Ghertnanut p$1 din intuneric

www.dacoromanica.ro
185 OALISTRAT HO GAel

In flsia de luminA, ce izvora pe usa larg deschisA

a bisericii, se opri pe loc isi intoarse fata spre
catapiteazmA, ti luA comanacul din cap si, dui-A
toate regulele darului au, de trei ori i fAcu
cruce si de trei ori se indinA, ca spre metanie,
In fata icoanelor sfinte, ce pAreau ca-1 vAd i cA
se uitA la el din fundul depArtat al bisericii...
DescAlecai dinaintea chiliei pArintelui Ober-
pAnAce sA leg deocamdatA pe Pisi-
euta de un stilp al cerdacului, pArintele Ger-
minutA scotoci, nu stiu pe unde, gAsi i scoase
cheia dela usl, descue si, cand fu a intru i eu
In lAuntru, pArintele GhermAnutA, dupA ce-si a-
ninA inteun cuiu din tindil traista cu cmperci,
aprinse o luminare subtire de cear galbenA, pe
care o lipi de margmea stirbA de deasupra unui
sfesmc de alarnA, tot galbAn... N'asi putea hotkri
eu un singur cuvint mirosul ce domneste in once
ehilie de cAlugAr: curat a tAtnie nu miroasI
nici curat a piper negru, ba nici chiar curat a
dohot, dar desigur c miroasA curat a toate
acestea la un loe!... $i fiindd pArintele Gher-
mAnutA, cu nsei slAbAnoagele si muntoarele
sale mini isi clAdise chilia din dArAmAturile us-
cate ale pAdurilor lui Dumnezeu, apoi chilia esise
cam duid mAsura mAruntA a harnicului ei lute-
meetor; i dad, intrind, trebuia sA pled capul,
apoi aeeasta nu inseamnA altAceva, cleat c pA-
rintele GhermAnutA ii Muse ca inAltime intin-
derea fApturii sale insesi, numai cit ca comanac
ca tot; si dad erai silit sA te asezi cam lAturis

www.dacoromanica.ro
 IN MUNTEI NEAMT17L1J1 137

spre a-ti strecura grosimea trupului prin ingus-

timea usii, apoi aceasta iarIsi nu insemna all&
ceva cleat Ca' tot pArintele GhermKnuti luase,
drept mAsur, lItimea tot a fipturii sale, numai
cAt cu manile 'n solduri... Drept in fag, Inteun
cum, un sirag de metami de os cafeniu; deasu-
pra o icoang. In stil rusesc, Inchipuind pe Maica
Domnului in colori, cu copilul sus in brate, si
inchig intre privazuri late de lemn negru si
lustruit, la care pAreau a se fi inchinat nenuml-
rate neamuri de mute bgstinase, ce vizuserA pe
rand lumina vietii si intunericul mortii subt
acoperemntul binecuvntat al pArintelui Gher-
mAnuta. Intre cele dou4 feresti dela stanga, o
masl de brad, alb odat, dar mohorit acum de
vremuri; si pe masa, pe ca't de scurtA, pe atata
sii de ingus-0., un mare ceaslov legat in piele
neagrA, impodobit la mijloc cti o cruce, lar pe
margin' cu chenaruri de poleialA galbenA; in
coltul stng de lngl usA, un dulap in canaturi
si frate mai mic cu masa, pgstra poate, subt in-
cuetoare, lucrurile mai ferrte ale Orintelui Gher-
mAnutl; In coltul din fund si dinspre dreapta,
patul cu macat de lAvicer, cuprins deasupra, si
intocmai pe mAsurl, de o saltea subtire imbrA-
cat Cu pistil vargatA cu ros; la cApatAiu un cut-
tuc infatat cu cit, ale carui nori albastre sau
rosii &alma mai mijeau de subt lustrul pro-
blematic, pe care vremea sau, poate, chiar barba
si pArtil pArintelui GhermAnut6 11 asternuse peste
ele; drept perne de plrete, inst4i pIretele 01-

www.dacoromanica.ro
138 CALISTR AT HOGAR

biu si coscovit; iar Intre captul dela picioarele

patului i intre soba ce se tupila, Inghemuita,
In coltul din dreapta al chiliei, o lada de Bra-
sov, sou zugraveli albastre, rosii sau verzi, care
i avea In regula actul salt de varsta scns cu
bola alba, din josul lctn pAntecoase si rugt-
nite, in mari tifre arabesti; cel putin, veleatul
1793 nu putea s insemne altaceva, decat mi-
trica de nastere si de botez a lazu cu multe zu-
graveli a parintelui Ghermanuta. Pe lada aco-
perita ca o velinta, stteau asezate si frumos
paturite straele mai de zile mari ale panntelui
Ghermnuta, Jar deasupra, peste strae, strajuia
In picioare i neadormit un eomanac nou, 1m-
bracat cu siac cafeniu.
$tii c-mi place grozav chiba sfinfiei-tale,
parintele? zisei eu calugarului, care se plecase
pe un genunchiu i umbla s descue lacata dela
lada, mare lucru sa nu ma fac i eu calugar,
cnd oiu mai imbatrni.
SA-ti ajute Dumnezeu, domnule; da'... da,
vezi dumneata, are si alugaria nacazunle
greutatile ei, i n'o poate duce amine cu toate
ale ei.
Ce necazuri? ce greutati printe? S te
duci la biserica, sa te Inchini, sa te rogi lui Dum-
nezeu... Alte, ce greutti si ce necazun mai poate
avea calugaria?
Asa-i, domnule, asa-i, da'.. d, are $1 ea
nacazurile i greutatile ei, mai afirma Inca data
parintele Ghermanuta, scotnd din lada un o-

www.dacoromanica.ro
 tx minan NEAMTuLCII 139

ghial aproape nou de balitur ros si punandu-1

pe capatul despre lada al patului; ca, d,
urtn el, mai scotand si o perna Imbracata tot cu
cit inflorit $i punand-o peste oghial; si c-
lugrii oameni... Cand se despart de lume,
parca-si lag ,et in lume toate pcatele lor, dup
cuvantul evanghelistultu Nu, domnulel Mai a-
duc dinteinsele si la calugarie. toa santera
su. no' oameni, inchee calugarul incuind l'Acata

si punand chela sub velinta.

Puse perna la cpataiu, ultucul mai deoparte,
desfcu si intinse oghialul pe pat si asternutul
fu gata.
Da' cu iapa ce-om face, pairmtele ?
N'aVeti gruja, domnule, regulln noi toate acu.
$1 esind dar', se Intoarse peste cateva mi-
nute cu toat. jachila Pisicutn In brate si-o puse
jos In tina', mai deoparte.
Peste alte cateva minute, Pisucuta se gasea
frumos i lunstit incvartirat pentru noapte, subt
un mic sopron de scanduri, legat de un trus
batut in pamant i cu o sarcina zdravana de larba
proaspta dinainte, aclus de printele Gherma-
nut, el stie de unde.
Da' poate v'a fi si dumneavoastr foame,
zise el, dup ce ne intoarseram din sopron In
chille, dac'ti vra, s'a gasi si pentru dumnea-
voastra ceva.
Fiindca sant In gaza' la sfintia-ta parin-
tele, apoi vreau tot ce vreai sv sfintia-ta:
mancare dac'ar

www.dacoromanica.ro
140 CILISTRAT HOGA5

Lua iute ceaslovul de pe masa si-1 rezema In

picioare pe fereastra, descue tot iutc dulapul
ce! mic In canaturi, i intr'o clipa masa fu gata:
cateva foi late si rotunde de podbal cu zg15.-
voace si boisteni uscati pe vatra, cateva masline
stravechi pe fundul unei farfurd cu margini al-
bastre i crete; In fundul unei strachini smaltuite,
cativa hribi cu untdelemn, otet i usturoiu; mai
deoparte, falii de pere si de mere uscate la soare,
cu Meya nuci printre ele; nelipsita pane cu
gingini pe amandou partile, dar fara furnicile
farmaturile alhe de hribi reglementare; iar
In mijlocul tuturor si mai rasara decat toate, se
ca oarecare constiinta despre insamnata-
tea sa, sipul Cu rachiu.
Apoi bine-am gasit, parintele, noroc si bu-
carie sa dea D-zeu! Buiecuvinteazal zisei eu,
facandu-mi cruce si punand la gura stecla Cu
rachiu.
Si Orla ce parintele Ghirmanuta sa-si faca
si el cruce si sa rosteasca binecuvantarea ceruta
de imprejurare, aproape un sfert din stecla ou
rachiu se si mistui sfaraind in adancurile han-
tuite de seceta ale gatului meu... Era un rachiu
dumnezeesc!...
SI stii, parinte Ghermanuta, c, hotarit,
ma fac calugar cand out mai imbatrni, zisei
eu cu incredintare, intinzandu-i stecla cu rachiu.
Da, Domnule, sa-ti ajute cel de sus, ras-
punse el, ducand stecla la gura.; da... Inchee
parintele Ohermanuta, luand stecla de la gura
sterganduli lii doul prti mustetile-i incil-

www.dacoromanica.ro
 IN Nunn NEAMTIILITI 141

cite, cu manna cenusie a antereului sAu de 'As-

trick vezi d-ta, are si cAluglria necazurile si
neajunsurile ei...

Eeeel.r. Apoi asta-i chiar fAtArie, pArinte

GhermAnutA. , Cu asemenea rachiu, cu asemenea
zglAvoace si, mai ales cu asemenea salatA. de

www.dacoromanica.ro
142 CALISTRAT HO GAS

hnhi, ce mai vorbesti sfintia ta de necazuri

de neajunsuri?... Da, se vede, c'asa-i fgcut o-
mul, sA carteascg totdeauna, si s nu mai fie
multgnut
Asa-1 domnule, da vezi d-ta, zglavoacele
trebue sg le prinzi de prim baltg, hribii sg-i
aduci de la pgdure, usturonil sg-1 semeni $i cele-
lalte sg le cumpen... $1 and n'ai cu ce?... la,
vai de capul nostru, cum mai trhin si not; chi-
punle, avem i noi cite trei lei, o litrg de
bran* o sangeac de rachiu $1 25 dramun de
untdelemn la lung si cate-o pane la sgptginng
d'apoi cu atata ce poate sg facg un orn? sg
moarg ori sg triascg?
Au doarg, nu numai cu pane va trgi omul,
cu cuvantul lui Dumnezeu, zice evanghe-
listul, pgrinte Ghermgnutg; de ce, prin urmare,
n'ar posti un caluggr macar patruzect de zile
pe lung dupg pilda Mantuitorului si Dumnezeu-
lui nostru sus Hristos In desert, pentru pgcatele
oarnenilor, frg ca, cu toate acestea, sA poatg
fi ispitit de saftoit?
ifij Ootonli i zglvoacele, cu podbal
cu tot7 ei prez sgrate si-mi fgcuserg sete, imi
mat stamorai gatul cu o dusc de rachiu
Era un rachiu dumnezeesc!...
5i, larsi, fundcg nucile uscate, pe care pg-
nntele Ghermnutg le stnca si le manca mezul
cu o Indemanare de vevent, se vede cg, targsi
faceau sete, apoi i printele Gheringnut Ii frase,
si el, un gat zdravgn tot de rachiu.

www.dacoromanica.ro
 IN mumm NEAMTULIII 143

Apoi, vezi d-ta domnule, rspunse el In-

tr'un trziu, stergAndu-si in dou Orb muste-
tele-i IncMute, cu mina cenusie a antereului
ski de lAstrie; vezi d-ta, pe vremea aceia
se fAceau minuni, si sfintii Apostoli si =Ice-
l.= le arkau oamenilor calea cea dreapt, si
oamenit erau buni si drepti, nu ca astzi za-
vistici, pizmAtariti, clevebtori, hrApAreti, rAi si
crtitori...
Si, intrerupset eu, urmndu-i mai de-
11

parte reflexiunea sa biblicA, se skurau no-

roadele cu cinci pini si doi pesti pe malurile
GherbesAretului, si tot mai rmneau douAspre-
zece cosuri de fArAmAturi; si leprosii se lecuiau
In scAldAtoarea oilor, si schivnich se multAnuau
Cu Tcustele fripte, pe care le vAnau de prm ni-
sipurile arzkoare ale Iordanului, si pzitoarele
de capre de prin vAile Chedronului nAzuiau la
treapta de sfinte mucenice...
5i cine she uncle s'ar fi oprit avntul meu
biblic, spre lauda sfintelor vremuri, clack Orin-
tele GhermAnut, cArma incepuse a-a stich ochii
si a a se inrosi vrful nasului, nu m'ar fi in-
trerupt.
CA bine mat stii, domnule, cele bisericesti;
parch' le zict de pe carte.
Apoi, de-a puterea-hi, pkrintele, gilt si eu
o leach' de dascAl la oras, zisei eu mndru,, ga-
recum, de treapta, la care et& insunt inA inAltam.
La care biserick domnule?

www.dacoromanica.ro
144 CATASTRAT HOGA5

La Sf. loan Domnesc; la biserica

din deal.
Ei, ei, unde-i .$1 parintele Ghita. i
popa David...
Da, da! sant chear o lead de cimotie
Cu popa David 0 ca parintele
Ce mat preott de isprava, domnule! Pard-s
nqte vlthci, aa giubele de matase blanite cu
samur au pe dan0i!!...
Ba, Inc i ce anteree de cutnie, ca acelea.
S'apoi se poarta ncini cu colane de ca-
tifea cu patfale de argint suf late cu aur; ma
rog, curat ni0e vladici; doar i-am vazut eu.
514 mat traseram cate un gat de rachm,..
Da, potcapice! Ai vazut ce potcapice au,
parinte Ghermanuta?
De castor de cel bu.n j Cu lustru pe &an-
sele de stralucesc la soare, de par'ac fi unse...
Si cu cruce amandoi...
Apoi se'ntelege, daca-s amndoi stavro-
fort !...
Da' barba poph David? Ce mai barba,
domnule! leit Sfintul Neculai...
$1 parintele Ghermanitta II mat frase un gat
de rachiu, Mira s ma mai pofteasca 1 pe mine
1 fad ca, de astadata, sa-0 mai tearga mustafile

In data Ott ca maneca cenwie a antereului

de lastrica.
Barba parintelui Ghita, in-ma el, nu-mi
place; Ii prea scurta i sparlicheta, 'apoi rara
de i se vede pielea prin ea; nu-i vorba ca nici

www.dacoromanica.ro
 IN muNTII NEAnrsuLtri 146

nasul popii David nu-mi place fiindcl-i crn;

nasul pArinteliti Ghit-i mai frumos... Da' nu
ma' gust o lead? zise el, intinzindu-mi sfecla
cu rachiu; gustA, dascle, cA doar aista-i rachiu
cAlugresc, nu bulearcA de care beti vol pe la
tirg; bea cAt vrai, c doar mai am; nu s'o In-
cheet lumea 'n stecla asta.
Pusei sticla la gur si gustai.
Strasnic rachru, pArintele, strasinc rachiu,
zisei eu, dregAndu-mi glasul si punnd sticla pe
masA.
Si pentruca s se incredinteze de adevrul
ziselor mele, mai frase si el o dusa; apoi, pu-
Wind sticla in zarea lumanArai, se ma prin ea
lung si tAcut; apot dndu-i o tifl:
Nal... cA nu mat esti /mill de mmic!
DesArtAciunea desArtdclunilor; toate sAnt
desArtAciune pe lumea asta, printe Gherm-
nua; da' ce ti-a Mud biata stecl de-i dal Cu
&la? , I

Na! zise el mat dndu-i o tiflA, pAcAtoaso

si mangosito I Da'asa te-am InvAtat eu sA fit?
Al!... parlita dractilm! din rosie si frumoasA ce
erai, te-at fAcut galbenA si oftigoasA... ptitt!...
D'apoi cA doar Sfintia-ta al oftigit-o; deee
ocArAsti degeaba biata steclA?
$1 quid lute cu dnsa afar din chille, It auzii
descuind ceva, inctund ceva, si iute se intoarse
Cu ea plin.A.
C'apoi eu 1-s doftorte, mi dascile; ce cre-
dea ea, mangosita, e'are sA-mi zacl de oftigA
10

www.dacoromanica.ro
146 CALISTRAT HOGA$

pe mas?... Trage-i, dascle, proaspAt.

Puset sticla la gur st m prefacut ca-1 trag,
dar pArtntele Ghermgnutd It frase ca toat. tnima
Da' tu, m dascale, ce hram at la biserica
lut Sfantu' loan Domnesc, din deal, unde-i 11

Intrerupse un sughtt unde-i... cum II cheam2

spune, dasale.. cel ca alt sughrt cru-
cea i paftalele?..
Popa David ..
Cel scuip spre stinga ca barba
spArlichet?...
Da, cel cu barba sparlichet...
Da' alt sughrt cel cu potcap cu
na... has?...
PArtntele
Nu, mg, da hascale cel ca nasul
harm
Apo' popa Ghtt, cel cu barba ca Sf. Ne-
culat.
Stela cu rachm incepuse a da tar In oftigl..
Da' tu la ce strang c.. Iranti la f loan
din deal?
$1 cu dreapta-i molaticA, greoae st far6 cumpg.-
neal art, vag si cam crucis cu Inltimea na-
sulut su, spre un deal inchtpuit
D'a.pot c doar eu nu-s la strana; eu Is
cu lunratfrtle, cu clopotele, eu maturatul bi-
sericul...
Da' ison stn tu s'a" tn, ma... ha?
Et! Asa dead de ison!...
$1 de unde inci nu m asteptam, numat unde

www.dacoromanica.ro
 nc MIINTII iuitJi 147

nu mi se tistoarn printele Ghermnut pe spe-

teaza scaunului, uncle drege glasut
netezeste barba, untie nu-si nfige oclui si
bastri, mtci i scnteetori In podele i unde nu
incept :...
D0000aaa goagoagoa hoahoa mneee ghee
gheeee...
Da' tine, ma, da... hascale,
N
Struii gaaa haaa gaaa taaaam CA:44'60'6'A tr
tin ghii ghli hn hin neee gheee heeee...
Mai sus, da. hascale..
NHld si tmeam isonul mai jos.
Aaaaa gaaagaaa haaahaa uuuu huuuuzini
m 026600 doaoao goao hoahoa mneeee
ghee ghe hehehee
Mai Jos isonu' da. hascale.
Na' i tmeam isonul mat sus.
$iiii ghin m hhla mhniluuu eeee ghe
ghe heheee steeee gheee heeee...
Da' strasnic ghiers printe Ghermnut 1!
Halal de organ I.. A$a mai inteleg i euf...
Un glas ascutit de otel atirnat in sec tip
scurt, de afar, subt lovitura repede u fll de
veste a unui ciocan metalic.
Toac, printe Ghernanut..
Toa. toa hoaoa hoac de polo . po... po-
l000 loo.. ploo hosnit! las' s toa hoacel...
Voia, adic, printele Ghermnua s" sputa
toacA de polunosnit.
La fstmpun deopotriv de deprtate, ace-

www.dacoromanica.ro
148 CALISTRAT 11841A$

lasi glas de otel atrnat In sec, de trei ori tipl

de afarA sub lovitura de trei ori repetatA a a-
celuiasi ciocan.
O puternicA nevAzug suflare, venid parc
din depArtn mtstenoase, trecu pe Uta descom-
pusI a pA'rintelui GhermAnutO i rosata valla
ce-o acoperea se mistui, subt vAlul palid al unei
smerend ce cupnnse chipul lui intreg; si in
intreaga lui fApturA, o luptl utiasA at fi zis cA
s'a Incins intre inger i demon. DOdu sA-si
facA cruce si deabia izbutt sA ingAimeze si sA
tese, cu dreapta-i neputincioasg, pe fata trupu-
fui sAu, clupul stAlcit al une'. cruci
Geniu ca un taur...
Apoi, pe o gam fantasticA i Cu tutala unei
grindmi metalice, un fel de melodie alcAtuitA
din notele cele mat de sus ale scAni muzicale
incepu a Tzvori In grupe mestesugite de tipete
ascutite, subt lovitunle aceluias ciocan pe otelul
atArnat in sec...
PArintele GhermnutA dAdu sA se scoale
rAmase pe loc...
Capul ti clzu pe piept at fi zis c se roagl
In gAnd.,.
IncA trei lovituri obosite, i glasul de otel al
toacu se stAnse In noapte..
PArintele GhermbutA rAdicO incet capul si
Cu oclui stinsi se uitA rtAcit in toate pOrtile .. se
apucl cu o mana de speteaza scaunultu, cu alta
de coltul mesei i stAtu un moment... plAnuia
ceva... Apoi, fOrA veste, cu o opmtire clesnAdAj-

www.dacoromanica.ro
 111 NEAMTULM 149

duitA, se sculA in plicioare, rAstuntAnd scaunul;

se cumpAni un mmut, sprijinindu-se cu stinga
de coltul mesei... apoi isi fAcu vnt i, cu un pas
urias, ca pentru dnsul, se repezi spre ladg.... s'ar
fi sfAramat de nu-1 prindeam in zbor... FAcui ce
putui: Il luai In brate ca pe un copil si 11 culcai
pe lada. prea lungA pentru el; luai straele frumos
pAturite si le pusei pe dulap, lar subt cap li viril
cultucul cel mic de crt lustruit si, In mal putin
dect s'ar spune, lada incepu sg. se cutremure
subt horgitul cu multe gorgoane, izvorit din or-
ganul puternic al pArintelm GhermAnutl...
Adncurile tgicute si largi ale miezului de
noapte se umplurA deodatA de glasul jalnic
prelung al clopotului...
Vivos voco" .
Si cAlugArii, ca umbre negre rupte din in-
tuneric, se mistuiau in usa luminatA i larg des-
chisA a bisericii
Mortuos plango"..
Si pArintele GhermAnutg dormea dus pe lada
de Brasov...
Fulgura frango"...
$i horlitul de tunet al pgrintelui Gherml-
nutA era para sfArmat, in rAstimpuri, de urletul
de aramA al clopotului...
Ce mic i netrebmc era pArintele Ghermg.-
nutA

www.dacoromanica.ro
150. CALISTRAT HO GAS

Nu-i vorb, c6 lucru tactual mare nici eu nu

eram!
Cand i cum, n'a0 putea spune, destul c mil
trezn culcat in pat i varit subt oghialul de
buhur ro al parintelui Ghermnut, cu capul
pe perna imbrcat at cit inflorit... Suflasem
In lumanare... Adormu.
Nu tiu hotdrit, .dac i In timpul somnului -h.
nusem sau nu Bon printelui Ghermlnut, cdct
totul trecu in kilt cult, dup cum toate trec,
cand se nunice#e conOurrta vietil reale.
11,16 trezti cu soarele sus i cu printele Gher-
mnut nicin; tar in local unde dormise el, pe
lada de Brawv, straele lut mat de zile marl st.-
teau a$ezate i frumos paturite, avand deasupra
lor, spre strljutre, nelipsitul comanac nou Im-
brAcat cu iac cafernu:
Cea intni mad pe care a fcti, e0ond din chi-
lle, fu la Pisicufa subt opron. Cnd imi simti
pasul, intoarse capul i se ma' la mine at toat
bunAtatea inteligentd a ochilor st negri i tnari.
Parintele Ghermnut avuse grg, de mne-
cate, s."-i pun" dmainte un alt maldr de iarb
proaspt i infloritd.
Pe o portit de din dos, eil In grdanle largi
ale Schitului. Din vale i pina'n zare, al pu-
teal prmde cu ochii, pe inclinarea Bill a costi0i,
copact raddon de toate satin-Ile rsreau dela
bru In sus, din fnatul inalt i inflont, iar frun-
zi$ul lor puternic, ca clipiri de poleial verde-
inchis, se elAtma domol in aerul limpede

www.dacoromanica.ro
 IN NONTII NEAMTITLIII 151

larg, subt adierile usoare si nevzute ale unui

vnt de risrit, subt mngerile aeelorasi a-
fnatul adnc se mldia in valuri molahce,
scnteen de rota aprms in lumin de soare...
Glasul sec al crburilor frente de vanturi umplea
deprtrile st fluturi rari, albastri sau galbeni,
ea atatia fulgi de oer sau de lumin, insufleteau
vzduhurile cu zborul lor nestatormc..
Cu greu, dar totusi urcai, ea innot, prin a-
ceast mare adnel de flori, pn pe sprinceana
inalt si arcilla a colinei. In -fund, departe, spre
apus, muntn peste care eleasem, se desasurau
pan dineolo de hotarele ochiulut, ea un nemr-
ginit amfrteatru femntat parei de valuri uriase,
peste a cAror intindere vione rskitul aruncase
un \T'al strveziu si fin, tesut din raze subtin de
soare Jos in vale, Schitul se tupila dup dese
si inalte pleuri de verdeat i, numai prin raris-
tea frunzisului misetor, albeata curat a chilii-
lor mai strbtea, selipind pe furis, pn la
mine; iar in desertul cerului, .erucea singuratie
a turnului bisericu se inlta neclintit, ca o stea
senteetoare tiat pe un fund de azur... Spre
dreapta, din vile umbroase ale muntilor Taz-
lului, Cu pisOuri pierdute In pulbere de lumin,
negurile albe se inltau spre vzduhurs to-
peau In aer crestetele lor, ea fumul ce s'ar ridica
din o ]ertf colosal, aprins de _natur pe alta-
rele sale, pentru atotputernicul su O
-Nsie cotigit i lungA fr sfrsit de aburi str-
veza i albi insemna, din apus spre rsrit, cursul

www.dacoromanica.ro
162 CALISTRAT HOGA$

fAr odihnA a Nichitului, i numai sclipiri scurte

fugltoare de lunun1 Irle mai vdeau pan1 la
mine lunecarea lui una* si fatalg... Si peste
toaa aceast Incremenire strAlucit i imens,
ca peste Intile ape ale creatiunii, un singur
sptrit mai plutea... era spiratil meu... $i In sanul
acestet fui rsrite ca subt puternicul fiat" al
lui Dumnezeu, o singurl iniin. mai bAtea... era
inima meal...

Venisem la. Schit cu hotrIrea sa stau cateva

zile, fr sl pun la socoteal firea mea nesta-
torincI i iubitoare de pribegie... $i cAnd Imi
aruncam ochii spre negurile muntilor din miazzi
cAnd Inchipuirea mea strbtea In taina lor
adncl i litustitA,mi se p'rea c ceva m1 soarbe,
c Intreaga mea flint se sub-4e, ca suptI de o
gur nevzut si eh' nu rmnea din ea dect
ceva sec si nelnsuflept. Niciodat n'am simtit
mai aevea Indorta aletuire a fpturii mele, decit
atunci cnd am prwit din depArtare taina ade-
menitoa.re a pustnilui si a singurtEu...
A doua zi ,dimmeag, odat cu zorile, legnat
de eterna gebea a Pisicutd, ni Indreptam spre
triile neguroase ale muntilor din miazzi.

www.dacoromanica.ro
 SINGUR
Domnule, Imi zisese pgrintele Cihermgnutl
la plecare, nu era rgu, sg mai fi, zgbovit dum-
neavoastrg cgteva zile la nod, cl-i tocmai la pri-
menitul lummii si vremea poate s'l se schimbe;
si de v'a apuca ploata 'n pgdure, apoi are sl vg
fie greu de tot, si, mai ales, cum nu cunoasteti
dumneavoastrg drumul, se poate intimpla s rg-
acitt, cg potecile se tae si se incruciseaza titre
ele, de nu le mai dai de caplt.
Cu-atgta mai bine, pgrinte GhermAnutg, ii
rgspunsesem eu, IncglecAnd, cg doar n'am
plecat de-acas cu gindul sg merg pe drum bgtut
si mci n'am fgeut invoiald cu stihiile, ca sgli
lee cgdula dinaintea mea; treaba potecilor, sci
se taie si sg se incruciseze titre ele cif or pofti,
si treaba luminii, s se primeneascg, dac'o gadilA
'ntre spete.
C'apoi drept ti-oiu spune, domnule, GI chis-
novat om mai esti.
De eram sau nu chisnovat, treaba pgrintelui
Gheringnutg; Jar de nu-mi pgsa de incrucisatul
potecilor si. de primenitul luminii, aceasta era
treaba mea. Si cum sg nu -fi fost treaba mea,

www.dacoromanica.ro
164 CALISTRAT HO GAgl

cAnd mai ales desagia met se lectuser pe de-

phn de ofttga de care zgcuserg, si-st reaptaser
din nou vechea i imbelsugata lor rottinzime...
Pentru leafa pe cateva luni inamte, pdrintele
GhermAnutd ingfa"m6dise, pe fundul untua
foi late de podbal rotund pe care std..
teau asternute z mumtficate, dup cum pe fie-
care le apucase vremea si le incremenise fier-
binteala vetrit, popoare intregi de zglgvoace 0.-
pstinoase i de boisteni cu ochu holbati. 0 le-
gAturg Cu fell' de pere si de mere zvantate la
scare, mai pntecoas decAt un egumen, tmea
cumpti, in celalalt desag, zglboacelor si bois-
tenilor dimpotrivA; si, tot pentru cumOneal,
imPartise parmtele Ghermn*, de o parte si
de alta, oule rdscoapte dela glinile unui sat
intreg; tar golurile dintre calabalacul meu de
tot soml erau indeplinite cu nuci guralive care,
frecandu-se intre ele, tuseau in cor si in ca-
cle*, bAtnd parc tactu/ gebelei legnate a
Pistcutit mele. Pisicuta, de alt parte, nedume-
rit asupra glaltei ce se Elcea inclArAtul s,u,
intorcea capul din cand in cnd st impungea
cu botul in desagi, casicum ar fi vot sa" puni
nucile la ascultare , nuctle insA, casicum i-ai
fi fkut in ciudg, tuseau malt tare si tipau mai
ascutit. lar de cumva se oprea in loc si se sat-
tura, voind s'a" arunce at colo acel bocluc de
pe spetele sale, nucile tipau si mai ascutit
fkeau o glggie mfernal4; i astfel Pisicuta,
neputincloaa i idgsn.dgiduit, dui-A ce satea

www.dacoromanica.ro
 IN amyl."' NEAMTULDI 165

un minut pe ganduri, i relua, indignata, ge-

beaua Intrerupt; tar nucile, scoborand glasul,
tuseau In cor i In cadena L bateau inamte, ve-
sele parch', tactul gebelei legnate a Pisicutii
mele. Veo trei -pain Cu gingini aspre si un
ip de rachiu calugaresc, cu Ingrutre astupat
pus la loe mai de fereal, alcatunau, cu indes-
tulare si prisosinta, proviantul de drum al pri-
hegiei mele.
laca, domnule, mai zisese printele Gher-
mnuta, varandu-mi si o sacure In desagi, iaca,
poate sa aveti nevoe de tet veun lemn pen-
tru foc, ori pentru altceva... nu stii cum vine
vremea in padure, cand pleci la drum, nu-i ram
sa te ingri)e0i de toate,..
Bietul parinte Ghermanut Ar fi fost in
stare sa-mi dee si rasa din spete... Atata dra-
gaste prinsese el pentru mine inteun timp asa
de scurt!...
Foarte multumesc parinte Ghermanutd,
foarte m-ultumesc, mai rmai satiates $i sa ne
vedem cu bine, mesern eu, (land calcae Pisicutu.
SA mergeti sanatosi i Domnul sa va aiba
In paza sa, incheese printele Ghermanut,
chinandu-se pan la pamnt st radicand meca-
niceste dreapta spre comanac casicum ar fi voit
sali lee caciula din cap.
Si legnat de eterna gebea a Pisicuth,
Indreptam, odatt cu zortie, spre tarule dimpo-
triv ale muntilor din miazazi
tar and, din deprtare ca de-o btae de pusca

www.dacoromanica.ro
116 CALISTRA.T HOGIA5

intorsei capul si mg. uitai Ind'rt, zrii pe pg.-

rintele Ghermnutg. In poarta Schirtului, sand
Inca neclintit i urandu-se cu jind In urma mea;
apoi cenusiu i mgnint, cum era, se topi In
zarea cenusie a deprtrit.
Mergeam singur i tgcut
Respiratia aburoas si nemrginit a noptn
aruncase un lintobu subtire i strgveziu de ne-
guri albe peste prgul care, tremurnd parc
de frig pe pietrele-i reel, luneca cu murmur
grilbit i, ca o Ingustg nafram, intins pe lun-
gul nesfirsit al vaii largi, 41 pierdea cursul
In taina deprtatg a rgsgrrtului
Noianul de luming trandafirie al zorilor cu-
prinsese tot cerul din calea soarelui ce se ves-
tea, iar peste adincunle albastre ale vzduhului,
ca niste iufi i trecgtoare ganduri amare ce ar
fi limb/It In rstimpuri ochiul nemrginit si lim-
pede al lui Durnnezeu, fulgi singuratici de noun
albi, twit' Cu luming pe margin', lunecau mo-
latic si acut pe deprtate i nesimtite adieri
de vntun... Frrea toatg pgrea cuprinsg de o so-
lemn Incremenire i flonle r'zlete, care Insu-
fleteau Intinderea cu multe fete a prundisului
mort, sfioase sL nemiscate, isi Inclinan spre
mint fruntea lor strlucit, subt greutatea scn-
teetoare a bobitelor de roug... Ai fi zis cg fe-
cioarele 41 plecau cu evlavie spre Inchinare, In
templul &rant al Naturu, capul lor virginal In
fata Celui Atotputernic...
lar spre tgrille cerului inalt, casi attea fg-

www.dacoromanica.ro
 tN BITTNTII NRAMTULIII lb/

clii aprinse de faptura In cinstea ziditorului sau

se ridicau drep te $i neclintite varfurile ascutite
ale brazilor polette de intaile raze ale soarelui
curat $1 rece...
Si glasul de pretutindeni al tacerii sfinte
neturburate, casi-o cantare mulla de lauda, iz-
vorita din adancul inimii neprihanit al firii, se
indrepta, In accente misterioase, cata Indurarea
far de hotare a Celui Prea-Inalt.

Lasasem demult Ind'a."ratul meu once urrna, de

viata omeneasca $1, rezemat pe cuno$tinile geo-
grafice ale Pisicutn, urcam In pas de voe
fara grija sui$ul &id mai rep-ede, cand mai tra-
ganat al cate unei poteci, fuma $erpuitu-i
umbros subt fama neturburata a padurilor...
N'am fost niciodata grozav de tare In $tiinta gro-
molnicelor $1, nici In a manii lui Damaschin;
putea prin urmare lumina sa se primeneasca,
frA$tirea mea Grial ar fi poftit, $i tot Uta
$tirea mea sali Incrunte cerurile spranceana $i
sali verse urgia lor asupra capului meu... Ceiace
Irisa Incepea s se adevereasca, erau potecile,
care dupa spusa parintelui Ghermanuta se
ineruci$au $1 se taiau Intre ele, de nu le mai
(ladeai de capat...
Si dei In Imprejurari grele filozofia nu m'a
parasit, cu alte cuvinte dei eram lncredintat
c si potecile, ca once Incru In lumea asta, tre-
buiau s alba mai la urma. un capat $i un sfar$it,
totu$1 o nemarginita i neputindoas dud ma
cuprindea, cand vreuna din ele, cit apuditurile

www.dacoromanica.ro
158 CALISTRAT HO GAS

ei de femee viclean, m purta dupd voe st de

nas pan la hotarele murelor sau ale cmpercilor,
s'apoi deodat, casicum cineva i-ar fi tiat ca-
pul, se curma, i dadea sufletul i murea la mar-
ginea vre-unui desis incilcit i intunecos al pa-
durilon.
Ce s fact in asemenea imprepirni?... Stai
nedument si, ce! mult, -dac.'-# este lug-Adult s
dorestt de a te afta st tu subt pielea biblic a
vre-unut profet, spre a-ti fi si tie dat s pul
soarelut mna in piept, s-I Untuesti in loc pe
cerun st Inda.toresti de a nu se mica un
pas mat mult, pared ce nu vet fi gsit o potec
cinstra $1 frd viclenie in suflet, care s te
scoat cu zma la veun
Astfel m socotn foarte pgnit de prtinirea
drepttn ceresti, care hrzeste darurile atotpu-
terniciei sale numat celor alest . Dar, insfrsit,
ceva trebuia s fac, si fcuil m lsai la pro-
nia intAmplrii, un fel de zettate oarb, dar care
vede mult mat bine cleat zeitltle Cu ocht
care totdeauna m'am inteles casi cu un vechm si
crechncios prietm..
Multumit, dect, acestet zetttt pnelnice mie,
m trezii peste putin cu Pistcut cu tot in mima
unor codri de doti on secular, de unde once
urm de potec, apwape, disp'ruse de subt co-
pitele
Deselecai s odihnesc..
Si de unde m' asteptam ca -horn reglementan
de groazA at pustmlui st at singur'ttti s-mi
strpung mima cu un -her apilns, dimpotriv

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEA1511131-111 159

o huiste senin., un soiu de cereasc beatitudine

imi cuprinse finita mea intreaga.... O patur
groas de Intunenc greu 'hm p'ru c se des-
pnnde a c mi se radicA de pe suflet si de pe
muna mea care, usurat ca de subt lantunle
zgomotoase ale unei grele inchison, incepu s
bata in voe, cuprins de simfiri streine de cansa
pana atunci... $1 de ce n'ar fi fost asa? Oare
nu scuturasem eu de pe suflet si de pe inun'
grijile cialitoare si ridicule ale vieth de toate
zilele2 Oare din ochii mei nu se stersese, ca
prin descntec, privelistea desintata i vrednica
de mil a nemerniciei i stricciurni omenesti?
Nu eram eu slobod s cuget, s simt, sA rd,
sA pling, s jip, s. mA misc sau sA ing dau
de-a tumba, in toate chipunle i dup toate
imboldirile nestrunite ale propriei mele fin2
Cine avea mal nemsurat putere decit mine
asupra nemrgiturn mute si solemne a singurl-
ttit si a pustiului? Mi se parea c.' firea in-
treagA, dela tniar t pn' la urs, datoare era
s cinsteasck' in mine pe regele su atotputer-
nic; cci singurul stpnitor, de obarsie
eram numai eu, in ceasul acela

Inc'lecai i incepui a urca la deal pe drum

aproape Mil de urm... Pisicuta se opintea din
greu rsufla des. Deodat se opri ca trsnit
din mers si eu tresni ca desteptat fr de veste
din somn. O s'Una ametirtor de inalt j dreapt

www.dacoromanica.ro
160 CALISTRAT HOGAS

ca un pirete cizuse, parci, niprasnic din cer

time capul drumului pe care urcam, la deal...
lar In timp ce eu ini scirpinam de ma, In
crestetul capului si peste plrie, Pisicuta
nu se putea scirpina si ea ea mine, cu copita,
apoi Cu potcoava si tot de ciudi sc'rpina si
ea pimintul din care peetre mirunte,
du-se si ciuruind, eurgeau de-a-rostogolul la vale.
Dar cum nu poti, ,cu ctuda i cu scirpinatul,
si Indupleci pe o stinci fill de inimi
de suflet, s i se dea din drum In Mud si si-ti
deschidi calea mat departe, deaceia i Pisicuta
eu, dupi o scurti dar temeinici chibzuinti,
ne hotirIrim s lisim Incolo i audi si sax-
pinat si si asteptim cu ribdare voile mai blinde
ale Intimp S'apoi era si timpul. Scarele
mai ci pisase peste riscrucile cerului i foamea,
care se Invirteste se vede in jurul omu-
lui, casi soarele In jurul pimintului, sosise si
ea drept riscrucile stomaculiti meu i, fr In-
doiali, ci i drept riscrucile stomaeului Pi-
s cu
N'aveam dinfii Zgriptoroaicei din poveste si,
prin urmare, nu puteam sfredeh stnca risiriti
In calea mea, spre a trece mat departe; deaceia
mi opresc i si-mi fac aici zilnicul
obisnuitul meu popas. Descilecai, &dui jos
toati povara din spatele Plisicutii, Ii luai friul
din cap s'o lisai slobodd, spe.e a-si ciuta de
suflet, ceiace dealtmmtrelea, mA hotdrii sA fac
eu... Si cum mi uitam In toate pthiIe, ca

www.dacoromanica.ro
 kuNTH iiinarrum 161

fac mai de aproape cunostinta cu lacul harazit

mie de IntAmplare pentru vremelrucul meu po-
pas, mg incredintai inca adata, c tot intelep-
ciunea IntAmpigni armueste i reguleazg rostul
Intreg al tuturor lucrurilar...
Dreapta cum era stAnca de parca era &asa
la cumpank," avea totusi jos L carn la nuiloc,
o scobitura destul de adAnca, In care cineva s'ar
fi putut adgposti In larg, pentru once impreju-
rare. Pe cAt de sus se pierdea crestetul ei aco-
pent de paduri In adAncul cerului, pe atAt dela
fata potecii, in jos, se deschideau pe dreapta
pe stinga, spre fundul pgmAntului, dona prg-
pstii Cu adAncimi fioroase, plesuve, aspre, si cu
povArnisuri stAncoase, unde smeurisul lui Dum-
nezeu crestea In deplina si neturburata lui voe;
cu alte cuvinte, pe litiga proviantul met de ouA,
de zglavaace si de nuct, inlesnit mie de pgrin-
tele Ohermnuf cu atAta dainicte, IntAmplarea
imi mai punea la Indemna i zmeura racoritoare
Imbalsgmata a muntilor ,sai... Foarte bine!...
Dar, mg gAndeam eu, unde se afta. zmeurg
stAnci, acolo se fin i ursi; si, drept vorbind,
erotsmul meu se simtea cam la strAmtoare, cnd
mi'nchipuiam, ca vre-un morocanos sihastru al
pustiului putea veni la mine foarte grav si pe
patru labe, ca sa mg intrebe de sanatate, pe
mine, care n'aveam decAt doug!... Intr'un
punct anumit, mi se parea chiar c zmeurisul e
vinzolit de o vietate puternica, ba... mi se mal
parea el si un mormairt, plin de rele prevestiri,
II

www.dacoromanica.ro
162 CIALISTRAT 1100103

strabate departarile pana la mine... Era vantul,

care clatina intinderea frandafirie si plina de
soare a smidulut de zmeur i poate ca vre-un
brad sau paltin, ca incheetunle slabite de IA-
tranete, se legana scartaind la suflarea acelinasi
%rant_ Din inchipuire se naste frica, din judecata
barbatia . Cea intam vesnic era cii mine, cea de
a doua mai pe apucate. Totust, 'Ana" ce
sa-mi iau masurile pentru ce era sa fie mai
tarziu, gash cu cale sa-mi asez in scobitura
stanch tarhaful meu infreg $i s priponesc pe
Pistcufa inteo asezatura mai larga $i plink cu
rarbA Malta, de pe povarnisul uneia din pea"-
pasta; caci de-asi fi lasat-o sloboda, apoi fan-
tastica, cum era, si iubitoare ca$1 mine de pri-
begie, s'ar fi luat dupa Horde ce scanteiau pe
nemarginarea prapastiu, la lumina soarelui de
amiaza, i s'ar fi pl.:Musa la vale de pe vre-una
din nenumaratele muchi de stnca, ce stateau
ascunse ca vicleme subt adapostul de umbra
neturburat al erbunlor
...$1 s fi indrainit cineva s tagadulasca
toate cele noua f enciri nu daduser peste mine I_
Dezlegai desagn, scosei dinteinsii vestitul meu
prosop i, asternandu-1 pe tad* la intrarea vre-
melnicei mele locumfi, in propatulo", cum ar
zice anficlutatea, Il radicai sau, mat degraba,
Il scoborli la treapta de fat de masa"... Am cate
data si eu toanele mele de lux; cleat mi) se
intampla aceasta focmai atunci,, cand lucrul
potrive$te mat pufin.. lar cand ma gasii asezaf

www.dacoromanica.ro
 MIINVI NEAMTIILIII 163

turceste dinamtea Imbelsugatului mea spat cu

tot soitil de mennde, m simtii foarte nenorocit
ca nu am prilejul de a pofti la masa mea pe
vre-un nevoias de rege sau Imparat, care
data macar In viata lui nu s'a invrednicit sa
mannce o sing-ura frunz de potbal, cu zgla-
voace cu tot, A. guste rachiu alugaresc cu =-
rodent de impere si izma creata, sau cel putin
sk. se fi lungtt Inteun cot, fail de grija, pe jaiba
verde si Inflorit depe rascrucile pamantului!...
Sfirsti ospatul meu cu mere zvntate i cu
nuci, adica cu fructe i, deci, dupa toate re-
gulele Inalte ale celei mai rafmate gastronomii.
Stransei ramasitele pranzului In desagi si
desagn in fundul scobituni..
Nu stiu cum, dar ma simteant parca la mine
acasa"; i fundca oricine, la casa lui, trebue
sa fad si ceva gospodarte, apoi, in lipsa de
covoare de Persia, asternui pe Jos poclada de
subt sea, razamai seaua in chip de perna langa
unul din paretu laturalnici ai scobituni, aninai
fraill la intrare kite aschie mai rasarita de
stand.: In alta, si tot la nitrare, acfai mantaua;
ha mi se pare, ca ca un tars de brad, in loc de
matura,-facui i ceva curatenie pe dinamtea usii...
Si daca stapana ar fi fost acasa, asi fi crezut
ca Intamplarea Indreptase pash lui Ulyse spre
pestera zeitei Calipso Se-tea ma cuprinse: sco-
borli In zmeurisul din care Pisicuta nu-si aar ta
pe deasupra decal numai varful urechilor i, ca

www.dacoromanica.ro
1134 CALISTRAT HOGAS

zmettrA, imbAlsAmata i rAcontoare, o astAmpA.rai

si- pe dAnsa.
TAiat In fat de trufasa si imensa stAnc6 ae-
rtanA, incins pe laturi de cele dou prApAstii, ar
fi trebtnt, ca sI pot merge mai departe, sau g
ma. Malt la cerun zburnd, sau sAm scobor In
Tartar de-a rostogolul; dar fundc nu eram gata
IncA pentru mci tmul din aceste dou soiuri de
cAlAtone, amnai pentru mai tArziu si pe una $i
pe alta. RAmAsei, deci, locului; cii alte cuvinte,
desi a$i fi putut esi din incurcAtural intr'un chip
oarecare, mA hotrii totust sa mai folosesc de
adApostul hArAzit mie de pronia intAmpldrii
sA'astept aici voile mai blinde ale ei. $1 a-
ceasta cu atAt mai mult ca Cat, dacA rtunktate
din proorocinle printelui GhermAnutA, cea ca
potecile, se adeverise, de ce adicA nu s'ar
fi adeverit i cealaltA jumaitate, cu. primenitul
CAci luna, mAcar cA e lunA, dar mat la
urmA e tot femee; i s te fereasca.' laumnezeu
de 'primettitul femeilor!.., Cu ce mai de nouri
grosi i nestrAbAtuti ochmlui iscoditor nu era
sA astupe si s zAvoreasca.' ea usile ceresti ale
sarictuarului silt de misterioasA primeneald!...
CAtA' ap din vAzduhuri nu era sA-i toarne SfAn-
tul The din cap, spire a se la si a se curAti de
rugina groasA, lsatA de negunle noptilor pe
fata ei bAlae i in pArul ei blond! CAtA hodo-
rogealA de tunete, ce mai vAnzolealA i trAnd-
nealA de pretutindem nu era sA zgudue, din te-
gospodAna eereascA!... Cite lumini nu

www.dacoromanica.ro
 tN MIINTII NEAMTULDI 166

trebutau s5.-1 aprindd fulgerele Inaintea

ei de serian, spre a-si eerceta mai cu deamd-
nuntul in ele gresurile chivan sdu grsuliu
sprncenatl.. 51 c.:1nd te gaildesti ca eu intru
ntmica nu eram vinovat sd dut in spete urmrile
acestet cochetdru ceresti Aprinsei o tigard
m lunga inteun cot dinaintea vizitinei
In golul inalt de sub pictoarele mele, se in-
tuidea spre rsdrit noianul fdrd hotar al muntilor
pifia, ce-si radican Cu sfial, para.", piscurile lor
viorii in vdpaia de aur a soarelui inflcdrat;
aburt usort i strAvezii, ca o, retea alburie
subbre de atd de paingdn, Impanzeau imensita-
tea nemArgirririlor deserte. Albastrul sters -al
vdzduhului topit apsa greu peste pmnt, lar
subt arsita covar5itoare a miezului zilei, vantul
adormise obosit; frunza codrilor nu se cltina
si tacerea neturburat *1st Intinsese pretutindenf
netrmunta et stdpanire lumia Iticrurilor in-
cetase de a mal bate si o sincop colosald ai fi
zis cd tdiase suflarea In pieptul urias al Naturii...
Moartea pdsise, pared, peste hotarele vietu i
viga se Talase In adancurile cele mai din
Iduntru ale firii incremenite.. 51 cine stie catd
filozofie nesdrat si d'Ad poezte sforditoare n'as
mat fi Mptutt eu cu gandul in fata amortitei
vieti universale, dacb" pronia cereascd nu rifar
fi ddruit cu o nepretuad insusire: ori de cate ori
m gdsesc in fata pnvelistilor mart. ale Natura
linistite, md cuprinde numai decat sau melancolict,
sau... somnul, dou stri ale persoanet mele,

www.dacoromanica.ro
19 CALISTRAT HO GAS

Intre care, nici odatA, n'am fAcut deosebire; cAci

dupA cum melancoha e somnul sufletului, tot
asa somnul e melancolia trupului; i fundc
nu-mi era SOMT1, m hotAril sA rAmin melanco-
lic...
Umbra stincu mele de adApost InmormAntase
Imprejurimile depArtate intr'un soiu de amurg
prea timpuriu care-si Intindea linistea sa ne-
turburatA pAnA la hotarele luminoase ale zilei,
c ardea incA In toatA puterea canicularA a razelor
soarelui... O suflare de vAnt rAzleatA i mo-
latecl, furisfindu-se din ascunzAtoarea-i rAcoroasA
de frunzis Intunecos, se abAtu fAr de veste
peste Intmderea InfloritA din fata mea; lar
subt mAngaerea-i uoar i trecAtoare, florile
i plecarA spre pAmAnt fruntea lor drAgAlasA, ca
subt farmecul une' sArutAri Cu dor asteptate;
si poate cl celare strAlucea Intre foile albastre
ale uneia dm ele, era o picAturA de rota sau...
poate cluar o lacrunA de bucurie sau de durere...
Oare ziditorul a toatA fAptura n'a asezat cAte-o
scAntee de viatA si de sinrtne In fiece lucru,
dela ont i pAn la firul de nIsip?... De ce, dar,
n'ar plAnge florile sau nu s'ar bucura si ele
Cu lacrimi de rou si de ce codrh nu s'ar fangal
cu glasuri de vAnt? Si de ce IncA, n'ar geme
rAurile cu eterne suspinuri de ape ?... $i era in
ceruri dita strAlucire, pe pAmint atAta Uniste
sfntA!...
Un sforAit puternic si un nechezat asaitit al
Piskuii rupse firul mela.noolic al cugetinlor

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMTITLIII 167

mele si mg fgcu sg sar grg'bit si drept in picloare

si sg alerg iute Muga d'nsa; poate cg simtise
ceva... Cercetai cu deamgruntul imprejurimile...
nu era nimic...
Ba cu una, ba cu alta, soarele se plecase
simtitor inspre apus si intunericul peste curnd
avea sg. soseascg. Mg, pusei deci in cale sg-mi iau
mAsurile pentru siguranta depling a popasului
meu de noapte, lucru pentru care dealmintrelea
aveam incg destulg vreme la indgmng,... Secu-
rea pgrintelui Ghernignirtg, ajutatg de puterea
sAlbaticg a. bratelor mele, fAcu minuni... In mal
putin decat s'ar crede, padurtle Imprejmuitoare
zgceau doborite la pmint!... Si, iargsi, in mai
putin deat 1-ar trece cuiva prin minte, in fata
pesterii mele si pe intinderea trebuitoare, pg-
durile desfiintate se prefgcurg Inteun val inalt
si nestrAbgtut de trunchiuri de copad, incilcite,
la un loc, ca crengile lor. Pan lungi si dei
bAtuti pgng la pgmnt, in mulocul valului, strg-
juiau drept si neclintiti, Cu vrfurile lor ascutite,
creasta zburlit a intgriturilor mele; iar intre
pgretele stancii si unul din cabetele arcuite ale
valului meu, lgsai o strmtg deschizgturg, ca
loe de intrare si de esire. Apoi tarii in lguntru
un m'unte intreg de vreascuri si, de uscAtun, care
ar fi fost in deajuns sA hrgneasc pentrit vesmcie
focul nestins pe altarele Vestei...
N'aveam chip, n'aveam cu ce, dar inteun par
inai inalt asi fi aninat si clasica instiintare, pe
care Romulus ca atAtea mii de ani o infipsese,

www.dacoromanica.ro
168 UALISTRAT HOGA$

inainte de mine, pe zidunle cetAtei sale .mo-

rietur qaiqumque transiliet mama mea... i ia-
tA-m, deci, in stane sl stau de vorbA, peste gard
bine-linteles, ca once silia.stru morocAtios si cu
patru labe al pustiului muntilor, ba chiar, la
nevoe, s am destul vreme de a-i frige si oc.hii
cu tAcium, de cumva s'ar fi incumetat la vre-o
cAlcare de domicilm... $1 dac mai pul la
securea, adicA toporul pAnntelui GhermA-
socotealA

nutA, si cele .sase focun ale revolverului meu

cazon, apoi intelege oncine cA m gsii indrep,
ttit, dupA ce-mi sfArsii treaba, sl m'A primblu,
suerAnd, ca mAnile la spete, pe dinaintea iscusi-
telor mele isprAvi, si sA gust in pace deplinI fe-
ricirile neturburate ale singurAtAtii .. lar cAnd
cele de pe urmA raze rosietice ale soarelui de
apus poleiau fric hotarele de rsArit ale depAr-
tArilor neguroase, deslegai pe Pisicuta din pri-
pon s'o vArii intre intnturi, ii smulsei din smeu-
ris si-i adusei, pentru noapte, un brat zdravAn de
iarbd. fraged si inflontA, ast-upai intrarea tu
trunchiun de copaci bine intepenite si pusei,
Cu chipul &cesta, intre mine si pustiu, o stavilA
nestrAbAtutA... Eram acas6 la mine
CurAnd scApAtA si soarele dup cele mai de
pe urmA trepte ale apusultu, lar Dumnezeu umplu
In urma lui, ca intuneric, cupa imensA a haosului
sAu, dela cele mai de jos adAncun ale pArnntu-
lui pAng la triarginile cele mai deasupra ale ce-
runlor... $1 formele schimbItoare ale lucrurilor
se topirA si se mistuirA in noapte ca intr'o

www.dacoromanica.ro
 tN MUNTII NEAMTUL111 169

mare IntunecoasA si tara de margini Ceasul

de pace si de liniste sun tcut de pretutindeni,
Eirea amortita Isi pleca spre odihna capul
sAu Tacerea Isi Intmse adancul tamei sale pana
la hotarele cele mai de pe urma ale nesfarsituluui,
lar din Inaltul cerurilor mana induratoare a
Celui prea putemic aprmse milioanele sale de
stele si, cu lumina lor straluatoare, cal'Auzea,
pe drumul fatal al vesniciel sale pribegii, calea
aarba a pamantului... Susurul domol, prehtng
si nehotarIt al t'Acera mute se radica Teste a-
bisuri, ca o cantare fermecata de leagan, si
lumile dormeau duse pe brate unense de intu-
nerec.. Lar peste tot si peste toate, se aprinse
la rasrit, ca o candela de strajuire, luna puma a
sfarsitului de Iulm, i prin raristea neagr a pa-
durilor 1st trimese, pana la mine, Intaile lucin
fantastice si miscatoare ale razelor sale argintii,
piezise i rAci.. hm descoperit capul i, plecan-
du-mi fruntea Inaintea rasAritului, Imi %cut sern-
nul crucii
MA culcai i adormii repede.
Cand m desteptai a doua zi, numai dup o
chipa parc de somn, bagai de sama., ca soarele
fusese Cu mult mai harnic decat mine, cazi se
parea el, se inaltase pe ceruri, In varful degete-
lor si, de peste Intarituri, se inta fans la mine,
tocmai In fundul pesterd. Focal somnoros mis-
tina, fumegand, cel de pe urma tciune; Pisi-
cuta, cu cateva fire de iarba afara din bot, dor-
mita pe toate cele patru picioare ale sale...

www.dacoromanica.ro
170 CALISTRAT HO GA$

DAdui in lAturi stavila dela intrare i esit dar

din... vmunie. Uniste neturburat in cer i pre-
tutindent! si nici un vAnt din cele patru nu-st
pArAsise nc culcusul su, spre a invia codrii
adornuti. Peste desertul inalt i plin de luminA
al vAilor adnci, numai gaia, cu ttpet flAmnd
ascutit, spinteca vAzduhunle ca o sAgeatA nea-
gil i tute. 5i dei ziva era la Inceput, soarele
totusi ardea cu putere si prevestea o adevAratA
zi de cuptor. In zadar cercetai cu pnvirea
derea cerurilor pAnA la cele mai depArtate mar-
gini ale sale: nici-o patA de nor nu plutea peste
seninuri albastru i limpede. Soarele Ist aco-
perise fata ca un zAbranic de aburi rosietici
stihirle pAreau c, plAnuesc ceva In Incremenirea
lor. Astfel luat hotArirea s, mA astampAr lo-
cului, pAnA se va alege la o parte. Potrivit, asa
dar, acestet hotAriri, urma s Indeplinesc, pe
ici pe colea, unele lipsuri ale vremeinicit mele
gospodArii. Priponn pe Piste-uta Inteo asezAturA
cu lar/1 nalt, mat larga si pe indelete aleasA,
doborli din non la pAmnt alte pAdun seculare;
Cu trunchiuri, pe care un mA pncep, cum de le
mal putea pAmAntul geui pe spetele sale, lArgii
InAltai IntAriturile mete, pAn la punctul de
a nu-i mai da mna sfAntulut soare, sA mi se
oglindeascl In lAuntru, decAt doar la ameaz.
VAnturile trebutau sA-st sfArAme furia lor vije-
hoas de neclintirea ztdurilor de lemn ale Ge-
nucIet mele; si fie cA Ciclopti vor fi lAsat
sau nu vor fi lAsat urme de trecerea lor

www.dacoromanica.ro
 ti 3117NTII NEAMTULIII r1
pe pimant, stiam Ms c si Oman-
ceruntle
tul vor trece, mele vor
mneal... Oricum, dar mi simteam mndru,
Inci cu drept cuvnt, deaceia psii mai departe
spre Indeplinirea altor lipsuri deopotrivi stri-
&care la cer. $tiam eu, de pilil, cati vreme
era si stau locului? $'apoi proviantul, pe care-I
aveam la Indimani, era si-mi fie deajuns?... A.
tkea probleme, care se cereau dezlegate nu-
mai deck. Inarmat deci Ora 'n dn4 i ca
parul cel ascutit in dreapta, plecai in pidure
dupi ciuperci... Peste putni mi intorsei cu de-
sagti plini de hribi, de rascovi si de nicoresti;
eat despre zmeurA, clack' mi-ar fi fost sete, n'asi
fi avut deck si inthid mna si s'o culeg
chiar de subt labele ursului. Dar ceiace bigam
de sami iii toiul tuturor acestor indeletniciri ale
mete, era dragostea ce prindeani, vizind cu
ochii, pentru viata de silbatec... Ba, fu chiar un
mornent, cnd n'asi fi putut spune cu siguranti,
daci vreodati fusesem In alti stare, deck In
cea de fati; si dovadi despre aceasta e ci uita-
sem cu desivArsire deosebitele forme ale nasului
deosebitilor mei prietini din lumea cealalti.
mi se pArea mie ci tot ce triise altidat subt
ochn mei nu putuse fi deck fantasmagoria bol-
navi a unui vis, sau cel mult Amuitirea nev-
i oasi despre lumea fosilelor vre-unei deprtate
perioade geologice, despre ,care sau cetisem
undeva, sau mi povestise cindva vre-un fune-

www.dacoromanica.ro
172 OALISTRAT HO OA$

bru iscodttor de oseminte vechi i antedelu-

vianel...
Dinimeata trecuse alduroas $1 sosi deameaza
ucigAtor de arzdtoare Soarele i rchcase depe
fa t zbranicul su de abun ro$Ietici $i, ajuns
In rAscrucile cerunlor, 1$1 cumpAnea, para, ne-
clintit, pe albastntl $ters al adAncurilor, discul
su alb de lumtn topit, lar dm oerun peste
pAmAnt, ca din o sit imensA, nni colosale $1
nevAzute cerneau o ploae de foc misttutor... $i
pAmAntul parea cufundat Tuteo genune de fla-
chi... De pnn adncul vllor, de peste inAltimea
coamelor codrului, depe intinderea scAnteetoare
a smidurilor inflonte, valun strAvezil de abun
sclipiton se rAdicau unde crete $i, tremurAnd
In zare, se top eau In vApaia inalt a cerului a-
prins... In turbarea ei canicular, ar$ita miezu-
lui inflcirat al zilelor de rulie muqca cu
dint de foc de pretutindeni, $i 1$i ostoia se-
tea sa covAr$itoare cu cele depe unnA picAturi
de viati, urnede $i vu, sorbite din vmele anua
ale lucrunlor... $i de pretutindeni, toate, Inteun
susur nedeslu$A, sfArlau a uscAciune! Codrii
una% ca o mn de vreascun netrebnice, se
svArcoleau neputinno$1 i tipau de usturime Ing-
du$10.,subt vpaia incendrului universal. Greerul,
cntret neobosit al zilelor de varA, amutise,
istovit, subt umbra inAltmil ocrotitoare a erbu-
nlor; veverita pusese fru neobositei sale zbur-
alnicii i, cupring parcA de neclintirea pref-
cut a mortii, I$1 mistuise fiinta sa In Incheetura

www.dacoromanica.ro
 IN MIJNTU NEAMTITLIII 173

umbroasa a unei crengt aenene. Gaia nu mai

spinteca vazduhunle cu tipete flamand i ascutit,
vantul nu mai clatina frunza padurilor, i niel un
fulg de nor nu mai indraznea s brazdeze ca
umbra-i subtire Inlfimile aprinse ale imparatiei
focului.. Cat despre mine, lungit, cum stateam
in fundul cel mat dm adanc al pestern mele,
fr tearna de priviri iscoditoare, imi faceam
socoteala, cum asi putea Impartasi posteritatii
departate deosebitele simtin, pe care le incearca
cineva, cand e aruncat de viu si fra pacate, In
gunle de flacan ale Tartarului Si fundca
cuta, din iarbalta, in care sttea inmormantata
pia la gat, sforata desnadajduit, ma dusei s'o
desleg din pnpon si s'o aduc intre Intarituri.
Nu ma putui, totusi, opri de a nu ma desfata o
clipa pnvind la lupta unasa, ce se Incinsese
Intre ea si o musca mare ca spetele lucitoare
si verzii care nazula, numai decit, sa se adapos-
teasca de arsita dogoritoare a soarelm, In um-
bra umeda a uneia dm ante ei. 51 ca greu ai fi
putut hotari, care dintre amandotta erau mai
iscusite In strategic, musca sau Pisicuta? Cad,
daca Pisicuta Is' apra nasul, scuturand din cap
In toate partile, musca nu mai putin, ca o preci-
ziune vrednica de cea ma' desavarsita balistick,
ochea i pnndea nasul Pisicafii din zbor si se
Infunda, ca iuteala unei sageti, In adancul uneia
din Tank el; atunci Pisicuta sorbea si isi umfla
pieptul su puternic cu jumatate din atmosfera
pamAnteasca; Lar cnd aerul, astfel sorbit, era

www.dacoromanica.ro
174 CALISTRAT HOGA$

inapoiat cerului subt forma rupt i zg-uduitoare

a unei furtunoase note de trombon musca Os-
nea zapacita din narea Pisicutii, i ti trebuia
vreme pana sa se desmeticeasca i sa se descurce
din erburile incalcite, in care fusese artmcatii,
spre gasi din non echilibrul de luprta... Dela
o vreme musca i schimha planul de atac i in-
cepu s bat partile mai slabe ale citadelei, casi
cum adica. Pisicuta n'ar fi avut nici picioare,
mci coada, id dinti si, mai cu sama, darul
nepretuit de a-si scutura cu &tata putere pielea
spetelor sale, incat gemid strategic al tuturor
mustelor universului, la un lac, ar fi ramas ne-
putinclos Uta de cutremurul prapaditor al spi-
naria si al coastelar el... Si, dei eram incre-
dintat, a In cele din tirma biruinta va cumpani
spre partea Pisicutli, m hotarti totusi sa intru
la nujloc in aceast epopee mareat I crncena
ce se desfasura ochilor mei, si deslegand-o deci
din pripon, o condusei, ca o alta zeitate antica,
subt egida-im ocrotrtoare, in launtrul sacrosant
al intariturilor lar pcnurile razboinice
sangeroase ale mustei cu spetele lucitoare
verzii se ostou-a la hotarele umbroase ale
padurn.
Soarele pasise demult, acum, peste crestetul
stancii mete de adapost, i Inaltunile din a.pus
isi prelungeau repede chrpurile lor de umbra
deasupra vallar dimpotriva. Noaptea se ves-
tea grabita din adncuri si luna nu pasise,Ina,
dincoace de hotarele rasaritului sau. In schimb,

www.dacoromanica.ro
 tx murrn NEAMTITLITI 175

Mg, de subt marginile depArtate ale vAzdii-

hului de pretu rideni$ nenumArate grinezi vi-
nete de noun posotruoriti, cu frunti indrAznete
si amenintAtoare, se ivir -Mil de veste si itn-
pAnzirl tuteo clipA, de jur imprejur, linia de
impreunare a cerunlor cu pAmAntul... Ai fi zis
cl imense si negre urdii de fantome uriase ur-
cau, in rAndun strAnse, pe inalte trepte de haos,_
spre asaltul cel mai de deasupra al tAnilor ce-
resti .. Un tunet rzlet, rAs'Arit din miazA-noapte,
rAscoli clocotitor nemArginirile rotunde, si un
ropot fAr intrerupere si nedeslusit vestea, de
pretutindeni, apropierea prApAstioasA a artileriei
ceresti . O puternicA suflare de vnt trecAtoare
si iute, ca un glas de pieire, stredurndu-se
printre frunzisuri, se stinse Ungidos $i jalnie,
In nesfArsitul umbros al depArtArilor... Vijelia
isi tnmesese inainte pe cel mai ager dintre
vestitoni sAi inaripati... $1 de peste firea in-
treagA, pAnA la hotarele auzului, inteo clipA
se lidia', pe mil de note discordante si tottisi
armonice, &nido= infricosatA a frAmntArii si
a zbuciumului universal!... Puterile adAncului se
treziserA de pretutindeni si, subt ocrotirea oarbA
a noptii, isi deslAntuirA asupra pAmAntului in-
grozit furia lor prApditoare... Uraganele um-
plurA jgheabunle largi ale muntilor si, ca niste
imense puhoae vijelioase, se rostogoleau prApAs-
tios la vale; viforul uera, gemea si urla in
rAstimpun cu glas acum de frunze spulberate,
acum de codri zbuciumati, acum de munti cu

www.dacoromanica.ro
176 CALISTRAT HOGA$

fune zguduiti pe temeliile lor de cremene e-

terna... Schpinle neintrerupte i orbitoare de lu-
mia frnta ale fulgerelor spnitecau, pe
fantaStice t nemrginit de lungi, intunedmile
fioroase ale noptii inalte... Si, Intre cele patru
hotare ate nesfrsituhu, intinderile oarbe tre-
murau ca rastimpun scurte de Intuneric si lu-
mina albstne, subt licaririte fugaloare iuti
ale- focultu ceresc... Fierbeau vazduhunle si ce-
runle clocoteau subt descarcnle zguduitoare ale
tunetelor, si Omn-tul Infricosat se cutremura
nememic, pn in cele mal din adnc ale teme-
Mor sale, subt ropotul de trasnete care ca-
deau asurzitoare prin intuneric, ea niste imense
boambe de flacri, i spulberau, casi cum ai
sufla Intr'un strop de taran, fruntile de stnci
indrznete ale celor mai sumeti dintre muntii
subt zvrcolirea fark de margini a frk-
mntArii si subt urgia Intregului sbucium al fp-
turh, zgazunle cerului se rupserA, jgheaburile
adncului se desfundad si, din Inaltul Intune-
culi:flor, se prpstuir asupra pmntului, cu
Fuer de aer sfisiat, potopul greu al apelor ce-
resti... S gematul vijeliei pustiatoare Isi amesteca
simfonia sa de nimicire cu urletul rostogolirii
cl000titoare a sivoaelor pamntului... Lar subt
urgia vijelioas a apelor, stncile, zguduite din
inaltime i zmulse depe temehile lor de veacun,
se rostogoleau prapashos In genunile adnci ale
vailor... i subt izbirea lor neindurat, brazii tru-
fasi ai codrilor se fringeau cu glasuri de trAs-
net i umpleau departarile Intunecoase si goale

www.dacoromanica.ro
 Z15 lifUNTII NEAntiviza 177

cu cel mai de pe urina rsunet prelung al paps-

tuirii lor de veci!...
Cine stie, daca ceasul cel grozav al implinini
vremurilor deapoi nu sunase acum si daca nu era
scris in artile oarbe ale ursitei, ca sa se aprindi
si sa arda osia nemsurata a lumilor, <lela un
caplt pana la cellalt? lar tetneiurile firii sa se
prAbuseasca si sa umple, cu puherea lor m-
runta, intunecinule gaale si fara de sfarsit ale
haosului negru, din care puterea cuvntului dum-
nezeesc le scosese spre fiinta?
Se poate... Toate se puteau; un singur lucru
nu se putea: acela, anume, ea ()data u desfiin-
tarea taralor fApturn, sa se desfiinteze si atine
mele... In zadar viforul, vijelia si uraganele
se izbisera oarbe in cldirea zburlita de crengi
uriase a intariturilor mele, caci nu izbutira decat
sa se sfasie si sa urle de durere si de duda... Si
para de sprijin ai ingraditurii mele de paduri
peste paduri, infipti panA'n mima pamantului
la inalti pana In ceruri, cu varfuri albe de dinti
ascutiti, radeau prin intunerec de opintirile des-
nadajduite ale neputmtii lor; iar pe povarnisu-
rile de eptca amintire, calde inca de eroismul
Pisicutii si de pornirde razboinice si sangeroase
ale mustei cele mari cu spetele lucitoare si
verzii, pinza deasa a apelor ceresti era sfasiat in
dona de greabanul lung si ingust al muntelui
meu de adpost si, cn nitala de vifor si Cu do-
cotiri de tunete, se rostogoleau pe doua parti
spre genunile adalid ale vailor... $i se rostogolea
)2

www.dacoromanica.ro
178 OALTSTRAT HOGA8

cu stand, ca iarbA, cu flori, cu zmeuns, ca toate

idilele si iluziile Pisicutii mele, dar mai ales cu
hnbii, ca niooretii, ca ciupercile, cu rscovii
eu buretii de tot felul, pe care-mi intemeiasem
ndeidea virtoare a intAmplAtoarei mele schiv-
nicii de mai tArziu...
Cum Ina sufletul mea nicrodat n'a fost In
stare a duc prea multA vreme, in spete, po-
vara ucigAtoare a sublimului, i Cum puterile
intunencului, in urgia rzvrAtini lor, izbise pe
toate glasunle, clapele imense ale claviaturilor
asi fi ajuns In cele din until s gsesc
banall si monoton aceast rodomontad a sti-
hrilor, dad ele nu si-ar fi tras msurile tocmai
la timp... Poate s fi fost pe la cnttori, cnd
urletele vijehei incepurl a-si scobori glasul,
zbuciumul codnlor a se mar potoli; un tunet
rAzlet ineere, din miaz-zi, s rum rAscolease
cloeotitor nemArgininle intunecoase, dar lute isi
stAnse neputincios, in acerea noptii adAnci, du-
ruitu-i depArtat.. Artilena cerease4 scoborise
treptele vAzduhului spre lumea cealalt... Cineva
trase pard In ltun perdeaua neguroas a no-
nlor si, in intunericul eel mar de deasupra al
cerurilor, o poart de semn limpede se deschise
spre adancimile umbrelor albastre, si o stea cu
lumina tremurAtoare i cumpni sfioaa parc
chipul au peste adAncuri... Nurnai sivoaele ape-
lor, nepotolite Inca, isi mat tnmeteau de pi-in
vi, pn 'n deprtare, vuetul lor nedeslusit
surd... Fion iuti de vAntun usoare insufleteau,

www.dacoromanica.ro
 IN muNTII NEAMTULUI 179

in rstimpuri neclintirea frunzi$ului negru,

piaturi de ap mari c'dearti grele pe ptnnt...
Cu vreascuri uscate, puse mai dinamte la ad-
post, attai un foc uria$, $i intunecimile ingro-
nte fugir adposteasa frica lor la mar-
ginile cele mai deprtate ale pmntului; iar in
bAtaia luminoas a focului, Pisicuta, Infipt ne-
clintit pe toate cele patru picioare ale sale, ea
capul in jos $1 Cu ureclule plecate, sttea ne-
miscat cu incremenirea unei statui de bronz,
tliatA pe fund de Intunenc; de pe vrful prelins
al mottilui ski dm frunte, cele de pe urm pica-
turi de ap ale potopulut ceresc se strecurau
domol i rar i, lunecnd pe jgheabul strmt
dintre amandou nrile ei, cdeau grele pe pl.-
mnt... Dormea $1 Dormi in pace"! ii
dorii eu in gnd, aruncindu-i podada pe spete
Inclungnd-o cu tafturul... Dormi in pace"!
Si tot In pace ml hot'rii s dorm si eu in fun-
dul ticiut al vizuniei mele, dupce mai intiu
anuicar pe foc, cu trtmchiuri cu tot, crengile unui
intreg codru de brazi, atta adic cat s poata
el mistui pn' a doua zi; i in pace prin urmare
dormirn' Oda' 'n atta si eu $i Pisicuta
lar a doua zi, cnd m de$teptai $1 mi-aruncai
privirile peste imprejurimi, Firea intreagA mi
se pru ca rdsrit ahinct, pentru intAia$i datA
din sanul adinc al apelor creattunti. Mata era
de fraged, atita era de virginall Soarele in-
sufletea, cu lumina de aur idealizat a razelor
sale picaturile mari i grele de rota curat, care

www.dacoromanica.ro
180 C1ALISTRAT HO GA$

atirnau pe virful negru-verde al fiecarei frunze

mict $i ascutite de brad; erburile subtiri i m11-
dioase, subt greutatea acelorasi picaturi de rouk
isi plecau molatec fruntea lor inspre pmint;
tar sub cldura soarelui dttor de viatk flo-
rile galbene, albastre i rosii, ca trezite din
somn, Isi radicau Incet ccitr ceruri, potirul lor
strlucitor. Un val strveziu, tesut din fire lim-
pezi de lummA trandafirie i cer albastru, aco-
perea imensitatea solemn a nesfarsitului, i im-
nul tcerii neturburate se Inlta de pretutindeni,
ca o rug- de multmire, ctr ziditorul puternic
a toat aptura... Numai greerul pgin turbura
In rstimpuri, cu suer ptrunztor, ceasul mret
de rugAciune si gala, ca o sgeat neagri
lute, spmteca vzduhurile largi ca tipet flmand
$1 ascutit...
Deschingai tafturul Pisicuii, it luat podada
din spete siy scotnd-o din intrituri, o priponii
In smeurisul pologit inc6 de ploile rtoptii, dar
care incepuse a se radica pe plcioare subt razele
arum herb-Intl ale soarelui inalt pe ceruri.
Zma trecu. Trecu si noaptea, si alt zi lumin
tarsi cu strlucirea ei linistea singurAtAtii mele;
$i alt noapte ingank nc, cu cntecul de leagn
al susurulut su cptiul somnulut mea fr de
visunr... Dar vine o vreme cind Natura te soarbe
cu atita putere neindurati in adncul slbtictei
sale, incit 1.i s'ar prea, c4 singele tu si-mat
pcAtos a fost inlocurt In vinele tale ca singe
de vioae i ager jivin a codrilor... i eu care

www.dacoromanica.ro
 IN MI NEAMTIILITI 181

mi se parea c pluttsem patruzed de zile i. pa-

truzeci de noptt peste toate valurile WA de
frau ale tuturor potopurilor, aveam dreptul sa
uit ca spre o zare dep'rtata, la timpurile de
altadata i sa privesc ca prin sita la chipurile
sterse \ale unei lumt pentru vesnicie Itmorman-
tate, sau cel putm sa-mi cercetez barba, spre a
ni Incrednita ca nu e mici alb nici Ora la brau
si ea prin urmare nici nu mg radicasem la treapta
vreunui Patriarh, ferit pi-in indurarea proniei
ceresti de inure a toata suflarea...
Cum insa lucrurile taate au un sfarsit In lu-
mea asta, tot Asa avura sfarsit i mermdele
mele; Vale, nucile, pnea, zglavoacele, merele,
perele i boistenii fuseser de mult desfiintate:
stpul Cu. rachtu i clacluse si el suflarea sa cea
mai de pe urma i numai cke un hrib sau nicoret
se mai arata razlet pe lei pe colea, prin vlma-
sagul imens al calabalicului mea de tot soiul..,
Ufa' pentruce, privind ca jale la cei catty.%
bureti ce mai ramaseser, mi se parea c ma
aflu inamtea unor
Rari nantes in gurgite vasto
din clasica anticitate... Atka numai ca, dupace
la prfinz Inn mncai fripti eel din urma Troent
ai mei, -nu mai avui macar in gaud putinta de
a mai glumt pe socoteala vre-unei departate
anticitati oricat de clasica ar fi fast ea ..
Gaud soarele scapat dupa amiaza, ma
ca un alt Robinson sa cercetez imprejuri-
mile, spre a ma incredinta de nu cumva vi-e-o

www.dacoromanica.ro
18* CALISTRAT HOGAS

poted or'idt de IngustA ar fi tAiatA pe coasta

prApAstioasA a muntelui, sau cel putin, dad a-
$ezarea locurilor n'ar fi pruncioasA urmArii mai
departe, cu oricAtd greutate, a drumului meu
Intrerupt. $i fundcA Pisicuta ar fi fost In stare sA
smulgA priponul i s se la dupA mine, apoi
dusei i desrAdAcinAnd In munte o stanc uria$
ce-mi dzu la IndemAnA, o rAsturnai peste capAtul
priponului e$it dad din plimAnt. Apoi, Inar-
mat pAnA'n dinti i Cu parul cel ascutit ca unealtA
de sprijin, plecai sA dan lama muntelui meu
de adApost... N'a$i putea spune cum $i cat am
mers; fu InsA un moment dud spre cea mai
mare glorie a mea, bAgai de sama cA Natura,
pe lAngA alte multe, mari $i foarte Inalie In-
dAruise $i cu cele mai de dpitenie ta-
lente ale celui mai iscusit dmtre alpinisti.. Alt-
fel nu m'a$i fi putut rmun cum, fad sA-mi
plerd cumpAneala o singurA clip, Ma' trezii de-
odatA, adtat pe o aschie de stand Intre cer
pAmAnt, de unde subt picioarele mele prA-
pastia se deschidea neagrA, floroasA i fArA fund,
lar deasupra capului pdretele drept de stand
I$i pierdea cre$tetul aerian in inAltimile albastre
ale vAzduhului Totusi, fundd, cu oarecare chib-
zuialA, se putea Ind pA$i inainte, pii, i ia-
rA$i fiindc icu oarecare IndrznealA s'ar fi putut
sArt peste crApAtura adAncA dintre dou stAnci,
sArii; i pA$ind acum ca clubzuialA, acum
rind ca IndrAznealA, tnA trezii pe muchea unei
opcini plesuve $i largi, la picioarele drela muntii

www.dacoromanica.ro
 tN 2417NTII NEAAITITLIII 183

se tuptlau sment ca niste umilite i sfioase

straturi de verdeatg.
Mg lungii inteun cot pe iarba moale i spre
sgrbgtonrea deplinei mele biruint impotriva sta-
vilelor de tot felul, pe care codrul i muntele
mi le ridicase in cale, apnnsei o tigard al clrui
fum se inalt pnn depgranle albastre, Ong
subt temehile inalte ale stelelor lui Dumnezeu...
51 iargsi fiindcg de-a puterea fi, trecusem cu
toatg alcgtuirea -nutlet mele, spre tagma isteatg
a jivinelor, apoi cu instinct ager si frg. de gre$,
neabgtandu-m adicg din cale cu un palmac mg-
car la dreapta sau la stnga, mg Intorsei pe
acelasi drum la IntAnturile mele, unde Pisicuta
mg astepta nennscatg $1 cu ochn tintg in desi$ul
In care m vgzuse mistuindu-mg... Un nechezat
de duioasg multmire Intmping din parte-i cu
tremolo de bas profund, sosirea mea cu nergb-
dare asteptatg...
Intunericul sosi repede i mai mult din obis-
nuintg decat din nevoe, aprinsei focul reglemen-
tar de noapte, tar cnd dgdui sg scot din desagi
sgrAccluoasa mea cmg de sarg, mg Incredintai
cu destadejde ,cg incetaserg, sgrmanii, de a mai
fi urechea de imbelsugare a calului razdrIvan
din poveste... Dar, fiindcg flAmnd iargsi nu
m'A puteam culca, apoi asa turceste cum stgteam
dinaintea focului i cu nasul in tAciuni, mg os-
pgtat i eu dupa putint cu nu stiu a CAtea dum-
nezeeascg feriare", care glgsueste eg cei
mAnzi se vor sgtura", i potrivit asa dar si

www.dacoromanica.ro
184 CALI STRAT HO GA5

mestesugului meu de dascal de gramatica, man-

cal i ma saturai la timpul virtor.
Adouazi, in revarsatul zorilor, dupl. o scurfi
sfatuire cu Prsicuta, in care i (Wm toate
Wm-He trebuitoare, de cum adic urma sa calce
O. se cumpaneasca printre stancile papas-
tioase ale coastelor munteltu si, dupa ce mai
ales capatai incredintarea ca m'a inteles si el
va fi urmatoare sfaturilor mele, ti aruncai pe
spete seam si peste sea vremelnica mea gos-
podarie, apoi, om si cal, omul inainte i calul
In urma de darlogi, inaintaram, pe cal neum-
blate, spre cele mai de - deasupra ale tarillor
ceresti. Clauziti de chibzuiala si imbarbtati de
indrzneala esiram la lumina,. lar, cand pustrul
larg al opcinii plesuve, la care ajunsei Intreg
nevatamat, ma Impresura de pretutindeni ca
cerca-i rourat de verdeat scanteetoare, un dor
fail de margini imi cuprinse sufletul i gandul
meu se intoarse i cata ca jind inapoi, spre
intariturile mele parasite, vaduve i pustii... Sim-
tul duios al paternittn pentru lucrul
mele se razvrati in mine si ma &earn vinovat,
ca de frica lipsei cmpercilor maturate de potop,
schimbasem o viata patriarhala i ticnita pe o
pribegie far de tinta, cab% care paseam pe
nestatornice i oarbe trepte de necunoscut.. Si
multa vreme asi fi intonat In gaud jalnice ere-
miade pe rumile trecutelor mele fericiri, daca
Pisicuta nu s'ar fi insarcinat, sA ma trezeasca
din torop-eala sentimentala, In care ma cufun-

www.dacoromanica.ro
 tN 31II1TII NEAmTuLui 185

dasem... Smunci fraul fr veste, riclic capul

In sus, privi ma spre zarea departatI-a opcinii,
stAtu o clip nemiscat, apoi nechezA usor;
iari rAmase neclintra i iarAsi pnvi tintA in
depArtare... MA sculai in picioare, de cum 'stA-
team lungit, si mA uitai cercetAtor spre unde-si
indrepta Pisicuta privinle... Nu zArn nimic; erau
insA lucrun, asupra cArora Pisicuta nu se insela
niciodat, $1 m depnnsesem prin urmare a crede
orbeste in prevestinle el... Trebuia deci sA fie
ceva sau cineva. Din adancul tcerii, rIsArtrA
deodat mar multe lAtrAturi si, cand intorsei ca-
pul spre partea aceia, doi cam, cat doi zAvozi
de mari, se ivied in fugA de dup muchea depAr-
tatA a Aril, si veneau In goani turbatI spre lo-
cul unde ni aflam eu... Lute gill pe spetele
Pisicutli si-mi pregAtii spre aprare parul as-
cutit. Aproape in acelasi timp, de dup geana
aceleiasi zAri, o imensA actul neagrA, tesitA
la o parte si curmatA la rmiloc, se arAtA sttand
In cadent6 si suind, parcA greom, pe trepte
de aer, inclinarea apusanA a opcinii... apoi dou
picioare nemAsurat de lungi i arcurte spre afarA,
pnn a dror deschizAturA se vedea, larg, pri-
velistea depArtatA a muntilor dimpotrivA, se ivir6
numaidecat subt aciul si, infingandu-se pe rand
si la deopotrivA rAshinpuri, cu gigantice mis-
cAri de compas, itf iarba moale a opcinii, spin-
tecau a lene aerirl, pe urma canilor, indreptan-
du-se spre mine; o ghioagA groas6 i lung6 fArA
sfarsit, cumpAnitA slobod in mana dreaptA in-

www.dacoromanica.ro
188 CALISTRAT Rocao

tregea cele cteva linii puternice ale chipului u-

riag, ce se desprindea pe zare. N'apucasem Inca
bine sa ma ez pe spetele Pisicutn, and sosira
cfinii i lupta se incepu crncena 'hare cele
douI tabere mane... Eu, nu-i vorba izbeam
cu parul in dreapta si in stnga, dar asta numai
aa de mntuiald sau, cel mult, spre a ma InAti-
gala cu inchiFruirea, cA savlresc cine stie ce
mare isprava de cavalerism medieval, ca parul
meu pu e mai prejos dedt lancea vre-unui Ri-
naldo, ea Pisicuta e, cel putin, stranepoata in
linie dreapta a vre-unui Bajardo i ea, eu insumk,
pretuiam, mcar de doua on cat once Orlando
Furioso!... lucruri pentru care, intotdeauna, am
avut o grozav de .mare slabaciune... De altfel,
singura Pisicuta era de ajuns ca sa tina piept
biruitor tuturor cnilor universului... C.opitele
potcovite ale tuspatru picioarelor sale ea asa
iutala de fulger scaparau In toate partile, tru-
pul ei de soparl mladioasa cu aa iscusita stra-
tegie i punea pe fiece clipa, la adapost, partile
slabe, inat inver-unarea crncen a dusmanului
ca coltii de fier murea neputincioasa la margi-
nea de potcoave otelite si de dint' ascutiti ai
cercului ei de aparare... lar cand, pe tromboa-
nele largi ale amnduror narilor sale isi re-
varsa, in sforait de vifor, rasuflarea vijelioasa
a pieptului ski puternic, opcina Intreaga se cu-
tremura i zavozii o rupeau de fuga ingroziti
lar se intorceau la lupta

www.dacoromanica.ro
 IN NONTI" NEAMTIMUI 187

potae!... auzn pe cineva strigand de

departe.
Era un cioban Wat pe linii de uria, care
venea spre mine in fuga greoae si care, Cu gAnd
de a ostoi cana, tmea drept ghioaga, rAdicat In
aer, deasupra imensei sale ami', un intreg ar-
bore strujit de coaf si de crengi, dar cu 1-acla-
ma neatinsa.
potae!. $1 pe fiecare silaba din
cele patru ale strigatulut sal.' de tunet, o insem-
nase Impungnd de patru on in sus cu ghioaga
In vazduhuri!... Dar nu mal era nevoe, caci una
din potal, indarjrta de sosirea stapanului sau,
se repezi in pornire turbar si nazui sa apuce
pe Pisicuta de bot; dar Pisicuta, care in miscari
avea agenmea gandului lar in faya' mteala
fulgerultn, o si insfac din fuga cu dintn de
dup ceafa, o radica in aer i incepu a o scu-
tura cu furie; lar cnd crezu ea ca destul a
scuturat-o, ti dadu drumul de bus bi cande se
simti foarte fencit s'o poata Impunge de fuga"
si s'A se ascunda, schiolaldind, dup picloarele
lungi ale stapanului san, celaba calle, mai in-
telept, socofise de cuviinta sa-si faca- datoria,
ltrand funos din departare.
Da' bine, mal omule, zisei eu, cand cioba-
nul fu langa mine, ce dracu, voi paziti oile
ea hrpchi, on cu cni? Aistia-s curat lupchi,
brel...
Da' bata-a pustia bata, cucoane, ca
nu-s lupchi, da' faca asa se rapad el, ori de-i

www.dacoromanica.ro
188 CALISTRAT RO GAS

om, ori de-i dihanie; d'apoi cA i 'neata, drept

foiu spune, c'amarnicA via de cal mai
Da' nu-i nici un cal, mAi omule... cA-i
curat iapA; irumai cAt Ii japA de cele din tara
Harapului si-i amanucA, ce-i drept.
Am ami* zAu!...
D'apoi si cAnb Ai, dac se leagA de dAnsa,
asa, nitam-nisaml.
Apoi, clA... dui nu-s?... Da' drept Voiu
spune, cucoane, cA n'am mai vAzut de ea% Id Sant,
cal sA insfAce cAnele cu dintii i s'A-1 scuture
pe sus, si de-ar hi macar veun pAcAtos de due..
da' Chiperru, aista, pune lupu' la pAmAnt nu
altA.
A hi punAnd lupu', bre, da' nu iapa mea;
la, vezi tu iapa asta? Intr'o iarnA tret lupchi
o rupt cu dintii; i tustrei lupchi nu i-o putut
face nici macar o zgAriiturl.
Cucoane.. Da' d .. a hi, ilu, cA-1
amarnia tare...
Da' la sA lsm vorba asta, mAi omule,
stAna voastrA departe-i
Uite, colo'n vale, zise el arAtAnd cu ghioaga
spre apus, de-acurmezistil opcinii...
Ei, i tu un'te duceai acu? Nu te poti
intoarce feu mine, sA mA duci pAn' la voi, la
stAnA?
D'apoi, dA, mA cluceam pAnA colea 'n
Gosman dupA niste oi; ghivornita dealaltAeri
noapte ne-o cam rAsoolit turma si ne-o rAzletit

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTIC NEAMTITLIII 189

cateva meoare... rea m'oiu intoarce, cA doar mai

este vreme pAng'n sarA.
PlecarAm: eu cAlare, ciobanul pe jos, i anii
cat colea, la cuvenita depArtare de Pisicuta.
Da' cum se cheamA locurile pe-aid bre ?in-
trebai eu, Inteun tarziu, pe cioban.
Plaiul Jitioanii, cucoane; da' ce? n'ati mai
fost niciodatA pe aici?
Nu, n'am mai fost... 0 nici acu' n'a0 hi
verut; da' m'o prins pardalnica cea de ghivor-
nitA 'n pAdure, Vain rAtAcit poteca $i, uite, hor-
hlesc aa de cateva zile, all sA tiu unde mi
aflu.
Dal]. hi =bland cu v'o treabA pe locunle
aistea?
Da'nici c'o treabA, mAi omule... ba... aclicl
Cu treabA; sant, chipurile, revizor peste pAduri
'am plecat cu revizia prm pAduran.
A0t... dal...
Sosisem pe muchea povanii$ului de apus al
opdnii 0 stana se zArea devale, inteo poianA,
ca la o bAtaie de puacI depArtare.
Cum IncepurAm a scobori, Canii ne 0 simtirl
0 incepurA a se imira pe deal in sus, indrep-
tandu-se spre noi, schiollAind 0 litrand fu-
rio0; ciobanul le atinu calea di ghioaga, nu
eat...a pentru a mA apAra pe mine de ei, pe cat
spre a-i apAra pe dan0i de Pisicuta.
Buna ziva 0 bun gAsit, oameni buni, zisei
eu, descAleand langA stanA 0 adresandu-mA ce-
lor cativa ciobani tineri care trebAluiau care In-

www.dacoromanica.ro
190 CALM TRAT HO G.A13

cotro, dar mai ca sama unui baciu btrn, care,

ajutat de un flckian zdravan, cu plete unsu-
roase si lungi, turna intr'o zagarna pantecoasa
jantita calda dintr'un ceaun negru si larg.
Multdmim dumneavoastra, raspunsera el
toti, ea glas greoiu si gros: bine-ati venit.
5i fiecare-si firma, fall s se stinghereasca,
treaba Inceputa: care turna zar pentru cni, In-
tr'un fel de chersin larg si unsuros; care potri-
vea scoarta Intreaga a unui brad despoiat, pe
acoperamantul tupilat al stOnii zdruncinate de
furtuna; care arunca de mamaliga un ceaun u-
rias, pe niste lespezi inalte, oranduite ca niste
pirostii, In jurul unui foc viu de crengi uscate;
care aseza pe ,comarnic, ca sa se svnteze, un cas
rotund si mare, cAt un pAntece de patriarh...
Da' venit-ai, ma Wan, Intreba bacilli cel
batrn, turnnd jintita In zagarna, pe ciobanul
care se Intorsese din drum cu mine; gasit-ai
meoarele, ma?
D'apoi c'am apucat sa ma duc numai pna
colea'n opcina, si m'am Intors cu dumnealui sa-i
arat stana; da' m'oiu duce eu mai amu ca doar
mai este vreme pna'n sara.
Apoi du-te, ma, si vezi de nu h-i da, cumva,
de urni; sa nu le hi sparcuit vr'o dihanie,
dare-ar glbaza'n ele; du-te si vezi prin poe-
nile Gosmanului, ori a Rchitisului; de nu-i da
acolo peste ele, urca pan'n dealu' Negru, a
pe acolo ati umblat Cu oile inainte de gluvormta;
ia cu tine pe Chiperiu si pe Tataru, si vezi de
ving pan' deseara.

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEAMITILIII 191

$1 peste cateva minute, $1 picioarele nema-

surat de lungi $i imensa caciula neagra, te$itli
la o parte $i curmata la milloc, $i ghioaga din-
tr'un arbure, cumpanita slobod In dreapta lui
Vasui, $i conle fl000ase -li tanto$e in aer ale lui
Tataru $i Chiperiu, se mistuira dupa spranceana
'Malta $1 verde a pernil din l'asaz-H...
lar bacml eel batran, pana ce nu-si mantui
de turnat jantita prin zagal-11e, pana ce nu le
atarna pe toate de cate un cura de lemn, ca sa
se scurga fiecare in cate un buclaiu deosebit,
pana ce nuli clati manile cu ap $i le $terse de
poala unsuroasa a came$1i, incinse peste mij-
loc ou un chimir lat $i batut cu tinte de alma,
galbana, aproape nici nu se mtg la mine.
Cand lus i$i mantui treaba de-un capat, baga
huta mana dreapta, aproape pana in cot, tocmai
In fundul chimirului li, ghebo$andu-se oarecum,
scoase o lulea de lut odatg rol-, dar inegrit acum
de fumul cat suferise; $i tot din chimir, scoase
afarg un bot de hartie unsuroasg, in care avea
tutun; desfacu hrtia Cu sfinterne, infipse In ea
doug degete, lua tutun $1 puse in lulea; &transe
hartia ca Ingripre vi-o puse la loe, in chimir;
apoi veni langa foc, unde stateam eu $i, luand
cu acelea$1 doug degete, un carbune, fara teama
de mu$catura arsurii, il a$eza metodic in lulea,
deasupra prafului negru de tutun.
Da'-ti hi viind de departe, domni$orule,
m' intreba el, cu luleaua 'filtre dinti, umblati
cu treabg pe la noi? inchee el intrebarea, apg-

www.dacoromanica.ro
192 CALIBTRAT HOGA13

sand ea unghta policarului carbunele peste tutun

scuipand cu maestrie printre dinti, deasupra
focului. I

Si de departe $i cam at treaba; numat cat

nu-mi era treaba pe-aici; ia ghivornita cea de-
alaltaeri noapte, m'o apucat in pldure, 'am
ratacit poteca; de nu dadeam peste Vsui al
dumitale in ()pat* cine $tie pe unde mi-ar fi
mai sticlit ochiil..
Si de-aicea, unde chititi sa mereti ?
mowle, $tiu eu? la, incotro se
poate merge; cand rtIce$ti, ramat in voia dru-
mului, nu drumul in voia dumitale.
De asta, a$a-i, domni$orule.
Da'n sfar$it, a$i vrea sa es undeva la lu-
mina, mo$ule; pe unde s'ar putea merge la
Tazlau?
D'apoi, da, domni$orule, drumun or hi ele
multe, numai cat is toate cu departare $i-s locun
tari; s'apot dupa oara dealaltaeri noapte, s'or
hi desfundat potecile $1 nu s'or hi lini$tit apele;
da' apele ca apele; da' n'ai sa poti trece Tazlu'
la vremea asta, ca toate apele dau In el, $i-a hi
vimd clevale cu schmare, ca un balaur...
Si-i departe Taztul de-aici?
D'apoi ca pe-aicea Tazlau; numai cat
cracit lut is pe-acolea pe-aproape; laca, urtn
el artnd cu mana spre rsrit in doua prti
deosebite, iaca, un crac esa de colea, de subt
Poiana Rotunda $i unu/ de dineolo, de subt poe-
nile Go$manulut; da' nu-i vorba de cradii

www.dacoromanica.ro
 IN Mi5NFJ1 NEAMTULIII 193

c doar n'ai s tred peste el; ca s'ajungi la

sat trebue s tred peste Tazlau' cel mare, si
socot ca nu putea trece, ca nu se ostoeste el
cu una ou dou, cand vine mare.
Da'-1 trec clare, mosule.
Da' te mtura. Tazlau', domnisorule, ca
pe-o aschie, ea cal cu tot, rspunse mosneagul
ca oarecare ma'ridne, atins parca In amorul lui
propriu, i, pufaind dat din lulea, scuipa prm-
tre dinti ma' cu maestrie i mat departe peste
foc.
Bine, mosule, asta o s'o vedem noi; da'
cnd a fi s plec mni dimineata, o sa te rog
sa-mi dai 4:101 flacauam de-ai dumitale, care-or
fi mai voinici, s ma clued pn'in sat; o s le
fac cinste i lor &imitate.
Auzi, m Hutane, t'el prinde tu cu Sgri-
bincea dud pe dumnealui pn' in sat de-
vale ? zise el, adresndu-se la un soiu de doi
atleti, care stateau cmchiti i tacuti pe langa
foc, in asteptarea
Da' om mere, CA doar i-o palma de loe,
rspunsera ei, fara macar sa infoarca capul.
Ei, vezi, mosule, c ei nu se tem de Tazlau
ca dumneata?...
D'apoi, da, ei nu s'or hi temnd, eaistia
doar Is de cei care umfla sivoiu'n large i urca
ea el la deal.
Da dumneata crezi ca iapa mea nu umfla
slvoiu'n brate?
D'apoi, da, donmisorule, stim noi ce-a hi
13

www.dacoromanica.ro
194 CALISTRAT HOGA8

mai umflnd iapa dumitale? zise el sculandu-se

de jos; i scuturandu-0 de unghia policarului
lluleaua de scrum, o vari la loc In chimir.
Ma, Carta, urm el, strigand cat% un fig.-
Allan lung, care de-abia se cinchise 0 el pe
lng foc. Ma, Carta da' ce te-ai llsat pe
vine, ca'n zma de Pa0i? la vezi de-o fa' de moj-
deiu, ca, la, Bedreag i gata cu mamaliga.
In adevar, Bedreag, un flacauan chipe, ca
pieptul puternic i desfaeut, cu fafa dogonta de
fierbmfeala focului, radicase de pe lespezi ceau-
nul uria z, cumpnindu-1 de toart ca stnga,
iar de fund spriiinindu-1 ca dreapta, rasturna
spre o petica unsuroasa t groasa, i din tiparul
lui negra t fierbinte, se rostogoli, ca o stanca
rupta din munte, o gigantica
'ntinse imensrtatea sa rotunda pana subt gur-
guiul opincilor lui Carta'. Carta se feri In laturi
rdicandu-se, nu atata dupa indeinnul mopea-
gului, pe cat ca s faca loc mmligi In poian'A.,
infra i se mistui In fundul stanii.
Da' unde, pacatele a mai hi 0 cel usturom,
mo Capatana 2 unde, naiba, 1-indosi0, de nu
dau peste el? se auzi Carta din fundul stann,
strigand ca glas trganat i gros ca-tra moyteag.
la vezi, ma' Carta, s nu te apuce de nas
de subt cel chersan crapat; ori, vezi, c 1-or
hi mancat pii as'noapte i te-or hi lasat
dinfii la stele. $i vezi, de mai Inchipue i ceva
pentru musafiri, el doar nu fi-a hi mas numai
fie oarecii in pantece.

www.dacoromanica.ro
 III1 mararE NEAmTOLIII 196

Peste putin, CartA se arAt ca douA scafe

'liad de lemn, una aproape plin ca mojdeiu,
alcAtuit din ap ca usturoiu ucis ca coaj ca tot,
alta cu felii mari de urd si. de cas, intr'o bae
p'inA la mijloc de zAr cald.
Da' unde-i lingura, mAi intitule, hgA de
samsd mosneagul, cnd puse Carta' scafele langa.'
rilmAligA. Ori crezi cA-i toat lumea ca hile,
cal, s-si moae botu 'n zhir si s bee?
Ce nu dai pace betanului, mosule, zisei
eu, adresAndu-m5. mosneagului.
Hel Hef C'apoi, doar, tum-i Crt Abru-
deanu, sereacu'. Cand isi primeneste opinale,
din Pash in Cractun, orto s'alege c'un picior
descult ori ca tArsanile bTllind; da' de 'nfu-
licat, nu mai are p'reche pe fata pgmntului.
Si Crt lar se mishu in fundul stnii.
Da' unde pusesf lingura, mos CApAtan.:1?
se auzi Carta' strigAnd din non cAtr mosneag.
la vezi, mg, c'a hi pe comarniq pinfre
cei casi.
Si Crt se intoarse ca o lingur lipoveneascA,
sourta."'n coad si lustruit ca ros, In form6 de
lingura znei, pe care o vAri in zAr printre f.-
hile de urd si de ca.
Bedreag scoase din brecinar o at lungi si
groas, si c'o destoinicie de matematic, apAs1
meridiane si paralele pe hemisferul cald al mA-
mAligii si mXmAliga se desfAcu, risipindu-se in
fierbinti... corpuri geometrice.
Si ficndu-se toti roat imprejurul mmAligii,

www.dacoromanica.ro
196 CALISTRAT HOGA5

ti frase fiecare, inspre dansul, partea sa; iar

mos CApAtanA asezA la mijloc scafa cu mojdeiu.
ospta o VA' i ne-voastrA, domniso-
rule, zise el, indrep-tand-u-se spre mine, care stA-
team mai deoparte,_si aducandu-mi tuba
bucat de mAmAhgA, lar In cealalt scafa cu
flide de urdA si de cas.
Bucuros, mos CApAtanA, oiu ospAta; numal
cat se vede, cA dumneata m iei drept Chipenu,
ori TAtaru, de mi-aduci mancare deoparte; ia
pune, te rog scafa si m.mAliga mea colo, la
rand cu dumneata, se vede c mie nu vrai s'A-mi
mojdem?
Da' ne rugAm de ertare, domniwrule, noi
chi-team cA...
RAu chiteai, mos C'ApAtAnk zisei eu
vorba, ru de tot, si, drept pedeaps cA
al chi-tit asa de rat, o s'A mnnci dumneata
partea mea de ca s si eu partea dumitale de moj-
deiu.
5i masezai turceste intre CartA si Bedreag.
Da' poftim, donmisorule, zise mosneagul,
sarpinandu-se peste cAciulA In crestetul capului
asezandu-se si el la rand, bucuros, pof-
tim, numai... clA
DA, ne-dA, la sA te vAd, cum mnanci dum-
neata, mos CApAtanA, mgmAligA ca urdA, cA uite
eu cum mnnc mAm'AligA cu mojdeiu.
Si dup5 toate regulele celui mai deplin co-
rnunism Incepui a manca... MultA vreme ins,

www.dacoromanica.ro
 lic nrumu NEAmTuma i97

dup aceia n'am mai mincat mojdent cu ma-

mligA...
Si mos Cpating, cunoscindu-se gresit, musca
fcut din mmlig si din ea, sorbind zr Cu
lingura cea rosie si scurt 'n coad.
Ei, hai, mos Cptin, gust i dumneata
din mojdent, ea' doar eu am glumit; mai las
cea urd, c4-i fi stul de frupt de oae.
Da' poftim, domnisorule, poftnn, c noi
mincm de toate; d... chiteam i noi s-ti dm
bucate mai subtiri.
D'apoi mai subtiri decif mojdeiul, mos CA-
ptina, ce bucate mai vrai! Uite, ap goal cu
nikmlig cald.
Si mos CAptin Incepu a intinge si el In
mojdeiul pe sf Arsite.
Cand ne lungirm, ca dup mask', care 'n-
cotro, pe unde gsirIm o leac de umbr, mos-
neagul veni lingl mine, care m asezasem Intre
Hutan i Bedreag, i aprinsesem o tigara. Mos
Cptin Isi scoase si el, cu ceremornalul obis-
nuit, luleaua i hirtia cu tutun din chimir.
la -H. 'ncoace cea hirtie, mos Cptin,
zisei eu Intinzind mina spre mosneag.
Imi dAdu hrtia; scosei un pachet de tutun,
cd aveam indeajuns, II desfacui pusei In
hirtie.
D'apoi aista a hi de cel bun, domnisorule,
observ mosneagul uitindu-se cercetitor la tu-
tunul ce-i dIdusem.

www.dacoromanica.ro
198 CALIBTRAT HOGAB

Bun, du, pune i dumneata In lulea si

trage-i, d doar tot fum are s. ias.
Ceiace mosneagul fcu, fr s-1 mai indemn
de dou ori.
Dad nu v'ar hi cu suparare, zise mosriea-
gul, lungindu-se intr'un colt si tutindu-se tint
la mine, v'asi intreba de ceva.
blici o suprare, mosule, de ce s m. su-
?
Parc v'asi hi vizut undeva; nu sInteti
dela Cheatra?
Ba drept deacolo, mosule; da' cum se face
de ma ctmosti dumneata dela Peatra?
D'apoi n'ati aparat dumneavoastd cu E-
nescu, la gmrati, amu un an, pe niste hoti care-o
fost prdat o stn?
Lucrul era adevrat.
Ba da, mosule, da' ce-i cu hotu aceia $1
ca stana?
D'apoi c doar stana noastr era cu paguba
si tot cu paguba o si rmas; c doar hotii o
scapat basma cured, ca niste fete mari; si tot
noi i cu vtna i cu gloaba.
Asa-1 mosule, mi-aduc aminte, numai eat
eu nu-s advocat; la, m luase si pe mine, asa,
lude prmtre clrasi, C doar la giurati si dum-
neata poti fi advocat. Da' blsttnatul cel de
Enescu, acela o 'ntors capul giuratilor, de i-o
fcut scpati pe thlhari, c'acela stie toate su-
rubritle si-ti face din alb negru $1 din negru
alb.

www.dacoromanica.ro
 IN DiTINTLF NEAMTIILIII 199

D'apoi cl si dtunitale, cum iti mai melita

gurita de pard-ti sufla Aghiut la ureche, nu
alta, zise mosneagul clAtinfind inteo parte si
'n alta capul, cu cAciul cu tot, in semn de mus-
trare; si pufAind odati din lulea, scuipa printre
dinti, Ora peste gurguiul opincilor lui Bedreag.
Ei, si nu cumva, penttu asta ai s-mi porti
ponos ? Ce vrai, mosule? Asa-i legea: once vi-
novat trebue s aibi un aprtor si, dad scap,
norocul lui.
D'apoi, vezi ca legea-1 proasta: cine-o fa-
cut-o n'o avut cap, domnisorule; eu chitesc c
giuratit aceia is pusi acolo numai ca s le dee
drum' hotilor.
Si funda, de-asi fi dtscutat cu mosneagul
In contradictorru, rn temeam s nu ml rmn,
schimbat tu mestesug firul vorbit, at% sl schimb
si tema
Si hotu erau de pe-aici de pe-aproape?
ia-ti cunoscut?
Da' cum nu, domnisorule; mste potlogari
din Calu-lapa... feciori chipurile de gos-
podan... ne-o golit stana de urd st de cas, ha
ne-o luat si cteva meoare, de le-o fript mat
incolo, ht, In pdure.
D, mosule, unde-s bucate, si pagubl, in-
cheei eu sententios; da' m" rog, ap: de unde
beti cnd vi-1 sete? intrebai eu spre a schimba
vorba
Apoi, ta de-acolea, din vale: este un stpot

www.dacoromanica.ro
200 CALISTRAT HOGAS

subt o ridicini de brad; inA Hutane, la ripezi,

cA esti mai sprmten.

Apoi ci mi due st eu cu Hutan, mosule.

Poftim, voia la dunmevoastri, domnisorule.
Si scullndu-ne de jos plecarim impreuni; dar
pini si fad Hutan un pas, eu Scam trei,

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEADITIIL17I 201

si totusi mergeam allturea; at regula asta ajun-

seam inteun desis de brazi marunti, in mijlo-
cul carora se radica unul de do-ul ori secular,
de subt ale carui radacini un fir subtire de apa
limpede si rece se scurgea pe un jgheab asezat
acolo de tiobani, baui pana simth ea am ucis
setea, pe care mi-o desteptase arsita srata a
usturoiultu si, intremati, ne intoarseram la stank
si eu si Hutan.
Schimbai priponul Pisicuth mat la umbra' subt
poala paduru si tot la umbra ma lungii si eu,
cu capul pe sea si, beat de usturoiu, adormii
inteo clipa.
Si cine stic cat asi fi dormit, daca un str-
nutat neobisnuit 1111 m'ar fi izbit drept in ureche.
Cand deschisei ochii si intorsei capul, un tap
c'o barb de patriarh si ca niste ochi holbati, In
floarea frunzei de varza, ink' mirosea ca de-ama-
runtul; si, subt emanatiunile nevazute, dar puter-
nice, ale usturoiului meu, scutura din cap si
stranuta disperat. Turma sosise dela pasune si
odat ca ea sosi curand si noaptea. Focuri se
aprinsera in poiank, si peste putin linistea se
intinse pretutindeni... Adormiram cu totii. A-
douazi in revarsatul zorilor, insotit de Sgribincea
si Hutan, apucai, peste runtii din rsarit, dru-
mul Tazlaului.

www.dacoromanica.ro
 LA TAZLAU
Un pitic si doi giganti!... Cam -asa infAti-
*are, cel putin, trebue s fi avut eu intre Sgri-
bincea de-o parte st klutan de cealalt, deoarece
cu tot prisosul de inltune ce s'ar fi cuvemt
s-int dea spetele Pisicutii, capetele noastre, a
tustrei, nu se rdicau tofui In vzduh mai sus
unele dect altele, ba, mi se pare chtar ca fun-
dul plriet mele, cu toate silintele ce-si &Elea,
nu izbutea nici inteun chip s se InaIte dincolo
de curmtura cciuhlor vre-unuia din ei... Si
pn ce Sgribincea s-st deschidi odat'.
mea imens a pasului ski greoiu i rar pe Mtn-
derea de muschm verde a plamlui rourat, Nata
Pisicut isi cheltuia mmtate din gebeaua in-
tregit sale vieti, tesndu-si mte la suis mersul
harmc i mrunt, i pan ce Hutan sa-si ia su-
flet, sorbind vzduhurile dinteo dat In piep-
tul sti puternic, o Intfeag vijelie s'ar fi putut
alctui din rsuflrile la un loc, ce izvorau zgo-
motoase si repezi pe nrile InfterbAntate si larg
deschise ale Pisicutii, subt truda opintirilor la
deal...
lar cnd, pe muchea verde a opcinei, ne in-

www.dacoromanica.ro
 IN MUNITE NRAMTI7LUI 208

tilnirim In fat ca soarele ce-si "militase deplin,

peste sprnceana rsritean a pmintului, dis-
cul su inflclrat, chipurile noastre de timba
se lungir In aer trecnd pe deasupra stnii i se
desirail mistuindu-se pe zartle deprtate ale mun-
tilor dm apus... Lumina rsritului sclda fetele
noastre i subt vpaia curad a ti, cei doi ttriasi
se hatisar transfigurati pnvirilor melei
atit de neinchipuit farmec se amestecau scli-
pinle de aur antic ale razelor soarelui In pletele
lor negre, bogate si lungi, asa de fraged Inflo-
nte se artau ochilor Inei trsItunle hrbtesti
ti pline de viat ale chipului lor puternic In !A-
fma de flcri piezise a rsritului trandafiriu!....
$i Muda Pisicuta, ori de egeori o lua prea
repede din loc, obosea numaidecat, apoi o oprii
un minut pe zare spre a-si mai lua suflet. Jiu-
tan i Sgribincea se oprir si ei.
Mi flci, le zisei eu, cand fu s'a' pie-
din din nou, mAi flci, la c'utati de mai
frtti cel pas, c' cu mersul vostru avetz s-mi
oftigiti lapa pn'n Tazlu, s'apot socot cA Turca
nu ne-or fi alungnd dela spate.
Asa-i, cucoane, da' vezi 'neata, c de-ona
mere asa pe 'ndelete, apoi ne-apua noaptea
'n pdure si n'on' mai putea trece Tazlul ca lu-
min, c'-i departe si locurile-s tari.
Noapte, ne-noapte, tari, ne-tari, voi s
mergeti asa ca s nu-mi oftigiti iapa; si vedeti,
bre, de alegeti si voi un drum mal trgnat,
dupce vad eu Inaintea mea apoi avena

www.dacoromanica.ro
204 CALISTRAT HOGA13

de strabatut pana 'n sat un tartar intreg de

munti i m tem sa nu ind lese iapa 'n drum ca
seaua 'n spete.
Apoi da, cucoane, raspunse tot Hutan,
pan'om da din sus de Preluce, in dreptul
om tot urca s'om tot scobori, ea pna 'n
sus de Preluce n'om putea mere pe vale ca-1
valea strAmta si pim de stnci; da' de-acolo
'flainte, dac' a da Dumnezeu s'om trece ca lu-
mina peste Tazlau, apoi merem pana 'n sat tot
pe dnun de hodina.
S'o sa suim multe dealturi, ml Hutane?
Apoi urcam numai pe Gosman si pe Ne-
gru; s'apoi suim pe Geamana, de acolo apucam
plaiu' i dam de vale'n Preluce.
Da' ce mncare-s Prelucele tale, bre?
la niste poene 'ntre dealuri, mai jos de
Duran.
Da' de ce Durau spui tu, ma Hutane?
Eu stiu c Durau-i la poalele Ceahlului: ori
poate-i fi umflat tu Ceahlaul in spete, Cu Duru
cu tot, si l'ai fi stramutat pe meleagunle tale.
Apoi a hi Durau si pe-acolo, cucoane; da'
la noi se cheama Durau, uncle curge apa'n jos
de pe stand', pret, asa, ca la dou staturi de
orn inaltime.
Da' ce ne-om fat-e noi, mai Hutane,baga
de sama Sgribincea, dac'or hi revarsate Pre-
lucele ?
Ei, ce ne-om facel... ja ce ne-am mai facut,

www.dacoromanica.ro
 IN MONTH NEAMTULIII 205,

in Sgribincea; ne-om vari si noi In aph pan' la

beau s'om es1 de vale'n sat.
Noi... da 'nealui?
Eil... 'nealui ii calare, si doar stiu c nu
s'a 'neca de calare tocma 'n Preluce; greu a
hi pan' om trece Tazlau, ca, vorba lui mos
Capatana, a hi vinind Cu schinare, ca un balaur.
Bre, zisei eu dupa fun minut de On-
dire, da' n'am putea noi s tinem, cumva
coama dealunlor pan' la Prelucele voastre, fail
sa mai tot urcam si sa tot scoboram la tiharli?
Ba cum nu, cucoane, s'ar putea; numai
vezi 'neata c lucru-i ca departare mare, din
plane Gitioanei esim in poenile Gosmanului,
dup aceia dam pe la fundul Negrului in poemle
Gemenii, apoi apucam plan' si scoborarn devale
'n Preluce; numai, vezi 'neata, ca asta-i treaba
macar de doua zile si noi Worn putea, ca main
trebue sa him inapoi la stank', raspunse Hu-
tan, care cetea ca pe carte geografia muntelui.
Apoi, dack"-i asa, apucati si voi, mai flacai,
pe uncle still; numai cat vedeti de ma scoateti
si pe mine si pe japa tefen pan' la Tazlau.
Apoi da, cucoane, asa chitim si noi, dac'a
da Dumnezeu.
$i Timdca ei amandoi chiteau tocmai asa, cum
era s dea Dumnezeu, apoi dup un minut de
oditin pe zarea dealului, descalecai si incepu-
ram a scobori la vale.
Curand clesimea codrilor ne sorbi in adancu-
rile sale nestrabtute si, rareori numai, cate un

www.dacoromanica.ro
206 CAUSTRAT HOGAS

strop de cer albastru, sau cate un fulg de lu-

mina mai picurau razlete din inkltimile incalcite
ale boltilor de crengi, peste umern i peste
capetele noastre. Ploaia maturase de pe coastele
muntelui once urma de poteca, i numai hoga-
smile sapate de puhoae se mai teseau itite intre
ele ca ni0e taeturi adanci, in prundiwl galben
al povarnimlui repede. Pe alocurea, arbon une0,
a caror batranet wbreda nu se putuse impo-
trivi vijeliei de-acum cateva nopti, zaceau fa's-
turnati la parnant in toata nemdsurata lor lun-
gime i cu trunchiuri pentru vepicie adormite
Cu creng-i hrentuite in prapstioasa lor caciere,
ezeau scoboMtwile Inca umede i lunecoase ale
muntelui... Om 0 cal trebuia, deci, s ne in-
deletnicnn cu sprintene micri de capre salba-
tice, spre a sari sau pe deasupra sau spre a ne
fuma pe dedesubtul neindurat al stavilelor ce
ne taiau mersul... $i de unde Sgnbincea i Hutan
treceau dintr'un singur pas gigantic peste rotun-
zimea 'Malta a brazilor rasturnati, eu dimpotriva
intrelmintam toate me0e0igiu-ile celei mai chib-
zuite cumpaneli, spre a trece teafr i nevtamat
peste greutatile de tot swill, ingramdite de
vijelie in calea mea; cat despre Pisicuta, care se
deprinsese a se fine de mine ca un cane cre-
dincios, o lasasem sloboda 0 ea, pentru a-mi
dovedi ca increderea mea inteinsa nu fusese za-
darnica, apot Cu atata pricepere i alegea linia
de scoborit, cu atita iscusinta i0 intepenea co-
pita fing a piciorului ei subtire in lunecuwl

www.dacoromanica.ro
 tN DIVNTIr SBABITITLIII 207

viclean i repede al povarnisului, cu atfita age-

rime si usurint trecea ca in zbor peste stavilele
lte ale copacilor din calea sa, Inca chiar
Sgribincea care &Willi, singur pas ar fi stia-
bAtitt pr'pstiile dintre doi munti, nu-si putu
pstra obisnuita nepsare, inscut munteanului
indeobste si lui indeosebi, i mmunandu-se de
o meastr sritur a Pisicutii peste un arbore
rsturn at :
C'amarruc iapg mai ai, cucoane, drept
ti-om spune, zise el subt imboldirea unei
neprefcute admirattunt; ia ulte, m Hutane
urmg el, cum sare lapa naibn peste copaci,
parch' are pe sarsail' in panteee.
Mai asa, mat.. Parc-i de cele dela co-
medii, da' de unde naiba, dAdusi 'neata, cucoane,
peste vita as' de cal? C'amarnicA dihanie de
iapl-i, drept ti-om spune... Cu asta n'ai habar,
a te scoate dela greu si dela nevoe..
Apoi, mi fici, asta-i iap din soiul
popa Gheorghe din CAlugreni, rspunsei
eu cu mandria cuvenit. Auzit-ati voi de popa
Gheorghe din Clugreni ce som de cai are?
Din soml lui popa Gheorghe!... Ehei!
apoi am aunt si noi, cucoane, e popa acela are
un soiu amarruc de cal; amu pricep eu de ce
zboar ca o ciut' peste copaci din soiul
lui popa Gheorghe!... halal vrt de cal!...
Amu, adaug Sgribincea, om vedea noi,
m. Hutane, dac'are s zboare si peste Tazlau,
cum zboar peste copacil...

www.dacoromanica.ro
208 CALISTRAT MUGAS

Da' asta zboara, m Sud:lincea, si peste

puhoml Bistritli, cu 'nealui cii tot, c doar asta-i
curat papr, bre, nu-i ip ca bate epele. Dac-i
de-a lui popa Gheorghe, ce-ti mai bati capu'l...
Dela sine se Intelege c eu, prin imputernicire
din partea Pisicutn, primeam In numele el si m
ingainfam de toate laudele, ce ca drept ctivni
se aduceau att neamului strlucit din care se
trgea, Cal i marilor ei insusin de pricepere,
iscusmt si agerime.
Trs, grApis, scoborirm Gitioana si ne tre-
zirm in fundul stramt al unei vi, prm care
curgea cracul de miazAzi a Tazlului; cu alte
cu.vinte, de pe intinderile senine, largi i pline
de lumin ale plaiului inalt, ne g.sisem deodat,
prpstuiti in tainele pline de umbr. i intu-
neric ale fundului pmnturilor!... fria' un pas
am fi sosit poate la locasurde ticnite si de
vect ale celor ce nu mai sant . Atat de netur-
burat t.cere ne impresura de pretutindeni, asa
de asemntoare ca zborul umbrelor din alt
lume, fluturau prin aer Inchipuiri usoare de In-
tuneric s de lumin mut, asa de incruntat lu-
neca inspre adncuri ca ape posomorIte cracul
negra al Tazlllui, printre maluri putrede
frunzis Inalt, zstit de veacuri In acea net.rmu.-
nt si pasma domine a mortill!...
Sgribincea i Hutan psira; eu fAcndu-mi vnt
srii, lar Pisicuta zbur peste lgromea Ingust
a apelor lui, care-si curgeau neoprrt i repede
drumul lor Inspre adanc... Dup un minut de

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEA1TUL1JI 209

odihn, incepurAm a urca spre plaiul Gosmanu-

lui cu aceleasi stavile casi la scoboritul Gi-
tioanei, dar mgrite prin inssi imprejurarea sui-
sului prea pieptis si lunecos; si, cu toate acestea,
Hutan si Sgribincea in loc s se urce, pgreau
c scoboar5; eu chemam in ajutor toate tufele,
ce-mi cdeau la indemn, spre a putea urca
coastele frAmantate ale muntelui; lar Pisicuta
zbura pe deasupra stavilelor dealului ca un Gri-
fon inaripat... Doar nu de geaba se trgea ea
din soiul vestit al lui popa Gheorghe din CI-
lugreni!... Cnd fu soarele la prinz, sosirArn si
noi in lumina larg a coamelor Gosmanului si
foamea ne si alca din uritl. Sgribincea isi fu
gluga 'din gt, scoase din ea cteva drburi
zdravene de tnmligl rece, un coscogea bot
de urd invlit in niste foi mari de brustur lat
si ceva sare din nodul murdar al unei petiei;
usturoiul, nelipsitul usturoiu, se art la iveal
si el cu dpatinele lui zdrenturoase, pline de
noduri si mustecioase; apoi Sgribincea asternu
iarba plaiultu verde drept fat de mas, ne %cu-
ra-in roat 'mprejur si, dup citeva minute, eu
cel putin alene si stul, m gseam asturnat in-
tr'un cot pe muschiul moale ca o saltea si, eta
tigara 'n gue, priveam cu multumtre de artist
la pitorescul cu care surpgturile de nfmlig
oaches, spriate cu cAte un strop de urd alb,
se rostogoleau /a rstimpuri deopotriv de rail,
ca si spre fundul unor prpstii, inspre adncul
gatlejurilor Inca flmnde ale lui Sgribincea si
Hutan! 14

www.dacoromanica.ro
210 CALISTRAT HOGM

Amu, zise Hutan, sculndu-se de jos,

frecandu-si cu multumire palma de palma si
and sa curgg o ploae de ciuciuleti negri In
iarba verde a plaiului, amu om putea mere,
cucoane; doar om apuca s trecem cu lumina
peste Tazlau, c de unde nu, apoi mnem In
padure i not n'om putea, c'avem graba mare
s ne intoarcem dimineat la stnI.
Da' sfarseste odata, mai Hutane, cu cea
graba a ta, zisei eu, prefaandu-ma cam
supgrat; ce tot graba, graba?... Cnd te-i in-
toarce, mine si tu din Tazlau un pas pe Gea-
mAna, unul pe Gosman si altul pe Gitioana
din tret past, iata-te la stana... Ce tot graba...
graba?... Ia n rog slabeste-ma ca graba tai
cnd om ajunge, om ajunge si pace bun... doar
stm c n'am sa-mi oftigesc eu iapa pentru gus-
tul tau; doar asta-i iapa de scut, bre...
D.. raspunse Hutan, intelegand gluma,
cluteam i not... da' om face si cum zici 'neata.
Sgribincea stranse in gluga ramAsitele prn-
aulin, i anina gluga in gt i incepuram a
scobori cu totii spre paraul Negra, un fir sub-
tire de apa, ce esa de subt cele din urma poale
ale Rachitisului si-si face loc printre Gosman si
dealul Negru, liana la varsarea lui In Tazlau,
mai sus de Duruitoare, la piciorul de miaza-
noapte al Gosmanului. Taiaram repede peste
dealul Negru si, dupa un scurt popas dincolo de
povirnisurile lui stncoase i repezi, Incepuram a
urca spre plaml Gemenet Cand Incepu soarele

www.dacoromanica.ro
 IN isTuran ITEAArruma 211

a cumpAni dincolo de-anuazA, eltrAin in largul

plamrilor acestut munte mar mArunt decit Go$-
manul din stinga $i Mai rAsArit decit Soimul
de pe .dreapta sa.
Uite, mA Hutane, auzii deodat pe Sgri-
bincea strigind: une, mA, ori aceia nu-i CAlma
hit Dragan din Rotrte?
Cind intorsei capul spre unde arAta Sgribm-
cea, zArit in depArtare o femee venind repede
sprtnten de-alungul plauului spre nor.
Ba chiar ea, rspunse Hutan, dupA un
ininut de cercetare cu privirea, da' ori ce-a hi
cAutind cotofana nadmi?
DA, mi', $tiu eu 2. Da' ne-a spune ea amu,
cind am lua-o la cercetare.
Femeia sost ling. noi.
$i CAlma lui DrAgan din Roarie nu era toe-
mai o cotofanA... SubtiricA $1 nAltutA, ca obrajn
rumern, rotunjiori i grAsulti; eu sinuri, ce te
impungeau in ochi de subt cAme$a-i alba cu-
rar i deschisl la piept, dar inodat subt bArbie
ca un $iret de arniciu ros, ale cArui capete ca
canafuri atirnau slobode in jos, ea o ademeni-
loare neregulA, cu pArul ei negru, rAscolit pe
timple $i pe fruntea-i netedA, ca o isprtitoare
neorinduialA; cu cirpa-i ro$ie depe cap, intoc-
mita cu mestrie de mina iscusitA a intimplArii;
eu ochii ei cAprii i mart, insufletiti de vApaia
unui singe pAtima$; cu gura ei miel $i inflorig;
ca dintii ei albi i cu nasal ei fin, drept $i cu

www.dacoromanica.ro
212 CALISTRAT BOGAS

!lad neastamparate... Calina lui Dragan din Ro-

tfirie nu era tocmai o cotofana...
Cale buna, fa Galin, zise Sgribincea
taindu-i drumul; da' unde, naiba, o plecasi tu,
fa, asa cu sloboda, de rasa tu din Rotarie toc-
mai pe Geamana, parca te-ai stra'muta de pe
vatra pe cuptor? Cum ai tre cut tu peste Tazru,
fa C.Alino?
D'apoi ca 1-am trecut eu Tazlaul de-anni
veo trei zile, dupa bureti; da' m'o prins unda
dincoace si n'am mai putut trece 'napoi.
$i unde-ai stat tu, fa zvarluga, asa singu-
rid trei zile si trei nopti de-arandul? De-am
hi stiut noi, am hi venit sati finem de urat,
zise Hutan, turtindu-i usor cu palma-i lata de
urias carpa rosie depe cap.
Ei, unde... raspunse ea, dandu-i cu o
lovitura mana jos si fail a-1 privi, unde?... la
m'am acivat si eu pe Bratu, la Ilinca lui Florea,
s'amu plecasem la voi, la stana, dupa o fi' de
ma' si de cas.
D'apoi c'ai nimerit-o si tu Miercurea, fa
Calino, zise Sgribincea scurt.
Si amandoi mi se paru, ca se privesc in ochi
ca inteles.
Da' du-te, urma el, &pa o pauza,
ca tnos Capatana i-acolo si fi-a da.
Da' voi un' vi duceti amu?
la at 'nealui sa-1 scoatem pan' de vale
'n sat.

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTIE NEAMTITLIII 213

$i numai atunci Mina 10 amid repede pri-

virea spre mine.
Uinta lui DrAgan din Roarie nu era deloc
o cotofan.
Da' cum o s trecett voi peste Tazlalu, cal
vine din deal, mania lut Dumnezeu, ai s te
ineci ca un oarece, m Sgribincea.
Da' nu te teme, fa Clino, cal doar am
mat trecut eu peste puhouf Tazlulut 1 nu
m'am mai inecat.
Vezi, macar, adog ea cu oarecare in-
gnpre, de-1 treceti i voi pe la captul dela
deal a Prelucelor, din jos de Rofne, c'acolo-i
apa mai wzat i n'a hi viind ".voru' ca creast.
Et, met eu, amestecandu-m in vorb,
i adic ce-i porti tu afita gnja lut Sgn-
bincea, fa Calmo? S'a 'neca, s'a 'neca... nu s'a
'neca, nu s'a 'neca, i pace bun; cine ce are
ca gustul omului?... Cum i-a hi scns... Nu
cumva ai s te apuci tu cu Dumnezeu la hart
de dragul lui Sgribincea?
Da"neata ce ai? zise ea intepat, cu
un fel de maim drgga0 in ochi i ca o ropt.
0 mai drgla0 de vinovtie in obraji.
Eu ce am?... Eu n'am nimica... Numat cat
tu, fa Cahn, flindc, drglit-Doamne, e0i
nevasta lui Drgan, apoi ai prea multe chignele,
bat ai de unde irosi 0 pe dealuri; ce plcat
ca nu cresc drgnelele tale, fati hli, prin cea
iarb verde, cum cresc fragii i cAppnele...

www.dacoromanica.ro
214 CALISTRAT HO CIA

mai de lume s'ar strange la cules de drIganele

de pe urma tal...
Si-i lu avand poate poft i 'neata?...
zise ea, plecand capul cam Intr'o parte si privin-
du-mA piens drept In ochl.
Da, Cglino, fat hai, mai stil pcatele 7..
Ci, ja cat-ti de drum, fa Calmo, se
auzi deodat strigand Hutan cu glas posomorit;
du-te'n treab-ti, fa, si nu ne mai zAbovi 'n
drum, ca doar noi avem de nil-1-s, nu de plimbat,
ca tine.
$i arunca spre Sgribincea o cguaturg incrun-
tafa' de manie.
Apoi meri sn'Atoasi, fa CAlino, i vezi
de mai d'a" pe la noi, i zise Sgribincea cu glas
domol i cAutandu-1 gales In ochi.
Apoi s" mereti sanatosi si ca bine,
rgspunse ea, plecnd.
Si subtirld, i nAltut, i sprintioarA, cum
era, se aster= drumului pe plaiu.. zbura, nu
mergea.
Hm!... ni gandeam eu, scoborInd valea
trAgInata ca Pisicuta de darlogi, lui bietul Dra-
gan i-a cantat cucu'n spate cand s'a 'nsurat.
Da' ce, nalba, ti s'o lAsat negunle pe fat,
Hutane, Ii zisei eu acestuia, cum mergea pe
langl mine tAcut i posomorlt.
Da, ia muerea asta... nu-i zi lasat de
Dumnezeu s'o 'ntalnesc sl nu pat cte-o bo-
roboatg; pard m'asi ntlni c'un popl ori eun
epure.

www.dacoromanica.ro
 IN muNTri NEAmTITLITI 215

AzvArle i tu eo mAnA de pae ori de

tAniA dup dAnsa, 0 mAntue vorba.
Da' bat'o intunericu' de muere, cl doar
nu scapi de pocinocu' ei cu una cu douA... parc'A-i
un fAcut cu muerea asta.
Da' Sgribmcea tot w zice, mAi Hutane 7
D'apoi cA ce am eu cu Sgribincea ?..
Cine-0 ca treaba lui.
Sgribincea rAmAsese putin indArAt 0 nu ne
auzea ce vorbim.
Aa-1... da' parcA, decAnd ca CAlina, te
tuti cam chior4 la el.
Da' uite-se cine tie, cA eu doar nu-i port
socotelile lui.
Socotehle nu i le-i hi purtAnd, Hutane,
da' mi se pare ed-i poi* SAmbetele.
CAnd ne uitarAm din intAmplare indAilt, Sgri-
bincea, ca la o zvArlittu-A de bAt, se pusese jos
0-0 lega tArsAnele dela opinci... C.um se fAcuse,
cum se dresese, ,cA tocmai atunci i se deslegase
tArsAnele 0 trebuia si zAboveascA, ca sA i le
lege; noi InsA ne clutarAm de drum 1nainte 0,
dela o vreme, nici nu-1 mai zArirArn.
Da' ja s'a0eptnr gi pe Sgribmcea, mAi
Hutane, zisei eu peste putin, voind a mA opri
din mers.
Da' lasA-1, cucoane, ci dacA 0-a lega tar-
sAnele, ne-ajunge el din urmA; sA ne cAutA'm noi
de-a noastre 0 el de-a lui, a doar n'a hi avAnd
numai tArsAnele de legat
Bine zici tu, mAi Hutane; ja sA lsAm pe

www.dacoromanica.ro
216 CALISTRAT ROGAS

Sgribincea sa-si lege tarsanele 'n Tagaz.

$1 ne urmaram drumul la vale.
Inteun tarziu, ne did i Sgribincea din mina...
era cam obosit... valise, se vede, prea repede...
Formosus pastor Corydon ardebat Alexia.
Bine, ma Sgribincea, ii met eu, and
fu langa noi, bine, bre, ce pardalnica nu-ti
si tu mai bine cele ate?... Al s'ajungi de rasul
lui mos Captan, ca bietul Carta...
Atele ca atele, cucoane, da' i s'a hi rupt
51 brecinarm, de-o 'ntarziet atata, adauga,"
Hutan cu inteles.
Sgribincea Ii arunc4 o privire incruntata.
Hotarit, c intre Sgribincea si Hutan era veo
pricin mai din vechi... si nu cred s nu fi fost
amestecati la mijlac i chit cpril ai CAlmei
lui Drgan din Rotarie.
Da' a mai hi mult pan' devale,
intrebai eu, pentru a schimba vorba.
D'apoi ea n'a mai hi asa mult, raspunse
Hutan, c ta, s'aude cum vine Tazlau 'n vale.
De prin vi ajungea, in adevr, pana la noi
un vuet surd, nedeslusit si deprtat, asemenea
vuetului plin de -hod, ce prevesteste apropierea
unui cutremur de pinant.
Soarele cata cam dinteo parte, cand intrarm,
din luminisurile /argi ale plamlui, In umbra
deasa a codrilor ce imbraca Valle de jos ale Ge-
menei; vuetul surd si nedeslusit al Tazlaului se
schimbase in urlet clocotitor de ape vijelioase
ce mailau dindarat cu iuteala de vifor surpaturile

www.dacoromanica.ro
 IN MIINT11 NEAMTITLIII 217

de stanci zmulse din scoborasurile inalte ale dru-

mului lor la vale si framntau cu zgomot
dusit bolovanii grei si nestatornici de pe fundul
stramt al albiei lor Dela o vreme, sclipiri fu-
gatoare si iuti incepura a scanteia si a strabate
pana la noi prin sprtunle de lumma' ingusta
ale retelei de crengi umbroase, ce ne hnprej-
mula mersul.. Era Tazlul care, scaldat in raze
de soare, i frangea stralucirea galbie a undelor
sale in curmezisul negru i incalcit al ranstu
de brazi. Peste putm, sosirm in valea lui
stramta i plina de lumina, dar ramaseram tustrei
tuiturtt pe loc... Pisicuta doar, singura, de mai
indrazni sa' infrunte ca suflet neturburat prive-
listea infioratoare a vijehei apelor, s'A se apropie
ca o nepsatoare obasnuint de marginea ne-
astamparata a undelor i s-si ostoiasca setea,
Muindu-si botu-i negra i fin in apa
dintre ,doi bolovani
Hutan se scarpina cu nedumerire, si pe subt
caciul, In crestetul capului Sgribmcea, reze-
mat pe gbioaga sri taca, se Juita in sus si in jos
pe cursul parului, chibzuind ca ochful un loc
de trecut; eu, ca mande la spate, faceam acelasi
lucru; dar nici Hutan nu se dumerea i mci eu
nici Sgribincea nu puteam botan un vad de
trecere, nu pentru picior, dar nici macar pentru
ochiu!... Cu asa ametitoare rerpegmne, cu atata
iuteala de vifor se scobora dm prpastiile de-
l-Al-tate ale ,muntilor i luneca la vale, pe povar-
nisul inalt al albiei sale, Tazlaul incruntat!...

www.dacoromanica.ro
218 CALISTRAT HOGAS

In zadar te-ai fi stilt s-ti razinn ochiul pe lu-

necarea sclipitoare a undelor... In fuga lor ne-
bunk Iti smulgea privtrea i, neoprit, ti-o tra
fr de roe pe cursul lor vijelios... lar notanul
viforos, izbindu-si apele de amndoui malunle
Inalte ale albiet, prea Inguste pentru el, se rks-
frngea spre mijloc spumegand i alcAttna o
creast sumeat, ce luneca grAbrt spre largul
vllor cu scliptri ruti de raze de soare. Venea
Tazlul de printre dealuri, manta lu Dumnezeu;
venea Tazrul cu schmare, ca un balaur, vorba
lui mos aptn...
Cucoane, zise Hutan, scrpinndu-se In
crestetul capulut si pe subt cktul, eu chrtesc c
n'orn putea trece dincolo, cA ne mtur Tazlul
ca pe-o aschie i te-t Ineca, pAcatele noastre, cu
cal cu tot.
Da' tu, mA Sgribincea, tot asa chttestt
II intrebai eu pe acesta.
DA, cucoane, de not ca de not, eh' ne lsnt
pe ap la vale st estm la mal, c doar it stint
not moarea Tazlulut; da 'neata n'at s poti
trece, cA te prapklesti.
Ei, si ce-t de fcut attmcea, mi Meg?
Apoi d, cucoane, noi clutim, zise Hu-
tan, c'a hi mai ghine s te 'ntorci 'neata Ina-
poi la stand' st s mai zAbovesti acolo, On' s'a
mat ostoi manta apei.
Apoi asta nu se poate, mi Hutane,
doar eu nu-s suveid s'o tot dau hit incolo, hit
incolo... SA trecem cum a da Dumnezeu, 0 pace
bunA.

www.dacoromanica.ro
 IN MUNTII NEAMTULITI 219

Da' te 'neci, cucoane, rAspunserl amAn-

doi inteun glas.
MA flcth, ziceti mai degrabA a vA stange
fnca'n spate, and vA tutati la schinarea TazlAu-
hu, i c degeaba vA mai lAudati cA-i cunoasteti
moarea; laca, clack' voi v temep, autati-vA de
drum inapoi la stAng, c eu am s'A tree singar
cA' are.
Aceasta, bine-inteles, era din partea mea lauclA
goalA, cci, mai la urmg, tutAndu-mA numai la
iuteala de fulger, ca care TazlAul se pArea
spintea lumea in dott, m cuprindeau fiori de
groazA, deat st in firea omului sA-si imbrace,
cAteodatA, Inca in vitejle i curaj, dupA cum
odinioarA un... bicisnic erou de fabulA s'a I'm-
brAcat in piele de leu, ca sA 'ngrozeascA lumea.
Sgribincea zAmbi ca neincredere. Hutan isi
scArpiti ca luteles obisnuitul crestet al capului
pe subt cciul, i incepurA amAndoi a se uita
lung, cAnd la mine, and until la altul, fr sA
zicA
Ei, i adid ce vA' tutati voi asa, mAi
si nu zicep nimic? Nu cumva credeti c'am
mA intorc inapoi la stAnA, dupA vorba voastrA,
si s'A horhesc coclaunle? Asta s5 vA lasA dm
gaud, bre; hai, on treceti cu mine, ori cAtati-vA
de drum inapoi; mA, voz sAnteti mai fncosi cleat
niste epuri.
VorbA sA fie!... decAt apucasem etr, asa, vi-
tejia de coadA si inA tmeam grapA de ea, ca toate
cA spatele-mi tAtAlau de fried: indArAtnicia, insA,

www.dacoromanica.ro
220 CALISTRA.T HO GA$

e lucru mare la om: vezi Ica te duci de prpstie

totusi s000ti drept umilint de a te intoarce
dm drum inapoi. Dealtfel indaratnicia a fost,
poate, singura boala de care mi-amintese
fi zcut in zilele mele.
Ei, mai, si ce stati voi asa ea niste momai?
Hai, ori trecem, ori nu trecem, zisei eu ca in-
cheere.
zicg nimic, Sgribincea i scoase gluga
din gat si se duse in padure de-o mistui undeva;
apoi se intoarse, i desfacti si el si Hutan atele
dela opmci si de unde pang acum erau aduse in
jurul pulpei, de astadata isi infasurarg cu ele
strans si peste pluck toata caputa pictorului,
inodandu-le cu ingruire la glezne.
Da' ce faceti voi acolo, ma' Hutane
Apoi infasuram talpa cu tarsnele, ca s
nu lunecgm asa tare pe bolovani.
Va s zica tot trecem.
Apoi da, s trecem dac'om putea.
Pe cat mi-aduc ammte tremuram de-al bi-
nelea; decat nu mai era chip de dat inapoi.
Cum mi-a fi sells, cugetai eu.
Cateodat e si fatalismul bun la ceva; caci
daca nu tocmai curajul, dar cel putin un soiu
de nepasare vecing ,cu el se destepta in sufle-
-tul meu _ye socoteala credintii a nu se poate
inlatura ceiace este sg fie, si el vorba Roma-
nului: ce e scris omului, in frunte-i e pus.
Stransei valgtuc mantaua i surtucul, legal vg-
litucul cu nojitele dindarat la sea si ma facui

www.dacoromanica.ro
 IN M'UN= NEAMTULIII 221

sprinten pentru once imprejurare; strAnsei zdra-

n pe pAntecele Pisicutii i Incillecai.
Hutan si Sgribincea. Isi puseseri ciciulile la adi-
post In pidure, Ist suflecari mAnicile i isi
=A.' cruce, spre a cherna, parci, pira si pe
Dutnnezeu In arutorul lor; Sgribincea apuci pe
Pisicuta de dArlogi, Hutan se linea dela vale
spre a o sprijini, de cumva s'ar fi cumpinit In
partea aceia; eu o lovii usor ca varga peste gil,
spre a o botan' s intre In ni. Deocamdat Insi
furi zadarnice toate striduintele noastre,
In loc si piseasci Inainte, Pisicuta sforAia si se
zmuncea
MAi Sgribincea, zisei eu, 4a las'o de
dArlogi, s vedem, n'a merge de buni-voe? Treci
mai bine lingi Hutan, s'o sprijiniti amindoi
dela vale.
De indati ce se simti slobodi, rAdici capuI
In sus, privi drept inainte, sforii puternic
incepu s scurme ca copita In api; pArea
croeste un plan sau ci se pregiteste si intrupeze
hotirke Triai dinainte luati. Ficu apoi In api
si pe pipiite cAtiva pasi mirunti, Intepenindu-si
cu chibzuiali copita-i fini pe lunecusul bolova-
hilar nestatornici; Sgnbincea i Hufan se fineau
pe Iingi mine dela vale, gata si preintAmpine
veo cumpineali din partea Pisicufii. Intrarim In
cele dintii ape ale Itivotului... Sihrtearn cum repe-
giunea fulgeritoare a undelor surpa sub mine
picioarele Pisicutn i, totusi, ea nu se didea bi-
ruiti de sbuciumul apelor ce nizuiau s'o ris-

www.dacoromanica.ro
222 CALISTRAT HOGAS

toarne. Pentru once imprejurare, scosei piaoa-

rele din scan Hutan si Sgribincea luptau din
rasputeri impotriva repegiunii, cu care sivoitil
cauta sa-i mature, si de spriiinit pe Pisicuta
nici nu mai putea fi vorba... Inca un pas, $i in-
-tram in creasta viforoasa i spumegatoare a ape-
lor, ce zburau at iuteal de fulgen in btaia sell-
pitoare a razelor de soare.
Aceasta nemarginit rostogolire de ape, ce-mi
zbura pe dinainte, imi zmulgea privirea din ochi
at mteala de vijelie, o tara la vale pe cursu-i
neoprit... Vartejul ameteln ma cuprinse.. Inchi-
sei ochii... dar pan intuneric ramase Inca viu
ingrozitor urletul clocotitor al apelor noianului...
Trecu, poate, o clipa Trecu, poate, un veac
cine stie R... Deodata un strigat de groaza se ra-
dica peste urletul clocotitor de pretutuideni:
Inapoi, cucoanel
Zguduit, ma trezu parc din somn... deschi-
sei dui cand pnvii spre dreapta, pe luciul a-
pelor, un amestec de capete, de plete negre si
lungi, de picioare i de main inca si mai lungi
care se radicau si bateau apa desnadajduit, lu-
neca ca mteala de sgeata pe creasta sclipitoare
a undelor Erau Sgarlyincea i Hutan, pe care si-
voiul ii Tnaturase ca pe dou whit
Rmasesem stalp in mijlocul potopului; pa-
mejdia, Irish' are mintea ei s'a-mi dau sama,
arsei iyuternic pe Pisicuta cii varga peste gat,
ca furia ce ti-o da desnadejdea i groaza... MA
simtii, deodata, umflat pe sus, ceva pant ca-mi

www.dacoromanica.ro
 IN MAIN= NEAMTULIII 223

vijie pe la urechi, ivontl Incremeni pentru o

chi* un zgomot surd de ape puternic framn-
tate itni izbi auzul, muntele din fatI pru a se

name peste mine si, din cer, czin at% de veste

nApraznic pe pArnnt... Cand mA dezmeticii, ba'gai
de swill cA mA aflu pe malul velailalt al TazlAti-

www.dacoromanica.ro
224 CALISTRAT EIOGA$

lui... Pisicuta,muratX ca un soarece,tremura cum

ii varga si cAta din cnd in cnd cu groazI Ina-
poi... DescAlecai, o frecai pe ochi, o trsei de
urechi, iar ea, venindu-si In fire, isi scuturA cu
putere de cutremur apa de pe clansa, Improscnd
cu o ploae mArunt pdurile On' In depArtare...
C'apoi asta-i curat pajurA, bre, nu-i iap4
ca toate epele...
...Si Hutan avuse dreptate: Pisicuta zburase pe
deasupra, nu trecuse prin Taz14u ..
Mg uitai in toate prtile... SingurAtate si pus-
tiu! Fusel la gurA doua degete si suerai de amuti
urletul clocotitor al apelor... Ascultal... niel un
rAspims de nicairi; pornii la vale cu Pisicuta de
dfirlogi... apoi suerai din non... Din departlrile
vAii imi r6spunse un alt suerat puterrtic sl lung;
plecai Intr'acolo si, peste putin, dXdui peste
Sgribincea si Hutan, cu apa ciuruind de pe
dnsii, stand jos, la umbrA, pe marginea po-
tecii si legndu-si opincile desfAcute.
13un'ajunsa, mXi fl'cl; ti, putut-ati trece
apa?
Noi, ca noi, da 'neata cutn,naiba- o trecusl,
cucoane? Intrebar mirati amndoi.
Cum s'o tree?... la cAlare, cum vedeti.
Doar de-i hi zburat pe deasupra, zise
Milan, InfXsurandu-si pulpa cu tarsanele; c4
sivoiul, cum vine el, rstoarn6 ct mi ti-i stnca,
da' necum o gzulie de iapg.?
Asa-i mAi Hutane; da' vezi tu, bre, cA lapa
mea nu-i stnci, ci-i pajur de-a lui Popa Gheor-

www.dacoromanica.ro
 IN MUNTII NEAM1IFLITI 226

ghe i zboar pe deasupra, nu merge prin ap

ca tofi can.
Mi asa... ztt!... Nu-ti face, c'a hi srit
iapa naibii pe deasupra, c altfel nu-i de chip;
amarnic'l vit de cal, drept foiti spune.
Zi-i pajita de-a lui popa Gheorghe, Trai
Hutane, i taci, inchee Sgnbincea, sarsin-
du-si de legar opincile.
Plecarin cu totii pe patec, la vale; lar Pisi-
cuta, sloboca, se finca de noi cAt colea. Treptat,
valea se lrgea i, cnd soarele fu la trei Prti
din drumul su pe ceruri, sosiem la margmea
Prelucelor sau, mai bine zis, la marginea unei
trari incremenite i netede ca fata unei
ce se intindea stralucitoare subt Mata razelor
soarelui, Ora dincolo hotarele ochiului...
Eran Prelucele revrsate.
Si In luciul acesta nenarginit, pe care nici o
adiere de vnt nu-1 insufletea, muntii rsturnati,
cu codrii lor cu tot, isi oglindeau neclintite chi-
punle lor, pra spre fundurile cele mai de jos
ale adancului... mai jos spre fund, mai spre a-
dncuri, ca si pe o stavil a nesfrsitului,
se nizma pe albastrul rsturnat al boltilor ce-
resti... Aceiasi non rzleti i albi, acelasi soare
strIucitor insufletea lumea nemArginirilor de jos,
casi lumea nemrginirilor de sus... Cine stie?...
argetam eu... dar Hutan nu-mi dAdu falaz pen-
tru nici un soiu de filozofie asupra aevei celar
data lumi din Uta mea, dei asi fi inclinat s'o
ian drept aevea mal de grab pe cea de jos, deet
15

www.dacoromanica.ro
226 CALISTRAT HO GAS

pe cea de sus, dupa clun de regula, cam pe dos

am luat eu lucrunle, mai totdeauna.
Amu, cucoane, use el, 'neata sa'nca-
leci si noi om mere'nainte, si 'neata sa" te fu de
noi, ca nu cunosti local si pe unelocun se fac
steoalne adanci; nu ca doar ai sa te'neci, da' se
duce lapa pan' in urechi.
Incalecai.
Muntii din adancun isi cltmar piscurile lor
cu codri, ca tot, albastrul neted al cerului se
franse in mii de bucati, nouni razleti si albi se
izbir unul de altul, soarele se sfarm, luciul
apelor se Increti si cercuri largi ca crestele
stralucitoare se minau spre malturi, unele pe
alfele... Hutan si Sgribincea intraser in ap...
Asa-mi inchipui a unash vor fi stralbatut marile
al apa pan la glezne... Pisieuta, care zburase
prin aer peste sivoaele vijelioase ale Tazlului.
acum se simtea umilita, oarecum, strabatand in-
tindenle moarte ale acestei man far' de viata...
$i numai Cand apa ti venea pana la gat, cand
adica avea de luptat ca adancul amagitor de
stubt picioarele ei, immai atunci isi incorda tru-
pu-i mladms si, potrivit pornirilor ei rzboinice,
vanzolea ca picioarele-i fine de otel si spinteca
al pieptul sau puternic undele, care spume-
gaud de manie si neputint. se abteau umilite
din calea ei, inlturi... Cam tot dup atata tunp
de mers pe subt umbra padurilor, sosiram in
Tazlau.
Trasei la Eremia Honatt, pnmarul locului pe

www.dacoromanica.ro
 IN AWN= NEAMTULUI 227

vremuri, pe care Il cunosteam demult. Sant nume

sugestive, care, in (cinet litere, Iii sintetizeaz
tin portret intreg... Astfel e destul s net Ere-
mia Home, dar mal ales Honcu", pentru a ti
se destepta in nunte chipul tuna fel de unas,
lung, dar nemsurat de rung, ca incheeturile
trupului puternic legate, cu niste mani ce-ar fi
fost in stare s umfle in brate un munte si
aseze bmisor peste altul, eu un piept cat o fat
de arie, imbracat pe icat se arta de subt
amesa intredeschis eu un codru sal:a-tee
de Or negru i stufos, ea o barb cum Ii catranyl,
rar smnat printre crupitunle rare de v'rsat,
cu niste ochi de taur ce increrizeneau pe om subt
auttura lor, si eu un glasl...
Da' bine, de uncle czusi la vremea asta,
domnule, m intreb el, vazandu-m intrand
pe poart si MA a astepta mcar veun bine-am
gsit" dela mine.
$1 subt rgetul lui de leu se zguduni impre-
junmile.
Ia, de pe dealuri, Honcute, si imite-ma-s
murat ca un oarece... da 'nsfarsit, bine-am gsiti
Bine-al bine i cu sntate; rn
Gavrile, la vezi de cel cal, stng el cate u.n
argat.
Intrarm in cas.
Da'nsfarsit ce cauti pe dealuri, si de unde
vii an?
Ce caut pe dealuri!... Pe dracu, ait vin de
pe Critioana.

www.dacoromanica.ro
228 CALIBTRAT HOGA$

Tocmat de pe Gitioanal... Si cum trecusi

Tazlul?
Prin nouri, Honcule; am o iap care zboari
pe sus.
Se vede cA glumesti.
Ba nici de loc; uite, intreaM pe flckuanii,
istia.
Asa-i, dotrmule Irimia, asa-i in-
frir deodat Sgnbincea i Hutan; are o iap
ca sarsail. 'n pfintece... pe noi ne-o furat apa
la vale si 'nealui o zburat ca iapa pe deasupra
savoiului.
Mare fig minunea ta, Doamnel inchee
Honcu, .crtinndu-si rar si cii mirare capu-i plm
_de plete; da' dad. te 'necai, omie lui Dum-
nezeu ?...
Ei, dac`a mA 'necam!... Dad.' mA 'necam,
nu era s poruncesti azi, Honcule, nimrui s-mi
frig veun pui i film nu era s5.-mi dai ceva s
tn. schimb, pn s'or mai usca iste bulendre de
pe mine.
Femee hi, strig6 Honcu, de se cutre-
murar pretti casei, femee ia vezi de'nchi-
pue mat mte de cea mash', c utte, ne-o dzut la
gazd musafiri flmnzt; si la vezi de niste
schimburi curate de primenit, pentru dumnealui,
$i mAcar cd. nevasta lut Honcu nu era in cask
totusi el vorbea ca dnsa, casicum ar fi fost de
fat; doar Honcu, cfind vorbea dela el de-acas,
glasul lui rspundea tocmai pe Mgura Mare si
cand ar fi avut nevoe de chemat veun vtjl

www.dacoromanica.ro
 TN MUNTII NE/1111T= 229

dela conning, care era dela dansul cale de ping-

fate de ceas, tot din cerdacul caselor lui 1-ar fi
strigat; astfel, se zice eal el da portmci satului
Intreg, strigand dela el de-acasa., i c tot satul
revrsat pe vale II auzea si-1 asculta. Din mij-
local norodului steal's Imprejurul lui, Honcu se
radica, dela piept in sus, peste marea de capete
a tuturor... Pe un asffel de om nu putea sa-1
cheme decat Honcu"...
lar cnd Incepui a incerca primenelile lui
Honcu bagai de sama ca', In pantalonn lui albi,
ar fi putut infra de-al binelea doi brazi gemeni,
lar In camesa lui ca bibiluri, o moara de vnt!...
Totusi trebui sa mg pierd In imensitatea acestor
hame si, cand fu sal m cheme la mas, ca greu
ma putural descoperi icei de casg.
Stalturam la mask' subt un nuc din gradina.
Da' ori domnu' Arsene de ce n'a fi dat
azi pe la noi zise el dill nevasta lui, dupace
ne asezaram la mask%
Ei, d'apoi lui domnu' Arsene cine-i mai
poate tmea s000telite ? Cnd Il cauti, nu-1 ga-
sesti, gasesti tocmai cand nu-1 nu-i
obiceml?
Ai drept ate, nevastg... Amu trebue sa fi
stand dumnealui rasturnat cu. fata 'n sus, pe
patul dumisale din padure, c'un picior descult
ca unul Incaltat, si s'o hi uitnd prin ran.*
la stele ziva meaza mare.
rasul omeric al lui Honeu zgudui casa.

www.dacoromanica.ro
230 CALISTRAT HOGAS

Da' cine-i domnul Arsene, Honcule? I/

Intrebai tu.
Ei... ai s-1 ven dumneata, ca doar trebue
s cada' el ama de undeva; domnu' Arsene II
dela Esi si vine la noi regulat In fiecare vara;
trebue sa hi avand el si alt nume, da' noi II
cunoastem numai pe numele de botez; pentru
cine nu-1 stie, domnu' Arsene ii o faptura de
om pe dos; da' nu-i asa, ca doar are doxa la
cap 0-1 cu talc la. vorba; numai cat are, el,
facnelile lui; altmintrelea-i orn de toata
isprava,
Si nevasta lui Honcu, izbuctund Inteun hohot
naprasnic de ras, era Cal pe ce sa ne stropeasa
pe toti ca borsul, pe ,care era s-1 soarb din
lingura aproape de gura.
Da' ce te-apuca, mi femee, zise Honcu
juma-tate otarat, jumatate de-abia stapnindu-si
rasul, ci cata-ti de mancare si lasa-ti din gand
domnu' Arsene... laca, domnule, zise el, a-
dresandu-se mie, de cnd cu domnu' Arsene,
nu mai este de chip cu muerea asta a mea: o
napdeste rasul si noaptea prin somn; tare ma
tem s nu-i fi cazut domnu' Arsene tronc la
inifna, doar are chip frumos, bata-1 pustia,
macar ca-t numai o chiscatura de om Dare-ar
dracu, fa nevasta, sa te zapsesc, c'apot Sfantu'
Neculai Iti stie de stire, Incheee Honcu,
cruntandu-se glumet la femeia lui.
Apoi bine, Honcule, zisei eu, frumos,
cu doxl la cap, cu tale la vorba, apoii atunci ce

www.dacoromanica.ro
 TINT MIINTII NEAMTULUI 231

fel de fptur de om pe dos i4 domnul Arsene

al tau?
Apoi nu-tt spusei ca are el tacnelile lui,
sut and te urti la el, asa, pe deasupra, parcl-i
ca ne-alti oament... Dealtfel, II om in toatA firea
qi cu mare socoteal. Fa muere, s nu te'mping
pacatele, cl-ti sucesc gtu' ca la un pui de
gAin; la mai vezt de cea garaf, cA, tute, si-o
dat sufletu'.
Doamne, m Irimia, zise femeia lui,
sculndu-se si Mind garafa ca s'o umple din
nou, ai tu, a$a, nwte gltune de-a tale, c,
zu, faci pe lume sa cread ca-i cluar asa ctun
spui tu.
Ei, d, nu te mal bosumfla si tu, fa ne-
vast; ce dracu, 1111 m cunosti? la vezi de umple
cea garaf A.
Sfirsirm repede de mancat, lar dup masA
eu m retrset in data anume hotrit pentru
mine; noaptea sosi repede si, dei cAdeam de
scmn, gAndul meu, totusi, nu se putea desprti
de domnul Arsene al lui Honcu.
Dorm' zdrav'n in noaptea aceia st aproape
frg de visuri; cel mutt dacA domnul Arsene
mi se art pnn somn de dott on mat lung
cleat Goliat, si primblandu-se mret, eun pi-
cior desoult si altul incltat, pe creasta viforoas
a undelor Tazlului...
Adouazi-dimmeat, inamte de rsntul soa-
mini, m dusel la pru, care curgea pe-aproape,
cu gAndul s m scald, dac'ar fi fost cu putint;

www.dacoromanica.ro
232 CALISTRAT HOGA$

dar cAt pe ce sknu ntai cunosc intr'o

noapte asa scAzuse, c i se vedeau pietrele,
se limpezise asa, IncAt te prevedeal printeinsul.
N'apurase ina bine s'A tri vAr in ap, cand
iat cO, tot dinootro venisem eu, zOresc, din de-
pArtare, a vine si se Indre_aptO spre local unde
m scAldam, cineva necunoscut, dar un soiu de
cineva, care, dup vorba cu tacnele a lui Honcu,
nu putea fi decat domnul Arsene... Astfel, de
dup spate si pral dosul urechii stangi Ti esea,
se prelungea si se pierdea sus In vzduhuri ceva
subtire i lung, dar ceva nesfarsit de lung si
de subfire... era o puscl... De unde gAsise dom-
nul Arsene o plisa asa de ItingO, ea s'A si-o arune
In gat eit o curea adusA crucis peste piept, n'asi
putea spune: stiu atata c si astzi m impunge
In creer lungimea pustu dunusale; sau, poate,
mi se para mie asa de lungO, numai din pridna
nepotrivini cu omul de o schioapO ce o purta
sau mai bine zis, a chisaturii de om, vorba lui
Honcu... se poatel... Ceva se tara dup dAnsul
peprnAnt... era pardesiul s'Au hing, imbrOcat
numai pe-o mAnecA, iar partea dreaptO a hamei
rmsese In voia slobodd s mAture
prundisul, dacO ar fi avut gust, sau s fluture
In bAtaia vantului, daca numai decat ar fi avut
aceastO fantezie... Sosi pe mal si, In chipul cel
mai obisnutt din lume, se puse jos chiar langi
straele tmtle, se descAltO de botine i de coltuni,
vAri cate un coltun in fiecare botin, inghesui
cate o bofia. In fiecare buzunar al pardesiului

www.dacoromanica.ro
 IN MIINIII NEAMTC1LIII 233

si,suflecandu-si pantalomi mun,ai pana la glezne,

infra In apa, cu gandul, pe cat intelesei, de a o
trece dincolo... Dup cum se tarase pe pamant,
asa poala dreapta a pardesiului se tara acurn
prm apa i apa i-ajunse pana la genunchi, peste
pantalomi suflecati pana la glezne; lar dupa unja
ce apucase pentru a trece curmezisul Tazlului,
prubuluiam CA o sa se impiedice de plcioarele
mele, lungite pe subt apa; i cii toate acestea,
existenta mea In mijlocul paraului trecea pentru
donmul Arsene tot asa de nebgata In sarnal,
casi aceia a untu netrebnic mormoloc... Ceva se
razvrati in mine; dar lute lards'. m potohi...
Am si eu, ca toata lumea, slabiounile mele;
lar pentru ()amen'', care subt forme neobisuulte
ascund alctuirt temeinice sufletesti, am avut In
totdeauna o deosebita slabaciune; si poate
mai la urma, sa am si dreptate... Pentruce, a-
gatui cu mboldirile propriei mele
fin,turnandu-le In hparul sucit i ingust al con-
venientelor" me#esugite, i asi trece In ochh...
celor prosti drept ceiace nu sant 7... Pe cat mi
se paru rme, deocamdata, domnul Arsene era
un original; iata pentruce prinsei munai decat
dragoste pentru el si-i Ingaduii, pentru moment,
sa ma aseze In mintea lui pe treapta netrebnica
a celor mai de pe urml mormoloci... Am Ina
toan ele mele de rautate; astfel, cand fu numai
la cativa pasi deprtare de mine, ma lungh pe
spete, scosei picioarele afar si incepui a bate
apa cu atata furie, 'neat ridicai In calea domuu-

www.dacoromanica.ro
284 CALISTRAT HO GA5

lui Arsene o stavila nestralatuta de stropi de

Ti-ai gsitL. Ca st cum nimic neobisnuit
nu s'ar fi Intamplat, domnul Arsene isi furma
drumul neturburat, pasind metodic prin apa re-
pede ce-i trecuse peste genunchi; stra'batu ploaia
naprasnica scornita de mule, esi pe malul celalalt
si se infunda in padure...
/Via' hotarii sa-1 urntaresc.
Esii Indat din apa, imi umflai In brafe straele
de pe mal, trecui Tazlaul de partea cealalta,
ma imbracai iute i ma Infundai In padure pe
urmele domnului Arsene...
Intamplarea ma duse repede i fra gres
drept la .. vestitul pat al dumisale.
lntr'un desis de brazi, inadins parca intoc-
!nit pentru aceasta, domnul Arsene, cu dege-
tele amanduror manilor inclestate dup ceaf.'
drept cdpatant, statea lungit cu. fata 'n sus pe
o saltea groasa de cetina, strajuita pe margini
de niste pari grosi, bah* tapan In pamant
poate c, vorba lui Honcu, se uita la stele nua
miaza-mare, prin bolta rar ce frunzis... Inteo
creanga isi aninase pusca, iar in alta pardesiul
cu buzunarile doldura de botinele inghesuite In
ele. Nu stilt ce s'ar fi intamplat Cu linia orizon-
talei contemplafmni a domnului Arsene, daca
vre-'un urs s'ar fi apropiat de domnia-sa; stiu
atata, c aceasta imie nu se turbura' de loc la
apropierea mea, dei calcam pe vreascuri destul
de indesat si dei vreascunle trosneau subt pasii

www.dacoromanica.ro
 IN WM= 'IRAMTIILITI 235,

mei indeajuns ca s -trezeasc din autosugestie

si pe un fachir
oprii la cativa pasi si privinle noastre se
incrucisar.
lar in clipa cand ne privirrn, m incredintai
c Honcu avea dreptate s se gandeascl putin
la Sfantul Neculai, sau macar la gatul femeti
ca suceascI cat de eat ca la tin pui
de gm... Un pr negru i Om, dela sine on-
dulat si aruncat peste cap au o ademenitoare
neingripre, lsa la iveal o frunte larg si de
o sculptural reguiaritate; ovalul
blajm, strijuit imprejur de o barba srci-
cioas i fantastic, nasul drept i statornic, mus-
teata mica si in bunk' randuiall, gura croit pe
Int vesnic zambet de fin irome, pnvirea-i acum
melancolie i visatoare, acum vie si ttoas ca
ascutisul unui briciu, ar fi alcAtuit un model vitt
pentru. o panz', uncle clasicismul s-si dea mana
cu decadenta, Michel Angelo cu
Nu gsii ins cu cale s frang unja orizontalei
contemplatiuni a domntilui Arsene, precum n'ant
gsit niciodat cu cale s turbur eu insumi unele
vizmni scumpe mie...
Si domnul Arsene se radicase in 'ochn mei la.
treapta 'Malik' a unei
hum cutai inainte de drum si m =stun in
pdure
......
$i cum s'au zguduit pretii caseiL. $i cunt

www.dacoromanica.ro
236 CALISTRAT HOGA$

s'a mai cutremurat pAmAntul subt rAgetul de

leu al rAsului lui Honcu, cAnd a aflat de ispr-
vile mele ca domnul Arsene11...
Adouazi, inainte de revArsatul zonlor, cAlare
pe Pisicuta, *learn la gebea drumul spre Pratra.
Sara pe inoptate sosii acasA.-
Aici alt pIcat.
DAdui peste o slujnicA notiA, tocmrtAIn lipsa
mea si care prin urmare nu m'A cunostea.
Da' cine esti dumneata, m intrebA ea
rAstit, cAr' id dAdui s descalec.
MA urtai de-aproape la dAnsa prin intuneric,
si numai decAt Intelesei cum stA treaba.
AcasA-i boeru', duduca? o Intrebar.
Da' ce poftesti dumneata cu boerul si cu
ducluca la 'vremea asta? Boeru-i dus i duduca
nu-i acasA.
Apoi am s'astept pArea veni on boene
ori 'duduca.
Nu-ti spun cl boerti-i dus i duduca nu-i
acasA 2 Hai, carA-te cA chem sergentie; ce
cauti dunmeata cAlare noaptea pe la casele oa-
menilor?
Da' cum te cheamA, nevastA ?
Ei, cum mA cheamA!... Sanda... si ce pof-
testi?
Uite, Sand, sA m lasi sA stau ascuns
colea'n cerdac, pAn'a veni duduca.
FArA sA zicA nimic, se repezi pe poart ca un
virtej
Sergent!... Sergent!...

www.dacoromanica.ro
 IN MIINTII NEABITI7LUI 237

Sergentul ei ca din pAmant i intr ca Sanda

iute In ograda'.
Ce-fi este, fa? Ce racnelti aa?
Uite, dunmealui arata spre mine,
prin Intuneric vra sa s'astunda 'n cerdac
s pandeasca pe duduca cAnd a veni.
Sergentul se apropie ca sfiala de mine
farsa s'A m a#ept aprinse un clubrit, de era cit
pe ce sa-mi parleasc mustefile.
Baba nebuni ce da' doar aista-i
stapAna-to: ce dracu, nu-I cuno0i2
Sanda 1-Amase ca trsnita.
AAA ra, cucoane, d'apoi, ce pacata-e, rru-mi
spuse0 ca eti dumneata, de ma faci s scol
mahalaua ?
Ei bine, nu-i rumica, Sando: unde-i du-
duca?
Peste drum la domnu' cpitan; s'A m du.e
s'o chem?
Cata-fi treaba. Deschide 'alterne, c mi-i
SOMII
Sanda deschise, imi a0ernu i, sfrmat de
oboseai, ma oulcat Dormii dus, lar adouazi
cind m'a trezii.. eram acasa.' la mine.

www.dacoromanica.ro
ACEST VOLUM S'A TIPARIT
IN ATELIERELE C AR TEA
ROMANEASCA", IN LUNA
APRILIE, ANUL 1937.

www.dacoromanica.ro
 STRAHIESCU L. D.

B1OGRAFIA LL11 CAL1STRAT HOGAS

0 carte documentar asupra vietii neobositulLi turist
neintrecut povestitor a frumusetilor naturii.

L SIrvilOINSCU
DOBROGEA
0 TARA DIN POVESTI
Descrierea pitoreascA a tinutului dobropean, asa cum
numai autorul ORASELOR DIN ROMANIA poate s'o fac.

CALISTRAT HOGAS
PE D R UM U R I DE M UN TE
AI doilea volum de savuroas lectur al scriitorului
moldovean.
Ilustratiile sunt datorite
pictorului Stoica,

TOME APRUTE IN EDITURA

CARTEA ROMNEASC"
BUCURESTI, BULEVARDUL REGELE CAROL I, 3 - 5

10962 - 936 www.dacoromanica.ro

PRETUL LEI 60.-