„Poparele uită uneori de sarcinile lor naționale; dar astfel de popoare pier, se transformă în

îngrășământ, pe care cresc și se dezvoltă alte popoare, mai puternice.”

Pyotr Stolypin.

Securitate. Ce este această securitate, cine are nevoie de ea? Cum poate fi? Și care sunt
amenințările reale de care trebuie să fim protejați?
Tema securității a generat întotdeauna diviziuni interne în țara noastră. Datorită fragmentării
mari a grupurilor de populație, bazată, adesea, pe interesele lor interne, societatea noastră se află
la o răscruce de alegere. Dar din cauza nivelului ridicat de incertitudine care caracterizează
națiunile feminine1, ne este frică să facem un pas într-o direcție sau alta. Principiul de bază și cel
fundamental al securității statului, ar trebui să fie poziția comună a tuturor cetățenilor cu privire
la toate problemele legate de securitate. Luarea în considerare a unor probleme de securitate
ulterioare fără această bază se transformă în discuții teoretice goale, nesusținute de nicio practică,
și cu atât mai mult de niciun rezultat, ceea ce duce în cele din urmă doar la faptul că fiecare
cetățean al țării noastre, în caz de criză, automat și în afara oricărei competiții se ia în considerare
opțiunea emigrării. Prin urmare, vom efectua cercetările noastre de securitate în mai multe
etape.
În prima etapă, vom analiza o scurtă evoluție istorică care a dus la o mare fragmentare
populației, cât și a opiniei în rândul populației. În al doilea rând, vom lua în considerare și poziția
fizico-geografică a țării într-un context istoric. În al treilea rând vom analiza securitatea socială
ca principală rădăcină a creării securității naționale însăși. În final, ne vom uita la situația actuală
de securitate la nivel național și supranațional, atât în spațiul fizic, cât și în spațiul virtual.
Așadar, Republica Moldova, stat din Europa de Est, cuprins între doi mari actori
regionali, România și Ucraina, și nu are ieșire în mare. Din punct de vedere istoric, Republica
Moldova modernă are rădăcinile istorice comune cu România, și anume cu regiune cu același
nume din România modernă. Dar o parte componentă mai mică a țării, așa-zisa Transnistria are o
istorie mai strânsă cu Ucraina, istoria statalității acestei regiuni a început abia în 1924 odată cu
crearea MASSR, ca un prevestitor al creării RSSM. În 1812, ca urmare a războiului ruso-turc din
1806-1812, teritoriul Basarabiei de atunci a intrat în componența Imperiul Rus în urma
rezultatelor Păcii de la București (unii istorici consideră acest tratat incorect și ilegal)2, iar din
acest moment, teritoriul Basarabiei devine o verigă importantă de legătură pentru Imperiul Rus și
Regiunea Balcanică, iar Nistru (care are acces aproape direct la Marea Neagră) și Prut, au
încurajat comercianții să facă afaceri în regiunea Mării Negre, precum și în afara regiunii.
După cum am menționat mai sus, istoria acestui teritoriu este strâns legată de istoria României,
acesta fiind un fapt istoric greu de contestat (dovadă în acest sens sunt numeroase documente din
secolele 14-17). Inițial, teritoriul RM modern a făcut parte din Principatul Moldovei, care în
timpul existenței sale a avut granițe naturale logice, râul Nistru curgea în est și nord, protejând
flancurile estice și nordice, în vest - Carpații, în la sud - râul Milka și delta Dunării3.
Toate aceste obstacole naturale au făcut dificilă ofensivă asupra principatului. În mare măsură,
datorită acestor bariere, Moldova, de fapt, a fost mult mai puțin inflențată de către Imperiul
Otoman, păstrând influența puternică Ortodoxiei pe teritoriul său4. Dar vorbind despre situația
geopolitică din acea vreme, adevărul este că principatul Moldovei se afla la răscrucea a 4 mari
politii - Rechipospolita poloneză, Imperiul Rus, Imperiul Otoman și, de asemenea, Regatul
Ungar. Această locație a influențat în mod firesc contactele socio-economice ale populației
1
https://www.cfin.ru/management/people/culture/Hofstede.shtml
2
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3196
3
https://imagoromaniae.ro/produs/harta-principatul-moldova/
4
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2352
locale, cu populația din politiile de mai sus. Aceste contacte strânse au dus în mod firesc la
migrația economică în rândul locuitorilor, care a dus mai târziu la o componentă etnică destul de
pestriță a acestui teritoriu. De asemenea, un punct important în efectul migrației și al etniei este
disponibilitatea accesului la mare. Din păcate, primul recensământ al populației cunoscut de noi
a fost efectuat în 17745, astfel că efectele migrației sunt greu de apreciat din punct de vedere al
structurii generale a populației.
După moartea lui Ștefan cel Mare, și până în 1812, Principatul Moldovei a fost un vasal
al Imperiului Otoman, dar ceea ce este foarte important, în ciuda unui interval de timp atât de
mare, influența otomană și islamică a avut puțin efect, fie prin prisma statutul autonom special al
principatului, sau din cauza creștinismul larg răspândit. În această perioadă, Principatul a dus o
politică externă activă și echilibrată cu toți vecinii săi, dar respectând interesele geopolitice ale
Imperiului Otoman. În general, putem spune că Imperiul Otoman nu a fost interesat de
asimilarea populației locale (cel mai probabil din cauza reticenței populației locale), sau de
islamizarea acesteia, ci de menținerea stabilității la granițele externe ale imperiului, făcând
principatul o stare limotrofică.
Dar situația geopolitică în regiune s-a schimbat semnificativ după victoria imperiului rus în
războiul Crimeei și tranziția peninsulei Crimeea în componența Rusiei, ceea ce a crescut
semnificativ rolul Rusiei în regiunea Mării Negre. Și totuși cel mai important moment din istoria
noastră este trecerea unei părți a principatului Moldovei, și anume Basarabia și Bucovinei de
Nord, în componența Imperiului Rus. Tocmai acest eveniment istoric a devenit cel mai important
în vederea problemei identității naționale și a proceselor politice de astăzi.
Așadar, după trecerea în componența Imperiului Rus, procesul de migrație pe teritoriul
Basarabiei a căpătat un caracter masiv6. Pe meleagurile acestea au emigrat evrei polonezi,
ucraineni, germani, elvețieni, popoare turcice au fost trimise aici pentru a popula în majoritatea
teritoriile goale. Acest moment este foarte important pentru noi, din punctul de vedere al
înțelegerii, că națiunea sau etnia titulară (unde peste 90% sunt reprezentanți ai unei națiuni) este
un fenomen care nu a avut loc pe acest teritoriu cel puțin din 1774.
În general, aceste procese au persistat aproape un secol, creând o formă clasică de guvernare al
teritoriului acetsa, unde elitele sunt trimiși de metropolie, iar populația indigenă (care includea
multe popoare) reprezenta în principal, clasa muncitoare.
Perioada 1812 - 1940 nu este atât de interesantă pentru studiul nostru, cu excepția creării RSSM,
iar ulterior RSSM, unde politica centrului a rămas exact aceeași ca înainte de 1918, cu singura
excepție a creșterii numărul de ucraineni și ruși în structura populației de ansamblu a RSSM, ca
urmare a unificării RASSM cu populație predominant ucraineană și a teritoriului Basarabiei, ce a
adus la fragmentarea societății și mai mare, dar vom cintinua cu anul 1941.
De ce anume acest an? Atacul asupra URSS care are loc în această parte a teritoriului este
interesant pentru noi din punctul de vedere al planificării atacului, pentru evaluarea
caracteristicilor și influenței fizico-geografice ale teritoriului, pentru a evidenția punctele
neprotejate natural al acestuia.
Deci, pornind din schema operațiunilor militare de pe Frontul de Sud, putem vedea clar cinci
direcții principale de mișcare a trupelor fasciste: În nord - două direcții: Edineț-Ocnita și Edineț-
Visoka; in centru - spre Bălti; in sud - in directia Chișinau și in direcția Strășeni7. Comparând
direcția ofensivei cu harta fizico-geografică, tragem concluzia clară, că partea de nord a țării este
mai convenabilă pentru ofensiva forțelor terestre, la fel ca și partea de sud în baza aceleiași hărți
geografice. Iar direcția grupelor sudice (centrul din punct de vedere geografic) ale armatei
5
http://www.recensamantromania.ro/istoric/primele-cercetari-demografice/
6
https://www.dissercat.com/content/vnutrennyaya-politika-rossiiskogo-pravitelstva-po-zaseleniyu-yuga-
rossiiskoi-imperii-po-mate/read
7
http://rkka.ru/oper/yuzhfr/main.htm
române a trecut prin zona dens împădurită - Codru, ceea ce în mod firesc a constituit un obstacol
pentru atacatori, factul influenței obstacolului natural reprezintă poziția liniei frontului până la 10
iulie, unde vedem clar că nordul și grupările centrale au intrat mult mai adânc în teritoriu, decât
grupul sudic. De exemplu, analizând planul de contraofensivă sovietică, sunt vizibile în mod clar
două direcții principale ale armatei roșii: nordul (întreaga forță principală a loviturii a avut loc
totuși de pe teritoriul Bucovinei pentru a înconjura armata a 6-a al lui Pico) și Sud (pumnul
principal al armatei a început să se deplaseze la sud dinspre Tiraspol, împărțindu-se în continuare
în trei direcții principale (Marea Neagră la sud de satul Sarata și din Torutino în direcția Galați).
un mic grup de forțe sovietice a fost trimis înspre Chișinău, sprijinit de lovituri aeriene active
(aparent pentru a evita pierderi si mai mari din cauza zonelor deluroase si impadurite ale
Codrului)8. Rezultatul a fost superioritatea fireasca a fortelor Armatei Rosii si acapararea de catre
acestea a teritoriului Basarabiei. Ca urmare a unei analize mai detaliate a acestei etape, devine
evident că, în cazul unui atac posibil dinspre est, țara trebuie să ocupe malul stâng al Nistrului,
pentru a extinde linia de apărare, și pentru a spori timpul pentru mobilizarea deplină a populației
de pe malul drept, întrucât peisajul litoralului transnistrean, precum și curgerea rapidă a râului în
sine este foarte greu de depășit, ceea ce va face posibilă descurajarea atacului.
Cunoaștem bine evenimentele istorice ulterioare și, în ciuda importanței conflictului
transnistrean pentru istoria noastră, din punctul de vedere al unui război de amploare, nu ne
interesează Transnistria, așa că vom trece la următoarea etapă a eseul nostru.
După ce am discutat contextul istoric al problemei, tragem concluzii clare că în cea mai mare
parte a istoriei statalității acestui teritoriu, populația a fost în mod constant divizată pe factori
etnici, de clasă sau de altă natură, ceea ce a lăsat spațiu liber pentru îndoctrinarea populației,
apăsând pe diferite puncte dureroase ale diferitelor clase/etnii, care la scară geopolitică, lasă un
imens spațiu liber pentru manipulare țărilor mari, asupra diferitor pături sau clase ale populației,
în propriile lor scopuri egoiste. Aceasta, de fapt, este principala problemă a securității Republicii
Moldova, dar trecem la aspecte mai practice ale problemei.
Actuala situație de securitate din Republica Moldova este, sincer vorbind, deplorabilă.
Armata, în percepția majoritatății, este locul unde nimeresc agramați. Pentru numărul existent de
soldați, nu există suficiente arme9, vechi tipuri de echipamente militare și lipsa menținerii
capacității lor de luptă10. Toate acestea într-o țară care se află în stadiul unui conflict înghețat.
Mai departe, din lipsa securității energetice, de 30 de ani, nu s-a făcut nimic în acest domeniu,
lăsând principalul furnizor de energie gazoasă - Gazprom, piața produselor petroliere – s-a lăsat
persoanelor fizice, care în cea mai mare parte nu sunt nici măcar cetățeni ai Republicii Moldova
(deci , vorba despre obiectiv de protejare a pieței interne sau infastructurii strategice a
combustibililor nici nu poate fi )11, iar sectorul electric este ocupat de hidrocentrale ucrainene și,
cel mai paradoxal, transnistrene12. Ținând cont de politica externă din ce în ce mai agresivă a
Rusiei, în eventualitatea conflictului deschis Moscovei cu Chișinăul, partea rusă poate lovi foarte
grav țara noastră, creând instabilitate absolute energetică și panică în rândurile populației prin
utilizarea atât a amenințărilor energetice, cât și folosindu-se de influența informațională13.
Fragmentarea etnică și dihotomia absolută în limbi, istorie și preferințe politice - duce la
instabilitate politică, care duce la indiferența tuturor față de orice14. Având în vedere securitatea
8
tps://mil.ru/winner_may/history/more.htm?id=11980802@cmsArticle
9
https://www.zdg.md/reporter-special/reportaje/armata-nationala-cifre-sumbre-si-secrete-de-stat/
10
https://www.ziarulnational.md/dotare-curios-cu-ce-se-apara-r-moldova-in-caz-de-invazie-militara/
11
https://www.zdg.md/investigatii/ancheta/stapanii-benzinariilor-acorduri-de-cartel-pe-o-piata-fara-concurenta/
12
https://www.zdg.md/stiri/moldova-va-cumpara-energe-electrica-de-la-un-singur-furnizor-centrala-
termoelectrica-de-la-kuciurgan/
13
https://www.timpul.md/articol/%28studiu%29-mass-media-din-republica-moldova-este-deschisa-influenei-
rusiei-53550.html
14
https://statistica.gov.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Date_RPL_2014.xls
arhaică în spațiul cibernetic, cu atacuri cibernetice precum Stuxnet15, este evident că întreaga
noastră mașină electronică de guvernare s-ar prăbuși ca o casa de hârtie.
Să analizăm totul într-o ordine logică.
Întrebarea de bază constă în vederea construirii unui stat de succes și prosper este securitatea sa
stabilă. Fără securitate, nu există perspective de dezvoltare, pentru că există loc pentru
incertitudine. Pentru a construi o armată de succes, în primul rând, sunt necesari oameni care să
înțeleagă și să execute ordinele într-o singură limbă, pentru o țară comună și pentru binele
comun. Armata poate deveni un exemplu viu al modului în care o populație multietnică, umăr la
umăr, este dispusă să-și apere țara. Atunci când există un astfel de tip de cooperare și un sistem
ierarhic strict, atunci limba, grupul etnic din care provine soldat și altele mărunțișuri, dispar. În
plus, pentru a asigura condiții confortabile de serviciu și pentru a crește cei care doresc să
servească statului, este necesară o creștere a cheltuielilor pentru problemele de securitate
militară16; o cooperare mai strânsă cu state cu experiență militară bogată în sferele securității;
crearea de beneficii post-armată pentru soldați. Este clar că nu suntem în situația de a cheltui
acum sume uriașe de bani în mod specific pe acest segment al securității interne și externe, dar
primii pași trebuie făcuți astăzi, pentru că simțul responsabilității noastre față de țară, în viitor ,
are un rol pozitiv și importnat în reducerea corupției, în creșterea instituțională și în prosperitatea
țării. Noi, ca stat, trebuie să trecem de la efectele pe termen scurt ale acțiunilor noastre de astăzi
la cele pe termen lung (10-15 ani). De asemenea, ținând cont de trăsăturile fizice și geografice
ale țării noastre, este evident că adâncimea strategică a republicii din direcțiile est și nord este
absentă, ceea ce nu ne permite să lăsăm apărare ca o singură tactică în caz de agresiune împotriva
noastră. , aici ar trebui folosite și elaborate tactici de atac. Eficacitatea acestei tactici constă în
sistemul dezvoltat de șpionaj extern, iar noi, ca stat mic și sărac, trebuie să jucăm pe frontul
ideologic foarte activ, pentru că având o diasporă enorm de mare răspândită într-un număr mare
prin diferite țări ale lumii , avem ocazia să construim un sistem de șpionaj extern prin susținerea
constantă a conaționalilor noștri în vederea integrării lor în 10-15 ani în sistemele de guvernare a
diferitelor țări. În astfel de chestiuni, noi, ca țară, suntem obligați, spre binele nostru, să-i ajutăm
atât prin diferite burse, cât și cu achitarea din bugeul statului pentru dezvoltarea lor profesională
ulterioară.
Având posibilitatea de a obține informații despre o ofensivă sau atac iminent, vom fi obligați să
creștem eficiența mobilizării generale în toată țara, pentru o lovitură militară mai eficientă
împotriva inamicului. Evident, că prima lovitură militară va fi în latura cibernetică, pentru a
dezactiva toate sistemele de securitate naționale posibile, infrastructura critică, a crea panica în
rândul populației etc. În această chestiune, trebuie urgent să ne creștem posiiblitatea de a ne
apăra de sinestătător. Dar ideea care poate fi cea mai jignitoare pentru unii guvernanți este că,
pentru a crește eficacitatea unei astfel de securități, este necesar să se creeze ceva, și nu doar să
se adopte practici străine. Vă reamintesc că țara noastră este multinațională, iar ca în orice
structură militară, principalul risc aici este dezertarea (care în majoritatea cazurilor se bazează pe
etnia dezertirelor), care poate fi depășită prin introducerea principiilor ideologice și morale ale
militarilor, ca un set de valori morale. Și noi, ca stat, nu ar trebui să cheltuim aceste fonduri pe
propagandă și alte metode de manipulare temporară, ci să îi ajutăm direct pe cei mai buni
studenți ai noștri să-și plătească studiile, sau să creăm burse speciale pentru anumite sfere, pentru
întoarcerea studenților după finalizarea studiilor în organelle de Securitate națională (fie ea
externă sau internă).
Următoarea problemă importantă este infrastructura energetică, care face ca țara noastră să fie
ușor de manipulat, putem vedea asta chiar acum17, cât de ușor este să sperii oamenii, influențând
15
https://spectrum.ieee.org/the-real-story-of-stuxnet
16
https://stiri.md/article/economic/cat-va-constitui-bugetul-ministerul-apararii-din-moldova-in-2021
17
https://www.dw.com/ro/criza-energetic%C4%83-din-moldova-ia-amploare/a-59514490
astfel, ceea ce este mai periculos, preferințele electorale ale cetățenilor. În primul rând, ar trebui
să construim o strategie clară pentru achiziționarea resurselor energetice necesare din mai multe
surse, fără a crea un pericol pentru noi înșine în viitor; merită să mărim rezervoarele de stocare
pentru produse petroliere și gaze (pentru zilele negre), achizitionand-le azi la pret bun, pentru a
le distribui la cetățeni în situațiile de nevoie peste 5 -10 ani. Mai departe, introducerea măsurilor
protecționiste pe piața petrolieră, unde statul va fi unul dintre principalii acționari pentru a se
asigura că oamenii (prin guvernanți aleși de ei) iau parte la deciziile importante. ANRE și
Consiliul de Concurență clar că nu pot face față acestei sarcini, iar având în frunte oameni pentru
care banii sunt totul, cu siguranță nu vor lucra pentru binele oamenilor și a țării. Și poate părea
neobișnuit, dar, de asemenea, trebuie să fim deosebit de pasionați de organizarea și depozitarea
nisipului18. Pare a fi ceva neobișnuit, dar nisipul pentru construcții, potrivit unor autori, va deveni
una dintre cele mai importante resurse strategice ale viitorului, motiv pentru care nu trebuie să
pierdem acest moment important pentru noi.
Ultima și cea mai importantă problemă este problemele de securitate cibernetică și infrastructura.
Ar trebui să abordăm critic nu doar aspectul legislativ al securității cibernetice, ci și să ne
angajăm într-o strategie totală de achiziții și construirea de centre de securitate, precum și
recrutarea personalului necesar. Starea structurii cibernetice naționale critice nu poate decât să
provoace decât lacrimi. Este înfricoșător să ne imaginăm ce se va întâmpla cu „statul nostru
electronic” dacă, după un atac obișnuit de hacker, un întreg organ statal a pierdut accesul la mai
multe foi și informații valoroase19. Și chiar dacă sunt destui profesioniști în acest domeniu, fără
tehnologie, nu au ce face, până la urmă. În plus, se pune din nou întrebarea cum trupele
cibernetice vor fi comise scopurilor și vor lucra pentru binele țării, dacă financiar, nu vom putea
concura cu țările mai mari? Și iarăși, răspunsul nostru va fi - frontul ideologic, unde trebuie să
rezolvăm toate cele mai acute probleme ale societății și prin armata, serviciile sociale,
televiziunea să promovăm în societate ideile naționale. Și vorbind despre securitatea
informațiilor, țara noastră ar trebui să înceapă să-și recapete spațiul informațional de la canalele
de televiziune rusești20, pentru că toți vedem problema, dar din anumite motive, credem că
această problemă fie va fi rezolvată în mod natural (populația care primește informații de la
aceștia va dispărea) sau cineva (UE, SUA, Estonia și etc.) va rezolva problemele noastre. Avem
nevoie de o campanie strategică națională de recucerire a spațiului informațional de mass-media
rusă pentru a respinge orice manipulare externă a populației noastre.
Rezumând toate cele de mai sus, pot fi remarcate câteva puncte importante. În primul rând,
istoria țării noastre este o constantă incertitudine și polietnie. Aceasta este o isotire necunoscută
pentru mai multe țări europene, așa că vectorul nostru de dezvoltare ar trebui să se bazeze tocmai
pe realitățile noastre, iar practicile și politicile sociale, împrumutate din țări complet diferite de
noi, ne pot aduce doar o pierdere, chiar și economiștii spun că schimbarea culturală de dragul
dezvoltării economiei - este o eroare21. În al doilea rând, avem nevoie de o armată stabilă,
puternică, respectată și eficientă, care să devină principalul argument pentru siguranța
investițiilor în țara noastră. O armată de calitate ne va ajuta să facem față problemelor sociale
dacă totul este îndreptat către un scop comun și valori comune tuturor oamenilor care trăiesc pe

18
https://www.cbc.ca/radio/quirks/may-22-solving-our-sand-crisis-nuclear-quasicrystals-voyager-hears-an-
interstellar-hum-and-more-1.6035006/digging-up-solutions-for-a-looming-global-sand-crisis-1.6035018

19
https://tv8.md/2021/07/15/video-atac-cibernetic-asupra-curtii-de-conturi-au-fost-distruse-toate-bazele-de-
date-publice/

20
http://snfr.md/index.php?pag=page&id=1441&l=ro
21
https://www.forbes.ru/forbeslife/440745-kul-turnye-kody-ekonomiki-kak-cennosti-vliaut-na-konkurenciu-
demokratiu-i-vvp
acest teritoriu. Serviciul ar trebui să fie un motiv de mândrie, nu o rușine. Și în al treilea rând,
sistemul de securitate cibernetică trebuie să țină pasul cu vremurile, datorită faptului că războiul
trece acum în planul informațional și dacă vrem să ne protejăm și să trăim într-o manieră stabilă,
acesta este unul dintre cei mai importanți piloni pentru securitatea noastră. Dar cel mai important
dicton în orice este că trebuie să construim și să creăm sisteme pentru securitatea și dezvoltarea
noastră – de sinestătător, și nu împrumutând ideile22 de undeva, orice model de succes nu poate fi
repetat cu acuratețe în altă parte, orice succes se bazează pe acceptarea, înțelegerea și respectul
pentru cultura și tradițiile oamenilor care trăiesc pe un anumit teritoriu.

22