https://cdn.edupedu.

ro/wp-content/uploads/2019/03/
Subiecte_a_XII_romana_real_tehn_2019_var_simulare.pdf
Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. a)
Limba şi literatura română
Clasa a XII-a

Simulare

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia
profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:
„Când, mici câmpulungeni ambițioși, Velculescu, Mișu, Vlădescu și cu mine am venit la București
să cucerim cununile liceului Lazăr, așteptând să cucerim ceva mai târziu chiar orașul, ne-am dat curând
seama de naivitatea noastră. [...]
Confruntarea cu Banciu a fost poate cea mai drastică. [...]
De la început ne-a luat în mână, ca o plasmă amorfă, să ne dea figura voită de el. Maculator, caiet de
teme pe curat, caiet de extemporal, abonament în masă la Gazeta matematică! [...] La sfârșitul semestrului I:
buzoieni, câmpulungeni, giurgiuveni, bucureșteni dispăruseră; eram lăzăriști, iar în această corporație
închisă, o categorie de data aceasta nouă, cu o conștiință proprie și un sentiment neted de diferențiere: clasa
lui Banciu, clasa V-a*, a anului 1910.
Rară, providențială întâlnire! Între un tânăr profesor, cu cea mai desăvârșită înzestrare de pedagog,
dornic de a arăta ce poate, exasperat de un an de exil la Tulcea și o clasă nouă, rezultat al unei selecțiuni
severe, gata să-i soarbă învățătura. Erau între noi și el simpatii misterioase, ca între anumite plante și soare.
Eram făcuți să ne orientăm după el; era făcut să ne lumineze. [...]
El, probabil, vedea mai departe. Matematicile sunt un gen scris, nu oral. Valoare definitivă are aici
numai ce pui pe hârtie, ce poți cântări și verifica. Mulți din matematicienii pe care îi frecventez par să nu
cunoască acest lucru. Pentru ei, a străluci în conversații matematice înseamnă a face act de matematician,
când în realitate lucrul nu are nicio importanță, ba chiar poate fi semnul unui supărător amatorism.
Astfel, Banciu a realizat cu noi foarte mult. Deseori seara, acum la bătrânețe, răsfoiesc anii de pe
atunci ai Gazetei matematice. Ei bine, constat că aproape toți colaboram. Răsfoind deunăzi scrisorile pe care
Victor Dumitrescu le primea în vacanță de la colegii lui, îmi dau seama că Banciu reușise să ne impună o
trăire matematică aproape exclusivă. Centrul existenței noastre era coperta Gazetei matematice, aceea în
care se oglindea soarta soluțiilor noastre. Primirea unei soluții trimise ne crea un fel de exaltare. Refuzul ei
ne cufunda în lungi melancolii.
Pentru mine, care am îmbrățișat matematicile, înțelegeți că Banciu a fost ceva mai mult ca pentru
voi. A fost maestrul, omul care m-a format, de la care am învățat esențialul.
Ceilalți profesori de matematici, inclusiv cei de la Universitate, nu m-au învățat, m-au informat.
Banciu însă mi-a trecut simțul lui de rigoare, mi-a sădit afectul matematic, emoția în fața frumuseții unei
teoreme și patima cercetării, fără de care nu poți fi matematician.”
Ion Barbu, Sub constelațiile numerelor
* În perioada în care autorul a fost elev, clasa a V-a corespundea actualei clase a IX-a.
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul
dat.
1. Indică sensul din text al secvenţei să-i soarbă învățătura. 6 puncte
2. Menționează localitatea din care autorul vine la Bucureşti, pentru a urma liceul, valorificând textul dat.
6 puncte
3. Precizează o caracteristică a unui matematician autentic, justificându-ți răspunsul cu o secvență relevantă
din text. 6 puncte

1
4. Explică motivul pentru care profesorul Banciu a reprezentat mai mult pentru autor decât pentru colegii
săi. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, transformarea care se petrece cu elevii în primul semestru din clasa a V-a,
raportându-te la textul dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă profesorii influenţează sau
nu elevii în alegerea carierei, raportându-te atât la informațiile din fragmentul dat, cât şi la experienţa
personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul de mai jos, evidenţiind relația dintre ideea
poetică și mijloacele artistice.

Zilele albe, iată, au început să plece,

Ca nişte bărci tăcute, pornind fără lopeţi.
În ţărm se face seară, şi steaua-n cerul rece
Păzeşte cripta nopţii cu candeli şi peceţi.

În şirul vieţii noastre întreg, se face seară,

O seară fără sunet, nici vânt, nici amintiri.
Ieri a plecat o barcă, azi alte bărci plecară,
Convoi de goluri strâmpte* pe undele subţiri.
Tudor Arghezi, Toamnă de suflet
*strâmpt – arhaism fonetic, licenţă poetică argheziană
Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcţie a
unui personaj într-un roman interbelic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvenţe comentate;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
construcţia personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, incipit, final, tehnici
narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere,
cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3
puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

2
 REZOLVARE
Simularea examenului de bacalaureat, 2019
Clasa a XII-a

SUBIECTUL I. A. , Ion Barbu, „Sub constelațiile numerelor”

1. Sensul din text al secvenţei „să-i soarbă învățătura” este „să înveţe cu interes”, sugerând dorinţa elevilor de
cunoaştere/ nevoia de învăţare
2. Localitatea din care autorul vine la Bucureşti, pentru a urma liceul, aşa cum reiese din text, este Câmpulung: „Când,
mici câmpulungeni ambițioși, Velculescu, Mișu, Vlădescu și cu mine am venit la București să cucerim cununile
liceului Lazăr […].”
3. Caracteristicile unui matematician autentic sunt rigoarea, pasiunea cercetării, emoţia generată de o teoremă, aşa
cum reiese din secvența „Banciu însă mi-a trecut simțul lui de rigoare, mi-a sădit afectul matematic, emoția în fața
frumuseții unei teoreme și patima cercetării, fără de care nu poți fi matematician”.
4. Motivul pentru care profesorul Banciu a reprezentat mai mult pentru autor decât pentru colegii săi este acela că Ion
Barbu „a îmbrățișat matematicile”. Astfel, profesorul de matematică a fost maestrul lui, omul care l-a format, de la
care a învățat esențialul. Banciu i-a trecut simțul lui de rigoare, i-a sădit dragostea de matematică, emoția în fața
frumuseții unei teoreme și patima cercetării.
5. Transformarea care se petrece cu elevii în primul semestru din clasa a V-a (a IX-a de liceu de astăzi), raportându-ne
la textul dat, este aceea că elevii capătă conştiinţa valorii proprii, sentimentul apartenenţei la un grup, dar şi pe acela al
diferenţierii. Profesorul de matematică Banciu i-a modelat, le-a cerut foarte mult: caiet de extemporal, abonament în
masă la Gazeta matematică! La sfârșitul semestrului I nu mai conta de unde venise fiecare elev. Ei erau mândri că
învăţau la Liceul Gheorghe Lazăr, o şcoală de prestigiu. Clasa lui Banciu, a V-a, a anului 1910, era cea mai bună la
matematică, iar copiii erau foarte mândri de acest lucru.

SUBIECTUL I. B. , Ion Barbu, „Sub constelațiile numerelor”

Problema pusă în discuţie este dacă profesorii influenţează sau nu elevii în alegerea carierei, raportându-
ne atât la informațiile din fragmentul dat, cât şi la experienţa personală sau culturală.
După cum se ştie, carieră înseamnă etapele parcurse de cineva într-un domeniu de activitate, profesie sau
ocupaţie, care te ajută să urci în ierarhia socială sau profesională, asigurându-ţi o anumită poziţie în societate.
În opinia mea, un profesor te poate influenţa în alegerea carierei, atunci când eşti elev, dacă acesta este
pentru tine un model.
În primul rând, aşa cum reiese din fragmentul dat, un profesor cu desăvârşită înzestrare de pedagog poate
schimba destinul elevilor săi, pentru că aceştia vor dori să îi urmeze exemplul, după ce s-au îndrăgostit de materia
predată de el. Profesorul de matematică Banciu a avut norocul să plece de la Tulcea, unde a predat un an unor elevi
neinteresaţi de matematică. A ajuns apoi în Bucureşti, la liceul Gheorghe Lazăr, unde a avut norocul să predea la o
clasă de elită, de copii selectaţi special pentru a face matematică intensiv. Talentul său de profesor şi matematician a
fost dublat de munca pe care a depus-o în acelaşi timp cu elevii săi. Copii îşi doreau să înveţe, iar el dorea să explice.
Astfel, Ion Barbu ajunge să urmeze aceeaşi carieră ca profesorul său. Va deveni un mare matematician şi profesor la
Universitate, la Facultatea de Matematică. Este evident, având în vedere acest exemplu concret, faptul că unii
profesori îşi pot influenţa elevii în alegerea carierei, fiind un model pentru aceştia.
De asemenea, un alt exemplu cunoscut poate fi cel al poetului Mihai Eminescu şi al profesorului de română
de la Cernăuţi, Aron Pumnul, la care stătea în gazdă şi a cărui bibliotecă a citit-o integral. Se pare că pasiunea pentru
literatură a profesorului a găsit un ecou în inima elevului, a cărui primă poezia a fost „La mormântul lui Aron
Pumnul”.
În al doilea rând, un alt exemplu foarte cunoscut este domnul Trandafir, care se pare că a fost inspirat de
învăţătorul lui Mihail Sadoveanu. Sfătoşenia, bunătatea şi dragostea pentru cuvinte a acestuia l-au transformat pe
Sadoveanu într-un mare scriitor. Nică, din „Amintiri din copilărie” a învăţat să scrie de la dascălul bisericii, bădiţa
Vasile. Probabil de aceea, la îndemnul mamei, copilul va alege şi el să devină preot.
În plus, există şi contraexemple. Învăţătorul lui Trică, din romanul „Mara”, pentru că merge la perscuit în
timpul orelor şi află toată comunitatea din Radna şi Lipova se răzbună pe fiul Marei şi îl dă afară de la şcoală. Astfel,
copilul nu îşi mai termină studiile, ci este dat de mamă la un maestru cojocar, pentru a învăţa meserie. Astfel, nu
învăţătorul este un model pentru băiat, ci starostele cojocarilor, Bocioacă, care îl învaţă tainele meseriei sale.
În concluzie, există profesori care îi influenţează pe elevi în alegerea carierei. Dacă au fost un model, vor fi
imitaţi de copii, dacă nu, tinerii îşi vor alege alte repere pentru a urma o profesie.

3
 SUBIECTUL II (Tudor Arghezi, Toamnă de suflet)

CERINŢǍ: Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre
ideea poetică și mijloacele artistice.
Zilele albe, iată, au început să plece, epit. cromatic a 14
Ca nişte bărci tăcute, pornind fără lopeţi. Comparaţie personificare b 13
În ţărm se face seară, şi steaua-n cerul rece epitet a 14
Păzeşte cripta nopţii cu candeli şi peceţi. Metafora b 13

În şirul vieţii noastre întreg, se face seară, metaforă, repetiţie a 14

O seară fără sunet, nici vânt, nici amintiri. Triplu epitet / enumeraţie b 13
Ieri a plecat o barcă, azi alte bărci plecară, a 14
Convoi de goluri strâmpte* pe undele subţiri. epitete b 13

(Tudor Arghezi, Toamnă de suflet)

Fragmentul dat aparţine genului liric, având următoarele trăsături specifice: figuri de stil,
imagini artistice, descrierea ca mod de expunere şi elementele de versificaţie.
Temele fragmentului sunt trecerea timpului şi moartea şi se conturează cu ajutorul mai multor
motive literare: „zilele, seara, cerul, noaptea, cripta, candeli, viaţa, anul, amintirile”.
Câmpul semantic dominant este cel al trecerii timpului spre moarte.
Sentimentul transmis de poet este unul de tristeţe, datorat conştientizării celebrului motiv „fugit
irreparabile tempus”.
Din punct de vedere compoziţional, fragmentul este structurat pe două strofe.
MIJLOACELE ARTISTICE FOLOSITE DE AUTOR SUNT VARIATE. Limbajul este
sugestiv şi expresiv.
La nivel stilistic, se remarcă prezenţa mai multor figuri de stil. Epitetele „albe”, „strâmpte” şi
„subţiri” exprimă însuşiri deosebite, asociate zilelor, care din „albe”, devin „strâmpte”, iar firele vieţii tot
mai „subţiri”. Repetiţia substantivului „seară” accentuează ideea sfârşitului vieţii sau a apropierii de acesta.
Personificarea „bărci tăcute” conferă însuşiri omeneşti zilelor, care devin tot mai tăcute, tot mai lipsite de
bucurie. Comparaţia zilelor cu nişte bărci („Zilele albe […] ca nişte bărci”) poate fi o aluzie la celebra
luntre a lui Caron, care ducea sufletele în Infern, pentru totdeauna. Metafora „cripta nopţii” asociază sfârşitul
zilei cu un mormânt.
La nivel imagistic, limbajul artistic evidenţiază diverse imagini artistice: imaginile vizuale („zile
albe”, „bărci […] fără lopeţi”, „în ţărm se face seară”) coexistă cu cele auditive („bărci tăcute“, „seară fără
sunet”) şi dinamice („Ieri a plecat o barcă, azi alte bărci plecară”). Se observă, la nivel auditiv tăcerea, iar la
nivel vizual trecerea de la lumină la întuneric, de la viaţă la moarte. Imaginile artistice concentrează figuri
de stil, care potenţează atributele trăirii emoţionale.
La nivel fonetic, elementele de versificaţie asigură muzicalitatea şi armonia textului, prin rima
încrucişată (abab), ritmul iambic, măsura versurilor de 13-14 silabe şi cele 2 strofe, formate din câte
4 versuri.
În concluzie, poetul prezintă trecerea nemiloasă a timpului, zilele fiind comparate cu nişte bărci
care tot alunecă pe undele vieţii, seara lăsându-se nemilos, anunţând sfârşitul.
Ideea poetică este în strânsă relaţie cu mijloacele artistice folosite, evidențiindu-se prin fiecare
imagine artistică, figură de stil, dar mai ales prin sentimentele scriitorului.