TEST DE ANTRENAMENT

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.

Textul 1
E nevoie de o cretă, de nişte caiete şi de cerneală, din care, dacă ţi le aruncă cineva înainte,
iese o şcoală. Iat-o: dacă vă uitaţi bine peste jucării şi păpuşi, se şi văd două sau trei uşi. Printre
coarnele de melci se mai zăresc încă douăzeci. Fiecare seamănă cu o carte. Trebuie să le
deschizi şi să le închizi tu singur pe toate.
În clasă stau copii atenţi şi se fac premianţi ori repetenţi. Primii clipesc din gene la tabla
neagră, pe care sunt făcute fel de fel de desene. Ceilalţi se uită mai pe îndelete la burete. Îşi
aduc aminte că buretele l-au mai văzut undeva, aşa că ei se gândesc la mare în continuare.
Copii, aici o să aflaţi o mulţime de poveşti foarte frumoase despre munţi, şi terase şi case.
Totul e să ascultaţi tăcând şi să vorbiţi în gând. Când veţi auzi un clopoţel, după un ceas, să ştiţi
că vi s-a dat drumul şi la glas. Puteţi da fuga afară şi acolo vă puteţi juca. Ora este pentru
învăţat, iar recreaţia pentru uitat. Dacă voi n-aţi uita aşa de repede cunoştinţele folositoare,
recreaţia cred c-ar fi de-o zi. Dar iată, sună după zece minute şi trebuie să alergaţi la locurile
voastre foarte iute. Că urmează cine ştie ce socoteală cu cine ştie care portocală.
Cu cât creşte un om când se ridică în picioare? (Asta se numeşte adunare.) Unde se duce
ursul după ce nu găseşte miere? (Asta se cheamă scădere.)
Şi, tot aşa, venind şi plecând, învăţând şi uitând şi iar învăţând, o să vă pomeniţi că ştiţi pe
dinafară şcoală după şcoală. Asta puteţi s-o observaţi singuri, uitându-vă nu în alte părţi, ci în
cărţi.
Cărţile or să fie tot mai mari, iar pozele lor tot mai mici, întâi ca nişte păpuşi, apoi ca nişte
furnici. Când nu veţi mai vedea nicio poză în nicio carte, să ştiţi că aţi ajuns cu învăţatul şi cu
uitatul foarte departe.
Marin Sorescu, La școală, dar nu rămânem acolo, în vol. Unde fugim de-
acasă

Textul 2
Băiețelul își pune hârtia sub pernă. Cel mai bine ar fi să-i spună înainte de culcare, când
va veni să-i stingă lumina. O va ruga să i-o semneze. Înmulțirile cu cinci îi ieșiseră aproape
toate – până la șapte. De-acolo le amestecase, iar doamna învățătoare îi scăzuse încă un
punct. Rău de tot se încurcase la înmulțirile cu opt și nouă. Își amintea că le făcuse bine pe
ciornă; probabil că le copiase greșit pe curat. Dar știa tabla înmulțirii – doar că se grăbise.
La testele fulger niciodată nu se încadrează în timp. O să-i explice mamei că el știe, nu are
de ce să se supere iar.
Își privește din nou testul înroșit. Arată ca o pagină dintr-o carte de colorat copleșită de
roșu, de sub care albastru parcă s-a ascuns. Ce repede le corectase doamna, de miercuri
până joi. Măcar dacă le aducea luni. Acum tot weekendul o să fie mama supărată, acum tot
weekendul o să fie mama supărată, repetă în gând, dar nu rostește cu glas tare. Știe de la ea
că doar mamaie vorbea singură atunci când se îmbolnăvise și au dus-o la azil.
– Și ce, eu nu sunt supărat? îi scapă cuvintele fără voia lui. [...]
– Adi, nu dormi? apare ea în pragul ușii. Să dormi că e târziu și mâine din nou trag de
tine să te trezești.
– Mami, vino puțin, te rog.
– De ce să vin? îl întrebă apropiindu-se de pat.
Băiatul se ridică fără să scoată mâna dreaptă de sub pătură.
 – Să nu zici că te doare iar în gât; tușeai? Ia, gura mare! Ți-ai luat vitamina de
dimineață, da?
– Mi-am luat-o, mami, da, răspunde băiatul înainte să deschidă larg gura. [...]
– Gata, închide gura, îi spune femeia și-și dezlipește palmele de pe obrajii lui.
– Pe tine te dor ochii când îi faci așa? o întreabă băiatul și își ține ochii întredeschiși.
Mama îl urmărește mirată, apoi se ridică de pe pat.
– Cum să mă doară? Dar zi, pe tine te doare iar în gât?
– Nu, nu mă doare. Adică, parcă m-a durut puțin azi dimineață, dar nu rău, îi răspunde
băiatul și își drege glasul. Simte hârtia caldă sub pătură. O lasă din mână și se uită la
mama cum dă să iasă din cameră.
Simona Goșu, 8x9, în antologia Iocan, revista de proză scurtă,
anul1/nr.3

A.
1. Transcrie, din primul text doi, termeni din câmpul semantic al școlii. 2
puncte

2. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

textul 1. 2
puncte
Pauza marchează
a. începutul uitării;
b. începutul adunării;
c. începutul scăderii;
d. începutul tăcerii.
Răspunsul corect:

3. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

textul 1. 2
puncte
La școală este indicat ca elevii
a. să vorbească;
b. să asculte;
c. să cânte;
d. să alerge.
Răspunsul corect:

4. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

textul 2. 2
puncte
Băiatul se străduiește să-i spună mamei că
a. și-a luat vitamina de dimineață;
b. că îl doare gâtul;
c. că știe tabla înmulțirii;
d. că a luat notă mică la test.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6
puncte
Enunțul Corect Incorect
1. Repetenții se gândesc la mare.
2. În școală există douăzeci de uși.
3. Cu cât copiii cresc, cu atât se diminuează dimensiunea pozelor
din cărți.
4. Mama va fi supărată tot weekendul pentru că doamna învățătoare
a corectat lucrările prea repede.
5. Băiatul s-a încurcat la înmulțirile cu cinci.
6. Doamna învățătoare i-a scăzut un punct la test.

6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a băiatului, identificată în fragmentul

de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență: 6 puncte
,, – Și ce, eu nu sunt supărat? îi scapă cuvintele fără voia lui. [...]
– Adi, nu dormi? apare ea în pragul ușii. Să dormi că e târziu și mâine din nou trag de
tine să te trezești.
– Mami, vino puțin, te rog.
– De ce să vin? îl întrebă apropiindu-se de pat.ˮ
Băiatul se ridică fără să scoată mâna dreaptă de sub pătură.

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un
element de conținut. 6 puncte

8. Crezi că este important să spui adevărul părinților în legătură cu notele obținute la

școală? Motivează-ți răspunsul în 50-100 de cuvinte, valorificând texul 2.
6 puncte
 9. Asociază fragmentul din „La școală, dar nu rămânem acolo” de Marin Sorescu cu un alt
text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de
cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare
text.
6
puncte

B.
1. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există vocale în hiat în cuvintele:
a. fiecare, auzi, băiețelul;
 b. nevoie, două, trei;
c. știe, și-a, nouă;
d. hârtia, recreația, fie.
Răspunsul corect:

2. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Fac parte din câmpul lexical al școlii:
a. caiete, uși, mamă;
b. cretă, recreație, test;
c. tablă, învățătoare, pătură;
d. adunare, weekend, înmulțirile.
Răspund corect:

3. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Cuvântul coarne este folosit corect în enunțul:
a. De dimineață, a servit două coarne.
b. Am plantat în grădina bunicii niște coarne.
c. Băiatul a vândut coarnele cerbului.
d. În orchestră, prietenii mei cântă la coarne.
Răspunsul corect:

4. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect. Ultimul enunț al primului text
se referă la: 2 puncte
a. școala care nu folosește la nimic;
b. maturizare;
c. elevii care nu înțeleg ce citesc;
d. bucuria de a citi.
Răspunsul corect:

5. Rescrie fragmentul următor, trecând adjectivele de la comparativ de superioritate la

comparativ de inferioritate: 6
puncte
,,Cărţile or să fie tot mai mari, iar pozele lor tot mai mici, întâi ca nişte păpuşi, apoi ca nişte
furnici.ˮ

6. Alcătuiește o propoziție interogativă, în care pronumele cu funcție sintactică de

complement direct din enunțul „Își amintea că le făcuse bine pe ciornăˮ.
să devină complement indirect. 6
puncte
7. Scrie opinia ta despre școală sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție principală
și o propoziție subordonată completivă indirectă. 6
puncte

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unui elev postat pe o rețea de socializare. Rescrie-l,
corectând greșelile de orice natură! 6
puncte
Vroiam să vă spun că eu continu să cred că școala creează monștrii ne mai fiind
capabilă să educe acești copiii.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Imaginează-ți că ești la școală.

Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o situație
neprevăzută apărută în timpul unei ore, inserând o secvență descriptivă și una dialogată.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența
textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1
punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct;
respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se
acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul
propus.