LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I

Se dă textul:
Era către sfârşitul lui mai, cu senin înalt şi liniştit, într- amiezi cu dogoare mare. Azi-
mâine trebuia să înceapă roitul.
Mătuşa Stana venea la stupină şi, în fiecare seară după ce se întorceau albinele de pe
hotar, se uita cu băgare de seamă la urdinişul căror coşniţe rămâneau grămezi mai mari de
albine. Din ele trebuiau să pornească cele dintâi roiuri.
Mătuşa Stana se trezise cu stupi la casă, şi cunoştea şi după neliniştea zborului, şi
după melodia deasă ce se desprindea din zborul lor că mai ales doi stupi vor roi cât de curând.
Pregătise de mult coşniţele pentru roiuri (…) Dar semnele o înşelau mereu şi iată, era gata să
treacă o săptămână tot pândind zadarnic, până ce trecea bine de amiază. Apoi nu mai intra la
stupină până seara; ştia că după- amiază nu mai roieşte nici stupul cel mai încărcat de albine.
De câte ori ieşea din grădiniţa cu stupina, un nepot şi o nepoţică întrebau la repezeală:
— Roieşte azi vreunul, bunică?
— Doi sunt gata să roiască.
— Păi, şi ieri ai spus aşa.
— Am spus ce văd cu ochii, dar gândul şi hotărârea lor cine o cunoaşte? Poate nici ele nu ştiu
încă, de bună seamă, când vor roi. De unde să ştiu eu?
— Dacă le fluieri, nu roiesc mai degrabă?
— Fluieratul nu ajută decât numai după ce a ieşit roiul. Da’ voi să staţi pe-aici, pe lângă
portiţă, şi când veţi auzi zumzet greu şi veţi vedea că se ridică multe de tot în aer, înaintea
stupinei, să mă strigaţi.
Copiii rămâneau bucuroşi lângă portiţă, la umbra cireşului. Bătrâna la început îi punea
să păzească chiar în grădiniţa unde era stupina, dar ei o zbugheau îndată în curte; prea se
învălmăşeau albinele înaintea stupinei, prea fierbeau în văzduh şi treceau multe ca nişte alice
rătăcite pe la urechile lor.
(Ion Agârbiceanu, Roitul stupilor)
1. Notează un indice spațial și un indice temporal din textul dat. 0,6 p
2. Precizează numărul sunetelor și numărul literelor din: întorceau, eu, zbugheau, alice. 1p
3. Extrage cuvintele ce conțin grupuri de sunete din: ” Copiii rămâneau bucuroşi lângă portiţă, la
umbra cireşului.”; ”ei o zbugheau îndată în curte” 1 p
4. Demonstrează în enunțuri polisemia cuvântului a (se ) ridica. 0,5 p
5. Ilustrează omonimia cuvintelor marcate ( colorate) în text.1,2 p
6. Precizează două trăsături sufletești ale lui mătușii Stana. 0,4
7. Rescrie enunțul, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonime potrivite: Dar semnele o înşelau
mereu şi iată, era gata să treacă o săptămână tot pândind zadarnic, până ce trecea bine de
amiază. 0,6 p
8. Precizează modul și timpul verbelor subliniate. 1,2 p

Redactează, în minimum 50-80 de cuvinte, rezumatul textului dat. 1,5 p

OFICIU: 2 puncte
 LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL I

Se dă textul:
Peste drum de terenul cu bolovani, la începutul uliţei lungi, era o casă veche de piatră,
cu doi vişini mari în curte şi cu doi bolovani mari rotunzi la portiţă, care ţineau loc de laviţă.
Pe portiţa aceea, cât ce dau căldurile verii, iese în fiecare zi un moşuleţ adus puţin de
spate, cu părul alb, lung până pe umeri, cu o pălărie veche, fără culoare anumită, cu boruri
largi, pleoştite, încins peste cămaşa aspră de pânză cu un şerpar lat, încălţat cu opinci, bine
strânse cu nojiţe pe picior, cu fluierele înfăşurate cu curele negre, de două palme, în mână cu
o biciuşcă.
El iese din curte, ţine deschisă portiţa şi începe a chema: — Ţuguli-ţuguli; ţugu-
ţugu! Şi îndată năvălesc din curte vreo opt purceluşi — să tot fie de două luni, li se cunoaşte
încă pe păr învârstatul de la naştere — şi aleargă, adulmecând din năsucurile fragede la
troscoţel şi încep să rupă pe întrecute.
Bătrânul închide portiţa şi, cu o cârje lucie în mână, merge agale la pietroiul cel mai
mare şi şade. Piatra e fierbinte, dar omului îi place, şi priveşte împrejur cu ochii lui albaştri
împăienjeniţi.
Obrajii lui sunt roşii, fără zbârcituri, şi mustaţa albă- colie e lăsată pe oală. El cască
straşnic şi nu mai are ce arăta în gură: e pustiu.
După o vreme îşi scoate pipa mică, afumată, din şerpar, ca şi băşica cu tutun, o umple,
scapără din amnar şi cremene, aprinde iasca şi-i dă foc tutunului. Apoi îşi pune pe-ndelete
toate sculele iar în şerpar şi, rezemat de cârja lucie, începe să colbăiască.
Nouraşi, pâlcuri mici de fum vineţiu, i se înălțaseră deasupra capului, să se mistuie
grabnic în văzduh. Nu s-a aşezat bine pe pietroiul lui şi copiii încep să-i sară înainte.
(Ion Agârbiceanu, Moș Ioniță)
1. Notează un indice spațial și un indice temporal din textul dat. 0,6 p
2. Precizează numărul sunetelor și numărul literelor din: lungi, picior, el, deschisă. 1p
3. Extrage cuvintele ce conțin grupuri de sunete din: Nu s-a aşezat bine pe pietroiul lui şi copiii încep
să-i sară înainte. 1 p
4. Demonstrează în enunțuri polisemia cuvântului a ieși. 0,5 p
5. Ilustrează omonimia cuvintelor marcate ( colorate) în text.1,2 p
6. Precizează două trăsături sufletești ale lui moș Ioniță. 0,4
7. Rescrie enunțul, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonime potrivite: Piatra e fierbinte, dar omului îi
place, şi priveşte împrejur cu ochii lui albaştri împăienjeniţi. 0,6 p
8. Precizează modul și timpul verbelor subliniate. 1,2 p

Redactează, în minimum 50-80 de cuvinte, rezumatul textului dat. 1,5 p

OFICIU: 2 puncte