Sunteți pe pagina 1din 13

Teorie literara - Genuri literare, Specii literare, Procedee artistice, Structura operei literare Capitol Notiune Definitie Exemple

Genuri literare Genul epic Prezenta autorului e partial inlocuita de cea a personajelor in o exprimare indirecta. Naratiunea alterneaza cu descrierea "Dumbrava Rosie" de V. Alecsandri, "Iliada" de Homer etc. Genul liric Genul cel mai subiectiv care exprima nemijlocit sentimentele prin metafore si simboluri. Dpdv gramatical caracteristica lui e pers. I. "Satira. Duhului meu" de Gr. Alexandrescu etc Genul dramatic Cuprinde opere destinate reprezentarii pe scena. Personajele iau cu totul locul autorului, a carui interventie indirecta se manifesta prin indicatiile de regie. "Antigona" de Sofocle, Ciclul "Chiritele" de V. Alecsandri etc. Specii literare a) Gen epic Balada Poem narativ pe teme eroice, legendare, fantastice, prezentate in folclor. "Miorita", "Mesterul Manole" etc. 37212vyi68ikh1r Legenda Povestire populara care are in general, drept subiect, evenimente sau fiinte imaginare sau fapte reale deformate, infrumusetate. "Cea din urma noapte a lui Stefan cel Mare" de D. Bolintineanu etc. Basmul Specie a epicii populare si culte, de obicei in proza in care personajele imaginare traverseaza intamplari fantastice. "Tinerete fara batranete" de Petre Ispirescu, basmele fratilor Grimm sa.

Snoava Naratiune umoristico-satirica, specie a literaturii populare. Este adesea hazlie si de obicei scurta. Anton Pann Poem Specie lirica sub forma unor proze scurte in care se renunta la caracteristicile traditionale ale poeziei. "Cantarea Romaniei" de Alecu Russo, "Ferestrele" de Ch. Baudelaire etc. yk212v7368ikkh Epopee Relatare poetica a unor aventuri eroice. Lung poem eroic, specie a genului epic. "Mahabharata", "Ramayama", "Iliada", "Odiseea" etc. Fabula Compozitie alegorica, cel mai adesea in versuri, care ilustreaza o morala. Personajele sunt adesea animale ale caror trasaturi sunt asemenea oamenilor pe care-i reprezinta si care sunt ironizate. "Cainele si catelul" de Gr. Alexandrescu etc. Schita Specie a genului epic in proza de mici proportii in care e surprins un singur moment din viata unui personaj "Momente si schite" de I.L. Caragiale Nuvela Scurta compozitie literara de fictiune, la inceput sinonima cu povestirea. "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi sa. Roman Specie a genului epic cu o actiune complexa la care participa un numar mare de personaje si care realizeaza o imagine complexa a societatii evocate. "Cei trei muschetari" de Al. Dumas, "Ciocoii vechi si noi" de Nicolae Filimon samd. b) Genul dramatic Tragedia Opera dramatica in versuri care reprezinta personaje eroice in situatii conflictuale, exceptionale, in masura sa trezeasca spaima sau mila. "Antigona" de Sofocle

Comedia Specie a genului dramatic care provoaca rasul prin zugravirea satirica a moravurilor, a tipurilor umane prin succesiunea unor situatii neasteptate. Ciclul "Chiritelor" de V.Alecsandri, "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale etc. Drama Piesa de teatru asemanatoare tragediei prezentand o actiune violenta sau dureroasa in care comicul se poate alatura tragicului. "Despot Voda" de V.Alecsandri, "Napasta" de I.L. Caragiale etc. c) Genul liric Elegia Poem liric al carui ton e adesea tandru, trist si melancolic. In secolul al XV-lea, elegia tinde sa dobandeasca un caracter filozofic. Tibul, Ovidiu etc. Oda Poem cantat la vechii greci. La moderni, poem liric de inalta inspiratie, compus din strofe simetrice. Asemenea cantecelor corului oda avea o compozitie triadica. V. Hugo, Puskin Pastel Termen provenit din limba franceza semnificand pictura cu creioane moi. De la pictura in pastel termenul s-a extins in literatura definind delicatetea unei descrieri lirice. V. Alecsandri prin ciclul "Pasteluri" Meditatie (filozofica) Specie a genului liric in versuri in care e descris un fenomen din natura ale carui concluzii devin valabile si pentru oameni. Gr. Alexandrescu, "Meditatie", Eminescu Satira Opera in general in versuri in care autorul ironizeaza ridicolul contemporanilor sau le contureaza viciile. Gr. Alexandrescu, "Satira. Duhului meu"

Pamfletul Specie a genului liric in care sunt criticate defectele unei persoane, societatii cu intentia indreptarii. Poate fi in proza sau in versuri. Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu. Sonetul Piesa lirica alcatuita din patrusprezece versuri cu aceeasi masura dispusa in doua catrene cu rima imbratisata. Este o poezie cu forma fixa cea mai frecventata. Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc. Rondelul Poezie cu forma fixa alcatuit din trei catren si un vers izolat. Versurile 1 si 2 sunt identice cu versurile 7 si 8. Al. Macedonski prin "Poema rondelurilor" Gazel Poezie cu forma fixa alcatuita din strofe cu 2 versuri; originara din literaturile orientale, ajunge in Europa la inceputul secolului XIX G. Cosbuc, M. Eminescu, Goethe Glosa Se naste in Spania secolului al XV-lea. Specie a genului liric cu forma fixa. Prima strofa e alcatuita din 4, 6, sau 8 versuri ce contin tema de baza. Fiecare vers e comentat intr-o strofa speciala de aceeasi marime cu prima. Ultima strofo o reproduce pe prima cu ordinea inversata a versurilor. M. Eminescu, "Glossa" Procedee artistice a) Tropi Metafora Comparatie subanteleasa in virtutea careia cuvantul-obiect ia locul cuvantului-imagine. Prin extensie limbajul figurat in general e metaforic. "Credinta-i val, iubirea-i vant/ Si viata-i fum" (G. Cosbuc) Metonimie Metonymia (gr)= inlocuirea unui cuvant cu altul. Inlocuirea efectului cu cauza si invers, a operei cu autorul si invers. E inrudita cu metafora. "La noi sunt lacrimi multe "(O. Goga)

Sinecdoca Synekdoche (gr)= cuprindere la un loc. Procedeu artistic in care partea presupune intregul, singularul presupune pluralul. "Si a fost de veste lumea plina Ca steagul turcului se inchina" (G. Cosbuc) b) Figuri de stil Alegorie Descriere sau naratiune care, pentru a exprima o idee generala sau abstracta recurge la o suita de metafore. "Ca la nunta mea/ A cazut o stea" ("Miorita") Aliteratie Repetarea unei consoane sau a unui grup de consoane la inceputul sau in interiorul cuvintelor, pentru efectul muzical. "Si zalele-i zuruie crunte" (G. Cosbuc) Antiteza Apropierea a doi termeni opusi pentru a pune mai bine in valoare caracteristicile lor. "Vremea trece, vremea vine" (M. Eminescu) Comparatie Figura de stil constand in punerea in paralel a doi termeni, in temeiul unor asemanari, pentru a scoate in evidenta caracteristice unuia dintre ei. "Si e liniste pe dealuri/ Ca-ntr-o manastire arsa" (G. Cosbuc) Epitet Cuvantul adaugat unui substantiv sau verb pentru a-l califica in intentii estetice. "Si clopotele de alarma rasuna ragusit" (M. Eminescu) Hiperbola Marirea sau micsorarea exagerata a realitatii in scopuri expresive "Gigantica poart-o cupola pe frunte" (G. Cosbuc) Liota Negarea sau diminuarea unei idei, a unui sentiment pentru a le pune mai puternic in lumina. "Si ce fata frumusica/ Are mama" (G. Cosbuc)

Oximoron Oxys (gr)= inteligent si moros (gr)=prostanac. Asocierea paradoxala a doi termeni cu efecte expresive surprinzatoare. Personificare Atribuirea de calitati omenesti unor lucruri, fiinte, abstractiuni. Forma particulara de metafora. "Sara pe deal buciumul suna cu jale" (M. Eminescu) c) Elemente de sintaxa poetica Enumeratie Enuntarea succesiva a partilor componente ale unui intreg pentru a obtine un anumit efect. "Boierii sunt slabi de fire/ Bratul, haina, fata, inima, totu-i subtire" (B.P. Hasdeu) Repetitie Figura de stil cuprinzatoare constand in repetarea in intentii expresive a unor sunete, cuvinte, sintagme "Ce se aude? Ce nu se aude?/ Si cand se aude de ce nu s-aude? Cand nu saude?/ Si cine aude cand se aude? (M. Sorescu) Inversiune Fortarea topicii normale, abaterea de la succesiunea obisnuita a termenilor pentru a sublinia un anumit cuvant. "Degetele pline de impunsaturi/ Nu au de sange doua picaturi" (M. Eminescu) Interogatie (Exclamatie) retorica Procedeu artistic care subliniaza participarea afectiva a scriitorului care pare ca este transpus in pielea personajului sau traieste intens actiunea si vrea sa atraga atentia asupra unui lucru. "Unde esti tu TepesDoamne?" (M. Eminescu) Structura operei literare Expozitiune Partea introductiva a unei opere literare in care se prezinta cadrul actiunii si unele personaje.

Intriga Faptele importante care determin, afecteaza, cursul actiunii si fara de care actiunea nu ar mai fi interesanta. Desfasurarea actiunii Faptele determinate de intriga, de cea mai mare intindere in povestire Punctul culminant Momentul de maxima intensitate in desfasurarea actiunii. Deznodamant Ultima parte a unei opere literare marcheaza sfarsitul actiunii, si al operei. Dialog Fragmentul ce reproduce discutia dintre doua sau mai multe personaje Descriere Opera (sau fragmentul) literara in care scriitorul infatiseaza trasaturile caracteristice ale unui colt din natura sau al unui anumit lucru. Caracterizare Desprinderea trasaturilor caracteristice, fizice si morale, ale unui personaj. Epilog Partea finala a lucrarii in care autorul rezuma concluziile sale, subliniaza anumite idei din opera sa si face cunoscuta pe scurt evolutia viitoare a personajelor. Episod Actiune secundara a unei opere narative, avand un rol relativ independent sau poate fi doar o parte relativ independenta a unei opere. Prolog Parte introductiva a unei opere literare dramatice, muzicale care prezinta evenimentele premergatoare actiunii.

Stil Totalitatea mijloacelor artistice pe care le foloseste autorul pentru a obtine efecte de ordin artistic.
Genuri si specii literare - Genul literar, Specia literara, Balada, Drama, Comedia, Elegia, Episod narativ, Epopeea, Genul epic, liric, dramatic, rondel, roman, poem eroic, sonet, tragedie

Genuri si specii literare Genul literar: e o categorie fundamentala a teoriei literare, care reuneste opere literare asemanatoare prin structura continutului, procedee estetice comune, modalitati compozitionale de exprimare a sentimentelor, starilor sufletesti sau de construirea actiunilor si a procedeelor artistice. Genurile literare sunt: genul epic, genul liric, genul dramatic. Specia literara: e o subdiviziune a genului literar, definita prin anumite particularitati fie tematice , fie structurale, fie stilistice, incadrandu-se astfel modalitatilor de expunere a unui anumit gen literar. Speciile literare sunt in proza sau in versuri. Balada: e poezia epica de mare intindere, uneori cu un pronuntat caracter liric, in care se relateaz o actiune eroica, o legenda, un fapt istoric, o profunda idee filosofica sau legendara. Ex.: ,,Toma Alimos, ,,Miorita balade populare, ,,Mistretul cu colti de argint de St. Augustin Doinas balada culta Drama: e o specie a genului dramatic caracterizata prin ilustrarea vietii reale intr-un conflict complex si puternic al personajelor, cu intamplari si situatii tragice, in care eroii au un destin nefericit. Drama are o mare varietate tematica. 28772llv16msg1c

Ex.: ,,Razvan si Vidra drama istorica, ,,Mesterul Manole drama de idei. Comedia: e specia genului dramatic, in proza sau in versuri, care satirizeaza intamplari, aspecte sociale, moravuri starnind rasul, cu rol moralizator. Ca modalitati de realizare, comedia apeleaza la variate mijloace: comicul de situatie, de caracter, de limbaj, de moravuri, de intentie, de nume etc. Ex.: ,,O scrisoare pierduta Elegia: e o specie a genului liric in care poetul isi exprima direct sentimentele de tristete metafizica, de nostalgie, intr-o gama ascendenta, mergand de la melancolie la nefericire. Ex.: ,,Trecut-au anii de Mihai Eminescu, ,,11 elegii de Nichita Stanescu ls772l8216mssg Episod narativ: actiune secundara, in ansamblul unei opere epice, un singur moment, o singura situatie desprinse din naratiunea respectiva. Ex.: episodul scaldatului lui Nica din ,,Amintiri din copilarie de Ion Creanga sau capitolul ,,Nunta din romanul ,,Ion de Liviu Rebreanu Epopeea: e un poem epic de mare intindere, in versuri, in care se povestesc fapte eroice, storice si legendare, cu un mare numar de personaje cu virtuti deosebite. Ex.: ,,Iliada de Homer Genul epic: are ca principala modalitate de expunere naratiunea, in care prezenta autorului este inlocuita de

personajele ce participa la actiunea desfasurata, in general, la timpul trecut si la persoana a III-a. De aceea, modalitatea principala de expunere a ideilor autorului este exprimarea indirecta. Ex.: ,,Ion de Liviu Rebreanu Genul liric: este subiectiv, autorul exprimandu-si direct ideile, sentimentele, starile sufletesti, intr-un limbaj artistic (metafore, simboluri) si folosind, de regula, persoana I. Ex.: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga Genul dramatic: exprima ideile autorului numai prin intermediul personajelor care participa la actiunea subiectului literar, autorul fiind prezent numai in indicatiile scenice si de regie. Ex.: ,,Razvan si Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu Glossa: e poeza cu forma fixa, in care fiecare vers din prima strofa, numita strofa-nucleu, este comentat succesiv in cate o strofa urmatoare, ultima strofa reproducand in ordine inversa versurile primei strofe. Ca specie literara ,,glossa este de origine spaniola, poezia datand din sec. al XIV-lea, fiind o creatie a poetilor curteni. Ex.: ,,Glossa de Mihai Eminescu Meditatia: e o specie a liricii filozofice in care poetul exprima profunde idei filozofice privitoare la legile tainice care guverneaza universul, generand in sufletul poetului melancolie, tristete, neliniste spirituala, pana la nefericire, asadar o puternica participare afectiva.

Ex.: ,,La steaua de Mihai Eminescu, ,,De ce-as fi trist de Tudor Arghezi Nuvela: e o specie a genului epic, in proza, cu un singur fir epic, cu un conflict concentrat si intriga riguros construita, cu personaje putine, punand accentul pe un personaj principal, iar intamplarile si faptele sunt, de regula, verosimile. Ca intindere nuvela se situeaza intre schita si roman. Ex.: ,,Moara cu noroc de Ioan Slavici Oda: e specia genului liric in care se elogiaza, se preamaresc fapte eroice, trasaturi deosebite ale unor personalitati, avand un caracter solemn, prin care poetul isi exprima sentimentele de admiratie fata de patrie, fata de limba materna, fata de o idee, fata de natura sau arta etc. Oda a aparut in Grecia antica. Ex.: ,,Oda ostasilor romani de V. Alecsandri, ,,Oda simplissimei flori de L.Blaga Poemul eroic: e o specie a genului epic, in versuri, de proportii mai mari decat balada, dar mai mici decat epopeea. Poemul eroic evoca fapte istorice sau legendare dn trecutul unui popor, punand accent pe figura unui erou exceptional, care se detasaz dintre alte personaje cu insusiri deosebite, pe care acesta le domina. Ex.: ,,Dumbrava rosie de V. Alecsandri subintitulat de poet ,,Poem istoric 1497, care se refera la personalitatea exceptionala, legendara a lui Stefan cel Mare si la victoria pe care acesta a repurtat-o in lupta impotriva polonezilor

Povestirea: e specie a genului epic, in proza, in care se relateaza faptele din punctul de vedere al unui martor, care asista sau participa la evenimentul povestit. Povestirea este de mica intindere, relateaza un singur fapt, are personaje putine, iar interesul cititorului se concentreaza asupra situatiei narate. Ex.: Volumul de povestiri ,,Hanul Ancutei de M. Sadoveanu Romanul: e specia genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa ce se poate desfasura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a caror personalitate e bine individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile de caracter si de intamplarile ce constituie subiectul operei. Ex. ,,Morometii de Marin Preda Rondelul: e poezia cu forma fixa, avand numai doua rime si un refren (de unul, doua pana la opt versuri) care deschide poezia si care este reluat, partial sau integral, la mijlocul si la sfarsitul ei. Rondelul a aparut in Franta medievala si numea la origine un cantec si un dans. Ex. ,,Rondelul rozelor de august de A. Macedonsky *Satira: e specie a genului liric, care utilizeaza ca mijloc de expresie ironia virulenta, ascutita, in scopul de a indrepta moravuri, aspecte negative din viata unui individ sau a unei societati. Ex.: ,,Satira Duhului meu de G.Alexandrescu

**Satira: e o categorie estetica din sfera comicului, care ridiculizeaza in mod violent si caricatural aspecte negative din viata unui individ sau a unei colectvitati. Ex: ,,O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale Schita: e o specie a genului epic, de dimensiuni reduse, cu actiune lineara si redusa la un singur episod caracteristic din viata unuia sau a catorva personaje, relatate intr-un stil concis. Ex.: ,,Momente si schite de I.L. Caragiale Sonetul: e poezia cu forma fixa si este alcatut din 14 versuri, grupate in 2 catrene si 2 tertete, ultimul vers fiind o concluzie a intregului continut al poeziei. El is are originea in literatura italiana a secolului al XIV-lea, fiind specific poetilor Dante si Petrarca. Sonetul lui Shakespeare este alcatuit din trei catrene s doua versuri finale, drept concluzie. Ex.: ,,Cand insusi glasul de M. Eminescu Tragedia: e o specie a genulei dramatic, in versuri sau in proza, prezentand personaje puternice angajate in lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea existenta a lumii ori cu propriile lor sentimente, acest conflict solutionandu-se cu infrangerea sau moartea eroului. Ex.: ,,Antigona de Sofocle