Limba și literatura română – clasa a XII-a: Materia pentru simularea de BAC 2019

“Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru
Examenul de bacalaureat naţional, în vigoare”, se arată în proiectul de ordin care stabilește materia pe
care elevii o au de pregătit pentru testare.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi:

 reguli ale monologului, reguli şi tehnici de construire a dialogului, stiluri funcționale adecvate
situației de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală;
 textul dramatic postbelic;
 limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii;
 perioada postbelică;
 autorii canonici: Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

Programă Bac Română 2018-2019

Primul pas pe care trebuie să îl faci în pregătirea pentru examenul de Bacalaureat la limba și
literatura română este să cunoști operele literare care trebuie studiate pentru Bac, adică
programa.

Subiectul 3 al Bacalaureatului la română în 2018-2019 nu s-a schimbat foarte mult față de anii trecuți.
Echipa Liceunet.ro a adunat la un loc toate operele literare pe care trebuie să le cunoști pentru
Bacalaureat, în funcție de autor, iar profesorii noștri au confirmat lista de mai jos.
Indiferent dacă urmezi filiera teoretică - profil real, filiera tehnologică, filiera vocaţională - toate
profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic) sau filiera teoretică - profil umanist și
filiera vocaţională - profil pedagogic aici vei găsi toate operele care intră în programa de Bac pentru
Limba Română.
În „Programă Bac Română 2018-2019” vei găsi operele literare pe care trebuie să le studiezi pentru
Bacalaureat, împărțite în funcție de tipul de text (în paranteză vei găsi materialele pe care le avem pe
această temă). Pentru fiecare operă literară își oferim ca material de studiu un eseu intitulat „Tema și
viziunea despre lume a autorului” - Subiectul 3 Bac.
De asemenea, aici vei găsi și alte cerințe ale subiectului 3 Bac Română: particularități de construcție ale
unui personaj, modul în care se reflectă o temă, relația dintre două personaje și particularități ale unui text
poetic studiat, nuvele, comedie, roman interbelic/ postbelic, etc.
Pentru a avea acces la toate eseurile pentru Bacalaureat, te sfătuim să dai un click pe Autorii canonici
pentru Bacalaureat.
Aici vei găsi o listă cu toți autorii de la Bac și trimiteri către rezolvări de nota 10 pentru toate posibilele
cerințe de la Bacalaureat.

Poezii de studiat:

1. Poezia romantică
 Luceafărul de Mihai Eminescu (comentariu, rezumat, tema și viziunea despre lume, figuri de
stil, particularități ale textului poetic)
 Floare albastră: poezie romantică de Mihai Eminescu (comentariu, rezumat, tema și viziunea
despre lume)

2. Poezia simbolistă
 Plumb de George Bacovia (comentariu, tema și viziunea despre lume, particularitățile textului
poetic, artă poetică, încadrare în simbolism, cromatica bacoviană)
 Lacustră de George Bacovia (comentariu, tema și viziunea despre lume, elemente de
compoziție)

3. Poezia modernistă și expresionistă

 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga (comentariu, tema și viziunea despre
lume, elemente de compoziție și limbaj, artă poetică filosofică modernă)
4. Poezia modernistă
 Flori de mucigai de Tudor Arghezi (comentariu, comentariu pe strofe, tema și viziunea despre
lume, text poetic modern, artă poetică)
 Testament de Tudor Arghezi (comentariu, tema și viziunea despre lume, figuri de stil, artă
poetică modernă, încadrare în modernism)
 Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu (comentariu, rezumat, tema și viziunea despre
lume)

5. Poezia neomodernistă
 Leoaică tânără, iubirea... de Nichita Stănescu (comentariu, tema și viziunea despre lume,
elemente de compoziție, particularitățile poeziei neomoderniste)

6. Poezia tradiționalistă
 Aci sosi de vremuri de Ion Pillat (tema și viziunea despre lume, comentariu pe strofe, eseu, text
poetic tradiționalist, fișă de lectură)
 În Grădina Ghetsemani de Vasile Voiculescu (tema și viziunea despre lume, comentariu,
apartenența la tradiționalism)

Texte narative:

 O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale : comedie (comentariu, rezumat, tema și viziunea
despre lume, particularități de construcție, relația dintre două personaje, modul în care se reflectă o temă,
particularități ale comicului de situație, caracterizarea personajelor: Ștefan Tipătescu, Zoe Trahanache,
Farfuridi, Ghiță Pristanda și Nae Cațavencu, momentele și construcția subiectului, fișă de lectură,
componente de structură și limbaj)
 Moara cu noroc de Ioan Slavici: nuvelă psihologică, realistă (comentariu, rezumat,
momentele subiectului, tema și viziunea despre lume, particularități de construcție, relația dintre două
personaje, modul în care se reflectă o temă, particularitățile unei nuvele, caracterizarea lui Ghiță,
caracterizarea lui Lică Sămădăul, perspectiva narativă, fișă de lectură)

 Baltagul de Mihail Sadoveanu: roman tradițional și obiectiv (comentariu, rezumat,

momentele subiectului, tema și viziunea despre lume, particularități de construcție ale unui personaj,
relația dintre două personaje, particularități ale romanului realist interbelic, perspectiva narativă,
caracterizarea Vitoriei Lipan și a lui Nechifor Lipan, fișă de lectură)
 Ion de Liviu Rebreanu: roman realist-obiectiv, tradițional (comentariu, rezumat, momentele
subiectului, tema și viziunea despre lume, particularități de construcție ale unui personaj, modul în care se
reflectă o temă, particularități ale romanului interbelic, caracterizarea lui Ion și caracterizarea Anei)
 Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu: roman modern,
citadin, subiectiv, psihologic, roman al experienței (Comentariu, tema și viziunea despre
lume, Caracterizarea lui Ștefan Gheorghidiu și a Elei, momentele subiectului, etc)
 Patul lui Procust de Camil Petrescu: roman modern, citadin (Comentariu, eseu, tema și
viziunea despre lume)
 Enigma Otiliei: roman de tip balzacian, bildungsroman, tradițional, citadin,
obiectiv (comentariu, rezumat, tema și viziunea despre lume, particularități de construcție ale unui
personaj, relația dintre două personaje, momentele subiectului, perspectiva narativă, caracterizarea
personajului principal, condiția femeii, construcția personajelor realiste, trăsături ale romanului, elemente
de structură, compoziție și limbaj)
 Moromeții: roman traditional, obiectiv, realist (tema și viziunea despre lume, modul în care
se reclectă o temă, particularitățile romanului postbelic, caracterizare Ilie Moromente, Catrina, momentele
subiectului, etc)
 Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă: basm (tema și viziunea despre lume, caracterizarea
personajelor, demonstrație basm)
 Iona: parabolă dramatică (particularități ale unei drame postbelice, tema și viziunea despre
lume, particularități ale textului dramatic, construcția subiectului, etc)
 Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi: nuvelă istorică aparținând perioadei
pașoptiste (comentariu, tema și viziunea despre lume, caracterizarea personajului principal)
 Zmeura de câmpie de Mircea Nedelciu: roman postmodern, scris după
1980 - doar pentru profilul uman
 Femeia în roșu de Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu: roman postbelic,
postmodernist, realist, scris după 1980 - doar pentru profilul uman

Pentru Bacalaureat este obligatoriu și studiul următoarelor texte:

 Despre criticismul maiorescian
 Eseu Titu Maiorescu: Junimea și Convorbiri literare
 Despre modernismul lovinescian

Important! Chiar dacă Mircea Eliade, Ion Pillat, Costache Negruzzi și Vasile Voiculescu nu se numără
printre autorii canonici, operele acestora sunt incluse în programa pentru examenul de Bacalaureat.
Nu uita! Programa pentru Limba și literatura română pentru examenul de Bacalaureat prevede câteva
mici diferențe între profilul uman și profilul real, iar acestea se remarcă, în principal, la cel de-al
treilea subiect. Mai exact, unele teme care sunt considerate obligatorii pentru elevii de la profilul uman,
nu sunt prevăzute pentru a fi studiate și de elevii de la profilul real.
Așadar, conform programei, temele suplimentare pe care le vor studia elevii de la profilul uman sunt:
 fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române)
 perioada veche (formarea conştiinţei istorice)
 perioada modernă:
a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (România, între Occident şi Orient)
b. curente culturale/ literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (prelungiri ale
romantismului şi clasicismului)
c. perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, un roman scris între 1960-1980, un roman
scris după 1980)
 curente culturale/ literare româneşti în context european
 printre speciile dramatice pe care trebuie să le studieze elevii de la profilul uman este inclusă și
drama, nu doar comedia, cum este în cazul profilului real
Pentru a te familiariza cu toate textele narative pentru Bacalaureat și pentru a învăța cum să interpretezi
enunțul corect și să respecți baremul de la examen, îți punem la dispoziție două ghiduri extrem de
folositoare în pregătirea pentru Bac:
1. Subiectul al III-lea al Bacalaureatului la română - Ghid pentru scrierea eseului
2. Ghid pentru identificarea operei și scrierea unui eseu corect - Subiectul III, Bacalaureatul la
română
De asemenea, următoarele ghiduri și materiale îți vor fi extrem de utile pentru a înțelege mai bine
genurile, perioadele și curentele literare:
 Epoci și perioade literare (perioada și principalii reprezentanți)
 Curente literare (caracteristici, autori reprezentanți, opere studiate la școală)
 Genul liric - trasături, clasificarea speciilor lirice
 Genul epic - trăsături, specii epice
 Genul dramatic - trăsături, specii dramatice

Autorii canonici pentru Bacalaureat

Sub fiecare autor canonic din această listă vei găsi cele mai importante opere literare, conform
programei de Bacalaureat, și eseurile redactate de profesorii noștri de limba română care respectă
cerințele baremului (printre acestea găsim: tema și viziunea despre lume, modul în care se reflectă o temă,
particularități de construcție a unui personaj, relația dintre două personaje, particularități ale textului
poetic / romanului / nuvelei / comediei, etc).
În plus, la unele opere literare ale autorilor canonici vei întâlni în lista de eseuri și un comentariu, un
rezumat, fișă de lectură, perspectivă narativ, momentele subiectului, demonstrație nuvelă / basm / roman,
relația incipit - final, apartenența la curent sau la specie, artă poetică sau comparație între roman și film.
Autori canonici:

1. Mihai Eminescu
 Luceafărul: poezie romantică
 Sărmanul Dionis: nuvelă fantastică
 Floare albastră: poezie romantică
 Scrisoarea I: poezie romantică

2. Ion Creangă
 Povestea lui Harap-Alb: basm cult
3. Ion Luca Caragiale
 O scrisoare pierdută: comedie

4. Ioan Slavici
 Moara cu noroc: nuvelă psihologică, realistă

5. George Bacovia
 Plumb: poezie simbolistă
 Lacustră: poezie simbolistă
 Sonet: poezie simbolistă

6. Lucian Blaga
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii: poezie expresionistă
 Dați-mi un trup, voi munților: poezie modernistă
 Izvorul nopții: poezie modernistă

7. Tudor Arghezi
 Flori de mucigai: poezie modernistă
 Testament
 Psalmul 6: psalm (poezie)
 Psalmul Tare sunt singur, Doamne, și pieziș: psalm (poezie)

8. Ion Barbu
 Riga Crypto și lapona Enigel

9. Mihail Sadoveanu
 Baltagul: roman tradițional și obiectiv
 Hanu Ancuței: povestire în ramă

10. Liviu Rebreanu

 Ion: roman realist-obiectiv, tradițional
 Pădurea spânzuraților: roman de analiză psihologică

11. Camil Petrescu

 Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război: roman modern, citadin, subiectiv,
psihologic, roman al experienței
 Patul lui Procust: roman modern, citadin
 Jocul ielelor: dramă de idei, psihologică și de conștiință
 Act venețian: operă dramatică modernă

12. George Călinescu

 Enigma Otiliei: roman de tip balzacian, bildungsroman, tradițional, citadin, obiectiv
 Bietul Ioanide: roman realist, obiectiv cu puternice influențe balzaciene
13. Marin Preda
 Moromeții: roman traditional, obiectiv, realist
 Cel mai iubit dintre pământeni: roman total

14. Nichita Stănescu

 Leoaică tânară, iubirea...: poezie neomodernistă
 Cântec: poezie neomodernistă
 În dulcele stil clasic: poezie neomodernistă
 Către Galateea: poezie neomodernistă

15. Marin Sorescu

 Iona: parabolă dramatică

16. Titu Maiorescu

 Despre criticismul maiorescian
 Eseu Titu Maiorescu: Junimea și Convorbiri literare

17. Eugen Lovinescu

 Despre modernismul lovinescian

Observație: Mircea Eliade nu este autor canonic, dar dacă vrei să afli mai multe despre operele sale care
au fost incluse în programa pentru Bacalaureat: Maitreyi, Nuntă în cer sau La țigănci atunci
citește această pagină.
De asemenea, Costache Negruzzi nu este autor canonic, dar dacă vrei să afli mai multe despre opera sa
inclusă în programă poți accesa eBook-ul nostru: Alexandru Lapușneanu.
___
Deoarece majoritatea elevilor de clasa a XII-a au avut de curând sau vor avea Teza la limba și literatura
română și știm că profesorii au profitat de această ocazie pentru a le testa cunoștințele pentru Bacalaureat,
îți punem la dispoziție o listă cu autorii canonici.
Notă: Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al
scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora.
Clasificare opere literare:

Genul literar este o categorie a teoriei literaturii ce reunește opere asemănătoare prin raportul dintre artist și
realitatea obiectivă, exprimată prin modalitatea specifică de a înfătișa omul, acțiunile și stările sale sufletești.

Genurile literare pot fi categorizate în funcție de tip - genul liric,

- genul epic,
- genul dramatic)

Operele literare se clasifica in specii care pot fii: - populare, autor necunoscut, transmitere orala
- culte - autor cunoscut,

1. Genul Liric – cuprinde operele literare în care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic)
gândurile, ideile și sentimentele autorului cu ajutorul eului liric. În genul liric domină viziunea și
transfigurarea artistică, autorul apelând la tehnici aluzive si asociative, creând un univers de mare forță de
sugestie ce se adresează sensibilității cititorului. Este, din acest motiv, genul literar al discursului
subiectiv, exprimând sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor. De obicei, discursul
genului liric este la persoana I, dar este folosită și persoana a II-a. Opera lirica poate fi cultă (are autor
cunoscut sau are originalitate) sau populară (are caracter anonim, colectiv, oral).

Specii ale genului liric

1.1 Elegia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru, trist și melancolic.

1.2 Epigramă: este o specie a poeziei lirice, de proporții reduse, de obicei catren, care satirizează
elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și se termină printr-o poantă ironică,
mușcătoare, la adresa unui personaj, a unui fapt etc. Autori: Grigore Alexandrescu.

1.3 Epistolă: specie literară, mai ales în versuri, aparținând poeziei didactice sau satirice, în care se
tratează un subiect filozofic, moral, artistic, etc. sub formă de scrisoare adresată unei persoane reale sau
imaginare. Autori: Grigore Alexandrescu, exemplu ”Epistolă Dlui V.II”

1.4 Oda este un poem cântat la vechii greci. La moderni, poem liric de înaltă inspirație, compus din
strofe simetrice. Asemenea cântecelor corului, oda avea o compoziție triagică.

1.5 Pastelul este un termen provenit din limba germană semnificând pictura cu creioane moi. De la
pictura în pastel termenul s-a extins în literatură, definind delicatețea unei descrieri lirice.
(exemplu Vasile Alecsandri - creatorul acestei specii prin ciclul "Pasteluri")-exista ca specie doar în
literatura română

1.6 Meditația (filozofică) este o specie a genului liric în versuri în care e descris un fenomen din
natură ale cărui concluzii devin valabile și pentru oameni. (exemple Grigore Alexandrescu,
"Meditație", Mihai Eminescu)

1.7 Satira este o operă în general în versuri sau în proză în care sunt criticate defecte morale ale
oamenilor sau aspecte negative ale societății, cu intenții moralizatoare.(exemple Grigore Alexandrescu,
"Satira. Duhului meu")

1.8 Pamfletul este o specie a genului liric în care sunt criticate defectele unei persoane, societății cu
intenția îndreptării. Poate fi în proză sau în versuri. (exemple Ion Heliade Rădulescu, Grigore
Alexandrescu).

1.9 Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură dispusă în două
catrene cu rimă îmbrățișată. Este o poezie cu formă fixă cea mai frecventată. (exemple Dante,
Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.)
1.10 Rondelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu și
doi sunt identice cu versurile șapte și opt. (exemple Alexandru Macedonski prin "Poema rondelurilor")

1.11 Gazelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din strofe cu două versuri; originară din literaturile
orientale, ajunge în Europa la începutul secolului al XIX-lea. (exemple George Coșbuc, Mihai Eminescu,
Goethe)

1.12 Romanța are un aspect erotic, sentimental, duios, melancolic . Este dedicat celebrării faptelor
istorice vitejești , sau conțin exclamații ori chemări.

1.13 Imnul este un cântec de preamărire a divinității, conține cuvinte de importanță națională și are
un caracter solemn.

1.14 Doina este o creație lirică specifică poporului român, în care se exprimă în mod direct
sentimentele de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă, de cătănie, de haiducie, de tristețe, de iubire, de
regret etc.

1.15 Idila este o specie a liricii peisagiste și erotice, din sfera poeziei bucolice, care prezintă în chip
optimist și idealizat iubirea, într-un cadru rustic, sentimentul de dragoste fiind ilustrat prin imagini
artistice și figuri de stil, cu tablouri din natură și puternice trăiri interioare.

2. Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, populare și culte, în proză sau în versuri, în care
gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt exprimate în mod indirect, prin intermediul acțiunii și al
personajelor antrenate in derularea evenimentelor plasate într-un anumit timp și spațiu. Genului epic îi
corespunde, ca mod de expunere predominant, narațiunea.

Genul epic este reprezentat prin numeroase specii literare:

În proză:
2.1 Anecdotă - este o povestire scurtă în care se narează un incident interesant sau amuzant, o
scurtă poveste a unui eveniment curios. O anecdotă este întotdeauna bazată pe evenimente reale, un
incident cu oameni reali, cu personaje în locuri reale

2.2 Autobiografie - e o relatare sub forma unei povești, așa cum s-a întâmplat, scrisă și prezentată
la persoana întâi. Dacă biografii folosesc documente și mărturii ale contemporanilor, autobiografii se
bazează de multe ori doar pe memoria proprie.

2.3 Basm (cult sau popular) - născocire, scornire, numit și poveste, este alături de povestire, snoavă
și legendă, una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale, semnalată încă din antichitate, răspândită
într-un număr enorm de variante la toate popoarele.

2.4 Biografie - este o expunere scrisă (sau orală) care tratează despre viața și activitatea unei
persoane.

2.5 Jurnal - Un jurnal este, de obicei, un caiet în care există niște intrări aranjate, de cele mai multe
ori, în ordine cronologică. Poate fi folosit pentru a planifica niște activități viitoare sau doar pentru a
înregistra ceea ce s-a întîmplat în cursul unei zile.

2.6 Mit - este o povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea
universului (cosmogeneză) și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari.

2.7 Nuvelă - este o specie a genului epic în proză, cu un singur fir narativ, urmărind un conflict
unic, concentrat. Personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, în funcție de contribuția lor la
desfășurarea acțiunii. Nuvela prezintă fapte într-un singur conflict, cu o intrigă riguros construită,
accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decât pe acțiune.
2.8 Parabolă - este o narațiune scurtă care ilustrează unul sau mai multe principii instructive sau
normative. Ea se deosebește de fabulă prin aceea că fabula utilizează ca personaje animale, plante sau
obiecte neînsuflețite, pe când parabola prezintă în general personaje umane.

2.9 Povestire - este o specie a genului epic, în proză, în care se relatează fapte din punctul de
vedere al unui narator, care este martor sau participant (sau ambele variante) la evenimentul povestit.
Povestirea este de obicei de mică întindere, relatează un singur fapt, are personaje puține, iar interesul
cititorului se concentrează asupra situației narate.

2.10 Roman - este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă care se
desfășoară pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine
individualizată și al căror destin este determinat de trăsături, de caracter și întâmplările ce constituie
subiectul operei.

2.11 Schiță - este o specie a genului epic, în proză, de dimensiuni reduse, cu o acțiune restrânsă la
care participă un număr mic de personaje, surprinse într-un moment semnificativ al existenței lor, într-un
timp relativ scurt.
În versuri
2.12 Baladă - este o specie a genului epic înfățișându-se ca un amplu poem narativ, fără a exclude și
unele accente lirice, unde, în general, se proiectează un eveniment eroic, având protagoniști, fie din
timpuri istorice, fie din vremuri legendare, mitice, sau fantastice, fie din realitatea imediată, personaje
prezentate mai ales în antiteză. Poate fi populara sau culta. Populara – Miorita , Toma Alimos

2.13 Epopee - este un poem epic de mari dimensiuni, în versuri, în care se povestesc fapte eroice,
legendare sau istorice, ale unui singur personaj, ale unui grup de oameni sau ale unui popor, dominate
adesea acțiuni cu totul ieșite din comun care se petrec în locuri stranii și depărtate, personaje
extraordinare și/sau supranaturale.

2.14 Fabulă - este o scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei în versuri, în
care autorul personifică animale, plante, fenomene ale naturii și lucruri și satirizează anumite năravuri,
deprinderi, mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta.

2.15 Poem - este o specie a poeziei epice, de întindere relativ mare, cu caracter eroic, filozofic,
istoric, mitologic, legendar etc., în care se povestesc fapte mărețe săvârșite de personaje însuflețite de
sentimente nobile.

3. Genul Dramatic – cuprinde totalitatea operelor scrise pentru a fi reprezentate pe scena unui teatru. De
aceea, operele dramatice presupun o limitare în timp și spațiu a acțiunii reprezentate. În operele dramatice
apare un conflict dramatic, care este axa în jurul căreia se dezvoltă acțiunea, bazată pe împrejurări,
pasiuni și caractere care se ciocnesc. Personajele textului dramatic comunică prin
intermediul dialogului și al monologului

Specii ale genului dramatic

3.1 Tragedia - este o specie a genului dramatic, în proză sau în versuri, reprezentând personaje puternice,
angajate în lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea existentă a lumii ori cu proprile lor sentimente, acest
conflict soluționându-se cu moartea eroului.
3.2 Comedia - este o specie a genului dramatic, în proză sau în versuri cu acțiune și deznodământ
vesel și care satirizează realități sociale, slăbiciuni general – umane sau prezintă situații hazlii.
3.3 Drama - este o specie a genului dramatic, caracterizată prin ilustrarea vieții reale prin
intermediul unui conflict complex și puternic al personajelor, cu întâmplări și situații tragice, în care eroii
au un destin nefericit.