TABEL COMPARATIV

Genuri literare, Procedee artistice şi Figuri stilistice

Capitol Noţiune Definiţie Exemple

Genuri Genul epic Prezenta autorului e parţial înlocuita de "Dumbrava
literare cea a personajelor in o exprimare Roşie" de V.
indirecta. Naraţiunea alternează cu Alecsandri,
descrierea "Iliada" de Homer
etc.
Genul liric Genul cel mai subiectiv care exprima "Satira. Duhului
nemijlocit sentimentele prin metafore si meu" de Gr.
simboluri. Dpdv gramatical caracteristica Alexandrescu etc
lui e pers. I.
Genul Cuprinde opere destinate reprezentării pe "Antigona" de
dramatic scena. Personajele iau cu totul locul Sofocle, Ciclul
autorului, a cărui intervenţie indirecta se "Chiriţele" de V.
manifesta prin indicaţiile de regie. Alecsandri etc.
Specii Balada Poem narativ pe teme eroice, legendare, "Mioriţa",
literare fantastice, prezentate in folclor. "Meşterul Manole"
a) Gen etc.
epic
Legenda Povestire populara care are in general, "Cea din urma
drept subiect, evenimente sau fiinţe noapte a lui
imaginare sau fapte reale deformate, Ştefan cel Mare"
înfrumuseţate. de D.
Bolintineanu etc.
Basmul Specie a epicii populare si culte, de obicei "Tinereţe fără
in proza in care personajele imaginare bătrâneţe" de
traversează întâmplări fantastice. Petre Ispirescu,
basmele fraţilor
Grimm sa.
Snoava Naraţiune umoristico-satirica, specie a Anton Pann
literaturii populare. Este adesea hazlie si
de obicei scurta.
Poem Specie lirica sub forma unor proze scurte "Cântarea
in care se renunţă la caracteristicile României" de
tradiţionale ale poeziei. Alecu Russo,
"Ferestrele" de
Ch. Baudelaire
etc.
Epopeea Relatare poetica a unor aventuri eroice. "Mahabharata",
Lung poem eroic, specie a genului epic. "Ramayama",
"Iliada", "Odiseea"
etc.
Fabula Compoziţie alegorica, cel mai adesea in "Câinele si
versuri, care ilustrează o morala. căţelul" de Gr.
Personajele sunt adesea animale ale căror Alexandrescu etc.
trăsături sunt asemenea oamenilor pe
care-i reprezintă si care sunt ironizate.
Schiţa Specie a genului epic in proza de mici "Momente si

1
 proporţii in care e surprins un singur schite" de I.L.
moment din viata unui personaj Caragiale
Nuvela Scurta compoziţie literara de ficţiune, la "Alexandru
început sinonima cu povestirea. Lăpuşneanul" de
Costache
Negruzzi sa.
Romanul Specie a genului epic cu o acţiune "Cei trei
complexa la care participa un număr mare muschetari" de Al.
de personaje si care realizează o imagine Dumas, "Ciocoii
complexa a societăţii evocate. vechi si noi" de
Nicolae Filimon
şamd.
b) Tragedia Opera dramatica in versuri care reprezintă "Antigona" de
Genul personaje eroice in situaţii conflictuale, Sofocle
dramat excepţionale, in măsura sa trezească
ic spaima sau mila.
Comedia Specie a genului dramatic care provoacă Ciclul "Chiriţelor"
rasul prin zugrăvirea satirica a moravurilor, de V.Alecsandri,
a tipurilor umane prin succesiunea unor "O scrisoare
situaţii neaşteptate. pierduta" de I.L.
Caragiale etc.
Drama Piesa de teatru asemănătoare tragediei "Despot Vodă" de
prezentând o acţiune violenta sau V.Alecsandri,
dureroasa in care comicul se poate alătura "Năpasta" de I.L.
tragicului. Caragiale etc.
c) Elegia Poem liric al cărui ton e adesea tandru, Tibul, Ovidiu etc.
Genul trist si melancolic. In secolul al XV-lea,
liric elegia tinde sa dobândească un caracter
filozofic.
Oda Poem cântat la vechii greci. La moderni, V. Hugo, Puskin
poem liric de înalta inspiraţie, compus din
strofe simetrice. Asemenea cântecelor
corului oda avea o compoziţie triadica.
Pastelul Termen provenit din limba franceza V. Alecsandri prin
semnificând pictura cu creioane moi. De la ciclul "Pasteluri"
pictura in pastel termenul s-a extins in
literatura definind delicateţea unei descrieri
lirice.
Meditaţia Specie a genului liric in versuri in care e Gr. Alexandrescu,
(filozofica) descris un fenomen din natura ale cărui "Meditaţie",
concluzii devin valabile si pentru oameni. Eminescu
Satira Opera in general in versuri in care autorul Gr. Alexandrescu,
ironizează ridicolul contemporanilor sau le "Satira. Duhului
conturează viciile. meu"
Pamfletul Specie a genului liric in care sunt criticate Ion Heliade
defectele unei persoane, societăţii cu Rădulescu,
intenţia îndreptării. Poate fi in proza sau in Grigore
versuri. Alexandrescu.
Sonetul Piesa lirica alcătuita din patrusprezece Dante, Petrarca,
versuri cu aceeaşi măsura dispusa in doua Leonardo da
catrene cu rima îmbrăţişată. Este o poezie Vinci,
cu forma fixa cea mai frecventata. Michelangelo etc.
Rondelul Poezie cu forma fixa alcătuit din trei catren Al. Macedonski

2
 si un vers izolat. Versurile 1 si 2 sunt prin "Poema
identice cu versurile 7 si 8. rondelurilor"
Gazel Poezie cu forma fixa alcătuită din strofe cu G. Coşbuc, M.
2 versuri; originara din literaturile orientale, Eminescu,
ajunge in Europa la începutul secolului XIX Goethe
Glossa Se naşte in Spania secolului al XV-lea. M. Eminescu,
Specie a genului liric cu forma fixa. Prima "Glossă"
strofa e alcătuita din 4, 6, sau 8 versuri ce
conţin tema de baza. Fiecare vers e
comentat intr-o strofa speciala de aceeaşi
mărime cu prima. Ultima strofo o
reproduce pe prima cu ordinea inversata a
versurilor.
Proce- Metafora Comparaţie subînţeleasă in virtutea căreia "Credinţa-i val,
dee cuvântul-obiect ia locul cuvântului-imagine. iubirea-i vânt/ Si
artisti- Prin extensie limbajul figurat in general e viata-i fum" (G.
ce metaforic. Coşbuc)
a)Tropi
Metonimia Metonymia (gr)= înlocuirea unui cuvânt cu "La noi sunt
altul. Înlocuirea efectului cu cauza si lacrimi multe "(O.
invers, a operei cu autorul si invers. E Goga)
înrudita cu metafora.
Sinecdoca Synekdoche (gr)= cuprindere la un loc. "Si a fost de veste
Procedeu artistic in care partea presupune lumea plina
întregul, singularul presupune pluralul. Ca steagul
turcului se
închina" (G.
Coşbuc)
b) Alegorie Descriere sau naraţiune care, pentru a "Ca la nunta mea/
Figuri exprima o idee generala sau abstractă A căzut o stea"
de stil recurge la o suita de metafore. ("Mioriţa")
Aliteraţia Repetarea unei consoane sau a unui grup "Si zalele-i zuruie
de consoane la începutul sau in interiorul crunte" (G.
cuvintelor, pentru efectul muzical. Coşbuc)
Antiteza Apropierea a doi termeni opuşi pentru a "Vremea trece,
pune mai bine in valoare caracteristicile vremea vine" (M.
lor. Eminescu)
Comparaţia Figura de stil constând in punerea in "Si e linişte pe
paralel a doi termeni, in temeiul unor dealuri/ Ca-ntr-o
asemănări, pentru a scoate in evidenta mânăstire arsa"
caracteristice unuia dintre ei. (G. Coşbuc)
Epitetul Cuvântul adăugat unui substantiv sau verb "Si clopotele de
pentru a-l califica in intenţii estetice. alarma răsuna
răguşit" (M.
Eminescu)
Hiperbola Mărirea sau micşorarea exagerata a "Gigantica poart-o
realităţii in scopuri expresive cupola pe frunte"
(G. Coşbuc)
Litota Negarea sau diminuarea unei idei, a unui "Si ce fata
sentiment pentru a le pune mai puternic in frumuşică/ Are
lumina. mama" (G.
Coşbuc)
Oximoro- Oxys (gr)= inteligent si moros

3
 nul (gr)=prostănac. Asocierea paradoxala a
doi termeni cu efecte expresive
surprinzătoare.
Personifi- Atribuirea de calităţi omeneşti unor lucruri, "Sara pe deal
carea fiinţe, abstracţiuni. Forma particulara de buciumul suna cu
metafora. jale" (M.
Eminescu)
c) Enumeraţia Enunţarea succesiva a părţilor "Boierii sunt slabi
Elemen componente ale unui întreg pentru a de fire/ Braţul,
te de obţine un anumit efect. haina, fata, inima,
sintaxa totu-i subţire"
poetica (B.P. Hasdeu)
Repetiţia Figura de stil cuprinzătoare constând in "Ce se aude? Ce
repetarea in intenţii expresive a unor nu se aude?/ Si
sunete, cuvinte, sintagme când se aude de
ce nu s-aude?
Când nu s-aude?/
Si cine aude când
se aude? (M.
Sorescu)
Inversiu- Forţarea topicii normale, abaterea de la "Degetele pline
nea succesiunea obişnuita a termenilor pentru de împunsături/
a sublinia un anumit cuvânt. Nu au de sânge
doua picături" (M.
Eminescu)
Interogaţia Procedeu artistic care subliniază "Unde eşti tu
(Exclama- participarea afectiva a scriitorului care Ţepeş-Doamne?"
ţia) retorica pare ca este transpus in pielea (M. Eminescu)
personajului sau trăieşte intens acţiunea si
vrea sa atragă atenţia asupra unui lucru.
Structu Expozi- Partea introductiva a unei opere literare in
ra ţiunea care se prezintă cadrul acţiunii si unele
operei personaje.
literare
Intrigă Faptele importante care determin,
afectează, cursul acţiunii si fără de care
acţiunea nu ar mai fi interesanta.
Desfăşura- Faptele determinate de intriga, de cea mai
rea acţiunii mare întindere in povestire
Punctul Momentul de maxima intensitate in
culminant desfăşurarea acţiunii.
Deznodă- Ultima parte a unei opere literare
mântul marchează sfârşitul acţiunii, si al operei.
Dialog Fragmentul ce reproduce discuţia dintre
doua sau mai multe personaje
Descrierea Opera (sau fragmentul) literara in care
scriitorul înfăţişează trăsăturile
caracteristice ale unui colt din natura sau
al unui anumit lucru.
Caracteri- Desprinderea trăsăturilor caracteristice,
zarea fizice si morale, ale unui personaj.
Epilogul Partea finala a lucrării in care autorul
rezuma concluziile sale, subliniază

4
 anumite idei din opera sa si face
cunoscuta pe scurt evoluţia viitoare a
personajelor.
Episodul Acţiune secundara a unei opere narative,
având un rol relativ independent sau poate
fi doar o parte relativ independenta a unei
opere.
Prologul Parte introductiva a unei opere literare
dramatice, muzicale care prezintă
evenimentele premergătoare acţiunii.
Stilul Totalitatea mijloacelor artistice pe care le
foloseşte autorul pentru a obţine efecte de
ordin artistic.