Specia Definitia Clasificarea Particularitati Exemple

specie lirica caracte - ¤Termenul vine din pictura- V.Alecsandri

ristica romanilor, in centrul insemnind un ta- blou realizat “Miezul iernii”
Pastel careia se afla in creioane colorate. “Geul iernii”
descrierea naturii,in -sotita ¤Obiectivul descris este un Ion Pillat “Iarna”
de afectiunea pretext pentru trezirea unor I.H.Herdelea
autorului. Termenul a sentimente transmise cititorului “Zburatorul”
fost folosit in poezia la pers.| sau - ||a . I.H.Radulescu;
noastra pentru prima ¤Prin motivul literar al rela- tiei G.Cosbuc;
oara de V.Alecsandri. om-natura se exprima St.O.Iosif;
In literarura universala trasaturile sufletesti legate de Ion Pillat
Goethe,Heine,Verlaine aspectul descris.
¤Predomina adjectivele si
substantivele.

Oda Specie a genului liric in care ~religioasa ¤Are caracter solemn si de G.Cosbuc
se elogiaza ~filosofica adresare. „Patria romana”
personalitati, fapte ~sacrala ¤Incepe cu o invocatie retorica. M.Eminescu
eroice ; veneratie si ~erotica ¤Ton solemn, intensa vibratie „Oda”(in metru
premarire fata de Di- ~eroica lirica. antic)
vinitate.A aparut in ~personale ¤Ritm amplu si avintat. N.Stanescu
Grecia antica caracte- ¤Sentimente de preama –rire si “Oda bucuriei”
rizindu-se prin forma adoratie. V.Alecsandri
prozaica aproape fixa. ¤Concentrarea sentimente- lor “Oda ostasilor
A fost sustinuta de muzica intr-o forma adecvata. romani “
de cor si chiar ¤Exprimarea directa prin Horatiu
de punere in scena intermediul monologului . “Ode”
¤Ultima strofa contine un P.B.Shelley
indemn. “Oda vintului din
¤Oda care se cinta se apus”
numeste mars .

Imnul Specie liricei cetate- ~religios ¤Incepe cu o invocatie re- V.Alecsandri

nesti (asemenea odei) ~national torica. “Imnul lui Stefan
in care se preamaresc ~international ¤Contine indemnuri , accente cel Mare”
evenimente de impor- ~pagin afective. “Un rasunet”-
tanta nationala :eroi, ~ebraic ¤ Caracter retoric .Tonul imnul Romaniei
idei,evenimente. ~erotica mobilizator.
~filosofica ¤Evoca epoci,persoane
glorioase.
¤ Meditatie solemna.

Meditatia Poezie lirica care ¤Se abordeaza probleme M .Eminescu

cuprinde reflectii mari legate de existenta “La steaua”;
filosofice asupra lumii omului pe pamint. “Ce te legeni..”
si vietii.Se inspira din ¤Reprezinta o forma supe- Ion Pillat
problemele mari ale rioara a liricii si apare ,de “Aci sosi pe vre-
filosofiei despre obicei ,in eopoca de ma- muri”
univers,divinitate ,su- turitate a unei literaturi. Gr.Alexandrescu
flet,originea,esenta si “Meditatii,
valoarea vietii,binele, Anul 1840”
frumosul.Se cunosc si Lamartine
meditatii in proza.A
fost cultivata in prero-
mantism si romatism.

Elegia Specie a genului liric , ~erotice ¤ Corespunzatoare boci- M.Eminescu

caracterizata prin ~filosofice tului popular , in care se “Trecut-au anii”;
exprimarea unui senti- ~religioase exprima un sentiment de “O,ramii”
ment de tristete,de ~patriotice tristete,regrete,durere, V.Voiculescu
 regret de melancolie. melancolie. “Luminatorul”
Sentimente elegiacice ¤Uniori are un pronuntat O.Goga
ce se pot identifica la caracter meditativ. “Batrini”
mai multe specii ale ¤In mod clasic ,elegia este In literatura
liricii culte.Elegia este reprezentata de orice poem universala:
considerata muza du- compus din versuri V.Hugo
rerii. La inceputul elegiacice, disti -huri Platon
poezia este scrisa formate din alterna- rea Ovidiu
in distih exprimind hexamentului cu R.M.Rilke
jalea-distihul elegiac. pentamentul. Petrarca
Mai tirziu a inceput sa ¤Tonul este tandru.
exprime sentimente
complexe.
Romanta Poezie lirica sentimen- ~cavalereasca ¤Specie cu aspect erotic, M.Eminescu
tala,de obicei de ~moresca sentimentala,duioasa,tris- “Pe linga plo-
insperatie erotica,cin- ~satirica ta,melancolica. pii fara sot”;
tata pe o melodie lina, ~pastorala ¤ Forma simpla o apropie de “Mai am un
melancolica.In Evul ~burleasca lied. singur dor”;
Mediu romanta denu- ¤Stil simplu: exclamatii, “Dorinta”
mea poemele epice chemari Maria Cuntan
care celebrau fapte is- ¤Textele sunt puse pe “Pe sub
torice,vitejia unor eroi muzica. fereastra-mi
Termenul se foloseste curge-un riu”
ca titlu a unor creatii
poetice diferite ca
tematica.
Idila Specie lirica si erotica ~Pastorala ¤Spre deosebire de pastel M.Eminescu
din sfera poeziei buco- ~bucolica unde natura este subiectul, “Dorinta”;
lice in care este repre- ~egloga in idila accentul cade pe viata “Sara pe del”;
zentata in forma opti- mista pastorala,a obiceiu- “Lacul”
sau idealizata viata si rilor cimpenesti cunoscute V.Alecsandri
dragostea in cadrul rustic. si sub numele de egloga. “Rodica”
In sec. al 18-lea- idila Egloga este in forma de G.Cosbuc
pastorala in forma ritmata dialog(intre un pastor si o “La pirau”;
acutal ele sunt versificate. pastorita) cu sentiment erotic. “Rea de plata”
¤In sec. al 18-lea- idla pastorala St.O.Iosif
in proza ritmata “Doina”
acutal ele sunt versificate N.Labis
¤Natura apare ca decor. “Idila”

~de lauda
Psalmul Specie a liricii religioa- ~de durere ¤Tematica diversa. T.Arghezi
se prin care se inalta ~de pocainta ¤Adresare in forma de mo- “Psaltirea”
laude lui Dumnezeu , nolog. L.Blaga
exprimind setimente ¤Cintece de regret,de ado- “Psalm”
de recunostinta,de im- ratie. Al.Macedonschi
plorare,de umilinta,de ¤Sunt clasificate in versete “Psalmi mo –
regret,de adoratie,de notate cu cifre arabe. derni”
iubire,de multumire. ¤Sunt alcatuita din mai multe
Pot avea uncaracter de: paragrafe.
rugaciune,oda ,elegie ¤Se folosesc termeni
sacra. metafotici,monologul si
dialogul mistic.
 Epigrama O poezie lirica cu un ¤Continut politic . Al.Vlahuta
continut politic , di – ¤Forma restrinsa(de obicei un C.Negruzzi
dactic ,de forma re – strinsa catren). G.Topirceanu
,in care se sati- rizeaza ¤Atitudine :ironica sau sar- E.Tarlapan
defecte,vicii si castica. Voltaire
obiceiuri omenesti .La Lessing
grecii vechi ,epigrama Martial
ca si epitaful ,si epigraful
desemna in-
scriptiile scurte de pe
pietre funerare sau de pe
opere de arta.

Epistola Specie literara a ve -chiului ¤Este sub forma de scri- M.Eminescu

gen didactic sau soare. C.Bolliac
a genului liric,sub forma ¤Adresate unei persoane riale Horatiu
de scrisoare. sau imaginare. Voltaire
¤Se abordeaza teme filo- Poe
sofice,morale,artistice,
familiare.

Rondelul: e poezia cu forma fixa, avand numai doua rime si un refren (de unul,
doua pana la opt versuri) care deschide poezia si care este reluat, partial sau
integral, la mijlocul si la sfarsitul ei. Rondelul a aparut in Franta medievala si numea
la origine un cantec si un dans.

Ex. ,,Rondelul rozelor de august’’ de A. Macedonsky

Sonetul: e poezia cu forma fixa si este alcatut din 14 versuri, grupate in 2 catrene
si 2 tertete, ultimul vers fiind o concluzie a intregului continut al poeziei. El is are
originea in literatura italiana a secolului al XIV-lea, fiind specific poetilor Dante si
Petrarca. Sonetul lui Shakespeare este alcatuit din trei catrene s doua versuri finale,
drept concluzie.

Ex.: ,,Cand insusi glasul’’ de M. Eminescu