Specia Definiţia Clasificarea Particularităţi Exemple

specie lirică caracte - ¤Termenul vine din V.Alecsandri

ristică românilor, în pictură-însemnînd un ta- “Miezul iernii”
Pastel centrul căreia se află blou realizat în creioane “Geul iernii”
descrierea naturii,în colorate. Ion Pillat
-soţită de afecţiunea ¤Obiectivul descris este un “Iarna”
autorului. Termenul a pretext pentru trezirea I.H.Herdelea
fost folosit în poezia unor sentimente transmise “Zburătorul”
noastră pentru prima cititorului la pers.| sau |||a . I.H.Rădulescu;
oară de V.Alecsandri. ¤Prin motivul literar al rela- G.Coşbuc;
ţiei om-natură se exprimă Şt.O.Iosif;
In literarura universală
trăsăturile sufleteşti legate Ion Pillat
Goethe,Heine,Verlaine
de aspectul descris.
¤Predomină adjectivele şi
substantivele.

Oda Specie a genului liric ~religioasă ¤Are caracter solemn şi G.Coşbuc

în care se elogiază ~filosofică de adresare. „Patria română”
personalităţi, fapte ~sacrală ¤Incepe cu o invocaţie M.Eminescu
eroice ; veneraţie şi ~erotică retorică. „Odă”(în
premărire faţă de Di- ~eroică ¤Ton solemn, intensă metru antic)
vinitate.A apărut în ~personale vibraţie lirică. N.Stănescu
Grecia antică caracte- ¤Ritm amplu şi avîntat. “Oda
rizîndu-se prin formă ¤Sentimente de preamă – bucuriei”
prozaică aproape fixă. rire şi adoraţie. V.Alecsandri
A fost susţinută de ¤Concentrarea “Oda ostaşilor
muzică de cor şi chiar sentimente- lor într-o români “
de punere în scenă formă adecvată. Horaţiu
¤Exprimarea directă prin “Ode”
P.B.Shelley
intermediul monologului .
“Oda vîntului
¤Ultima strofă conţine un din apus”
îndemn.
¤Oda care se cîntă se
numeşte marş .

Imnul Specie liricei cetăţe- ~religios ¤Incepe cu o invocaţie re- V.Alecsandri

neşti (asemenea odei) ~naţional torică. “Imnul lui
în care se preamăresc ~internaţion ¤Conţine îndemnuri , Ştefan cel
evenimente de impor- al accente afective. Mare”
tanţă naţională :eroi, ~păgîn ¤ Caracter retoric .Tonul “Un răsunet”-
idei,evenimente. imnul României
~ebraic mobilizator.
~erotică ¤Evocă epoci,persoane
~filosofică glorioase.
¤ Meditaţie solemnă.
Meditaţia Poezie lirică care ¤Se abordează probleme M .Eminescu
cuprinde reflecţii mari legate de existenţa “La steaua”;
filosofice asupra lumii omului pe pămînt. “Ce te legeni..”
şi vieţii.Se inspiră din ¤Reprezintă o formă Ion Pillat
problemele mari ale supe- rioară a liricii şi “Aci sosi pe
filosofiei despre apare ,de obicei ,în vre-
univers,divinitate ,su- muri”
eopoca de ma- turitate a
Gr.Alexandresc
flet,originea,esenţa şi unei literaturi. u
valoarea vieţii,binele, “Meditaţii,
frumosul.Se cunosc şi Anul 1840”
meditaţii în proză.A Lamartine
fost cultivată în prero-
mantism şi romatism.

Elegia Specie a genului liric , ~erotice ¤ Corespunzătoare boci- M.Eminescu

caracterizată prin ~filosofice tului popular , în care se “Trecut-au
exprimarea unui senti- ~religioase exprimă un sentiment de anii”;
ment de tristeţe,de ~patriotice tristeţe,regrete,durere, “O,rămîi”
regret de melancolie. melancolie. V.Voiculescu
Sentimente elegiacice ¤Uniori are un pronunţat “Luminătorul”
O.Goga
ce se pot identifica la caracter meditativ.
“Bătrîni”
mai multe specii ale ¤In mod clasic ,elegia In literatura
liricii culte.Elegia este este reprezentată de universală:
considerată muza du- orice poem compus din V.Hugo
rerii. La începutul versuri elegiacice, disti Platon
poezia este scrisă în -huri formate din alterna- Ovidiu
distih exprimînd rea hexamentului cu R.M.Rilke
jalea-distihul elegiac. pentamentul. Petrarca
Mai tîrziu a început să ¤Tonul este tandru.
exprime sentimente
complexe.

Romanţa Poezie lirică sentimen- ~cavalerească ¤Specie cu aspect erotic, M.Eminescu

tală,de obicei de ~morescă sentimentală,duioasă,tris- “Pe lîngă plo-
insperaţie erotică,cîn- ~satirică tă,melancolică. pii fără soţ”;
tată pe o melodie lină, ~păstorală ¤ Formă simplă o apropie “Mai am un
melancolică.In Evul ~burlească de lied. singur dor”;
“Dorinţa”
Mediu romanţa denu- ¤Stil simplu: exclamaţii,
Maria Cunţan
mea poemele epice chemări “Pe sub
care celebrau fapte is- ¤Textele sunt puse pe fereastra-mi
torice,vitejia unor eroi muzică. curge-un rîu”
Termenul se foloseşte
ca titlu a unor creaţii
poetice diferite ca
tematică.
Idila Specie lirică şi erotică ~Pastorală ¤Spre deosebire de pastel M.Eminescu
din sfera poeziei buco- ~bucolică unde natura este “Dorinţa”;
lice în care este repre- ~eglogă subiectul, “Sara pe del”;
zentată în formă opti- în idilă accentul cade pe “Lacul”
mistă sau idealizată viaţa pastorală,a obiceiu- V.Alecsandri
viaţa şi dragostea în rilor cîmpeneşti “Rodica”
G.Coşbuc
cadrul rustic. cunoscute
“La pîrău”;
In sec. al 18-lea- idila şi sub numele de eglogă. “Rea de plată”
păstorală în formă Egloga este în formă de Şt.O.Iosif
ritmată acutal ele sunt dialog(intre un păstor şi o “Doina”
versificate. păstoriţă) cu sentiment N.Labiş
erotic. “Idilă”
¤In sec. al 18-lea- idla
păstorală în proză ritmată
acutal ele sunt versificate
¤Natura apare ca decor.

Psalmul Specie a liricii religioa- ~de laudă ¤Tematică diversă. T.Arghezi

se prin care se înalţă ~de durere ¤Adresare în formă de “Psaltirea”
laude lui Dumnezeu , ~de pocăinţă mo- L.Blaga
exprimînd setimente nolog. “Psalm”
de recunoştinţă,de im- ¤Cîntece de regret,de Al.Macedons
plorare,de umilinţă,de ado- chi
regret,de adoraţie,de raţie. “Psalmi mo –
iubire,de mulţumire. ¤Sunt clasificate în versete derni”
Pot avea uncaracter de: notate cu cifre arabe.
rugăciune,odă ,elegie ¤Sunt alcătuită din mai
sacră. multe paragrafe.
¤Se folosesc termeni
metafotici,monologul şi
dialogul mistic.

Epigrama O poezie lirică cu un ¤Conţinut politic . Al.Vlăhuţă

conţinut politic , di – ¤Forma restrînsă(de C.Negruzzi
dactic ,de formă re – obicei un catren). G.Topîrceanu
strînsă ,în care se sati- ¤Atitudine :ironică sau E.Tarlapan
rizează defecte,vicii şi sar- Voltaire
obiceiuri omeneşti .La castică. Lessing
grecii vechi ,epigrama Marţial
ca şi epitaful ,şi
epigraful desemna in-
scripţiile scurte de pe
pietre funerare sau de
pe opere de artă.
Epistolă Specie literară a ve ¤Este sub formă de scri- M.Eminescu
-chiului gen didactic sau soare. C.Bolliac
a genului liric,sub forma ¤Adresate unei persoane Horaţiu
de scrisoare. riale sau imaginare. Voltaire
¤Se abordează teme filo- Poe
sofice,morale,artistice,
familiare.

Poezie lirică scurtă care După caracter ¤O mică piesă de dra – C.Pavelescu
exprimă sentimente de- pot fi: goste (3,4,14 versuri) cu “Madrigal
Madrigalul licate sau complicate. ~satiric conţinut idilic ,apoi trist”
Compoziţie muzicală ~idilic didactic şi satiric Tasso
polifonică pentru cor a ~didactic ¤Cîntătă fără reguli pre Petrarca
Boccaccio
capella.In lirica italiană -cise în previnţa
apare în secolul al 14- versifica- ţiei.
lea ¤Sentimente delicate.
In Franţa s-a răspîndit ¤Din madrigalul poetic s-a
în secolul 16-18. desprins madrigalul muzi-
cal.

Pamfletul Specie litrară în versuri ¤Caracter polemic,satiric, Camil Petrescu

sau în proză care se re- violent-în adresa unor T.Arghezi
marcă orin caracter sa- per- N.D.Cocea
tiric.Se dezvoltă în soane,atitudini,concepţii, Swift
Voltaire
sec.al XVIII-lea moravuri,realităţi sociale,
politice

Rondelul Specie lirică de formă ¤Incepe cu un refren , re- N.Costencu

fixă alcătuită din 13 luat parţial sau integral la “Rondelul
sau 14 versuri,grupate mijloc şi la sfîrşit,avînd doinei”
în 3 catrene şi un vers numai două rime. Al.Macedonschi
independent. Este o ¤Primele două versuri, “Rondelul roze-
specie întîlnită foarte care sintetizează motivul lor de august”;
“Rondelul roze-
rar. A fost cultivată liric, sunt identice sau
lor ce mor”
îndeosebi în lirica medi- foarte asemănătoare. Clement Marot
evală şi mai tîrziu de ¤Are 13 versuri sau 14 dis- Fr.Villon
parnasieni.Rondelul puse în trei strofe.
apare în sec. XV în ¤Primul vers este identic
Franţa prin poeţii cu al şaptelea şi al
Villon, Climet Marot. treisprezecelea,iar al
Macedonschi preea mo- doilea cu al patrulea şi cu
delul rondelurilor de la ultimul vers.
poeţii francezi Maurice ¤Rimele sunt numai doua.
Rollinat şi Th de
Bonville.
 Poezie lirică de formă ~italian ¤Forma fixă:2 catrene şi M.Eminescu
fixă compusă din 14 ~englez 2 terţine,nu se admite “Vorbeşte-
Sonetul versuri grupate în două ~neregulat repetarea cuvintelor cu ncet”
catrene şi două terţine , ~scurt excepţie construcţiilor “Afară-i
ultimul vers,fiind o con- inversat gramaticale(conjuncţii şi toamnă”
cluzie a întregii poezii . prepoziţii). O.Goga
“Sonet”
Sonetul românesc ur - ¤ Catrenile au rima
Dante
mează modelul sonetu- îmbrăţişată,iar terţinele Petrarca
lui italian.A apărut în rimă liberă,variată. Michelangelo
sec.al XIII-lea la fran - ¤Ultimul vers exprimă o Shakespeare
cezi (poezia trubaduri- sentinţă,o concluzie.
lor),apoi în Renaşterea ¤In catrene e prezentă o
itliană şi restul Europii temă ascendentă,în ter-
sec. XVI .Se cunosc şi ţine-tematica descendentă
tipul de sonet neregulat ¤Sonetul italian şi cel
cultivatde Shakespeare – român au versul de
trei catrene cu rime unsprezece silbe şi ritmul
alternative,diferite în iambic.
fiecare catren.Există şi
sonet scurt inversat în
care terţinele preced
catrenele.
Glosă Poezie de formă fixă ~filosofică ¤Fiecare vers din prima M.Eminescu
alcătuită tot din atîtea ~gnomica strofă este consemnat (glosă de tip
strofe cîte versuri are ~sentenţios succesiv în cîte o strofă german)
prima strofă. următoare. M.Codreanu
Prima strofă introdu- ¤Fiecare vers din prima (glosă de tip
ce tema poeziei .Glosa stro- fă conţine tema de francez)
de tip francez cuprinde bază. Boniface
şase strofe,iar ce de tip ¤Incepînd cu strofa a doua Hetrat
german-zece strofe fiecare vers din prima stro-
fă este comentat.
¤Structura iniţială şi cea fi-
nală constituie un cadru.
¤Creaţie lirică de factură
clasică.

Gazelul Poezie de formă fixă ¤Este alcătuit din versuri M.Eminescu

care este alcătuită în care numai primul distih În postume
dintr-un variabil de di- rimează,următoarele disti- Gazel ,
stihuri,avînd aceeaşi huri obţinîndu-şi plasticita- mottoul la
rimă cu cele două ver tea prin repetarea ,în al Călin(File
-suri ale distihului doilea vers a fiecărui distih, din poveste)
inţial. a rimei din primul distih. G.Coşbuc
¤Distihurile se constituie ca Gazel şi
adevărate maxime Lupta vieţii
Hafiz
Doina Cîntic liric popular ,ce ~de jale ¤Din punct de vedere muzi-
exprimă în mod direct ~de dor cal este alcătuită din două
cele mai sublime senti- ~de dragoste părţi una tristă şi alta
mente ale poporului. ~de înstrăina- vioaie cu caracter dansant.
Este o specie proprie re ¤Incărcătură metaforică
numai românilor.Se mai ~de noroc ¤Ritm trohaic
numeşte cîntec de ~de soartă ¤Rima împerecheată,măsu-
frunză ,deoarece începe ~de haiducie ra de 7-8 silabe
cu “frunză verde” .