Genul liric

Genul liric cuprinde operele literare în care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic)
gândurile, ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. În genul liric domină viziunea și
transfigurarea artistică, autorul apelând la tehnici aluzive si asociative, creând un univers de mare
forță de sugestie ce se adresează sensibilității cititorului. Este, din acest motiv, genul literar al
discursului subiectiv, exprimând sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor. De
obicei, discursul genului liric este la persoana întâi, dar este folosită și persoana a II-a.
Speciile genului liric
Specia Definiţia Clasificarea Particularităţi Exemple
specie lirică caracte - ¤Termenul vine din V.Alecsandri
ristică românilor, în pictură-însemnînd un “Miezul iernii”
Pastel centrul căreia se află ta- blou realizat în “Geul iernii”
descrierea naturii,în - creioane colorate. Ion Pillat
soţită de afecţiunea ¤Obiectivul descris este “Iarna”
autorului. Termenul a un pretext pentru trezirea I.H.Herdelea
fost folosit în poezia unor sentimente transmise “Zburătorul”
noastră pentru prima cititorului la pers.| sau |||a . I.H.Rădulescu;
oară de V.Alecsandri. ¤Prin motivul literar al G.Coşbuc;
rela- ţiei om-natură se Şt.O.Iosif;
In literarura
exprimă trăsăturile Ion Pillat
universală
sufleteşti legate de
Goethe,Heine,Verlain
aspectul descris.
e
¤Predomină adjectivele şi
substantivele.

Oda Specie a genului liric ~religioasă ¤Are caracter solemn şi G.Coşbuc

în care se elogiază ~filosofică de adresare. „Patria
personalităţi, fapte ~sacrală ¤Incepe cu o invocaţie română”
eroice ; veneraţie şi ~erotică retorică. M.Eminescu
premărire faţă de Di- ~eroică ¤Ton solemn, intensă „Odă”(în
vinitate.A apărut în ~personale vibraţie lirică. metru antic)
Grecia antică ¤Ritm amplu şi avîntat. N.Stănescu
caracte- ¤Sentimente de preamă “Oda
rizîndu-se prin formă –rire şi adoraţie. bucuriei”
prozaică aproape ¤Concentrarea V.Alecsandri
fixă. sentimente- lor într-o “Oda ostaşilor
A fost susţinută de formă adecvată. români “
muzică de cor şi chiar ¤Exprimarea directă prin Horaţiu
“Ode”
de punere în scenă intermediul
P.B.Shelley
monologului . “Oda vîntului
¤Ultima strofă conţine din apus”
un
îndemn.
¤Oda care se cîntă se
numeşte marş .

Imnul Specie liricei cetăţe- ~religios ¤Incepe cu o invocaţie V.Alecsandri

neşti (asemenea odei) ~naţional re- torică. “Imnul lui
în care se preamăresc ~internaţional ¤Conţine îndemnuri , Ştefan cel
evenimente de ~păgîn accente afective. Mare”
impor- ~ebraic ¤ Caracter retoric .Tonul “Un răsunet”-
imnul
tanţă naţională :eroi, ~erotică mobilizator.
României
idei,evenimente. ~filosofică ¤Evocă epoci,persoane
 glorioase.
¤ Meditaţie solemnă.

Meditaţi Poezie lirică care ¤Se abordează probleme M .Eminescu

a cuprinde reflecţii mari legate de existenţa “La steaua”;
filosofice asupra lumii omului pe pămînt. “Ce te legeni..”
şi vieţii.Se inspiră din ¤Reprezintă o formă Ion Pillat
problemele mari ale supe- rioară a liricii şi “Aci sosi pe
filosofiei despre apare ,de obicei ,în vre-
muri”
univers,divinitate ,su- eopoca de ma- turitate a
Gr.Alexandresc
flet,originea,esenţa şi unei literaturi. u
valoarea “Meditaţii,
vieţii,binele, Anul 1840”
frumosul.Se cunosc şi Lamartine
meditaţii în proză.A
fost cultivată în
prero-
mantism şi romatism.

Elegia Specie a genului ~erotice ¤ Corespunzătoare boci- M.Eminescu

liric , ~filosofice tului popular , în care se “Trecut-au
caracterizată prin ~religioase exprimă un sentiment de anii”;
exprimarea unui ~patriotice tristeţe,regrete,durere, “O,rămîi”
senti- melancolie. V.Voiculescu
ment de tristeţe,de ¤Uniori are un pronunţat “Luminătorul”
O.Goga
regret de caracter meditativ.
“Bătrîni”
melancolie. ¤In mod clasic ,elegia In literatura
Sentimente este reprezentată de universală:
elegiacice ce se pot orice poem compus din V.Hugo
identifica la mai versuri elegiacice, disti - Platon
multe specii ale liricii huri formate din alterna- Ovidiu
culte.Elegia este rea hexamentului cu R.M.Rilke
considerată muza du- pentamentul. Petrarca
rerii. La începutul ¤Tonul este tandru.
poezia este scrisă în
distih exprimînd
jalea-distihul elegiac.
Mai tîrziu a început
să
exprime sentimente
complexe.

Romanţa Poezie lirică ~cavalerească ¤Specie cu aspect erotic, M.Eminescu

sentimen-tală,de ~morescă sentimentală,duioasă,tri “Pe lîngă plo-
obicei de insperaţie ~satirică s- pii fără soţ”;
erotică,cîn- ~păstorală tă,melancolică. “Mai am un
tată pe o melodie ~burlească ¤ Formă simplă o singur dor”;
“Dorinţa”
lină, apropie de lied.
Maria Cunţan
melancolică.In Evul ¤Stil simplu: exclamaţii, “Pe sub
Mediu romanţa denu- chemări fereastra-mi
mea poemele epice ¤Textele sunt puse pe curge-un rîu”
care celebrau fapte muzică.
is-
 torice,vitejia unor
eroi
Termenul se foloseşte
ca titlu a unor creaţii
poetice diferite ca
tematică.

Idila Specie lirică şi erotică ~Pastorală ¤Spre deosebire de pastel M.Eminescu

din sfera poeziei buco- ~bucolică unde natura este subiectul, “Dorinţa”;
lice în care este repre- ~eglogă în idilă accentul cade pe “Sara pe del”;
zentată în formă opti- viaţa pastorală,a obiceiu- “Lacul”
mistă sau idealizată rilor cîmpeneşti V.Alecsandri
viaţa şi dragostea în cunoscute “Rodica”
G.Coşbuc
cadrul rustic. şi sub numele de eglogă.
“La pîrău”;
In sec. al 18-lea- idila Egloga este în formă de “Rea de plată”
păstorală în formă dialog(intre un păstor şi o Şt.O.Iosif
ritmată acutal ele sunt păstoriţă) cu sentiment “Doina”
versificate. erotic. N.Labiş
¤In sec. al 18-lea- idla “Idilă”
păstorală în proză ritmată
acutal ele sunt versificate
¤Natura apare ca decor.

Psalmul Specie a liricii religioa- ~de laudă ¤Tematică diversă. T.Arghezi

se prin care se înalţă ~de durere ¤Adresare în formă de mo- “Psaltirea”
laude lui Dumnezeu , ~de pocăinţă nolog. L.Blaga
exprimînd setimente ¤Cîntece de regret,de ado- “Psalm”
de recunoştinţă,de im- raţie. Al.Macedonschi
plorare,de umilinţă,de ¤Sunt clasificate în versete “Psalmi mo –
regret,de adoraţie,de notate cu cifre arabe. derni”
iubire,de mulţumire. ¤Sunt alcătuită din mai
Pot avea uncaracter de: multe paragrafe.
rugăciune,odă ,elegie ¤Se folosesc termeni
sacră. metafotici,monologul şi
dialogul mistic.

Rondelul Specie lirică de formă ¤Incepe cu un refren , re- luat N.Costencu

fixă alcătuită din 13 parţial sau integral la mijloc şi “Rondelul
sau 14 versuri,grupate la sfîrşit,avînd numai două doinei”
în 3 catrene şi un vers rime. Al.Macedonschi
independent. Este o specie ¤Primele două versuri, care “Rondelul roze-
întîlnită foarte rar. A fost sintetizează motivul liric, sunt lor de august”;
“Rondelul roze-
cultivată identice sau
lor ce mor”
îndeosebi în lirica medi- foarte asemănătoare. Clement Marot
evală şi mai tîrziu de ¤Are 13 versuri sau 14 dis- Fr.Villon
parnasieni.Rondelul puse în trei strofe.
apare în sec. XV în Franţa ¤Primul vers este identic
prin poeţii Villon, Climet cu al şaptelea şi al
Marot. Macedonschi preea treisprezecelea,iar al doilea cu
 mo- delul rondelurilor de la al patrulea şi cu ultimul vers.
poeţii francezi Maurice ¤Rimele sunt numai doua.
Rollinat şi Th de Bonville.

Poezie lirică de formă ~italian ¤Forma fixă:2 catrene şi M.Eminescu

fixă compusă din 14 ~englez 2 terţine,nu se admite “Vorbeşte-
Sonetul versuri grupate în două ~neregulat repetarea cuvintelor cu ncet”
catrene şi două terţine , ~scurt inversat excepţie construcţiilor “Afară-i
ultimul vers,fiind o con- gramaticale(conjuncţii şi toamnă”
cluzie a întregii poezii . prepoziţii). O.Goga
“Sonet”
Sonetul românesc ur - ¤ Catrenile au rima
Dante
mează modelul sonetu- îmbrăţişată,iar terţinele Petrarca
lui italian.A apărut în rimă liberă,variată. Michelangelo
sec.al XIII-lea la fran - ¤Ultimul vers exprimă o Shakespeare
cezi (poezia trubaduri- sentinţă,o concluzie.
lor),apoi în Renaşterea ¤In catrene e prezentă o
itliană şi restul Europii temă ascendentă,în ter-
sec. XVI .Se cunosc şi ţine-tematica descendentă
tipul de sonet neregulat ¤Sonetul italian şi cel
cultivatde Shakespeare – român au versul de
trei catrene cu rime unsprezece silbe şi ritmul
alternative,diferite în iambic.
fiecare catren.Există şi
sonet scurt inversat în
care terţinele preced
catrenele.

Doina Cîntic liric popular ,ce ~de jale ¤Din punct de vedere muzi-
exprimă în mod direct ~de dor cal este alcătuită din două
cele mai sublime senti- ~de dragoste părţi una tristă şi alta
mente ale poporului. ~de înstrăina- vioaie cu caracter dansant.
Este o specie proprie re ¤Incărcătură metaforică
numai românilor.Se mai ~de noroc ¤Ritm trohaic
numeşte cîntec de ~de soartă ¤Rima împerecheată,măsu-
frunză ,deoarece începe ~de haiducie ra de 7-8 silabe
cu “frunză verde” .