Eleva : Guetu Cristina

Clasa : VIII-a C

Genul liric
1. Definitie :
Genul liric cuprinde operele literare n care autorul i exprim direct, nemijlocit
gndurile, ideile i sentimentele. Este din acest motiv cel mai subiectiv gen literal care
exprim nemijlocit sentimentele prin intermediul figurilor de stil i simbolurilor. n cele mai
multe cazuri, genul liric este o literatur scris la persoana nti.

2. Caracteristici :
- sentimente, idei, conceptii, atitudini exprimate direct.
- compozitia textului liric : secvente lirice, planuri, tablouri.
- eul liric marcat in text prin pronume si verbe la persoana I sau sugerat prin stari
lirice.
- mijloace expresive : fonetic, lexical, morfologic, sintactic, stilistic (figuri de stil).
- imagini artistice : auditive, vizuale, olfactive.
- cadrul liric : coordonate spatiale si temporale subiective.
- atmosfera lirica : romantica, melancolica, apasatoare, sumbra, solemna, plina de voie
buna, optimista, pesimista.
- moduri de expunere : descrierea, monologul, confesiunea, meditatia.
- elemente prozodice : strofe, masura versurilor, rima, ritm.
Uneori, sentimentele autorului intra in rezonana cu simmintele cititorului,
intmplare fericita, ce da valoarea operei si, uneori, viaa lunga a acesteia.

3. Specii :
a) Pastelul :
Definitie:
Specie a poeziei lirice, in care autorul descrie un tablou din natura (priveliste,
moment al unei zile sau anotimp, aspecte din fauna si flora), prin intermediul caruia isi
exprima direct anumite sentimente.

Caracteristici:

- aspectele din natura pot fi peisaje de mari sau mici dimensiuni, un element al
naturii (detaliu al unui anumit cadru natural mai larg sau un fenomen natural), poetii
scotand in evidenta notele caracteristice fiecarui aspect descris.

- pastelurile pot sa descrie aspectele din viata plantelor si a animalelor,

transformarile din natura datorita ciclurilor anotimpurilor sau muncile agricole
specifice fiecarui anotimp, teme intalnite in pastelurile lui Vasile Alecsandri, George
Cosbuc, Ion Pillat s.a.
- modul de expunere predominant este descrierea, iar cand poetul zugraveste un
peisaj de dimensiuni impresionante, infatisand fenomenele (aspectele) in succesiunea
lor, pastelul dobandeste caracteristicile unui tablou in versuri.
- aspectele zugravite si sentimentele scriitorului sunt puse in evidenta prin
intermediul imaginilor artistice, predominante fiind cele vizuale, locul culorilor din
pictura fund luat de figurile de stil, intre care epitetele cromatice ocupa un loc
privilegiat.
- termenul vine din picture - insemnind un tablou realizat in creioane colorate.
- obiectivul descris este un pretext pentru trezirea unor sentimente transmise
cititorului la pers.| sau - ||a .
- prin motivul literar al relatiei omnatura se exprima trasaturile sufletesti
legate de aspectul descris.
- predomina adjectivele si substantivele.

b) Oda :

Definitie:

Specie a poeziei lirice (formata din strofe cu aceeasi forma si cu aceeasi

structura metrica), in care se exprima elogiul, entuziasmul sau admiratia fata de
persoane, de fapte eroice, idealuri, fata de patrie. Oda opate fi eroica, personala,
religioasa sau sacra.

Caracteristici:

- are caracter solemn si de adresare.

- incepe cu o invocatie retorica.
- ton solemn, intensa vibratie lirica.
- ritm amplu si avintat.
- sentimente de preamarire si adoratie.
- concentrarea sentimentelor intr-o forma adecvata.
- exprimarea directa prin intermediul monologului .
- ultima strofa contine un indemn.
- oda care se canta se numeste mars .

c) Imnul :

Definitie:

Poezie sau cntec solemn compus pentru preamarirea unei idei, a unui eveniment,
a unui erou legendar etc. Imnurile religioase premaresc divinitatea. Odata cu formarea
statelor nationale, imnul devine si un cntec solemn adoptat oficial ca simbol al unitatii
nationale a statului. Este inrudit si cu oda.

Caracteristici:

- incepe cu o invocatie retorica.

- contine indemnuri, accente afective.
- caracter retoric
- evoca epoci, persoane glorioase.
- meditatie solemna.
- tonul mobilizator.
- poate fi de mai multe feluri : religios, national, international, ebraic, erotica,
filosofica.

d) Idila :

Definitie:

Specie lirica si erotica din sfera poeziei bucolice in care este reprezentata in
forma optimista sau idealizata viata si dragostea in cadrul rustic.In sec. al 18-lea- idila
pastorala in forma ritmata acutal ele sunt versificate.

Caracteristici:

- spre deosebire de pastel, unde natura este subiectul, in idila accentul cade pe
viata pastorala,a obiceiurilor cimpenesti cunoscute si sub numele de
egloga.Egloga este in forma de dialog(intre un pastor si o pastorita) cu
sentiment erotic.
- in sec. al 18-lea- idla pastorala in proza ritmata actual ele sunt versificate
- natura apare ca decor.
- poate fi de mai multe feluri: pastorala, bucolica si egloga.
- exemple : M.Eminescu Dorinta; Sara pe del; Lacul
V.Alecsandri Rodica
G.Cosbuc La pirau; Rea de plata
St.O.Iosif Doina
N.Labis Idila

e) Elegia :

Definitie:

Specie a genului liric, caracterizata prin exprimarea unui sentiment de

tristete, de regret, de melancolie. Sentimente elegiacice ce se pot identifica la mai
multe specii ale liricii culte. Elegia este considerata muza durerii. La inceputul poezia
este scrisa in distih exprimind jalea-distihul elegiac.Mai tirziu a inceput sa exprime
sentimente complexe.

Caracteristici:

- exprima un sentiment de tristete

- cuprinde deseori elemente filosofice
- uneori are un pronuntat caracter meditatif
- corespunzatoare bocitului popular, in care se exprima un sentiment de
tristete, regrete, durere, melancolie.
- in mod clasic, elegia este reprezentata de orice poem compus din versuri
elegiacice, distihuri formate din alternarea hexamentului cu pentamentul.
- tonul este tandru
- elegiile pot fi filozofice, patriotice, religioase, erotice
- exemple : M.Eminescu :Trecut-au anii; O, ramai
V.Voiculescu : Luminatorul

f) Romanta :
Definitie:
Poezie lirica sentimentala, de obicei de insperatie erotica, cantata pe o melodie
lina, melancolica. In Evul Mediu romanta denumea poemele epice care celebrau fapte
istorice, vitejia unor eroi. Termenul se foloseste ca titlu a unor creatii poetice diferite
ca tematica.

Caracteristici:

- specie cu aspect erotic, sentimentala, duioasa, trista, melancolica.

- forma simpla o aproprie de lied
- stil simplu: exclamatii, chemari
- textele sunt puse pe muzica.
- romanta poate fi : cavalereasca, moresca, satirica, pastorala, burleasca
- exemple : M.Eminescu Pe linga plopii fara sot; Mai am un singur dor;
Maria Cuntan Pe sub fereastra-mi curge-un riu

g) Pamfletul :
Definitie:
Este specia a genului liric n care sunt criticate defectele unei persoane,
societii cu intenia ndreptrii. Poate fi n proz sau n versuri.

Caracteristici:

- caracter polemic, satiric, violent in adresa unor persoane, atitudini,

conceptii, moravuri, realitati sociale, politice

h) Satira :

Definitie:

Este specia lirica ce ridiculizeaza si condamna aspectele negative ale

societatii. De asemenea, este o oper n general n versuri, n care autorul ironizeaz
ridicolul contemporanilor sau le contureaz viciile.

Caracteristici:

- ironia, exagerarea caricatural a unor aspecte particulare

- construirea unor relaii neobinuite de aparen absurd
- continutul unei satire reflecta conditiile sociale ale momentului istoric ceea
ce determina aparitia acesteia in diferite forme de exprimare.

i) Epistola :
Definitie:

Initial scrisoare obisnuita, devine inca din Antichitate scriere in versuri cu

caracter didactic si liric, cu tema filozofica, morala sau estetica, avand ca destinatar o
persoana reala sau fictiva.

Caracteristici:

- este sub forma de scrisoare.

- se abordeaza teme filosofice, morale, artistice, familiare.

j) Meditaia :

Definitie:

Poezie lirica care cuprinde reflectii filosofice asupra lumii si vietii. Se inspira
din problemele mari ale filosofiei despre univers, divinitate, suflet, originea, esenta si
valoarea vietii, binele, frumosul. De asemenea, este specie a genului liric, cu caracter
filosofic in care sint puse probleme, teme mari, legate de existenta omului : binele,
raul, (societatea) trecera timpului, conditia geniului, viata, nastera, moartea-ca
element al destinului.

Caracteristici:

- se abordeaza probleme mari legate de existenta omului pe pamint.

- reprezinta o forma superioara a liricii si apare, de obicei, in epoca de
maturitate a unei literaturi.
- a fost cultivata in preromantism si romatism.
- exemple : M .Eminescu :La steaua; Ce te legeni..
Ion Pillat : Aci sosi pe vremuri
Gr.Alexandrescu : Meditatii, Anul 1840

k) Glosa :

Definitie:

Este o specie a genului liric cu form fix. Prima strof este alcatuit din
patru, ase, sau opt versuri ce conin tema de baz. Fiecare vers e comentat ntr-o
strof special de aceeai marime cu prima. Ultima strof o reproduce pe prima cu
ordinea inversat a versurilor. De asemenea, este alcatuita tot din atatea strofe cate
versuri are prima strofa.

Caracteristici:

- incepind cu strofa a2-a unde se comenteaza fiecare vers, versurile din

prima pot sa nu se repete
- abordeaza principii filosofice, morale, epice si estetice
- fiecare vers din prima strofa este consemnat succesiv in cite o strofa
urmatoare.
- incepind cu strofa a doua, fiecare vers din prima strofa este comentat.
- structura initiala si cea finala constituie un cadru
- creatie lirica de factura clasica.
- distihurile se constituie ca adevarate maxime

l) Psalmul :

Definitie:

Specie a liricii religioase prin care se inalta laude lui Dumnezeu, exprimind
setimente de recunostinta, de implorare, de umilinta, deregret, de adoratie, de iubire,
de multumire.

Caracteristici:

- pot avea un caracter de : rugaciune, oda, elegie sacra.

- psalmul poate fi de mai multe feluri : de lauda, de durere, de pocainta
- tematica diversa.
- adresare in forma de monolog.
- cintece de regret, de adoratie.
- sunt clasificate in versete notate cu cifre arabe.
- sunt alcatuiti din mai multe paragrafe.
- se folosesc termeni metafotici, monologul si dialogul mistic.
- exemple : T.Arghezi : Psaltirea
L.Blaga : Psalm
Al.Macedonschi : Psalmi moderni

Genul epic
1. Definitie :
Genul epic cuprinde totalitatea creaiilor epice, acele opere literare n care autorul i
exprim indirect sentimentele prin relatarea unor fapte , a unor ntmplri sau prin relatarea
acestora de ctre anumite personaje. Genului epic ii corespunde, ca mod de expunere,
naratiunea. De aceea, intr-o opera epica exista trei elemente definitorii: actiunea
(intmplarile prezentate, frecvent, in ordinea desfasurarii lor), personajele si autorul.

2. Caracteristici :
- genul epic cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte.
- in general, operele epice sunt structurate dup momentele subiectului:
a). Expoziiunea (fixeaza spaiul, timpul, personajele si mprejurarile
conflictului)
b). Intriga (momentul in care se declaneaza conflictul intre personajele
naraiunii)
c). Desfaurarea aciunii (prezinta ntamplarile ntr-o ordine cronologica)
d). Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului)
e). Deznodamantul (momentul rezolvarii conflicului)
- modul de expunere predominant al acestor opere este naraiunea.
- naratorul este cel care povestete (nareaz, relateaz) ntmplrile:
a). naratorul poate fi chiar autorul sau unul dintre personajele sale
b). relatarea se poate face la persoana a III-a sau la persoana I (foarte rar la
persoana a II-a)
c). povestitorul se detaeaz de faptele relatate i este obiectiv.
- aciunea este constituit din totalitatea faptelor relatate:
a). are o mare mobilitate n timp i n spaiu.
b). se caracterizeaz, n general, prin unitate compoziional, ntmplrile
povestite constituindu-se n momente ale subiectului literar.
- personajele sunt att ageni ai aciunii, ct i purttoare ale mesajului autorului:
a). ele prezint o mare diversitate, n funcie de numeroase criterii de
clasificare;
b). difer i ca numr, n funcie de amploarea i complexitatea aciunii

3. Specii :

a) Schia :

Definitie:

Specie a genului epic, de dimensiuni reduse, cu actiune limitata la un singur

episod caracteristic din viata unuia sau a mai multor personaje.

Caracteristici:

- caracter hazliu
- personaje tipice
- caracter moralizator deschis
- un singur fir narativ
- un adevar veridic , stil concis
- are un caracter dramatizat
- dialogurile pot fi mai importante dect naraiunea propriu-zis
- aciunea schiei se desfoar pe o durat scurt i are loc ntr-un decor
unic
- personajul principal este caracterizat ntr-o manier stilizat, construcia
sa fiind realizat din perspectiva unei trsturi interioare.

b) Nuvela :

Definitie:

Nuvela este specia genului epic n proz, cu un singur fir narativ, urmrind un
conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint,
n funcie de contribuia lor la desfurarea aciunii. Nuvela prezint fapte ntr-un
singur conflict, cu o intrig riguros construit, accentul fiind pus mai mult pe definirea
personajului dect pe aciune. O nuvel este o naraiune n proz, mai scurt dect un
roman i mai lung dect o povestire. Conine de obicei puine personaje care sunt ns
construite pe cteva linii principale.

Caracteristici:

- stilul obiectiv, final tragic, un singur fir narativ

- intriga relativ complexa
- accentul se pune pe personaje
- actiunea are loc pe un singur plan
- nuvelele se clasific dup criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui
de realizare n:
1. istorice
2. psihologice
3. fantastice
4. filozofice
5. anecdotice
- dup curentele literare n care se nscriu ca formul compoziional,
nuvelele sunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste.

c) Fabula :

Definitie:

Fabula este o scurt povestire alegoric, de obicei n versuri, n care autorul,

personificnd animalele, plantele i lucrurile, satirizeaz anumite moravuri, deprinderi,
mentaliti sau greeli cu scopul de a le ndrepta. De cele mai multe ori, are caracter
ironic si umoristic.

Caracteristici:

- este o naratiune de dimensiuni reduse, care se poate transforma intr-o

mica piesa.
- are personaje putine, precis zugravite, caracterizate prin fapte si prin
vorbe.
- critica faptele omenesti, atitudini, urmarind scopuri educative,
moralizatoare.
- ne invata ca in viata trebuie sa-i cunoastem pe oameni nu dupa vorbe, ci
dupa faptele lor.
- in structura unei fabulre distingem:
-o povestire propriu-zisa
-o morala

d) Legenda :

Definitie:

Specie a genului epic (popular), in versuri sau proza, prin care se explica,
apelndu-se, de obicei, la fantastic, geneza unui lucru (fiinte, fenomen) al unui
eveniment istoric ori se evoca ispravi neobisnuite ale unor eroi atestati sau nu de catre
documente.

Caracteristici:

- legendele sunt de mai multe tipuri:

a) religioase - povestesc vietile sfintilor
b) istorice - apeleaza, prin inventie epica si lirica, la evenimente
si personaje reale, carora li se creeaza o aura eroica, legendara.
c) mitologice - sau etiologice se atribuie originea cosmosului,
astrelor, pamantului, florei si faunei, unor fapturi imaginare.
- Legendele ne explic originea unor fiine, plante, animale (Legenda
ciocrliei, Legenda ghiocelului, Legenda calului, Legenda bradului), originea
cosmosului sau atrilor (Legendele Olimpului, Soarele i Luna), denumirile unor
ruri sau a unor localiti (Legenda Mureului i Oltului, Legenda Iaului,
Legenda Bucuretiului), formarea poporului romn i stemelor rii (Legenda lui
Drago Vod, Legenda lui Negru Vod, Pintea Viteazul), faptele sfinilor, ale
eroilor biblici (Despre vieile sfinilor), etc.

e) Basmul :

Definitie:

BASMUL este o naraiune popular sau cult, n proz sau n versuri, de mare
ntindere i cu multe personaje, n care ntmplrile reale se mpletesc cu cele
fantastice (miraculoase, ireale), fiind svrite de eroi cu puteri supranaturale i
prezentnd lupta dintre bine i ru. Finalul basmului aduce, de obicei, victoria binelui
asupra rului.

Caracteristici:

- dimensiuni ample;
- aciunea se desfoar pe mai multe planuri, cu intervenia supranaturalului,
binele nvinge rul;
- aciune complicat, plasat ntr-un spaiu imaginar (cele dou trmuri
aflate la mare distan);
- durat ndelungat;
- personaje numeroase, reprezentnd forele binelui sau ale rului;
- clisee compozitionale: formule tipice (initiale, mediane, finale);
- motive narative diverse: calatoria, lupta, victoria eroului, probele depasite,
demascara si pedepsirea raufacatorului, casatoria si rasplata eroului etc.;
- specificul reperelor temporale (timpul fabulos, mitic) si spatiale (taramul
acesta si taramul celalalt) sunt vagi, imaginare, redate la modul general ;
- stil elaborat, imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea;
- cifre magice, simbolice;
- obiecte miraculoase;
- intrepatrunderea planurilor real fabulos; fabulosul este tratat in mod
realist;
- conventia basmului (acceptata de cititor): acceptarea de la inceput a
supranaturalului ca explicatie a intamplarilor incredibile.
- dup caracteristicile personajelor, specificul i tematica aciunii,
predominana elementelor miraculoase sau a aspectelor concrete de via,
basmele se clasific n:
a) fantastice, cele mai semnificative i mai rspndite, desprinse
de regul din mit, cu o pregnan a fenomenelor miraculoase
b) animaliere, provenite din dezvoltarea narativ a legendelor
totemice despre animale, chiar despre plante sau unele obiecte simbolice
c) nuvelistice, avnd ca punct de pornire snoava, n naraiune
semnalndu-se o puternic inserie a aspectelor reale, concrete de viata.

f) Epopeea :

Definitie:

Epopeea este un poem epic de mari dimensiuni, n versuri, n care se povestesc

fapte eroice, legendare sau istorice, ale unui singur personaj, ale unui grup de oameni
sau ale unui popor, dominate adesea aciuni cu totul ieite din comun care se petrec n
locuri stranii i deprtate, personaje extraordinare i/sau supranaturale.

Caracteristici:

- eroul are o statur impozant, de o importan naional sau internaional

i de o mare semnificaie istoric sau legendar
- locul aciunii este ntins pe mai multe regiuni
- aciunile necesit curaj supraomenesc
- fore supranaturale (zei, ngeri, demoni) iau parte la aciune
- este folosit un stil elevat
- poetul pstreaz viziunea obiectiv

g) Snoava :

Definitie:

Snoava este o specie a literaturii populare, constnd ntr-o istorioar hazlie cu

coninut moralizator.

Caracteristici:

- este o oper narativ, epic, de scurt ntindere

- are caracter umoristic
- satirizeaz i face haz pe seama unor defecte omeneti ca: lenea, beia,
prostia, hoia, zgrcenia etc.
- personajele cele mai cunoscute ale snoavelor romneti sunt Pcal i
Tndal.
- naratiune expresiva
- predomina dialogul
- exemple : Pcal avocat, ranul i ochelarii de citit, De-ale lui Pcal,
Boierul i Pcal de Ioan Slavici, Trei ludroi, Trei mincinoi, etc.

h) Balada :

Definitie:

Specie a genului epic in versuri in care sint descrise real, fantastic sau mixt,
momente incordate, de regula tragice, din viata unui popor (fapte neobisnuite,
intimplari dramatice din trecutul istoric, social, national).

Caracteristici:

- specia cunoaste o mare varietate tematica in literatura populara

romaneasca
- a fost cultivata de literatura medievala franceza
- are o forma fixa (trei strofe a cte opt versuri si un catren final)
- are subiecte diverse, valorifica eroicul, fantasticul, legendarul, care a
fost adesea valorificata in literatura culta.
- devine specie literara culta in epoca romantismului, cand traditia orala este
preluata de poeti care se inspira din fondul popular autohton.

i) Poemul :

Definitie:

Specie a genului epico-lirica, alcatuita din mai multe episoade de intindere

mare, in care se evoca fapte glorioase din istoria unui popor, cu unul sau mai multe
personaje axate in jurul unui erou exceptional, legendar.

Caracteristici:

- este o specie perfect adaptata marilor teme ale romantismului, cosmogonia,

sociogeneza, razvratirea romantica, singuratatea omului de geniu.
- poemul eroic : specie a genului epic, in versuri, de proportii mai mari dect
balada, dar mai mici dect epopeea.
Poemul eroic evoca fapte istorice sau legendare, din trecutul unui popor,
punnd in centrul atentiei figura unui erou exceptional, in imprejurari
exceptionale, care se detaseaza dintre alte personaje cu insusiri deosebite, pe
care acesta le domina.

j) Romanul :
Definitie:

Romanul este specia genului epic, n proza, de mare ntindere, cu o actiune

complexa ce se poate desfasura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a caror
personalitate este bine individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile
de caracter si ntmplarile ce constituie subiectul operei.

Caracteristici:

- romanele au caracter beletristic

- este cea mai adnca forma de scriitura ce exista
- implica niveluri de semnificatie paralele

Genul dramatic
1. Definitie :
Genul dramatic cuprinde acele opere literare in care continutul de idei si sensul
operei sunt evidentiate prin jocul unor actori, care intruchipeaza personajele pe o scena, in
fata spectatorilor. Intre spectatori si scriitor (dramaturgul) apare o conventie, spectatorul
admirnd ideea ca pe scena apar adevaratii eroi. Principalul mod de expunere intr-o opera
dramatica este dialogul (si monologul). Opera dramatica nu este scrisa pentru a fi citita, ci
pentru a fi reprezentata pe scena.

2. Caracteristici :
- actiunea se desfasoara in fata spectatorilor.
- modul principal de expunere este dialogul.
- actiunea e impartita in acte, iar actele in scene si tablouri.
- intre acte se face de obicei cate o pauza
- de obicei se prezinta multe personaje.
- de obicei actiunea se axeaza in jurul citorva personaje.
- subiectul si momentele subiectului sunt specifice.
- cuprinde textul propriu-zis, literar (monologurile, dialogurile personajelor), dar si
indicatii scenice (mimica, gesturi, decorul). Efecte vizuale, auditive.
- elementele fundamentale ale subiectului dramatic sunt conflictul si intriga;
- mesajul este transmis att prin textul propriu-zis, ct i prin viziunea regizorului
asupra textului prin dcor, prin jocul actorilor.

3. Specii :
a) Drama :
Definitie:
Specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, cu continut si deznodamnt
grav. Fiindca imbina episoadele vesele cu cele triste, drama exprima mai aproape de
adevar complexitatea vietii reale. Tinznd sa exprime aceasta complexitate, este mai
putin supusa conventiilor dect tragedia, si de aici, diversitatea formelor si
dificultatea de a o defini. Contine tipuri diferite de personaje, sentimente, tonalitati,
iar partea componenta esentiala o constituie conflictul.

Caracteristici:

- personaje puternice, complexe, imbinand trasaturile pozitive si negative.

- sublimul se imbina cu grotescul, tragicul cu comicul.
- prezenta elementelor lirice reda viata in toata complexitatea.
- cea mai rspndit specie a genului dramatic;
- este mai puin supus conveniilor, dect comedia;
- limbajul solemn alterneaz cu cel familiar, cu elemente comice.
- reflect o mare varietate de aspecte : sociale, istorice, mitologice,
psihologice;
- exemple de drame : "Despot Voda" de V.Alecsandri,
"Napasta" de I.L. Caragiale etc.
- tipuri de drame :
- sociala
- istorica
- romantica
- satirica
- antica
- psihologica

b) Tragedia :

Definitie:

Specie a genului dramatic, in versuri sau proza, cu subiect grav, patetic, cu

personaje puternice, aflate intr-un conflict violent, ireconciliabil, cu deznodamnt
nefericit, infiorator.
Specie a genului dramatic n versuri sau n proza, bazat pe reprezentarea n
forma literar a categoriei tragicului, nfind personaje puternice, angajate n lupt
cu fore ce le depesc ( zei, destin potrivnic ) , conflictul fiind ncheiat cu
nfrngerea sau moartea lor.

Caracteristici:

- personajele sunt inflexibile ;

- personajul se clasifica ca un ideal ;
- sentimente marete : patriotismul, dragostea, demnitate ;
- spectacolul tragic are n centrul su problematica moral ;
- contine conflicte psihologice intre om si destin, datorie si pasiune ;
- din nfruntarea ce are loc rezult fapte mree, patetice, sublime ;
- dei mor, protagonitii las n urm ideea triumfului etic al adevrului i
devin modele reprezentative ;

c) Comedia :

Definitie:

Comedia (gr. comos- cntecel vesel) este o specie a genului dramatic, n

proza sau n versuri, n care sunt prezente personaje, moravuri sociale, sunt
ridiculizate relaii sociale, tipuri umane, defecte, ntr-un mod care strnete rsul,
avnd ntotdeauna final comic.

Caracteristici:

- are trasaturile oricrei creaii dramatice ;

- este structurat pe momentele subiectului ;
- modurile de expunere sunt dialogul i monologul ;
- are aciune i deznodmnt vesel ;
- elementele caracteristice sunt neprevzutul situaiilor i rsturnrile de
situaie ;
- conflictul se rezolv prin demascarea falselor valori ;
- personajele comice sunt reduse la cteva trsturi, ngroate pn la
caricatur ;
- personajele au valoare de simbol, fiind exponente tipice ale unei anumite
categorii umane ;
- are caracter satiric, ridiculiznd aspecte politice, sociale, moravuri
diferite, tipuri umane sau prefctoria, laitatea, falsitatea, ipocrizia, etc. ;
- resursele comicului provin din contrastul dintre aparen i esen, ntre
scopuri i mijloace, ntre aspiraie i capacitate intelectuala limitat.

Formele principale ale comicului sunt:

1. Umorul : presupune bunvoin simpatie, nelegere superioar fa de

moravuri sau defecte omeneti, de care se rde.
2. Ironia : se bazeaz pe contrastul dintre sensul propriu-zis al cuvintelor i
sensul pe care autorul ncearc s-l sugereze n context, dincolo de cuvinte
ascunzndu-se o anumit intenie fa de ceea ce se spune aparent.

Principalele tipuri de comic sunt:

a) comicul de situaie - rezulta din fapte neprevzute i grupuri insolite de
personaje;
b) comicul de caracter - subliniaz defectele i viciile omeneti: laitatea,
prostia, ipocrizia, etc.;
c) comicul de moravuri - rezult din abaterile unor personaje de la regulile
general-valabile ntr-o societate, la un moment dat;
d) comicul de limbaj - rezult din erorile grave pe care personajele le comit in
vorbire;
e) comicul de nume - este o form subtil prin care autorul sugereaz o anumit
trstur moral a personajului care poart un anumit nume.