Sunteți pe pagina 1din 5

COMPUNERE DE ARGUMENTARE LA GENUL EPIC

“D-l Goe”
de I. L. Caragiale

Apartin genului epic creatiile literare care transmit in mod indirect idei,
ganduri si sentimente, prin intermediul personajelor si al actiunii.
In primul rand, apare vocea naratorului care relateaza intamplari la modul
obiectiv. Ca mod de expunere predomina naratiunea, impletita cu descrierea si
dialogul, care dobandesc diferite functii: descrierea fixeaza cadrul spatio-temporal
si caracterizeaza personajele in mod direct, incetinind ritmul actiunii. Dialogul
dinamizeaza actiunea si caracterizeaza personajele in mod indirect, evidetiind
relatiile dintre acestea.
In al doilea rand, actiunea operei este fixata in spatiu si timp. Actiunea se
petrece in tren, in ziua de 10 mai.
In al treilea rand, actiunea operei poate fi povestita pe momentele
subiectului. In expozitiune actiunea este plasat in timp si spatiu si sunt prezentate
personajele care asteapta trenul pe peronul din urbea X. Intriga consta in faptul ca
Goe este dus la Bucuresti ca sa nu mai ramana repetent. In desfasurarea actiunii
sunt povestite faptele realizate de Goe in tren. In punctul culminant Goe trage
semnalul de alarma si trenul se opreste. Deznodamantul consta in sosirea trenului
la Bucuresti si plecarea familiei lui Goe spre bulevard.
In al patrulea rand, actiunea este savarsita de catre personaje. Goe este
personajul principal, cele trei doamne si conductorul sunt personaje secundare, iar
tanarul este personaj episodic.
Opera “D-l Goe”, de I. L. Caragiale, este o opera epica, deoarece are toate
trasaturile amintite mai sus.
COMPUNERE DE ARGUMENTARE LA SPECIE-SCHITA

“D-l Goe”
de I. L. Caragiale

Schita este specia genului epic, in proza, de mici dimensiuni, care prezinta o
intamplare semnificativa din viata unuia sau a mai multor personaje.
In primul rand, ”D-l Goe” este o mopera epica, deoarece ideile, gandurile si
sentimentele sunt transmise in mod indirect prin intermediul personajelor si al
actiunii. Actiunea poate fi povestita pe momentele subiectului.
In al doilea rand, ca orice schita, ”D-l Goe” este o opera de intindere mica,
relatandu-se un singur episod. Actiunea este redata concis. D-l Goe, impreuna cu
mam’mare, mamitica si tanti Mita calatoresc la Bucuresti in 10 mai. In tren, Goe
face o serie de nazbatii, caracteristice copilului rasfatat si prost educat.
Comportamentul neadecvat al copilului atinge cote maxime in momentul in care
trage semnalul de alarma si trenul se opreste. Vinovatul nu este gasit, iar trenul
soseste la Bucuresti cu o intarziere de cateva minute.
In al treilea rand, actiunea se desfasoara intr-un interval de timp redus si intr-
un spatiu limitat. Faptele relatate se petrec in tren, intr-o singura zi, cea de 10 mai.
In al patrulea rand, intriga operei este simpla, ca oricarei schite. Tanarul este
dus la Bucuresti ca sa nu mai ramana repetent.
In al cincilea rand, personajul principal este construit in jurul unei trasaturi
morale dominante. Protagonistul schietei este rasfatat si prost educat.
In al saselea rand, ca mod de expunere, predomina naratiunea, impletita cu
dialogul.
Opera ”D-l Goe”, de I. L. Caragiale, este o schita deoarece are toate
trasaturile amintite mai sus.
COMPUNERE DE ARGUMENTARE LA GENUL LIRIC

“Peste varfuri”
de Mihai Eminescu

Apartin genului liric creatiile literare care transmit in mod direct idei,
ganduri si sentimente.
In primul rand, vocea care transmite idei ganduri si sentimente prin
intermediul imaginilor artistice se numeste eul liric. Marcile lexico-gramaticale ale
eului liric sunt: verbe si pronume la persoana I si II singular sau plural, punctuatia
expresiva, limbajul expresiv, verbe la imperativ si substantive in vocativ.
In al doilea rand, titlul este sugestiv.
Titlul operei “Peste varfuri”, exprimat printr-un substantiv, este sugestiv,
prezentand un loc nedefinit, aflat la granita dintre terestru si cosmic. Titlul
sugereaza un spatiu spiritual aflat intre viata si moarte.
In al treilea rand, textul are o structura specifica genului liric. Textul este
scris in versuri, grupate in strofe. Poezia “Peste varfuri” este alcatuita din trei
catrene.
In prima strofa, apare o lume exterioara formata din elemente cosmice( luna)
si din elemente terestre( codru, arini). Epitetul “melancolic…suna” sugereaza
tristetea eului liric.
Epitetele “sufletul nemangaiet” si “dor de moarte” accentueaza tristetea
eului liric cauzata de trecerea ireversibila a timpului, sugerata de repetitia “mai
incet, tot mai incet” .
In ultima strofa eul liric se adreseaza in mod direct naturii, dorind ca timpul
sa ramana in loc.
In al patrulea rand, muzicalitatea operei este sporita de catre elementele
prozodice.
Rima poeziei “Peste varfuri” este imbratisata.
Masura este de 7-8 silabe.
Ritmul operei este troheu.
Opera “Peste varfuri”, de Mihai Eminescu, apartine genului liric deoarece
are toate trasaturile amintite mai sus.
COMPUNERE DE ARGUMENTARE LA SPECIE-PASTELUL

“Iarna”
de Vasile Alecsandri

Pastelul este specia genului liric, in versuri, in care se prezinta un tablou din
n atura, iar eul liric isi exprima, im mod direct, sentimentele de dragoste si
admiratie fata de peisajul zugravit.
In primul rand, opera “Iarna”, de Vasile Alecsandri, este o creatie lirica,
deoarece eul liric isi transmite in mod direct sentimentele de admiratie fata de
anotimpul iarna, care a pus stapanire pe intreaga tara.
In al doilea rand, “Iarna” este un pastel, deoarece intreaga opera prezinta un
tablou maret al iernii, care a imbracat totul intr-o haina alba, de sarbatoare.
In al treilea rand, ca mod de expunere, predomina descrierea, fiind prezentat,
printr-un limbaj artistic, anotimpul de gheata.
Epitetul personificator “cumplita iarna” sugereaza frigul nemilos care a
inmarmurit totul.
Epitetul “zale argintii” semnifica frumusetea mandrei noastre tari imbracate
in haina stralucitoare a iernii.
Enumeratia “pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare” accentueaza
abundenta zapezii.
Metafora “oceanul de ninsoare”, din ultima strofa sugereaza faptul ca zana
alba a iernii a acoperit totul.
In al patrulea rand, compozitional, pastelul “Iarna” imbina armonios planul
terestru( camp, dealuri, umerii tarii) cu cel cosmic( norii, vazduh, cer, soarele).
In concluzie, opera “Iarna”, de Vasile Alecsandri, este un pastel deoarece are
toate trasaturile amintite mai sus.
COMPUNERE DE ARGUMENTARE LA SPECIE-FABULA

“Cainele si catelul”
de Grigore Alexandrescu

Fabula este specia genului epic, in versuri sau in proza, in care se prezinta o
intamplare din lumea necuvantatoarelor, fiind satirizate defecte umane, cu scopul
de a fi indreptate.
In primul rand, opera “Cainele si catelul” este o fabula, deoarece are o
structura specifica acesteia: prezinta o intamplare propriu-zisa din care se
desprinde o morala care apare la sfarsit. Samson ii spune unui “bou oarecare” ca
vrea egalitate. Catelul Samurache aude discursul dulaului si intervine, adresandu-
se acestora cu sintagma “fratii mei”. Samson se enerveaza cumplit, afirmand ca “
vrea egalitate doar cu cei mari”. Morala intamplarii prezentate este urmatoarea:
daca vrem egalitate si respect cu cei din jur, trebuie sa-i respectam si noi.
In al doilea rand, personajele operei fac parte din lumea necuvantatoarelor,
sunt personificate intruchipand diferite tipuri umane. Samson intruchipeaza tipul
omului arogant si egoist, Samurache reprezinta tipul omului naiv, iar boul
reprezinta omul indiferent.
In al treilea rand, personajele operei sunt prezentate in antiteza, orgoliului
nemasurat a lui Samson i se opune naivitatea lui Samurache.
In al patrulea rand, ca mod de expunere predomina naratiunea, impletita cu
dialogul si putina descriere.
In concluzie, opera “Cainele si catelul”, de Grigore Alexandrescu, este o
fabula deoarece are toate trasaturile amintite mai sus.